Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2209(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0144/2018

Texte depuse :

A8-0144/2018

Dezbateri :

PV 02/05/2018 - 33
CRE 02/05/2018 - 33

Voturi :

PV 03/05/2018 - 7.15
CRE 03/05/2018 - 7.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0204

Texte adoptate
PDF 331kWORD 64k
Joi, 3 mai 2018 - Bruxelles Ediţie definitivă
Pluralismul și libertatea media în Uniunea Europeană
P8_TA(2018)0204A8-0144/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 3 mai 2018 referitoare la pluralismul și libertatea mass-mediei în Uniunea Europeană (2017/2209(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6, 7, 9, 10, 11 și 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 9, 10 și 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) și Carta socială europeană,

–  având în vedere Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, adoptată și deschisă spre semnare și ratificare prin Rezoluția 2106 din 21 decembrie 1965 a Adunării Generale a ONU,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(1),

–  având în vedere Protocolul nr. 29 privind sistemul de radiodifuziune publică în statele membre,

–  având în vedere Carta europeană privind libertatea presei,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice,

–  având în vedere declarațiile, recomandările și rezoluțiile Comitetului de Miniștri și ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și avizele și Lista de verificare a criteriilor statului de drept elaborate de Comisia de la Veneția,

–  având în vedere studiul Consiliului Europei intitulat „Jurnaliștii sub presiune – Interferențele nejustificate, teama și autocenzura în Europa”,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale;

–  având în vedere observația generală nr. 34 a Comitetului ONU pentru Drepturile Omului,

–  având în vedere Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului,

–  având în vedere rezoluțiile relevante ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, ale Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU și rapoartele raportorului special al ONU privind promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare,

–  având în vedere Planul de acțiune al ONU privind siguranța jurnaliștilor și problema impunității,

–  având în vedere activitatea desfășurată de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pentru libertatea mass-mediei, în special de Reprezentantul său pentru libertatea mass-mediei,

–  având în vedere activitatea desfășurată de Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor,

–  având în vedere declarația comună privind libertatea de exprimare și „știrile false”, dezinformarea și propaganda, prezentată la 3 martie 2017 de către Raportorul special al ONU privind promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare, Reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei, Raportorul special al Organizației Statelor Americane (OAS) privind libertatea de exprimare și Raportorul special al Comisiei africane pentru drepturile omului și ale popoarelor (ACHPR) privind libertatea de exprimare și accesul la informație,

–  având în vedere rezultatele clasamentului mondial al libertății presei, publicate de Reporteri fără Frontiere, și ale Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei al Centrului pentru pluralism și libertate în mass-media al Institutului Universitar European,

–  având în vedere Sinteza politică intitulată „Definiția defăimării: Principii privind libertatea de exprimare și protecția reputației”, publicată de Grupul de lucru instituit în temeiul articolului 19,

–  având în vedere Rezoluția sa din 21 mai 2013 referitoare la Carta UE: norme standard pentru libertatea mass-mediei în UE(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la Programul de supraveghere al Agenției Naționale de Securitate (NSA) a SUA, organismele de supraveghere din diferite state membre și impactul acestora asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE și asupra cooperării transatlantice în materie de justiție și de afaceri interne(3) și Rezoluția sa din 29 octombrie 2015 referitoare la acțiunile realizate în urma rezoluției Parlamentului European din 12 martie 2014 referitoare la supravegherea electronică în masă a cetățenilor UE(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la e-democrația în Uniunea Europeană: potențial și provocări(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la rolul denunțătorilor în protecția intereselor financiare ale UE(7) și Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la măsurile legitime de protecție a avertizorilor care acționează în interesul public atunci când divulgă informații confidențiale ale întreprinderilor și ale organismelor publice(8),

–  având în vedere concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind libertatea și pluralismul mass-mediei în mediul digital(9),

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline și Orientările 2014-2020 ale Comisiei privind sprijinul UE pentru libertatea și integritatea mass-mediei din țările implicate în procesul de aderare,

–  având în vedere Colocviul anual al Comisiei privind drepturile fundamentale din 2016 intitulat „Pluralismul mass-mediei și democrația” și contribuțiile relevante publicate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Grupul de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, desemnat de Comisie pentru a oferi consiliere în ceea ce privește amploarea fenomenului știrilor false, precum și în ceea ce privește definirea rolurilor și responsabilităților părților interesate relevante,

–  având în vedere Avizul 5/2016 al Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD) privind revizuirea Directivei asupra confidențialității și comunicațiilor electronice (2002/58/CE),

–  având în vedere Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului(10),

–  având în vedere concluziile Consiliului European privind securitatea și apărarea din 22 iunie 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și avizul Comisiei pentru cultură și educație, precum și avizul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0144/2018),

A.  întrucât dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la libertatea de opinie sunt drepturi fundamentale ale omului și condiții indispensabile pentru dezvoltarea deplină a persoanei și pentru participarea activă la o societate democratică, pentru realizarea principiilor transparenței și responsabilității și pentru respectarea altor drepturi ale omului și libertăți fundamentale;

B.  întrucât pluralismul este inseparabil de libertate, democrație și statul de drept;

C.  întrucât dreptul de a informa și dreptul de a fi informat fac parte din nucleul de valori democratice de bază pe care se întemeiază Uniunea Europeană;

D.  întrucât nu poate fi subestimată importanța unei mass-medii pluraliste, independente și de încredere, ca gardian și observator al democrației și al statului de drept;

E.  întrucât libertatea, pluralismul și independența mass-mediei reprezintă componente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare; întrucât mass-media are un rol esențial în societatea democratică, acționând în calitate de „câine de pază” public, contribuind în același timp la informarea și capacitarea cetățenilor, ajutându-i să înțeleagă mai bine peisajul politic și social actual, și stimulând participarea lor conștientă la viața democratică; întrucât acest rol ar trebui extins pentru a include jurnalismul online și jurnalismul practicat de cetățeni, precum și activitatea bloggerilor, a internauților, a activiștilor de pe platformele de comunicare socială și a apărătorilor drepturilor omului, pentru a reflecta realitatea mediatică actuală, profund schimbată, respectând totodată dreptul la viața privată; întrucât neutralitatea rețelei este un principiu fundamental al unui internet deschis;

F.  întrucât știrile false, hărțuirea online și răzbunarea prin pornografie reprezintă îngrijorări tot mai mari ale societății noastre, în special în rândul tinerilor;

