Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2119(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0163/2018

Texte depuse :

A8-0163/2018

Dezbateri :

PV 28/05/2018 - 24
CRE 28/05/2018 - 24

Voturi :

PV 29/05/2018 - 7.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0210

Texte adoptate
PDF 424kWORD 63k
Marţi, 29 mai 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Optimizarea lanțului valoric în sectorul pescuitului din UE
P8_TA(2018)0210A8-0163/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 29 mai 2018 referitoare la optimizarea lanțului valoric în sectorul pescuitului din UE (2017/2119(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 42 și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), prin care se stabilește organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești,

–  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale Uniunii: aplicarea articolului 349 din TFUE(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, în special articolul 35 privind obiectivele organizării comune a piețelor,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013, prin care se stabilește organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, în special articolele 11, 13, 41-44, 48, 63, 66, 68 și 70-73,

–  având în vedere strategia intermediară a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM) (2017-2020), care vizează sustenabilitatea pescuitului în Marea Mediterană și în Marea Neagră,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la starea stocurilor de pești și situația socioeconomică a sectorului pescuitului din zona mediteraneeană(2),

–  având în vedere noua strategie a Comisiei intitulată „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, publicată la 24 octombrie 2017 (COM(2017)0623),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 mai 2016 referitoare la trasabilitatea produselor pescărești și de acvacultură în restaurante și în comerțul cu amănuntul(3),

–   având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la gestionarea flotelor de pescuit în regiunile ultraperiferice(4),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0163/2018),

A.  întrucât sectorul pescuitului din UE se confruntă cu provocări din ce în ce mai dificile și mai complexe; întrucât starea resurselor și creșterea cheltuielilor, în special variațiile prețului combustibilului, pot afecta venitul pescarilor; întrucât, în acest sens, scăderea cotelor de pescuit și alocarea lor inechitabilă pune comunitățile locale în situații complicate din cauza reducerii capturilor; întrucât creșterea costurilor de transport, care rezultă din impactul dublu al creșterii prețurilor la combustibili, se conjugă cu concurența importurilor de produse provenite din țări terțe și întrucât, deși aceste probleme și altele sunt recunoscute, în multe situații cauzele înrăutățirii situației socio-economice din sectorul pescuitului încă nu au fost abordate, un exemplu fiind formarea inadecvată a prețului la prima vânzare a peștelui;

B.   întrucât sectorul pescuitului joacă un rol esențial în ceea ce privește aprovizionarea publică cu pește și menținerea echilibrului alimentar în diverse state membre, având, în același timp, o contribuție importantă la bunăstarea socioeconomică a comunităților costiere, dezvoltarea locală, ocuparea forței de muncă, menținerea și crearea de activități economice în amonte și în aval și conservarea tradițiilor culturale locale;

C.   întrucât 83 % din navele de pescuit care își desfășoară activitatea în UE și 47 % din persoanele care lucrează în sectorul pescuitului practică pescuitul la scară mică, pescuitul artizanal și pescuitul costier; întrucât Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că „statele membre ar trebui să facă eforturi pentru a oferi acces preferențial pescarilor care practică pescuitul la scară mică, pescuitul artizanal sau pescuitul costier” și întrucât această dispoziție nu este respectată;

D.   întrucât respectarea reglementărilor UE a devenit obligatorie în cazul majorității distribuitorilor de produse pescărești și de acvacultură, precum supermarketurile; întrucât, totuși, impactul acestei conformități asupra condițiilor de lucru și a veniturilor pescarilor variază, putând fi inechitabil pentru navele de pescuit mai mici;

E.  întrucât este necesar să se țină seama de marile diferențe în ceea ce privește flotele, segmentele de flotă, speciile țintă, uneltele de pescuit, productivitatea, preferințele consumatorilor, precum și consumul de pește pe cap de locuitor în țările UE, în afară de caracteristicile specifice ale industriei pescuitului care rezultă din structura sa socială, formele de comercializare și inegalitățile structurale și naturale dintre diferite regiuni de pescuit;

