Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2010(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0141/2018

Texte depuse :

A8-0141/2018

Dezbateri :

PV 17/04/2018 - 23

Voturi :

PV 18/04/2018 - 12.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0120

Texte adoptate
PDF 340kWORD 59k
Miercuri, 18 aprilie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Rapoartele anuale pe 2015-2016 privind subsidiaritatea și proporționalitatea
P8_TA(2018)0120A8-0141/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 18 aprilie 2018 referitoare la rapoartele anuale 2015-2016 privind subsidiaritatea și proporționalitatea (2017/2010(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 16 decembrie 2003 și versiunea sa cea mai recentă, Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(1),

–  având în vedere măsurile practice convenite la 22 iulie 2011 între serviciile competente ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru aplicarea articolului 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) în cazul acordurilor în primă lectură,

–  având în vedere rezoluția sa din 17 mai 2017 referitoare la Raportul anual pe 2014 privind subsidiaritatea și proporționalitatea(2), precum și rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la Rapoartele anuale 2012-2013 privind subsidiaritatea și proporționalitatea(3),

–  având în vedere Raportul anual pe 2015 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2016)0469) și Raportul anual pe 2016 al Comisiei privind subsidiaritatea și proporționalitatea (COM(2017)0600),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pe 2015 privind relațiile dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale (COM(2016)0471) și Raportul anual pe 2016 al Comisiei privind relațiile dintre Comisia Europeană și parlamentele naționale (COM(2017)0601),

–  având în vedere toate comunicările anterioare ale Comisiei privind necesitatea unei mai bune legiferări pentru a obține rezultate mai bune, în interesul cetățenilor UE,

–  având în vedere Decizia președintelui Comisiei Europene din 14 noiembrie 2017 de instituire a unui grup operativ privind subsidiaritatea, proporționalitatea și principiul „Mai puțin, dar mai eficient” (C(2017)7810),

–  având în vedere rapoartele bianuale ale COSAC privind Evoluțiile în procedurile și practicile Uniunii Europene relevante pentru controlul parlamentar din 19 iunie 2014, 14 noiembrie 2014, 6 mai 2015, 4 noiembrie 2015, 18 mai 2016, 18 octombrie 2016 și 3 mai 2017,

–  având în vedere Acordul de cooperare semnat la 5 februarie 2014 între Parlamentul European și Comitetul Regiunilor,

–  având în vedere Raportul anual pe 2015 al Comitetului Regiunilor privind subsidiaritatea,

–  având în vedere articolele 52 și 132 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0141/2018),

A.  întrucât 2015 și 2016 au fost primii doi ani întregi ai Comisiei Juncker, care și-a început mandatul în noiembrie 2014; întrucât Președintele Juncker s-a angajat să plaseze principiul subsidiarității în centrul procesului democratic european și să garanteze că principiul subsidiarității și principiul proporționalității sunt respectate pe deplin pe parcursul întregului proces legislativ;

B.  întrucât noul Acord interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare include angajamentul celor trei instituții de a respecta și de a aplica principiile subsidiarității și proporționalității;

C.  întrucât în 2015 Comisia a primit opt avize motivate referitoare la trei propuneri ale Comisiei; întrucât numărul total de documente primite în acel an de Comisie a fost de 350;

D.  întrucât în 2016 Comisia a primit 65 de avize motivate referitoare la 26 dintre propunerile sale; întrucât acest număr reprezintă cu 713 % mai mult decât cele opt avize motivate primite în 2015, fiind al treilea cel mai mare număr de avize motivate primite în decursul unui an calendaristic de la introducerea mecanismului de control al subsidiarității prin Tratatul de la Lisabona în 2009 (după 84 de avize în 2012 și 70 în 2013); întrucât numărul total de documente primite în acel an de Comisie a crescut într-un mod semnificativ, ajungând la 620;

E.  întrucât, la 19 mai 2015, Comisia a adoptat un pachet de măsuri privind o mai bună legiferare, cu noi orientări integrate privind o mai bună legiferare, inclusiv orientări actualizate privind evaluarea subsidiarității și proporționalității în contextul evaluării impactului noilor inițiative;

F.  întrucât, în 2015, Comisia a lansat site-ul internet „Reducerea poverii administrative - exprimați-vă părerea”(4), precum și noua platformă REFIT (Programul privind o reglementare adecvată și funcțională), care au oferit diferiților actori noi posibilități de a comunica Comisiei eventualele deficiențe ale măsurilor de reglementare existente, inclusiv aspecte privind subsidiaritatea și/sau proporționalitatea;

