Index 
Texte adoptate
Miercuri, 17 ianuarie 2018 - StrasbourgEdiţie definitivă
Controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice și tranzitului în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare ***I
 Numirea unui membru al Curții de Conturi - Eva Lindström
 Numirea unui membru al Curții de Conturi - Tony James Murphy
 Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ***I
 Eficiența energetică ***I
 Guvernanța uniunii energetice ***I

Controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice și tranzitului în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare ***I
PDF 584kWORD 80k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unui regim al Uniunii pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere, asistenței tehnice și tranzitului în ceea ce privește produsele cu dublă utilizare (reformare) (COM(2016)0616 – C8-0393/2016 – 2016/0295(COD))(1)
P8_TA(2018)0006A8-0390/2017

(Procedura legislativă ordinară – reformare)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Prin urmare, este necesar un sistem comun și eficient de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare pentru a asigura respectarea angajamentelor și responsabilităților statelor membre și ale Uniunii pe plan internațional, în special în ceea ce privește neproliferarea.
(3)  Prin urmare, este necesar un sistem comun și eficient de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare pentru a asigura respectarea angajamentelor și responsabilităților statelor membre și ale Uniunii pe plan internațional, în special în ceea ce privește neproliferarea și drepturile omului.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Având în vedere apariția unor noi categorii de produse cu dublă utilizare, precum și în urma unor solicitări ale Parlamentului European și a unor indicații că anumite tehnologii de supraveghere cibernetică exportate din Uniune au fost folosite în mod abuziv de persoane complice sau responsabile de orchestrarea ori de comiterea unor încălcări grave a drepturilor omului sau a dreptului internațional umanitar în situații de conflict armat sau de represiune internă, este oportun să se controleze exportul acestor tehnologii, în vederea protejării securității publice, precum și a moralității publice. Aceste măsuri nu ar trebui să depășească ceea ce este proporțional. În special, ele nu ar trebui să împiedice exportul de tehnologii ale informației și comunicațiilor utilizate în scopuri legitime, inclusiv pentru aplicarea legii și cercetarea în domeniul securității internetului. Comisia, în strânsă consultare cu statele membre și cu părțile interesate, va elabora îndrumări pentru a sprijini aplicațiile practice ale acestor controale.
(5)  Anumite produse de supraveghere cibernetică au apărut ca o nouă categorie de produse cu dublă utilizare, care sunt utilizate pentru a interfera direct cu drepturile omului, inclusiv dreptul la viață privată, dreptul la protecția datelor, libertatea de exprimare și libertatea de întrunire și de asociere, prin monitorizarea sau sustragerea unor date fără să se obțină de la proprietarul datelor o autorizație specifică, în cunoștință de cauză și lipsită de ambiguitate și/sau prin incapacitarea sau defectarea sistemului vizat. În urma unor solicitări ale Parlamentului European și a unor dovezi că anumite elemente de supraveghere cibernetică au fost folosite în mod abuziv de persoane complice sau responsabile de orchestrarea ori de comiterea unor încălcări ale legislației internaționale privind drepturile omului sau ale dreptului internațional umanitar în țările în care au fost identificate astfel de abateri, este oportun să se controleze exportul acestor elemente. Controalele trebuie să se bazeze pe criterii clar definite. Aceste măsuri nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar și proporțional. Acestea nu ar trebui, în special, să împiedice exportul de tehnologii ale informației și comunicațiilor utilizate în scopuri legitime, inclusiv în domeniul aplicării legii și al cercetării în domeniul rețelelor și al securității internetului pentru efectuarea testelor autorizate sau pentru protecția sistemelor de securitate a informațiilor. Comisia, în strânsă consultare cu statele membre și cu părțile interesate, ar trebui să ofere orientări pentru a sprijini aplicațiile practice ale acestor controale după intrarea în vigoare a prezentului regulament. Încălcările grave ale drepturilor omului se referă la situațiile descrise la capitolul 2 Secțiunea 2 punctul 2.6 din Ghidul de utilizare al Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului1a, aprobat de Consiliul Afaceri Externe la 20 iulie 2015.
_______________________
1a Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar, JO L 335, 13.12.2008, p. 99.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Drept urmare, este de asemenea oportun să se revizuiască definiția produselor cu dublă utilizare și să se introducă o definiție a tehnologiilor de supraveghere cibernetică. Ar trebui să se clarifice deopotrivă faptul că criteriile de evaluare pentru controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare includ considerații privind posibila utilizare abuzivă a acestora în legătură cu acte de terorism sau cu încălcări ale drepturilor omului.
(6)  Drept urmare, este de asemenea oportun să se introducă o definiție a produselor de supraveghere cibernetică. Ar trebui să se clarifice deopotrivă faptul că criteriile de evaluare pentru controlul exporturilor de produse de supraveghere cibernetică iau în considerare impactul direct și indirect al acestora asupra drepturilor omului, după cum se arată în Ghidul de utilizare a Poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului. Ar trebui creat un grup tehnic de lucru pentru stabilirea criteriilor de evaluare, în colaborare cu Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și cu Grupul de lucru pentru drepturile omului (COHOM) din cadrul Consiliului. În plus, în cadrul acestui grup tehnic de lucru, ar trebui creat un grup independent de experți. Criteriile de evaluare ar trebui să fie publice și ușor accesibile.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Pentru a defini tehnologiile de supraveghere cibernetică, produsele care intră sub incidența prezentului regulament ar trebui să includă echipamentele de interceptare a telecomunicațiilor, software-ele de intruziune, centrele de monitorizare, sistemele legale de interceptare și sistemele de reținere a datelor conectate cu astfel de sisteme de interceptare, dispozitivele de decodificare criptării, recuperarea hard-disk-urilor, eludarea parolelor și a analiza datelor biometrice, precum și sistemele de supraveghere a rețelelor IP.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  În ceea ce privește criteriile de evaluare în privința drepturilor omului, ar trebui să se facă referire la Declarația universală a drepturilor omului, la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la Rezoluția Consiliului ONU pentru Drepturile Omului din 23 martie 2017 privind dreptul la viață privată și la Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: implementarea cadrului Organizației Națiunilor Unite „Protecție, respect și remediere”, la raportul din 24 martie 2017 al Raportorului special pentru dreptul la viață privată, la raportul din 21 februarie 2017 al Raportorului special pentru promovarea și protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale în lupta împotriva terorismului, precum și la Hotărârea din 4 decembrie 2015 a Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Zaharov/ Rusia;
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1a (Regulamentul general privind protecția datelor) obligă operatorilor sau persoanelor împuternicite de operatori să aplice măsuri tehnice pentru a asigura un nivel de securitate adecvat în raport cu riscul de prelucrare, inclusiv prin criptarea datelor cu caracter personal. Întrucât respectivul regulament prevede că se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, indiferent dacă prelucrarea are loc în interiorul Uniunii sau nu, există un stimulent puternic pentru Uniune de a elimina elementele de criptografie din lista de control, pentru a facilita punerea în aplicare a Regulamentul general privind protecția datelor, precum și pentru a crește competitivitatea întreprinderilor europene în acest context. În plus, nivelul actual de control al criptării intră în contradicție cu faptul că criptarea reprezintă un mijloc esențial pentru a asigura posibilitatea cetățenilor, întreprinderilor și guvernelor de a-și proteja datele împotriva infractorilor și a altor răuvoitori; pentru a garanta accesul la servicii esențiale pentru funcționarea pieței unice digitale; și pentru a permite comunicații securizate, necesare pentru a proteja dreptul la viața privată, dreptul la protecția datelor și libertatea de exprimare, în special pentru apărătorii drepturilor omului.
_______________________
1a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Sfera de aplicare a „controalelor exhaustive”, care se aplică în anumite circumstanțe produselor cu dublă utilizare ce nu sunt incluse în listă, ar trebui clarificată și armonizată și ar trebui să abordeze riscul de terorism și de încălcare a drepturilor omului. Aplicarea eficace și consecventă a controalelor în întreaga Uniune ar trebui asigurată prin schimburi de informații și prin consultări corespunzătoare cu privire la „controalele exhaustive”. Controalele exhaustive specifice ar trebui să se aplice de asemenea, în anumite condiții, exporturilor de tehnologii de supraveghere cibernetică.
(9)  Sfera de aplicare a „controalelor exhaustive”, care se aplică în anumite circumstanțe produselor de securitate cibernetică, ar trebui clarificată și armonizată. Aplicarea eficace și consecventă a controalelor în întreaga Uniune ar trebui asigurată prin schimburi de informații și prin consultări corespunzătoare cu privire la „controalele exhaustive”. Schimbul de informații ar trebui să includă și susținerea dezvoltării unei platforme publice și colectarea de informații de la sectorul privat, instituțiile publice și organizațiile societății civile.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Ar trebui revizuită definiția intermediarului, pentru a se evita eludarea controalelor privind furnizarea de servicii de intermediere de către persoane care intră în jurisdicția Uniunii. Controalele privind furnizarea de servicii de intermediere ar trebui armonizate, pentru a se asigura aplicarea lor eficace și consecventă în întreaga Uniune, și ar trebui de asemenea să se aplice în vederea prevenirii actelor de terorism și a încălcării drepturilor omului.
(10)  Ar trebui revizuită definiția intermediarului, pentru a se evita eludarea controalelor privind furnizarea de servicii de intermediere de către persoane care intră în jurisdicția Uniunii. Controalele privind furnizarea de servicii de intermediere ar trebui armonizate, pentru a se asigura aplicarea lor eficace și consecventă în întreaga Uniune, și ar trebui de asemenea să se aplice în vederea prevenirii încălcării drepturilor omului.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, s-a clarificat faptul că furnizarea de servicii de asistență tehnică ce implică circulație transfrontalieră intră în sfera de competență a Uniunii. Prin urmare, este oportun să se clarifice controalele aplicabile serviciilor de asistență tehnică și să se introducă o definiție a acestor servicii. Din motive de eficacitate și de consecvență, controalele privind furnizarea de servicii de asistență tehnică ar trebui armonizate și ar trebui să se aplice și în vederea prevenirii actelor de terorism și a încălcării drepturilor omului.
(11)  Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, s-a clarificat faptul că furnizarea de servicii de asistență tehnică ce implică circulație transfrontalieră intră în sfera de competență a Uniunii. Prin urmare, este oportun să se clarifice controalele aplicabile serviciilor de asistență tehnică și să se introducă o definiție a acestor servicii. Din motive de eficacitate și de consecvență, controalele dinaintea furnizării de servicii de asistență tehnică ar trebui armonizate și ar trebui să se aplice și în vederea prevenirii încălcării drepturilor omului.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Regulamentul (CE) nr. 428/2009 prevede posibilitatea ca autoritățile statelor membre să interzică, de la caz la caz, tranzitul produselor cu dublă utilizare neunionale , în cazul în care au motive întemeiate de a suspecta, din informațiile pe care le dețin sau din alte surse, că aceste produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, proliferării armelor de distrugere în masă sau vectorilor purtători de asemenea arme. Din motive de eficacitate și de consecvență, controalele privind tranzitul ar trebui armonizate și aplicate, de asemenea, în vederea prevenirii actelor de terorism și a încălcării drepturilor omului.
(12)  Regulamentul (CE) nr. 428/2009 prevede posibilitatea ca autoritățile statelor membre să interzică, de la caz la caz, tranzitul produselor cu dublă utilizare neunionale , în cazul în care au motive întemeiate de a suspecta, din informațiile pe care le dețin sau din alte surse, că aceste produse sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, proliferării armelor de distrugere în masă sau vectorilor purtători de asemenea arme. Din motive de eficacitate și de consecvență, controalele privind tranzitul ar trebui armonizate și aplicate, de asemenea, în vederea prevenirii încălcării drepturilor omului.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Deși responsabilitatea de a decide asupra autorizațiilor individuale, globale și naționale de export revine autorităților naționale, pentru ca regimul UE de control al exporturilor să fie eficace, operatorii economici care intenționează să exporte produse ce intră sub incidența prezentului regulament au o obligație de diligență, conform, printre altele, Orientărilor OCDE pentru întreprinderile multinaționale, Orientărilor OCDE privind diligența necesară pentru o conduită responsabilă în afaceri, precum și Principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Ar trebui introdusă o cerință standard de conformitate, sub forma unor „programe interne de asigurare a conformității”, care să contribuie la realizarea unor condiții de concurență echitabile între exportatori și la îmbunătățirea aplicării eficace a controalelor. Din motive de proporționalitate, această cerință ar trebui să se aplice modalităților specifice de control sub forma autorizațiilor globale și a anumitor autorizații generale de export.
(14)  Ar trebui introdusă o cerință, o definiție și o descriere standard de conformitate, sub forma unor „programe interne de asigurare a conformității”, precum și posibilitatea de a fi certificat pentru a obține stimulente în procesul de autorizare de către autoritățile naționale competente, care să contribuie la realizarea unor condiții de concurență echitabile între exportatori și la îmbunătățirea aplicării eficace a controalelor. Din motive de proporționalitate, această cerință ar trebui să se aplice modalităților specifice de control sub forma autorizațiilor globale și a anumitor autorizații generale de export.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Ar trebui introduse autorizații generale de export ale Uniunii suplimentare, pentru a se reduce sarcina administrativă a companiilor și a autorităților, asigurând în același timp un nivel corespunzător de control al produselor relevante pentru destinațiile în cauză. De asemenea, ar trebui introdusă o autorizație globală pentru proiecte de mare anvergură, pentru a se adapta condițiile de autorizare la necesitățile specifice ale industriei.
(15)  Ar trebui introduse autorizații generale de export ale Uniunii suplimentare, pentru a se reduce sarcina administrativă a companiilor, în special a IMM-urilor, și a autorităților, asigurând în același timp un nivel corespunzător de control al produselor relevante pentru destinațiile în cauză. De asemenea, ar trebui introdusă o autorizație globală pentru proiecte de mare anvergură, pentru a se adapta condițiile de autorizare la necesitățile specifice ale industriei.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  Având în vedere progresul rapid al evoluțiilor tehnologice, este oportun ca Uniunea să introducă controale asupra anumitor tipuri de tehnologii de supraveghere cibernetică pe baza unei liste unilaterale, în anexa I secțiunea B. Ținând seama de importanța sistemului multilateral de control al exporturilor, este adecvat ca anexa I secțiunea B să se limiteze doar la tehnologiile de supraveghere cibernetică și să nu conțină nicio suprapunere cu anexa I secțiunea A.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa I secțiunea A ar trebui să fie în conformitate cu obligațiile și angajamentele pe care Uniunea și statele membre le-au acceptat în calitate de membre ale regimurilor internaționale de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie. Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa I secțiunea B, precum tehnologiile de supraveghere cibernetică, ar trebui luate ținându-se seama de riscurile pe care exportul acestor produse le-ar putea prezenta în ceea ce privește comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pentru interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre. Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa IV secțiunea B ar trebui luate ținându-se seama de interesele statelor membre în materie de ordine publică și de securitate publică în temeiul articolului 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Deciziile referitoare la actualizarea listelor comune de produse și destinații prevăzute în anexa II secțiunile A-J ar trebui luate ținându-se seama de criteriile de evaluare stabilite în prezentul regulament.
(17)  Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa I secțiunea A ar trebui să fie în conformitate cu obligațiile și angajamentele pe care Uniunea și statele membre le-au acceptat în calitate de membre ale regimurilor internaționale de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie. Deciziile referitoare la actualizarea listei comune a produselor de supraveghere cibernetică care fac obiectul controalelor la export din anexa I secțiunea B ar trebui luate ținându-se seama de riscurile pe care exportul acestor produse le-ar putea prezenta în ceea ce privește utilizarea lor pentru încălcarea dreptului internațional privind drepturile omului sau a dreptului internațional umanitar în țările în care au fost identificate astfel de încălcări, în special în privința libertății de exprimare și de întrunire și a dreptului la viața privată, ori pentru interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre. Deciziile referitoare la actualizarea listei comune de produse cu dublă utilizare care fac obiectul controalelor la export din anexa IV secțiunea B ar trebui luate ținându-se seama de interesele statelor membre în materie de ordine publică și de securitate publică în temeiul articolului 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Deciziile referitoare la actualizarea listelor comune de produse și destinații prevăzute în anexa II secțiunile A-J ar trebui luate ținându-se seama de criteriile de evaluare stabilite în prezentul regulament. Deciziile de eliminare a subcategoriilor de criptografie și criptare, cum ar fi la categoria 5 din anexa I secțiunea A sau la secțiunea I din anexa II, ar trebui luate ținând seama de Recomandarea din 27 martie 1997 a Consiliului OCDE privind orientările pentru politica în materie de criptografie.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Pentru a permite o reacție rapidă a UE la circumstanțele schimbătoare în ceea ce privește evaluarea sensibilității exporturilor în temeiul autorizațiilor generale de export ale Uniunii, ar trebui să îi fie delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea anexei I secțiunea B, a anexei II și a anexei IV secțiunea B la prezentul regulament. Este deosebit de important ca Comisia să desfășoare consultări adecvate pe parcursul lucrărilor sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să aibă loc în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele simultan cu experții din statele membre, iar experții lor ar trebui să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de elaborarea actelor delegate.
(18)  Pentru a permite o reacție rapidă a UE la circumstanțele schimbătoare în ceea ce privește evaluarea sensibilității exporturilor în temeiul autorizațiilor generale de export ale Uniunii, ar trebui să îi fie delegată Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea anexei I secțiunile A și B, a anexei II și a anexei IV secțiunea B la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți iar respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele simultan cu experții din statele membre, iar experții lor ar trebui să aibă acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care se ocupă de elaborarea actelor delegate.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
(19a)   Riscul de furt cibernetic și de reexport către țări terțe, menționat în Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului, impune, ca o necesitate, consolidarea dispozițiilor privind produsele cu dublă utilizare.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  În temeiul și în limitele articolului 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în așteptarea unui grad mai mare de armonizare, statele membre își mențin dreptul de a efectua controale asupra transferurilor anumitor produse cu dublă utilizare în cadrul Uniunii pentru a salvgarda ordinea publică sau securitatea publică. Din motive de proporționalitate, controalele privind transferul produselor cu dublă utilizare în cadrul Uniunii ar trebui revizuite pentru a se reduce la minimum sarcina care revine companiilor și autorităților. Mai mult, lista produselor care fac obiectul controalelor privind transferul în cadrul Uniunii din anexa IV secțiunea B ar trebui să fie periodic reexaminată în lumina evoluțiilor tehnologice și comerciale, precum și în ceea ce privește evaluarea sensibilității transferurilor .
(21)  În temeiul și în limitele articolului 36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în așteptarea unui grad mai mare de armonizare, statele membre își mențin dreptul de a efectua controale asupra transferurilor anumitor produse cu dublă utilizare în cadrul Uniunii pentru a salvgarda ordinea publică sau securitatea publică. Din motive de proporționalitate, controalele privind transferul produselor cu dublă utilizare în cadrul Uniunii ar trebui revizuite pentru a se reduce la minimum sarcina care le revine companiilor, în special IMM-urilor, și autorităților. Mai mult, lista produselor care fac obiectul controalelor privind transferul în cadrul Uniunii din anexa IV secțiunea B ar trebui să fie periodic reexaminată în lumina evoluțiilor tehnologice și comerciale, precum și în ceea ce privește evaluarea sensibilității transferurilor.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
(22a)  Având în vedere importanța răspunderii și a monitorizării publice a activităților de control al exporturilor, statele membre ar trebui să pună la dispoziția publicului toate datele relevante privind acordarea autorizațiilor.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  Comunicarea țintită către sectorul privat și transparența sunt elemente esențiale pentru un regim eficace de control al exporturilor. Prin urmare, este oportun să se prevadă dezvoltarea în continuare a unor orientări în sprijinul aplicării prezentului regulament, precum și publicarea unui raport anual privind efectuarea controalelor, conform practicii actuale.
(25)  Comunicarea țintită către sectorul privat, în special către IMM-uri, și transparența sunt elemente esențiale pentru un regim eficace de control al exporturilor. Prin urmare, este oportun să se prevadă dezvoltarea în continuare a unor orientări în sprijinul aplicării prezentului regulament, precum și publicarea unui raport anual privind efectuarea controalelor, conform practicii actuale. Având în vedere importanța orientărilor pentru interpretarea anumitor elemente ale prezentului regulament, orientările ar trebui comunicate public la intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  Definițiile din prezentul regulament ar trebui să concorde cu definițiile din Codul vamal al Uniunii.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  Fiecare stat membru ar trebui să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive care să se aplice în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament. De asemenea, este oportun să se introducă dispoziții care să abordeze în mod specific cazurile de trafic ilegal cu produse cu dublă utilizare, pentru a sprijini aplicarea eficace a controalelor.
(27)  Fiecare stat membru ar trebui să stabilească sancțiuni eficace, proporționale și disuasive care să se aplice în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament. Crearea unor condiții de concurență echitabile pentru exportatorii din Uniune ar trebui consolidată. Prin urmare, sancțiunile pentru nerespectarea prezentului regulament ar trebui să aibă un caracter și efecte similare în toate statele membre. De asemenea, este oportun să se introducă dispoziții care să abordeze în mod specific cazurile de trafic ilegal cu produse cu dublă utilizare, pentru a sprijini aplicarea eficace a controalelor.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  Controlul exporturilor are un impact asupra securității internaționale și a comerțului cu țări terțe și, prin urmare, este oportun să se dezvolte dialogul și cooperarea cu țările terțe pentru a sprijini crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel global și îmbunătățirea securității internaționale.
(29)  Controlul exporturilor are un impact asupra securității internaționale și a comerțului cu țări terțe și, prin urmare, este oportun să se dezvolte dialogul și cooperarea cu țările terțe pentru a sprijini crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel global, a promova o convergență verticală și a îmbunătăți securitatea internațională. Pentru a promova aceste obiective, Consiliul, Comisia și statele membre ar trebui, în strânsă cooperare cu SEAE, să se angajeze proactiv în forurile internaționale relevante, inclusiv Acordul de la Wassenaar, pentru a stabili lista elementelor de supraveghere cibernetică prevăzută la anexa I secțiunea B ca standard internațional. În plus, ar trebui consolidată și extinsă asistența pentru țările terțe în ceea ce privește dezvoltarea unui regim de control al exporturilor produselor cu dublă utilizare și a unor capacități administrative adecvate, în special în privința vămilor.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 31
(31)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute prin Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special libertatea de a desfășura o activitate comercială.
(31)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a
(a)  produsele care pot fi folosite pentru conceperea, dezvoltarea, producerea sau utilizarea de arme nucleare, chimice și biologice, precum și de vectori purtători de asemenea arme, inclusiv toate produsele care pot fi utilizate atât în scopuri neexplozive, cât și la fabricarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive;
(a)  produsele tradiționale cu dublă utilizare, care reprezintă produse software și hardware care pot fi folosite pentru conceperea, dezvoltarea, producerea sau utilizarea de arme nucleare, chimice și biologice, precum și de vectori purtători de asemenea arme, inclusiv toate produsele care pot fi utilizate atât în scopuri neexplozive, cât și la fabricarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive;
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b
(b)  tehnologiile de supraveghere cibernetică ce pot fi utilizate pentru comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pot reprezenta o amenințare la adresa securității internaționale sau a intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;
(b)  produse de supraveghere cibernetică, inclusiv hardware, software și tehnologii, care sunt special concepute pentru a permite intruziunea clandestină în sistemele de informații și telecomunicații și/sau monitorizarea, extragerea, colectarea și analiza datelor și/sau incapacitarea sau defectarea sistemului vizat fără o autorizație specifică, în cunoștință de cauză și lipsită de ambiguitate a proprietarului datelor, și care pot fi folosite în legătură cu încălcarea drepturilor omului, inclusiv a dreptului la viață privată, la libertatea de exprimare și libertatea de întrunire și de asociere, sau care pot fi utilizate pentru comiterea unor încălcări grave ale dreptului internațional al drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pot reprezenta o amenințare la adresa securității internaționale sau a intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre. Se exclude cercetarea privind rețelele și securitatea TIC în scopul testării autorizate sau al protecției sistemelor de securitate a informațiilor.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
5a.  „utilizator final” înseamnă orice persoană fizică sau juridică sau orice entitate care este destinatarul final al produselor cu dublă utilizare;
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 13
13.  „autorizație pentru proiecte de mare anvergură” înseamnă o autorizație globală de export acordată unui anumit exportator, în ceea ce privește un tip sau o categorie de produse cu dublă utilizare, care poate fi valabilă pentru exporturile către unul sau mai mulți utilizatori finali specificați, dintr-una sau mai multe țări terțe specificate, pentru durata unui anumit proiect a cărui realizare durează mai mult de un an;
13.  „autorizație pentru proiecte de mare anvergură” înseamnă o autorizație globală de export acordată unui anumit exportator, în ceea ce privește un tip sau o categorie de produse cu dublă utilizare, care poate fi valabilă pentru exporturile către unul sau mai mulți utilizatori finali specificați, dintr-una sau mai multe țări terțe specificate, pentru un anumit proiect. Aceasta este valabilă pentru o perioadă cuprinsă între un an și patru ani, cu excepția cazurilor justificate corespunzător pe durata proiectului, și poate fi reînnoită de către autoritatea competentă;
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 22
22.  „program intern de asigurare a conformității” înseamnă mijloace și proceduri eficace, corespunzătoare și proporționale, inclusiv dezvoltarea, implementarea și respectarea unor garanții, standarde de conduită, proceduri și politici standardizate privind conformitatea operațională, elaborate de exportatori în vederea asigurării conformității cu dispozițiile ,prezentului regulament și cu termenii și condițiile autorizațiilor stabilite în acesta;
22.  „program intern de asigurare a conformității” (PIC) înseamnă mijloace și proceduri eficace, corespunzătoare și proporționale (abordare bazată pe riscuri), inclusiv dezvoltarea, implementarea și respectarea unor garanții, standarde de conduită, proceduri și politici standardizate privind conformitatea operațională, elaborate de exportatori în vederea asigurării conformității cu dispozițiile prezentului regulament și cu termenii și condițiile autorizațiilor stabilite în acesta; exportatorul are posibilitatea, la cerere, ca programul său intern de asigurare a conformității să fie certificat în mod gratuit de către autoritățile competente, pe baza unui PIC de referință stabilit de Comisie, pentru a obține stimulente din partea autorităților naționale competente în cursul procesului de autorizare;
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 23
23.  „act terorist” înseamnă un act terorist în sensul articolului 1 alineatul (3) din Poziția comună 2001/931/PESC.
eliminat
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 23 a (nou)
23a.  „obligația de diligență” înseamnă procesul prin care întreprinderile pot identifica, preveni, atenua și explica modul în care tratează efectele negative efective și potențiale pe care le pot genera ca parte integrantă a proceselor decizionale de afaceri și a sistemelor de management de risc;
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera d
(d)  utilizării de către persoane complice sau responsabile de orchestrarea ori de comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar în situații de conflict armat sau de represiune internă în țara de destinație finală identificate de instituțiile publice internaționale relevante sau de autoritățile competente europene sau naționale și în cazul în care există dovezi de utilizare a acestor produse sau a unor produse similare pentru orchestrarea ori executarea unor asemenea încălcări grave de către utilizatorul final propus;
(d)  în privința produselor de supraveghere cibernetică, a utilizării de către persoane fizice sau juridice legate de încălcări ale dreptului internațional privind drepturile omului sau ale dreptului internațional umanitar în țările în care au fost constatate încălcări grave ale drepturilor omului de organismele competente ale ONU, ale Consiliului Europei, ale Uniunii sau de autoritățile competente naționale și în cazul în care există motive pentru a suspecta că aceste produse sau produse similare pot fi utilizate pentru orchestrarea ori executarea unor asemenea încălcări de către utilizatorul final propus;
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera e
(e)  utilizării în legătură cu acte de terorism.
eliminat
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2
2.   În cazul în care un exportator , în temeiul îndatorii sale de a exercita obligația de diligență, are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pe care intenționează să le exporte și care sunt prevăzute în anexa I sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la alineatul (1), el este obligat să informeze autoritatea competentă , care va decide cu privire la oportunitatea de a impune obținerea unei autorizații pentru exportul în cauză.
(2)   În cazul în care un exportator, exercitându-și obligația de diligență, constată că produsele cu dublă utilizare nelistate în anexa I pe care intenționează să le exporte și pot fi destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la alineatul (1), acesta este obligat să informeze autoritatea competentă din statul membru în care își are sediul sau reședința, care va decide cu privire la oportunitatea de a impune obținerea unei autorizații pentru exportul în cauză.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3
3.   Autorizațiile pentru exportul de produse neprevăzute în listă se acordă pentru produse specifice și utilizatori finali specifici. Autorizațiile se acordă de către autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit exportatorul sau, în cazul în care exportatorul este o persoană rezidentă sau stabilită în afara Uniunii, de către autoritatea competentă a statului membru în care se află produsele. Autorizațiile sunt valabile în întreaga Uniune. Autorizațiile sunt valabile timp de un an și pot fi reînnoite de către autoritatea competentă.
(3)   Autorizațiile pentru exportul de produse neprevăzute în listă se acordă pentru produse specifice și utilizatori finali specifici. Autorizațiile se acordă de către autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit exportatorul sau, în cazul în care exportatorul este o persoană rezidentă sau stabilită în afara Uniunii, de către autoritatea competentă a statului membru în care se află produsele. Autorizațiile sunt valabile în întreaga Uniune. Autorizațiile sunt valabile timp de doi ani și pot fi reînnoite de către autoritatea competentă.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 2
Dacă nu se primesc obiecții, se consideră că statele membre consultate nu au nicio obiecție și impun obligații de autorizare pentru toate „tranzacțiile similare în esență”. Ele informează cu privire la obligațiile de autorizare administrația vamală și alte autorități naționale competente.
Dacă nu se primesc obiecții, se consideră că statele membre consultate nu au nicio obiecție și impun obligații de autorizare pentru toate „tranzacțiile similare în esență”, și anume un produs cu parametri sau caracteristici tehnice identice în esență pentru aceeași utilizator final sau același destinatar final. Ele informează cu privire la obligațiile de autorizare administrația vamală și alte autorități naționale competente. Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene o scurtă descriere a cazului, motivele deciziei și indică, dacă este cazul, noua cerință de autorizare într-o nouă secțiune E din anexa II.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 3
Dacă se primesc obiecții din partea oricărui stat membru consultat, obligația de autorizare este revocată, cu excepția cazului în care statul membru ce impune obligația de autorizare consideră că un export ar putea aduce atingere intereselor sale esențiale de securitate. În acest caz, statul membru respectiv poate decide să mențină obligația de autorizare. Acest lucru ar trebui notificat fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre.
Dacă se primesc obiecții din partea a cel puțin patru state membre, reprezentând cel puțin 35% di populația Uniunii, obligația de autorizare este revocată, cu excepția cazului în care statul membru ce impune obligația de autorizare consideră că un export ar putea aduce atingere intereselor sale esențiale de securitate sau a obligațiilor privind drepturile omului. În acest caz, statul membru respectiv poate decide să mențină obligația de autorizare. Acest lucru ar trebui notificat fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – paragraful 4
Comisia și statele membre vor menține un registru actualizat al obligațiilor de autorizare.
Comisia și statele membre mențin un registru actualizat al obligațiilor de autorizare. Datele disponibile în acest registru se includ în raportul Parlamentului European menționat la articolul 24 alineatul (2) și se pun la dispoziția publicului.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.   În cazul în care un intermediar are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pentru care propune servicii de intermediere sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatul (1), el este obligat să informeze autoritatea competentă, care va decide cu privire la oportunitatea de a impune obținerea unei autorizații pentru serviciile de intermediere în cauză.
(2)   În cazul în care un intermediar are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pentru care propune servicii de intermediere sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatul (1), el este obligat să informeze autoritatea competentă, care impune obținerea unei autorizații pentru serviciile de intermediere în cauză.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1
1.   Se impune obligația deținerii unei autorizații pentru furnizarea, direct sau indirect, de asistență tehnică legată de produsele cu dublă utilizare sau legată de furnizarea, fabricarea, întreținerea și folosirea produselor cu dublă utilizare, dacă furnizorul asistenței tehnice a fost informat de către autoritatea competentă că produsele în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4.
(1)   Se impune obligația deținerii unei autorizații pentru furnizarea, direct sau indirect, de asistență tehnică legată de produsele cu dublă utilizare sau legată de furnizarea, fabricarea, întreținerea și folosirea produselor cu dublă utilizare, dacă furnizorul asistenței tehnice a fost informat de către autoritatea competentă că produsele în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatul (1).
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 2
Dacă un furnizor de asistență tehnică are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pentru care propune furnizarea de asistență tehnică sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4, el este obligat să informeze autoritatea competentă, care va decide cu privire la oportunitatea de a impune obținerea unei autorizații pentru asistența tehnică în cauză.
Dacă un furnizor de asistență tehnică are cunoștință că produsele cu dublă utilizare pentru care propune furnizarea de asistență tehnică sunt destinate, integral sau parțial, oricăreia dintre utilizările menționate la articolul 4 alineatul (1), el este obligat să informeze autoritatea competentă, care impune obținerea unei autorizații pentru asistența tehnică în cauză.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.   Din motive de securitate publică sau din considerente legate de drepturile omului, un stat membru poate interzice exportul de produse cu dublă utilizare care nu sunt prevăzute în anexa I sau poate impune obligația obținerii unei autorizații pentru exportul acestora.
(1)   Din motive de securitate publică, din considerente legate de drepturile omului sau pentru prevenirea actelor de terorism, un stat membru poate interzice exportul de produse cu dublă utilizare care nu sunt prevăzute în anexa I sau poate impune obligația obținerii unei autorizații pentru exportul acestora.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 7
7.   În documentele comerciale relevante privind transferurile în cadrul Uniunii de produse cu dublă utilizare prevăzute în anexa I, se indică cu claritate faptul că aceste produse sunt supuse controalelor dacă sunt exportate din Uniune. Documentele comerciale relevante includ, în special, orice contract de vânzare-cumpărare, confirmare de comandă, factură sau aviz de expediție.
(7)   În documentele comerciale relevante privind exporturile destinate țărilor terțe și transferurile în cadrul Uniunii de produse cu dublă utilizare prevăzute în anexa I, se indică cu claritate faptul că aceste produse sunt supuse controalelor dacă sunt exportate din Uniune. Documentele comerciale relevante includ, în special, orice contract de vânzare-cumpărare, confirmare de comandă, factură sau aviz de expediție.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 3
3.   Autorizațiile individuale de export și autorizațiile globale de export sunt valabile timp de un an și pot fi reînnoite de către autoritatea competentă. Durata de valabilitate a autorizațiilor globale de export pentru proiecte de mare anvergură urmeazăfie stabilită de autoritatea competentă.
(3)   Autorizațiile individuale de export și autorizațiile globale de export sunt valabile timp de doi ani și pot fi reînnoite de către autoritatea competentă. Durata de valabilitate a autorizațiilor globale de export pentru proiecte de mare anvergură nu poate depăși patru ani, cu excepția unor cazuri justificate corespunzător pe baza duratei proiectului. Acest lucru nu împiedică autoritățile competenteanuleze, să suspende, să modifice sau să revoce autorizațiile de export individuale sau globale în orice moment.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 1
Exportatorii pun la dispoziția autorității competente toate informațiile relevante necesare cu privire la cererile lor de autorizații de export individuale și globale, astfel încât să furnizeze informații complete, în special în ceea ce privește utilizatorul final, țara de destinație și utilizarea finală a produsului exportat.
Exportatorii pun la dispoziția autorității competente toate informațiile relevante necesare cu privire la cererile lor de autorizații de export individuale și globale, astfel încât să furnizeze informații complete, în special în ceea ce privește utilizatorul final, țara de destinație și utilizarea finală a produsului exportat. În ceea ce privește utilizatorii finali guvernamentali, în informațiile furnizate se specifică departamentul, agenția, unitatea sau subunitatea care va fi ultimul utilizator final al produsului exportat.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 2
Autorizațiile pot fi condiționate , după caz, de o declarație de utilizare finală.
Toate autorizațiile pentru produse de supraveghere cibernetică, precum și autorizațiile individuale de export pentru produsele pentru care există un risc ridicat de deturnare sau reexport în condiții nedezirabile, sunt condiționate de o declarație de utilizare finală. Autorizațiile pentru alte produse sunt condiționate de o declarație de utilizare finală dacă este cazul.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 3 – partea introductivă
Autorizațiile globale de export fac obiectul implementării, de către exportator, a unui program intern de asigurare a conformității eficace. De asemenea, exportatorul prezintă autorității competente, cel puțin o dată pe an, un raport cu privire la utilizarea acestei autorizații; raportul trebuie să includă cel puțin următoarele informații:
Autorizațiile globale de export fac obiectul implementării, de către exportator, a unui program intern de asigurare a conformității eficace. Exportatorul are posibilitatea, la cerere, ca programul său intern de asigurare a conformității să fie certificat în mod gratuit de către autoritățile competente, pe baza unui PIC de referință stabilit de Comisie, pentru a obține stimulente în procesul de autorizare din partea autorităților naționale competente. De asemenea, exportatorul prezintă autorității competente, cel puțin o dată pe an sau la cererea autorității competente, un raport cu privire la utilizarea acestei autorizații; raportul trebuie să includă cel puțin următoarele informații:
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 3 – litera d
(d)  atunci când se cunoaște, utilizării finale și utilizatorului final al produselor cu dublă utilizare.
(d)  utilizării finale și utilizatorului final al produselor cu dublă utilizare.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 3 – litera da (nouă)
(da)  numele și adresa utilizatorului final, dacă este cunoscut.;
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 4 – paragraful 3 – litera d b (nouă)
(db)  data la care s-a efectuat exportul;
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 5
5.   Autoritățile competente ale statelor membre prelucrează cererile de autorizații individuale sau globale într-o perioadă care trebuie determinată prin legi sau practici naționale. Autoritățile competente pun la dispoziția Comisiei toate informațiile referitoare la duratele medii de prelucrare a cererilor de autorizații relevante pentru întocmirea raportului anual menționat la articolul 24 alineatul (2).
(5)   Autoritățile competente ale statelor membre prelucrează cererile de autorizații individuale sau globale în termen de 30 de zile de la depunerea valabilă a cererii. În cazul în care autoritatea competentă, din motive bine întemeiate, solicită mai mult timp pentru a prelucra cererea, ea informează solicitantul în acest sens în termen de 30 de zile. Autoritatea competentă decide, în orice caz, cu privire la cererile de autorizații individuale sau globale de export, cel târziu în termen de 60 de zile de la depunerea valabilă a cererii.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2
În cazul în care intermediarul sau furnizorul de asistență tehnică nu este rezident sau stabilit pe teritoriul Uniunii, autorizațiile pentru serviciile de intermediere și pentru asistența tehnică în temeiul prezentului regulament sunt acordate, alternativ, de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilită compania-mamă a intermediarului sau a furnizorului de asistență tehnică sau de unde vor fi furnizate serviciile de intermediere sau asistența tehnică.
În cazul în care intermediarul sau furnizorul de asistență tehnică nu este rezident sau stabilit pe teritoriul Uniunii, autorizațiile pentru serviciile de intermediere și pentru asistența tehnică în temeiul prezentului regulament sunt acordate de autoritatea competentă a statului membru de unde vor fi furnizate serviciile de intermediere sau asistența tehnică. Acest lucru include și serviciile de intermediere și furnizarea de asistență tehnică pentru filiale sau societăți mixte cu sediul în țări terțe, dar care sunt deținute sau controlate de societăți stabilite pe teritoriul Uniunii.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – partea introductivă
1.   Pentru a decide cu privire la acordarea sau neacordarea unei autorizații de export individuale sau globale sau a unei autorizații pentru servicii de intermediere sau pentru asistență tehnică în temeiul prezentului regulament ori pentru a interzice un tranzit, autoritățile competente ale statelor membre iau în considerare următoarele criterii:
(1)   Pentru a decide cu privire la acordarea sau neacordarea unei autorizații de export individuale sau globale sau a unei autorizații pentru servicii de intermediere sau pentru asistență tehnică în temeiul prezentului regulament ori pentru a interzice un tranzit, autoritățile competente ale statelor membre iau în considerare toate aspectele relevante, inclusiv:
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera a
(a)  obligațiile și angajamentele internaționale ale Uniunii și ale statelor membre, în special obligațiile și angajamentele pe care fiecare stat le-a acceptat ca membru al regimurilor internaționale relevante de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie, precum și obligațiile lor care decurg din sancțiunile impuse 2 printr-o decizie sau o poziție comună adoptată de Consiliu sau printr-o decizie a OSCE ori printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite;
(a)  obligațiile și angajamentele internaționale ale Uniunii și ale statelor membre, în special obligațiile și angajamentele pe care fiecare stat le-a acceptat ca membru al regimurilor internaționale relevante de neproliferare și de control al exporturilor sau prin ratificarea tratatelor internaționale în materie;
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa)  obligațiile acestora care decurg din sancțiunile impuse printr-o decizie sau poziție comună adoptată de Consiliu sau printr-o decizie a OSCE ori printr-o rezoluție obligatorie a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite;
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(ba)  cazuri de încălcări ale drepturilor omului, ale drepturilor fundamentale și ale dreptului internațional umanitar în țara de destinație finală, constatate de organismele competente ale Organizației Națiunilor Unite, ale Consiliului Europei și ale Uniunii Europene;
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera c
(c)  situația internă în țara de destinație finală – autoritățile competente nu vor autoriza exporturile care ar provoca sau ar prelungi conflicte armate sau care ar agrava conflicte sau tensiuni existente în țara de destinație finală;
(c)  situația internă în țara de destinație finală – autoritățile competente nu autorizează exporturile care ar provoca sau ar prelungi conflicte armate sau care ar agrava conflicte sau tensiuni existente în țara de destinație finală;
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da)  comportamentul țării de destinație față de comunitatea internațională, în special în ceea ce privește atitudinea sa față de terorism, natura alianțelor sale și respectarea legislației internaționale;
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera db (nouă)
(db)  compatibilitatea exporturilor de produse cu capacitatea tehnică și economică a țării de destinație;
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – litera f
(f)  considerente privind utilizarea finală prevăzută și riscul de deturnare de la aceasta, inclusiv existența unui risc ca produsele cu dublă utilizare să fie deturnate sau reexportate în condiții nedorite.
(f)  considerente privind utilizarea finală prevăzută și riscul de deturnare de la aceasta, inclusiv existența unui risc ca produsele cu dublă utilizare și, în special, produsele de supraveghere cibernetică să fie deturnate sau reexportate în condiții nedorite sau să fie deturnate către utilizări finale militare neprevăzute sau către terorism.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  În ceea ce privește autorizațiile de export individuale sau globale sau autorizațiile pentru servicii de intermediere ori pentru asistență tehnică pentru produsele de supraveghere cibernetică, autoritățile competente ale statelor membre au în vedere, în special, riscul de încălcare a dreptului la viață privată, a dreptului la protecția datelor, a libertății de exprimare și a libertății de întrunire și de asociere, precum și riscurile pentru statul de drept, cadrul juridic care reglementează utilizarea produselor care urmează să fie exportate, precum și eventualele riscuri de securitate pentru Uniune și statele membre.
În cazul în care autoritățile competente ale unui stat membru au ajuns la concluzia că existența unor astfel de riscuri este susceptibilă de a conduce la grave încălcări ale drepturilor omului, statele membre nu acordă autorizații de export sau anulează, suspendă, modifică sau revocă autorizațiile existente.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2
2.   Comisia și Consiliul pun la dispoziție îndrumări și/sau recomandări pentru a asigura realizarea de evaluări comune ale riscurilor de către autoritățile competente ale statelor membre în vederea aplicării criteriilor respective.
(2)   Comisia și Consiliul pun la dispoziție orientări odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament, pentru a asigura realizarea de evaluări comune ale riscurilor de către autoritățile competente ale statelor membre în vederea aplicării criteriilor respective și în vederea asigurării de criterii uniforme privind deciziile de acordare a autorizațiilor. Comisia pregătește orientări sub forma unui manual care detaliază pașii ce trebuie urmați de către autoritățile competente ale statelor membre responsabile pentru acordarea autorizațiilor și de către exportatorii care exercită obligația de diligență, oferind recomandări practice privind punerea în aplicare și respectarea controalelor în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (d) și cu criteriile enumerate la articolul 14 alineatul (1), inclusiv exemple de bune practici. Acest manual este elaborat în strânsă cooperare cu SEAE și cu Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare și implică expertiză externă din partea cadrelor universitare, a exportatorilor, a intermediarilor și a organizațiilor societății civile, în conformitate cu procedurile stabilite la articolul 21 alineatul (3) și se actualizează ori de câte ori se consideră necesar și adecvat.
Comisia instituie un program de consolidare a capacităților prin dezvoltarea de programe comune de formare pentru funcționarii din cadrul autorităților de acordare a autorizațiilor și al autorităților vamale.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 – litera b
(b)  lista de produse cu dublă utilizare prevăzută în anexa I secțiunea B poate fi modificată dacă este necesar din cauza riscurilor pe care exportul acestor produse le-ar putea prezenta în ceea ce privește comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pentru interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;
(b)  lista de produse de supraveghere cibernetică prevăzută în anexa I secțiunea B se modifică dacă este necesar din cauza riscurilor pe care exportul acestor produse le-ar putea prezenta în ceea ce privește comiterea unor încălcări grave ale drepturilor omului sau ale dreptului internațional umanitar ori pentru interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre sau dacă au fost inițiate controale asupra unei cantități semnificative de produse ce nu sunt pe listă în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (d) din prezentul regulament. Modificările pot viza, de asemenea, deciziile privind radierea produselor aflate deja pe listă.
Atunci când, din motive imperative de urgență, este necesară eliminarea sau adăugarea unor produse specifice în secțiunea B din anexa I, actelor delegate adoptate în temeiul prezentei litere li se aplică procedura prevăzută la articolul 17.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 – litera ba (nouă)
(ba)   Comisia poate decide să elimine produse de pe listă, în special în cazul în care, ca rezultat al schimbărilor rapide ale mediului tehnologic, produsele respective au devenit produse de calitate inferioară sau destinate comercializării pe scară largă, ușor accesibile sau ușor de modificat din punct de vedere tehnic.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Domeniul de aplicare al anexei I secțiunea B este limitat la produsele de supraveghere cibernetică și nu conține produse aflate pe lista din anexa I secțiunea A.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 5
5.   Comisia, în cooperare cu statele membre, elaborează îndrumări pentru a sprijini cooperarea la nivel de agenție între autoritățile care acordă autorizațiile și autoritățile vamale.
(5)   Comisia, în cooperare cu statele membre, elaborează orientări pentru a sprijini cooperarea la nivel de agenție între autoritățile care acordă autorizațiile și autoritățile vamale.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 2 – litera a
(a)  informații referitoare la aplicarea controalelor, inclusiv date privind autorizațiile acordate (numărul, valoarea și tipurile autorizațiilor, precum și destinațiile aferente, numărul de utilizatori ai autorizațiilor generale și globale, numărul operatorilor cu programe interne de asigurare a conformității, timpii de prelucrare, volumul și valoarea schimburilor comerciale care fac obiectul transferurilor în cadrul UE etc.) și, dacă sunt disponibile, date privind exporturile de produse cu dublă utilizare efectuate în alte state membre;
(a)  toate informațiile referitoare la aplicarea controalelor;
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 2 – litera b
(b)  informații referitoare la aplicarea controalelor, inclusiv detalii cu privire la exportatorii privați de dreptul de a utiliza autorizații generale de export naționale sau ale Uniunii, rapoarte privind încălcările, sechestrările și aplicarea altor sancțiuni;
(b)  toate informațiile referitoare la aplicarea controalelor, inclusiv detalii cu privire la exportatorii privați de dreptul de a utiliza autorizații generale de export naționale sau ale Uniunii, orice raport privind încălcările, sechestrările și aplicarea altor sancțiuni;
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 2 – litera c
(c)  date privind utilizatorii finali sensibili, actorii implicați în activități de achiziții suspecte și, dacă sunt disponibile, itinerariile folosite.
(c)  toate datele privind utilizatorii finali sensibili, actorii implicați în activități de achiziții suspecte și itinerariile folosite.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 2
2.   Președintele Grupului de coordonare pentru produse cu dublă utilizare consultă, ori de câte ori consideră necesar, exportatorii, intermediarii și alte părți interesate vizate de prezentul regulament.
(2)   Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare consultă, ori de câte ori consideră necesar, exportatorii, intermediarii și alte părți interesate vizate de prezentul regulament.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 3
3.   Atunci când este cazul, Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare instituie grupuri de experți tehnici formate din experți din statele membre, care să examineze aspecte specifice legate de implementarea controalelor, inclusiv aspecte legate de actualizarea listelor de control ale Uniunii din anexa I. Atunci când este cazul, grupurile de experți tehnici consultă exportatorii, intermediarii și alte părți interesate vizate de prezentul regulament.
(3)   Atunci când este cazul, Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare instituie grupuri de experți tehnici formate din experți din statele membre, care să examineze aspecte specifice legate de implementarea controalelor, inclusiv aspecte legate de actualizarea listelor de control ale Uniunii din anexa I secțiunea B. Grupurile de experți tehnici consultă exportatorii, intermediarii, organizațiile societății civile și alte părți interesate vizate de prezentul regulament. Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare creează, în special, un grup de lucru tehnic privind criteriile de evaluare menționate la litera (d) de la alineatul (1) din articolul 4 și la litera (b) de la alineatul (1) din articolul 14, precum și privind obligația de diligență, în consultare cu un grup independent de experți, cu mediul academic și cu organizațiile societății civile.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 1
1.   Fiecare stat membru ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea corectă a tuturor dispozițiilor prezentului regulament. Fiecare stat membru stabilește în special sancțiunile aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor prezentului regulament sau a celor adoptate pentru aplicarea acestuia. Sancțiunile trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante.
(1)   Fiecare stat membru ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea corectă a tuturor dispozițiilor prezentului regulament. Fiecare stat membru stabilește în special sancțiunile aplicabile în cazul încălcării, facilitării încălcării și eludării dispozițiilor prezentului regulament sau a celor adoptate pentru aplicarea acestuia. Sancțiunile trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante. Măsurile includ audituri periodice bazate pe risc ale exportatorilor.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 2
2.   Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare instituie un mecanism de coordonare a aplicării legii în vederea stabilirii unui schimb de informații și a unei cooperări directe între autoritățile competente și autoritățile însărcinate cu aplicarea legislației.
(2)   Grupul de coordonare pentru produse cu dublă utilizare instituie un mecanism de coordonare a aplicării legii în vederea stabilirii unui schimb de informații și a unei cooperări directe între autoritățile competente și autoritățile însărcinate cu aplicarea legislației, precum și cu scopul de a asigura criterii uniforme în ceea ce privește deciziile de acordare a autorizațiilor. După evaluarea de către Comisie a normelor în materie de sancțiuni stabilite de statele membre, mecanismul respectiv prevede modalități de a face ca sancțiunile pentru încălcarea prezentului regulament să aibă caracter sau efect similare.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 1
1.   Atunci când este cazul, Comisia și Consiliul formulează orientări și/sau recomandări cu privire la cele mai bune practici pentru chestiunile reglementate de prezentul regulament, pentru a asigura eficiența regimului Uniunii de control al exporturilor din Uniune și implementarea consecventă a acestuia. De asemenea, atunci când este cazul, autoritățile competente ale statelor membre furnizează îndrumări complementare pentru exportatorii, intermediarii și operatorii de tranzit care sunt rezidenți sau stabiliți în statul membru respectiv.
(1)   Atunci când este cazul, Comisia și Consiliul formulează orientări cu privire la cele mai bune practici pentru chestiunile reglementate de prezentul regulament, pentru a asigura eficiența regimului Uniunii de control al exporturilor din Uniune și implementarea consecventă a acestuia. De asemenea, atunci când este cazul, autoritățile competente ale statelor membre furnizează îndrumări complementare pentru exportatorii, în special IMM-urile, intermediarii și operatorii de tranzit care sunt rezidenți sau stabiliți în statul membru respectiv.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 2 – paragraful 2
Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile adecvate pentru întocmirea raportului. Acest raport anual este public.
Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile adecvate pentru întocmirea raportului. Acest raport anual este public. De asemenea, statele membre publică, cel puțin trimestrial și într-un mod ușor accesibil, informații semnificative cu privire la fiecare autorizație în ceea ce privește tipul de autorizație, valoarea, volumul, natura echipamentelor, o descriere a produsului, utilizatorul final și utilizarea finală, țara de destinație, precum și informații privind aprobarea sau refuzul cererii de autorizare. Comisia și statele membre țin seama de interesul legitim al persoanelor fizice și juridice vizate care doresc ca secretele lor comerciale să nu fie divulgate.
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 3 – paragraful 1
Între cinci și șapte ani de la data aplicării prezentului regulament, Comisia realizează o evaluare a acestuia și transmite Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind principalele constatări.
Între cinci și șapte ani de la data aplicării prezentului regulament, Comisia realizează o evaluare a acestuia și transmite Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind principalele constatări. Evaluarea include o propunere privind eliminarea criptografiei din anexa I secțiunea A categoria 5 partea 2.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1 – litera d
(d)  atunci când se cunoaște, utilizării finale și utilizatorului final al produselor cu dublă utilizare.
(d)  utilizării finale și utilizatorului final al produselor cu dublă utilizare.
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 3
3.   Registrele sau evidențele și documentele menționate la alineatele (1) și (2) se păstrează cel puțin trei ani consecutivi de la sfârșitul anului calendaristic în care a avut loc exportul sau în care au fost prestate serviciile de intermediere sau de asistență tehnică. Acestea se prezintă, la cerere, autorității competente.
(3)   Registrele sau evidențele și documentele menționate la alineatele (1) și (2) se păstrează cel puțin cinci ani consecutivi de la sfârșitul anului calendaristic în care a avut loc exportul sau în care au fost prestate serviciile de intermediere sau de asistență tehnică. Acestea se prezintă, la cerere, autorității competente.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 1
1.   Atunci când este cazul, Comisia și autoritățile competente ale statelor membre mențin un schimb regulat și reciproc de informații cu țări terțe.
(1)   Atunci când este cazul, Comisia și autoritățile competente ale statelor membre se implică în organizațiile internaționale relevante precum OCDE și în regimurile multilaterale de control al exporturilor la care participă pentru a promova aderarea la nivel internațional la lista produselor de supraveghere cibernetică supuse controalelor la export din anexa I secțiunea B și, atunci când este cazul, mențin un schimb regulat și reciproc de informații cu țări terțe, inclusiv în contextul unui dialog pe tema produselor cu dublă utilizare, prevăzut de parteneriatele, acordurile de cooperare și acordurile de parteneriat strategic ale Uniunii, se implică în consolidarea capacităților și promovează o convergență ascendentă. Comisia prezintă anual Parlamentului European un raport cu privire la astfel de activități de promovare.
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Anexa I – Secțiunea A – DEFINIȚIILE TERMENILOR UTILIZAȚI ÎN PREZENTA ANEXĂ
„Produse software de intruziune” (4) înseamnă „produse software” special concepute sau modificate pentru a evita detectarea de către ‘instrumentele de monitorizareʼ sau pentru a anula ‘contramăsurile de protecțieʼ ale unui computer sau ale unui dispozitiv care poate fi folosit într-o rețea și care efectuează oricare din următoarele:
„Produse software de intruziune” (4) înseamnă „produse software” special concepute sau modificate pentru a fi derulate sau instalate fără ‘autorizație’ din partea proprietarilor sau a ‘administratorilor’ de computere sau ai dispozitivelor care pot fi folosite într-o rețea și care efectuează oricare din următoarele:
a.  extragerea de date sau de informații dintr-un computer ori dintr-un dispozitiv care poate fi folosit într-o rețea sau modificarea datelor sistemului ori ale utilizatorului; sau
a.  extragerea neautorizată de date sau de informații dintr-un computer ori dintr-un dispozitiv care poate fi folosit într-o rețea sau modificarea datelor sistemului ori ale utilizatorului; sau
b.  modificarea căii de execuție standard a unui program sau a unui proces pentru a permite executarea instrucțiunilor furnizate din exterior.
b.  modificarea datelor sistemului sau ale utilizatorului în vederea facilitării accesului la datele stocate pe un computer sau pe un dispozitiv care poate fi folosit într-o rețea de către alte părți decât părțile autorizate de către proprietarul computerului sau al dispozitivului care poate fi folosit într-o rețea.
Note:
Note:
1.  „Produsele software de intruziune” nu includ niciunul dintre următoarele:
1.  „Produsele software de intruziune” nu includ niciunul dintre următoarele:
a.  programe de administrare a virtualizării (hypervisors), programe de detectare și corectare a erorilor (debuggers) sau instrumente de inginerie inversă a produselor software (SRE);
a.  programe de administrare a virtualizării (hypervisors), programe de detectare și corectare a erorilor (debuggers) sau instrumente de inginerie inversă a produselor software (SRE);
b.  „produse software” pentru gestionarea drepturilor digitale (DRM); sau
b.  „produse software” pentru gestionarea drepturilor digitale (DRM); sau
c.  „produse software” concepute pentru a fi instalate de către producători, administratori sau utilizatori, în scopuri de urmărire sau de recuperare a bunurilor.
c.  „produse software” concepute pentru a fi instalate de către administratori sau utilizatori, în scopuri de urmărire a bunurilor, de recuperare a bunurilor sau de ‘testare a securității TIC’.
ca.  „produse software” care sunt distribuite cu scopul expres de a contribui la detectarea, eliminarea sau împiedicarea utilizării acestora pe computere sau dispozitive care pot fi folosite într-o rețea de către părți neautorizate.
2.  Dispozitivele care pot fi folosite într-o rețea includ dispozitivele mobile și contoarele inteligente.
2.  Dispozitivele care pot fi folosite într-o rețea includ dispozitivele mobile și contoarele inteligente.
Note tehnice:
Note tehnice:
1.  ‘Instrumente de monitorizareʼ: „produse software” sau dispozitive hardware care monitorizează comportamentele sistemului sau procesele care se derulează într-un dispozitiv. Acestea includ produsele antivirus (AV), produsele de securitate pentru punctul final, produsele pentru securitatea personală (PSP), sistemele de detectare a intruziunilor (IDS), sistemele de prevenire a intruziunilor (IPS) sau firewall-urile.
1.  ‘Autorizare’: consimțământul în cunoștință de cauză al utilizatorului (și anume o indicație afirmativă a înțelegerii în ceea ce privește natura, implicațiile și efectele viitoare ale unei acțiuni și acordul cu privire la executarea acțiunii respective).
2.  ‘Contramăsuri de protecțieʼ: tehnici menite să asigure executarea codurilor în condiții de siguranță, cum ar fi prevenirea executării datelor (DEP), randomizarea configurării spațiului de adrese (ASRL) sau sandboxing-ul.
2.  ‘Testarea securității TIC’: descoperirea și evaluarea riscului static sau dinamic, a vulnerabilității, a erorilor sau a deficiențelor care afectează „produsele software”, rețelele, computerele, dispozitivele care pot fi folosite într-o rețea și componentele acestora sau elementele dependente, pentru scopul demonstrat de a atenua factorii care afectează funcționarea, utilizarea sau instalarea în condiții de siguranță și securitate.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Anexa I – Secțiunea B – titlu
B.  LISTA ALTOR PRODUSE CU DUBLĂ UTILIZARE
B.  LISTA PRODUSELOR DE SUPRAVEGHERE CIBERNETICĂ
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Anexa I – Secțiunea B – categoria 10 – punctul 10A001 – Nota tehnică – litera ea (nouă)
(ea)  cercetare în materie de securitate și de rețele în scopul testării autorizate sau al protejării sistemelor de securitate a informațiilor.
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea A – partea 3 – punctul 3
3.  Orice exportator care intenționează să utilizeze prezenta autorizație trebuie să se înregistreze, înainte de prima utilizare a autorizației, la autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritatea competentă în termen de zece zile lucrătoare de la primire.
3.  Un stat membru poate solicita exportatorilor stabiliți pe teritoriul său să se înregistreze înainte de prima utilizare a autorizației. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritățile competente fără întârziere și, în orice caz, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea A – partea 3 – punctul 4
4.  Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit cel târziu cu 10 zile înainte de data primului export.
4.  Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit cel târziu cu 30 de zile după data realizării primului export.
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea A – partea 3 – punctul 5 – subpunctul 4
(4)  atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
(4)  utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea B – partea 3 – punctul 3
3.  Orice exportator care intenționează să utilizeze prezenta autorizație trebuie să se înregistreze, înainte de prima utilizare a autorizației, la autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritatea competentă în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.
3.  Un stat membru poate solicita exportatorilor stabiliți pe teritoriul său să se înregistreze înainte de prima utilizare a autorizației. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritățile competente fără întârziere și, în orice caz, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea B – partea 3 – punctul 5 – subpunctul 4
(4)  atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
(4)  utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea C – partea 3 – punctul 5
5.  Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit cel târziu cu 10 zile înainte de data primului export.
5.  Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit în termen de cel mult 30 de zile de la data primului export sau, în mod alternativ și în conformitate cu o cerință impusă de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit exportatorul, anterior primei utilizări a prezentei autorizații. Statele membre informează Comisia cu privire la mecanismul de notificare ales pentru prezenta autorizație. Comisia publică informațiile primite în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea C – partea 3 – punctul 6 – subpunctul 4
(4)  atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
(4)  utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea D – partea 3 – punctul 6
6.  Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit cel târziu cu 10 zile înainte de data primului export.
6.  Exportatorul înregistrat notifică prima utilizare a prezentei autorizații autorității competente a statului membru în care este rezident sau stabilit în termen de cel mult 30 de zile de la data primului export sau, în mod alternativ și în conformitate cu o cerință impusă de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit exportatorul, anterior primei utilizări a prezentei autorizații. Statele membre informează Comisia cu privire la mecanismul de notificare ales pentru prezenta autorizație. Comisia publică informațiile primite în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea D – partea 3 – punctul 7 – subpunctul 4
(4)  atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
(4)  utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea F – partea 3 – punctul 5 – subpunctul 4
(4)  atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
(4)  utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea G – partea 3 – punctul 8 – subpunctul 4
(4)  atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
(4)  utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea H – partea 3 – punctul 1 – partea introductivă și subpunctul 1
1.  Prezenta autorizație permite transmiterea de produse software și tehnologii enumerate în partea 1 de către un exportator care este rezident sau stabilit într-un stat membru al Uniunii, cu condiția ca produsul să fie destinat exclusiv utilizării:
1.  Această autorizație permite transmiterea de produse software și tehnologii enumerate în partea 1 de către orice companie care este un exportator rezident sau stabilit într-un stat membru și care exportă către orice orice societate-soră, filială sau societate-mamă, cu condiția ca aceste entități să fie deținute sau controlate de aceeași societate-mamă sau să fie stabilite într-un stat membru, și ca produsul în cauză să fie destinat utilizării în proiectele de cooperare ale societății, inclusiv pentru dezvoltarea, cercetarea, furnizarea, întreținerea și utilizarea produselor comerciale, iar în cazul angajaților și al persoanelor împuternicite de către operator, în temeiul contractului care stabilește relațiile de muncă.
(1)   de către exportator sau de către o entitate deținută sau controlată de exportator;
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea H – partea 3 – punctul 1 – subpunctul 2
(2)  de către angajații exportatorului sau ai unei entități deținute sau controlate de exportator
eliminat
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea H – partea 3 – punctul 1 – subpunctul 2
în cadrul propriilor activități comerciale de dezvoltare de produse și, în cazul angajaților, în temeiul contractului care stabilește relațiile de muncă.
eliminat
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea I – partea 3 – punctul 3 – subpunctul 1
Orice exportator care intenționează să utilizeze prezenta autorizație trebuie să se înregistreze, înainte de prima utilizare a autorizației, la autoritatea competentă a statului membru în care este rezident sau stabilit. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritatea competentă în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.
Un stat membru poate solicita exportatorilor stabiliți pe teritoriul său să se înregistreze înainte de prima utilizare a autorizației. Înregistrarea este automată și este adusă la cunoștința exportatorului de către autoritățile competente fără întârziere și, în orice caz, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire.
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Anexa II – Secțiunea J – partea 3 – punctul 5 – subpunctul 4
(4)  atunci când se cunosc, utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.
(4)  utilizarea finală și utilizatorul final al produselor cu dublă utilizare.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0390/2017).


