Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2210(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0031/2018

Texte depuse :

A8-0031/2018

Dezbateri :

PV 16/04/2018 - 23
CRE 16/04/2018 - 23

Voturi :

PV 17/04/2018 - 6.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0101

Texte adoptate
PDF 462kWORD 67k
Marţi, 17 aprilie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Egalitatea de gen în sectorul mass-mediei din UE
P8_TA(2018)0101A8-0031/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 17 aprilie 2018 referitoare la egalitatea de gen în sectorul mass-mediei din UE (2017/2210(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 11 și 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(1),

–  având în vedere Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind coordonarea anumitor dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale)(2),

–  având în vedere propunerea Comisiei Europene din 26 aprilie 2017 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului (COM(2017)0253),

–  având în vedere propunerea Comisiei privind cel de-al treilea program de acțiune comunitar pe termen mediu privind șansele egale pentru femei și bărbați (1991-1995) (COM(19990)0449),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, care s-au reunit în Consiliu la 5 octombrie 1995, referitoare la imaginea femeilor și bărbaților reprezentați în publicitate și în mass-media(3),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 iunie 2000 intitulată „Spre o strategie-cadru comunitară privind egalitatea între sexe (2001-2005)” (COM(2000)0335),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 9 iunie 2008 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen din societate,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 24 iunie 2013 referitoare la promovarea rolului femeilor ca factori de decizie în mass-media,

–  având în vedere Pactul European pentru egalitatea de gen (2011-2020), adoptat de Consiliul European în martie 2011,

–  având în vedere Foaia de parcurs pentru egalitatea dintre femei și bărbați 2006-2010 (COM(2006)0092), din 1 martie 2006,

–  având în vedere Strategia pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015 (COM(2010)0491), din 21 septembrie 2010,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 decembrie 2015 intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 iulie 1997 referitoare la discriminarea din publicitate împotriva femeilor(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 septembrie 2008 referitoare la impactul marketingului și al publicității asupra egalității dintre femei și bărbați(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2013 referitoare la eliminarea stereotipurilor de gen în UE(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la egalitatea de gen și capacitarea femeilor în era digitală(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la crearea unor condiții pe piața forței de muncă favorabile echilibrului dintre viața profesională și cea privată(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2016 referitoare la aplicarea Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă („Directiva privind egalitatea de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă”)(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2017 referitoare la necesitatea unei strategii a Uniunii Europene pentru a eradica și a preveni decalajul dintre pensiile bărbaților și cele ale femeilor(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la condițiile de muncă și locurile de muncă cu contracte precare(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 octombrie 2017 referitoare la capacitarea economică a femeilor în sectoarele publice și private din UE(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2017 privind combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE(13),

–  având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei din 10 iulie 2013 referitoare la egalitatea de gen și mass-media,

–  având în vedere Recomandarea nr. 1555 din 24 aprilie 2002 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind imaginea femeilor în mass-media,

–  având în vedere Recomandarea nr. 1799 din 26 iunie 2007 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind imaginea femeilor în publicitate,

–  având în vedere Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre la 27 septembrie 2017 privind egalitatea de gen în sectorul audiovizual,

–  având în vedere studiul din 2013 al Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE) intitulat „Revizuirea punerii în aplicare a Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE: femeile și mass-media - promovarea egalității de gen în procesul decizional din organizațiile mass-media”,

–  având în vedere Declarația și Platforma de acțiune de la Beijing și anexele la aceasta, adoptate în cadrul celei de-a patra Conferințe mondiale privind femeile din septembrie 1995,

–  având în vedere raportul Consiliului Europei din 2013 intitulat „Mass-media și imaginea femeilor”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0031/2018),

A.  întrucât egalitatea de gen este un principiu fundamental al Uniunii Europene, astfel cum este consacrat în tratate, în special la articolul 8 din TFUE, care prevede că Uniunea, în toate acțiunile sale, are drept obiectiv eliminarea inegalităților și promovarea egalității între bărbați și femei; întrucât politicile UE de promovare a egalității de gen au contribuit la îmbunătățirea vieții multor cetățeni europeni;

B.  întrucât mass-media acționează ca o a patra putere, are capacitatea de a influența și, în cele din urmă, de a modela opinia publică; întrucât mass-media este unul dintre pilonii societăților democratice și, în această calitate, are datoria de a asigura libertatea de informare, diversitatea opiniilor și pluralismul mediatic, de a promova respectarea demnității umane și de a combate toate formele de discriminare și inegalitate, portretizând, printre altele, modele sociale diversificate; întrucât, prin urmare, organizațiile media trebuie să fie sensibilizate;