G.  întrucât, în 2015, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) a efectuat 13 evaluări inițiale, o evaluare a impactului unor modificări de fond propuse de Parlament, precum și șase evaluări ex post ale impactului; întrucât, în plus, acesta a elaborat patru rapoarte privind costul non-Europei și două evaluări ale valorii adăugate europene; întrucât, în 2016, Serviciul de Cercetare al Parlamentului European a elaborat 36 de evaluări inițiale, o evaluare a impactului unor modificări de fond propuse de Parlament, precum și 14 evaluări ex-post ale impactului la nivel european; întrucât, în plus, acesta a elaborat șapte rapoarte privind costul non-Europei și cinci evaluări ale valorii adăugate europene;

H.  întrucât competențele delegate în actele legislative ale Uniunii sunt conferite în cazurile în care este nevoie de flexibilitate și eficiență, iar acestea nu pot fi asigurate prin procedura legislativă ordinară; întrucât adoptarea normelor esențiale pentru subiectul avut în vedere este rezervată legislatorilor;

I.  întrucât subsidiaritatea și proporționalitatea sunt considerații esențiale în contextul evaluărilor de impact și al evaluărilor retrospective, care analizează dacă acțiunile la nivelul UE sunt necesare, dacă obiectivele lor pot fi realizate într-un mod mai adecvat prin alte mijloace și dacă produc efectiv rezultatele scontate în ceea ce privește eficiența, eficacitatea, coerența, relevanța și valoarea adăugată a UE;

J.  întrucât în 2014 trei camere naționale (Folketing din Danemarca, Tweede Kamer din Țările de Jos și House of Lords din Regatul Unit) au prezentat rapoarte cu propuneri detaliate privind modalitățile de consolidare a rolului parlamentelor naționale în procesul de luare a deciziilor,

1.  reamintește importanța rapoartelor anuale privind subsidiaritatea și proporționalitatea elaborate de Comisie; observă că rapoartele anuale ale Comisiei din 2015 și 2016 sunt mai detaliate și exhaustive decât cele referitoare la anii precedenți;

2.  subliniază că este important ca Uniunea Europeană să acționeze doar în domeniile în care poate adăuga valoare, pentru a reduce „deficitul democratic”;

3.  subliniază că principiile subsidiarității și proporționalității reprezintă principii fundamentale de care instituțiile UE ar trebui să țină seama atunci când exercită competențele UE, pentru a se asigura că acțiunile Uniunii aduc o plus-valoare; reamintește că aceste principii au scopul de a îmbunătăți funcționarea Uniunii, verificând dacă acțiunile la nivelul Uniunii sunt necesare, dacă obiectivele lor nu pot fi realizate în mod suficient de statele membre, dacă natura și conținutul lor nu depășesc ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele tratatelor și dacă acțiunile sunt luate întotdeauna la cel mai potrivit nivel de guvernare; atrage atenția asupra faptului că aceste principii pot fi utilizate greșit pentru a servi obiective anti-UE și subliniază că instituțiile UE ar trebui să fie vigilente pentru a evita și a contracara acest risc;

4.  reamintește că principiul subsidiarității constituie un principiu fundamental al federațiilor, dar este și concept juridic cu caracter general și, prin urmare, trebuie interpretat politic;

5.  înțelege că principiul subsidiarității nu poate fi utilizat pentru a interpreta în mod restrictiv competențele conferite Uniunii în temeiul tratatelor;

6.  consideră că orice proces de reflecție asupra subsidiarității și a controlului acesteia ar trebui să aibă loc în contextul unei cereri crescute din partea cetățenilor, care solicită Uniunii să facă față marilor încercări globale, precum fluxurile financiare intercontinentale, securitatea, migrația și schimbările climatice, printre altele;

7.  salută referirea la principiul subsidiarității în Declarația de la Roma din 25 martie 2017; consideră că principiul subsidiarității ar trebui să dețină un loc proeminent în procesul de reflecție privind viitorul UE;