F.  întrucât, pentru a intra pe noi segmente de piață, pescarii care practică pescuitul la scară mică au nevoie de ajutor și sprijin financiar;

G.  întrucât situația veniturilor și a salariilor personalului din sectorul pescuitului este instabilă, din cauza modalităților de comercializare din acest sector, a modului de formare a prețurilor inițiale și a caracterului neregulat al acestei activități, ceea ce implică, printre altele, necesitatea de a menține o finanțare publică, națională și comunitară adecvată a acestui sector;

H.  întrucât analiza punctelor-cheie ale lanțului valoric al produselor pescărești poate permite pescarilor și producătorilor locali să păstreze o parte mai mare din valoarea generată prin deschiderea de noi piețe și implicarea părților interesate de la nivel local, lucru care poate avea un efect pozitiv asupra comunităților locale prin crearea unei activități economice dinamice, profitabile și sustenabile;

I.  întrucât la articolul 349 din TFUE se recunoaște situația economică și socială specială a regiunilor ultraperiferice (RUP), care este agravată de factori structurali a căror persistență și combinare dăunează grav dezvoltării lor și lanțului valoric din sectorul pescuitului (depărtare, insularitate, suprafață redusă, relief și climă dificile, dependență de unele produse etc.);

J.  întrucât, deși producătorii primari joacă un rol esențial în lanțul valoric, aceștia nu beneficiază întotdeauna de valoarea adăugată generată în etapele ulterioare ale lanțului valoric;

K.  întrucât politica comună în domeniul pescuitului (PCP) este menită să consolideze sustenabilitatea și competitivitatea sectorului pescuitului și al acvaculturii din Uniune;

L.  întrucât, pentru a asigura competitivitatea produselor pescărești provenite din regiunile ultraperiferice pe principalele piețe de destinație, este necesar, printre altele, să se asigure că prețurile lor nu sunt afectate de prețurile de transport;

M.   întrucât UE este liderul mondial în comercializarea produselor pescărești și de acvacultură;

N.   întrucât comerțul cu produse pescărești și de acvacultură este influențat de mai mulți factori, cum ar fi preferințele consumatorilor din zone geografice diferite;

O.  întrucât organizarea comună a piețelor (OCP) în domeniul produselor pescărești și de acvacultură stabilește obiectivul sporirii transparenței și a stabilității piețelor, în special în ceea ce privește cunoștințele economice și înțelegerea piețelor produselor pescărești și de acvacultură de-a lungul lanțului de aprovizionare;

P.   întrucât Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură stabilește, la articolul 38, obligația de indicare a zonei de captură sau de producție, precum și, în cazul produselor de pescuit capturate în mare, înscrierea numelui subzonei sau a diviziunii astfel cum figurează în lista zonelor de pescuit ale FAO;

Q.   întrucât, asigurând transparența, se garantează dreptul consumatorilor de a cunoaște cu exactitate maximă caracteristicile produselor pe care le cumpără; întrucât, pentru aceasta, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește etichetarea, inclusiv introducerea obligației ca pe etichetă să figureze aceleași informații precise privind proveniența atât pentru peștele vândut proaspăt, cât și pentru produsele prelucrate;

R.  întrucât dinamica actuală a vânzărilor nu permite să se repercuteze fluctuațiile costurilor factorilor de producție, inclusiv ale combustibilului, la nivelul prețurilor peștelui și întrucât prețurile medii la prima vânzare nu au mers mână în mână cu evoluția prețurilor pentru consumatorul final;

S.  întrucât studiul publicat de Departamentul pentru politici structurale și de coeziune în 2016 intitulat „Piețele de pescuit artizanal: lanțul valoric, promovarea și etichetarea” arată în mod clar că etichetarea produselor pescărești din UE poate crea confuzie în rândul consumatorilor;

