Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2056(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0185/2018

Texte depuse :

A8-0185/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 04/07/2018 - 6.15

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0294

Texte adoptate
PDF 433kWORD 59k
Miercuri, 4 iulie 2018 - Strasbourg Ediţie provizorie
Negocierile referitoare la Acordul cuprinzător UE-Azerbaidjan
P8_TA-PROV(2018)0294A8-0185/2018

Recomandarea Parlamentului European din 4 iulie 2018 adresată Consiliului , Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind negocierile referitoare la Acordul cuprinzător UE-Azerbaidjan (2017/2056(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3 și 8 și titlul V, în special articolele 21, 22 și 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și partea a cincea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere lansarea, la 7 februarie 2017, a negocierilor dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan privind un nou acord cuprinzător, care ar trebui să înlocuiască Acordul de parteneriat și cooperare din 1999 între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte și Republica Azerbaidjan, pe de altă parte(1),

–  având în vedere adoptarea de către Consiliu, la 7 noiembrie 2016, a directivelor de negociere pentru acest acord,

–  având în vedere memorandumul de înțelegere privind un parteneriat strategic între UE și Azerbaidjan în domeniul energiei, din 7 noiembrie 2006,

–  având în vedere rezultatele principale ale celei de a 15-a reuniuni a Consiliului de cooperare dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan, din 9 februarie 2018,

–  având în vedere raportul Comisiei din 19 decembrie 2017 privind relațiile UE-Azerbaidjan din cadrul PEV revizuite (SWD(2017)0485),

–  având în vedere mesajul din 30 octombrie 2017 al Biroului Adunării Parlamentare Euronest adresat șefilor de stat sau de guvern,

–  având în vedere recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) privind Parteneriatul estic, în perioada premergătoare reuniunii la nivel înalt din noiembrie 2017(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune(3);

–  având în vedere declarațiile comune ale summiturilor Parteneriatului estic, inclusiv cea din 24 noiembrie 2017,

–  având în vedere publicarea, de către Comisie și SEAE, în iunie 2016, a „Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii”, și în special principiile esențiale enunțate în aceasta,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 iunie 2017 referitoare la cazul jurnalistului Afgan Mukhtarli(4) din Azerbaidjan, precum și celelalte rezoluții referitoare la Azerbaidjan, în special cele privind situația drepturilor omului și statul de drept,

–  având în vedere declarația din 14 ianuarie 2018 a purtătorului de cuvânt pentru afaceri externe și politica de securitate/politica europeană de vecinătate și negocierile privind extinderea referitoare la condamnarea jurnalistului Afgan Mukhtarli în Azerbaidjan,

–  având în vedere Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 11 octombrie 2017 referitoare la funcționarea instituțiilor democratice în Azerbaidjan,

–  având în vedere lansarea, la 5 decembrie 2017, a procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei din cauza refuzului continuu al autorităților azere de a pune în aplicare Hotărârea Ilgar Mammadov/Azerbaidjan a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),

–  având în vedere raportul misiunii de evaluare a necesităților, din 2 martie 2018, privind alegerile prezidențiale anticipate din Republica Azerbaidjan al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (OSCE/ODIHR),

–  având în vedere articolul 108 alineatul (4) și articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru comerț internațional (A8-0185/2018),

A.  întrucât Parteneriatul estic se bazează pe un angajament comun asumat de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană pentru aprofundarea relațiilor dintre acestea și respectarea dreptului internațional și a valorilor fundamentale, inclusiv democrația, statul de drept, buna guvernare, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; întrucât noul acord dintre UE și Azerbaidjan ar trebui să susțină interesele Uniunii în regiune și să promoveze valorile acesteia;

