Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2626(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B8-0139/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 15/03/2018 - 10.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0090

Texte adoptate
PDF 285kWORD 61k
Joi, 15 martie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Situația din Siria
P8_TA(2018)0090RC-B8-0139/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 15 martie 2018 referitoare la situația din Siria (2018/2626(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale precedente referitoare la Siria, în special cea din 18 mai 2017 referitoare la strategia UE în Siria(1),

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948 și alte tratate și instrumente ale ONU în domeniul drepturilor omului, printre care Convenția ONU privind drepturile copilului,

–  având în vedere Convențiile de la Geneva din 1949 și protocoalele adiționale la acestea,

–  având în vedere declarațiile Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, și în special cele din 9 iulie 2017, privind încetarea focului în Siria, cea din 25 noiembrie 2017, privind conferința opoziției siriene din Riyadh și cea din 23 februarie 2018 privind masacrul din Ghouta de Est, precum și remarcile sale la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 26 februarie 2018,

–  având în vedere declarațiile comune ale ÎR/VP, Federica Mogherini și Comisarului Stylianides privind recentele atacuri din Siria, din 3 octombrie 2017, privind situația umanitară în Ghouta de Est și Idlib, din 20 februarie 2018 și privind situația în Ghouta de Est și în alte zone din Siria, din 6 martie 2018,

–  având în vedere declarația ÎR/VP Federica Mogherini din ședința plenară din 6 februarie 2018 referitoare la situația drepturilor omului în Turcia și situația din Afrin, Siria,

–  având în vedere Decizia 2011/273/PESC a Consiliului din 9 mai 2011 privind măsuri restrictive împotriva Siriei(2), precum și concluziile Consiliului din 26 februarie 2018 privind adăugarea a doi noi miniștri pe lista de sancțiuni,

–  având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR către Parlamentul European și Consiliu din 14 martie 2017 intitulată „Elemente ale Strategiei UE pentru Siria” (JOIN(2017)0011) și concluziile Consiliului din 3 aprilie 2017 privind Siria, care împreună constituie noua strategie a UE privind Siria,

–  având în vedere declarația copreședinților din 5 aprilie 2017 referitoare la Conferința privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii, precum și conferințele anterioare privind situația din Siria care au avut loc la Londra, în Kuweit, la Berlin și la Helsinki,

–  având în vedere declarațiile Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad Al Hussein, în Consiliul pentru Drepturile Omului (CDO) de la Geneva referitoare la Siria, în special cele din 26 februarie 2018 și 2 martie 2018, precum și informarea sa orală cu privire la activitățile biroului său și la evoluțiile recente din domeniul drepturilor omului, din 7 martie 2018,

–  având în vedere declarațiile purtătorului de cuvânt al Secretarului general din 20 și 24 februarie 2018 privind republica Arabă Siriană,

–  având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite și toate convențiile ONU la care Siria este stat semnatar,

–  având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) referitoare la Siria, în special Rezoluția 2254 (2015) din 18 decembrie 2015, Rezoluția 2393 (2017) din 19 decembrie 2017 privind autorizarea livrării ajutorului peste frontiere și peste liniile de conflict din Siria și Rezoluția 2401 (2018) din 24 februarie 2018 privind o încetare a ostilităților de 30 de zile în Siria pentru a permite livrarea ajutoarelor umanitare,

–  având în vedere rapoartele Comisiei internaționale independente de anchetă cu privire la Republica Arabă Siriană, înființată de CDO, precum și rezoluțiile CDO referitoare la Republica Arabă Siriană, în special cea din 5 martie 2018 referitoare la deteriorarea situației drepturilor omului în Ghouta de Est,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Generale a ONU A-71/248 din 21 decembrie 2016 referitoare la instituirea unui Mecanism internațional, imparțial și independent care să contribuie la anchetarea și urmărirea penală a celor responsabili de infracțiunile cele mai grave în temeiul dreptului internațional comise în Republica Arabă Siriană începând cu martie 2011,

–  având în vedere statutul de la Roma și documentele de înființare a Curții Internaționale de Justiție și a tribunalelor ad-hoc, printre care Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie, Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda și Tribunalul Special pentru Liban,