Numirea unui membru al Curții de Conturi - Eva Lindström
PDF 230kWORD 47k
Decizia Parlamentului European din 17 ianuarie 2018 privind propunerea de numire a Evei Lindström ca membră a Curții de Conturi (C8-0401/2017 – 2017/0819(NLE))
P8_TA(2018)0007A8-0003/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0401/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0003/2018),

A.  întrucât Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a evaluat calificările candidatei propuse, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 11 ianuarie 2018, Comisia pentru control bugetar a audiat candidata propusă de Consiliu ca membră a Curții de Conturi,

1.  emite un aviz favorabil privind numirea de către Consiliu a Evei Lindström ca membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de audit din statele membre.


Numirea unui membru al Curții de Conturi - Tony James Murphy
PDF 235kWORD 47k
Decizia Parlamentului European din 17 ianuarie 2018 referitoare la numirea lui Tony James Murphy ca membru al Curții de Conturi (C8-0402/2017 – 2017/0820(NLE))
P8_TA(2018)0008A8-0002/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8‑0402/2017),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0002/2018),

A.  întrucât Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 11 ianuarie 2018, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi;

1.  emite un aviz favorabil/nefavorabil privind numirea de către Consiliu a lui Tony James Murphy ca membru al Curții de Conturi;

2.  solicită statelor membre să acorde atenție și, în măsura în care este posibil, să se inspire din modelul de competiție publică utilizat de Irlanda, atunci când își selecționează candidații.

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ***I
PDF 1152kWORD 185k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (COM(2016)0767 – C8-0500/2016 – 2016/0382(COD))(1)
P8_TA(2018)0009A8-0392/2017