G.  întrucât răspândirea știrilor false și a dezinformării pe platformele de comunicare socială sau pe site-urile de căutare a afectat puternic credibilitatea mijloacelor de informare în masă tradiționale, ceea ce limitează, prin urmare, capacitatea acestora de acționa în calitate de „câini de pază”;

H.  întrucât autoritățile publice nu au doar datoria de a nu impune restricții asupra libertății de exprimare, ci și obligația pozitivă de a adopta un cadru juridic și de reglementare care să promoveze dezvoltarea unor mijloace de informare în masă libere, independente și pluraliste;

I.  întrucât, în conformitate cu articolele 2 și 4 din Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială și cu articolul 30 din Declarația universală a drepturilor omului, libertatea de exprimare nu ar trebui să fie folosită niciodată pentru a apăra exprimări care încalcă Convenția și Declarația, cum ar fi discursul de incitare la ură sau propaganda bazate pe idei și teorii de superioritate a unei rase sau a unui grup de persoane de o anumită culoare sau grup etnic sau care încearcă să justifice sau să promoveze ura rasială sau orice formă de discriminare;

J.  întrucât autoritățile publice au datoria de a proteja independența și imparțialitatea mijloacelor de comunicare în masă publice, în special în calitate de actori care deservesc societățile democratice, și nu de a satisface interesele guvernelor aflate la putere;

K.  întrucât autoritățile trebuie, de asemenea, să se asigure că mass-media respectă legile și reglementările în vigoare;

L.  întrucât evoluțiile politice recente din diverse state membre, în care naționalismul și populismul sunt în creștere au condus la presiuni și agresiuni tot mai mari împotriva jurnaliștilor, ceea ce arată că Uniunea Europeană trebuie să asigure, să promoveze și să apere libertatea și pluralismul mass-mediei;

M.  întrucât, potrivit Consiliului Europei, abuzurile și infracțiunile comise împotriva jurnaliștilor de către actori statali și nestatali deopotrivă au un efect semnificativ și descurajant asupra libertății de exprimare; întrucât riscul și frecvența interferențelor nejustificate intensifică sentimentul de teamă în rândul jurnaliștilor, al cetățenilor jurnaliști, al bloggerilor și al altor actori din domeniul informațiilor, fapt ce conduce la un nivel potențial ridicat de autocenzură, subminând în același timp drepturile cetățenilor la informare și participare;

N.  întrucât raportorul special al ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare a amintit în septembrie 2016 că guvernele au responsabilitatea nu doar de a respecta jurnalismul, ci și de a asigura că jurnaliștii și sursele acestora sunt protejați prin legi puternice, urmărirea penală a autorilor infracțiunilor și măsuri ample de securitate acolo unde este necesar;

O.  întrucât jurnaliștii și alți actori din peisajul mediatic încă se confruntă cu violență, amenințări, hărțuire sau defăimare publică în Uniunea Europeană, în special ca urmare a activităților lor de investigație în vederea protejării interesului public împotriva abuzului de putere, a corupției, a încălcărilor drepturilor omului sau a activităților infracționale;

P.  întrucât garantarea siguranței și securității jurnaliștilor și a altor actori din mass-media este o condiție prealabilă pentru asigurarea deplină a rolului și a capacității acestora de a informa cetățenii în mod adecvat și de a participa efectiv la dezbaterile publice;

Q.  întrucât, potrivit Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor, mai mult de jumătate dintre cazurile de abuzuri împotriva profesioniștilor din mass-media sunt comise de actori statali;

R.  întrucât jurnalismul de investigație ar trebui să fie promovat ca o formă de angajament civic și ca un act de virtute civică sprijinit prin comunicare, învățare, educație și formare;

S.  întrucât evoluția radicală a sistemului mediatic, dezvoltarea rapidă a dimensiunii online a pluralismului media și folosirea tot mai extinsă a motoarelor de căutare și a platformelor de comunicare socială reprezintă atât o provocare, cât și o șansă de a promova libertatea de exprimare, de democratizare a producției de știri prin implicarea cetățenilor în dezbaterea publică, precum și de a transforma tot mai mulți utilizatori de informații în producători de informații; întrucât, cu toate acestea, concentrarea puterii la nivelul grupurilor mediatice, al operatorilor de platforme și al intermediarilor de internet, precum și controlul mass-mediei de către corporații economice și de către actori politici riscă să aibă consecințe negative asupra pluralismului în dezbaterea publică și a accesului la informație și un impact asupra libertății, integrității, calității și independenței editoriale a jurnalismului și a radiodifuziunii; întrucât condițiile de concurență echitabile la nivel european sunt necesare pentru a asigura că motoarele de căutare, platformele de comunicare socială și alți giganți din domeniul înaltei tehnologii respectă normele pieței unice digitale a UE, în domenii cum ar fi confidențialitatea și comunicațiile electronice și concurența;

T.  întrucât jurnaliștii au nevoie de acces direct, imediat și lipsit de obstacole la informațiile administrației publice, pentru a trage la răspundere autoritățile în mod corespunzător;

U.  întrucât informațiile obținute pe baza dreptului de anchetă și informațiile obținute de la avertizori sunt complementare și esențiale, în egală măsură, pentru capacitatea jurnaliștilor de a-și îndeplini misiunea de a acționa în interes public;

V.  întrucât jurnaliștii au nevoie de protecție juridică deplină pentru a utiliza și a disemina astfel de informații de interes public în domeniul lor de activitate;

W.  întrucât dreptul de a solicita și de a primi informații de la administrațiile publice este încă inegal și incomplet la nivelul Uniunii Europene;

X.  întrucât sectorul mass-mediei joacă un rol esențial în orice societate democratică; întrucât efectul crizei economice, împreună cu creșterea simultană a platformelor de comunicare socială și a altor giganți din domeniul înaltei tehnologii și veniturile foarte selective provenite din publicitate, au agravat dramatic precaritatea condițiilor de muncă și insecuritatea socială a actorilor din domeniul mediatic, inclusiv a jurnaliștilor independenți, conducând la o scădere gravă a standardelor profesionale, sociale și de calitate în jurnalism, care poate afecta negativ independența editorială a acestora;

Y.  întrucât Observatorul European al Audiovizualului din cadrul Consiliului Europei a denunțat apariția unui duopol digital, în care Google și Facebook reprezintă până la 85 % din întreaga creștere a pieței de publicitate digitală în 2016, punând în pericol viitorul întreprinderilor mediatice tradiționale finanțate din resurse publicitare, cum sunt canalele de televiziune comerciale, ziarele și revistele care au o audiență mult mai limitată;