C.  întrucât cea de a patra Conferință Mondială privind Femeile organizată la Beijing în 1995 a recunoscut importanța relației dintre femei și mass-media pentru realizarea egalității de gen și a inclus două obiective strategice în Platforma de acțiune de la Beijing:

   (a) creșterea participării și accesului femeilor la exprimare și la procesul decizional în cadrul și prin intermediul mass-mediei și al noilor tehnologii de comunicare;
   (b) promovarea unei reprezentări echilibrate și lipsite de stereotipuri a femeilor în mass-media;

D.  întrucât portretizarea femeilor și bărbaților în mass-media poate conferi o reprezentare inegală în diferite contexte, inclusiv politice, economice, sociale, academice, religioase, culturale și sportive, bărbații apărând de obicei în roluri sociale active, iar femeile limitându-se la roluri mai pasive; întrucât, dintre toate stereotipurile care afectează imaginea femeilor și bărbaților, cel mai bun exemplu este sexualizarea corpului feminin, care se poate observa cel mai clar în presa tabloidă și în publicitate; întrucât erotizarea violenței și reducerea femeilor la rolul de obiecte sexuale în mass-media au un efect negativ asupra luptei pentru eradicarea violenței împotriva femeilor; întrucât stereotipurile de gen sunt adeseori combinate cu alte stereotipuri care implică discriminare din orice motive;

E.  întrucât mass-media are un impact semnificativ asupra rolurilor culturale de gen și asupra modului în care se formează și evoluează reprezentările sociale asociate cu femeile și bărbații și influențează publicul cu imagini corporale stereotipizate și cu idei despre masculinitate și feminitate ca, de exemplu, reprezentarea femeilor în publicitate și modul în care produsele care vizează potențialii clienți au tendința de a perpetua rolurile de gen tradiționale; întrucât în cazurile în care mass-media continuă să prezinte reprezentări stereotipizate ale femeilor și bărbaților, inclusiv ale persoanelor LGBTI, publicul adeseori consideră aceste reprezentări legitime, ceea ce face dificilă sau imposibilă punerea lor sub semnul întrebării;

F.  întrucât în societățile moderne industria publicității joacă un rol important în peisajul mediatic, deoarece comunică prin imagini și idei care fac apel la emoțiile noastre și, prin urmare, ne pot defini valorile, atitudinile și percepțiile asupra lumii; întrucât, prin transmiterea unei imagini distorsionate asupra genului, publicitatea poate recurge la sexism și poate repeta practici discriminatorii; întrucât o reclamă poate fi considerată discriminatorie sau sexistă dacă unul dintre genuri este reprezentat într-un mod degradant și insultător sau ca fiind mai puțin capabil, mai puțin inteligent sau inferior;

G.  întrucât noile tehnologii transformă modelele de afaceri tradiționale din mass-media; întrucât sectorul audiovizual este o industrie extrem de importantă, cu valoare economică, în care sunt angajate direct peste un milion de persoane în UE; întrucât, pentru a face față noilor sisteme de comunicare online și multimedia, trebuie să se realizeze ajustările necesare ale monitorizărilor acordurilor realizate la nivel național, precum și ale mecanismelor de autoreglementare, fără a aduce atingere rezultatelor negocierilor privind Directiva serviciilor mass-media audiovizuale;

H.  întrucât ar trebui luată în considerare în mod egal atât perspectiva femeilor, cât și cea a bărbaților, pentru a se obține o imagine completă și diversificată a tuturor fațetelor realității sociale; întrucât este important să nu se piardă din vedere potențialul și competențele femeilor atunci când se comunică informații, fapte și opinii cu privire la provocările cu care se confruntă femeile în sectorul mass-mediei, recunoscând, în același timp, că femeile nu pot fi tratate ca un grup omogen;

I.  întrucât trebuie schimbată difuzarea continuă de imagini negative și degradante ale femeilor în comunicațiile mass-media (electronice, tipărite, video și audio); întrucât inegalitățile de gen sunt create și reproduse și prin limbajul și imaginile difuzate de mass-media; întrucât copiii se confruntă cu inegalitățile de gen la o vârstă fragedă prin modelele promovate de serialele de televiziune și de emisiuni, discuții, jocuri, jocuri video și reclame; întrucât rolurile de gen se formează cu precădere în timpul copilăriei și adolescenței și au un impact pentru tot restul vieții; întrucât educația și formarea profesioniștilor din mass-media sunt instrumente puternice pentru combaterea și eradicarea stereotipurilor de gen, sensibilizarea opiniei publice și promovarea egalității;

