Index 
Texte adoptate
Joi, 1 martie 2018 - BruxellesEdiţie definitivă
Data de aplicare a măsurilor de transpunere ale statelor membre ***I
 Acordul bilateral UE-SUA privind măsurile prudențiale referitoare la asigurare și reasigurare ***
 Numirea unei membre a Curții de Conturi - Annemie Turtelboom
 Numirea unui membru al Comitetului unic de rezoluție
 Constituirea unei comisii speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea sarcinilor fiscale (TAX3)
 Definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase și protecția indicațiilor geografice ale acestora ***I
 Schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în ceea ce privește acordurile transfrontaliere care fac obiectul raportării *
 Porumbul modificat genetic 59122 (DAS-59122-7)
 Porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2017/006 ES/Galicia apparel
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2017/007 SE/Ericsson
 Decizia Comisiei de activare a articolului 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește situația din Polonia
 Situația drepturilor fundamentale în UE în 2016
 Perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE
 Raportul privind Uniunea bancară - Raportul anual 2017
 Tăierea surselor de venit ale jihadiștilor – combaterea finanțării terorismului
 Prioritățile UE pentru cea de-a 62-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeii

Data de aplicare a măsurilor de transpunere ale statelor membre ***I
PDF 321kWORD 45k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2016/97 în ceea ce privește data de aplicare a măsurilor de transpunere ale statelor membre (COM(2017)0792 – C8-0449/2017 – 2017/0350(COD))
P8_TA(2018)0044A8-0024/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0792),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 53 alineatul (1) și articolul 62 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8–0449/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 14 februarie 2018, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8–0024/2018),

A.  întrucât, din motive de urgență, se justifică efectuarea votului înainte de expirarea termenului de opt săptămâni prevăzut la articolul 6 din Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 1 martie 2018 în vederea adoptării Directivei (UE) 2018/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2016/97 în ceea ce privește data de aplicare a măsurilor de transpunere ale statelor membre

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Directiva (UE) 2018/411.)


Acordul bilateral UE-SUA privind măsurile prudențiale referitoare la asigurare și reasigurare ***
PDF 240kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului bilateral dintre Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind măsurile prudențiale referitoare la asigurare și reasigurare (08054/2017 – C8-0338/2017 – 2017/0075(NLE))
P8_TA(2018)0045A8-0008/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (08054/2017),

–  având în vedere Acordul bilateral între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii privind măsuri prudențiale referitoare la asigurare și reasigurare (08065/2017),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 114 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0338/2017),

–  având în vedere Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II)(1),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0008/2018),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și al Statelor Unite ale Americii.

(1) JO L 335, 17.12.2009, p. 1.


Numirea unei membre a Curții de Conturi - Annemie Turtelboom
PDF 228kWORD 47k
Decizia Parlamentului European din 1 martie 2018 privind propunerea de numire a lui Annemie Turtelboom ca membră a Curții de Conturi (C8-0008/2018 – 2018/0801(NLE))
P8_TA(2018)0046A8-0027/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0008/2018),

–  având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0027/2018),

A.  întrucât Comisia pentru control bugetar din cadrul Parlamentului a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

B.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din 20 februarie 2018, Comisia pentru control bugetar a audiat candidatul propus de Consiliu ca membru al Curții de Conturi;

1.  emite un aviz favorabil privind numirea de către Consiliu a lui Annemie Turtelboom ca membră a Curții de Conturi;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.


Numirea unui membru al Comitetului unic de rezoluție
PDF 241kWORD 48k
Decizia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la propunerea Comisiei de numire a unui membru al Comitetului unic de rezoluție (N8-0052/2018 – C8-0036/2018 – 2018/0901(NLE))
P8_TA(2018)0047A8-0030/2018

(Aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 14 februarie 2018 de numire a lui Boštjan Jazbec ca membru al Comitetului unic de rezoluție (N8-0052/2018),

–  având în vedere articolul 56 alineatul (6) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010(1),

–  având în vedere articolul 122a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0030/2018),

A.  întrucât articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 prevede că membrii Comitetului unic de rezoluție menționați la articolul 43 alineatul (1) litera (b) din regulament sunt numiți pe baza meritelor, a aptitudinilor, a cunoștințelor lor cu privire la aspecte bancare și financiare, precum și a experienței relevante în domeniul supravegherii și al reglementării financiare și al rezoluției bancare;

B.  întrucât articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 prevede că procedura de selecție respectă principiile echilibrului de gen, al experienței și al calificărilor;

C.  întrucât, în conformitate cu articolul 56 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, la 20 decembrie 2017, Comisia a adoptat o listă de candidați finaliști pentru funcția de membru al Comitetului unic de rezoluție menționată la articolul 43 alineatul (1) litera (b) din respectivul regulament;

D.  întrucât, în conformitate cu articolul 56 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, lista de candidați finaliști a fost transmisă Parlamentului;

E.  întrucât la 14 februarie 2018, Comisia a adoptat o propunere privind numirea lui Boštjan Jazbec ca membru al Comitetului unic de rezoluție și a prezentat-o Parlamentului;

F.  întrucât Comisia sa pentru afaceri economice și monetare a evaluat calificările candidatului propus pentru funcția de membru al Comitetului unic de rezoluție, în special în ceea ce privește condițiile prevăzute la articolul 56 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

G.  întrucât comisia a organizat apoi, la 21 februarie 2018, o audiere a dlui Boštjan Jazbec, în cursul căreia acesta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei,

1.  emite un aviz favorabil privind propunerea Comisiei de numire a lui Boštjan Jazbec ca membru al Comitetului unic de rezoluție pentru o perioadă de cinci ani;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului European, Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 225, 30.7.2014, p. 1.


Constituirea unei comisii speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea sarcinilor fiscale (TAX3)
PDF 253kWORD 49k
Decizia Parlamentului European din 1 martie 2018 privind constituirea și stabilirea responsabilităților, componenței numerice și a duratei mandatului unei comisii speciale pentru nereguli financiare, evaziune fiscală și evitarea sarcinilor fiscale (TAX3) (2018/2574(RSO))
P8_TA(2018)0048B8-0125/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Conferinței președinților,

–  având în vedere Decizia sa din 12 februarie 2015(1) privind constituirea și stabilirea atribuțiilor, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare („comisia specială TAXE 1”),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(2),

–  având în vedere Decizia sa din 2 decembrie 2015(3) privind constituirea și stabilirea atribuțiilor, a componenței numerice și a duratei mandatului Comisiei speciale pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare („comisia specială TAXE 2”),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(4),

–  având în vedere Decizia sa din 8 iunie 2016(5) privind constituirea unei Comisii de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a dreptului Uniunii și administrări defectuoase în aplicarea acestuia în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală, precum și competențele, componența și mandatul comisiei,

–  având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală(6),

–  având în vedere articolul 197 din Regulamentul său de procedură,

1.  decide să constituie o comisie specială pentru nereguli financiare, evaziune fiscală și evitarea sarcinilor fiscale, învestită cu următoarele atribuții:

   (a) să valorifice și să completeze activitatea desfășurată de comisiile speciale TAXE 1 și TAXE 2, axându-se în special pe punerea efectivă în aplicare de către statele membre, Comisie și/sau Consiliu a recomandărilor formulate în rezoluțiile sus-menționate din 25 noiembrie 2015 și 6 iulie 2016, precum și a impactului acestora;
   (b) să valorifice și să completeze activitatea desfășurată de comisia specială de anchetă PANA, axându-se în special pe punerea efectivă în aplicare de către statele membre, Comisie și/sau Consiliu a recomandărilor formulate în rezoluția sus-menționată din 13 decembrie 2017, precum și a impactului acestora;
   (c) să monitorizeze progresul înregistrat de statele membre în combaterea acelor practici fiscale care permit evitarea sarcinilor fiscale și/sau evaziunea fiscală și care dăunează bunei funcționări a pieței unice așa cum se precizează în rezoluțiile sus-menționate din 25 noiembrie 2015 și 6 iulie 2016 și în recomandarea din 13 decembrie 2017;
   (d) să evalueze modul în care normele UE în materie de TVA au fost eludate în cazul „Paradise Papers” și să evalueze, în mod general, impactul fraudei în materie de TVA și regulile de cooperare administrativă în Uniune; și să analizeze schimbul de informații și coordonarea politicilor dintre statele membre și Eurofisc;
   (e) să contribuie la dezbaterea în curs privind impozitarea economiei digitale;
   (f) să evalueze schemele naționale de privilegiile fiscale (cum ar fi programele de acordare a cetățeniei);
   (g) să urmărească îndeaproape lucrările în desfășurare și contribuțiile Comisiei și statelor membre în cadrul instituțiilor internaționale, printre care Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, G20, ONU și GAFI, respectând pe deplin competențele Comisiei pentru afaceri economice și monetare în materie de aspecte legate de fiscalitate;
   (h) să acceseze documentele ce-i sunt necesare în activitatea sa, să întrețină contacte și să organizeze audieri cu instituții internaționale, cu cele europene (printre care Grupul de lucru pentru codul de conduită privind impozitarea întreprinderilor) și cu instituțiile și forumurile naționale, cu parlamentele și guvernele naționale ale statelor membre și ale țărilor terțe, precum și cu reprezentanții comunității științifice, ai întreprinderilor și ai societății civile, inclusiv cu partenerii sociali, în strânsă colaborare cu comisiile permanente; în acest sens, cu utilizarea eficientă a resurselor PE;
   (i) să analizeze și să evalueze practicile de evitare a obligațiilor fiscale în țările terțe, inclusiv impactul asupra țărilor în curs de dezvoltare; să monitorizeze progrese progresele și lacunele existente în ceea ce privește schimbul de informații cu țările terțe în acest domeniu, o atenție deosebită acordându-se teritoriilor dependente ale Coroanei și teritoriilor de peste mări;
   (j) să evalueze studiul Comisiei referitor la procesul de examinare și de includere a țărilor în actul delegat privind țările terțe cu grad ridicat de risc la DCSB;
   (k) să evalueze metodologia, procedura de monitorizare și impactul listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale (lista neagră a UE referitoare la paradisuri fiscale), precum și eliminarea țărilor de pe listă și sancțiunile adoptate față de țările enumerate în listă;
   (l) să examineze consecințele tratatelor fiscale bilaterale încheiate de statele membre;
   (m) să formuleze recomandările pe care le consideră necesare în această privință;

2.  decide că comisia specială ar trebui să ia în considerare în activitatea sa dezvăluirile recente „Paradise Papers” din 5 noiembrie 2017 și orice evoluții relevante în responsabilitatea Comisiei care apar în cursul mandatului său;

3.  decide că această comisie specială va avea 45 membri;

4.  decide că mandatul comisiei speciale este de 12 luni, începând cu data adoptării prezentei decizii.

(1) JO C 310, 25.8.2016, p. 42.
(2) JO C 366, 27.10.2017, p. 51.
(3) JO C 399, 24.11.2017, p. 201.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2016)0310.
(5) JO L 166, 24.6.2016, p. 10.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2017)0491.


Definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase și protecția indicațiilor geografice ale acestora ***I
PDF 934kWORD 93k
Amendamentele Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea și pe etichetele altor produse alimentare și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase (COM(2016)0750 – C8-0496/2016 – 2016/0392(COD))(1)
P8_TA(2018)0049A8-0021/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Măsurile aplicabile băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, la prevenirea practicilor frauduloase, precum și la asigurarea transparenței pieței și a concurenței loiale. Aceste măsuri ar trebui să protejeze reputația pe care băuturile spirtoase produse în Uniune au dobândit-o în cadrul Uniunii și pe piața mondială, ținând în continuare seama de practicile tradiționale utilizate în procesul de producție a băuturilor spirtoase, precum și de cererea tot mai mare privind protecția și informarea consumatorilor. Inovarea tehnologică ar trebui, de asemenea, luată în considerare în ceea ce privește băuturile spirtoase, în cazul în care această inovare duce la îmbunătățirea calității, fără a afecta caracterul tradițional al băuturilor spirtoase în cauză. Producția de băuturi spirtoase este strâns legată de sectorul agricol. Pe lângă faptul că reprezintă un debușeu important pentru sectorul agricol al Uniunii, această legătură este determinantă pentru calitatea și reputația băuturilor spirtoase produse în Uniune. Prin urmare, cadrul de reglementare ar trebui să sublinieze această legătură strânsă cu sectorul agricol.
(3)  Măsurile aplicabile băuturilor spirtoase ar trebui să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, eliminând asimetria informațiilor, la prevenirea practicilor frauduloase, precum și la asigurarea transparenței pieței și a concurenței loiale. Aceste măsuri ar trebui să protejeze reputația pe care băuturile spirtoase produse în Uniune au dobândit-o în cadrul Uniunii și pe piața mondială, ținând în continuare seama de practicile tradiționale utilizate în procesul de producție a băuturilor spirtoase, precum și de cererea tot mai mare privind protecția și informarea consumatorilor. Inovarea tehnologică ar trebui, de asemenea, luată în considerare în ceea ce privește băuturile spirtoase, în cazul în care această inovare duce la îmbunătățirea calității, fără a afecta caracterul tradițional al băuturilor spirtoase în cauză. Producția de băuturi spirtoase este reglementată de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului1a, de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului1b și de Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului1c și este strâns legată de sectorul agricol. Pe lângă faptul că reprezintă un debușeu important pentru sectorul agricol al Uniunii, această legătură este determinantă pentru calitatea, siguranța și reputația băuturilor spirtoase produse în Uniune. Prin urmare, cadrul de reglementare ar trebui să sublinieze această legătură strânsă cu sectorul agroalimentar.
____________________________
1a Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1).
1b Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei (JO L 304, 22.11.2011, p. 18).
1c Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/ 438/CEE a Consiliului (JO L 95, 7.4.2017, p. 1).
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 3 a (nou)
(3a)   Măsurile aplicabile băuturilor spirtoase reprezintă un caz special comparativ cu normele generale prevăzute pentru sectorul agroalimentar. Caracteristicile speciale în acest caz se referă la faptul că metodele de producție tradiționale sunt în continuare păstrate, la legătura strânsă dintre băuturile spirtoase și sectorul agricol, la utilizarea unor produse de înaltă calitate și la angajamentul de a proteja siguranța consumatorului, la care sectorul băuturilor spirtoase promite să nu renunțe niciodată.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Pentru a asigura o abordare mai uniformă în cadrul legislației din domeniul băuturilor spirtoase, prezentul regulament ar trebui să stabilească criterii clare cu privire la definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și la protecția indicațiilor geografice. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să prevadă norme cu privire la folosirea alcoolului etilic sau a distilatelor de origine agricolă la producerea băuturilor alcoolice și cu privire la utilizarea denumirilor de vânzare ale băuturilor spirtoase în prezentarea și pe etichetele produselor alimentare.
(4)  Pentru a asigura o abordare mai uniformă în cadrul legislației din domeniul băuturilor spirtoase, prezentul regulament ar trebui să stabilească criterii clare cu privire la definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase, precum și la protecția indicațiilor geografice, fără a aduce atingere varietății de limbi oficiale și alfabete din Uniune. De asemenea, prezentul regulament ar trebui să prevadă norme cu privire la folosirea alcoolului etilic sau a distilatelor de origine agricolă la producerea băuturilor alcoolice și cu privire la utilizarea denumirilor de vânzare ale băuturilor spirtoase în prezentarea și pe etichetele produselor alimentare.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Este posibil ca, în anumite cazuri, operatorii din sectorul alimentar să aibă obligația sau să dorească să indice originea băuturilor spirtoase pentru a atrage atenția consumatorilor asupra calităților produsului lor. Aceste indicații privind originea ar trebui să respecte criterii armonizate. Prin urmare, ar trebui prevăzute dispoziții specifice privind indicarea țării de origine sau a locului de proveniență în prezentarea și pe etichetele băuturilor spirtoase.
(15)  Este posibil ca, în anumite cazuri, operatorii din sectorul alimentar să aibă obligația sau să dorească să indice originea băuturilor spirtoase pentru a atrage atenția consumatorilor asupra calităților produsului lor. Prin urmare, ar trebui prevăzute dispoziții specifice privind indicarea țării de origine sau a locului de proveniență în prezentarea și pe etichetele băuturilor spirtoase.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  În privința protecției indicațiilor geografice, este important să se ia în considerare, în mod corespunzător, Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Acordul TRIPS”), în special articolele 22 și 23, precum și Acordul General pentru Tarife și Comerț (denumit în continuare „Acordul GATT”) care au fost aprobate prin Decizia 94/800/CE a Consiliului12.
(17)  În privința protecției indicațiilor geografice, este important să se ia în considerare, în mod corespunzător, Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (denumit în continuare „Acordul TRIPS”), în special articolele 22 și 23, precum și Acordul General pentru Tarife și Comerț (denumit în continuare „Acordul GATT”) care au fost aprobate prin Decizia 94/800/CE a Consiliului12. Pentru a consolida protecția și a combate contrafacerea într-un mod mai eficace, această protecție ar trebui să se aplice, de asemenea, și bunurilor care tranzitează teritoriul uniunii vamale.
__________________
__________________
12 Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).
12 Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO L 336, 23.12.1994, p. 1).
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului13 nu se aplică băuturilor spirtoase. Prin urmare, ar trebui stabilite norme privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase. Indicațiile geografice care identifică băuturile spirtoase ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori într-o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice, ar trebui să fie înregistrate de către Comisie.
(18)  Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului13 nu se aplică băuturilor spirtoase. Prin urmare, ar trebui stabilite norme privind protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase. Indicațiile geografice care identifică băuturile spirtoase ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori într-o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputația, metodele tradiționale de prelucrare și de producție sau altă caracteristică a băuturii spirtoase poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice, ar trebui să fie înregistrate de către Comisie.
_________________
_________________
13 Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).
13 Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 18 a (nou)
(18a)  Ar trebui ca băuturile spirtoase cu o indicație geografică care sunt elaborate pe bază de vinuri fără indicație de origine protejată și care sunt înregistrate în conformitate cu prezentul regulament să beneficieze de aceleași instrumente de gestionare referitoare la potențialul de producție ca și cele care sunt disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a.
_______________________
1a Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 671).
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Ar trebui prevăzute proceduri pentru înregistrarea, modificarea și eventuala anulare a indicațiilor geografice ale Uniunii sau ale țărilor terțe, în conformitate cu Acordul TRIPS, recunoscându-se totodată, în mod automat, statutul indicațiilor geografice protejate existente ale Uniunii. Pentru a se asigura coerența normelor procedurale privind indicațiile geografice în toate sectoarele vizate, aceste proceduri pentru băuturile spirtoase ar trebui să fie concepute după modelul procedurilor mai exhaustive și mai bine testate aferente produselor agricole și alimentare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, luându-se totodată în considerare aspectele specifice băuturilor spirtoase. Pentru a se simplifica procedurile de înregistrare și pentru a se garanta că informațiile destinate consumatorilor și operatorilor din sectorul alimentar sunt disponibile în format electronic, ar trebui creat un registru electronic al indicațiilor geografice.
(19)  Ar trebui prevăzute proceduri pentru înregistrarea, modificarea și eventuala anulare a indicațiilor geografice ale Uniunii sau ale țărilor terțe, în conformitate cu Acordul TRIPS, recunoscându-se totodată, în mod automat, statutul indicațiilor geografice înregistrate existente ale Uniunii. Pentru a se asigura coerența normelor procedurale privind indicațiile geografice în toate sectoarele vizate, aceste proceduri pentru băuturile spirtoase ar trebui să fie concepute după modelul procedurilor similare utilizate pentru produsele agricole și alimentare prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, luându-se totodată în considerare aspectele specifice băuturilor spirtoase. Pentru a se simplifica procedurile de înregistrare și pentru a se garanta că informațiile destinate consumatorilor și operatorilor din sectorul alimentar sunt disponibile în format electronic, ar trebui creat un registru electronic transparent, cuprinzător și ușor accesibil al indicațiilor geografice, care să aibă aceeași valoare juridică ca Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008. Indicațiile geografice înregistrate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 ar trebui să fie înregistrate în mod automat de către Comisie. Comisia ar trebui să finalizeze procesul de verificare a indicațiilor geografice enumerate în Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008, în conformitate cu articolul 20 al aceluiași regulament, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Autoritățile statelor membre ar trebui să răspundă de asigurarea respectării prezentului regulament, iar Comisia ar trebui să aibă capacitatea de a monitoriza și verifica respectarea acestuia. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să aibă obligația de a-și pune reciproc la dispoziție informații relevante.
(20)  Menținerea unui standard înalt de calitate este esențială pentru păstrarea reputației și a valorii sectorului băuturilor spirtoase. Autoritățile statelor membre ar trebui să răspundă de asigurarea menținerii standardului prin respectarea prezentului regulament. Cu toate acestea, Comisia ar trebui să aibă capacitatea de a monitoriza și verifica respectarea acestuia, pentru a controla aplicarea sa uniformă. Prin urmare, Comisia și statele membre ar trebui să aibă obligația de a-și pune reciproc la dispoziție informații relevante.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  În cadrul aplicării unei politici în domeniul calității și pentru a permite un nivel ridicat de calitate a băuturilor spirtoase și de diversitate în cadrul acestui sector, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte norme mai stricte decât cele stabilite prin prezentul regulament cu privire la definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase produse pe teritoriul lor.
(21)  În cadrul aplicării unei politici în domeniul calității și pentru a permite un nivel ridicat de calitate a băuturilor spirtoase și de diversitate în cadrul acestui sector, statele membre ar trebui să fie autorizate să adopte norme mai stricte decât cele stabilite prin prezentul regulament cu privire la producția, definirea, prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase produse pe teritoriul lor.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Pentru a se ține seama de evoluția cerințelor consumatorilor, de progresele tehnologice, de evoluția standardelor internaționale în domeniu și de necesitatea de a îmbunătăți condițiile economice de producție și de comercializare, de procedeele tradiționale de învechire și, în cazuri excepționale, de legislația țărilor terțe importatoare, precum și pentru a se garanta protecția indicațiilor geografice, Comisiei ar trebui să-i fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește modificarea sau derogările de la definițiile și cerințele tehnice aferente categoriilor de băuturi spirtoase și de la normele specifice referitoare la unele dintre acestea, menționate în capitolul I din prezentul regulament, la etichetarea și prezentarea la care se face referire în capitolul II din prezentul regulament, la indicațiile geografice menționate în capitolul III din prezentul regulament și la controalele și schimburile de informații prevăzute în capitolul IV din prezentul regulament.
(22)  Pentru a se ține seama de evoluția cerințelor consumatorilor, de progresele tehnologice, de evoluția standardelor internaționale în domeniu și de necesitatea de a îmbunătăți condițiile economice de producție și de comercializare, de procedeele tradiționale de învechire și, în cazuri excepționale, de legislația țărilor terțe importatoare, precum și pentru a se garanta protecția deplină a indicațiilor geografice și luând în considerare importanța practicilor tradiționale, Comisiei ar trebui să-i fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește modificarea sau derogările de la definițiile și cerințele tehnice aferente categoriilor de băuturi spirtoase și de la normele specifice referitoare la unele dintre acestea, menționate în capitolul I din prezentul regulament, la etichetarea și prezentarea la care se face referire în capitolul II din prezentul regulament, la indicațiile geografice menționate în capitolul III din prezentul regulament și la controalele și schimburile de informații prevăzute în capitolul IV din prezentul regulament.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Pentru a se asigura o reacție rapidă la evoluțiile economice și tehnologice în ceea ce privește băuturile spirtoase care intră sub incidența prezentului regulament și pentru care nu există categorii și specificații tehnice, în scopul protejării consumatorilor și a intereselor economice ale producătorilor și al unificării cerințelor referitoare la producție și calitate pentru respectivele băuturi spirtoase, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din tratat în ceea ce privește adăugarea, în anumite condiții, a unor noi categorii de băuturi spirtoase la cele enumerate în părțile I și II din anexa II la prezentul regulament, precum și a specificațiilor tehnice ale acestora.
eliminat
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 – litera d – subpunctul i – partea introductivă
(i)  fie în mod direct, prin utilizarea oricăreia dintre următoarele metode:
(i)  fie în mod direct, prin utilizarea oricăreia dintre următoarele metode, în mod individual sau în combinație:
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 – litera d – subpunctul i – a doua liniuță
—  macerarea sau o prelucrare similară a materialelor vegetale în alcool etilic de origine agricolă, în distilate de origine agricolă sau în băuturi spirtoase sau amestecuri ale acestora în sensul prezentului regulament,
—  macerarea sau o prelucrare similară a materialelor vegetale în alcool etilic de origine agricolă, în distilate de origine agricolă sau în băuturi spirtoase sau combinații ale acestora în sensul prezentului regulament,
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 – litera d – subpunctul i – liniuța 3 – partea introductivă
—  adăugarea la alcoolul etilic de origine agricolă, la distilatele de origine agricolă sau la băuturile spirtoase a oricăruia dintre următoarele elemente:
—  adăugarea la alcoolul etilic de origine agricolă, la distilatele de origine agricolă sau la băuturile spirtoase a unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 – litera d – subpunctul ii – partea introductivă
(ii)  prin adăugarea la o băutură spirtoasă a oricăruia dintre următoarele elemente:
(ii)  prin adăugarea la o băutură spirtoasă a oricăruia dintre următoarele elemente, în mod individual sau în combinație:
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 – litera d – subpunctul ii – liniuța 4 a (nouă)
—  băuturi;
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 3 – partea introductivă
(3)   „amestec” înseamnă o băutură spirtoasă dintre cele enumerate în anexa II partea I sau care corespunde unei indicații geografice, amestecată cu oricare dintre următoarele elemente:
3.   „amestec” înseamnă o băutură spirtoasă dintre cele enumerate în anexa II partea I sau care corespunde unei indicații geografice, amestecată cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 3 – litera ba (nouă)
(ba)  alcool etilic de origine agricolă;
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 4 – partea introductivă
(4)   „termen compus” înseamnă combinația dintre termenii unei denumiri de vânzare a unei băuturi spirtoase prevăzute în anexa II partea I sau termenii unei indicații geografice care descrie o băutură spirtoasă, din care provine întreaga cantitate de alcool a produsului finit, cu oricare dintre următoarele elemente:
4.   „termen compus” înseamnă combinația dintre termenii unei denumiri de vânzare a unei băuturi spirtoase prevăzute în anexa II partea I sau termenii unei indicații geografice care descrie o băutură spirtoasă, din care provine întreaga cantitate de alcool a produsului finit, cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente:
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 6
(6)   „indicație geografică” înseamnă o indicație care identifică o băutură spirtoasă ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori într-o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase respective poate fi atribuită în principal originii sale geografice;
6.   „indicație geografică” înseamnă o denumire care a fost înregistrată în conformitate cu prezentul regulament, care identifică o băutură spirtoasă ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune ori într-o localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputația sau altă caracteristică a băuturii spirtoase respective poate fi atribuită în principal originii sale geografice;
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 7
(7)   „caiet de sarcini” înseamnă un dosar anexat cererii de protecție a unei indicații geografice, care conține specificațiile pe care trebuie să le respecte băutura spirtoasă în cauză;
7.   „caiet de sarcini” înseamnă un dosar anexat cererii de protecție a unei indicații geografice, care conține specificațiile pe care trebuie să le respecte băutura spirtoasă în cauză și care coincide cu „fișa tehnică” prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 110/2008;
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 11 a (nou)
11a.  „grup” înseamnă o grupare de producători, prelucrători sau importatori de băuturi spirtoase care se organizează în mod specific sectorului și generează o cifră de afaceri considerabilă;
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 11 b (nou)
11b.  „de origine agricolă” înseamnă obținut din produsele agricole enumerate în anexa I la TFUE;
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.   Alcoolul folosit la producerea băuturilor alcoolice și la diluarea sau la dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alți aditivi autorizați utilizați la prepararea băuturilor alcoolice trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă.
(1)   Alcoolul folosit la producerea băuturilor spirtoase și la diluarea sau la dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alți aditivi autorizați utilizați la prepararea băuturilor spirtoase trebuie să fie alcool etilic de origine agricolă.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2
2.   Distilatele folosite la producerea băuturilor alcoolice și la diluarea sau la dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alți aditivi autorizați utilizați la prepararea băuturilor alcoolice trebuie să fie exclusiv de origine agricolă.
(2)   Distilatele folosite la producerea băuturilor spirtoase și la diluarea sau la dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alți aditivi autorizați utilizați la prepararea băuturilor spirtoase trebuie să fie exclusiv de origine agricolă.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 a (nou)
(2a)  În cazul comercializării alcoolului etilic sau a distilatelor de origine agricolă, materiile prime din care au fost obținute acestea se menționează în documentele electronice de însoțire.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera e
(e)  sunt îndulcite numai în conformitate cu punctul (3) din anexa I și numai pentru a completa gustul final al produsului.
(e)  nu sunt îndulcite, altfel decât pentru a completa gustul final al produsului. Conținutul maxim de îndulcitori exprimat ca zahăr invertit nu depășește limitele stabilite pentru fiecare categorie în Anexa II.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 – litera e
(e)  să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici ale produselor și în conformitate cu punctul (3) din anexa I și ținând seama de legislația relevantă a statelor membre.
(e)  să fie îndulcite.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3 – litera e
(e)  să fie îndulcite pentru a corespunde anumitor caracteristici specifice ale produselor și în conformitate cu punctul (3) din anexa I.
(e)  să fie îndulcite.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 5
Articolul 5
Articolul 5
Competențe delegate
Competențe delegate
1.   Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 43, acte delegate privind:
(1)   Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 43, acte delegate privind:
(a)   modificarea definițiilor tehnice prevăzute în anexa I;
(a)  modificarea definițiilor tehnice prevăzute în anexa I.
(b)  modificarea cerințelor referitoare la categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa II partea I și a normelor specifice privind anumite băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea II.
Actele delegate menționate la primul paragraf literele (a) și (b) se limitează să răspundă necesităților demonstrate care rezultă din evoluția cerințelor consumatorilor, din progresele tehnologice, din evoluțiile standardelor internaționale relevante sau ale necesităților legate de inovarea în materie de produse.
Actele delegate menționate la primul paragraf litera (a), luând în considerare importanța practicii tradiționale în statele membre, se limitează să răspundă necesităților demonstrate care rezultă din evoluția cerințelor consumatorilor, din progresele tehnologice, din evoluțiile standardelor internaționale relevante sau ale necesităților legate de inovarea în materie de produse.
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 în ceea ce privește adăugarea unor noi categorii de băuturi spirtoase în anexa II.
O nouă categorie poate fi adăugată în următoarele condiții:
(a)  comercializarea unei băuturi spirtoase sub o anumită denumire și în conformitate cu specificațiile tehnice uniforme este necesară din punct de vedere economic și tehnic pentru a proteja interesele consumatorilor și ale producătorilor;
(b)  o băutură spirtoasă deține o cotă semnificativă de piață în cel puțin un stat membru;
(c)  denumirea aleasă pentru noua categorie trebuie să fie o denumire utilizată la scară largă sau, dacă acest lucru nu este posibil, trebuie să fie de natură descriptivă, referindu-se, mai exact, la materia primă utilizată pentru producerea băuturii spirtoase în cauză;
(d)  pentru noua categorie sunt stabilite specificații tehnice bazate pe o evaluare a parametrilor de calitate și de producție existenți, utilizați pe piața Uniunii. În stabilirea specificațiilor tehnice, trebuie să fie respectată legislația Uniunii aplicabilă în domeniul protecției consumatorilor și trebuie să fie luate în considerare standardele internaționale relevante. Aceste specificații tehnice garantează concurența echitabilă între producătorii din Uniune, precum și înalta reputație a băuturilor spirtoase produse în Uniune.
3.   În cazuri excepționale în care legislația țării terțe importatoare impune acest lucru, Comisia este, de asemenea, împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 în ceea ce privește derogările de la cerințele definițiilor tehnice din anexa I, de la cerințele pentru categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa II partea I și de la normele specifice privind anumite băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea II.
(3)   În cazuri excepționale în care legislația țării terțe importatoare impune acest lucru, Comisia este, de asemenea, împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 în ceea ce privește derogările de la cerințele definițiilor tehnice din anexa I, de la cerințele pentru categoriile de băuturi spirtoase prevăzute în anexa II partea I și de la normele specifice privind anumite băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea II.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1 a (nou)
(1a)  Numele de materii prime sau de plante care sunt rezervate ca denumiri ale anumitor categorii de băuturi spirtoase pot fi utilizate pentru denumirea și prezentarea tuturor categoriilor de produse alimentare, inclusiv a băuturilor spirtoase, în măsura în care, în special în cazul băuturilor spirtoase, se garantează faptul că consumatorii nu sunt induși în eroare.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3
3.   În cazul în care o băutură spirtoasă îndeplinește cerințele de la cel puțin una dintre categoriile de băuturi spirtoase 15-47 din anexa II partea I, aceasta poate fi vândută sub una sau mai multe dintre denumirile de vânzare relevante prevăzute la categoriile respective.
(3)   În cazul în care o băutură spirtoasă îndeplinește cerințele de la cel puțin una dintre categoriile de băuturi spirtoase enumerate în anexa II partea I, aceasta poate fi introdusă pe piață sub una sau mai multe dintre denumirile prevăzute la categoriile respective.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 2 – partea introductivă
În cazul în care o denumire de vânzare este completată sau înlocuită în conformitate cu primul paragraf litera (a), indicația geografică menționată la litera respectivă poate fi completată numai:
În cazul în care o denumire juridică este completată sau înlocuită în conformitate cu primul paragraf litera (a), indicația geografică menționată la litera respectivă poate fi completată numai:
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 2 – litera a
(a)  cu termeni aflați deja în uz la 20 februarie 2008, în cazul indicațiilor geografice existente în sensul articolului 34 alineatul (1); sau
(a)  cu termeni aflați deja în uz la 20 februarie 2008, în cazul indicațiilor geografice existente în sensul articolului 34 alineatul (1), inclusiv cu termenii folosiți în mod tradițional în statele membre pentru a arăta că un produs deține o denumire de origine protejată în temeiul legislației naționale; sau
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 4 – paragraful 2 – litera b
(b)  cu termeni indicați în caietul de sarcini al produsului.
(b)  cu oricare dintre termenii acceptați în caietul de sarcini al produsului.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 1 – litera a
(a)  alcoolul utilizat la producerea produselor alimentare provine exclusiv din băuturile spirtoase menționate în termenul compus sau în aluzie (aluzii), cu excepția alcoolului etilic care poate fi prezent în aromele utilizate pentru producerea respectivului produs alimentar; și
(a)  alcoolul utilizat la producerea produselor alimentare provine exclusiv din băuturile spirtoase menționate în termenul compus sau în aluzie (aluzii), cu excepția alcoolului etilic de origine agricolă care poate fi utilizat ca suport de arome în aromele utilizate pentru producerea respectivului produs alimentar; și
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 5
5.   Aluzia la orice categorie de băutură spirtoasă sau indicație geografică, pentru prezentarea unui produs alimentar, nu trebuie să se afle pe același rând cu denumirea de vânzare. Fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (3) al doilea paragraf, pentru prezentarea băuturilor alcoolice, aluziile trebuie scrise cu caractere de dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru scrierea denumirii de vânzare și a termenului compus.
(5)   Fără a aduce atingere articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, aluzia la orice categorie de băutură spirtoasă sau indicație geografică, pentru prezentarea unui produs alimentar, nu trebuie să se afle pe același rând cu denumirea de vânzare. Fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (3) al doilea paragraf din prezentul regulament, pentru prezentarea băuturilor alcoolice, aluziile trebuie scrise cu caractere de dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru scrierea denumirii de vânzare și a termenului compus.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 9 a (nou)
Articolul 9a
Etichetarea în cazul adaosului de alcool
O băutură spirtoasă menționată în categoriile 1-14 din anexa II la care s-a adăugat alcool, astfel cum este definit la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu, poartă denumirea de vânzare de „băutură spirtoasă”. Aceasta nu poate purta o denumire rezervată în categoriile 1-14.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1 – paragraful 1
Un amestec trebuie să poarte denumirea de vânzare „băutură spirtoasă”.
Un amestec trebuie să poarte denumirea de vânzare „băutură spirtoasă”, care se afișează într-un loc ușor vizibil de pe etichetă.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3
3.   Perioada de maturare sau vechimea pot fi specificate în prezentarea sau pe eticheta unei băuturi spirtoase numai în cazul în care se referă la cele mai noi componente alcoolice și cu condiția ca băutura spirtoasă să fi fost învechită sub supravegherea autorităților fiscale ale unui stat membru sau sub o supraveghere care oferă garanții echivalente.
(3)   Perioada de maturare sau vechimea poate fi specificată în prezentarea sau pe eticheta unei băuturi spirtoase numai în cazul în care se referă la cele mai noi componente alcoolice și cu condiția ca toate operațiunile de învechire a băuturii spirtoase să fi avut loc sub supravegherea autorităților fiscale ale unui stat membru sau sub o supraveghere care oferă garanții echivalente. Comisia instituie un registru public care conține lista organismelor desemnate de fiecare stat membru să supravegheze procesul de învechire.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3 a (nou)
(3a)  Atunci când în prezentare sau pe etichetă este indicată o perioadă de maturare sau vechimea unei băuturi spirtoase, aceasta trebuie să fie specificată și în documentul electronic de însoțire.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3 b (nou)
(3b)  Prin derogare de la alineatul (3) din prezentul articol, în cazul brandy-ului care a fost învechit prin sistemul de învechire dinamic sau „criaderas y solera”, învechirea medie, calculată conform descrierii din Anexa IIa, poate fi menționată în prezentare sau pe etichetă doar cu condiția ca învechirea brandy-ului să fi fost supusă unui sistem de monitorizare autorizat de autoritatea competentă. Învechirea medie menționată pe eticheta brandy-ului se exprimă în ani și include o trimitere la sistemul „criaderas y solera”.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
1.   În cazul în care este indicată originea unei băuturi spirtoase, aceasta trebuie să corespundă țării sau teritoriului de origine, în conformitate cu articolul 60 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului16.
(1)   În cazul în care este indicată originea unei băuturi spirtoase, aceasta corespunde locului sau regiunii în care are loc faza procesului de producție a produsului finit care îi conferă băuturii spirtoase caracterul și calitățile sale esențiale.
__________________
16 Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 13 – paragraful 1 a (nou)
Fără a aduce atingere primului paragraf, în cazul băuturilor spirtoase produse în Uniune și destinate exportului, indicațiile geografice și termenii cu caractere cursive din Anexa II pot fi însoțiți de traduceri în cazul în care aceasta este o cerință legală în țara importatoare.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 14
Articolul 14
Articolul 14
Utilizarea unui simbol al Uniunii pentru indicațiile geografice protejate
Utilizarea unui simbol al Uniunii pentru indicațiile geografice
Simbolul Uniunii pentru indicația geografică protejată poate fi utilizat pentru etichetarea și prezentarea băuturilor spirtoase.
Simbolul Uniunii pentru indicațiile geografice protejate adoptate în conformitate cu articolul 12 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 poate fi utilizat pentru prezentarea și etichetarea băuturilor spirtoase cu o indicație geografică.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 16
Articolul 16
Articolul 16
Competențe delegate
Competențe delegate
1.   Pentru a ține seama de evoluția cerințelor consumatorilor, de progresele tehnologice, de evoluția standardelor internaționale în domeniu și de necesitatea de a îmbunătăți condițiile economice de producție și de comercializare, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 cu privire la:
(1)   Pentru a ține seama de evoluția cerințelor consumatorilor, de progresele tehnologice, de evoluția standardelor internaționale în domeniu și de necesitatea de a îmbunătăți condițiile economice de producție și de comercializare, asigurând, în același timp, protecția consumatorilor și ținând seama de practica tradițională, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de completare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 43, cu privire la:
(a)  modificări ale normelor privind mențiunile de pe eticheta băuturilor spirtoase referitoare la termenii compuși sau la aluzii;
(a)  modificări ale normelor privind mențiunile de pe eticheta băuturilor spirtoase referitoare la termenii compuși sau la aluzii;
(b)  modificări ale normelor privind prezentarea și etichetarea amestecurilor; și
(b)  modificări ale normelor privind prezentarea și etichetarea amestecurilor; și
(c)  actualizarea și completarea metodelor de referință ale Uniunii pentru analizarea băuturilor spirtoase.
(c)  actualizarea și completarea metodelor de referință ale Uniunii pentru analizarea băuturilor spirtoase.
2.   Pentru a ține seama de procedeele tradiționale de învechire întrebuințate în statele membre, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 privind derogările de la articolul 11 alineatul (3) în ceea ce privește specificarea unei perioade de maturare sau a vechimii în prezentarea sau pe eticheta unei băuturi spirtoase.
(2)   Pentru a ține seama de procedeele tradiționale de învechire întrebuințate în statele membre, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 privind derogările de la articolul 11 alineatul (3) în ceea ce privește specificarea unei perioade de maturare sau a vechimii în prezentarea sau pe eticheta unei băuturi spirtoase.
3.  În cazuri excepționale în care legislația țării terțe importatoare impune acest lucru, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 în ceea ce privește derogările de la dispozițiile privind prezentarea și etichetarea prevăzute în prezentul capitol.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 1
1.   Indicațiile geografice protejate pot fi utilizate de orice operator care comercializează o băutură spirtoasă produsă în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător al produsului.
(1)   Indicațiile geografice pot fi utilizate de orice operator care comercializează o băutură spirtoasă produsă în conformitate cu caietul de sarcini corespunzător al produsului.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2 – partea introductivă
2.   Indicațiile geografice protejate și băuturile spirtoase care utilizează denumirile protejate respective în conformitate cu caietul de sarcini al produsului sunt protejate împotriva:
(2)   Indicațiile geografice și băuturile spirtoase care utilizează denumirile protejate respective în conformitate cu caietul de sarcini al produsului sunt protejate împotriva:
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2 – litera a – punctul i
(i)  de produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini al denumirii protejate; sau
(i)  de produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini al denumirii protejate, inclusiv în cazul în care aceste produse sunt folosite ca ingredient; sau
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2 – litera b
(b)  utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau a serviciului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă sau însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitație”, „gust”, „similar” sau altele asemenea;
(b)  utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau a serviciului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă sau însoțită de expresii precum „stil”, „tip”, „fel”, „metodă”, „manieră”, „imitație”, „gust”, „similar” sau altele asemenea, inclusiv în cazul în care aceste produse sunt folosite ca ingredient;
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2 – litera c
(c)  oricărei alte mențiuni false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care apare pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele referitoare la produsul în cauză, precum și împotriva ambalării produsului într-un recipient care ar putea crea o impresie eronată cu privire la originea acestuia;
(c)  oricărei alte mențiuni false sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura, ingredientele sau calitățile esențiale ale produsului, utilizate în prezentarea sau etichetarea produsului, care ar putea crea o impresie eronată cu privire la originea acestuia;
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
3.   Indicațiile geografice protejate nu devin generice în Uniune în sensul articolului 32 alineatul (1).
(3)   Indicațiile geografice nu devin generice în Uniune în sensul articolului 32 alineatul (1).
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3 a (nou)
(3a)  Protecția indicațiilor geografice menționate la alineatul (2) se aplică, de asemenea, produselor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii, fără a fi puse în liberă circulație în Uniune.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 4
4.   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a opri utilizarea ilegală a indicațiilor geografice protejate, la care se face referire la alineatul (2).
(4)   Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a opri utilizarea ilegală a indicațiilor geografice la care se face referire la alineatul (2).
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 4 a (nou)
(4a)  Statele membre pot pune în aplicare dispozițiile prevăzute la articolele 61-72 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole, în cazul zonelor în care se produc vinuri potrivite pentru producția de băuturi spirtoase cu indicație geografică. În sensul respectivelor dispoziții, zonele respective pot fi tratate ca zone în care pot fi produse vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 19 – paragraful 1 – litera e
(e)  descrierea metodei de obținere a băuturii spirtoase și, după caz, a metodelor locale autentice și invariabile, precum și a informațiilor privind ambalarea, atunci când grupul solicitant oferă o justificare suficientă, legată de produs, cu privire la motivele pentru care a stabilit că ambalarea trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată în scopul de a păstra calitatea, de a garanta originea sau de a asigura controlul, ținând seama de legislația Uniunii, în special de legislația privind libera circulație a mărfurilor și libera furnizare a serviciilor;
(e)  descrierea metodei de producere a băuturii spirtoase și, după caz, a metodelor locale autentice și invariabile, precum și a informațiilor privind ambalarea, atunci când solicitantul sau grupul solicitant (denumiți în continuare în mod colectiv „solicitantul”) oferă o justificare suficientă, legată de produs, cu privire la motivele pentru care a stabilit că ambalarea trebuie să aibă loc în aria geografică delimitată în scopul de a păstra calitatea, de a garanta originea sau de a asigura controlul, ținând seama de legislația Uniunii, în special de legislația privind libera circulație a mărfurilor și libera furnizare a serviciilor;
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 19 – paragraful 1 – litera f
(f)  informații detaliate care atestă legătura dintre o anumită calitate, reputația sau o altă caracteristică a produsului și aria geografică menționată la litera (d);
(f)  detalii care să justifice legătura cu mediul geografic sau cu originea geografică;
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera a
(a)  denumirile și adresele grupului solicitant și ale autorităților sau, dacă sunt disponibile, ale organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini;
(a)  denumirile și adresele solicitantului și ale autorităților sau, dacă sunt disponibile, ale organismelor care verifică respectarea dispozițiilor caietului de sarcini;
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera c – subpunctul i
(i)  elementele principale ale caietului de sarcini: denumirea, descrierea băuturii spirtoase, inclusiv, după caz, normele specifice aplicabile ambalării și etichetării, precum și o definiție concisă a ariei geografice;
(i)  elementele principale ale caietului de sarcini: denumirea, categoria, descrierea băuturii spirtoase, inclusiv, după caz, normele specifice aplicabile ambalării și etichetării, precum și o definiție concisă a ariei geografice;
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 2 – litera a
(a)  denumirea și adresa grupului solicitant;
(a)  denumirea și adresa solicitantului;
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 2 – litera c
(c)  o declarație a statului membru care să precizeze că acesta consideră că cererea care a fost depusă de grup și care este eligibilă pentru o decizie favorabilă îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul regulament și respectă dispozițiile adoptate în temeiul acestuia;
(c)  o declarație a statului membru care să precizeze că acesta consideră că cererea care a fost depusă de solicitant și care este eligibilă pentru o decizie favorabilă îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul regulament și respectă dispozițiile adoptate în temeiul acestuia;
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 1 – paragraful 3
O cerere comună este prezentată Comisiei de către un stat membru implicat sau de către un grup de solicitanți dintr-o țară terță implicată, direct sau prin intermediul autorităților din respectiva țară terță. Cererea comună include declarația menționată la articolul 20 alineatul (2) litera (c) din partea tuturor statelor membre în cauză. Cerințele prevăzute la articolul 20 trebuie să fie îndeplinite în toate statele membre și țările terțe implicate.
O cerere comună este prezentată Comisiei de către un stat membru implicat sau de către un solicitant dintr-o țară terță implicată, direct sau prin intermediul autorităților din respectiva țară terță. Cererea comună include declarația menționată la articolul 20 alineatul (2) litera (c) din partea tuturor statelor membre în cauză. Cerințele prevăzute la articolul 20 trebuie să fie îndeplinite în toate statele membre și țările terțe implicate.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 21 – alineatul 5
5.   În cazul în care se referă la o arie geografică situată într-o țară terță, cererea se adresează Comisiei fie direct, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză.
(5)   În cazul în care se referă la o arie geografică situată într-o țară terță, cererea se adresează Comisiei prin intermediul autorităților țării terțe în cauză.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 22
Articolul 22
eliminat
Protecție națională tranzitorie
1.  Doar cu titlu provizoriu, un stat membru poate acorda protecție unei denumiri, în temeiul prezentului regulament, la nivel național, cu efect de la data transmiterii cererii către Comisie.
2.  Protecția națională încetează la data la care se ia o decizie privind înregistrarea, în temeiul prezentului regulament, sau atunci când cererea este retrasă.
3.  Atunci când o denumire nu este înregistrată în temeiul prezentului capitol, consecințele acestei protecții naționale sunt exclusiv responsabilitatea statului membru respectiv.
4.  Măsurile adoptate de statele membre în temeiul alineatului (1) nu produc efecte decât pe plan național și nu afectează comerțul în interiorul Uniunii sau comerțul internațional.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 1
1.   Comisia examinează, prin mijloace adecvate, eventualele cereri primite în temeiul articolului 21, pentru a verifica dacă sunt justificate și dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în prezentul capitol. Această examinare nu ar trebui să dureze mai mult de 12 luni. În cazul în care această perioadă este depășită, Comisia îi comunică în scris solicitantului motivele întârzierii.
(1)   Comisia examinează, prin mijloace adecvate, eventualele cereri primite în temeiul articolului 21, pentru a verifica dacă sunt justificate și dacă îndeplinesc condițiile prevăzute în prezentul capitol. Această examinare constă dintr-o verificare prin care se determină că cererea nu conține erori vădite și, ca regulă generală, nu trebuie să dureze mai mult de șase luni. În cazul în care această perioadă este depășită, Comisia îi comunică imediat în scris solicitantului motivele întârzierii.
Cel puțin în fiecare lună, Comisia publică lista denumirilor care au făcut obiectul unei cereri de înregistrare, precum și data depunerii acestora.
Cel puțin în fiecare lună, Comisia publică lista denumirilor care au făcut obiectul unei cereri de înregistrare, precum și data depunerii acestora.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 1
1.   Atunci când, pe baza informațiilor puse la dispoziția sa în urma examinării efectuate în temeiul articolului 23 alineatul (1) primul paragraf, Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru înregistrare, aceasta adoptă acte de punere în aplicare pentru respingerea cererii. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).
(1)   Atunci când, pe baza informațiilor puse la dispoziția sa în urma examinării efectuate în temeiul articolului 23 alineatul (1) primul paragraf, Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru înregistrare, aceasta adoptă acte delegate de completare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 43, pentru respingerea cererii.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2
2.   În cazul în care nu primește niciun act de opoziție sau nicio declarație de opoziție motivată admisibilă în temeiul articolului 24, Comisia adoptă, fără aplicarea procedurii menționate la articolul 44 alineatul (2), acte de punere în aplicare pentru înregistrarea denumirii.
(2)   În cazul în care nu primește niciun act de opoziție sau nicio declarație de opoziție motivată admisibilă în temeiul articolului 24, Comisia adoptă acte delegate de completare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 43, pentru înregistrarea denumirii.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 3 – litera a
(a)  în cazul în care s-a ajuns la un acord, înregistrează denumirea prin intermediul unor acte de punere în aplicare adoptate fără aplicarea procedurii menționate la articolul 44 alineatul (2) și, dacă este necesar, modifică informațiile publicate în temeiul articolului 23 alineatul (2), dacă modificările nu sunt substanțiale; sau
(a)  în cazul în care s-a ajuns la un acord, adoptă acte delegate de completare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 43, pentru înregistrarea denumirii și, dacă este necesar, modifică informațiile publicate în temeiul articolului 23 alineatul (2), dacă modificările nu sunt substanțiale; sau
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 3 – litera b
(b)  în cazul în care nu s-a ajuns la un acord, adoptă acte de punere în aplicare prin care decide în privința înregistrării. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).
(b)  în cazul în care nu s-a ajuns la un acord, adoptă acte delegate de completare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 43, prin care decide în privința înregistrării.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
În cazul în care se aplică legislația națională, cererea urmează procedura prevăzută în legislația națională.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 3
3.   Examinarea cererii vizează modificarea propusă.
(3)   Examinarea cererii ține seama doar de modificarea propusă.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 29 – paragraful 1 – partea introductivă
Din proprie inițiativă sau la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care are un interes legitim, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să anuleze înregistrarea unei indicații geografice, în următoarele cazuri:
Din proprie inițiativă sau la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care are un interes legitim, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de completare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 43, pentru a anula înregistrarea unei indicații geografice, în următoarele cazuri:
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 29 – paragraful 1 – litera b
(b)  atunci când nu a fost introdus pe piață niciun produs sub indicația geografică respectivă timp de cel puțin șapte ani.
(b)  atunci când nu a fost introdus pe piață niciun produs sub indicația geografică respectivă timp de cel puțin șapte ani consecutivi.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 29 – paragraful 3
Actele de punere în aplicare menționate la primul paragraf se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).
eliminat
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 29 – paragraful 3 a (nou)
Actele de anulare a înregistrării indicațiilor geografice se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 1
Comisia adoptă, fără aplicarea procedurii menționate la articolul 44 alineatul (2), acte de punere în aplicare privind instituirea și menținerea la zi a unui registru electronic public al indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase recunoscute în cadrul acestui sistem (denumit în continuare „registrul”).
Comisia adoptă acte delegate de completare a prezentului regulament în conformitate cu articolul 43, privind instituirea și menținerea la zi a unui registru electronic public al indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase recunoscute în cadrul acestui sistem (denumit în continuare „registrul”), care înlocuiește și are aceeași valoare juridică ca anexa III la Regulamentul (CE) nr. 110/2008. Registrul [se inserează o notă de subsol cu un link direct la website-ul relevant] furnizează acces direct la toate caietele de sarcini pentru băuturile spirtoase înregistrate ca indicații geografice.
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 2
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare de stabilire a unor norme detaliate privind forma și conținutul registrului. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate de completare a prezentului Regulament, în conformitate cu articolul 43 care stabilește norme detaliate privind forma și conținutul registrului.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 3
Indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase produse în țări terțe care sunt protejate în Uniune în temeiul unui acord internațional la care Uniunea este parte contractantă pot fi introduse în registru ca indicații geografice protejate.
Indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase produse în țări terțe care sunt protejate în Uniune în temeiul unui acord internațional la care Uniunea este parte contractantă pot fi introduse în registru ca indicații geografice, numai după ce Comisia a adoptat un act delegat în acest sens.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 3 a (nou)
(3a)  Protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase care este în conformitate cu articolul 2 din prezentul regulament nu aduce atingere indicațiilor geografice și a denumirilor de origine protejate ale produselor definite la articolul 93 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 32 – alineatul 3
3.   O denumire nu este protejată ca indicație geografică în cazul în care etapele de producție sau de preparare care sunt obligatorii pentru categoria respectivă de băuturi spirtoase nu se desfășoară în zona geografică relevantă.
(3)   O denumire nu este protejată ca indicație geografică în cazul în care etapele care sunt obligatorii pentru categoria respectivă de băuturi spirtoase nu se desfășoară în zona geografică relevantă.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 34
Articolul 34
Articolul 34
Competențele de executare în ceea ce privește indicațiile geografice protejate existente
Competențe în ceea ce privește indicațiile geografice existente
1.  Fără a aduce atingere alineatului (2), indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase protejate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 sunt protejate în mod automat ca indicații geografice în temeiul prezentului regulament. Comisia le înscrie în registru.
Indicațiile geografice ale băuturilor spirtoase protejate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008 sunt protejate în mod automat ca indicații geografice în temeiul prezentului regulament. Comisia le înscrie în registru.
2.  Pentru o perioadă de până la doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, Comisia poate decide din proprie inițiativă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, să anuleze protecția indicațiilor geografice menționate la articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. 110/2008 dacă acestea nu sunt în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) punctul 6. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 44 alineatul (2).
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
(b)  organismul de control, în sensul articolului 2 al doilea paragraf punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului19, care acționează în calitate de organism de certificare a produselor.
(b)  organismul delegat în sensul articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului19, care acționează în calitate de organism de certificare a produselor.
__________________
__________________
19 Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (JO L 165, 30.4.2004, p. 1).
19 Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1069/2009, (CE) nr. 1107/2009, (UE) nr. 1151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 și (UE) 2016/2031 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 și (CE) nr. 1099/2009 ale Consiliului și a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE și 2008/120/CE ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 și (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE și 97/78/CE ale Consiliului și a Deciziei 92/ 438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale) (JO L 95,7.4.2017, p. 1).
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 1 – paragraful 2
Fără a aduce atingere legislației naționale a statelor membre, costurile aferente acestei verificări a conformității cu caietul de sarcini sunt suportate de către operatorii din sectorul produselor alimentare care fac obiectul controalelor în cauză.
Fără a aduce atingere legislației naționale a statelor membre, costurile aferente acestei verificări a conformității cu caietul de sarcini sunt suportate de către operatorii care fac obiectul controalelor în cauză.
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 5
5.   Autoritățile sau organismele competente menționate la alineatele (1) și (2), responsabile cu verificarea conformității indicației geografice protejate cu caietul de sarcini, trebuie să fie obiective și imparțiale. Acestea trebuie să dispună de personal calificat și de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.
(5)   Autoritățile sau organismele competente menționate la alineatele (1) și (2), responsabile cu verificarea conformității indicației geografice cu caietul de sarcini, trebuie să fie obiective și imparțiale. Acestea trebuie să dispună de personal calificat și de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 37 – alineatul 1
1.   Procedurile și cerințele prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 882/2004 se aplică mutatis mutandis controalelor prevăzute la articolele 35 și 36 din prezentul regulament.
(1)   Procedurile și cerințele prevăzute de Regulamentul (UE) 2017/625 se aplică mutatis mutandis controalelor prevăzute la articolele 35 și 36 din prezentul regulament.
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 37 – alineatul 2
2.   Statele membre se asigură că activitățile de control al obligațiilor prevăzute în prezentul capitol sunt incluse într-o secțiune separată a planurilor naționale multianuale de control, în conformitate cu articolele 41-43 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004.
(2)   Statele membre se asigură că activitățile de control al obligațiilor prevăzute în prezentul capitol sunt incluse într-o secțiune separată a planurilor naționale multianuale de control, în conformitate cu articolele 109-111 din Regulamentul (UE) 2017/625.
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 37 – alineatul 3
3.   Rapoartele anuale menționate la articolul 44 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 cuprind, într-o secțiune separată, informațiile menționate la articolul respectiv privind controlul obligațiilor prevăzute de prezentul regulament.
(3)   Rapoartele anuale menționate la articolul 113 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/625 cuprind, într-o secțiune separată, informațiile menționate la articolul respectiv privind controlul obligațiilor prevăzute de prezentul regulament.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 38
Articolul 38
Articolul 38
Competențe delegate
Competențe delegate
1.  Pentru a ține seama de caracteristicile specifice ale producției din aria geografică delimitată, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 43 privind:
(a)  criteriile suplimentare pentru delimitarea ariei geografice; și
(b)  restricțiile și derogările referitoare la producția din aria geografică delimitată.
2.  Pentru a asigura calitatea și trasabilitatea produselor, Comisia poate să prevadă, prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 43, condițiile în care caietul de sarcini al produsului poate include informații privind ambalarea, astfel cum se menționează la articolul 19 litera (e), sau orice norme specifice de etichetare, astfel cum se menționează la articolul 19 (h).
3.   Pentru a garanta drepturile sau interesele legitime ale producătorilor sau ale operatorilor din sectorul produselor alimentare, Comisia poate, prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 43, să definească:
(3)   Pentru a garanta drepturile sau interesele legitime ale producătorilor sau ale operatorilor, Comisia poate, prin intermediul unor acte delegate adoptate în conformitate cu articolul 43, să definească:
(a)  în ce cazuri un producător individual poate solicita protecția unei indicații geografice;
(a)  în ce cazuri un producător individual poate solicita protecția unei indicații geografice;
(b)  condițiile care trebuie respectate în cazul unei cereri de protecție a unei indicații geografice, procedurile prealabile la nivel național, examinarea de către Comisie, procedura de opoziție și anularea indicațiilor geografice, inclusiv în cazul în care aria geografică include mai multe țări.
(b)  condițiile care trebuie respectate în cazul unei cereri de protecție a unei indicații geografice, procedurile prealabile la nivel național, examinarea de către Comisie, procedura de opoziție și anularea indicațiilor geografice, inclusiv în cazul în care aria geografică include mai multe țări.
4.   Pentru a garanta caracterul relevant și succint al informațiilor conținute în caietul de sarcini, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 43, acte delegate de stabilire a unor norme care limitează informațiile incluse în caietul de sarcini, atunci când această limitare este necesară pentru a evita cererile de înregistrare excesiv de voluminoase.
(4)   Pentru a garanta caracterul relevant și succint al informațiilor conținute în caietul de sarcini, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 43, acte delegate de stabilire a unor norme care limitează informațiile incluse în caietul de sarcini, atunci când această limitare este necesară pentru a evita cererile de înregistrare excesiv de voluminoase.
5.   Pentru a facilita procesul administrativ aferent cererilor de modificare, inclusiv în cazurile în care modificarea constă într-o modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a impunerii unor măsuri sanitare și fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice sau ca urmare a unor dezastre naturale sau condiții meteorologice nefavorabile recunoscute oficial de autoritățile competente, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, pentru a stabili condiții și cerințe pentru procedura aplicată modificărilor, care trebuie să fie aprobate atât de statele membre, cât și de Comisie.
(5)   Pentru a facilita procesul administrativ aferent cererilor de modificare, inclusiv în cazurile în care modificarea constă într-o modificare temporară a caietului de sarcini ca urmare a impunerii unor măsuri sanitare și fitosanitare obligatorii de către autoritățile publice sau ca urmare a unor dezastre naturale sau condiții meteorologice nefavorabile recunoscute oficial de autoritățile competente, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, pentru a stabili condiții și cerințe pentru procedura aplicată modificărilor, care trebuie să fie aprobate atât de statele membre, cât și de Comisie.
6.   Pentru a preveni utilizarea ilegală a indicațiilor geografice, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, referitoare la măsurile adecvate care trebuie să fie puse în aplicare de către statele membre în acest sens.
(6)   Pentru a preveni utilizarea ilegală a indicațiilor geografice, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, referitoare la măsurile adecvate care trebuie să fie puse în aplicare de către statele membre în acest sens.
7.   Pentru a asigura eficiența controalelor prevăzute în prezentul capitol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, referitoare la măsurile necesare cu privire la notificarea autorităților competente de către operatorii din sectorul produselor alimentare.
(7)   Pentru a asigura eficiența controalelor prevăzute în prezentul capitol, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 43, referitoare la măsurile necesare cu privire la notificarea autorităților competente de către operatori.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 40 – alineatul 1
1.   Statele membre sunt responsabile cu controalele privind băuturile spirtoase. Ele iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament și desemnează autoritățile competente responsabile cu respectarea dispozițiilor prezentului regulament.
(1)   Statele membre sunt responsabile cu controalele privind băuturile spirtoase, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625. Ele iau măsurile necesare pentru a asigura respectarea prezentului regulament și desemnează autoritățile competente responsabile cu respectarea dispozițiilor prezentului regulament.
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 43 – alineatul 2
2.   Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolele 5, 16, 38, 41 și 46 alineatul (2), se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată, începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.
(2)   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 5, 16, 27, 29, 30, 38, 41 și la articolul 46 alineatul (2) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani începând de la ... [JO: a se introduce data de intrare în vigoare a prezentului regulament]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 46 – alineatul 3 – paragraful 1
3.  Articolele 19-23, 28 și 29 se aplică cererilor de protecție, de modificare și de anulare depuse după data aplicării prezentului regulament.
3.  Articolele 19-23, 28 și 29 se aplică cererilor de protecție, de modificare și de anulare depuse după data aplicării prezentului regulament. Referirea la caietele de sarcini, astfel cum sunt definite acestea la articolul 2 alineatul (1) punctul 7, este înțeleasă ca incluzând și fișele tehnice ale băuturilor spirtoase protejate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 110/2008, după caz și, în special, în ceea ce privește prezentul articol și articolele 18, 28, 29, 35, 38 și 39 din prezentul regulament.
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
1a.  „De origine agricolă” înseamnă obținut din produse agricole enumerate în anexa I la TFUE.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)
1b.  „Distilare” înseamnă procesul care presupune trecerea unui amestec alcoolic de substanțe sau a unui lichid alcoolic în stare de vapori prin fierbere, urmată de condensarea (lichefiere) vaporilor obținuți. Prin acest proces termic se urmărește fie separarea substanțelor din amestecul inițial, fie îmbunătățirea anumitor caracteristici organoleptice ale lichidului alcoolic. În funcție de categoria de produse, de metoda de producție sau de echipamentul de distilare utilizat, distilarea este simplă sau continuă.
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 2 – paragraful 2
În cazul în care se face referire la materiile prime utilizate, distilatul trebuie să fie obținut exclusiv din materiile prime respective.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)
2a.  În contextul prezentului regulament, termenul generic „distilare” desemnează atât o singură distilare, cât și distilarea multiplă sau redistilarea.
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 3 – litera ea (nouă)
(ea)   ștevie;
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 3 – litera f
(f)  orice alți carbohidrați naturali care au un efect similar cu cel al produselor menționate la literele (a)-(e).
(f)  orice alte substanțe naturale sau materii prime agricole care au un efect similar cu cel al produselor menționate la literele (a)-(e).
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 4
(4)   „Adaos de alcool” înseamnă adăugarea de alcool etilic de origine agricolă sau de distilate de origine agricolă sau ambele la o băutură spirtoasă.
4.   „Adaos de alcool” înseamnă adăugarea de alcool etilic de origine agricolă sau de distilate de origine agricolă sau ambele la o băutură spirtoasă. Folosirea de alcool de origine agricolă pentru diluarea sau dizolvarea coloranților, a aromelor sau a oricăror alți aditivi autorizați utilizați la prepararea băuturilor spirtoase nu este considerată adaos de alcool.
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 8 a (nou)
8a.   „Aromatizare” înseamnă adăugarea de arome sau ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante la prepararea unei băuturi spirtoase.
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 14
(14)   „Colorare” înseamnă folosirea, la prepararea băuturilor spirtoase, a unuia sau a mai multor coloranți în sensul definiției de la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.
14.   „Colorare” înseamnă folosirea, la producerea băuturilor spirtoase, a unuia sau a mai multor coloranți în sensul definiției de la punctul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 16 a (nou)
16a.   „Locul de fabricație” înseamnă localitatea sau regiunea în care are loc etapa din procesul de elaborare a produsului finit care îi conferă băuturii caracterul și calitățile sale definitorii esențiale.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 1 – punctul 16 b (nou)
16b.   „Desemnare” înseamnă termenii utilizați pe etichetă, în prezentare și pe ambalaj; în documentele de însoțire a transportului unei băuturi; în documentele comerciale, în special pe facturi și pe notele de livrare; precum și în materialele publicitare pentru această băutură.
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 1 – litera a – punctul ii
(ii)  o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. Această băutură spirtoasă poate fi introdusă pe piață cu mențiunea „agricol” adăugată denumirii de vânzare „rom”, însoțită de orice indicație geografică înregistrată a departamentelor franceze de peste mări și a Regiunii Autonome Madeira.
(ii)  o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin fermentarea alcoolică și distilarea sucului de trestie de zahăr, care prezintă caracteristicile aromatice specifice romului și care are un conținut de substanțe volatile mai mare sau egal cu 225 de grame per hectolitru de alcool 100 % vol. Această băutură spirtoasă poate fi introdusă pe piață cu mențiunea „agricol” adăugată numelui legal „rom” doar dacă este însoțită de una din indicațiile geografice înregistrate ale departamentelor franceze de peste mări și ale Regiunii Autonome Madeira.
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 1 – litera fa (nouă)
(fa)  romul poate fi îndulcit cu o doză maximă de 20 de grame per litru de produs final, exprimată în zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 2 – titlu
2.  Whisky sau Whiskey
2.  Whisky sau Whiskey
(Cuvintele „Whisky sau Whiskey” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 2 – litera c
(c)  Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 54 din anexa I, diluat sau nu.
(c)  Nu are adaos de alcool, în sensul definiției de la punctul 4 din anexa I, diluat sau nu.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 2 – litera d
(d)  Whisky sau whiskey nu este îndulcit sau aromatizat și nici nu conține alți aditivi în afară de caramelul obișnuit, utilizat drept colorant.
(d)  Whisky sau whiskey nu este îndulcit sau aromatizat și nici nu conține alți aditivi în afară de caramelul obișnuit (E150a), utilizat drept colorant.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 3 – litera b
(b)  Cu excepția băuturii spirtoase „Korn”, tăria alcoolică minimă în volume a rachiului din cereale este de 37 %.
(b)  Cu excepția băuturii spirtoase „Korn”, tăria alcoolică minimă în volume a rachiului din cereale este de 35 %.
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 3 – litera fa (nouă)
(fa)  Rachiul din cereale poate fi îndulcit cu până la 10 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 4 – litera d
(d)  Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
(d)  Rachiul de vin nu este aromatizat. Aceasta nu exclude adaosul de substanțe utilizate în mod tradițional în producție. Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 43, pentru a specifica substanțele autorizate la nivelul Uniunii Europene, pornind de la procesele tradiționale de producție din statele membre individuale.
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 4 – litera fa (nouă)
(fa)  Rachiul de vin poate fi îndulcit cu până la 20 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final;
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 4 – litera fb (nouă)
(fb)  termenul „Branntwein” utilizat în legătură cu „oțet” este permis în continuare pentru descrierea, prezentarea și etichetarea unui tip de oțet.
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 5 – titlu
5.  Brandy sau Weinbrand
5.  Brandy sau Weinbrand
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 5 – litera d
(d)  Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
(d)  Brandy sau Weinbrand nu este aromatizat. Aceasta nu exclude adaosul de substanțe utilizate în mod tradițional în producție. Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 43, pentru a specifica substanțele autorizate la nivelul Uniunii, pornind de la procesele tradiționale de producție din statele membre individuale.
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 5 – litera ea (nouă)
(ea)  Brandy-ul sau Weinbrand-ul poate fi îndulcit cu până la 35 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
(Cuvintele „Brandy-ul sau Weinbrand-ul” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 6 – litera ea (nouă)
(ea)  Rachiul de tescovină de struguri sau tescovina de struguri poate fi îndulcit cu până la 20 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 7 – litera a – punctul iv
(iv)  conținutul maxim de acid cianhidric este de 7 grame per hectolitru de alcool 100 % vol., în cazul rachiului de tescovină de fructe sâmburoase;
(iv)  conținutul maxim de acid cianhidric este de 1 gram per hectolitru de alcool 100 % vol., în cazul rachiului de tescovină de fructe sâmburoase; în cazul rachiurilor de tescovină de fructe sâmburoase, conținutul de carbamat de etil nu depășește 1 mg/l de produs finit.
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 7 – litera fa (nouă)
(fa)  Rachiul de tescovină de fructe poate fi îndulcit cu până la 20 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 8 – titlu
8.  Rachiu de stafide sau raisin brandy
8.  Rachiu de stafide sau raisin brandy
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 8 – litera ea (nouă)
(ea)  Rachiul de stafide sau raisin brandy poate fi îndulcit cu până la 20 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
(cuvintele „raisin brandy” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 9 – litera a – punctul iv
(iv)  în cazul rachiurilor de fructe sâmburoase, are un conținut de acid cianhidric care nu depășește 7 grame per hectolitru de alcool 100 % vol..
(iv)  în cazul rachiurilor de fructe sâmburoase, nu se depășește un conținut de acid cianhidric de 1 gram per hectolitru de alcool 100 % vol. În cazul rachiurilor de tescovină de fructe sâmburoase, conținutul de carbamat de etil nu depășește 1 mg/l de produs finit.
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 9 – litera b – punctul iia (nou)
(iia)  – sorb (Sorbus torminalis (L.) Crantz),
–  Scoruș (Sorbus domestica L.),
–  măceșe (Rosa canina L.),
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 9 – litera f – paragraful 3 a (nou)
Ca alternativă, denumirea de vânzare „Obstler” poate fi utilizată pentru rachiul de fructe obținut exclusiv din soiuri diferite de mere, pere sau ambele.
(cuvântul „Obstler” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 9 – litera h
(h)  Când două sau mai multe soiuri de fructe, bace sau legume sunt distilate împreună, produsul se comercializează sub denumirea „rachiu de fructe” sau „rachiu de legume”, după caz. Această mențiune poate fi completată cu denumirea fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate.
(h)  Când două sau mai multe soiuri de fructe, bace sau legume sunt distilate împreună, produsul se comercializează sub denumirea „rachiu de fructe și legume”, dacă în soiurile distilate împreună predomină fructele sau bacele sau „rachiu de legume și fructe”, dacă în soiurile distilate împreună predomină legumele. Această mențiune poate fi completată cu denumirea fiecărei specii de fructe, bace sau legume, în ordinea descrescătoare a cantităților utilizate;
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 9 – litera ha (nouă)
(ha)  Rachiul de fructe poate fi îndulcit cu până la 18 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 10 – litera d
(d)  Nici rachiul de cidru de mere, nici rachiul de cidru de pere nu este aromatizat.
(d)  Nici rachiul de cidru de mere, nici rachiul de cidru de pere nu este aromatizat. Totuși, aceasta nu exclude metodele tradiționale de producție.
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 10 – litera ea (nouă)
(ea)  Rachiul de cidru de mere și rachiul de cidru de pere pot fi îndulcite cu până la 15 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 11 – litera fa (nouă)
(fa)  Băutura spirtoasă pe bază de miere poate fi îndulcită cu până la 20 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 12 – titlu
12.  Hefebrand
12.  Hefebrand sau rachiu de drojdie
(cuvintele „sau rachiu de drojdie” trebuie să apară doar cu caractere aldine în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 12 – litera a
(a)  Hefebrand sau rachiul de drojdie este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a drojdiei de vin sau de fructe fermentate.
(a)  Hefebrand sau rachiul de drojdie este o băutură spirtoasă produsă exclusiv prin distilarea la mai puțin de 86 % vol. a drojdiei de vin sau a drojdiei de fructe fermentate.
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 12 – litera fa (nouă)
(fa)  Hefebrand sau rachiul de drojdie poate fi îndulcit cu până la 20 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
(cuvântul „Hefebrand” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 13 – titlu
13.  Bierbrand sau eau de vie de bière
13.  Bierbrand sau eau de vie de bière
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 13 – litera ea (nouă)
(ea)  Bierbrand sau eau de vie de bière pot fi îndulcite cu până la 20 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
(cuvintele „Bierbrand sau eau de vie de bière” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 14 – titlu
14.  Topinambur
14.  Topinambur sau băutură spirtoasă din topinambur
(cuvintele „băutură spirtoasă din topinambur” trebuie să apară doar cu caractere aldine în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 14 – litera ea (nouă)
(ea)  Topinamburul sau băutura spirtoasă din topinambur poate fi îndulcit cu până la 20 g per litru de produs finit, exprimat ca zahăr invertit, pentru a completa gustul final.
(cuvântul „Topinambur” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 15 – litera a – paragraful 3
Nivelurile maxime de reziduuri de alcool etilic de origine agricolă trebuie să le respecte pe cele stabilite la punctul 1 din anexa I, cu excepția conținutului de metanol, care nu trebuie să depășească 10 grame per hectolitru de alcool 100 % vol..
Nivelurile maxime de reziduuri de alcool etilic de origine agricolă utilizate la producerea de votcă trebuie să le respecte pe cele stabilite la punctul 1 din anexa I, cu excepția conținutului de metanol, care nu trebuie să depășească 10 grame per hectolitru de alcool 100 % vol.
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 15 – litera b
(b)  Tăria alcoolică minimă în volume a votcii este de 37,5 %.
(b)  Tăria alcoolică în volume a votcii este de cel puțin 37,5 % și cel mult 80 %.
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 15 – litera ba (nouă)
(ba)  Votca nu este colorată.
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 15 – litera d
(d)  Descrierea, prezentarea sau etichetarea votcii care nu este produsă exclusiv din cartofi sau din cereale trebuie să poarte indicația „produsă din ...”, completată cu denumirea materiei prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă,
(d)  Descrierea, prezentarea sau etichetarea votcii care nu este produsă exclusiv din cartofi sau din cereale sau din ambele trebuie să poarte indicația „produsă din ...”, completată cu denumirea materiei prime utilizate la producerea alcoolului etilic de origine agricolă.
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 15 – litera da (nouă)
(da)  Votca poate fi îndulcită pentru a completa gustul final. Cu toate acestea, produsul finit nu poate conține mai mult de 10 g de îndulcitor per litru, exprimat în echivalent de zahăr invertit.
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 15 – litera db (nouă)
(db)  Ca alternativă, denumirea de vânzare poate fi „votcă” în orice stat membru.
(cuvântul „votcă” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 16 – litera a – punctul i
(i)  este produsă prin macerarea fructelor sau a bacelor enumerate la punctul (ii), chiar parțial fermentate sau nefermentate, cu posibilitatea adăugării unei cantități maxime de 20 de litri de alcool etilic de origine agricolă sau de rachiu sau de distilat derivat din același fruct sau de amestec al acestora la 100 kg de fructe sau bace fermentate, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.;
(i)  este produsă prin macerarea fructelor sau a bacelor enumerate la punctul (ii), chiar parțial fermentate sau nefermentate, cu posibilitatea adăugării unei cantități maxime de 20 de litri de alcool etilic de origine agricolă sau de rachiu sau de distilat derivat din același fruct sau de combinație a acestora la 100 kg de fructe sau bace fermentate, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.;
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 16 – litera a – punctul ii – liniuța 9
–  scorușe (Sorbus aucuparia L.),
(Nu privește versiunea în limba română).
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 16 – litera a – punctul ii – liniuța 10
–  scorușe de munte (Sorbus domestica L.),
(Nu privește versiunea în limba română).
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 16 – litera a – punctul ii – liniuța 32 a (nouă)
-aronia (aronia),
Mălin (Prunus padus L.).
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 17 – litera a
(a)  Geist (însoțit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este o băutură spirtoasă obținută prin macerarea fructelor și a bacelor nefermentate enumerate la categoria 16 litera (a) punctul (ii) sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă și a altor materiale vegetale, cum ar fi plantele aromatice sau petalele de trandafir, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.
(a)  Geist (însoțit de numele fructului sau al materiei prime utilizate) este o băutură spirtoasă obținută prin macerarea fructelor și a bacelor nefermentate enumerate la categoria 16 litera (a) punctul (ii) sau a legumelor, a fructelor cu coajă lemnoasă, a ciupercilor și a altor materiale vegetale, cum ar fi plantele aromatice sau petalele de trandafir, în alcool etilic de origine agricolă, urmată de distilarea la mai puțin de 86 % vol.
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 17 – titlu
17.  Geist (însoțit de denumirea fructului sau a materiei prime utilizate)
17.   Geist (însoțit de denumirea fructului sau a materiei prime utilizate)
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 17 – litera ca (nouă)
(ca)  Utilizarea denumirii „-geist” însoțită de un alt termen, diferit de numele unui fruct, este permisă în continuare în sectorul băuturilor spirtoase ca denumire inventată.
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 19 – litera a
(a)  Băuturile spirtoase cu aromă de ienupăr sunt băuturi spirtoase produse prin aromatizarea cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L. or Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă sau a rachiului de cereale sau a distilatului de cereale sau a unui amestec al acestora.
(a)  Băuturile spirtoase cu aromă de ienupăr sunt băuturi spirtoase produse prin aromatizarea cu boabe de ienupăr (Juniperus communis L. or Juniperus oxicedrus L.) a alcoolului etilic de origine agricolă sau a rachiului de cereale sau a distilatului de cereale sau a unei combinații a acestora.
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 20 – titlu
20.  Gin
20.  Gin
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 21 – titlu
21.  Gin distilat
21.  Gin distilat
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 21 – litera a – punctul ii
(ii)  amestecul produsului acestei distilări cu alcool etilic de origine agricolă având aceeași compoziție, puritate și tărie alcoolică; pentru aromatizarea ginului distilat pot fi folosite, de asemenea, substanțe aromatizante sau preparate aromatizante, în conformitate cu categoria 20 litera (c), sau ambele.
(ii)  combinarea produsului acestei distilări cu alcool etilic de origine agricolă având aceeași compoziție, puritate și tărie alcoolică; pentru aromatizarea ginului distilat pot fi folosite, de asemenea, substanțe aromatizante sau preparate aromatizante, în conformitate cu categoria 20 litera (c), sau ambele.
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 22 – titlu
22.  London gin
22.  London gin
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 22 – litera c
(c)  Termenul London gin poate fi completat cu termenul „dry”.
(c)  În termenul London gin se poate încorpora termenul „dry”.
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 24 – titlu
24.  Akvavit sau aquavit
24.  Akvavit sau aquavit
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 26 – titlu
26.  Pastis
26.  Pastis
Amendamentul 161
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 27 – titlu
27.  Pastis de Marseille
27.  Pastis de Marseille
Amendamentul 162
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 28 – titlu
28.  Anis
28.  Anis
Amendamentul 163
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 28 – litera b
(b)  Tăria alcoolică minimă în volume a anis-ului este de 37 %.
(b)  Tăria alcoolică minimă în volume a anis-ului este de 35 %.
Amendamentul 164
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 29 – titlu
29.  Anis distilat
29.  Anis distilat
Amendamentul 165
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 30 – titlu
30.  Băuturi spirtoase cu gust amar sau bitter
30.  Băuturi spirtoase cu gust amar sau bitter
Amendamentul 166
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 30 – litera a
(a)  Băuturile spirtoase cu gust amar sau bitter-ul sunt băuturi spirtoase cu un gust predominant amar, produse prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanțe aromatizante.
(a)  Băuturile spirtoase cu gust amar sau bitter-ul sunt băuturi spirtoase cu un gust predominant amar, produse prin aromatizarea alcoolului etilic de origine agricolă cu substanțe aromatizante sau preparate aromatizante sau ambele.
Amendamentul 167
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 31 – litera da (nouă)
(da)  Conținutul maxim de zahăr din votca aromatizată este de 100 de grame la litru, exprimat ca zahăr invertit.
Amendamentul 168
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 31 – litera db (nouă)
(db)  Termenul „votcă” ,în orice limbă oficială a Uniunii, poate fi înlocuit cu „votcă”.
(al doilea cuvânt „votcă” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 169
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 32 – litera a – punctul ii
(ii)  obținută utilizând alcool etilic de origine agricolă, un distilat de origine agricolă sau una sau mai multe băuturi spirtoase ori un amestec al acestora, îndulcită și cu un adaos de una sau de mai multe arome, produse de origine agricolă sau produse alimentare.
(ii)  obținută utilizând alcool etilic de origine agricolă, un distilat de origine agricolă sau una sau mai multe băuturi spirtoase ori o combinație a acestora, îndulcită și cu un adaos de una sau de mai multe arome, produse de origine agricolă sau produse alimentare.
Amendamentul 170
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 32 – litera d – paragraful 2 a (nou)
Ca alternativă, denumirea de vânzare poate fi „lichior” în orice stat membru.
(cuvântul „lichior” trebuie să apară cu caractere cursive, în cazul în care este adoptat.)
Amendamentul 171
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 32 – litera da (nouă)
(da)  Denumirea de vânzare „lichior” poate fi completată cu denumirea aromei sau a produsului alimentar folosit la prepararea produsului.
Amendamentul 172
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 34 – titlu
34.  Crème de cassis
34.  Crème de cassis
Amendamentul 173
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 35 – titlu
35.  Guignolet
35.  Guignolet
Amendamentul 174
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 36 – titlu
36.  Punch au rhum
36.  Punch au rhum
Amendamentul 175
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 37 – titlu
37.  Sloe gin
37.  Sloe gin
Amendamentul 176
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 38 – titlu
38.   «Băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau Pacharán»
31a.   «Băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau Pacharán»
(categoria „Băutură spirtoasă cu aromă de porumbe sau Pacharán” trebuie mutată între categoriile 31 „votcă” și 32 „lichior”.)
Amendamentul 177
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 39 – titlu
39.  Sambuca
39.  Sambuca
Amendamentul 178
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 39 – litera a – punctul ii
(ii)  are un conținut minim de 370 de grame de zahăr per litru, exprimat în zahăr invertit,
(ii)  are un conținut minim de 350 de grame de zahăr per litru, exprimat în zahăr invertit,
Amendamentul 179
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 40 – titlu
40.  Maraschino, Marrasquino sau Maraskino
40.  Maraschino, Marrasquino sau Maraskino
Amendamentul 180
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 41 – titlu
41.  Nocino
41.  Nocino
Amendamentul 181
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 42 – titlu
42.  Lichior pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat
42.  Lichior pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat
Amendamentul 182
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 42 – litera a
(a)  Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este o băutură spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută din alcool etilic de origine agricolă, din distilat sau din rachiu sau dintr-un amestec al acestora, ale cărei ingrediente sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou pur este de 140 de grame la litrul de produs final.
(a)  Lichiorul pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat este o băutură spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută din alcool etilic de origine agricolă, din distilat sau din rachiu sau dintr-o combinație a acestora, ale cărei ingrediente sunt gălbenușul de ou, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou pur este de 140 de grame la litrul de produs final. Dacă sunt utilizate ouă care nu provin de la găini din specia Gallus, acest lucru ar trebui indicat pe etichetă.
Amendamentul 183
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 42 – litera c
(c)  Pentru prepararea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat pot fi utilizate numai substanțe aromatizante și preparate aromatizante.
(c)  Pentru prepararea lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat pot fi utilizate numai produse alimentare cu proprietăți aromatizante, substanțe aromatizante și preparate aromatizante naturale.
Amendamentul 184
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 42 – litera ca (nouă)
(ca)  Pentru prepararea de lichiorului pe bază de ouă sau advocaat sau avocat sau advokat poate fi utilizată frișca.
Amendamentul 185
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 43 – litera a
(a)  Lichiorul de ouă este o băutură spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută din alcool etilic de origine agricolă, din distilat sau din rachiu sau dintr-un amestec al acestora, ale cărei ingrediente caracteristice sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 70 de grame per litru de produs finit.
(a)  Lichiorul de ouă este o băutură spirtoasă, aromatizată sau nu, obținută din alcool etilic de origine agricolă, din distilat sau din rachiu sau dintr-o combinație a acestora, ale cărei ingrediente caracteristice sunt gălbenușul de ou de calitate, albușul de ou și zahărul sau mierea. Conținutul minim de zahăr sau miere este de 150 de grame la litru, exprimat în zahăr invertit. Conținutul minim de gălbenuș de ou este de 70 de grame per litru de produs finit.
Amendamentul 186
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 44 – titlu
44.  Mistrà
44.  Mistrà
Amendamentul 187
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 45 – titlu
45.  Väkevä glögi sau spritglögg
45.  Väkevä glögi sau spritglögg
Amendamentul 188
Propunere de regulament
Anexa II – partea I – categoria 46 – titlu
46.  Berenburg sau Beerenburg
46.  Berenburg sau Beerenburg
Amendamentul 189
Propunere de regulament
Anexa II – partea II – punctul 2 a (nou)
2a.  Guignolet Kirsch este produs în Franța și este obținut dintr-un amestec de guignolet și kirsch, astfel încât minimum 3 % din alcoolul total pur conținut de produsul finit provine din kirsch. Tăria alcoolică minimă în volume a Guignolet Kirsch-ului este de 15 %. În ceea ce privește etichetarea și prezentarea, termenul „Guignolet” figurează în prezentare și pe etichete cu caractere de același tip, dimensiune și culoare ca cele folosite pentru cuvântul „Kirsch”, pe același rând cu acesta, iar pe sticle este menționat pe eticheta frontală. Informațiile privind compoziția alcoolică indică procentele de volum de alcool pur pe care componentele guignolet și respectiv kirsch le reprezintă din volumul total de alcool pur din Guignolet Kirsch.
Amendamentul 190
Propunere de regulament
Anexa II a (nouă)
„ANEXA IIa
SISTEMUL DE ÎNVECHIRE DINAMIC SAU „CRIADERAS Y SOLERA”
Sistemul de învechire dinamic sau „criaderas y solera” constă în efectuarea unor extracții periodice a unei părți din brandy-ul conținut în fiecare dintre butoaiele și recipientele de stejar care formează o scală de învechire și în completările corespunzătoare cu brandy extras din scala de învechire anterioară.
Definiții
Scală de învechire: Un grup de butoaie și recipiente de stejar cu același nivel de maturare; brandy-ul parcurge această scală în decursul procesului său de învechire. Fiecare scală este numită „criadera”, cu excepția ultimei, care corespunde etapei imediat anterioare expedierii brandy-ului, numită „solera”.
Extract: Volumul parțial de brandy extras din fiecare butoi și recipient de stejar aparținând unei scale de învechire, în vederea încorporării în butoaiele și recipientele de stejar din următoarea scală de învechire sau, în cazul extracției din scala „solera”, în vederea expedierii.
Completare: Volumul de brandy extras din butoaiele și recipientele de stejar aparținând unei anumite scale de învechire care este încorporat în și amestecat cu conținutul butoaielor și recipientelor de stejar din următoarea scală de învechire.
Învechire medie: Intervalul de timp care corespunde rotației întregului stoc de brandy supus procesului de învechire, calculat ca raport între volumul total de brandy conținut în toate scalele de învechire și volumul extracțiilor din ultima scală – solera – efectuate în cursul unui an.
Învechirea medie a brandy-ului extras din solera se poate calcula cu ajutorul următoarei formule: ̅𝑡̅ = Vt/Ve
unde:
− 𝑡̅ este învechirea medie, exprimată în ani
− Vt este volumul total de brandy conținut în procedeul de învechire, exprimat în litri de alcool pur,
− Ve este volumul total al produsului extras în vederea expedierii în cursul unui an, exprimat în litri de alcool pur.
Învechire medie minimă: În cazul butoaielor și recipientelor de stejar cu capacitate mai mică de 1 000 de litri, numărul de extracții și completări anuale trebuie să fie cel mult egal cu dublul numărului de scale din sistem, pentru a garanta că brandy-ul cel mai nou are o învechire de cel puțin șase luni.
În cazul butoaielor și recipientelor de stejar cu capacitate mai mare sau egală cu 1.000 de litri, numărul de extracții și completări anuale trebuie să fie cel mult egal cu numărul de scale din sistem, pentru a garanta că brandy-ul cel mai nou are o învechire de cel puțin un an.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0021/2018).


Schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în ceea ce privește acordurile transfrontaliere care fac obiectul raportării *
PDF 442kWORD 62k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal în legătură cu modalitățile transfrontaliere raportabile (COM(2017)0335 – C8-0195/2017 – 2017/0138(CNS))
P8_TA(2018)0050A8-0016/2018

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2017)0335),

–  având în vedere articolele 113 și 115 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora a fost consultat de către Consiliu (C8-0195/2017),

–  având în vedere Rezoluția sa din 6 iulie 2016 referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare(1),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0016/2018),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Statelor membre le este din ce în ce mai greu să își protejeze bazele fiscale naționale împotriva eroziunii, pe măsură ce structurile de planificare fiscală au evoluat într-unele foarte sofisticate și profită deseori de mobilitatea sporită atât a capitalului, cât și a persoanelor în cadrul pieței interne. Aceste structuri constau de obicei în modalități care sunt dezvoltate la nivelul mai multor jurisdicții și permit transferarea profiturilor impozabile către regimuri fiscale mai favorabile sau au efectul de a reduce cuantumul global al impozitelor care trebuie plătite de contribuabil. Ca urmare, state membre se confruntă deseori cu reduceri considerabile ale veniturilor lor fiscale, ceea ce le împiedică să aplice politici fiscale favorabile creșterii economice. Prin urmare, este esențial ca autoritățile fiscale ale statelor membre să obțină informații cuprinzătoare și relevante cu privire la modalitățile de planificare fiscală potențial agresivă. Aceste informații ar permite autorităților respective să poată reacționa cu promptitudine împotriva practicilor fiscale dăunătoare și să elimine lacunele prin adoptarea de acte legislative sau prin efectuarea de evaluări adecvate ale riscurilor și de audituri fiscale.
(2)  Statelor membre le este din ce în ce mai greu să își protejeze bazele fiscale naționale împotriva eroziunii, pe măsură ce structurile de planificare fiscală agresive și complexe au evoluat într-unele foarte sofisticate și profită deseori de mobilitatea sporită atât a capitalului, cât și a persoanelor în cadrul pieței interne. Respectivele structuri constau de obicei în modalități care sunt dezvoltate la nivelul mai multor jurisdicții și permit transferarea profiturilor impozabile ale persoanelor fizice și juridice către regimuri fiscale mai favorabile sau au efectul de a reduce impactul impozitelor asupra contribuabilului. Ca urmare, statele membre se confruntă deseori cu reduceri considerabile ale veniturilor lor fiscale. În plus, răspândirea ratelor de impozitare a societăților în interiorul statelor membre și între statele membre este în creștere, și este esențial să nu se compromită prin aceasta principiul egalității în materie fiscală. Acest fapt împiedică statele membre să aplice politici fiscale favorabile creșterii economice. Prin urmare, este esențial ca autoritățile fiscale ale statelor membre să obțină informații cuprinzătoare și relevante cu privire la modalitățile de facilitare a evaziunii fiscale și a practicilor de evitare a îndatoririlor fiscale. Aceste informații ar permite autorităților respective să poată reacționa cu promptitudine împotriva practicilor fiscale dăunătoare și să elimine lacunele prin adoptarea de acte legislative sau prin efectuarea de evaluări adecvate ale riscurilor și de audituri fiscale. O lipsă de reacție din partea autorităților fiscale cu privire la schemele raportate nu ar trebui, totuși, să fie interpretată drept o autorizare implicită a acestora de către autorități. Formatele de raportare ar trebui să fie concise și ușor de utilizat, astfel încât volumul de informații care ar putea fi generat de punerea în aplicare a prezentei directive să nu descurajeze acțiuni semnificative privind practicile care fac obiectul raportării.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Având în vedere că majoritatea modalităților de planificare fiscală potențial agresivă traversează mai multe jurisdicții, comunicarea de informații cu privire la aceste modalități ar duce la rezultate pozitive suplimentare dacă informațiile respective ar fi de asemenea împărtășite între statele membre. În special, schimbul automat de informații între administrațiile fiscale este esențial pentru a pune la dispoziția acestor autorități informațiile care le sunt necesare pentru a putea lua măsuri în cazul în care observă practici fiscale agresive.
(3)  Având în vedere că majoritatea modalităților de planificare fiscală potențial agresivă traversează mai multe jurisdicții, comunicarea de informații cu privire la aceste modalități ar duce la rezultate pozitive suplimentare dacă informațiile respective ar fi de asemenea împărtășite între statele membre. În special, schimbul automat de informații între administrațiile fiscale și asigurarea coordonării cu unitățile de informații financiare ce combat spălarea banilor și acțiunile de finanțare a terorismului sunt esențiale pentru a pune la dispoziția acestor autorități informațiile care le sunt necesare pentru a putea lua măsuri în cazul în care observă practici fiscale agresive. Cu toate acestea, statele membre ar trebui încurajate să instituie cerințe similare de prezentare a informațiilor pentru acele modalități care există exclusiv în jurisdicția lor.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Recunoscând modul în care un cadru transparent pentru dezvoltarea activității economice ar putea contribui la combaterea evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale pe piața internă, Comisia a fost invitată să se angajeze în inițiative privind comunicarea obligatorie a informațiilor referitoare la modalitățile de planificare fiscală potențial agresivă, în concordanță cu Acțiunea 12 a Planului OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (BEPS). În acest context, Parlamentul European a solicitat măsuri mai dure împotriva intermediarilor care participă la modalități ce pot duce la evitarea obligațiilor fiscale și la evaziune fiscală.
(4)  Recunoscând modul în care un cadru transparent pentru dezvoltarea activității economice ar putea contribui la combaterea evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale pe piața internă, Comisia a fost invitată să se angajeze în inițiative privind comunicarea obligatorie a informațiilor referitoare la modalitățile de planificare fiscală potențial agresivă, în concordanță cu Acțiunea 12 a Planului OCDE privind erodarea bazei de impunere și transferul profiturilor (BEPS). În acest context, Parlamentul European a demonstrat rolul esențial al intermediarilor în oferirea de consultanță, în crearea și în gestionarea sistemelor fiscale și a solicitat măsuri mai dure împotriva intermediarilor care participă la modalități ce pot duce la evitarea obligațiilor fiscale și la evaziune fiscală.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Este necesar să se reamintească modul în care anumiți intermediari financiari și alți furnizori de servicii de consiliere fiscală par să își fi ajutat în mod activ clienții să ascundă bani în străinătate. Mai mult, cu toate că SCR introdus prin Directiva 2014/107/UE a Consiliului27 reprezintă un important pas înainte în crearea unui cadru transparent de impozitare în Uniune, cel puțin în ceea ce privește informațiile referitoare la conturile financiare, el poate fi în continuare îmbunătățit.
(5)  Este necesar să se reamintească modul în care anumiți intermediari financiari și alți furnizori de servicii de consiliere fiscală, precum și auditorii, și-au ajutat în mod activ clienții să ascundă bani în străinătate. Mai mult, cu toate că SCR introdus prin Directiva 2014/107/UE a Consiliului27 reprezintă un important pas înainte în crearea unui cadru transparent de impozitare în Uniune, cel puțin în ceea ce privește informațiile referitoare la conturile financiare, el poate fi în continuare îmbunătățit. În plus, capacitatea statelor membre de a prelucra cantitatea de informații contabile și financiare primite ar trebui să fie consolidată în consecință, iar resursele financiare, umane și informatice ale administrațiilor fiscale ar trebui să fie sporite, acolo unde acest lucru este necesar și menținute la niveluri adecvate.
_________________
_________________
27 Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 359, 16.12.2014, p. 1).
27 Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 359, 16.12.2014, p. 1).
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Comunicarea informațiilor referitoare la modalitățile de planificare fiscală potențial agresivă cu dimensiune transfrontalieră poate contribui în mod eficace la eforturile de creare a unui mediu de fiscalitate echitabilă în cadrul pieței interne. În acest context, impunerea asupra intermediarilor a obligației de a informa autoritățile fiscale cu privire la anumite modalități transfrontaliere care ar putea fi utilizate în scopul evitării obligațiilor fiscale ar constitui un pas în direcția cea bună. Pentru a dezvolta o politică mai cuprinzătoare, ar fi de asemenea esențial ca un al doilea pas, după comunicarea informațiilor, să fie împărtășirea de către autoritățile fiscale a acestor informații omologilor lor din alte state membre. Aceste mecanisme ar trebui să sporească și eficacitatea SCR. În plus, ar fi esențial să se acorde acces Comisiei la un volum suficient de informații care să îi permită acesteia să monitorizeze buna funcționare a prezentei directive. Acest acces al Comisiei la informații nu scutește un stat membru de obligațiile sale de a notifica toate ajutoarele de stat Comisiei.
(6)  Comunicarea informațiilor referitoare la modalitățile de planificare fiscală potențial agresivă cu dimensiune transfrontalieră poate contribui în mod eficace la eforturile de creare a unui mediu de fiscalitate echitabilă în cadrul pieței interne. În acest context, impunerea asupra intermediarilor, a auditorilor și, după caz, asupra contribuabililor, a obligației de a informa autoritățile fiscale cu privire la anumite modalități transfrontaliere care ar putea fi utilizate în scopul evitării obligațiilor fiscale ar constitui un pas necesar în direcția cea bună. Pentru a dezvolta o politică mai cuprinzătoare, ar fi de asemenea esențial ca un al doilea pas, după comunicarea informațiilor, să fie împărtășirea în mod automat de către autoritățile fiscale a acestor informații omologilor lor din alte state membre. Aceste mecanisme ar trebui să sporească și eficacitatea SCR. În plus, ar fi esențial să se acorde acces Comisiei la informații relevante care să îi permită acesteia să monitorizeze buna funcționare a prezentei directive și să și să își realizeze cu succes obligațiile asumate în cadrul politicilor în domeniul concurenței. Acest acces al Comisiei la informații nu scutește un stat membru de obligațiile sale de a notifica toate ajutoarele de stat Comisiei. În cele din urmă, pentru a spori securitatea juridică pentru intermediari și contribuabili, Comisia ar trebui să publice o listă a regimurilor fiscale transfrontaliere raportate, cu potențial de evitare a obligațiilor fiscale, fără a face vreo referire la intermediar sau la contribuabil.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Se recunoaște faptul că comunicarea informațiilor referitoare la modalitățile transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă ar avea mai multe șanse de a-și atinge efectul disuasiv dorit dacă informațiile relevante ar ajunge de timpuriu la autoritățile fiscale, cu alte cuvinte înainte ca modalitățile la care se referă informațiile să fie efectiv implementate. În cazul în care obligația de comunicare a informațiilor este transferată asupra contribuabililor, ar fi practic să se impună obligația de a comunica ceva mai târziu informațiile referitoare la respectivele modalități transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă, deoarece este posibil ca contribuabilii să nu fie conștienți de natura modalităților în momentul conceperii lor. Pentru a facilita sarcina administrațiilor statelor membre, schimbul automat ulterior al informațiilor referitoare la aceste modalități ar putea avea loc trimestrial.
(7)  Se recunoaște faptul că comunicarea informațiilor referitoare la modalitățile transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă ar avea mai multe șanse de a-și atinge efectul disuasiv dorit dacă informațiile relevante ar ajunge de timpuriu la autoritățile fiscale, cu alte cuvinte înainte ca modalitățile la care se referă informațiile să fie efectiv implementate. În plus, ar trebui aplicate sancțiuni corespunzătoare pentru a preveni și a elimina aceste modalități. În cazul în care obligația de comunicare a informațiilor este transferată asupra contribuabililor, ar fi practic să se impună obligația de a comunica ceva mai târziu informațiile referitoare la respectivele modalități transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă. Pentru a facilita sarcina administrațiilor statelor membre, schimbul automat ulterior al informațiilor referitoare la aceste modalități ar putea avea loc trimestrial.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Rolul tot mai important și importanța drepturilor de proprietate intelectuală în modelele de afaceri și în structurile fiscale ale marilor întreprinderi subliniază încă o dată nevoia urgentă a unui schimb mai bun de informații privind modalitățile de evitare a obligațiilor fiscale, având în vedere diferitele opțiuni facile rezultate din utilizarea drepturilor imateriale în ceea ce privește transferul artificial al profiturilor.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 9 b (nou)
(9b)   Lipsa unei raportări publice exhaustive pentru fiecare țară în parte cu privire la datele financiare relevante ale principalelor întreprinderi multinaționale a contribuit la gradul redus de fiabilitate a datelor agregate privind structurile offshore, subliniat de faptul că multe dintre recentele structuri de evitare a obligațiilor fiscale foarte mediatizate nu sunt vizibile în bazele de date actuale privind conturile financiare ale întreprinderilor comerciale. Aceste lacune de natură statistică îngreunează încercările autorităților fiscale de a efectua evaluări ale riscurilor privind jurisdicțiile cu risc și subliniază necesitatea unui mai bun schimb de informații privind structurile de planificare fiscală.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Dat fiind că obiectivul principal al unui astfel de act legislativ ar trebui să se concentreze pe asigurarea bunei funcționări a pieței interne, ar fi esențial să nu se reglementeze la nivelul Uniunii mai mult decât este necesar pentru a atinge obiectivele avute în vedere. De aceea, ar fi necesar ca orice norme comune privind comunicarea de informații să fie limitate la situațiile transfrontaliere, și anume la situațiile în care sunt implicate fie mai mult de un stat membru, fie un stat membru și o țară terță. În asemenea circumstanțe, din cauza impactului potențial asupra funcționării pieței interne, se justifică necesitatea de a adopta un set comun de norme, în loc de a lăsa statelor membre sarcina de a aborda această chestiune.
(10)  Dat fiind că obiectivul principal al unui astfel de act legislativ ar trebui să se concentreze pe asigurarea bunei funcționări a pieței interne și pe limitarea evaziunii fiscale și a modalităților de evitare a obligațiilor fiscale, ar fi esențial să nu se reglementeze la nivelul Uniunii mai mult decât este necesar pentru a atinge obiectivele avute în vedere. De aceea, ar fi necesar ca orice norme comune privind comunicarea de informații să fie limitate la situațiile transfrontaliere, și anume la situațiile în care sunt implicate fie mai mult de un stat membru, fie un stat membru și o țară terță. În asemenea circumstanțe, din cauza impactului potențial asupra funcționării pieței interne, se justifică necesitatea de a adopta un set comun de norme, în loc de a lăsa statelor membre sarcina de a aborda această chestiune. În cazul în care un stat membru pune în aplicare alte măsuri naționale de raportare cu caracter similar, informațiile suplimentare colectate ar trebui partajate cu alte state membre, dacă este cazul.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   Întrucât este posibil ca statele membre să nu fie motivate în elaborarea și punerea în aplicare a unor sancțiuni eficace și pentru a asigura consecvența punerii în aplicare a prezentei directive în statele membre, se impune ca schimbul de informații dintre autoritățile fiscale să fie automat în ceea ce privește impunerea de sancțiuni și situațiile în care statul membru s-a abținut de la impunerea de sancțiuni.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Pentru a îmbunătăți perspectivele de eficacitate ale prezentei directive, statele membre ar trebui să stabilească sancțiuni împotriva încălcării normelor naționale de punere în aplicare a prezentei directive și să asigure faptul că aceste sancțiuni se aplică efectiv în practică, sunt proporționale și au un efect disuasiv.
(13)  Pentru a îmbunătăți perspectivele de eficacitate ale prezentei directive, statele membre ar trebui să stabilească sancțiuni împotriva încălcării normelor naționale de punere în aplicare a prezentei directive și să asigure faptul că aceste sancțiuni, inclusiv cele pecuniare, se aplică prompt și efectiv în practică, sunt proporționale și au un efect disuasiv. Statele membre ar trebui să transmită Comisiei și să facă publică o listă a intermediarilor și contribuabililor cărora le-au fost impuse sancțiuni în temeiul prezentei directive, inclusiv numele, naționalitatea și locul de reședință.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentei directive, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în legătură cu actualizarea semnelor distinctive, pentru a include în lista semnelor distinctive modalități sau serii de modalități de planificare fiscală potențial agresivă ca reacție la actualizarea informațiilor cu privire la modalitățile sau seriile de modalități în cauză în urma comunicării obligatorii de informații referitoare la astfel de modalități.
(14)  În vederea completării sau a modificării anumitor elemente neesențiale ale prezentei directive, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în legătură cu actualizarea semnelor distinctive. O dată la doi ani, Comisia ar trebui să publice un proiect de actualizare a listei semnelor distinctive care definesc planificarea fiscală agresivă pentru a include orice modalități noi sau modificate de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale care au fost identificate după ce actualizarea precedentă a fost publicată și să asigure intrarea în vigoare a acestora în termen de patru luni de la publicarea proiectului.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 15 a (nou)
(15a)   Pentru a asigura o utilizare și interpretare uniformă a semnelor distinctive, Comisia ar trebui să monitorizeze cu regularitate activitățile autorităților fiscale, în conformitate cu prezenta directivă.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 18
(18)  Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume îmbunătățirea funcționării pieței interne prin descurajarea utilizării de modalități transfrontaliere de planificare fiscală agresivă, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual într-un mod necoordonat, ci poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii datorită faptului că vizează scheme care sunt dezvoltate pentru a putea profita de deficiențe ale pieței care provin din interacțiunea dintre norme fiscale naționale disparate, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv, în special având în vedere faptul că este limitată la modalitățile cu o dimensiune transfrontalieră care implică mai mult de un stat membru sau un stat membru și o țară terță.
(18)  Întrucât obiectivele prezentei directive, și anume limitarea semnificativă a consecințelor catastrofale ale evaziunii fiscale și ale practicilor de evitare a obligațiilor fiscale asupra conturilor publice și îmbunătățirea funcționării pieței interne prin descurajarea utilizării de modalități transfrontaliere de planificare fiscală agresivă, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual într-un mod necoordonat, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii datorită faptului că vizează scheme care sunt dezvoltate pentru a putea profita de deficiențe ale pieței care provin din interacțiunea dintre norme fiscale naționale disparate, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor respective, în special având în vedere faptul că este limitată la modalitățile cu o dimensiune transfrontalieră care implică mai mult de un stat membru sau un stat membru și o țară terță.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2011/16/UE
Articolul 3 – punctul 18 – litera c
(c)  una sau mai multe dintre părțile la modalitate sau la seria de modalități desfășoară o activitate în altă jurisdicție prin intermediul unui sediu permanent situat în jurisdicția respectivă, iar modalitatea sau seria de modalități constituie totalitatea sau o parte a activității acelui sediu permanent;
(c)  una sau mai multe dintre părțile la modalitate sau la seria de modalități desfășoară o activitate comercială în altă jurisdicție prin intermediul unui sediu permanent sau al unei societăți străine controlate de orice natură, situate în jurisdicția respectivă, iar modalitatea sau seria de modalități constituie totalitatea sau o parte a activității acelui sediu permanent;
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2011/16/UE
Articolul 3 – punctul 18 – litera d
(d)  una sau mai multe dintre părțile la modalitate sau la seria de modalități desfășoară o activitate în altă jurisdicție prin intermediul unui sediu permanent care nu este situat în jurisdicția respectivă, iar modalitatea sau seria de modalități constituie totalitatea sau o parte a activității acelui sediu permanent;
(d)  una sau mai multe dintre părțile la modalitate sau la seria de modalități desfășoară o activitate comercială în altă jurisdicție, fără a crea o prezență impozabilă în jurisdicția respectivă;
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2011/16/UE
Articolul 3 – punctul 20
20.  «semn distinctiv» înseamnă o caracteristică sau o însușire tipică a unei modalități sau serii de modalități, care este menționată în anexa IV.
20.  «semn distinctiv» înseamnă o modalitate sau o serie de modalități, care este menționată în anexa IV.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b
Directiva 2011/16/UE
Articolul 3 – punctul 23 – litera ca (nouă)
(ca)  un contribuabil este beneficiarul real al altui contribuabil, în sensul Directivei (UE) 2015/849.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 1 a (nou)
(1a)  În timp ce desfășoară audituri statutare ale situațiilor financiare ale clienților lor, auditorii fac obiectul obligațiilor de identificare și comunicare a informațiilor, prevăzute prin prezentul articol, în legătură cu posibile încălcări cunoscute auditorului și săvârșite de entitatea auditată sau de către intermediarii săi. Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a impune auditorilor să transmită autorităților competente informațiile privind astfel de încălcări în termen de 10 zile lucrătoare, începând cu a doua zi după publicarea rapoartelor lor de audit.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 2 – paragraful 1
2.  Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a da intermediarilor dreptul de derogare de la depunerea informațiilor cu privire la o modalitate transfrontalieră raportabilă sau la o serie de astfel de modalități în cazul în care aceștia au dreptul la un privilegiu juridic profesional în temeiul legislației naționale a statului membru respectiv. În astfel de circumstanțe, obligația de a depune informațiile privind o astfel de modalitate sau serie de modalități cade în responsabilitatea contribuabilului, iar intermediarii informează contribuabilii cu privire la această responsabilitate care le revine în urma exercitării privilegiului respectiv.
2.  Fiecare stat membru poate lua, după caz, măsurile necesare pentru a da intermediarilor dreptul de derogare de la depunerea informațiilor cu privire la o modalitate transfrontalieră raportabilă sau la o serie de astfel de modalități în cazul în care aceștia au dreptul la un privilegiu juridic profesional în temeiul legislației naționale a statului membru respectiv. În astfel de circumstanțe, obligația de a depune informațiile privind o astfel de modalitate sau serie de modalități cade în responsabilitatea contribuabilului, iar intermediarii informează în scris contribuabilii cu privire la această responsabilitate care le revine în urma exercitării privilegiului respectiv și au obligația de a păstra o confirmare de primire semnată de contribuabil. Contribuabilul raportează informațiile privind modalitățile transfrontaliere raportabile sau seriile de astfel de modalități către autoritățile fiscale competente în termen de zece zile lucrătoare.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 4
4.   Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a le impune intermediarilor și contribuabililor să depună informațiile cu privire la modalitățile transfrontaliere raportabile care au fost implementate între [data acordului politic] și 31 decembrie 2018. Intermediarii și contribuabilii, după caz, depun informațiile cu privire la modalitățile transfrontaliere raportabile respective până la 31 martie 2019.
(4)   Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a le impune intermediarilor, auditorilor și contribuabililor să depună informațiile cu privire la modalitățile transfrontaliere raportabile care sunt în vigoare la [data intrării în vigoare a prezentei directive] și cele care vor intra în vigoare ulterior.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 4a (nou)
(4a)  Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a evalua modalitățile de planificare fiscală comunicate prin schimbul de informații prevăzut în prezenta directivă, precum și pentru a furniza autorităților sale fiscale resursele necesare în acest scop.
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 6 – litera a
(a)  identificarea intermediarilor și a contribuabililor, inclusiv numele, reședința fiscală și numărul de identificare fiscală (NIF) ale acestora, și, dacă este cazul, identificarea persoanelor care sunt întreprinderi asociate cu intermediarul sau cu contribuabilul;
(a)  identificarea intermediarilor sau, după caz, a auditorilor, și a contribuabililor, inclusiv numele, naționalitatea, reședința fiscală și numărul de identificare fiscală (NIF) ale acestora, și, dacă este cazul, identificarea persoanelor care sunt întreprinderi asociate cu intermediarul sau cu contribuabilul;
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 6 – litera c
(c)  un rezumat al conținutului modalității transfrontaliere raportabile sau al seriei de astfel de modalități, inclusiv o trimitere la denumirea sub care sunt cunoscute de obicei, dacă există, și o descriere abstractă a modalităților sau activităților economice relevante, fără a duce la dezvăluirea unui secret comercial, industrial sau profesional ori a unui proces comercial ori a unor informații a căror dezvăluire este contrară politicilor publice;
(c)  un rezumat al conținutului modalității transfrontaliere raportabile sau al seriei de astfel de modalități, inclusiv o trimitere la denumirea sub care sunt cunoscute de obicei, dacă există, și o descriere abstractă a modalităților sau activităților economice relevante, fără a duce la dezvăluirea unui secret de proprietate intelectuală, industrial sau profesional ori a unor informații a căror dezvăluire este contrară politicilor publice;
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 6 – litera d
(d)  data la care urmează să fie demarată sau a demarat implementarea modalității transfrontaliere raportabile sau a primei etape dintr-o serie de astfel de modalități;
(d)  data de începere a implementării modalității transfrontaliere raportabile sau a primei etape dintr-o serie de astfel de modalități;
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 6 – litera e
(e)  detaliile dispozițiilor fiscale naționale a căror aplicare creează un avantaj fiscal, dacă este cazul;
(e)  detaliile dispozițiilor fiscale naționale care constituie baza pentru modalitățile sau seriile de modalități raportabile, dacă este cazul;
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 6 – litera h
(h)  identificarea în celelalte state membre a oricărei persoane, dacă este cazul, care este posibil să fie afectată de modalitatea transfrontalieră raportabilă sau de seria de astfel de modalități, indicând care sunt statele membre de care sunt legați intermediarii sau contribuabilii afectați.
(h)  identificarea în celelalte state membre a oricărei persoane, dacă este cazul, care este posibil să fie afectată de modalitatea transfrontalieră raportabilă sau de seria de astfel de modalități, indicând care sunt statele membre de care sunt legați intermediarii, auditorii sau contribuabilii afectați.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 7
7.   Pentru a facilita schimbul de informații menționat la alineatul (5) din prezentul articol, Comisia adoptă modalitățile practice necesare pentru punerea în aplicare a prezentului articol, inclusiv măsuri de standardizare a comunicării informațiilor prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol, în cadrul procedurii de stabilire a formularului standard menționat la articolul 20 alineatul (5).
(7)   Pentru a facilita schimbul de informații menționat la alineatul (5) din prezentul articol, Comisia adoptă modalitățile practice și alocă resurse suficiente, necesare pentru punerea în aplicare a prezentului articol, inclusiv măsuri de standardizare a comunicării informațiilor prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol, în cadrul procedurii de stabilire a formularului standard menționat la articolul 20 alineatul (5).
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2011/16/UE
Articolul 8aaa – alineatul 8
8.   Comisia nu are acces la informațiile menționate la alineatul (6) literele (a), (c) și (h).
(8)   Comisia nu are acces la informațiile menționate la alineatul (6) literele (b), (c), (d), (e), (f) și (g). Comisia publică o listă a modalităților transfrontaliere raportate, fără a face vreo referire la intermediarul sau la contribuabilul respectiv.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2011/16/UE
Articolul 21 – alineatul 5 – paragraful 1
Până la 31 decembrie 2017, Comisia dezvoltă și dotează cu sprijin tehnic și logistic un registru central securizat la nivel de stat membru privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, în care informațiile care urmează să fie comunicate în cadrul articolului 8a alineatele (1) și (2) se înregistrează în vederea efectuării schimbului automat prevăzut la respectivele alineate.
Până la 31 decembrie 2017, Comisia dezvoltă și dotează cu sprijin tehnic și logistic un registru central securizat privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, la care au acces doar statele membre și Comisia, în care informațiile care urmează să fie comunicate în cadrul articolului 8a alineatele (1) și (2) se înregistrează în vederea efectuării schimbului automat prevăzut la respectivele alineate.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2011/16/UE
Articolul 21 – alineatul 5 – paragraful 2
Până la 31 decembrie 2018, Comisia dezvoltă și dotează cu sprijin tehnic și logistic un registru central securizat la nivel de stat membru privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, în care informațiile care urmează să fie comunicate în cadrul articolului 8aaa alineatele (5), (6) și (7) se înregistrează în vederea efectuării schimbului automat prevăzut la respectivele alineate.
Până la 31 decembrie 2018, Comisia dezvoltă și dotează cu sprijin tehnic și logistic un registru central securizat privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, la care au acces doar statele membre și Comisia, privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal, în care informațiile care urmează să fie comunicate în cadrul articolului 8aaa se înregistrează în vederea efectuării schimbului automat prevăzut la respectivul articol. În plus, informațiile schimbate în temeiul schimbului automat de informații prevăzut la articolele 8, 8a și 8aa, sunt, de asemenea, accesibile prin intermediul registrului central, la care au acces doar statele membre și Comisia.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2011/16/UE
Articolul 21 – alineatul 5 – paragraful 3
Autoritățile competente ale tuturor statelor membre au acces la informațiile înregistrate în respectivul registru. Comisia are, la rândul ei, acces la informațiile înregistrate în respectivul registru, dar în limitele prevăzute la articolul 8a alineatul (8) și la articolul 8aaa alineatul (8). Modalitățile practice necesare sunt adoptate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2).
Autoritățile competente ale tuturor statelor membre și Comisia au acces la informațiile înregistrate în respectivul registru. Modalitățile practice necesare sunt adoptate de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2).
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5
Directiva 2011/16/UE
Articolul 23 – alineatul 3
3.   Statele membre transmit Comisiei o evaluare anuală a eficacității schimbului automat de informații prevăzut la articolele 8, 8a, 8aa și 8aaa, precum și rezultatele practice obținute. Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, formularul și condițiile de comunicare a evaluării anuale respective. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2).
(3)   Statele membre transmit Comisiei o evaluare anuală a eficacității schimbului automat de informații prevăzut la articolele 8, 8a, 8aa și 8aaa; calitatea și cantitatea informațiilor care fac obiectul schimbului; și modificările legislative propuse sau implementate pe baza lacunelor din cadrul de reglementare evidențiate de aceste informații. Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, formularul și condițiile de comunicare a evaluării anuale respective. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 26 alineatul (2). Pe baza acestor evaluări, Comisia prezintă propuneri legislative pentru a elimina lacunele existente în dreptul actual.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
Directiva 2011/16/UE
Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)
5a.  La articolul 23 se introduce următorul alineat:
„(3a) Statele membre transmit Comisiei numărul de modalități sau de serii de modalități comunicate conform clasificării din anexa IV, împreună cu descrierea acestora, naționalitatea contribuabililor care beneficiază de aceste modalități și numărul de sancțiuni și cuantumul acestor sancțiuni aplicate intermediarilor sau contribuabililor care au divulgat modalități de planificare fiscală agresivă. Comisia întocmește un raport anual public conținând aceste informații.”
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 b (nou)
Directiva 2011/16/UE
Articolul 23 – alineatul 3 b (nou)
5b.  La articolul 23 se introduce următorul alineat:
„(3b) Statele membre transmit anual Comisiei o listă a modalităților transfrontaliere care sunt considerate de către autoritatea fiscală ca fiind conforme cu prezenta directivă.”
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2011/16/UE
Articolul 23aa – paragraful 1
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26a cu scopul de a modifica anexa IV pentru a include în lista semnelor distinctive modalități sau serii de modalități de planificare fiscală potențial agresivă ca reacție la actualizarea informațiilor cu privire la modalitățile sau seriile de modalități în cauză în urma comunicării obligatorii de informații referitoare la astfel de modalități.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 26a cu scopul de a modifica anexa IV pentru a include în lista semnelor distinctive modalități sau serii de modalități de planificare fiscală potențial agresivă ca reacție la actualizarea informațiilor cu privire la modalitățile sau seriile de modalități în cauză în urma comunicării obligatorii de informații referitoare la astfel de modalități. Comisia realizează acest lucru la fiecare doi ani pe baza informațiilor care vor fi disponibile în ceea ce privește modalitățile noi sau modificate de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale, publicându-și noile criterii sub formă de proiect cu patru luni înainte de intrarea lor în vigoare.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2011/16/UE
Articolul 25a – paragraful 1
Statele membre stabilesc normele referitoare la sancțiunile aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și în ceea ce privește articolele 8aa și 8aaa și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute sunt eficace, proporționale și cu efect de descurajare.
Statele membre stabilesc normele referitoare la sancțiunile aplicabile pentru încălcarea dispozițiilor naționale adoptate în temeiul prezentei directive și în ceea ce privește articolele 8aa și 8aaa și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Sancțiunile prevăzute sunt eficace, proporționale și cu efect de descurajare. Comisia poate publica un tabel cu sancțiuni cu caracter orientativ.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2011/16/UE
Articolul 26a – alineatul 5 a (nou)
(5a)   Până la ... [trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind evaluarea și revizuirea prezentei directive.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Anexa 1
Directiva 2011/16/UE
Anexa IV – Testul beneficiului principal – paragraful 1
Testul se consideră a fi trecut dacă beneficiul principal al unei modalități sau serii de modalități este obținerea unui avantaj fiscal, în cazul în care se poate stabili că avantajul este rezultatul care se poate preconiza că va fi obținut în urma unei astfel de modalități sau serii de modalități, inclusiv profitând de modul specific în care este structurată modalitatea sau seria de modalități.
Testul se consideră a fi trecut dacă unul dintre beneficiile principale ale unei modalități sau serii de modalități este obținerea unui avantaj fiscal, în cazul în care se poate stabili că avantajul este rezultatul care se poate preconiza că va fi obținut în urma unei astfel de modalități sau serii de modalități, inclusiv profitând de modul specific în care este structurată modalitatea sau seria de modalități.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0310.


Porumbul modificat genetic 59122 (DAS-59122-7)
PDF 288kWORD 56k
Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D054772-02 – 2018/2568(RSP))
P8_TA(2018)0051B8-0122/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 59122 (DAS-59122-7) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (D054772-02),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 11 alineatul (3) și articolul 23 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 16 ianuarie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care nu a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 18 mai 2017 și publicat la 29 iunie 2017(3),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât prin Decizia 2007/702/CE a Comisiei s-a autorizat introducerea pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 59122 (denumit în continuare „porumb modificat genetic 59122”); întrucât, anterior respectivei decizii a Comisiei, la 23 martie 2007, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 3 aprilie 2007(5) (denumit în continuare „primul aviz al EFSA”);

B.  întrucât, la 19 iulie 2016, Pioneer Overseas Corporation și Dow AgroSciences Ltd. (denumite în continuare „solicitanții”) au depus o cerere comună pentru reînnoirea autorizației de introducere pe piață a produselor alimentare și a furajelor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic 59122, în conformitate cu articolele 11 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață a porumbului modificat genetic 59122 în produse care constau în acest tip de porumb sau îl conțin și care sunt destinate altor utilizări decât consumul uman și animal ca orice alt porumb, cu excepția cultivării;

C.  întrucât, la 18 mai 2017, EFSA a adoptat un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care a fost publicat la 29 iunie 2017(6) (denumit în continuare „al doilea aviz al EFSA”);

D.  întrucât porumbul modificat genetic 59122 exprimă proteinele CRY34Ab1 și CRY35Ab1, care conferă rezistență la insecte dăunătoare coleoptere aparținând genului Diabrotica, cum ar fi larvele viermelui vestic al rădăcinilor de porumb, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidele care conțin glufosinat;

E.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 afirmă faptul că produsele alimentare sau hrana pentru animale modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia ține seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză;

F.  întrucât, în timpul perioadei de consultare de trei luni(7), statele membre au prezentat numeroase observații critice față de primul aviz al EFSA în ceea ce privește, printre altele, planul de supraveghere insuficient, riscul de expunere a organismelor nevizate la toxinele BT, lipsa de temei pentru concluzia că „furajele produse din porumb modificat genetic 59122 sunt substanțial echivalente și echivalente din punct de vedere nutrițional și la fel de sigure ca furajele produse din porumb comercial” și, în ceea ce privește studiul efectuat pe șobolani timp de 90 de zile, faptul că porumbul modificat genetic 59122 a fost administrat la nivelul unei singure doze pe parcursul întregului studiu, încălcând astfel recomandarea din orientările OCDE în cauză;

G.  întrucât, în urma cererii de reautorizare depuse de către solicitanți, EFSA a fost solicitată să evalueze datele furnizate de către aceștia, inclusiv rapoartele de monitorizare a mediului după introducerea pe piață și 11 studii de cercetare primare publicate între 2007 și 2016; întrucât, pe baza evaluării datelor transmise, EFSA a adoptat un aviz favorabil (al doilea aviz al EFSA, astfel cum se menționează mai sus), concluzionând că „nu au fost identificate pericole noi, cazuri de expunere modificată sau incertitudini științifice noi care să schimbe concluziile evaluării inițiale a riscurilor privind porumbul 59122”;

H.  întrucât, în timpul perioadei de consultare de trei luni(8), statele membre au prezentat numeroase observații critice față de cel de al doilea aviz al EFSA, inclusiv, printre altele, legate de faptul „că monitorizarea efectuată pentru porumbul modificat genetic 59122 nu este în măsură să furnizeze rezultate semnificative pentru evaluarea actuală și să soluționeze incertitudinile asociate cu evaluarea riscurilor efectuată înaintea autorizării, de exemplu în ceea ce privește expunerea mediului” și că „abordarea de monitorizare implementată pentru porumbul modificat genetic 59122 nu este în conformitate cu cerințele din anexa VII la Directiva 2001/18/CE”;

I.  întrucât un stat membru a întrebat de ce mai multe studii publice care demonstrează imunogenitatea proteinelor Cry la șoareci nu au fost prezentate de către solicitanți și deci nu au fost evaluate de EFSA și a recomandat ca preocupările legate de imunogenitate și efectul adjuvant al proteinelor Cry exprimate în porumbul modificat genetic 59122 să fie soluționate înainte de a se acorda reînnoirea autorizației;

J.  întrucât un stat membru a precizat că Uniunea a aprobat Convenția privind diversitatea biologică, care impune responsabilități internaționale atât țărilor exportatoare, cât și celor importatoare în ceea ce privește diversitatea biologică și că, prin urmare, este important să se ia în considerare impactul importului de porumb modificat genetic 59122 în Uniune, atât asupra biodiversității din Uniune, cât și asupra biodiversității din țările în care acesta se cultivă;

K.  întrucât glufosinatul este clasificat drept toxic pentru reproducere și se încadrează, prin urmare, la criteriile de excludere din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(9); întrucât autorizația glufosinatului expiră la 31 iulie 2018(10);

L.  întrucât utilizarea unor erbicide complementare face parte din practicile agricole obișnuite de cultivare a plantelor rezistente la erbicide și, prin urmare, poate fi de așteptat ca reziduurile de pulverizare să fie întotdeauna prezente în recoltă, acestea fiind componente inevitabile; întrucât s-a demonstrat că culturile modificate genetic tolerante la erbicide duc la o utilizare mai intensă a erbicidelor complementare decât culturile echivalente tradiționale(11);

M.  întrucât reziduurile din pulverizările cu glufosinat nu au fost evaluate în niciunul dintre avizele EFSA; întrucât în culturile de porumb modificat genetic 59122 importate în Uniune pentru produse alimentare și furaje vor fi prezente reziduuri de glufosinat;

N.  întrucât autorizarea importului de porumb modificat genetic tolerant la glufosinat ar fi un act inacceptabil din punctul de vedere al siguranței alimentare, precum și un act foarte inconsecvent, dat fiind faptul că autorizația de utilizare a glufosinatului în Uniune expiră la 31 iulie 2018, din cauza toxicității sale pentru reproducere(12);

O.  întrucât, în urma votului său din 16 ianuarie 2018, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 12 state membre au votat împotrivă, în timp ce 12 state membre, care reprezintă doar 38,83 % din populația Uniunii, au votat pentru, iar patru state membre s-au abținut;

P.  întrucât, în mai multe rânduri, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, aceasta a adoptat decizii de autorizare fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul întregii proceduri, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât și Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat regretul față de această practică, pe care o consideră nedemocratică(13);

Q.  întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003(14) și a invitat Comisia să o retragă și să propună o nouă propunere;

R.  întrucât la considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 se prevede că, în măsura posibilului, Comisia ar trebui să acționeze astfel încât să evite să se opună unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel în ceea ce privește adecvarea unui act de punere în aplicare, în special cu privire la probleme sensibile precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, deoarece nu este compatibilă cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului(15), constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

5.  solicită legiuitorilor responsabili să avanseze de urgență în lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și să garanteze, printre altele, că, în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în ceea ce privește aprobarea OMG-urilor destinate cultivării sau consumului alimentar și hranei pentru animale, Comisia își va retrage propunerea;

6.  solicită, în special, Comisiei să nu autorizeze importul niciunei plante modificate genetic pentru utilizări în alimente sau furaje atunci când acestea sunt tolerante la erbicide complementare care sunt interzise sau care vor fi interzise în viitorul apropiat în Uniune;

7.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4861
(4)–––––––––––––––––––– – Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).Rezoluția Parlamentului European din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2), (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21(Texte adoptate, P8_TA(2016)0271).Rezoluția Parlamentului European din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0272).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).Rezoluția Parlamentului European din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390).Rezoluția Parlamentului European din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0123).Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215).Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214).Rezoluția Parlamentului European din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341).Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377).Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0396).Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic 305423 x 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0397).Rezoluția Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0398).
(5) https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/470
(6) http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4861
(7) Anexa G – Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului OMG http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2016-00526
(8) Anexa G – Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului OMG http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2016-00526
(9) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(10) Punctul 7 din anexa la Regulamentul de punere ]n aplicare (UE) 2015/404 al Comisiei (JO L 67, 12.3.2015, p. 6).
(11) https://link.springer.com/article/10.1007%2Fs00267-015-0589-7
(12) Anexa G – Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului OMG http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2013-01002
(13) De exemplu, în declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014), sau în discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(14) JO C 355, 20.10.2017, p. 165.
(15) JO L 31, 1.2.2002, p. 1.


Porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603
PDF 300kWORD 58k
Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 și de abrogare a Deciziei 2010/420/UE (D054771-02 – 2018/2569(RSP))
P8_TA(2018)0052B8-0124/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (MON-87427-7 × MON-89Ø34-3 × MON-ØØ6Ø3-6) și din porumbul modificat genetic obținut din combinarea a două dintre evenimentele MON 87427, MON 89034 și NK603 (D054771-02),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic(1), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

–  având în vedere votul din data de 16 ianuarie 2018 al Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, care nu a emis niciun aviz,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(2),

–  având în vedere avizul emis de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară la 28 iunie 2017 și publicat la 1 august 2017(3),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (COM(2017)0085, COD(2017)0035),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare care ridică obiecțiuni împotriva autorizării organismelor modificate genetic(4),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, la 13 septembrie 2013, Monsanto Europe S.A. a prezentat autorității naționale competente din Belgia o cerere pentru introducerea pe piață a unor produse alimentare, ingrediente alimentare și furaje care conțin, sunt constituite sau fabricate din porumb modificat genetic (MG) MON 87427 × MON 89034 × NK603, în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003; întrucât cererea se referea, de asemenea, la introducerea pe piață de produse care constau în sau conțin porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 destinate altor utilizări decât consumul uman și animal ca orice alt porumb, cu excepția cultivării;

B.  întrucât cererea se referea, pentru aceste utilizări, la toate cele trei subcombinații ale porumbului modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603;

C.  întrucât porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 conține două gene pentru rezistența glifosat și produce proteinele Cry1A.105 și Cry2Ab2 care conferă rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare;

D.  întrucât, la 28 iunie 2017, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a emis un aviz favorabil, în conformitate cu articolele 6 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, aviz publicat la 1 august 2017(5);

E.  întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 afirmă faptul că produsele alimentare sau hrana pentru animale modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, la elaborarea deciziei sale, Comisia ține seama de toate dispozițiile relevante din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză;

F.  întrucât statele membre au prezentat multe observații critice în timpul perioadei de consultare de trei luni(6); întrucât cele mai critice comentarii includ faptul că analiza compoziției nu acoperă reziduurile erbicidelor complementare, nici metaboliții acestora; întrucât, având în vedere preocupările legate, printre altele, de studiile care au arătat o creștere a apariției calculilor urinari la șoareci hrăniți cu MON 89034, nu se poate trage o concluzie cu privire la riscurile asociate utilizării acestui organism modificat genetic (OMG) în alimentația umană sau animală; întrucât sunt necesare informații suplimentare înainte de a putea finaliza evaluarea riscurilor și întrucât nu se pot trage concluzii în ceea ce privește efectele subcronice (nu a fost realizat un studiu de 90 de zile), efectele pe termen lung, efectele asupra reproducerii sau dezvoltării ale întregului produsul alimentar și/sau ale întregului furaj;

G.  întrucât autoritatea competentă dintr-un stat membru a atras atenția asupra faptului că, pentru porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603 (tratat cu glifosat), au fost identificate diferențe semnificative din punct de vedere statistic față de porumbul de referință nemodificat genetic pentru 16 componente ale boabei(7) și 2 componente ale furajului(8); întrucât și mai multe diferențe din punct de vedere statistic pentru componentele boabei (42) au fost identificate în cadrul unei comparări a porumbului modificat genetic netratat cu glifosat cu porumbul de referință nemodificat genetic; întrucât o scădere semnificativă a conținutului de vitamine și de minerale din culturi este o preocupare majoră pentru sănătatea umană și animală, dat fiind că malnutriția de tip B este o problemă mondială;

H.  întrucât un studiu independent(9) a constatat că, având în vedere aceste diferențe statistice, se poate presupune că porumbul modificat genetic este, în esență, diferit de cel de referință în ceea ce privește numeroase caracteristici biologice și de compoziție și că, deși modificările luate ca date izolate nu ridică probleme de siguranță, numărul total de efecte și importanța lor semnificativă ar fi trebuit luate ca punct de plecare pentru investigații mai detaliate; întrucât EFSA nu a mai efectuat alte studii;

I.  întrucât solicitantul nu a furnizat date experimentale pentru subcombinațiile MON 87427 × MON 89034 și MON 87427 × NK603; întrucât, deși grupul GMO din cadrul EFSA se așteaptă, în urma extrapolării datelor experimentale furnizate pentru celelalte subcombinații și evenimente unice, ca cele două subcombinații să fie la fel de sigure ca evenimentele unice deja evaluate ale porumbului MON 89034 × NK603 și MON 87427 × MON 89034 × NK603, nu s-a efectuat nicio evaluare a gradului de incertitudine în ceea ce privește extrapolarea; întrucât aceste deficiențe pot invalida concluzia generală din avizul EFSA și pot încălca, de asemenea, „Orientările privind analiza incertitudinii în evaluarea științifică”, publicate de EFSA în ianuarie 2018(10); întrucât autorizarea nu ar trebui să fie luată în considerare fără o evaluare aprofundată a datelor experimentale pentru fiecare subcombinație a unui eveniment de transformare cu acumulare de gene;

J.  întrucât grupul GMO al EFSA a observat că planul de monitorizare a mediului după introducerea pe piață prezentat de solicitant pentru porumbul cu trei evenimente de transformare cu acumulare de gene nu cuprinde nicio prevedere pentru cele două subcombinații MON 87427 × MON 89034 și MON 87427 × NK603 și, prin urmare, a recomandat ca solicitantul să își revizuiască planul în consecință; întrucât, potrivit planului de monitorizare depus de către solicitant, această recomandare nu a fost implementată(11);

K.  întrucât unul dintre scopurile principale ale evenimentului de transformare cu acumulare de gene este creșterea toleranței plantelor la glifosat (atât NK603, cât și MON 87427 exprimă enzime EPSPS care conferă toleranță la glifosat); întrucât, în consecință, este de așteptat ca planta să fie expusă la doze mai mari și, de asemenea, repetate de glifosat, care nu numai că vor duce la o acumulare mai mare de reziduuri în recoltă, dar pot influența și compoziția plantelor și caracteristicile lor agronomice; întrucât acest aspect nu a fost inclus în evaluarea riscurilor; întrucât nici reziduurile din pulverizările cu glifosat nu au fost evaluate în avizul EFSA;

L.  întrucât există în continuare nelămuriri legate de proprietățile cancerigene ale glifosatului; întrucât, în noiembrie 2015, EFSA a ajuns la concluzia că este puțin probabil ca glifosatul să fie cancerigen, iar în martie 2017 Agenția Europeană pentru Produse Chimice a ajuns la concluzia că nu se justifică clasificarea acestei substanțe; întrucât, în schimb, Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului din cadrul OMS a clasificat, în 2015, glifosatul ca fiind potențial cancerigen pentru oameni; întrucât Parlamentul a înființat o comisie specială pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune, care va ajuta să se stabilească dacă a existat o influență necorespunzătoare din partea industriei asupra concluziilor agențiilor Uniunii cu privire la potențialul cancerigen al glifosatului;

M.  întrucât, potrivit comitetului EFSA pentru pesticide, pe baza datelor prezentate până în prezent nu poate fi trasă nicio concluzie cu privire la caracterul inofensiv al reziduurilor rămase în urma pulverizării culturilor modificate genetic cu compuși ai glifosatului(12); întrucât aditivii și amestecurile din care aceștia fac parte și care sunt folosite în produsele comerciale pentru pulverizarea glifosatului pot fi mai toxice decât substanța activă pură(13); întrucât Uniunea a eliminat deja de pe piață un aditiv cunoscut sub denumirea de „POE tallowamine” (polioxietilen amină - POEA) în urma preocupărilor legate de toxicitatea sa; întrucât, cu toate acestea, aditivii și amestecurile problematice pot fi permise în țările în care se cultivă acest porumb modificat genetic;

N.  întrucât porumbul modificat genetic importat este utilizat pe scară largă ca hrană pentru animale în Uniune; întrucât un studiu științific evaluat inter pares a constatat o posibilă legătură între glifosatul conținut în furajele cu care au fost alimentate scroafe gestante și creșterea incidenței anomaliilor congenitale grave la purceii lor(14);

O.  întrucât dezvoltarea culturilor modificate genetic tolerante la diverse erbicide selective se datorează în principal evoluției rapide a rezistenței buruienilor la glifosat în țările care s-au bazat în mare măsură pe culturi modificate genetic;

P.  întrucât caracteristicile de rezistență la insecte ale evenimentului de transformare cu acumulare de gene se datorează MON 89034, care exprimă proteinele Bt (Cry1A.105 și Cry2Ab2), care conferă rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare [de exemplu, sfredelitorul european al porumbului (Ostrinia nubilalis)]; întrucât, potrivit unui studiu independent, în contextul evaluării riscurilor efectuată de EFSA, reziduurile de glifosat ar trebui, de asemenea, considerate un factor de stres puternic, având în vedere că impactul asupra celulelor și organismelor expuse mai multor factori de stres în paralel poate fi deosebit de important pentru eficacitatea toxinele Bt(15); întrucât un studiu științific din 2017 privind posibilul impact al toxinelor Bt și al reziduurilor din pulverizarea de erbicide complementare concluzionează că ar trebui acordată o atenție deosebită reziduurilor de erbicide și interacțiunii acestora cu toxinele Bt(16); întrucât acest lucru nu a fost examinat de EFSA;

Q.  întrucât, în urma votului său din 16 ianuarie 2018, Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a emis niciun aviz; întrucât 14 state membre au votat împotrivă, în timp ce doar 11 state membre, care reprezintă numai 38,75 % din populația Uniunii, au votat pentru, iar trei state membre s-au abținut;

R.  întrucât, în mai multe rânduri, Comisia a deplâns faptul că, de la intrarea în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, aceasta a adoptat decizii de autorizare fără sprijinul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și că returnarea dosarului către Comisie în vederea adoptării unei decizii finale, care constituie de fapt o excepție în cadrul întregii proceduri, a devenit o regulă în procesul decizional cu privire la produsele alimentare și furajele modificate genetic; întrucât și Președintele Comisiei, dl Juncker, și-a exprimat regretul față de această practică, pe care o consideră nedemocratică(17);

S.  întrucât, la 28 octombrie 2015, Parlamentul a respins în primă lectură propunerea legislativă din 22 aprilie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003(18) și a invitat Comisia să o retragă și să propună una nouă;

T.  întrucât la considerentul 14 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 se prevede că, în măsura posibilului, Comisia ar trebui să acționeze astfel încât să evite să se opună unei poziții predominante care ar putea apărea în cadrul comitetului de apel în ceea ce privește adecvarea unui act de punere în aplicare, în special cu privire la probleme sensibile precum sănătatea consumatorilor, siguranța alimentară și protecția mediului,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei nu este în conformitate cu dreptul Uniunii, deoarece nu este compatibilă cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului, constă în asigurarea unei baze prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a intereselor de mediu și ale consumatorilor în ceea ce privește produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând în același timp funcționarea eficientă a pieței interne;

3.  solicită Comisiei să își retragă proiectul de decizie de punere în aplicare;

4.  solicită Comisiei să suspende orice decizie de punere în aplicare privind cererile de autorizare a organismelor modificate genetic până în momentul în care procedura de autorizare va fi fost revizuită pentru a se corecta deficiențele procedurii curente, care s-a dovedit neadecvată;

5.  solicită legiuitorilor responsabili să avanseze de urgență în lucrările privind propunerea Comisiei de modificare a Regulamentului (UE) nr. 182/2011 și să garanteze, printre altele, că, în cazul în care Comitetul permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală nu emite niciun aviz în ceea ce privește aprobarea OMG-urilor destinate cultivării sau consumului alimentar și hranei pentru animale, Comisia își va retrage propunerea;

6.  solicită Comisiei să nu autorizeze plantele modificat genetic tolerante la erbicide fără o evaluare completă a reziduurilor de pulverizare cu erbicide complementare și a formulelor lor comerciale utilizate în țările în care sunt cultivate;

7.  invită Comisia să solicite efectuarea unor teste mult mai detaliate privind riscurile pentru sănătate legate de evenimentele de transformare cu acumulare de gene, cum ar fi porumbul modificat genetic MON 87427 × MON 89034 × NK603;

8.  solicită Comisiei să dezvolte strategii în materie de evaluare a riscurilor pentru sănătate, de toxicologie și de monitorizare după introducerea pe piață, care să vizeze întregul lanț alimentar și furajer;

9.  invită Comisia să integreze pe deplin evaluarea riscurilor generate de utilizarea de erbicide complementare și de reziduurile acestora în evaluarea riscurilor prezentate de plantele modificat genetic tolerante la erbicide, indiferent dacă planta modificată genetic este destinată să fie cultivată în Uniune sau să fie importată ca produs alimentar sau furaj;

10.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 268, 18.10.2003, p. 1.
(2) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(3) https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4922
(4)–––––––––––––––––––– – Rezoluția din 16 ianuarie 2014 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind introducerea pe piață în vederea cultivării, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a unui produs din porumb (Zea mays L. linia 1507) modificat genetic pentru rezistență la anumite lepidoptere dăunătoare (JO C 482, 23.12.2016, p. 110).Rezoluția din 16 decembrie 2015 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2279 a Comisiei din 4 decembrie 2015 de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic NK603 × T25 (JO C 399, 24.11.2017, p. 71).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87705 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 19).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic MON 87708 × MON 89788 (JO C 35, 31.1.2018, p. 17).Rezoluția din 3 februarie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din soia modificată genetic FG72 (MST-FGØ72-2) (JO C 35, 31.1.2018, p. 15).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × MIR162 × MIR604 × GA21 și din soiuri de porumb modificat genetic care combină două sau trei dintre evenimentele Bt11, MIR162, MIR604 și GA21 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0271).Rezoluția din 8 iunie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a unei garoafe de grădină modificate genetic (Dianthus caryophyllus L., linia SHD-27531-4) (Texte adoptate, P8_TA(2016)0272).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic MON 810 (MON-ØØ81Ø-6) în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0388).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor din porumb modificat genetic MON 810 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0389).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic Bt11 în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0386).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea pe piață a semințelor de porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în vederea cultivării (Texte adoptate, P8_TA(2016)0387).Rezoluția din 6 octombrie 2016 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic 281-24-236 × 3006-210-23 × MON 88913 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0390).Rezoluția din 5 aprilie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din porumb modificat genetic Bt11 × 59122 × MIR604 × 1507 × GA21 și din porumb modificat genetic obținut din combinarea a două, trei sau patru dintre evenimentele Bt11, 59122, MIR604, 1507 și GA21, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0123).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic DAS-40278-9 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0215).Rezoluția din 17 mai 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic GHB119 (BCS-GHØØ5-8), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (Texte adoptate, P8_TA(2017)0214).Rezoluția din 13 septembrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-68416-4 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0341).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic FG72 × A5547-127 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0377).Rezoluția din 4 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic DAS-44406-6 în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0378).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind reînnoirea autorizației pentru introducerea pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt produse din porumb modificat genetic 1507 (DAS-Ø15Ø7-1) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0396).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din soia modificată genetic 305423 × 40-3-2 (DP-3Ø5423-1 × MON-Ø4Ø32-6) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0397).Rezoluția din 24 octombrie 2017 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, sunt constituite sau fabricate din rapiță modificată genetic MON 88302 × Ms8 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8 × ACS-BNØØ3-6), MON 88302 × Ms8 (MON-883Ø2-9 × ACSBNØØ5-8) și MON 88302 × Rf3 (MON-883Ø2-9 × ACS-BNØØ3-6), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (Texte adoptate, P8_TA(2017)0398).
(5) https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4922
(6) Anexa G - Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului GMO: http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2013-00765
(7) FDA, cenușă, calciu, magneziu, fosfor, zinc, arginină, glicină, acid stearic, niacină, α-tocoferol, acid ferulic și acid ρ-coumaric. A se vedea pagina 94 din anexa G – Observațiile statelor membre și răspunsurile Grupului GMO (http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2013-00765) și pagina 13 din avizul EFSA (https://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/pub/4922).
(8) Umiditate și calciu.
(9) https://www.testbiotech.org/sites/default/files/Testbiotech_Comment_Maize%20MON%2087427%20%C3%97%20MON%2089034%20%C3%97%20NK603%20.pdf
(10) https://www.efsa.europa.eu/en/press/news/180124-0
(11) Anexa F – Planul de monitorizare a mediului după introducerea pe piață http://registerofquestions.efsa.europa.eu/roqFrontend/questionLoader?question=EFSA-Q-2013-00765
(12) Concluziile EFSA în urma examinării inter pares a riscului legat de utilizarea ca pesticid a substanței active glifosat. Jurnalul EFSA 2015, 13 (11):4302: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.2903/j.efsa.2015.4302/epdf
(13) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3955666
(14) https://www.omicsonline.org/open-access/detection-of-glyphosate-in-malformed-piglets-2161-0525.1000230.php?aid=27562
(15) https://www.testbiotech.org/sites/default/files/Testbiotech_Comment_Maize%20MON%2087427%20%C3%97%20MON%2089034%20%C3%97%20NK603%20.pdf
(16) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5236067/
(17) De exemplu, în declarația de deschidere a ședinței plenare a Parlamentului European, inclusă în orientările politice ale următoarei Comisii Europene (Strasbourg, 15 iulie 2014), sau în discursul privind starea Uniunii din 2016 (Strasbourg, 14 septembrie 2016).
(18) JO C 355, 20.10.2017, p. 165.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2017/006 ES/Galicia apparel
PDF 263kWORD 52k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea prezentată de Spania – EGF/2017/006/Galicia apparel) (COM(2017)0686 – C8-0011/2018 – 2018/2014(BUD))
P8_TA(2018)0053A8-0033/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0686 – C8-0011/2018),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (denumit în continuare „Regulamentul privind FEG”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0033/2018),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil;

C.  întrucât Spania a depus cererea EGF/2017/006 ES/Galicia apparel pentru o contribuție financiară din partea FEG, ca urmare a celor 303 concedieri care au avut loc în sectorul economic încadrat la diviziunea 14 a NACE Rev. 2 (fabricarea articolelor de îmbrăcăminte), în regiunea de nivel NUTS 2 Galicia (ES11) din Spania;

D.  întrucât cererea are la bază criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG, care introduce o derogare de la criteriile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din respectivul regulament potrivit cărora asistența poate fi acordată dacă sunt disponibilizați cel puțin 500 de lucrători într-o perioadă de referință de nouă luni în întreprinderi care își desfășoară activitatea în același sector economic definit la nivelul unei diviziuni NACE Rev. 2 și care sunt situate într-o regiune sau în două regiuni învecinate de nivel NUTS 2 dintr-un stat membru,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Spania are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară de 720 000 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 1 200 000 EUR;

2.  remarcă faptul că autoritățile spaniole au depus cererea la 19 iulie 2017 și că, pe baza informațiilor suplimentare puse la dispoziție de Spania, Comisia și-a finalizat evaluarea la 28 noiembrie 2017 și a adus la cunoștința Parlamentului această evaluare la 15 ianuarie 2018;

3.  ia act de faptul că, potrivit declarațiilor autorităților spaniole, concedierile sunt legate de schimbări structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale, generate de globalizare și, în special, de liberalizarea comerțului în sectorul textilelor și al confecțiilor – ca urmare a expirării, la sfârșitul anului 2004, a Acordului multifibre al Organizației Mondiale a Comerțului – care a dus la modificări radicale în structura comerțului mondial;

4.  reamintește că, potrivit estimărilor, disponibilizările care au avut loc în cadrul celor cinci întreprinderi vor crea o presiune considerabilă asupra teritoriului afectat, precum și că impactul disponibilizărilor este legat de dificultățile asociate redistribuirii lucrătorilor, ca urmare a numărului redus de locuri de muncă – teritoriul vizat fiind departe de marile centre industriale – a nivelului scăzut de instruire al lucrătorilor disponibilizați, a caracterului specific al competențelor profesionale dezvoltate într-un sector aflat în prezent în declin, precum și a numărului ridicat de solicitanți de locuri de muncă;

5.  subliniază că Ordes, regiunea afectată de disponibilizări, este foarte dependentă de industria textilelor și a înregistrat o scădere accentuată a numărului de întreprinderi de profil în ultimii ani; regretă că PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune a scăzut, de asemenea;

6.  consideră că, luând în considerare populația în scădere, PIB-ul pe cap de locuitor și baza industrială din regiunea în cauză, cererea îndeplinește criteriile pentru intervenția FEG, în ciuda faptului că este vorba despre mai puțin de 500 de disponibilizări;

7.  este conștient de faptul că creșterea volumului de importuri în Uniune a creat o presiune semnificativă de scădere a prețurilor, care a avut, la rândul său, un efect negativ asupra situației financiare a întreprinderilor din Uniune care își desfășoară activitatea în sectorul textilelor, dând naștere unei tendințe generalizate în industria textilelor și a confecțiilor de a delocaliza producția în țări cu costuri mai reduse din afara Uniunii; recunoaște că, în Galicia, această tendință a dus la o scădere constantă a numărului de întreprinderi din sectorul confecțiilor și, astfel, la creșterea numărului disponibilizărilor;

8.  subliniază că 83,5 % dintre beneficiarii vizați sunt femei și că marea majoritate a acestora au vârste cuprinse între 30 și 54 de ani; recunoaște, având în vedere acest lucru, importanța măsurilor active de pe piața forței de muncă cofinanțate din FEG pentru îmbunătățirea oportunităților de reintegrare a acestui grup vulnerabil pe piața muncii;

9.  este preocupat de faptul că aceste disponibilizări pot agrava și mai mult șomajul cu care se confruntă această regiune de la începutul crizei economice și financiare;

10.  ia act de faptul că Spania are în vedere șase tipuri de acțiuni pentru lucrătorii disponibilizați vizați de cerere: (i) sesiuni introductive și ateliere pregătitoare, (ii) orientare profesională, (iii) formare profesională, (iv) asistență în vederea căutării intensive a unui loc de muncă, (v) îndrumare după reintegrarea pe piața muncii, (vi) măsuri de stimulare; consideră că contribuția la cheltuielile pentru îngrijitorii de persoane dependente este de o importanță deosebită, având în vedere profilul lucrătorilor disponibilizați;

11.  consideră că formarea profesională ce urmează să fie furnizată trebuie să mărească spectrul de oportunități pentru șomeri, că activitățile de formare ar trebui să fie legate de un studiu prospectiv al tendințelor privind ocuparea forței de muncă, care ar trebui să fie inclus în cadrul acțiunilor aferente acestei finanțări, și că ar trebui să extindă opțiunile de carieră profesională fără prejudecăți de gen și fără limitări la forță de muncă necalificată;

12.  consideră că programul aprobat ar trebui să sprijine, prin consiliere și sprijin financiar, inițiative pentru crearea de cooperative de către persoanele care beneficiază de serviciile personalizate prevăzute;

13.  reamintește că elaborarea pachetului coordonat de servicii personalizate care va beneficia de sprijin din partea FEG ar trebui orientată către inițiative care contribuie la crearea de locuri de muncă, la dezvoltarea competențelor lucrătorilor, la valorificarea la maximum a experienței lor profesionale în vederea integrării în câmpul muncii, inclusiv în cadrul unor cooperative, și ar trebui coordonată cu programele existente ale Uniunii, inclusiv cu Fondul social european;

14.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu partenerii sociali;

15.  regretă faptul că această cerere nu conține măsuri pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), având în vedere tendința ca tinerii să se mute din regiune în căutarea unor oportunități economice mai importante;

16.  observă că măsurile pentru suplimentarea venitului vor reprezenta 18,21 % din pachetul total de măsuri personalizate, mult sub cota maximă de 35 % prevăzută de Regulamentul privind FEG; observă, de asemenea, că aceste măsuri sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

17.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața forței de muncă și competențele necesare și să se asigure compatibilitatea cu tranziția spre o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; salută declarația Spaniei, potrivit căreia pachetul coordonat prezintă un potențial considerabil de înlesnire a unei astfel de schimbări.

18.  subliniază că autoritățile spaniole au confirmat că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii;

19.  salută confirmarea dată de Spania că o contribuție financiară din partea FEG nu va înlocui acțiunile pe care întreprinderile în cauză trebuie să le ia în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor societăți sau sectoare de activitate;

20.  invită Comisia să le solicite autorităților naționale să prezinte, în propunerile viitoare, mai multe detalii cu privire la sectoarele care au perspective de creștere și care, prin urmare, ar putea oferi locuri de muncă, precum și să colecteze date întemeiate pe dovezi cu privire la impactul finanțării din partea FEG, inclusiv privind calitatea locurilor de muncă și rata de reinserție realizată prin intermediul FEG;

21.  reamintește apelul său adresat Comisiei de a asigura accesul public la toate documentele legate de cazurile FEG;

22.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

23.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea prezentată de Spania – EGF/2017/006 ES/Galicia apparel)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia (UE) 2018/515.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare – cererea EGF/2017/007 SE/Ericsson
PDF 268kWORD 53k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea prezentată de Suedia – EGF/2017/007 SE/Ericsson) (COM(2017)0782 – C8-0010/2018 – 2018/2012(BUD))
P8_TA(2018)0054A8-0032/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0782 – C8-0010/2018),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (Regulamentul privind FEG),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0032/2018),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât, pentru a facilita redistribuirea și reinserția lucrătorilor disponibilizați, asistența financiară oferită de Uniune în beneficiul acestora ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil;

C.  întrucât Suedia a depus cererea EGF/2017/007 SE/Ericsson pentru o contribuție financiară din partea FEG, ca urmare a disponibilizării a 2 388 de lucrători care își desfășurau activitatea în sectorul economic încadrat la diviziunea 26 a NACE Rev. 2 (Fabricarea computerelor și a produselor electronice și optice), în regiunile de nivel NUTS 2 Stockholm (SE11), Västsverige (SE23) și Östra Mellansverige (SE12), precum și în regiunea Sydsverige (SE22);

D.  întrucât cererea are la bază criteriile de intervenție prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind FEG, potrivit cărora asistența poate fi acordată dacă sunt disponibilizați cel puțin 500 de lucrători într-o perioadă de referință de patru luni în cadrul unei întreprinderi dintr-un stat membru, inclusiv lucrătorii concediați de furnizorii și producătorii din aval și persoanele care desfășoară o activitate independentă și care și-au încetat activitatea;

E.  întrucât, în ultimii ani, au fost depuse mai multe cereri care vizau același sector sau sectoare conexe și disponibilizările efectuate de mari întreprinderi,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul privind FEG și că, prin urmare, Suedia are dreptul, în temeiul regulamentului respectiv, la o contribuție financiară în valoare de 2 130 400 EUR, ceea ce reprezintă 60 % din costurile totale de 3 550 667 EUR;

2.  remarcă faptul că autoritățile suedeze au depus cererea la 9 august 2017 și că, pe baza informațiilor suplimentare puse la dispoziție de Suedia, Comisia și-a finalizat evaluarea la 18 decembrie 2017 și a adus la cunoștința Parlamentului această evaluare la 15 ianuarie 2018;

3.  reamintește că aceasta este a doua cerere prezentată de Suedia pentru o contribuție financiară din partea FEG în ceea ce privește disponibilizările care au avut loc în cadrul întreprinderii Ericsson, în urma unei cereri prezentate în luna martie 2016 și a adoptării unei decizii pozitive în privința acesteia(4);

4.  regretă nivelul scăzut de utilizare aferent ultimului caz FEG 2016 legat de concedierile de la Ericsson, dar salută faptul că au fost trase învățăminte de pe urma acestuia; constată cu satisfacție că foștii salariați vizați de prezenta cerere vor putea beneficia de educație și formare, fără a le fi afectate indemnizațiile de șomaj;

5.  constată că Suedia susține că aceste disponibilizări sunt legate de schimbări structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale, generate de globalizare, mai precis de creșterea negativă înregistrată de întreprinderea Ericsson în Suedia în cadrul liniei de activitate orientate spre hardware a industriei telecomunicațiilor, din cauza concurenței mondiale; subliniază că întreprinderea Ericsson și-a redus treptat numărul de angajați din Suedia, însă în același interval de timp și-a extins efectivul pe plan mondial;

6.  remarcă faptul că, în diferite regiuni, există o cerere mare de personal cu competențe în domeniul TI și, în același timp, există o necorelare între competențele lucrătorilor disponibilizați de Ericsson și cerințele de pe piața muncii; ia act de faptul că numeroase persoane cu același tip de calificări sunt concediate în același timp în aceleași zone geografice; consideră că lucrătorii fără calificări superioare și cei în vârstă au în mod deosebit nevoie de asistență; ia act de faptul că FEG ar putea, de asemenea, facilita circulația transfrontalieră a lucrătorilor din sectoarele aflate în scădere în unele state membre către sectoare în expansiune în alte state membre;

7.  reamintește faptul că disponibilizările au afectat diverse categorii de angajați, atât lucrătorii manuali, cât și personalul administrativ; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că unii lucrători se confruntă cu o piață a muncii pe care cererea de competențe în sectoarele de producție tradiționale este destul de scăzută; recunoaște că deschiderea unor oportunități pentru acești lucrători în sectorul public sau privat al serviciilor ar implica eforturi de recalificare importante;

8.  ia act de faptul că cererea se referă la 2 388 de lucrători disponibilizați de Ericsson, dintre care 900 vor fi vizați de măsurile propuse; atrage atenția asupra faptului că peste 30 % dintre persoanele din acest grup au vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani și au competențe specifice sectorului hardware al industriei telecomunicațiilor, care nu mai corespund cerințelor actuale ale pieței muncii, ceea ce constituie un dezavantaj care le limitează capacitățile de a se reintegra în muncă și creează riscul unui șomaj pe termen lung; salută, prin urmare măsurile pentru grupurile defavorizate incluse în acest proiect;

9.  salută decizia de a oferi sprijin specializat lucrătorilor concediați cu vârsta de peste 50 ani care sunt în pericol de a deveni șomeri pe termen lung, precum și celor cu dizabilități de învățare sau fizice, în contextul provocărilor crescute cu care probabil se vor confrunta în găsirea unui loc de muncă alternativ;

10.   observă că costul indemnizațiilor și al stimulentelor acordate lucrătorilor disponibilizați aproape atinge limita de 35 % din totalul costurilor pachetului coordonat de măsuri personalizate, în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind FEG, iar măsurile în cauză sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

11.  ia act de faptul că Suedia are în vedere cinci tipuri de acțiuni pentru lucrătorii disponibilizați vizați de cerere: (i) consiliere profesională și planificarea carierei, (ii) măsuri pentru grupurile defavorizate, (iii) sprijin antreprenorial, (iv) educație și formare profesională, (v) alocații pentru căutarea unui loc de muncă și alocații de mobilitate; constată, de asemenea, că acțiunile propuse ar ajuta lucrătorii disponibilizați să își adapteze competențele și le-ar facilita tranziția către noi locuri de muncă sau i-ar ajuta să-și înființeze propriile întreprinderi; subliniază că măsurile prezentate constituie măsuri active pe piața forței de muncă, se încadrează la acțiunile eligibile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul privind FEG și nu înlocuiesc măsurile de protecție socială; salută decizia Suediei de a începe în februarie 2017 furnizarea de servicii personalizate pentru beneficiarii vizați, în avans față de cererea de mobilizare a FEG;

12.  constată că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu beneficiarii vizați și cu reprezentanții lor, precum și cu actorii publici de la nivel local; solicită mai multe consultări cu antreprenorii în vederea corelării dezvoltării de noi competențe și a educației la nevoile lor;

13.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața forței de muncă și competențele necesare și să se asigure compatibilitatea cu tranziția spre o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; salută obligația pe care o are Serviciul public suedez pentru ocuparea forței de muncă de a include cerințe în materie de mediu în procedurile sale de ofertare și în practica sa;

14.  subliniază că autoritățile suedeze au confirmat că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii;

15.  reafirmă faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor societăți sau sectoare de activitate;

16.  invită Comisia să le solicite autorităților naționale să prezinte, în propunerile viitoare, mai multe detalii cu privire la sectoarele care au perspective de creștere și care, prin urmare, ar putea oferi locuri de muncă, precum și să colecteze date întemeiate pe dovezi cu privire la impactul finanțării din partea FEG, inclusiv privind calitatea, durata și sustenabilitatea noilor locuri de muncă, numărul și procentul persoanelor care desfășoară activități independente și al întreprinderilor nou-înființate, precum și rata de reinserție realizată prin intermediul FEG;

17.  reamintește apelul său adresat Comisiei de a asigura accesul public la toate documentele legate de cazurile FEG;

18.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ

DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Suediei – EGF/2017/007 SE/Ericsson)

(Textul prezentei anexe nu este reprodus aici, întrucât corespunde cu actul final, Decizia (UE) 2018/514.)

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Decizia (UE) 2016/1858 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 octombrie 2016 privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cerere din partea Suediei – EGF/2016/002 SE/Ericsson) (JO L 284, 20.10.2016, p. 25).


Decizia Comisiei de activare a articolului 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește situația din Polonia
PDF 238kWORD 48k
Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la decizia Comisiei de a activa articolul 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește situația din Polonia (2018/2541(RSP))
P8_TA(2018)0055B8-0119/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea din 20 decembrie 2017 motivată în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană în ceea ce privește statul de drept în Polonia: Propunere de decizie a Consiliului privind constatarea unui risc clar de încălcare gravă de către Republica Polonă a statului de drept (COM(2017)0835),

–  având în vedere Recomandarea (UE) 2018/103 a Comisiei din 20 decembrie 2017 privind statul de drept în Polonia, care vine în completarea Recomandărilor (UE) 2016/1374, (UE) 2017/146 și (UE) 2017/1520(1),

–  având în vedere decizia Comisiei de a introduce o acțiune la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva Poloniei în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene pentru încălcarea dreptului Uniunii prin legea de modificare a legislației privind organizarea judecătoriilor(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la situația statului de drept și a democrației în Polonia(3) și rezoluțiile sale anterioare pe aceeași temă,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la situația statului de drept și a democrației în Polonia se afirmă că situația actuală din Polonia prezintă un risc clar de încălcare gravă a valorilor menționate la articolul 2 din TUE,

1.  salută decizia Comisiei din 20 decembrie 2017 de a activa articolul 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește situația din Polonia și se alătură apelului adresat de către Comisie autorităților din Polonia de a soluționa problemele;

2.  invită Consiliul să întreprindă fără întârziere acțiuni în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE;

3.  invită Comisia și Consiliul să informeze Parlamentul pe deplin și cu regularitate cu privire la progresele realizate și la măsurile întreprinse în fiecare etapă a procedurii;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și Consiliului, președintelui, guvernului și parlamentului Poloniei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

(1) JO L 17, 23.1.2018, p. 50.
(2) SEC(2017)0560.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0442.


Situația drepturilor fundamentale în UE în 2016
PDF 376kWORD 61k
Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la situația drepturilor fundamentale în UE în 2016 (2017/2125(INI))
P8_TA(2018)0056A8-0025/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere referirile făcute în rapoartele anterioare privind situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere rezoluțiile Parlamentului European și ale celorlalte instituții și agenții europene și internaționale,

–  având în vedere diferitele rapoarte ale ONG-urilor internaționale, europene și naționale,

–  având în vedere activitatea desfășurată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Consiliul Europei și Comisia de la Veneția,

–  având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO),

–  având în vedere activitățile Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, ale Comisiei pentru afaceri constituționale, Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă și Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională,

–  având în vedere declarația comună din 1 decembrie 2017 a liderilor africani și europeni privind situația migranților în Libia, care a urmat summitului Uniunea Africană – Uniunea Europeană (UA-UE) de la Abidjan,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0025/2018),

A.  întrucât la baza procesului de integrare europeană se află respectarea și promovarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a democrației, a statului de drept și a valorilor și principiilor consacrate în tratatele europene, în Carta drepturilor fundamentale a UE și în instrumentele internaționale referitoare la drepturile omului;

B.  întrucât, în conformitate cu articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, valori care sunt comune statelor membre și care trebuie respectate și promovate activ atât de către Uniune, cât și de fiecare stat membru în toate politicile acestora, atât la nivel intern, cât și la nivel extern, într-un mod coerent; întrucât, în temeiul articolului 17 din TUE, Comisia trebuie să asigure aplicarea tratatelor;

C.  întrucât respectarea statului de drept este o precondiție necesară pentru protejarea drepturilor fundamentale și întrucât statele membre sunt cele care au responsabilitatea ultimă pentru a proteja drepturile omului pentru toate persoanele, prin ratificarea și aplicarea tratatelor și convențiilor internaționale privind drepturile omului; întrucât statul de drept și drepturile fundamentale trebuie permanent consolidate; întrucât orice tentativă de subminare a acestor principii este în detrimentul nu doar al statului membru implicat, ci și al Uniunii în ansamblu;

D.  întrucât aderarea UE la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale reprezintă o obligație impusă prin tratat, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din TUE;

E.  întrucât ar trebui acordată o atenție deosebită protecției drepturilor omului în cazul grupurilor celor mai vulnerabile;

F.  întrucât practicile aberante de guvernare observate în unele state membre reflectă o înțelegere selectivă a beneficiilor și a responsabilităților unui stat membru al UE și întrucât refuzul acestor state de a respecta întru totul dreptul UE, separarea puterilor, independența sistemului judiciar și caracterul previzibil al măsurilor luate de stat pune sub semnul întrebării credibilitatea UE ca spațiu al legalității;

G.  întrucât, în 2016, afluența de migranți și solicitanți de azil către Europa a continuat(1); întrucât mulți dintre acești migranți merg pe rute periculoase, încredințându-și viața unor contrabandiști și criminali și sunt vulnerabili la violență, abuzuri și exploatare; întrucât, potrivit datelor UNHCR, 27 % din migranții care sosesc în Europa pe Marea Mediterană sunt copii; întrucât, potrivit raportului UNICEF-OIM (Organizația Internațională pentru Migrație), aproximativ un sfert dintre adolescenții intervievați pe ruta central-mediteraneeană nu au fost niciodată la școală;

H.  întrucât în 2016 reacțiile rasiste și xenofobe împotriva refugiaților, solicitanților de azil și migranților au fost larg răspândite și întrucât populațiile vulnerabile continuă să se confrunte cu niveluri ridicate de discriminare, violență și retraumatizare în cursul procedurii de azil;

I.  întrucât presiunea migratorie puternică pe care o suferă de mai mulți ani anumite state membre impune o reală solidaritate europeană, pentru crearea unor structuri de primire adecvate pentru cei mai săraci și cei mai vulnerabili; întrucât mulți dintre migranți își încredințează viața în mâinile unor criminali și traficanți și sunt vulnerabili în fața încălcării drepturilor lor, inclusiv a violenței, abuzurilor și exploatării;

J.  întrucât femeile și copiii sunt expuși unui risc mai mare de a deveni victime ale traficului, exploatării și abuzurilor sexuale din partea traficanților și, prin urmare, statele membre trebuie să creeze sisteme de protecție a copilului sau să le consolideze pe cele existente, pentru a preveni și a reacționa la cazurile de violență, abuz, neglijare și exploatare a copiilor, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Planului de acțiune de la Valletta;

K.  întrucât valul actual de atacuri teroriste de pe tot teritoriul UE a alimentat o neîncredere generalizată față de musulmani, fie că sunt cetățeni UE, fie că sunt migranți, și întrucât unele partide politice exploatează neîncrederea și utilizează o retorică a izolaționismului cultural și a urii față de cei care sunt diferiți;

L.  întrucât recurgerea sistematică la starea de urgență și la măsuri judiciare și administrative și controale la frontieră excepționale este ineficace și departe de a fi suficientă pentru a descuraja teroriștii, care sunt adesea rezidenți pe termen lung sau chiar cetățeni ai statelor membre ale UE;

M.  întrucât măsurile politice adoptate de unele state membre ca reacție la sosirea solicitanților de azil și a migranților includ reintroducerea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen, care este văzută din ce în ce mai mult ca o măsură permanentă, și nu ca una temporară;

N.  întrucât discursul de incitare la ură include toate formele de exprimare, atât online, cât și offline, care propagă, încurajează, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia sau prejudecățile împotriva unor persoane pe criterii de sex, rasă, culoare, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, proprietate, naștere, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală ori alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv partide politice și lideri politici care promovează idei, politici, practici și discursuri rasiste și xenofobe și răspândesc știri false; întrucât apariția unor noi forme de media facilitează discursurile online de incitare la ură; întrucât discursurile de incitare la ură în mediul online necesită o reflecție aprofundată și măsuri suplimentare, pentru a reglementa și a găsi noi modalități de combatere a acestui tip de retorică;

O.  având în vedere riscul banalizării, în statele membre, a răspândirii urii rasiale și de gen, a violenței și a xenofobiei, exprimate prin crime motivate de ură, știri false, mesaje anonime difuzate pe rețelele sociale și alte platforme online, proteste sau propagandă politică;

P.  întrucât societățile moderne nu pot funcționa și nu se pot dezvolta fără un sistem mass-media liber, independent, profesionist și responsabil, bazat pe principii precum verificarea faptelor, reflectarea unei diversități de opinii informate și protejarea confidențialității surselor media, a siguranței jurnaliștilor și a libertății de exprimare, dar și masuri pentru limitarea știrilor false; întrucât mass-media publică are un rol esențial în garantarea independenței media;

Q.  întrucât toate rapoartele recente ale agențiilor și organizațiilor europene și internaționale, precum și ale societății civile, inclusiv ONG-urile, indică numeroase domenii în care s-au realizat progrese; întrucât, cu toate acestea, încălcările drepturilor fundamentale continuă în unele state membre, inclusiv în ceea ce privește discriminarea minorităților, corupția, tolerarea discursurilor de incitare la ură, condițiile de detenție și condițiile de trai ale migranților;

R.  întrucât raportul Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene intitulat „Violența împotriva femeilor: un studiu la nivelul UE”, publicat în martie 2014, arată că o treime din totalul femeilor din Europa s-au confruntat cu acte de violență fizică sau sexuală cel puțin o dată în cursul perioadei adulte, iar 20 % dintre femei au suferit acte de hărțuire online; întrucât violența împotriva femeilor și violența de gen, atât fizică, cât și psihologică, sunt larg răspândite în UE și trebuie considerată o formă extremă de discriminare, care afectează femeile la toate nivelurile societății; întrucât sunt necesare măsuri suplimentare pentru a încuraja femeile care au fost victime ale violenței să își comunice experiențele și să solicite asistență;

S.  întrucât respectarea drepturilor persoanelor care aparțin minorităților și dreptul la un tratament egal constituie unul din principiile fondatoare ale UE; întrucât aproximativ 8 % din cetățenii UE aparțin unei minorități naționale, iar aproximativ 10 % vorbesc o limbă regională sau minoritară; întrucât, în prezent, cu excepția procedurilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, UE dispune doar de instrumente cu o eficacitate limitată pentru a reacționa la manifestările sistematice și instituționale ale discriminării, rasismului și xenofobiei împotriva minorităților; întrucât există discrepanțe între statele membre în ceea ce privește recunoașterea acestor minorități și respectarea drepturilor lor; întrucât, în ciuda numeroaselor solicitări adresate Comisiei, nu au fost luate decât măsuri limitate pentru a asigura o protecție reală a minorităților;

T.  întrucât media digitală oferă copiilor numeroase oportunități; întrucât copiii se confruntă însă și cu noi riscuri; întrucât copiii ar trebui educați cu privire la drepturile lor fundamentale în mediul digital, pentru a fi în siguranță; întrucât liniile de asistență telefonică pentru copii sunt instrumente esențiale în cazurile legate de încălcarea drepturilor lor; întrucât ar trebui promovată dezvoltarea competențelor digitale, inclusiv a educației în domeniul media și al informației, ca parte a programei de învățământ de bază, încă de la cea mai fragedă vârstă; întrucât drepturile fundamentale ar trebui să fie promovate și protejate în mediul online în același fel și aceeași măsură ca și în cel offline;

U.  întrucât serviciile de e-guvernare au devenit tot mai accesibile în întreaga UE în 2016; întrucât portalul european e-justiție care permite cetățenilor și practicienilor din domeniul juridic să obțină informații cu privire la procedurile juridice europene și naționale și la funcționarea justiției,

Statul de drept

1.  declară că nici suveranitatea națională, nici principiul subsidiarității nu pot justifica sau legitima refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene, care au inspirat redactarea articolelor introductive din tratatele europene și la care toate statele membre au subscris de bună voie și s-au angajat să le respecte;

2.  constată că respectarea criteriilor de la Copenhaga de către state în momentul aderării lor la UE trebuie monitorizată constant și trebuie să facă obiectul constant al unui dialog între Parlament, Comisie și Consiliu;

3.  reamintește că, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din TUE, Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, are legitimitatea și autoritatea de a asigura respectarea de către toate statele membre a principiilor statului de drept și a celorlalte valori menționate la articolul 2 din TUE; consideră, prin urmare, că măsurile luate de Comisie pentru a realiza această misiune și a verifica dacă condițiile îndeplinite în momentul aderării statelor membre sunt încă respectate, nu constituie în niciun caz o încălcare a suveranității statelor membre; reamintește responsabilitatea Consiliului de a se implica și în chestiuni legate de statul de drept și de guvernare; salută ideea de a organiza discuții periodice privind statul de drept în cadrul Consiliului Afaceri Generale și invită Consiliul să continue să facă acest lucru, astfel încât fiecare stat membru să facă regulat obiectul unei evaluări;

4.  ia act de eforturile Comisiei pentru a se asigura că statele membre respectă integral statul de drept, însă constată ineficacitatea instrumentelor utilizate până acum; consideră că ar trebui explorate toate căile de dialog, însă dialogul nu ar trebui prelungit la infinit, în absența unor rezultate concrete; insistă asupra faptului că declanșarea articolului 7 din Tratatul UE nu mai trebuie privită doar ca o ipoteză teoretică, ci trebuie utilizată atunci când toate celelalte mijloace eșuează; reamintește, în această privință, că activarea articolului 7 nu implică automat declanșarea unor sancțiuni împotriva statului membru în cauză;

5.  subliniază faptul că UE are nevoie de o abordare comună asupra guvernării unui stat democratic și a aplicării valorilor fundamentale, abordare care nu există încă și care trebuie stabilită democratic și dezvoltată prin punerea în comun a experiențelor de guvernare europene; consideră că această logică a guvernării comune trebuie să includă și o concepție comună asupra rolului majorității în cadrul unei democrații, pentru evita derivele care pot conduce la tirania majorității;

6.  reamintește legătura intrinsecă dintre statul de drept și drepturile fundamentale; ia act de puternica mobilizare a cetățenilor UE pentru a-și demonstra atașamentul față de drepturile lor fundamentale și față de valorile europene; reamintește, în acest context, necesitatea de a-i face pe europeni mai conștienți de valorile comune ale UE și de Carta drepturilor fundamentale;

7.  consideră că diferențele de interpretare și nerespectarea valorilor menționate la articolul 2 din TUE slăbesc coeziunea proiectului european, fragilizează drepturile tuturor europenilor și scad încrederea reciprocă necesară între statele membre;

8.  evidențiază faptul că, în rezoluția sa din 25 octombrie 2016(2), Parlamentul recomandă instituirea unui mecanism european pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale; subliniază faptul că acest mecanism este esențial pentru o abordare europeană coordonată asupra guvernării, care în prezent lipsește; solicită insistent Comisiei să prezinte o propunere de creare a acestui mecanism, respectând principiile subsidiarității și proporționalității;

9.  subliniază faptul că un cadru mai larg de monitorizare a statului de drept ar duce la o mai mare coeziune între instrumentele existente, la îmbunătățirea eficienței și la economii anuale în materie de costuri. subliniază importanța utilizării unor surse variate și independente în cadrul procesului de monitorizare; reiterează că este important ca încălcarea drepturilor fundamentale să fie prevenită, aceasta fiind de preferat reacției la repetarea încălcărilor;

10.  condamnă cu fermitate multiplicarea restricțiilor libertății de întrunire, în unele cazuri autoritățile reacționând în mod violent împotriva protestatarilor; reafirmă rolul esențial al acestor libertăți fundamentale în funcționarea societăților democratice și solicită Comisiei să aibă un rol activ în promovarea lor, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului;

11.  subliniază faptul că dreptul la accesul la justiție este esențial pentru protecția tuturor drepturilor fundamentale, a democrației și a statului de drept;

12.  subliniază că, în rezoluția sa din 25 octombrie 2016, a invitat Comisia să colaboreze cu societatea civilă și să elaboreze și să realizeze o campanie de conștientizare, pentru a permite cetățenilor și rezidenților Uniunii să își aproprieze pe deplin drepturile care decurg din tratate și din cartă (cum ar fi libertatea de exprimare, libertatea de întrunire și dreptul de vot), oferind informații despre dreptul cetățenilor la utilizarea unei căi de atac judiciare și despre procedurile litigioase în cauzele legate de încălcarea democrației, a statului de drept sau a drepturilor fundamentale de către guvernele naționale sau instituțiile UE;

13.  invită Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să prezinte date actualizate privind situația drepturilor fundamentale în statele membre, în colaborare cu Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA);

14.  reamintește că corupția pune în pericol statul de drept, democrația, drepturile omului și egalitatea de tratament a tuturor cetățenilor; consideră că corupția constituie o amenințare la adresa bunei guvernări și a unui sistem judiciar just și echitabil din punct de vedere social, și frânează dezvoltarea economică; invită statele membre și instituțiile UE să-și intensifice lupta împotriva corupției, monitorizând în mod regulat utilizarea fondurilor publice ale UE și a celor naționale;

15.  subliniază rolul fundamental pe care îl au martorii și informatorii în urmărirea penală și condamnarea activităților organizațiilor criminale și ale încălcărilor grave ale statului de drept;

