Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2054(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0266/2018

Texte depuse :

A8-0266/2018

Dezbateri :

PV 10/09/2018 - 29
CRE 10/09/2018 - 29

Voturi :

PV 11/09/2018 - 6.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0327

Texte adoptate
PDF 161kWORD 59k
Marţi, 11 septembrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE
P8_TA(2018)0327A8-0266/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 11 septembrie 2018 referitoare la stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE (2018/2054(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 4, 162, 174-178 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)(3),

–  având în vedere Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere(4),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2017 intitulată „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” (COM(2017)0534),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 20 septembrie 2017 care însoțește comunicarea Comisiei intitulată „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” (SWD(2017)0307),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la regiunile cu întârzieri în dezvoltare din UE(5),

–   având în vedere Rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale în UE: cel de-al șaptelea raport al Comisiei Europene(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 iunie 2017 referitoare la creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a fondurilor structurale și de investiții europene(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 mai 2017 referitoare la combinarea corectă a surselor de finanțare pentru regiunile Europei: echilibrarea instrumentelor financiare și a granturilor în politica de coeziune a UE(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la investiții în locuri de muncă și în creștere – valorificarea la maximum a contribuției fondurilor structurale și de investiții europene: o evaluare a raportului în temeiul articolului 16 alineatul (3) din RDC(10),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 8 februarie 2017 referitor la lipsa legăturilor de transport în regiunile de frontieră(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la politica de coeziune și la strategiile de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă (RIS3)(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2016 referitoare la Cooperarea teritorială europeană – practici optime și măsuri inovatoare(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 mai 2016 referitoare la noile instrumente de dezvoltare teritorială în politica de coeziune 2014-2020: investițiile teritoriale integrate (ITI) și dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC)(14),

–  având în vedere concluziile și recomandările Grupului la nivel înalt privind monitorizarea simplificării birocrației pentru beneficiarii fondurilor ESI,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0266/2018),

A.  întrucât UE și vecinii săi imediați din Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS) au 40 de frontiere terestre interne și regiuni frontaliere interne ale UE, iar aceste regiuni acoperă 40 % din teritoriul Uniunii, reprezintă aproape 30 % din populația UE și produc aproape o treime din PIB-ul UE;

B.  întrucât regiunile frontaliere, mai ales cele cu o densitate mai mică a populației, se confruntă cu condiții mai rele de dezvoltare economică și socială și au, în general, o performanță economică mai slabă decât alte regiuni din statele membre, iar potențialul lor economic deplin este neexploatat;

C.  întrucât obstacolele de natură fizică și/ sau geografică contribuie, de asemenea, la limitarea coeziunii economice, sociale și teritoriale între regiunile frontaliere, din UE și din afara UE, în special pentru regiunile montane;

D.  întrucât, în ciuda eforturilor care au fost deja întreprinse, continuă să existe obstacole – reprezentate în principal de bariere administrative, lingvistice și juridice – și acestea împiedică dezvoltarea economică și socială și coeziunea dintre regiunile frontaliere și în interiorul acestora;

E.  întrucât, conform estimărilor Comisiei din 2017, eliminarea a doar 20 % dintre obstacolele existente în regiunile frontaliere ar determina o creștere de 2 % a PIB-ului acestora, sau aproximativ 91 de miliarde EUR, ceea ce ar echivala cu circa un milion de locuri de muncă noi; întrucât cooperarea teritorială, inclusiv cea transfrontalieră, a fost recunoscută la scară largă ca aducând o valoare adăugată reală și vizibilă, în special cetățenilor UE care trăiesc de-a lungul frontierelor interne;

F.  întrucât numărul total de lucrători transfrontalieri și de studenți activi într-o altă țară a UE se ridică la aproximativ 2 milioane, din care 1,3 milioane sunt lucrători, reprezentând 0,6 % din totalul angajaților din UE-28;

