Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2624(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0214/2018

Texte depuse :

B8-0214/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 18/04/2018 - 12.12
CRE 18/04/2018 - 12.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0117

Texte adoptate
PDF 140kWORD 56k
Miercuri, 18 aprilie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Politica de integritate a Comisiei, în special numirea Secretarului General al Comisiei Europene
P8_TA(2018)0117B8-0214/2018

Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2018 referitoare la politica de integritate a Comisiei, în special numirea Secretarului General al Comisiei Europene (2018/2624(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere declarația Comisiei din 12 martie 2018 referitoare la politica de integritate a Comisiei, în special numirea Secretarului General al Comisiei Europene,

–  având în vedere răspunsurile formulate de Comisie la 25 martie 2018 la întrebările cu solicitare de răspuns scris adresate de membrii Comisiei pentru control bugetar și cu ocazia audierii organizate de către această comisie la 27 martie 2018;

–  având în vedere articolul 14 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Statutul funcționarilor Uniunii Europene, în special articolele 4, 7 și 29,

–  având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene,

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru control bugetar,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât este esențial ca Comisia Europeană, în calitate de gardian al tratatelor, să acționeze în conformitate cu litera și spiritul normelor;

B.  întrucât încrederea în proiectul european și în Uniunea Europeană vor fi menținute doar dacă instituțiile Uniunii Europene acționează ca model de respectare a statului de drept, a transparenței și a bunei administrări și dovedesc că în cadrul lor există mecanisme suficiente de control intern și echilibrare pentru a reacționa în mod adecvat ori de câte ori aceste principii fundamentale sunt amenințate;

C.  întrucât, în temeiul tratatelor, toate instituțiile UE dispun de autonomie în chestiuni legate de organizarea internă și de politica lor de personal, inclusiv în ceea ce privește alegerea înalților funcționari pe bază de merit, experiență și încredere, în conformitate cu Statutul funcționarilor și cu normele de procedură ale instituțiilor respective;

D.  întrucât posturile publicate extern au ca rezultat, în mod frecvent, selectarea unor candidați interni care nu îndeplinesc cerințele pentru a candida potrivit normelor interne, eludând astfel avansarea obișnuită în carieră;

E.  întrucât numirile în posturi de nivel înalt precum cel de secretar general ar trebui să fie realizate independent de alte numiri, evitându-se astfel orice suspiciune înțelegeri opace făcute „la pachet” sau compromisuri pe bază de informații privilegiate;

F.  întrucât Ombudsmanul European desfășoară în prezent o anchetă privind procedura de numire în cauză, iar Parlamentul este încrezător că Ombudsmanul va informa Comisia și Parlamentul cu privire la opiniile sale și la orice eventuale cazuri de administrare defectuoasă pe care le-a descoperit și care ar trebui să fie monitorizate;

G.  întrucât Comisia a recunoscut că au existat deficiențe în acțiunile sale de comunicare cu privire la numire și a recunoscut necesitatea de a-și intensifica eforturile în acest domeniu;

H.  întrucât comitetele pentru personal, în calitate de reprezentanți aleși ai personalului instituțiilor UE, au solicitat proceduri transparente privind numirile în toate pozițiile de conducere,

1.  regretă că procedura de numire a noului Secretar General al Comisiei Europene, care a avut loc la 21 februarie 2018, s-a desfășurat într-un mod care a suscitat pe scară largă nemulțumire și dezaprobare la nivelul opiniei publice și în rândul deputaților din Parlamentul European și al funcționarilor europeni; ia act de faptul că rezultatul acestei proceduri constituie un risc nu doar pentru reputația Comisiei Europene, ci și pentru reputația tuturor instituțiilor Uniunii Europene; invită Comisia să recunoască faptul că această procedură și comunicarea pe acest subiect cu mass-media, cu Parlamentul și cu publicul larg i-au influențat în mod negativ reputația;

