Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2208(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0046/2018

Texte depuse :

A8-0046/2018

Dezbateri :

PV 12/03/2018 - 20
CRE 12/03/2018 - 20

Voturi :

PV 13/03/2018 - 7.8
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0067

Texte adoptate
PDF 357kWORD 58k
Marţi, 13 martie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Regiuni cu întârzieri în dezvoltare din UE
P8_TA(2018)0067A8-0046/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 13 martie 2018 referitoare la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE (2017/2208(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 174, 175 și 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1),

—  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(2),

—  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 decembrie 2015 intitulată „Investiții în locuri de muncă și în creștere - Valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene” (COM(2015)0639),

—  având în vedere Rezoluția sa din 8 octombrie 2013 referitoare la constrângerile bugetare cu care se confruntă autoritățile regionale și locale în materie de cheltuieli din fondurile structurale UE în statele membre(3),

—  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la pregătirea revizuirii postelectorale a CFM 2014-2020: recomandările Parlamentului înainte de propunerea Comisiei(4),

–   având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC(5),

—  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE(8),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 10 aprilie 2017 privind competitivitatea în regiunile cu venituri scăzute și creștere economică scăzută: Raportul privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare (SWD(2017)0132),

–  având în vedere condiționalitățile ex ante pentru strategiile de specializare inteligentă,

–  având în vedere al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, publicat de Comisie la 9 octombrie 2017,

—  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și Comisiei pentru pescuit (A8-0046/2018),

A.  întrucât criza economică și financiară prelungită din UE a avut un impact negativ asupra creșterii economice la nivel regional, chiar dacă politica de coeziune a contribuit cu aproximativ o treime din bugetul UE pentru a favoriza creșterea și ocuparea forței de muncă și a reduce disparitățile dintre regiunile UE; invită Comisia, în acest context și în cadrul semestrului european, să analizeze cofinanțarea regională și națională din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) și impactul acesteia asupra deficitelor naționale;

B.  întrucât politica de coeziune – pusă în aplicare prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), a Fondului social european (FSE) și a Fondului de coeziune – este principala politică a UE în materie de investiții, de creștere și de dezvoltare, este aliniată la obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și vizează reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale dintre regiuni, promovarea convergenței și, în cele din urmă, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor europeni;

C.  întrucât FEDER, FSE și Fondul de coeziune au ca principale obiective pentru perioada 2014-2020 investițiile pentru susținerea creșterii și ocupării forței de muncă în vederea consolidării pieței muncii, a economiilor regionale și a cooperării regionale europene, îmbunătățind cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională în cadrul Uniunii și reducând, în cele din urmă, discrepanțele în materie de dezvoltare dintre diferitele regiuni europene;

D.  întrucât, potrivit raportului Comisiei privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare, 47 de regiuni din opt state membre înregistrează întârzieri în acest domeniu; întrucât raportul poate contribui la o mai bună înțelegere a complexității provocărilor cu care se confruntă regiunile cu întârzieri în dezvoltare și ar trebui, prin urmare, să fie pus la dispoziția publicului în toate limbile oficiale ale UE;

E.  întrucât politica de coeziune joacă un rol important în toate regiunile cu întârzieri în dezvoltare și reprezintă o parte foarte mare din investițiile publice în majoritatea acestora;

F.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare se confruntă și cu rate de productivitate, de ocupare a forței de muncă și de frecventare a școlii mai scăzute în comparație cu celelalte regiuni din același stat membru;

G.  întrucât, în raportul Comisiei, se face diferența între două tipuri de regiuni cu întârzieri în dezvoltare: „regiunile cu creștere economică scăzută” – regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție, care nu s-au apropiat de media UE între 2000 și 2013 în statele membre cu un PIB pe cap de locuitor în standardul puterii de cumpărare (SPC) sub media UE în 2013, care cuprinde aproape toate regiunile mai puțin dezvoltate și de tranziție din Grecia, Spania, Italia și Portugalia și „regiunile cu venituri scăzute” – toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor în SPC sub 50 % din media UE din 2013, care cuprinde mai multe regiuni mai puțin dezvoltate din Bulgaria, Ungaria, Polonia și România;