(Procedura legislativă ordinară: reformare)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Promovarea formelor regenerabile de energie este unul dintre obiectivele politicii privind uniunea energetică. Intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile, împreună cu economiile de energie și creșterea eficienței energetice, constituie o componentă importante ale pachetului de măsuri necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice și a cadrului privind energia și clima al Uniunii pentru 2030, inclusiv a obiectivului obligatoriu de reducere a emisiilor în Uniune, până în 2030, cu cel puțin 40 % sub nivelurile din 1990 . De asemenea, aceasta joacă un rol important în promovarea siguranței alimentării cu energie, a dezvoltării tehnologice și a inovației și în oferirea unor oportunități de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale și în cele izolate sau în regiunile cu o densitate scăzută a populației.
(2)  Promovarea formelor regenerabile de energie este unul dintre obiectivele politicii privind uniunea energetică în conformitate cu articolul 194 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Intensificarea utilizării energiei din surse regenerabile, împreună cu economiile de energie și creșterea eficienței energetice, constituie o componentă esențială a pachetului de măsuri necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru respectarea angajamentului asumat de Uniune în temeiul Acordului de la Paris din 2015 privind schimbările climatice în urma celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP 21) („Acordul de la Paris”) și pentru satisfacerea necesității de a realiza neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon pe plan intern până cel târziu în 2050. De asemenea, aceasta joacă un rol fundamental în promovarea securității aprovizionării cu energie, a energiei sustenabile la prețuri accesibile, a dezvoltării tehnologice și a inovației, precum și a rolului de lider în domeniul tehnologic și industrial, asigurând beneficii sociale, de mediu și de sănătate și oportunități majore de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare regională, în special în zonele rurale și în cele izolate, în regiunile cu o densitate scăzută a populației și în zonele care trec printr-un proces de dezindustrializare parțială.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Acordul de la Paris a stabilit obiective mult mai ambițioase la nivel mondial în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, iar semnatarii săi s-au angajat să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Uniunea trebuie să se pregătească pentru reduceri mult mai drastice și mai rapide ale emisiilor decât se prevăzuse anterior, pentru a trece la un sistem energetic foarte eficient și bazat pe surse regenerabile cel târziu până în 2050. În același timp, aceste reduceri sunt fezabile la costuri mai mici decât fusese estimat anterior, având în vedere ritmul de dezvoltare și implementare a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile, precum energia eoliană și solară.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  În special, creșterea numărului îmbunătățirilor tehnologice, a stimulentelor pentru utilizarea și extinderea transportului public, a utilizării tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic și a promovării utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice și în cel al încălzirii și răcirii, precum și în sectorul transportului constituie instrumente foarte eficace , împreună cu măsurile de eficiență energetică, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune și a gradului de dependență al Uniunii față de gazul și de țițeiul importat.
(3)  În special, reducerea consumului de energie, creșterea numărului îmbunătățirilor tehnologice, extinderea transportului public, utilizarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic și promovarea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul energiei electrice și în cel al încălzirii și răcirii, precum și în sectorul transportului constituie instrumente foarte eficace, împreună cu măsurile de eficiență energetică, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniune și a dependenței energetice a Uniunii.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Directiva 2009/28/CE stabilea un cadru de reglementare pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, care stabilea obiective naționale obligatorii privind ponderea surselor regenerabile de energie în consumul de energie și în transporturi, obiective ce trebuiau îndeplinite până în 2020. Comunicarea Comisiei din 22 ianuarie 201412 stabilea un cadru pentru viitoare politici privind energia și clima ale Uniunii și promova o înțelegere comună a modului de dezvoltare a politicilor respective după 2020. Comisia propunea ca obiectivul Uniunii pentru 2030 privind ponderea energiei din surse regenerabile consumate în Uniune să fie de cel puțin 27 %.
(4)  Directiva 2009/28/CE a instituit un cadru de reglementare pentru promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, stabilind obiective naționale obligatorii privind ponderea surselor regenerabile de energie în consumul de energie și în transporturi, obiective ce trebuie îndeplinite până în 2020.
__________________
12 „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” (COM/2014/015 final).
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Consiliul European din octombrie 2014 a sprijinit acest obiectiv, indicând faptul că statele membre își pot stabili propriile obiective naționale mai ambițioase.
eliminat
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  În rezoluțiile sale privind „Un cadru pentru politica privind clima și energia în perioada 2020-2030” și „Raportul intermediar privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile”, Parlamentul European s-a exprimat în favoarea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii pentru 2030 privind o pondere de cel puțin 30 % a surselor regenerabile de energie în consumul final de energie total, subliniind faptul că obiectivul ar trebui implementat prin intermediul unor obiective naționale individuale care să țină seama de situația și de potențialul specific al fiecărui stat membru.
(6)  În rezoluția sa din 5 februarie 2014 referitoare la un cadru pentru 2030 pentru politici în domeniul climei și al energiei, Parlamentul European s-a exprimat în favoarea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii pentru 2030 privind o pondere de cel puțin 30 % a surselor regenerabile de energie în consumul final de energie total, subliniind faptul că obiectivul ar trebui implementat prin intermediul unor obiective naționale individuale care să țină seama de situația și de potențialul specific al fiecărui stat membru. În rezoluția sa din 23 iunie 2016 referitoare la raportul intermediar privind progresele înregistrate în domeniul energiei din surse regenerabile, Parlamentul European a mers și mai departe, subliniind poziția sa anterioară privind un obiectiv al Uniunii de cel puțin 30 % și accentuând că, având în vedere Acordul de la Paris și reducerile recente ale costurilor tehnologiilor legate de energia din surse regenerabile, este de dorit ca obiectivele să fie mult mai ambițioase.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  În consecință, ar trebui să se țină seama de obiectivele ambițioase stabilite în Acordul de la Paris și de dezvoltările tehnologice, inclusiv de reducerile costurilor investițiilor în energia din surse regenerabile.
Amendamentul 324
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Prin urmare este oportună instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile. Statele membre ar trebui să își definească propriile contribuții la realizarea acestui obiectiv în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, prin procesul de guvernanță stabilit în Regulamentul [privind guvernanța].
(7)  Prin urmare este oportună instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind o pondere de cel puțin 35 % a energiei din surse regenerabile, care să fie însoțit de obiective naționale. Statelor membre ar trebui să li se permită doar în mod excepțional să devieze de la nivelul prevăzut de obiectivul lor cu cel mult 10 % în circumstanțe justificate în mod corespunzător, măsurabile și verificabile, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Obiectivele privind energia din surse regenerabile ale statelor membre ar trebui să fie stabilite ținând cont de obligațiile asumate în temeiul Acordului de la Paris, de potențialul enorm care încă există pentru energia din surse regenerabile și de investițiile necesare pentru a realiza tranziția energetică.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 7 b (nou)
(7b)  Obiectivului Uniunii de 35 % ar trebui transpus în obiective individuale pentru fiecare stat membru, avându-se în vedere o alocare echitabilă și adecvată, care să ia în considerare PIB-ul statelor membre și diferențele privind punctele de plecare și potențialele lor, inclusiv nivelul energiei din surse regenerabile care trebuie atins până în 2020.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 ar încuraja în continuare dezvoltarea de tehnologii de producție a energiei din surse regenerabile și ar oferi certitudine pentru investitori. Un obiectiv definit la nivelul Uniunii ar lăsa o mai mare flexibilitate statelor membre, pentru ca acestea să își poată îndeplini obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră în modul cel mai rentabil și în conformitate cu circumstanțele, mixurile energetice și capacitățile lor specifice de producere a energiei din surse regenerabile.
(8)  Instituirea unui obiectiv obligatoriu al Uniunii privind energia din surse regenerabile pentru 2030 ar încuraja în continuare dezvoltarea de tehnologii de producție a energiei din surse regenerabile și ar oferi certitudine pentru investitori.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Statele membre ar trebui să analizeze măsura în care utilizarea diferitelor tipuri de surse de energie este compatibilă cu obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale și cu obiectivul unei economii fără combustibili fosili și totodată al unei economii cu emisii scăzute de carbon. Comisia ar trebui să evalueze contribuția la aceste obiective a diferitelor tipuri de surse regenerabile de energie, pe baza perioadei de amortizare și a rezultatelor în comparație cu combustibilii fosili, și pentru a analiza posibilitatea de a propune o perioadă de amortizare maximă admisibilă drept criteriu de sustenabilitate, în special pentru biomasa lignocelulozică.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare în eventualitatea în care ponderea energiei din surse regenerabile la nivelul Uniunii nu respectă traiectoria Uniunii către obiectivul privind o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile. După cum s-a stabilit în Regulamentul [privind guvernanța], în cazul în care Comisia identifică un decalaj în materie de ambiție în decursul evaluării planurilor energetice și climatice naționale integrate, ea poate lua măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura îndeplinirea obiectivului. În cazul în care Comisia identifică un decalaj în materie de finalizare în decursul evaluării planurilor energetice și climatice naționale integrate, statele membre ar trebui să aplice măsurile prevăzute în Regulamentul [privind guvernanța], care le oferă o suficientă flexibilitate de alegere.
eliminat
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 15
(15)  Schemele de sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile s-au dovedit a fi o modalitate eficace de încurajare a implementării energiei din surse regenerabile. Dacă și când statele membre hotărăsc să implementeze scheme de sprijin, sprijinul respectiv ar trebui acordat într-o formă care, pe cât posibil, să nu denatureze funcționarea piețelor energiei electrice. În acest scop, un număr din ce în ce mai mare de state membre alocă sprijin într-o formă în care sprijinul este acordat în plus față de veniturile de pe piață.
(15)  Schemele de sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile s-au dovedit a fi o modalitate eficace de încurajare a implementării energiei din surse regenerabile. Dacă și când statele membre hotărăsc să implementeze scheme de sprijin, sprijinul respectiv ar trebui acordat într-o formă care, pe cât posibil, să nu denatureze funcționarea piețelor energiei electrice. În acest scop, un număr din ce în ce mai mare de state membre alocă sprijin într-o formă în care sprijinul este acordat în plus față de veniturile de pe piață, ținându-se seama totodată de caracteristicile specifice ale diferitelor tehnologii și de capacitățile diferite ale micilor și marilor producători de a răspunde semnalelor pieței.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  Producerea de energie electrică din surse regenerabile ar trebui implementată la costul cel mai mic posibil pentru consumatori și pentru contribuabili. Atunci când concep scheme de sprijin și când alocă sprijin, statele membre ar trebui să urmărească reducerea la minimum a costului general de implementare al sistemului, ținând pe deplin seama de necesitățile de dezvoltare a rețelei și a sistemului, de mixul energetic rezultat și de potențialul pe termen lung al tehnologiilor.
(16)  Producerea de energie electrică din surse regenerabile, inclusiv stocarea energiei, ar trebui implementată astfel încât să reducă la minimum costul pe termen lung al tranziției energetice pentru consumatori și pentru contribuabili. Atunci când concep scheme de sprijin și când alocă sprijin, statele membre ar trebui să urmărească reducerea la minimum a costului general de implementare al sistemului, ținând pe deplin seama de necesitățile de dezvoltare a rețelei și a sistemului, de mixul energetic rezultat și de potențialul pe termen lung al tehnologiilor. Statele membre ar trebui, de asemenea, să acorde sprijin instalațiilor utilizând proceduri de ofertare care pot fi specifice sau neutre din punct de vedere tehnologic.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  În concluziile sale din 24 octombrie 2014 privind „Cadrul pentru politica privind clima și energia 2030”, Consiliul European a subliniat importanța unui grad mai ridicat de interconectare a pieței interne a energiei și necesitatea unui sprijin suficient pentru a integra niveluri tot mai mari de energie din surse regenerabile variabile, permițând astfel Uniunii să își îndeplinească obiectivele ambițioase de lider în tranziția energetică. Prin urmare, este important și urgent ca nivelul de interconectare să crească și să se realizeze progrese pentru a îndeplini obiectivele convenite de Consiliul European cu scopul de a exploata la maximum potențialul uniunii energetice.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 16 b (nou)
(16b)  Atunci când concep scheme de sprijin pentru sursele regenerabile de energie, statele membre ar trebui să țină seama de principiile economiei circulare și de ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a. Prevenirea generării de deșeuri și reciclarea deșeurilor ar trebui să fie opțiunea prioritară. Statele membre ar trebui să evite crearea unor scheme de sprijin care ar fi contrare obiectivelor privind tratarea deșeurilor și ar putea duce la o utilizare ineficientă a deșeurilor reciclabile. Statele membre ar trebui, de asemenea, să se asigure că măsurile introduse în temeiul prezentei directive nu vor fi contrare obiectivelor Directivei 2008/98/CE.
________________________
1a Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 16 c (nou)
(16c)  În ceea ce privește utilizarea surselor biotice de energie, statele membre ar trebui să introducă garanții pentru protejarea biodiversității și prevenirea epuizării sau a pierderii ecosistemelor și pentru prevenirea oricărei devieri de la utilizările existente care ar avea un impact negativ direct sau indirect asupra biodiversității, a solului sau a echilibrului global al gazelor cu efect de seră.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 16 d (nou)
(16d)  Statele membre ar trebui să promoveze și să prefere utilizarea surselor regenerabile autohtone, în măsura în care acest lucru este posibil, și să evite situațiile de denaturare care au ca efect importuri extensive de resurse din țările terțe. În acest sens, ar trebui luată în considerare și promovată o abordare bazată pe ciclul de viață.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 16 e (nou)
(16e)  Comunitățile de energie din surse regenerabile, orașele și autoritățile locale ar trebui să aibă dreptul de a participa la scheme de sprijin disponibile pe picior de egalitate cu alți mari participanți. În acest scop, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte măsuri, inclusiv să furnizeze informații, sprijin tehnic și financiar, prin punctele de contact administrative unice, să reducă cerințele administrative, să prevadă criterii de ofertare axate pe comunitate, să creeze ferestre de licitație adaptate pentru comunitățile de energie din surse regenerabile sau să le permită acestora să fie remunerate prin intermediul sprijinului direct.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 16 f (nou)
(16f)  Planificarea infrastructurilor necesare pentru generarea de energie electrică din surse regenerabile ar trebui să ia în considerare în mod adecvat politicile legate de participarea la proiecte a persoanelor afectate, inclusiv a populațiilor indigene, respectând pe deplin drepturile funciare ale acestora.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 16 g (nou)
(16g)  Consumatorilor ar trebui să li se furnizeze informații complete, inclusiv informații privind economiile datorate eficienței energetice a sistemelor de încălzire și răcire și privind costurile de funcționare mai scăzute ale vehiculelor electrice, care să le permită consumatorilor să facă alegeri individuale în ceea ce privește energiile regenerabile și să evite stagnarea tehnologică.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 16 h (nou)
(16h)   Atunci când se stimulează dezvoltarea pieței surselor regenerabile de energie, ar trebui să se țină cont de impactul negativ asupra celorlalți participanți de pe piață. Prin urmare, schemele de sprijin ar trebui să reducă riscul de denaturări ale pieței și denaturările concurenței.
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  Statele membre ar trebui să aibă obligația de a deschide treptat și parțial schemele de sprijin către proiecte situate în alte state membre la un nivel care să reflecte fluxurile fizice dintre statele membre, însă, în afară de această cotă obligatorie, deschiderea schemelor de sprijin ar trebui să rămână voluntară. Statele membre au potențiale diferite de energie regenerabilă și gestionează diferite scheme de sprijin la nivel național pentru energia din surse regenerabile. Majoritatea statelor membre aplică scheme de sprijin care oferă avantaje doar pentru energia din surse regenerabile produsă pe teritoriul lor. În vederea unei funcționări corespunzătoare a schemelor naționale de sprijin, este vital ca statele membre să poată controla efectul și costurile schemelor naționale de sprijin proprii în conformitate cu potențialele diferite pe care le dețin. O modalitate importantă de atingere a obiectivului prezentei directive este garantarea funcționării adecvate a schemelor naționale de sprijin, în temeiul Directivelor 2001/77/CE și 2009/28/CE, pentru a păstra încrederea investitorilor și pentru a permite statelor membre să conceapă măsuri naționale eficiente pentru respectarea obiectivelor. Prezenta directivă are drept scop facilitarea sprijinirii transfrontaliere a energiei din surse regenerabile fără a se afecta schemele naționale de sprijin în mod disproporționat. Astfel, aceasta introduce, pe lângă obligația de a deschide parțial schemele de sprijin, mecanisme opționale de cooperare între statele membre, care le permit să convină cu privire la nivelul până la care un stat membru sprijină producția de energie dintr-un alt stat membru și cu privire la nivelul până la care producția de energie din surse regenerabile ar trebui să conteze pentru obiectivele naționale globale ale unuia sau altuia dintre ele. În vederea asigurării eficienței ambelor măsuri pentru respectarea obiectivelor, și anume schemele naționale de sprijin și mecanismele de cooperare, este esențial ca statele membre să poată hotărî, pe lângă cota obligatorie privind deschiderea schemelor de sprijin, în ce măsură schemele lor naționale de sprijin se aplică energiei din surse regenerabile produse în alte state membre și să poată conveni asupra acestui aspect prin aplicarea mecanismelor de cooperare prevăzute de prezenta directivă.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 18
(18)  Fără a aduce atingere adaptărilor pe care trebuie să le sufere schemele de sprijin pentru a fi aliniate la normele privind ajutoarele de stat, politicile de sprijin în domeniul surselor regenerabile de energie ar trebui să fie stabile și să evite schimbări frecvente. Aceste schimbări au un impact direct asupra costurilor de finanțare a capitalului, asupra costurilor de dezvoltare a proiectelor și, prin urmare, asupra costului general al implementării surselor regenerabile de energie în Uniune. Statele membre ar trebui să împiedice ca revizuirea oricărui sprijin acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile să aibă un impact negativ asupra viabilității economice a acestora. În acest context, statele membre ar trebui să promoveze politici de sprijin rentabile și să asigure sustenabilitatea financiară a acestora.
(18)  În temeiul articolelor 107 și 108 din TFUE, politicile de sprijin în domeniul surselor regenerabile de energie ar trebui să fie previzibile, stabile și să evite schimbări frecvente sau retroactive. Imprevizibilitatea și instabilitatea politicilor au un impact direct asupra costurilor de finanțare a capitalului, asupra costurilor de dezvoltare a proiectelor și, prin urmare, asupra costului general al implementării surselor regenerabile de energie în Uniune. Statele membre ar trebui să anunțe cu suficient timp înainte orice modificare în ceea ce privește politica de sprijin și să consulte în mod adecvat părțile interesate. În orice caz, statele membre ar trebui să împiedice ca revizuirea oricărui sprijin acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile să aibă un impact negativ asupra viabilității economice a acestora. În acest context, statele membre ar trebui să promoveze politici de sprijin rentabile și să asigure sustenabilitatea financiară a acestora.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 19
(19)  Obligațiile statelor membre de a întocmi planuri de acțiune și rapoarte intermediare privind energia din surse regenerabile, precum și obligația Comisiei de a raporta cu privire la progresele statelor membre sunt esențiale pentru a spori transparența, pentru a oferi claritate investitorilor și consumatorilor și pentru a permite o monitorizare eficace. Regulamentul [privind guvernanța] integrează aceste obligații în sistemul de guvernanță al uniunii energetice, în cadrul căruia obligațiile de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul energiei și în cel al climei sunt raționalizate. Platforma de transparență privind energia din surse regenerabile este de asemenea integrată în platforma electronică mai largă instituită prin Regulamentul [privind guvernanța].
(19)  Obligațiile statelor membre de a întocmi planuri de acțiune și rapoarte intermediare privind energia din surse regenerabile, precum și obligația Comisiei de a raporta cu privire la progresele statelor membre sunt esențiale pentru a spori transparența, pentru a oferi claritate investitorilor și consumatorilor și pentru a permite o monitorizare eficace. Pentru a se asigura că cetățenii sunt în centrul tranziției energetice, statele membre ar trebui să elaboreze, în cadrul planurilor lor de acțiune privind energia din surse regenerabile, strategii pe termen lung, care să faciliteze producția de energie din surse regenerabile de către orașe, comunități și prosumatori de energie din surse regenerabile. Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)] integrează aceste obligații în sistemul de guvernanță al uniunii energetice, în cadrul căruia strategiile pe termen lung și obligațiile de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul energiei și în cel al climei sunt raționalizate. Platforma de transparență privind energia din surse regenerabile este de asemenea integrată în platforma electronică mai largă instituită prin Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 20 a (nou)
(20a)  Sursele de energie marine regenerabile reprezintă o oportunitate unică pentru ca Uniunea să își reducă dependența de combustibilii fosili, să contribuie la realizarea obiectivelor sale de reducere a emisiilor de CO2 și să creeze un nou sector industrial care să genereze locuri de muncă într-o parte semnificativă a teritoriului, inclusiv în regiunile ultraperiferice. Prin urmare, Uniunea trebuie să depună eforturi pentru a crea condiții economice și de reglementare favorabile utilizării lor.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 24 a (nou)
(24a)  Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2016 intitulată „O strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon” a subliniat importanța deosebită, pe termen mediu, a biocombustibililor avansați pentru aviație. Aviația comercială este dependentă în totalitate de combustibilii lichizi, deoarece nu există alternative sigure sau certificate pentru industria aeronautică civilă.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 25
(25)  Pentru a asigura faptul că anexa IX ține seama de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului17, de criteriile de durabilitate ale Uniunii și de necesitatea de a asigura faptul că anexa nu creează o cerere suplimentară de terenuri, promovând în același timp utilizarea deșeurilor și a reziduurilor, Comisia ar trebui ca, atunci când evaluează periodic anexa, să aibă în vedere includerea unor materii prime suplimentare care nu generează efecte semnificative de denaturare a piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor.
(25)  Pentru a garanta că anexa IX ține seama de principiile economiei circulare și de ierarhia deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului17, de criteriile de durabilitate ale Uniunii, de evaluarea emisiilor pe durata întregului ciclu de viață și de necesitatea de a asigura faptul că anexa nu creează o cerere suplimentară de terenuri, promovând în același timp utilizarea deșeurilor și a reziduurilor, Comisia ar trebui să evalueze periodic anexa și, să aibă în vedere efectele asupra piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor în toate modificările pe care le propune.
__________________
__________________
17 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
17 Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  În Rezoluția Parlamentului European din 4 aprilie 2017 referitoare la uleiul de palmier și defrișarea pădurilor tropicale, Comisiei i s-a cerut să ia măsuri pentru a elimina din componența biocombustibililor uleiurile vegetale care cauzează defrișări, inclusiv uleiul de palmier, de preferință până în 2020.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 28
(28)  Ar trebui să fie posibil ca energia electrică provenită din importuri, produsă din surse regenerabile de energie în afara Uniunii , să poată contribui la ponderile de energie din surse regenerabile ale statelor membre. În scopul garantării unui efect adecvat al înlocuirii energiei convenționale cu energie din surse regenerabile în Uniune și în țările terțe, este necesar să se asigure faptul că astfel de importuri pot fi urmărite și justificate într-un mod fiabil. Vor fi luate în considerare acordurile cu țări terțe privind organizarea acestui tip de comerț cu energie electrică provenind din surse regenerabile de energie. Dacă, în temeiul unei decizii luate în acest scop în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei18, părțile contractante la acest tratat sunt obligate să respecte dispozițiile pertinente ale prezentei directive, acestora ar trebui să li se aplice măsurile de cooperare între statele membre prevăzute în prezenta directivă.
(28)  Ar trebui să fie posibil ca energia electrică provenită din importuri, produsă din surse regenerabile de energie în afara Uniunii, să poată contribui la ponderile de energie din surse regenerabile ale statelor membre. În scopul garantării unui efect adecvat al înlocuirii energiei convenționale cu energie din surse regenerabile în Uniune și în țările terțe, este necesar să se asigure faptul că astfel de importuri pot fi urmărite și justificate într-un mod fiabil și că sunt în deplină conformitate cu dreptul internațional. Vor fi luate în considerare acordurile cu țări terțe privind organizarea acestui tip de comerț cu energie electrică provenind din surse regenerabile de energie. Dacă, în temeiul unei decizii luate în acest scop în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei18, părțile contractante la acest tratat sunt obligate să respecte dispozițiile pertinente ale prezentei directive, acestora ar trebui să li se aplice măsurile de cooperare între statele membre prevăzute în prezenta directivă.
__________________
__________________
18 JO L 198, 20.7.2006, p. 18.
18 JO L 198, 20.7.2006, p. 18.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 28 a (nou)
(28a)  În cazul în care statele membre întreprind proiecte comune cu una sau mai multe țări terțe privind producerea de energie electrică din surse regenerabile de energie, este necesar ca aceste proiecte comune să vizeze numai instalațiile nou construite sau instalațiile care au cunoscut o creștere de capacitate recentă. Prin aceasta, se va asigura că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie al țării terțe nu este redusă ca urmare a importului de energie din surse regenerabile în Uniune. În plus, statele membre vizate ar trebui să faciliteze utilizarea pentru consumul intern al țării terțe în cauză a unei părți a producției de energie electrică provenite de la instalațiile vizate de proiectul comun. Mai mult, țările terțe în cauză ar trebui încurajate de Comisie și de statele membre să elaboreze o politică privind energia din surse regenerabile care să cuprindă obiective ambițioase.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 28 b (nou)
(28b)   Pe lângă faptul că instituie un cadru al Uniunii pentru promovarea energiei din surse regenerabile, prezenta directivă contribuie, de asemenea, la potențialul impact pozitiv pe care Uniunea și statele membre îl pot avea asupra stimulării dezvoltării sectorului energiei din surse regenerabile în țările terțe. Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze cercetarea, dezvoltarea și investițiile în producția de energie din surse regenerabile în țările în curs de dezvoltare și în alte țări partenere, consolidând astfel sustenabilitatea ecologică și economică a acestora și capacitatea lor de export al energiei din surse regenerabile. În plus, importul de energie regenerabilă din țările partenere poate ajuta Uniunea și statele membre să își atingă obiectivele ambițioase în materie de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 28 c (nou)
(28c)   Țările în curs de dezvoltare au adoptat, la nivel național, tot mai multe politici în domeniul energiei din surse regenerabile, având drept obiectiv să producă energie din surse regenerabile pentru a satisface cererea tot mai mare de energie. Peste 173 de țări, inclusiv 117 economii în curs de dezvoltare sau emergente, și-au stabilit obiective în materie de energie din surse regenerabile până la sfârșitul anului 2015.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 28 d (nou)
(28d)   Consumul de energie din țările în curs de dezvoltare este strâns legat de o gamă de aspecte sociale: atenuarea sărăciei, educația, sănătatea, creșterea demografică, ocuparea forței de muncă, spiritul întreprinzător, comunicarea, urbanizarea și lipsa oportunităților pentru femei. Energiile din surse regenerabile au potențialul important de a permite abordarea în comun a provocărilor legate de dezvoltare și de mediu. În ultimii ani, s-a înregistrat o dezvoltare semnificativă a tehnologiilor energetice alternative atât în termeni de performanță, cât și din punctul de vedere al reducerii costurilor. În plus, multe țări în curs de dezvoltare sunt deosebit de bine poziționate în ceea ce privește dezvoltarea unei noi generații de tehnologii energetice. Pe lângă beneficiile în domeniul dezvoltării și al mediului, energiile din surse regenerabile au potențialul de a asigura o mai mare securitate și stabilitate economică. Utilizarea într-o mai mare măsură a surselor de energie regenerabile ar reduce dependența de importurile de combustibili fosili la prețuri ridicate și ar ajuta multe țări să își îmbunătățească balanța de plăți.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 31 a (nou)
(31a)  În funcție de caracteristicile geologice ale unei zone, producția de energie geotermică poate elibera gaze cu efect de seră și alte substanțe din fluidele subterane și din alte formațiuni geologice din subsol. Investițiile ar trebui să fie direcționate numai către producția de energie geotermică cu un impact redus asupra mediului, care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu sursele convenționale. Prin urmare, până în decembrie 2018, Comisia ar trebui să evalueze dacă este necesară o propunere legislativă care să vizeze reglementarea emisiilor de substanțe generate de centralele geotermale, inclusiv emisiile de CO2, care sunt dăunătoare pentru sănătate și mediu, în timpul etapelor de explorare și de funcționare.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 33
(33)  La nivel național și regional, normele și obligațiile pentru cerințele minime referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și renovate au condus la o creștere semnificativă a utilizării de energie din surse regenerabile. Aceste măsuri ar trebui încurajate într-un context mai larg al Uniunii , promovând în același timp utilizarea unor aplicații mai eficiente din punct de vedere energetic ale energiei din surse regenerabile prin regulamentele și codurile din domeniul construcțiilor.
(33)  La nivel național, regional și local, normele și obligațiile pentru cerințele minime referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi și renovate au condus la o creștere semnificativă a utilizării de energie din surse regenerabile. Aceste măsuri ar trebui încurajate într-un context mai larg al Uniunii, promovând în același timp utilizarea unor aplicații mai eficiente din punct de vedere energetic ale energiei din surse regenerabile, în combinație cu măsuri de conservare a energiei și de eficiență energetică, prin regulamentele și codurile din domeniul construcțiilor.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 35
(35)  Pentru a asigura faptul că măsurile de obținere a căldurii și răcirii din surse regenerabile sunt bazate pe o cartografiere și o analiză cuprinzătoare ale potențialului național privind energia din surse regenerabile și din deșeuri și pentru a permite o integrare mai mare a surselor regenerabile de energie și de căldură și răcoare reziduală, este oportun să se impună statelor membre să realizeze o evaluare a propriului potențial național de surse regenerabile de energie și de utilizare a căldurii și răcorii reziduale pentru încălzire și răcire, în special pentru a facilita adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în instalațiile de încălzire și de răcire, precum și pentru a promova un sistem eficient și competitiv de termoficare și răcire centralizată, conform definiției de la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului21. Pentru a asigura consecvența cu cerințele privind eficiența energetică a încălzirii și răcirii și pentru a reduce sarcina administrativă, această evaluare ar trebui să fie inclusă în evaluările cuprinzătoare realizate și notificate în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE.
(35)  Pentru a asigura faptul că măsurile naționale de obținere a căldurii și răcirii din surse regenerabile sunt bazate pe o cartografiere și o analiză cuprinzătoare ale potențialului național privind energia din surse regenerabile și din deșeuri și pentru a permite o integrare mai mare a energiei din surse regenerabile, în special prin sprijinirea tehnologiilor inovatoare precum pompele de căldură, tehnologiile geotermale și tehnologiile termice solare, precum și a surselor de căldură și răcoare reziduală, este oportun să se impună statelor membre să realizeze o evaluare a propriului potențial național de surse regenerabile de energie și de utilizare a căldurii și răcorii reziduale pentru încălzire și răcire, în special pentru a facilita adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în instalațiile de încălzire și de răcire, precum și pentru a promova un sistem eficient și competitiv de termoficare și răcire centralizată, conform definiției de la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului21. Pentru a asigura consecvența cu cerințele privind eficiența energetică a încălzirii și răcirii și pentru a reduce sarcina administrativă, această evaluare ar trebui să fie inclusă în evaluările cuprinzătoare realizate și notificate în conformitate cu articolul 14 din directiva respectivă.
__________________
__________________
21 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
21 Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 36
(36)  S-a dovedit că lipsa unor norme transparente și a coordonării între diferitele organisme de autorizare împiedică utilizarea energiei din surse regenerabile. Instituirea unui punct de contact administrativ unic care să încorporeze sau să coordoneze toate procedurile de acordare a autorizațiilor ar trebui să ducă la scăderea complexității și la creșterea eficienței și a transparenței. Procedurile de autorizare administrativă ar trebui raționalizate cu calendare transparente pentru instalațiile care utilizează energie din surse regenerabile. Normele și orientările de planificare ar trebui adaptate pentru a lua în considerare instalațiile de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de energie regenerabilă care sunt rentabile și ecologice. Prezenta directivă, în special dispozițiile privind organizarea și durata procedurilor de acordare a autorizațiilor, ar trebui să se aplice fără a aduce atingere legislației internaționale și a Uniunii, inclusiv dispozițiilor care vizează protecția mediului și a sănătății umane.
(36)  S-a dovedit că lipsa unor norme transparente și a coordonării între diferitele organisme de autorizare împiedică utilizarea energiei din surse regenerabile. Instituirea unui punct de contact administrativ unic care să încorporeze sau să coordoneze toate procedurile de acordare a autorizațiilor ar trebui să ducă la scăderea complexității și la creșterea eficienței și a transparenței, inclusiv pentru prosumatorii și comunitățile de energie din surse regenerabile. Procedurile de autorizare administrativă ar trebui raționalizate cu calendare transparente pentru instalațiile care utilizează energie din surse regenerabile. Normele și orientările de planificare ar trebui adaptate pentru a lua în considerare instalațiile de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de energie regenerabilă care sunt rentabile și ecologice. Prezenta directivă, în special dispozițiile privind organizarea și durata procedurilor de acordare a autorizațiilor, ar trebui să se aplice fără a aduce atingere legislației internaționale și a Uniunii, inclusiv dispozițiilor care vizează protecția mediului și a sănătății umane.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 43
(43)  Garanțiile de origine emise în sensul prezentei directive au funcția unică de a arăta consumatorului final că o anumită pondere sau cantitate de energie a fost produsă din surse regenerabile. O garanție de origine poate fi transferată, în mod independent de tipul de energie la care face referire, de la un deținător la altul. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că o unitate de energie din surse regenerabile este pusă la dispoziție o singură dată unui client, ar trebui evitate dubla înregistrare și dubla punere la dispoziție a garanțiilor de origine. Energia din surse regenerabile pentru care producătorul a vândut separat garanția de origine aferentă nu ar trebui pusă la dispoziție sau vândută consumatorului final ca energie din surse regenerabile.
(43)  Garanțiile de origine emise în sensul prezentei directive au funcția unică de a arăta consumatorului final că o anumită pondere sau cantitate de energie a fost produsă din surse regenerabile. O garanție de origine poate fi transferată, în mod independent de tipul de energie la care face referire, de la un deținător la altul. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că o unitate de energie din surse regenerabile este pusă la dispoziție o singură dată unui client, ar trebui evitate dubla înregistrare și dubla punere la dispoziție a garanțiilor de origine. Energia din surse regenerabile pentru care producătorul a vândut separat garanția de origine aferentă nu ar trebui pusă la dispoziție sau vândută consumatorului final ca energie din surse regenerabile. Este important să se facă o distincție între certificatele verzi folosite pentru schemele de sprijin și garanțiile de origine.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 45
(45)  Este important să se ofere informații privind modul în care energia electrică ce beneficiază de sprijin este alocată clienților finali. Pentru îmbunătățirea calității respectivelor informații pentru consumatori, statele membre ar trebui să asigure faptul că se emit garanții de origine pentru toate unitățile de energie din surse regenerabile produse. În plus, pentru a se evita dubla compensare, producătorii de energie din surse regenerabile care beneficiază deja de sprijin financiar nu ar trebui să primească garanții de origine. Cu toate acestea, garanțiile de origine respective ar trebui folosite pentru punerea la dispoziție, astfel încât consumatorii finali să poată primi dovezi clare, fiabile și adecvate cu privire la originea regenerabilă a unităților relevante de energie. Mai mult, în cazul energiei electrice care a beneficiat de sprijin, garanțiile de origine ar trebui să fie scoase la licitație pe piață, iar veniturile aferente ar trebui utilizate în scopul reducerii subvențiilor publice pentru energia din surse regenerabile.
(45)  Este important să se ofere informații privind modul în care energia electrică ce beneficiază de sprijin este alocată clienților finali . Pentru îmbunătățirea calității respectivelor informații pentru consumatori, statele membre ar trebui să asigure faptul că se emit garanții de origine pentru toate unitățile de energie din surse regenerabile produse.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 49
(49)  S-au recunoscut oportunitățile de obținere a unei creșteri economice prin inovație și printr-o politică competitivă și durabilă în domeniul energiei. Producția de energie din surse regenerabile depinde deseori de IMM-urile. Oportunitățile în materie de creștere și de creare de locuri de muncă aduse în statele membre și în regiunile acestora de investițiile în producția de energie din surse regenerabile la nivel regional și local sunt considerabile. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să sprijine măsurile de dezvoltare naționale și regionale în aceste domenii, să încurajeze schimbul de bune practici, în domeniul producției de energie din surse regenerabile, între inițiativele de dezvoltare locale și regionale și să promoveze utilizarea fondurilor politicii de coeziune în acest domeniu.
(49)  S-au recunoscut oportunitățile de obținere a unei creșteri economice prin inovație și printr-o politică competitivă și durabilă în domeniul energiei. Producția de energie din surse regenerabile depinde deseori de IMM-urile. Oportunitățile de dezvoltare pentru întreprinderile locale, de creștere sustenabilă și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate aduse în statele membre și în regiunile acestora de investițiile în producția de energie din surse regenerabile la nivel regional și local sunt considerabile. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să stimuleze și să sprijine măsurile de dezvoltare luate la nivel național și regional în aceste domenii, să încurajeze schimbul de bune practici între inițiativele de dezvoltare locale și regionale în domeniul producției de energie din surse regenerabile și să îmbunătățească furnizarea de asistență tehnică și de programe de formare profesională, cu scopul de a consolida cunoștințele financiare, tehnice și de reglementare de pe teren și de a informa cu privire la posibilitățile de finanțare disponibile, inclusiv utilizarea cu obiective mai clare a fondurilor Uniunii, cum ar fi utilizarea fondurilor politicii de coeziune în acest domeniu.
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Considerentul 49 a (nou)
(49a)  Autoritățile locale și regionale stabilesc adesea, în materie de energie din surse regenerabile, obiective mai ambițioase decât obiectivele naționale. Angajamentele luate la nivel local și regional pentru a stimula dezvoltarea energiei din surse regenerabile și eficiența energetică sunt finanțate în prezent prin intermediul unor rețele cum ar fi Convenția primarilor, inițiativele Orașe inteligente și Comunități inteligente, precum și prin dezvoltarea de planuri de acțiune pentru energia durabilă. Astfel de rețele sunt indispensabile și ar trebui extinse, deoarece contribuie la sensibilizarea opiniei publice, facilitează schimbul de bune practici și sprijinul financiar disponibil. În acest context, Comisia ar trebui, de asemenea, să sprijine autoritățile locale și regionale pioniere interesate să acționeze dincolo de frontiere prin acordarea de asistență pentru stabilirea de mecanisme de cooperare, cum ar fi Gruparea europeană de cooperare teritorială, care permite autorităților publice din diferite state membre să conlucreze se să ofere servicii și proiecte comune, fără a fi necesară semnarea și ratificarea unui acord internațional de către parlamentele naționale.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Considerentul 49 b (nou)
(49b)  Autoritățile locale și orașele se află în prima linie a cursei către tranziția energetică și creșterea nivelului de utilizare a energiei din surse regenerabile. Autoritățile locale reprezintă nivelul de guvernanță cel mai apropiat de cetățeni, și, ca atare, joacă un rol esențial în consolidarea sprijinului public pentru obiectivele Uniunii privind clima și energia, implementând sisteme energetice mai descentralizate și mai integrate. Este important să se asigure un acces mai bun la finanțare pentru orașe, localități și regiuni, pentru a stimula investițiile în energia din surse regenerabile la nivel local.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Considerentul 49 c (nou)
(49c)  Alte măsuri inovatoare pentru a atrage mai multe investiții în noile tehnologii, cum ar fi contractele de performanță energetică și procesele de standardizare în finanțarea publică ar trebui, de asemenea, să fie luate în considerare.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Considerentul 50
(50)  Atunci când se favorizează dezvoltarea pieței pentru surse regenerabile de energie, este necesar să se țină cont de impactul pozitiv asupra posibilităților de dezvoltare regionale și locale, asupra posibilităților de export, asupra coeziunii sociale și încadrării în muncă, în special în privința întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie independenți.
(50)  Atunci când se favorizează dezvoltarea pieței pentru surse regenerabile de energie, este necesar să se țină cont de impactul pozitiv asupra posibilităților de dezvoltare regionale și locale, asupra posibilităților de export, asupra coeziunii sociale și încadrării în muncă, în special în privința întreprinderilor mici și mijlocii, precum și a producătorilor de energie independenți, cum ar fi prosumatorii de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile.
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Considerentul 51
(51)  Situația specifică a regiunilor ultraperiferice este recunoscută la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Sectorul energetic din regiunile ultraperiferice este deseori caracterizat de izolare, de o ofertă limitată și de dependența de combustibilii fosili, în timp ce aceste regiuni beneficiază de importante surse regenerabile de energie locale. Prin urmare, regiunile ultraperiferice ar putea servi drept exemple de aplicare a tehnologiilor energetice inovatoare pentru Uniune. Este necesar, așadar, să se promoveze utilizarea energiei din surse regenerabile pentru ca regiunile respective să atingă un grad mai mare de autonomie energetică și pentru a li se recunoaște situația specifică în ceea ce privește potențialul de energie din surse regenerabile și necesitățile de sprijin public.
(51)  Situația specifică a regiunilor ultraperiferice este recunoscută la articolul 349 din TFUE. Sectorul energetic din regiunile ultraperiferice este deseori caracterizat de izolare, de o ofertă limitată și mai costisitoare și de dependența de combustibilii fosili, în timp ce aceste regiuni beneficiază de importante surse regenerabile de energie locale, în special de biomasă și de energie marină. Prin urmare, regiunile ultraperiferice ar putea servi drept exemple de aplicare a tehnologiilor energetice inovatoare pentru Uniune și ar putea deveni teritorii care utilizează energie din surse regenerabile în proporție de 100 %. Este necesar, așadar, să se adapteze strategia în materie de energie din surse regenerabile pentru ca regiunile respective să atingă un grad mai mare de autonomie energetică, pentru ca siguranța alimentării cu energie să crească și pentru a li se recunoaște situația specifică în ceea ce privește potențialul de energie din surse regenerabile și necesitățile de sprijin public. De asemenea, regiunile ultraperiferice ar trebui să poată să exploateze pe deplin resursele de care dispun, conform unor criterii stricte de sustenabilitate și în concordanță cu nevoile și condițiile de la nivel local, pentru a-și mări producția de energie din surse regenerabile și pentru a-și consolida independența energetică.
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Considerentul 52
(52)  Este adecvat să se permită dezvoltarea tehnologiilor descentralizate în domeniul energiei din surse regenerabile în condiții nediscriminatorii și fără a împiedica finanțarea investițiilor în infrastructură. Trecerea la o producție descentralizată de energie are multe avantaje, inclusiv utilizarea surselor de energie locale, creșterea siguranței alimentării cu energie pe plan local, diminuarea distanțelor de transport și reducerea pierderilor ocazionate de transportul energiei. De asemenea, o astfel de descentralizare stimulează dezvoltarea comunităților și coeziunea, prin crearea unor locuri de muncă și a unor surse de venit la nivel local.
(52)  Este adecvat să se permită dezvoltarea tehnologiilor descentralizate în domeniul energiei din surse regenerabile și stocarea în condiții nediscriminatorii și fără a împiedica finanțarea investițiilor în infrastructură . Trecerea la o producție descentralizată de energie are multe avantaje, inclusiv utilizarea surselor de energie locale, creșterea siguranței alimentării cu energie pe plan local, diminuarea distanțelor de transport și reducerea pierderilor ocazionate de transportul energiei. De asemenea, o astfel de descentralizare stimulează dezvoltarea comunităților și coeziunea, prin crearea unor locuri de muncă și a unor surse de venit la nivel local.
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Considerentul 53
(53)  Dată fiind importanța din ce în ce mai mare a autoconsumului de energie din surse regenerabile, se simte nevoia de a avea o definiție a consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile și un cadru de reglementare care ar abilita consumatorii autonomi să producă, să stocheze, să consume și să vândă energie electrică fără a se confrunta cu sarcini disproporționate. În anumite cazuri ar trebui permis autoconsumul colectiv, astfel încât cetățenii care locuiesc în apartamente, de exemplu, să poată beneficia de abilitarea acordată consumatorilor în aceeași măsură ca și gospodăriile din locuințele unifamiliale.
(53)  Dată fiind importanța din ce în ce mai mare a autoconsumului de energie din surse regenerabile, se simte nevoia de a avea o definiție a consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile și un cadru de reglementare care ar abilita consumatorii autonomi să producă, să stocheze, să consume și să vândă energie electrică fără a se confrunta cu sarcini disproporționate. Tarifele și remunerația pentru consumul propriu ar trebui să acorde stimulente pentru dezvoltarea tehnologiilor mai inteligente de integrare a energiei din surse regenerabile și să îi motiveze pe consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile să ia decizii de investiții reciproc avantajoase pentru consumator și rețea. Pentru a permite un astfel de echilibru, este necesar să se asigure faptul că consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile au dreptul să primească o remunerație pentru energia electrică din surse regenerabile pe care o generează și cu care alimentează rețeaua, care reflectă valoarea de piață a acestei energii, precum și valoarea sa pe termen lung pentru rețea, mediu și societate. Trebuie să existe atât costuri, cât și beneficii pe termen lung ale autoconsumului în ceea ce privește costurile evitate pentru rețea, societate și mediu, în special dacă autoconsumul este combinat cu alte surse de energie distribuite, cum ar fi eficiența energetică, stocarea energiei, răspunsul din partea cererii și rețelele comunitare. O astfel de remunerare ar trebui stabilită în funcție de o analiză a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite în temeiul articolului 59 din Directiva ... a Parlamentului European și a Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0380(COD)].
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Considerentul 53 a (nou)
(53a)  În anumite cazuri ar trebui permis autoconsumul colectiv, astfel încât cetățenii care locuiesc în apartamente, de exemplu, să poată beneficia de abilitarea acordată consumatorilor în aceeași măsură ca și gospodăriile din locuințele unifamiliale. Prin permiterea autoconsumului colectiv se oferă, de asemenea, oportunități pentru comunitățile de energie din surse regenerabile de a promova eficiența energetică la nivelul gospodăriilor și de a combate sărăcia energetică prin reducerea consumului și scăderea tarifelor de furnizare. Statele membre ar trebui să profite de această ocazie pentru a evalua în special posibilitatea de a facilita participarea gospodăriilor, care altfel nu ar fi în măsură să participe, inclusiv a consumatorilor vulnerabili și a locatarilor.
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Considerentul 53 b (nou)
(53b)  Statele membre trebuie să asigure respectarea normelor referitoare la consum și la implementarea sau consolidarea măsurilor de combatere a vânzării forțate, a vânzării la domiciliu abuzive, a argumentațiilor înșelătoare privind instalarea de echipamente pentru producerea de energie din surse regenerabile, care afectează cu precădere grupurile cele mai vulnerabile (precum persoanele în vârstă și persoanele care locuiesc în zonele rurale).
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Considerentul 54
(54)  Participarea pe plan local a cetățenilor la proiectele de energie din surse regenerabile, prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile, a dus la obținerea unei valori adăugate substanțiale în ceea ce privește acceptarea pe plan local a energiei din surse regenerabile și accesul la capital privat suplimentar. Această implicare pe plan local va fi cu atât mai crucială în contextul creșterii capacității de producție a energiei din surse regenerabile în viitor.
(54)  Participarea pe plan local a cetățenilor și a autorităților la proiectele de energie din surse regenerabile prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile a dus la obținerea unei valori adăugate substanțiale în ceea ce privește acceptarea pe plan local a energiei din surse regenerabile și accesul la capital privat suplimentar, ceea ce se traduce în investiții locale, mai multe posibilități de alegere pentru consumatori, o participare sporită a cetățenilor la tranziția energetică, prin încurajarea participării gospodăriilor care, în alte condiții, nu ar putea participa, promovarea eficienței energetice la nivel de gospodărie și contribuie la combaterea sărăciei energetice prin reducerea consumului și scăderea tarifelor de aprovizionare. Această implicare pe plan local va fi cu atât mai crucială în contextul creșterii capacității de producție a energiei din surse regenerabile în viitor.
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Considerentul 55 a (nou)
(55a)  Este important ca statele membre să asigure o repartizare echitabilă și nedistorsionată a costurilor de rețea și a taxelor aferente între toți utilizatorii sistemului de energie electrică. Toate tarifele de rețea ar trebui să reflecte costurile reale.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Considerentul 57
(57)  Mai multe state membre au implementat măsuri în sectorul încălzirii și răcirii pentru a își atinge obiectivul pentru 2020 privind energia din surse regenerabile. Cu toate acestea, în lipsa unor obiective naționale obligatorii după 2020, este posibil ca stimulentele naționale rămase să nu fie suficiente pentru atingerea obiectivelor privind decarbonizarea pe termen lung, pentru 2030 și pentru 2050. Pentru a se alinia la aceste obiective, a consolida certitudinea pentru investitori și a promova dezvoltarea unei piețe a încălzirii și a răcirii din surse regenerabile la nivelul întregii Uniuni, respectând în același timp principiul eficienței energetice înainte de toate, este oportun să se încurajeze efortul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de încălzire și răcire din surse regenerabile în vederea contribuirii la sporirea treptată a ponderii energiei din surse regenerabile. Dat fiind caracterul fragmentat al unora dintre piețele încălzirii și răcirii, este de o importanță crucială să se asigure flexibilitate în concepția unui astfel de efort. De asemenea, este important să se asigure faptul că o posibilă utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile nu are efecte secundare adverse asupra mediului.
(57)  Mai multe state membre au implementat măsuri în sectorul încălzirii și răcirii pentru a își atinge obiectivul pentru 2020 privind energia din surse regenerabile. Pentru a se alinia la aceste obiective, a consolida certitudinea pentru investitori și a promova dezvoltarea unei piețe a încălzirii și a răcirii din surse regenerabile la nivelul întregii Uniuni, respectând în același timp principiul eficienței energetice înainte de toate, este oportun să se încurajeze efortul statelor membre în ceea ce privește furnizarea de încălzire și răcire din surse regenerabile în vederea contribuirii la sporirea treptată a ponderii energiei din surse regenerabile. Dat fiind caracterul fragmentat al unora dintre piețele încălzirii și răcirii, este de o importanță crucială să se asigure flexibilitate în concepția unui astfel de efort. De asemenea, este important să se asigure faptul că o posibilă utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile nu are efecte secundare adverse asupra mediului și a sănătății umane.
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Considerentul 59 a (nou)
(59a)  Consumatorii casnici și comunitățile care se implică în tranzacționarea flexibilității, a consumului propriu sau în vânzarea de energie electrică autogenerată își păstrează drepturile în calitate de consumatori, inclusiv dreptul de a avea un contract cu un furnizor la alegerea lor și dreptul de a schimba furnizorul.
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Considerentul 60
(60)  Potențialele sinergii dintre un efort de sporire a gradului de utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile și schemele existente în temeiul Directivelor 2010/31/UE și 2012/27/UE ar trebui scoase în evidență. În măsura posibilului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza structuri administrative existente pentru implementarea unui astfel de efort, în vederea reducerii sarcinii administrative.
(60)  Utilizarea unor sisteme de încălzire sau de răcire eficiente bazate pe energia din surse regenerabile ar trebui să meargă mână în mână cu o renovare în profunzime a clădirilor, reducând astfel cererea de energie și costurile pentru consumatori și contribuind la reducerea sărăciei energetice, precum și la crearea de locuri de muncă calificate la nivel local. În acest scop, potențialele sinergii dintre necesitatea de creștere a gradului de utilizare a încălzirii și răcirii din surse regenerabile și schemele existente în temeiul Directivelor 2010/31/UE și 2012/27/UE ar trebui scoase în evidență. În măsura posibilului, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza structuri administrative existente pentru implementarea unui astfel de efort, în vederea reducerii sarcinii administrative.