J.  întrucât, în 2015, în UE-28, femeile reprezentau 68 % dintre absolvenții de studii de jurnalism și informare(14), în timp ce datele privind ocuparea forței de muncă în UE-28 pentru perioada 2008-2015 arătau că procentajul femeilor care lucrează în sectorul mass-mediei stagna în continuare, fiind, în medie, de circa 40 %;

K.  întrucât, de asemenea, procentajul femeilor care ocupau posturi decizionale în sectorul mass-mediei în UE-28 în 2015 era în continuare sub media echilibrului de gen (40-60 %), situându-se la doar 32 %, în timp ce procentajul femeilor care ocupau postul de președinte al unui consiliu de administrație era de doar 22 %(15);

L.  întrucât diferențele de remunerare și de pensii între femei și bărbați reprezintă probleme persistente în UE, care se pot constata ușor în diverse sectoare economice, inclusiv în mass-media, unde diferența de remunerare este de 17 %;

M.  întrucât femeile din mass-media se lovesc în continuare de un „plafon de sticlă” și s-ar putea să nu dispună de oportunități egale de promovare și avansare profesională, din cauza unei multitudini de factori, inclusiv a unei culturi organizaționale care este adesea refractară la echilibrul dintre viața profesională și cea privată, cu un mediu competitiv, marcat de stres, termene stricte și ore de lucru prelungite; întrucât femeile au mai puțină putere de decizie în privința stabilirii informațiilor de actualitate din cauză că sunt subreprezentate în pozițiile de conducere de nivel superior;

N.  întrucât organizațiile din mass-media din statele membre pot să își stabilească propriile politici de egalitate, ceea ce conduce la o gamă largă de practici în UE: de la cadre politice foarte cuprinzătoare, care acoperă conținutul prezentat în mass-media și care prevăd reprezentarea echilibrată a bărbaților și a femeilor în organismele decizionale, până la lipsa totală a unor astfel de politici;

O.  întrucât cercetările au arătat că numai 4 % dintre știri combat imaginile stereotipe; întrucât femeile reprezintă numai 24 % dintre persoanele despre care auzim sau citim în presă(16); întrucât circa 37 % dintre subiectele din sursele de știri online și offline sunt relatate de către femei, situație care nu a dat semne de ameliorare în ultimii zece ani(17); întrucât, în cele mai multe cazuri, femeilor li se cere să prezinte opinii populare (41 %) sau experiențe personale (38 %) și sunt rareori citate ca experți (doar 17 % dintre relatări); întrucât cercetările au arătat, de asemenea, că mai puțin de unu din cinci experți sau comentatori sunt femei (18 %)(18);

P.  întrucât femeile sunt subreprezentate în mod disproporționat în mass-media de știri și de informații și sunt și mai puțin vizibile în domeniile sportului, politicii, economiei și finanțelor, în pofida multitudinii de canale mass-media din toate statele membre; întrucât femeile din istorie nu sunt aproape deloc prezente în conținutul mediatic specific, de exemplu, în documentarele biografice;

Q.  întrucât participarea femeilor la un nivel egal cu bărbații la raportarea conținutului și ca surse de informații este esențială nu doar din motive de reprezentare, ci și din motive care țin de egalitatea de șanse și de recunoașterea deplină a expertizei și cunoștințelor lor; întrucât, în peisajul mediatic european, există obstacole în calea adoptării unei abordări responsabile a egalității de gen, din cauza constrângerilor financiare și a condițiilor de muncă, inclusiv insecuritatea locului de muncă și nivelurile de experiență profesională, combinate cu viteza în creștere cu care sunt prezentate informațiile și cu considerente de ordin comercial;

R.  întrucât în mass-media există femei care lucrează la cel mai înalt nivel profesional, inclusiv ca realizatoare de fim, jurnaliste și reportere renumite, care, deși își îndeplinesc sarcinile la fel de bine ca bărbații, sunt mai expuse la violența de gen și la discriminarea la locul de muncă și s-ar putea să nu beneficieze de același nivel de apreciere precum colegii lor bărbați;