H.  întrucât regiunile cu creștere economică scăzută înregistrează o stagnare economică, îndeosebi din cauza scăderii investițiilor publice și private, spre deosebire de regiunile cu venituri scăzute, care își mențin, în general, potențialul de dezvoltare;

I.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare suferă mai mult decât altele din cauza insuficienței investițiilor publice și private, iar acest lucru se datorează și necesității de a respecta obligațiile de a reducere a datoriei publice impuse de Pactul de stabilitate;

J.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare se caracterizează adesea prin lipsa reformelor structurale, ceea ce reduce impactul investițiilor publice, deja limitate;

K.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare suferă de pe urma unor dezavantaje considerabile în ceea ce privește transportul public și infrastructura economică și energetică și necesită investiții mai eficiente și eficace;

L.  întrucât Comisia consideră că este necesar să se creeze o legătură mai strânsă între politica de coeziune și recomandările specifice fiecărei țari în cadrul Semestrului european;

M.  întrucât regiunile cu întârzieri în dezvoltare, în special regiunile cu venituri scăzute, se confruntă adesea cu exodul tinerilor și al forței de muncă calificate, ambele fiind resurse necesare pentru revitalizarea economică și socială a zonelor respective, făcând ca aceste regiuni să devină mai puțin atractive în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și investițiile;

N.  întrucât definiția regiunilor cu venituri scăzute și cu o creștere economică scăzută ar trebui îmbunătățită;

O.  întrucât este important ca utilizatorii finali să fie la curent cu programele regionale și locale finanțate de UE și cu rezultatele obținute, indiferent de nivelul de finanțare dintr-o anumită regiune;

P.  întrucât, în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, sunt necesare o bună guvernanță și o administrație publică eficientă, deoarece acestea contribuie în mod semnificativ la crearea condițiilor pentru creșterea economică; întrucât reducerea normelor și a controalelor excesive, precum și a duratei și complexității procedurilor, și mai buna utilizare a instrumentelor TIC ar contribui la îmbunătățirea eficienței și a bunei guvernanțe în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

Q.  întrucât potrivit celui de al 7-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială, regiunile cu întârzieri în dezvoltare se situează pe ultimul loc în ceea ce privește indicele european privind calitatea administrațiilor publice, ceea ce înseamnă că impactul investițiilor publice este redus;

R.  întrucât cifrele și statisticile fiabile, actualizate și defalcate sunt importante pentru luarea unor decizii politice în cunoștință de cauză, mai transparente, mai imparțiale și mai echitabile;

S.  întrucât, în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, ar trebui eliminate obstacolele din calea creșterii și lacunele în materie de infrastructuri;

T.  întrucât IMM-urile din regiunile cu întârzieri în dezvoltare sunt finanțate cu rate ale dobânzii mult mai mari și se confruntă cu mai multe dificultăți atunci când doresc să obțină împrumuturi bancare în vederea cofinanțării proiectelor care beneficiază de fondurile ESI;

U.  întrucât, în patru din cinci regiuni cu întârzieri în dezvoltare, cel puțin 25 % din populație locuiește într-un oraș sau în zonele sale de navetă, cunoscute sub denumirea de „zone urbane funcționale”, iar în una din cinci regiuni cu întârzieri în dezvoltare, peste 50 % din populație locuiește într-o zonă urbană funcțională;

V.  întrucât activitățile tradiționale, cum ar fi pescuitul artizanal la scară redusă sau agricultura, definesc identitatea și stilul de viață din majoritatea zonelor costiere și rurale din regiunile cu întârzieri în dezvoltare și au o importanță economică, teritorială, socială, și culturală; întrucât sunt necesare strategii de dezvoltare pentru a spori capacitatea de a păstra și de a atrage talente, pentru a adopta noi tehnologii și pentru a stimula noi investiții,