T.  întrucât organizațiile de producători de produse pescărești și organizațiile de producători de produse de acvacultură („organizațiile de producători”) au un rol esențial pentru îndeplinirea obiectivelor și pentru gestionarea corectă a PCP și a OCP;

U.   întrucât Uniunea s-a angajat să asigure o calitate ridicată a produselor pescărești, în special în cadrul relațiile comerciale cu țările terțe;

V.   întrucât sectoarele prelucrării și conservării sunt importante;

W.  întrucât grupurile de acțiune locală în sectorul pescuitului sunt esențiale în cadrul PCP pentru a elabora și a pune în aplicare strategii multisectoriale și integrate de dezvoltare locală participativă, care să răspundă necesităților din zonele de pescuit; întrucât acestea joacă un rol important, contribuind la diversificarea activităților de pescuit;

X.  întrucât lanțul de aprovizionare din domeniul pescuitului nu există în mod izolat, iar stabilirea unor legături intersectoriale este de o importanță vitală pentru dezvoltarea unor produse inovatoare, care să facă posibil accesul la noi piețe și îmbunătățirea promovării acestora;

Y.  întrucât există o lipsă de coordonare și de asociere în sectorul pescuitului în unele state membre ale Uniunii;

Z.   întrucât pescuitul din regiunile ultraperiferice este supus unor cerințe specifice, recunoscute la articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care influențează, de asemenea, modul de structurare a activităților de pescuit;

AA.  întrucât organizațiile interprofesionale (așa cum sunt deja menționate în OCP) au potențialul de a îmbunătăți coordonarea activităților de comercializare de-a lungul lanțului de aprovizionare și de a stimula adoptarea unor măsuri relevante pentru întregul sector;

AB.  întrucât, deoarece stocurile de pește reprezintă resurse comune, exploatarea sustenabilă și eficientă a acestora poate fi realizată mai bine, în anumite cazuri, de organizații compuse din membri provenind din state membre diferite și din regiuni diferite ale Uniunii și, prin urmare, ar trebui să fie abordate și studiate în funcție de regiune;

AC.   întrucât sectorul pescuitului este de o importanță fundamentală pentru situația socioeconomică, a ocupării forței de muncă și a promovării coeziunii economice și sociale în regiunile ultraperiferice, a căror economie este afectată de constrângeri structurale permanente și unde există puține posibilități de diversificare economică;

AD.  întrucât lipsa tinerilor profesioniști reprezintă un obstacol în calea modernizării și a îmbunătățirii sectorului și constituie o amenințare majoră la adresa supraviețuirii multor comunități costiere;

AE.  întrucât femeile au o vizibilitate foarte redusă în sectorul pescuitului, acestea lucrând adesea în culise, cum ar fi în cadrul sprijinului logistic sau al birocrației asociate cu activitatea de pescuit, dar sunt, de asemenea, pescari și comandanți la bordul unor nave de pescuit;

AF.   întrucât obligația de debarcare este o cerință economică și socială reală, care reduce rentabilitatea financiară și are un impact asupra lanțului valoric, și întrucât ea ar trebui să fie redusă la minimum;

AG.   întrucât este necesar să se ia măsuri de sensibilizare a consumatorilor cu privire la importanța unei alimentații sănătoase și a unei producții durabile;

AH.   întrucât, printre cauzele înrăutățirii situației sociale și economice se numără și scăderea prețurilor la pește pe piață la prima vânzare și creșterea costurilor carburanților;

1.  solicită Comisiei și statelor membre ca, împreună cu autoritățile regionale, să instituie grupuri de experți a căror sarcină să fie analiza și propunerea de măsuri corective în ceea ce privește utilizarea diferitelor rubrici ale Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime pentru a stabili cauzele neexecutării bugetare și ale posibilei pierderi de fonduri, precum și să asigure un nivel adecvat de control și transparență și să le solicite administrațiilor competente să garanteze o gestionare mai bună;

2.  solicită statelor membre să respecte dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 și să ofere o posibilitate reală de acces preferențial la posibilitățile de pescuit flotelor artizanale și la scară mică ale UE;