–  având în vedere Memorandumul privind crearea unor zone de detensionare a situației din Republica Arabă Siriană, semnat de Rusia, Iran și Turcia la 6 mai 2017,

–  având în vedere raportul publicat de Fondul ONU pentru Populație în 2017, intitulat „Voci din Siria 2018 - Sinteza evaluării nevoilor umanitare”,

–  având în vedere declarația Centrului pentru Orientul Mijlociu Carnegie din 5 martie 2018 privind întâlnirea semnalată dintre șeful Biroului Sirian de Securitate Națională, Ali Mamlouk, inclus pe lista de sancțiuni a UE, cu Ministrul de Interne italian și directorul Agenției pentru informații și securitate externă la Roma, care reprezintă o încălcare flagrantă a Deciziei 2011/273/PESC a Consiliului din 9 mai 2011 privind măsurile restrictive împotriva Siriei,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât de șapte ani Siria continuă să fie afectată de conflicte civile, în ciuda eforturilor internaționale în vederea încetării focului și găsirii unei soluții negociate; întrucât, prin urmare, situația umanitară în țară rămâne dezastruoasă; întrucât 13 milioane de persoane, printre care 6 milioane de copii, sunt înregistrate ca având nevoie de o formă sau alta de ajutor umanitar; întrucât 6,1 milioane de persoane sunt strămutate intern, 3 milioane de civili trăiesc în zone asediate și peste 5 milioane sunt refugiați sirieni înregistrați, care trăiesc în regiunile vecine; întrucât cel puțin 400 000 de sirieni și-au pierdut viața în timpul conflictului;

B.  întrucât zonele și orașele precum Idlib, Ghouta de Est, Yarmouk, Foua și Kefraya se află de mult timp sub blocadă, cu consecințe grave pentru populația civilă și fără nicio posibilitate de a oferi ajutor umanitar într-un mod viabil, din cauza ofensivei militare și a bombardamentelor de către regimul sirian împotriva propriului popor, cu sprijinul Rusiei și al Iranului; întrucât Ghouta de Est se află sub asediu de către regimul sirian și aliații săi de cinci ani, iar civilii, inclusiv copiii, școlile și unitățile medicale sunt supuși bombardamentelor, atacurilor aeriene și atacurilor cu arme chimice, cauzând moartea a sute de persoane în zona respectivă; întrucât grupuri teroriste din Ghouta de Est au fost acuzate de bombardarea cartierelor civile din Damasc;

C.  întrucât situația este atât de gravă în Ghouta de Est, încât Secretarul General al ONU, António Guterres, a descris-o ca „iadul pe Pământ”; întrucât, populația din Ghouta de Est a fost izolată de orice formă de ajutor din cauza blocadei, din 14 februarie 2018, când un singur convoi a ajuns la numai 7 200 de persoane din cele 400 000 care locuiesc în zona respectivă; întrucât un convoi de ajutor al ONU a reușit în cele din urmă să intre în Douma, la 5 martie 2018, ajungând la 27 500 de persoane în nevoie de hrană și materiale medicale; întrucât regimul sirian a eliminat produse medicale esențiale din convoi;

D.  întrucât, la 24 februarie 2018, CSONU a adoptat Rezoluția 2401, în care a solicitat ca toate părțile la conflict să înceteze imediat ostilitățile pentru o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive, pentru a permite o livrare sigură, fără obstacole și susținută a asistenței umanitare, precum și evacuarea medicală a bolnavilor și răniților grav, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil; întrucât Rezoluția nr. 2401 a CSONU nu a fost pusă în aplicare de regimul sirian, de forțele ruse și de cele iraniene, în pofida apelurilor repetate ale comunității internaționale; întrucât forțele militare folosesc „eliberarea” regiunii ca pretext pentru a continua să atace civilii; întrucât Rusia și-a exercitat dreptul de veto împotriva a 11 rezoluții ale CSONU în ultimii ani, inclusiv împotriva unei rezoluții care viza reînnoirea mecanismului de anchetă comun ONU-OIAC, în noiembrie 2017, și a avut un rol activ în limitarea conținutului rezoluțiilor;