Elemente factuale

2.  ia act de următoarele:

   la 31 ianuarie 2018, a fost publicat postul de Secretar General adjunct, termenul standard de depunere a candidaturilor fiind de zece zile lucrătoare (adică până la 13 februarie 2018);
   au existat numai doi candidați, un bărbat și o femeie, ambii din cabinetul Președintelui Comisiei; noul Secretar General a fost unul dintre candidații pentru acest post; candidata a aplicat pentru postul vacant la 8 februarie 2018, a participat la examenul de o zi la centrul de evaluare la 12 februarie 2018, și-a retras candidatura înainte de interviul cu Comitetul consultativ privind numirile (CCN), programat pentru 20 februarie 2018, iar apoi a fost numită în calitate de nouă șefă de cabinet al Președintelui Comisiei Europene;
   noul Secretar General a trecut prin procedura prevăzută la articolul 29 din Statutul funcționarilor, care a inclus:
   (a) o zi de examinare la centrul de evaluare (15 februarie 2018);
   (b) interviu (16 februarie 2018), evaluare și aviz (20 februarie 2018) de către CCN;
   (c) interviu cu comisarul responsabil pentru buget și resurse umane și cu Președintele Comisiei Europene (20 februarie 2018);
   nu a fost redactat niciun proces-verbal al acestor interviuri și nici nu a fost înregistrată durata acestora;
   la 21 februarie 2018, colegiul, prin decizie unanimă, l-a numit pe șeful de cabinet al Președintelui Comisiei în funcția de Secretar General adjunct;
   ulterior, în cadrul aceleiași ședințe, Secretarul General de la acel moment a anunțat că se va pensiona, după ce, în dimineața aceleiași zile, i-a trimis o scrisoare oficială Președintelui, în care își declara intenția de a se pensiona la 31 martie 2018;
   Președintele Comisiei Europene și șeful său de cabinet știau încă din 2015 că Secretarul General de la acel moment intenționează să se pensioneze la scurt timp după luna martie 2018, intenție care a fost reconfirmată la începutul anului 2018; cu toate acestea, Președintele nu a divulgat această informație pentru a nu submina autoritatea Secretarul General de atunci, dar a comunicat-o șefului său de cabinet;
   după ce eforturile sale repetate de a-l convinge pe Secretarul General de la momentul respectiv să își prelungească mandatul nu au reușit, Președintele Comisiei Europene ar fi trebuit, cel puțin, să îl avertizeze pe comisarul responsabil pentru buget și resurse umane cu privire la postul vacant iminent, astfel încât măsurile pentru ocuparea postului vacant să fi putut fi inițiate în perioada normală, în timp util și potrivit bunelor practici;
   la propunerea Președintelui, cu acordul comisarului responsabil pentru buget și resurse umane și fără ca numirea unui nou secretar general să fi fost pe ordinea de zi a reuniunii, colegiul a decis, în conformitate cu articolul 7 din Statutul funcționarilor, să îl transfere cu postul său pe Secretarul General adjunct nou-numit în funcția de Secretar General al Comisiei Europene (reafectare fără publicarea postului);

Evoluția în carieră a noului Secretar General

3.  ia act de următoarele:

   noul Secretar General și-a început cariera la Comisia Europeană ca funcționar cu gradul AD6 în noiembrie 2004, după ce a promovat concursul general COM/A/10/01 pentru grupa de funcții AD; a fost promovat în gradul AD 7 în 2007, în gradul AD8 în 2009, în gradul AD9 în 2011 și în gradul AD10 în 2013;
   începând cu 10 februarie 2010, în timp ce avea gradul AD8 în carieră de bază, acesta a fost detașat în calitate de șef al cabinetului doamnei vicepreședinte Reding, unde a ocupat funcția de șef de cabinet cu gradul AD14, la nivel de director, în conformitate cu normele privind componența cabinetelor, în vigoare la acel moment (SEC(2010)104);
   noul Secretar General și-a luat concediu pe motive personale (CCP) de la 1 aprilie 2014 până la 31 mai 2014, pentru a lucra ca șef de campanie pentru candidatul la vârf al PPE la funcția de Președinte al Comisiei Europene;
   după reintegrarea sa la 1 iunie 2014, a fost repartizat ca funcționar AD14, în calitate de consilier principal al Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare;
   după ce a promovat o procedură de selecție, noul Secretar General a fost numit consilier principal la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu începere de la 1 iulie 2014; odată cu această numire, a devenit funcționar cu gradul AD14 în cariera sa de bază;
   de la 1 iulie 2014 până la 31 octombrie 2014, noul Secretar General a fost detașat cu gradul AD14 în calitate de șef al echipei de tranziție a președintelui ales al Comisiei Europene;
   la 1 noiembrie 2014, acesta a fost detașat în calitate de șef de cabinet al Președintelui, cu gradul AD15, în conformitate cu normele privind componența cabinetelor, care sunt în vigoare din anul 2004 - a se vedea deciziile SEC(2004)185, SEC(2010)104 și C(2014)9002);
   La 1 ianuarie 2017, a fost promovat în gradul AD15 în cariera sa de bază (nu cea în post de detașare) în calitate de funcționar în cadrul celui de al 10-lea exercițiu de promovare la nivel de înalți funcționari, decizie adoptată de Colegiul comisarilor [PV(2017)2221]; prin urmare, înainte de reuniunea din 21 februarie 2018, în cariera sa de bază acesta era funcționar al Comisiei cu gradul AD15, consilier principal în cadrul Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare;