B.  întrucât Parlamentul sprijină o aprofundare a relațiilor cu toți membrii Parteneriatului estic în măsura în care aceștia respectă aceste valori fundamentale; întrucât, în cadrul politicii Parteneriatului estic, modelul de „Parteneriat Estic+” atractiv pe termen mai lung, propus de Parlament în rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 privind Parteneriatul Estic, care ar putea conduce, în cele din urmă, la aderarea acestora la uniunile vamală, energetică, digitală și la spațiul Schengen, printre altele, ar trebui, de asemenea, să fie deschis țărilor care nu au un acord de asociere cu UE - cum este Azerbaidjanul - odată ce acestea sunt pregătite pentru astfel de angajamente sporite și au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor stabilite de comun acord;

C.  întrucât relațiile UE-Azerbaidjan sunt reglementate în prezent de Acordul de parteneriat și cooperare din 1999; întrucât UE este cel mai important partener comercial al Azerbaidjanului și cea mai însemnată piață pentru exporturi și importuri, cu 48,6 % din totalul schimburilor comerciale ale țării, și este, de asemenea, cea mai mare sursă de investiții străine directe; întrucât Azerbaidjanul este un partener energetic strategic pentru UE, care permite diversificarea surselor de energie ale UE; întrucât, cu toate acestea, economia Azerbaidjanului se bazează pe petrol și gaze pentru aproximativ 90 % din exporturile sale, făcând-o astfel vulnerabilă în fața șocurilor externe și a fluctuațiilor prețurilor petrolului la nivel mondial; întrucât Azerbaidjanul nu este încă membru al OMC, ceea ce rezultă în bariere tarifare și netarifare în calea comerțului și a relațiilor de afaceri cu UE;

D.  întrucât, în Declarația comună a summitului Parteneriatului estic din 24 noiembrie 2017, UE și Azerbaidjan au subliniat că „în mod diferențiat, UE va continua să dezbată împreună cu fiecare țară parteneră, inclusiv cu Armenia, Azerbaidjan și Belarus, opțiuni atractive și realiste pentru a consolida schimburile comerciale și a încuraja investițiile pentru a reflecta interesele comune, politica de investiții reformată în ceea ce privește protecția investițiilor, precum și normele comerțului internațional și standardele comerciale internaționale, inclusiv în domeniul proprietății intelectuale, și pentru a contribui la modernizarea și diversificarea economiilor”;

E.  întrucât se preconizează că noul acord va avea un impact pozitiv asupra Azerbaidjanului în ceea ce privește promovarea standardelor democratice, a creșterii și a dezvoltării economice; întrucât aceste perspective sunt deosebit de importante pentru tineretul din Azerbaidjan în ceea ce privește favorizarea unei noi generații de cetățeni azeri educați, pentru respectarea valorilor noastre fundamentale și modernizarea țării; întrucât o societate civilă pe deplin funcțională este o condiție prealabilă vitală pentru asigurarea diversificării economice;

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

Principii generale, valori fundamentale și angajamentul față de soluționarea conflictelor