8.  ia act de inițiativa anunțată de Președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în discursul său din 2017 privind Starea Uniunii, de a crea un grup operativ pentru principiile subsidiarității și proporționalității și principiul „Mai puțin, dar mai eficient”, condus de vicepreședintele Comisiei, dl Frans Timmermans; reamintește că Parlamentul a considerat că participarea la grupul operativ creat de Comisie ar discredita rolul instituțional al Parlamentului și poziția acestuia ca singura instituție aleasă a Uniunii Europene, reprezentând cetățenii la nivelul Uniunii și exercitând funcții de control politic asupra Comisiei, și că, în consecință, a decis să refuze invitația de a participa la acest grup operativ;

9.  ia act de metodologia utilizată de către Comisie pentru rapoartele anuale pe 2015 și 2016, în care statisticile sunt utilizate la clasificarea avizelor motivate prezentate de parlamentele naționale cu privire la un pachet de propuneri ca un aviz motivat unic, și nu ca un aviz motivat referitor la fiecare propunere în parte;

10.  apreciază faptul că numărul de avize motivate (65) transmise de parlamentele naționale în 2016 este pe locul al treilea în decursul unui an calendaristic de la introducerea mecanismului de control al subsidiarității prin Tratatul de la Lisabona; ia act de creșterea semnificativă (+713%), în ceea ce privește cele opt avize motivate primite în 2015; recunoaște, în plus, o creștere semnificativă, de la 350 la 620, a numărului de avize primite de Comisie în contextul dialogului politic; subliniază faptul că aceste evoluții au apărut pe fundalul unei scăderi a activității legislative, ceea ce demonstrează, de asemenea, că participarea parlamentelor naționale a evoluat în comparație cu anii anteriori; salută interesul considerabil în procesul decizional al UE exprimat de parlamentele naționale;

11.  salută faptul că mai multe camere naționale au emis avize motivate (26 din 41 în 2016, comparativ cu opt în 2015); constată diferența semnificativă între camerele active în cadrul dialogului politic, și cele care intervin prin avize motivate; subliniază că parlamentele naționale continuă să aibă un mai mare interes în influențarea conținutului legislației UE decât în identificarea acelor cazuri în care subsidiaritatea ar putea fi o problemă; constată că competența parlamentelor naționale de a monitoriza respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității presupune, de asemenea, dreptul de a cere legiuitorului european să acționeze la nivel european, dacă este necesar;

12.  recunoaște activitatea desfășurată de Comitetul de evaluare a impactului (IAB) și de succesorul acestuia, care din iulie 2015 este Comitetul de control normativ (RSB); ia act de faptul că, în opinia IAB și a RSB, aproximativ 23% dintre evaluările de impact (EI) examinate de acestea în 2015 aveau nevoie de îmbunătățiri în ceea ce privește principiul subsidiarității sau cel al proporționalității, sau în privința ambelor; observă că, în 2016, procentajul de EI considerate nesatisfăcătoare de către RSB a fost de 15%; salută faptul că aceste procentaje au scăzut în comparație cu anii anteriori; subliniază că Comisia a analizat toate evaluările de impact în cauză, ținând seama de analizele realizate de RSB;

13.  constată că punerea în aplicare a agendei privind o mai bună legiferare a determinat Comisia să elaboreze instrumente și proceduri interne mai puternice, care urmăresc să evite încălcarea principiului subsidiarității; subliniază că evaluările de impact sunt un instrument esențial pentru a asigura respectarea principiilor subsidiarității și proporționalității și pentru a promova asumarea responsabilităților; evidențiază, în special, RSB și salută faptul că subsidiaritatea și proporționalitatea fac acum parte din controlul calității pe care îl efectuează Comitetul; subliniază, cu toate acestea, că independența RSB ar putea fi îmbunătățită în continuare;

14.  salută adoptarea de către Comisie, în mai 2015, a unui nou pachet privind o mai bună legiferare, pentru a se asigura că legislația UE servește interesul public într-un mod mai eficient și că garantează că principiile subsidiarității și proporționalității sunt aplicate într-un mod mai global, contribuind astfel la o mai mare transparență a procesului decizional al UE; consideră că noul cadru pentru o mai bună legiferare ar trebui să fie un instrument cu ajutorul căruia Uniunea Europeană să acționeze în deplină conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității; subliniază, cu toate acestea, că, deși ar trebui să prevadă criterii detaliate de conformitate cu aceste principii astfel încât Uniunea Europeană să acționeze doar în domenii în care adaugă valoare, aceasta nu ar trebui să conducă la întârzieri inutile în adoptarea legislației pertinente;