E.  întrucât aceste atacuri, înfometarea civililor prin asedierea zonelor populate și strămutările forțate, inclusiv în scopul modificării demografiei, utilizate ca tactică de război, constituie o încălcare evidentă a dreptului umanitar internațional; întrucât împiedicarea eforturilor de evacuare și de furnizare de ajutor umanitar și asistență medicală constituie încălcări flagrante ale dreptului umanitar internațional, precum și ale mai multor rezoluții ale CSONU;

F.  întrucât operațiunea turcă „Ramura de măslin” din provincia Afrin, aflată sub control kurd, a adăugat o nouă dimensiune conflictului din Siria, cu noi preocupări pe plan umanitar pentru consecințele negative asupra fragilului echilibru intern din Siria și/sau a eforturilor în direcția unei soluții negociate; subliniază că un număr mare de victime civile a fost deja raportat și că sute de alte vieți omenești sunt în pericol; întrucât VP/ÎR, în numele UE, a exprimat clar aceste preocupări, solicitând guvernului turc să-și înceteze ofensiva și subliniind necesitatea concentrării asupra luptei împotriva organizațiilor teroriste listate de ONU;

G.  întrucât printre încălcările comise în timpul conflictului din Siria de către regimul Assad și aliații săi și de către grupurile teroriste se numără atacurile precis direcționate și fără discernământ asupra civililor, inclusiv cu arme chimice, execuțiile extrajudiciare, torturi și maltratări, disparițiile forțate, arestările arbitrare și în masă, pedepsele colective, atacurile asupra personalului medical și blocarea accesului la alimente, apă și asistență medicală; întrucât aceste crime au rămas nepedepsite până în prezent;

H.  întrucât ISIS/Daesh și alte grupări jihadiste au comis atrocități și încălcări grave ale dreptului internațional, inclusiv execuții brutale și acte de violență sexuală, răpiri, tortură, convertire forțată și sclavie a femeilor și fetelor; întrucât copiii sunt recrutați și folosiți în activități teroriste; întrucât există preocupări serioase față de utilizarea civililor ca scuturi umane în zonele deținute de extremiști; întrucât aceste crime pot fi considerate crime de război, crime împotriva umanității și genocid;

I.  întrucât, în situația actuală, opoziția democratică este slăbită, iar civilii sunt prinși între teroriștii jihadiști și fundamentaliștii islamici, pe de o parte, și susținătorii regimului Assad, pe de altă parte;

J.  întrucât, la 26 februarie 2018, Consiliul i-a adăugat pe ministrul industriei și pe ministrul informațiilor din guvernul Siriei pe lista persoanelor vizate de măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian, având în vedere gravitatea situației din această țară.

K.  întrucât este obligația comunității internaționale și statelor individuale de a-i trage la răspundere pe cei responsabili de încălcările dreptului omului și ale dreptului internațional umanitar comise pe durata conflictului sirian, inclusiv prin aplicarea principiului jurisdicției universale, precum și a legislației naționale; întrucât acest lucru se poate realiza fie în temeiul căilor de atac existente la nivel național și internațional, inclusiv în fața instanțelor naționale și internaționale, fie prin intermediul tribunalelor penale internaționale ad-hoc care ar trebui create; întrucât, pe lângă o astfel de responsabilitate personală în materie penală, statele pot fi, în anumite condiții, trase la răspundere și pentru încălcarea obligațiilor prevăzute de tratatele și convențiile internaționale care intră în competența Curții Internaționale de Justiție, printre care se numără Convenția împotriva torturii și altor pedepse sau tratamente crude, inumane și degradante din 1984 și Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948;

L.  întrucât UE își menține angajamentul pentru reușita negocierilor desfășurate sub auspiciile Trimisului special al ONU pentru Siria, cunoscute ca procesul de la Geneva; întrucât UE continuă să susțină acest proces, inclusiv prin organizarea celei de-a doua Conferințe de la Bruxelles privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii, care urmează să aibă loc pe 24 și 25 aprilie 2018;