1.  salută prezentarea de către Comisie a unui document de lucru al serviciilor sale privind competitivitatea în regiunile cu venituri scăzute și creștere economică scăzută: Raportul privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare; constată că raportul propune o serie de soluții pozitive pentru a sprijini creșterea economică, dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă în aceste regiuni; subliniază, de asemenea, că analiza privind competitivitatea acestora reprezintă o contribuție importantă la viitoarea dezbatere privind politica de coeziune;

2.  salută punerea în aplicare a inițiativelor-pilot destinate regiunilor cu întârzieri în dezvoltare în două regiuni din România și, cu sprijinul Băncii Mondiale, în două regiuni din Polonia, în special definirea priorităților strategice și a acțiunilor concrete și care pot fi puse în aplicare rapid; așteaptă cu interes publicarea rezultatelor acestor inițiative;

3.  subliniază că politica de coeziune are un rol esențial în garantarea și promovarea investițiilor publice și private în toate regiunile UE atât în mod direct, cât și contribuind la crearea unui mediu propice investițiilor; consideră că UE, în ansamblu său, ar trebui să desfășoare, în scopul promovării unei dezvoltări armonioase a întregii Uniuni, acțiuni care să consolideze coeziunea sa economică, socială și teritorială și să reducă disparitățile dintre nivelurile de dezvoltare ale diferitelor regiuni și rămânerea în urmă a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare;

4.  solicită Comisiei să definească regiunile cu întârzieri în dezvoltare la nivel de NUTS III, pe baza condițiilor economice și sociale generale, și să orienteze mai bine finanțarea acestor zone în conformitate cu ciclurile de programare ale fondurilor ESI;

5.  invită Comisia și statele membre să elaboreze strategii, programe și acțiuni adaptate pentru fiecare regiune cu întârzieri în dezvoltare, ținând seama de tendințe și de disparitățile subregionale, întrucât traiectoriile și provocările cu care se confruntă regiunile cu venituri scăzute și o creștere economică scăzută diferă considerabil, în funcție de particularitățile acestora, utilizând strategii de specializare inteligentă, pentru a accelera convergența acestora și a garanta cele mai bune soluții pentru crearea de locuri de muncă, creșterea economică și dezvoltarea durabilă; consideră că aceste strategii, programe sau acțiuni ar trebui să fie coordonate cu Agenda urbană, deoarece regiunile cu întârzieri în dezvoltare nu sunt în mod exclusiv rurale;

6.  subliniază că, pe lângă gradul scăzut de dezvoltare a IMM-urilor și investițiile reduse în acestea, rata șomajului rămâne mult prea ridicată, în special în rândul tinerilor, și reprezintă una dintre cele mai grave și urgente probleme cu care se confruntă marea majoritate a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare; subliniază rolul esențial al învățământului secundar și superior, al formării profesionale, al formării la locul de muncă și al transferului de cunoștințe în combaterea șomajului în rândul tinerilor și a exodului tinerilor, care ating niveluri alarmante în aceste regiuni; subliniază importanța educației, a formării și a creșterii investițiilor pentru a răspunde nevoilor și imperativelor în materie de dezvoltare ale IMM-urilor și întreprinderilor familiale; consideră că implicarea tinerilor duce la creșterea performanțelor, deoarece aceștia oferă adesea soluții inovatoare;

7.  constată că prezența unei forțe de muncă instruite și formate, care corespunde nevoilor economiei regionale, are un impact puternic asupra competitivității, productivității și atractivității pieței muncii, care poate, prin urmare, prospera pe un fond de creștere și de deschidere față de investițiile publice și private; consideră, în acest context, că ar trebui să se țină seama de situația actuală a regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, în special de rata negativă a migrației și de impactul său negativ asupra ocupării forței de muncă; subliniază rolul pe care îl joacă agricultura și pescuitul în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, în măsura în care aceste activități contribuie la promovarea întreprinderilor familiale și a locurilor de muncă, la facilitarea incluziunii sociale, aprovizionarea cu alimente și garantarea securității alimentare;