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Considerentul 61 a (nou)
(61a)  În domeniul transportului inteligent este important să se intensifice dezvoltarea și implementarea mobilității electrice în transportul rutier, precum și să se accelereze integrarea tehnologiilor avansate în transportul feroviar inovator consolidând inițiativa Shift to Rail, care aduce beneficii transportului public curat.
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Considerentul 62
(62)  Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon din iulie 2016 a evidențiat rolul limitat al biocombustibililor de origine alimentară în decarbonizarea sectorului transporturilor și a recomandat ca aceștia să fie eliminați treptat și înlocuiți cu biocombustibili avansați. Pentru a pregăti tranziția către biocombustibilii avansați și pentru a reduce la minimum impactul general în ceea ce privește schimbarea indirectă a destinației terenurilor, este oportun să se limiteze cantitățile de biocombustibili și de biolichide produse din culturi alimentare și furajere care pot fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii stabilit în prezenta directivă.
(62)  În cazul în care pășunile sau terenurile agricole destinate anterior producției de alimente și furaje sunt convertite pentru a fi utilizate în producția de biocarburanți, cererea de produse altele decât combustibilii va trebui satisfăcută în continuare prin intensificarea producției curente sau prin transformarea terenurilor neagricole în terenuri cultivabile, în altă parte. Acest din urmă caz reprezintă o schimbare indirectă a utilizării terenurilor și, atunci când implică convertirea terenurilor cu stocuri mari de carbon, poate antrena importante emisii de gaze cu efect de seră. Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon din iulie 2016 a evidențiat rolul limitat al biocombustibililor de origine alimentară în decarbonizarea sectorului transporturilor și a recomandat ca aceștia să fie eliminați treptat și înlocuiți cu biocombustibili avansați. Pentru a pregăti tranziția către biocombustibilii avansați și pentru a reduce la minimum impactul general în ceea ce privește schimbarea indirectă a destinației terenurilor, este oportun să se limiteze cantitățile de biocombustibili și de biolichide produse din culturi alimentare și furajere care pot fi luate în calcul pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii stabilit în prezenta directivă tratând separat biocombustibilii din culturi agricole cu eficiență mare în reducerea efectului de seră și risc scăzut de schimbare indirectă a destinației terenurilor. Introducerea biocombustibililor avansați și a mobilității electrice ar trebui să aibă loc într-un ritm mai accelerat.
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Considerentul 63 a (nou)
(63a)  Uniunea și statele membre ar trebui să urmărească diversificarea mixului de energie din surse regenerabile, să reducă consumul total de energie din transporturi și să crească eficiența energetică în toate sectoarele transporturilor. În acest scop, ar putea fi promovate măsuri atât în planificarea transporturilor, cât și în producția de automobile cu un randament energetic mai ridicat.
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Considerentul 63 b (nou)
(63b)  Standardele de eficiență a carburanților pentru transportul rutier ar constitui un mijloc eficace de promovare a utilizării alternativelor regenerabile în sectorul transporturilor și de realizare a unor noi reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon din sectorul transporturilor pe termen lung. Standardele de eficiență a carburanților ar trebui să avanseze în pas cu progresele tehnologice și obiectivele în materie de climă și energie.
Amendamentul 286
Propunere de directivă
Considerentul 63 c (nou)
(63c)  Se preconizează că biocombustibilii avansați vor avea un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul aviației și, de aceea, obligația de încorporare trebuie să fie, de asemenea, respectată mai ales în ceea ce privește combustibilii furnizați aviației. Ar trebui dezvoltate politici la nivelul Uniunii și al statelor membre care să încurajeze luarea de măsuri operaționale pentru economia de combustibili în sectorul transporturilor, însoțite de eforturi în cercetare și dezvoltare pentru a mări cota transportului maritim alimentat cu energie eoliană și solară.
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Considerentul 65 a (nou)
(65a)  Pentru a cunoaște mai bine proporția reprezentată de energia electrică regenerabilă în cadrul transporturilor, ar trebui dezvoltată o metodologie adecvată și, în acest scop, ar trebui analizate diferite soluții tehnice și tehnologice.
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Considerentul 66
(66)  Materiile prime care au un impact scăzut de schimbare indirectă a destinației terenurilor atunci când sunt folosite pentru a produce biocombustibili ar trebui să fie promovate pentru contribuția lor la decarbonizarea economiei. În special materiile prime pentru biocombustibilii avansați, în cazul cărora tehnologia este mai inovatoare și mai puțin matură și, prin urmare, necesită un sprijin mai mare, ar trebui incluse într-o anexă la prezenta directivă. Pentru a se asigura faptul că această anexă este actualizată în funcție de cele mai recente evoluții tehnologice, evitându-se în același timp efectele negative neprevăzute, după adoptarea directivei ar trebui să aibă loc o evaluare prin care să se analizeze posibilitatea de extindere a anexei la noi materii prime.
(66)  Materiile prime care au un impact scăzut de schimbare indirectă a destinației terenurilor atunci când sunt folosite pentru a produce biocombustibili ar trebui să fie promovate pentru contribuția lor la decarbonizarea economiei. În special materiile prime pentru biocombustibilii avansați, în cazul cărora tehnologia este mai inovatoare și mai puțin matură și, prin urmare, necesită un sprijin mai mare, ar trebui incluse într-o anexă la prezenta directivă. Pentru a se asigura faptul că această anexă este actualizată în funcție de cele mai recente evoluții tehnologice, evitându-se în același timp efectele negative neprevăzute, ar trebui să fie evaluată în mod periodic.
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Considerentul 68
(68)  Pentru a exploata întregul potențial al biomasei de a contribui la decarbonizarea economiei prin utilizările pe care le dă materiilor și energiei , Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze o mai mare mobilizare durabilă a resurselor agricole și de lemn existente și dezvoltarea unor noi sisteme de producție agricolă și forestieră.
(68)  Pentru a exploata întregul potențial al biomasei de a contribui la decarbonizarea economiei prin utilizările pe care le dă materiilor și energiei, Uniunea și statele membre ar trebui să promoveze numai utilizări energetice provenite dintr-o mobilizare mai durabilă a resurselor agricole și de lemn existente și dezvoltarea unor noi sisteme de producție agricolă și forestieră, doar dacă sunt respectate criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute la articolul 26 din prezenta directivă.
Amendamentul 287
Propunere de directivă
Considerentul 68 a (nou)
(68a)  Sinergiile dintre economia circulară, bioeconomie și promovarea energiei din surse regenerabile ar trebui promovate în continuare pentru a asigura o utilizare cât mai eficientă a materiilor prime și cel mai bun rezultat pentru mediu. Măsurile de politică adoptate de Uniune și de statele membre pentru a sprijini producția de energie din surse regenerabile ar trebui să țină seama întotdeauna în mod corespunzător de principiul utilizării eficiente a resurselor și de cel al utilizării optime a biomasei.
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Considerentul 69
(69)  Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă ar trebui să fie întotdeauna produși în mod durabil. Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă utilizați în vederea realizării obiectivului Uniunii prevăzut de prezenta directivă și cei care beneficiază de scheme de sprijin ar trebui, prin urmare, să îndeplinească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
(69)  Energia din surse regenerabile ar trebui să fie întotdeauna produsă în mod durabil. Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă utilizați în vederea realizării obiectivelor prevăzute de prezenta directivă și acele forme de energie din surse regenerabile care beneficiază de scheme de sprijin ar trebui, prin urmare, să îndeplinească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Considerentul 71
(71)  Producția de materii prime agricole pentru biocarburanți, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și stimulentele pentru utilizarea acestora prevăzute în prezenta directivă nu ar trebui să aibă ca efect încurajarea distrugerii terenurilor biodiverse. Aceste resurse epuizabile, a căror valoare pentru întreaga omenire este recunoscută prin diferite instrumente internaționale, ar trebui conservate. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să asigure că biocombustibilii , biolichidele și combustibilii din biomasă sunt eligibili pentru stimulente numai atunci când se garantează că materiile prime agricole nu provin din zone biodiverse sau, în cazul zonelor desemnate în scopul protecției naturii sau pentru protejarea ecosistemelor sau speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, atunci când autoritățile competente relevante demonstrează că producția de materie primă agricolă respectivă nu aduce atingere acestor scopuri. Pădurile ar trebui considerate biodiverse, în conformitate cu criteriile de durabilitate, atunci când sunt păduri primare în conformitate cu definiția utilizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în cadrul evaluării sale globale privind resursele forestiere sau atunci când sunt protejate prin legislația națională de protecție a naturii. Zonele în care are loc colectarea de produse forestiere nelemnoase ar trebui considerate păduri biodiverse , cu condiția ca impactul uman să fie redus. Alte tipuri de păduri astfel cum sunt definite de FAO, precum pădurile naturale transformate, pădurile și plantațiile seminaturale, nu ar trebui să fie considerate păduri primare. Mai mult, având în vedere gradul ridicat de biodiversitate a anumitor pășuni, atât temperate, cât și tropicale, inclusiv savane, stepe, lăstărișuri și preerii bogate în biodiversitate, biocombustibilii , biolichidele și combustibilii din biomasă proveniți din materii prime agricole cultivate pe astfel de terenuri nu ar trebui să fie luați în considerare pentru stimulentele prevăzute de prezenta directivă. Comisia ar trebui să stabilească criterii adecvate în scopul definirii unor astfel de pășuni bogate în biodiversitate, în conformitate cu cele mai bune dovezi științifice disponibile și cu standardele internaționale relevante.
(71)  Producția de materii prime agricole pentru biocarburanți, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și stimulentele pentru utilizarea acestora prevăzute în prezenta directivă nu ar trebui să aibă sau să încurajeze un efect negativ asupra biodiversității în interiorul sau în afara Uniunii. Aceste resurse epuizabile, a căror valoare pentru întreaga omenire este recunoscută prin diferite instrumente internaționale, ar trebui conservate. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să asigure că biocombustibilii , biolichidele și combustibilii din biomasă sunt eligibili pentru stimulente numai atunci când se garantează că materiile prime agricole nu provin din zone biodiverse sau, în cazul zonelor desemnate în scopul protecției naturii sau pentru protejarea ecosistemelor sau speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, atunci când autoritățile competente relevante demonstrează că producția de materie primă agricolă respectivă nu aduce atingere acestor scopuri. Pădurile ar trebui considerate biodiverse, în conformitate cu criteriile de durabilitate, atunci când sunt păduri primare în conformitate cu definiția utilizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) în cadrul evaluării sale globale privind resursele forestiere sau atunci când sunt protejate prin legislația națională de protecție a naturii. Zonele în care are loc colectarea de produse forestiere nelemnoase ar trebui considerate păduri biodiverse , cu condiția ca impactul uman să fie redus. Alte tipuri de păduri astfel cum sunt definite de FAO, precum pădurile naturale transformate, pădurile și plantațiile seminaturale, nu ar trebui să fie considerate păduri primare. Cu toate acestea, biodiversitatea, precum și calitatea, sănătatea, vitalitatea și viabilitatea acestor păduri ar trebui garantate. Mai mult, având în vedere gradul ridicat de biodiversitate a anumitor pășuni, atât temperate, cât și tropicale, inclusiv savane, stepe, lăstărișuri și preerii bogate în biodiversitate, biocombustibilii , biolichidele și combustibilii din biomasă proveniți din materii prime agricole cultivate pe astfel de terenuri nu ar trebui să fie luați în considerare pentru stimulentele prevăzute de prezenta directivă. Comisia ar trebui să stabilească criterii adecvate în scopul definirii unor astfel de pășuni bogate în biodiversitate, în conformitate cu cele mai bune dovezi științifice disponibile și cu standardele internaționale relevante.
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Considerentul 72 a (nou)
(72a)  Criteriile de durabilitate ale Uniunii pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii proveniți din biomasă ar trebui să garanteze că tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon susține obiectivele din Comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015 intitulată „Închiderea buclei - Un plan de acțiune al UE pentru economia circulară”, și respectă cu strictețe ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE.
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Considerentul 73
(73)  Materiile prime agricole pentru producția de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă nu ar trebui să fie produse în turbării, deoarece cultivarea de materii prime în turbării ar duce la pierderi semnificative din stocul de carbon dacă terenul ar fi drenat și mai mult în acest scop, absența acestei drenări neputând fi verificată cu ușurință.
(73)  Materiile prime agricole pentru producția de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă nu ar trebui să fie produse în turbării sau în zone umede dacă acest lucru ar implica drenarea solului, deoarece cultivarea de materii prime în turbării sau în zone umede ar duce la pierderi semnificative în privința stocării carbonului dacă terenul ar fi drenat și mai mult în acest scop.
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Considerentul 74 a (nou)
(74a)  Materiile prime agricole pentru producția de biocombustibili, de biolichide și de combustibili din biomasă ar trebui să fie produse utilizând practici care sunt în conformitate cu normele de protecție a calității solului și a carbonului organic din sol.
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Considerentul 75
(75)  Este oportun să se introducă criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru combustibilii din biomasă utilizați în producția de energie electrică și de încălzire și răcire, pentru a asigura în continuare un nivel ridicat al reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu alternativele de combustibili fosili, pentru a evita impacturi nedorite în ceea ce privește durabilitatea și pentru a promova piața internă.
(75)  Este oportun să se introducă criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii pentru combustibilii din biomasă utilizați în producția de energie electrică și de încălzire și răcire, pentru a asigura în continuare un nivel ridicat al reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu alternativele de combustibili fosili, pentru a evita impacturi nedorite în ceea ce privește durabilitatea și pentru a promova piața internă. Fără a aduce atingere respectării stricte a resurselor primare cu o valoare ecologică ridicată, regiunile ultraperiferice ar trebui să își poată exploata resursele pentru a-și crește producția de energie din surse regenerabile și independența energetică.
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Considerentul 76
(76)  Pentru a se asigura faptul că, în pofida cererii din ce în ce mai mari de biomasă forestieră, recoltarea se realizează într-un mod durabil în pădurile în care se asigură regenerarea, că se acordă o atenție deosebită zonelor desemnate explicit pentru protecția biodiversității, a peisajelor și a elementelor naturale specifice, că resursele de biodiversitate sunt conservate și că stocurile de carbon sunt monitorizate, materia primă lemnoasă ar trebui să provină numai din păduri în care recoltarea se realizează în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor elaborate în cadrul unor procese internaționale privind pădurile, precum Forest Europe, și implementate prin acte legislative naționale sau prin bune practici de gestionare la nivel de exploatație forestieră. Operatorii ar trebui să ia măsurile adecvate pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră nedurabilă în producția de bioenergie. În acest scop, operatorii ar trebui să instituie o abordare bazată pe riscuri. Este oportun, în acest context, ca Comisia să elaboreze orientări operaționale privind verificarea respectării abordării bazate pe riscuri, în urma consultării Comitetului de guvernanță al uniunii energetice și a Comitetului forestier permanent instituit prin Decizia 89/367/CEE a Consiliului24.
(76)  Pentru a se asigura faptul că, în pofida cererii din ce în ce mai mari de biomasă forestieră, recoltarea se realizează într-un mod durabil în pădurile în care se asigură regenerarea, că se acordă o atenție deosebită zonelor desemnate explicit pentru protecția biodiversității, a peisajelor și a elementelor naturale specifice, că resursele de biodiversitate sunt conservate și că stocurile de carbon sunt monitorizate, materia primă lemnoasă ar trebui să provină numai din păduri în care recoltarea se realizează în conformitate cu principiile gestionării durabile a pădurilor elaborate în cadrul unor procese internaționale privind pădurile, precum Forest Europe, și implementate prin acte legislative naționale sau prin bune practici de gestionare la nivel de bază de aprovizionare. Operatorii ar trebui să garanteze că sunt luate măsuri pentru a evita și a limita consecințele negative ale recoltării asupra mediului. În acest scop, operatorii ar trebui să instituie o abordare bazată pe riscuri. Este oportun, în acest context, ca Comisia să elaboreze acorduri pentru punerea în aplicare a cerințelor pe baza celor mai bune practici din statele membre, precum și orientări operaționale privind verificarea respectării abordării bazate pe riscuri, în urma consultării Comitetului de guvernanță al uniunii energetice și a Comitetului forestier permanent instituit prin Decizia 89/367/CEE a Consiliului24.
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Considerentul 76 a (nou)
(76a)  În cazul în care un singur criteriu privind durabilitatea biomasei forestiere nu este prevăzut în dreptul sau în practică de la nivel național, ar trebui furnizate mai multe informații aferente acestui criteriu la nivelul bazei de aprovizionare, nefiind necesar să se furnizeze informații suplimentare privind criteriile care sunt deja îndeplinite la nivelul statului membru.
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Considerentul 76 b (nou)
(76b)  O „abordare bazată pe riscuri” ar trebui pusă în practică începând la nivel de țară. Dacă cerințele unui singur criteriu nu pot fi prevăzute în dreptul sau monitorizarea la nivel național, informațiile referitoare la această parte ar trebui furnizate la nivelul bazei de aprovizionare pentru a reduce riscul producției de biomasă forestieră nedurabilă.
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Considerentul 76 c (nou)
(76c)  Recoltarea în scopuri energetice a crescut și se estimează că va continua să crească, ceea ce implică o creștere a importurilor de materii prime din țări terțe, precum și o creștere a producției acestor materiale pe teritoriul Uniunii. Operatorii ar trebui să se asigure că recoltarea se face în conformitate cu criteriile de durabilitate.
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Considerentul 78
(78)  Combustibilii din biomasă ar trebui transformați în energie electrică și căldură într-un mod eficient, pentru a maximiza securitatea energetică și reducerile de gaze cu efect de seră, precum și pentru a limita emisiile de poluanți atmosferici și pentru a reduce la minimum presiunea exercitată asupra resurselor limitate de biomasă. Din acest motiv, sprijinul public pentru instalațiile cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW, dacă este necesar, ar trebui acordat numai instalațiilor de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență, conform definiției de la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE. Schemele de sprijin existente pentru energia electrică pe bază de biomasă ar trebui să fie însă permise până la data lor de expirare pentru toate instalațiile pe bază de biomasă. În plus, energia electrică produsă din biomasă în instalații noi cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW ar trebui luată în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor privind energia din surse regenerabile numai în cazul instalațiilor de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență. Cu toate acestea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde sprijin public instalațiilor pentru producția de energie din surse regenerabile și să ia în calcul energia electrică pe care o produc în vederea îndeplinirii obiectivelor și obligațiilor privind energia din surse regenerabile, pentru a se evita creșterea dependenței de combustibilii fosili cu un impact mai mare asupra schimbărilor climatice și a mediului în cazul în care, după ce au epuizat toate posibilitățile tehnice și economice de instalare a unor instalații de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență pe bază de biomasă, statele membre s-ar confrunta cu un risc justificat la adresa siguranței alimentării cu energie electrică.
(78)  Combustibilii din biomasă ar trebui transformați în energie electrică și căldură într-un mod eficient, pentru a maximiza securitatea energetică și reducerile de gaze cu efect de seră, precum și pentru a limita emisiile de poluanți atmosferici și pentru a reduce la minimum presiunea exercitată asupra resurselor limitate de biomasă. Din acest motiv, sprijinul public pentru instalațiile cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW, dacă este necesar, ar trebui acordat numai instalațiilor de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență, conform definiției de la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE. Schemele de sprijin existente pentru energia electrică pe bază de biomasă ar trebui să fie însă permise până la data lor de expirare pentru toate instalațiile pe bază de biomasă. În plus, energia electrică produsă din biomasă în instalații noi cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW ar trebui luată în calcul pentru îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor privind energia din surse regenerabile numai în cazul instalațiilor de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență. Cu toate acestea, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, statelor membre ar trebui să li se permită să acorde sprijin public instalațiilor pentru producția de energie din surse regenerabile și să ia în calcul energia electrică pe care o produc în vederea îndeplinirii obiectivelor și obligațiilor privind energia din surse regenerabile, pentru a se evita creșterea dependenței de combustibilii fosili cu un impact mai mare asupra schimbărilor climatice și a mediului în cazul în care, după ce au epuizat toate posibilitățile tehnice și economice de instalare a unor instalații de cogenerare de energie electrică și energie termică de înaltă eficiență pe bază de biomasă, statele membre s-ar confrunta cu un risc justificat la adresa siguranței alimentării cu energie electrică. În special, ar trebui să fie suplimentat sprijinul pentru instalațiile care produc energie din surse regenerabile pe bază de biomasă în regiunile ultraperiferice, extrem de dependente de importurile de energie, cu condiția să se respecte criteriile de durabilitate pentru producția de energie din astfel de surse regenerabile, adaptate la caracteristicile specifice ale acestor regiuni.
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Considerentul 80
(80)  Pe baza experienței acumulate în aplicarea în practică a criteriilor de durabilitate ale Uniunii, este oportun să se consolideze rolul sistemelor de certificare voluntare de la nivel internațional și național în ceea ce privește verificarea conformității cu criteriile de durabilitate într-un mod armonizat.
(80)  Pe baza experienței acumulate în aplicarea în practică a criteriilor de durabilitate ale Uniunii, este oportun să se ia în considerare rolul sistemelor de certificare voluntare de la nivel internațional și național în ceea ce privește verificarea conformității cu criteriile de durabilitate într-un mod armonizat.
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Considerentul 82
(82)  Schemele voluntare joacă un rol din ce în ce mai mare în furnizarea de dovezi ale respectării criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Prin urmare, este oportun ca Comisia să impună schemelor voluntare, inclusiv celor care sunt deja recunoscute de Comisie, să raporteze în mod regulat cu privire la activitatea lor. Aceste rapoarte ar trebui făcute publice, pentru a spori transparența și pentru a îmbunătăți supravegherea de către Comisie. Mai mult, această raportare ar furniza Comisiei informațiile necesare pentru a raporta cu privire la funcționarea schemelor voluntare în vederea identificării bunelor practici și a prezentării, dacă este cazul, a unei propuneri privind promovarea în continuare a unor astfel de bune practici.
(82)  Schemele voluntare pot juca un rol important în furnizarea de dovezi ale respectării criteriilor minime de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă. Prin urmare, este oportun ca Comisia să impună schemelor voluntare, inclusiv celor care sunt deja recunoscute de Comisie, să raporteze în mod regulat cu privire la activitatea lor. Aceste rapoarte ar trebui făcute publice, pentru a spori transparența și pentru a îmbunătăți supravegherea de către Comisie. Mai mult, această raportare ar furniza Comisiei informațiile necesare pentru a raporta cu privire la funcționarea schemelor voluntare în vederea identificării bunelor practici și a prezentării, dacă este cazul, a unei propuneri privind promovarea în continuare a unor astfel de bune practici.
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Considerentul 84
(84)  Pentru a evita sarcinile administrative disproporționate, ar trebui stabilită o listă a valorilor implicite pentru filierele comune de producție a biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă și respectiva listă ar trebui actualizată și extinsă atunci când sunt disponibile date suplimentare fiabile. Operatorii economici ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de solicita nivelul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili , biolichide și combustibili din biomasă care se stabilește prin această listă. În cazul în care valoarea implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră dintr-o filieră de producție se situează sub nivelul minim necesar al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, producătorii care doresc să demonstreze respectarea acestui nivel minim ar trebui să aibă obligația de a demonstra că emisiile efective din procesul lor de producție sunt mai mici decât cele presupuse la calcularea valorilor implicite.
(84)  Pentru a evita sarcinile administrative disproporționate, ar trebui stabilită o listă a valorilor implicite pentru filierele comune de producție a biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă și respectiva listă ar trebui actualizată și extinsă atunci când sunt disponibile date suplimentare fiabile. Operatorii economici ar trebui să aibă întotdeauna dreptul de solicita nivelul de reducere a emisiilor directe de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă care se stabilește prin această listă. În cazul în care valoarea implicită pentru reducerea emisiilor directe de gaze cu efect de seră dintr-o filieră de producție se situează sub nivelul minim necesar al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, producătorii care doresc să demonstreze respectarea acestui nivel minim ar trebui să aibă obligația de a demonstra că emisiile efective din procesul lor de producție sunt mai mici decât cele presupuse la calcularea valorilor implicite.
Amendamentul 81
Propunere de directivă
Considerentul 85
(85)  Este necesar să se stabilească norme clare pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și de la omologii combustibili fosili.
(85)  Este necesar să se stabilească norme clare, bazate pe criterii obiective și nediscriminatorii, pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă, precum și de la omologii combustibili fosili.
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Considerentul 99
(99)  Pentru a modifica sau a completa elemente neesențiale ale dispozițiilor prezentei directive, ar trebui să i se acorde Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește lista materiilor prime pentru producerea de biocombustibili avansați, a căror contribuție în direcția îndeplinirii obligației furnizorilor de combustibili pentru transporturi este limitată; adaptarea conținutului energetic al combustibililor pentru transporturi la progresul științific și tehnic; metodologia de determinare a ponderii de biocombustibil obținut din biomasă care este prelucrat împreună cu combustibili fosili într-un proces comun; implementarea unor acorduri privind recunoașterea reciprocă a garanțiilor de origine; stabilirea de norme pentru monitorizarea funcționării sistemului de garanții de origine și stabilirea normelor pentru calcularea impactului din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră al biocombustibililor, al biolichidelor și al omologilor lor combustibili fosili. Este deosebit de important ca, în decursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod concret, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.
(99)  Pentru a modifica sau a completa elemente neesențiale ale dispozițiilor prezentei directive, ar trebui să i se acorde Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește lista materiilor prime pentru producerea de biocombustibili avansați, a căror contribuție în direcția îndeplinirii obligației furnizorilor de combustibili pentru transporturi este limitată; adaptarea conținutului energetic al combustibililor pentru transporturi la progresul științific și tehnic; metodologia de determinare a ponderii de biocombustibil obținut din biomasă care este prelucrat împreună cu combustibili fosili într-un proces comun; implementarea unor acorduri privind recunoașterea reciprocă a garanțiilor de origine; stabilirea de norme pentru monitorizarea funcționării sistemului de garanții de origine și stabilirea normelor pentru calcularea impactului din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră al biocombustibililor, al biolichidelor și al omologilor lor combustibili fosili; stabilirea unei perioade de amortizare maxime admisibilă drept criteriu de sustenabilitate, în special pentru biomasa lignocelulozică; și pentru a asigura transparența deplină în toate sectoarele de producție a energiei, stabilirea, până la 31 decembrie 2018, a unor criterii privind producția de combustibili fosili și de energii fosile. Este deosebit de important ca, în decursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În mod concret, pentru a asigura participarea egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu elaborarea actelor delegate.
Amendamentul 288
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera a
(a)  „energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, căldură ambiantă, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaze;
(a)   „energie din surse regenerabile” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie ambiantă, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, biometan, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaze;
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera b
(b)  „căldură ambiantă” înseamnă energie termică la un nivel util de temperatură, care este extrasă sau captată prin intermediul unor pompe de căldură ce necesită energie electrică sau alt tip de energie auxiliară pentru a funcționa și care poate fi stocată în aerul înconjurător, sub stratul solid al suprafeței terestre sau în apele de suprafață. Valorile raportate se stabilesc pe baza aceleiași metodologii care este utilizată pentru raportarea energiei termice extrase sau captate de pompele de căldură;
(b)  „energie ambiantă” înseamnă energie termică la un nivel util de temperatură care poate fi stocată în aerul înconjurător, cu excepția aerului uzat, în apele de suprafață sau în apele reziduale. Valorile raportate se stabilesc pe baza aceleiași metodologii care este utilizată pentru raportarea energiei termice extrase sau captate de pompele de căldură;
Amendamentul 86
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera ba (nouă)
(ba)  „energie geotermală” înseamnă energia stocată sub formă de căldură sub stratul solid al suprafeței terestre;
Amendamentul 289
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera c
(c)  „biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor, inclusiv deșeuri industriale și municipale de origine biologică;
(c)  „biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, dar cu excepția turbei și a materialelor încorporate în formațiuni geologice și/sau transformate în fosile, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor, inclusiv deșeuri industriale, comerciale și municipale de origine biologică, și bacterii;
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera d
(d)  „consum final brut de energie” înseamnă produsele energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, gospodăriilor , serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii și pescuitului, inclusiv consumul de energie electrică și termică din sectorul de producere a energiei electrice și termice, precum și pierderile de energie electrică și termică din distribuție și transport;
(d)  „consum final brut de energie” înseamnă produsele energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, gospodăriilor, serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii și pescuitului, inclusiv consumul de energie electrică și termică din sectorul de producere a combustibililor pentru energie electrică, încălzire și transport, precum și pierderile de energie electrică și termică din distribuție și transport;
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera e
(e)  „încălzire centralizată sau răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă centrală de producție, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau amplasamente , în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spațiilor sau în procese de încălzire sau de răcire;
(e)  „încălzire centralizată sau răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la surse centrale sau descentralizate de producție, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau amplasamente , în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spațiilor sau în procese de încălzire sau de răcire;
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera f
(f)  „biolichide” înseamnă combustibil lichid produs din biomasă, utilizat în alte scopuri energetice decât pentru transport, inclusiv pentru energie electrică și pentru încălzire și răcire;
(f)  „biolichide” înseamnă combustibil lichid produs din biomasă sau prin biomasă, utilizat în alte scopuri energetice decât pentru transport, inclusiv pentru energie electrică și pentru încălzire și răcire;
Amendamentul 290
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera g
(g)  „biocombustibili” înseamnă combustibil lichid pentru transporturi, produs din biomasă;
(g)  „biocombustibili” înseamnă combustibil lichid sau gazos pentru transporturi, produs din sau de biomasă;
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera i
(i)  „schemă de sprijin” înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat(ă) de un stat membru sau de un grup de state membre, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creșterea prețului la care poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligații referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziționat de acest tip de energie. Aceasta include, dar nu se limitează la: ajutoare pentru investiții, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite , scheme de sprijin privind obligația referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, și scheme de sprijinire directă a prețurilor, inclusiv tarife fixe și prime;
(i)  „schemă de sprijin” înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat(ă) de un stat membru sau de un grup de state membre, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creșterea prețului la care poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligații referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziționat de acest tip de energie. Aceasta include, dar nu se limitează la: ajutoare pentru cercetare și investiții, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite, scheme de sprijin privind obligația referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, și scheme de sprijinire directă a prețurilor, inclusiv tarife fixe și prime;
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera q
(q)  „materiale celulozice de origine nealimentară” înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză, care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; acestea includ reziduurile de culturi alimentare și furajere (precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile), culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon (precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant și culturile de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale), reziduuri industriale (inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine) și materiale provenite din biodeșeuri;
(q)  „materiale celulozice de origine nealimentară” înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză, care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; acestea includ reziduurile de culturi alimentare și furajere (precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile), culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon (precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant și culturile de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale, precum și culturile alternative, precum iarba, trifoiul și lucerna), reziduuri industriale (inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine) și materiale provenite din biodeșeuri;
Amendamentul 291
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera s
(s)  „combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi” înseamnă combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocombustibili, al căror conținut energetic provine din surse regenerabile de energie diferite de biomasă și care sunt utilizați în transporturi;
(s)  „combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi” înseamnă combustibili lichizi sau gazoși utilizați în transporturi diferiți de biocombustibili, al căror conținut energetic provine din surse regenerabile de energie diferite de biomasă și în cazul cărora carbonul utilizat ca materie primă este captat din aerul înconjurător, și care sunt utilizați în transporturi;
Amendamentul 95
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera z
(z)  „repowering” înseamnă reînnoirea centralelor electrice care produc energie din surse regenerabile, inclusiv înlocuirea integrală sau parțială a instalațiilor sau a echipamentelor și sistemelor de operare, pentru înlocuirea de capacitate sau sporirea eficienței;
(z)  „repowering” înseamnă reînnoirea centralelor electrice care produc energie din surse regenerabile, inclusiv înlocuirea integrală sau parțială a instalațiilor, a echipamentelor și sistemelor de operare, pentru creșterea sau înlocuirea de capacitate sau sporirea eficienței;
Amendamentul 96
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera y
(y)  „căldură sau răcoare reziduală” înseamnă căldura sau răcoarea care este generată ca produs secundar în instalații industriale sau de producere a energiei electrice și care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată;
(y)  „căldură sau răcoare reziduală” înseamnă căldura sau răcoarea inevitabilă care este generată ca produs secundar în instalații industriale sau instalații de producere a energiei electrice (după utilizarea cogenerării de înaltă eficiență sau în cazul în care cogenerarea nu e fezabilă) sau în sectorul serviciilor și care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată;
Amendamentul 97
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera aa
(aa)  „consumator autonom de energie din surse regenerabile” înseamnă un client activ, conform definiției din Directiva [Directiva MDI], care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în propriile clădiri, inclusiv un bloc de apartamente, un amplasament de servicii partajat ori comercial sau un sistem de distribuție închis, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;
(aa)  „consumator autonom de energie din surse regenerabile” înseamnă un client activ sau un grup de clienți care acționează împreună, conform definiției din Directiva ... a Parlamentului European și a Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0380(COD)], care consumă și care pot stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirilor lor, inclusiv un bloc de apartamente, o zonă rezidențială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau în același sistem de distribuție închis, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;
Amendamentul 98
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera aa a (nouă)
(aa a)  „o comunitate de energie din surse regenerabile” înseamnă o comunitate locală de energie, astfel cum este definită la articolul 2 din Directiva ... a Parlamentului European și a Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0380(COD)], care respectă dispozițiile stabilite la articolul 22 alineatul (1) din prezenta directivă;
Amendamentul 99
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera bb
(bb)  „autoconsum de energie din surse regenerabile” înseamnă producerea și consumul și, acolo unde este aplicabil, stocarea de energie din surse regenerabile de către consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 100
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – litera cc
(cc)  „contract de achiziție de energie electrică” înseamnă un contract prin care o persoană juridică convine să achiziționeze energie electrică din surse regenerabile direct de la un producător de energie;
(cc)  „contract de achiziție de energie electrică din surse regenerabile” înseamnă un contract prin care o persoană juridică sau fizică convine să achiziționeze energie electrică din surse regenerabile direct de la un producător de energie;
Amendamentul 305
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera ee
(ee)  „biocombustibili avansați” înseamnă biocombustibili care sunt produși din materii prime enumerate în anexa IX partea A;
(ee)  „biocombustibili avansați” înseamnă biocombustibili care sunt produși din materii prime enumerate în anexa IX partea A și din deșeuri și biomasă reziduală care nu provine de la culturile alimentare/furajere, în cazul în care acest tip de biomasă îndeplinește criteriile de sustenabilitate stabilite la articolul 26;
Amendamentul 103
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera ff
(ff)  „combustibili fosili pe bază de deșeuri” înseamnă combustibili lichizi și gazoși produși din fluxuri de deșeuri de origine neregenerabilă, inclusiv gaze de proces și gaze de evacuare reziduale;
eliminat
Amendamentul 104
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera ff a (nouă)
(ff a)  „combustibili pe bază de carbon reciclat” înseamnă combustibili lichizi și gazoși produși din fluxuri inevitabile de deșeuri de origine neregenerabilă, inclusiv gaze de proces și gaze de evacuare reziduale, cu reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră de-a lungul întregului lor ciclu de viață; dacă sunt produși din fluxuri de deșeuri solide, se utilizează numai deșeuri care nu sunt reutilizabile și nu sunt reciclabile mecanic, cu respectarea deplină a ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE; dacă sunt produși din emisii de gaze de proces, acestea trebuie emise ca o consecință inevitabilă și neintenționată a procesului de fabricație; proporția de deșeuri gazoase utilizate pentru producerea acestor combustibili pe bază de carbon reciclat nu poate fi avută în vedere în cadrul altor scheme de reducere a emisiilor, cum ar fi schema UE de comercializare a certificatelor de emisii;
Amendamentul 105
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera jj
(jj)  „permis de recoltare” înseamnă un document oficial care dă dreptul la recoltarea de biomasă forestieră;
(jj)  „permis de recoltare” înseamnă un permis legal sau un drept similar de recoltare a biomasei forestiere în conformitate cu legislația națională și/sau regională;
Amendamentul 106
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera mm
(mm)  „exploatație forestieră” înseamnă una sau mai multe parcele de pădure și alte terenuri împădurite care constituie un tot unitar din punctul de vedere al gestionării sau al utilizării;
(mm)  „bază de aprovizionare” înseamnă regiunea geografică din care provine materia primă pentru biomasă;
Amendamentul 107
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 2 – litera nn
(nn)  „biodeșeuri” înseamnă deșeuri biodegradabile provenite din grădini și din parcuri, deșeuri alimentare și de bucătărie provenite din gospodării, din restaurante, din unități de alimentație și din magazine de vânzare cu amănuntul, precum și deșeuri comparabile provenite din industria de prelucrare a alimentelor;
(nn)  „biodeșeuri” înseamnă biodeșeuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE;
Amendamentul 108
Propunere de directivă
Articolul 3 – titlu
Obiectivul general obligatoriu al Uniunii pentru 2030
Obiectivul general obligatoriu al Uniunii și obiectivele naționale pentru 2030
Amendamentul 109
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1
1.   Statele membre asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 este de cel puțin 27 %.
(1)  Statele membre asigură în mod colectiv faptul că ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii în 2030 este de cel puțin 35 %.
Amendamentul 306
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 a (nou)
(1a)   Fiecare stat membru se asigură că ponderea energiei din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2030 reprezintă cel puțin 12 % din consumul final de energie în sectorul transporturilor din statul membru respectiv. În vederea atingerii obiectivului de 12 % din consumul final de energie din surse regenerabile, statele membre impun ca, începând cu data de 1 ianuarie 2021, furnizorii de combustibili să includă o pondere minimă a energiei regenerabile menționate la articolul 25.
Pentru a fi luată în considerare pentru îndeplinirea acestui obiectiv, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea biocombustibililor și a biogazelor respectă criteriile stabilite la articolul 26 alineatul (7), atunci când este comparată cu combustibilii fosili, în conformitate cu metodologia menționată la articolul 28 alineatul (1).
În cazul în care contribuția biocombustibililor produși din culturi alimentare și furajere într-un stat membru este mai mică de 2 % și, prin urmare, nu este suficientă pentru a acoperi diferența dintre obligația furnizorilor de combustibili și obiectivul de 12 % din sectorul transporturilor, statul membru în cauză poate, în consecință, să își adapteze plafonul stabilit la articolul 7 alineatul (1) cu maximum 2 %.
Amendamentul 111
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 2
2.   Contribuțiile respective ale statelor membre la acest obiectiv general pentru 2030 se stabilesc și se notifică Comisiei în cadrul planurilor energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, în conformitate cu articolele 3-5 și cu articolele 9-11 din Regulamentul [privind guvernanța].
(2)  Statele membre stabilesc obiective pentru îndeplinirea obiectivului general pentru 2030 în cadrul planurilor energetice și climatice naționale integrate ale statelor membre, în conformitate cu articolele 3-5 și cu articolele 9-13 din Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)]. Dacă, pe baza evaluării planurilor energetice și climatice naționale integrate finale, prezentate în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)], Comisia concluzionează că obiectivele statelor membre nu sunt suficiente pentru realizarea colectivă a obiectivului general obligatoriu al Uniunii, statele membre cu un obiectiv mai puțin ambițios decât cel care rezultă din aplicarea formulei prevăzute în anexa Ia trebuie să își îmbunătățească obiectivul în consecință.
În cazul în care un stat membru nu poate să-și îndeplinească obiectivul prevăzut din cauza unor circumstanțe excepționale și justificate în mod corespunzător, acesta se poate abate de la obiectivul său cu maximum 10 %, informând Comisia până în 2025. Dacă aceasta periclitează îndeplinirea obiectivului general obligatoriu al Uniunii, Comisia și statele membre iau măsuri corective, precum cele prevăzute la articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)]pentru a elimina decalajul.
Amendamentul 321
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 2 a (nou)
(2a)   Statele membre se asigură că politicile lor naționale, inclusiv schemele de sprijin, sunt concepute astfel încât să respecte ierarhia deșeurilor, în conformitate cu dispozițiile articolului 4 din Directiva 2008/98/CE și să evite efectele semnificative de denaturare a piețelor de produse (secundare), deșeuri sau reziduuri. În acest scop, statele membre își revizuiesc în mod regulat politicile naționale și justifică orice abatere în rapoartele prevăzute la articolul 18 litera (c) din Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].
Amendamentul 113
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 4
4.   Comisia sprijină nivelul ridicat de ambiție al statelor membre prin intermediul unui cadru favorabil care cuprinde o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, mai ales a instrumentelor financiare, în special în vederea reducerii costului de capital pentru proiectele privind energia din surse regenerabile.
(4)  Comisia sprijină nivelul ridicat de ambiție al statelor membre prin intermediul unui cadru favorabil care cuprinde o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, mai ales a instrumentelor financiare, în special în vederea reducerii costului de capital pentru proiectele privind energia din surse regenerabile și a sprijinirii proiectelor pentru producerea de energie din surse regenerabile cu dimensiune transfrontalieră.
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Articolul 4 – titlu
Sprijin financiar pentru energia electrică din surse regenerabile
Sprijin pentru energia din surse regenerabile
Amendamentul 322/rev
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1
1.   Sub rezerva normelor privind ajutoarele de stat, pentru a atinge obiectivul Uniunii stabilit la articolul 3 alineatul (1), statele membre pot aplica scheme de sprijin. Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să se evite denaturarea inutilă a piețelor energiei electrice și să se asigure faptul că producătorii țin seama de oferta și de cererea de energie electrică, precum și de posibilele constrângeri la nivelul rețelei.
(1)   În temeiul articolului 195 din TFUE și sub rezerva dispozițiilor de la articolele 107 și 108 din TFUE, pentru a atinge sau a depăși obiectivele naționale și ale Uniunii stabilite la articolul 3, statele membre pot aplica scheme de sprijin. Pentru a evita denaturări inutile ale piețelor materiilor prime, se concep scheme de sprijin pentru energia din surse regenerabile produsă din biomasă, astfel încât să se evite încurajarea utilizării necorespunzătoare a biomasei, îndeosebi pentru producerea de energie, în cazul în care există utilizări industriale sau materiale cu o valoare adăugată mai mare, care ar putea include acordarea de prioritate utilizării de deșeuri și reziduuri. Statele membre ar trebui să țină seama de disponibilitatea aprovizionării sustenabile cu biomasă. Schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt bazate pe piață, astfel încât să se evite denaturarea piețelor energiei electrice, și asigură faptul că producătorii țin seama de oferta și de cererea de energie electrică, precum și de posibilele costuri de integrare în sistem sau constrângeri la nivelul rețelei.
Amendamentul 116
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  Statele membre pot aplica scheme de sprijin neutre din punct de vedere tehnologic sau specifice tehnologiei. Schemele de sprijin specifice tehnologiei pot fi aplicate, în special, pe baza unuia sau a mai multora dintre următoarele motive:
(a)  potențialul pe termen lung al unei anumite tehnologii;
(b)  necesitatea de a realiza diversificarea tehnologică sau regională a mixului energetic;
(c)  planificarea eficientă a sistemului și integrarea eficientă în rețea;
(d)  constrângerile de rețea și stabilitatea rețelei;
(e)  constrângerile de mediu.
Amendamentul 117
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 2
2.   Sprijinul pentru energia electrică din surse regenerabile este conceput astfel încât să integreze energia electrică din surse regenerabile pe piața energiei electrice și să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își maximizează veniturile de pe piață.
(2)  Sprijinul pentru energia electrică din surse regenerabile este conceput astfel încât să maximizeze integrarea energiei electrice din surse regenerabile pe piața energiei electrice și să asigure faptul că producătorii de energie din surse regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își maximizează veniturile de pe piață, oferind totodată surselor de energie regenerabile compensații pentru distorsiunile de pe piață.
Statele membre pot aplica derogări în favoarea instalațiilor de dimensiuni mici cu o capacitate mai mică de 500 kW și a proiectelor demonstrative. Cu toate acestea, producerea de energie electrică din energie eoliană face obiectul unui prag de 3 MW în privința capacității instalate de producere de energie electrică sau de 3 unități de producție.
Fără a aduce atingere pragurilor menționate la al doilea paragraf, statele membre pot sprijini comunitățile de energie din surse regenerabile prin alte mecanisme și proceduri.
Amendamentul 118
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)
În cazul în care sprijinul pentru energia din surse regenerabile este acordat prin intermediul unei proceduri de licitație, se aplică cerințele prevăzute la alineatul (3a) cu excepția cazului în care sprijinul este destinat instalațiilor de mici dimensiuni cu o capacitate mai mică de 1 MW, proiectelor de energie eoliană de cel mult 6 unități de generare sau cel mult 6 MW sau proiectelor demonstrative.
Amendamentul 119
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)
(3a)  Atunci când se acordă sprijin pentru energia din surse regenerabile printr-o licitație, pentru a asigura o rată ridicată de realizare a proiectelor, statele membre:
(a)  stabilesc și publică criterii nediscriminatorii și transparente de precalificare și norme privind termenul de livrare a proiectului;
(b)  se consultă cu părțile interesate pentru a examina proiectul de caiet de sarcini;
(c)  publică informații despre licitațiile anterioare, inclusiv despre ratele de realizare a proiectelor.
Amendamentul 120
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3 b (nou)
(3b)  Statele membre publică un calendar pe termen lung în ceea ce privește alocarea estimată a sprijinului, care să acopere cel puțin următorii 5 ani și care să includă calendarul orientativ, inclusiv, după caz, frecvența licitațiilor, capacitatea, bugetul sau sprijinul unitar maxim care se preconizează a fi alocat și tehnologiile eligibile.
Amendamentul 121
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3 c (nou)
(3c)  Statele membre țin seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile și ale consumatorilor autonomi atunci când concep scheme de sprijin pentru a le permite să concureze în condiții de egalitate.
Amendamentul 122
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 3 d (nou)
(3d)  Pentru a crește producția de energie din surse regenerabile în regiunile ultraperiferice și insulele mici, statele membre pot adapta sprijinul financiar pentru proiectele situate în regiunile respective pentru a ține seama de costurile de producție asociate condițiilor lor specifice de izolare și dependență externă.
Amendamentul 123
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 4
4.   Statele membre evaluează eficacitatea sprijinului lor pentru energia electrică din surse regenerabile cel puțin o dată la patru ani. Deciziile privind continuarea sau prelungirea sprijinului și conceperea de noi tipuri de sprijin se bazează pe rezultatele evaluărilor.
(4)  Statele membre evaluează eficacitatea sprijinului lor pentru energia electrică din surse regenerabile și efectele sale distributive asupra diferitelor grupuri de consumatori, inclusiv asupra competitivității industriale, cel puțin o dată la patru ani.
Respectiva evaluare ia în considerare efectul pe care posibilele modificări aduse schemelor de sprijin l-ar putea avea asupra investițiilor. Statele membre includ această evaluare în planurile lor energetice și climatice naționale și în actualizările acestor planuri în conformitate cu Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].
Planificarea pe termen lung care stă la baza deciziilor privind sprijinul și conceperea de noi tipuri de sprijin se bazează pe rezultatele evaluărilor, având în vedere eficacitatea lor globală în atingerea obiectivelor privind energia din surse regenerabile și a altor obiective, cum ar fi accesibilitatea financiară și dezvoltarea comunităților energetice, precum și efectele lor distributive asupra diferitelor grupuri de consumatori, inclusiv asupra competitivității industriale.
Amendamentul 124
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)
(4a)  Până la ... [2021] și, ulterior, o dată la trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind performanțele sprijinului acordat printr-o licitație în Uniune, analizând îndeosebi capacitatea licitațiilor de:
(a)  a obține reducerea costurilor;
(b)  a obține îmbunătățiri tehnologice;
(c)  a atinge rate ridicate de realizare;
(d)  a asigura participarea nediscriminatorie a micilor actori și a autorităților locale.
Amendamentul 125
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 4 b (nou)
(4b)  Până la ... [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia revizuiește orientările privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 (2014/C 200/01) în scopul de a integra pe deplin principiile generale prevăzute la articolul 4 din prezenta directivă.
Amendamentul 126
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 4 c (nou)
(4c)  Prin derogare de la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre se asigură că nu se prevede nicio schemă de sprijin pentru energie din surse regenerabile pentru deșeurile municipale care nu respectă obligația de colectare separată prevăzută de Directiva 2008/98/CE.
Amendamentul 127
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 1
1.   Statele membre deschid sprijinul pentru energia electrică produsă din surse regenerabile către producătorii situați în alte state membre, în condițiile stabilite în prezentul articol.
(1)  Statele membre deschid sprijinul pentru energia electrică produsă din surse regenerabile către producătorii situați în alte state membre, în condițiile stabilite în prezentul articol. Statele membre își pot limita sprijinul pentru instalațiile din statele membre către care există o conexiune directă prin interconexiuni.
Amendamentul 128
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2
2.   Statele membre se asigură că un sprijin pentru cel puțin 10 % din noua capacitate suportată în fiecare an al perioadei 2021-2025 și pentru cel puțin 15 % din noua capacitate suportată în fiecare an al perioadei 2026-2030 este deschis către instalații situate în alte state membre.