M.  întrucât negocierile de la Geneva nu au condus, până în prezent, la progrese în găsirea unei soluții pașnice la criza din Siria, în urma celei de a 9-a runde de la Viena, la 25 și 26 ianuarie 2018; întrucât, la 4 mai 2017, Rusia, Iranul și Turcia au ajuns la un acord în Kazahstan pentru a institui patru zone de detensionare a situației, dar pe care garanții nici nu le-au respectat, nici nu le-au protejat; întrucât Congresul pentru un dialog național sirian, care a avut loc la Soci la 30 ianuarie 2018, a anunțat crearea unui comitet constituțional, care nu a fost acceptat de către toate părțile;

N.  întrucât situația din Siria și lipsa unei tranziții politice globale, autentice și incluzive împiedică în continuare realizarea completă a strategiei UE privind Siria, și în special livrarea asistenței substanțiale pe care Uniunea o poate oferi pentru reconstrucția țării;

O.  întrucât, de la izbucnirea războiului, UE și statele sale membre au mobilizat peste 10,4 miliarde EUR pentru nevoile umanitare generate de criza siriană, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, în regiunile învecinate, fiind astfel cel mai mare donator; întrucât UE a sprijinit și apreciat, de asemenea, în mod substanțial, țările învecinate care găzduiesc refugiați;

1.  condamnă categoric, încă o dată și în termenii cei mai duri, toate atrocitățile și încălcările la scară largă ale drepturilor omului și dreptului internațional umanitar comise în timpul conflictului, și în special actele forțelor regimului Assad, inclusiv cu sprijinul aliaților săi, Rusia și Iranul, precum și pe cele ale organizațiilor teroriste listate de ONU; regretă faptul că în Siria cel puțin 400 000 de persoane au fost ucise și mai multe mii rănite de bombardamente, atacurile cu mortiere și alte mijloace militare în cursul celor șapte ani de conflict, precum și că milioane de persoane au fost strămutate, iar civilii nu au acces la alimente, apă, instalații sanitare și servicii medicale, datorită asediilor îndelungate ale zonelor dens populate; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la spirala violenței din multe părți ale țării, cum este cazul în Ghouta de Est, Afrin și Idlib;

2.  regretă profund eșecul repetat al încercărilor regionale și internaționale de a pune capăt războiului, și solicită insistent o cooperare reînnoită intensivă la nivel global, pentru a se ajunge la o soluție pașnică și durabilă a conflictului; subliniază că sprijinul oferit de comunitatea internațională opoziției democratice este insuficient; reafirmă prioritatea procesului de la Geneva condus de ONU și sprijină eforturile depuse de trimisul special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, în vederea realizării unei veritabile tranziții politice autentice și incluzive, în conformitate cu Rezoluția 2254 a CSONU, negociată de toate părțile din Siria și cu sprijinul actorilor majori internaționali și regionali; subliniază importanța găsirii unei soluții politice la acest conflict; își menține angajamentul față de independența, unitatea și integritatea teritorială a Siriei;

3.  condamnă în termenii cei mai vehemenți violențele continue din Ghouta de Est, în pofida adoptării în unanimitate a Rezoluției 2401 a CSONU, și solicită de urgență tuturor părților, în special regimului Assad, Rusiei și Iranului, să o aplice integral și de urgență și să o respecte, asigurând furnizarea imediată, în condiții de siguranță, fără obstacole și în mod susținut a asistenței umanitare, evacuarea bolnavilor și răniților grav și atenuând suferințele poporului sirian; susține întru totul apelul către toate părțile în conflict de a înceta fără întârziere ostilitățile pe o perioadă de cel puțin 30 de zile consecutive; își reiterează apelul către toate părțile, în special către autoritățile siriene, să-și respecte responsabilitatea de a proteja populația siriană și să înceteze imediat toate atacurile împotriva civililor din Siria; invită garanții încetării focului în zonele de detensionare să-și exercite responsabilitățile, pentru a pune capăt violențelor și crimelor comise și a autoriza și garanta accesul neîngrădit la aceste zone; ia act de decizia celor trei țări ale Procesului de la Astana de a organiza o nouă reuniune la nivel înalt în aprilie 2018, pentru a discuta despre Siria și despre măsurile posibile în regiune; subliniază că aceste măsuri nu ar trebui în niciun caz să intre în contradicție sau să submineze discuțiile desfășurate sub egida ONU/procesul de la Geneva;