16.  invită statele membre să faciliteze înființarea rapidă a Parchetului European;

Migrația și integrarea

17.  constată că cauzele migrației în țările terțe sunt, în principal, conflictele violente, persecuțiile, inegalitatea, terorismul, regimurile represive, dezastrele naturale, crizele provocate de om și sărăcia cronică;

18.  reamintește că, dintre solicitanții de azil și migranți, mulți continuă să își piardă viața și să se confruntă cu pericole multiple atunci când încearcă să treacă ilegal frontierele externe ale UE;

19.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că mai multe state membre și-au înăsprit abordarea politică a azilului și migrației, iar unele nu își respectă pe deplin obligațiile legate de aceste domenii;

20.  invită UE și statele membre să plaseze solidaritatea și respectarea drepturilor fundamentale ale migranților în centrul politicilor UE privind migrația;

21.  invită statele membre să respecte și să aplice integral pachetul adoptat de UE privind sistemul european comun de azil și legislația comună privind migrația, în special pentru a-i proteja pe solicitanții de azil împotriva violenței, a discriminării și a retraumatizării în cursul procedurii de azil, acordând o atenție specială grupurilor vulnerabile; reamintește că aproape o treime din solicitanții de azil sunt copii și că aceștia sunt deosebit de vulnerabili; invită Uniunea și statele sale membre să-și intensifice eforturile pentru a împiedica disparițiile minorilor neînsoțiți;

22.  salută cooperarea dintre FRA și FRONTEX pentru a redacta un manual privind tratamentul copiilor la frontierele terestre;

23.  își exprimă îngrijorarea cu privire la divergențele extinse în ceea ce privește condițiile de primire asigurate de unele state membre, care nu asigură un tratament adecvat și demn al solicitanților de protecție internațională;

24.  condamnă categoric extinderea traficului de ființe umane, ai cărui autori - inclusiv funcționari și actori guvernamentali - ar trebui trași la răspundere și aduși în fața justiției și invită insistent statele membre să-și intensifice cooperarea și lupta împotriva criminalității organizate, inclusiv a contrabandei și traficului de ființe umane, dar și a exploatării, muncii forțate, abuzurilor sexuale și torturii, protejând în același timp victimele;

25.  reamintește că femeile și copiii sunt expuși unui risc mai mare de a deveni victime ale traficului și de a fi exploatați și abuzați sexual de către traficanți;

26.  consideră că ar trebui să existe rute sigure și legale pentru migrație, precum și că cea mai bună modalitate de a proteja drepturile persoanelor care nu pot intra legat în Europa este de a se concentra asupra cauzelor profunde ale fluxurilor de migrație, a găsi soluții viabile la conflicte și a dezvolta cooperarea și parteneriatele; consideră că acestea ar trebui să contribuie la o dezvoltare rapidă și solidă în țările de origine și de tranzit, dezvoltând economiile locale, oferind noi oportunități la acest nivel și investind în sisteme de azil în țările de tranzit care să respecte întru totul dreptul internațional în acest domeniu;

27.  solicită Uniunii și statelor membre să consolideze căile sigure și legale pentru refugiați și, mai ales, să crească numărul locurilor de relocare oferite refugiaților celor mai vulnerabili;

28.  reamintește că politica de returnare trebuie să respecte întru totul drepturile fundamentale ale migranților, inclusiv dreptul la nereturnare; consideră că trebuie acordată toată atenția necesară respectării demnității persoanelor aflate în situația de a fi returnate și solicită în acest sens consolidarea returnărilor voluntare și a ajutorului pentru reintegrare în țara de origine;

29.  subliniază că UE trebuie să promoveze o politică de primire și de integrare în toate statele membre și că este inacceptabil ca unele state membre să pretindă că fenomenul migrației nu le privește; subliniază faptul că principiile egalității de tratament și nediscriminării ar trebui să fie întotdeauna respectate, în toate politicile de migrație și integrare; salută lansarea Rețelei de integrare europeană și recomandă intensificarea schimbului de practici optime între statele membre în domeniul integrării;

30.  reamintește că este important să li se ofere migranților, copii și adulți, programe de educație, aceasta fiind necesară pentru integrarea lor în societatea gazdă; insistă asupra nevoilor lor specifice, în special în ceea ce privește învățarea limbii; subliniază că în toate statele membre trebuie luate măsuri pentru a le oferi copiilor acces la servicii medicale, condiții bune de viață și posibilități de reîntregire a familiei;

31.  subliniază necesitatea de a oferi populației în general resurse didactice privind dialogul intercultural;

32.  subliniază că în toate statele membre trebuie luate cu prioritate măsuri pentru a le oferi tuturor copiilor migranți condiții de primire adecvate și demne, cursuri de limbi, inițiere în dialogul intercultural, educație și formare profesională;

33.  invită statele membre să își consolideze serviciile de protecție a copilului, inclusiv a copiilor care solicită azil, a copiilor refugiați și a copiilor migranți; invită insistent Comisia să prezinte un concept coerent de sisteme de tutelă, pentru a proteja interesul superior al minorilor neînsoțiți; solicită crearea și aplicarea unor proceduri specifice pentru a asigura protecția tuturor copiilor, în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile copilului;

34.  afirmă necesitatea absolută a unei integrări optime în societatea europeană a persoanelor de diferite religii, inclusiv a celor care locuiesc în Uniunea Europeană de multă vreme;

35.  subliniază că dezvoltarea unor strategii și politici de incluziune socială și educație care să trateze problema discriminării și a excluziunii ar putea evita ca persoanele vulnerabile să se alăture organizațiilor extremiste violente;

36.  recomandă ca strategiile securitare care urmăresc combaterea tuturor formelor de radicalizare și terorism în Europa să fie completate, în special în domeniul judiciar, de politici pe termen lung de prevenire a radicalizării și a recrutării cetățenilor UE de către organizațiile extremiste violente;

37.  își exprimă îngrijorarea cu privire la expansiunea alarmantă a manifestărilor de ură, a discursurilor de incitare la ură și a știrilor false; condamnă infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură pe motive de rasism, xenofobie, intoleranță religioasă sau prejudecăți privind dizabilitățile, orientarea sexuală sau identitatea de gen a unei persoane, care survin zilnic în UE; subliniază că toleranța pentru propagarea discursurilor de incitare la ură și a știrilor false alimentează populismul și a extremismul; consideră că luarea sistematică a unor măsuri de drept civil și penal pot opri această tendință periculoasă;

38.  subliniază că diseminarea intenționată a unor informații false despre orice categorie de persoane care trăiesc în UE, despre statul de drept și despre drepturile fundamentale reprezintă o un pericol enorm pentru valorile democratice și unitatea UE;

39.  reamintește că rețelele sociale și anonimatul garantat de numeroasele platforme media diferite încurajează forme de exprimare a urii de toate tipurile, inclusiv de extremism de dreapta și jihadist, și reamintește că internetul nu constituie un spațiu care se sustrage legii;

40.  reamintește că libertatea de exprimare și de informare și libertatea media sunt esențiale pentru garantarea democrației și a statului de drept; condamnă ferm violențele, presiunile sau amenințările împotriva jurnaliștilor și a media, inclusiv în relație cu dezvăluirea informațiilor privind încălcarea drepturilor fundamentale;

41.  condamnă normalizarea discursurilor de incitare la ură sponsorizate sau sprijinite de autorități, partide politice sau lideri politici și reluate în media socială;

42.  reamintește că lupta împotriva acestor fenomene depinde de educație și de nivelul de conștientizare al opiniei publice; invită statele membre să introducă în școli programe de conștientizare și invită Comisia să sprijine eforturile statelor membre în acest sens, în special prin elaborarea unor orientări pentru astfel de programe;

43.  consideră că ar trebui ridicat sistematic, în rândul agenților de poliție și autorităților judiciare din statele membre, gradul de conștientizare cu privire la infracțiunile de incitare la ură, precum și că victimele acestor infracțiuni ar trebui să fie informate și încurajate să raporteze faptele; solicită o formare, la nivelul întregii UE, pentru agenții de poliție însărcinați cu aplicarea legii, pentru a fi în măsură să combată efectiv infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură; subliniază că această formare ar trebui să fie asigurată de Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), pe baza celor mai bune practici la nivel național și a activității FRA;

44.  salută crearea de către Comisie a unui grup la nivel înalt pentru combaterea rasismului, a xenofobiei și a altor forme de intoleranță;

45.  solicită grupului la nivel înalt creat de Comisie să se axeze în special pe armonizarea definiției „infracțiunii de incitare la ură” și a „discursului de incitare la ură” în Europa; este de părere că acest grup ar trebui să se ocupe și de discursurile de incitare la ură și incitările la violență din partea unor reprezentanți politici;

46.  solicită ca acest fenomen să fie diminuat, printr-o mai bună monitorizare, investigare și punere sub acuzare, de către autoritățile judiciare de sector, a autorilor declarațiilor sau afirmațiilor incompatibile cu dreptul european, protejând totodată libertatea de expresie și dreptul la viață privată, în colaborare cu societatea civilă și companiile informatice;

47.  solicită, în acest context, Comisiei să propună o reformare a Deciziei-cadru a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, pentru a cuprinde și alte forme de infracțiuni bazate pe prejudecăți;

Discriminarea

48.  condamnă orice discriminare, din orice motiv, fie el sexul, rasa, culoarea pielii, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, dizabilitățile, vârsta sau orientare sexuală, în conformitate cu articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale a UE, precum și orice formă de intoleranță și xenofobie, și reamintește dispozițiile articolului 2 din TUE;

49.  recunoaște că secularismul, ca strictă separare dintre biserică și stat, precum și neutralitatea statului sunt esențiale pentru protejarea libertății de religie sau de convingere, pentru a garanta egalitatea de tratament a tuturor religiilor și convingerilor și pentru combaterea discriminării pe motive de religie sau convingeri;

50.  remarcă că propunerea de directivă din 2008 privind egalitatea de tratament este încă în așteptarea aprobării Consiliului; reiterează invitația sa adresată Consiliului de a-și adopta cât mai curând poziția cu privire la această propunere;

51.  reamintește obligația statelor membre de a pune pe deplin în aplicare Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora;

52.  reamintește că drepturile omului sunt universale și că nici o minoritate nu trebuie discriminată; subliniază faptul că drepturile minorităților sunt o parte inalienabilă a principiului statului de drept; remarcă faptul că există un risc crescut de încălcare a drepturilor minorităților atunci când statul de drept nu este respectat;

53.  condamnă cazurile de discriminare, segregare, discursurile de incitare la ură, infracțiunile motivate de ură și excluderea socială cu care se confruntă romii; condamnă discriminarea continuă a romilor în ceea ce privește accesul la locuințe, asistență medicală, educație și piața forței de muncă; reamintește că toți cetățenii europeni ar trebui să beneficieze de aceeași asistență și protecție, indiferent de originea lor etnică;

54.  invită Comisia și statele membre să colecteze date fiabile și comparabile privind egalitatea, în consultare cu reprezentanții minorităților, pentru a evalua inegalitățile și discriminarea;

55.  invită insistent statele membre să facă schimb de bune practici și să aplice soluții verificate și testate în abordarea problemelor cu care se confruntă minoritățile în întreaga Uniune Europeană;

56.  subliniază că este important să se adopte politici egalitare, care să permită tuturor minorităților etnice, culturale sau religioase să beneficieze de drepturile fundamentale, fără a le fi contestate;

57.  încurajează statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice fără întârziere Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare; reamintește, de asemenea, necesitatea implementării principiilor elaborate în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE);

58.  solicită insistent statelor membre să acorde considerația cuvenită drepturilor minorităților, să asigure dreptul de a utiliza o limbă minoritară și să protejeze diversitatea lingvistică în Uniune; invită Comisia să își consolideze planul de a promova predarea și utilizarea limbilor regionale ca modalitate potențială de a lupta împotriva discriminării lingvistice în UE;

59.  încurajează includerea în programa școlară a unor cursuri despre valoarea toleranței, pentru a oferi copiilor instrumentele de care au nevoie pentru a identifica toate formele de discriminare, indiferent dacă este îndreptată împotriva musulmanilor, evreilor, africanilor, romilor, persoanelor LGBTI sau oricărei alte minorități;

60.  solicită Comisiei să împărtășească cele mai bune practici ale statelor membre pentru soluționarea stereotipurilor de gen în școli;

61.  regretă faptul că persoanele LGBTI se confruntă cu agresivitate și hărțuiri și se confruntă cu discriminări în diferite aspecte ale vieții;

62.  condamnă toate formele de discriminare împotriva persoanelor LGBTI; încurajează statele membre să adopte legi și politici pentru a combate homofobia și transfobia;

63.  încurajează Comisia să prezinte o agendă care să asigure drepturi și șanse egale pentru toți cetățenii, respectând competențele statelor membre, și să monitorizeze transpunerea și punerea în aplicare corespunzătoare a legislației UE relevante pentru drepturile persoanelor LGBTI; invită insistent Comisia și statele membre să colaboreze îndeaproape cu organizațiile societății civile care activează pentru susținerea drepturilor persoanelor LGBTI;

64.  invită statele membre care au adoptat acte legislative în privința parteneriatului și/sau căsătoriei între persoane de același sex să recunoască dispozițiile cu efecte similare adoptate de alte state membre; reamintește obligația statelor membre de a pune pe deplin în aplicare Directiva 2004/38/CE, inclusiv pentru cuplurile de același sex și copiii acestora; salută faptul că din ce în ce mai multe state membre au introdus legi privind coabitarea, parteneriatul civil și căsătoria sau le-au adaptat pe cele existente, pentru a combate discriminarea pe motive de orientare sexuală cu care se confruntă cuplurile de același sex și copiii acestora și invită și alte state membre să introducă legi similare; invită Comisia să prezinte o propunere pentru recunoașterea reciprocă deplină a efectelor tuturor documentelor de stare civilă la nivelul UE, inclusiv pentru recunoașterea juridică a genului, căsătoriile și parteneriatele înregistrate, pentru a reduce barierele juridice și administrative discriminatorii din calea cetățenilor care își exercită dreptul la liberă circulație;

65.  salută inițiativele prin care se interzic terapiile de transformare LGBTI și care interzic patologizarea identităților transsexuale și îndeamnă toate statele membre să adopte măsuri similare, care să respecte și să susțină dreptul la identitatea de gen și exprimarea de gen;

66.  deplânge faptul că persoanele transgen sunt în continuare considerate bolnave mintal în majoritatea statelor membre și solicită statelor în cauză să-și modifice compendiile naționale de sănătate mintală și să creeze modele de acces alternative nestigmatizante, asigurându-se totodată că tratamentele medicale necesare continuă să existe pentru toate persoanele transgen; regretă faptul că, în prezent, mai multe state membre încă impun persoanelor transgen cerințe precum intervenția medicală pentru a li se recunoaște schimbarea de sex (inclusiv în pașaport și în documentele oficiale de identitate) și sterilizarea forțată, drept condiție pentru schimbarea sexului; constată că astfel de cerințe încalcă în mod clar drepturile omului; solicită Comisiei să ofere statelor membre orientări privind cele mai bune modele de recunoaștere legală a genului în Europa; solicită statelor membre să recunoască schimbarea de gen și să asigure accesul la proceduri rapide, accesibile și transparente de recunoaștere legală a genului, fără cerințe medicale precum intervenția chirurgicală, sterilizarea sau consimțământul psihiatric;

67.  salută inițiativa prezentată de Comisie privind promovarea depatologizării identităților transgen în cadrul revizuirii Clasificării Internaționale a Bolilor a Organizației Mondiale a Sănătății (ICD); solicită Comisiei să își intensifice eforturile pentru a preveni transformarea diversității de gen din copilărie într-un nou diagnostic ICD;

68.  solicită Comisiei să colecteze date privind încălcările drepturilor omului cu care se confruntă persoanele intersexuale în toate domeniile vieții lor și să ofere statelor membre orientări privind cele mai bune practici de protejare a drepturilor fundamentale ale persoanelor intersexuale; regretă faptul că în unele state membre ale UE încă se practică intervenția chirurgicală pentru „normalizare” genitală în cazul copiilor intersexuali, chiar dacă aceasta nu este necesară din punct de vedere medical și chiar dacă procedurile medicale le provoacă traume psihologice pe termen lung;

69.  invită statele membre să pună în aplicare pe deplin Directiva privind drepturile victimelor(3) și să identifice și să remedieze lacunele din sistemele lor de protecție a drepturilor victimelor, acordând o atenție deosebită drepturilor grupurilor vulnerabile, cum ar fi copiii, grupurile minoritare sau victimele infracțiunilor motivate de ură;

70.  solicită de urgență UE și statelor sale membre să combată toate formele de violență și discriminare împotriva femeilor și să aducă autorii acestora în fața justiției; le cere, în special, statelor membre să abordeze în mod eficace efectele violenței domestice și ale exploatării sexuale, sub toate formele lor, inclusiv problema copiilor refugiați sau migranți și a căsătoriilor premature sau forțate;

71.  invită statele membre să facă schimb de bune practici și să asigure sesiuni periodice de formare pentru personalul de poliție și cel judiciar privind noile forme de violență împotriva femeilor;

72.  salută semnarea de către toate statele membre a Convenției de la Istanbul, precum și semnarea de către UE a acestei convenții; invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să ratifice convenția;

73.  insistă ca statele membre să își intensifice eforturile de combatere a hărțuirii sexuale și a agresiunilor sexuale;

74.  reamintește că sărăcia la o vârstă înaintată este deosebit de îngrijorătoare în cazul femeilor, din cauza persistenței discrepanțelor de remunerare între femei și bărbați, care conduc la un decalaj de pensii;

75.  solicită statelor membre să conceapă politici adecvate pentru sprijinirea femeilor în vârstă și să elimine cauzele structurale ale diferențelor de gen în remunerare;

76.  subliniază că este necesar să se pună capăt discriminării împotriva persoanelor cu dizabilități, acordându-le drepturi sociale și politice egale, inclusiv dreptul de a vota, astfel cum se menționează în Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități;

77.  recunoaște că sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor este legată de mai multe drepturi ale omului, inclusiv dreptul la viață, dreptul de a nu fi supus torturii, dreptul la sănătate, dreptul la viață privată, dreptul la educație și interzicerea discriminării; subliniază, în acest sens, că persoanele cu dizabilități au dreptul de a beneficia de toate drepturile lor fundamentale, în condiții egale cu ceilalți;

78.  invită UE și statele sale membre să recunoască dreptul fundamental de a avea acces la servicii medicale preventive; insistă asupra rolului Uniunii în creșterea gradului de conștientizare și în promovarea practicilor optime în acest domeniu, inclusiv în contextul Strategiei pentru sănătate a UE, respectând în același timp competențele statelor membre, dat fiind faptul că sănătatea este un drept fundamental esențial pentru exercitarea altor drepturi ale omului; reamintește, în acest sens, că coerența și consecvența între politicile interne și externe ale UE în materia drepturilor omului sunt extrem de importante;

79.  subliniază faptul că orice sistem de supraveghere nediferențiată în masă reprezintă o atingere gravă adusă drepturilor fundamentale ale cetățenilor; subliniază că toate propunerile legislative din statele membre legate de capabilitățile de supraveghere ale organelor de informații ar trebui să fie întotdeauna conforme Cartei și principiilor necesității, proporționalității și legalității;

80.  invită Comisia și statele membre să facă cunoscute linia telefonică de urgență pentru copiii dispăruți (116 000) și linia telefonică de urgență pentru copii (116 111) publicului larg și actorilor de sector din sistemele naționale de protecție a copilului; invită statele membre să ia măsuri pentru ca cetățenii să dispună de servicii adecvate adaptate copiilor, accesibile 24 de ore din 24 și 7 zile din 7 în întreaga UE; invită statele membre și Comisia să aloce suficiente fonduri, dacă este necesar;

81.  solicită ca instituțiile UE și statele membre să își unească de urgență eforturile pentru a combate încălcările online ale drepturilor copilului; își reiterează apelul adresat statelor membre care nu au făcut-o încă să transpună și să pună în aplicare efectiv Directiva privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile(4); invită statele membre să consolideze capacitatea juridică, capacitățile tehnice și resursele financiare ale autorităților de aplicare a legii, pentru a intensifica cooperarea, inclusiv cu Europol, în vederea combaterii acestui fenomen; subliniază rolul cadrelor de specialitate care lucrează cu copiii în detectarea semnelor de violență fizică și psihologică împotriva copiilor, inclusiv de comportament agresiv pe internet; invită statele membre să ia măsuri pentru a crește gradul de sensibilizare în rândul acestor cadre și pentru a se asigura că beneficiază de o formare adecvată;

82.  remarcă tendințele pozitive din anumite state membre în ceea ce privește drepturile victimelor; constată, cu toate acestea, că există încă lacune evidente în oferta generală de servicii de asistență pentru victimele criminalității;

83.  salută Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 și Planul de acțiune privind e-justiția europeană (2014-2018);

84.  încurajează Comisia să numească coordonatori ai UE pentru combaterea afrofobiei și a atitudinii ostile față de romi, care să aibă ca misiune îmbunătățirea coordonării și a coerenței între instituțiile și agențiile UE, statele membre și actorii internaționali, precum și dezvoltarea politicilor existente ale UE și elaborarea unor politici noi de combatere a ostilității față de africani și de romi; subliniază, în special, că rolul coordonatorului UE pentru combaterea atitudinilor discriminatorii față de romi ar trebui să fie de a consolida și completa activitățile Unității de coordonare pentru romi și combaterea discriminării din cadrul Comisiei, alocând resurse adecvate și angajând personal suplimentar, în scopul de a dispune de suficiente capacități pentru combaterea discriminării romilor, pentru sensibilizarea cu privire la Holocaustul romilor și pentru promovarea comemorării Holocaustului; recomandă adoptarea unor cadre la nivel european pentru elaborarea de strategii naționale vizând combaterea afrofobiei, antisemitismului și a islamofobiei;

85.  condamnă măsurile luate de guvernele statelor membre pentru a submina și demoniza societatea civilă și ONG-urile; invită insistent statele membre să ofere sprijin organizațiilor societății civile deoarece, de cele mai multe ori acestea desfășoară o activitate importantă de completare a serviciilor sociale prestate de către stat sau chiar de acoperire a domeniilor în care acesta nu intervine;

86.  propune numirea unui coordonator al UE pentru spațiul civic și democrație, care să coordoneze activitatea UE și a statelor membre în acest domeniu, să aibă un rol de supraveghere și să fie punctul de contact al ONG-urilor pentru incidentele legate de hărțuire care le restricționează activitatea;

87.  invită Comisia Europeană să elaboreze o serie de orientări privind implicarea societății civile și indicatori privind spațiul civic;

o
o   o

88.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) http://migration.iom.int/docs/2016_Flows_to_Europe_Overview.pdf
(2) Texte adoptate, P8_TA(2016)0409.
(3) Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului.
(4) Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului (JO L 335, 17.12.2011, p. 1).


Perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE
PDF 488kWORD 68k
Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la perspectivele și provocările pentru sectorul apicol din UE (2017/2115(INI))
P8_TA(2018)0057A8-0014/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 noiembrie 2011 referitoare la sănătatea albinelor și provocările pentru sectorul apicol(1),

–  având în vedere concluziile Consiliului Agricultură și Pescuit (8606/11 ADD 1 REV 1) cu privire la comunicarea Comisiei privind sănătatea albinelor (COM(2010)0714),

–  având în vedere lucrările Săptămânii europene a albinelor și a polenizării – EU BeeWeek –, organizată în cadrul Parlamentului European din 2012,

–  având în vedere Raportul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) „Collecting and Sharing Data on Bee Health: Towards a European Bee Partnership” din septembrie 2017, care implementează Parteneriatul european pentru albine,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0014/2018),

A.  întrucât sectorul apicol face parte integrantă din agricultura europeană, numărând peste 620 000 de apicultori în UE(2); întrucât apicultura este practicată pe scară largă ca hobby sau pentru consumul propriu, precum și ca activitate profesională;

B.  întrucât valoarea economică reprezentată de albine include polenizarea și producerea de miere, ceară de albine și alte produse apicole, iar ramele din lemn sau stupii, precum și apiturismul, prezintă, de asemenea, o mare importanță;

C.  întrucât sectorul apicol este vital pentru UE și contribuie în mod semnificativ la societate, atât economic, cu aproximativ 14,2 miliarde EUR pe an, cât și ecologic, prin menținerea echilibrului ecologic și a biodiversității, întrucât 84 % dintre speciile de plante și 76 % din producția alimentară din Europa depind de polenizarea efectuată de albinele sălbatice și domestice;

D.  întrucât albinele și alți polenizatori se îngrijesc de polenizare și asigură, astfel, înmulțirea multor plante cultivate și sălbatice, ceea ce asigură gratuit producția alimentară și securitatea alimentară și conservă biodiversitatea în Europa și în lume; întrucât importanța polenizării în UE nu este recunoscută în mod suficient și este adesea subestimată, în timp ce, de exemplu, în Statele Unite se cheltuiesc anual 2 miliarde EUR pentru polenizarea artificială; întrucât Europa adăpostește aproximativ 10 % din diversitatea mondială a albinelor; întrucât, potrivit Institutului național francez pentru cercetare agronomică, mortalitatea albinelor ar costa 150 de miliarde EUR la nivel mondial, echivalentul a 10 % din valoarea de piață a produselor alimentare, lucru care atestă necesitatea de a proteja insectele polenizatoare;

E.  întrucât studiile recente realizate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că creșterea densității și a varietății insectelor polenizatoare are un impact direct asupra productivității culturilor, precum și că acest lucru îi poate ajuta pe micii agricultori să-și mărească productivitatea la nivel global cu în medie 24 %;

F.  întrucât nu toate țările dispun de un sistem de înregistrare a apicultorilor și a stupilor care să faciliteze monitorizarea evoluțiilor din acest sector, a pieței și a sănătății albinelor;

G.  întrucât, în 2004, Comisia a garantat 32 de milioane EUR pe an pentru programele apicole naționale, exclusiv pentru apicultură, și întrucât până în 2016 această sumă a crescut la 36 de milioane EUR, continuând însă să fie departe de suma necesară (fiind doar 0,0003 % din bugetul PAC);

H.  întrucât, între 2004 și 2016, numărul coloniilor de albine melifere a crescut cu 47,8 % prin aderarea unor noi state membre, dar finanțarea din partea UE a crescut cu doar 12 %, ceea ce înseamnă că fondurile UE disponibile nu sunt suficiente pentru menținerea populației de albine și pentru a ajuta în mod corespunzător apicultorii să-și reînnoiască coloniile de albine în urma scăderii populațiilor în statele membre care se confruntă cu rate ridicate ale mortalității;

I.  întrucât, în ciuda acestei creșteri statistice, mulți apicultori profesioniști și-au încetat activitatea, iar în unele state membre numărul coloniilor de albine a scăzut cu până la 50 % sau mai mult(3) din cauza efectelor schimbărilor climatice (de exemplu, din cauza înghețului de primăvară, a secetei, a incendiilor), a anumitor substanțe chimice active și a perturbărilor din cadrul pieței interne a mierii a UE; întrucât continuă să se înregistreze și în prezent numeroase cazuri de pierderi și tulburări hibernale;

J.  întrucât programele naționale pentru sectorul apicol care primesc cofinanțare din partea UE au un efect global pozitiv; întrucât, cel mai probabil, punerea în aplicare la nivel național este cea care poate genera uneori o lipsă de încredere din partea sectorului și, prin urmare, poate reduce absorbția fondurilor;

K.  întrucât sectorul apicol suferă de pe urma unei probleme deosebit de grave ce ține de demografie și de îmbătrânire, doar o mică parte dintre apicultori având sub 50 de ani, lucru care pune în pericol viitorul sectorului; întrucât apicultura constituie o sursă potențială de muncă și de integrare pentru tineri în zonele rurale, dat fiind că în numeroase regiuni europene accesul la terenuri este limitat;

L.  întrucât buna cunoaștere teoretică, combinată cu o formare practică pot contribui la o mai bună înțelegere a provocărilor viitoare pentru coloniile de albine, precum și la măsurile care trebuie luate în această privință, fiind, prin urmare, importante; întrucât apicultorii ar trebui să își desfășoare activitatea într-un mod responsabil și profesionist și în strânsă cooperare cu agricultorii pentru a aborda viitoarele provocări, cum ar fi schimbările climatice, catastrofele naturale, micșorarea suprafeței terenurilor de unde albinele își pot culege hrana, atacurile animalelor sălbatice și ale speciilor de păsări migratoare în unele regiuni (stupii sunt foarte expuși acestor prădători, dat fiind că apicultura este adesea practicată în aer liber), precum și sarcinile administrative considerabile în unele state membre;

M.  întrucât programele naționale de apicultură cofinanțate de către UE oferă participanților posibilitatea de a întreprinde proiecte de cercetare și de dezvoltare; întrucât proiectele de succes pot contribui în mod semnificativ la consolidarea sectorului și la îmbunătățirea capacității acestuia de a rezista la crizele naturale și la crizele pieței; întrucât transferul de cunoștințe și schimbul de bune practici și de practici inovatoare vor aduce o valoare adăugată sectorului apicol european, în special dacă sunt completate de un program specific, cum ar fi actualul „Erasmus pentru apicultori” în cadrul pilonului II al PAC;

N.  întrucât practica așa-zisei „agriculturi nomade” prezintă multe aspecte pozitive, dar și unele aspecte problematice, în special în ceea ce privește respectarea normelor pentru a evita răspândirea situațiilor de risc; întrucât ar fi necesare, prin urmare, verificări mai atente;

O.  întrucât mortalitatea crescută observată în prezent în rândul albinelor și al polenizatorilor sălbatici din Europa constituie un motiv de îngrijorare, având în vedere impactul său negativ asupra agriculturii, a biodiversității și a ecosistemelor; întrucât există mai mulți factori de stres care cresc mortalitatea albinelor și care variază în funcție de zona geografică, caracteristicile locale și condițiile climatice; întrucât acești factori includ impactul grav al speciilor alogene invazive precum Varroa destructor, gândacul mic de stup (Aethina tumida), viespea asiatică (Vespa velutina) și loca americană, precum și al agenților patogeni de origine animală precum nosemoza, impactul anumitor substanțe active din produsele de protecție a plantelor și al altor biocide, schimbările climatice, degradarea mediului, degradarea habitatelor, precum și dispariția progresivă a plantelor cu flori;întrucât albinele sunt dependente de terenurile agricole, zonele de suprafață și diversitatea culturilor reprezentând principala lor sursă de hrană și, prin urmare, ar fi util atât pentru apicultori, cât și pentru agricultori să se introducă un anumit tip de zone de interes ecologic denumite „suprafețe apicole”, care ar putea fi ulterior utilizate pe scară largă în toate statele membre, în special în perioadele de înflorire redusă;

P.  întrucât apicultorii se află adesea în imposibilitatea de a combate bolile albinelor și paraziții, dat fiind că nu dispun de informații și de formare și nici de mijloace eficace pentru combaterea acestor amenințări, cum ar fi accesul la medicamente pentru tratarea albinelor; întrucât apicultorii primesc sprijin pentru măsurile de protecție împotriva Varroa destructor, deși aceste măsuri nu au încă o rată de succes de 100 %, dat fiind că eforturile de cercetare și dezvoltare continuă să fie inadecvate în ceea ce privește tratamentele împotriva speciilor parazite, impactul alimentației albinelor și expunerea la produse chimice;

Q.  întrucât obligația apicultorilor de a declara bolile și paraziții conduce la distrugerea sistematică a stupilor și ar putea să încurajeze apicultorii să nu le declare; întrucât medicamentele disponibile pe piață pentru a trata bolile care afectează albinele sunt limitate și nu corespund nevoii crescute de medicamente de uz veterinar eficace; întrucât mai multe substanțe naturale au fost testate pentru controlul varroozei, trei dintre ele devenind baza unor tratamente ecologice: acidul formic, acidul oxalic și timolul;

R.  întrucât agricultura bazată pe monoculturi, folosind soiuri de culturi și hibrizi cu producție mai mică de nectar și de polen și cu perioade mai scurte de înflorire, reduce în foarte mare măsură atât biodiversitatea, cât și întinderea suprafețelor de pe care albinele își pot găsi hrana necesară; întrucât oamenii de știință britanici au ajuns recent la concluzia că rasele de albine locale și regionale supraviețuiesc mai bine într-o anumită zonă decât rasele de albine melifere aduse din altă parte(4); întrucât sănătatea și sustenabilitatea pe termen lung a sectorului apicol din Europa se bazează pe asigurarea sănătății și sustenabilității pe termen lung a ecotipurilor locale de albine melifere, având în vedere diversitatea acestora și capacitatea lor de a se adapta la mediul local;

S.  întrucât Platforma interguvernamentală privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice (IPBES), în raportul său adoptat la 26 februarie 2016, precum și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (UICN) în evaluările integrate la nivel mondial privind insecticidele sistemice au avertizat cu privire la declinul polenizatorilor; întrucât albinele sunt un indicator important al calității mediului;

T.  întrucât apicultorii, agricultorii, ecologiștii și cetățenii așteaptă acțiuni bazate pe un consens științific clar cu privire la toate cauzele mortalității albinelor, inclusiv efectele substanțelor active din pesticide (de exemplu, unele substanțe neonicotinoide și alte câteva insecticide sistemice), astfel cum au fost identificate de EFSA;

U.  întrucât diferențele dintre descoperirile științifice pot fi parțial atribuite utilizării unor metode de analiză și protocoale de cercetare diferite; întrucât lipsa de coordonare a cercetării efectuate la nivelul UE cu privire la polenizatori și lipsa unor date accesibile și armonizate între părțile interesate au drept rezultat o proliferare a unor studii divergente sau contradictorii;

V.  întrucât este important să se mențină și să se intensifice dialogul și cooperarea între toate părțile interesate (apicultori, agricultori, oameni de știință, ONG-uri, autorități locale, industrii din domeniul protecției plantelor, sectorul privat, medici veterinari și publicul larg), să se coordoneze activitățile de cercetare și să se pună în comun în timp util toate datele colectate relevante;

W.  întrucât există o cerere generală pentru existența unei baze de date comune și armonizate, inclusiv, inter alia, privind tipul de cultură și practicile agricole, prezența dăunătorilor și a bolilor, condițiile climatice și meteorologice, peisajul și infrastructura, densitatea coloniilor de albine și rata mortalității albinelor pe regiuni, precum și privind tehnologiile și instrumentele digitale relevante care sunt inofensive pentru albine, ca și mass-media, astfel cum a sugerat inițiativa „Parteneriatul european pentru albine” adoptată în iunie 2017; întrucât rezultatele revizuirii științifice cuprinzătoare a EFSA, care a fost deja amânată mai mult de un an, sunt necesare pentru a se permite luarea de decizii pe baza celor mai recente date științifice; întrucât este necesar să se obțină cât se poate de curând rezultate clare cu privire la toți indicatorii privind sănătatea albinelor pentru a opri și reduce mortalitatea albinelor, în special prin teste pe teren; întrucât apicultorii, agricultorii și cetățenii se așteaptă ca Comisia să monitorizeze îndeaproape, împreună cu agențiile relevante ale UE și experții statelor membre, orientările EFSA pentru evaluarea impactului produselor de protecție a plantelor asupra albinelor și se așteaptă ca statele membre să le pună în aplicare în mod corespunzător;

X.  întrucât producția de miere este, de asemenea, afectată de condițiile meteorologice, dat fiind că vremea caldă și umedă promovează producția de miere, în timp ce vremea simultan rece și umedă o împiedică; întrucât pierderile din timpul toamnei și a iernii contribuie la scăderea populației coloniilor de albine și la scăderea producției de miere, reducere care poate ajunge până la 50 % în unele state membre, și chiar la 100 % în unele regiuni;

Y.  întrucât ar trebui să se acorde atenție dimensiunilor variabile ale populației de albine melifere în diverse regiuni agricole, dat fiind faptul că dimensiunea lor este în creștere în unele țări producătoare de miere și în declin în altele;

Z.  întrucât creșterea ratei mortalității albinelor a obligat apicultorii să cumpere mai des colonii noi, fapt care conduce la o creștere a costurilor de producție; întrucât costul unei colonii de albine a crescut de cel puțin patru ori comparativ cu 2002; întrucât înlocuirea unei colonii de albine determină adesea o scădere a producției pe termen scurt și mediu, dat fiind că noile colonii sunt mai puțin productive în etapa inițială de după instalare; întrucât pentru producția de miere apicultorii nu utilizează niciodată numărul de colonii de albine indicat de statistici, întrucât ei refac numărul inițial de colonii în cursul anului, în detrimentul cantităților de miere produse, dat fiind că înlocuirea coloniilor pierdute necesită și ea miere;

AA.  întrucât cantitatea de miere produsă și exportată s-a dublat în unele țări terțe în ultimii 15 ani; întrucât autonomia UE în materie de miere este de doar 60 %, o cifră care rămâne constantă, în timp ce numărul de stupi din Uniune aproape că s-a dublat între 2003 și 2016, iar numărul de apicultori a crescut de la aproximativ 470 000 la aproximativ 620 000 în aceeași perioadă; întrucât, în 2016, principalii trei mari producători europeni de miere sunt România, Spania și Ungaria, urmați de Germania, Italia și Grecia;

AB.  întrucât UE importă în fiecare an aproximativ 40 % din mierea consumată; întrucât, în 2015, mierea importată a fost, în medie, de 2,3 ori mai ieftină decât mierea produsă în UE; întrucât UE importă aproximativ 200 000 de tone de miere pe an, în principal din China, Ucraina, Argentina și Mexic, lucru care creează un dezavantaj concurențial grav pentru apicultorii Uniunii în raport cu producătorii din țări terțe și previne atingerea unui grad mai ridicat de autonomie; întrucât mierea importată adesea nu îndeplinește standardele aplicate apicultorilor din UE;

AC.  întrucât consumatorii cred adesea că consumă miere provenită din Uniune, pe când o parte din aceasta este de fapt un amestec de miere provenită din UE cu miere provenită din țări terțe, iar o mare parte din mierea importată este contrafăcută;

AD.  întrucât, începând cu 2002, cantitatea de miere din principalele regiuni producătoare de miere din lume a stagnat sau a scăzut ca urmare a stării proaste de sănătate a albinelor, în timp ce cantitatea de miere produsă în China s-a dublat (până la aproximativ 450 000 de tone pe an în 2012), reprezentând mai mult decât producția combinată de miere a UE, a Argentinei, a Mexicului, a SUA și a Canadei;

AE.  întrucât, în 2015, mai mult de jumătate din cantitatea de miere importată de UE a provenit din China – circa 100 000 de tone, o cantitate dublă față de 2002 –, chiar dacă numărul coloniilor de albine a scăzut în alte părți ale lumii; întrucât, potrivit asociațiilor de apicultori și a profesioniștilor, o mare parte din mierea importată din China ar putea fi contrafăcută prin introducerea de zahăr exogen din porumb sau trestie de zahăr; întrucât nu toate statele membre sunt în măsură să efectueze analize pentru detectarea neregulilor privind mierea importată la posturile de control la frontierele externe ale UE;

AF.  întrucât mierea este pe locul al treilea între cele mai contrafăcute produse din lume; întrucât contrafacerea aduce prejudicii semnificative apicultorilor europeni și expune consumatorii unor grave riscuri pentru sănătate;

AG.  întrucât, potrivit experților, problema cloramfenicolului din 2002 a fost soluționată de întreprinderile exportatoare de miere din China nu prin respectarea normelor, ci prin folosirea unor filtre de rășină;

AH.  întrucât, în cadrul reuniunii sale din decembrie 2015, Consiliul Agricultură și Pescuit a discutat problemele legate de calitatea mierii importate și de competitivitatea sectorului apicol european; întrucât, în urma acestei reuniuni, Comisia a dispus testarea centralizată a mierii;

AI.  întrucât eșantioanele de miere ale statelor membre au fost testate de către Centrul Comun de Cercetare, care a constatat, printre altele, că 20 % dintre probele prelevate la frontiera externă a UE și la sediile importatorilor nu îndeplineau criteriile privind compoziția mierii și/sau procesele de producție a acesteia, astfel cum sunt definite în Directiva 2001/110/CE privind mierea, și că 14 % dintre probe conțineau adaos de zahăr; întrucât, în pofida acestui fapt, mierea falsificată și cea contrafăcută continuă să pătrundă în Europa;

AJ.  întrucât, în conformitate cu Codex Alimentarius, care este utilizat în UE, mierea este un produs natural la care nu se poate adăuga nicio substanță și din care nu se poate extrage nicio substanță, și care nu ar trebui să fie uscat în afara stupului;

AK.  întrucât dezechilibrul de pe piața europeană a mierii determinat de importurile cu ridicata de miere ieftină contrafăcută a redus la jumătate prețul de achiziție a mierii în principalele țări producătoare ale UE (România, Spania, Ungaria, Bulgaria, Portugalia, Franța, Italia, Grecia și Croația) între 2014 și 2016, iar acest lucru va continua să pună apicultorii europeni într-o poziție dificilă și dăunătoare;

AL.  întrucât articolul 2 alineatul (4) litera (a) al doilea paragraf din Directiva privind mierea, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/63/UE stabilește că, în cazul în care mierea provine din mai multe state membre sau dintr-o țară terță, indicația obligatorie a țărilor de origine poate fi înlocuită cu una dintre următoarele, după caz: „amestec de miere provenită din UE”, „amestec de miere provenită din afara UE”, sau „amestec de miere provenită din UE și din afara UE”; întrucât mențiunea „amestec de miere provenită din UE și din afara UE” nu este suficient de informativă pentru consumatori;

AM.  întrucât mulți ambalatori și comercianți de miere abuzează în prezent de această modalitate de indicare a originii pentru a ascunde adevărata țară de origine, precum și proporția de miere din amestec pentru diversele țări implicate, iar cumpărătorii sunt din ce în ce mai conștienți de realitate și sunt neîncrezători față de produsele alimentare din anumite țări; întrucât multe țări mari producătoare de miere, cum ar fi SUA, Canada, Argentina sau Mexicul, au cerințe mult mai stricte în ceea ce privește etichetarea mierii decât normele simplificate ale UE, oferind, astfel, garanții mult mai solide decât UE în ceea ce privește transmiterea informațiilor necesare către consumatori;

AN.  întrucât normele actuale nu țin seama de practicile frauduloase care afectează produsele prelucrate, cum ar fi biscuiții, cerealele pentru micul dejun, produsele de cofetărie etc; întrucât eticheta „miere” poate induce în eroare consumatorii în ceea ce privește conținutul real al produsului în cauză, dat fiind că este folosită adesea atunci când un procent mult mai mic decât 50 % din conținutul de zahăr al produsului provine din miere;

AO.  întrucât inițiativa europeană pentru miere la micul dejun lansată în 2014 a avut un mare succes, iar această inițiativă excelentă este deschisă tuturor statelor membre ale UE, scopul fiind de a contribui la educația copiilor în sensul consumului de alimente sănătoase, cum ar fi mierea, precum și de a promova sectorul apicol; întrucât, la 11 mai 2015, Slovenia a propus, în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit, ca ziua de 20 mai să fie recunoscută oficial și declarată de ONU ca fiind Ziua Mondială a Albinelor, această idee fiind sprijinită pe scară largă de toate statele membre și aprobată de FAO în cadrul conferinței sale de la Roma din iulie 2017; întrucât s-a convenit că ar trebui acordată o atenție deosebită sectorului apicol din punctul de vedere al agriculturii, al protecției plantelor și al agriculturii sustenabile, deoarece albinele au un impact mare asupra echilibrului ecologic în lume;

AP.  întrucât programele școlare ale UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte reprezintă un instrument esențial pentru reapropierea copiilor de agricultură și de diversitatea produselor agricole din UE, în special de cele produse în regiunea lor; întrucât, pe lângă promovarea fructelor și legumelor proaspete și a laptelui de consum, aceste programe permit statelor membre să includă alte specialități locale, regionale sau naționale, cum ar fi mierea;

AQ.  întrucât, deși procesul de convingere a producătorilor locali să se implice în programele din cadrul sistemului de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli impune sarcini administrative și financiare suplimentare, beneficiile potențiale în ceea ce privește sensibilizarea la beneficiile nutriționale ale mierii, importanța apiculturii și încurajarea consumului crescut, precum și implicarea naturală a apicultorilor în principal locali ar putea fi pozitivă pentru sectorul și lanțul mierii în ansamblu; întrucât producătorii locali întâmpină dificultăți în a participa la programele din cadrul acestui sistem al UE din cauza aplicării restrictive a legislației privind aprovizionarea directă cu cantități mici de miere în unele state membre; este absolut necesar să se promoveze producția locală și consumul de alimente produse în aceeași regiune;

AR.  întrucât consumul anual de miere variază foarte mult de la un stat membru la altul: în timp ce în statele membre din Europa de Vest consumul mediu este de 2,5-2,7 kg pe cap de locuitor, cifra pentru statele care au aderat la UE începând cu 2004 este, în unele cazuri, de doar 0,7 kg; întrucât sistemele europene de calitate și, în special, sistemele de indicații geografice au o mare importanță pentru crearea de locuri de muncă și pentru conservarea lor; întrucât s-au înregistrat peste 30 de indicații geografice pentru miere până în prezent; întrucât etichetele „european” și „fabricat în Europa” sunt adesea asociate cu produse cu valoare ridicată;