S.  întrucât femeile care scriu pe platforme de comunicare socială sunt expuse unui risc de hărțuire în creștere; întrucât această hărțuire are potențialul de a reduce la tăcere vocile femeilor și de a le diminua participarea la societate; întrucât datele colectate la nivel mondial arată că jumătate dintre lucrătoarele din mass-media au fost victime ale unor abuzuri sexuale, un sfert dintre ele ale unor acte de violență fizică și trei sferturi dintre ele au suferit intimidări, amenințări sau abuzuri(19); întrucât violența cibernetică împotriva femeilor și a fetelor crește în mod îngrijorător și se estimează că una din zece femei din UE a fost victima unei forme de violență cibernetică începând cu vârsta de 15 ani1; întrucât datele și cercetarea privind violența cibernetică împotriva femeilor și a fetelor la nivelul UE sunt insuficiente; întrucât hărțuirea psihologică și sexuală sunt încălcări ale drepturilor omului; întrucât mass-media și autoritățile naționale și internaționale de reglementare ar trebui să prevadă norme, inclusiv sancțiuni de impus de către organizațiile media, pentru a combate aceste fenomene;

T.  întrucât în special jurnalistele de investigație sunt adesea supuse unor acte de violență și sunt ținta unor atacuri mortale, după cum o arată cazurile Veronica Guerin sau Daphne Caruana Galizia;

U.  întrucât, în conformitate cu studiul efectuat de Rețeaua audiovizuală europeană a femeilor (EWA)(20), doar unu din cinci filme în cele șapte țări europene analizate este regizat de o femeie, iar cea mai mare parte a resurselor de finanțare ajung la filme care nu sunt regizate de femei, deși aproximativ jumătate din absolvenții facultăților de film sunt femei;

V.  întrucât companiile mass-media ar trebui să adopte sisteme de autoreglementare și coduri de conduită care să stabilească normele procedurale și criteriile privind carierele și acoperirea mediatică pentru a proteja și a promova egalitatea de gen; întrucât autoreglementarea și codurile de conduită de acest tip ar trebui să fie elaborate în colaborare cu sindicatele din sectorul respectiv, urmărind o politică clară privind egalitatea de gen,

Prezența femeilor în mass-media

1.  subliniază faptul că, deși sunt suprareprezentate în acest domeniu la nivel de absolvenți de studii universitare și deși constituie o forță de muncă substanțială, femeile sunt subreprezentate în management și în funcțiile de conducere la cel mai înalt nivel; consideră că atât serviciile mass-media publice, cât și cele private au responsabilitatea de a asigura egalitatea între femei și bărbați și de a preveni orice discriminare; invită statele membre să dezvolte stimulente politice pentru a reduce obstacolele din calea accesului femeilor la posturi de management și de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul organizațiilor mass-media;

2.  regretă faptul că reprezentarea femeilor în serviciile publice de mass-media din UE este scăzută în medie, atât în posturile strategice, cât și în posturile și operaționale de nivel înalt și în consiliile de administrație (în 2017: 35,8 % în cazul posturilor de conducere, 37,7 % în cazul posturilor neexecutive și 33,3 % ca membri ai consiliilor de administrație)(21);

3.  reamintește că, în scopul monitorizării domeniului critic din Platforma de acțiune de la Beijing referitor la femeile în mass-media, EIGE a elaborat următorii indicatori:

   proporția femeilor și bărbaților aflați în posturi decizionale din organizațiile mass-media și din consiliile de administrație ale organizațiilor mass-media din UE;
   proporția femeilor și bărbaților din consiliile de administrație ale organizațiilor mass-media din UE;
   politicile menite să promoveze egalitatea de gen în organizațiile mass-media;

4.  reamintește că, deși Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) afirmă că obiectivele sale „nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre și [...] pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii”, aceasta nu face nicio trimitere la reprezentarea egală în cadrul organizațiilor mass-media;

5.  constată că în rândul femeilor există în continuare o probabilitate mai mare de a fi recrutate sau promovate în funcții de nivel înalt în cadrul serviciilor publice de mass-media decât în organizațiile de mass-media private, deși femeile sunt în prezent insuficient reprezentate în mass-media publică(22);

6.  solicită statelor membre și organizațiilor mass-media să ia măsuri de sprijin și de încurajare, inclusiv cote, pentru reprezentarea egală a femeilor și a bărbaților în posturile de decizie și să monitorizeze în mod eficace aceste eforturi, pentru a le conferi o importanță mai mare în cadrul organizațiilor în cauză; solicită Comisiei să își intensifice eforturile pentru deblocarea Directivei privind femeile în consiliile de administrație, care este suspendată în Consiliu din 2013;

7.  ia act de tradiția îndelungată din sectorul mass-mediei de a angaja atât liber-profesioniști, cât și angajați permanenți și de continua digitalizare care a dus la reduceri ale tirajelor tradiționale și ale veniturilor din publicitate, fapt care a afectat tipul de contracte de muncă oferite în acest sector; subliniază, de asemenea, că femeile sunt suprareprezentate în numeroase forme atipice de muncă în întreaga piață a forței de muncă; constată că presiunile din ce în ce mai mari asupra sectorului mass-mediei pentru a-și menține viabilitatea economică vor cauza probabil o creștere a numărului acestor contracte;