Z.  întrucât, în contextul politicii de extindere, Comisia are datoria de a solicita respectarea deplină a criteriilor de la Copenhaga, inclusiv a libertății de exprimare și a libertății mass-mediei și, prin urmare, UE ar trebui să dea un exemplu de cele mai înalte standarde în acest domeniu; întrucât, după ce devin membre ale UE, statele au obligația de a respecta permanent și fără echivoc obligațiile privind drepturile omului stabilite în temeiul tratatelor UE și al Cartei drepturilor fundamentale a UE, și întrucât respectarea libertății de exprimare și a libertății mass-mediei în statele membre ar trebui supusă unui control regulat; întrucât UE poate fi credibilă pe scena mondială numai dacă libertățile presei și ale mass-mediei sunt protejate și respectate și în interiorul Uniunii;

AA.  întrucât cercetările găsesc în mod constant dovezi potrivit cărora femeile se află în minoritate în sectoarele media, în special în rolurile creative, fiind grav subreprezentate la nivelurile decizionale înalte; întrucât studiile privind participarea femeilor în domeniul jurnalismului sugerează că, deși există un echilibru de gen relativ bun în rândul noilor jurnaliști, distribuirea responsabilității decizionale este caracterizată de o disparitate de gen semnificativă;

AB.  întrucât dispozițiile din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și din TUE, care asigură respectarea acestor principii, sunt aplicate prin acțiuni pozitive de promovare a libertății și pluralismului media, de promovare a calității, a accesului la informație și a disponibilității acesteia (libertate pozitivă), dar necesită și neintervenția autorităților publice pentru a evita agresiunile dăunătoare (libertate negativă);

AC.  întrucât supravegherea ilegală și arbitrară, în special atunci când este efectuată la scară largă, este incompatibilă cu drepturile omului și cu libertățile fundamentale, printre altele cu libertatea de exprimare – inclusiv libertatea presei și protecția confidențialității surselor jurnalistice – și cu dreptul la viață privată și la protecția datelor; întrucât internetul și platformele de comunicare socială contribuie la răspândirea discursului de incitare la ură și la stimularea radicalizării care conduce la extremism violent prin difuzarea de conținuturi ilegale, în special în defavoarea tinerilor; întrucât combaterea acestor fenomene necesită o colaborare strânsă și coordonată între toți actorii relevanți, la toate nivelurile de guvernanță (local, regional și național), precum și cu societatea civilă și cu sectorul privat; întrucât legile și acțiunile eficace din domeniul securității și al antiterorismului, precum și măsurile care vizează combaterea și prevenirea discursului de incitare la ură și a extremismului violent ar trebui să respecte întotdeauna obligațiile legate de drepturile fundamentale, pentru a evita conflictele cu protecția libertății de exprimare;

AD.  întrucât, după cum afirmă Consiliul Europei, semnalarea neregulilor este un aspect fundamental al libertății de exprimare și are un rol esențial în detectarea și raportarea infracțiunilor și a faptelor ilegale, precum și în consolidarea responsabilității democratice și a transparenței; întrucât semnalarea neregulilor reprezintă o sursă fundamentală de informații în combaterea criminalității organizate, în anchetarea, identificarea și divulgarea cazurilor de corupție din sectorul public și privat, precum și în depistarea mecanismelor de evitare a obligațiilor fiscale create de întreprinderile private; întrucât protecția adecvată a avertizorilor la nivelul UE, la nivel național și la nivel internațional, precum și promovarea unei culturi a recunoașterii rolului important jucat de avertizorii de integritate în societate reprezintă condiții prealabile pentru a asigura eficacitatea acestui rol;

AE.  întrucât, în contextul combaterii corupției și a administrației defectuoase în UE, jurnalismul de investigație ar trebui să beneficieze de o atenție deosebită și de sprijin financiar, fiind un instrument care deservește binele public;

AF.  întrucât, potrivit observațiilor Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei, drepturile de proprietate asupra mass-mediei sunt încă foarte concentrate și acest lucru constituie un risc semnificativ pentru diversitatea informațiilor și a punctelor de vedere reprezentate în conținutul mediatic;

AG.  întrucât acoperirea afacerilor UE și a activităților instituțiilor și agențiilor europene ar trebui să intre sub incidența criteriilor pluralismului și libertății mass-mediei, pe picior de egalitate cu acoperirea știrilor naționale, și ar trebui să dispună de un sprijin multilingv pentru a ajunge la un număr cât mai mare de cetățeni ai UE,

1.  invită statele membre să ia măsuri adecvate, inclusiv să asigure finanțare publică adecvată, pentru a proteja și a promova un peisaj mediatic pluralist, independent și liber, în serviciul societății democratice, inclusiv independența și sustenabilitatea serviciilor media publice și a celor comunitare și participative, care sunt elemente esențiale pentru garantarea dreptului fundamental la libertatea de exprimare și de informare;

2.  subliniază responsabilitatea comună a legiuitorilor, a jurnaliștilor, a editorilor și a intermediarilor de internet, dar și a cetățenilor în calitate de consumatori de informații;

3.  solicită instituțiilor UE să garanteze aplicarea în totalitate a Cartei drepturilor fundamentale a UE în toate deciziile, acțiunile și politicile lor, ca un mijloc de susținere fermă a pluralismului și a libertății mass-mediei împotriva influenței nejustificate a autorităților publice naționale; solicită Comisiei, în acest sens, să introducă analize ale impactului asupra drepturilor omului pentru evaluarea propunerilor sale legislative și să prezinte o propunere de instituire la nivelul UE a unui mecanism privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, în conformitate cu rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 pe această temă;

4.  subliniază necesitatea de a institui mecanisme de monitorizare independente pentru a evalua situația libertății și pluralismului mass-mediei în UE, ca mijloc de promovare și de protecție a drepturilor și libertăților consacrate la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a UE și la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului, și de reacție promptă la posibilele încălcări și amenințări la adresa acestora; solicită Comisiei și statelor membre să sprijine în totalitate și să consolideze instrumentele deja dezvoltate în această privință, cum sunt Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei și Platforma Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor;

5.  solicită Comisiei, în calitate de gardian al tratatelor, să trateze încercările guvernelor statelor membre de a aduce prejudicii libertății și pluralismului mass-mediei ca pe un abuz grav și sistematic de putere și ca pe o mișcare împotriva valorilor fundamentale ale Uniunii Europene consacrate la articolul 2 din TUE, ceea ce și sunt, de altfel, având în vedere faptul că drepturile la libertatea de exprimare și de opinie sunt drepturi fundamentale ale omului, și că libertatea, pluralismul și independența mass-mediei joacă un rol esențial în societatea democratică, inclusiv prin faptul că au funcția de a controla puterea guvernamentală și a statului;