(2)  Statele membre se asigură că un sprijin pentru cel puțin 8 % din noua capacitate suportată în fiecare an al perioadei 2021-2025 și pentru cel puțin 13 % din noua capacitate suportată în fiecare an al perioadei 2026-2030 este deschis către instalații situate în alte state membre. Dincolo de respectivele niveluri minime, statele membre au dreptul de a decide în conformitate cu articolele 7-13 din prezenta directivă până la ce nivel sprijină energia provenită din surse regenerabile care este produsă într-un alt stat membru.
Amendamentul 129
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Statele membre pot solicita Comisiei să le scutească de obligațiile prevăzute la prezentul articol, inclusiv decizia de a nu permite instalațiilor situate pe teritoriul lor să participe la scheme de sprijin organizate în alte state membre în temeiul unuia sau mai multora dintre următoarele motive:
(a)  capacitate de interconectare insuficientă;
(b)  resurse naturale insuficiente;
(c)  efecte negative asupra securității energetice sau asupra bunei funcționări a pieței energiei din statul membru care solicită derogarea.
Orice astfel de derogare se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se revizuiește până la 31 decembrie 2025.
Amendamentul 130
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 3
3.   Schemele de sprijin pot fi deschise participării transfrontaliere, între altele prin licitații deschise, licitații comune, sisteme de certificare deschise sau scheme de sprijin comune. Alocarea către contribuțiile respective ale statelor membre a energiei electrice din surse regenerabile care beneficiază de sprijin în urma unor licitații deschise, licitații comune sau sisteme de certificare deschise face obiectul unui acord de cooperare care stabilește normele pentru plata transfrontalieră a fondurilor, pe baza principiului că energia ar trebui contabilizată pentru statul membru care finanțează instalația.
(3)  Schemele de sprijin pot fi deschise participării transfrontaliere, printre altele prin licitații deschise, licitații comune, sisteme de certificare deschise sau scheme de sprijin comune. Alocarea către contribuțiile respective ale statelor membre a energiei electrice din surse regenerabile care beneficiază de sprijin în urma unor licitații deschise, licitații comune, sisteme de certificare deschise face obiectul unui acord de cooperare care stabilește normele pentru schema transfrontalieră, inclusiv condițiile de participare și de plată a fondurilor, având în vedere diferitele taxe și comisioane, pe baza principiului că energia ar trebui contabilizată pentru statul membru care finanțează instalația. Acordul de cooperare vizează armonizarea condițiilor-cadru administrative în țările de cooperare pentru a asigura condiții de concurență echitabile.
Amendamentul 131
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 4
4.   Până în 2025, Comisia evaluează beneficiile dispozițiilor stabilite în prezentul articol asupra utilizării rentabile a energiei electrice din surse regenerabile în Uniune. Pe baza acestei evaluări, Comisia poate propune mărirea procentelor stabilite la alineatul (2).
(4)  Comisia sprijină statele membre pe întreg parcursul procesului de negociere și de stabilire a modalităților de cooperare, prin furnizarea de informații și analize, inclusiv date cantitative și calitative privind costurile și beneficiile directe și indirecte ale cooperării, precum și prin îndrumare și expertiză tehnică pe tot parcursul procesului. În acest scop, Comisia încurajează schimbul de bune practici și elaborează modele de acorduri de cooperare, facilitând procesul.
Până în 2025, Comisia evaluează beneficiile dispozițiilor stabilite în prezentul articol asupra utilizării rentabile a energiei electrice din surse regenerabile în Uniune. Pe baza acestei evaluări, Comisia poate propune modificarea procentelor stabilite la alineatul (2).
Amendamentul 132
Propunere de directivă
Articolul 6 – paragraful 1
Fără a aduce atingere adaptărilor necesare pentru respectarea normelor privind ajutoarele de stat, statele membre se asigură că nivelul și condițiile aferente sprijinului acordat proiectelor privind energia din surse regenerabile nu sunt revizuite într-un mod care să afecteze negativ drepturile acordate în temeiul acestui sprijin și datele economice ale proiectelor sprijinite.
Statele membre se asigură că nivelul și condițiile aferente sprijinului acordat proiectelor noi sau existente din domeniul energiei din surse regenerabile nu sunt revizuite într-un mod care să afecteze negativ drepturile acordate în temeiul acestui sprijin și datele economice ale proiectelor sprijinite.
Atunci când alte instrumente de reglementare sunt schimbate și aceste modificări afectează proiectele sprijinite privind energia din surse regenerabile, statele membre se asigură că modificarea reglementărilor nu afectează negativ datele economice ale proiectelor sprijinite.
Amendamentul 133
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1 a (nou)
Statele membre se asigură că orice modificare a schemelor de sprijin este efectuată pe baza planificării pe termen lung în conformitate cu articolul 4 alineatul (4), este anunțată public cu cel puțin nouă luni înainte de intrarea sa în vigoare și este supusă unui proces de consultare publică transparent și favorabil incluziunii. Orice modificare substanțială a schemei existente de sprijin include o perioadă de tranziție adecvată înainte de intrarea în vigoare a noii scheme de sprijin.
În cazul în care modificările de reglementare sau de exploatare a rețelelor au un impact negativ semnificativ sau discriminatoriu asupra datelor economice ale proiectelor sprijinite, statele membre se asigură că aceste proiecte sprijinite primesc compensații.
Amendamentul 307
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 1 – paragraful 4
Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile de energie al unui stat membru, contribuția biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în sectorul transporturilor, dacă sunt produși din culturi alimentare sau furajere, trebuie să nu fie mai mult de 7 % din consumul final de energie în transportul rutier și feroviar din statul membru respectiv. Această limită se reduce la 3,8 % în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea A. Statele membre pot stabili o limită inferioară și pot face distincție între diferite tipuri de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, de exemplu prin stabilirea unei limite inferioare pentru contribuția biocombustibililor bazați pe culturi alimentare sau furajere produși din culturi de plante oleaginoase, ținând seama de schimbarea indirectă a destinației terenurilor.
Pentru calcularea consumului final brut de energie din surse regenerabile de energie al unui stat membru, contribuția biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în sectorul transporturilor, dacă sunt produși din culturi alimentare sau furajere, trebuie să nu fie mai mult decât contribuția acestora la consumul final brut de energie din surse regenerabile din 2017 în statul membru respectiv, până la maximum 7% din consumul final brut în transportul rutier și feroviar.
Contribuția biocombustibililor și a biolichidelor produse din ulei de palmier este 0 % începând din 2021. Statele membre pot stabili o limită inferioară și pot face distincție între diferite tipuri de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, de exemplu prin stabilirea unei limite inferioare pentru contribuția biocombustibililor bazați pe culturi alimentare sau furajere produși din culturi de plante oleaginoase, ținând seama de schimbarea indirectă a destinației terenurilor și de alte efecte nedorite asupra sustenabilității.
Amendamentul 136
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2 – paragraful 1
În sensul alineatului (1) litera (a), consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile de energie se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă într-un stat membru din surse regenerabile de energie, incluzând producția de energie electrică de la consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și de la comunitățile energetice și excluzând producția de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent .
În sensul alineatului (1) litera (a), consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile de energie se calculează ca fiind cantitatea de energie electrică produsă într-un stat membru din surse regenerabile de energie, incluzând producția de energie electrică de la consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și de la comunitățile de energie din surse regenerabile și excluzând producția de energie electrică în centralele cu acumulare prin pompare din apă pompată anterior în sens ascendent.
Amendamentul 137
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 3
Energia termică ambientală captată de pompele de căldură este luată în considerare în sensul alineatului (1) litera (b) cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcționării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII.
Energia ambientală și energia geotermală transferată de pompele de căldură pentru producerea de încălzire sau răcire este luată în considerare în sensul alineatului (1) litera (b) cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcționării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII.
Amendamentul 138
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 4 a (nou)
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unei metodologii de calculare a cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru încălzire și răcire și încălzire și răcire centralizată și pentru a revizui anexa VII privind contabilizarea energiei din pompele de căldură.
Amendamentul 139
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4 – litera ba (nouă)
(ba)  Pentru a respecta obiectivul stabilit la articolul 3 alineatul (1) litera (a), contribuția carburanților utilizați în sectorul aviației și în sectorul maritim se consideră a fi de 2 ori mai mare și, respectiv, de 1,2 ori mai mare decât conținutul lor energetic și contribuția surselor regenerabile de energie electrică furnizată pentru vehicule rutiere se consideră a fi de 2,5 ori mai mare decât conținutul lor energetic.
Amendamentele 140 și 308
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 2
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica lista materiilor prime din anexa IX părțile A și B, însă numai în vederea adăugării de materii prime, nu și în vederea eliminării acestora. Fiecare act delegat se bazează pe analiza celor mai recente progrese științifice și tehnice, ținând în mod corespunzător seama de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE, în conformitate cu criteriile de durabilitate ale Uniunii, care sprijină concluzia că materia primă respectivă nu creează o cerere suplimentară de teren și promovează utilizarea deșeurilor și reziduurilor, evitând în același timp apariția unor efecte semnificative de denaturare a piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor, generând reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili și necreând riscul unui impact negativ asupra mediului și a biodiversității.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a modifica lista materiilor prime din anexa IX părțile A și B. Fiecare act delegat se bazează pe analiza celor mai recente progrese științifice și tehnice, ținând în mod corespunzător seama de principiile economiei circulare și ale ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE, în conformitate cu criteriile de durabilitate ale Uniunii, care sprijină concluzia că materia primă respectivă nu creează o cerere suplimentară de teren și promovează utilizarea deșeurilor și reziduurilor, evitând în același timp apariția unor efecte semnificative de denaturare a piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor, generând reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili pe baza unei evaluări a ciclului de viață al emisiilor și necreând riscul unui impact negativ asupra mediului și a biodiversității.
Amendamentul 309
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 3
La fiecare doi ani, Comisia realizează o evaluare a listei materiilor prime din anexa IX părțile A și B pentru a adăuga materii prime, în conformitate cu principiile stabilite în prezentul alineat. Prima evaluare se realizează cel târziu la 6 luni de la [data de intrare în vigoare a prezentei directive]. Dacă este cazul, Comisia adoptă acte delegate pentru a modifica lista materiilor prime din anexa IX părțile A și B, însă numai în vederea adăugării de materii prime, nu și în vederea eliminării acestora.
La fiecare doi ani, Comisia realizează o evaluare a listei materiilor prime din anexa IX părțile A și B pentru a adăuga materii prime, în conformitate cu principiile stabilite în prezentul alineat. Prima evaluare se realizează cel târziu la șase luni de la [data de intrare în vigoare a prezentei directive]. Dacă este cazul, Comisia adoptă acte delegate pentru a modifica lista materiilor prime din anexa IX părțile A și B în vederea adăugării de materii prime. Comisia efectuează o evaluare specială în 2025 în vederea eliminării de materii prime din anexa IX, și orice act delegat derivat se adoptă în termen de un an de la respectiva evaluare.
Amendamentul 310
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 – paragraful 3 a (nou)
Materiile prime sunt eliminate din anexa IX numai după realizarea unei consultări publice și în conformitate cu principiile de stabilitate a sprijinului financiar stabilite la articolul 6. Fără a aduce atingere articolului 26, de la care sunt eliminate materiile prime, este permis ca instalațiile existente de producție de biocombustibili din respectivele materii prime să ia în considerare respectiva energie ca energie regenerabilă și să o includă în calculul obligației furnizorului de la articolul 25, până la, dar nu peste nivelul istoric de producție al acestora.
Amendamentul 143
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 5 a (nou)
(5a)  La stabilirea politicilor pentru promovarea producției de combustibili din materiile prime enumerate în anexa IX la prezenta directivă, statele membre se asigură că este respectată ierarhia deșeurilor stabilită în Directiva 2008/98/CE, inclusiv dispozițiile acestui articol privind abordarea axată pe ciclul de viață în privința efectelor globale ale producției și gestionării diverselor fluxuri de deșeuri.
Amendamentul 144
Propunere de directivă
Articolul 9 – alineatul 5 a (nou)
(5a)  Comisia facilitează stabilirea de proiecte comune între statele membre, în special prin asistență tehnică specifică și asistență pentru dezvoltarea de proiecte.
Amendamentul 145
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 1
1.   Unul sau mai multe state membre pot coopera cu una sau mai multe țări terțe în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune referitoare la producția de energie electrică din surse regenerabile de energie. Această cooperare poate implica operatori privați.
(1)  Unul sau mai multe state membre pot coopera cu una sau mai multe țări terțe în cadrul tuturor tipurilor de proiecte comune referitoare la producția de energie electrică din surse regenerabile de energie. Această cooperare poate implica operatori privați și are loc cu respectarea pe deplin a dreptului internațional.
Amendamentul 146
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 2 – litera ca (nouă)
(ca)  energia electrică a fost produsă în conformitate cu dreptul internațional, cu un accent deosebit pe dreptul internațional al drepturilor omului.
Amendamentul 147
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 3 – litera e
(e)  cererea se referă la un proiect comun care îndeplinește criteriile de la alineatul (2) literele (b) și (c) și care va utiliza linia de interconexiune după ce aceasta intră în funcțiune, respectiv la o cantitate de energie electrică care nu depășește cantitatea ce va fi exportată către Uniune după intrarea în funcțiune a liniei de interconexiune.
(e)  cererea se referă la un proiect comun care îndeplinește criteriile de la alineatul (2) literele (b), (c) și (ca) și care va utiliza linia de interconexiune după ce aceasta intră în funcțiune, respectiv la o cantitate de energie electrică care nu depășește cantitatea ce va fi exportată către Uniune după intrarea în funcțiune a liniei de interconexiune.
Amendamentul 148
Propunere de directivă
Articolul 11 – alineatul 5 – litera d
(d)  cuprinde o confirmare scrisă a literelor (b) și (c) de către țara terță pe teritoriul căreia urmează să devină operațională instalația, precum și proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de instalație care va fi folosită la nivel intern de către țara terță respectivă.
(d)  cuprinde o confirmare scrisă a alineatului (2) literele (b), (c) și (ca) de către țara terță pe teritoriul căreia urmează să devină operațională instalația, precum și proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de instalație care va fi folosită la nivel intern de către țara terță respectivă.
Amendamentul 149
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 3 a (nou)
(3a)  Comisia facilitează instituirea, de către statele membre, a unor scheme comune de sprijin, în special prin difuzarea de orientări și bune practici.
Amendamentul 150
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – paragraful 1
Statele membre se asigură că orice norme naționale referitoare la procedurile de autorizare, de certificare și de acordare de licențe care se aplică centralelor și infrastructurilor conexe ale rețelei de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, precum și procesului de transformare a biomasei în biocombustibili sau în alte produse energetice, sunt proporționale și necesare.
Statele membre se asigură că orice norme naționale referitoare la procedurile de autorizare, de certificare și de acordare de licențe care se aplică centralelor și rețelelor conexe de transport și de distribuție pentru producția de energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, precum și procesului de transformare a biomasei în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă sau în alte produse energetice și combustibililor gazoși și lichizi de origine nebiologică obținuți din surse regenerabile și utilizați în transporturi sunt proporționale și necesare și respectă principiul eficienței energetice înainte de toate.
Amendamentul 151
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera a
(a)  procedurile administrative sunt raționalizate și accelerate la un nivel administrativ corespunzător;
(a)  procedurile administrative sunt raționalizate și accelerate la un nivel administrativ corespunzător și se prevăd intervale de timp previzibile pentru eliberarea autorizațiilor și licențelor necesare;
Amendamentul 152
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera d
(d)  pentru instalațiile descentralizate de producere a energiei din surse regenerabile se stabilesc proceduri simplificate și mai puțin împovărătoare, inclusiv prin notificare simplă, dacă acest lucru este permis de cadrul de reglementare aplicabil.
(d)  pentru proiectele mici și instalațiile descentralizate de producere și stocare a energiei din surse regenerabile, inclusiv consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile se stabilesc proceduri de autorizare simplificate și mai puțin împovărătoare, inclusiv prin notificare simplă.
Amendamentul 153
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 3
3.  Statele membre se asigură că investitorii dispun de suficientă previzibilitate în legătură cu sprijinul planificat pentru energia din surse regenerabile. În acest scop, statele membre definesc și publică o programare pe termen lung privind alocarea preconizată a sprijinului, care acoperă cel puțin următorii trei ani și include, pentru fiecare schemă, calendarul orientativ, capacitatea, bugetul care se preconizează că va fi alocat, precum și o consultare a părților interesate cu privire la concepția sprijinului.
eliminat
Amendamentul 154
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 4
4.   Statele membre se asigură că, la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale sau rezidențiale și a infrastructurii energetice, inclusiv rețele de energie electrică, de încălzire și răcire centralizată, de gaze naturale și de combustibili alternativi, autoritățile lor competente de la nivel național, regional și local includ dispoziții privind integrarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, precum și utilizarea căldurii sau a răcorii reziduale inevitabile.
(4)  Statele membre se asigură că, la planificarea, proiectarea, construirea și renovarea infrastructurii urbane, a zonelor industriale, comerciale sau rezidențiale și a infrastructurii energetice, inclusiv rețele de energie electrică, de încălzire și răcire centralizată, de gaze naturale și de combustibili alternativi, autoritățile lor competente de la nivel național, regional și local includ dispoziții privind integrarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, - inclusiv amenajarea timpurie a teritoriului, evaluările privind necesitățile și caracterul adecvat, ținând seama de eficiența energetică și de consumul dispecerizabil, precum și dispoziții specifice privind autoconsumul de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile -, precum și privind utilizarea căldurii sau a răcorii reziduale inevitabile. Statele membre încurajează îndeosebi organismele administrative locale și regionale să includă încălzirea și răcirea din surse regenerabile de energie în planificarea infrastructurii orașelor, după caz.
Amendamentul 155
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 5 – paragraful 2
La stabilirea acestor măsuri sau în cadrul schemelor lor de sprijin , statele membre pot lua în considerare măsurile naționale cu privire la creșterea semnificativă a eficienței energetice și cu privire la cogenerare și la clădirile pasive, cu consum de energie scăzut sau zero.
La stabilirea acestor măsuri sau în cadrul schemelor lor de sprijin, statele membre pot lua în considerare măsurile naționale cu privire la creșterea semnificativă a autoconsumului de energie din surse regenerabile, a stocării locale a energiei, a eficienței energetice și cu privire la cogenerare și la clădirile pasive, cu consum de energie scăzut sau zero.
Amendamentul 156
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 5 – paragraful 3
Statele membre solicită, în reglementările și codurile lor privind construcțiile sau prin alte măsuri cu efect similar, utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile în cazul clădirilor noi și al celor existente care fac obiectul unei renovări majore, reflectând rezultatele calculării nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, realizată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2010/31/UE . Statele membre permit ca îndeplinirea respectivelor niveluri minime să fie realizată, printre altele, prin utilizarea unei proporții semnificative de surse regenerabile de energie.
Statele membre solicită, în reglementările și codurile lor privind construcțiile sau prin alte măsuri cu efect similar, utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile sau a instalațiilor de producere a energiei din surse regenerabile în cazul clădirilor noi și al celor existente care fac obiectul unei renovări majore, reflectând rezultatele calculării nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, realizată în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2010/31/UE. Statele membre permit ca îndeplinirea respectivelor niveluri minime să fie realizată, printre altele, prin sisteme de termoficare și răcire care folosesc o proporție semnificativă de surse regenerabile de energie printr-un consum autonom individual sau colectiv de energie regenerabilă, în conformitate cu articolul 21, sau prin cogenerare bazată pe surse regenerabile de energie și căldură sau răcoare reziduală.
Amendamentul 157
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 6
6.   Statele membre se asigură de îndeplinirea de către clădirile publice noi și clădirile publice existente care fac obiectul unei renovări majore, la nivel național, regional și local, a unui rol exemplar în contextul prezentei directive începând de la 1 ianuarie 2012. Statele membre pot permite, printre altele, ca această obligație să fie îndeplinită prin prevederea posibilității ca acoperișurile clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat să fie folosite de părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.
(6)  Statele membre se asigură de îndeplinirea de către clădirile publice noi și clădirile publice existente care fac obiectul unei renovări majore, la nivel național, regional și local, a unui rol exemplar în contextul prezentei directive începând de la 1 ianuarie 2012. Statele membre pot permite, printre altele, ca această obligație să fie îndeplinită prin respectarea standardelor referitoare la clădirile cu consum de energie aproape de zero, potrivit cerințelor Directivei ... a Parlamentului European și a Consiliului [privind performanța energetică a clădirilor, 2016/0381(COD)], sau prevăzând ca acoperișurile clădirilor publice sau cu caracter mixt public-privat să fie folosite de părți terțe pentru instalații care produc energie din surse regenerabile.
Amendamentul 158
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 7
7.   Prin reglementările și codurile lor privind construcțiile, statele membre promovează utilizarea sistemelor și a echipamentelor de încălzire și răcire pe bază de energie din surse regenerabile care realizează o reducere semnificativă a consumului de energie. Statele membre utilizează etichete energetice sau ecologice sau alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivel național sau la nivelul Uniunii, în cazul în care acestea există, pentru a încuraja dezvoltarea acestor sisteme și echipamente.
(7)  Prin reglementările și codurile lor privind construcțiile, statele membre promovează utilizarea sistemelor și a echipamentelor de încălzire și răcire pe bază de energie din surse regenerabile care realizează o reducere semnificativă a consumului de energie. În acest scop, statele membre utilizează etichete energetice sau ecologice sau alte certificate sau standarde relevante elaborate la nivel național sau la nivelul Uniunii, în cazul în care acestea există, și asigură furnizarea de informații și consiliere adecvate privind alternativele din surse regenerabile, foarte eficiente din punct de vedere energetic, precum și eventualele instrumente și stimulente financiare disponibile în caz de înlocuire, pentru a promova creșterea ratei de înlocuire a sistemelor vechi de încălzire și trecerea într-o proporție mai mare la soluții bazate pe energie din surse regenerabile, în conformitate cu Directiva ... a Parlamentului European și a Consiliului [privind performanța energetică a clădirilor, 2016/0381(COD)].
Amendamentul 159
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 8
8.   Statele membre realizează o evaluare a potențialului lor în materie de surse regenerabile de energie și a utilizării căldurii și răcorii reziduale pentru încălzire și răcire. Această evaluare face parte din a doua evaluare cuprinzătoare care trebuie realizată în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE, pentru prima dată până la 31 decembrie 2020 și ulterior în actualizările evaluărilor cuprinzătoare.
(8)  Statele membre realizează o evaluare a potențialului lor în materie de surse regenerabile de energie și a utilizării căldurii și răcorii reziduale pentru încălzire și răcire. Această evaluare are în vedere în mod specific o analiză spațială a zonelor adecvate pentru utilizarea cu un risc ecologic redus, precum și a potențialului proiectelor la scară mică aplicabile în gospodării. Această evaluare face parte din a doua evaluare cuprinzătoare care trebuie realizată în temeiul articolului 14 alineatul (1) din Directiva 2012/27/UE, pentru prima dată până la 31 decembrie 2020 și ulterior în actualizările evaluărilor cuprinzătoare.
Amendamentul 160
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 8 a (nou)
(8a)  Statele membre se asigură că autoritățile lor competente la nivel național, regional și local includ în planurile lor referitoare la mobilitate și transport dispoziții privind integrarea și utilizarea mijloacelor de transport care utilizează surse de energie regenerabile.
Amendamentul 161
Propunere de directivă
Articolul 15 – alineatul 9
9.   Statele membre elimină obstacolele administrative din calea contractelor de achiziție de energie electrică pe termen lung încheiate de întreprinderi pentru a finanța sursele regenerabile de energie și a facilita utilizarea acestora.
(9)  Statele membre efectuează o evaluare a barierelor normative și administrative și a potențialului de achiziționare a energiei din surse regenerabile de către clienții corporativi de pe teritoriul lor și stabilesc un cadru normativ și administrativ care să permită proliferarea contractelor de achiziție de energie electrică din surse regenerabile pe termen lung încheiate de întreprinderi pentru a finanța producția de energie din surse regenerabile și a facilita consumul ei având grijă ca respectivele contracte să nu fie supuse unor proceduri și taxe disproporționate care să nu reflecte costurile. Odată cu încheierea unui astfel de contract, o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19 se anulează în numele clientului corporativ. Cadrul propice face parte din planurile energetice și climatice integrate la nivel național, în conformitate cu Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].
Amendamentul 162
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 2
2.   Punctul de contact administrativ unic îndrumă solicitanții de-a lungul procesului de depunere a cererilor în mod transparent, furnizează solicitanților toate informațiile necesare, coordonează și, atunci când este cazul, implică și alte autorități și, la sfârșitul procesului, emite o decizie obligatorie din punct de vedere juridic.
(2)  Punctul de contact administrativ unic îndrumă solicitanții de-a lungul procesului de depunere a cererilor în mod transparent, furnizează solicitanților toate informațiile necesare, coordonează și, atunci când este cazul, implică și alte autorități și, la sfârșitul procesului, emite o decizie obligatorie din punct de vedere juridic. Solicitanții ar trebui să poată depune toate documentele relevante în format digital.
Amendamentul 163
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 3
3.   Punctul de contact administrativ unic, în colaborare cu operatorii de sisteme de transport și de distribuție, publică un manual de proceduri pentru dezvoltatorii de proiecte privind energia din surse regenerabile, inclusiv pentru proiecte de mici dimensiuni și pentru proiectele consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile.
(3)  Pentru a facilita accesul la informațiile relevante, punctul de contact administrativ unic sau statul membru, în colaborare cu operatorii de sisteme de transport și de distribuție, creează o platformă unică de informare online care explică procedurile pentru dezvoltatorii de proiecte privind energia din surse regenerabile, inclusiv proiecte de mici dimensiuni, proiecte ale consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile și proiecte ale unor comunități de producători/consumatori de energie din surse regenerabile. În cazul în care statul membru decide să aibă mai mult de un punct de contact administrativ unic, platforma de informare îl ghidează pe solicitant la punctul de contact relevant pentru cererea acestuia.
Amendamentul 164
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 4
4.   Procesul de acordare a autorizațiilor menționat la alineatul (1) nu depășește o perioadă de trei ani, cu excepția cazurilor stabilite la articolul 16 alineatul (5) și la articolul 17.
(4)  Procesul de acordare a autorizațiilor menționat la alineatul (1) nu depășește o perioadă de trei ani, cu excepția cazurilor stabilite la articolul 16 alineatele (4a) și (5) și la articolul 17.
Amendamentul 165
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 4 a (nou)
(4a)  Pentru instalațiile cu o capacitate de producție de energie electrică cuprinsă între 50kW și 1MW, procesul de acordare a autorizațiilor nu depășește un an. În circumstanțe extraordinare, care ar trebui să fie bine justificate, acest termen poate fi prelungit cu încă trei luni.
Perioadele menționate la alineatele 4 și 4a nu aduc atingere căilor de atac și soluțiilor judiciare și pot fi prelungite cel mult cu durata procedurilor de recurs și soluțiilor judiciare.
Statele membre se asigură că solicitanții au acces la mecanisme extrajudiciare de soluționare a litigiilor sau la proceduri judiciare simple și accesibile pentru soluționarea litigiilor privind procesele de acordare a autorizației și de emitere a autorizațiilor de construcție și exploatare a centralelor electrice pe bază de surse regenerabile.
Amendamentul 166
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 5
5.   Statele membre facilitează repowering-iav centralelor existente de energie din surse regenerabile, printre altele prin asigurarea unui proces simplificat și rapid de acordare a autorizațiilor, care nu depășește un an de la data depunerii cererii de repowering la punctul de contact administrativ unic.
(5)  Statele membre facilitează repowering-ul centralelor existente de energie din surse regenerabile, printre altele prin asigurarea unui proces simplificat și rapid de acordare a autorizațiilor, care nu depășește un an de la data depunerii cererii de repowering la punctul de contact administrativ unic. Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (4) din Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0379(COD)], statele membre se asigură că drepturile de acces și de racordare la rețea sunt menținute pentru proiectele de repowering cel puțin în cazurile în care nu există nicio modificare a capacității.
Amendamentul 354
Propunere de directivă
Articolul 16 – alineatul 5 a (nou)
(5a)   Statele membre se asigură, prin intermediul procedurilor lor de autorizare sau de acordare a concesiunii, că, până la 31 decembrie 2022, 90% din stațiile de alimentare de-a lungul drumurilor rețelei centrale instituite prin Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 (rețeaua centrală „TEN-T”) sunt echipate cu puncte de realimentare de mare putere pentru vehiculele electrice. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a extinde domeniul de aplicare al prezentului alineat la combustibilii menționați la articolul 25.
Amendamentul 167
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 1
1.   Proiectele demonstrative și instalațiile cu o capacitate de energie electrică de sub 50 kW se pot conecta la rețea în urma unei notificări adresate operatorului sistemului de distribuție.
(1)  Proiectele demonstrative și instalațiile cu o capacitate de energie electrică de sub 50 kW se pot conecta la rețea în urma unei notificări adresate operatorului sistemului de distribuție.
Prin derogare de la primul paragraf, pentru proiectele demonstrative și instalațiile cu o capacitate cuprinsă între 10,8 kW și 50kW, operatorul sistemului de distribuție poate decide să refuze notificarea simplă din motive justificate sau propune o soluție alternativă. În acest caz, trebuie să facă acest lucru în două săptămâni de la notificare, apoi solicitantul poate solicita racordarea prin proceduri standard. În absența unei decizii negative din partea operatorului sistemului de distribuție în acest termen, instalația poate fi racordată.
Amendamentul 168
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 1
1.   Statele membre se asigură că informațiile cu privire la măsurile de sprijin sunt puse la dispoziția tuturor factorilor relevanți, respectiv consumatorilor, constructorilor, instalatorilor, arhitecților și furnizorilor de echipamente și de sisteme de încălzire, răcire și energie electrică și de vehicule compatibile cu utilizarea de energie din surse regenerabile.
(1)  Statele membre se asigură că informațiile cu privire la măsurile de sprijin sunt puse la dispoziția tuturor factorilor relevanți, respectiv consumatorilor, în special consumatorilor vulnerabili, cu venituri mici, consumatorilor autonomi de energie din sure regenerabile, comunităților de energie din surse regenerabile, instalatorilor, arhitecților și furnizorilor de echipamente și de sisteme de încălzire, răcire și energie electrică și de vehicule compatibile cu utilizarea de energie din surse regenerabile.
Amendamentul 169
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Statele membre asigură transmiterea de informații cu privire la sistemele de transport inteligente și vehiculele conectate și la avantajele acestora legate de siguranța rutieră, reducerea congestionării traficului și eficiența consumului de combustibil.
Amendamentul 170
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 6
6.   Statele membre, cu participarea autorităților locale și regionale, organizează programe de informare, de sensibilizare , de orientare sau de formare adecvate în scopul informării cetățenilor cu privire la avantajele și la aspectele practice ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile.
(6)  Statele membre, cu participarea autorităților locale și regionale, organizează programe de informare, de sensibilizare, de orientare sau de formare adecvate în scopul informării cetățenilor cu privire la modul de a-și exercita drepturile de clienți activi, și la avantajele și la aspectele practice, inclusiv tehnice și financiare, ale dezvoltării și utilizării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin consum autonom de energie sau în cadrul comunităților de energie din surse regenerabile, precum și cu privire la beneficiile mecanismelor de cooperare între statele membre și diferitele tipuri de cooperare transfrontalieră.
Amendamentul 171
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 2 – paragraful 3
Statele membre se asigură că nu se emite nicio garanție de origine unui producător care primește sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin pentru aceeași producție de energie din surse regenerabile. Statele membre emit astfel de garanții de origine și le transferă către piață prin licitație. Veniturile obținute în urma licitației se utilizează pentru a compensa costurile sprijinului acordat surselor regenerabile de energie.
Statele membre se asigură că, în cazul instalațiilor de energie din surse regenerabile, comandate după ... [data intrării în vigoare a prezentei directive], nu se emite nicio garanție de origine unui producător care primește sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin pentru aceeași producție de energie din surse regenerabile, exceptând cazul când nu se acordă dublă compensare.
Se presupune că nu există o dublă compensare în cazul în care:
(a)  sprijinul financiar este acordat printr-o procedură de licitație sau printr-un sistem de certificate verzi tranzacționabile;
(b)  valoarea de piață a garanțiilor de origine este luată în considerare din punct de vedere administrativ la stabilirea nivelului sprijinului financiar; sau
(c)  garanțiile de origine nu sunt emise direct către producător, ci către un furnizor sau consumator care reachiziționează energia din surse regenerabile ori în condiții competitive, ori în cadrul unui contract pe termen lung de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile (RPPA).
În alte cazuri decât cele menționate la al patrulea paragraf, statele membre eliberează garanția de origine din motive statistice și o anulează imediat.
Amendamentul 172
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 7 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
(aa)  dacă sursa de energie din care a fost produsă energia a respectat criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră menționate la articolul 26.
Amendamentul 173
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 7 – paragraful 1 – litera b – punctul ii
(ii)  gaz; sau
(ii)  gaz, inclusiv hidrogen, sau
Amendamentul 174
Propunere de directivă
Articolul 19 – alineatul 8
8.   În cazul în care un furnizor de energie electrică trebuie să dovedească ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată în cadrul mixului său energetic în sensul articolului 3 din Directiva 2009/72/CE , el face acest lucru prin utilizarea garanțiilor de origine . În mod similar, garanțiile de origine create în temeiul articolului 14 alineatul (10) din Directiva 2012/27/UE se utilizează pentru justificarea oricărei cerințe de dovedire a cantității de energie electrică produse prin cogenerarea de înaltă eficiență. Statele membre se asigură că pierderile ocazionate de transport sunt luate pe deplin în considerare atunci când se folosesc garanții de origine pentru a demonstra consumul de energie electrică sau energie din surse regenerabile produsă prin cogenerare de înaltă eficiență.
(8)  În cazul în care un furnizor de energie electrică trebuie să dovedească ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată în cadrul mixului său energetic în sensul articolului 3 din Directiva 2009/72/CE , el face acest lucru prin utilizarea garanțiilor de origine . În mod similar, garanțiile de origine create în temeiul articolului 14 alineatul (10) din Directiva 2012/27/UE se utilizează pentru justificarea oricărei cerințe de dovedire a cantității de energie electrică produse prin cogenerarea de înaltă eficiență. În ceea ce privește alineatul (2), în cazul în care energia electrică este produsă prin cogenerare utilizând surse regenerabile de energie, se emite o singură garanție de origine, care indică ambele caracteristici. Statele membre se asigură că pierderile ocazionate de transport sunt luate pe deplin în considerare atunci când se folosesc garanții de origine pentru a demonstra consumul de energie electrică sau energie din surse regenerabile produsă prin cogenerare de înaltă eficiență.
Amendamentul 175
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 1
1.   După caz, statele membre evaluează necesitatea extinderii infrastructurii rețelei existente de gaze pentru a facilita integrarea gazelor provenite din surse regenerabile de energie.
(1)  După caz, statele membre evaluează necesitatea extinderii infrastructurii rețelei existente de gaze pentru a facilita integrarea gazelor provenite din surse regenerabile de energie. Operatorii de sisteme de transport și de sistem și operatorii de sisteme de distribuție răspund de garantarea bunei funcționări a infrastructurii rețelei de gaze, inclusiv de întreținerea și curățarea periodică a acesteia.
Amendamentul 176
Propunere de directivă
Articolul 20 – alineatul 3
3.   În funcție de evaluarea lor inclusă în planurile energetice și climatice naționale integrate în conformitate cu anexa I din Regulamentul [privind guvernanța], cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată produsă din surse regenerabile de energie în vederea realizării obiectivului Uniunii menționat la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă, statele membre adoptă, după caz, măsuri în vederea dezvoltării unei infrastructuri de încălzire centralizată care să fie adaptată la încălzirea și răcirea produse de instalații mari ce funcționează pe bază de biomasă, de energie solară și de energie geotermală.
(3)  În funcție de evaluarea lor inclusă în planurile energetice și climatice naționale integrate în conformitate cu anexa I din Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)], cu privire la necesitatea de a construi o nouă infrastructură pentru încălzirea și răcirea centralizată produsă din surse regenerabile de energie în vederea realizării obiectivului Uniunii menționat la articolul 3 alineatul (1) din prezenta directivă, statele membre adoptă, după caz, măsuri în vederea dezvoltării unei infrastructuri de încălzire centralizată care să fie adaptată la încălzirea și răcirea produse de instalații mari ce funcționează pe bază de biomasă durabilă, de energie aerotermală în pompe mari de căldură, de energie solară și de energie geotermală, precum și la surplusul de căldură, provenit din industrie și din alte surse.
Amendamentul 177
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
Statele membre se asigură că, în mod individual sau prin intermediari, consumatorii autonomi:
Statele membre le garantează consumatorilor dreptul să devină consumatori autonomi de energie din surse regenerabile. În acest scop, statele membre se asigură că, în mod individual sau prin intermediari, consumatorii autonomi:
Amendamentul 178
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
(a)  sunt îndreptățiți să autoconsume și să vândă, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică, producția lor excedentară de energie electrică din surse regenerabile, fără a face obiectul unor proceduri disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile;
(a)  sunt îndreptățiți să își consume și să își vândă, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică și acorduri inter pares, producția excedentară de energie electrică din surse regenerabile, fără a face obiectul unor proceduri discriminatorii sau disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile;
Amendamentul 179
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
(aa)  au dreptul să își consume energia electrică din surse regenerabile produsă în regie proprie în incinta propriului sediu, fără a face obiectul vreunei taxe, speze sau comision;
Amendamentul 180
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera ab (nouă)
(ab)  au dreptul să instaleze și să opereze sisteme de stocare a energiei electrice combinate cu instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru consum propriu fără a trebui să plătească vreo taxă, nici impozite, nici taxe de rețea duble pentru energia electrică stocată care rămâne în incinta sediului lor;
Amendamentul 181
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c
(c)  nu sunt considerați furnizori de energie, în temeiul legislației naționale sau a Uniunii, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile pe care o introduc în rețea în limita a 10 MWh pentru gospodării și 500 MWh pentru persoanele juridice pe an; și
(c)  nu sunt considerați furnizori de energie, în temeiul legislației naționale sau a Uniunii, raportat la energia electrică din surse regenerabile pe care o introduc în rețea în limita a 10 MWh pentru gospodării și 500 MWh pentru persoanele juridice pe an, fără a aduce atingere procedurilor prevăzute pentru supravegherea și aprobarea racordărilor capacității de producție la rețea de către operatorii de sisteme de distribuție în temeiul articolelor 15-18;
Amendamentul 182
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera d
(d)  primesc, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, o remunerație ce reflectă valoarea pe piață a energiei electrice introduse.
(d)  primesc, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, o remunerație ce reprezintă cel puțin echivalentul valorii de piață și poate ține cont de valoarea pe termen lung pentru rețea, mediu și societate, în conformitate cu analiza costuri-beneficii a resurselor de energie distribuite în temeiul articolului 59 din Directiva Parlamentului European și a Consiliului [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare), 2016/0380(COD)].
Amendamentul 183
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
Statele membre se asigură că distribuția costurilor pentru administrarea și dezvoltarea rețelei este echitabilă și proporțională și reflectă beneficiile la nivelul sistemului ale producției proprii, inclusiv valoarea pe termen lung atât pentru rețea, cât și pentru mediu și societate.
Amendamentul 184
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 2
2.   Statele membre se asigură că li se permite consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile care locuiesc în același bloc de apartamente ori sunt situați în același amplasament de servicii partajat ori comercial sau în același sistem de distribuție închis să autoconsume la comun ca și cum ar fi un consumator autonom de energie din surse regenerabile individual. În acest caz, pragul stabilit la alineatul (1) litera (c) se aplică fiecărui consumator autonom de energie din surse regenerabile în cauză.
(2)  Statele membre se asigură că li se permite consumatorilor autonomi de energie din surse regenerabile care locuiesc în același bloc de apartamente sau în aceeași zonă rezidențială ori sunt situați în aceeași zonă comercială, industrială sau de servicii comune sau în același sistem de distribuție închis să participe împreună la autoconsum, ca și când ar fi un consumator autonom de energie din surse regenerabile individual. În acest caz, pragul stabilit la alineatul (1) litera (c) se aplică fiecărui consumator autonom de energie din surse regenerabile în cauză.
Amendamentul 185
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Statele membre efectuează o evaluare a barierelor existente și a potențialului de dezvoltare al autoconsumului pe teritoriul lor, cu scopul de a stabili un cadru favorabil pentru a promova și a facilita dezvoltarea autoconsumului de energie din surse regenerabile.
Acest cadru cuprinde, printre altele:
(a)  măsuri specifice pentru a se asigura că autoconsumul este accesibil pentru toți consumatorii, inclusiv pentru cei cu venituri mici sau gospodării vulnerabile sau cei care trăiesc în locuințe sociale sau închiriate;
(b)  instrumente pentru facilitarea accesului la finanțare;
(c)  stimulente pentru proprietarii de clădiri, pentru a crea posibilități de autoconsum pentru chiriași;
(d)  eliminarea barierelor de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv pentru chiriași.
Cadrul propice face parte din planurile energetice și climatice integrate la nivel național, în conformitate cu Regulamentul ... Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].
Amendamentul 186
Propunere de directivă
Articolul 21 – alineatul 3
3.   Instalația consumatorului autonom de energie din surse regenerabile poate fi gestionată de o terță parte în ceea ce privește instalarea, exploatarea, inclusiv contorizarea, și întreținerea.
(3)  Cu consimțământul acestuia, instalația consumatorului autonom de energie din surse regenerabile poate fi deținută de o terță parte sau poate fi gestionată de o terță parte în ceea ce privește instalarea, exploatarea, inclusiv contorizarea, și întreținerea. Terța parte nu este considerată ea însăși un consumator autonom.
Amendamentul 187
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful -1 (nou)
Statele membre se asigură că consumatorii finali, în special consumatorii casnici, au dreptul să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile fără a-și pierde drepturile de clienți finali și fără a fi supuși unor condiții sau proceduri nejustificate care ar putea să îi împiedice sau să îi descurajeze să participe la o comunitate de energie din surse regenerabile, cu condiția ca pentru întreprinderile private, participarea lor să nu constituie principala lor activitate comercială sau profesională.
Amendamentul 188
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 1
Statele membre se asigură că comunitățile de energie din surse regenerabile sunt îndreptățite să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică, fără a face obiectul unor proceduri disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile.
Statele membre se asigură că comunitățile de energie din surse regenerabile sunt îndreptățite să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică, fără a face obiectul unor proceduri discriminatorii sau disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile.
Amendamentul 189
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – partea introductivă
În scopul prezentei directive, o comunitate de energie din surse regenerabile este un IMM sau o organizație non-profit ai cărei acționari sau membri cooperează pentru producerea, distribuirea, stocarea sau furnizarea de energie din surse regenerabile și care îndeplinește cel puțin patru dintre următoarele criterii:
În scopul prezentei directive, o comunitate de energie din surse regenerabile este un IMM sau o organizație non-profit ai cărei acționari sau membri cooperează pentru producerea, distribuirea, stocarea sau furnizarea de energie din surse regenerabile.
Pentru a fi tratate drept comunități de energie din surse regenerabile, cel puțin 51 % din pozițiile din consiliul de administrație sau organismele de conducere ale entității trebuie rezervate membrilor locali, și anume unor reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private de la nivel local sau cetățenilor persoane fizice.
În plus, o comunitate de energie din surse regenerabile îndeplinește cel puțin trei dintre următoarele criterii:
Amendamentul 190
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera a
(a)  acționarii sau membrii sunt persoane fizice, autorități locale, inclusiv municipalități, sau IMM-uri care își desfășoară activitatea în domeniul energiei din surse regenerabile;
(a)  acționarii sau membrii sunt persoane fizice, autorități locale, inclusiv municipalități, sau IMM-uri;
Amendamentul 191
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b
(b)  cel puțin 51 % din acționarii sau membrii cu drept de vot ai entității sunt persoane fizice;
(b)  cel puțin 51 % din acționarii sau membrii cu drept de vot ai entității sunt persoane fizice sau organisme publice;
Amendamentul 192
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera c
(c)  cel puțin 51 % din acțiunile sau drepturile de participare ale entității sunt deținute de membri locali, și anume reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private de la nivel local sau cetățeni care au un interes direct în activitatea comunității și în efectele acesteia;
(c)  cel puțin 51 % din acțiunile sau drepturile de participare ale entității sunt deținute de membri locali, și anume reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private de la nivel local sau cetățeni (persoane fizice).
Amendamentul 193
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera d
(d)  cel puțin 51 % din pozițiile din cadrul consiliului de administrație sau al organismelor de conducere ale entității sunt rezervate membrilor locali, și anume reprezentanți ai intereselor socioeconomice publice și private de la nivel local sau cetățeni care au un interes direct în activitatea comunității și în efectele acesteia;
eliminat
Amendamentul 194
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
Statele membre monitorizează aplicarea acestor criterii și iau măsuri pentru a evita orice abuzuri sau efecte negative asupra concurenței.
Amendamentul 195
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2
2.   Fără a aduce atingere normelor privind ajutoarele de stat, atunci când concep scheme de sprijin statele membre țin seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile.
(2)  Atunci când concep scheme de sprijin statele membre țin seama de particularitățile comunităților de energie din surse regenerabile, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile între producătorii de energie electrică din surse regenerabile de energie.
Amendamentul 196
Propunere de directivă
Articolul 22 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Statele membre efectuează o evaluare a obstacolelor existente și a potențialului de dezvoltare a comunităților de energie din surse regenerabile pe teritoriile lor, cu scopul de a pune în aplicare un cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea participării comunităților de energie din surse regenerabile la producția, consumul, stocarea și vânzarea energiei din surse regenerabile.
Cadrul favorabil cuprinde:
(a)  obiective și măsuri specifice pentru a ajuta autoritățile publice să favorizeze dezvoltarea comunităților de energie din surse regenerabile și pentru participarea directă;
(b)  măsuri specifice pentru a asigura accesul la comunități de energie din surse regenerabile pentru toți consumatorii, inclusiv pentru persoanele cu venituri mici sau gospodăriile vulnerabile sau cei care trăiesc în locuințe sociale sau închiriate;
(c)  instrumente pentru facilitarea accesului la finanțare și la informații;
(d)  sprijin pentru reglementare și constituirea capacităților acordat autorităților publice la înființarea comunităților de energie din surse regenerabile;
(e)  eliminarea barierelor de reglementare și administrative nejustificate în calea comunităților de energie din surse regenerabile;
(f)  reguli pentru a asigura un tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți consumatorii care participă la comunitatea de energie, asigurând un nivel de protecție a consumatorilor echivalent cu cel de care beneficiază cei conectați la rețelele de distribuție;
Acest cadru favorabil face parte integrantă din planurile energetice și climatice la nivel național, în conformitate cu Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)].
Amendamentul 197
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 1
1.   Pentru a facilita pătrunderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, fiecare stat membru depune eforturi pentru a spori ponderea energiei din surse regenerabile furnizate pentru încălzire și răcire cu cel puțin 1 punct procentual (pp) în fiecare an, exprimată ca pondere națională în consumul final de energie și calculată în conformitate cu metodologia stabilită la articolul 7.
(1)  Pentru a facilita pătrunderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, fiecare stat membru depune eforturi pentru a spori ponderea energiei din surse regenerabile furnizate pentru încălzire și răcire cu cel puțin 2 puncte procentuale (pp) în fiecare an, exprimată ca pondere națională în consumul final de energie și calculată în conformitate cu metodologia stabilită la articolul 7. În cazul în care un stat membru nu este în măsură să atingă acest procentaj, el publică și transmite Comisiei o justificare a neîndeplinirii obiectivului. Statele membre acordă prioritate celor mai bune tehnologii disponibile.
Amendamentul 198
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  Atunci când calculează ponderea energiei din surse regenerabile furnizate pentru încălzire și răcire în sensul alineatului (1), statele membre:
(a)  pot lua în calcul orice creștere obținută într-un anumit an ca și cum ar fi fost de fapt parțial sau integral obținut în oricare dintre ultimii sau următorii doi ani, în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030;
(b)  pot calcula căldura și răcoarea reziduale în contul creșterii anuale de la alineatul 1, sub rezerva unei limite de 50 % din creșterea anuală;
(c)  în cazul în care au o pondere a energiei din surse regenerabile și a căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii între 50 % și 80 %, își reduc creșterea la un punct procentual pe an;
(d)  își pot defini propriul nivel de creștere anuală, inclusiv dacă aplică plafonul pentru căldura sau răcoarea reziduală de la litera b), începând cu anul în care vor atinge o pondere a energiei din surse regenerabile și a căldurii și răcorii reziduale în sectorul încălzirii și răcirii de peste 80 %.
Amendamentul 199
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 2
2.   Statele membre pot desemna și publica, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, o listă a măsurilor și a entităților de punere în aplicare, precum furnizorii de combustibili, care contribuie la sporirea prevăzută la alineatul (1).
(2)  Statele membre desemnează și publică, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, o listă a măsurilor și a entităților de punere în aplicare, precum furnizorii de combustibili, care contribuie la sporirea prevăzută la alineatul (1).
Amendamentul 200
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 3 – partea introductivă
3.   Sporirea prevăzută la alineatul (1) poate fi implementată prin una sau mai multe din opțiunile următoare:
(3)  Sporirea prevăzută la alineatul (1) poate fi implementată printre altele prin una sau mai multe din opțiunile următoare:
Amendamentul 201
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 3 – litera a
(a)  încorporarea fizică de energie din surse regenerabile în energia și în combustibilii energetici furnizați pentru încălzire și răcire.
(a)  încorporarea fizică de energie din surse regenerabile sau a răcorii și căldurii reziduale în energia și în combustibilii energetici furnizați pentru încălzire și răcire;
Amendamentul 202
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 3 – litera b
(b)  măsuri de atenuare directe, precum instalarea de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile de înaltă eficiență în clădiri sau utilizarea energiei din surse regenerabile pentru procesele industriale de încălzire și de răcire;
(b)  măsuri de atenuare directe, precum instalarea de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile de înaltă eficiență în clădiri sau utilizarea energiei din surse regenerabile sau utilizarea răcorii și căldurii reziduale pentru procesele industriale de încălzire și de răcire;
Amendamentul 203
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 3 – litera ca (nouă)
(ca)  alte măsuri politice cu un efect echivalent pentru a realiza creșterea anuală prevăzută la alineatul (1) sau (1a).
Amendamentul 204