8.  ia act de faptul că diversificarea a devenit o necesitate pentru agricultori și pescari, în special în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, pentru a asigura surse de venit suplimentare și a încuraja activități sustenabile din punct de vedere economic și al mediului; constată, cu toate acestea, că această diversificare nu trebuie, în niciun caz, să înlocuiască activitățile mai tradiționale, cum ar fi pescuitul sustenabil; încurajează statele membre și autoritățile regionale și locale să sprijine proiectele referitoare la economia albastră și cele similare pentru a ajuta persoanele din regiunile cu întârzieri în dezvoltare să dezvolte surse de venit sustenabile din punctul de vedere al mediului;

9.  speră ca punerea în aplicare a Strategiei UE 2020 în domeniul ocupării forței de muncă, educației și formării, precum și a viitoarei strategii a UE pe termen lung și a obiectivelor sale, să ia în considerare în continuare în mod corespunzător nevoile specifice ale regiunilor cu întârzieri în dezvoltare și, în special, decalajele persistente legate de infrastructură și dezvoltarea capitalului uman, acordând o atenție deosebită ratei abandonului școlar și consecințelor sale negative asupra ocupării forței de muncă; invită Comisia, în acest context, să analizeze impactul unei eventuale creșteri a ratei de cofinanțare a FSE pentru următoarea perioadă de finanțare;

10.  consideră că este necesar să se ajungă la un echilibrul corespunzător între intervențiile structurale, politicile sociale și politicile industriale în programarea și punerea în aplicare a fondurilor ESI, pentru a stimula creșterea economică, dezvoltarea durabilă și crearea de locuri de muncă prin combinarea granturilor cu instrumentele financiare și atragerea unui sprijin financiar suplimentar, contribuind, astfel, la remedierea lacunelor care mai persistă; subliniază, în acest sens, că ar trebui favorizate instrumentele financiare cu risc scăzut, mai degrabă decât cele cu risc ridicat, atunci când perspectivele economice permit acest lucru;

11.  consideră că politica de coeziune este un instrument care poate rectifica decalajele în materie de competitivitate, dezechilibrele, precum și disparitățile macroeconomice dintre teritorii, încurajând crearea unui mediu atractiv și sustenabil pentru întreprinderi și cetățeni; subliniază că principalele probleme identificate în regiunile cu o creștere economică scăzută sunt accesul la credite, executarea contractelor și protecția investițiilor minoritare, în timp ce în regiunile cu venituri scăzute, principalele probleme sunt soluționarea cazurilor de insolvență, furnizarea de electricitate și executarea contractelor;

12.  constată că regiunile cu întârzieri în dezvoltare sunt supuse unei presiuni migratorii considerabile; consideră că contribuția fondurilor ESI la combaterea acestei provocări nu poate avea succes decât dacă se aplică în mod eficient și principiul solidarității; consideră că refugiaților și migranților care beneficiază de protecție internațională trebuie să li se asigure o formare și o educație adecvate pentru a putea fi integrați pe piața muncii;

13.  ia act de faptul că multe dintre problemele regiunilor cu întârzieri în dezvoltare sunt comparabile cu cele din regiunile ultraperiferice; salută, prin urmare, strategia propusă de Comisie în comunicarea sa „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”(9);

14.  consideră că criteriile de dezvoltare demografică și socială, cum ar fi indicele de progres social regional și indicatorii de mediu sau alți indicatori, alături de PIB, ar putea fi luate în considerare în contextul politicii de coeziune și incluse în viitoarele rapoarte ale Comisiei privind regiunile cu întârzieri în dezvoltare, în vederea asigurării valorificării potențialului regiunilor cu întârzieri în dezvoltare;

