Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2124(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0383/2017

Texte depuse :

A8-0383/2017

Dezbateri :

PV 05/02/2018 - 18
CRE 05/02/2018 - 18

Voturi :

PV 06/02/2018 - 5.6
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0025

Texte adoptate
PDF 365kWORD 60k
Marţi, 6 februarie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2016
P8_TA(2018)0025A8-0383/2017

Rezoluţia Parlamentului European din 6 februarie 2018 referitoare la Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2016 (2017/2124(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul anual al Băncii Centrale Europene pentru 2016,

–  având în vedere articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (BCE), în special articolele 3 și 15,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere raportul Grupului la nivel înalt privind resursele proprii (Raportul Monti),

–  având în vedere procedura privind dezechilibrele macroeconomice (PDM),

–  având în vedere articolul din Buletinul Economic al BCE, intitulat „ratele dobânzii practicate de IFM: transferarea costurilor într-un moment de politică monetară non-standard (Numărul 1/2017),

–  având în vedere raportul Comitetului Economic și Social European din 2017 privind industria și politica monetară europeană,

–  având în vedere raportul organizației Transparency International intitulat „două fețe ale aceleiași monede? independența și răspunderea Băncii Centrale Europene”,

–  având în vedere pagina explicativă a BCE intitulată „Ce sunt banii?”,

–  având în vedere acordul BCE referitor la asistența privind lichiditatea în situații de urgență (ELA), publicat la 19 iunie 2017,

–  având în vedere Recomandarea 2010/191/UE a Comisiei din 22 martie 2010 privind domeniul de aplicare și efectele statutului de mijloc legal de plată al bancnotelor și monedelor euro(1);

–  având în vedere articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro(2),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (1) din TFUE, referitor la statutul de mijloc legal de plată al monedei euro,

–  având în vedere discursul din 6 aprilie 2017 al Președintelui BCE,

–  având în vedere articolul 127 alineatul (5) din TFUE,

–  având în vedere articolul 127 alineatul (2) din TFUE,

–  având în vedere feedbackul dat de BCE la observațiile făcute de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual al BCE pe 2015(3),

–  având în vedere articolul 132 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0383/2017),

A.  întrucât, la reuniunea sa din 9 și 10 martie 2016, Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat noi măsuri pentru a atinge obiectivul principal al stabilității prețurilor și obiectivul secundar de sprijinire a economiei prin politica monetară, propunând: 1) o reducere a ratei dobânzii de referință și micșorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit până la -0,4 %; 2) o creștere a achizițiilor lunare din cadrul programului de achiziționare de active (APP) până la 80 miliarde EUR; 3) introducerea unui nou program de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (CSPP) în APP pentru achiziționarea de obligațiuni denominate în euro din categoria „investment grade” emise de către societățile nebancare stabilite în zona euro; și 4) o nouă serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (TLTRO) cu o scadență de patru ani;

B.  întrucât, la reuniunea sa din 7 și 8 decembrie 2016, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să extindă orizontul de timp al APP la un ritm lunar mai scăzut (de la 80 miliarde EUR la 60 miliarde EUR), din aprilie 2017 până în decembrie 2017, sau mai mult dacă este necesar, și în orice caz până când Consiliul guvernatorilor constată o ajustare durabilă a evoluției inflației, corespunzătoare țintei sale de inflație;

C.  întrucât membrii Comitetului executiv al BCE au subliniat în mod constant importanța punerii în aplicare a unor reforme menite să stimuleze productivitatea în zona euro, precum și a unor politici fiscale favorabile creșterii, în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere;

D.  întrucât, în conformitate cu prognoza macroeconomică a Eurosistemului din septembrie 2017, inflația anuală în zona euro măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este prevăzută să se situeze la 1,5 % în 2017, 1,2 % în 2018 și 1,5 % în 2019;

E.  întrucât obiectivul principal al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) este de a menține stabilitatea prețurilor, definită de Consiliul guvernatorilor BCE ca o creștere anuală pe termen mediu a IAPC în zona euro mai mică, dar apropiată de 2 %; întrucât previziunile BCE s-au situat cu mult sub ținta de inflație pe termen mediu în fiecare dintre cei patru ani începând cu 2013 și întrucât acum BCE preconizează că ținta de inflație nu va fi atinsă până în 2020;