3.  solicită Comisiei și statelor membre să depună eforturile necesare pentru a facilita crearea de organizații de producători, prin eliminarea piedicilor birocratice din procedura stabilită și coborârea pragurilor minime de producție, pentru a încuraja intrarea micilor producători; precizează că este, de asemenea, necesară consolidarea activităților organizațiilor de producători, îmbunătățindu-le capacitatea și facilitându-le accesul la sprijinul financiar necesar pentru a le permite să îndeplinească mai multe sarcini în afară de gestionarea de zi cu zi a pescuitului, cu condiția respectării cadrului definit de obiectivele PCP, în special pentru regiunile ultraperiferice, care trebuie să fie în măsură să adapteze la nivel local funcționarea organizațiilor de producători și a organizațiilor interprofesionale de pe teritoriile lor, caracterizate de depărtare, izolare, dimensiuni reduse, în care predomină pescuitul artizanal și care se confruntă cu un grad ridicat de vulnerabilitate în ceea ce privește importurile;

4.  susține că programele operaționale trebuie să încurajeze organizațiile de producători - prin asigurarea sprijinului financiar necesar - să își comercializeze direct produsele, evoluând în cadrul lanțului valoric, întrucât acest lucru le-ar permite să își valorizeze producția și să crească valoarea adăugată a produselor pescărești;

5.   invită Comisia și statele membre să se asigure că ajutoarele pentru sănătatea și siguranța la bord nu intră în concurență și că bugetul alocat sectorului pescuitului artizanal este majorat;

6.  cere Comisiei și statelor membre să faciliteze și să promoveze includerea, de către organizațiile de producători, a lanțului valoric în planurile de producție și de comercializare, cu scopul de a adapta oferta la cerere, de a garanta un venit echitabil pentru pescari și de a se asigura că consumatorii europeni găsesc produsele care le satisfac necesitățile, ținând seama de diferitele opțiuni; observă, în acest sens, că strategiile de marketing adaptate la caracteristicile locale reprezintă un instrument esențial, care trebuie să includă opțiunea de vânzare directă și în care sunt incluse campaniile sectoriale și/sau bazate pe un produs, pentru a contribui la îmbunătățirea informării și a sensibilizării consumatorilor, inclusiv marcarea și etichetarea care oferă informații ușor de înțeles;

7.  invită Comisia, statele membre, guvernele naționale și cele locale să capaciteze pescuitul la scară mică încurajând consumul local prin comercializarea directă și mai specializată, prin rețelele de distribuție locală (zero kilometri), inclusiv printr-o cooperare mai bună între sectorul public și sectorul pescuitului prin aprovizionarea cu produse locale din pește a instituțiilor publice, cum ar fi școlile și spitalele, precum și campanii publicitare care ar trebui asociate cu inițiativele private pentru a promova produsele alimentare locale, precum inițiativa Slow Fish, și pentru a respecta caracterul sezonier al anumitor capturi; invită, în același timp, Comisia și statele membre să sprijine cooperarea dintre sectorul pescuitului și cel al turismului și să elaboreze o listă de bune practici și experiențe care facilitează noi forme de colaborare;

8.  subliniază că unul dintre elementele de bază ale acestor strategii de comercializare este indicarea obligatorie pe etichete a originii produselor pescărești, atât în cazul produselor proaspete, cât și în cel al produselor prelucrate;

9.   solicită crearea unor sisteme în vederea îmbunătățirii prețurilor la prima vânzare în beneficiul pescarilor, pentru o mai bună remunerare a activității acestora, precum și în vederea promovării unei distribuții echitabile și corespunzătoare a valorii adăugate în cadrul întregului lanț valoric al sectorului prin reducerea marjelor de intermediere, crescând prețurile plătite producătorilor și limitând prețurile plătite de consumatorii finali; reiterează faptul că, în cazurile în care există dezechilibre grave în acest lanț, statele membre ar trebui să aibă competența de a interveni, de exemplu prin stabilirea unor marje de intermediere maxime pentru fiecare actor din lanț;