15.  salută publicarea, la 24 octombrie 2017, a comunicării Comisiei intitulate „Finalizarea Agendei pentru o mai bună legiferare: Soluții mai bune pentru rezultate mai bune”, în care Comisia detaliază eforturile sale de a crește transparența, legitimitatea și responsabilitatea activității sale pentru o mai bună legiferare, în special în ceea ce privește procesul de consultare și posibilitățile oferite actorilor implicați de a-și prezenta opiniile cu privire la propunerile sale;

16.  salută introducerea de către Comisie, în 2015, a unor noi mecanisme de consultare și de feedback pentru noile inițiative politice;

17.  subliniază că este important ca inițiativele legislative și impactul acestora asupra tuturor sectoarelor importante (economic, de mediu, social) să fie explicate adecvat, pentru a respecta principiile subsidiarității și proporționalității;

18.  sprijină angajamentul Comisiei de „a evalua mai întâi”, înainte de a lua în considerare eventuale modificări legislative; consideră, în acest sens, că Uniunea Europeană și autoritățile statelor membre ar trebui să colaboreze în mod strâns pentru a asigura o mai bună monitorizare, măsurare și evaluare a impactului efectiv al reglementărilor UE asupra cetățenilor, economiei, structurii sociale și mediului;

19.  salută semnarea, în 2016, de către Parlamentul European, Consiliu și Comisie, a unui nou acord interinstituțional privind o mai bună legiferare; reamintește că Comisia s-a angajat să prezinte, în expunerile de motive, modul în care propunerile sale se justifică din perspectiva principiilor subsidiarității și proporționalității; salută faptul că, prin intermediul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, Comisia s-a angajat să pună la dispoziția parlamentelor naționale evaluările impactului propunerilor sale legislative și fără caracter legislativ; reamintește că acest acord a evidențiat, de asemenea, necesitatea unei mai mari transparențe în cadrul procedurii legislative și că informațiile furnizate parlamentelor naționale trebuie să le permită acestora să își exercite pe deplin prerogativele în temeiul tratatelor;

20.  invită parlamentele naționale să indice în mod clar de la început că opinia acestora este un aviz motivat în conformitate cu Protocolul (nr. 2) la tratate și propunerea/propunerile legislativă (e) la care se referă, să indice în mod clar motivele pentru care ele consideră că propunerea încalcă principiul subsidiarității, să includă un rezumat succint al argumentelor, și să respecte termenul de opt săptămâni de la data transmiterii proiectului de act legislativ în cauză; constată că acest lucru va facilita un tratament adecvat și în timp util a avizelor motivate de către toate instituțiile implicate;

21.  opinează că, de la adoptarea Tratatului de la Lisabona, implicarea parlamentelor naționale în procedurile legislative ale UE a crescut semnificativ, prin intermediul contactelor regulate pe care acestea le au cu alte parlamente naționale; încurajează parlamentele naționale să continue și să consolideze contactele interparlamentare și pe bază bilaterală, ca mijloc de întărire a cooperării dintre statele membre, și să facă acest lucru cu o viziune europeană democratică, atunci când Uniunea poate aduce o valoare, și într-un spirit de solidaritate, pe baza statului de drept și a drepturilor fundamentale; subliniază că aceste contacte pot facilita un schimb de bune practici în ceea ce privește aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității;

22.  salută faptul că Parlamentul joacă din ce în ce mai mult și mai regulat rolul de interlocutor cu parlamentele naționale, cât și de intermediar între acestea, în ceea ce privește mecanismele de subsidiaritate și proporționalitate; consideră că intensificarea dialogului la nivel politic cu parlamentele naționale ar putea constitui un mijloc de raționalizare a controalelor privind subsidiaritatea și proporționalitatea, printr-o mai bună abordare a fondului propunerilor legislative;

23.  atrage atenția asupra faptului că, în 2014, 14 camere din 11 parlamente naționale au prezentat avize motivate cu privire la propunerea de directivă de modificare a Directivei 96/71/CE din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (COM(2016)0128), atingând, astfel, pragul de o treime din voturi necesar conform articolului 7 alineatul (2) din Protocolul (nr. 2) la tratate pentru a declanșa așa-numita procedură a „cartonașului galben”; reamintește că argumentele prezentate de parlamentele naționale au fost dezbătute pe larg în Parlament, cu participarea Comisiei; ia act de faptul că Comisia s-a implicat, împreună cu parlamentele naționale, în cadrul COSAC; ia act de faptul că Comisia a publicat o comunicare în care a prezentat pe larg motivele pentru menținerea propunerii(5); consideră că, în pofida preocupărilor exprimate de unele parlamente naționale, Comisia, prin argumentele prezentate în comunicare, a respectat pe deplin obligația de a își motiva decizia.