AS.  întrucât mierea are un impact fiziologic pozitiv, în special în ceea ce privește sănătatea, având în vedere proprietățile sale antiseptice, antiinflamatoare și vindecătoare, care ar putea fi recunoscut într-o măsură și mai mare în viitoarea politică agricolă;

AT.  întrucât numeroase exemple de autoorganizare și de vânzare directă de la apicultori arată că vânzarea de miere, în special de miere ecologică, precum și de alte produse apicole cu lanțuri de aprovizionare scurte și pe piețele locale ale producătorilor înregistrează un mare succes;

AU.  întrucât apicultura urbană a devenit din ce în ce mai populară în ultimii ani și are potențialul de a sensibiliza categorii mai largi de cetățeni, inclusiv copii, cu privire la natură și la avantajele apiculturii; întrucât răsădirea unor plante cu flori în grădinile și zonele urbane de către public și/sau de către autoritățile locale și regionale ajută și ea la îmbogățirea surselor de hrană ale polenizatorilor;

AV.  întrucât alte produse apicole precum polenul, propolisul, ceara de albine, veninul de albine și lăptișorul de matcă contribuie în mod semnificativ la bunăstarea cetățenilor și sunt folosite ca produse alimentare de înaltă calitate, fiind căutate de public ca parte a unui mod de viață natural; întrucât ele joacă, de asemenea, un rol esențial în industria medicală și cea cosmetică, constituind, prin urmare, resurse suplimentare pentru îmbunătățirea situației economice a apicultorilor; întrucât aceste produse nu sunt totuși definite în Directiva privind mierea, această omisiune împiedicând punerea în aplicare a unei politici sectoriale eficiente și frânând demersurile bazate pe calitate și lupta împotriva fraudei și a contrafacerii; întrucât orice stat membru poate decide să interzică cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor, pentru a proteja consumatorii europeni de mierea contaminată cu polen modificat genetic;

AW.  întrucât în UE se importă cantități mari de miere, iar acest lucru provoacă, de multe ori, perturbări grave și chiar crize pe piața mierii a UE, contribuind la slăbirea sectorului apicol european; întrucât sectorul apicol merită să fie considerat o prioritate a UE în cadrul negocierilor privind acordurile de liber schimb, iar mierea și alte produse apicole ar trebui să fie clasificate drept „produse sensibile”,

Importanța apiculturii

1.  subliniază că albinele melifere, împreună cu albinele sălbatice și alți polenizatori, îndeplinesc servicii fundamentale de ordin ecosistemic și agricol prin polenizarea florilor, inclusiv a culturilor, servicii fără de care agricultura europeană și, în special, cultivarea plantelor entomofile (plantele polenizate de insecte) nu ar exista; subliniază, în acest sens, importanța unei PAC orientate către dezvoltarea durabilă și consolidarea biodiversității, care este mai benefică nu doar pentru existența continuă a albinelor și repopularea lor, ci și pentru randamentul culturilor;

2.  invită Comisia să asigure scoaterea în evidență a apiculturii în viitoarele propuneri de politică agricolă, în ceea ce privește sprijinul și simplificarea, cercetarea și inovarea, precum și programele de educație privind domeniul apicol;

3.  subliniază că, deși UE poate lua măsuri suplimentare pentru apicultori și albine, este necesar să se recunoască contribuția actualei PAC la sprijinirea apiculturii și, de asemenea, la îmbunătățirea potențială a mediului și biodiversității prin diverse instrumente, cum ar fi măsurile de diversificare a culturilor, zonele de interes ecologic (ZIE), Natura 2000, agricultura ecologică, alte măsuri de agromediu care contribuie la crearea de colonii de albine, măsurile de protecție a climei sau parteneriatul european pentru inovare;

Sprijinul acordat de UE pentru apicultori

4.  subliniază că finanțarea sectorului apicol pentru producția de alimente și în scopuri terapeutice trebuie să fie structurată de o manieră mai precisă și eficace și trebuie mărită în mod adecvat în viitoarea politică agricolă (prevăzută începând cu 2021);

5.  invită Comisia și statele membre să sprijine sectorul apicol din UE prin instrumente de politică puternice și măsuri de finanțare adecvate, care să corespundă stocului de albine actual; propune, prin urmare, o majorare cu 50 % a liniei bugetare a UE alocate programelor apicole naționale, reflectând nivelul actual al populației de albine melifere în UE și importanța sectorului în ansamblu; încurajează ferm fiecare stat membru ca, în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 privind OCP unică, să instituie un program național pentru sectorul său apicol;

6.  invită Comisia să examineze cu atenție posibilitatea de a include un nou sistem de sprijin pentru apicultori pentru PAC după 2020, pentru a reflecta în mod adecvat rolul ecologic al albinelor în calitate de polenizatori; subliniază, în acest sens, că trebuie să se ia în considerare nevoile specifice ale microîntreprinderilor și ale întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv ale celor care își exercită activitățile în regiunile ultraperiferice și regiunile muntoase și pe insule; invită, de asemenea, Comisia să analizeze posibilitatea de a introduce măsuri suplimentare, cum ar fi sprijinul pentru achiziționarea de fundații de fagure;

7.  invită apicultorii să se angajeze într-un dialog activ cu autoritățile competente în vederea aplicării mai eficiente a programelor naționale din domeniul apiculturii, cu scopul de a le îmbunătăți și de a corecta eventualele probleme care ar putea apărea;

Gestionarea riscurilor

8.  invită Comisia să lanseze un studiu privind fezabilitatea unui sistem de gestionare a riscurilor din sectorul apicol, ca parte a programelor apicole naționale, pentru a soluționa pierderile de producție suferite de apicultorii profesioniști; sugerează, prin urmare, să se acorde o indemnizație, care să fie calculată în conformitate cu cifra medie de afaceri a întreprinderilor afectate; subliniază că, în mai multe state membre, societățile de asigurare refuză să asigure coloniile de albine, iar apicultorii întâmpină dificultăți în utilizarea instrumentelor de gestionare a riscurilor din pilonul II al PAC; prin urmare, invită Comisia și statele membre să faciliteze accesul apicultorilor la instrumentele de gestionare a riscurilor;

Programe apicole naționale cofinanțate de UE

9.  subliniază nevoia de a se asigura o formare adecvată în apicultură și încurajează statele membre să includă acest lucru ca o condiție prealabilă în cadrul programelor naționale; consideră că cheltuielile suportate pentru achiziționarea de echipamente apicole, în cazul în care sunt eligibile și cofinanțate în cadrul programelor apicole naționale, ar trebui să fie recunoscute pe parcursul întregii perioade de programare de trei ani, nu numai în anul de programare în care a fost suportată cheltuiala;

10.  invită statele membre să ia în considerare posibilitatea de a introduce un sistem de compensare în programele lor apicole naționale pentru mortalitatea coloniilor de albine determinată de calamități naturale, boli sau prădători;

11.  invită Comisia ca, în scopul programelor apicole naționale, să propună o modificare a calendarului anului de programare, în sensul amânării datei de încheiere a anului până la 30 octombrie, ținând cont de faptul că, potrivit regulamentului în vigoare, anul de programare se încheie la 31 iulie, adică în perioada de apogeu a sezonului apicol în unele state membre, ceea ce face ca această dată să nu fie potrivită;

12.  subliniază că răspândirea urșilor bruni și a altor prădători în Europa creează noi provocări pentru apicultori în ceea ce privește siguranța lor personală și activitățile lor economice și solicită Comisiei și statelor membre să conceapă modalități corespunzătoare de soluționare a situației, în special prin acordarea de despăgubiri pentru daunele provocate;

Cercetare, formare și educație

13.  sugerează extinderea și împărtășirea între statele membre a temelor de cercetare din domeniul apiculturii și a concluziilor cercetărilor urmând și modelul consorțiului „Apitherapy project” – în special atunci când acestea sunt finanțate de UE, pentru a se evita suprapunerile; solicită, în acest sens, înființarea unei baze de date digitale comune, armonizate la nivelul UE, pentru schimbul de informații în rândul apicultorilor, cercetătorilor și tuturor părților implicate; solicită, prin urmare, Comisiei să promoveze și să stimuleze proiectele de cercetare ale UE în domeniul apiculturii, cum ar fi programul de cercetare al EFSA, în cadrul proiectului „Collecting and Sharing Data on Bee Health: towards a European Bee Partnership” (Colectarea și împărtășirea datelor privind sănătatea albinelor: către un parteneriat european privind albinele”); consideră că este esențial să se mărească investițiile publice și private în cunoștințele tehnice și științifice, acest lucru trebuind stimulat, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, în special cu privire la aspectele veterinare și genetice și dezvoltarea de medicamente inovatoare în domeniul sănătății albinelor; sprijină activitatea institutelor și laboratoarelor de referință ale UE, care are drept rezultat o mai bună coordonare a activităților de cercetare, printre altele în scopul investigării în continuare a cauzelor mortalității albinelor;

14.  invită statele membre să asigure programe adecvate de formare de bază și profesională a apicultorilor; consideră că, dincolo de aspectele agricole și alte aspecte economice ale apiculturii, materialul didactic ar trebui să cuprindă cunoștințe legate de polenizare și alte practici ecologice, cum ar fi menținerea echilibrului ecologic și conservarea biodiversității, precum și îmbunătățirea condițiilor de supraviețuire a polenizatorilor în peisajele agricole; consideră că ar trebui să se dezvolte, împreună cu apicultorii, și module de formare specifice privind aceste aspecte, destinate producătorilor agricoli care se ocupă cu cultivarea terenurilor; invită Comisia și statele membre să promoveze o mai bună cooperare și schimbul de cunoștințe și informații, inclusiv sisteme avansate de alertă timpurie partajate între agricultori și apicultori, silvicultori, oameni de știință și medici veterinari cu privire la perioadele de pulverizare și alte forme de aplicare a insecticidelor, prevenirea și controlul bolilor, tehnologiile care nu sunt dăunătoare pentru albine, precum și metodele de protecție a plantelor care reduc la minimum mortalitatea polenizatorilor;

15.  invită Comisia să adopte recomandări în vederea sprijinirii existenței în UE a unor programe educaționale naționale diferite și de înaltă calitate, la nivel de bază și profesional, în domeniul apiculturii; cere ca programele să încurajeze tinerii să alegă profesia de apicultor, având în vedere necesitatea presantă a reînnoirii generațiilor în sectorul în cauză; consideră că este necesar să se dezvolte în continuare potențialul sectorului apicol în moduri care să fie adaptate la nevoile tuturor apicultorilor; invită Comisia, de asemenea, să colaboreze cu statele membre și cu sectorul pentru a elabora un cod de bune practici în domeniul apiculturii, sprijinit prin accesul la formare de înaltă calitate la nivelul statelor membre; în ceea ce privește învățământul profesional, încurajează facultățile de medicină veterinară din universități să consolideze controlul și participarea în domeniul veterinar; consideră că programe precum Orizont 2020 și Erasmus+ ar trebui să încurajeze cercetarea și formarea în domeniul apiterapiei;

Sănătatea albinelor și aspectele de mediu

16.  își reiterează temerile că mortalitatea sporită în rândul albinelor și al polenizatorilor sălbatici din Europa, însoțită de declinul lor, va avea un impact negativ profund asupra agriculturii, producției și securității alimentare, biodiversității, sustenabilității mediului și ecosistemelor;

17.  subliniază necesitatea ca UE și statele sale membre să ia măsurile necesare și imediate care se impun pentru punerea în aplicare a unei strategii pe termen lung și la scară largă pentru sănătatea albinelor și repopularea acestora, cu scopul de a conserva stocurile de albine sălbatice din UE, care în prezent sunt în declin, inclusiv prin măsuri de agromediu pentru a susține crearea de colonii de albine;

18.  subliniază importanța biodiversității pentru sănătatea și bunăstarea albinelor, care asigură acestora terenurile de unde albinele își pot culege hrana, habitate naturale și seminaturale, precum și pășuni permanente extensive; atrage atenția asupra dispariției treptate a unor plante valoroase care asigură hrana pentru albine - precum albăstrelele, măzărichea, ghimpele și trifoiul alb - ca urmare a utilizării inadecvate a produselor de protecție a plantelor, a utilizării din ce în ce mai rare a pajiștilor pentru pășunat și a utilizării acestora într-o măsură din ce în ce mai mare pentru producția de fân; subliniază că aceasta conduce la un deficit de polen și, astfel, conduce la subnutriția albinelor, lucru care contribuie la degradarea stării de sănătate a albinelor și la creșterea sensibilității lor la patogeni și paraziți; subliniază nevoia de a proteja speciile sălbatice și speciile favorabile insectelor în întreaga Europă; reamintește că „suprafețele apicole” cu un factor de ponderare de 1,5 sunt un tip de ZIE în cadrul înverzirii PAC; invită Comisia, amelioratorii de semințe și agricultorii să promoveze programele de calitate de ameliorare a plantelor care conțin în criteriile lor de selecție o înaltă capacitate meliferă sau poliniferă demonstrată, acordând preferință unei diversități biologice maxime a unor specii și varietăți adaptate la nivel local și din surse locale;

19.  evidențiază necesitatea unor stimulente financiare corespunzătoare pentru apicultorii ecologici, având în vedere cerințele suplimentare pe care aceștia trebuie să le îndeplinească și impactul tot mai mare la nivelul mediului înconjurător;

20.  subliniază necesitatea de a conserva moștenirea genetică extraordinară, diversitatea și capacitatea de adaptare a populațiilor locale, endemice de albine melifere, fiecare adaptată de-a lungul generațiilor la particularitățile mediului lor local; reamintește că această diversitate este importantă în lupta împotriva speciilor invazive, inclusiv a paraziților și bolilor;

21.  observă că agricultura bazată pe monoculturi reduce biodiversitatea și prezintă un risc de polenizare insuficientă și de dispariție a florei melifere; invită statele membre să dezvolte strategii destinate însămânțării de plante nectarifere pe terenurile neutilizate; subliniază, în acest sens, că conservarea resurselor abiotice, în special a solului și a apei, precum și a unei ample diversități a polenului și a hranei sunt esențiale pentru protejarea albinelor;

22.  invită, prin urmare, Comisia și statele membre să asigure stimulentele necesare pentru încurajarea practicilor dezvoltate local în vederea menținerii ecotipurilor de albine melifere și a creșterii acestora pe întreg teritoriul UE;

23.  invită Comisia și statele membre să instituie măsuri de creștere a protecției juridice și a sprijinului financiar pentru ecotipurile și populațiile locale de albine melifere din întreaga UE, inclusiv prin intermediul zonelor de conservare a albinelor melifere endemice protejate în mod legal la nivel local;

24.  invită Comisia să întocmească un inventar în vederea evaluării riscurilor sanitare existente și emergente la nivelul UE și la nivel internațional, cu scopul de a defini un plan de acțiune pentru combaterea mortalității albinelor;

25.  îndeamnă Comisia să facă progrese în punerea în aplicare a proiectelor-pilot privind albinele și alți polenizatori ca indicatori ai sănătății mediului și habitatului, deoarece acestea ar putea fi utile pentru dezvoltarea viitoarei politici;

26.  solicită Comisiei să garanteze că ajutoarele pentru agricultură din diversele linii bugetare ale PAC țin seama de practicile benefice pentru albine, cum ar fi crearea de zone de interes ecologic sau cultivarea pe pârloage a unor specii de flori sălbatice care prezintă interes pentru albine;

27.  subliniază necesitatea de a aplica principiul precauției pentru a proteja polenizatorii in general, atât pe cei domestici, cât și pe cei din sălbăticie;

28.  constată că o albină sănătoasă are mai multe șanse să reziste la paraziți, boală și dăunători; consideră că unele specii alogene invazive precum Varroa destructor, gândacul mic de stup (Aethina tumida), viespea asiatică (o specie extrem de agresivă cu celelalte insecte) și loca americană, ca și anumiți patogeni cum ar fi nosemosa, sunt câteva dintre principalele cauze ale mortalității albinelor și cauzează prejudicii economice grave apicultorilor; își reafirmă sprijinul față de proiectul-pilot inițiat de Parlament privind programul de ameliorare și selecție pentru cercetările privind rezistența la Varroa; invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea aplicată la nivelul UE prin intermediul unor programe de ameliorare eficace, care să producă specii de albine rezistente la speciile invazive și la boli și care să posede trăsătura comportamentală VSH (varroa-sensitive hygiene - comportament igienic sensibil la Varroa); având în vedere riscul ca anumite specii străine invazive, cum ar fi Varroa destructor, să poată dezvolta rezistență la unele medicamente de uz veterinar, încurajează statele membre să efectueze teste anuale privind nivelul de rezistență a acarienilor la diversele substanțe active utilizate în medicamentele de uz veterinar; propune menținerea obligativității combaterii Varroa la nivelul UE;

29.  solicită Comisiei să implice toți producătorii de medicamente relevanți în cercetări din domeniul medicamentelor pentru albine, printre altele pentru a combate Varroa destructor și pentru a evita efectele secundare negative pe care aceste medicamente le au asupra sistemelor imunitare ale albinelor, și să înființeze o platformă TI comună pentru împărtășirea celor mai bune soluții și medicamente cu părțile interesate, precum și să îmbunătățească disponibilitatea produselor veterinare vitale pentru apicultură, să consolideze rolul medicilor veterinari în ceea ce privește gestionarea sănătății albinelor și să sensibilizeze apicultorii cu privire la toate soluțiile disponibile; solicită să se desfășoare cercetări publice și private cu privire la metode alternative biologice și fizice care să fie inofensive pentru sănătatea umană și animală, precum și utilizarea de substanțe și compuși naturali pentru controlul varoozei, ținând seama de avantajele specifice ale tratamentelor ecologice;

30.  recunoaște că rezultatele exercițiilor de monitorizare pentru a evalua situația stării de sănătate a albinelor desfășurate de unele state membre sunt importante și ar trebui să fie împărtășite cu celelalte state membre și cu Comisia;

31.  invită statele membre și regiunile să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a proteja speciile locale și regionale de albine melifere (subspecii ale albinelor Apis mellifera) de răspândirea nedorită a speciilor străine naturalizate sau invazive care au un impact direct sau indirect asupra polenizatorilor; sprijină repopularea coloniilor pierdute din cauza speciilor invazive alogene cu specii indigene locale; recomandă statelor membre să creeze centre destinate ameliorării și protejării speciilor de albine indigene; subliniază, în acest sens, importanța dezvoltării unor strategii de ameliorare care să crească frecvența trăsăturilor valoroase în populațiile de albine melifere locale; ia act de posibilitățile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 privind speciile alogene invazive, precum și de cele potențial prevăzute de noile reglementări privind sănătatea animalelor și a plantelor [Regulamentul (UE) 2016/429 și, respectiv, Regulamentul (UE) 2016/2031]; își exprimă îngrijorarea privind faptul că ceara de albine contaminată importată din China poate crea adesea probleme de sănătate pentru albine;

32.  solicită să se adopte o abordare prudentă cu privire la extinderea listei speciilor de plante invazive care ar putea conduce la reducerea diversității pășunilor apicole în UE;

Substanțele chimice periculoase pentru albine

33.  solicită Comisiei să suspende autorizarea substanțelor active din pesticide care, în temeiul concluziilor științifice ale EFSA bazate pe testările pe teren, pun în pericol sănătatea albinelor, până la publicarea evaluării detaliate finale a impactului de către EFSA; reiterează faptul că orice proces decizional trebuie să se bazeze pe evaluări și constatări științifice;

34.  invită Comisia și statele membre să ia măsuri întemeiate pe consensul științific existent și să interzică substanțele active respective din pesticide, inclusiv substanțele neonicotinoide și insecticidele sistemice despre care s-a dovedit în mod științific (pe baza rezultatelor analizelor de laborator și, în special, pe baza testelor pe teren) că sunt periculoase pentru sănătatea albinelor; solicită, în același timp, introducerea unor produse alternative sau metode agronomice sigure (de exemplu, diferite forme eficace de control al dăunătorilor folosind o cantitate redusă de pesticide, controlul biologic și gestionarea integrată a dăunătorilor) pentru a înlocui aceste substanțe active care prezintă riscuri pentru albine;

35.  solicită Comisiei să urmărească îndeaproape, împreună cu agențiile relevante ale UE și experții statelor membre, orientările EFSA pentru a evalua impactul produselor de protecție a plantelor asupra albinelor și invită statele membre să le pună în aplicare;

36.  subliniază că orice produs care conține substanțe despre care s-a confirmat că sunt periculoase pentru albine dacă se folosesc în scopuri agricole ar trebui să fie etichetat ca „periculos pentru albine”;

37.  invită Comisia și statele membre să intensifice imediat cercetările științifice, cu un calendar clar, privind toate substanțele susceptibile de a pune în pericol sănătatea albinelor;

38.  subliniază că efectele pe termen lung ale produselor sistemice de protecție a plantelor sunt subestimate; salută recenta adoptare a unui proiect-pilot privind monitorizarea ecologică a utilizării pesticidelor folosind albine melifere;

39.  recunoaște că rezistența albinelor este considerabil slăbită prin expunerea cumulativă la substanțe chimice, ceea ce nu le lasă albinelor posibilitatea să facă față factorilor de stres, cum ar fi anii ploioși, lipsa de nectar, bolile sau paraziții, pe baza unor dovezi științifice independente revizuite inter pares;

40.  reamintește Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor și îndeosebi articolul 14 din aceasta, care prevede obligația ca toți agricultorii să aplice principiile generale de gestionare integrată a dăunătorilor la ferma lor începând din 2014, precum și articolul 9, care prevede o interdicție generală a pulverizării aeriene;

41.  atrage atenția că UE a impus o restricție temporară privind utilizarea a patru insecticide neonicotinoide (clotianidin, tiametoxam, imidacloprid și fipronil) pentru a reduce impactul asupra albinelor;

Combaterea contrafacerii mierii

42.  se așteaptă ca statele membre și Comisia să garanteze că mierea importată și alte produse apicole respectă pe deplin înaltele standarde de calitate ale UE, combătând, astfel, atât producătorii de miere din țările terțe care utilizează metode neloiale, cât și ambalatorii și comercianții din UE care amestecă cu bună știință miere contrafăcută și importată cu miere UE;

43.  invită Comisia să elaboreze proceduri eficiente de analiză de laborator, cum ar fi teste de rezonanță magnetică nucleară, care să poată fi utilizate pentru a detecta peptidele specifice albinelor și alți marcatori specifici albinelor pentru a detecta cazurile de contrafacere a mierii; de asemenea, invită statele membre să prevadă sancțiuni mai severe pentru cei ce încalcă normele; invită Comisia să includă laboratoarele private recunoscute la nivel internațional, cum ar fi EUROFINS din Franța sau QSI din Germania, pentru a desfășura cele mai sofisticate analize; invită Comisia să creeze o bază de date oficială pentru miere, unde să se stabilească categorii cu privire la mierea de diverse origini folosind o metodă de analiză comună;

44.  observă că instalațiile de ambalare a mierii, care amestecă sau procesează miere provenită de la mai mulți producători, fac obiectul unei monitorizări privind siguranța alimentară în UE, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 853/2004; consideră că această prevedere ar trebui să fie extinsă la toate instalațiile de prelucrare a mierii importate; precizează că este necesar să se evite crearea oricărei sarcini administrative sau financiare suplimentare pentru apicultorii Uniunii care își împachetează mierea proprie;

45.  subliniază că măsurile sugerate ar consolida monitorizarea la nivelul UE în cazul ambalatorilor de miere din țările din afara UE, permițând, astfel, auditorilor oficiali să afle dacă s-a folosit miere contrafăcută și asigurând eliminarea sa din lanțul alimentar;

46.  consideră că mierea ar trebui să fie întotdeauna identificabilă de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente și ar trebui să fie clasificabilă în funcție de originea sa vegetală, indiferent dacă este vorba de un produs național sau de un produs de import, cu excepția tranzacțiilor directe între un producător și un consumator; solicită, în acest sens, consolidarea cerințelor de trasabilitate pentru miere; consideră că atât întreprinderile care importă miere străină, cât și marii distribuitori trebuie să respecte reglementările UE și să vândă numai produse apicole care respectă definiția mierii din Codex Alimentarius;

47.  solicită Comisiei să modifice Directiva privind mierea cu scopul de a furniza definiții clare și de a stabili principalele caracteristici distinctive ale tuturor produselor apicole, cum ar fi mierea monofloră și polifloră, propolisul, lăptișorul de matcă, ceara de albine, granulele de polen, pâinea albinelor și veninul de albine, așa cum s-a solicitat deja în textele adoptate de Parlament;

48.  solicită Comisiei să examineze temeinic modul de funcționare a pieței UE de hrană, suplimente alimentare și medicamente pentru albine, precum și să ia măsurile necesare pentru raționalizarea pieței și pentru a preveni contrafacerea și comercializarea ilegală a acestor produse;

49.  invită Comisia să stabilească protocoale NAL (de neintervenție), puncte de referință pentru acțiune (valori de referință) sau limite maxime de reziduuri (LMR-uri) pentru miere și alte produse apicole, astfel încât să acopere substanțele care nu pot fi autorizate pentru sectorul apicol al UE și să armonizeze controalele veterinare la frontieră și controalele de pe piața internă, având în vedere faptul că, în ceea ce privește mierea, importurile de calitate redusă, contrafacerea și înlocuitorii sunt elemente perturbatoare ale pieței, care exercită o presiune continuă asupra prețurilor și, în cele din urmă, asupra calității a produselor de pe piața internă, fiind necesar să se asigure condiții de concurență echitabile pentru produsele și producătorii atât din UE, cât și din țările terțe;

50.  este conștient de importanța practică a deținerii unui sistem de avertizare rapidă pentru alimente și furaje și, prin urmare, solicită Comisiei să introducă pe lista RASFF (Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje) cazurile în care mierea este în mod clar falsificată;

51.  invită Comisia să interzică distribuirea mierii filtrate cu rășină cât mai curând posibil, având în vedere faptul că acest tip de miere nu conține absolut niciun element cu valoare biologică;

52.  solicită efectuarea unor verificări continue în ceea ce privește calitatea mierii importate din țări terțe a căror legislație permite tratarea cu antibiotice a coloniilor de albine;

53.  solicită Comisiei să elaboreze standarde de fabricație pentru fundațiile de fagure, care ar trebui să includă proporția permisă de parafină, spori de locă și reziduuri acaricide, cu condiția ca conținutul de reziduuri acaricide din ceara folosită pentru fundațiile de fagure să nu fie atât de ridicat încât reziduurile să poată ajunge în miere;

54.  invită Comisia să testeze cu atenție importul la scară largă de miere din China, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/1036 și, în special, să ancheteze operațiunile societăților exportatoare de miere din China și să evalueze calitatea, procentul din cantitate și nivelul prețului de vânzare al mierii pe piața mierii a UE;

55.  consideră că, având în vedere cantitățile mari de miere importată din China, care au crescut rapid în ultimii 15 ani, prețul de achiziție a mierii în conformitate cu costurile reale de producție în UE și calitatea slabă a mierii importate „fabricate” (și nu produse), ar trebui să devină evident pentru Comisie că a venit momentul să se înceapă examinarea practicilor unora dintre exportatori chinezi, pentru a se iniția, eventual, o procedură antidumping;

56.  invită Comisia să impună prelevarea de eșantioane și testarea oficială a loturilor de miere din țările terțe la frontierele externe ale UE, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/625 [fostul Regulament (CE) nr. 882/2004)];

57.  ia act de faptul că Directiva privind mierea, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/63/UE prevede că țara în care a fost recoltată mierea trebuie să fie indicată pe etichetă, în cazul în care mierea provine dintr-un singur stat membru sau dintr-o țară terță; cu toate acestea, recunoaște că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a combate frauda în domeniul produselor apicole și pentru a aborda concurența neloială care apare în cazul „mierii” contrafăcute;

58.  reamintește Comisiei faptul că consumatorii au dreptul de a cunoaște locul de proveniență al tuturor produselor alimentare; consideră, însă, că etichetele cum ar fi „amestec de miere provenită din UE”, „amestec de miere provenită din afara UE” și, în special, „amestec de miere provenită din UE și din afara UE” ascund complet originea mierii față de consumator și, prin urmare, nu îndeplinesc dispozițiile legislației UE din domeniul protecției consumatorului; invită, prin urmare, Comisia să asigure etichetarea precisă și obligatorie a mierii și a produselor apicole, precum și o mai mare armonizare a producției de miere, în conformitate cu legislația privind sistemele de calitate pentru produsele agricole, pentru a se evita inducerea în eroare a consumatorilor și a se facilita detectarea cazurilor de fraudă; recunoaște succesul vânzărilor directe de miere, care elimină o parte a problemei în ceea ce privește indicarea pe etichetă a originii;

59.  solicită ca mențiunea „amestec de miere provenită din UE și din afara UE” să fie înlocuită cu o indicație exactă a țării sau a țărilor din care provine mierea utilizată în produsul final și ca acestea să fie enumerate în ordinea care corespunde proporțiilor procentuale utilizate în produsul final (menționând, de asemenea, procentele pentru fiecare țară pentru un produs dat);

60.  solicită Comisiei să modifice Directiva privind mierea cu privire la utilizarea termenilor „miere”, „care conține miere” sau „pe bază de miere” din denumirea produselor prelucrate sau de pe orice element grafic sau negrafic care indică faptul că produsul conține miere, astfel încât acești termeni să poată fi utilizați doar dacă cel puțin 50 % din conținutul de zahăr al produsului provine din miere;

61.  sprijină ideea ca statele membre să introducă obligativitatea de a se indica locul de origine a mierii pe miere și alte produse provenite de la albine, așa cum se întâmplă în cazul anumitor produse din carne și produse lactate;

Promovarea produselor apicole și a utilizării terapeutice a mierii

62.  salută Inițiativa europeană pentru miere la micul dejun și încurajează statele membre să informeze copiii cu privire la produsele fabricate la nivel local și la redescoperirea vechilor tradiții de producție; ia act de faptul că mierea are un conținut caloric mare și poate fi utilizată cu moderație pentru a înlocui zahărul rafinat și alți îndulcitori, contribuind, astfel, la sănătatea publică;

63.  subliniază că mierea este unul dintre produsele agricole care ar putea fi incluse în programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli; încurajează statele membre să crească participarea producătorilor locali de miere la programele școlare relevante și subliniază importanța măsurilor educative destinate sensibilizării tinerilor cu privire la produsele locale, deschizând, în același timp, lumea agricolă spre copii;

64.  invită Comisia să prezinte o propunere pentru a crește sprijinul anual acordat de UE pentru aceste programe cu 50 % pentru a permite programelor școlare să funcționeze cu eficacitate, organizând concursuri preșcolare apicole și incluzând în mod satisfăcător produsele locale, cum ar fi mierea, măslinele și uleiul de măsline;

65.  invită Comisia să elaboreze un raport privind cantitatea de miere consumată și modelele de consum din statele membre, împreună cu un raport referitor la diversele practici terapeutice care folosesc mierea, polenul, lăptișorul de matcă și veninul de albine în UE; subliniază importanța tot mai mare a apiterapiei ca o alternativă naturală la tratamentul cu medicamente convenționale și, prin urmare, încurajează toate statele membre să promoveze aceste produse în rândul practicienilor medici și paramedici și al publicului în UE;

66.  solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a se introduce voluntar marca „miere din UE”, care să desemneze mierea care provine 100 % și exclusiv din statele membre ale UE; invită, de asemenea, Comisia să depună toate eforturile pentru a se asigura că Organizația Națiunilor Unite va declara ziua de 20 mai drept Ziua Mondială a Albinelor;

67.  invită Comisia să aloce o sumă specifică din bugetul UE destinat promoțiilor pentru a promova produsele din miere UE pentru consum și scopuri medicale, incluzând măsuri cum ar fi promovarea vânzărilor directe de miere pe piețele locale, acțiunile publice de gustare a mierii, atelierele și alte evenimente; încurajează statele membre să stimuleze, cu toate mijloacele de care dispun, vânzările locale și regionale de miere, în special de miere ecologică, îndeosebi prin acordarea unui sprijin susținut lanțurilor scurte de aprovizionare prin programele lor de dezvoltare rurală, precum și prin promovarea produselor de înaltă calitate, bazate pe sisteme de indicații geografice; recunoaște că consumul de miere produsă la nivel local reprezintă un mijloc de a consolida rezistența la alergenii locali; invită Comisia să includă ceara de albine printre produsele care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare, având în vedere atât interesul din ce în ce mai mare din partea consumatorilor și a producătorilor, cât și tradiția îndelungată de producție a acesteia în unele state membre;

68.  propune statelor membre să încurajeze, prin toate mijloacele de care dispun, utilizarea produselor apicole - cum ar fi polenul, propolisul sau lăptișorul de matcă - în industria farmaceutică;

69.  invită Comisia să promoveze o armonizare a legislației statelor membre privind producția de miere ecologică pentru a depăși eventualele discrepanțe care i-ar împiedica pe apicultorii ecologici europeni să aibă acces la piață în conformitate cu regulile respective;

70.  solicită Comisiei să se asigure că mierea și alte produse apicole sunt considerate „produse sensibile” în negocierile prezente sau viitoare privind acordurile de liber schimb, dat fiind că concurența directă ar putea expune sectorul apicol al UE la o presiune excesivă sau nesustenabilă; invită, prin urmare, Comisia să le excludă eventual din domeniul de aplicare al negocierilor privind acordurile de liber schimb;

71.  solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze, în colaborare cu sectorul agricol și cel apicol, o etichetă care să pună în valoare introducerea unui sistem de producție responsabil cu privire la albine;

72.  salută tendința actuală a „apiculturii urbane” și solicită în același timp o integrare strânsă și obligatorie a asociațiilor regionale de apicultori și a autorităților, precum și introducerea unor standarde minime pentru a stopa practicile zootehnice abuzive și pentru a preveni răspândirea intenționată a bolilor și afecțiunilor în rândul populațiilor de albine;

o
o   o

73.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO C 153 E, 31.5.2013, p. 43.
(2) https://ec.europa.eu/agriculture/honey_ro
(3) Aceasta conduce la pierderi ale productivității din cauza faptului că apicultorii trebuie să crească stocurile de albine pentru a produce cantități de miere echivalente.
(4) „Honey bee genotypes and the environment” (Genotipurile albinelor melifere și mediul), în Journal of Agricultural Research 53 (2), pp. 183-187 (2014).


Raportul privind Uniunea bancară - Raportul anual 2017
PDF 386kWORD 63k
Rezoluţia Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2017 (2017/2072(INI))
P8_TA(2018)0058A8-0019/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 februarie 2017 referitoare la uniunea bancară - raportul anual pe 2016(1),

–  având în vedere răspunsurile Comisiei și Băncii Centrale Europene (BCE) la Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la uniunea bancară - raportul anual pe 2016,

–  având în vedere raportul Comisiei din 11 octombrie 2017 referitor la Mecanismul unic de supraveghere (MUS) instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 (COM(2017)0591),

–  având în vedere propunerile de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (CRR) și a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, care modifică Directiva 2002/87/CE și abrogă Directivele 2006/48/CE și 2006/49/CE (CRDIV),

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 privind modificările aduse cadrului Uniunii pentru cerințele de capital pentru instituțiile de credit și societățile de investiții(2),

–  având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) din 9 iulie 2017 privind implicațiile Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) asupra stabilității financiare,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 17 iulie 2017 privind Planul de acțiune pentru combaterea fenomenului creditelor neperformante în Europa,

–  având în vedere raportul subgrupului privind creditele neperformante (CNP) al Comitetului pentru servicii financiare al Consiliului din 31 mai 2017,

–  având în vedere instrucțiunile BCE destinate băncilor privind creditele neperformante din 20 martie 2017 și consultarea publică cu privire la proiectul său de addendum la aceste instrucțiuni din 4 octombrie 2017,

–  având în vedere documentul de consultare al Comisiei din 10 noiembrie 2017 privind mecanismele de protecție prudențiale statutare care se aplică în cazul constituirii de provizioane insuficiente pentru împrumuturile nou acordate care devin neperformante,

–  având în vedere raportul CERS din 11 iulie 2017 privind rezolvarea problemei creditelor neperformante în Europa,

–  având în vedere consultarea publică lansată de Comisie la 10 iulie 2017 privind dezvoltarea piețelor secundare pentru creditele neperformante și activele neperformante și protecția creditorilor garantați în caz de incapacitate de plată a debitorilor,

–  având în vedere evaluarea realizată de BCE la 6 iunie 2017, în care a stabilit că Banco Popular Español S.A. este în dificultate sau în pericol de a intra în dificultate,

–  având în vedere declarația Comitetului unic de rezoluție (SRB) din 7 iunie 2017 privind adoptarea unei decizii de rezoluție în cazul Banco Popular Español S.A.,

–  având în vedere evaluarea realizată de BCE la 23 iunie 2017, în care a stabilit că Veneto Banca și Banca Popolare di Vicenza sunt în dificultate sau în pericol de a intra în dificultate,

–  având în vedere declarația din 23 iunie 2017 a SRB cu privire la decizia de a nu lua măsuri de rezoluție în ceea ce privește Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca,

–  având în vedere declarația Comisiei din 25 iunie 2017 privind aprobarea unui ajutor de stat pentru ieșirea de pe piață a Banca Popolare di Vicenza și Veneto Banca în conformitate cu legislația italiană în materie de insolvență, care implică vânzarea anumitor părți către banca Intesa Sanpaolo,

–  având în vedere declarația Comisiei din 4 iulie 2017 privind aprobarea ajutorului de stat pentru a susține o recapitalizare preventivă a băncii Monte dei Paschi di Siena,

–  având în vedere versiunea din februarie 2017 a Ghidului BCE privind revizuirea specifică a modelelor interne (TRIM),

–  având în vedere versiunea din iulie 2017 a Ghidului BCE privind inspecțiile la fața locului și investigațiile cu privire la modelele interne,

–  având în vedere avizul Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) din 31 mai 2017 privind principiile generale de sprijinire a convergenței în materie de supraveghere în contextul retragerii Regatului Unit din UE, precum și cele trei avize ale sale din 13 iulie 2017 privind convergența în materie de supraveghere în domeniile gestionării investițiilor, societăților de investiții și piețelor secundare în contextul retragerii Regatului Unit din UE,

–  având în vedere avizul din 12 octombrie 2017 al Autorității Bancare Europene cu privire la problemele legate de ieșirea Regatului Unit din UE,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2017 privind intensificarea supravegherii integrate pentru a consolida uniunea piețelor de capital și integrarea financiară într-un mediu aflat în schimbare (COM(2017)0542) și propunerile Comisiei din 20 septembrie 2017 privind revizuirea Sistemului european al supraveghetorilor financiari (SESF), inclusiv propunerea „omnibus” de modificare a guvernării, finanțării și prerogativelor autorităților europene de supraveghere (AES),

–  având în vedere consultările publice organizate de BCE, la 21 septembrie 2017, cu privire la proiectele de ghiduri pentru evaluarea cererilor de acordare a licenței de instituție de credit și a cererilor de acordare a licenței de instituție de credit FinTech,

–  având în vedere Lista Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) cu termenii și condițiile privind capacitatea totală de absorbție a pierderilor (TLAC), din noiembrie 2015,

–  având în vedere Directiva 2014/59/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 82/891/CEE a Consiliului și a Directivelor 2001/24/CE, 2002/47/CE, 2004/25/CE, 2005/56/CE, 2007/36/CE, 2011/35/UE, 2012/30/UE și 2013/36/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010 și (UE) nr. 648/2012 ale Parlamentului European și ale Consiliului (Directiva privind redresarea și rezoluția băncilor - BRRD),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 806/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2014 de stabilire a unor norme uniforme și a unei proceduri uniforme de rezoluție a instituțiilor de credit și a anumitor firme de investiții în cadrul unui mecanism unic de rezoluție și al unui fond unic de rezoluție și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 (Regulamentul MUR),

–  având în vedere propunerile Comisiei din 23 noiembrie 2016 de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și de modificare a Directivei 98/26/CE, a Directivei 2002/47/CE, a Directivei 2012/30/UE, a Directivei 2011/35/UE, a Directivei 2005/56/CE, a Directivei 2004/25/CE și a Directivei 2007/36/CE (COM(2016)0852) și de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în ceea ce privește capacitatea de absorbție a pierderilor și de recapitalizare a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (COM(2016)0851),

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 privind revizuirile cadrului Uniunii pentru gestionarea crizelor(3),

–  având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene din 19 decembrie 2017 intitulat „Comitetul Unic de Rezoluție: au fost angajate eforturi în vederea realizării uniunii bancare – o sarcină complexă –, dar mai este o cale lungă de parcurs în acest sens“,

–  având în vedere retragerea de către Comisie a propunerii privind măsurile structurale de ameliorare a rezilienței instituțiilor de credit din Uniunea Europeană (COM(2014)0043),

–  având în vedere documentul Comisiei din 27 aprilie 2017 intitulat „Pachetul de acțiuni privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor pentru luna aprilie: principalele decizii” (MEMO/17/1045),

–  având în vedere Tabloul riscurilor întocmit de ABE, Raportul nr. 2/2017 al ESMA privind tendințele, riscurile și vulnerabilitățile, Tabloul riscurilor întocmit de CERS, Raportul anual 2016 al CERS, Revizuirea de către CERS a politicii macroprudențiale din UE din aprilie 2017,

–  având în vedere adoptarea Directivei (UE) 2017/2399 a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență,

–  având în vedere articolul 107 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o Uniune a piețelor de capital(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat în legătură cu măsurile de sprijinire a băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”)(5),

–  având în vedere Directiva 2014/49/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind sistemele de garantare a depozitelor (DSGD),

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 24 noiembrie 2015 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor („EDIS”) (COM(2015)0586),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 24 noiembrie 2015 intitulată „Către finalizarea Uniunii bancare” (COM(2015)0587),

–  având în vedere concluziile Consiliului ECOFIN din 17 iunie 2016 referitoare la o foaie de parcurs pentru finalizarea uniunii bancare,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 octombrie 2017, intitulată „Finalizarea uniunii bancare” (COM(2017)0592),

–  având în vedere Monitorul CERS privind sistemul bancar paralel din UE nr. 2 din mai 2017,

–  având în vedere Raportul CERS din martie 2015 privind reglementarea expunerilor suverane,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0019/2018),

A.  întrucât, pe bază neconsolidată, numărul total al instituțiilor de credit din zona euro a fost de 5 073 la sfârșitul anului 2016, în scădere față de 5 474 la sfârșitul anului 2015 și 6 768 la sfârșitul anului 2008, reprezentând o scădere de 25 % în perioada 2008-2016; întrucât, pe bază consolidată, numărul total al instituțiilor de credit din zona euro a fost de 2 290 la sfârșitul anului 2016, în scădere față de 2 904 la sfârșitul anului 2008 și 2 379 la sfârșitul anului 2015(6); întrucât, cu toate acestea, este de dorit să se raporteze modul în care proporția băncilor „prea mari pentru a se prăbuși” s-a schimbat în decursul aceleiași perioade;

B.  întrucât există o dispersie considerabilă în ceea ce privește valoarea totală și ratele creditelor neperformante între statele membre și se observă diferențe semnificative între băncile din țările cu cele mai mari rate ale creditelor neperformante; întrucât volumul total de credite neperformante s-a ridicat la 1 miliard EUR, potrivit raportului CERS din iulie 2017 privind rezolvarea problemei creditelor neperformante în Europa; întrucât, în conformitate cu Tabloul trimestrial al riscurilor întocmit de ABE, principalele bănci din Europa au raportat o rată medie a creditelor neperformante (credite neperformante, valoarea brută a deprecierilor, împărțit la numărul total de credite) de 4,47 % la 30 iunie 2017; întrucât această rată a arătat o tendință de scădere în ultimele 30 de luni;

C.  întrucât, potrivit unui studiu recent realizat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), piața instrumentelor derivate în Uniunea Europeană are o valoare noțională de 453 000 miliarde EUR;

D.  întrucât este nevoie ca uniunea bancară să fie consolidată, deoarece reprezintă un obiectiv fundamental în vederea stabilității financiare a zonei euro și un element indispensabil pentru o veritabilă uniune economică și monetară; întrucât sunt necesare eforturi suplimentare pentru finalizarea uniunii bancare, deoarece aceasta rămâne nefinalizată atât timp cât nu dispune de un mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție (FUR) și un al treilea pilon, respectiv un sistem european de asigurare a depozitelor; întrucât președintele BCE, dl Mario Draghi, a afirmat în repetate rânduri că sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS) rămâne un pilon esențial al uniunii bancare; întrucât o uniune bancară finalizată este fundamentală pentru ruperea legăturii dintre bănci și entitățile suverane; întrucât trebuie să se intensifice eforturile pentru a trece de la recapitalizarea din bani publici la recapitalizarea internă; întrucât în anumite sisteme bancare naționale riscurile sunt abordate într-o măsură insuficientă; întrucât actualele condiții economice favorabile constituie o oportunitate de accelerare a reformelor necesare pentru finalizarea uniunii bancare;