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)
(3a)  atunci când pun în aplicare măsurile menționate la literele (a) - (d) de mai sus, statele membre impun ca măsurile să fie concepute astfel încât să fie accesibile tuturor consumatorilor, în special celor cu venituri mici sau gospodăriilor vulnerabile, care altfel nu dispun de suficient capital de pornire pentru a beneficia de ele.
Amendamentul 205
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 5 – litera ba (nouă)
(ba)  cantitatea de căldură sau răcoare reziduală furnizată pentru încălzire și răcire;
Amendamentul 206
Propunere de directivă
Articolul 23 – alineatul 5 – litera c
(c)  ponderea energiei din surse regenerabile în cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire; și
(c)  ponderea energiei din surse regenerabile și a căldurii sau răcorii reziduale în cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire; și
Amendamentul 207
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 1
1.   Statele membre se asigură că furnizorii de încălzire și răcire centralizată pun la dispoziția consumatorilor finali informații cu privire la performanța lor energetică și la ponderea energiei din surse regenerabile în sistemele lor. Aceste informații trebuie să respecte standardele utilizate în temeiul Directivei 2010/31/UE.
(1)  Statele membre se asigură că furnizorii de încălzire și răcire centralizată pun la dispoziția consumatorilor finali informații cu privire la performanța lor energetică și la ponderea energiei din surse regenerabile în sistemele lor. Aceste informații trebuie să fie furnizate anual sau la cerere, în conformitate cu standardele utilizate în temeiul Directivei 2010/31/UE.
Amendamentul 208
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 2
2.   Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a permite clienților sistemelor de încălzire sau răcire centralizată care nu sunt un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE să se debranșeze de la sistem pentru a produce ei înșiși încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie sau să treacă la alt furnizor de încălzire sau răcire care are acces la sistemul menționat la alineatul (4).
(2)  Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a permite clienților sistemelor de încălzire sau răcire centralizată care nu sunt un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” și nu se vor transforma într-un sistem de acest tip în următorii cinci ani potrivit planurilor lor de investiții, în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE să se debranșeze de la sistem pentru a produce ei înșiși încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie.
Amendamentul 209
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 3
3.   Statele membre pot restricționa dreptul de a se debranșa sau de a schimba furnizorul la clienții care pot dovedi că soluția alternativă planificată de aprovizionare pentru încălzire și răcire duce la o performanță energetică semnificativ mai mare. Evaluarea performanței soluției alternative de aprovizionare poate fi bazată pe certificatul de performanță energetică definit în Directiva 2010/31/UE.
(3)  Statele membre pot restricționa dreptul de a se debranșa la clienții care pot dovedi că soluția alternativă planificată de aprovizionare pentru încălzire și răcire duce la o performanță energetică semnificativ mai mare. Evaluarea performanței soluției alternative de aprovizionare poate fi bazată pe certificatul de performanță energetică definit în Directiva 2010/31/UE.
Amendamentul 210
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 4
4.   Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a asigura accesul nediscriminatoriu la sistemele de încălzire sau răcire centralizată pentru căldura sau răcoarea produse din surse regenerabile de energie și pentru căldura sau răcoarea reziduală. Acest acces nediscriminatoriu permite furnizarea directă de încălzire sau răcire din astfel de surse, către clienții care sunt racordați la sistemul de încălzire sau răcire centralizată, din partea altor furnizori decât operatorul sistemului de încălzire sau răcire centralizată.
(4)  Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a asigura accesul nediscriminatoriu la sistemele de încălzire sau răcire centralizată pentru căldura sau răcoarea produse din surse regenerabile de energie și pentru căldura sau răcoarea reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite de o autoritate competentă din statul membru. Printre aceste criterii se numără fezabilitatea tehnică și economică pentru operatorii sistemului de încălzire sau răcire centralizată și pentru clienți racordați.
Amendamentul 211
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 5
5.   Un operator de sistem de încălzire sau răcire centralizată poate refuza accesul furnizorilor în cazul în care sistemul nu dispune de capacitatea necesară din cauza altor furnizări de căldură sau răcoare reziduală, de căldură sau răcoare din surse regenerabile de energie sau de căldură sau răcoare produsă prin cogenerarea de înaltă eficiență. Statele membre se asigură că, în cazul în care se produce un astfel de refuz, operatorul sistemului de încălzire sau răcire centralizată pune la dispoziția autorității competente, conform alineatului (9), informații relevante cu privire la măsurile care ar fi necesare pentru a consolida sistemul.
(5)  Un operator de sistem de încălzire sau răcire centralizată poate refuza accesul furnizorilor în cazul în care sunt îndeplinite una sau mai multe dintre condițiile următoare:
(a)   sistemul nu dispune de capacitatea necesară din cauza altor furnizări de căldură sau răcoare reziduală, de căldură sau răcoare din surse regenerabile de energie sau de căldură sau răcoare produsă prin cogenerarea de înaltă eficiență sau acest acces ar pune în pericol funcționarea sigură a sistemului de încălzire centralizată;
(b)   sistemul constituie un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” în sensul articolului 2 alineatul (41) din Directiva 2012/27/UE;
(c)   furnizarea accesului ar duce la o creștere excesivă a prețului la căldură sau răcire pentru consumatorii finali în comparație cu prețul aferent utilizării principalului furnizor local de căldură cu care ar concura furnizorul de energie regenerabilă sau căldură sau răcoare reziduală.
Statele membre se asigură că, în cazul în care se produce un astfel de refuz, operatorul sistemului de încălzire sau răcire centralizată pune la dispoziția autorității competente, conform alineatului (9), informații relevante cu privire la măsurile care ar fi necesare pentru a consolida sistemul, inclusiv consecințele economice ale măsurilor.
Amendamentul 212
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 6
6.   La cerere, noile sisteme de încălzire sau răcire centralizată pot fi derogate de la aplicarea alineatului (4) pe o perioadă de timp determinată. Autoritatea competentă decide cu privire la astfel de cereri de derogare de la caz la caz. O derogare se acordă numai dacă noul sistem de încălzire sau răcire centralizată constituie un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE și dacă exploatează potențialul de utilizare a surselor regenerabile de energie și a căldurii sau răcorii reziduale identificat în evaluarea cuprinzătoare realizată în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE.
(6)  La cerere, noile sisteme de încălzire sau răcire centralizată pot fi derogate de la aplicarea alineatului (4) pe o perioadă de timp determinată. Autoritatea competentă decide cu privire la astfel de cereri de derogare de la caz la caz. O derogare se acordă numai dacă noul sistem de încălzire sau răcire centralizată constituie un „sistem eficient de termoficare și răcire centralizată” în sensul articolului 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE și dacă exploatează potențialul de utilizare a surselor regenerabile de energie, a cogenerării cu randament ridicat în sensul articolului 2 alineatul (34) din Directiva 2012/27/UE și potențialul căldurii sau răcorii reziduale identificat în evaluarea cuprinzătoare realizată în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE.
Amendamentul 213
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 7
7.   Dreptul de a se debranșa sau de a schimba furnizorul poate fi exercitat de clienții persoane fizice, de întreprinderile comune formate de clienți sau de părțile care acționează în numele clienților. În cazul blocurilor de apartamente, acest drept de a se debranșa poate fi exercitat numai la nivelul întregii clădiri.
(7)  Dreptul de a se debranșa poate fi exercitat de clienții persoane fizice, de întreprinderile comune formate de clienți sau de părțile care acționează în numele clienților. În cazul blocurilor de apartamente, acest drept de a se debranșa poate fi exercitat numai la nivelul întregii clădiri.
Amendamentul 214
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 8
8.   Statele membre impun operatorilor de sisteme de distribuție de energie electrică să evalueze, cel puțin o dată la doi ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată din zona lor respectivă, potențialul sistemelor de încălzire sau răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem, inclusiv consumul dispecerizabil și stocarea energiei electrice excedentare produse din surse regenerabile și, de asemenea, să evalueze dacă utilizarea potențialului identificat ar fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor decât soluțiile alternative.
(8)  Statele membre impun operatorilor de sisteme de distribuție de energie electrică să evalueze, cel puțin o dată la patru ani, în cooperare cu operatorii sistemelor de încălzire sau răcire centralizată din zona lor respectivă, potențialul sistemelor de încălzire sau răcire centralizată de a furniza servicii de echilibrare și alte servicii de sistem, inclusiv consumul dispecerizabil și stocarea energiei electrice excedentare produse din surse regenerabile și, de asemenea, să evalueze dacă utilizarea potențialului identificat ar fi mai eficient din punctul de vedere al costurilor și al utilizării resurselor decât soluțiile alternative.
Amendamentul 215
Propunere de directivă
Articolul 24 – alineatul 9
9.   Statele membre desemnează una sau mai multe autorități independente care să asigure faptul că drepturile consumatorilor și normele de exploatare a sistemelor de încălzire și răcire centralizată în conformitate cu prezentul articol sunt clar definite și puse în aplicare.
(9)  Statele membre desemnează una sau mai multe autorități competente care să asigure faptul că drepturile consumatorilor și normele de exploatare a sistemelor de încălzire și răcire centralizată în conformitate cu prezentul articol sunt clar definite și puse în aplicare.
Amendamentul 216
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 1
Începând de la 1 ianuarie 2021, statele membre impun furnizorilor de combustibili să includă, în cantitatea totală de combustibili destinați transporturilor pe care o furnizează pentru consum sau pentru utilizare pe piață în decursul unui an calendaristic, o pondere minimă de energie din biocombustibili avansați și din alți biocombustibili și biogaze produse din materiile prime enumerate în anexa IX, din combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, din combustibili fosili pe bază de deșeuri și din energie electrică din surse regenerabile.
În vederea atingerii obiectivului de 12 % din consumul final de energie provenită din surse regenerabile prevăzut la articolul 3, începând de la 1 ianuarie 2021, statele membre impun furnizorilor de combustibili să includă, în cantitatea totală de combustibili destinați transporturilor pe care o furnizează pentru consum sau pentru utilizare pe piață în decursul unui an calendaristic, o pondere minimă de energie din biocombustibili avansați și din alți biocombustibili și biogaze produse din materiile prime enumerate în anexa IX, din combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, din combustibili fosili pe bază de deșeuri și din energie electrică din surse regenerabile.
Amendamentul 217
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 2
Ponderea minimă este cel puțin egală cu 1,5 % în 2021, crescând până la cel puțin 6,8 % în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea B. În cadrul acestei ponderi totale, contribuția biocombustibililor avansați și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea A este de cel puțin 0,5 % din combustibilii destinați transporturilor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață la 1 ianuarie 2021, crescând la cel puțin 3,6 % până în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea C.
Ponderea minimă este cel puțin egală cu 1,5 % în 2021, crescând până la cel puțin 10 % în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea B. În cadrul acestei ponderi totale, contribuția biocombustibililor avansați și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea A este de cel puțin 0,5 % din combustibilii destinați transporturilor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață la 1 ianuarie 2021, crescând la cel puțin 3,6 % până în 2030, pe baza traiectoriei stabilite în anexa X partea C.
Furnizorii de combustibili care furnizează numai combustibili sub formă de energie electrică și de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile și destinați transporturilor nu trebuie să respecte ponderea minimă a biocombustibililor avansați, a altor biocombustibili și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX.
Amendamentul 218
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 4 – litera a
a)  pentru calcularea numitorului, și anume conținutul energetic al combustibililor destinați transportului rutier și celui feroviar furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață, se iau în considerare benzina, motorina, gazul natural, biocombustibilii, biogazele, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, energia electrică și combustibilii fosili pe bază de deșeuri;
(a)  pentru calcularea numitorului, și anume conținutul energetic al combustibililor destinați transportului rutier și celui feroviar furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață, se iau în considerare benzina, motorina, gazul natural, biocombustibilii, biogazele, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, energia electrică și combustibilii pe bază de carbon reciclat;
Amendamentul 219
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 4 – litera b – punctul 1
b)  pentru calcularea numărătorului, se ia în considerare conținutul energetic al biocombustibililor avansați și al altor biocombustibili și biogaze produse din materiile prime enumerate în anexa IX, al combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, al combustibililor fosili pe bază de deșeuri furnizați pentru toate sectoarele de transport și al energiei electrice din surse regenerabile furnizate pentru vehiculele rutiere.
(b)  pentru calcularea numărătorului, se ia în considerare conținutul energetic al biocombustibililor avansați și al altor biocombustibili și biogaze produse din materiile prime enumerate în anexa IX, al combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, al combustibililor pe bază de carbon reciclat furnizați tuturor sectoarelor de transport și al energiei electrice din surse regenerabile furnizate pentru vehiculele rutiere.
Amendamentul 220
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 1 – paragraful 4 – litera b – punctul 2
Pentru calcularea numărătorului, contribuția biocombustibililor și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea B este limitată la 1,7 % din conținutul energetic al combustibililor destinați transporturilor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață, iar contribuția combustibililor furnizați sectorului aviației și celui maritim este considerată a fi de 1,2 ori conținutul lor energetic.
Pentru calcularea numărătorului, contribuția biocombustibililor și a biogazelor produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea B este limitată la 1,7 % din conținutul energetic al combustibililor destinați transporturilor furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață.
Statele membre pot modifica limita stabilită la materii prime inclusă în partea B din anexa IX, dacă se justifică în funcție de disponibilitatea materiilor prime. Această modificare face obiectul aprobării prealabile din partea Comisiei.
Contribuția combustibililor furnizați sectorului aviației și celui maritim se consideră a fi de 2, respectiv 1,2 ori conținutul lor energetic și contribuția energiei electrice din surse regenerabile furnizate pentru vehicule rutiere se consideră a fi de 2,5 ori conținutul ei energetic..
Amendamentul 221
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  Statele membre își pot concepe politicile naționale de conformitate cu obligațiile în temeiul prezentului articol ca o obligație de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și pot aplica respectivele politici și combustibililor fosili pe bază de deșeuri, cu condiția ca aceasta să nu contravină obiectivelor economiei circulare și ca ponderea energiei din surse regenerabile în conformitate cu alineatul (1) să fie atinsă.
Amendamentul 223
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 1
3.   Pentru a stabili ponderea de energie electrică din surse regenerabile în scopul alineatului (1), se poate folosi fie ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile de energie din Uniune, fie ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie din statul membru în care este furnizată energia electrică, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat. În ambele cazuri, se anulează o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19.
(3)   Pentru a stabili ponderea de energie electrică din surse regenerabile în scopul alineatului (1), se folosește ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie din statul membru în care este furnizată energia electrică, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat, cu condiția să existe suficiente dovezi că energia electrică din surse regenerabile este suplimentară. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unei metodologii, inclusiv o metodologie care să ajute statele membre să își fixeze un nivel de referință, față de care să dovedească adiționalitatea.
Amendamentul 224
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)
Prin derogare de la primul paragraf, pentru a determina ponderea de energie electrică în sensul alineatului 1 în cazul energiei electrice obținute printr-o conexiune directă la o instalație de producere a energiei electrice din surse regenerabile și furnizate vehiculelor rutiere, energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile. În mod similar, energia electrică obținută prin contracte de achiziție de energie electrică pe termen lung pentru energia electrică din surse regenerabile se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile. În orice caz, se anulează o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19.
Amendamentul 225
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 3 – litera a – punctul 1
atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, fie direct, fie prin producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se poate utiliza fie ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile de energie din Uniune, fie ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat. În ambele cazuri, se anulează o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19.
atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor, fie direct, fie prin producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se poate utiliza ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile de energie din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat. Se anulează o cantitate echivalentă de garanții de origine emise în conformitate cu articolul 19.
Amendamentul 226
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 4 – paragraful 1
Statele membre instituie o bază de date care permite urmărirea combustibililor destinați transporturilor ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului stabilit la alineatul (1) litera (b) și impun operatorilor economici relevanți să introducă informații privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor eligibili, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibili care introduce combustibilul pe piață.
Comisia creează o bază de date a Uniunii care permite urmărirea combustibililor destinați transporturilor, inclusiv energia electrică, ce sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului stabilit la alineatul (1) litera (b). Statele membre impun operatorilor economici relevanți să introducă informații privind tranzacțiile realizate și caracteristicile de durabilitate ale combustibililor eligibili, inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață, începând de la punctul lor de producție și până la furnizorul de combustibili care introduce combustibilul pe piață.
Amendamentul 227
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 4 – paragraful 3
Bazele de date naționale sunt interconectate, pentru a permite urmărirea tranzacțiilor cu combustibili dintre statele membre. Pentru a asigura compatibilitatea bazelor de date naționale, Comisia stabilește specificații tehnice privind conținutul și utilizarea lor, prin acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31.
Comisia stabilește specificații tehnice privind conținutul și utilizarea lor, prin acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31.
Amendamentul 228
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 5
5.   Statele membre raportează cu privire la informațiile agregate din bazele de date naționale, inclusiv cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață al combustibililor, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul [privind guvernanța].
(5)  Statele membre raportează cu privire la informațiile agregate, inclusiv cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră generate pe durata ciclului de viață al combustibililor, în conformitate cu anexa VII la Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)]. Comisia publică anual informații agregate din baza de date.
Amendamentul 229
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 6
6.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru a specifica mai în detaliu metodologia menționată la alineatul (3) litera (b) din prezentul articol, de stabilire a ponderii de biocombustibil rezultate din prelucrarea biomasei împreună cu combustibili fosili în cadrul unui proces comun, pentru a specifica metodologia de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră ale combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică destinați transporturilor și ale combustibililor fosili pe bază de deșeuri și pentru a stabili reducerile minime de emisii de gaze cu efect de seră necesare pentru acești combustibili în scopul alineatului (1).
(6)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 32 pentru completa prezenta directivă prin specificarea mai în detaliu metodologia menționată la alineatul (3) litera (b) din prezentul articol, de stabilire a ponderii de biocombustibil rezultate din prelucrarea biomasei împreună cu combustibili fosili în cadrul unui proces comun, pentru a specifica metodologia de evaluare a reducerilor de emisii de gaze cu efect de seră ale combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică din surse regenerabile și destinați transporturilor și ale combustibililor fosili cu emisii reduse de dioxid de carbon, care sunt generați din efluenții gazoși produși ca o consecință inevitabilă și neintenționată a fabricării sau producției de produse al căror scop este utilizarea comercială și/sau vânzarea, și pentru a stabili reducerile minime de emisii de gaze cu efect de seră necesare pentru acești combustibili în scopul alineatului (1) din prezentul articol.
Amendamentul 230
Propunere de directivă
Articolul 25 – alineatul 7
7.   Până la 31 decembrie 2025, în contextul evaluării bienale a progreselor realizate în conformitate cu Regulamentul [privind guvernanța], Comisia evaluează dacă obligația stabilită la alineatul (1) stimulează efectiv inovarea și promovează reducerile de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor și dacă cerințele privind reducerile de gaze cu efect de seră aplicabile biocombustibililor și biogazelor sunt adecvate. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a obligației stabilite la alineatul (1).
(7)  Până la 31 decembrie 2025, în contextul evaluării bienale a progreselor realizate în conformitate cu Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)] Comisia evaluează dacă obligația stabilită la alineatul (1) stimulează efectiv inovarea și asigură reduceri de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor și dacă cerințele privind reducerile de gaze cu efect de seră aplicabile biocombustibililor și biogazelor sunt adecvate. Evaluarea analizează, de asemenea, dacă dispozițiile prezentului articol previn cu succes dubla contabilizare a energiei din surse regenerabile. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a obligației stabilite la alineatul (1). Obligațiile modificate păstrează cel puțin nivelurile care corespund capacității instalate sau aflate în curs de construcție în 2025 de producție a biocombustibililor avansați.
Amendamentul 231
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
1.   Energia produsă din biocombustibili , biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare pentru scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate stabilite la alineatele (2)-(6) și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (7):
(1)  Indiferent dacă materiile prime au fost cultivate pe teritoriul Uniunii sau în afara acestuia, energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare pentru scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate stabilite la alineatele (2)-(6) și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (7) :
Amendamentul 232
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c
(c)  eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili , biolichide și combustibili din biomasă .
(c)  eligibilitatea privind sprijinul financiar, inclusiv stimulentele fiscale, pentru consumul de biocombustibili , biolichide și combustibili din biomasă .
Amendamentul 323
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 2
Cu toate acestea, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescării și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (7) pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat . Această dispoziție se aplică, de asemenea, deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.
Biocombustibilii , biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescării și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (7) pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul alineat . Cu toate acestea, producția provenită din deșeuri și reziduuri care intră sub incidența Directiva 2008/98/CE este în conformitate cu principiul ierarhiei deșeurilor, astfel cum se prevede în Directiva 2008/98/CE. Această dispoziție se aplică, de asemenea, deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.
Amendamentul 234
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri de pe terenurile agricole sunt luați în considerare în scopurile menționate la prezentul alineat literele (a), (b) și (c) numai dacă operatorii au luat măsuri pentru a evita impactul negativ asupra calității solului și a carbonului conținut în sol. Informațiile cu privire la aceste măsuri sunt raportate în temeiul articolului 27 alineatul (3).
Amendamentul 235
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 1 – paragraful 3
Combustibilii din biomasă vor trebui să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) doar dacă sunt folosiți în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire sau combustibili, cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW în cazul combustibililor din biomasă solizi și cu o capacitate de energie electrică mai mare sau egală cu 0,5 MW în cazul combustibililor din biomasă gazoși. Statele membre pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul instalațiilor cu o capacitate de combustibil mai mică.
Combustibilii din biomasă vor trebui să îndeplinească criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) doar dacă sunt folosiți în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire sau combustibili, cu o putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 20 MW în cazul combustibililor din biomasă solizi și cu o capacitate termică nominală totală mai mare sau egală cu 2 MW în cazul combustibililor din biomasă gazoși. Statele membre pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul instalațiilor cu o capacitate de combustibil mai mică.
Amendamentul 236
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 2 – litera aa (nouă)
(aa)  păduri cu o biodiversitate foarte bogată și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime în cauză nu contravine obiectivelor de ocrotire a naturii;
Amendamentul 237
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – partea introductivă
(c)  pășuni bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar care sunt:
(c)  pășuni bogate în biodiversitate, inclusiv fânețe și pășuni împădurite, care sunt:
Amendamentul 238
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – punctul ii
(ii)  pășuni care nu sunt naturale, cu alte cuvinte pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate și care, de asemenea, au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă , exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni bogate în biodiversitate.
(ii)  pășuni care nu sunt naturale, cu alte cuvinte pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care, de asemenea, au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiilor prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni bogate în biodiversitate.
Amendamentul 239
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 4
4.   Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării.
(4)  Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri care în ianuarie 2008 erau turbării, cu excepția cazului în care se aduc dovezi verificabile că recoltarea și cultivarea acelor materii prime nu implică asanarea unor porțiuni de sol neasanate anterior.
Amendamentul 240
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 5
5.   Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) îndeplinesc următoarele cerințe pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza o producție de biomasă forestieră nedurabilă:
(5)  Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) îndeplinesc următoarele cerințe pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza o producție de biomasă forestieră nedurabilă:
(a)  țara în care a fost recoltată biomasa forestieră are legislație națională și/sau subnațională care este aplicabilă în domeniul recoltării, precum și sisteme de monitorizare și de executare instituite pentru a asigura faptul că:
(a)  țara în care a fost recoltată biomasa forestieră are legislație națională și/sau subnațională care este aplicabilă în domeniul recoltării, precum și sisteme de monitorizare și de executare instituite pentru a asigura faptul că:
i)  recoltarea este realizată în conformitate cu condițiile permisului de recoltare, în interiorul limitelor legale făcute publice;
(i)  recoltarea este realizată în conformitate cu condițiile permisului de recoltare sau ale unei dovezi echivalente a dreptului legal de a recolta, în interiorul limitelor legale naționale sau regionale făcute publice;
ii)  are loc regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;
(ii)  are loc regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;
iii)  zonele cu o valoare de conservare ridicată, inclusiv zonele umede și turbăriile, sunt protejate;
(iii)  zonele desemnate de dreptul internațional sau național sau de autoritatea competentă relevantă pentru a promova menținerea biodiversității sau în scopul conservării naturii, inclusiv în zonele umede și turbării, sunt protejate;
iv)  impactul recoltării resurselor forestiere asupra calității solurilor și a biodiversității este redus la minimum; și
(iv)  recoltarea se desfășoară ținându-se seama de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul reducerii la minimum a efectelor negative; și
v)  recoltarea nu depășește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii;
(v)  recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurilor la nivel național sau regional;
(b)  atunci când dovezile menționate la primul paragraf nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă la nivel de exploatație forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că:
(b)  atunci când dovezile menționate la primul paragraf nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă, la nivelul bazei de aprovizionare, sunt furnizate informații suplimentare privind legalitatea și practicile de management al pădurilor care să asigure faptul că:
i)  biomasa forestieră a fost recoltată în conformitate cu un permis legal;
(i)  recoltarea este realizată în conformitate cu condițiile aferente procedurii de acordare a permisului de recoltare sau ale unei dovezi echivalente la nivel național sau regional a dreptului legal de a recolta;
ii)  are loc regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;
(ii)  are loc regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;
iii)  zonele cu o valoare de conservare ridicată, inclusiv turbăriile și zonele umede, sunt identificate și protejate;
(iii)  zonele desemnate de dreptul internațional sau național sau de autoritatea competentă relevantă pentru a promova menținerea biodiversității sau în scopul conservării naturii, inclusiv în zonele umede și turbării, sunt protejate;
iv)  impactul recoltării resurselor forestiere asupra calității solurilor și a biodiversității este redus la minimum;
(iv)   recoltarea este realizată ținând seama de menținerea calității solurilor și a biodiversității, inclusiv în zonele înconjurătoare, cu condiția ca acestea să fie afectate de activitățile de recoltare;
v)  recoltarea nu depășește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii.
(v)  recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurilor la nivel național sau regional; și
(vi)  se pun în aplicare măsuri sau reglementări privind mediul și natura, care sunt în conformitate cu standardele relevante ale Uniunii referitoare la mediu și natură.
Amendamentul 241
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 6 – paragraful 1 – punctul ii
(ii)  a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură fie faptul că modificările stocului de carbon asociate cu recoltarea biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN, fie faptul că sunt instituite legi naționale sau subnaționale, în conformitate cu articolul 5 din Acordul de la Paris, care sunt aplicabile în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon;
(ii)  a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură fie faptul că modificările stocului de carbon asociate cu recoltarea biomasei sunt contabilizate în contul angajamentului țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN, fie faptul că sunt instituite legi naționale sau subnaționale, în conformitate cu articolul 5 din Acordul de la Paris, și că emisiile din sectorul exploatării terenurilor nu depășesc absorbțiile care sunt aplicabile în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon;
Amendamentul 242
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 6 – paragraful 2
Atunci când dovezile menționate la primul paragraf nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă la nivel de exploatație forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute.
Atunci când dovezile menționate la primul paragraf nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși pe bază de biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) dacă la nivelul bazei de aprovizionare sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau mărite.
Amendamentul 243
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 6 – paragraful 3
Comisia poate stabili dovezile operaționale pentru demonstrarea respectării cerințelor stabilite la alineatele (5) și (6), prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2).
Până la 1 ianuarie 2021, Comisia stabilește dovezile operaționale pentru demonstrarea respectării cerințelor stabilite la alineatele (5) și (6), prin acte de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2).
Amendamentul 244
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 6 – paragraful 4
Până la 31 decembrie 2023, Comisia evaluează, pe baza datelor disponibile, dacă criteriile stabilite la alineatele (5) și (6) reduc efectiv riscul de utilizare a biomasei forestiere nedurabile și abordează cerințele LULUCF. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a cerințelor stabilite la alineatele (5) și (6).
Până la 31 decembrie 2023, Comisia evaluează, în strânsă colaborare cu statele membre și pe baza datelor disponibile, dacă criteriile stabilite la alineatele (5) și (6) reduc efectiv riscul de utilizare a biomasei forestiere nedurabile și abordează cerințele LULUCF. Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a cerințelor stabilite la alineatele (5) și (6) pentru perioada de după 2030.
Amendamentul 245
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 7 – litera a
(a)  de cel puțin 50 % pentru biocombustibilii și biolichidele produse în instalații care sunt în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;
(a)  de cel puțin 50 % pentru biocombustibilii, combustibilii proveniți din biometan pentru transport și biolichidele produse în instalații care sunt în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;
Amendamentul 246
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 7 – litera b
(b)  de cel puțin 60 % pentru biocombustibilii și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune începând de la 5 octombrie 2015;
(b)  de cel puțin 60 % pentru biocombustibilii, combustibilii proveniți din biometan pentru transport și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune începând de la 5 octombrie 2015;
Amendamentul 247
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 7 – litera c
(c)  de cel puțin 70 % pentru biocombustibilii și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2021;
(c)  de cel puțin 65 % pentru biocombustibilii, combustibilii proveniți din biometan pentru transport și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2021;
Amendamentul 248
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 7 – litera d
(d)  de cel puțin 80 % pentru producția de energie electrică și de încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2021 și 85 % în cazul instalațiilor care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2026.
(d)  de cel puțin 70 % pentru producția de energie electrică și de încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2021 și 80% în cazul instalațiilor care intră în funcțiune după 1 ianuarie 2026.
Amendamentul 249
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 7 – paragraful 1 a (nou)
Statele membre pot stabili reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră mai mari decât cele prevăzute la prezentul alineat.
Amendamentele 297 și 356
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 8 – paragraful 1
Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă produsă în instalații cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW este luată în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) doar dacă este produsă prin aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență definite la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE. În scopul alineatului (1) literele (a) și (b), prezenta dispoziție se aplică numai instalațiilor care intră în funcțiune după [3 ani de la data adoptării prezentei directive]. În scopul alineatului (1) litera (c), prezenta dispoziție nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate până la [3 ani de la data adoptării prezentei directive].
Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă produsă în instalații cu o capacitate de combustibil mai mare sau egală cu 20 MW este luată în considerare în scopurile menționate la prezentul articol alineatul (1) literele (a), (b) și (c) doar dacă este produsă prin aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență definite la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE sau dacă este produsă în instalații care generează exclusiv energie electrică și care au o eficiență electrică netă de cel puțin 40 % și nu folosesc combustibili fosili. În scopul prezentului articol alineatul (1) literele (a) și (b), prezenta dispoziție se aplică numai instalațiilor care intră în funcțiune după [trei ani de la data adoptării prezentei directive]. În scopul prezentului articol alineatul (1) litera (c), prezenta dispoziție nu aduce atingere sprijinului public acordat în temeiul schemelor aprobate până la [un an de la data adoptării prezentei directive].
Amendamentul 251
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 8 – paragraful 2 a (nou)
Primul paragraf nu se aplică energiei electrice din instalații care nu sunt obligate să aplice tehnologia de cogenerare de înaltă eficiență în temeiul articolului 14 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului1a, cu condiția ca respectivele instalații să utilizeze în mod exclusiv combustibili produși din biomasă din reziduuri în condiții normale de funcționare.
____________________
1a Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
Amendamentul 252
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 8 a (nou)
(8a)  Până la ... [2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și din doi în doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, un raport privind impactul și beneficiile biocombustibililor consumați în Uniune, inclusiv asupra producției de alimente, de furaje și de alte materiale, asupra durabilității economice, sociale și a mediului în Uniune și în țările terțe.
Amendamentul 253
Propunere de directivă
Articolul 26 – alineatul 8 b (nou)
(8b)  Prin derogare de la prezentul articol alineatele (1) - (8a), luând în considerare trăsăturile speciale ale regiunilor ultraperiferice, astfel cum sunt prevăzute la articolul 349 din TFUE, articolul 26 din prezenta directivă nu se aplică acestor regiuni. Până la ... [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia prezintă Parlamentului și Consiliului o propunere legislativă de stabilire a criteriilor pentru regiunile ultraperiferice legate de sustenabilitatea emisiilor de gaze cu efect de seră și de reducerea lor. Aceste criterii iau în considerare caracteristicile locale specifice. În special, regiunile ultraperiferice ar trebui să poată utiliza întregul potențial al resurselor lor, cu respectarea unor criterii stricte de durabilitate, pentru a crește producția de energie din surse regenerabile și pentru a-și spori independența energetică.
Amendamentul 255
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 1 – litera a
(a)  permite ca loturile de materii prime sau de biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate , de exemplu într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen;
(a)  permite ca loturile de materii prime sau de biocombustibili, biolichide sau combustibili din biomasă cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate , de exemplu într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen, cu condiția ca fiecare lot să îndeplinească la nivel individual cerințele stabilite la articolul 26 și cu condiția să se creeze sisteme adecvate de monitorizare și măsurare a conformității loturilor individuale;
Amendamentul 256
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  Pentru a facilita comerțul transfrontalier și furnizarea de informații consumatorilor, garanțiile de origine pentru energia din surse regenerabile introdusă în rețea conțin informații referitoare la criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, așa cum sunt definite la articolul 26 alineatele (2)-(7) și pot face obiectul unui transfer separat.
Amendamentul 257
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 2 – litera a
(a)  atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă și masa de materii prime care intră în proces;
(a)  atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă și masa de materii prime care intră în proces, cu condiția ca fiecare lot care intră în componența amestecului să îndeplinească cerințele stabilite la articolul 26;
Amendamentul 258
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 3
3.   Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că operatorii economici prezintă informații fiabile cu privire la respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 26 alineatele (2)-(7) și că pun la dispoziția statelor membre, la cerere, datele care au fost utilizate pentru elaborarea informațiilor. Statele membre impun operatorilor economici să ia măsuri pentru elaborarea unui standard corespunzător de audit independent al informațiilor prezentate și să prezinte dovezi că au făcut acest lucru . Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor . Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și soliditatea datelor.
(3)   Statele membre iau măsuri pentru a se asigura că operatorii economici prezintă informații fiabile cu privire la respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 26 alineatele (2)-(7) și că pun la dispoziția statelor membre, la cerere, datele care au fost utilizate pentru elaborarea informațiilor. Statele membre impun operatorilor economici să ia măsuri pentru elaborarea unui standard corespunzător de audit independent al informațiilor prezentate și să prezinte dovezi că au făcut acest lucru. Auditul verifică dacă sistemele utilizate de operatorii economici sunt precise, fiabile și protejate împotriva fraudelor, inclusiv verificarea pentru a garanta că materialele nu sunt modificate sau eliminate în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să poată deveni deșeu sau reziduu în conformitate cu articolul 26 alineatele (2) - (7). Auditul evaluează frecvența și metodologia prelevării de probe și soliditatea datelor.
Amendamentul 259
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 3 – paragraful 2
Obligațiile prevăzute la prezentul alineat se aplică indiferent dacă biocombustibilii , biolichidele și combustibilii din biomasă sunt produși în interiorul Uniunii sau importați.
Obligațiile prevăzute la prezentul alineat se aplică indiferent dacă biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă sunt produși în interiorul Uniunii sau importați. Se pun la dispoziția consumatorilor informațiile referitoare la originea geografică a biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă.
Amendamentul 260
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 4
4.   Comisia poate decide ca sistemele internaționale sau naționale voluntare de stabilire a standardelor de producție a produselor obținute din biomasă să conțină date exacte în sensul articolului 26 alineatul (7) și/sau să demonstreze că loturile de biocombustibili , de biolichide sau de combustibili din biomasă respectă criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 26 alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) și/sau ca nicio materie să nu fie modificată sau eliminată în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să fie acoperită de anexa IX. Atunci când demonstrează că cerințele stabilite la articolul 26 alineatele (5) și (6) pentru biomasa forestieră sunt îndeplinite, operatorii pot decide să furnizeze direct dovezile necesare la nivel de exploatație forestieră. Comisia poate recunoaște, de asemenea, zonele de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, protejate și recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, în sensul articolului 26 alineatul (2) litera (b) punctul (ii).
(4)   Comisia poate decide ca sistemele internaționale sau naționale voluntare de stabilire a standardelor de producție a produselor obținute din biomasă să conțină date exacte în sensul articolului 26 alineatul (7) și/sau să demonstreze că loturile de biocombustibili , de biolichide sau de combustibili din biomasă respectă criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 26 alineatele (2), (3), (4), (5) și (6) și/sau ca nicio materie să nu fie modificată sau eliminată în mod intenționat astfel încât lotul sau o parte a acestuia să fie acoperită de anexa IX. Atunci când demonstrează că cerințele stabilite la articolul 26 alineatele (5) și (6) pentru biomasa forestieră sunt îndeplinite, operatorii pot decide să furnizeze direct dovezile necesare la nivelul bazei de aprovizionare. Comisia poate recunoaște, de asemenea, zonele de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, protejate și recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, în sensul articolului 26 alineatul (2) litera (b) punctul (ii).
Amendamentul 261
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 5 – paragraful 3
Pentru a se asigura faptul că respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este verificată într-un mod eficient și armonizat și în special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate să specifice norme de punere în aplicare detaliate, inclusiv standarde adecvate de fiabilitate, de transparență și de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Atunci când specifică aceste standarde, Comisia acordă o atenție deosebită necesității de a reduce la minimum sarcina administrativă. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut.
Pentru a se asigura faptul că respectarea criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră este verificată într-un mod eficient și armonizat și în special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate să specifice norme de punere în aplicare detaliate, inclusiv standarde adecvate de fiabilitate, de transparență și de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Atunci când specifică aceste standarde, Comisia acordă o atenție deosebită necesității de a reduce la minimum sarcina administrativă. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut. În cazul în care un stat membru invocă un motiv de îngrijorare în ceea ce privește funcționarea unui sistem voluntar, Comisia investighează chestiunea și ia măsurile corespunzătoare.
Amendamentul 262
Propunere de directivă
Articolul 27 – alineatul 7 a (nou)
(7a)  Comisia poate verifica, în orice moment, fiabilitatea informațiilor legate de respectarea criteriilor de durabilitate sau de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prezentate de operatorii economici care își desfășoară activitatea pe piața Uniunii sau la cererea unui stat membru.
Amendamentul 263
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
Materiile prime a căror producție a condus la schimbarea directă a utilizării terenurilor, cum ar fi o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene și unde valoarea emisiilor în legătură cu schimbarea directă a utilizării terenurilor (el) este calculată în conformitate cu anexa V partea C punctul 7, sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor egale cu zero.
Amendamentul 264
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 2
2.   Statele membre pot prezenta Comisiei rapoarte care includ informații privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate ca nivel 2 în nomenclatorul unităților teritoriale de statistică ( „NUTS”) sau la un nivel NUTS de detaliere superior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului. Rapoartele sunt însoțite de o descriere a metodei și a surselor de date folosite pentru a calcula nivelul emisiilor. Metoda respectivă ia în considerare caracteristicile solului, clima și randamentul preconizat de materii prime .
(2)   Statele membre pot prezenta Comisiei rapoarte care includ informații privind emisiile tipice de gaze cu efect de seră în urma cultivării de materii prime agricole sau forestiere aferente zonelor de pe teritoriul lor care sunt clasificate ca nivel 2 în nomenclatorul unităților teritoriale de statistică ( „NUTS”) sau la un nivel NUTS de detaliere superior în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului. Rapoartele sunt însoțite de o descriere a metodei și a surselor de date folosite pentru a calcula nivelul emisiilor. Metoda respectivă ia în considerare caracteristicile solului, clima și randamentul preconizat de materii prime.
Amendamentul 265
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 4
4.   Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2), ca rapoartele menționate la alineatele (2) și (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime de biomasă agricolă produse în mod tradițional în zonele incluse în aceste rapoarte în sensul articolului 26 alineatul (7). Prin urmare, aceste date pot fi folosite în locul valorilor implicite detaliate pentru cultivare stabilite în anexa V partea D sau E pentru biocombustibili și biolichide și în anexa VI partea C pentru combustibilii din biomasă.
(4)   Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31 alineatul (2), ca rapoartele menționate la alineatele (2) și (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime de biomasă agricolă și forestieră produse în mod tradițional în zonele incluse în aceste rapoarte în sensul articolului 26 alineatul (7). Prin urmare, aceste date pot fi folosite în locul valorilor implicite detaliate pentru cultivare stabilite în anexa V partea D sau E pentru biocombustibili și biolichide și în anexa VI partea C pentru combustibilii din biomasă.
Amendamentul 266
Propunere de directivă
Articolul 28 – alineatul 5 – paragraful 1
Comisia revizuiește în permanență anexa V și anexa VI în vederea adăugării sau a revizuirii , atunci când se justifică, a unor valori pentru filierele de producție a biocombustibililor , biolichidelor și combustibililor din biomasă . În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa V partea C și în anexa VI partea B.
Comisia revizuiește în permanență anexa V și anexa VI în vederea adăugării sau a revizuirii, atunci când se justifică, a unor valori pentru filierele de producție a biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă pe baza celor mai recente evoluții tehnologice și dovezi științifice. În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa V partea C și în anexa VI partea B.
Amendamentul 267
Propunere de directivă
Articolul 30 – alineatul 1
1.   Comisia monitorizează originea biocombustibililor , a biolichidelor și a combustibililor din biomasă consumați în Uniune , precum și impactul pe care producția acestora o are asupra destinației terenurilor, inclusiv impactul deplasării, în Uniune și în principalele țări terțe furnizoare. Monitorizarea se bazează pe planurile energetice și climatice naționale integrate și pe rapoartele intermediare aferente ale statelor membre, impuse de articolele 3, 15 și 18 din Regulamentul [privind guvernanța] , precum și pe cele ale țărilor terțe relevante, ale organizațiilor interguvernamentale, pe studiile științifice din domeniu și pe orice alte informații pertinente. De asemenea, Comisia monitorizează modificările prețurilor materiilor prime asociate cu utilizarea biomasei pentru energie, precum și eventualele efecte pozitive și negative asociate asupra securității alimentare.
(1)  Comisia monitorizează originea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă consumați în Uniune, precum și impactul pe care producția de energie regenerabilă din aceștia și din alte surse o are asupra destinației terenurilor, inclusiv impactul deplasării, în Uniune și în țările terțe furnizoare. Monitorizarea se bazează pe planurile energetice și climatice naționale integrate și pe rapoartele intermediare aferente ale statelor membre, impuse de articolele 3, 15 și 18 din Regulamentul ... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice, 2016/0375(COD)], precum și pe cele ale țărilor terțe relevante, ale organizațiilor interguvernamentale, pe studiile științifice din domeniu, pe datele provenite de la sateliți și pe orice alte informații pertinente. De asemenea, Comisia monitorizează modificările prețurilor materiilor prime asociate cu utilizarea biomasei pentru energie, precum și eventualele efecte pozitive și negative asociate asupra securității alimentare și asupra utilizărilor concurente ale materialelor.
Amendamentul 268
Propunere de directivă
Articolul 32 – alineatul 2
2.   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatele (5) și (6), la articolul 19 alineatele (11) și (14), la articolul 25 alineatul (6) și la articolul 28 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 1 ianuarie 2021 .
(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7 alineatele (3), (5) și (6), la articolul 19 alineatele (11) și (14), la articolul 25 alineatul (6) și la articolul 28 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 1 ianuarie 2021.
Amendamentul 269
Propunere de directivă
Articolul 32 – alineatul 3 – paragraful 1
Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatele (5) și (6), la articolul 19 alineatele (11) și (14), la articolul 25 alineatul (6) și la articolul 28 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
Delegarea de competențe menționată la articolul 7 alineatele (3), (5) și (6), la articolul 19 alineatele (11) și (14), la articolul 25 alineatul (6) și la articolul 28 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
Amendamentul 270
Propunere de directivă
Anexa I a (nouă)
Anexa Ia
1.   Obiectivele unui stat membru pentru 2030 reprezintă suma elementelor următoare, exprimate fiecare în parte ca puncte procentuale:
(a)   obiectivul național obligatoriu al statului membru pentru 2020 astfel cum este prevăzut în anexa I;
(b)   o contribuție forfetară („Cforfetar”);
(c)   o contribuție bazată pe PIB pe cap de locuitor („CPIB”);
(d)   o contribuție bazată pe potențial („Cpotențial”);
(e)   o contribuție care reflectă nivelul de interconectare al statului membru („Cinterco”).
2.   Cforfetar este același pentru fiecare stat membru în parte. Cforfetar al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30% la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.
3.   CPIB se alocă între statele membre pe baza unui indice al PIB-ului pe cap de locuitor raportat la media Uniunii, unde indicele pentru fiecare stat membru în parte este limitat la 150% din media Uniunii. CPIB al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30% la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.
4.   Cpotențial se alocă între statele membre pe baza diferenței dintre cota RES a unui stat membru în 2030 astfel cum este indicată în scenariul PRIMES EUCO3535 și obiectivul său obligatoriu pentru 2020. Cpotențial al tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 30% la diferența dintre obiectivele Uniunii pentru 2030 și 2020.
5.  CInterco se alocă între statele membre pe baza unui indice al cotei de interconectare a rețelelor de energie electrică raportat la media UE, unde indicele cotei de interconectare pentru fiecare stat membru în parte este limitat la 150 % din media UE. CInterco a tuturor statelor membre împreună contribuie în proporție de 10 % la diferența dintre obiectivele UE pentru 2030 și 2020.
Amendamentul 271
Propunere de directivă
Anexa V – Partea C – punctul 3 – litera a – formulă
REDUCERE = (E F(t) – E B /E F(t))
REDUCERE = (E F(t) – E B) /E F(t)
Amendamentul 272
Propunere de directivă
Anexa V – Partea C – punctul 15
15.  Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea carbonului, eccr, este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează în sectorul energiei sau al transporturilor.
15.  Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea carbonului, eccr, se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează la înlocuirea CO2 de origine fosilă, utilizat în produse și servicii comerciale.
Amendamentul 319
Propunere de directivă
Anexa VI – partea B – punctul 3 – litera a - formula 1
REDUCERE = (E-F(t) – EB(t)/ E-F (t)
REDUCERE = (E-F(t) – EB(t))/ E-F (t)
Amendamentul 273
Propunere de directivă
Anexa VII – punctul 1 – paragraful 2 – liniuța 1
—  Qutilizabil = totalul estimat a căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menționate la articolul 7 alineatul (4), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare.
—  Qutilizabil = totalul estimat a căldurii utilizabile generate de pompele de căldură pentru producerea de încălzire și răcire care îndeplinesc criteriile menționate la articolul 7 alineatul (4), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare.
Amendamentul 274
Propunere de directivă
Anexa IX – Partea A – litera b
(b)  Fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la articolul 11 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/98/CE.
eliminat
Amendamentele 284 și 311
Propunere de directivă
Anexa IX – Partea B – litera c
(c)  Melase care sunt produse ca subprodus rezultat din procesul de rafinare a trestiei de zahăr sau a sfeclei de zahăr, cu condiția să fi fost respectate cele mai bune standarde industriale pentru extragerea zahărului.
eliminat
Amendamentul 312
Propunere de directivă
Anexa X – partea A
Partea A: [...]
eliminat