4.  atrage atenția asupra carierei extrem de rapide a noului Secretar General, care, într-o perioadă puțin mai mare de 13 ani, a avansat de la AD6 la AD15, din care opt ani a lucrat în diverse cabinete (după primul cabinet, a fost promovat de la AD10 la AD14; după al doilea cabinet, de la AD14 la AD15);

Evoluția în carieră a foștilor secretari generali

5.  subliniază că, potrivit Comisiei, cei trei secretari generali anteriori au devenit director, director general și șef de cabinet înainte de a fi transferați în funcția de secretar general, în timp ce noul Secretar General nu a executat sarcini de management în cadrul serviciilor Comisiei; subliniază, în special, că, la 21 februarie 2018, acesta nu era secretar general adjunct în funcție și a servit mai puțin de 14 de luni în cariera de bază ca AD15;

Procedura de numire

6.  ia act de faptul că, potrivit Comisiei, noul Secretar General a fost transferat în interes de serviciu, în temeiul articolului 7 din Statutul funcționarilor, și că postul nu a fost publicat, deoarece nu a fost considerat vacant; constată, prin urmare, că niciun funcționar nu putea candida, întrucât procedura a fost organizată printr-o realocare de posturi mai degrabă decât ca transfer în sens strict cu publicarea adecvată a postului vacant;

7.  ia act de faptul că Comisia a utilizat aceeași procedură de transfer în temeiul articolul 7 din Statutul funcționarilor pentru ultimii trei secretari generali (transfer cu post mai degrabă decât transfer în sensul strict al termenului); subliniază, cu toate acestea, că niciunul dintre secretarii generali anteriori nu au fost numit succesiv secretar general adjunct și secretar general în cursul aceleiași reuniuni a Colegiului; subliniază, de asemenea, că toți cei trei secretari generali anteriori au fost propuși Colegiului în cadrul aceleiași reuniuni a Colegiului în care predecesorii lor au fost transferați în alte posturi post sau și-au anunțat pensionarea;

8.  subliniază că numirea prin transfer a fost inițiată de președintele Comisiei Europene în acord cu comisarul responsabil pentru buget și resurse umane și după consultarea prim-vicepreședintelui (care a fost consultat cu privire la numele candidatului, dar cu siguranță nu cu privire la procedură);

9.  recunoaște că nu este o practică generală a Comisiei cea de a transfera directori cu gradul AD15 în posturi de director general, dar constată că Comisia consideră că, din punct de vedere juridic, colegiul ar fi putut decide să transfere un consilier principal în funcția de secretar general;

10.  se întreabă de ce Comisia a utilizat proceduri diferite pentru numirea secretarului general adjunct și a secretarului general pentru același candidat și în cursul aceleiași reuniuni a colegiului;

Constatări

11.  subliniază că din răspunsurile oferite de Comisie reiese că președintele și șeful său de cabinet cunoșteau deja din 2015 intenția fostul secretar general de a se pensiona curând după 1 martie 2018, o intenție pe care acesta a reconfirmat-o la începutul anului 2018; subliniază că, acest fapt fiind cunoscut, ar fi fost posibilă o procedură normală de numire a succesorului său printr-una dintre cele două proceduri publice prevăzute de Statutul funcționarilor: (1) numirea de către colegiu în urma publicării postului și a unei proceduri de selecție, în conformitate cu articolul 29 din Statutul funcționarilor; sau (2) un transfer în interesul serviciului în conformitate cu articolul 7 din Statutul funcționarilor, de asemenea în urma publicării postului cu scopul de a permite oricărui funcționar de a solicita un astfel de transfer;

12.  ia act de opinia Comisiei potrivit căreia publicarea unui post nu trebuie să fie considerată o regulă în conformitate cu Statutul funcționarilor, în special în ceea ce privește postul de secretar general, care necesită nu numai o experiență deosebită, ci și, de asemenea, un nivel deosebit de încredere din partea președintelui și a colegiului comisarilor;