15.  subliniază repercusiunile negative, în special pentru regiunile cu întârzieri în dezvoltare, ale crizei economice și financiare, care a redus marjele politicilor bugetare, conducând la scăderea investițiilor publice; subliniază, pe de altă parte, importanța reducerii datoriei cu scopul de a elimina deficitul bugetar și de a adapta investițiile publice la cerințele de creștere economică;

16.  consideră că politica de coeziune are un impact pozitiv asupra creșterii economice și a creării de locuri de muncă; subliniază că este nevoie să se aplice poziția adoptată de comun acord cu privire la Pactul de stabilitate și de creștere în ceea ce privește flexibilitatea pentru condițiile ciclice, reformele structurale și investițiile guvernamentale care vizează punerea în aplicare a unor reforme structurale majore și a unor proiecte similare, în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020; recunoaște necesitatea de a clarifica contextul și domeniul de aplicare ale reformelor structurale din cadrul politicii de coeziune; constată, cu toate acestea, că realizarea unor astfel de reforme structurale în statele membre și în regiuni în cadrul programelor de sprijin poate contribui la atingerea unui rezultat mai bun în ceea ce privește investițiile din cadrul politicii de coeziune;

17.  solicită acțiuni mai ferme pentru creșterea convergenței între toate regiunile, inclusiv acțiuni în vederea asigurării rezilienței lor la șocuri bruște;

18.  ia act de faptul că accesul la finanțare este mai dificil în regiunile cu întârzieri în dezvoltare, în special în cele cu venituri reduse, din cauza ratelor mai mari ale dobânzilor și, într-o anumită măsură, a reticenței sistemului de creditare de a-și asuma riscuri; subliniază că este important să se asigure un acces mai ușor la credite, pentru a sprijini IMM-urile, a încuraja noi modele de afaceri și a promova creșterea în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

19.  subliniază importanța pe care o au fondurile UE în stimularea rezilienței și coeziunii economice a acestor regiuni, precum și a competitivității, a investițiilor și a oportunităților pentru cooperare; recunoaște, prin urmare, contribuția grupurilor de acțiune locale la dezvoltarea strategiilor locale; sugerează că Comisia ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a propune ca o mai mare parte din sprijin să fie alocată dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității (DLRC), contribuind astfel atât la soluționarea provocărilor, cât și la dezvoltarea capacităților; reamintește că regiunile cu întârzieri în dezvoltare se confruntă adesea cu dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare, precum și cu întârzieri birocratice și administrative care împiedică funcționarea fondurilor UE;

20.  este de părere că ar putea fi avute în vedere stimulente pozitive pentru regiuni în cadrul existent al condițiilor macroeconomice impuse de semestrul european;

21.  subliniază importanța bunei guvernanțe economice pentru o performanță globală eficientă a fondurilor ESI, cu scopul final de a rectifica deficiențele și de a evita întârzierile; sprijină, în acest sens, necesitatea de a analiza și de a revizui ulterior raționamentul însuși care stă la baza legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european;

22.  consideră că solidaritatea, o capacitate instituțională mai puternică, respectarea principiului bunei guvernanțe, o mai bună conectivitate și digitalizarea în aceste regiuni au un efect semnificativ asupra creșterii economice și asupra creșterii eficienței și eficacității utilizării resurselor existente; atrage atenția, din acest motiv, asupra sprijinirii și îmbunătățirii calității administrației și instituțiilor din regiunile afectate; invită Comisia și statele membre să disemineze exemple de bune practici pentru creșterea eficienței administrației publice, dat fiind că buna guvernanță ar trebui să fie principala recomandare pentru regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