E.  întrucât s-a amânat epurarea adecvată a bilanțurilor băncilor după criză, ceea ce continuă să împiedice creșterea economică; întrucât, deși, în general, ratele de capital și de lichiditate ale băncilor din UE s-au ameliorat în ultimii ani, există încă bănci, inclusiv bănci mari, care continuă să fie subcapitalizate; întrucât continuă să existe riscuri la adresa stabilității financiare, însă acestea au fost deja reduse considerabil de la începutul creării uniunii bancare; întrucât cadrul instituțional și de reglementare a băncilor europene a fost consolidat în mod fundamental;

F.  întrucât participarea la uniunea bancară este deschisă pentru statele membre care nu au adoptat încă moneda euro; întrucât niciun stat membru al UE nu a decis până în prezent să participe pe această bază; întrucât mai multe state membre discută posibilitatea de a se alătura uniunii bancare; întrucât diferite instituții financiare consideră că este avantajos să fie situate în interiorul uniunii bancare;

G.  întrucât activitatea noastră cu privire la uniunea piețelor de capital nu ar trebui să reducă presiunea din direcția finalizării activității privind uniunea bancară, care rămâne o cerință prealabilă pentru stabilitatea financiară în peisajul dependent de bănci al Uniunii Europene;

H.  întrucât responsabilitatea principală a băncilor este aceea de a oferi finanțare economiei reale;

I.  întrucât BCE are nevoie de un anumit grad de flexibilitate în derularea activităților sale de supraveghere, însă deciziile importante și de mare anvergură trebuie să aparțină în esență legiuitorului european,

1.  invită Comisia să utilizeze regulamentul ca instrument legislativ la propunerea legislației în domeniul bancar;

Supravegherea

2.  ia act de evaluările BCE potrivit cărora, în cazurile legate de sectorul bancar în 2017, instituțiile erau în dificultate sau în pericol de a intra în dificultate; constată, de asemenea, că mecanismele unice de supraveghere și de rezoluție au fost în general eficace în acest context și este de acord cu Comisia că trebuie îmbunătățite procedurile care conduc la decizia dacă o bancă este dificultate sau în pericol de a intra în dificultate;

3.  ia act de viitoarele teste de rezistență ale ABE din 2018; invită ABE, CERS, BCE și Comisia să utilizeze metodologii, scenarii și ipoteze coerente la definirea testelor de rezistență pentru a evita, pe cât posibil, potențiale denaturări ale rezultatelor și necorelarea, astfel cum s-a observat, între rezultatele testelor de rezistență și deciziile de rezoluție adoptate imediat după prezentarea acestor rezultate; subliniază totuși că soliditatea unei bănci nu poate fi cuprinsă doar într-o evaluare statică a bilanțului său, deoarece aceasta este asigurată prin intermediul unor interacțiuni dinamice între bancă și piețe și este afectată de diverse elemente din economie în ansamblul ei; în plus, consideră că propriile teste de rezistență ale BCE pentru alte bănci aflate sub supravegherea sa ar putea beneficia de o mai mare transparență;

4.  subliniază importanța cooperării dintre ABE ca autoritate de reglementare și MUS ca autoritate de supraveghere; atrage atenția, în această privință, asupra distribuirii responsabilităților între BCE și ABE, precum și asupra diferențelor în ceea ce privește domeniul de aplicare geografic al activităților desfășurate de fiecare instituție; recomandă, în acest sens, ca atunci când este posibil, să se îmbunătățească coordonarea concretă a inițiativelor care trebuie adoptate de ambele instituții pentru a se asigura coerența cadrului unic de reglementare, subliniind în același timp că MUS ar trebui să joace un rol principal în identificarea problemelor specifice uniunii bancare și a lacunelor în materie de reglementare;

5.  salută faptul că uniunea bancară a îmbunătățit schimbul de informații relevante între autoritățile de supraveghere și a îmbunătățit colectarea și schimbul de date privind sistemul bancar european, contribuind, de exemplu, la o mai bună evaluare comparativă și permițând o supraveghere mai cuprinzătoare a grupurilor bancare cu prezență transfrontalieră; salută activitatea excelentă a echipelor comune de supraveghere (ECS); ia act de faptul că Comisia a identificat domenii în care sunt necesare îmbunătățiri cu privire la schimbul de informații și coordonarea dintre supravegherea bancară de către BCE și SRB, în special în ceea ce privește aspectele esențiale privind măsura în care o instituție este eligibilă pentru recapitalizare preventivă și dacă este în dificultate sau în pericol de a intra în dificultate; ia act de faptul că actualul memorandum de înțelegere dintre BCE și SRB nu este suficient de cuprinzător pentru a se asigura că SRB dispune de toate informațiile de care are nevoie din partea BCE pentru a-și îndeplini atribuțiile în mod eficient și în timp util; invită BCE și SRB să se folosească de oportunitatea oferită de discuțiile actuale cu privire la actualizarea memorandumului de înțelegere dintre ele pentru a elimina lacunele existente și pentru a îmbunătăți eficacitatea măsurilor de rezoluție; solicită îmbunătățirea modalităților practice de cooperare și de schimb de informații între autoritățile de supraveghere și de rezoluție, care este de o importanță crucială pentru aplicarea armonioasă și eficientă a măsurilor de rezoluție, precum și între toate organismele europene și naționale implicate în intervenția timpurie și în rezoluție; invită BCE și SRB să continue să își îmbunătățească cooperarea curentă și să își consolideze relația de lucru; ar saluta, în acest sens, modificarea dispozițiilor pertinente din Regulamentul privind MUS pentru a permite prezența unui reprezentant al Comitetului unic de rezoluție în calitate de observator permanent la întrunirile Consiliului de supraveghere al MUS; solicită încheierea unui acord interinstituțional între BCE și Curtea de Conturi Europeană, pentru a specifica schimbul de informații dintre cele două instituții, în lumina mandatelor lor respective definite în tratate;

6.  constată că dispoziția privind recapitalizarea preventivă din Directiva privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD) a fost aplicată în 2017; ia act de faptul că ar trebui să fie clarificată utilizarea evaluărilor calității activelor pentru a stabili dacă sunt îndeplinite condițiile de recapitalizare preventivă; subliniază că trebuie să se asigure că evaluarea prealabilă a activelor se bazează pe probe solide, care dovedesc, în special, că banca este solvabilă și, în fine, că respectă normele europene privind ajutoarele de stat; invită Comisia, MUS și SRB să reflecteze asupra modalităților de a spori transparența la evaluarea solvabilității instituțiilor de credit și la analizarea deciziilor de rezoluție;

7.  își reafirmă îngrijorarea față de nivelul ridicat al creditelor neperformante (CNP) din anumite jurisdicții; salută eforturile depuse de diferitele state membre pentru a reduce nivelul creditelor neperformante; este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia, „chiar dacă responsabilitatea de a soluționa problema creditelor neperformante le revine în primul rând statelor membre și băncilor însele, este necesară integrarea eforturilor întreprinse la nivel național și la nivelul Uniunii Europene pentru a se obține un impact asupra stocurilor de credite neperformante și pentru a se preveni acumularea viitoare a unor noi astfel de credite în bilanțurile băncilor.“(7);

8.  apreciază, în general, activitățile întreprinse de diferite instituții și organisme ale UE în acest domeniu; cu toate acestea, ar fi bine-venită o mai bună coordonare între eforturile pe care acestea le depun; îndeamnă acești actori și statele membre să implementeze în mod corespunzător și rapid Concluziile Consiliului din 11 iulie 2017 privind Planul de acțiune pentru combaterea fenomenului creditelor neperformante în Europa; așteaptă cu interes pachetul de măsuri vizând accelerarea reducerii creditelor neperformante care va fi propus în lunile următoare; sprijină, în acest sens, decizia Comisiei de a explora potențialul de armonizare, din punct de vedere prudențial la nivelul UE, a noilor credite care devin neperformante; invită Comisia să adopte măsuri legislative și nelegislative pentru a încuraja furnizarea de informații către potențialii investitori, crearea unor societăți dedicate de administrare a activelor („bănci rele”) și dezvoltarea de piețe secundare pentru creditele neperformante pentru a trata problema copleșitoare a creditelor neperformante; reamintește necesitatea ca statele membre să îmbunătățească și să armonizeze, acolo unde este necesar, cadrul în materie de insolvență, inclusiv prin activitățile legate de propunerea Comisiei privind restructurarea timpurie și a doua șansă, pentru a proteja debitorii cei mai vulnerabili, cum ar fi IMM-urile și gospodăriile;

9.  salută intenția de a accelera epurarea bilanțurilor băncilor, subliniind, în același timp, că eliminarea obligatorie a creditelor neperformante într-o piață nelichidă și opacă poate conduce la pierderi nejustificate în bilanțul băncilor; își reiterează preocuparea cu privire la proiectul de addendum la orientările BCE referitoare la creditele neperformante; subliniază faptul că, în cadrul procesului de monitorizare și evaluare în contextul supravegherii bancare, BCE nu are voie să aducă în niciun fel atingere prerogativelor legiuitorului european; reamintește că principiile generale ale legiferării în Uniune, care impun evaluări ale impactului și consultare, precum și evaluarea proporționalității și a subsidiarității, sunt, de asemenea, relevante pentru legislația terțiară;

10.  își exprimă din nou preocuparea cu privire la riscurile generate de deținerea de active de nivelul III, inclusiv instrumente derivate, și, în special, de dificultatea de a le evalua; salută, în acest sens, includerea de către ABE, în procedurile privind testele de rezistență din 2018, a unor măsuri specifice de gestionare a riscurilor care decurg din instrumentele de nivel II și III; reafirmă apelul său adresat MUS de a face din această chestiune o prioritate pentru supravegherea unică în 2018;

11.  reamintește că există riscuri asociate cu datoria suverană; remarcă faptul că, în unele state membre, instituțiile financiare au investit peste măsură în obligațiuni de stat emise de propriul guvern, ceea ce constituie o „preferință națională” excesivă, având în vedere că unul dintre principalele obiective ale uniunii bancare este acela de a rupe legătura dintre riscul bancar și riscul suveran; remarcă faptul că ar fi de dorit să existe mai multă diversitate în ceea ce privește portofoliile de obligațiuni suverane ale băncilor pentru a se limita riscurile la adresa stabilității financiare; consideră că cadrul de reglementare al UE privind tratamentul prudențial al datoriei suverane ar trebui să fie în conformitate cu standardul internațional; indică lucrările în curs ale Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) privind riscurile suverane și, în special, documentul de reflecție publicat recent privind cadrul de reglementare a expunerilor suverane; așteaptă, așadar, cu mare interes rezultatele activității CSF cu privire la datoria suverană, care să servească drept orientare pentru luarea deciziilor în viitor; subliniază rolul crucial pe care îl au obligațiunile de stat pentru asigurarea unor active lichide de înaltă calitate pentru investitori și a unor surse de finanțare stabile pentru guverne; ia act, în acest sens, de lucrările în curs ale Comisiei în jurul ideii unor așa-numite valori mobiliare garantate prin obligațiuni suverane (SBBS) ca o posibilă modalitate de soluționare a problemei; reamintește că SBBS nu ar constitui o formă de mutualizare a datoriilor; consideră că contribuțiile participanților la piață ar putea ajuta la asigurarea interesului pieței privind SBBS;

12.  subliniază importanța remedierii deficiențelor identificate în modelele interne pentru a le restabili credibilitatea și pentru a obține condiții de concurență echitabile în cadrul instituțiilor; atrage atenția, în acest sens, asupra studiului extern intitulat „What conclusions can be drawn from the EBA 2016 Market Risk Benchmarking Exercise?” (Ce concluzii se pot trage din exercițiul de evaluare comparativă al ABE pe 2016 privind riscul de piață?”), comandat de Unitatea de asistență pentru guvernanța economică din Parlamentul European, în care se menționează, printre altele, că „în cazul în care rezultatele studiului de evaluare comparativă al ABE sunt corecte și în măsura în care instrumentele de test din portofoliul sunt reprezentative, modelele de risc de pe piața internă utilizate în prezent de către băncile europene ar încălca în mod ferm principiul concurenței echitabile („Dacă bănci diferite dețin același portofoliu, acestea ar trebui să aibă obligația de a deține aceeași sumă a capitalului de reglementare.”); ia act, în acest context, de aprobarea de către BCBS a modificărilor pentru finalizarea Basel III, precum și de evaluarea impactului său asupra sectorului bancar din UE realizată de ABE; reamintește că acordul nu ar trebui să conducă la creșteri semnificative ale cerințelor de capital la nivelul Uniunii și nici nu ar trebui să afecteze negativ capacitatea băncilor de a finanța economia reală, în special IMM-urile; salută munca depusă de BCE pentru a evalua caracterul adecvat al modelelor interne, inclusiv noul său ghid pentru TRIM, pentru a trata problema variabilității în ponderările la risc aplicată activelor ponderate la risc din aceeași clasă pentru toată gama de instituții de credit; salută, în final, munca depusă de ABE în cadrul exercițiilor sale de evaluare comparativă; consideră că poziția de capital a băncilor poate fi consolidată, printre altele, prin reducerea plăților de dividende și prin atragerea de noi capitaluri proprii și că consolidarea poziției financiare globale a băncilor europene ar trebui să rămână o prioritate;

13.  subliniază că propunerile realizate de organismele internaționale ar trebui transpuse în dreptul european astfel încât să ia în considerare particularitățile sectorului bancar european;

14.  subliniază că standardele BCBS nu ar trebui să fie puse în aplicare ca atare în dreptul european, fără a lua în considerare caracteristicile specifice ale sistemului bancar european și principiul proporționalității;

15.  reamintește principiul separării dintre funcția de politică monetară și funcția de supraveghere a MUS și consideră esențială respectarea acestuia pentru evitarea conflictelor de interese; este de părere că, în general, acest principiu a fost respectat corespunzător; consideră că testul care trebuie utilizat pentru a stabili caracterul adecvat al serviciilor comune ar trebui să fie relevanța politică a sarcinilor pe care acestea le realizează; prin urmare, consideră că serviciile comune nu prezintă probleme atunci când tratează probleme care nu sunt esențiale în ceea ce privește elaborarea politicilor, dar ar putea fi un motiv de preocupare și ar putea justifica garanții suplimentare atunci când nu se întâmplă astfel;

16.  este de părere că implicarea mai multor membri ai personalului BCE în verificările la fața locului ar putea contribui la consolidarea suplimentară a independenței supravegherii bancare față de aspectele naționale;

17.  ia act de pachetul privind reforma bancară propus de Comisie în noiembrie 2016; subliniază importanța procedurii accelerate care a condus la acordul privind adoptarea treptată a Standardului Internațional de Raportare Financiară (IFRS) 9, precum și dispozițiile tranzitorii pentru exceptarea de la limita ridicată de expunere disponibilă pentru expunerile la anumite titluri de datorie publică ale statelor membre exprimate în monedele oricărui stat membru [Regulamentul (UE) 2017/2395] , pentru a evita efectele în cascadă asupra capitalului reglementat al instituțiilor de credit; ia act, cu toate acestea, de avizele BCE și ABE potrivit cărora existența unui regim tranzitoriu nu ar trebui să ducă la întârzierea nejustificată a implementării IFRS 9; subliniază necesitatea monitorizării impactului IFRS 9 asupra naturii și alocării împrumuturilor efectuate de către bănci, precum și asupra potențialelor efecte prociclice generate de sensibilitatea ciclică a parametrilor de risc de credit; invită CERS și MUS să investigheze aceste aspecte; invită ABE și Banca Reglementelor Internaționale (BIS) să furnizeze orientări adecvate în acest sens;

18.  atrage atenția asupra faptului că, potrivit normelor privind supravegherea, instituțiile sunt obligate să prezinte numeroase rapoarte similare, în diferite formate pentru diferite autorități, ceea ce reprezintă o sarcină suplimentară semnificativă; solicită, prin urmare, introducerea unui sistem uniform de raportare în cadrul căruia să existe un punct de contact central pentru solicitările tuturor autorităților responsabile de supraveghere, care să comunice aceste solicitări instituțiilor supravegheate și să transmită datele colectate autorităților competente; subliniază faptul că astfel se pot evita solicitările multiple de date identice, ceea ce ar conduce la reducerea semnificativă a sarcinii administrative pentru bănci și autorități competente, și, în același timp, la îmbunătățirea eficienței supravegherii;

19.  ia act de faptul că costurile ridicate ale punerii în aplicare a cerințelor de supraveghere pot fi greu de gestionat, în special pentru băncile mai mici; consideră că principiul proporționalității ar putea fi mai bine luat în considerare de către BCE în cadrul anumitor mecanisme de supraveghere în realizarea activităților sale de supraveghere; subliniază, prin urmare, faptul că este urgent nevoie de eforturi suplimentare pentru ca măsurile privind supravegherea bancară să fie mai proporționale în cazul instituțiilor mici cu risc scăzut; subliniază că o proporționalitate îmbunătățită nu înseamnă în niciun caz reducerea standardelor de supraveghere, ci mai degrabă doar o ușurare semnificativă a sarcinii administrative, de exemplu în ceea ce privește cerințele în materie de raportare și de dezvăluire a informațiilor; salută, prin urmare, răspunsul Comisiei la Raportul anual pe 2016 privind uniunea bancară, care împărtășește opinia Parlamentului potrivit căreia cerințele de raportare ar trebui să fie raționalizate; salută, de asemenea, eforturile Comisiei de a introduce un grad mai ridicat de proporționalitate în materie de supraveghere;

20.  reamintește că opțiunile și marjele de apreciere prevăzute în dreptul Uniunii în ceea ce privește supravegherea bancară ar trebui armonizate pe cât posibil; consideră că acestea trebuie să fie pe cât posibil tranzitorii și trebuie eliminate în cazul în care nu mai sunt necesare, pentru a evita complexitatea excesivă a activității zilnice a autorităților de supraveghere europene și naționale;

21.  subliniază că cadrul de reglementare ar trebui să includă principiile de funcționare specifice și să respecte misiunea specifică a băncilor cooperatiste și mutuale, precum și faptul că autoritățile de supraveghere ar trebui să țină cont de acestea și să le reflecte în practicile și abordările lor;

22.  reamintește Rezoluția sa din 17 mai 2017(8) referitoare la FinTech; consideră că întreprinderile FinTech care desfășoară același tip de activități ca și ceilalți actori din sistemul financiar trebuie, din acest motiv, să fie supuse acelorași reguli privind operațiunile desfășurate; solicită, în acest sens, o abordare a întreprinderilor FinTech care să asigure echilibrul corect între protecția consumatorilor, menținerea stabilității financiare și încurajarea inovării; ia act, în acest context, de activitatea Comisiei, de propunerea de a include inovarea tehnologică în mandatele AES și de consultarea publică cu privire la proiectul de orientări al BCE privind evaluarea cererilor de acordare a licenței bancare FinTech;

23.  recunoaște că digitalizarea sporită a tuturor aspectelor activității bancare a făcut ca aceste bănci să fie mult mai vulnerabile la riscurile de securitate cibernetică; subliniază faptul că gestionarea securității cibernetice este, în primul rând, responsabilitatea băncilor; subliniază rolul esențial al securității cibernetice pentru serviciile bancare și necesitatea de a stimula instituțiile financiare pentru a-și stabili obiective ambițioase cu privire la protejarea datelor consumatorilor și la garantarea securității cibernetice; solicită autorităților de supraveghere să monitorizeze și să evalueze atent riscurile în materie de securitate cibernetică, precum și instituțiilor financiare din întreaga UE să fie foarte ambițioase în protejarea datelor consumatorilor și în garantarea securității cibernetice; salută inițiativa BCE de a obliga băncile supravegheate să raporteze atacurile cibernetice semnificative în cadrul unui serviciu de alertă în timp real și salută, de asemenea, inspecțiile realizate de MUS la fața locului pentru supravegherea securității cibernetice; solicită MUS să își intensifice eforturile și să transforme securitatea cibernetică într-una dintre prioritățile sale oficiale de nivel înalt;

24.  salută munca depusă de ABE, ESMA și MUS pentru promovarea convergenței activităților de supraveghere în contextul retragerii UK din UE, pentru a limita amplificarea riscurilor de arbitraj de reglementare și supraveghere; consideră că orice model de cooperare în materie de supraveghere între UE și Regatul Unit ar trebui să respecte stabilitatea financiară a UE și regimul și standardele de reglementare și de supraveghere ale UE, precum și aplicarea acestora; reamintește importanța pregătirii și a unei planificări adecvate pentru situații neprevăzute din partea băncilor, pentru a atenua efectul perturbator al Brexitului; este îngrijorat de faptul că unele bănci, mai ales cele mai mici, ar putea rămâne în urmă în ceea ce privește pregătirile pentru Brexit și le solicită să își intensifice activitatea; reamintește că procesul de obținere a licențelor bancare și a aprobărilor pentru modelele interne durează mai mulți ani, iar acest lucru ar trebui luat în considerare;

25.  ia notă de propunerile de revizuire a sistemului european de supraveghere financiară (SESF), inclusiv de propunerea „omnibus” de modificare a guvernanței, a finanțării și a competențelor AES-urilor;

26.  se arată îngrijorat de evoluțiile care arată tendința grupurilor bancare de a folosi structuri și entități din ce în ce mai complexe, care desfășoară în mare măsură aceleași activități ca și băncile, dar eludează supravegherea bancară; ia act, în acest sens, de propunerea Comisiei privind firmele de investiții, care ar trebui să contribuie la crearea unor condiții de concurență echitabile între societățile de investiții și instituțiile de credit și să elimine lacunele care ar putea permite utilizarea marilor societăți de investiții pentru a evita cerințele de reglementare privind activitatea bancară;

27.  este îngrijorat de răspândirea sistemului bancar paralel în UE; ia act de raportul intitulat Monitorizarea sectorului bancar paralel din UE, realizat de CERS în 2017, care evidențiază unele riscuri și vulnerabilități care trebuie să fie monitorizate în sistemul bancar paralel din UE; solicită, prin urmare, acțiuni coordonate pentru abordarea acestor riscuri pentru a asigura o concurență loială și stabilitate financiară; recunoaște, cu toate acestea, faptul că de la criza financiară au fost introduse politici de abordare a riscurilor de instabilitate financiară ca urmare a activităților din sectorul bancar paralel; încurajează autoritățile să continue să monitorizeze în mod vigilent și să abordeze riscurile emergente pentru stabilitatea financiară, precum și să însoțească orice acțiune privind reglementarea sectorului bancar de o reglementare adecvată a sectorului bancar paralel; regretă faptul că Comisia a omis să abordeze acest aspect în răspunsurile sale la raportul de anul trecut(9);

28.  consideră că, deși sunt de dorit îmbunătățiri, în special în ceea ce privește comunicarea și transparența, uniunea bancară rămâne o schimbare pozitivă și fundamentală pentru statele membre care utilizează moneda euro; reamintește că uniunea bancară este deschisă tuturor statelor membre; încurajează toate statele membre care nu fac parte din zona euro să ia toate măsurile necesare pentru a adera la uniunea bancară, pentru a alinia progresiv uniunea bancară la întreaga piață internă;

29.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește permiterea delegării unor atribuții în domeniul deciziilor adecvate și corespunzătoare, în conformitate cu Decizia BCE din iunie 2017; își reiterează evaluarea privind necesitatea unei modificări a reglementărilor, pentru a permite o delegare mai ușoară a procesului decizional privind anumite aspecte de rutină, de la nivelul consiliului de supraveghere către funcționarii corespunzători; își reiterează opinia favorabilă privind o astfel de modificare, care ar contribui la sporirea eficienței și a eficacității supravegherii bancare realizate de BCE; solicită BCE să specifice sarcinile pentru delegarea activităților decizionale;

Rezoluția

30.  salută prima aplicare a noului regim de rezoluție în 2017; ia act de numărul mare de acțiuni legale intentate în fața Tribunalului UE în legătură cu cazul în chestiune; invită Comisia să analizeze dacă și în ce mod aceasta ar putea pune în pericol eficacitatea noului regim de rezoluție și ar putea să conducă la inaplicabilitatea cadrului de rezoluție; invită SRB și Comisia să publice în comun o sinteză a aspectelor care au fost cel mai puternic criticate în acțiunile legale; consideră că cazurile din 2017 legate de sectorul bancar ridică semne de întrebare în ceea ce privește transparența și comunicarea și solicită mai multă transparență în ceea ce privește deciziile de rezoluție viitoare, inclusiv accesul Parlamentului European, în condiții adecvate și clare la documente-cheie necesare pentru informarea deciziilor în materie de rezoluție, cum ar fi rapoartele de evaluare de către evaluatori independenți, în vederea unei mai bune înțelegeri a regimului de rezoluție ex ante; solicită colegiuitorilor să ia în considerare cazurile de rezoluție bancară din 2017 și să le considere drept învățăminte atunci când iau decizii comune privind propunerile Comisiei referitoare la TLAC/MREL și la instrumentul de moratoriu;

31.  este preocupat de discrepanțele dintre normele privind ajutoarele de stat și legislația Uniunii referitoare la posibilitatea sistemelor de garantare a depozitelor (SGD) de a participa la rezoluție, după cum se prevede în BRRD și DGSD, astfel cum se menționează în raportul anterior(10); solicită Comisiei să își reconsidere interpretarea normelor în materie de ajutoare de stat, cu referire la articolul 11 alineatele (3) și (6) din DSGD, pentru a garanta că pot fi puse efectiv în aplicare măsuri preventive și alternative prevăzute de legiuitorul european; consideră că în cazurile bancare din 2017 s-a confirmat, după cum prevede BRRD, că statele membre pot continua cu procedurile obișnuite de insolvență, care, în anumite condiții, pot să fie însoțite de un „ajutor pentru lichidare”; consideră că o cauză a oportunităților de arbitraj evidențiate de recentele cazuri de rezoluție este discrepanța dintre normele privind ajutoarele de stat care se aplică în cadrul regimului rezoluției și, respectiv, în temeiul legilor naționale privind insolvabilitatea; solicită, prin urmare, Comisiei să realizeze o revizuire a cadrelor de insolvabilitate bancară din Uniune, inclusiv a Comunicării bancare din 2013, ținând, pentru a trage învățăminte din cazurile bancare din 2017;

32.  reamintește că BRRD a fost conceput cu scopul de a asigura continuitatea funcțiilor critice, evitarea efectelor negative asupra stabilității financiare, protejarea fondurilor publice prin reducerea la minimum a dependenței instituțiilor aflate în dificultate de sprijinul financiar public extraordinar și protejarea deponenților care beneficiază de acoperire, a investitorilor, precum și a fondurilor și activelor clienților; reamintește că măsurile de sprijin financiar public extraordinar nu pot fi utilizate decât pentru a „remedia o perturbare gravă a economiei” și pentru a „menține stabilitatea financiară” și că acestea „nu sunt utilizate pentru a compensa pierderile pe care o instituție le-a suportat sau este probabil să le suporte în viitorul apropiat; consideră că sprijinul financiar public extraordinar ar trebui, de asemenea, să fie însoțit, după caz, de măsuri de remediere; invită Comisia să efectueze cât mai curând posibil evaluarea prevăzută la articolul 32 alineatul (4) ultimul paragraf din Directiva BRRD, evaluare care trebuia realizată încă din 2015; subliniază că recapitalizarea preventivă este un instrument pentru gestionarea crizelor bancare;

33.  solicită Comisiei să reexamineze anual dacă cerințele pentru aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE privind posibilitatea acordării de ajutor de stat în sectorul financiar sunt îndeplinite în continuare;

34.  solicită Comisiei să evalueze dacă sectorul bancar a beneficiat de la începutul crizei de subvenții și de ajutoare de stat implicite prin intermediul furnizării de sprijin neconvențional pentru asigurarea lichidității;

35.  salută faptul că SRB a declarat că a dat prioritate îmbunătățirii posibilității de rezoluție a instituțiilor de credit, precum și progresele înregistrate în direcția stabilirii unor obiective obligatorii în ceea ce privește cerința minimă individuală privind obiectivele legate de fondurile proprii și pasivele eligibile (MREL) la nivel consolidat; subliniază importanța unor planuri de rezoluție operaționale și credibile și, în acest context, recunoaște problemele pe care le-ar putea implica strategiile privind un singur punct de intrare pentru stabilitatea financiară a statelor gazdă, dacă nu sunt elaborate în mod corespunzător; subliniază necesitatea unui sistem eficace de abordare a cazurilor de încălcare a acestei cerințe și menționează că MREL ar trebui să țină seama de modelele de afaceri ale instituțiilor, pentru a se asigura posibilitatea de rezoluție a acestor instituții; solicită SBR să furnizeze o listă cuprinzătoare a obstacolelor din calea posibilității de rezoluție care se regăsesc în legislația națională sau europeană; subliniază faptul că revizuirea BRRD nu ar trebui sub nicio formă să fie inferioară standardelor convenite la nivel internațional;

36.  salută acordul la care s-a ajuns cu privire la armonizarea suplimentară a rangului de prioritate al instrumentelor de datorie negarantate, prin Directiva (UE) 2017/2399; cere o punere în aplicare rapidă din partea statelor membre, astfel încât băncile să emită instrumente de creanță în noua clasă de insolvabilitate și să-și poată constitui rezervele de capital necesare; își reiterează poziția, astfel cum a fost exprimată în raportul precedent(11), potrivit căreia instrumentele care pot fi recapitalizate intern ar trebui vândute unor investitori adecvați, care pot absorbi pierderile potențiale fără a-și periclita propria poziție financiară; recomandă, prin urmare, că autoritățile de rezoluție ar trebui să monitorizeze măsura în care instrumentele susceptibile de a fi recapitalizate intern sunt deținute de investitori particulari și că ABE ar trebui să procedeze la o dezvăluire anuală a acestor sume, precum și ca, atunci când este cazul, să emită avertismente și recomandări pentru adoptarea unor măsuri de remediere;

37.  ia act de propunerile legislative în curs privind introducerea capacității totale de absorbție a pierderilor (TLAC) în dreptul Uniunii, în scopul reducerii riscurilor din sectorul bancar european;

38.  reamintește că esența acordului interguvernamental privind Fondul unic de rezoluție (SRF) este ca, în cele din urmă, acesta să fie integrat în cadrul juridic al Uniunii; reamintește că un mecanism de sprijin bugetar este esențial pentru asigurarea unui cadru de rezoluție credibil și eficient, precum și pentru capacitatea de a face față unor crize sistemice în uniunea bancară, precum și pentru a evita recurgerea la acțiuni de salvare a băncilor finanțate din fonduri publice; ia act de propunerea Comisiei de a transforma Mecanismul european de stabilitate într-un fond monetar european, care ar putea găzdui funcția de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție;

39.  salută activitatea desfășurată de SRB în consolidarea capacității sale de rezoluție bancară la nivelul Uniunii; constată, cu toate acestea, că planificarea rezoluției este, în prezent, încă în mare măsură un proces aflat în desfășurare; ia act, de asemenea, de faptul că SRB suferă de o lipsă acută de personal; invită SRB să își intensifice eforturile de recrutare și cere autorităților naționale să pună mai ușor la dispoziția SRB experți naționali detașați; reamintește, în acest sens, necesitatea ca, în cadrul SRB, să existe un echilibru adecvat între personalul de la nivel central și personalul din partea autorităților naționale de rezoluție, precum și necesitatea de a avea o diviziune clară a muncii între SRB și autoritățile naționale de rezoluție; salută, în această privință, pașii făcuți de SRB în alocarea rolurilor și a sarcinilor în cadrul MUR; subliniază că, pe lângă băncile supravegheate direct de BCE, SRB are, de asemenea, responsabilitatea directă pentru instituțiile transfrontaliere importante; invită statele membre, autoritățile naționale competente și BCE să acționeze într-un mod care să limiteze cât mai mult posibil sarcina suplimentară și complexitatea sarcinilor SRB care decurg din această diferență de domeniu;

40.  solicită ca contribuțiile ex ante la Fondul unic de rezoluție să fie calculate într-o manieră transparentă, prin furnizarea de informații privind metodologia de calcul, precum și prin eforturi de armonizare a informațiilor privind rezultatele calculului;

41.  este îngrijorat de influența pe care deciziile în materie de rezoluție o pot avea asupra structurii sistemului bancar; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape această problemă, să urmărească deciziile adoptate și să informeze în mod regulat Parlamentul European cu privire la constatările sale;

Asigurarea depozitelor

42.  salută decizia ABE de a publica anual datele pe care le primește în conformitate cu articolul 10 alineatul (10) din Directiva privind schemele de garantare a depozitelor; sugerează că prezentarea datelor ar trebui îmbunătățită, pentru a permite o comparare directă a caracterului adecvat al finanțării între diferitele sisteme de garantare a depozitelor (SGD); constată, cu toate acestea, că mai multe SGD-uri trebuie să accelereze acumularea de mijloace financiare disponibile pentru a-și atinge nivelurile-țintă până la 3 iulie 2024;

43.  invită ABE să își extindă analiza, printre alte aspecte, la mecanismele de finanțare alternative introduse de statele membre în conformitate cu articolul 10 alineatul (9) din DSGD și să publice această analiză, împreună cu informațiile primite în conformitate cu articolul 10 alineatul (10) din DSGD;

44.  atrage atenția asupra numărului mare de opțiuni și marje de apreciere din cadrul DSGD; consideră că este necesar să se continue armonizarea normelor care se aplică schemelor de garantare a depozitelor în vederea realizării unor condiții de concurență echitabile în cadrul uniunii bancare;

45.  reamintește că protecția depozitelor este o preocupare comună pentru toți cetățenii UE și că uniunea bancară rămâne incompletă fără cel de al treilea pilon al său; reamintește că propunerea privind EDIS este în prezent dezbătută în PE la nivel de comisii; ia act, în acest sens, de Comunicarea Comisiei din 11 octombrie 2017;

46.  constată că există discuții în curs cu privire la un temei juridic adecvat pentru instituirea Fondului european de asigurare a depozitelor;

o
o   o

47.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, ABE, BCE, SRB, parlamentelor naționale și autorităților competente, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 40 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2017)0041.
(2) JO C 34, 31.1.2018, p. 5.
(3) JO C 34, 31.1.2018, p. 17.
(4) JO C 11, 12.1.2018, p. 24.
(5) JO C 216, 30.7.2013, p. 1.
(6) Banca Centrală Europeană, Raport privind structurile financiare, octombrie 2017, pp. 23-24.
(7) Comunicarea Comisiei privind finalizarea uniunii bancare, 11 octombrie 2017, (COM(2017)0592), p. 15.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0211.
(9) Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2016, punctul 9.
(10) Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2016, punctul 38.
(11) Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2016, punctul 48.


Tăierea surselor de venit ale jihadiștilor – combaterea finanțării terorismului
PDF 384kWORD 65k
Recomandarea Parlamentului European din 1 martie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind tăierea surselor de venit ale jihadiștilor – combaterea finanțării terorismului (2017/2203(INI))
P8_TA(2018)0059A8-0035/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția internațională din 1999 privind reprimarea finanțării terorismului,

–  având în vedere rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la situația din nordul Irakului/Mosul(1) și pe cea din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Daesh(2),

–  având în vedere Strategia globală a UE pentru politica externă și de securitate,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1210/2003 al Consiliului din 7 iulie 2003 privind anumite restricții specifice în relațiile economice și financiare cu Irak și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2465/96(3),

–  având în vedere Strategia globală a ONU de combatere a terorismului, Rezoluțiile 1267 (1999), 1373 (2001), 1989 (2011), 2133 (2014), 2199 (2015), 2253 (2015) și 2368 (2017) ale Consiliului de Securitate al ONU,

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei(4),

–  având în vedere propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivei 2009/101/CE (COM(2016)0450),

–  având în vedere Declarația de la Manama privind combaterea finanțării terorismului din 9 noiembrie 2014,

–  având în vedere Bunele practici ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) privind sancțiunile financiare specifice în legătură cu terorismul și finanțarea terorismului,

–  având în vedere Declarația GAFI din 24 octombrie 2014 privind combaterea finanțării organizației teroriste Statul Islamic în Irak și Levant (ISIL), precum și Raportul GAFI din februarie 2015 privind finanțarea ISIL,

–  având în vedere al 11-lea raport privind situația uniunii securității, publicat de Comisie la 18 octombrie 2017,

–  având în vedere Actul adițional la Memorandumul de la Alger cu privire la bunele practici în domeniul prevenirii răpirilor de persoane comise de teroriști în vederea răscumpărării și a privării acestora din urmă de beneficiile provenite din răpiri din septembrie 2015 al Forumului mondial pentru combaterea terorismului (GCTF),

–  având în vedere Declarația G7 de la Taormina din 26 mai 2017 privind lupta împotriva terorismului și a extremismului violent,

–  având în vedere Comisia specială pentru combaterea terorismului, nou înființată,

–  având în vedere articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a UE privind protecția datelor cu caracter personal,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/827 al Consiliului din 28 mai 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria(5),

–  având în vedere Planul de acțiune al Comisiei din februarie 2016 pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului,

–  având în vedere raportul Europol din 2017 privind situația terorismului în UE și evoluția acestuia (Te-Sat),

–  având în vedere raportul Comisiei din 26 iunie 2017 către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea riscurilor privind spălarea banilor și finanțarea terorismului care afectează piața internă și sunt legate de activități transfrontaliere (COM(2017)0340),

–  având în vedere Directiva (UE) 2017/541/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului(6),

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului(7),

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2017 privind importul bunurilor culturale (COM(2017)0375),

–  având în vedere al 9-lea raport privind situația uniunii securității, publicat de Comisie la 27 iulie 2017,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 18 octombrie 2017 către Parlamentul European, Consiliul European și Consiliu, intitulată „Al unsprezecelea raport privind progresele înregistrate către o uniune a securității efectivă și reală” (COM(2017)0608),

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0035/2018),

A.  întrucât unul dintre elementele esențiale ale combaterii terorismului este tăierea surselor de finanțare a acestuia, inclusiv prin circuitele ascunse de fraudă și evaziunea fiscală, spălarea banilor și paradisurile fiscale;

B.  întrucât este posibil ca o parte din finanțare să provină din state europene și să fie utilizată în alte locuri de către organizațiile teroriste, iar alte fonduri provin din afara Europei, pentru a finanța radicalizarea și actele concrete de terorism; întrucât dimensiunea externă și cea internă a combaterii terorismului sunt strâns legate între ele, întrucât tăierea surselor de finanțare a terorismului ar trebui să facă parte dintr-o strategie mai amplă a UE, care să integreze atât dimensiunea externă, cât și cea internă a securității;

C.  întrucât rețelele de comunicații moderne și finanțarea participativă, în special, s-au dovedit a fi o modalitate ieftină și eficientă de a genera fonduri pentru finanțarea activităților teroriste sau pentru gestionarea rețelei jihadiste; întrucât grupurile teroriste au putut colecta fonduri suplimentare pentru activitățile lor, folosind atacuri de tip phishing, furtul de identitate sau cumpărând de pe forumuri online datele unor cărți de credit furate;

D.  întrucât această finanțare poate fi utilizată în trei moduri: pentru atacuri teroriste care necesită finanțare la scară largă; pentru alte tipuri de atacuri, care, deși au rezultate la fel de brutale, necesită mai puține fonduri; și pentru finanțarea de propagandă care poate inspira atacuri de tip „lup singuratic”, care pot necesita foarte puține fonduri sau planificare prealabilă; întrucât reacția trebuie să fie eficace în toate aceste situații;

E.  întrucât finanțările din surse legale pot fi deturnate de către beneficiar către părți terțe, persoane, grupuri, societăți și entități care au legătură cu activitățile teroriste;

F.  întrucât, dat fiind faptul că terorismul este o infracțiune de nivel mondial, reacția eficace la terorism trebuie, de asemenea, să fie holistică și de nivel mondial, fundamentale în acest sens fiind coordonarea dintre instituțiile financiare, autoritățile de aplicare a legii și autoritățile judiciare și schimbul de informații de bază privind persoanele fizice și juridice și activitățile suspecte, ținând cont de faptul că protecția datelor personale și respectarea vieții private sunt drepturi fundamentale importante;

G.  întrucât, ca urmare a scurgerilor de date din ultimii ani, gradul de conștientizare cu privire la legăturile dintre spălarea banilor și evaziunea fiscală, pe de o parte, și criminalitatea organizată și finanțarea terorismului, pe de altă parte, a crescut considerabil, și întrucât aceste aspecte au devenit o prioritate majoră a preocupărilor politice la nivel internațional; întrucât, astfel cum a confirmat Comisia, relatările recente din presă au arătat, de asemenea, legătura dintre frauda la scară largă în domeniul TVA și frauda cu produse accizabile și criminalitatea organizată, inclusiv terorismul(8);

H.  întrucât jurisdicțiile din aproape toate statele membre au transferat în domeniul penal finanțarea terorismului ca infracțiune distinctă;

I.  întrucât datele financiare reprezintă un instrument semnificativ pentru colectarea de date pentru analizarea rețelelor teroriste și a modului de a submina mai bine operațiunile acestora; întrucât există o necesitate continuă de punere în aplicare adecvată a legislației privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului; întrucât sunt necesare strategii cuprinzătoare și preventive, bazate pe schimbul de informații fundamentale și pe o cooperare ameliorată între unitățile de informații financiare, serviciile de informații și autoritățile de aplicare a legii implicate în combaterea finanțării terorismului; întrucât aceste informații ar trebui să acopere tendințele în evoluție din domeniul finanțelor internaționale, cum ar fi Bitmap, codurile SWIFT, criptomonedele și mecanismele de reglementare corespunzătoare; întrucât abordarea finanțării terorismului la nivel mondial trebuie să implice standarde globale de transparență în ceea ce privește beneficiarii reali finali ai entităților corporative, ai fiduciilor și ai altor construcții similare, pentru a face cunoscută opacitatea financiară care facilitează spălarea produselor infracțiunii și finanțarea organizațiilor teroriste și a teroriștilor;

J.  întrucât este nevoie de o platformă europeană oficializată în cadrul structurilor existente - care a funcționat până acum în mod informal - care să centralizeze colectarea de informații, care în prezent este dispersată între cele 28 de state membre, și prin care statele membre să poată furniza informații cu privire la nivelul lor de implicare și la progresele în legătură cu combaterea finanțării terorismului; întrucât acest schimb de informații ar trebui să fie proactiv;

K.  întrucât o serie de organizații internaționale fără scop lucrativ, organizații de caritate, alte fundații, rețele și finanțatori privați, care au sau pretind că au obiective sociale sau culturale, au pus bazele capacităților financiare ale ISIS/Daesh, ale Al-Qaida și ale altor organizații jihadiste și acționează ca paravan pentru practici abuzive; întrucât supravegherea și colectarea de informații cu privire la aceste organizații, fondatorii lor, activitățile lor și legăturile lor cu actori din UE, care sunt adesea extinse, este, prin urmare, esențială; întrucât sprijinul lor pentru extinderea radicalismului jihadist în Africa, Orientul Mijlociu, Asia și Europa ar trebui să fie blocat; întrucât această extindere la frontierele UE și în statele din vecinătatea noastră și partenere este deosebit de alarmantă; întrucât punerea în aplicare integrală a recomandărilor GAFI în aceste domenii de către Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG) și statele sale membre este de o importanță crucială pentru lupta împotriva terorismului la nivel mondial;

L.  întrucât rețeaua mondială de strângere de fonduri a Al-Qaida se bazează pe donații către organizații de caritate și ONG-uri, care comunică cu finanțatorii prin platformele de comunicare sociale și prin forumurile online; întrucât unele conturi au fost utilizate, de asemenea, pentru a solicita simpatizanților donații pentru cauza jihadului; întrucât, în ultimii ani, organizațiile teroriste au dezvoltat mai multe aplicații pentru telefoane inteligente pentru a-și spori la maximum raza de acțiune și pentru a încuraja donațiile din partea simpatizanților, majoritatea situați în țările din Golf;

M.  întrucât statele foarte mici și statele cu performanțe mediocre în ceea ce privește statul de drept sunt deosebit de vulnerabile și în pericol de a deveni centre critice pentru finanțarea terorismului;

N.  întrucât informațiile sugerează că instituții și persoane fizice din zona Golfului oferă sprijin financiar și logistic ISIS/Daesh, Al-Qaida și altor grupuri radicale; întrucât, în lipsa acestei finanțări, multe dintre aceste grupuri teroriste nu ar fi autonome;

O.  întrucât ISIS/Daesh și Al-Qaida au devenit autonome din punct de vedere financiar; întrucât ISIS/Daesh și Al-Qaida încearcă să își canalizeze banii către Siria și Irak prin intermediul exporturilor de petrol și al investițiilor în întreprinderi, inclusiv prin transportatori de bani, prin curieri profesioniști, prin transferuri ilegale de fonduri și prin servicii profesionale și financiare; întrucât ISIS/Daesh și Al-Qaida spală banii proveniți din activitățile lor infracționale prin achiziționarea de întreprinderi și active de orice fel; întrucât ISIS/Daesh și Al-Qaida spală și veniturile obținute din furtul de antichități și din contrabanda cu obiecte de artă și artefacte, prin vânzarea lor în străinătate, inclusiv pe piețe din statele membre; întrucât comerțul ilicit cu bunuri, arme de foc, petrol, droguri, țigări și bunuri culturale, printre alte elemente, precum și traficul de ființe umane, sclavia, exploatarea copiilor, racketul și extorcarea de fonduri au devenit modalități de a obține finanțare de către grupurile teroriste; întrucât legăturile din ce în ce mai strânse dintre criminalitatea organizată și grupurile teroriste constituie o amenințare tot mai mare la adresa securității Uniunii; întrucât aceste surse ar putea permite ISIS/Daesh și Al-Qaida să continue să finanțeze viitoare acte infracționale, după colapsul teritorial al acestora în Siria și Irak;