Dialogul politic și cooperarea regională

Statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

Cooperarea comercială și economică

Energie și alte domenii de cooperare

Dispoziții instituționale

   (a) să asigure că aprofundarea relațiilor dintre UE și Azerbaidjan este condiționată de apărarea și respectarea valorilor fundamentale și principiilor democrației, statului de drept, bunei guvernări, de respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv a libertății de exprimare și de asociere, a drepturilor minorităților și a egalității între femei și bărbați, în interesul ambelor părți și în special al cetățenilor lor;
   (b) să reamintească autorităților din Azerbaidjan poziția Parlamentului exprimată în recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 privind Parteneriatul Estic, care solicită Azerbaidjanului să își respecte angajamentele internaționale și afirmă fără echivoc că niciun acord cuprinzător nu va fi ratificat cu o țară care nu respectă valorile și drepturile fundamentale ale UE, în special în ceea ce privește nepunerea în aplicare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și hărțuirea, intimidarea și persecutarea apărătorilor drepturilor omului, a ONG-urilor, a membrilor opoziției, a avocaților, a ziariștilor și a militanților ecologiști; să asigure eliberarea tuturor prizonierilor politici și a prizonierilor de conștiință din Azerbaidjan, anunțată de autoritățile din Azerbaidjan, înainte de încheierea oricărui nou acord între UE și Azerbaidjan; să asigure că în noul acord este inclus un mecanism specific de suspendare care să includă dispoziții clare legate de respectarea statului de drept, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale;
   (c) să reamintească autorităților din Azerbaidjan poziția Parlamentului exprimată în rezoluția respectivă, potrivit căreia ratificarea noilor acorduri între UE și fiecare dintre părțile la conflictul privind Nagorno Karabah trebuie să fie condiționată de angajamente semnificative și de progrese substanțiale în direcția soluționării pașnice a conflictului, cum ar fi menținerea acordului de încetare a focului și sprijinirea punerii în aplicare a Principiilor de bază ale OSCE din 2009 și a eforturilor copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE; să reitereze necesitatea de a implica atât societatea civilă din Armenia, cât și cea din Azerbaidjan în orice proces de negociere;
   (d) să asigure că viitorul acord cu Azerbaidjanul este ambițios, cuprinzător și orientat spre viitor, că este compatibil atât cu aspirațiile UE, cât și cu cele al Azerbaidjanului în ceea ce privește valorile și interesele comune, că este aliniat cu Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă și că oferă beneficii tangibile și concrete pentru ambele părți, nu numai pentru întreprinderile mari, dar și ținând seama de caracteristicile specifice ale IMM-urilor, precum și pentru cetățenii din UE și din Azerbaidjan;
   (e) să se asigure că sunt realizate progrese rapide și constante în negocieri, cu obiectivul de a semna acest nou acord înainte de următorul summit al Parteneriatului estic în 2019, numai în măsura în care condițiile susmenționate sunt îndeplinite;
   (f) să comunice în mod activ și clar cu privire la obiectivele și condițiile cuprinse în noul acord și la procesul de negocieri în curs pentru îmbunătățirea transparenței și a informării publicului, atât în Azerbaidjan, cât și în UE, precum și cu privire la oportunitățile și beneficiile preconizate care ar apărea în urma încheierii acestuia, contracarând astfel toate campaniile de dezinformare;
   (g) să asigure un dialog politic periodic și aprofundat pentru a încuraja reforme solide vizând întărirea instituțiilor și consolidarea separării între puteri, astfel încât acestea să devină mai democratice și mai independente, pentru a sprijini drepturile omului și libertatea mass-mediei și a crea un mediu de reglementare în care societatea civilă să poată acționa fără amestecuri nejustificate, inclusiv în procesul de reformă;
   (h) să stabilească măsuri specifice menite să pună în aplicare recomandările formulate de către OSCE/ODHIR și Comisia de la Veneția a Consiliului Europei în vederea asigurării progresului către alegeri și referendumuri libere și credibile care favorizează includerea și garantează exprimarea liberă și echitabilă a opiniilor și aspirațiilor cetățenilor Azerbaidjanului;