23.  subliniază, în acest context, importanța principiului parteneriatului și a guvernanței pe mai multe niveluri, care trebuie consolidată fără a aduce atingere principiului subsidiarității; consideră că implicarea tuturor nivelurilor de guvernanță și a părților interesate în elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor și a programelor și acțiunilor specifice destinate acestor regiuni este esențială pentru a crea o valoare adăugată europeană eficientă pentru cetățeni;

24.  reiterează importanța inovării, a digitalizării și a îmbunătățirii serviciilor de proximitate (de sănătate, sociale, poștale) și a infrastructurii, pentru a crea un mediu pozitiv și o bună bază pentru stimularea creșterii economice și îmbunătățirea coeziunii în regiunile cu întârzieri în dezvoltare; consideră că asigurarea accesului la conexiuni internet de mare viteză este o condiție prealabilă pentru viabilitatea zonelor rurale și montane; evidențiază potențialul proiectelor multisectoriale de promovare a dezvoltării economice, sociale și teritoriale, valorificând sinergiile dintre fondurile europene;

25.  sugerează că recomandările specifice fiecărei țări făcute în cadrul semestrului european ar trebui să fie multianuale, cu control și evaluare intermediară, și ar trebui să fie concepute mai degrabă ca un stimulent pozitiv pentru lansarea reformelor structurale, decât ca instrumente care pot bloca accesul la investiții în cadrul politicii de coeziune, pentru a contribui la obiectivele comune ale Uniunii;

26.  consideră că ar trebui analizate cu atenție măsurile care leagă eficacitatea fondurilor ESI de buna guvernanță economică, astfel cum se subliniază în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, inclusiv prin implicarea tuturor părților interesate; consideră, de asemenea, că logica care stă la baza legăturii dintre fondurile ESI și buna guvernanță economică ar trebui regândită în perspectiva următoarei perioade de programare și luând în considerare punerea sa în aplicare în perioada 2014-2020; consideră că Comisia ar trebui să ia în considerare redefinirea legăturii dintre semestrul european și politica de coeziune; sugerează, în acest sens, un sistem de stimulente pozitive, cu marje care urmează să fie create în noul cadru financiar multianual (CFM), care ar putea servi drept pachet care poate fi utilizat atunci când statele membre respectă recomandările specifice fiecărei țări și alte cerințe în cadrul semestrului european;

27.  consideră că este în mod special necesară susținerea activităților productive și comerciale locale caracteristice regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, inclusiv a turismului durabil, a economiei circulare, a tranziției energetice la nivel local, a agriculturii, a produselor fabricate și a inovării în special în IMM-uri; consideră că sinergiile care decurg din combinarea în mod eficient a fondurilor din partea organismelor regionale și naționale cu finanțarea din partea instrumentelor UE, utilizând investiții teritoriale integrate, ar trebui să contribuie la crearea de oportunități economice, în special pentru tineri;

28.  subliniază importanța exploatării tuturor oportunităților oferite de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea durabilă și creșterea economică în aceste regiuni; consideră că, în pregătirea programelor operaționale și de cooperare transfrontalieră, statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită regiunilor cu întârzieri în dezvoltare; reamintește, prin urmare, că este important să se încurajeze utilizarea fondurilor în cadrul gestiunii directe și a fondurilor FEIS, împreună cu oportunitățile oferite de politica de coeziune și în coordonare cu acestea;

29.  subliniază importanța unor date statistice fiabile, actualizate și defalcate; solicită, prin urmare, Comisiei și Eurostat să furnizeze statistici cât mai detaliate posibil și cât mai divizate geografic, astfel încât să poată fi utilizate pentru a elabora politici de coeziune adecvate, inclusiv în regiunile cu întârzieri în dezvoltare; salută, în acest context, informațiile furnizate în raportul Comisiei;