4.  reamintește regimurilor din Siria, Rusia și Iran că sunt răspunzătoare în temeiul dreptului internațional pentru crimele atroce pe care continuă să le comită în Siria și că responsabilii pentru astfel de infracțiuni, state sau indivizi, vor fi trași la răspundere;

5.  regretă profund vetourile repetate ale Rusiei în cadrul CSONU, precum și faptul că nu s-a ajuns la un acord privind reînnoirea mandatului mecanismului de anchetă comun OIAC-ONU înainte de expirarea acestuia, la 17 noiembrie 2017; consideră că această atitudine a unui membru permanent al CSONU, cu o responsabilitate particulară în ceea ce privește menținerea păcii și securității internaționale, este rușinoasă; subliniază că, în ochii întregii lumi, obstrucționarea anchetelor internaționale este în primul rând un semn de vinovăție;

6.  își exprimă profunda îngrijorare pentru intervenția Turciei în zonele din Siria controlate de forțele kurde; continuă să fie deosebit de îngrijorat de agravarea situației din Afrin, inclusiv de posibila confruntare dintre forțele turce și cele ale lui Assad sau cele ruse, precum și de tensiunile crescânde cu Statele Unite; invită guvernul turc să își retragă trupele și să joace un rol constructiv în conflictul sirian, ceea ce este, de asemenea, în interesul național al Turciei; susține poziția VP/ÎR conform căreia deschiderea de noi fronturi în Siria nu este în interesul securității din Turcia și avertizează cu privire la agravarea crizei umanitare din țară; solicită respectarea deplină a dreptului umanitar, inclusiv protecția civililor, și solicită încetarea focului în întreaga Sirie, prin urmare și în Afrin;

7.  își reafirmă sprijinul pentru eforturile depuse de Coaliția internațională împotriva Daesh; subliniază faptul că această coaliție și forțele siriene partenere au realizat progrese semnificative în campania pentru a înfrânge Daesh în Siria; reamintește că toate măsurile luate pentru a combate Daesh și alte grupări recunoscute ca teroriste de CSONU trebuie să respecte cu strictețe dreptul internațional; solicită statelor membre și aliaților lor să asigure transparența, asumarea răspunderii și respectarea deplină a dreptului internațional umanitar și a dreptului internațional al drepturilor omului;

8.  solicită insistent, încă o dată, permiterea accesului umanitar în siguranță, în timp util și neîngrădit pe întreg teritoriul Siriei și salută Rezoluția 2393 a CSONU, care reînnoiește autorizația accesului umanitar peste frontiere și peste liniile de conflict în Siria pentru o perioadă de încă 12 luni (până la 10 ianuarie 2019); încurajează ONU și partenerii săi operaționali să continue să ia măsuri în vederea intensificării activităților umanitare în zonele dificile de acces și în cele asediate, inclusiv prin utilizarea într-un mod cât mai eficient a trecerii frontierei în temeiul Rezoluției 2165 (2014) a CSONU; solicită accelerarea acțiunii umanitare împotriva minelor pe întreg teritoriul Siriei, ca o chestiune de urgență, și reamintește tuturor părților implicate în conflict că personalul spitalicesc și cel medical este explicit protejat în temeiul dreptului umanitar internațional; regretă diferitele cazuri de abuz sexual și de abateri constatate în cadrul organizațiilor internaționale de ajutor, inclusiv exploatarea sexuală a refugiaților sirieni de către cei însărcinați cu acordarea de ajutor în numele ONU și al unor organizații internaționale bine cunoscute; afirmă categoric că nu trebuie să existe niciun fel de toleranță pentru astfel de acte; solicită insistent o anchetă minuțioasă și subliniază că toți cei responsabili trebuie pedepsiți;