F.  întrucât BCE consideră că dinamica slabă a inflației se datorează, printre alți factori, creșterii timide a salariilor și prețurilor mici la energie;

G.  întrucât articolul 127 alineatul (5) din TFUE prevede că SEBC contribuie la menținerea stabilității financiare;

H.  întrucât în 2016 profitul net al BCE s-a ridicat la 1,19 miliarde EUR față de 1,08 miliarde EUR în 2015;

I.  întrucât veniturile nete mai mari din dobânzi percepute la titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară, inclusiv APP și portofoliile în dolari, constituie principala contribuție la acest profit net;

J.  întrucât creșterea economică și ratele șomajului rămân inegale din punct de vedere geografic, cauzând o fragilitate periculoasă a economiei și punând în pericol dezvoltarea armonioasă;

K.  întrucât articolul 123 din TFUE și articolul 21 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene interzic finanțarea monetară a guvernelor;

L.  întrucât un număr din ce în ce mai mare de firme de tehnologii financiare (FinTech) prezintă un potențial considerabil de extindere a incluziunii financiare în zona euro, mărind totodată nevoia de supraveghere și de monitorizare la nivel micro și macroprudențial;

Prezentare generală

1.  subliniază că, în conformitate cu articolul 7 din statutul BCE, nici BCE, nici o bancă centrală națională și nici membrii organelor lor de decizie nu solicită și nu acceptă instrucțiuni din partea instituțiilor sau organismelor comunitare, a guvernului unui stat membru sau a oricărui alt organism; subliniază, prin urmare, independența BCE în rolul său de autoritate monetară a zonei euro, astfel cum se prevede în tratat; cu toate acestea, subliniază nevoia de mai multă responsabilitate și transparență, proporțional cu nivelul său de independență;

2.  subliniază caracterul federal și independent al BCE, care exclude drepturile de veto naționale și intervențiile din partea guvernelor, fapt ce a permis luarea unor măsuri hotărâte în diverse chestiuni, cum ar fi măsurile împotriva crizei;

3.  ia act de contribuția politicii monetare laxiste dusă de BCE, inclusiv ratele sale scăzute ale dobânzilor și Programul de achiziționare de active, în perioada 2012-2016, la redresarea economică ciclică și la crearea de locuri de muncă, la care au contribuit, de asemenea, prevenirea deflației, menținerea unor condiții de finanțare favorabile pentru întreprinderi și gospodării și menținerea stabilității financiare și a bunei funcționări a sistemelor de plăți; se arată totuși preocupat de consecințele măsurilor neconvenționale de politică monetară asupra persoanelor fizice care dețin conturi de economii și asupra echilibrului financiar al sistemelor de pensii și asigurări, precum și în ceea ce privește formarea bulelor de active, care ar trebui monitorizate cu atenție de BCE și reduse la minimum;

4.  este preocupat de faptul că băncile din zona euro nu s-au folosit de mediul avantajos creat de BCE pentru a-și consolida bazele de capital, folosindu-l mai degrabă, conform Băncii Reglementelor Internaționale, pentru a plăti dividende substanțiale care au depășit uneori nivelul profitului nerepartizat;

5.  rămâne preocupat de nivelurile încă semnificative de active netranzacționabile și titluri garantate cu active avansate drept garanții la Eurosistem în cadrul operațiunilor sale de refinanțare; îi cere din nou BCE să furnizeze informații cu privire la băncile centrale care au acceptat astfel de titluri, precum și să dezvăluie metodele de evaluare a acestor active; subliniază că o astfel de dezvăluire ar fi benefică pentru controlul parlamentar al sarcinilor de supraveghere conferite BCE;

6.  constată cu îngrijorare că dezechilibrele TARGET2 sunt din nou în creștere în zona euro, în pofida reducerii dezechilibrelor comerciale, fapt care indică ieșiri continue de capital de la periferia zonei euro;

Stabilitatea prețurilor

7.  reamintește că, potrivit Eurostat, rata medie a inflației în zona euro a fost de 0,2 % în 2016, iar dacă excludem prețurile la energie inflația s-a situat la 0,9 %; constată în plus că, potrivit raportului anual al BCE pentru 2016, inflația aferentă a înregistrat în continuare o tendință ascendentă neconvingătoare în 2016;