10.   invită Comisia și statele membre să sprijine inițiativa organizațiilor de pescari la scară mică din UE prin dezvoltarea unui logo special care să garanteze: un produs pescăresc proaspăt, calitate excelentă, standarde de sănătate controlate, conformitatea cu cerințele de km 0 (prin care se favorizează produsele locale față de produsele transportate din zone îndepărtate), apropierea de consumatori, respectarea tradițiilor etc.;

11.   indică faptul că, din motive de transparență și pentru a proteja drepturile consumatorilor, va fi necesar să se revizuiască anexa la Regulamentul (CEE) nr. 1536/92 privind comercializarea conservelor;

12.   invită Comisia și statele membre să introducă un sistem pentru etichetarea cărnii de pește proaspete și prelucrate, care să indice în mod clar țara de origine a acesteia;

13.  solicită cu insistență statelor membre să promoveze o mai bună coordonare și asociere în sectorul pescuitului;

14.  invită Comisia să includă o clauză privind standardele de calitate ale UE în acordurile comerciale cu țările terțe, care să garanteze că importurile respectă aceleași norme ca și produsele pescărești din UE;

15.  pentru a asigura condiții de concurență echitabile între produsele importate și produsele pescărești și de acvacultură ale UE, invită Comisia și statele membre să verifice cu atenție dacă produsele importate în Uniune respectă cerințele în vigoare ale UE privind siguranța, igiena și calitatea, precum și Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului(5) privind pescuitul INN;

16.  insistă asupra unei aplicări mai stricte a legislației UE privind etichetarea și informarea consumatorilor, atât pe piețele de comerț cu amănuntul, cât și în sectorul hotelier, al restaurantelor și de catering (HORECA); consideră că acest lucru este important pentru toate produsele pescărești, atât pentru cele importate, cât și pentru cele produse în UE; consideră că punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 privind controlul ar trebui să fie consolidată în acest scop în toate statele membre și că reglementările ar trebui să fie adaptate pentru a acoperi toate etapele lanțului de aprovizionare;

17.  încurajează Comisia Europeană să realizeze un studiu cu privire la impactul importurilor asupra pescuitului local;

18.  solicită Comisiei să permită utilizarea corespunzătoare a regionalizării, acordând o atenție deosebită regiunilor ultraperiferice, precum și a diferențierii instrumentelor de sprijin și să permită adaptarea acestora la diverse tipuri de organizații de producători și la nevoile specifice ale acestora;

19.  subliniază importanța elaborării unor politici care să le permită comunităților locale de coastă să ofere servicii integrate, exploatând sinergiile din diversele sectoare de producție care pot genera și încuraja dezvoltarea la nivel local; insistă, prin urmare, să se îmbine finanțarea din cadrul PCP cu alte programe europene în cadrul FSE sau PAC; subliniază că această combinație de resurse și programe ar trebui să susțină inițiativele colectivităților și antreprenorilor locali care se concentrează asupra dezvoltării rurale, a îmbunătățirii condițiilor de trai și a consolidării și, în special, a diversificării surselor de venituri;

20.  consideră că sprijinul acordat pentru transportul peștelui din regiunile ultraperiferice până la intrarea acestuia pe piața internațională trebuie menținut sau, de preferință, majorat, pentru a garanta condiții de concurență echitabile în raport cu produsele provenite din alte zone;

21.  invită Comisia să studieze posibilitatea de a crea, cât mai curând posibil, un instrument financiar dedicat sprijinirii pescuitului, pe baza POSEI pentru sectorul agricol în regiunile ultraperiferice, care să aibă capacitatea de a îmbunătăți cu adevărat potențialul lor în domeniul piscicol; consideră că ar trebui să se analizeze posibilitatea de a se include în acest instrument specific în special dispozițiile de la articolul 8 (ajutorul de stat), articolul 13 alineatul (5) (resursele bugetare în cadrul gestiunii partajate), articolul 70 (sistemul de compensații), articolul 71 (calcularea compensației), articolul 72 (planul de compensare) și articolul 73 (ajutoare de stat pentru punerea în aplicare a planurilor de compensare) din actualul Regulamentul (UE) nr. 508/2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime;