G.  întrucât, în actualul cadru financiar multianual (CFM), 95 % din fondurile rețelei transeuropene de transport (TEN-T) și ale Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) merg către coridoarele centrale ale TEN-T, în timp ce proiectele de dimensiuni mici din rețeaua globală și intervențiile de conectare cu rețeaua TEN-T sunt adesea neeligibile pentru cofinanțare sau pentru finanțare națională, deși sunt esențiale pentru rezolvarea problemelor specifice și pentru dezvoltarea legăturilor transfrontaliere și a economiilor;

H.  întrucât Comisia intenționează, de asemenea, să își prezinte poziția în ceea ce privește regiunile frontaliere maritime interne;

I.  întrucât multe dintre provocările cu care se confruntă regiunile frontaliere externe ale UE, inclusiv regiunile ultraperiferice, zonele rurale, zonele afectate de tranziția industrială și regiunile din Uniune care au de suferit din cauza depărtării geografice, a insularității sau a altor handicapuri naturale sau demografice grave și permanente, în conformitate cu articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ar merita să facă obiectul unei poziții adoptate de către Comisie;

1.  salută comunicarea Comisiei intitulată „Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE” care, după doi ani de cercetări și dialog, oferă informații valoroase despre provocările și obstacolele cu care se confruntă regiunile frontaliere interne ale UE; subliniază, în acest context, importanța utilizării și diseminării bunelor practici și a poveștilor de succes, așa cum se face și prin această comunicare a Comisiei, și solicită o monitorizare similară care să analizeze regiunile frontaliere externe ale UE;

Țintirea obstacolelor persistente

2.  subliniază că accesul la serviciile publice, corelat cu evoluția acestora, este esențial pentru populația din zonele transfrontaliere interne care numără 150 de milioane de persoane, și acesta este în mod frecvent îngrădit de numeroase bariere juridice și administrative, inclusiv lingvistice; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să își maximizeze eforturile și să își accelereze cooperarea pentru a înlătura aceste bariere și pentru a promova și institui utilizarea e-guvernării, în special dacă sunt legate de serviciile de sănătate, transport, construirea infrastructurii fizice esențiale, educație, cultură, sport, comunicații, mobilitatea forței de muncă, mediu, precum și de reglementare, comerțul transfrontalier și dezvoltarea întreprinderilor;

3.  subliniază că problemele și provocările cu care se confruntă regiunile frontaliere sunt comune într-o anumită măsură, însă și variază de la o regiune la alta sau între statele membre și depind de caracteristicile juridice, administrative, economice și geografice specifice ale unei anumite regiuni, ceea ce face necesară o abordare individuală pentru fiecare dintre aceste regiuni; recunoaște însă faptul că regiunile transfrontaliere beneficiază în general de un potențial comun de dezvoltare; încurajează abordările adaptate, integrate și bazate pe realitatea zonei, cum ar fi dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC);

4.  subliniază că diferențele dintre cadrele juridice și instituționale ale statelor membre pot duce la incertitudine juridică în regiunile frontaliere, ceea ce rezultă într-o creștere a timpului necesar și a costului de punere în aplicare a proiectelor și constituie un obstacol suplimentar pentru cetățenii, instituțiile și întreprinderile din regiunile frontaliere, îngrădind adesea inițiativele bune; subliniază, prin urmare, că ar fi de dorit mai multă complementaritate, o mai bună coordonare și comunicare, interoperabilitate și disponibilitate în ceea ce privește eliminarea barierelor între statele membre sau cel puțin la nivelul regiunilor frontaliere;

5.  recunoaște situația specială a lucrătorilor transfrontalieri, care sunt cel mai puternic afectați de provocările prezente în regiunile frontaliere, inclusiv, în special, recunoașterea diplomelor și a altor calificări obținute ca urmare a pregătirii în vederea reconversiei profesionale, asistența medicală, transportul și accesul la informații despre locurile de muncă vacante, securitatea socială și sistemele de impozitare; invită, în acest context, statele membre să își intensifice eforturile pentru a depăși aceste obstacole și pentru a acorda autorităților regionale și locale din regiunile frontaliere mai multe competențe, fonduri și suficientă flexibilitate pentru a coordona mai bine sistemele juridice și administrative naționale învecinate, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții lucrătorilor transfrontalieri; subliniază, în acest context, importanța diseminării și utilizării celor mai bune practici pe întreg teritoriul UE; subliniază că aceste probleme sunt și mai complexe pentru lucrătorii transfrontalieri care lucrează în țările din afara UE sau provin din acestea;