8.  consideră că stereotipurile pot duce la un mediu social negativ pentru femei și pot contribui la discriminarea de gen la locul de muncă; ia act de importanța unui mediu social pozitiv care să îi ajute pe lucrători să facă față unui nivel ridicat al intensității muncii;

9.  reamintește că organizațiile mass-media au libertatea de a stabili roluri pentru angajații lor, atât bărbați, cât și femei, dar le îndeamnă să facă acest lucru cu respectarea în cel mai înalt grad a demnității personale și a calității profesionale; observă, în acest context, cazuri îngrijorătoare în care reporterele sunt considerate mai potrivite pentru jurnalismul de televiziune datorită aspectului lor mai atrăgător pentru public, iar ulterior, pe măsură ce înaintează în vârstă, sunt înlocuite cu colege mai tinere;

10.  condamnă, de asemenea, larga răspândire a hărțuirii sexuale și a altor tipuri de abuzuri, în special în ceea ce privește jocurile de noroc online și platformele de comunicare socială, și încurajează companiile mass-media să creeze medii sigure capabile să răspundă oricărei situații de hărțuire; solicită, de asemenea, diferite măsuri, inclusiv de sensibilizare, norme interne privind sancțiunile disciplinare împotriva vinovaților și sprijin psihologic și/sau juridic pentru victimele acestor practici, în scopul de a preveni și a combate comportamentul agresiv și hărțuirea sexuală la locul de muncă și în mediul online;

11.  condamnă cu fermitate atacurile împotriva jurnalistelor care relatează fără teamă cu privire la chestiuni politice și penale majore și solicită eforturi maxime pentru a asigura protecția și siguranța tuturor jurnaliștilor;

12.  îndeamnă organizațiile mass-media publice și private să adopte politici interne, cum ar fi egalitatea de șanse și promovarea diversității, politici care includ măsuri de combatere a hărțuirii, concediu de maternitate sau parental, formulele flexibile de lucru care să sprijine echilibrul dintre viața profesională și cea privată, permițându-le femeilor și bărbaților să beneficieze în mod egal de concediul pentru creșterea copilului și încurajând bărbații să își ia concediu de paternitate, asigurând distribuția echitabilă a serviciilor de îngrijire a copiilor, precum și tutorat și gestionarea programelor de formare, utilizarea muncii la distanță și a unor formule flexibile de lucru atât pentru femei, cât și pentru bărbați, în mod voluntar și fără a aduce atingere avansării în carieră;

13.  invită organizațiile mass-media să respecte dreptul femeilor și bărbaților de a beneficia de concediu de maternitate, de paternitate sau de concediu parental; subliniază că nicio femeie însărcinată nu ar trebui să fie supusă discriminării din cauza stării sale și niciunei femei nu ar trebui să i se refuze un loc de muncă deoarece ar putea decide să rămână însărcinată; încurajează organizațiile mass-media și autoritățile de reglementare să comunice diferența de remunerare între femei și bărbați, să instituie obligații de transparență privind remunerațiile și să pună în aplicare principiul remunerării egale pentru muncă egală prin măsuri cu caracter obligatoriu;

14.  sugerează organizațiilor mass-media să creeze baze de date cu experți femei într-un număr de domenii, îndeosebi acelea în care femeile sunt subreprezentate, pentru a le utiliza atunci când este cazul; încurajează, de asemenea, colectarea de date defalcate în funcție de gen despre toate conținuturile mass-media posibile;

15.  solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească participarea și accesul femeilor la exprimare și la luarea de decizii prin intermediul mass-mediei și al noilor tehnologii de comunicare;

16.  consideră că toate femeile care lucrează în sectorul mass-media ar putea beneficia de îmbunătățirea generală a condițiilor de muncă pentru femei; consideră totuși că această îmbunătățire nu a fost suficientă și că încă mai există inegalități; subliniază necesitatea ca statele membre și Comisia să promoveze și să asigure principiul egalității de remunerare, în conformitate cu articolul 157 din TFUE, inclusiv prin combaterea diferențelor la nivelul salariilor și al pensiilor între femei și bărbați, prin reducerea muncii precare(23), prin sporirea accesibilității serviciilor de îngrijire a copiilor convenabile ca preț și de calitate și prin asigurarea drepturilor de negociere colectivă;