   (i) să sprijine pe deplin concluziile preliminare ale misiunii de observare a alegerilor a OSCE și a Consiliului Europei în ceea ce privește alegerile prezidențiale anticipate de la 11 aprilie 2018, potrivit cărora „în alegeri nu a existat o concurență veritabilă” din cauza „mediului politic restrictiv”, a „unui cadru juridic care îngrădește drepturile și libertățile fundamentale”, din cauza „absenței pluralismului, inclusiv în mass-media”, „a disprețului la scară largă față de procedurile obligatorii, a lipsei de transparență și a numeroaselor nereguli grave, cum ar fi umplerea cu buletine a urnelor de votare”;
   (j) să vizeze adoptarea unor dispoziții care consolidează cooperarea pentru promovarea păcii și a justiției internaționale și în special să insiste ca Azerbaidjanul să își respecte obligațiile internaționale, inclusiv în calitate de membru al Consiliului Europei, și să respecte deciziile CEDO; să îndemne Azerbaidjanul să semneze și să ratifice Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI); să urmărească, de asemenea, adoptarea unor măsuri de strânsă colaborare în domeniul combaterii proliferării armelor de distrugere în masă, precum și combaterea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor;
   (k) să asigure o mai strânsă cooperare în chestiuni de politică externă, de apărare și de securitate în vederea garantării unui grad cât mai ridicat de convergență cu putință, în special în ceea ce privește răspunsurile la amenințările și încercările pe plan mondial, inclusiv terorismul, prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor și cooperarea regională, ținând seama, în același timp, de politica externă diversificată a Azerbaidjanului; să sprijine semnarea Acordului-Cadru de Participare (ACP) dintre UE și Azerbaidjan pentru a asigura o bază legală și politică cooperării la misiunile și operațiunile din domeniul politicii de securitate și apărare comună;
   (l) să se asigure că se acordă prioritate absolută dialogului dintre Azerbaidjan și Armenia, precum și consolidării participării UE la soluționarea pașnică a conflictului din Nagorno-Karabah, în conformitate cu Principiile de bază ale OSCE din 2009 și în special cu sprijinul copreședinților Grupului de la Minsk al OSCE, promovând toate inițiativele care favorizează edificarea păcii, cum ar fi respectarea încetării focului de către toate părțile, dialog la toate nivelurile, inclusiv convorbiri la nivel înalt, stoparea discursului de incitare la ură, măsuri reale de consolidare a încrederii, o creștere substanțială a numărului observatorilor internaționali din partea OSCE și contacte mai aprofundate între societățile civile din Armenia și Azerbaidjan, inclusiv între personalități religioase și culturale, pentru a pregăti societățile armeană și azeră pentru coexistența pașnică; să își exprime profunda îngrijorare cu privire la acumularea de forțe militare și la cheltuielile disproporționate în domeniul apărării în regiune;
   (m) să pună în aplicare dispoziții specifice pentru sprijinirea eforturilor importante ale autorităților de sprijinire a numărului mare de refugiați și de persoane strămutate în interiorul țării și de sprijinire a populației civile care trăiește în zonele de conflict în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Azerbaidjanului; să insiste asupra respectării drepturilor tuturor persoanelor care locuiesc, temporar sau permanent, în interiorul granițelor Azerbaidjanului; să contribuie în special la apărarea dreptului acestora de a reveni la locuințele și bunurile lor și de a primi despăgubiri în conformitate cu hotărârile CEDO din partea tuturor părților la conflict;
   (n) să ofere sprijin pentru reforma sistemului judiciar, menită să asigure imparțialitatea și independența acestuia față de puterea executivă, cât și consolidarea statului de drept; în special, să garanteze independența practicienilor în domeniul dreptului și să pună capăt oricărui amestec în activitatea avocaților, să permită avocaților independenți să reprezinte clienți în temeiul unei procuri legalizate la notariat și să pună capăt puterilor arbitrare ale Baroului din Azerbaidjan de a exclude avocați din Barou și de a refuza admiterea de noi membri;