24.  ia act de faptul că, în ceea ce privește propunerea susmenționată a Comisiei, șapte camere naționale au transmis avize în cadrul dialogului politic, considerând, în general, că propunerea este compatibilă cu principiul subsidiarității; observă că Grupul de experți pentru subsidiaritate al Comitetului Regiunilor a considerat că obiectivul propunerii ar putea fi mai bine realizat la nivelul UE;

25.  reamintește faptul că procedura „cartonașului galben” a fost inițiată de două ori în trecut (o dată în 2012 și o dată în 2013), ceea ce, împreună cu această nouă procedură a „cartonașului galben”, demonstrează că sistemul funcționează și că parlamentele naționale pot cu ușurință, și în timp util, participa la dezbaterea privind subsidiaritatea atunci când doresc să facă acest lucru; consideră că, în orice caz, o mai bună conștientizare a rolului parlamentelor naționale și o mai bună cooperare între acestea ar putea îmbunătăți monitorizarea subsidiarității ex ante;

26.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Protocolul (nr. 2) la tratate, instituțiile europene ar trebui să țină seama de avizele motivate emise de parlamentele naționale sau de o cameră a unui parlament național; constată că unele parlamente naționale și-au exprimat în trecut dezamăgirea față de răspunsurile date de Comisie în cazurile în care au fost emise „cartonașe galbene”; observă, cu toate acestea, că Comisia a instituit proceduri pentru a asigura că parlamentele naționale primesc răspunsuri politice de fond, în timp util, la problemele ridicate; invită Comisia să transmită sistematic Parlamentului European răspunsurile sale la avizele motivate;

27.  ia act de modificările propuse de către unele parlamente naționale în cadrul mecanismului de control al subsidiarității; salută concluzia la care a ajuns COSAC în sensul că orice îmbunătățire a mecanismului de control al subsidiarității nu ar trebui să presupună modificarea tratatului; ia act de faptul că o prelungire a termenului de opt săptămâni în care parlamentele naționale pot emite un aviz motivat ar necesita o modificare a tratatelor sau a protocoalelor la acestea; reamintește contextul scrisorii din 1 decembrie 2009 privind modalitățile practice de aplicare a mecanismului de control al subsidiarității, adresată de Președintele și Vicepreședintele Comisiei președinților parlamentelor naționale, în care Comisia a declarat că, pentru a ține seama de vacanțele de vară ale parlamentelor naționale, luna august nu va fi luată în considerare la stabilirea termenului limită menționat în Protocolul nr. 2; reamintește sugestia făcută de unele parlamente naționale, potrivit căreia Comisia ar trebui să ia în considerare și posibilitatea de a exclude vacanța din decembrie a parlamentelor naționale din calculul termenului de opt săptămâni;

28.  subliniază că adoptarea actelor legislative necesită acordul unei largi majorități în Consiliu, format din miniștrii naționali ai tuturor statelor membre, care ar trebui să fie responsabili în fața parlamentelor lor naționale;

29.  observă că există deja o serie de instrumente care permit parlamentelor naționale și cetățenilor să participe în fiecare etapă a procesului legislativ și asigură monitorizarea respectării principiilor subsidiarității și proporționalității; încurajează, prin urmare, utilizarea deplină a acestor instrumente existente, evitând - atunci când este posibil - crearea a și mai multor structuri administrative complexe și fără proceduri de lungă durată, într-o perioadă în care UE se străduiește să se facă înțeleasă de către cetățenii săi, întotdeauna cu scopul de a respecta și de a proteja drepturile și interesele acestora; solicită statelor membre să organizeze campanii de informare și seminarii relevante, pentru a informa cetățenii cu exactitate asupra posibilităților lor de a participa în fiecare etapă a procesului legislativ;

30.  subliniază faptul că legislația ar trebui să fie ușor de înțeles și clară, astfel încât să le permită părților interesate să își înțeleagă drepturile și obligațiile, să includă cerințe adecvate privind raportarea, monitorizarea și evaluarea, să evite costurile disproporționate și să fie ușor de aplicat în practică;