8.  observă că potrivit estimărilor rata inflației în zona euro va rămâne sub 2 % cel puțin până în 2020, în pofida unei politici monetare foarte laxe, ceea ce indică faptul că în zona euro economia nu funcționează la capacitate maximă, în timp ce, printre alți factori, recenta apreciere a cursului de schimb al monedei euro îngreunează atingerea stabilității prețurilor;

9.  ia act de analiza proprie a BCE conform căreia, fără pachetul său de politică, inflația ar fi fost în medie cu aproape 0,5 % mai mică decât rata estimată în prezent pentru perioada 2016-2019;

10.  este de acord cu BCE că o combinație echilibrată de politici bugetare naționale solide și favorabile creșterii economice, pe baza respectării depline a PSC, a flexibilității sale integrate, precum și niște reforme ambițioase, echilibrate din punct de vedere social și axate pe creșterea productivității, sunt, de asemenea, necesare la nivelul statelor membre pentru a transforma redresarea ciclică actuală într-un scenariu de dezvoltare economică structurală, pe termen lung de durată, sustenabilă și robustă;

11.  consideră că, dată fiind actuala ineficiență a canalelor de transmitere a politicii monetare, BCE este cea care trebuie să se asigure atingerea stabilității prețurilor, definită de Consiliul guvernatorilor BCE ca o rată a inflației apropiată, dar mai mică, de 2 %; consideră că BCE ar trebui totuși să analizeze cu atenție beneficiile și efectele secundare ale politicii sale, îndeosebi în ce privește măsurile preconizate de combatere a deflației în viitor; consideră că, pentru a crea siguranță și încredere pe piețele financiare, BCE ar trebui să se concentreze pe o comunicare clară și concisă a măsurilor sale de politică monetară;

12.  consideră că actuala criză a evidențiat necesitatea diversificării cadrului teoretic care stă la baza cadrului de politică al băncilor centrale; îi solicită BCE să analizeze în următorul său raport anual impactul crizei asupra evoluției cadrului său teoretic;

Creșterea economică și ocuparea forței de muncă

13.  reamintește că, fără a aduce atingere obiectivului primar de stabilitate a prețurilor, în conformitate cu articolul 2 din statutul său și articolul 127 din TFUE și detaliile suplimentare prevăzute la articolul 282 din TFUE, BCE trebuie să sprijine „politicile economice generale ale Uniunii pentru a contribui la atingerea obiectivelor Uniunii astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din TUE”;

14.  ia act de faptul că creșterea PIB-ului în zona euro a fost modestă, dar favorabilă în comparație cu anii precedenți și urmând o tendință constantă, situându-se la 2 % în 2015 și la 1,8 % în 2016; observă că previziunile economice ale Comisiei din toamna anului 2017 preconizează rate de creștere a PIB-ului de 2,2 % în 2017 și de 2,3 % în 2018;

15.  subliniază că, potrivit raportului anual al BCE pe 2016, investițiile au crescut într-un ritm ușor mai scăzut decât în anul precedent; subliniază că eforturile de politică monetară ale BCE nu au avut încă un impact tangibil asupra părții de investiții a economiei UE; constată că acest impact slab are un efect deosebit de negativ în regiunile periferice ale Uniunii;

16.  subliniază cu părere de rău că, în conformitate cu raportul FMI din aprilie 2017, deficitul de productivitate din zona euro a fost de -1,2 % din PIB-ul potențial în 2016, o valoare care se așteaptă să rămână negativă până în 2019, indicând astfel că PIB-ul din zona euro va fi sub potențial pe durata perioadei prognozate;

17.  ia act de faptul că, potrivit BCE, politica sa monetară a fost esențială pentru redresarea economică în zona euro, care a fost și continuă să fie impulsionată, pe lângă alți factori, de cererea internă, sprijinită de condiții de finanțare favorabile și de piețe ale muncii mai competitive, și de reforme care au dat avânt productivității și competitivității în unele state membre, beneficiind în același timp de scăderea prețurilor la petrol, care va mai antrena încă un plus de creștere de 1,7 % în perioada 2016-2019;