22.  consideră că astfel de planuri de dezvoltare la nivel local pentru comunitățile de coastă ar trebui să sprijine noile întreprinderi și activități care fac posibile integrarea în lanțul valoric a materiilor prime de înaltă calitate, a proceselor de transformare specifice și a patrimoniului cultural și istoric al acestor comunități; precizează, de asemenea, că acestea ar trebui să promoveze mecanisme de comercializare, cum ar fi etichetarea obligatorie a originii produsului, care contribuie la creșterea vizibilității acestor calități pe piață și garantează că cea mai mare parte a veniturilor rezultate le revin acestor comunități;

23.  subliniază, de asemenea, rolul important pe care îl joacă marea, resursele marine și produsele piscicole în promovarea coeziunii și a dezvoltării regiunilor ultraperiferice și în aplicarea articolului 349 din TFUE; îndeamnă, în acest context, Comisia să respecte articolul 349 din TFUE, inclusiv în ceea ce privește sectorul pescuitului, prin restabilirea integrală a programului autonom POSEI, care a fost eliminat în contextul reformării actualului FEPAM;

24.  solicită Comisiei, statelor membre și autorităților regionale și locale să încurajeze crearea organizațiilor interprofesionale, precum și a organizațiilor de producători și a asociațiilor de organizații de producători la nivel transnațional (astfel cum se prevede în OCP), bazate pe regiunile biogeografice sau la nivelul UE; indică faptul că acesta este un instrument esențial pentru capacitarea organizațiilor de producători și pentru consolidarea puterii lor de negociere;

25.  solicită ca procesul să fie încurajat să se dezvolte, ținând seama în mod deosebit de politicile de gen, cu scopul de a garanta reprezentarea adecvată a femeilor în aceste organizații; indică că acest lucru ar reflecta prezența actuală a femeilor și ar consolida rolul lor în cadrul sectorului;

26.  subliniază că este important să se consolideze cooperarea dintre mediul științific și sectorul pescuitului pentru a aborda dependențele și deficiențele complexe din cadrul proceselor lanțului valoric în vederea îmbunătățirii beneficiilor aduse părților interesate;

27.  invită Comisia să intensifice, să promoveze și să generalizeze utilizarea informațiilor furnizate de Observatorul Pieței Europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură (EUMOFA), astfel încât toți operatorii din cadrul lanțului să dispună de informații transparente, fiabile și actualizate pentru luarea unor decizii eficiente în cadrul întreprinderilor; invită, în acest sens Comisia să actualizeze informațiile privind noile provocări pentru comercianți, cum ar fi, de exemplu, vânzările online sau modificările obiceiurilor de consum;

28.  subliniază că este necesară o revizuire ambițioasă a OCP pentru produsele pescărești pentru a consolida contribuția sa la veniturile din acest sector, la stabilitatea piețelor și la o mai bună comercializare a produselor pescărești, sporind valoarea adăugată a acestora;

29.  solicită Comisiei să includă produsele pescărești în viitoarea sa propunere de regulament privind combaterea practicilor comerciale neloiale, care sunt o problemă generală în sectorul produselor alimentare;

30.  îndeamnă Comisia să revizuiască sistemul de etichetare a produselor pescărești prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 și bazat pe zonele de pescuit ale FAO, care au fost stabilite cu peste 70 de ani în urmă pentru a oferi informații despre capturi și nu pentru a oferi orientări consumatorilor, având în vedere faptul că sistemul creează confuzie și nu contribuie la furnizarea de informații clare, transparente și ușor de înțeles;