6.  invită statele membre să realizeze o evaluare independentă a legislației și practicilor lor relevante, pentru a proteja libertatea de exprimare și libertatea și pluralismul mass-mediei;

7.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la abuzurile, infracțiunile și atacurile mortale care sunt comise în continuare împotriva jurnaliștilor și a lucrătorilor din domeniul mediatic în statele membre din cauza activităților acestora; invită insistent statele membre să facă tot posibilul pentru a preveni astfel de violențe, pentru a asigura responsabilitatea și a evita impunitatea, precum și pentru a garanta accesul victimelor și familiilor acestora la căi de atac corespunzătoare; invită statele membre să înființeze un organism de reglementare independent și imparțial, în cooperare cu organizațiile de jurnaliști, pentru a monitoriza, documenta și raporta actele violente și amenințările la adresa jurnaliștilor și pentru a aborda protecția și siguranța jurnaliștilor la nivel național; invită, de asemenea, statele membre să implementeze integral Recomandarea CM/Rec(2016)4 a Consiliului Europei privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori din domeniul mediatic;

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea condițiilor de muncă ale jurnaliștilor și la nivelul de violență psihologică cu care se confruntă aceștia; solicită, prin urmare, statelor membre să creeze planuri de acțiune naționale, în strânsă cooperare cu organizațiile de jurnaliști, pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale jurnaliștilor și pentru a se asigura că jurnaliștii nu vor fi victime ale violenței psihologice;

9.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu situația libertății mass-mediei în Malta, în urma asasinării, în octombrie 2017, a jurnalistei pe subiecte de combatere a corupției, Daphne Caruana Galizia, care a fost, de asemenea, supusă hărțuirii, inclusiv unor măsuri asigurătorii prin care i-au fost înghețate conturile bancare, precum și amenințărilor făcute de întreprinderi multinaționale;

10.  condamnă ferm asasinarea jurnalistului de investigație slovac, Ján Kuciak, și a partenerei sale, Martina Kušnírová;

11.  salută decizia de a denumi sala de presă a Parlamentului European după jurnalista asasinată Daphne Caruana Galizia; reiterează, în acest context, solicitarea sa ca un premiu anual al Parlamentului European pentru jurnalismul de investigație să poarte numele acesteia;

12.  solicită Conferinței președinților să prezinte o propunere privind modul în care Parlamentul ar putea să onoreze activitatea jurnalistului Ján Kuciak, precum și să ia în considerare redenumirea stagiului Parlamentului pentru jurnaliști după Ján Kuciak;

13.  solicită statelor membre să sprijine integral inițiativa lansată de Reporteri fără Frontiere pentru crearea unei reprezentanțe speciale la secretarul general al Organizației Națiunilor Unite pentru siguranța jurnaliștilor;

14.  invită statele membre să creeze și să mențină, în drept și în fapt, un mediu de siguranță și securitate pentru jurnaliști și pentru alți actori din domeniul mediatic, inclusiv pentru jurnaliștii străini care își desfășoară activitățile jurnalistice în statele membre, care să le permită să își desfășoare activitatea în condiții de independență deplină și fără interferențe nejustificate – cum ar fi amenințarea cu violența, hărțuirea, presiunea financiară, economică și politică, presiunea de a face publice surse și materiale confidențiale și supravegherea direcționată; subliniază necesitatea ca statele membre să garanteze căi de atac efective, în ceea ce privește actele menționate mai sus, pentru jurnaliștii a căror libertate de a munci a fost amenințată, cu scopul de a evita autocenzura; subliniază că este important să se țină seama de dimensiunea de gen atunci când se iau în considerare măsuri vizând siguranța jurnaliștilor;

15.  subliniază importanța asigurării unor condiții de muncă adecvate pentru jurnaliști și lucrătorii din domeniul media, cu respectarea deplină a cerințelor Cartei drepturilor fundamentale a UE și ale Cartei sociale europene, ca un mijloc de evitare a presiunii interne și externe nejustificate, a dependenței, a vulnerabilității și a instabilității, și, prin urmare, a riscului autocenzurii; subliniază faptul că jurnalismul independent nu poate fi garantat și promovat numai de piață; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să promoveze și să elaboreze noi modele economice, sustenabile din punct de vedere social, care să aibă ca obiectiv finanțarea și susținerea jurnalismului de calitate și independent, și să asigure informarea corectă a cetățenilor; solicită statelor membre să consolideze sprijinul financiar acordat mass-mediei publice și jurnalismului de investigație, evitând totodată implicarea în deciziile editoriale;

16.  condamnă încercările guvernelor de a reduce la tăcere mass-media critică și de a distruge libertatea și pluralismul mass-mediei, inclusiv prin metode mai sofisticate – care în general nu creează alerte în cadrul Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției jurnalismului și a siguranței jurnaliștilor – cum ar fi, de exemplu, achiziționarea unor canale media comerciale de către membri ai guvernelor și de către acoliții acestora și deturnarea mass-mediei publice pentru a promova interese partizane;

17.  subliniază necesitatea de a sprijini și de a extinde sfera activităților Centrului european pentru libertatea presei și a mass-mediei, în special sprijinul juridic acordat de acesta jurnaliștilor amenințați;

18.  subliniază faptul că profesioniștii din domeniul mass-mediei lucrează adesea în condiții precare din punctul de vedere al contractelor, al salariilor și al garanțiilor sociale, ceea ce le compromite capacitatea de a lucra în mod adecvat și astfel stă în calea libertății mass-mediei;

19.  recunoaște că libertatea de exprimare poate face obiectul unor restricții, cu condiția ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim și să fie necesare într-o societate democratică, printre altele, pentru a proteja reputația și drepturile celorlalți; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea față de efectele negative și descurajante pe care dispozițiile de drept penal privind defăimarea le pot avea asupra dreptului la libertatea de exprimare, asupra libertății presei și a dezbaterilor publice; invită statele membre să se abțină de la orice utilizare abuzivă a legislației penale privind defăimarea, prin găsirea unui echilibru just între dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la respectarea vieții private și de familie, inclusiv a reputației, asigurând în același timp dreptul la căi de atac efective și evitând penalitățile și sancțiunile excesiv de severe și disproporționate, în conformitate cu criteriile stabilite de CEDO;