18.  consideră că, după cum a subliniat președintele BCE, politica monetară nu este suficientă pentru a susține redresarea economică și nici nu poate contribui la soluționarea problemelor structurale ale economiei europene, dacă nu este completată de politici temeinic concepute, echilibrate și echitabile din punct de vedere social de stimulare a creșterii economice și a competitivității pe termen lung la nivel de stat membru, în combinație cu o politică fiscală solidă și cu respectarea Pactului de stabilitate și de creștere; în plus, este de acord cu BCE că este necesară o aprofundare a arhitecturii instituționale a UEM pentru a sprijini reformele menționate mai sus și a face zona euro mai rezistentă la șocuri macroeconomice;

19.  regretă faptul că, deși rata șomajului a scăzut de la 10,5 % în decembrie 2015 la 9,6 % în decembrie 2016, numeroase țări din zona euro sunt în continuare afectate de un nivel ridicat al șomajului, iar cererea globală în zona euro rămâne modestă, atrăgând atenția, de asemenea, că inegalitățile persistente din UE pot fi dăunătoare pentru dezvoltarea economică solidă și favorabilă incluziunii; se pronunță, prin urmare, în favoarea unor politici de implementare orientate spre creșterea productivității, cu accent pe abilitățile care facilitează crearea de noi locuri de muncă de calitate, precum și creșteri salariale;

20.  ia la cunoștință analiza din Raportul anual al BCE referitoare la efectele distributive ale politicilor BCE; încurajează BCE să continue studierea impactului distributiv al politicii sale monetare, inclusiv asupra inegalității veniturilor și să țină seama de această cercetare în contextul conceperii politicii monetare;

21.  subliniază că, pentru a garanta eficacitatea deplină a politicii monetare, dezechilibrele de cont curent trebuie corectate cu ajutorul unor politici fiscale și economice corespunzătoare și a unor reforme menite să stimuleze productivitatea;

Oferta de credite și supravegherea bancară

22.  atrage atenția asupra faptului că, deși M1 a crescut într-un ritm de 8,8 % în 2016, M3 continuă să crească doar cu 5 % pe an, ceea ce indică faptul că transmiterea politicii monetare nu este pe deplin eficace și indică anomalii monetare, precum și lipsa unei oferte adecvate de credite; de aceea, relevă importanța uniunii piețelor de capital (CMU), care ar putea oferi o modalitate alternativă de finanțare a economiei în perioadele nefaste pentru bănci;

23.  recunoaște că politica monetară a redus într-o oarecare măsură costul creditării și a ajutat la îmbunătățirea accesului la finanțare pentru întreprinderi și gospodării în zona euro, cu un impact deosebit asupra anumitor state membre, după cum a subliniat raportul anual 2016 al BCE, care precizează că costul împrumuturilor pentru gospodăriile din zona euro continuă să varieze semnificativ de la o țară la alta; consideră, de aceea, că efectul acestei politici este limitat din cauza cererii slabe de credite, a persistenței problemelor structurale din sistemele bancare ale unor state membre, precum și a neîncrederii între instituțiile financiare;

24.  încurajează îmbunătățirea în continuare a accesului IMM-urilor la credite, lărgind astfel participarea la dezvoltarea economică;

25.  apreciază că, începând din 2015, ratele la împrumuturi foarte mici au continuat să scadă într-un ritm mai rapid decât cele la împrumuturile mari, contribuind la o reducere suplimentară a marjei între împrumuturile foarte mici și cele mari; constată, în plus, că marja dintre ratele la împrumuturile mici și cele la împrumuturi mari este acum asemănătoare în toate țările din zona euro;

26.  constată că o perioadă îndelungată de randament aproape de zero al ratei dobânzii ar putea afecta stabilitatea și profitabilitatea sistemului bancar; este de acord totuși cu evaluarea BCE după care până la urmă profitabilitatea unei bănci depinde de modelul său de afaceri, precum și de structura și bilanțul său, indiferent de cât de scăzute sunt ratele dobânzii; mai constată că sectorul bancar european se caracterizează prin diversitate, nu în ultimul rând ca urmare a particularităților naționale, care la rândul lor contribuie la stabilitatea sistemului financiar;