   (o) să ofere, de asemenea, sprijin pentru a elabora un cadru solid de protecție a drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a egalității între bărbați și femei; să sublinieze importanța reprezentării femeilor la toate nivelurile de guvernare, inclusiv a participării lor egale, depline și active în prevenirea și soluționarea conflictelor și să îndemne Azerbaidjanul să semneze Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie;
   (p) să pună în aplicare dispoziții specifice de sprijinire a Azerbaidjanului în combaterea infracțiunilor economice, inclusiv a corupției, a spălării banilor și a evaziunii fiscale; să promoveze o mai mare transparență cu privire la beneficiarii reali ai societăților și ai fiduciilor, precum și la activitățile financiare ale marilor întreprinderi în ceea ce privește profiturile realizate și impozitele plătite; să sprijine investigațiile privind mecanismele de spălare a banilor, în special „cazul Laundromat”, și să instituie mecanisme de supraveghere și control specifice, cum ar fi accesul restrâns la sistemul bancar european pentru cei implicați în mecanismele de spălare de bani și de fraudă;
   (q) să permită intensificarea cooperării și să sprijine Azerbaidjanul în lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a criminalității informatice, în prevenirea radicalizării și a criminalității transfrontaliere; să conlucreze, în special, în combaterea eforturilor de recrutare de către organizațiile teroriste;
   (r) să includă dispoziții care să încurajeze punerea în aplicare în Azerbaidjan a legislației penale referitoare la protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale menite să pună capăt urmăririlor penale cu substrat politic și răpirilor, interdicțiilor de călătorie arbitrare, acțiunilor îndreptate împotriva dizidenților politici, inclusiv prin calomnie, a ziariștilor independenți, a apărătorilor drepturilor omului, a reprezentanților ONG-urilor și a membrilor cei mai vulnerabili ai societății, cum ar fi membrii unor grupuri minoritare, inclusiv ai comunității LGBTQI; să asigure că referirile specifice la aceste grupuri sunt incluse în acord; să reitereze faptul că aceste practici sunt inacceptabile pentru orice țări potențial partenere ale UE; să înființeze un forum pentru un dialogul privind drepturile omului eficace și orientat spre rezultate între UE și Azerbaidjan, în consultare cu principalele ONG-uri internaționale și azere cu adevărat independente și pentru care progresele înregistrate ar trebui să fie evaluate anual, prin raportare la criterii de referință concrete;
   (s) să insiste cu privire la adoptarea unor modificări pertinente ale legislației pentru a permite desfășurarea activităților legitime ale societății civile, eliminarea restricțiilor nejustificate privind cerințele legate de înregistrare, funcționarea și accesul la finanțare și la subvenții străine, și pentru a pune capăt urmăririlor penale nejustificate, informarea inutilă a diferitelor agenții guvernamentale, raziile la birouri, înghețarea conturilor, interdicțiile de călătorie și persecutarea liderilor lor;
   (t) să asigure că, înainte de încheierea negocierilor, Azerbaidjanul eliberează prizonierii politici și prizonierii de conștiință, inclusiv, printre cazurile cele mai emblematice, Ilgar Mammadov, Afgan Mukhtarli, Mehman Huseynov, Ilkin Rustamzada, Seymur Haziyev, Rashad Ramazanov, Elchin Ismayilli, Giyas Ibrahimov, Beyram Mammadov, Asif Yusifli și Fuad Gahramanli, precum și ridicarea interdicțiilor de călătorie impuse acestora după ce au fost eliberați, inclusiv a celor impuse ziaristei Khadija Ismayilova și avocatului Intigam Aliyev și că pune pe deplin în aplicare deciziile CEDO, îndeosebi în cazul lui Ilgar Mammadov; să asigure eliberarea și îmbunătățirea situației acestor persoane, inclusiv reintegrarea acestora și a familiilor lor prin intermediul sistemului judiciar și aplicarea statului de drept și să protejeze dizidenții azeri din UE; să condamne faptul că, spre deosebire de anunțurile autorităților din Azerbaidjan, niciunul dintre prizonierii politici enumerați mai sus nu a fost eliberat, iar alte persoane au fost reținute pentru că și-au exercitat în mod pașnic drepturile constituționale, inclusiv membri ai partidelor de opoziție și avocatul specializat în drepturile omului Emin Aslan; să solicite eliberarea imediată a lui Emin Aslan, avocat specializat în drepturile omului, din detenția administrativă, precum și retragerea integrală a acuzațiilor îndoielnice de „nesupunere față de poliție”; să asigure că Azerbaidjanul încetează să mai utilizeze detenția administrativă pentru a îi reduce la tăcere pe criticii guvernului;