9.  subliniază că nu trebuie să existe toleranță sau impunitate pentru crimele oribile comise în Siria, inclusiv pentru cele comise împotriva minorităților religioase sau etnice și a altor grupuri și minorități; își reiterează apelul pentru o anchetare și o urmărire penală independentă, imparțială, detaliată și credibilă a celor responsabili și sprijină activitatea Mecanismului internațional, imparțial și independent (MIII) pentru crimele internaționale comise în Republica Arabă Siriană începând cu martie 2012; salută decizia UE de a oferi 1,5 milioane de euro ca sprijin financiar pentru acest mecanism, prin intermediul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP); subliniază, cu toate acestea, că va fi nevoie de sprijin și după cele 18 luni de durată a programului; subliniază că este important ca statele membre să-și îndeplinească angajamentele și speră ca problema finanțării MIII să fie discutată și soluționată la a doua Conferinței de la Bruxelles privind sprijinirea viitorului Siriei și al regiunii; solicită, de asemenea, susținerea organizațiilor societății civile și a ONG-urilor care colectează și contribuie la conservarea dovezilor de încălcare a drepturilor omului și a dreptului umanitar;

10.  este în continuare convins că soluționarea reală a conflictului și o pace durabilă în Siria nu sunt posibile dacă nu sunt trași la răspundere autorii crimelor comise și solicită adoptarea unei strategii a UE privind răspunderea pentru crimele atroce comise în Siria; încurajează toate statele să susțină principiul jurisdicției universale în vederea combaterii impunității și salută măsurile luate de unele state membre ale UE în acest sens; salută, de asemenea, inițiativele statelor membre de a introduce încălcările grave ale dreptului internațional ca infracțiune în cadrul legislației lor naționale; solicită din nou UE și statelor sale membre să analizeze, în strânsă cooperare cu țările care împărtășesc aceleași valori, posibilitatea înființării unui tribunal pentru crimele de război comise în Siria, în așteptarea reușitei unei sesizări a CPI; ia act de activitatea importantă desfășurată de rețeaua europeană de puncte de contact cu privire la persoanele vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război și invită VP/ÎR și Direcția Generală Justiție și Consumatori să sprijine și să includă această rețea în viitoarele eforturi de stabilire a răspunderii pentru Siria;

11.  solicită să fie respectat de către toți dreptul tuturor grupurilor și minorităților etnice și religioase din Siria, inclusiv al creștinilor și al oricărei persoane strămutate, de a continua să trăiască în ținuturile lor natale tradiționale și istorice cu demnitate, în condiții de egalitate și siguranță, precum și de a-și putea practica religia pe deplin și în mod liber, fără a fi supuși vreunei forme de constrângere, violență ori discriminare; susține dialogul interreligios pentru promovarea înțelegerii reciproce și combaterea fundamentalismului;

12.  este, în continuare, consternat de dispariția apărătoarei drepturilor omului și laureată a Premiului Saharov, Razan Zaitouneh, care a fost răpită la Douma, în decembrie 2013 de către gruparea armată Jaysh al-Islam; solicită înființarea unui grup operativ al UE cu scopul de a coordona și intensifica eforturile de căutare și de eliberare a acesteia;

13.  solicită insistent VP/ÎR să depună toate eforturile pentru a revigora negocierile de pace mediate de ONU și să revendice un rol mai activ în cadrul acestor negocieri, utilizând capacitatea financiară și dorința UE de a angaja resurse considerabile pentru reconstrucția Siriei; invită insistent VP/ÎR să implice mai îndeaproape și să sprijine activ societatea civilă siriană și pe cei care doresc o cale democratică, pluralistă și incluzivă în Siria în acțiunile pe care le întreprinde pentru viitorul poporului sirian, începând cu Conferința de la Bruxelles, care va avea loc la 24 și 25 aprilie 2018; încurajează VP/ÎR să colaboreze cu poporul sirian pentru a elabora strategii locale de reconstrucție pentru diferite părți și regiuni ale Siriei; subliniază că, în colaborarea cu partenerii săi internaționali, UE ar trebui să aibă în vedere toate opțiunile existente, inclusiv lansarea ajutoarelor pe cale aeriană și stabilirea de zone „no-fly” în temeiul unei rezoluții CS al ONU;