27.  recunoaște că, chiar dacă politica actuală de rate scăzute ale dobânzii are un efect pozitiv temporar asupra nivelului de credite neperformante (CNP), riscurile ridicate aferente CNP-urilor trebuie combătute în mod eficient într-un mod structural; ia act de eforturile depuse de BCE și MUS în supravegherea și sprijinirea băncilor din zona euro în încercarea lor de a-și reduce expunerea la CNP-uri și, în special, de orientările furnizate de BCE băncilor în abordarea problemei creditelor neperformante în martie 2017 și acțiunile sale în ceea ce privește băncile individuale, precum și de planul de acțiune aprobat de Consiliul ECOFIN la 11 iulie 2017, fără a aduce atingere prerogativelor Parlamentului European în ceea ce privește legislația de nivel 1; subliniază că punerea în aplicare sistematică a Planului de acțiune al Consiliului necesită un efort comun din partea băncilor, autorităților de supraveghere, de reglementare și naționale; pledează pentru efectuarea de teste de stres caracterizate printr-o acoperire largă, pertinență metodologică și robustețe; recomandă o monitorizare atentă a evoluțiilor de pe piețele imobiliare; consideră că orice măsuri suplimentare trebuie să se asigure respectarea deplină a prerogativelor Parlamentului European;

CSPP

28.  salută progresele înregistrate de către BCE în dezvăluirea listei de titluri de valoare deținute de Eurosistem în cadrul CSPP ale BCE, dar constată că acest program aduce beneficii directe în special marilor întreprinderi;

29.  roagă BCE să asigure în continuare o transparență totală în privința publicării volumelor achizițiilor făcute în cadrul CSPP pentru fiecare companie după un termen rezonabil; mai invită BCE să publice toate datele legate de CSPP într-o singură foaie tabelară ușor de utilizat, care să poată facilita răspunderea publică a programului; subliniază că, în orice caz, la sfârșitul programului ar trebui să se asigure transparență totală; în plus, invită BCE să publice criteriile aplicabile privind eligibilitatea obligațiunilor corporative pentru achiziționarea în cadrul CSPP, cu scopul de a evita eventuale cazuri de concurență neloială pe piață; subliniază că eligibilitatea obligațiunilor depinde de criteriile de gestionare a riscurilor și nu de mărimea societăților emitente;

Alte provocări

30.  subliniază că, în calitate de instituție a UE, BCE are obligația să respecte Acordul de la Paris;

31.  este de acord cu faptul că o piață de capital funcțională, diversificată și integrată ar sprijini transmiterea politicii monetare unice; este de părere că uniunea piețelor de capital (UPC) joacă un rol-cheie în extinderea fondului de capital în UE; pledează pentru finalizarea treptată, la timp și integrală a UPC;

32.  remarcă avizul pozitiv al BCE față de înființarea unui sistem european de garantare a depozitelor (EDIS), ca al treilea pilon al uniunii bancare; subliniază rolul esențial al asigurării depozitelor pentru întărirea încrederii și crearea unui nivel egal de siguranță a depozitelor în cadrul uniunii bancare; subliniază că EDIS ar putea contribui și mai mult la consolidarea și protejarea stabilității financiare; recunoaște faptul că partajarea riscurilor și reducerea riscurilor trebuie să meargă mână în mână;

33.  ia act de reflecțiile Comisiei privind instituirea unui activ sigur european pentru uniunea bancară a zonei euro;

34.  ia la cunoștință Decizia Consiliului guvernatorilor BCE în legătură cu Recomandarea BCE privind o decizie a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a articolului 22 din Statutul SEBC și al BCE, emisă la 23 iunie 2017, în scopul de a oferi un temei juridic care să permită Eurosistemului să își îndeplinească rolul de bancă centrală de emisiune în propunerea de reformă a arhitecturii de supraveghere pentru contrapărțile centrale de compensare (CPC), conferind BCE competența de a reglementa activitatea sistemelor de compensare, inclusiv CPC-urile, în scopul de a combate în mod eficient riscurile pe care le prezintă aceste sisteme pentru buna funcționare a sistemelor de plăți și punerea în aplicare a politicii monetare unice; în prezent analizează recomandarea și așteaptă cu interes discuțiile cu privire la această propunere;