P.  întrucât a fost instituită o interdicție internațională de răscumpărare în temeiul unei serii de angajamente internaționale susținute de rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU și de legi naționale; întrucât, în practică, interdicția ONU nu beneficiază de sprijinul principalilor semnatari, care acordă prioritate conservării imediate a vieții în fața angajamentelor lor de combatere a terorismului și, astfel, permit finanțarea organizațiilor teroriste;

1.  adresează Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) următoarele recomandări:

   (a) invită statele membre și Comisia să considere tăierea surselor de finanțare a rețelelor teroriste o prioritate esențială deoarece aceasta constituie un instrument eficient pentru a împiedica eficacitatea acestor rețele; consideră că strategiile preventive bazate pe schimbul de bune practici și de informații financiare suspecte și relevante între serviciile de informații sunt esențiale în combaterea finanțării terorismului și a atacurilor teroriste, la nivel mai general; invită, în consecință, serviciile de informații ale statelor membre să ajungă la o mai bună coordonare și cooperare, prin crearea unei platforme stabile europene de informații financiare pentru combaterea terorismului, în cadrul structurilor existente (de exemplu, EUROPOL), astfel încât să se evite crearea unei alte agenții, care să se concentreze asupra schimbului proactiv de informații cu privire la sprijinul financiar pentru rețelele teroriste; consideră că această platformă ar crea o bază de date comună, care va conține date privind persoanele fizice sau juridice sau tranzacțiile suspecte; subliniază că datele de mare valoare colectate de orice agenție națională de securitate ar trebui să fie transmise rapid în momentul în care sunt înregistrate în sistemul central, care ar trebui să poată include informații referitoare la resortisanții țărilor terțe, ținând seama în special de posibilele impacturi asupra drepturilor fundamentale și mai ales de dreptul la protecția datelor cu caracter personal și de principiul limitării scopului; subliniază faptul că informațiile respective ar trebui să includă, printre altele, un repertoriu de bănci, instituții financiare și entități comerciale europene și din afara Europei, precum și țări terțe cu deficiențe în combaterea finanțării terorismului; solicită Comisiei să întocmească un astfel de repertoriu cât mai curând posibil, pe baza propriilor criterii și analize conform Directivei (UE) 2015/849; reiterează faptul că cei responsabili de săvârșirea, organizarea sau sprijinirea, în mod direct sau indirect, a actelor teroriste trebuie să fie trași la răspundere pentru acțiunile lor;
   (b) invită țările europene, atât statele membre ale UE, cât și statele terțe, să asigure finanțare pentru programele care promovează schimbul de cele mai bune practici între serviciile lor de informații, inclusiv privind investigarea și analizarea metodelor de recrutare și de transfer al finanțării terorismului folosite de teroriști și de organizațiile teroriste; recomandă introducerea unor evaluări trimestriale privind amenințările publice, care să combine datele operative și informațiile colectate de Europol și de Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN); invită statele membre să asigure o finanțare și resurse umane suficiente pentru serviciile de informații;
   (c) subliniază, astfel cum a fost reiterat de către Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI), care a dezvoltat o strategie privind combaterea finanțării terorismului, că este extrem de important să se îmbunătățească și accelereze schimbul de informații între unitățile de informații financiare, între unitățile de informații financiare și forțele de securitate, între autoritățile de aplicare a legii și serviciile de informații din jurisdicția proprie, între jurisdicții, și în sectorul privat, în special cel bancar;
   (d) salută angajamentul CCG față de GAFI; invită Comisia și SEAE să încurajeze în mod activ partenerii UE, în special CCG și statele sale membre, să pună în aplicare pe deplin recomandările GAFI în ceea ce privește abordarea deficiențelor din domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și să ofere asistență tehnică pentru realizarea de progrese în aceste domenii;
   (e) invită Înaltul Reprezentant (VP/ÎR) să sprijine eforturile GAFI și să acorde prioritate combaterii finanțării terorismului, în special prin identificarea statelor membre ONU care prezintă deficiențe strategice în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și prin colaborarea cu aceste state;
   (f) solicită consolidarea cooperării dintre Europol și principalii parteneri strategici ai UE, care joacă un rol esențial în lupta împotriva terorismului la nivel mondial; consideră că o cooperare mai strânsă ar permite să se prevină, să se depisteze și să se răspundă mai bine la centrele de finanțare a terorismului; invită statele membre să utilizeze mai bine rețeaua informală a unităților de informații financiare europene (FIU.net), pe baza activității desfășurate de Europol, punând în aplicare cea de a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor și adoptând măsuri de reglementare pentru soluționarea altor probleme care decurg din statutul și competențele divergente ale unităților de informații financiare, în special pentru a facilita coordonarea și schimbul de informații, atât între unitățile de informații financiare, cât și între unitățile de informații financiare și autoritățile de aplicare a legii, în scopul partajării informațiilor în cauză cu Platforma europeană de informații pentru combaterea terorismului;
   (g) reamintește că dialogul politic consolidat, asistența financiară sporită și sprijinul pentru consolidarea capacităților în domeniul combaterii terorismului ale partenerilor UE aflați în prima linie în lupta împotriva terorismului sunt extrem de importante;
   (h) invită statele membre să intensifice monitorizarea organizațiilor suspecte care desfășoară activități cum sunt comerțul ilegal, contrabanda, contrafacerea și practicile frauduloase, prin înființarea unor echipe comune de anchetă cu Europol, facilitând accesul autorităților de aplicare a legii la tranzacțiile suspecte, ținând cont de principiul proporționalității și de dreptul la viață privată; invită statele membre să ofere mai multe cursuri de formare și să îmbunătățească specializarea anchetatorilor în acest scop; invită Comisia să sprijine și să finanțeze în mod adecvat dezvoltarea unor programe de formare pentru autoritățile de aplicare a legii și judiciare din statele membre;
   (i) invită statele membre și Comisia să prezinte un raport anual privind progresele realizate și măsurile luate cu privire la lupta împotriva finanțării terorismului, și anume eforturile depuse pentru a împiedica finanțarea ISIS/Da'esh și a Al-Qaida; reamintește că unele state membre se implică mai mult decât altele în combaterea finanțării terorismului și, prin urmare, cel mai bun răspuns ar trebui să fie intensificarea schimbului de informații, în special cu privire la eficacitatea măsurilor deja puse în aplicare;
   (j) salută propunerea Comisiei de a crea registre ale conturilor bancare și de a facilita accesul la registre al unităților de informații financiare și al altor autorități competente care luptă împotriva spălării banilor și finanțării terorismului; remarcă faptul că, în curând, Comisia va lansa o inițiativă de extindere a accesului autorităților de aplicare a legii la aceste registre; subliniază necesitatea respectării normelor privind cooperarea polițienească și cooperarea judiciară în ceea ce privește schimbul de informații referitoare la conturi bancare, în special în contextul procedurilor penale; în acest context, solicită statelor membre care nu au transpus încă Directiva 2014/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind ordinul european de anchetă în materie penală să facă acest lucru cât mai curând posibil;
   (k) solicită statelor membre să adopte măsurile legislative necesare pentru a garanta faptul că băncile monitorizează îndeaproape cardurile de debit preplătite, astfel încât acestea să nu poată fi reîncărcate decât prin intermediul unor transferuri bancare și al unor conturi al căror titular poate fi identificat; subliniază importanța unui lanț de atribuire care să permită serviciilor de informații să stabilească situațiile în care o tranzacție prezintă un risc serios de a fi utilizată pentru terorism sau pentru alte infracțiuni grave; solicită, de asemenea, statelor membre să adopte dispozițiile necesare pentru a facilita pe deplin deschiderea unui cont bancar pentru toate persoanele prezente pe teritoriul lor;
   (l) subliniază că este necesar să se elimine orice tip de paradis fiscal care facilitează spălarea banilor, frauda și evaziunea fiscală susceptibile de a contribui la finanțarea rețelelor teroriste; invită statele membre, în acest context, să combată evaziunea fiscală și îndeamnă Comisia să propună și să aplice măsuri pentru monitorizarea strictă a fluxurilor de capital și a paradisurilor fiscale;
   (m) ia act de succesul cooperării cu SUA și cu alți parteneri și de utilitatea informațiilor obținute în contextul Acordului UE-SUA vizând schimbul de informații cuprinse în Terrorism Financing Tracking Program (TFTP) (Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste) al SUA; invită Comisia să propună instituirea unui sistem european propriu în acest domeniu, care să completeze cadrul existent și să abordeze carențele actuale, în special în ceea ce privește plățile din cadrul SEPA, asigurând echilibrul dintre securitate și libertățile individuale; atrage atenția că standardele europene în domeniul protecției datelor ar fi aplicabile acestui sistem intraeuropean;
   (n) invită VP/ÎR și statele membre ca, în cooperare cu coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, să întocmească o listă a persoanelor și entităților care operează în cadrul unor sisteme puțin transparente și cu un nivel ridicat de operațiuni financiare suspecte, în cazul în care există dovezi că autoritățile competente nu au luat măsuri, în special dacă acestea sunt afiliate la radicalismul jihadist; invită VP/ÎR și statele membre să țină cont de implicarea unui stat în finanțarea terorismului în cadrul relațiilor lor cu acesta;
   (o) invită Consiliul Uniunii Europene să intensifice aplicarea sancțiunilor punctuale și a altor măsuri restrictive împotriva tuturor persoanelor și entităților care pun în orice fel la dispoziția ISIS/Da'esh, a Al-Qaida și a altor grupări jihadiste resurse economice; solicită indisponibilizarea fondurilor și a altor active financiare sau resurse economice ale acestor persoane, grupuri, întreprinderi și entități (inclusiv a fondurilor provenind din proprietăți care le aparțin sau sunt controlate direct sau indirect de către aceștia sau de către persoane care acționează în numele sau la comanda lor); salută înființarea comitetului Consiliului de Securitate al ONU responsabil cu supervizarea aplicării sancțiunilor; observă că toate statele membre sunt obligate prin Rezoluția 2253(2015) a Consiliului de Securitate al ONU să acționeze rapid pentru blocarea fondurilor sau a activelor financiare ale ISIS/Da´esh, Al-Qaida și ale persoanelor, grupurilor, întreprinderilor și entităților asociate; invită VP/ÎR să sprijine apelul Consiliului de Securitate al ONU adresat statelor membre ale ONU de a acționa puternic și decisiv pentru a stopa fluxul de fonduri, precum și de alte active financiare și resurse economice destinate persoanelor și entităților incluse pe lista de sancțiuni împotriva ISIS/Da'esh și Al-Qaida;
   (p) invită statele membre ale UE să instituie un sistem de monitorizare și de compensare pentru a asigura că lăcașurile de cult și școlile religioase, instituțiile, centrele, fundațiile caritabile, asociațiile culturale și entitățile similare în cazul cărora există suspiciuni rezonabile că ar avea legătură cu grupări teroriste oferă detalii cu privire la sursa fondurilor pe care le primesc și la modul în care distribuie aceste fonduri, atât în interiorul, cât și în afara UE, și solicită ca toate operațiunile efectuate de cei care trimit fondurile să fie înregistrate într-o bază de date centralizată, realizată cu toate garanțiile adecvate; solicită introducerea unui control ex ante obligatoriu al originii și destinației fondurilor în cazul fundațiilor caritabile, atunci când există motive rezonabile de suspiciune privind legăturile teroriste, pentru a evita distribuirea în mod răuvoitor sau neglijent a banilor în scopuri teroriste; solicită ca toate măsurile să fie luate ca parte a unor programe specifice de combatere a islamofobiei, pentru a se evita creșterea numărului infracțiunilor motivate de ură, a atacurilor împotriva musulmanilor sau a oricăror atacuri rasiste și xenofobe din motive legate de religie sau de etnie;
   (q) invită statele membre să asigure o supervizare consolidată și să reglementeze modalitățile tradiționale de transfer de fonduri (cum sunt hawala sau sistemul chinez fei ch’ien, printre altele), sau sistemele neoficiale de transfer de valori, în special prin procedura în curs vizând adoptarea unui regulament privind controlul numerarului la intrarea sau ieșirea din Uniune (2016/0413(COD)), introducând obligația pentru agenții care efectuează tranzacțiile de a declara autorităților competente fiecare operațiune semnificativă efectuată prin intermediul acestor sisteme și subliniind, la comunicarea cu grupurilor afectate de aceste măsuri, faptul că obiectivul nu este obstrucționarea transferurilor neoficiale de bani efectuate în mod tradițional, ci a traficului în care sunt implicate criminalitatea organizată, terorismul sau profiturile industriale/comerciale obținute din bani negri; în acest sens, solicită ca:
   (i) orice intermediar și/sau persoană implicată în acest tip de activitate (controlori sau agenți de schimb, intermediari și distribuitori, coordonatori, colectori și transmițători) să aibă obligația de a se înregistra pe lângă autoritatea națională competentă;
   (ii) toate operațiunile să fie declarate și documentate într-un mod care să faciliteze transferul de informații la cerere;
   (iii) să se instituie și să se aplice sancțiuni disuasive pentru acei intermediari și/sau alte persoane implicate în activități nedeclarate;
   (r) invită Comisia să propună legislația necesară pentru o mai bună monitorizare a tuturor tranzacțiilor financiare electronice și a întreprinderilor care creează monede electronice, inclusiv a intermediarilor, pentru a preveni convertirea fondurilor pentru utilizatori care nu sunt pe deplin identificați, așa cum poate fi cazul utilizatorilor de rețele publice sau de sisteme de navigație anonime; subliniază, în acest sens, că schimbarea criptomonedei în numerar și viceversa trebuie să se efectueze în mod obligatoriu printr-un cont bancar identificabil; invită Comisia să realizeze o evaluare a implicațiilor activităților legate de jocurile electronice, a monedelor virtuale, a criptomonedelor și a tehnologiilor de tip blockchain și fintech (tehnologie financiară) asupra finanțării terorismului; invită, de asemenea, Comisia să ia în considerare posibile măsuri, inclusiv legislative, pentru a crea un cadru normativ al acestor activități în scopul limitării instrumentelor de finanțare a terorismului;
   (s) invită Comisia și statele membre să își intensifice monitorizarea în ceea ce privește reglementarea și controlul traficului cu aur, pietre prețioase și metale prețioase, astfel încât aceste bunuri să nu fie utilizate ca modalități de finanțare a activităților teroriste; solicită introducerea unor criterii care să fie convenite și respectate de statele membre; solicită Comisiei și statelor membre să interzică și să sancționeze toate tipurile de trafic comercial (atât exporturile, cât și importurile) cu zonele controlate de jihadiști, cu excepția acelor bunuri parte a ajutorului umanitar necesare pentru populația subjugată; solicită urmărirea penală și sancționarea pentru imprudență sau rea-voință a tuturor persoanelor (fie fizice sau juridice) care participă la aceste forme de trafic, oricare ar fi ele (cumpărare, vânzare, distribuție, intermediere sau altele); ia act de riscurile specifice legate de finanțarea terorismului prin intermediul serviciilor de transmitere a banilor sau valorilor (MVTS); invită statele membre să elaboreze un parteneriat și o cooperare consolidate între agenții MVTS și agențiile europene de aplicare a legii și să emită orientări pentru identificarea și abordarea oricăror bariere specifice care împiedică schimbul de informații privind transferurile suspecte de bani;
   (t) salută propunerea de regulament privind importul bunurilor culturale și subliniază importanța acestuia în combaterea importului ilegal al bunurilor în cauză în scopul finanțării terorismului; invită Comisia să introducă un certificat de trasabilitate pentru operele de artă și antichitățile care intră pe piața UE, în special pentru cele care provin din teritorii sau locuri controlate de orice actori nestatali înarmați, precum și de la organizații, grupuri sau persoane incluse pe lista UE a organizațiilor teroriste; solicită Comisiei să își intensifice cooperarea cu organizațiile internaționale precum ONU, UNESCO, Interpol, Organizația Mondială a Vămilor și Consiliul Internațional al Muzeelor, pentru a-și consolida eforturile în lupta împotriva traficului de bunuri culturale utilizat ca mijloc de finanțare a terorismului; invită statele membre să înființeze unități de poliție specializate în traficul de bunuri culturale și să asigure coordonarea acestora între statele membre; invită statele membre să introducă obligativitatea pentru societățile implicate în comerțul cu opere de artă de a declara toate tranzacțiile suspecte și să impună proprietarilor societăților care comercializează obiecte de artă și antichități și care se implică în traficul cu bunurile respective sancțiuni eficace, proporționale și disuasive – inclusiv sancțiuni penale, dacă este necesar – pentru finanțarea terorismului din neglijență; invită Comisia să consolideze sprijinul acordat țărilor terțe, în special țărilor vecine, în eforturile lor de combatere a criminalității și a traficului ca sursă de finanțare a terorismului;
   (u) invită Comisia să propună măsuri de îmbunătățire a transparenței în ceea ce privește originea, transportul și intermedierea mărfurilor, în special a produselor petrochimice, pentru a consolida trasabilitatea și a stopa finanțarea involuntară a organizațiilor teroriste;
   (v) invită Comisia să analizeze posibilitatea revizuirii regulamentelor și directivelor aplicabile, pentru a asigura că instituțiile financiare sunt obligate să solicite informații cu privire la motivele care stau la baza efectuării unor tranzacții suspecte cu sume mici sau cu sume considerabile, în scopul monitorizării plăților reprezentând răscumpărări către organizații teroriste; invită statele membre să ia măsuri preventive care să vizeze operatorii economici din zonele cu risc, pentru a le oferi sprijin în desfășurarea activităților lor;
   (w) solicită SEAE să desemneze un specialist în informații financiare în cadrul noii misiuni PSAC în Irak, pentru a sprijini guvernul irakian în prevenirea sustragerii din țară a activelor ISIS/Da’esh și Al-Qaida, precum și pentru a asista autoritățile irakiene în dezvoltarea unor programe de combatere a spălării de bani;
   (x) invită Comisia și statele membre ca, în cadrul dialogurilor cu statele terțe partenere în ceea ce privește combaterea terorismului, să își canalizeze eforturile în direcția cooperării polițienești și judiciare și a schimbului de date și de bune practici, pentru a consolida sinergiile la nivel mondial în domeniul combaterii finanțării terorismului;
   (y) salută înființarea unei rețele de experți în domeniul combaterii terorismului în cadrul delegațiilor UE; solicită consolidarea acestei rețele și extinderea sa la mai multe regiuni, în special Cornul Africii și Asia de Sud-Est; subliniază importanța includerii obiectivelor de combatere a terorismului în mandatele misiunilor și operațiunilor PSAC ale UE, îndeosebi în Libia, Sahel, Cornul Africii și Orientul Mijlociu; îndeamnă SEAE să numească un expert în informații financiare în cadrul misiunilor sale PSAC în țări unde ar putea exista baze teroriste și în regiunea Sahel și să instituie, în mod eficace, o cooperare strânsă cu guvernele din zonele vizate;
   (z) solicită Comisiei și statelor membre să își intensifice acțiunile pentru a încuraja statele terțe partenere să semneze și să ratifice Convenția internațională privind reprimarea finanțării terorismului din 1999, care stabilește anumite principii și standarde pentru eradicarea finanțării terorismului, precum și să o pună în aplicare în mod eficient;
   (aa) subliniază că abordarea și atenuarea nemulțumirilor socioeconomice, sprijinirea statelor viabile și asigurarea respectării drepturilor omului sunt esențiale pentru a reduce terenurile fertile pentru dezvoltarea ISIS/Da’esh, Al-Qaida și a altor grupări jihadiste, inclusiv în ceea ce privește capacitățile lor de autonomie financiară;
   (ab) îndeamnă VP/ÎR și SEAE să consolideze cooperarea cu țările unde sunt depozitate fondurile provenite din traficul de droguri, traficul de ființe umane sau traficul de bunuri și cu țările de origine a țigaretelor ilegale, în vederea confiscării acestora;
   (ac) îndeamnă VP/ÎR și SEAE să conducă inițiative în cadrul forurilor internaționale pentru consolidarea transparenței privind acționariatul societăților, în special prin crearea unui registru public al entităților juridice, inclusiv al întreprinderilor, fiduciilor și fundațiilor, și a unui registru central al conturilor bancare, al instrumentelor financiare, al proprietăților imobiliare, al contractelor de asigurare de viață și al altor active de interes care ar putea fi folosite în mod abuziv pentru spălarea de bani și finanțarea terorismului;
   (ad) solicită Consiliului și Comisiei să elaboreze și să pună în aplicare un mecanism anual de raportare de referință adresat Parlamentului privind măsurile luate de statele membre și de Comisie împotriva finanțării terorismului;
   (ae) îndeamnă VP/ÎR și SEAE să sprijine partenerii noștri străini în eforturile lor interne vizând stoparea fluxurilor de capital de la persoane fizice către organizații despre care se crede că furnizează ajutoare și resurse teroriștilor;
   (af) îndeamnă statele membre să adopte rapid propunerile Comisiei de reformă în domeniul TVA, în scopul de a împiedica organizațiile criminale să profite de lacunele din sistemul european de TVA pentru a finanța terorismul și alte activități infracționale;
   (ag) salută propunerea de regulament a Comisiei privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare și de confiscare;
   (ah) își reafirmă opinia potrivit căreia înfruntarea și înfrângerea ISIS/Da’esh, a Al-Qaida și a altor grupări jihadiste, fie din punct de vedere financiar, militar sau ideologic, trebuie să rămână o prioritate a agendei de securitate și apărare; invită SEAE să facă uz de relațiile sale diplomatice cu statele regionale pentru a sublinia acest interes comun atât pentru UE, cât și pentru actorii regionali;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și statelor membre.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2016)0422.
(2) JO C 346, 21.9.2016, p. 55.
(3) JO L 169, 8.7.2003, p. 6.
(4) JO L 141, 5.6.2015, p. 73.
(5) JO L 132, 29.5.2015, p. 1.
(6) JO L 88, 31.3.2017, p. 6.
(7) JO L 119, 4.5.2016, p. 89.
(8) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-3441_ro.htm;https://www.euractiv.com/section/economy-jobs/news/eu-targets-terror-financing-with-vat-fraud-crackdown/


Prioritățile UE pentru cea de-a 62-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeii
PDF 358kWORD 59k
Recomandarea Parlamentului European din 1 martie 2018 adresată Consiliului privind prioritățile UE pentru cea de-a 62-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeii (2017/2194(INI))
P8_TA(2018)0060A8-0022/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere cea de-a 62-a sesiune a Comisiei ONU pentru statutul femeii, tema sa prioritară, „Provocări și oportunități pentru realizarea egalității de gen și a capacitării femeilor și fetelor din mediul rural”, și tema sa pentru evaluare, „Participarea și accesul femeilor la mijloacele de comunicare și la tehnologiile informației și comunicațiilor și impactul și utilizarea acestora ca instrument pentru progresul și capacitarea femeilor”,

–  având în vedere cea de a patra Conferință mondială privind femeile, desfășurată la Beijing în septembrie 1995, Declarația și Platforma de acțiune pentru capacitarea femeilor, adoptate la Beijing, și documentele finale ulterioare ale sesiunilor speciale ale ONU Beijing+5, Beijing+10, Beijing+15 și Beijing+20, referitoare la noi acțiuni și inițiative pentru aplicarea Declarației și a Platformei de acțiune de la Beijing, adoptate la 9 iunie 2000, 11 martie 2005, 2 martie 2010 și, respectiv, 9 martie 2015,

–  având în vedere articolul 157 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 septembrie 2015 referitoare la capacitarea fetelor prin educație în Uniunea Europeană(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2016 referitoare la situația refugiatelor și a solicitantelor de azil în UE(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 februarie 2017 referitoare la promovarea egalității de gen în sănătatea mintală și în cercetarea clinică(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 aprilie 2017 referitoare la femei și rolul lor în zonele rurale(4),

–  având în vedere Rezoluția ONU intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare sustenabilă”, adoptată la Summitul ONU privind dezvoltarea sustenabilă la 25 septembrie 2015, la New York,

–  având în vedere Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului(5),

–  având în vedere Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1979 privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,

–  având în vedere Recomandarea generală nr. 34 (2016) referitoare la drepturile femeilor din mediul rural a Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor,

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și rezoluția sa din 12 septembrie 2017(6) referitoare la aderarea UE la convenție,

–  având în vedere Acordul de la Paris încheiat la 12 decembrie 2015,

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0022/2018),

A.  întrucât egalitatea între femei și bărbați este un principiu fundamental al Uniunii Europene, recunoscut în tratate și în Carta drepturilor fundamentale;

B.  întrucât al cincilea obiectiv de dezvoltare durabilă (ODD5) al ONU este realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și fetelor în întreaga lume și întrucât ODD5 ar trebui integrat pe deplin în Agenda 2030 pentru a obține progrese în ceea ce privește toate obiectivele și țintele de dezvoltare durabilă; întrucât ODD includ un obiectiv privind „dublarea productivității agricole și a veniturilor micilor producători de alimente, în special ale femeilor”;

C.  întrucât Uniunea și statele sale membre trebuie să fie în prima linie în ceea ce privește capacitarea femeilor și fetelor și au datoria de a depune eforturi în vederea atingerii egalității depline de gen în cadrul Uniunii și de a promova acest obiectiv în toate relațiile externe;

D.  întrucât condițiile sociale și economice și condițiile de viață s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii și diferă considerabil între diversele țări;

E.  întrucât lipsa unor acțiuni guvernamentale împotriva inegalității de gen pune în pericol toate actualele și viitoarele realizări în acest domeniu; întrucât abordarea relațiilor tradiționale de putere între sexe și a stereotipurilor și convingerilor este esențială pentru a asigura capacitarea femeilor și eradicarea sărăciei;

F.  întrucât discriminarea cu care se confruntă femeile afectează, de asemenea, femeile din mediul rural; întrucât cea mai mare parte a femeilor din lume trăiesc în zone rurale și sunt, prin urmare, mai expuse la forme multiple de discriminare pe criterii de vârstă, statut social, etnie, rasă, dizabilitate sau identitate de gen;

G.  întrucât participarea femeilor pe piața forței de muncă din zonele rurale include o gamă largă de locuri de muncă ce se extind dincolo de agricultura convențională;

H.  întrucât femeile din mediul rural sunt plătite mai slab decât bărbații pentru aceeași muncă, iar de multe ori munca lor nu este recunoscută oficial, cum este cazul activităților de îngrijire neremunerate, de exemplu, și nu se reflectă în numărul femeilor proprietare de exploatații agricole; întrucât, cu toate acestea, femeile sunt actori esențiali în realizarea unor schimbări economice, de mediu și sociale necesare pentru o dezvoltare durabilă;

I.  întrucât femeile din mediul rural, care sunt adesea cele care asigură îngrijirea primară în familiile lor și în comunități, se confruntă cu numeroase dificultăți în ceea ce privește accesul la servicii de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă pentru familiile lor, lucru care determină o sarcină disproporționată asupra femeilor și împiedică integrarea lor pe piața muncii; întrucât furnizarea de servicii de îngrijire de calitate este esențială pentru femei și promovează echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

J.  întrucât femeile din mediul rural se confruntă cu numeroase restricții în ceea ce privește accesul la servicii publice de sănătate adecvate din cauza mobilității limitate și a lipsei accesului la transport sau a mijloacelor de contactare a serviciilor de transport (de exemplu, telefon mobil); întrucât este nevoie de servicii de sănătate cuprinzătoare vizând binele fizic, mental și emoțional al femeilor din zonele rurale (de exemplu, ca răspuns la violența pe criterii de gen); întrucât accesul la drepturile la sănătate sexuală și reproductivă și la educație este mai limitat în zonele rurale;

K.  întrucât menținerea populației în zonele rurale, acordând o atenție deosebită zonelor care se confruntă cu dezavantaje naturale, este esențială pentru societate fiindcă de acest lucru depinde conservarea mediului și a peisajului;

L.  întrucât există o legătură directă între disparitatea de gen și degradarea mediului;

M.  întrucât schimbările climatice și consecințele acestora au un impact negativ și disproporționat specific asupra femeilor și fetelor din zonele rurale; întrucât femeile din mediul rural sunt, de asemenea, actori puternici ai schimbării către o agricultură mai sustenabilă și ecologică și pot juca un rol important în crearea de locuri de muncă verzi; întrucât asigurarea accesului egal pentru femeile fermieri la terenuri și la alte resurse productive este esențială pentru realizarea egalității de gen, a securității alimentare și a politicilor eficace privind schimbările climatice;

N.  întrucât femeile tinere din zonele rurale suferă în continuare din cauza inegalității și se confruntă cu multiple forme de discriminare; întrucât este necesar să se adopte măsuri pentru a promova egalitatea efectivă între femei și bărbați astfel încât să existe mai multe oportunități de lucru, inclusiv activități independente și în sectorul STIM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), care să le permită oamenilor să rămână în mediul rural și să asigure astfel reînnoirea generațiilor și supraviețuirea sectorului agricol și a zonelor rurale;

O.  întrucât sectorul agricol, în care femeile joacă un rol important, este esențial pentru vitalitatea zonelor rurale și pentru promovarea reînnoirii generațiilor, a coeziunii sociale și a creșterii economice; întrucât agricultura ar trebui să furnizeze alimente sigure, nutritive și sănătoase; întrucât sectorul agricol ar trebui, de asemenea, să contribuie la diversificarea peisajului, la atenuarea schimbărilor climatice și la menținerea biodiversității și a patrimoniului cultural;

P.  întrucât alimentația joacă un rol semnificativ în dezvoltarea și bunăstarea fetelor; întrucât alimentația precară cauzează probleme fizice și mintale, cum ar fi retardul de creștere, infertilitatea, apatia, oboseala și lipsa de concentrare, reducând astfel potențialul economic al femeilor și afectând bunăstarea familiei extinse și a comunității;

Q.  întrucât este necesară implicarea femeilor din mediul rural în organele de decizie și în sfera publică; întrucât o reprezentare echilibrată este esențială pentru realizarea egalității de gen;

R.  întrucât, în ceea ce privește prevenirea riscurilor la locul de muncă, femeile și bărbații sunt expuși unor factori diferiți; întrucât, de exemplu, adesea pentru a evalua efectele dăunătoare ale produselor chimice, calculele se bazează pe fizicul bărbaților - în general cu masa musculară mai mare - și chiar nu se ține seama de recomandările specifice pentru femeile însărcinate sau care alăptează; întrucât, prin urmare, este necesar să se ia în considerare factori diferiți pentru adoptarea unor măsuri care să garanteze sănătatea femeilor din sectorul agricol,

S.  întrucât discriminarea afectează, de asemenea, femeile din sectorul mass-media; întrucât mass-media joacă un rol esențial pentru întreaga societate și, prin urmare, este de dorit ca femeile, care reprezintă cel puțin 50 % din societate, să fie implicate în mod echitabil în crearea de conținut mass-media și în luarea deciziilor în organizațiile mass-media,

T.  întrucât rolul industriei media este crucial pentru promovarea egalității de gen, deoarece mass-media nu numai că reflectă, ci și creează modele și norme de conduită, motiv pentru care rolul acesteia este esențial pentru formarea opiniei publice și a percepției culturale;

U.  întrucât conținuturile media încurajează o largă înțelegere a complexității egalității de gen în rândul tuturor actorilor societății;

V.  întrucât femeile și copiii sunt afectați în mod disproporționat de conflicte, reprezentând cea mai mare proporție de refugiați din taberele de refugiați sau în mișcare în căutarea siguranței;

W.  întrucât în multe societăți femeile nu au drepturi funciare și de proprietate egale prin mijloace legale, ceea ce exacerbează sărăcia și limitează dezvoltarea economică a femeilor;

X.  întrucât femeile transgen se confruntă cu discriminări disproporționate bazate pe identitatea lor de gen;

Y.  întrucât un sprijin mai puternic pentru sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente este o condiție prealabilă pentru egalitatea de gen și capacitarea femeilor;

Z.  întrucât normele sociale cu privire la rolurile femeilor și ale bărbaților pun femeile într-o situație de vulnerabilitate mai mare, în special în legătură cu sănătatea lor sexuală și reproductivă și având în vedere practicile dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor sau căsătoriile copiilor, căsătoriile timpurii și cele forțate,

1.  recomandă Consiliului:

Condiții generale pentru capacitarea femeilor și fetelor

Capacitarea femeilor din mediul rural

Participarea și accesul femeilor la mijloacele de comunicare și la tehnologiile informației și comunicațiilor și impactul și utilizarea acestora ca instrument pentru progresul și capacitarea femeilor

   (a) să își reconfirme angajamentul ferm față de Platforma de acțiune de la Beijing;
   (b) să sprijine mamele antreprenoare din zonele rurale, deoarece acestea se confruntă cu provocări specifice; subliniază faptul că stimularea spiritului de antreprenoriat în rândul acestei categorii poate nu numai să exemplifice reconcilierea cu succes a vieții profesionale cu viața de familie, dar și să contribuie la stimularea unor noi oportunități de angajare și la o mai bună calitate a vieții în zonele rurale și să încurajeze alte femei să-și concretizeze propriile proiecte;
   (c) să pună capăt tuturor formelor de discriminare împotriva tuturor femeilor și fetelor de pretutindeni și să combată toate formele de violență, care reprezintă încălcări grave ale drepturilor lor fundamentale, încălcări care sunt, la rândul lor, o consecință directă a acestei discriminări;
   (d) să implice toate guvernele și să le solicite acestora să elaboreze programe care vizează eliminarea violenței sexuale și a violenței pe criterii de gen, precum și a practicilor vătămătoare, cum ar fi căsătoriile copiilor, căsătoriile timpurii și forțate și mutilarea genitală a femeilor și traficul de persoane;
   (e) să solicite statelor membre să combată stereotipurile de gen și să investească în accesul femeilor și fetelor la educație adaptată nevoilor lor, la învățare pe tot parcursul vieții și la formare profesională, în special în zonele rurale, cu precădere în domeniile STIM, precum și în domeniul antreprenoriatului și al inovării, având în vedere că aceste domenii sunt instrumente importante pentru punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă și pentru promovarea egalității în sectorul agricol și în cel alimentar, precum și în turism și alte industrii din zonele rurale;
   (f) să conceapă politici care vizează eradicarea sărăciei și asigurarea unui nivel de trai adecvat pentru cele mai vulnerabile categorii sociale, inclusiv pentru femei și fete, în special prin intermediul sistemelor de protecție socială;
   (g) să promoveze măsuri de informare și de asistență tehnică, precum și schimburi de bune practici între statele membre cu privire la crearea unui statut profesional pentru soțiile/soții care ajută în agricultură, care să le permită acestora să se bucure de drepturi individuale, în special de concediu de maternitate, asigurare socială în cazul accidentelor de muncă, acces la formare și drepturi de pensie;
   (h) să elimine diferența de remunerare între femei și bărbați, diferența de venituri (câștiguri) pe parcursul întregii vieți și decalajele în materie de pensie;
   (i) să solicite statelor membre și autorităților regionale și locale să asigure accesul universal la servicii adecvate de îngrijire a copiilor și a persoanelor în vârstă în zonele rurale;
   (j) să solicite statelor membre și autorităților regionale și locale să ofere structuri de bună calitate, la prețuri convenabile și servicii publice și private pentru viața curentă, în special în zonele rurale și în special în domeniul sănătății, al educației și al îngrijirii; observă că acest lucru ar impune asigurarea unei infrastructuri de îngrijire a copiilor din mediul rural și a unor servicii de sănătate, structuri educaționale, centre de îngrijire pentru persoanele în vârstă și persoanele dependente, servicii de înlocuire în caz de boală și de maternitate și servicii culturale;
   (k) să asigure integrarea perspectivei de gen, ca instrument pentru integrarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați, și combaterea discriminării în toate politicile și programele, punând la dispoziție resurse financiare și umane adecvate;
   (l) să mobilizeze resursele necesare pentru a realiza egalitatea de gen, integrând perspectiva de gen în toate politicile și acțiunile sale, inclusiv în buget, ca instrument pentru integrarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați, și combaterea discriminării;
   (m) să asigure deplina implicare a Parlamentului și a Comisiei sale pentru drepturile femeii și egalitatea de gen în procesul decizional privind poziția UE în cadrul celei de a 62-a sesiuni a Comisiei ONU pentru statutul femeilor;
   (n) să reamintească faptul că Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei introduce obligația de a elimina discriminarea directă și indirectă împotriva femeilor prin măsuri juridice, politice și programatice în toate aspectele vieții și că articolul 14 din această convenție este singura obligație internațională care abordează nevoile specifice ale femeilor din zonele rurale;
   (o) să garanteze că femeile și fetele din mediul rural beneficiază de o educație formală și informală accesibilă, abordabilă și de bună calitate, inclusiv de formare, care să le ajute să dobândească sau să-și dezvolte competențele de gestionare, financiare, economice, de marketing și antreprenoriale, precum și de o educație civică, civilă și politică și de o formare tehnologică și sustenabilă în domeniul agricol; să asigure că femeile au aceleași oportunități și libertatea de alegere cu privire la cariera pe care și-o doresc;
   (p) să asigure că fetele și femeile din mediul rural pot avea cu ușurință acces la credite și la resurse productive și că primesc sprijin pentru inițiativele lor antreprenoriale și în domeniul inovării;
   (q) să garanteze dreptul și accesul la asistență medicală universală de înaltă calitate care să țină seama de diferențele fiziologice dintre femei și bărbați și care să fie adaptată la nevoile femeilor și fetelor din mediul rural, în special în ceea ce privește sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente;
   (r) să condamne toate formele de violență împotriva femeilor și să asigure faptul că victimele din zonele rurale și din regiunile îndepărtate nu sunt lipsite de accesul egal la asistență;
   (s) să îmbunătățească eficacitatea, transparența și caracterul democratic al instituțiilor internaționale, naționale, regionale și locale care sprijină și consolidează rolul femeilor din mediul rural, garantând prezența acestora printr-o participare egală;
   (t) să înlesnească tranziția femeilor din mediul rural de la economia informală la cea formală și să recunoască faptul că femeile din zonele rurale își desfășoară activitatea într-o varietate de domenii și sunt adesea agenți ai schimbării către agricultura sustenabilă și ecologică, securitatea alimentară și crearea de locuri de muncă verzi;
   (u) să planifice și să pună în aplicare politici agricole rezistente la schimbările climatice, care țin seama în mod corespunzător de amenințările specifice cu care se confruntă femeile din mediul rural ca urmare a dezastrelor naturale sau provocate de om;
   (v) să garanteze participarea femeilor și a fetelor din mediul rural la luarea deciziilor cu privire la planificarea și reacția în toate etapele dezastrelor și ale altor crize, de la alerta timpurie la acordarea de ajutor, redresare, reabilitare și reconstrucție și să garanteze protecția și siguranța acestor femei și fete în caz de dezastre sau de altfel de crize;
   (w) să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că femeile din mediul rural beneficiază de un mediu sigur, curat și sănătos;
   (x) să asigure o infrastructură și servicii publice accesibile de înaltă calitate pentru femeile și comunitățile din zonele rurale și să investească în dezvoltarea și întreținerea acestora;
   (y) să faciliteze dezvoltarea digitală, deoarece aceasta poate contribui în mod semnificativ la crearea de noi locuri de muncă, prin simplificarea intrării în sectorul activității independente, stimularea competitivității și dezvoltarea turismului, precum și prin crearea unui echilibru mai bun între viața profesională și cea de familie;
   (z) să sprijine activitatea de până acum a grupurilor comunitare locale și înființarea unor noi astfel de grupuri, care ar trebui să se reunească periodic pentru a discuta problemele și provocările prezentate de dezvoltare și să ia măsuri constructive;
   (aa) să solicite statelor membre, partenerilor sociali și societății civile să sprijine și să promoveze participarea femeilor în procesul decizional și în organele de conducere ale asociațiilor și organizațiilor profesionale, de afaceri și sindicale din domeniul politicilor rurale, al sănătății, al educației și al agriculturii, precum și în organele de gestionare și reprezentare, printr-o prezență egală;
   (ab) să recunoască și să sprijine rolul activ al femeilor din zonele rurale și contribuția acestora la economie în calitate de antreprenoare, directoare de întreprinderi familiale și promotoare ale dezvoltării sustenabile;
   (ac) să asigure drepturile de proprietate ale femeilor din mediul rural, în special asupra exploatațiilor agricole, precum și moștenirea terenurilor de către femeile din mediul rural, aceste aspecte reprezentând un instrument important pentru capacitarea economică a femeilor, ce le permite acestora să participe pe deplin la dezvoltarea zonelor rurale și să profite de beneficiile acestor schimbări;
   (ad) să asigure accesul femeilor din mediul rural la resurse productive, la platforme electronice, la piețe, la instrumente de comercializare și la servicii financiare; să promoveze piețele locale, regionale și tradiționale - inclusiv piețele alimentare -, acestea fiind locuri în care de obicei femeile au mai multe posibilități de a-și comercializa direct produsele, ceea ce duce la o mai mare capacitare economică;
   (ae) să promoveze ocuparea forței de muncă în rândul femeilor în sectoarele STIM, în special în funcții care contribuie la economia circulară și la combaterea schimbărilor climatice;
   (af) să dezvolte politici de ocupare a forței de muncă, servicii și programe care să vizeze remedierea situației precare a femeilor din mediul rural care lucrează adesea în sectorul informal și care se pot confrunta cu forme multiple de discriminare intersecțională pe criterii de sex, vârstă, statut social, religie, etnie, dizabilitate sau identitate de gen; să ofere asistență și sprijin adaptate nevoilor și intereselor acestora;
   (ag) să instituie programe prin care să se asigure accesul femeilor și al familiilor acestora la sisteme universale de protecție socială care au un impact asupra situației lor viitoare în ceea ce privește pensionarea și să reducă astfel decalajele în materie de pensie, care sunt pluridimensionale prin natura lor;
   (ah) să colecteze date defalcate în funcție de gen și să elaboreze statistici privind valorile, situațiile, condițiile și nevoile femeilor din mediul rural, care să permită conceperea unor politici adecvate; să monitorizeze în mod regulat situația femeilor din zonele rurale;
   (ai) să solicite ratificarea și punerea în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, inclusiv a articolului 6 referitor la femeile cu handicap; să asigure accesibilitatea bunurilor, infrastructurilor și serviciilor;
   (aj) să solicite Comisiei, statelor membre și guvernelor regionale și locale să asigure infrastructuri de înaltă calitate, la prețuri accesibile, precum și servicii publice și private concrete pentru viața cotidiană în zonele rurale și să creeze condițiile necesare pentru îmbunătățirea echilibrului între munca și viața femeilor din zonele rurale, în special prin asigurarea unor structuri adecvate de îngrijire a persoanelor aflate în întreținere, a asistenței medicale accesibile și a transportului public;
   (ak) să sublinieze importanța includerii în politicile UE a garanțiilor privind condițiile de viață și de muncă ale femeilor angajate ca lucrătoare agricole sezoniere, în special în ceea ce privește necesitatea de a li se oferi acestora protecție socială, asigurare de sănătate și asistență medicală; să încurajeze autoritățile regionale, locale și naționale și alte instituții să garanteze drepturile fundamentale ale lucrătorilor migranți, ale lucrătorilor sezonieri și ale familiilor lor, în special ale femeilor și ale persoanelor vulnerabile, precum și să sprijine integrarea acestora în comunitatea locală;
   (al) să asigure accesul la infrastructură și servicii fiabile de internet în bandă largă de mare viteză; să investească în noile tehnologii din zonele rurale și din agricultură și să promoveze utilizarea acestora; să recunoască importantele beneficii de natură socială, psihologică și economică ale acestora; să insiste asupra elaborării unei abordări globale („satul digital”); să promoveze egalitatea de șanse în ceea ce privește accesul la aceste tehnologii și formarea în vederea utilizării lor;
   (am) să acorde atenție prezenței și promovării femeilor în sectorul mass-media și în conținutul mass-media non-stereotip;
   (an) să încurajeze organizațiile mass-media publice să își stabilească propriile politici în materie de egalitate, care să asigure o reprezentare echilibrată a bărbaților și a femeilor în cadrul organelor de decizie;
   (ao) să asigure combaterea în mod efectiv a sexualizării tot mai accentuate a imaginii femeilor și fetelor în mass-media, respectând în același timp libertatea de exprimare;
   (ap) să încurajeze organizațiile mass-media să prevină procedurile de cultură organizațională, care adesea este nefavorabilă echilibrului între viața profesională și cea privată;
   (aq) să elimine diferența de remunerare între femei și bărbați din sectorul mass-media prin măsuri împotriva discriminării, care să asigure remunerarea egală pentru muncă egală între femei și bărbați;
   (ar) să adopte toate măsurile necesare împotriva actelor de violență la adresa jurnaliștilor de investigație, acordând o atenție deosebită jurnalistelor, care sunt adesea mai vulnerabile;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului și, spre informare, Comisiei.

(1) JO C 316, 22.9.2017, p. 182.
(2) JO C 50, 9.2.2018, p. 25.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0028.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0099.
(5) JO L 180, 15.7.2010, p. 1.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2017)0329.

Notă juridică