20.  invită Comisia să propună o directivă privind combaterea SLAPP (acțiune strategică în justiție împotriva mobilizării publice) care să protejeze mass-media independentă din UE de acțiunile în justiție șicanatoare, menite să o reducă la tăcere sau să o intimideze;

21.  consideră că participarea la procesele democratice se întemeiază, în primul rând, pe accesul efectiv și nediscriminatoriu la informații și cunoștințe; solicită UE și statelor sale membre să elaboreze politici adecvate pentru realizarea accesului universal la internet și să recunoască accesul la internet – inclusiv neutralitatea rețelei – ca drept fundamental;

22.  deplânge decizia adoptată de Federal Communications Commission (Comisia federală pentru comunicații) din SUA de a abroga normele adoptate în 2015 în domeniul neutralității rețelei și subliniază consecințele negative pe care această decizie le poate produce, într-o lume digitală interconectată la nivel global, asupra dreptului de acces la informații fără discriminare; invită UE și statele membre să urmeze o cale de consolidare a principiului neutralității rețelei bazându-se pe orientările Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) privind punerea în aplicare, de către autoritățile naționale de reglementare, a normelor europene privind neutralitatea rețelei și ducând mai departe aceste orientări;

23.  subliniază rolul important pe care mass-media independentă și pluralistă îl joacă în dezbaterile politice și în dreptul la informații pluraliste, atât în timpul mandatelor electorale, cât și în perioadele intermediare; subliniază necesitatea de a garanta pe deplin tuturor actorilor politici posibilitatea de a se exprima, în conformitate cu prevederile ICERD, și de a le oferi timp de emisie pe canalele publice de radiodifuziune pe baza unor criterii jurnalistice și profesioniste, și nu în funcție de gradul lor de reprezentativitate instituțională sau de opiniile politice;

24.  solicită statelor membre și Comisiei să nu adopte măsuri inutile, care să limiteze arbitrar accesul la internet și exercitarea drepturilor fundamentale ale omului sau să controleze comunicațiile publice, cum ar fi adoptarea unor dispoziții represive privind înființarea și funcționarea mijloacelor/site-urilor media, impunerea arbitrară a stării de urgență, controlul tehnic asupra tehnologiilor digitale – adică blocarea, filtrarea, bruierea și închiderea spațiilor digitale – sau privatizarea de facto a măsurilor de control, prin exercitarea unor presiuni asupra intermediarilor pentru a acționa în vederea restricționării sau a ștergerii conținutului online; solicită, de asemenea, UE și statelor membre să prevină adoptarea unor astfel de măsuri de către operatorii privați;

25.  invită Comisia și statele membre să asigure transparența deplină din partea întreprinderilor private și a autorităților publice în ceea ce privește utilizarea algoritmilor, a inteligenței artificiale și a proceselor automatizate de luare a deciziilor, care nu ar trebui să fie puse în aplicare și dezvoltate într-un mod care să blocheze, să filtreze sau să elimine arbitrar conținuturi online sau cu intenția de a face aceste lucruri, precum și să garanteze că orice politică și strategie digitală a UE este elaborată ținând cont de drepturile omului, furnizând căi de atac și garanții corespunzătoare și respectând pe deplin dispozițiile relevante ale Cartei drepturilor fundamentale a UE și ale Convenției europene a drepturilor omului;

26.  reiterează faptul că hărțuirea pe internet, răzbunarea prin pornografie și materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare în societatea noastră și pot avea efecte extrem de grave, în special asupra tinerilor și a copiilor, și subliniază că interesele și drepturile minorilor trebuie să fie pe deplin respectate în cadrul mass-mediei; încurajează toate statele membre să elaboreze acte legislative orientate spre viitor pentru a combate aceste fenomene, inclusiv dispoziții privind detectarea, marcarea și eliminarea de pe platformele de comunicare socială a conținutului care aduce atingere demnității umane în mod evident; încurajează Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de construire a unor contradiscursuri eficace și să ofere orientări clare care să asigure certitudine juridică și previzibilitate pentru utilizatori, furnizorii de servicii și întregul sector al internetului, asigurând, totodată, posibilitatea unei căi de atac judiciare în conformitate cu dreptul național, pentru a reacționa la utilizarea abuzivă a platformelor de comunicare socială în scopuri teroriste; subliniază, cu toate acestea, că orice măsură de restricționare sau retragere a conținutului online ar trebui adoptată numai în circumstanțe specificate, explicite și legitime și sub supraveghere judiciară strictă, în conformitate cu standardele internaționale, cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și cu articolul 52 din Carta drepturilor fundamentale a UE;

27.  ia act de Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură în mediul online, promovat de Comisie; subliniază marja mare de manevră acordată întreprinderilor private pentru a stabili ceea ce constituie o „ilegalitate” și subliniază că astfel de marje trebuie restricționate, pentru a evita orice risc de cenzură și de restricții arbitrare asupra libertății de exprimare;

28.  reafirmă faptul că anonimatul și criptarea sunt instrumente esențiale pentru exercitarea drepturilor și libertăților democratice, pentru promovarea încrederii în infrastructura și comunicațiile digitale și pentru protejarea confidențialității surselor în jurnalism; recunoaște că anonimatul și criptarea asigură confidențialitatea și securitatea necesare pentru exercitarea dreptului la libertatea de opinie și de exprimare în era digitală și reamintește că accesul liber la informații presupune în mod necesar protejarea informațiilor personale pe care cetățenii le lasă în urmă atunci când folosesc internetul; ia act de faptul că criptarea și anonimatul pot conduce și la abuzuri și fapte ilegale și îngreunează prevenirea activităților infracționale și desfășurarea anchetelor, astfel cum au scos în evidență autoritățile de aplicare a legii și funcționarii din cadrul serviciilor de combatere a terorismului; reiterează faptul că restricțiile în domeniul criptării și al anonimatului trebuie să fie limitate respectând principiile legalității, necesității și proporționalității; invită instituțiile UE și statele membre să sprijine pe deplin și să pună în aplicare recomandările stabilite în Raportul din 22 mai 2015 al raportorului special al ONU pentru promovarea și protejarea dreptului la libertatea de opinie și de exprimare, care a abordat utilizarea criptării și a anonimatului în comunicarea digitală;

29.  încurajează elaborarea de coduri etice pentru jurnaliști și pentru persoanele implicate în managementul canalelor media, pentru a asigura independența totală a jurnaliștilor și a organismelor mass-media;