Banii fizici și monedele digitale

35.  este de acord cu BCE cu privire la importanța monedei fizice ca mijloc legal de plată, având în vedere că euro este singurul mijloc legal de plată în zona euro, și reamintește tuturor statelor membre din zona euro că acceptarea bancnotelor și monedelor euro ar trebui să fie norma în cadrul tranzacțiilor cu amănuntul, neatingând dreptul acestor state membre de a introduce limite superioare pentru plățile în numerar în vederea combaterii spălării banilor, evaziunii fiscale și finanțării terorismului și a crimei organizate; sugerează ca Eurosistemul să emită bancnote comemorative în cinstea lui Carol cel Mare care să fie, de asemenea, un mijloc legal de plată;

36.  ia act de discuțiile în curs despre o „monedă digitală emisă de banca centrală” sau „bani digitali” care ar urma să fie puși la dispoziția unei game largi de contrapărți, inclusiv a gospodăriilor; încurajează Comisia și BCE să analizeze astfel de programe cu scopul de a îmbunătăți accesul populației la sistemele de plată, alături de banii fizici, și semnalează potențialele provocări generate de monopolul BCE în emiterea de monedă; subliniază că progresul în domeniul monedelor virtuale nu trebuie să ducă la restricții privind tranzacțiile în numerar sau la desființarea numerarului;

37.  subliniază importanța securității informatice pentru sectorul financiar; salută activitatea BCE în acest domeniu, inclusiv lansarea în februarie 2016 a unui sistem pilot de raportare a incidentelor cibernetice semnificative și colaborarea în cadrul G7;

Răspundere și transparență

38.  îi cere BCE să îi ofere în continuare sprijinul necesar Greciei și oricărui alt stat membru cu ocazia revizuirii finalizării programului de asistență financiară; consideră că un astfel de sprijin ar putea însemna, fără a aduce atingere statutului său independent, includerea obligațiunilor suverane elene în cadrul PSPP, pe baza criteriilor de eligibilitate aplicate în toate statele membre, și extinderea programului CBPP3 la persoane juridice elene de drept public și privat, producătoare, în conformitate cu aceleași criterii de eligibilitate;

39.  invită BCE, în colaborare cu autoritățile europene de supraveghere, să evalueze toate consecințele retragerii Regatului Unit din UE și să fie gata pentru relocalizarea băncilor și a activităților acestora în zona euro; consideră că înăsprirea supravegherii compensării în euro în afara zonei euro este de o importanță capitală pentru a evita lacunele de supraveghere și problemele de stabilitate financiară; a început dezbaterile la nivel de comisie pe marginea propunerii Comisiei de modificare a EMIR în ceea ce privește supravegherea CPC, publicate în iunie 2017, cu scopul de a contribui la această înăsprire;

40.  ia act de faptul că Grupul la nivel înalt privind resursele proprii a identificat profiturile BCE din senioraj ca fiind una dintre noile resurse proprii posibile la bugetul UE; subliniază că transformarea acestor profituri într-o resursă proprie a UE ar necesita o modificare a Statutului SEBC și al BCE, precum și ajustări pentru a ține cont de situația specifică a statelor membre care nu fac parte din zona euro;

41.  consideră că independența BCE și, prin urmare, gradul său de responsabilitate, trebuie să fie proporționale cu importanța sa; consideră că responsabilitățile și sarcinile BCE impun transparență față de populație și o mai mare răspundere în fața Parlamentului; subliniază necesitatea de a prezenta liste scurte de candidați, astfel încât Parlamentul să își poată îndeplini rolul instituțional în numirea președintelui, vicepreședintelui și a altor membri ai Comitetului executiv al BCE;

42.  amintește că dialogul monetar este un instrument important pentru a asigura transparența deciziilor de politică monetară față de Parlamentul European și, prin urmare, față de publicul larg; salută prezența periodică și dialogul cu președintele BCE și alți membri ai Comitetului executiv în cadrul dialogului monetar și în alte formate; consideră că dialogul privind politica monetară ar putea fi îmbunătățit și mai mult, inclusiv prin restructurarea acestuia, în scopul de a îmbunătăți concentrarea tematică, interactivitatea și schimbul de opinii cu președintele BCE și alți membri din Comitetul executiv în cadrul dialogului monetar și în alte formate, urmând recomandările și observațiile experților pe probleme monetare angajați de Comisia pentru afaceri economice și monetare în martie 2014; invită funcționarii BCE să își păstreze bunul obicei de a oferi răspunsuri în scris la chestiuni rămase nelămurite în urma schimbului de opinii;