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0392/2017).


Eficiența energetică ***I
PDF 656kWORD 94k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică (COM(2016)0761 – C8-0498/2016 – 2016/0376(COD))(1)
P8_TA(2018)0010A8-0391/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice va genera beneficii pentru mediu, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va genera un număr mai mare de locuri de muncă și o activitate economică la nivelul tuturor sectoarelor economiei. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite prin Acordul de la Paris din decembrie 2015 de către părțile la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.
(1)  Moderarea cererii de energie reprezintă una dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei privind uniunea energetică, adoptată la 25 februarie 2015. Îmbunătățirea eficienței energetice pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând generarea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, va fi benefică pentru mediu, va îmbunătăți calitatea aerului și a sănătății publice, va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, va îmbunătăți securitatea energetică prin reducerea dependenței de importurile de energie din afara Uniunii, va scădea costurile cu energia ale gospodăriilor și ale întreprinderilor, va contribui la atenuarea sărăciei energetice și va conduce la creșterea competitivității, generarea unui număr mai mare de locuri de muncă și intensificarea activității economice la nivelul tuturor sectoarelor economiei, îmbunătățind astfel calitatea vieții cetățenilor. Acest lucru este în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul uniunii energetice și al agendei globale privind schimbările climatice stabilite de Conferința părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21), care a avut loc la Paris în decembrie 2015 („Acordul de la Paris”), în care se afirmă că creșterea temperaturii medii globale ar trebui să se mențină cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și că ar trebui să se continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului2 constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să se asigure că eficiența energetică și răspunsul din partea cererii pot concura în mod egal cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic. Îmbunătățirile în materie de eficiență energetică trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii pe care eficiența energetică le poate aduce societății europene, în special cetățenilor și întreprinderilor.
(2)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului9 constituie o componentă a progresului în direcția realizării uniunii energetice, în temeiul căreia eficiența energetică ar trebui tratată ca o sursă de energie în sine. Atunci când se stabilesc noi norme privind oferta și alte domenii de politică ar trebui să se țină seama de principiul „eficiența energetică pe primul loc”. Comisia ar trebui să acorde prioritate eficienței energetice și răspunsului din partea cererii în locul creșterii capacității de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare și de planificare pentru sistemul energetic. Investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice finale trebuie realizate ori de câte ori sunt mai rentabile decât soluțiile echivalente din partea ofertei. Acest lucru ar trebui să ajute la valorificarea numeroaselor beneficii ale creșterii gradului de eficiență energetică în toate etapele lanțului energetic și să îmbunătățească astfel nivelul de bunăstare a societății europene. Pentru a debloca întregul potențial al acestor beneficii și pentru a pune în aplicare cu succes măsurile de politică vizate, Comisia și statele membre ar trebui să conlucreze atât cu autoritățile locale și regionale, cât și cu orașele, întreprinderile și cetățenii din toată Uniunea pentru a se asigura că creșterea eficienței energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice, comportamentale și economice merge mână în mână cu intensificarea creșterii economice.
__________________
__________________
9Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
9Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Toate formele de energie primară (din surse neregenerabile și regenerabile) ar trebui să țină seama de energia de intrare suplimentară necesară pentru a obține energia respectivă, a înființa și a exploata centralele electrice și a le dezafecta, precum și pentru a elimina riscurile asociate la adresa mediului.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 2 b (nou)
(2b)  Măsurile adoptate de statele membre ar trebui să fie sprijinite de instrumente financiare ale Uniunii bine concepute și eficace, cum ar fi fondurile structurale și de investiții europene, Fondul european pentru investiții strategice și Banca Europeană de Investiții, care ar trebui să sprijine investițiile în eficiența energetică în toate etapele lanțului energetic și să utilizeze o analiză cost-beneficiu cuprinzătoare, care să se bazează pe un model de rate de actualizare diferențiate. Sprijinul financiar ar trebui să se concentreze pe metode eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru creșterea eficienței energetice, care să ducă la reducerea consumului de energie. Realizarea unui obiectiv de eficiență energetică ambițios necesită eliminarea anumitor bariere, cum ar fi recenta precizare din partea Eurostat privind modul de înregistrare a contractelor de performanță energetică în cadrul conturilor naționale pentru a facilita investițiile în măsurile de eficiență energetică.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Consiliul European din octombrie 2014 a stabilit un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.
(3)  Consiliul European din octombrie 2014 a susținut un obiectiv de eficiență energetică de 27 % pentru 2030, care urma să fie revizuit până în 2020 „având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii”. În decembrie 2015, Parlamentul European i-a solicitat Comisiei să evalueze, de asemenea, viabilitatea unui obiectiv de eficiență energetică de 40 % pentru același interval de timp. Prin urmare, este oportună reexaminarea și modificarea în consecință a directivei, pentru a o adapta perspectivei pentru anul 2030.
Amendamentul 102
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  În cadrul perspectivei pentru 2030 nu există obiective obligatorii la nivel național. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv obligatoriu de 30 %. Această clarificare la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile contribuții naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 23 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 17 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.
(4)  În cadrul perspectivei pentru 2030 nu există obiective obligatorii la nivel național. Necesitatea ca Uniunea să își îndeplinească obiectivele de eficiență energetică la nivelul UE, exprimate în consum de energie primară și finală, în 2020 și în 2030 ar trebui stabilită clar, sub forma unui obiectiv orientativ de 30 %. Această clarificare la nivelul Uniunii nu ar trebui să restricționeze statele membre, deoarece se menține libertatea acestora de a-și stabili propriile contribuții naționale pe baza consumului de energie primară sau finală, a economiilor de energie primară sau finală sau a intensității energetice. Statele membre ar trebui să își stabilească propriile contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică ținând seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. În consecință, consumul de energie primară ar trebui redus cu 23 %, iar consumul de energie finală ar trebui redus cu 17 % la nivelul Uniunii, față de nivelurile din 2005. Este necesară o evaluare periodică a progreselor înregistrate în direcția atingerii obiectivului Uniunii pentru 2030, aceasta fiind prevăzută în propunerea legislativă privind guvernanța uniunii energetice.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  La stabilirea obiectivelor naționale în materie de eficiență energetică ar trebui să fie aplicat principiul echității între statele membre. Energia reprezintă un produs esențial, iar nivelurile minime de consum de energie sunt, prin urmare, inevitabile, fapt care ar trebui luat în considerare în mod corespunzător la stabilirea obiectivelor naționale. În general, țările al căror consum de energie pe cap de locuitor este sub media UE ar trebui să beneficieze de o mai mare flexibilitate în stabilirea obiectivelor lor.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 4 b (nou)
(4b)  Eficiența operațională a sistemelor energetice în orice moment este influențată de posibilitatea de a alimenta rețeaua, în mod flexibil și fără obstacole, cu energie generată din surse diferite, cu diferite grade de inerție și de punere în funcțiune; îmbunătățirea acestei eficiențe va permite o mai bună utilizare a energiei din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană combinată cu turbine cu gaz, pentru a evita supraîncărcarea rețelelor alimentate de unitățile convenționale de energie de mari dimensiuni, care dețin un nivel semnificativ de inerție termică.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 4 c (nou)
(4c)  Comisia și statele membre trebuie să se asigure că reducerea consumului de energie rezultă dintr-o mai mare eficiență energetică și nu ca urmare a circumstanțelor macroeconomice.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 4 d (nou)
(4d)  Statele membre ar trebui să identifice posibilitățile rentabile de eficiență energetică pe baza unui calcul ascendent pentru fiecare sector în parte, întrucât acestea depind de mixul energetic, de structura economiei și de ritmul dezvoltării economice.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Obligația ca statele membre să stabilească strategii pe termen lung pentru mobilizarea investițiilor în renovarea parcului lor imobiliar național și să le notifice Comisiei ar trebui eliminată din Directiva 2012/27/UE și adăugată la Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului10, unde se potrivește cu planurile pe termen lung pentru clădirile al căror consum energetic este aproape egal cu zero și pentru decarbonizarea clădirilor.
(5)  Obligația ca statele membre să stabilească strategii pe termen lung pentru facilitarea renovării parcului lor imobiliar național și să le notifice Comisiei ar trebui eliminată din Directiva 2012/27/UE și adăugată la Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului10, unde se potrivește cu planurile pe termen lung pentru clădirile al căror consum energetic este aproape egal cu zero și pentru decarbonizarea clădirilor.
__________________
__________________
10 Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
10 Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea clădirilor.
(6)  Având în vedere cadrul de politică energetică și climatică pentru 2030, obligația privind economiile de energie ar trebui extinsă dincolo de anul 2020. Prelungirea perioadei de angajament dincolo de 2020 ar crea o mai mare stabilitate pentru investitori și, prin urmare, ar încuraja investițiile pe termen lung și măsurile privind eficiența energetică pe termen lung, precum renovarea majoră a clădirilor cu obiectivul pe termen lung de a obține un parc imobiliar cu un consum de energie aproape egal cu zero. Obligația de economisire a energiei a fost esențială pentru generarea de creștere economică și de locuri de muncă la nivel local și ar trebui să se aplice în continuare pentru a garanta că UE își poate atinge obiectivele privind energia și clima prin crearea de noi oportunități și poate reduce dependența consumului de energie de creștere. Cooperarea cu sectorul privat este importantă pentru a evalua condițiile în care pot fi deblocate investițiile private pentru proiectele de eficiență energetică și pentru a dezvolta noi modele de venituri pentru inovare în domeniul eficienței energetice.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Îmbunătățirile privind eficiența energetică au, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității aerului, întrucât clădirile mai eficiente din punct de vedere energetic reduc cererea de combustibili pentru încălzire, în special cererea de combustibili solizi pentru încălzire. Prin urmare, măsurile de eficiență energetică contribuie la îmbunătățirea calității aerului interior și exterior și la realizarea, într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, a obiectivelor politicii Uniunii privind calitatea aerului, astfel cum sunt stabilite în special prin Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului1a. Reducerea cererii de energie în clădiri ar trebui să fie considerată un element al politicii în domeniul calității aerului, în general, și, în special, în statele membre în care atingerea limitelor Uniunii privind emisiile de poluanți atmosferici este problematică, iar eficiența energetică ar putea contribui la atingerea acestor obiective.
__________________
1a Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1)
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de 1,5 % din vânzările anuale de energie. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin noi măsuri de politică adoptate în decursul noii perioade de obligații, cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030, sau prin noi acțiuni individuale ca urmare a măsurilor de politică adoptate în timpul sau înaintea perioadei anterioare, însă cu privire la care acțiunile individuale ce declanșează economii de energie sunt introduse de fapt în noua perioadă.
(7)  Statele membre trebuie să îndeplinească o cerință de economisire cumulativă la nivelul utilizării finale, pe întreaga perioadă de obligații, echivalentă cu economii „noi” de cel puțin 1,5 %. Această cerință ar putea fi îndeplinită prin economiile de energie care rezultă din măsurile de politică, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale care generează economii de energie verificabile după 2020. Economiile realizate în fiecare perioadă ar trebui să se bazeze în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare).
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Noile economii ar trebui să fie suplimentare față de scenariul de statu-quo, astfel încât economiile care s-ar fi produs în orice caz să nu poată fi revendicate. Pentru a calcula impactul măsurilor introduse, pot fi luate în calcul numai economiile nete, măsurate ca modificări ale consumului de energie care pot fi atribuite în mod direct măsurii de eficiență energetică în cauză. Pentru a calcula economiile nete, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință cu privire la modul în care ar evolua situația în absența politicii în cauză. Intervenția politică ar trebui evaluată în raport cu acest nivel de referință definit. Statele membre ar trebui să țină cont de faptul că în același interval de timp se pot realiza și alte intervenții politice, care ar putea avea de asemenea un impact asupra economiilor de energie, astfel că nu toate modificările observate de la introducerea intervenției politice evaluate pot fi atribuite exclusiv măsurii de politică respective. Acțiunile părții obligate, participante sau mandatate ar trebui să contribuie efectiv la realizarea economiilor revendicate pentru a se asigura îndeplinirea cerinței privind importanța.
(9)  Noile economii de energie ar trebui să fie suplimentare față de scenariul de statu-quo, astfel încât economiile care s-ar fi produs în orice caz să nu poată fi revendicate. Pentru a calcula impactul măsurilor introduse, pot fi luate în calcul numai economiile nete, măsurate ca modificări ale consumului de energie care pot fi atribuite în mod direct măsurii de eficiență energetică în cauză. Pentru a calcula economiile nete, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință cu privire la modul în care ar evolua situația în absența politicii în cauză. Intervenția politică ar trebui evaluată în raport cu acest nivel de referință definit. Statele membre ar trebui să țină cont de faptul că în același interval de timp se pot realiza și alte intervenții politice, care ar putea avea de asemenea un impact asupra economiilor de energie, astfel că nu toate modificările observate de la introducerea intervenției politice evaluate pot fi atribuite exclusiv măsurii de politică respective. Acțiunile părții obligate, participante sau mandatate ar trebui să contribuie efectiv la realizarea economiilor revendicate pentru a se asigura îndeplinirea cerinței privind importanța.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  Este important să se includă toate etapele lanțului energetic la calcularea economiilor pentru a crește potențialul de economisire a energiei în transportul și distribuția de energie electrică.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Recunoscând faptul că renovarea clădirilor reprezintă un element esențial și pe termen lung în ceea ce privește sporirea economiilor de energie, este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.
(10)  Economiile de energie care rezultă din punerea în aplicare a legislației Uniunii nu pot fi revendicate decât în cazul în care măsura respectivă depășește minimul impus de legislația Uniunii în cauză, fie prin stabilirea unor cerințe mai ambițioase de eficiență energetică la nivel național, fie prin sporirea gradului de utilizare a măsurii. Clădirile prezintă un potențial semnificativ pentru creșterea în continuare a eficienței energetice, iar renovarea clădirilor contribuie în mod esențial și pe termen lung la creșterea economiilor de energie datorită economiilor de scară. Prin urmare, este necesar să se clarifice faptul că toate economiile de energie care rezultă din măsurile ce promovează renovarea clădirilor existente pot fi revendicate dacă sunt suplimentare față de evoluțiile care s-ar fi produs în absența măsurii de politică respective și dacă statul membru demonstrează că părțile obligate, participante sau mandatate au contribuit efectiv la realizarea economiilor revendicate care rezultă din măsura în cauză.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Gestionarea eficientă a apei poate contribui în mod semnificativ la economiile de energie. Sectorul apei și al apelor uzate reprezintă 3,5% din consumul de energie electrică în Uniune1a. În plus, se așteaptă ca cererea de apă să crească cu 25 % până în 2040, în principal în zonele urbane. În același timp, scurgerile de apă reprezintă 24 % din cantitatea totală de apă consumată în Uniune, conducând la pierderi de energie și apă. Toate măsurile care au vizat o gestionare mai eficientă a apei și o reducere a consumului de apă au, prin urmare, potențialul de a contribui în mod semnificativ la obiectivul de eficiență energetică al Uniunii1b.
__________________
1aWorld Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.
1bWorld Energy Outlook 2016 (Perspective energetice mondiale 2016), Agenția Internațională a Energiei, 2016.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 10 b (nou)
(10b)  Această revizuire include dispoziții legate de considerarea eficienței energetice drept o prioritate de infrastructură, recunoscând că aceasta respectă definiția infrastructurii utilizate de FMI și de alte instituții economice, transformând-o într-un element esențial și într-o prioritate în deciziile viitoare de investiții în infrastructura energetică europeană1a.
__________________
1aFormulare din Raportul Parlamentului European din 2 iunie 2016 referitor la punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică (2012/27/UE) (2015/2232(INI)).
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 10 c (nou)
(10c)  Sectorul energiei este cel mai mare consumator de apă din Uniune, fiind răspunzător de 44 % din consumul de apă1a. Utilizarea tehnologiilor și a proceselor inteligente pentru gestionarea eficientă a apei are potențialul de a genera economii semnificative de energie, sporind în același timp competitivitatea întreprinderilor.
__________________
1aDocument de lucru al serviciilor Comisiei, Agricultura și gestionarea durabilă a apei în UE, 28 aprilie 2017.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 10 d (nou)
(10d)  Sectorul apei și al apelor uzate poate contribui, de asemenea, la producerea de energie din surse regenerabile și la reducerea aprovizionării cu energie din combustibili fosili. De exemplu, recuperarea energiei din nămolurile produse prin tratarea apelor reziduale permite producerea de energie la fața locului.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în special în avantajul consumatorilor afectați de sărăcia energetică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică, iar această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii afectați de sărăcia energetică.
(12)  Îmbunătățirile aduse eficienței energetice a clădirilor ar trebui să fie în avantajul tuturor consumatorilor, în special al gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică. Fiecare stat membru poate defini sărăcia energetică și ce anume constituie o gospodărie cu venituri reduse, în conformitate cu situația națională specifică. De asemenea, statele membre pot solicita părților obligate să includă în măsurile de economisire a energiei obiective sociale legate de sărăcia energetică. Această posibilitate ar trebui acum extinsă la măsurile alternative și transformată într-o obligație, lăsând în același timp statelor membre o flexibilitate deplină în ceea ce privește amploarea, domeniul de aplicare și conținutul acestor măsuri. Conform articolului 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, politicile UE privind eficiența energetică ar trebui să fie incluzive și, prin urmare, să asigure și faptul că măsurile de eficiență energetică sunt accesibile pentru consumatorii cu venituri reduse, afectați de sărăcia energetică.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Răspunsul la cererea de energie electrică pe timp de zi și pe timp de noapte este un instrument important pentru îmbunătățirea eficienței energetice, deoarece sporește în mod semnificativ posibilitățile de economisire a energiei pentru consumatori, prin faptul că le permite să ia decizii pe baza informațiilor care indică posibilitatea de a optimiza consumul de energie în perioadele de cerere de energie, inclusiv în perioadele de vârf, pentru a permite o mai bună utilizare a rețelelor de transport și a resurselor de producție.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 12 b (nou)
(12b)  Pentru a ajunge la facturi scăzute la energie este nevoie să se sprijine consumatorii să își reducă consumul de energie prin reducerea nevoilor energetice ale clădirilor, prin îmbunătățirea eficienței aparatelor electrocasnice, prin disponibilitatea unor moduri de transport cu energie redusă, integrate în transportul public și rețelele de piste ciclabile. Îmbunătățirea anvelopelor clădirilor și reducerea necesității și a consumului de energie sunt aspecte fundamentale pentru ameliorarea condițiilor de sănătate ale segmentelor de populație cu venituri reduse.
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 12 c (nou)
(12c)  Este esențial să se sensibilizeze opinia publică și să se furnizeze informații corecte cu privire la beneficiile creșterii eficienței energetice și la posibilitatea punerii sale în aplicare pentru toți cetățenii Uniunii. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, esențială pentru poziția geopolitică și securitatea Uniunii, prin reducerea dependenței sale față de importul de combustibili din țări terțe.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 12 d (nou)
(12d)  În condițiile în care aproximativ 50 de milioane de gospodării din Uniune sunt afectate de sărăcia energetică, măsurile de eficiență energetică trebuie să se afle în centrul oricărei strategii rentabile de soluționare a sărăciei energetice și a vulnerabilității consumatorilor, acestea fiind complementare politicilor de securitate socială de la nivelul statelor membre. Pentru a se asigura că măsurile de eficiență energetică reduc sărăcia energetică pentru locatari în mod durabil, ar trebui să se ia în considerare eficiența din punctul de vedere al costurilor a acestor măsuri, precum și accesibilitatea din punct de vedere financiar pentru proprietari și locatari și ar trebui garantat un sprijin financiar adecvat pentru astfel de măsuri la nivelul statelor membre. Parcul imobiliar al Uniunii va trebui să fie alcătuit, pe termen lung, din clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris. Ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente și cel mai greu se ajunge la clădirile ai căror locatari sunt cetățeni cu venituri reduse, afectați de sărăcia energetică. Măsurile prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește obligațiile de economisire a energiei, schemele de obligații în materie de eficiență energetică și măsurile alternative de politică sunt, prin urmare, de o importanță deosebită.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 12 e (nou)
(12e)  Costurile și beneficiile tuturor măsurilor de eficiență energetică luate, inclusiv perioadele de recuperare a investiției, ar trebui să fie pe deplin transparente pentru consumatori.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat la Conferința Părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP21) care a avut loc la Paris în decembrie 2015. Prin urmare, în vederea îndeplinirii cerințelor lor de eficiență energetică, statele membre ar trebui să poată lua în calcul o anumită cantitate de energie din surse regenerabile generată pe sau în clădiri pentru uz propriu. În acest scop, ar trebui să se permită statelor membre să utilizeze metodologii de calcul stabilite în temeiul Directivei 2010/31/UE.
(13)  Energia generată pe sau în clădiri prin tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile permite reducerea cantității de energie fosilă furnizată. Reducerea consumului de energie și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul construcțiilor reprezintă măsuri importante pentru a reduce dependența energetică a Uniunii și emisiile de gaze cu efect de seră, îndeosebi având în vedere obiectivele ambițioase privind clima și energia stabilite pentru 2030, precum și angajamentul global asumat în cadrul Acordului de la Paris.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Bilanțul energetic în întreprinderile și industriile statelor membre poate fi îmbunătățit, pornind de la principiile economiei circulare, prin utilizarea corespunzătoare a deșeurilor industriale ca materii prime secundare, cu condiția ca acestea să dețină un potențial energetic mai ridicat decât potențialul energetic al materiilor prime alternative.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 13 b (nou)
(13b)  Profitând de noile modele și tehnologii de afaceri, statele membre ar trebui să se străduiască să promoveze și să faciliteze adoptarea măsurilor de eficiență energetică, inclusiv prin intermediul unor servicii energetice inovatoare pentru clienții mari și mici.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 13 c (nou)
(13c)  Statele membre ar trebui să dovedească un nivel ridicat de flexibilitate în conceperea și punerea în aplicare a măsurilor alternative pentru a-și stabili prioritățile naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv a produselor eficiente din punct de vedere energetic și a proceselor tehnologice de producție eficiente din punct de vedere energetic. Este nevoie de sprijin pentru acțiunile axate pe obiective legate de utilizarea eficientă a resurselor naturale sau de necesitatea introducerii economiei circulare.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și de informațiile privind facturarea se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final” ar trebui să se refere la clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru uz propriu, precum și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.
(14)  Ca parte a măsurilor stabilite în comunicarea Comisiei intitulată „Noile avantaje pentru consumatorii de energie”, în contextul uniunii energetice și al strategiei privind încălzirea și răcirea, trebuie consolidate drepturile minime ale consumatorilor de a primi informații corecte, fiabile, clare și la timp cu privire la consumul lor energetic. Deși contoarele individuale ar trebui să fie în continuare necesare în cazul în care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil în sensul că este proporțional cu posibilele economii de energie, articolele 9-11 și anexa VII la Directiva 2012/27/UE ar trebui modificate pentru a prevedea un feedback frecvent și îmbunătățit referitor la consumul de energie, ținând seama de disponibilitatea și de dispozitivele de măsurare cu scopul de a optimiza utilizarea energiei. Statele membre ar trebui, de asemenea, să țină cont de faptul că punerea în aplicare cu succes a noilor tehnologii pentru măsurarea consumului de energie necesită creșterea investițiilor în educație și competențe atât pentru utilizatori, cât și pentru furnizorii de energie. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că drepturile legate de facturare și informațiile privind facturarea sau consumul se aplică consumatorilor de încălzire, de răcire sau de apă caldă furnizată de o sursă centrală, chiar dacă aceștia nu au o relație contractuală directă, individuală, cu un furnizor de energie. Prin urmare, în sensul acestor dispoziții, termenul „utilizator final”, pe lângă clienții finali care achiziționează încălzire, răcire sau apă caldă pentru propria lor utilizare finală, ar trebui să se refere și la ocupanții unităților individuale ale unor clădiri cu mai multe apartamente sau clădiri polivalente, în cazul în care aceste unități sunt aprovizionate dintr-o sursă centrală, iar acești ocupanți nu au un contract direct sau individual cu furnizorul energie. Termenul „subcontorizare” ar trebuie să se refere la măsurarea consumului în unitățile individuale ale acestor clădiri. Până la 1 ianuarie 2020, contoarele de căldură și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou-instalate ar trebui să poată fi citite de la distanță pentru a asigura furnizarea frecventă și rentabilă a informațiilor referitoare la consum. Noul articol 9a este destinat a fi aplicat doar încălzirii, răcirii și apei calde furnizate dintr-o sursă centrală.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  Informațiile privind facturarea și regularizările anuale sunt mijloace importante de informare a clienților. Datele privind consumul și costurile pot, de asemenea, să transmită alte informații care îi ajută pe consumatori să își compare situația actuală cu alte oferte și să recurgă la sistemele de gestionare a plângerilor și de soluționare a litigiilor. Cu toate acestea, având în vedere că litigiile legate de facturare reprezintă o sursă foarte obișnuită de plângeri ale consumatorilor, factor care contribuie la niveluri scăzute persistente de satisfacție și implicare a consumatorilor în sectorul energetic, este necesar ca facturile să fie mai simple, mai clare și mai ușor de înțeles, asigurând totodată că instrumentele separate, cum ar fi informațiile privind facturarea, instrumentele de informare și declarațiile anuale, furnizează toate informațiile necesare pentru a le permite consumatorilor să își regleze consumul de energie, să compare ofertele și să schimbe furnizorii.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 14 b (nou)
(14b)  Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) care intră sub incidența prezentei directive sunt întreprinderile care au mai puțin de 250 de angajați și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 de milioane de euro și/sau al căror bilanț anual total nu depășește 43 de milioane de euro, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei1a.
_______________
1a. Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 15 b (nou)
(15b)  Creșterea eficienței energetice constituie rezultatul direct al următorilor pași în procesele de producție și conversie a energiei: conversia eficientă a energiei primare în energie finală, transportul eficient al acestei energii către consumatori sub formă de energie electrică, energie termică sau combustibili și utilizarea sa cu economie de către consumatorii finali; această eficiență nu ar trebui să aibă drept unic obiectiv efectul de economisire în cadrul pieței de consum, deoarece acesta poate fi rezultatul unor prețuri nefavorabile la energie.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  Reflectând progresul tehnologic și cota în creștere a surselor regenerabile de energie din sectorul producției de energie electrică, coeficientul implicit pentru economii în kWh de energie electrică ar trebui revizuit pentru a reflecta modificarea factorului de energie primară (FEP) pentru energia electrică. Calculul FEP pentru energia electrică se bazează pe valorile medii anuale. Pentru generarea de căldură și de energie electrică nucleară se folosește metoda de contabilizare a conținutului de energie fizică, iar pentru generarea de căldură și de energie electrică din combustibili fosili și din biomasă se folosește metoda de eficiență a conversiei tehnice. Pentru energia din surse regenerabile necombustibilă, metoda reprezintă echivalentul direct bazat pe metoda energiei primare totale. Pentru a calcula cota energiei primare pentru energia electrică în cadrul cogenerării (CHP), se aplică metoda stabilită în anexa II la Directiva 2012/27/UE. Se folosește mai degrabă o poziție medie pe piață, decât una marginală. Eficiența conversiilor se presupune a fi de 100 % pentru energia din surse regenerabile necombustibilă, de 10 % pentru centralele geotermice și de 33 % pentru centralele nucleare. Eficiența totală pentru cogenerare se calculează pe baza celor mai recente date de la Eurostat. În ceea ce privește limitele sistemului, valoarea FEP este 1 pentru toate sursele de energie. Calculele se bazează pe cea mai recentă versiune a Scenariului de referință PRIMES. Valoarea FEP se bazează pe proiecțiile pentru 2020. Analiza cuprinde statele membre ale UE și Norvegia. Setul de date pentru Norvegia se bazează pe datele ENTSO-E.
(16)  Fiind limitat strict la scopurile prezentei directive și reflectând progresul tehnologic și cota în creștere a surselor regenerabile de energie din sectorul producției de energie electrică, coeficientul implicit pentru economii în kWh de energie electrică ar trebui să fie analizat cu atenție și eventual revizuit pentru a reflecta modificarea factorului de energie primară (FEP) pentru energia electrică, reflectând mixul de energie al statului membru respectiv, printr-o metodologie comparabilă și transparentă.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)  Ținând seama de faptul că Consiliul European, în concluziile sale din 10 iunie 2011 privind planul de acțiune pentru eficiență energetică, a subliniat faptul că clădirile reprezintă 40 % din consumul primar de energie al Uniunii, ceea ce reprezintă 50 % din consumul final de energie și, pentru a permite creșterea economică și a încuraja ocuparea forței de muncă în sectoare care necesită calificări speciale, de exemplu în sectorul construcțiilor și în sectorul fabricării de produse pentru construcții, precum și în activități profesionale cum ar fi arhitectura și planificarea urbană și serviciile de consultanță privind tehnologiile de încălzire și răcire, statele membre ar trebui să stabilească o strategie pe termen lung în aceste domenii pentru perioada de după 2020.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 16 b (nou)
(16b)  Factorul de energie primară (PEF) ar trebui utilizat ca instrument de reducere a consumului și a dependenței de combustibili fosili și de creștere a eficienței energetice, precum și de extindere a resurselor regenerabile de energie. În acest sens, coeficientul implicit pentru economiile în kWh de energie electrică ar trebui adaptat atunci când evoluțiile tehnologice, economice sau sociale demonstrează necesitatea unui coeficient implicit mai scăzut. Comisia ar trebui să analizeze și, dacă este cazul, să prezinte o propunere legislativă de modificare a coeficientului implicit al PEF până în 2024.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 17
(17)  Pentru a se asigura faptul că anexele la directivă și valorile de referință armonizate ale eficienței, menționate la articolul 14 alineatul (10), pot fi actualizate, este necesar să se prelungească delegarea de competențe acordată Comisiei.
eliminat
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 18
(18)  Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a directivei și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024.
(18)  Pentru a putea evalua eficacitatea Directivei 2012/27/UE, ar trebui introdusă o cerință de revizuire generală a respectivei directive și de transmitere a unui raport către Parlamentul European și către Consiliu până la data de 28 februarie 2024. Această dată va fi după bilanțul general al CCONUSC din 2023 pentru a permite alinierile necesare la procesul respectiv, ținând seama, de asemenea, de evoluțiile economice și în materie de inovare.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 19 a (nou)
(19a)  Statele membre al căror PIB pe cap de locuitor este mai mic decât media PIB-ului pe cap de locuitor din Uniune ar trebui să aibă posibilitatea de a crește consumul de energie primară, cu condiția ca transformarea acesteia în energie finală, transportul și distribuția sa ulterioară, precum și economiile utile de pe piața de consum să ia în considerare o creștere semnificativă a eficienței energetice în fiecare etapă a procesului tehnologic al fluxului de energie primară eliberată.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 19 b (nou)
(19b)  Autorităților locale și regionale ar trebui să li se ofere un rol principal în dezvoltarea și proiectarea, executarea și evaluarea măsurilor prevăzute în directivă, astfel încât acestea să poată aborda în mod adecvat caracteristicile specifice ale propriului climat, propriei culturi și societăți.
Amendamentele 110/rev și 100
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2012/27/UE
Articolul 1 – alineatul 1
1.   Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de 30 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru viitoare creșteri ale eficienței energetice după aceste date. Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea și utilizarea energiei și prevede stabilirea de obiective și contribuții naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și pentru 2030.
(1)   Prezenta directivă stabilește un cadru comun de măsuri pentru promovarea eficienței energetice pe teritoriul Uniunii, prin punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” pe parcursul întregului lanț energetic, incluzând producerea, transportul, distribuția și utilizarea finală a energiei, pentru a asigura atingerea obiectivelor principale ale Uniunii de 20 % pentru anul 2020 și a obiectivelor sale principale obligatorii de minimum 35 % pentru anul 2030 în ceea ce privește eficiența energetică și deschide calea pentru creșteri viitoare ale eficienței energetice după 2030, în conformitate cu obiectivele pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050 și cu Acordul de la Paris. Prezenta directivă stabilește norme menite să elimine obstacolele existente pe piața energiei și să depășească deficiențele pieței care împiedică eficiența în ceea ce privește aprovizionarea cu energie și utilizarea acesteia și prevede stabilirea de obiective naționale orientative în materie de eficiență energetică pentru 2020 și de obiective naționale în materie de eficiență energetică pentru 2030.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2012/27/UE
Articolul 1 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  Prezenta directivă contribuie la punerea în aplicare a principiului „eficiența energetică pe primul loc” și garantează că eficiența energetică și reacția din partea cererii pot concura în condiții de egalitate cu capacitatea de producție. Eficiența energetică trebuie luată în considerare ori de câte ori se iau decizii financiare sau de planificare relevante pentru sistemul energetic.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2012/27/UE
Articolul 1 – alineatul 1 b (nou)
(1b)  Pentru a mobiliza finanțarea privată pentru măsurile de eficiență energetică și reabilitările energetice, Comisia lansează un dialog atât cu instituțiile financiare publice, cât și cu cele private pentru a cartografia potențialele mecanisme politice. Dat fiind marele potențial de îmbunătățire a eficienței energetice în sectorul construcțiilor, se iau în considerare în mod special investițiile în respectivul sector, punând accentul în principal pe clădirile rezidențiale cu gospodării cu venituri reduse, expuse riscului de sărăcie energetică. În plus, pentru a face investițiile în proiecte de eficiență energetică mai interesante din punct de vedere financiar și mai fezabile pentru investitori, Comisia analizează modalitățile de a integra proiectele mici în cele mai mari. Comisia furnizează orientări statelor membre cu privire la modalitatea de deblocare a investițiilor private până la 1 ianuarie 2019.
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2012/27/UE
Articolul 3 – alineatele 1, 2 și 3
„Articolul 3
„Articolul 3
Obiective privind eficiența energetică
Obiective privind eficiența energetică
1.   Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.
(1)   Fiecare stat membru stabilește un obiectiv național orientativ în materie de eficiență energetică pentru 2020, bazat fie pe consumul de energie primară sau pe consumul de energie finală, fie pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică. Statele membre notifică aceste obiective Comisiei în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și cu anexa XIV partea 1. Cu ocazia acestei notificări, statele membre exprimă aceste obiective, de asemenea, ca nivel absolut al consumului de energie primară și al consumului de energie finală în 2020 și explică în ce fel și pe baza căror date a fost realizat acest calcul.
Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:
Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre țin seama de:
(a)  faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală;
(a)  faptul că în 2020, la nivelul Uniunii, consumul de energie trebuie să fie de maximum 1 483 Mtep de energie primară sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală;
(b)  măsurile prevăzute de prezenta directivă;
(b)  măsurile prevăzute de prezenta directivă;
(c)  măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și de
(c)  măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivelor naționale privind economiile de energie, adoptate în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Directiva 2006/32/CE; și de
(d)  alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.
(d)  alte măsuri de promovare a eficienței energetice în cadrul statelor membre și la nivelul Uniunii.
Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:
Atunci când stabilesc aceste obiective, statele membre pot ține cont, de asemenea, de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, de exemplu:
(a)  potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;
(a)  potențialul rămas de economisire rentabilă a energiei;
(b)  evoluția și prognoza PIB-ului;
(b)  evoluția și prognoza PIB-ului;
(c)  modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;
(c)  modificările la nivelul importurilor și exporturilor de energie;
(d)  dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și de
(d)  dezvoltarea tuturor surselor regenerabile de energie, a energiei nucleare, a captării și stocării dioxidului de carbon; și de
(e)  reacția rapidă.
(e)  reacția rapidă.
2.   Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.
(2)   Până la 30 iunie 2014, Comisia evaluează progresele înregistrate și dacă este probabil ca Uniunea să atingă un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și/sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.
3.   Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:
(3)   Atunci când realizează analiza menționată la alineatul (2), Comisia:
(a)  însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;
(a)  însumează obiectivele naționale orientative în materie de eficiență energetică raportate de statele membre;
(b)  apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);
(b)  apreciază dacă suma acestor obiective poate fi considerată o indicație fiabilă pentru a stabili dacă Uniunea, în ansamblu, se află pe calea cea bună, ținând seama de evaluarea primului raport anual în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) și de evaluarea planurilor de acțiune naționale privind eficiența energetică în conformitate cu articolul 24 alineatul (2);
(c)  ține seama de analiza complementară rezultată din:
(c)  ține seama de analiza complementară rezultată din:
(i)  o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;
(i)  o evaluare a progreselor realizate în ceea ce privește consumul de energie, precum și consumul de energie legat de activitatea economică, la nivelul Uniunii, inclusiv progresele realizate în ceea ce privește eficiența aprovizionării cu energie în statele membre care și-au bazat obiectivele naționale orientative pe consumul de energie finală sau pe economiile de energie finală, inclusiv progresele datorate respectării de către aceste state membre a capitolului III din prezenta directivă;
(ii)  rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;
(ii)  rezultatele obținute din exerciții de modelare în ceea ce privește evoluțiile viitoare ale consumului de energie la nivelul Uniunii;
(d)  compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.
(d)  compară rezultatele de la literele (a)-(c) cu cantitatea de consum de energie care ar fi necesară pentru a atinge un consum de energie de maximum 1 483 Mtep de energie primară și/sau de maximum 1 086 Mtep de energie finală în 2020.
Amendamentul 101
Propunere de directivă
Articolul 1 – punctul 2
Directiva 2012/27/UE
Articolul 3 – alineatul 4
4.  Fiecare stat membru stabilește contribuții orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1), în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc contribuțiile respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. Statele membre notifică aceste contribuții Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].
4.  Fiecare stat membru stabilește obiective orientative privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului Uniunii pentru 2030 menționat la articolul 1 alineatul (1) și în conformitate cu articolele [4] și [6] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice]. Atunci când stabilesc contribuțiile respective, statele membre țin seama de faptul că, în 2030, consumul de energie al Uniunii trebuie să fie de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală. Statele membre notifică aceste contribuții Comisiei, în cadrul planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, conform procedurii în temeiul articolelor [3] și [7]-[11] din Regulamentul (UE) XX/20XX [guvernanța uniunii energetice].
Amendamentele 54, 105, și 107
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7
„Articolul 7
„Articolul 7
Obligația privind economiile de energie
Obligația privind economiile de energie
1.   Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:
(1)   Statele membre realizează economii de energie cumulative la nivelul utilizării finale cel puțin echivalente cu:
(a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;
(a)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2014 până la 31 decembrie 2020, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2013;
(b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.
(b)  noi economii în fiecare an, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2030, de cel puțin 1,5 % din volumul vânzărilor anuale de energie către clienții finali, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019.
Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.
Statele membre continuă să realizeze noi economii anuale de 1,5 % pe perioade de câte zece ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisie până în 2027 și la fiecare 10 ani după aceea concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru 2050.
Economiile realizate în fiecare perioadă se bazează în mod cumulativ pe economiile care trebuie efectuate în perioada (perioadele) anterioară (anterioare). În cazul în care măsurile de politică, programele și/sau acțiunile individuale anterioare nu mai generează economii, pierderea acestor economii este luată în considerare la calcularea valorii globale a economiilor care trebuie realizate la sfârșitul fiecărei perioade și este înlocuită cu noi economii.
În sensul literei (b) și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul numai economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a măsurilor de politică introduse în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii.
Economiile necesare pentru perioada menționată la litera (b) sunt cumulative și suplimentare față de economiile necesare pentru perioada menționată la litera (a). În acest sens și fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3), statele membre pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma noilor măsuri de politică introduse după 31 decembrie 2020 sau a unor măsuri de politică anterioare, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective duc la noi acțiuni individuale întreprinse după 31 decembrie 2020 și la realizarea de economii. Statele membre pot, de asemenea, să ia în calcul economiile în urma acțiunilor care sunt întreprinse în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, cu condiția ca acestea să continue să genereze economii de energie verificabile după 2020.
Volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule.
Numai în scopul perioadei menționate la litera (a), volumul vânzărilor de energie utilizată în transporturi poate fi exclus parțial sau integral din aceste calcule. Vânzările de energie utilizată în transport sunt incluse integral în calculele pentru perioada menționată la litera (b) și perioada ulterioară.
Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.
Statele membre decid modul în care se eșalonează cantitatea calculată de economii noi pe fiecare dintre perioadele menționate la literele (a) și (b), atât timp cât economiile cumulate totale necesare au fost realizate până la finalul fiecărei perioade.
2.   Fiecare stat membru poate, sub rezerva alineatului (3):
(2)   Fiecare stat membru poate, sub rezerva alineatului (3):
(a)  să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a) utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015, de 1,25 % în 2016 și 2017 și de 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;
(a)  să efectueze calculul necesar conform alineatului (1) litera (a), utilizând valori de 1 % în 2014 și 2015; 1,25 % în 2016 și 2017; și 1,5 % în 2018, 2019 și 2020;
(b)  să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;
(b)  să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată în activitățile industriale enumerate în anexa I la Directiva 2003/87/CE;
(c)  să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);
(c)  să permită ca economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, incluzând infrastructura eficientă de termoficare și de răcire centralizată, în urma punerii în aplicare a cerințelor stabilite la articolul 14 alineatul (4) și alineatul (5) litera (b) și la articolul 15 alineatele (1)-(6) și (9) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1) literele (a) și (b); și
(d)  să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1), economiile de energie rezultate din acțiuni individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și după aceea și care pot fi măsurate și verificate; și
(d)  să ia în calcul, pentru cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1) litera (a), economiile de energie rezultate din acțiunile individuale nou implementate începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact în 2020 și care pot fi măsurate și verificate.
(e)  să excludă din calculul cerinței privind economiile de energie menționate la alineatul (1) cantitatea verificabilă de energie produsă în sau pe clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile.
3.   Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:
(3)   Toate opțiunile selectate conform alineatului (2), cumulate, trebuie să conducă la economii de energie de maximum 25 % din cantitatea de economii de energie menționată la alineatul (1). Statele membre aplică și calculează efectul opțiunilor selectate pentru perioadele menționate la alineatul (1) literele (a) și (b) separat:
(a)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);
(a)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (a), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d);
(b)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), cu condiția ca acțiunile individuale în sensul literei (d) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020.
(b)  pentru calculul cantității de economii de energie necesare pentru perioada menționată la alineatul (1) litera (b), statele membre pot utiliza alineatul (2) literele (b), (c), (d) și (e), cu condiția ca acțiunile individuale în sensul literei (d) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020.
4.   Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul pentru cantitatea economiilor cumulative necesară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.
(4)   Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu pot fi luate în calcul pentru cantitatea economiilor cumulative necesară pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.
5.   Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.
(5)   Statele membre se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică menționate la articolele 7a și 7b și la articolul 20 alineatul (6) sunt calculate în conformitate cu anexa V.
6.   Statele membre obțin cantitatea de economii necesară conform alineatului (1) fie prin stabilirea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică, menționată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor alternative menționate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinație între o schemă de obligații în materie de eficiență energetică și măsuri de politică alternative.
(6)   Statele membre obțin cantitatea de economii necesară conform alineatului (1) fie prin stabilirea unei scheme de obligații în materie de eficiență energetică, menționată la articolul 7a, fie prin adoptarea măsurilor alternative menționate la articolul 7b. Statele membre pot realiza o combinație între o schemă de obligații în materie de eficiență energetică și măsuri de politică alternative.
7.   Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.
(7)   Statele membre demonstrează că, în situația în care există o suprapunere a impactului măsurilor de politică sau a impactului acțiunilor individuale, nu se face o contabilizare dublă a economiilor de energie.”.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 1
1.   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1).
(1)   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a atinge cantitatea de economii necesară conform articolului 7 alineatul (1) printr-o schemă de obligații în materie de eficiență energetică, ele se asigură că părțile obligate menționate la alineatul (2) care activează pe teritoriul fiecărui stat membru îndeplinesc, fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (2), cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale stabilită la articolul 7 alineatul (1) sau permit părților obligate să contribuie anual la Fondul național pentru eficiență energetică, în conformitate cu articolul 20 alineatul (6).
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 2
2.   Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie și/sau al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei care activează pe teritoriul lor și pot include distribuitorii de combustibil pentru transport sau comercianții care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).
(2)   Statele membre desemnează, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, părțile obligate din rândul distribuitorilor de energie, al societăților de vânzare cu amănuntul a energiei, al distribuitorilor de combustibil pentru transport și al comercianților care vând cu amănuntul combustibil pentru transport, care activează pe teritoriul lor. Cantitatea de economii de energie necesară pentru îndeplinirea obligației se realizează de părțile obligate din rândul clienților finali, desemnate de statul membru, în mod independent de calculul realizat în temeiul articolului 7 alineatul (1) sau, dacă statele membre decid astfel, prin intermediul economiilor certificate provenind de la alte părți, conform descrierii de la alineatul (5) litera (b).
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 2 a (nou)
(2a)  Atunci când societățile de vânzare cu amănuntul a energiei sunt desemnate ca părți obligate în conformitate cu alineatul (2), statele membre se asigură că, la îndeplinirea obligației care le revine, aceste societăți nu creează bariere pentru consumatorii care doresc să schimbe furnizorul.
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera a
(b)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este stabilit un proces de aprobare clar, transparent și deschis pentru toți actorii de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;
(b)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru îndeplinirea obligației lor, economiile certificate de energie realizate de furnizorii de servicii energetice sau de alte părți terțe, inclusiv în cazul în care părțile obligate promovează, prin intermediul altor organisme aprobate de stat sau prin intermediul autorităților publice, măsuri care pot implica sau nu parteneriate formale și care pot fi combinate cu alte surse de finanțare. Atunci când permit acest lucru, statele membre se asigură că este stabilit un proces de aprobare acreditat clar, transparent, participativ și deschis pentru toți actorii de pe piață, care vizează reducerea la minimum a costurilor de certificare;
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera ca (nouă)
(ca)  permit ca economiile suplimentare obținute prin utilizarea unor tehnologii mai durabile în sistemele de termoficare sau răcire centralizate din mediile urbane (care duc, de asemenea, la reduceri ale poluanților și ale particulelor) să fie luate în calcul pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera cb (nouă)
(cb)  promovează adoptarea unor măsuri care abordează potențialul de încălzire și răcire pentru economiile de energie, oferind în final recompense suplimentare pentru intervențiile care au drept rezultat diminuarea poluării;
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera cc (nouă)
(cc)  instituie instrumente care certifică economiile de energie rezultate din auditurile energetice sau din sistemele de gestionare a energiei echivalente menționate la articolul 8, cu scopul de a lua în calcul aceste economii pentru cantitatea de economii de energie necesară conform alineatului (1);
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera cd (nouă)
(cd)  pot permite părților obligate să ia în calcul, pentru obligația lor, economiile de energie la nivelul utilizării finale, obținute datorită unei infrastructuri eficiente de încălzire și de răcire;
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 5 – litera cf (nouă)
(cf)  evaluează și iau măsuri pentru a reduce la minimum impactul costurilor directe și indirecte ale acestor scheme asupra competitivității industriilor energointensive expuse concurenței internaționale.
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 6 a (nou)
(6a)  Ca parte a planurilor lor energetice și climatice naționale integrate, statele membre informează Comisia în ceea ce privește măsurile lor de politică în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (c). Impactul acestor măsuri este calculat și inclus în aceste planuri. Calculul utilizat de statele membre se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii, care urmează să fie elaborate în consultare cu Comisia până la 1 ianuarie 2019.
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 1
1.   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate în rândul clienților finali.
(1)   În cazul în care statele membre decid să își îndeplinească obligațiile de a realiza economiile necesare conform articolului 7 alineatul (1) prin măsuri de politică alternative, ele se asigură că economiile de energie necesare conform articolului 7 alineatul (1) sunt realizate pe deplin în rândul clienților finali.
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7b – alineatul 1 a (nou)
(1a)  În plus, toate posibilitățile de creștere a eficienței energetice, inclusiv prin utilizarea în transport a unui combustibil de performanță mai înaltă, sunt eligibile pentru cerința privind economiile cumulative de energie la nivelul utilizării finale, stabilită la articolul 7 alineatul (1).
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7a – alineatul 2
2.   La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor afectate de sărăcia energetică.
(2)   La conceperea unor măsuri de politică alternative pentru a realiza economiile de energie, statele membre țin cont de efectul asupra gospodăriilor cu venituri reduse, inclusiv asupra celor afectate de sărăcia energetică, și se asigură că aceste măsuri sunt implementate în mod prioritar în aceste gospodării și în locuințele sociale.
Statele membre calculează cantitatea de economii realizate în aceste gospodării comparativ cu valoarea totală a economiilor realizate în toate gospodăriile în temeiul prezentului articol.
Aceste economii sunt publicate și incluse în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate, în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice].
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 7 c (nou)
4a.  Se introduce următorul articol:
„Articolul 7c
Furnizarea de servicii de eficiență energetică
Comisia, în strânsă cooperare cu statele membre, se asigură că serviciile de pe piața eficienței energetice sunt furnizate într-un context competitiv și transparent, pentru a permite consumatorului final să beneficieze de avantajele asociate măsurilor de eficiență energetică în ceea ce privește reducerea costurilor și o calitate mai bună a serviciilor. În acest scop, statele membre se asigură că întreprinderile, în special IMM-urile, beneficiază de acces nediscriminatoriu la piața serviciilor de eficiență energetică, permițându-le astfel să participe în condiții egale cu operatorii integrați pe verticală și să depășească pozițiile de avantaj competitiv stabilite pentru distribuitorii sau vânzătorii de energie. Statele membre adoptă, în consecință, toate actele necesare pentru a se asigura că operatorii integrați oferă terților aceleași condiții și mijloace pe care le utilizează pentru a furniza servicii de eficiență energetică.”
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 1
„Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării.”;
Statele membre se asigură că, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, clienții finali pentru gaze naturale sunt dotați, în ceea ce privește tehnologia și funcționalitatea selectate, cu contoare individuale și dispozitive de control ale sistemelor de încălzire la prețuri competitive, care reflectă cu acuratețe consumul real de energie al clientului final și care furnizează informații privind momentul efectiv al utilizării și alte caracteristici, după caz, în conformitate cu dispozițiile referitoare la contorizarea energiei electrice prevăzute la articolele 19-22 din Directiva (UE) .../... [privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice (reformare)].
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c – subpunctul ii a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 9 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
Sistemul de contorizare inteligentă oferă consumatorilor finali acces la datele lor privind consumul de energie și la seriile de timp aferente perioadelor de regularizare a pieței.
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera d
Directiva 2012/27/UE
Articolul 9 – alineatul 3
(d)  alineatul (3) se elimină.
(d)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
„(3) În ceea ce privește formatul datelor și funcționalitățile, dispozițiile sunt aliniate, în măsura în care este necesar, la articolele 18-21 din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului1a. Datele consumatorilor sunt tratate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1b. Clienților finali nu li se impun costuri suplimentare pentru accesul la datele proprii într-un format care le este util.
__________________
1a.Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 55).
1b.Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1)
Amendamentul 74
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2012/27/UE
Articolul 9a
„Articolul 9a
„Articolul 9a
Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră
Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră
1.   Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.
(1)   Statele membre se asigură că clienții finali pentru încălzirea centralizată, răcirea centralizată și apa caldă menajeră sunt dotați cu contoare la prețuri competitive, care reflectă precis consumul real de energie al clientului final.
În cazul în care încălzirea și răcirea sau apa caldă pentru o clădire sunt furnizate de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau din rețeaua centralizată de încălzire și de răcire, se instalează întotdeauna un contor de energie termică sau de apă caldă la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.
În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă pentru o clădire este furnizată de o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau dintr-o rețea centralizată de încălzire sau de răcire, se instalează un contor la schimbătorul de căldură sau la punctul de livrare.
2.   În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele centralizate de încălzire și de răcire, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii.
(2)   În clădirile cu mai multe apartamente și polivalente dotate cu o sursă centrală de încălzire sau de răcire sau alimentate din sistemele de termoficare sau răcire centralizate, se instalează contoare individuale pentru a măsura consumul de energie termică sau de răcire sau de apă caldă pentru fiecare unitate a clădirii, atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și rentabil în sensul că este proporțional cu posibilele economii de energie.
În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică. Condițiile de nefezabilitate tehnică și de nerentabilitate sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru.
În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este rentabilă pentru contorizarea energiei termice sau a răcirii în fiecare unitate a clădirii, se utilizează repartitoare individuale de costuri pentru energia termică pentru a măsura consumul de energie termică la fiecare corp de încălzire, cu excepția cazului în care statul membru în cauză arată că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă. În aceste cazuri, pot fi avute în vedere metode alternative eficiente din punct de vedere al costurilor privind măsurarea consumului de energie termică. Criteriile generale, metodologiile și/sau procedurile care determină nefezabilitatea tehnică și nerentabilitatea sunt stabilite în mod clar și publicate de fiecare stat membru după consultarea Comisiei.
În clădirile noi de tipul celor menționate la primul paragraf sau atunci când o asemenea clădire este supusă unor lucrări majore de renovare, conform Directivei 2010/31/UE, se instalează întotdeauna contoare individuale.
În clădirile noi cu mai multe apartamente și în partea rezidențială a clădirilor polivalente noi, în cazul în care acestea au o sursă centrală de încălzire pentru apa caldă ori sunt aprovizionate de la sistemele de termoficare centralizate, se furnizează contoare individuale pentru apa caldă, fără a aduce atingere primului și celui de-al doilea paragraf.
3.   În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:
(3)   În cazul în care clădirile cu mai multe apartamente și polivalente sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizate sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru aceste clădiri, statele membre introduc norme transparente privind repartizarea costurilor pentru consumul de energie termică, de răcire și de apă caldă în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și precizia contabilizării consumului individual, inclusiv:
(a)  apă caldă menajeră;
(a)  apă caldă menajeră;
(b)  energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);
(b)  energie termică distribuită de instalația clădirii și în scopul încălzirii zonelor comune (în cazul în care casa scărilor și coridoarele sunt echipate cu corpuri de încălzire);
(c)  în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.
(c)  în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.
4.   În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță.
(4)   În sensul prezentului articol, începând de la 1 ianuarie 2020 contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică nou instalate trebuie să fie dispozitive care pot fi citite de la distanță. Condițiile de fezabilitate tehnică și de rentabilitate prevăzute la alineatul (2) primul și al doilea paragraf se aplică în continuare.
Contoarele și repartitoarele de costuri care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.”.
Contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică care au fost deja instalate, însă care nu pot fi citite de la distanță, sunt dotate cu această funcționalitate sau sunt înlocuite cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care statul membru în cauză arată că acest lucru nu este rentabil.
Amendamentul 75
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Articolul 10 – alineatul 1
1.   În cazul în care clienții finali nu dispun de contoarele inteligente menționate în Directiva 2009/73/CE, statele membre se asigură, până la 31 decembrie 2014, că informațiile cu privire la facturare sunt exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa VII punctul 1.1, în cazul gazului, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic.”;
(1)   În cazul în care clienții finali nu dispun de contoarele inteligente menționate în Directiva 2009/73/CE, statele membre se asigură, până la 31 decembrie 2014, că informațiile cu privire la facturare sunt fiabile, exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa VII punctul 1.1, în cazul gazului, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic.
Amendamentul 76
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera c
Directiva 2012/27/UE
Articolul 10 – alineatul 2 – paragraful 1
„Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE permit furnizarea de informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură clienților finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată.”
Contoarele instalate în conformitate cu Directiva 2009/73/CE oferă informații exacte privind facturarea, bazate pe consumul real. Statele membre asigură clienților finali posibilitatea de a accesa cu ușurință informații suplimentare referitoare la consumul anterior, care permit o autoverificare detaliată.
Amendamentul 77
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2012/27/UE
Articolul 10a
„Articolul 10a
„Articolul 10a
Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră
Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire și răcire și pentru apa caldă menajeră
1.   Statele membre se asigură că informațiile privind facturarea și consumul sunt corecte și bazate pe consumul real, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali la care sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri.
(1)   Statele membre se asigură că, atunci când sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică, informațiile privind facturarea și consumul sunt fiabile, corecte și au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, în conformitate cu punctele 1 și 2 din anexa VIIa, pentru toți utilizatorii finali, și anume, pentru persoanele fizice sau juridice care achiziționează energie termică, răcire sau apă caldă pentru propria lor utilizare finală, sau persoanele fizice sau juridice care ocupă o clădire individuală sau o unitate în cadrul unei clădiri cu mai multe apartamente sau a unei clădiri polivalente aprovizionate cu energie termică, răcire sau apă caldă de la o sursă centrală, și care nu au un contract direct sau individual cu furnizorul de energie.
Această obligație, mai puțin în ceea ce privește consumul subcontorizat conform articolului 9a alineatul (2), poate fi îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clienții finali, în cadrul căruia aceștia comunică furnizorului de energie citirile propriului contor. Numai în cazurile în care clientul final nu a transmis o citire a contorului pentru o perioadă de facturare dată, factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară.
În cazul în care un stat membru prevede acest lucru, această obligație poate, mai puțin în ceea ce privește consumul subcontorizat bazat pe repartitoarele de costuri pentru energia termică conform articolului 9a alineatul (2), să fie îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clienții finali sau utilizatorii finali, în cadrul căruia aceștia comunică citirile propriului contor. Numai în cazurile în care clientul final sau utilizatorul final nu a transmis o citire a contorului pentru o perioadă de facturare dată, factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară.
2.   Statele membre:
(2)   Statele membre:
(a)  impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior al utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final;
(a)  impun ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior sau citiri ale repartitoarelor de costuri pentru energia termică ale utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final, la cererea acestuia;
(b)  se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturi și informații privind facturarea, precum și că aceștia primesc, la cerere, o explicație clară și ușor de înțeles a modului de întocmire a facturii lor, în special în cazul în care facturile nu sunt bazate pe consumul real;
(b)  se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturi și informații privind facturarea;
(c)  se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează informații corespunzătoare odată cu factura pe baza consumului real, în conformitate cu punctul 3 din anexa VII;
(c)  se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează, odată cu factura, informații clare și ușor de înțeles, în conformitate cu punctul 3 din anexa VIIa;
(d)  pot prevedea ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor referitoare la facturare să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise.”.
(d)  pot prevedea ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor referitoare la facturare să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri, statele membre se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise;
(da)  promovează securitatea cibernetică și asigură protecția vieții private și a datelor clienților finali, în conformitate cu legislația Uniunii aplicabilă.
(2a)  Statele membre decid cine ar trebui să fie responsabil pentru furnizarea informațiilor prevăzute la alineatele (1) și (2) către utilizatorii finali care nu au un contract direct sau individual cu un furnizor de energie.
Amendamentul 78
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera -a (nouă)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 15 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)
(-a)  la alineatul (4) se adaugă următorul paragraf:
„Comisia stabilește o metodologie comună, după consultarea părților interesate relevante, pentru a încuraja operatorii de rețea să reducă pierderile, să pună în aplicare un program de investiții în infrastructură eficient din punctul de vedere al costurilor și al energiei și să țină cont în mod corespunzător de eficiența energetică și de flexibilitatea rețelei. Până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 23, care completează prezenta directivă prin stabilirea metodologiei respective.”;
Amendamentul 79
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul ii
Directiva 2012/27/UE
Articolul 15 – alineatul 5 – paragraful 3
„Operatorii de sisteme de transport și operatorii de sisteme de distribuție respectă cerințele prevăzute în anexa XII.”;
Operatorii de sistem și de transport și operatorii de sisteme de distribuție iau în considerare necesitatea de a asigura continuitatea furnizării de energie termică la conectare, garantând accesul la rețea și distribuind energia produsă prin cogenerare de înaltă eficiență, și respectă cerințele prevăzute în anexa XII.
Amendamentul 80
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 19 a (nou)
11a.  Se introduce următorul articol:
„Articolul 19a
Finanțarea eficienței energetice de către băncile europene
Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) își adaptează obiectivele de politică în vederea recunoașterii eficienței energetice ca sursă de energie de sine stătătoare și a investițiilor în eficiența energetică ca parte a portofoliului lor de investiții în infrastructură.
BEI și BERD, împreună cu băncile naționale de promovare, concep, generează și finanțează programe și proiecte adaptate sectorului eficienței, inclusiv pentru gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică.
Statele membre utilizează pe deplin posibilitățile și instrumentele propuse prin inițiativa privind finanțarea inteligentă pentru clădiri inteligente.”
Amendamentul 82
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)
12a.   La articolul 23 se inserează următorul alineat:
„(3a) Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.”
Amendamentul 83
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 b (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 24 – alineatul 4 a (nou)
12b.  La articolul 24 se inserează următorul alineat:
„(4a) În contextul raportului privind starea uniunii energetice, Comisia prezintă un raport privind funcționarea pieței carbonului în conformitate cu articolul 29 alineatul (1) și alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice], ținând seama de efectele punerii în aplicare a prezentei directive.”
Amendamentul 84
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13
Directiva 2012/27/UE
Articolul 24 – alineatul 12
12.   Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului. Raportul respectiv este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare.
(12)   Comisia evaluează prezenta directivă până cel târziu la 28 februarie 2024, iar ulterior la fiecare cinci ani, și înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului, în care evaluează eficacitatea generală a prezentei directive și necesitatea de a adapta în continuare politica de eficiență energetică a Uniunii în funcție de obiectivele Acordului de la Paris și de evoluțiile economice și din domeniul inovării. Raportul respectiv este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare.
Amendamentul 85
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 13 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Articolul 24 – alineatul 12 a (nou)
13a.  La articolul 24 se inserează următorul alineat:
„(12a) Până la 31 decembrie 2019, Comisia efectuează o analiză aprofundată separată a potențialului de eficiență energetică în ceea ce privește:
(a)   conversia și transformarea energiei;
(b)   transportul și distribuția energiei;
(c)   producerea și transportarea ulterioară a aprovizionării cu energie, și anume energia utilizată în extracția combustibililor fosili și transportarea acesteia la locul utilizării;
(d)   stocarea energiei.
Până la 31 ianuarie 2021, Comisia prezintă, dacă este cazul, pe baza constatărilor sale, Parlamentului European și Consiliului, o propunere legislativă în acest sens.
Amendamentul 114
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera a
Directiva 2012/27/UE
Anexa IV – nota de subsol 3
(a)  în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,0. Statele membre pot aplica un alt coeficient, cu condiția să poată justifica valoarea acestuia.”;
(a)  în anexa IV, nota de subsol 3 se înlocuiește cu următorul text: „(3) Aplicabil doar în sensul prezentei directive și în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul energetic final. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre aplică un coeficient stabilit printr-o metodă transparentă, comparabilă la nivelul statelor membre, pe baza circumstanțelor naționale care afectează consumul de energie primară. Aceste circumstanțe sunt justificate în mod corespunzător, sunt măsurabile și verificabile și se bazează pe criterii obiective și nediscriminatorii. Pentru economiile de energie electrică în kWh, statele membre pot aplica un coeficient implicit de 2,3 sau un alt coeficient, cu condiția să poată justifica valoarea acestuia.”Atunci când procedează astfel, statele membre iau în considerare mixul lor energetic inclus în planurile lor energetice și climatice naționale integrate, care trebuie notificate Comisiei în conformitate cu articolul [3] din Regulamentul (UE) XX/20XX [Guvernanța uniunii energetice]. Coeficientul implicit se revizuiește o dată la cinci ani pe baza datelor reale observate.
Amendamentul 87
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – alineatul 2 – litera a
(a)  trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică în cauză. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul UE;
(a)  trebuie să se demonstreze că economiile sunt suplimentare față de cele care s-ar fi produs în orice caz în absența activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare. Pentru a calcula economiile care pot fi revendicate ca suplimentare, statele membre ar trebui să stabilească un scenariu de referință care să descrie modul în care ar evolua consumul de energie în absența măsurii de politică în cauză și a noii acțiuni individuale rezultate. Scenariul de referință trebuie să reflecte cel puțin următorii factori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivel național și la nivelul Uniunii;
Amendamentul 88
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – paragraful 2 – litera b
(b)  economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs în orice caz chiar și în lipsa activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare și, prin urmare, nu pot fi revendicate în temeiul articolului 7 alineatul (1), cu excepția economiilor legate de renovarea clădirilor existente în cazul în care este asigurată îndeplinirea criteriului de importanță menționat în partea 3 litera (h);
(b)  economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs în orice caz chiar și în lipsa activității părților obligate, participante sau mandatate și/sau a autorităților de punere în aplicare și, prin urmare, nu pot fi revendicate în temeiul articolului 7 alineatul (1), cu excepția economiilor legate de măsurile care promovează renovarea clădirilor existente în cazul în care este asigurată îndeplinirea criteriului de importanță menționat în partea 3 litera (h);
Amendamentul 89
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – alineatul 2 – litera h
(h)  calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor. Acest lucru se poate face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul guvernanței uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.
(h)  calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor și de rata de scădere a economiilor în timp. Acest calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Alternativ, statele membre pot adopta o altă metodă decât cea preconizată pentru a obține cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, statele membre se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor alte metode nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală între data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Statele membre descriu în detaliu, în planurile lor energetice și climatice naționale integrate în temeiul Regulamentului privind guvernanța uniunii energetice, celelalte metode pe care le-au folosit și ce dispoziții au fost aplicate pentru a asigura îndeplinirea acestei cerințe obligatorii de calculare.
Amendamentul 90
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – alineatul 3 – litera d
(d)  cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie stabiliți în anexa IV;
(d)  cantitatea de economii de energie necesară sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în consum de energie primară și finală, utilizând factorii de conversie stabiliți în anexa IV;
Amendamentul 91
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 1 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa V – alineatul 3 – paragraful 2
Pentru măsurile de politică luate în temeiul articolului 7 alineatul (2) litera (e), statele membre pot utiliza metodologia de calcul stabilită conform Directivei 2010/31/UE, în măsura în care aceasta corespunde cerințelor articolului 7 din prezenta directivă și ale prezentei anexe.
eliminat
Amendamentul 92
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 2 – litera b
Directiva 2012/27/UE
Anexa VII a
Anexa VII a
Anexa VII a
Cerințe minime privind informațiile referitoare la facturare și la consum pe baza consumului real de energie termică, răcire și apă caldă
Cerințe minime privind informațiile referitoare la facturare și la consum pentru energia termică, răcire și apa caldă
1.  Facturarea pe baza consumului real
1.  Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică
Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real cel puțin o dată pe an.
Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică cel puțin o dată pe an.
2.  Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum
2.  Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum
Începând de la [a se introduce aici ... data intrării în vigoare], în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real se pun la dispoziție cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.
Începând de la [a se introduce aici ... data transpunerii], în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin trimestrial, la cerere sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică sau, în caz contrar, de două ori pe an.
Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum se pun la dispoziție cel puțin lunar. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.
Începând de la 1 ianuarie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția tuturor utilizatorilor finali cel puțin lunar. Aceste informații sunt, de asemenea, puse la dispoziție în permanență prin intermediul internetului și sunt actualizate cât se poate de frecvent în funcție de dispozitivele și sistemele de măsurare utilizate. Energia termică și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara perioadelor de încălzire/răcire.
3.  Informațiile minime incluse în factură pe baza consumului real
3.  Informații minime incluse în factură
Statele membre se asigură că următoarele informații sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea:
Statele membre se asigură că următoarele informații sunt corecte și sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau împreună cu acestea, atunci când facturile se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică:
(a)  prețurile reale actuale și consumul real de energie;
(a)  prețurile reale actuale și consumul real de energie sau costul total al energiei termice și citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică;
(b)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;
(b)  informații privind mixul de combustibili utilizat și emisiile de gaze cu efect de seră aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate, și o explicație a diferitelor impozite, taxe și tarife aplicate;
(c)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;
(c)  informații privind mixul de combustibili utilizat, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de sisteme de termoficare sau de răcire centralizate;
(d)  informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.
(d)  informații de contact pentru organizațiile consumatorilor finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri internet de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice.
(da)  informații privind procedurile relevante de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative de soluționare a litigiilor;
În plus, statele membre se asigură că sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali comparații cu un utilizator final de energie mediu normalizat sau de referință din aceeași categorie de utilizatori, într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor, împreună cu acestea sau semnalate în cadrul acestora.”.
(db)  comparații cu un utilizator final de energie mediu normalizat sau de referință, din aceeași categorie de utilizatori.
Facturile care nu sunt bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conțin o explicație clară și ușor de înțeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată și, cel puțin, informațiile menționate la literele (d) și (da).
Amendamentul 93
Propunere de directivă
Anexa I – punctul 2 a (nou)
Directiva 2012/27/UE
Anexa IX – partea 1 – paragraful 4 – litera g
2a.  În anexa IX partea 1 al patrulea paragraf, litera (g) se înlocuiește cu următorul text:
(g)  Analiza economică: inventarul efectelor
„(g) Analiza economică: inventarul efectelor
Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.
Analizele economice iau în considerare toate efectele economice relevante.
În scenariile analizate, statele membre pot evalua și lua în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.
În scenariile analizate, statele membre evaluează și iau în considerare, în procesul decizional, economiile de energie și de costuri generate de flexibilitatea sporită a furnizării energiei și de o funcționare mai aproape de optim a rețelelor electrice, inclusiv costurile evitate și economiile evitate prin reducerea investiției în infrastructură.
Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:
Costurile și beneficiile luate în considerare includ cel puțin următoarele:
(i)  Beneficiile
(i)  Beneficiile
—  Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)
—  Valoarea producției livrate consumatorului (energie termică și electrică)
—  Beneficii externe, cum ar fi beneficii de mediu și de sănătate, în măsura posibilului
—  Beneficii externe, cum ar fi beneficiile privind mediul, emisiile de gaze cu efect de seră, sănătatea și siguranța
—  Efecte asupra pieței forței de muncă, securității energetice și competitivității
(ii)  Costuri
(ii)  Costuri
—  Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor
—  Costurile de capital ale centralelor și echipamentelor
—  Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie
—  Costurile de capital ale rețelelor asociate de energie
—  Costuri de operare variabile și fixe
—  Costuri de operare variabile și fixe
—  Costuri de energie
—  Costuri de energie
—  Costuri de mediu și de sănătate, în măsura posibilului
—  Costuri de mediu, de sănătate și de siguranță
—  Costuri legate de piața forței de muncă, securitatea energetică și competitivitate”
Amendamentul 94
Propunere de directivă
Anexa – punctul 2 b (nou)
Directiva 2012/27/UE
Anexa XII – punctul 1 – litera a
2b.  În anexa XII primul paragraf,litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
„(a) să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea și consolidările rețelei, exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate;
„(a) să stabilească și să facă publice normele standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea, consolidările rețelei și introducerea de noi rețele, exploatarea mai eficientă a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate și din alte surse difuze;