30.  subliniază că autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare se confruntă cu multe obstacole în cadrul anchetării și urmăririi penale a infracțiunilor online, inclusiv din cauza disparităților dintre legislațiile statelor membre;

31.  constată că, în ecosistemul mass-mediei digitale în continuă evoluție, au apărut noi intermediari, care au capacitatea de a influența și controla informații și idei online, prin dobândirea de funcții și competențe de filtrare a informațiilor publicate („gate-keeping”); accentuează faptul că trebuie să existe suficiente canale, servicii și surse online independente și autonome, care să aibă capacitatea de a prezenta o pluralitate de opinii și idei democratice publicului, pe teme de interes general; invită statele membre să dezvolte politici și măsuri naționale noi sau existente în acest sens;

32.  recunoaște că noul mediu digital a agravat problema răspândirii dezinformării sau a așa-numitelor „știri false”; reamintește, cu toate acestea, că acest lucru nu este un fenomen nou și nici nu se limitează la sfera online; subliniază importanța garantării dreptului la informație de calitate prin îmbunătățirea accesului cetățenilor la informații de încredere și împiedicând propagarea dezinformării online și offline; reamintește că utilizarea termenului de „știri false” nu ar trebui să aibă niciodată scopul de a submina încrederea publicului în mass-media sau de a discredita și incrimina vocile critice; își exprimă îngrijorarea cu privire la potențiala amenințare pe care o poate reprezenta noțiunea de știri false pentru libertatea de exprimare și pentru independența mass-media, subliniind în același timp efectele negative pe care le-ar putea avea răspândirea știrilor false asupra calității dezbaterilor politice și asupra participării bine informate a cetățenilor în cadrul societății democratice; subliniază importanța asigurării unor mecanisme eficace de autoreglementare bazate pe principiile acurateței și transparenței și a stabilirii unor obligații și instrumente adecvate privind verificarea surselor, dar și a verificării faptelor de către organizații terțe certificate, independente și imparțiale de verificare a faptelor, pentru a asigura obiectivitatea și protejarea informațiilor;

33.  încurajează societățile care gestionează platforme de comunicare socială și platformele online să dezvolte instrumente care să le permită utilizatorilor să raporteze și să semnaleze potențialele știri false, cu scopul de a facilita rectificarea promptă a acestora și pentru a permite revizuirea lor de către organizații terțe certificate, independente și imparțiale de verificare a faptelor, care să aibă sarcina de a furniza definiții precise ale știrilor false și dezinformării, pentru a reduce marja de apreciere lăsată actorilor din sectorul privat, precum și să continue să afișeze și să eticheteze ca „știri false” informațiile identificate ca atare, în scopul stimulării dezbaterii publice și a prevenirii unei eventuale reapariții a aceleiași dezinformări într-o altă formă;

34.  salută decizia Comisiei de a institui un Grup de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online, compus din reprezentanți ai societății civile, ai platformelor de comunicare socială, ai organizațiilor media de știri, ai jurnaliștilor și ai mediului academic, având misiunea de a analiza aceste amenințări emergente și de a propune măsuri operaționale atât la nivel european, cât și la nivel național;

35.  subliniază responsabilitatea actorilor online în efortul de a evita răspândirea informațiilor neverificate sau neadevărate cu singurul scop de a crește traficul online prin utilizarea, de exemplu, a așa-numitei „momeli pentru clicuri” (clickbait);

36.  recunoaște că rolul și investițiile realizate de editorii de presă în jurnalismul de investigație, profesional și independent sunt esențiale pentru a combate proliferarea „știrilor false” și subliniază necesitatea de a se asigura sustenabilitatea unui conținut editorial pluralist; încurajează atât Comisia, cât și statele membre să investească resurse financiare adecvate în alfabetizarea mediatică și digitală și în dezvoltarea de strategii de comunicare, în colaborare cu organizații internaționale și cu organizațiile societății civile, pentru a capacita cetățenii și utilizatorii online să recunoască sursele îndoielnice de informații și să fie conștienți de acestea, precum și să identifice și să expună conținutul și propaganda voit false; în acest scop, încurajează, de asemenea, statele membre să integreze educația în domeniul mass-mediei și al informației în sistemele naționale de educație; invită Comisia să ia în considerare cele mai bune practici de la nivel național pentru a asigura calitatea jurnalismului și fiabilitatea informațiilor publicate;

37.  reiterează dreptul fiecărui individ de a decide cu privire la soarta datelor sale personale, în special dreptul exclusiv de a controla utilizarea și divulgarea informațiilor cu caracter personal și dreptul de a fi uitat, definit ca posibilitatea de a obține o eliminare rapidă de pe platformele de comunicare socială și motoarele de căutare a conținutului care ar putea aduce atingere propriei demnități;

38.  recunoaște faptul că internetul și, în general, dezvoltarea mediului digital au extins domeniul de aplicare al mai multor drepturi ale omului, astfel cum demonstrează, de exemplu, Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 13 mai 2014 pronunțată în cauza C-131/12, Google Spain SL și Google Inc/Agencia Española de Protección de Datos (AEPD) și Mario Costeja González(11); în acest sens, invită instituțiile UE să inițieze un proces participativ cu scopul de a elabora, ținând seama de cele mai bune practici elaborate de statele membre, în special de Declarația italiană a drepturilor pe internet, o Cartă europeană a drepturilor pe internet, care să fie utilizată ca punct de referință alături de instrumentele relevante europene și internaționale din domeniul drepturilor omului, în vederea reglementării sferei digitale;

39.  subliniază rolul esențial al avertizorilor în protejarea interesului public și în promovarea unei culturi a răspunderii publice și a integrității atât în instituțiile publice, cât și în cele private; își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a stabili și a pune în practică un cadru adecvat, avansat și cuprinzător pentru o legislație comună la nivel european vizând protecția avertizorilor, însușindu-și întru totul recomandările Consiliului Europei și rezoluțiile Parlamentului din 14 februarie și 24 octombrie 2017; consideră că este necesar să se asigure că mecanismele de raportare sunt accesibile, sigure și securizate și că denunțurile făcute de avertizori și de jurnaliștii de investigație sunt anchetate cu profesionalism;