43.  salută decizia BCE din 2016 de a își publica în raportul său anual feedbackul cu privire la observațiile făcute de Parlament și încurajează BCE să își continue eforturile în direcția transparenței pentru a-și explica mai bine măsurile de politică monetară; reamintește că a adresat o cerere BCE, rugând-o să adauge în raportul său anual un capitol sau o anexă în care să ofere feedback punct cu punct la raportul Parlamentului referitor la raportul anual al Băncii din anul precedent;

44.  îi cere BCE să asigure independența membrilor Comitetului său de audit; îndeamnă BCE, pentru a preveni conflictele de interese, să publice declarațiile de interese financiare ale membrilor Consiliului guvernatorilor; mai îndeamnă BCE să aibă grijă să nu pună în fruntea Comitetului de etică un fost președinte sau alți foști membri ai Consiliului guvernatorilor BCE și nici o altă persoană aflată într-o situație de conflict de interese; invită Consiliului guvernatorilor BCE să respecte Statutul funcționarilor UE și codul de conduită și să le ceară membrilor acestuia o perioadă de abținere profesională de doi ani după încheierea mandatului subliniază că membrii Comitetului executiv al BCE ar trebui, în principiu, să evite să fie, în același timp, membri ai forumurilor sau ai altor organizații care includ membri ai conducerii executive a băncilor supravegheate de BCE, cu excepția cazului în care apartenența la aceste structuri este în conformitate cu practicile consacrate la nivel mondial, iar BCE este reprezentată alături de alte bănci centrale, cum ar fi Rezervele Federale ale Statelor Unite ale Americii sau Banca Centrală a Japoniei; consideră că, în aceste cazuri, BCE ar trebui să adopte măsuri corespunzătoare pentru a evita o posibilă interferență cu rolul său de supraveghere și nu ar trebui să participe la discuții referitoare la băncile individuale aflate sub supravegherea sa; ia act de recomandările Ombudsmanului European din 15 ianuarie 2018 în legătură cu implicarea președintelui Băncii Centrale Europene și a membrilor organelor sale de decizie în „Grupul celor treizeci”;

45.  îi solicită BCE să adopte o politică clară și publică privind denunțarea neregulilor;

46.  constată că politica de angajare actuală a BCE în privința agenților temporari, bazată totodată pe contracte temporare repetitive, poate crea instabilitate în mediul de lucru și submina coeziunea profesională în cadrul BCE; se arată îngrijorat de relatările privind cazurile de nepotism și de nivelul ridicat de nemulțumire în rândul angajaților BCE; ia la cunoștință și apreciază inițiativele BCE de a trata aceste aspecte, inclusiv printr-un dialog mai strâns cu reprezentanții personalului și o încurajează să continue pe această cale; invită BCE să asigure egalitatea de tratament și de șanse pentru întregul său personal și să garanteze, de asemenea, condiții de muncă decente în cadrul instituției;

47.  salută eforturile BCE de a îmbunătăți claritatea și transparența în ceea ce privește furnizarea de asistență de urgență privind lichiditatea (ELA) și stabilirea prețurilor sale, în conformitate cu acordul privind ELA din mai 2017; subliniază că furnizarea de lichidități de la banca centrală către instituțiile din zona euro ar putea fi clarificată și mai mult;

48.  salută practica BCE de a-și publica deciziile cu domeniu de aplicare general, regulamentele, recomandările și avizele, reducând astfel numărul de derogări de la obligația publicării; îi cere BCE să mărească transparența față de public, inclusiv prin intermediul consultărilor publice, în cazul în care publicarea nu perturbă semnificativ funcționarea piețelor;

49.  subliniază faptul că rolul de supraveghere al BCE și misiunea sa în ceea ce privește politica monetară nu trebuie confundate și nu ar trebui să genereze conflicte de interese în executarea funcțiilor sale principale;

o
o   o

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și BCE.

(1) JO L 83, 30.3.2010, p. 70.
(2) JO L 139, 11.5.1998, p. 1.
(3) https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/20170410_feedback_on_the_input_provided_by_the_european_parliament.en.pdf?384c7fc03ceda115fe0e9aa7cf378e07

Ultima actualizare: 28 septembrie 2018Notă juridică