13.  subliniază că, optând pentru procedura de transfer în temeiul articolul 7 din Statutul funcționarilor sub forma unei repartizări a persoanei tocmai numite secretar general adjunct împreună cu postul său în funcția de secretar general, nu era necesar să se publice postul fostului secretar general care se pensiona; ia act de faptul că, deși aceeași procedură a fost utilizată pentru numirea foștilor secretari generali, aceste persoane au ocupat în prealabil posturi de director general, cu înalte responsabilități bugetare și de conducere; subliniază, cu toate acestea, că această tradiție de nepublicare și-a atins limitele, în măsura în care aceasta nu corespunde standardelor moderne de transparență pe care Comisia, Parlamentul European și celelalte instituții europene ar trebui să le respecte;

14.  ia act de practica larg răspândită a Comisiei de a ocupa posturi prin transferuri interne sub formă de repartizare cu post, o practică care este utilizată, de asemenea, pentru funcțiile superioare; recunoscând în același timp marja extinsă de apreciere de care dispun instituțiile în această privință, este preocupat de faptul că acest lucru ar putea submina principiul egalității de șanse și selecția candidaților cu cele mai bune calificări; invită toate instituțiile Uniunii să ocupe poziții prin astfel de transferuri numai cu notificarea adecvată a personalului, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, și să acorde prioritate unor proceduri deschise și transparente, care vizează selectarea celor mai buni candidați calificați;

15.  subliniază că doar Președintele, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, prim-vicepreședintele și fostul și noul secretar general cunoșteau înainte de reuniunea colegiului comisarilor din 21 februarie 2018 că se va face propunerea de a se numi imediat noul secretar general;

16.  afirmă că această procedură pare să-i fi luat prin surprindere pe toți ceilalți membri ai colegiului și a evitat discutarea chestiunii în rândul comisarilor, dat fiind că numirea unui nou secretar general nu figura pe ordinea de zi a reuniunii colegiului comisarilor din 21 februarie 2018;

17.  este profund preocupat de faptul că această modalitate de a proceda cu numirea noului secretar general ar putea pune sub semnul întrebării procedura anterioară de numire a secretarului general adjunct, în măsura în care aceasta ar putea să nu fi corespuns în niciun fel obiectivului de a se ocupa acest post vacant, ci mai degrabă ar fi permis transferul acestui post către postul de secretar general în temeiul articolul 7 din Statutul funcționarilor fără publicarea postului; consideră că, deși un astfel de mod de a proceda ar putea să îndeplinească cerințele pur formale, el este totuși în contradicție cu spiritul Statutului funcționarilor și împiedică restul personalului eligibil să concureze pentru acest post;

Concluzii

18.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că nici măcar un comisar nu pare să fi contestat această numire-surpriză, să fi solicitat ca această numire să fie amânată sau să fi solicitat o discuție de principiu cu privire la rolul viitorului secretar general în cadrul Comisiei și cu privire la modul în care acest rol este înțeles; remarcă, în același timp, că acest punct nu a fost pe ordinea de zi;

19.  reamintește că directorii generali ai instituțiilor europene sunt responsabili pentru sute de membri ai personalului și pentru execuția unor bugete substanțiale în calitate de ordonatori de credite și, de asemenea, au obligația de a semna o declarație de asigurare în raportul lor anual de activitate la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar; prin urmare, pune sub semnul întrebării afirmația Comisiei potrivit căreia șeful de cabinet al Președintelui ar putea fi considerat ca echivalent ca poziție cu un director general în ceea ce privește responsabilitățile de management și cele bugetare, fără ca el să fi ocupat o astfel de poziție, astfel cum a fost cazul secretarilor generali anteriori ai Comisiei; subliniază că comunicarea internă din 1 noiembrie 2014 adresată Comisiei de către președinte, care reglementează componența cabinetelor private ale membrilor Comisiei și ale serviciului purtătorilor de cuvânt, nu se substituie Statului funcționarilor și nici nu îl modifică;

20.  afirmă că numirea în două etape a secretarului general ar putea fi privită ca o acțiune asemănătoare unei lovituri de culise, care s-a situat la limita legii sau poate chiar a depășit-o;

21.  subliniază că Parlamentul nu poate identifica nicio „situație gravă și urgentă”, astfel cum a fost explicat de către Serviciul Juridic al Parlamentului, pentru a se justifica utilizarea procedurii de repartizare în temeiul articolul 7 din Statutul funcționarilor fără publicarea postului;