14.  salută organizarea celei de-a doua Conferințe de la Bruxelles, găzduită de UE pentru a da expresie și a pune în practică întregul sprijin politic și economic acordat de comunitatea internațională procesului de la Geneva în favoarea sirienilor care au nevoie de ajutor și a țărilor care găzduiesc refugiați sirieni; ia act de solidaritatea impresionantă a Iordaniei, Libanului și Turciei față de refugiați și solicită accelerarea sprijinului financiar acordat de UE și statele sale membre pentru a răspunde nevoilor presante ale refugiaților și ale comunităților lor gazdă; avertizează împotriva inițierii eforturilor de reconstrucție înainte de încheierea unui acord politic negociat de ONU, cu participarea tuturor părților; solicită VP/ÎR să permită o participare mai amplă a organizațiilor societății civile la această conferință; solicită, în acest sens, un sprijin crescut pentru organizațiile societății civile siriene pașnice și democratice și pentru apărătorii drepturilor omului, inclusiv prin Fondul Madad, Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace, precum și Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului; solicită comunității internaționale să își îndeplinească angajamentele restante privind ajutorul umanitar acordat Siriei și țărilor învecinate;

15.  subliniază că eforturile UE de a oferi ajutor umanitar și de planificare pentru viitorul Siriei sunt lăudabile; reamintește faptul că, în conformitate cu strategia sa, UE s-a angajat să nu acorde necondiționat asistență pentru reconstrucția Siriei, ci numai după demararea clară a unei tranziții globale, veritabile și incluzive, negociată de părțile siriene în conflict, pe baza Rezoluției 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și a Comunicatului de la Geneva; subliniază că regimului Assad, Rusiei lui Putin și Iranului le revine principala responsabilitate pentru consecințele economice ale intervențiilor lor militare; ia act de faptul că orice angajamente de reconstrucție, bazate pe o abordare ascendentă și pe o responsabilizarea reușită a actorilor locali, excluzând astfel grupările teroriste cunoscute, trebuie să vizeze asigurarea păcii și a responsabilității;

16.  condamnă categoric utilizarea copiilor în lupte și în atacuri teroriste; subliniază că a proteja copiii și a face din accesul acestora la educație o prioritate, inclusiv în cazul copiilor refugiați în țările învecinate, și a sprijini reabilitarea psihologică a acestor copii traumatizați reprezintă aspecte de o importanță fundamentală;

17.  își exprimă îngrijorarea cu privire la întoarcerea raportată a 66 000 de refugiați în Siria în 2017 și subliniază necesitatea respectării integrale a principiului nereturnării; subliniază că Siria nu este sigură pentru întoarcerea refugiaților și că UE nu trebuie să sprijine astfel de returnări; își reiterează solicitarea către statele membre de a-și onora angajamentele, inclusiv cele stabilite în Declarația de la New York, și de a-și asuma în comun responsabilitatea, permițând refugiaților care fug din zonele de război din Siria să găsească protecție dincolo de regiunea aflată în imediata vecinătate, inclusiv prin relocare și programe umanitare de admisie;

18.  salută adăugarea, la 26 februarie 2018, a doi miniștri sirieni pe lista celor vizați de măsurile restrictive ale UE împotriva regimului din Siria, care au fost numiți în ianuarie 2018 și care sunt responsabili pentru acte de represiune împotriva poporului sirian; invită insistent toate statele membre să asigure deplina conformitate cu Decizia 2013/255/PESC a Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Siriei, în special înghețarea activelor persoanelor enumerate în aceasta, precum și restricțiile privind admisia persoanelor care beneficiază de pe urma regimului sau care sprijină regimul din Siria; condamnă încălcările semnalate ale acestei decizii și reamintește statelor membre obligația care le revine, în temeiul dreptului internațional, de a asigura arestarea și reținerea persoanelor suspectate de atrocități, prezente pe teritoriul lor; solicită să fie impuse sancțiuni speciale împotriva oficialilor ruși și iranieni, în urma acțiunilor lor precis direcționate și deliberate împotriva populațiilor civile în Ghouta de Est, precum și din restul Siriei;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Organizației Națiunilor Unite, membrilor Grupului internațional de sprijin pentru Siria și tuturor părților implicate în conflict și de a asigura traducerea acestui text în limba arabă.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0227.
(2) JO L 121, 10.5.2011, p. 11.

Ultima actualizare: 31 octombrie 2018Notă juridică