17.  reiterează faptul că mass-media trebuie să implementeze de urgență politica remunerației egale pentru muncă egală, inclusiv obligațiile privind transparența remunerării, permițând în același timp femeilor să beneficieze de aceleași posibilități de promovare și de formare și de orice alte beneficii suplimentare în aceleași condiții ca bărbații;

18.  remarcă rolul pozitiv al consiliilor femeilor și al responsabililor cu egalitatea de gen la locul de muncă; solicită promovarea egalității de gen ca politică transversală de resurse umane în cadrul sectorului mass-mediei; consideră că realizarea egalității pentru femei la toate nivelurile și, în special, la nivel decizional în sectorul mass-mediei necesită o cultură axată pe angajat și o echipă de conducere la nivel înalt sensibilă la problemele de gen; recomandă autorităților naționale de reglementare și organizațiilor mass-media să dea curs Recomandării Comisiei 2014/124/UE privind consolidarea principiului egalității de remunerare între bărbați și femei prin transparență(24), să stabilească orientări privind procedurile de selecție echitabile, să adopte politici cuprinzătoare de egalitate care vizează conținutul mass-media și prevăd promovarea femeilor în organismele decizionale, precum și să instituie proceduri interne care combat hărțuirea la locul de muncă; solicită Comisiei să continue să monitorizeze aplicarea corectă și asigurarea respectării Directivei 2006/54/CE, care inversează sarcina probei în cazurile de discriminare pe motive de sex;

Conținutul mass-media și femeile

19.  subliniază rolul mass-mediei ca agent al schimbărilor sociale și influența sa în conturarea opiniei publice și invită statele membre să promoveze egalitatea de gen în conținutul mijloacelor de comunicare publice; atrage atenția că, până în prezent, toate acțiunile de reglementare privind sexismul și reprezentările stereotipe de gen în conținuturile mass-media au ținut de competența statelor membre; reamintește interdicția discriminării pe criterii de sex în mass-media în temeiul Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale; subliniază, de asemenea, că, în timp ce măsurile de reglementare sunt supuse unor considerații adecvate privind principiul libertății de exprimare, libertatea editorială nu ar trebui în niciun caz să fie utilizată pentru a încuraja sau a legitima reprezentări degradante ale femeilor și persoanelor LGBTI; îndeamnă statele membre ca, garantând libertățile menționate anterior, să reglementeze accesul la jocurile video cu conținut dăunător și la pornografia pe internet;

20.  subliniază că argumentele economice nu pot fi o scuză pentru perpetuarea stereotipurilor de gen în materialele mass-media;

21.  subliniază că produsele violente și degradante din mass-media afectează în mod negativ femeile și participarea lor în societate; își exprimă preocuparea cu privire la materialele audiovizuale comerciale care afectează fizic sau moral adolescenții și tinerii; îndeamnă părțile interesate și autoritățile competente să abordeze problema reclamelor care încurajează în mod indirect tulburări de alimentație cum ar fi anorexia și să ia alte măsuri pentru a proteja persoanele în mod special vulnerabile, inclusiv fetele și tinerele, împotriva acestui tip de conținut;

22.  îndeamnă ca materialele mass-media, inclusiv publicitatea, legate de planificarea familială, drepturile sexuale și reproductive, sănătatea mamei și a copilului și educație să vizeze atât bărbații, cât și femeile;

23.  subliniază importanța promovării educației în domeniul mass-mediei și punerii la dispoziția tuturor părților interesate relevante a unor inițiative privind educația media care iau în considerare dimensiunea de gen pentru a încuraja tinerii să își dezvolte abilitățile de gândire critică și pentru a-i ajuta să identifice și să ia atitudine împotriva reprezentărilor sexiste și discriminării, violenței de gen, hărțuirii pe internet, discursului de incitare la ură și violenței motivate de genul unei persoane, identitatea sa de gen, expresia genului, orientarea sexuală sau caracteristicile sexuale etc.; subliniază necesitatea unor măsuri preventive, inclusiv criptarea și controlul parental, în vederea asigurării unei utilizări mai sigure a internetului și a alfabetizării digitale și a celei mediatice; atrage atenția asupra faptului că stereotipurile de gen în publicitate și în alte produse media au un impact potențial asupra socializării copiilor și, prin urmare, asupra modului în care copiii se percep pe ei înșiși, pe membrii familiei și lumea exterioară; subliniază că publicitatea poate fi un instrument eficient de contestare a stereotipurilor, cum ar fi stereotipurile de gen și cele împotriva persoanelor LGBTI; prin urmare, solicită să se pună accentul în mai mare măsură pe activități de educație și formare ca mod de combatere a discriminării și de promovare a egalității de gen și a egalității pentru persoanele LGBTI;