30.  solicită Comisiei să aibă în vedere analizarea relației actuale dintre politica de coeziune și guvernanța macroeconomică, reamintind că legitimitatea politicii de coeziune decurge direct din tratate și că această politică este una dintre cele mai vizibile politici europene și cea mai importantă expresie a solidarității europene și a valorii adăugate în toate regiunile europene; consideră că legătura dintre politica de coeziune și procesul de guvernanță economică din cadrul semestrului european trebuie să fie echilibrată, reciprocă și axată pe un sistem de stimulente pozitive; susține o mai bună recunoaștere a dimensiunii teritoriale, care ar putea fi benefică pentru semestrul european consideră că este necesar, prin urmare, ca guvernanța economică și obiectivele de coeziune economică, socială și teritorială consacrate în tratate, precum și obiectivele de creștere durabilă, ocupare a forței de muncă și protecție a mediului să fie integrate într-o viziune echilibrată;

31.  reamintește că este nevoie ca toți actorii politici să recunoască rolul politicii de coeziune ca instrument principal al politicii economice europene pentru promovarea de investiții publice și private care să țină seama de particularitățile teritoriale, sociale și economice ale regiunilor;

32.  invită statele membre, așa cum se propune în raportul Comisiei, să adopte strategii și programe de dezvoltare națională și regională pentru sprijinirea regiunilor cu întârzieri în dezvoltare și îmbunătățirea capacităților administrative ale acestora, a guvernanței lor și a altor factori determinanți pentru creștere; invită Comisia, în acest sens, să ofere asistență tehnică, profesională și practică statelor membre, regiunilor și municipalităților în vederea utilizării celor mai bune practici și a sprijinirii digitalizării serviciilor publice;

33.  solicită ca politica de coeziune să reprezinte în continuare o prioritate pentru Uniune și să fie susținută de o finanțare ambițioasă corespunzătoare, chiar și având în vedere presiunile exercitate asupra bugetului UE, și, de asemenea, solicită să se crească sinergiile cu alte fonduri ale UE și să se atragă sprijin financiar complementar prin intermediul instrumentelor financiare din cadrul de programare multianual post-2020; subliniază că valorile pe care le întruchipează politica de coeziune, precum solidaritatea europeană, nu ar trebui să fie subminate;

34.  reamintește responsabilitatea Parlamentului în ceea ce privește elaborarea și aprobarea cadrului legislativ adecvat pentru viitoarea politică de coeziune; subliniază necesitatea de a menține rolul fundamental și obiectivul principal al politicii de coeziune în conformitate cu articolul 174 din TFUE, nu numai pentru a asigura convergența, ci și pentru a preveni rămânerea în urmă a teritoriilor; subliniază că este nevoie să se simplifice normele și să se asigure un echilibru adecvat între simplificarea politicii și punerea în aplicare a unor controale adecvate, reducându-se în același timp sarcinile administrative excesive; consideră că Comisia și statele membre ar trebui să ia în considerare posibilitatea extinderii dispozițiilor articolului 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 privind FEDR, prin finanțarea legăturilor dintre orașe și zonele lor înconjurătoare în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

35.  invită Comisia să susțină mai bine dezvoltarea sistemelor de inovare, precum strategiile de inovare pentru specializare inteligentă, și să consolideze interacțiunea dintre întreprinderi, universități și centrele de cercetare în regiunile cu întârzieri în dezvoltare; subliniază, de asemenea, că teritoriile bine conectate sunt esențiale pentru activitatea parteneriatelor din domeniul cercetării, inclusiv a inițiativelor Parteneriatului european pentru inovare, astfel încât practicile inovatoare să poată să consolideze și mai mult dezvoltarea sustenabilă a agriculturii și a întreprinderilor asociate în regiunile cu întârzieri în dezvoltare;

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Regiunilor, Comitetului Economic și Social European, precum și guvernelor și parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(3) JO C 181, 19.5.2016, p. 29.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0309.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2017)0053.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2017)0245.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0254.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0401.
(9) Comunicarea Comisiei din 24 octombrie 2017 (COM(2017)0623).

Ultima actualizare: 6 noiembrie 2018Notă juridică