Măsuri care se impun

22.  este conștient că revocarea unui act administrativ favorabil nu este în general posibilă din cauza constrângerilor juridice, dar, cu toate acestea, solicită Comisiei să reevalueze procedura de numire în funcție a noului secretar general pentru a oferi altor posibili candidați din cadrul administrației publice europene posibilitatea de a postula și, prin urmare, pentru a se putea alege dintr-o gamă mai largă de candidați potențiali din aceeași grupă de funcții și cu același grad; invită Comisia ca pe viitor să desfășoare proceduri de postulare deschise și transparente;

23.  subliniază că, pentru a se menține un serviciu public excelent și independent, loial și motivat, ar trebui să se aplice atât litera, cât și spiritul Statutului funcționarilor; subliniază că acest lucru impune în special ca articolele 4, 7 și 29 din Statutul funcționarilor să fie pe deplin respectate, astfel încât „orice loc de muncă vacant într-o instituție [să fie] adus la cunoștința personalului instituției respective de îndată ce autoritatea împuternicită să facă numiri decide ocuparea locului de muncă în cauză”, iar această obligație de transparență trebuie, de asemenea, să fie respectată pentru transferurile efectuate în temeiul articolul 7 din Statutul funcționarilor, cu excepția unor cazuri cu adevărat excepționale și motivate corespunzător, recunoscute de către Curtea de Justiție;

24.  reamintește că doar prin publicarea corespunzătoare a posturilor vacante este posibil să se asigure că se va putea face o alegere dintr-o serie extinsă de candidați extrem de calificați, respectându-se echilibrul între sexe, care să permită luarea unor decizii optime, luate în cunoștință de cauză; subliniază că procedurile de publicare al căror unic scop este de a îndeplini cerința formală de publicare trebuie evitate de toate instituțiile și organismele europene;

25.  recomandă ca procesele și procedurile decizionale ale colegiului comisarilor să fie consolidate pentru a evita aprobarea de formă și arbitrară a unor numiri sau a altor decizii importante și că, prin urmare, este necesar ca aceste elemente să fie incluse în proiectul de ordine de zi;

26.  solicită tuturor instituțiilor și organismelor Uniunii Europene, în acest context, să pună capăt practicii de „parașutare” a unor persoane în poziții care prezintă riscul de a afecta negativ procedurile și, prin urmare, credibilitatea UE; subliniază că influențele politice nu trebuie să submineze aplicarea Statutului funcționarilor; este de părere că toate posturile vacante trebuie să fie publicate pentru a asigura transparența, integritatea și egalitatea de șanse; subliniază că, în cazul în care instituțiile decid, totuși, să se abată de la acest principiu, ele ar trebui să o facă doar în limitele stricte stabilite de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;

27.  propune ca în comitetele de selecție ale cadrelor de conducere superioare ale Parlamentului să figureze funcționari din organismele de reprezentare a personalului;

28.  solicită Comisiei și tuturor celorlalte instituții ale UE vizate să revoce orice decizii prin care consideră că funcția de șef de cabinet al Președintelui ar fi echivalentă cu funcția de director general sau că funcția de șef de cabinet al unui membru al Comisiei ar fi echivalentă cu funcția de director; solicită, de asemenea, Comisiei să se asigure că următoarea revizuire a Statutului funcționarilor în cadrul procedurii legislative ordinare va prevedea opțiuni de carieră valoroase atât pentru funcționarii care au urmat cariere tradiționale, cât și pentru membrii cabinetelor:

   în ceea ce privește articolul 7, prin clarificarea procedurii de repartizare cu postul funcționarului, care a fost dezvoltată doar prin jurisprudență;
   prin integrarea normelor interne relevante pentru membrii birourilor/cabinetelor private, precum și
   prin stabilirea unor proceduri pe deplin transparente pentru numirea secretarilor generali;

29.  invită Comisia să își revizuiască, înainte de sfârșitul anului 2018, procedura administrativă pentru numirea înalților funcționari cu obiectivul de a se asigura pe deplin că se vor selecta cei mai buni candidați într-un cadru de maximă transparență și egalitate de șanse, servind, de asemenea, drept exemplu pentru celelalte instituții europene;

30.  confirmă că articolul 17 din Regulamentul de procedură al Comisiei atribuie secretarului general responsabilități de gestiune speciale, acesta necesitând o experiență de management extinsă și încrederea Președintelui; consideră că este necesară actualizarea și clarificarea acestor norme pentru a se garanta neutralitatea rolului secretarului general într-un mediu politic (partinic); se așteaptă să fie informat cu privire la o astfel de actualizare până în septembrie 2018;

o
o   o

31.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție tuturor instituțiilor europene.

Ultima actualizare: 4 decembrie 2018Notă juridică