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0391/2017).


Guvernanța uniunii energetice ***I
PDF 1081kWORD 180k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice, de modificare a Directivei 94/22/CE, a Directivei 98/70/CE, a Directivei 2009/31/CE, a Regulamentului (CE) nr. 663/2009, a Regulamentului (CE) nr. 715/2009, a Directivei 2009/73/CE, a Directivei 2009/119/CE a Consiliului, a Directivei 2010/31/UE, a Directivei 2012/27/UE, a Directivei 2013/30/UE și a Directivei (UE) 2015/652 a Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (COM(2016)0759 – C8-0497/2016 – 2016/0375(COD))(1)
P8_TA(2018)0011A8-0402/2017

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Prezentul regulament stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă și transparentă care să asigure atingerea obiectivelor uniunii energetice prin eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, promovând în același timp principiile Uniunii privind o mai bună reglementare.
(1)  Prezentul regulament stabilește fundamentul legislativ necesar pentru o guvernanță fiabilă, favorabilă incluziunii, eficientă din punctul de vedere al costurilor, transparentă și previzibilă, care să asigure atingerea obiectivelor și țintelor uniunii energetice prevăzute pentru anul 2030 și pe termen lung în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice încheiat în urma celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice („Acordul de la Paris”), prin eforturi complementare, coerente și ambițioase din partea Uniunii și a statelor sale membre, limitând totodată complexitatea administrativă.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Scopul unei uniuni energetice reziliente care are în centru o politică ambițioasă în domeniul climei este să ofere consumatorilor din Uniune, atât gospodării, cât și întreprinderi, o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile, ceea ce presupune o transformare fundamentală a sistemului energetic al Europei. Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o acțiune coordonată, care combină atât acte legislative, cât și acte nelegislative la nivelul Uniunii și la nivel național.
(3)  Scopul unei uniuni energetice reziliente care are în centru o politică ambițioasă în domeniul climei este să ofere consumatorilor din Uniune, atât gospodăriilor, cât și întreprinderilor, o energie sigură, durabilă, competitivă și la prețuri accesibile, precum și să încurajeze cercetarea și inovarea prin atragerea de investiții, ceea ce presupune o transformare fundamentală a sistemului energetic al Europei. Acest obiectiv nu poate fi atins decât printr-o acțiune coordonată, care combină atât acte legislative, cât și acte nelegislative la nivelul Uniunii și la nivel macroregional, regional, național și local.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  O uniune energetică pe deplin funcțională și rezilientă ar transforma Europa într-o regiune principală pentru inovare, investiții, creștere și dezvoltare socială și economică, oferind și un bun exemplu legat de modul în care urmărirea unor obiective ambițioase în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice se îmbină cu măsurile de stimulare a inovării, a investițiilor și a creșterii.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Propunerea Comisiei a fost elaborată în paralel și este adoptată împreună cu o serie de inițiative în domeniul politicii energetice sectoriale, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică și organizarea pieței. Aceste inițiative formează un pachet în cadrul temei generale a „eficienței energetice înainte de toate”, a rolului de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile și a unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie.
(4)  Propunerea Comisiei a fost elaborată în paralel și este adoptată împreună cu o serie de inițiative în domeniul politicii energetice sectoriale, mai ales în ceea ce privește energia din surse regenerabile, eficiența energetică (inclusiv performanța energetică a clădirilor) și organizarea pieței. Aceste inițiative formează un pachet în cadrul temei generale a „eficienței energetice înainte de toate”, a rolului de lider mondial al Uniunii în domeniul energiei din surse regenerabile și a unei soluții echitabile pentru consumatorii de energie, inclusiv prin tratarea sărăciei energetice și prin promovarea concurenței loiale pe piața internă.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Consiliul European a convenit, la 24 octombrie 2014, asupra cadrului privind energia și clima pentru 2030 al Uniunii, bazat pe patru obiective principale: o reducere de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul întregii economii, o îmbunătățire de cel puțin 27 % a eficienței energetice în vederea atingerii unui nivel de 30 %, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune și cel puțin 15 % pentru interconectarea rețelelor de energie electrică. El a precizat că obiectivul privind energia din surse regenerabile este obligatoriu la nivelul Uniunii și că va fi îndeplinit prin contribuțiile statelor membre ghidate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul Uniunii.
(5)  Consiliul European a propus, la 24 octombrie 2014, un cadru al Uniunii pentru 2030 privind energia și clima, bazat pe patru obiective principale: o reducere de cel puțin 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) la nivelul întregii economii, o îmbunătățire de cel puțin 27 % a eficienței energetice în vederea atingerii unui nivel de 30 %, o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune și cel puțin 15 % pentru interconectarea rețelelor de energie electrică. El a precizat că obiectivul privind energia din surse regenerabile este obligatoriu la nivelul Uniunii și că va fi îndeplinit prin contribuțiile statelor membre ghidate de necesitatea de a atinge în mod colectiv obiectivul Uniunii. Cu toate acestea, prezentul regulament reflectă obiectivele convenite în actele legislative sectoriale.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)  Consiliul European a convenit la 24 octombrie 2014 că Comisia, sprijinită de statele membre, va adopta măsuri urgente pentru a garanta îndeplinirea în regim de urgență a unui obiectiv minim de 10 % din interconexiunile de energie electrică existente și cel târziu în 2020, cel puțin pentru statele membre care nu au atins încă un nivel minim de integrare pe piața internă a energiei.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Acordul de la Paris a stabilit obiective mult mai ambițioase la nivel mondial în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, iar semnatarii săi s-au angajat „să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și să continue eforturile pentru limitarea acestei creșteri a temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale”. Uniunea trebuie să se pregătească pentru reduceri mult mai mari și mai rapide ale emisiilor decât era prevăzut. În același timp, aceste reduceri sunt fezabile la costuri mai mici decât fusese estimat anterior, având în vedere ritmul de dezvoltare și implementare a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  În conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris de a se atinge un echilibru între emisiile antropogene prin surse și eliminarea prin absorbanți a gazelor cu efect de seră în a doua jumătate a secolului XXI, pe baza principiului echității, Uniunea ar trebui să vizeze atingerea obiectivului de emisii nete egale cu zero pe plan intern până cel târziu în 2050 și apoi să intre într-o perioadă de emisii negative.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 6 c (nou)
(6c)  Pentru sistemul climatic, efectul cumulativ al emisiilor antropice totale de-a lungul timpului reprezintă factorul relevant pentru concentrația totală de gaze cu efect de seră în atmosferă. Pentru a fi în concordanță cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris, este necesar să se analizeze bugetul de emisii de carbon la nivel global, cu scopul de a continua astfel eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C peste nivelurile preindustriale și să se stabilească o cotă echitabilă a Uniunii în bugetul rămas de emisii de carbon la nivel global. Strategiile pe termen lung pentru combaterea schimbărilor climatice și pentru energie trebuie să fie coerente cu acest buget al emisiilor de carbon.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 6 d (nou)
(6d)  Uniunea și statele membre ar trebui să evalueze periodic obiectivele în materie de climă și energie și să le revizuiască în sensul întăririi lor dacă este necesar, pentru a reflecta revizuirile succesive efectuate în cadrul procesului CCONUSC și cele mai recente dovezi științifice cu privire la ritmul și efectele schimbărilor climatice.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 6 e (nou)
(6e)  Deși UE s-a angajat să asigure reducerile cele mai ambițioase, de departe, ale emisiilor de GES până în 2030, aceasta nu poate combate amenințarea schimbărilor climatice de una singură. Comisia și statele membre ar trebui să utilizeze orice oportunitate pentru a convinge în special țările care profită de schimburile comerciale internaționale cu UE să își asume o cotă proporțională din responsabilitatea globală și să își ridice nivelul obiectivelor lor la nivelul ambiției UE.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  De asemenea, la 24 octombrie 201414, Consiliul European a concluzionat că ar trebui dezvoltat un sistem de guvernanță fiabil și transparent, fără sarcini administrative inutile, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obiectivelor sale privind politica energetică, acordând flexibilitatea necesară statelor membre și respectând pe deplin libertatea acestora de a-și stabili mixul energetic. Consiliul a subliniat faptul că acest sistem de guvernanță ar trebui să se bazeze pe elementele structurale existente, precum programele naționale privind schimbările climatice și planurile naționale pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică, precum și necesitatea de a raționaliza și de a asigura convergența direcțiilor separate de planificare și de raportare. De asemenea, el a convenit să sporească rolul și drepturile consumatorilor, transparența și previzibilitatea pentru investitori, printre altele prin monitorizarea sistematică a indicatorilor-cheie pentru un sistem energetic abordabil, sigur, competitiv, securizat și durabil, să faciliteze coordonarea politicilor energetice naționale și să stimuleze cooperarea regională dintre statele membre.
(7)  De asemenea, la 24 octombrie 201414, Consiliul European a concluzionat că ar trebui dezvoltat un sistem de guvernanță fiabil și transparent, fără sarcini administrative inutile, dar cu un grad suficient de flexibilitate pentru statele membre, pentru a contribui la asigurarea îndeplinirii de către Uniune a obiectivelor sale privind politica energetică, respectând totodată pe deplin libertatea statelor membre de a-și stabili mixul energetic. Consiliul a subliniat faptul că acest sistem de guvernanță ar trebui să se bazeze pe elementele structurale existente, precum programele naționale privind schimbările climatice și planurile naționale pentru energia din surse regenerabile și pentru eficiența energetică, precum și necesitatea de a raționaliza și de a asigura convergența direcțiilor separate de planificare și de raportare. De asemenea, el a convenit să sporească rolul și drepturile consumatorilor, transparența și previzibilitatea pentru investitori, printre altele prin monitorizarea sistematică a indicatorilor-cheie pentru un sistem energetic abordabil, sigur, competitiv, securizat și durabil, să faciliteze coordonarea politicilor climatice și energetice naționale și să stimuleze cooperarea regională dintre statele membre.
__________________
__________________
14 Concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014 (EUCO 169/14).
14 Concluziile Consiliului European din 23-24 octombrie 2014 (EUCO 169/14).
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 201516 au recunoscut că guvernanța uniunii energetice va fi un instrument esențial pentru construirea efectivă și eficientă a uniunii energetice și pentru realizarea obiectivelor acesteia. Ele au subliniat faptul că sistemul de guvernanță ar trebui să se bazeze pe principiile integrării planificării strategice și raportării cu privire la punerea în aplicare a politicilor în domeniul climei și al energiei și pe coordonarea dintre actorii responsabili cu politicile din domeniul energiei și al climei, la nivelul UE, precum și la nivel regional și național. De asemenea, ele au evidențiat faptul că guvernanța ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor privind energia și clima convenite pentru 2030 și că guvernanța ar urma să monitorizeze progresele colective înregistrate de Uniune în direcția realizării obiectivelor de politică la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice.
(10)  Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 201516 au recunoscut că guvernanța uniunii energetice va fi un instrument esențial pentru construirea efectivă și eficientă a uniunii energetice și pentru realizarea obiectivelor acesteia. Ele au subliniat faptul că sistemul de guvernanță ar trebui să se bazeze pe principiile integrării planificării strategice și raportării cu privire la punerea în aplicare a politicilor în domeniul climei și al energiei și pe coordonarea dintre actorii responsabili cu politicile din domeniul energiei și al climei, la nivelul UE, precum și la nivel regional și național. De asemenea, ele au evidențiat faptul că guvernanța ar trebui să asigure îndeplinirea obiectivelor privind energia și clima convenite pentru 2030 și că guvernanța ar urma să monitorizeze progresele înregistrate împreună de fiecare stat membru și de Uniune în direcția realizării țintelor și a obiectivelor la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice.
__________________
__________________
16 Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (14632/15).
16 Concluziile Consiliului din 26 noiembrie 2015 (14632/15).
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Prin urmare, obiectivul principal al guvernanței uniunii energetice ar trebui să permită realizarea obiectivelor uniunii energetice și, în special, a obiectivelor cadrului privind clima și energia pentru 2030. Prin urmare, prezentul regulament este legat de legislația sectorială de punere în aplicare a cadrului privind clima și energia pentru 2030. Deși statele membre au nevoie de flexibilitate pentru a alege politicile care corespund cel mai bine mixului și preferințelor lor energetice naționale, această flexibilitate ar trebui să fie compatibilă cu o integrare mai mare a pieței, cu sporirea concurenței, cu realizarea obiectivelor privind clima și energia și cu trecerea treptată la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
(12)  Prin urmare, obiectivul principal al guvernanței uniunii energetice ar trebui să permită realizarea obiectivelor uniunii energetice și, în special, a obiectivelor cadrului privind clima și energia pentru 2030, în domeniul reducerii emisiilor de GES, al surselor regenerabile de energie și al eficienței energetice. Prin urmare, prezentul regulament este legat de legislația sectorială de punere în aplicare a cadrului privind clima și energia pentru 2030. Deși statele membre au nevoie de flexibilitate pentru a alege politicile care corespund cel mai bine mixului și preferințelor lor energetice naționale, această flexibilitate ar trebui să fie compatibilă cu o integrare mai mare a pieței, cu sporirea concurenței, cu realizarea obiectivelor privind clima și energia și cu trecerea treptată la o economie durabilă și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, bazată pe un sistem energetic cu o înaltă eficiență energetică și alimentat de surse regenerabile. Ar trebui introdus un model obligatoriu pentru strategiile pe termen lung în materie de climă și energie, pentru a li se asigura calitatea și comparabilitatea.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon va necesita schimbări ale comportamentului investițional, precum și stimulente la nivelul întregului spectru politic. Realizarea de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră necesită o stimulare a eficienței și a inovării în economia europeană și, în special, ar trebui să conducă și la îmbunătățirea calității aerului.
(13)  Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon durabilă, care să fie acceptabilă din punct de vedere social, va necesita schimbări considerabile ale practicilor investiționale, mai ales în ceea ce privește investițiile publice și private, precum și stimulente la nivelul întregului spectru politic și reforme ale piețelor regionale. Realizarea de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră necesită o creștere a eficienței și a inovării în economia europeană și, în special, ar trebui, de asemenea,creeze locuri de muncă durabile și să conducă la îmbunătățirea calității aerului.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Uniunea și statele membre ar trebui să întreprindă măsuri concrete în sensul interzicerii subvențiilor energetice, cel puțin pentru combustibilii fosili, pentru a respecta angajamentele internaționale asumate de G-7 și de G-20 și cele înscrise în Acordul de la Paris.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Întrucât gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin în mare parte din surse comune, politicile concepute să reducă emisiile de GES pot avea beneficii conexe pentru calitatea aerului care ar putea compensa o parte sau toate costurile pe termen scurt asociate atenuării GES. Deoarece datele raportate în temeiul Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului18 reprezintă o contribuție importantă la elaborarea inventarului de GES și la întocmirea planurilor naționale, ar trebui recunoscută importanța compilării și raportării unor date care să fie coerente între Directiva 2001/81/CE și inventarul de GES.
(14)  Întrucât gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici provin în mare parte din surse comune, politicile concepute să reducă emisiile de GES pot avea beneficii conexe pentru sănătatea publică și calitatea aerului, mai ales în zonele urbane, care ar putea compensa toate costurile pe termen scurt asociate atenuării GES. Deoarece datele raportate în temeiul Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului18 reprezintă o contribuție importantă la elaborarea inventarului de GES și la întocmirea planurilor naționale, ar trebui recunoscută importanța compilării și raportării unor date care să fie coerente între Directiva 2001/81/CE și inventarul de GES.
__________________
__________________
18 Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (JO L 309, 27.11.2001, p. 22).
18 Directiva 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (JO L 309, 27.11.2001, p. 22).
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  În conformitate cu angajamentul ferm al Comisiei pentru o mai bună reglementare, guvernanța uniunii energetice ar trebui să aibă ca rezultat reducerea semnificativă a sarcinii administrative pentru statele membre, pentru Comisie și pentru alte instituții ale UE și ar trebui să contribuie la asigurarea coerenței și adecvării politicilor și măsurilor la nivel național și la nivelul Uniunii în ceea ce privește transformarea sistemului energetic într-o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
(16)  În conformitate cu angajamentul ferm al Comisiei pentru o mai bună reglementare și în acord cu politica de cercetare, inovare și investiții, guvernanța uniunii energetice ar trebui să aibă ca rezultat reducerea semnificativă a complexității administrative pentru statele membre și părțile interesate afectate, pentru Comisie și pentru alte instituții ale UE și ar trebui să contribuie la asigurarea coerenței și adecvării politicilor și măsurilor la nivel local, național, macroregional, regional și la nivelul Uniunii în ceea ce privește transformarea sistemului energetic pentru o economie durabilă, cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Realizarea obiectivelor uniunii energetice ar trebui asigurată printr-o combinație de inițiative ale Uniunii și politici naționale coerente stabilite în cadrul unor planuri energetice și climatice naționale integrate. Legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și al climei stabilește cerințe de planificare, care au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național. Introducerea acestora în momente diferite a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică. Prin urmare, cerințele actuale disparate în materie de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul climei și al energiei ar trebui să fie raționalizate și integrate cât mai mult posibil.
(17)  Realizarea țintelor și obiectivelor uniunii energetice ar trebui asigurată printr-o combinație de inițiative ale Uniunii și politici naționale coerente stabilite în cadrul unor planuri energetice și climatice naționale integrate. Legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și al climei stabilește cerințe de planificare, care au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național. Introducerea acestora în momente diferite a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică, în detrimentul eficienței din punctul de vedere al costurilor. Prin urmare, cerințele actuale disparate în materie de planificare, de raportare și de monitorizare în domeniul climei și al energiei ar trebui să fie raționalizate și integrate, după caz.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  Este necesar să se evalueze interacțiunea dintre politicile și măsurile existente și cele prevăzute care au ca scop realizarea decarbonizării, iar statele membre ar trebui să efectueze o evaluare calitativă sau cantitativă.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 17 b (nou)
(17b)  Statele membre ar trebui să asigure coerența dintre planurile lor energetice și climatice naționale și strategiile lor de reducere a emisiilor pe termen lung cu Agenda pentru 2030 a ONU privind dezvoltarea durabilă.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să acopere perioade de zece ani și să ofere o imagine de ansamblu a sistemului energetic actual și a situației actuale a politicilor. Acestea ar trebui să stabilească obiective naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni cheie ale uniunii energetice, precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare în vederea îndeplinirii acestor obiective, și să aibă o bază analitică. Planurile naționale care acoperă prima perioadă, 2021-2030, ar trebui să acorde o atenție deosebită obiectivelor pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și interconectarea rețelelor de energie electrică. Statele membre ar trebui să urmărească să se asigure că planurile naționale sunt consecvente cu obiectivele de dezvoltare durabilă și contribuie la realizarea acestora.
(18)  Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să acopere perioade de zece ani și să ofere o imagine de ansamblu a sistemului energetic actual și a situației actuale a politicilor. Acestea ar trebui să stabilească ținte sau obiective naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni cheie ale uniunii energetice, precum și politicile și măsurile corespunzătoare necesare în vederea îndeplinirii acestor obiective, și să aibă o bază analitică. Planurile naționale care acoperă prima perioadă, 2021-2030, ar trebui să acorde o atenție deosebită obiectivelor pentru 2030 privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și interconectarea rețelelor de energie electrică. Statele membre ar trebui să urmărească să se asigure că planurile naționale sunt consecvente cu obiectivele de dezvoltare durabilă și contribuie la realizarea acestora.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 18 a (nou)
(18a)   În cadrul elaborării planurilor naționale integrate pentru energie și climă, statele membre ar trebui să determine numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ținând seama de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul național respectiv, pe care acestea nu și-l pot permite din cauza unei combinații de factori precum veniturile scăzute, cheltuielile ridicate pentru energie și eficiența energetică scăzută a gospodăriilor respective. Statele membre ar trebui să prezinte succint politicile și măsurile existente și cele planificate pentru combaterea sărăciei energetice, iar dacă este cazul să includă un obiectiv național de reducere a numărului de gospodării care suferă de sărăcie energetică. Comisia ar trebui să adopte o metodologie comună pe baza căreia statele membre să definească sărăcia energetică, iar fiecare stat membru ar trebui să identifice gospodăriile aflate în situație de sărăcie energetică în conformitate cu condițiile specifice din țara respectivă.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 18 b (nou)
(18b)  Statele membre ar trebui să se asigure că fondurile UE prevăzute în cadrul financiar multianual 2014-2020 sunt incluse în planurile naționale integrate privind energia și clima. Alocările naționale din cadrul financiar multianual post-2020 ar trebui să contribuie în mod activ la realizarea obiectivelor și țintelor uniunii energetice, mai ales în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin eliminarea GES cu ajutorul tehnicilor de absorbție, prin utilizarea surselor regenerabile și prin eficiența energetică. În acest scop, procesul de programare la nivel național și local pentru cadrul financiar multianual de după 2020 ar trebui să se desfășoare concomitent cu evaluarea de către Comisie a planurilor energetice și climatice naționale integrate, pentru a reflecta obiective ambițioase, în special în lumina obiectivelor pe termen lung din Acordul de la Paris și a obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
(19a)  Statele membre ar trebui să creeze o platformă de dialog permanent pe mai multe niveluri pe tema energiei, care să reunească autorități locale, organizații ale societății civile, mediul de afaceri, investitori și alte părți interesate vizate, pentru a discuta diferitele opțiuni avute în vedere pentru politicile privind energia și clima. În cadrul acestei platforme ar trebui să fie discutate planurile naționale integrate privind energia și clima, precum și strategiile pe termen lung în domeniul climei și energiei.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor în domeniul energiei și în cel al climei are un impact asupra mediului. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa și de a fi consultat cu privire la elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate, în conformitate, după caz, cu dispozițiile Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului24 și cu Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 („Convenția de la Aarhus”). De asemenea, statele membre ar trebui să asigure implicarea partenerilor sociali în elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate.
(20)  Punerea în aplicare a politicilor și a măsurilor în domeniul energiei și în cel al climei are un impact asupra mediului. Prin urmare, statele membre ar trebui să se asigure că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa activ și de a fi consultat cu privire la elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate și a strategiilor pe termen lung privind clima și energia, în conformitate, după caz, cu dispozițiile Directivei 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului24 și cu Convenția Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu din 25 iunie 1998 („Convenția de la Aarhus”). De asemenea, statele membre ar trebui să asigure implicarea partenerilor sociali, a autorităților locale și a tuturor părților interesate vizate de la începutul proceselor de planificare și raportare, precum și în elaborarea planurilor energetice și climatice naționale integrate și a strategiilor pe termen lung.
__________________
__________________
24 Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).
24 Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  Cooperarea regională este esențială pentru a asigura o realizare efectivă a obiectivelor uniunii energetice. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații cu privire la planurile altor state membre înainte ca acestea să fie finalizate, pentru a se evita neconcordanțele și posibilele efecte negative asupra altor state membre și pentru a se asigura că obiectivele comune sunt îndeplinite în mod colectiv. Cooperarea regională în ceea ce privește elaborarea și finalizarea planurilor naționale, precum și punerea în aplicare ulterioară a planurilor naționale ar trebui să fie esențială pentru îmbunătățirea eficacității și a eficienței măsurilor și pentru stimularea integrării pieței și a securității energetice.
(21)  Cooperarea macroregională și regională este necesară pentru ca statele membre să pună în aplicare în comun anumite politici și măsuri care contribuie la realizarea țintelor și obiectivelor comune într-un mod optim din punctul de vedere al costurilor. Comisia ar trebui să faciliteze acest tip de cooperare între statele membre. Statele membre ar trebui să aibă, de asemenea, posibilitatea de a prezenta observații cu privire la planurile altor state membre înainte ca acestea să fie finalizate, pentru a se evita neconcordanțele și posibilele efecte negative asupra altor state membre și pentru a se asigura că obiectivele comune sunt îndeplinite în mod colectiv. Cooperarea macroregională și regională în ceea ce privește elaborarea și finalizarea planurilor naționale, precum și punerea în aplicare ulterioară a planurilor naționale ar trebui să fie esențială pentru îmbunătățirea eficacității și a eficienței măsurilor și pentru stimularea integrării pieței și a securității energetice.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Planurile naționale ar trebui să fie stabile, pentru a asigura transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, în vederea asigurării siguranței investitorilor. Ar trebui totuși prevăzută actualizarea planurilor naționale o dată în decursul perioadei de zece ani vizate, pentru a oferi statelor membre posibilitatea de a se adapta la schimbări de circumstanțe semnificative. Pentru planurile care acoperă perioada 2021-2030, statele membre ar trebui să își poată actualiza planurile până la 1 ianuarie 2024. Obiectivele și contribuțiile ar trebui modificate doar pentru a reflecta o ambiție globală mai mare, mai ales în ceea ce privește obiectivele privind energia și clima pentru 2030. În cadrul actualizărilor, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a atenua orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate.
(22)  Planurile naționale ar trebui să fie stabile, pentru a asigura transparența și previzibilitatea politicilor și măsurilor naționale, în vederea asigurării siguranței investițiilor. Prezentarea regulată a planurilor naționale în decursul unor perioade consecutive de zece ani le oferă statelor membre posibilitatea de a se adapta la schimbările semnificative de împrejurări. Țintele și obiectivele ar trebui modificate doar pentru a reflecta o ambiție globală mai mare, mai ales în ceea ce privește obiectivele privind energia și clima. În cadrul acestor planuri, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a atenua orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Strategiile stabile de reducere a emisiilor pe termen lung sunt esențiale pentru a contribui la transformarea economică, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la realizarea obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a avansa în mod echitabil și rentabil în direcția obiectivului pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris. Mai mult, părțile la Acordul de la Paris sunt invitate să comunice, până în 2020, strategiile proprii de dezvoltare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până la mijlocul secolului.
(23)  Strategiile stabile pe termen lung privind clima și energia sunt esențiale pentru a contribui la transformarea economică, la crearea de locuri de muncă, la creșterea economică și la realizarea obiectivelor mai ample de dezvoltare durabilă, precum și pentru a avansa în mod echitabil și rentabil în direcția obiectivului pe termen lung stabilit prin Acordul de la Paris. Mai mult, părțile la Acordul de la Paris sunt invitate să comunice, până în 2020, strategiile proprii de dezvoltare privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen lung, până la mijlocul secolului.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
(23a)  Statele membre ar trebui să elaboreze strategii pe termen lung în domeniul climei și al energiei pentru 2050 și pentru perioada post-2050, identificând transformările necesare în diferite sectoare pentru a trece la un sistem de energie din surse regenerabile și pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Strategiile ar trebui să fie consecvente cu cota Uniunii din bugetul global de emisii de carbon rămas și ar trebui să fie elaborate într-un mod deschis și transparent, cu implicarea deplină a părților interesate vizate. Planurile energetice și climatice naționale integrate ar trebui să se bazeze pe strategiile pe termen lung în domeniul climei și al energiei și să fie consecvente cu acestea.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 23 b (nou)
(23b)  Sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii (LULUCF) este deosebit de expus și extrem de vulnerabil la schimbările climatice. În același timp, acest sector dispune de un potențial enorm de a asigura beneficii climatice pe termen lung și de a contribui în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivelor climatice pe termen lung ale Uniunii și internaționale. El poate contribui la atenuarea schimbărilor climatice în mai multe moduri, în special prin reducerea emisiilor și menținerea și îmbunătățirea absorbanților și a stocurilor de carbon, precum și prin furnizarea de biomateriale care pot înlocui materiile fosile sau materialele care implică emisii ridicate de dioxid de carbon. Pentru ca măsurile care vizează în special creșterea capacității de sechestrare a carbonului să fie eficace, sunt esențiale gestionarea durabilă a resurselor și stabilitatea și adaptabilitatea pe termen lung a rezervoarelor de carbon. Pentru a favoriza investiții durabile pe termen lung, este esențial să existe strategii pe termen lung.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 23 c (nou)
(23c)  Atunci când sunt concepute noi interconexiuni, este important să se realizeze o evaluare completă a costurilor și beneficiilor, inclusiv o evaluare deplină a impactului tehnic, socioeconomic și ecologic, astfel cum se prevede în Regulamentul privind TEN-E, și să se țină seama de externalitățile pozitive ale interconexiunilor, cum ar fi integrarea surselor regenerabile, siguranța aprovizionării și o concurență mai intensă pe piața internă.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Ca și în cazul planificării, legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și în cel al climei stabilește cerințele de raportare, dintre care multe au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național, însă aceste cerințe au fost introduse în momente diferite, ceea ce a dus la suprapuneri și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică, precum atenuarea GES, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și integrarea pieței. Pentru a găsi echilibrul corect între necesitatea de a asigura o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planurilor naționale și necesitatea de a reduce sarcina administrativă, statele membre ar trebui să întocmească rapoarte intermediare bienale cu privire la punerea în aplicare a planurilor și la alte evoluții din sistemul energetic. Ar fi însă în continuare necesare unele raportări anuale, în special având în vedere cerințele de raportare în domeniul climei care decurg din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și din regulamentele Uniunii.
(24)  Ca și în cazul planificării, legislația sectorială a Uniunii în domeniul energiei și în cel al climei stabilește cerințele de raportare, dintre care multe au fost instrumente utile pentru a produce schimbări la nivel național, complementare reformelor pieței, însă aceste cerințe au fost introduse în momente diferite, ceea ce a dus la suprapuneri și la ineficiență din punctul de vedere al costurilor, precum și la o insuficientă luare în considerare a sinergiilor și a interacțiunilor dintre domeniile de politică, precum atenuarea GES, energia din surse regenerabile, eficiența energetică și integrarea pieței. Pentru a găsi echilibrul corect între necesitatea de a asigura o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a planurilor naționale și necesitatea de a reduce complexitatea administrativă, statele membre ar trebui să întocmească rapoarte intermediare bienale cu privire la punerea în aplicare a planurilor și la alte evoluții din sistemul energetic. Ar fi însă în continuare necesare unele raportări anuale, în special având în vedere cerințele de raportare în domeniul climei care decurg din Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și din regulamentele Uniunii.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  Rapoartele intermediare integrate ale statelor membre ar trebui să reflecte elementele indicate în modelul pentru planurile naționale. Ar trebui detaliat, într-un act (în acte) de punere în aplicare subsecvent(e), un model pentru rapoartele intermediare integrate, având în vedere natura lor tehnică și faptul că primele rapoarte intermediare trebuie prezentate în anul 2021. Rapoartele intermediare ar trebui realizate pentru a se asigura transparența față de Uniune, față de alte state membre și față de actorii de pe piață, inclusiv față de consumatori. Ele ar trebui să fie cuprinzătoare, la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, și pentru prima perioadă să pună în același timp accentul pe domeniile vizate de obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030.
(25)  Rapoartele intermediare integrate ale statelor membre ar trebui să reflecte elementele indicate în modelul pentru planurile naționale. Ar trebui detaliat, într-un act (în acte) de punere în aplicare subsecvent(e), un model pentru rapoartele intermediare integrate, având în vedere natura lor tehnică și faptul că primele rapoarte intermediare trebuie prezentate în anul 2021. Rapoartele intermediare ar trebui realizate pentru a se asigura transparența față de Uniune, față de alte state membre, față de autoritățile regionale și locale, față de actorii de pe piață, inclusiv față de consumatori și față de orice alte părți interesate vizate și publicul larg. Ele ar trebui să fie cuprinzătoare, la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, și pentru prima perioadă să pună în același timp accentul pe domeniile vizate de obiectivele cadrului privind clima și energia pentru 2030.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 a demonstrat importanța transparenței, a preciziei, a consecvenței, a integralității și a comparabilității informațiilor. Pe baza acestei experiențe, prezentul regulament ar trebui să asigure că statele membre prezintă rapoarte cu privire la propriile politici și măsuri, precum și la previziuni, aceasta fiind o componentă-cheie a rapoartelor intermediare. Informațiile din aceste rapoarte ar trebui să fie esențiale pentru a demonstra punerea în aplicare la timp a angajamentelor asumate în temeiul Regulamentului [] [ESR]. Operarea și îmbunătățirea în permanență a sistemelor la nivelul Uniunii și al statelor membre, împreună cu îndrumări mai bune privind raportarea, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la consolidarea constantă a informațiilor necesare pentru a urmări progresele în ceea ce privește dimensiunea decarbonizării.
(28)  Experiența acumulată în ceea ce privește punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 a demonstrat importanța transparenței, a preciziei, a consecvenței, a integralității și a comparabilității informațiilor. Pe baza acestei experiențe, prezentul regulament ar trebui să garanteze că statele membre utilizează date și ipoteze credibile și consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni și pun la dispoziția publicului datele utilizate pentru elaborarea de scenarii și modele și prezintă rapoarte cu privire la propriile politici și măsuri, precum și la previziuni, aceasta fiind o componentă-cheie a rapoartelor intermediare. Informațiile din aceste rapoarte ar trebui să fie esențiale pentru a demonstra punerea în aplicare la timp a angajamentelor asumate în temeiul Regulamentului [] [ESR]. Operarea și îmbunătățirea în permanență a sistemelor la nivelul Uniunii și al statelor membre, împreună cu îndrumări mai bune privind raportarea, ar trebui să contribuie în mod semnificativ la consolidarea constantă a informațiilor necesare pentru a urmări progresele în ceea ce privește dimensiunea decarbonizării.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 30
(30)  Pentru a limita sarcina administrativă a statelor membre și a Comisiei, aceasta din urmă ar trebui să instituie o platformă de raportare online pentru a facilita comunicarea și a promova cooperarea. Acest lucru ar trebui să asigure prezentarea la timp a rapoartelor și să faciliteze o mai bună transparență privind raportarea națională. Platforma de raportare electronică ar trebui să completeze, să se bazeze pe și să beneficieze de procesele de raportare, bazele de date și instrumentele electronice existente, cum ar fi cele ale Agenției Europene de Mediu, ale Eurostat și ale Centrului Comun de Cercetare, precum și de învățămintele trase de pe urma sistemului de management de mediu și audit al Uniunii.
(30)  Pentru a crește transparența în elaborarea politicilor energetice și climatice și pentru a limita complexitatea administrativă în statele membre și în cadrul Comisiei, aceasta din urmă ar trebui să instituie o platformă publică online pentru a facilita accesul public la informații, comunicarea între Comisie și statele membre, precum și cooperarea în rândul statelor membre. Acest lucru ar trebui să asigure prezentarea la timp a rapoartelor și să faciliteze o mai bună transparență privind raportarea națională. Platforma electronică ar trebui să completeze, să se bazeze pe și să beneficieze de procesele de raportare, bazele de date și instrumentele electronice existente, cum ar fi cele ale Agenției Europene de Mediu, ale Eurostat și ale Centrului Comun de Cercetare, precum și de învățămintele trase de pe urma sistemului de management de mediu și audit al Uniunii.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 31
(31)  În ceea ce privește datele care trebuie furnizate Comisiei prin intermediul planificării și raportării naționale, informațiile furnizate de statele membre nu ar trebui să dubleze datele și statisticile care au fost deja puse la dispoziție, prin intermediul Eurostat, în contextul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului27, în aceeași formă ca în cazul obligațiilor în materie de planificare și de raportare prevăzute de prezentul regulament, și care sunt puse la dispoziție în continuare de Eurostat cu aceleași valori. Atunci când sunt disponibile și adecvate din punct de vedere temporal, datele și previziunile raportate și incluse în planurile energetice și climatice naționale ar trebui să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele Eurostat și cu metodologia utilizată pentru raportarea statisticilor europene în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.
(31)  Pentru a evita desfășurarea cu întârziere a acțiunilor la nivelul UE, Comisia ar trebui să utilizeze estimări anuale privind GES, sursele regenerabile de energie și eficiența energetică furnizate de Agenția Europeană de Mediu, cu scopul de a evalua progresele înregistrate în vederea îndeplinirii obiectivelor pentru 2030. În ceea ce privește datele care trebuie furnizate Comisiei prin intermediul planificării și raportării naționale, informațiile furnizate de statele membre nu ar trebui să dubleze datele și statisticile care au fost deja puse la dispoziție, prin intermediul Eurostat, în contextul Regulamentului (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului27, în aceeași formă ca în cazul obligațiilor în materie de planificare și de raportare prevăzute de prezentul regulament, și care sunt puse la dispoziție în continuare de Eurostat cu aceleași valori. Atunci când sunt disponibile și adecvate din punct de vedere temporal, datele și previziunile raportate și incluse în planurile energetice și climatice naționale ar trebui să se bazeze pe și să fie consecvente cu datele Eurostat și cu metodologia utilizată pentru raportarea statisticilor europene în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 223/2009.
__________________
__________________
27 Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
27 Regulamentul (CE) nr. 223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1101/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind transmiterea de date statistice confidențiale Biroului Statistic al Comunităților Europene, a Regulamentului (CE) nr. 322/97 al Consiliului privind statisticile comunitare și a Deciziei 89/382/CEE, Euratom a Consiliului de constituire a Comitetului pentru programele statistice ale Comunităților Europene (JO L 87, 31.3.2009, p. 164).
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 32
(32)  În vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor Strategiei pentru uniunea energetică, va fi esențială evaluarea de către Comisie a planurilor naționale și, pe baza rapoartelor intermediare, a implementării lor. Pentru prima perioadă de zece ani, aceasta privește în special îndeplinirea obiectivelor la nivelul Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și a contribuțiilor naționale la obiectivele respective. Această evaluare ar trebui realizată o dată la doi ani și numai dacă este necesar o dată pe an și ar trebui să fie consolidată în rapoartele Comisiei privind starea uniunii energetice.
(32)  În vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor celor cinci dimensiuni ale Strategiei pentru uniunea energetică, în special crearea unei uniuni energetice pe deplin funcționale și reziliente, va fi esențială evaluarea de către Comisie a proiectelor de planuri naționale, precum și a punerii în aplicare a planurilor naționale notificate, prin intermediul rapoartelor intermediare. Acest lucru este deosebit de important în prima perioadă de zece ani, în cazul obiectivelor de la nivelul Uniunii pentru 2030 referitoare la energie și climă. Această evaluare ar trebui realizată o dată la doi ani, iar dacă este necesar, o dată pe an, și ar trebui să fie consolidată în rapoartele Comisiei privind starea uniunii energetice.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 33
(33)  Aviația are un impact asupra climei globale prin emisiile de CO2, dar și prin alte emisii, inclusiv emisiile de oxizi de azot, și mecanisme, precum creșterea stratului de nori cirus. Având în vedere evoluția rapidă a înțelegerii din punct de vedere științific a acestui impact, o evaluare actualizată a impactului altor emisii ale aviației decât cele de CO2 asupra climei globale este deja prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Modelarea utilizată în acest sens ar trebui adaptată la progresele științifice. Pe baza propriilor evaluări ale acestui impact, Comisia ar putea lua în considerare opțiuni de politică relevante pentru abordarea lor.
(33)  Aviația are un impact asupra climei globale prin emisiile de CO2, dar și prin alte emisii, inclusiv emisiile de oxizi de azot, și mecanisme, precum creșterea stratului de nori cirus. Având în vedere evoluția rapidă a înțelegerii din punct de vedere științific a acestui impact, o evaluare actualizată a impactului altor emisii ale aviației decât cele de CO2 asupra climei globale este deja prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 525/2013. Modelarea utilizată în acest sens ar trebui adaptată la progresele științifice. Pe baza propriilor evaluări ale acestui impact, Comisia ar trebui să examineze, până la 1 martie 2020, opțiuni de politică corespunzătoare pentru tratarea lui și să prezinte o propunere legislativă, dacă este cazul.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 33 a (nou)
(33a)  În conformitate cu orientările actuale din cadrul CCONUSC privind raportarea cu privire la gazele cu efect de seră, calculul și raportarea emisiilor de metan se bazează pe potențialul de încălzire globală (GWP) legat de un interval de timp de 100 de ani. Dat fiind potențialul ridicat de încălzire globală și durata de viață relativ scurtă în atmosferă a metanului, ceea ce duce la un impact semnificativ asupra climei pe termen scurt și mediu, Comisia ar trebui să analizeze în ce mod ar fi afectate politicile și măsurile de adoptare a unui calendar pe 20 de ani în cazul metanului. Pe baza acestei analize, Comisia ar trebui să examineze opțiuni de politică corespunzătoare pentru a trata rapid chestiunea emisiilor de metan printr-o strategie a Uniunii privind metanul, acordând prioritate emisiilor de metan legate de energie și deșeuri.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 34
(34)  Pentru a contribui la asigurarea coerenței între politicile naționale și ale Uniunii și obiectivele uniunii energetice, Comisia și statele membre ar trebui să poarte un dialog constant. După caz, Comisia ar trebui să emită recomandări adresate statelor membre, inclusiv cu privire la nivelul de ambiție al proiectelor de planuri naționale, la punerea în aplicare ulterioară a politicilor și a măsurilor aferente planurilor naționale notificate, precum și cu privire la alte politici și măsuri naționale relevante pentru realizarea uniunii energetice. Statele membre ar trebui să acorde o maximă atenție acestor recomandări și să explice în rapoartele intermediare ulterioare modul în care acestea au fost puse în aplicare.
(34)  Pentru a contribui la asigurarea coerenței între politicile naționale și ale Uniunii și obiectivele uniunii energetice, Comisia și statele membre, precum și, după caz, statele membre între ele ar trebui să poarte un dialog constant. Comisia ar trebui să emită recomandări adresate statelor membre, inclusiv cu privire la nivelul de ambiție al proiectelor de planuri naționale, la punerea în aplicare ulterioară a politicilor și a măsurilor aferente planurilor naționale notificate, precum și cu privire la alte politici și măsuri naționale relevante pentru realizarea uniunii energetice. Statele membre ar trebui să țină seama de aceste recomandări și să explice în rapoartele intermediare ulterioare modul în care acestea au fost puse în aplicare.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 35
(35)  În cazul în care nivelul de ambiție al planurilor energetice și climatice naționale integrate sau al actualizărilor acestora este insuficient pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă, în special, a obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Comisia ar trebui să ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective (eliminând astfel orice „decalaj în materie de ambiție”). În cazul în care progresele înregistrate de Uniune în vederea atingerii acestor obiective sunt insuficiente pentru realizarea acestora, Comisia ar trebui, în plus față de emiterea de recomandări, să ia măsuri la nivelul Uniunii sau statele membre ar trebui să ia măsuri suplimentare pentru a asigura îndeplinirea acestor obiective (eliminând astfel orice „decalaj în materie de finalizare”). Astfel de măsuri ar trebui să ia în considerare contribuțiile ambițioase anticipate efectuate de către statele membre, în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în cadrul eforturilor comune de îndeplinire în mod colectiv a obiectivelor. În domeniul energiei din surse regenerabile, aceste măsuri pot include, de asemenea, contribuțiile financiare ale statelor membre la o platformă de finanțare gestionată de Comisie, care ar fi utilizate pentru sprijinirea unor proiecte privind energia din surse regenerabile din întreaga Uniune. Obiectivele naționale pentru 2020 ale statelor membre privind energia din surse regenerabile ar trebui să servească drept ponderi de referință pentru energia din surse regenerabile începând din anul 2021. În domeniul eficienței energetice, măsurile suplimentare pot urmări, în special, îmbunătățirea eficienței energetice a produselor, a clădirilor și a transporturilor.
(35)  În cazul în care nivelul de ambiție, obiectivele, politicile și măsurile descrise în planurile energetice și climatice naționale integrate sunt insuficiente pentru realizarea colectivă a obiectivelor uniunii energetice și, pentru prima perioadă, în special a obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, Comisia ar trebui să ia măsuri la nivelul Uniunii pentru a asigura realizarea colectivă a acestor obiective și ținte, iar statele membre ar trebui să-și întărească țintele naționale în domeniul energiei din surse regenerabile până la 31 decembrie 2020 (eliminând astfel orice „decalaj în materie de ambiție”). În cazul în care progresele înregistrate de Uniune în vederea atingerii acestor obiective sunt insuficiente pentru realizarea acestora, Comisia poate, în plus față de emiterea de recomandări, să ia măsuri la nivelul Uniunii sau să solicite măsuri suplimentare din partea statelor membre pentru a asigura finalizarea acestora (eliminând astfel orice „decalaj în materie de finalizare”). Astfel de măsuri ar trebui să ia în considerare eforturile ambițioase anticipate depuse de statele membre în vederea atingerii obiectivelor pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică, în cadrul eforturilor comune de îndeplinire în mod colectiv a obiectivelor. În domeniul energiei din surse regenerabile, aceste măsuri pot include, de asemenea, contribuțiile financiare voluntare din partea statelor membre la o platformă de finanțare gestionată de Comisie, care ar fi utilizate pentru sprijinirea unor proiecte privind energia din surse regenerabile din întreaga Uniune, inclusiv a celor de interes pentru uniunea energetică. Obiectivele naționale pentru 2020 ale statelor membre privind energia din surse regenerabile ar trebui să servească drept ponderi de referință pentru energia din surse regenerabile începând din anul 2021 și ar trebui menținute pe toată durata perioadei. În domeniul eficienței energetice, măsurile suplimentare pot urmări, în special, îmbunătățirea eficienței energetice a produselor, a clădirilor și a transporturilor.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Considerentul 38
(38)  Statele membre și Comisia ar trebui să asigure o cooperare strânsă cu privire la toate aspectele legate de realizarea uniunii energetice și de punerea în aplicare a prezentului regulament, cu implicarea strânsă a Parlamentului European. Comisia ar trebui, după caz, să sprijine statele membre în punerea în aplicare a prezentului regulament, mai ales în ceea ce privește stabilirea planurilor naționale și măsurile asociate de consolidare a capacităților.
(38)  Statele membre și Comisia ar trebui să asigure o cooperare strânsă cu privire la toate aspectele legate de realizarea uniunii energetice și de punerea în aplicare a prezentului regulament, cu implicarea strânsă a Parlamentului European. Comisia ar trebui să sprijine statele membre în punerea în aplicare a prezentului regulament, mai ales în ceea ce privește stabilirea, punerea în practică și monitorizarea planurilor energetice și climatice naționale integrate, a strategiei pe termen lung în domeniul climei și al energiei și a măsurilor asociate de consolidare a capacităților, prin mobilizarea resurselor interne ale Agenției Europene de Mediu, ale Centrului Comun de Cercetare, ale capacității de modelare internă și, după caz, ale specialiștilor externi.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Considerentul 41 a (nou)
(41a)  Prezentul regulament conține dispoziții legate de considerarea eficienței energetice drept o prioritate de infrastructură, recunoscând că aceasta respectă definiția infrastructurii utilizată de FMI și de alte instituții economice, transformând-o într-un element esențial și într-o prioritate în deciziile viitoare de investiții în infrastructura energetică a Uniunii1a.
__________________
1a Raportul Parlamentului European din 2 iunie 2016 privind punerea în aplicare a Directivei privind eficiența energetică (2012/27/UE) - (2015/2232(INI)).
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Considerentul 43
(43)  La elaborarea actelor de punere în aplicare, Comisia ar trebui să fie asistată, pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, de un comitet al uniunii energetice. Acesta ar trebui să înlocuiască șipreia atribuțiile de la Comitetul privind schimbările climatice și de la alte comitete, după caz.
(43)  La elaborarea actelor de punere în aplicare, Comisia ar trebui să fie asistată, pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul prezentului regulament, de un comitet pentru probleme de energie și climă. În ceea ce privește chestiunile legate de punerea în practică a dispozițiilor specifice privind schimbările climatice, Comisia ar trebui să fie sprijinită de Comitetul privind schimbările climatice înființat prin Regulamentul (UE) nr. 525/2013.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Considerentul 44 a (nou)
(44a)  În contextul pregătirii unei viitoare revizuiri a prezentului regulament și în contextul Strategiei de securitate cibernetică a UE, Comisia ar trebui să evalueze, în strânsă colaborare cu statele membre, dacă este necesar să se adauge cerințe suplimentare uniforme privind planificarea și raportarea cu privire la eforturile statelor membre de a îmbunătăți protecția infrastructurii de importanță critică a sistemului energetic al UE împotriva oricăror forme de amenințări cibernetice, în special având în vedere creșterea numărului de posibile atacuri cibernetice critice în ultimul deceniu, pentru a asigura securitatea energetică în toate împrejurările. Cu toate acestea, o astfel de coordonare îmbunătățită în cadrul UE nu ar trebui să afecteze interesele statelor membre privind securitatea națională prin divulgarea unor informații sensibile.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 1
Articolul 1
Articolul 1
Obiect și domeniu de aplicare
Obiect și domeniu de aplicare
1.   Prezentul regulament stabilește un mecanism de guvernanță pentru:
(1)   Prezentul regulament stabilește un mecanism de guvernanță pentru:
(-a)  punerea în practică a unor strategii și măsuri pe termen lung în domeniul climei și energiei în vederea îndeplinirii angajamentelor Uniunii din domeniul gazelor cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris;
(a)  punerea în aplicare de strategii și de măsuri concepute să îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special obiectivele UE privind energia și clima pentru 2030;
(a)  punerea în aplicare de strategii și de măsuri concepute să îndeplinească obiectivele uniunii energetice și, pentru prima perioadă de zece ani (2021-2030), în special obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030;
(aa)  stabilirea de parteneriate și mecanisme de cooperare între statele membre la nivel macroregional și regional, pentru a îndeplini țintele, obiectivele și angajamentele uniunii energetice;
(b)  asigurarea unei raportări în timp util, transparente, exacte, consecvente, comparabile și integrale din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris.
(b)  asigurarea unei raportări în timp util, transparente, exacte, consecvente, comparabile și integrale din partea Uniunii și a statelor sale membre către secretariatul CCONUSC și al Acordului de la Paris;
(ba)  aducerea unei contribuții la sporirea securității normative și a securității investitorilor și aducerea unei contribuții la exploatarea oportunităților de dezvoltare economică, stimulare a investițiilor, creare de locuri de muncă și coeziune socială;
(bc)  sprijinirea unei tranziții echitabile pentru cetățeni și regiuni, care ar putea fi afectate în mod negativ de tranziția spre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon.
Mecanismul de guvernanță se bazează pe planuri energetice și climatice naționale integrate care acoperă perioade de zece ani începând cu perioada 2021-2030, pe rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate corespunzătoare prezentate de statele membre și pe măsurile de monitorizare integrate ale Comisiei Europene. El definește un proces structurat și iterativ între Comisie și statele membre, în vederea finalizării planurilor naționale și a implementării ulterioare a acestora, inclusiv în ceea ce privește cooperarea regională și acțiunea corespunzătoare a Comisiei.
Mecanismul de guvernanță se bazează pe planuri energetice și climatice naționale integrate care acoperă perioade de zece ani începând cu perioada 2021-2030, pe rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate corespunzătoare prezentate de statele membre și pe măsurile de monitorizare integrate ale Comisiei Europene. El definește un proces structurat, transparent și iterativ între Comisie și statele membre, care asigură participarea deplină a cetățenilor și a autorităților locale în vederea finalizării planurilor naționale și a implementării ulterioare a acestora, inclusiv în ceea ce privește cooperarea regională și macroregională și acțiunea corespunzătoare a Comisiei.
2.   Prezentul regulament se aplică următoarelor cinci dimensiuni ale uniunii energetice:
(2)   Prezentul regulament se aplică următoarelor cinci dimensiuni ale uniunii energetice:
(a)  securitatea energetică,
(a)  securitatea energetică,
(b)  piața energiei,
(b)  piața internă a energiei,
(c)  eficiența energetică,
(c)  eficiența energetică,
(d)  decarbonizarea și
(d)  decarbonizarea și
(e)  cercetarea, inovarea și competitivitatea.
(e)  cercetarea, inovarea și competitivitatea.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1
În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], din Directiva 2010/31/UE și din Directiva 2012/27/UE.
În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], din [reformarea Directivei 2009/72/CE propusă prin COM(2016)XXXX], din Directiva 2010/31/UE și din Directiva 2012/27/UE.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 2 – punctul 3
(3)   „politici și măsuri adoptate” înseamnă politici și măsuri pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială până la data prezentării planului național sau a raportului intermediar și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare;
3.   „politici și măsuri adoptate” înseamnă politici și măsuri pentru care a fost luată o decizie guvernamentală oficială la nivel central sau subnațional până la data prezentării planului național sau a raportului intermediar și pentru care există un angajament clar de a proceda la punerea în aplicare;
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 2 – punctul 9
(9)  „obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030” înseamnă obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii de reducere internă cu cel puțin 40 % față de anul 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii, care trebuie îndeplinit până în 2030, obiectivul obligatoriu la nivelul Uniunii privind o pondere de cel puțin 27 % a energiei din surse regenerabile consumate în Uniune în anul 2030, obiectivul la nivelul Uniunii de îmbunătățire cu cel puțin 27 % a eficienței energetice în 2030, care urmează să fie revizuit până în 2020 având în vedere un prag de 30 % la nivelul Uniunii, și obiectivul de 15 % privind interconectarea rețelelor de energie electrică pentru 2030 sau orice obiective ulterioare convenite în acest sens de Consiliul European sau de Consiliu și de Parlament pentru anul 2030;
eliminat
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 2 – punctul 11 a (nou)
11a.  „eforturi timpurii” înseamnă progresul timpuriu realizat de un stat membru începând din 2021 în sensul îndeplinirii obiectivului său privind energia din surse regenerabile menționat la Articolul 3 din [reformarea Directivei privind energia din surse regenerabile] și a obiectivului său privind îmbunătățirea eficienței energetice menționat la Articolul 1 alineatul (1) și la Articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE;
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 2 – punctul 17 a (nou)
17a.  „principiul «eficiența energetică înainte de toate»” înseamnă că în toate deciziile de planificare, de politici și de investiții energetice se acordă prioritate măsurilor de eficientizare a cererii și a ofertei de energie, prin reducerea consumului de energie la consumatorul final pe baza optimizării costurilor, prin inițiative bazate pe variația cererii de energie și prin eficientizarea conversiei, transportului și a distribuirii de energie;
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 3
Articolul 3
Articolul 3
Planurile energetice și climatice naționale integrate
Planurile energetice și climatice naționale integrate
1.   Până la 1 ianuarie 2019 și, ulterior, la fiecare zece ani, fiecare stat membru notifică Comisiei un plan energetic și climatic național integrat. Planurile conțin elementele stabilite la alineatul (2) și în anexa I. Primul plan vizează perioada 2021-2030. Planurile următoare vizează perioada de zece ani imediat următoare sfârșitului perioadei vizate de planul anterior.
(1)   Până la 1 ianuarie 2019 și, ulterior, la fiecare zece ani, fiecare stat membru notifică Comisiei un plan energetic și climatic național integrat. Planurile conțin elementele stabilite la alineatul (2) și în anexa I. Primul plan vizează perioada 2021-2030. Planurile următoare vizează perioada de zece ani imediat următoare sfârșitului perioadei vizate de planul anterior.
2.   Planurile energetice și climatice naționale integrate sunt compuse din următoarele secțiuni principale:
(2)   Planurile energetice și climatice naționale integrate sunt compuse din următoarele secțiuni principale:
(a)  o prezentare generală a procesului urmat pentru stabilirea planului energetic și climatic național integrat, constând într-un rezumat, o descriere a consultării și implicării părților interesate și a rezultatelor acestora, precum și a cooperării regionale cu alte state membre în procesul de elaborare a planului;
(a)  o prezentare generală a procesului urmat pentru stabilirea planului energetic și climatic național integrat, care să cuprindă:
1.   un rezumat;
2.   descrierea consultărilor și a modului în care au participat autoritățile locale, societatea civilă, agenții economici, partenerii sociali și cetățenii, precum și a rezultatelor acestora;
3.  descrierea cooperării regionale și macroregionale cu alte state membre în procesul de elaborare a planului;
(b)  o descriere a obiectivelor și a contribuțiilor naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
(b)  descrierea obiectivelor și a țintelor naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
(c)  o descriere a politicilor și a măsurilor prevăzute pentru realizarea obiectivelor și a contribuțiilor corespunzătoare stabilite la litera (b);
(c)  descrierea politicilor, a măsurilor și a strategiilor de investiții prevăzute pentru realizarea obiectivelor și a țintelor corespunzătoare stabilite la litera (b);
(d)  o descriere a situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, precum și previziunile legate de obiectivele menționate la litera (b) în raport cu politicile și cu măsurile deja existente (puse în aplicare și adoptate);
(d)  descrierea situației actuale a celor cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv în ceea ce privește sistemul energetic și emisiile și absorbțiile de gaze cu efect de seră, precum și previziunile legate de obiectivele și țintele menționate la litera (b) în raport cu politicile și măsurile deja existente (puse în aplicare și adoptate), precum și descrierea obstacolelor normative și de altă natură care împiedică îndeplinirea țintelor și a obiectivelor;
(e)  o evaluare a impactului politicilor și măsurilor planificate pentru realizarea obiectivelor menționate la litera (b);
(e)  evaluarea impactului politicilor și măsurilor planificate la nivel individual și colectiv pentru realizarea țintelor și a obiectivelor menționate la articolele 1, 4, 13a și 14, precum și a impactului asupra mediului, inclusiv asupra calității aerului și a protecției naturii, asupra sănătății, situației macroeconomice și a situației sociale;
(ea)   evaluarea impactului politicilor și măsurilor planificate asupra competitivității legate de cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice;
(eb)  evaluarea impactului potențial al climei în statul membru, inclusiv a consecințelor directe și indirecte, precum și a strategiilor de reziliență care vizează gestionarea efectelor climatice, cum ar fi planurile naționale de adaptare;
(ec)  în urma elaborării unui plan de investiții, estimarea investițiilor publice și private necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor și politicilor planificate;
(f)  o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzute în anexa II la prezentul regulament, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică ale statului membru pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] și cu anexa V la aceasta.
(f)  o anexă, întocmită în conformitate cu cerințele și cu structura prevăzute în anexa II la prezentul regulament, care să stabilească metodologiile și măsurile de politică ale statului membru pentru îndeplinirea cerinței de economisire a energiei în conformitate cu articolul 7 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761] și cu anexa V la aceasta.
3.   La elaborarea planurilor naționale menționate la alineatul (1), statele membre iau în considerare interconexiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice și utilizează date și ipoteze consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni, acolo unde este cazul.
(3)   Atunci când elaborează planurile naționale menționate la alineatul (1), statele membre:
(a)  limitează complexitatea administrativă și costurile pentru toate părțile interesate vizate;
(b)   iau în considerare interacțiunile dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, în special principiul „eficiența energetică înainte de toate”;
(c)   utilizează date și ipoteze credibile și consecvente la nivelul tuturor celor cinci dimensiuni, acolo unde este cazul, și pun la dispoziția publicului datele utilizate pentru exercițiile de modelare;
(d)  asigură coerența cu obiectivele prevăzute la articolul 1 și cu strategiile naționale pe termen lung în domeniul climei și energiei, astfel cum se prevede la articolul 14;
(e)  evaluează numărul gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, ținând seama de serviciile energetice interne de care este nevoie pentru a garanta un nivel de trai minim în contextul național respectiv, și prezintă succint politicile și măsurile existente și cele prevăzute care au ca scop eliminarea sărăciei energetice, inclusiv măsurile de politică socială și alte programe naționale pertinente;
în cazul în care într-un stat membru există un număr semnificativ de gospodării afectate de sărăcie energetică, fapt determinat în urma evaluării bazate pe date ce pot fi verificate, cu utilizarea indicatorilor de dispersie geografică, statul membru respectiv ar trebui să includă în planul său un obiectiv orientativ național pentru reducerea sărăciei energetice;
(f)  includ dispoziții pentru a evita, a atenua sau, în cazul în care proiectul este de interes public și nu există alternative, a compensa orice impact negativ asupra mediului care este constatat în cadrul raportării integrate prevăzute la articolele 15-22;
(g)  iau în considerare cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări emise în contextul semestrului european.
(3a)  După primul plan energetic și climatic național integrat, statele membre asigură în toate planurile ulterioare transmise Comisiei în conformitate cu alineatul (1) modificarea țintelor și obiectivelor naționale, astfel cum se prevede la articolul 4, pentru a reflecta un grad mai mare de ambiție față de cel prevăzut în precedentul plan energetic și climatic național integrat.
(3b)  Statele membre pun la dispoziția publicului planurile prezentate Comisiei în temeiul prezentului articol.
4.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36, pentru a modifica anexa I în vederea adaptării acesteia la modificările aduse cadrului de politici privind clima și energia al Uniunii, la evoluțiile pieței energiei și la noile cerințe prevăzute în CCONUSC și în Acordul de la Paris.
(4)   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36, pentru a modifica anexa I în vederea adaptării acesteia la modificările aduse cadrului de politici privind clima și energia al Uniunii, la evoluțiile pieței energiei și la noile cerințe prevăzute în CCONUSC și în Acordul de la Paris.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 4 – titlu
Obiectivele și contribuțiile naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
Țintele și obiectivele pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1
Statele membre descriu, în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, următoarele obiective și contribuții principale, astfel cum sunt specificate în anexa I secțiunea A.2:
Statele membre descriu, în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, următoarele obiective și ținte principale, astfel cum sunt specificate în anexa I secțiunea A.2:
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 1 – subpunctul iia (nou)
(iia)  traiectoriile pe care le prevede statul membru pentru a menține și a majora absorbția de carbon din absorbanți în concordanță cu strategiile pe termen lung în domeniul energiei și climei, astfel cum se prevede la articolul 14;
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 1 – subpunctul iii
iii.   dacă este cazul, alte obiective naționale consecvente cu strategiile existente de reducere a emisiilor pe termen lung;
(iii)   alte obiective și ținte naționale coerente cu Acordul de la Paris și cu strategiile pe termen lung privind clima și energia;
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul i
i.   în vederea realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii de cel puțin 27 % energie din surse regenerabile în 2030, menționat la articolul 3 din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], o contribuție la acest obiectiv în ceea ce privește ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al statului membru în 2030, cu o traiectorie liniară pentru această contribuție începând din anul 2021;
(i)   în vederea realizării obiectivului obligatoriu al Uniunii pentru 2030 de a produce cel puțin 35 % din energie din surse regenerabile, menționat la [articolul 3] din [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767];
Amendamentul 291
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul ia (nou)
(ia)   obiectivul național al statului membru pentru 2030 privind energia din surse regenerabile în consumul final brut de energie, prevăzut la articolul 3 și în anexa Ia la Directiva (UE) .../... [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767], cu o traiectorie progresivă care să asigure utilizarea în mod regulat a energiei din surse regenerabile începând cu 2021, astfel cum se prevede în anexa Ia la prezentul regulament;
Amendamentul 292
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul ib (nou)
(ib)   Traiectoria menționată la subpunctul (ia):
(i)  are ca punct de plecare ponderea energiei din surse regenerabile în anul 2020, astfel cum se prevede în coloana a treia a tabelului din anexa I partea A la Directiva (UE) .../... [Directiva 2009/28/CE reformată propusă prin COM(2016)0767]. Dacă un stat membru depășește obiectivul național obligatoriu pentru 2020, traiectoria sa poate să înceapă la nivelul realizat în 2020;
(ii)  este alcătuită din minimum trei puncte de referință, calculate ca media celor doi sau trei ani precedenți, conform anexei Ia;
(iii)  îndeplinește cel puțin obiectivul național pentru 2030;
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul ic (nou)
(ic)  Traiectoria statului membru menționată la subpunctele (ia) și (ib) luate împreună reprezintă traiectoria lineară obligatorie a Uniunii și îndeplinește obiectivul obligatoriu al Uniunii de a produce în 2030 cel puțin 35 % din consumul final brut de energie din surse regenerabile;
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul id (nou)
(id)  traiectoriile statului membru privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie începând din 2031 sunt coerente cu strategiile pe termen lung în domeniul energiei și climei.
Amendamentele 69 și 287
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul ii
ii.   traiectorii pentru ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie pentru perioada 2021-2030 în sectorul încălzirii și răcirii, al energiei electrice și al transporturilor;
(ii)   traiectoriile orientative ale statului membru pentru ponderea sectorială a energiei din surse regenerabile în consumul final de energie pentru perioada 2021-2030 în sectorul încălzirii și răcirii, al energiei electrice și al transporturilor;
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul iii
iii.   traiectoriile pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să o utilizeze pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep și capacitatea instalată totală planificată per tehnologie și per sector în MW;
(iii)   traiectoriile orientative pentru fiecare tehnologie de obținere a energiei din surse regenerabile pe care statul membru intenționează să o utilizeze pentru a realiza traiectoriile globale și sectoriale pentru energia din surse regenerabile în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat total de energie per tehnologie și per sector în Mtep, capacitatea instalată totală planificată per tehnologie și per sector, inclusiv retehnologizarea, în MW;
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a – punctul 2 – subpunctul iiia (nou)
(iiia)  ponderea energiei din surse regenerabile a statului membru, precum și obiectivele și traiectoriile asociate acestui tip de energie produsă de orașe, de comunitățile de energie din surse regenerabile și de consumatorii autonomi în perioada 2021-2030, inclusiv consumul final brut preconizat de energie în Mtep;
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 1
(1)  contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea obiectivului obligatoriu al Uniunii privind eficiența energetică de 30 % în 2030, menționat la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], bazată fie pe consumul primar sau final de energie, fie pe economiile primare sau finale de energie, fie pe intensitatea energetică.
1.  obiectivul obligatoriu privind eficiența energetică pe plan național pentru îndeplinirea în 2030 a obiectivului obligatoriu al Uniunii de 40 % privind eficiența energetică, menționat la articolul 1 alineatul (1) și la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761], bazat fie pe consumul de energie primară sau finală, pe economiile de energie primară sau finală, fie pe intensitatea energetică, cu o traiectorie lineară pentru acest obiectiv începând cu 2021.
Statele membre își exprimă contribuția ca nivel absolut al consumului primar de energie și al consumului final de energie în 2020 și în 2030, cu o traiectorie liniară pentru contribuția respectivă începând din 2021. De asemenea, ei explică metodologia pe care au utilizat-o și factorii de conversie folosiți;
Statele membre își exprimă obiectivele privind eficiența energetică drept nivelul absolut al consumului de energie primară și al consumului final de energie în 2020 și în 2030. Acestea explică metodologia pe care se bazează și factorii de conversie utilizați în conformitate cu anexele IV și V ... [din versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761];
Traiectoria menționată la primul paragraf constă în ținte intermediare bienale, începând cu 2022, iar ulterior din doi în doi ani;
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 2
(2)  cantitatea cumulată de economii de energie care trebuie realizate în perioada 2021-2030 în temeiul articolului 7 (referitor la obligațiile de economisire a energiei) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761];
2.  cantitatea cumulată de economii suplimentare de energie care trebuie realizate în perioada 2021-2030 și ulterior în temeiul articolului 7 (referitor la obligațiile de economisire a energiei) din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761];
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 3
(3)  obiectivele pentru renovarea pe termen lung a parcului național de clădiri rezidențiale și comerciale (atât publice, cât și private);
3.  pe baza unei analize a parcului de clădiri existente, reperele pentru 2030 și 2040 pentru strategiile pe termen lung de renovare a parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, progresul către obiectivul pentru 2050 fiind măsurat în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0765];
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 3 a (nou)
3a.  politicile și măsurile prevăzute, precum și progresele realizate în sensul transformării parcului de clădiri de la nivel național într-un parc de clădiri foarte eficient din punct de vedere energetic și fără emisii de carbon, inclusiv o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii, care trebuie realizate în perioada 2020-2030;
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 4
(4)  suprafața totală care urmează să fie renovată sau economiile de energie anuale echivalente care trebuie realizate din 2020 până în 2030 în temeiul articolului 5 din Directiva 2012/27/UE referitor la rolul exemplar al clădirilor organismelor publice;
4.  suprafața totală care urmează să fie renovată și economiile de energie corespondente realizate prin renovare sau economiile de energie anuale echivalente care rezultă din abordarea alternativă și care trebuie realizate în perioada 2020-2030 în temeiul articolului 5 din Directiva 2012/27/UE [versiunea modificată în conformitate cu propunerea COM(2016)0761];
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 4 a (nou)
4a.  potențialul identificat pentru economiile de energie în materie de încălzire și răcire, inclusiv rezultatul evaluării cuprinzătoare a potențialului de aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a unui sistem eficient de termoficare și răcire centralizată;
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b – punctul 5
(5)  alte obiective naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale în domenii precum transporturile, încălzirea și răcirea;
5.  alte obiective naționale în materie de eficiență energetică, inclusiv obiective sau strategii pe termen lung și obiective sectoriale în domenii precum transporturile, industria producătoare și aprovizionarea cu apă și evacuarea apelor uzate sau legate de politicile privind interconectarea sectoarelor; precum și eficientizarea realizată în alte sectoare cu un înalt potențial de creștere a eficienței energetice de-a lungul întregului lanț energetic, de la energia primară la utilizatorii finali sau, de exemplu, centrele de date;
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera c – punctul 1
(1)  obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și aprovizionarea cu energie din țări terțe;
1.  obiectivele naționale în ceea ce privește sporirea gradului de diversitate a surselor de energie și aprovizionarea cu energie din țări terțe, în scopul creșterii rezilienței sistemelor energetice naționale, macroregionale și regionale;
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera c – punctul 2
(2)  a obiectivelor naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe;
2.  obiectivele naționale în ceea ce privește reducerea dependenței de importurile de energie din țări terțe, în scopul creșterii rezilienței sistemelor energetice naționale, macroregionale și regionale;
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera c – punctul 4
(4)  obiectivele naționale în ceea ce privește utilizarea surselor interne de energie (în special energia din surse regenerabile);
4.  obiectivele naționale în ceea ce privește creșterea flexibilității sistemului energetic național, în special prin aplicarea unor măsuri de eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie interne și regionale, modificarea cererii și stocare;
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 1
(1)  nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul de interconectare a rețelelor de energie electrică de cel puțin 15 % pentru 2030; statele membre explică metodologia utilizată în acest scop;
1.  nivelul de interconectivitate a rețelelor de energie electrică la care aspiră statul membru în 2030, având în vedere obiectivul orientativ de interconectare a rețelelor de energie electrică pentru 2030 de cel puțin 15%, ținându-se seama de obiectivul de interconectare pentru 2020 de 10%, condițiile și potențialul pieței naționale și regionale, toate aspectele analizelor cost-beneficiu, nivelul real de punere în practică a PIC, precum și măsurile de creștere a capacității de comercializare a interconectărilor existente; statele membre explică metodologia subiacentă utilizată, ținând seama de metodologia propusă de Comisie;
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 2
(2)  obiectivele național esențiale privind infrastructura de transport al energiei electrice și al gazului, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale strategiei pentru uniunea energetică;
2.  obiectivele naționale esențiale privind infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice și a gazului și modernizarea acesteia, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor și țintelor din cadrul oricăreia dintre cele cinci dimensiuni ale Strategiei pentru uniunea energetică; pentru orice proiect major de infrastructură planificat, o evaluare preliminară a compatibilității acestuia cu cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice și a contribuțiilor sale la acestea, în special în ceea ce privește siguranța aprovizionării și concurența;
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 3
(3)  obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum integrarea și cuplarea piețelor, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite;
3.  obiectivele naționale referitoare la alte aspecte ale pieței interne a energiei, precum creșterea gradului de flexibilitate a sistemului, în special prin eliminarea obstacolelor din calea liberei stabiliri a prețurilor, integrarea și cuplarea piețelor, rețelele inteligente, agregarea, modificarea cererii, stocarea, generarea distribuită, mecanismele pentru expediere, reexpediere și limitare, semnalele de preț în timp real, inclusiv un calendar pentru îndeplinirea acestor obiective;
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 3 a (nou)
3a.  obiectivele naționale referitoare la participarea nediscriminatorie a energiei din surse regenerabile, modificarea cererii și stocarea, inclusiv prin agregare pe toate piețele de energie, inclusiv un calendar pentru îndeplinirea obiectivelor;
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 3 b (nou)
3b.  obiectivele naționale privind asigurarea participării consumatorilor la sistemul energetic și beneficiile obținute de pe urma autogenerării și a noilor tehnologii, inclusiv a controalelor inteligente;
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d – punctul 4
(4)  obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, precum și flexibilitatea sistemului energetic în ceea ce privește producția de energie din surse regenerabile, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite;
4.  obiectivele naționale în ceea ce privește asigurarea caracterului adecvat al sistemului de energie electrică, garantând că nu sunt puse în aplicare niciun fel de mecanisme de capacitate, sau, dacă acestea sunt puse în aplicare pentru a asigura siguranța aprovizionării, că sunt limitate pe cât posibil, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite;
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera e – punctul 1
(1)  obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind inovarea și cercetarea publică și privată legată de uniunea energetică; dacă este cazul, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite. Aceste obiective ar trebui să fie consecvente cu cele stabilite în strategia pentru uniunea energetică și în planul SET;
1.  obiectivele naționale și obiectivele de finanțare privind sprijinul public pentru inițiativele de cercetare și de inovare legate de uniunea energetică și efectul de pârghie preconizat asupra inițiativelor de cercetare private; dacă este cazul, inclusiv un termen până la care obiectivele ar trebui să fie îndeplinite. Aceste ținte și obiective ar trebui să fie consecvente cu cele stabilite în strategia pentru uniunea energetică și în planul SET;
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera e – punctul 2
(2)  obiectivele naționale pentru 2050 privind implementarea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon;
(2)  obiectivele naționale pentru 2050 referitoare la promovarea tehnologiilor durabile;
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera e – punctul 3
(3)  obiectivele naționale în ceea ce privește competitivitatea.
eliminat
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 5 – titlu
Procesul de stabilire a contribuțiilor statelor membre în domeniul energiei din surse regenerabile
Procesul de stabilire a obiectivelor statelor membre în domeniul energiei din surse regenerabile
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.   Atunci când își stabilesc contribuția privind propria pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 și în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), statele membre iau în considerare următoarele:
(1)   Atunci când își stabilesc obiectivul privind propria pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 și în ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (a) punctul 2 subpunctul (i), statele membre iau în considerare următoarele:
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1 – litera d – punctul i
(i)  distribuția echitabilă a utilizării în întreaga Uniune Europeană;
(i)  distribuția echitabilă și eficientă din punctul de vedere al costului a utilizării în întreaga Uniune Europeană;
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1 – litera da (nouă)
(da)  ponderea de referință a energiei din surse regenerabile în consumul său final brut de energie prevăzut la articolul 3 alineatul (3) din Directiva (UE) .../... [reformarea Directivei 2009/28/CE];
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.   Statele membre asigură în mod colectiv faptul că suma contribuțiilor lor se ridică la cel puțin 27 % energie produsă din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul Uniunii până în 2030.
(2)   Statele membre asigură în mod colectiv faptul că suma obiectivelor lor se ridică la o traiectorie liniară care atinge cel puțin 35 % din energia produsă din surse regenerabile în consumul final brut de energie la nivelul Uniunii până în 2030.
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 6 – titlu
Procesul de stabilire a contribuțiilor statelor membre în domeniul eficienței energetice
Procesul de stabilire a obiectivelor obligatorii al statelor membre în domeniul eficienței energetice
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 1 – partea introductivă
1.   Atunci când își stabilesc contribuția orientativă privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030 și pentru ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (b) punctul 1, statele membre se asigură că:
(1)   Atunci când își stabilesc obiectivul obligatoriu privind eficiența energetică pe plan național pentru 2030 și pentru ultimul an al perioadei vizate pentru planurile naționale ulterioare, în conformitate cu articolul 4 litera (b) punctul 1, statele membre se asigură că:
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 1 – litera a
(a)  consumul de energie al Uniunii în 2020 este de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală și că, în 2030, consumul de energie al Uniunii este de maximum 1 321 Mtep de energie primară și de maximum 987 Mtep de energie finală pentru prima perioadă de zece ani;
(a)  consumul de energie al Uniunii în 2020 este de maximum 1 483 Mtep de energie primară și de maximum 1 086 Mtep de energie finală și că, în 2030, consumul de energie al Uniunii este de maximum 1 132 Mtep de energie primară și de maximum 849 Mtep de energie finală pentru prima perioadă de zece ani;
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2 – partea introductivă
2.   Atunci când își stabilesc contribuția menționată la alineatul (1), statele membre pot ține seama de circumstanțele care afectează consumul primar și final de energie, precum:
(2)   Atunci când își stabilesc obiectivul menționat la alineatul (1), statele membre pot ține seama de circumstanțele care afectează consumul primar și final de energie, precum:
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Politicile și măsurile naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
Politicile, măsurile și strategiile de investiții naționale pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice
În propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre descriu, în conformitate cu anexa I, principalele politici și măsuri existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate pentru a realiza, în special, obiectivele stabilite în planurile naționale, inclusiv măsuri pentru a asigura cooperarea regională și finanțarea adecvată la nivel național și regional.
În propriile planuri energetice și climatice naționale integrate, statele membre descriu, în conformitate cu anexa I, principalele politici și măsuri existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate pentru a realiza în special obiectivele stabilite în planurile naționale, inclusiv măsuri pentru a asigura cooperarea regională și finanțarea adecvată la nivel național, local și regional, inclusiv mobilizarea programelor și instrumentelor Uniunii.
Descrierea principalelor politici și măsuri existente și planificate pentru atingerea obiectivelor stabilite în planurile naționale este însoțită de o imagine de ansamblu a investițiilor necesare pentru a atinge aceste obiective.
Statele membre consideră eficiența energetică o prioritate în domeniul infrastructurii. De asemenea, acestea includ programe de eficientizare energetică în planificarea infrastructurii lor și fac din renovarea clădirilor o investiție prioritară.
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.   Statele membre descriu, în conformitate cu structura și formatul specificate în anexa I, situația actuală pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv a sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră, la momentul prezentării planului național sau pe baza celor mai recente informații disponibile. De asemenea, statele membre stabilesc și descriu previziunile pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), care sunt preconizate să rezulte din politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate).
(1)   Statele membre descriu, în conformitate cu structura și formatul specificate în anexa I, situația actuală pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice, inclusiv a sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră, la momentul prezentării planului național sau pe baza celor mai recente informații disponibile. De asemenea, statele membre stabilesc și descriu previziunile pentru fiecare dintre cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2030 (inclusiv pentru anul 2030), care sunt preconizate să rezulte din politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate). Statele membre pun la dispoziția publicului ipotezele, parametrii și metodologiile utilizate pentru previziuni și scenarii.
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – litera a
(a)  impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), în contextul politicilor și măsurilor planificate, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1);
(a)  impactul asupra evoluției sistemului energetic și a emisiilor și absorbțiilor de gaze cu efect de seră pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în 2040 (inclusiv pentru anul 2030), în contextul politicilor și măsurilor planificate, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1). Acest lucru ar trebui să includă o evaluare a sinergiilor provenite din interconectarea sectoarelor, digitalizare și mai buna organizare a pieței, precum și o evaluare a beneficiilor în ceea ce privește calitatea aerului și siguranța aprovizionării;
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – litera b
(b)  impactul la nivel macroeconomic și social, precum și asupra mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor planificate menționate la articolul 7 și specificate mai detaliat în anexa I, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu previziunile bazate pe politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1);
(b)  impactul la nivel macroeconomic și social, precum și asupra sănătății, a mediului și a competențelor, al politicilor și măsurilor planificate individuale și colective menționate la articolul 7 și specificate mai detaliat în anexa I, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030, inclusiv o comparație cu previziunile politicilor și măsurilor existente (puse în aplicare și adoptate) menționate la alineatul (1). Metodologia utilizată pentru evaluarea acestui impact se face publică și se încurajează utilizarea analizei costuri-beneficii;
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – litera c
(c)  interacțiunile dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Previziunile referitoare la securitatea aprovizionării, la infrastructură și la integrarea pieței sunt corelate cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică.
(c)  interacțiunile dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unei dimensiuni de politică și dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate din cadrul unor dimensiuni diferite, pentru prima perioadă de zece ani, cel puțin până în anul 2030. Evaluarea conține o apreciere cantitativă sau calitativă a eventualelor interacțiuni documentate dintre politicile și măsurile naționale și măsurile de politică de la nivelul Uniunii privind clima și energia. Previziunile referitoare la securitatea aprovizionării, la infrastructură și la integrarea pieței sunt corelate cu scenarii robuste în materie de eficiență energetică.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – litera ca (nouă)
(ca)  modalitatea în care politicile și măsurile individuale și colective existente și planificate vor atrage investiții private pe lângă finanțările publice necesare pentru punerea lor în aplicare.
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 9
Articolul 9
Articolul 9
Proiectele de planuri energetice și climatice naționale integrate
Proiectele de planuri energetice și climatice naționale integrate
1.   Până la 1 ianuarie 2018 și, ulterior, la fiecare zece ani, statele membre elaborează și prezintă Comisiei un proiect al planului energetic și climatic național integrat menționat la articolul 3 alineatul (1).
(1)   Până la 1 iunie 2018, fiecare stat membru elaborează și prezintă Comisiei un proiect al primului său plan energetic și climatic național integrat menționat la articolul 3 alineatul (1). Fiecare stat membru elaborează și prezintă Comisiei un proiect al celui de-al doilea plan până la 1 ianuarie 2023, precum și, ulterior, o dată la cinci ani, proiectele planurilor sale următoare.
2.   Comisia poate formula recomandări adresate statelor membre cu privire la proiectele de planuri, în conformitate cu articolul 28. Aceste recomandări stabilesc în special:
(2)   Comisia evaluează proiectele de planuri și emite în atenția statelor membre recomandări specifice fiecărei țări, în conformitate cu articolul 28, cu cel puțin trei luni înainte de termenul pentru prezentarea planului prevăzut la articolul 3 alineatul (1), în următoarele scopuri:
(a)  nivelul de ambiție al obiectivelor și contribuțiilor în vederea realizării în mod colectiv a obiectivelor uniunii energetice, în special a obiectivelor Uniunii pentru 2030 privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică;
(a)  asigurarea atingerii în mod colectiv de către statele membre a obiectivelor și țintelor uniunii energetice aferente tuturor dimensiunilor uniunii energetice;
(aa)  asigurarea îndeplinirii de către statele membre a obiectivelor și țintelor naționale;
(b)  politicile și măsurile legate de obiectivele statelor membre și la nivelul Uniunii, precum și alte politici și măsuri cu o potențială relevanță transfrontalieră;
(b)  îmbunătățirea politicilor și măsurilor individuale existente și planificate incluse în planurile energetice și climatice naționale, printre care cele cu o potențială relevanță transfrontalieră;
(ba)  formularea de propuneri pentru adoptarea de politici și măsuri suplimentare în cadrul planurilor energetice și climatice naționale;
(c)  interacțiunile și consecvența dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și planificate incluse în planul energetic și climatic național integrat din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice.
(c)  asigurarea consecvenței dintre politicile și măsurile existente (puse în aplicare și adoptate) și cele planificate incluse în planul energetic și climatic național integrat din cadrul unei singure dimensiuni și între dimensiuni diferite ale uniunii energetice;
(ca)  asigurarea consecvenței strategiilor și instrumentelor de investiții cu politicile și măsurile statelor membre menite să îndeplinească obiectivele și țintele corespunzătoare.
3.   Statele membre acordă o maximă atenție oricărei recomandări din partea Comisiei atunci când își finalizează propriul plan energetic și climatic național integrat.
(3)   Statele membre acordă o maximă atenție oricărei recomandări din partea Comisiei atunci când își finalizează propriul plan energetic și climatic național integrat. În cazul în care poziția unui stat membru diferă de recomandarea Comisiei, statul membru în cauză prezintă și face publică justificarea care stă la baza poziției sale.
(3a)  Statele membre pun la dispoziția publicului proiectele de planuri menționate la alineatul (1).
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1
Fără a aduce atingere niciunei alte cerințe legislative a Uniunii, statele membre se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa la elaborarea proiectelor de planuri menționate la articolul 9 și anexează la proiectul de plan energetic și climatic național integrat prezentat Comisiei un rezumat al opiniilor publicului. În măsura în care sunt aplicabile dispozițiile Directivei 2001/42/CE, consultările efectuate în conformitate cu directiva în cauză sunt considerate a îndeplini, de asemenea, obligațiile de consultare a publicului prevăzute de prezentul regulament.
Fără a aduce atingere niciunei alte cerințe legislative a Uniunii, statele membre se asigură că publicul beneficiază din timp de posibilități efective de a participa la elaborarea proiectelor de planuri menționate la articolul 9 și a strategiilor pe termen lung menționate la articolul 14, atunci când toate opțiunile sunt posibile și poate avea loc o consultare publică efectivă.
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  Statele membre stabilesc termene rezonabile prin care acordă publicului timp suficient pentru a se informa, a se pregăti și a participa efectiv la diferitele etape ale procesului de planificare. Statele membre țin seama în mod corespunzător de participarea echitabilă și se asigură că publicul este informat, fie prin anunțuri publice, fie prin alte mijloace adecvate, cum ar fi mijloacele electronice de comunicare, dacă sunt disponibile, cu privire la toate aspectele practice legate de participarea sa, publicul fiind în măsură să aibă acces la toate documentele pertinente.
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1 b (nou)
(1b)  Statele membre includ în proiectul lor de plan energetic și climatic național integrat și în planul lor final, precum și în strategiile lor pe termen lung prezentate Comisiei un rezumat al opiniilor publicului, descriind totodată modul în care acestea au fost luate în considerare.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1 c (nou)
(1c)  În măsura în care sunt aplicabile dispozițiile Directivei 2001/42/CE, consultările efectuate în conformitate cu această directivă sunt considerate a îndeplini, de asemenea, obligațiile de consultare a publicului prevăzute de prezentul regulament.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1 d (nou)
(1d)  La punerea în aplicare a prezentului articol, statele membre reduc la minimum complexitatea administrativă.
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Articolul 10 a (nou)
Articolul 10a
Platforma de dialog pe mai multe niveluri pe tema energiei și climei
(1)  Într-un spirit de parteneriat, statele membre instituie o platformă permanentă de dialog pe mai multe niveluri privind clima și energia pentru a sprijini implicarea activă a autorităților locale, a organizațiilor societății civile, a mediului de afaceri, a investitorilor, a oricăror alte părți interesate relevante și a publicului larg în gestionarea tranziției energetice.
(2)  În cadrul acestei platforme naționale de dialog privind energia și clima, statele membre prezintă diferite opțiuni și scenarii pe care le au în vedere pentru politicile lor pe termen scurt, mediu și lung privind energia și clima, împreună cu o evaluare a costurilor și beneficiilor pentru fiecare opțiune. Platformele de dialog privind clima și energia constituie forumuri pentru discutarea și elaborarea planurilor, a strategiilor și a rapoartelor în conformitate cu articolul 10.
(3)  Statele membre se asigură că platformele de dialog privind energia și clima beneficiază de resurse umane și financiare adecvate și funcționează în mod transparent.
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Articolul 11
Articolul 11
Articolul 11
Cooperare regională
Cooperare macroregională și regională
1.   Statele membre cooperează între ele la nivel regional, pentru a realiza cu eficacitate obiectivele și contribuțiile stabilite în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate.
(1)   Statele membre cooperează între ele la nivel macroregional și regional, ținând seama în cea mai mare măsură de toate formele de cooperare existente și potențiale, pentru a realiza efectiv obiectivele și țintele stabilite în propriile planuri energetice și climatice naționale integrate.
2.   Cu mult înainte de a prezenta Comisiei proiectul de plan energetic și climatic național integrat în conformitate cu articolul 9 alineatul (1), statele membre identifică posibilitățile de cooperare regională și consultă statele membre învecinate, precum și celelalte state membre care își exprimă interesul. În cadrul propriilor proiecte de planuri ener