   (u) să se asigure că Azerbaidjanul respectă dreptul de întrunire pașnică, se abține de la restricționarea acestui drept în moduri care nu sunt compatibile cu obligațiile sale în temeiul dreptului internațional, inclusiv în temeiul Convenției europene a drepturilor omului (ECHR), și investighează de îndată și în mod eficace toate cazurile de folosire excesivă a forței, de arestare sau detenție arbitrară a protestatarilor pașnici, inclusiv în legătură cu mitingurile autorizate ale opoziției, desfășurate în septembrie 2017 și în martie 2018, și îi aduce pe autorii acestor acte în fața justiției;
   (v) să solicite, înainte de încheierea negocierilor, un angajament din partea autorităților din Azerbaidjan de a aplica Convenția ONU împotriva torturii și altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante și că aceștia vor ancheta cu adevărat toate cazurile de rele tratamente aplicate deținuților politici și prizonierilor de conștiință, în special în cazul lui Mehman Galandarov, care a murit în arest în Azerbaidjan, precum și al membrilor comunității LGBTI, care au fost hărțuiți și arestați în masă în septembrie 2017;
   (w) să sublinieze preocuparea UE față de situația actuală a libertății presei în Azerbaidjan, care se situează pe locul 163 din 180 de țări în clasamentul mondial al libertății presei pe 2018 al organizației „Reporteri fără frontiere”; să sublinieze importanța unei mass-media libere și independente, atât offline, cât și online, și să asigure creșterea sprijinului acordat de UE, atât la nivel politic, cât și financiar, pentru o mass-media liberă și pluralistă în Azerbaidjan, independentă din punct de vedere editorial față de grupurile politice și oligarhice dominante și în concordanță cu standardele UE; să solicite autorităților să deblocheze accesul la site-urile de internet ale Azadliq și la trei posturi de știri care funcționează din străinătate: Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) Azerbaijan Service, Meydan TV și Azerbaycan Saati;
   (x) să includă dispoziții echitabile și ambițioase privind comerțul și investițiile, în măsura în care acest lucru este compatibil cu statutul Azerbaidjanului de nemembru al OMC, care să fie pe deplin în concordanță cu standardele UE, în special în domeniul sanitar, fitosanitar, de mediu, al muncii, social, al echilibrului de gen și al nediscriminării, și care să garanteze recunoașterea și protecția drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv a indicațiilor geografice, îndeosebi pentru vinuri și pentru băuturile spirtoase; să sprijine Azerbaidjanul în procesul său de aderare la OMC;
   (y) să pună în aplicare măsuri solide care să asigure realizarea de progrese rapide în direcția îmbunătățirii climatului de afaceri și de investiții din Azerbaidjan, în special în ceea ce privește fiscalitatea, gestionarea finanțelor publice și a achizițiilor publice, cu trimitere la normele stabilite în Acordul OMC privind achizițiile publice, pentru a permite o mai mare transparență, o mai bună guvernare și asumare a răspunderii, accesul egal și concurența loială;
   (z) să permită intensificarea cooperării în sectorul energiei în concordanță cu parteneriatul strategic al UE și al Azerbaidjanului în domeniul energiei și cu bilanțul Azerbaidjanului ca furnizor de energie fiabil, ținând totodată seama de suspendarea și de retragerea ulterioară a Azerbaidjanului din Inițiativa privind transparența în industriile extractive (EITI), în martie 2017, din cauza „modificărilor legislației în domeniul ONG-urilor în Azerbaidjan”, care nu erau conforme cu cerințele grupului legate de societatea civilă; să insiste pentru ca Azerbaidjanul să se realinieze la aceste cerințe în vederea reluării activităților sale în cadrul EITI;
   (aa) să sprijine, de asemenea, diversificarea mixului energetic al Azerbaidjanului, promovând sursele de energie fără emisii de dioxid de carbon, precum și pregătind țara pentru era post-carbon prin reducerea dependenței de combustibilii fosili și prin promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de asemenea, în interesul securității energetice; să sprijine finalizarea Coridorului sudic al gazelor după ce se va fi dat un răspuns la îngrijorările importante legate de schimbările climatice și de impactul asupra comunităților locale în cadrul deciziei Băncii Europene de Investiții cu privire la finanțarea gazoductului transanatolian (TANAP);