40.  subliniază că protecția juridică a avertizorilor, atunci când aceștia fac publice informații, se bazează în special pe dreptul publicului de a primi aceste informații; subliniază că nicio persoană nu ar trebui să își piardă dreptul la protecție pentru simplul motiv că ar fi putut săvârși o eroare de apreciere a faptelor sau pentru că amenințarea la adresa interesului public nu s-a materializat, cu condiția ca, la momentul semnalării neregulilor, persoana respectivă să fi avut motive întemeiate de a crede în veridicitatea acestora; reamintește că persoanele care transmit cu bună știință informații incorecte sau înșelătoare către autoritățile competente nu ar trebui să fie considerate avertizori și, prin urmare, nu ar trebui să beneficieze de mecanismele de protecție; subliniază, în plus, că orice persoană care suferă un prejudiciu, direct sau indirect, în urma raportării sau divulgării de informații incorecte sau înșelătoare ar trebui să beneficieze de dreptul de a recurge la căi de atac efective;

41.  încurajează Comisia și statele membre să adopte măsuri pentru a proteja confidențialitatea surselor de informații, în vederea prevenirii tuturor amenințărilor sau acțiunilor cu caracter discriminatoriu;

42.  invită Comisia și statele membre să se asigure că jurnaliștii beneficiază de instrumentele adecvate pentru a solicita și a obține informații de la autoritățile administrației publice de la nivelul UE și al statelor membre, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 privind accesul public la documente, fără a fi confruntați cu hotărâri arbitrare de refuzare a acestui drept de acces; observă că informațiile obținute prin intermediul dreptului de anchetă de către jurnaliști sau cetățeni, inclusiv informațiile obținute prin intermediul avertizorilor, sunt atât complementare, cât și esențiale pentru capacitatea jurnaliștilor de a-și îndeplini misiunea de interes public; reiterează faptul că accesul la surse publice și la evenimente ar trebui să depindă de criterii obiective, nediscriminatorii și transparente;

43.  subliniază că libertatea presei are nevoie de independență din partea puterii politice și economice, care implică un tratament egal indiferent de orientarea editorială; reiterează importanța asigurării că jurnalismul beneficiază de mecanismele care previn concentrarea în grupuri unice, monopoliste sau cvasimonopoliste, asigurând concurența liberă și diversitatea editorială; invită statele membre să adopte și să aplice reglementări în domeniul proprietății mass-media pentru a evita concentrarea orizontală a proprietății în sectorul mass-media, precum și proprietatea indirectă și proprietatea asupra mai multor mijloace de informare în masă, pentru a garanta transparența, divulgarea și accesul facil al cetățenilor la informații privind proprietatea, sursele de finanțare și managementul mass-mediei; subliniază că este important să se aplice restricții corespunzătoare în cazul deținerii de centre media de către persoane cu funcții publice și să se asigure o supraveghere independentă, precum și mecanisme eficace de asigurare a conformității, cu scopul de a preveni conflictele de interese și ușile turnante; consideră că este esențial să existe autorități naționale independente și imparțiale pentru a asigura supravegherea eficace a sectorului mass-mediei audiovizuale;

44.  îndeamnă statele membre să își dezvolte propriile capacități strategice și să colaboreze cu comunitățile locale din UE și din vecinătatea UE pentru a promova pluralismul mass-mediei și pentru a comunica politicile UE în mod coerent și eficace;

45.  invită statele membre să aprobe și să sprijine pe deplin Recomandarea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei adresată statelor membre privind pluralismul mass-mediei și transparența proprietății media adoptată la 7 martie 2018;

46.  reamintește rolul important al organismelor publice de radiodifuziune în menținerea pluralismului mass-mediei, astfel cum se subliniază în Protocolul nr. 29 la tratate; invită statele membre să asigure acestor instituții resursele financiare și tehnice de care au nevoie pentru a-și îndeplini funcția socială și pentru a servi interesul public; invită statele membre ca, în acest scop, să garanteze independența editorială a acestor instituții, protejându-le de orice formă de interferență sau de influență guvernamentală, politică sau comercială, prin intermediul unor cadre de reglementare clar definite, și asigurând, în același timp, deplina autonomie în ceea ce privește managementul și independența tuturor organismelor și entităților publice care exercită competențe în domeniul radiodifuziunii și al telecomunicațiilor;

47.  îndeamnă statele membre să își alinieze politica de eliberare a licențelor pentru societățile de radiodifuziune naționale la principiul respectării pluralismului media; subliniază că taxele percepute și gradul de strictețe a obligațiilor legate de eliberarea acestor licențe ar trebui să facă obiectul unei examinări și să nu pericliteze libertatea mass-mediei;

48.  invită Comisia să verifice dacă statele membre acordă licențele de radiodifuziune pe baza unor criterii obiective, transparente, imparțiale și proporționale;

49.  sugerează că ar trebui să fie interzisă sau cel puțin complet transparentă participarea la achiziții publice a companiilor al căror proprietar final deține, de asemenea, o companie media, în scopul apărării eficiente a libertății și pluralismului mass-mediei; propune să se solicite statelor membre să prezinte rapoarte regulate cu privire la toate finanțările publice oferite întreprinderilor media și să se monitorizeze regulat toate finanțările publice oferite proprietarilor de întreprinderi media; subliniază că proprietarii de întreprinderi media nu trebuie să fie persoane condamnate sau găsite vinovate de săvârșirea de infracțiuni;

50.  subliniază că orice finanțare publică pentru organizațiile mass-media ar trebui să fie acordată pe baza unor criterii nediscriminatorii, obiective și transparente, care ar trebui să fie comunicate în prealabil întregii mass-media;

51.  reamintește că statele membre ar trebui să găsească modalități de sprijinire a mass-mediei, prin asigurarea, de exemplu, a neutralității TVA, astfel cum se recomandă în rezoluția sa din 13 octombrie 2011 referitoare la viitorul taxei pe valoarea adăugată(12), și prin sprijinirea inițiativelor legate de mass-media;

52.  solicită Comisiei să aloce o finanțare permanentă și adecvată din bugetul UE pentru sprijinirea Instrumentului de monitorizare a pluralismului media din cadrul Centrului pentru pluralismul și libertatea media și să instituie un mecanism anual de evaluare a riscurilor cu care se confruntă pluralismul media în statele membre; subliniază că același mecanism ar trebui să fie aplicat pentru măsurarea pluralismului media în țările candidate și că rezultatele Instrumentului de monitorizare a pluralismului media ar trebui să aibă o influență reală asupra progresului înregistrat în procesul de negociere;

53.  solicită Comisiei să monitorizeze și să colecteze informații și statistici privind libertatea și pluralismul media în toate statele membre și să analizeze cu atenție cazurile de încălcare a drepturilor fundamentale ale jurnaliștilor, cu respectarea principiului subsidiarității;