31.  solicită Comisiei, statelor membre și autorităților regionale și locale să analizeze lipsa calificărilor profesionale din sectorul pescuitului, în special lipsa tinerilor specialiști, astfel încât programele de formare a profesioniștilor din sectorul pescuitului să fie garantate și axate pe nevoile reale ale sectorului și să contribuie astfel la modernizarea și dezvoltarea sectorului și la păstrarea populației în localitățile de pescari, precum și la apariția unor oportunități de creare a unor locuri de muncă adecvate în sectorul acvaculturii în zonele rurale și de coastă, regiunile ultraperiferice și regiunile care depind de pescuit;

32.  subliniază importanța creării de piețe de origine și de produse tradiționale de o calitate deosebită, promovate prin intermediul târgurilor, al comerțului la scară mică și al restaurantelor, ca formă de creștere a valorii adăugate a produselor locale și de promovare a dezvoltării locale;

33.  subliniază importanța elaborării unor strategii specifice de formare în domeniul competențelor digitale, care să se axeze pe gestionare și, în special, pe vânzare, ca instrument de bază pentru îmbunătățirea poziției producătorilor în lanțul valoric;

34.  subliniază că strategiile de formare trebuie să vizeze atât ocupații tradiționale desfășurate în sector, în special de către femei, cât și planuri specifice, axate pe creșterea capacității de inserție profesională și a spiritului antreprenorial în rândul femeilor; subliniază că includerea acestor aspecte în cursuri de formare acreditate trebuie de asemenea să aibă efecte juridice și, în consecință, să îmbunătățească situația acestor lucrători pe piața forței de muncă;

35.  invită Comisia să aibă în vedere modalități mai bune de a promova comercializarea produselor pescărești prelucrate cu o mai mare valoare adăugată, mai ales conservele, urmând exemplul anumitor produse agricole și programe pentru promovarea pe plan extern a produselor pescărești din UE, inclusiv prezentarea lor la concursuri și târguri internaționale;

36.  îndeamnă statele membre și autoritățile regionale să sprijine operatorii economici din sectorul pescuitului să dobândească acces la cunoștințele, rețelele și finanțarea necesare pentru a desfășura activități inovatoare și a crea noi produse („alimente noi”), în special în ceea ce privește valorificarea speciilor deja capturate și care au o valoare economică redusă, și să asigure implicarea organizațiilor și a institutelor de cercetare, de exemplu, a institutelor oceanografice, care au cunoștințe vaste privind materiile prime de bază și proprietățile lor biologice, nutriționale și organoleptice; să depună eforturi pentru a evita deșeurile prin maximizarea valorii produselor proaspete, stimularea sinergiilor între diferite componente ale lanțului de aprovizionare și creșterea capacității de rezistență a sectorului;

37.  solicită statelor membre și autorităților locale și regionale să colaboreze în vederea elaborării unor campanii de sensibilizare și informare a consumatorilor eficace, axate în mod specific asupra produselor, pe teme precum importanța consumului de produse pescărești locale, pentru a asigura vizibilitatea impactului sectorului asupra ocupării forței de muncă la nivel local și asupra coeziunii sociale a comunităților costiere, pentru a evidenția calitățile nutritive ale peștelui proaspăt și pentru a sensibiliza publicul cu privire la necesitatea de a include produse pescărești într-un regim alimentar sănătos etc.;

38.  invită Comisia să propună o definiție clară și să elaboreze bazele pentru un viitor program european care să sprijine pescuitul artizanal pentru a contribui la îmbunătățirea sustenabilității ambientale și socioeconomice a sectorului pescuitului din UE, pentru a permite identificarea, diferențierea și punerea în valoare a produselor provenite din pescuitul artizanal în vederea încurajării consumului acestora și pentru a încuraja noile generații să lucreze în sectorul pescuitului, astfel încât să aibă loc un schimb de generații, asigurând cote acceptabile pentru pescarii care practică pescuitul la scară mică și controlul mai eficace al resurselor și, prin urmare, mai multă coeziune socială în comunitățile costiere din UE;