   (ab) să introducă dispoziții ambițioase în materie de protecție a mediului și de reducere a schimbărilor climatice, ca parte a noului acord, în concordanță cu agenda Uniunii în acest domeniu și cu angajamentele ambelor părți față de Acordul de la Paris, inclusiv prin integrarea acestor dispoziții în alte politici sectoriale;
   (ac) să ofere noi perspective pentru o cooperare consolidată în domeniile fără impact energetic, în special în domeniile educației, sănătății, transporturilor, conectivității și turismului, pentru a diversifica economia Azerbaidjanului, a stimula crearea de locuri de muncă, a moderniza sectoarele industriale și ale serviciilor și a stimula dezvoltarea sustenabilă în mediul de afaceri și în activitățile de cercetare; să permită mai multe schimburi interpersonale, atât la nivel european, cât și în schimburile regionale cu ONG-urile din Armenia;
   (ad) să intensifice cooperarea în ceea ce privește schimburile de tineri și de studenți prin întărirea programelor existente, deja încununate de succes, cum ar fi rețeaua „Vecini europeni tineri” („Young European Neighbour”), prin elaborarea de noi programe de burse și de formare, precum și prin facilitarea participării la programe din domeniul învățământului superior, îndeosebi la programul ERASMUS +, care vor asigura dezvoltarea abilităților, inclusiv a celor lingvistice și vor permite cetățenilor Azerbaidjanului să se familiarizeze cu UE și cu valorile acesteia;
   (ae) să promoveze, de asemenea, creșterea economică, prin intermediul transportului și conectivității; să extindă rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) pentru a include Azerbaidjanul;
   (af) în concordanță cu declarația comună a summitului Parteneriatului Estic din 2017, să „analizeze, la momentul oportun, dacă se întrunesc condițiile necesare, deschiderea unui dialog cu Armenia și cu Azerbaidjan privind liberalizarea vizelor, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile pentru o mobilitate bine gestionată și sigură, incluzând punerea în aplicare eficace a acordurilor de facilitare a acordării vizelor și de readmisie încheiate între părți.”
   (ag) să asigure că acordul are o dimensiune parlamentară solidă, care să consolideze actualele dispoziții și mecanisme de cooperare pentru a permite o mai mare contribuție și un control sporit al punerii sale în aplicare, îndeosebi prin stabilirea unei structuri interparlamentare actualizate care să încurajeze dialogul periodic și constructiv dintre Parlamentul European și Parlamentul Azerbaidjanului cu privire la toate aspectele relațiilor noastre, inclusiv punerea în aplicare a acordurilor;
   (ah) să poarte negocierile într-un mod cât mai transparent posibil; să informeze Parlamentul în toate etapele de negociere în concordanță cu articolul 218 alineatul (10) din TFUE, potrivit căruia „Parlamentul European este informat de îndată și pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii”; să furnizeze, de asemenea, Parlamentului texte de negociere, precum și procesele-verbale ale fiecărei runde de negocieri; să reamintească Consiliului că, având în vedere încălcarea articolului 218 alineatul (10) din TFUE în trecut, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a anulat deja deciziile Consiliului privind semnarea și încheierea mai multor acorduri; să țină seama de faptul că aprobarea Parlamentului cu privire la noi acorduri poate fi, de asemenea, suspendată pe viitor, până când Consiliul își îndeplinește obligațiile legale;
   (ai) să se asigure că noul acord nu face obiectul aplicării cu titlu provizoriu decât după ce Parlamentul își dă acordul; să evidențieze faptul că aprobarea noile acorduri și a altor viitoare acorduri de către Parlament poate fi refuzată în cazul în care acest lucru este ignorat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Republicii Azerbaidjan.

(1) JO L 246, 17.9.1999, p. 3.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2017)0440.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0493.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0267.

Ultima actualizare: 20 iulie 2018Notă juridică