54.  subliniază nevoia de a intensifica schimbul de bune practici între autoritățile de reglementare din domeniul audiovizualului din statele membre;

55.  solicită Comisiei să țină seama de recomandările cuprinse în Rezoluția Parlamentului European din 25 octombrie 2016 referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale; în acest sens, solicită Comisiei să includă, în elaborarea Raportului anual privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (Raportul DRF european), rezultatele și recomandările Instrumentului de monitorizare a pluralismului media în ceea ce privește riscurile cu care se confruntă pluralismul și libertatea media în UE;

56.  încurajează statele membre să își intensifice eforturile de consolidare a alfabetizării mediatice și să promoveze inițiativele de educație și formare în rândul tuturor cetățenilor, prin educație formală, non-formală și informală din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, acordând, de asemenea, o atenție deosebită formării inițiale și continue a cadrelor didactice și sprijinirii acestora și, de asemenea, încurajând dialogul și cooperarea între sectorul educației și formării și toate părțile interesate relevante, inclusiv profesioniștii în domeniul mass-mediei, societatea civilă și organizațiile de tineret; reafirmă necesitatea de a sprijini instrumente inovatoare adaptate vârstei pentru a promova capacitarea și siguranța online ca elemente obligatorii în programa școlară și a diminua decalajul digital, atât prin intermediul proiectelor specifice de alfabetizare tehnologică, cât și prin investiții adecvate în infrastructuri, pentru a asigura accesul universal la informații;

57.  accentuează faptul că dezvoltarea unui simț de evaluare și de analiză critică în ceea ce privește utilizarea și crearea de conținut mediatic este esențială pentru ca cetățenii să înțeleagă mai bine actualitatea și să contribuie mai mult la viața publică, și de asemenea să cunoască mai bine atât potențialul de transformare, cât și amenințările inerente unui univers mass-media din ce în ce mai complex și mai interconectat; subliniază faptul că alfabetizarea mediatică reprezintă o calificare democratică crucială, care îi capacitează pe cetățeni; invită Comisia și statele membre să dezvolte măsuri specifice, pentru a promova și sprijini proiecte de alfabetizare mediatică, cum ar fi proiectul-pilot privind educația în domeniul mediatic pentru toți și pentru a dezvolta o politică cuprinzătoare de alfabetizare mediatică, destinată cetățenilor din toate categoriile de vârstă și abordând toate tipurile de mass-media, ca parte integrantă a politicii de educație a Uniunii Europene, sprijinită în mod adecvat de oportunitățile de finanțare relevante ale UE, cum ar fi fondurile ESI și Orizont 2020;

58.  ia act cu îngrijorare de faptul că, astfel cum subliniază Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei din 2016, accesul la mass-media al minorităților, al comunităților locale și regionale, al femeilor și al persoanelor cu dizabilități este în pericol; subliniază că mijloacele de informare în masă favorabile incluziunii sunt esențiale într-un peisaj mediatic deschis, liber și pluralist, și că toți cetățenii au dreptul de a avea acces la informații independente în limba lor maternă, fie că este o limbă oficială, fie că este una minoritară; accentuează importanța de a oferi jurnaliștilor europeni, în special celor care lucrează în limbile mai puțin utilizate și în cele minoritare, oportunități adecvate de formare și conversie profesională; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să încurajeze și să sprijine cercetarea, proiectele și politicile care îmbunătățesc accesul la mass-media, și de asemenea inițiativele relevante destinate grupurilor minoritare vulnerabile (cum ar fi proiectul-pilot referitor la oportunități de a efectua stagii pentru reprezentanții mijloacelor de comunicare în limbile minorităților), și să garanteze șanse de participare și de exprimare pentru toți cetățenii;

59.  încurajează sectorul mass-mediei să garanteze egalitatea de șanse între femei și bărbați în politica și practicile legate de mass-media, prin intermediul unor mecanisme de coreglementare, coduri de conduită interne și alte acțiuni voluntare;

60.  îndeamnă Comisia și statele membre să se implice în campanii sociale, programe educaționale și activități mai specifice de formare și de sensibilizare (inclusiv unele adresate decidenților din sectorul relevant) pentru a promova valorile și practicile egalitare prin finanțare și promovare la nivel atât național, cât și european, astfel încât să se combată în mod eficient inegalitatea de gen în sectorul mass-mediei;

61.  recomandă Comisiei să elaboreze o strategie sectorială pentru sectorul mass-mediei europene bazată pe inovare și sustenabilitate; consideră că o astfel de strategie ar trebui să consolideze colaborarea transfrontalieră și coproducțiile între actori din domeniul mass-mediei în UE pentru a sublinia diversitatea acestora și a promova dialogul intercultural, a spori cooperarea cu redacții de presă individuale și cu serviciile audiovizuale din toate instituțiile europene, în special cu cel al Parlamentului, și a stimula acoperirea mediatică și vizibilitatea afacerilor europene;

62.  subliniază importanța elaborării de modele noi pentru înființarea unei platforme europene de radiodifuziune publică care să promoveze dezbateri politice la nivelul UE, bazate pe fapte, pe opinii contrare și pe respect, care să contribuie la o pluralitate de opinii într-un univers mediatic recent convergent și care să încurajeze vizibilitatea UE în relațiile sale externe;

63.  solicită Comisiei și statelor membre să protejeze libertatea presei și libertatea de exprimare în arta contemporană, prin promovarea creării unor opere de artă care dau glas preocupărilor sociale, încurajează dezbaterile critice și inspiră contradiscursurile;

64.  subliniază necesitatea de a elimina geoblocarea conținutului media informațional, permițând astfel cetățenilor UE să acceseze streamingul online, la cerere sau retransmis al canalelor de televiziune din alte state membre;

65.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și Secretarului General al Consiliului Europei.

(1) JO L 145, 31.5.2001, p. 43.
(2) JO C 55, 12.2.2016, p. 33.
(3) JO C 378, 9.11.2017, p. 104.
(4) JO C 355, 20.10.2017, p. 51.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2017)0095.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0409.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0022.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0402.
(9) JO C 32, 4.2.2014, p. 6.
(10) JO L 88, 31.3.2017, p. 6.
(11) ECLI:EU:C:2014:317.
(12) JO C 94 E, 3.4.2013, p. 5.

Ultima actualizare: 7 noiembrie 2018Notă juridică