39.  invită Comisia să lanseze consultări publice online specifice la nivelul UE pentru colectarea de date privind lanțul de aprovizionare, problemele legate de transparența pieței, repartizarea valorii, etichetarea și nevoile consumatorilor, de la o gamă largă de părți interesate din sectorul european al pescuitului;

40.  invită Comisia să studieze beneficiile pe care le pot oferi lanțurile valorice mondiale pescuitului artizanal pentru a se integra mai ușor în economia globală, mărind valoarea adăugată a produselor sale și permițându-i, în același timp, să își mențină activitatea sa, precum și cea a comunităților locale; subliniază importanța activităților de formare în domeniul competențelor digitale în acest scop;

41.  consideră că lanțul valoric al produselor pescărești este complex, pornind de la producători, continuând prin mai mulți intermediari și ajungând la comerciantul cu amănuntul sau la restaurante; subliniază că angrosiștii care vând pește și prelucrătorii de pește joacă un rol important în lanțul valoric; constată că, în medie, marja din lanțul valoric este de doar 10 % pentru producători, restul de 90 % revenindu-le intermediarilor; subliniază că scurtarea lanțului valoric, în special prin crearea de organizații de producători care sunt actori-cheie prin planurile lor de producție și de comercializare, constituie un prim mijloc atât pentru îmbunătățirea veniturilor micilor pescari, cât și pentru ca consumatorul să poată obține un produs de calitate mai bună (probabil la un preț mai bun);

42.  subliniază importanța de a investi în tineri profesioniști pentru a implica și a responsabiliza noua generație de pescari și solicită crearea de oportunități pentru tinerii pescari, astfel încât aceștia să dezvolte noi competențe, să construiască întreprinderi reziliente, să fie membri activi ai comunităților lor locale și să contribuie în mod pozitiv la lanțul valoric din sectorul pescuitului;

43.  solicită statelor membre și autorităților regionale să profite de oportunitățile de sprijin oferite de grupurile de acțiune locală în sectorul pescuitului pentru a-și adapta operațiunile la necesitățile locale în numeroase domenii, precum formarea și diversificarea activităților bazate pe inovare, printre multe altele, și pentru a asista pescarii și membrii comunităților locale să acceseze programele de sprijin și finanțarea care sunt disponibile din partea UE;

44.  invită Comisia să analizeze posibilitatea de a stabili o procedură pentru valorificarea capturilor accidentale rezultate din obligația de debarcare în interesul economic și social al actorilor din cadrul lanțului valoric, în special al pescarilor, susținând totodată inițiativele locale;

45.  invită statele membre și autoritățile regionale să disemineze mai bine informațiile privind programele de sprijin existente și să consolideze sprijinul administrativ, de exemplu prin intermediul unor platforme de informare;

46.  invită Comisia să promoveze și să sprijine inițiative care să vizeze o mai mare selectivitate, în scopul reducerii capturilor accidentale, și să îmbunătățească în cele din urmă viabilitatea financiară a pescuitului, vizând speciile care răspund așteptărilor consumatorilor;

47.  invită Comisia și statele membre să includă perspectiva de gen în politicile din domeniul pescuitului pentru a ilustra rolul important al femeilor în sectorul pescuitului din Uniune și pentru a întări statutul acestora;

48.  invită Comisia și statele membre să consolideze legăturile dintre piața muncii și sistemele de învățământ, prevăzând, de exemplu, includerea materiilor legate de pescuit și acvacultură în programa de învățământ a școlilor tehnice de navigație;

49.  invită Comisia, statele membre și autoritățile regionale să își unească eforturile pentru a pune în practică activitățile propuse în prezentul raport, astfel încât activitățile de pescuit să devină mai profitabile;

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, precum și guvernelor statelor membre și consiliilor consultative.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0316.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0255.
(3) JO C 76, 28.2.2018, p. 40.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0195.
(5) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).

Ultima actualizare: 16 iulie 2019Notă juridică