24.  recomandă să se acorde o importanță mai mare în organizațiile mass-media măsurilor fără caracter normativ, cum ar fi planuri sau orientări în materie de egalitate, și recomandă ca aceste protocoale să stabilească standardele unei imagini pozitive a femeilor în publicitate, știri, reportaje, producție sau transmisiuni și să acopere toate domeniile cu conținut sensibil, cum ar fi reprezentarea puterii și autorității, expertiza, luarea deciziilor, sexualitatea, violența, diversitatea rolurilor și utilizarea unui limbaj fără caracter sexist; încurajează, de asemenea, mass-media publice și private să integreze egalitatea de gen în toate materialele lor și să adopte planuri privind egalitatea pentru a reflecta diversitatea socială;

25.  recomandă ca normele emise de autoritățile competente în sectorul mass-media și comunicării să stabilească criteriile care garantează reprezentări lipsite de stereotipuri ale femeilor și fetelor și să includă posibilitatea eliminării sau suspendării conținutului ofensator; recomandă ca organizațiile specializate, cum ar fi organismele naționale de promovare a egalității de gen și organizațiile neguvernamentale ale femeilor, să se implice în monitorizarea aplicării respectivelor norme;

26.  subliniază faptul că statele membre trebuie să asigure, prin toate mijloacele adecvate, că mass-media, inclusiv mass-media online și platformele de comunicare socială, precum și publicitatea, nu conțin nicio incitare la violență sau la ură împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane; subliniază necesitatea de a colecta date diferențiate în funcție de gen și de a efectua cercetări, în cooperare cu EIGE, pentru a aborda violența cibernetică, amenințările, hărțuirea sexuală online, prin remarci sexiste și discursurile de incitare la ură împotriva femeilor și fetelor, inclusiv a celor LGBTI; subliniază că trebuie să se acorde o atenție deosebită formării privind modul în care mass-media relatează cazurile de violență de gen, inclusiv violența împotriva persoanelor LGBTI; sugerează ca formarea continuă privind reprezentarea de gen în conținutul mediatic să fie pusă la dispoziția profesioniștilor din domeniu, inclusiv a celor aflați în posturi de conducere; recomandă ca egalitatea de gen să fie reflectată în cursurile de jurnalism și comunicare din învățământul universitar și postuniversitar și inclusă în modulele lor de predare;

27.  invită statele membre și Comisia să promoveze autoreglementarea și coreglementarea în mass-media prin intermediul codurilor de conduită;

Exemple de bune practici

28.  constată cu entuziasm diferitele exemple de bune practici care pot fi observate în toate statele membre, printre care: campanii mediatice, legislație specifică, premii sau contra-premii pentru publicitate cu caracter stereotip și sexist, baze de date cu experte, cursuri de formare pentru profesioniști din domeniu, planuri privind egalitatea de gen în organizațiile mass-media, coduri de conduită și politici privind egalitatea de șanse și diversitatea, precum și pragul minim stabilit pentru reprezentarea sexelor în organismele de conducere ale autorităților de reglementare din domeniul mass-media;

29.  încurajează statele membre să inițieze campanii precum instrumentul Expertalia din Belgia, premiile „Sexist Piggy” din Cehia sau inițiativa # TackaNej („Nu, mulțumesc.”) din Suedia, printre altele; invită statele membre să desfășoare periodic campanii de informare și de conștientizare pentru a identifica materialele discriminatorii pe criterii de gen difuzate de mass-media și de publicitate și să raporteze cu regularitate cu privire la tendințele legate de egalitatea de gen din mass-media; solicită Comisiei să aloce fonduri speciale pentru subprograme care se axează pe promovarea femeilor în sectorul mass-mediei și să sprijine asociațiile și rețelele din mass-media în punerea în practică a unor campanii de sensibilizare publice și sectoriale; solicită Comisiei să instituie un premiu european pentru studenții din domeniul mass-media pentru activitatea legată de egalitatea de gen;

30.  îndeamnă organizațiile societății civile să elaboreze strategii de comunicare, nu numai pentru mass-media tradițională, ci și pentru mijloacele de comunicare online, pentru a lărgi sfera de influență și de monitorizare a mass-mediei;

Alte recomandări

31.  invită statele membre ca, în colaborare cu organismele de promovare a egalității de gen, să pună în aplicare pe deplin legislația în vigoare privind egalitatea de gen și să încurajeze organismele de reglementare să acorde o atenție deosebită prezenței femeilor și promovării lor în sectorul mass-mediei și conținutului fără stereotipuri din mass-media; încurajează statele membre să efectueze în mod regulat evaluări în domeniile menționate anterior și să elaboreze, în cazul în care acest lucru nu a fost încă realizat, legislație axată pe conținutul media fără stereotipuri; subliniază rolul statelor membre în utilizarea mai bună a resurselor existente în mass-media, în sfera acestora de serviciu public, reflectând în același timp o societate mai echilibrată din punct de vedere al genului și mai democratică;