31.  subliniază importanța promovării accesului la evaluările de impact și la foile de parcurs pregătite de Comisie, de a participa la consultările cu publicul și/sau cu părțile interesate, organizate de Comisie și/sau de Parlamentul European, și de a face sugestii, prin intermediul platformei REFIT „Reducerea poverii administrative: sugestii”; constată, în acest context, funcționarea bună a site-ului Comisiei „Reducerea poverii administrative - Exprimați-vă părerea!” și a Programului privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), eficient și eficace, care a început să funcționeze în 2016;

32.  reamintește necesitatea de a întări formele existente de cooperare și de a stabili opțiuni de îmbunătățire a platformei IPEX pentru a încuraja sensibilizarea parlamentelor naționale cu privire la rolul pe care îl au în efectuarea controalelor legate de subsidiaritate și proporționalitate, de a le ajuta să facă față în mod mai eficient informațiilor primite în cadrul sistemului de alertă timpurie și de a le îmbunătăți cooperarea și coordonarea; încurajează parlamentele naționale să emită avize privind propunerile Comisiei, care să fie permanent disponibile în integralitate pentru consultare în baza de date internă CONNECT; reamintește că toate informațiile sunt disponibile pe platforma REGPEX;

33.  încurajează parlamentele naționale și regionale să continue dezvoltarea relațiilor cu Comitetul Regiunilor, care dispune de un grup de 12 de experți care examinează propunerile legislative din perspectiva principiilor subsidiarității și proporționalității;

34.  salută interesul de a juca un rol pozitiv și proactiv în afacerile europene, prin utilizarea unei proceduri a „cartonașului verde”, manifestat de anumite parlamente naționale; observă că parlamentele naționale au puncte de vedere diferite cu privire la modalitățile de funcționare a unei astfel de proceduri; consideră că un mecanism neoficial bazat pe cooperarea interparlamentară poate contribui la intensificarea dialogului politic cu parlamentele naționale;

35.  constată, în legătură cu cele de mai sus, că, în 2015, 20 de camere parlamentare au cosemnat sau sprijinit prima inițiativă de tipul „cartonaș verde” cu privire la risipa de alimente și că, în iulie 2016, nouă camere parlamentare au cosemnat cea de a doua inițiativă „cartonaș verde”, prin care Comisia era invitată să prezinte o propunere legislativă privind aplicarea principiilor de responsabilitate socială a întreprinderilor la nivel european; constată că unele sugestii din prima inițiativă de tipul „cartonaș verde” au fost incluse ulterior în pachetul revizuit privind economia circulară adoptat de Comisia Europeană în decembrie 2015; constată, prin urmare, că parlamentele naționale joacă deja un rol constructiv în cadrul instituțional și că nu este necesar, în acest stadiu, să se creeze noi structuri instituționale și administrative, lucru care ar complica inutil întregul proces;

36.  observă că, în 2016, unele parlamente regionale au transmis direct Comisiei avizele lor cu privire la anumite propuneri ale acesteia; observă că Comisia a luat în considerare aceste avize, după caz; reamintește că, în conformitate cu articolul 6 din Protocolul (nr. 2), este la latitudinea fiecărui parlament național sau a fiecărei camere a unui parlament național de a consulta, după caz, parlamentele regionale cu competențe legislative;

37.  ia act de jurisprudența din 2015 și 2016 a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind subsidiaritatea și proporționalitatea; subliniază faptul că Curtea de Justiție a subliniat că respectarea de către legislatorul UE a obligației de motivare în ceea ce privește subsidiaritatea ar trebui să fie evaluată nu numai în raport cu textul actului contestat, ci și în raport cu contextul și cu circumstanțele fiecărui caz în parte, și că informațiile oferite trebuie să fie suficiente și ușor de înțeles de către parlamentele naționale, cetățeni și instanțe; subliniază, de asemenea, că, în ceea ce privește proporționalitatea, Curtea a confirmat că legislatorului UE trebuie să i se acorde o putere largă de apreciere în domenii care implică alegeri de natură politică, economică și socială și în care este chemat să efectueze evaluări complexe;

38.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0210.
(3) JO C 58, 15.2.2018, p. 33.
(4) http://ec.europa.eu/smart-regulation/refit/simplification/consultation/contributions_en.htm
(5) Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2016 către privind propunerea de Directivă de modificare a Directivei privind detașarea lucrătorilor, în ceea ce privește principiul subsidiarității, în conformitate cu Protocolul nr. 2 (COM(2016)0505).

Ultima actualizare: 4 decembrie 2018Notă juridică