32.  invită Comisia să efectueze analize suplimentare cu privire la participarea femeilor în funcții de conducere la nivel înalt în mass-media; felicită EIGE pentru activitatea sa în domeniu și invită institutul să continue dezvoltarea și monitorizarea setului relevant de indicatori, inclusiv, dar nu numai, a prezenței femeilor în procesul decizional, a condițiilor de muncă ale jurnalistelor și a egalității de gen în conținuturile din mass-media, extinzându-și atenția și asupra noilor tehnologii pentru a elabora metodologii de prevenire a violenței de gen și a hărțuirii în cadrul platformelor de comunicare socială;

33.  solicită Comisiei și statelor membre să sprijine și să promoveze organizațiile femeilor care activează în domeniul promovării egalității de gen în sectorul mass-mediei, inclusiv organizațiile care sprijină femeile și fetele care sunt victime ale violenței bazate pe gen, ale discriminării intersecționale sau ale hărțuirii sexuale;

34.  invită statele membre să pună în aplicare programe de acțiune care să asigure implicarea femeilor în elaborarea și implementarea unor politici și programe eficace și eficiente, care să ia în considerare dimensiunea de gen în cadrul organizațiilor mass-media;

35.  solicită statelor membre să elaboreze programe pentru a îmbunătăți competențele femeilor în ceea ce privește disciplinele din domeniul științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) care sunt importante pentru carierele din sectorul mass-mediei cu un accent mai puternic pe partea tehnică, cum ar fi tehnicienii de sunet și cei din domeniul audiovizualului; subliniază importanța educației și formării profesionale în diversificarea posibilităților de alegere a carierei și prezentarea oportunităților netradiționale de carieră femeilor și bărbaților pentru a depăși excluderea orizontală și verticală;

o
o   o

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(2) JO L 95, 15.4.2010, p. 1.
(3) JO C 296, 10.11.1995, p. 15.
(4) JO C 304, 6.10.1997, p. 60.
(5) JO C 295 E, 4.12.2009, p. 43.
(6) JO C 36, 29.1.2016, p. 18.
(7) JO C 66, 21.2.2018, p. 44.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2016)0338.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2016)0360.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0260.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2017)0290.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2017)0364.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2017)0417.
(14) Colecție comună de date UNESCO OCDE Eurostat (UOE), disponibilă la adresa: http://eige.europa.eu/gender-statistics/dgs/indicator/ta_educ_part_grad__educ_uoe_grad02
(15) EIGE, Indicele egalității de gen 2017.
(16) https://www.womenlobby.org/IMG/pdf/factsheet_women_and_media.pdf
(17) Lenka Vochocová, audiere publică în cadrul Comisiei FEMM privind „Egalitatea de gen în sectorul mass-mediei din UE”, 26 iunie 2017, înregistrare disponibilă la adresa http://www.europarl.europa.eu/ep-live/ro/committees/video?event=20170626-1500-COMMITTEE-FEMM.
(18) Global Media Monitoring Project, raportul regional pentru Europa (2015), disponibil la adresa http://cdn.agilitycms.com/who-makes-the-news/Imported/reports_2015/regional/Europe.pdf.
(19) Campania Federației Internaționale a Jurnaliștilor (FIJ) privind violența de gen la locul de muncă https://www.ifj-stop-gender-based-violence.org/.
(20) „Unde sunt regizoarele de filme europene? Raportul privind egalitatea de gen în cazul regizoarelor de film (2006-2013) cu cele mai bune practici și recomandări de politici”, http://www.ewawomen.com/en/research-.html.
(21) Egalitatea de gen în structurile de putere și de decizie. Analiza implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE, 2017 (Sursa: Baza de date a EIGE privind statisticile de gen – femeile și bărbații în procesul decizional).
(22) Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE): Analiza implementării Platformei de acțiune de la Beijing în statele membre ale UE: femeile și mass-media – promovarea egalității de gen în procesul decizional din cadrul organizațiilor mass-media” (2013).
(23) A se vedea Rezoluția Parlamentului European din 4 iulie 2017 referitoare la condițiile de muncă și locurile de muncă cu contracte precare.
(24) JO L 69, 8.3.2014, p. 112.

Ultima actualizare: 3 decembrie 2018Notă juridică