6.  atrage atenția asupra provocărilor legate de activitățile comerciale desfășurate în regiunile frontaliere, în special dacă sunt legate de adoptarea și punerea în aplicare a dreptului muncii și a dreptului comercial, de impozitare, achiziții publice sau sisteme de securitate socială; invită statele membre și regiunile să alinieze sau să armonizeze mai bine dispozițiile juridice pertinente cu provocările reprezentate de zonele transfrontaliere și să promoveze complementaritatea și să realizeze convergența cadrelor de reglementare, cu scopul de a permite mai multă coerență juridică și flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a legislației naționale, precum și de a îmbunătăți difuzarea informațiilor privind chestiunile transfrontaliere, de exemplu prin crearea de ghișee unice, care să le permită lucrătorilor și societăților să își onoreze obligațiile și să se bucure pe deplin de drepturile stipulate de sistemul legislativ al statului membru în care își oferă serviciile; solicită o mai bună utilizare a soluțiilor existente și garantarea finanțării pentru structurile de cooperare existente;

7.  își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că în comunicarea Comisiei nu a fost inclusă o evaluare specifică a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), inclusiv a sprijinului suplimentar care le-ar putea fi acordat acestora; consideră că IMM-urile se confruntă cu provocări deosebite în ceea ce privește interacțiunea transfrontalieră, care includ limba, capacitatea administrativă, diferențele culturale și divergența juridică, dar nu se limitează la acestea; subliniază că rezolvarea acestei provocări este deosebit de importantă, deoarece IMM-urile angajează 67 % dintre lucrătorii din sectoarele de afaceri nefinanciare ale UE și generează 57 % din valoarea adăugată(15);

8.  subliniază că în regiunile transfrontaliere, în special în cele cu o densitate scăzută a populației, transporturile, în special serviciile publice de transport transfrontalier, sunt în continuare insuficient dezvoltate și coordonate, parțial din cauza legăturilor lipsă sau scoase din uz, ceea ce împiedică mobilitatea transfrontalieră și perspectivele de dezvoltare economică; subliniază, în plus, că infrastructura de transport transfrontalieră este, de asemenea, îndeosebi afectată negativ de dispozițiile normative și administrative complexe; subliniază potențialul existent de dezvoltare a transportului durabil, în primul rând bazat pe transportul public, și așteaptă, în acest sens, viitorul studiu al Comisiei privind legăturile feroviare care lipsesc de-a lungul frontierelor interne ale UE; subliniază că orice astfel de studiu sau recomandări viitoare ar trebui să se bazeze, printre altele, pe informațiile și experiența autorităților locale, regionale și naționale, și să țină cont de eventualele propuneri de cooperare transfrontalieră, iar acolo unde aceasta există deja, de propuneri de conexiuni transfrontaliere mai bune, și face apel la autoritățile regionale transfrontaliere să propună moduri de a acoperi lacunele existente în rețelele de transport; reamintește că unele infrastructuri feroviare existente sunt abandonate din cauza lipsei de sprijin; subliniază beneficiile pe care dezvoltarea în continuare a căilor navigabile le poate oferi economiilor locale și regionale; solicită ca o axă din cadrul MIE, cu un buget adecvat, să fie dedicată realizării legăturilor lipsă din infrastructura de transport sustenabil în regiunile frontaliere; subliniază necesitatea de a elimina blocajele din domeniul transporturilor, care împiedică activitățile economice, cum ar fi transportul, turismul și călătoriile cetățenilor;

9.  ia act de faptul că atractivitatea zonelor transfrontaliere pentru trai și investiții depinde în mare măsură de calitatea vieții, de disponibilitatea serviciilor publice și comerciale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și de calitatea transportului - condiții care ar putea fi îndeplinite și menținute doar prin cooperarea strânsă dintre autoritățile naționale, regionale și locale, precum și dintre întreprinderile de pe ambele părți ale frontierei;

10.  își exprimă regretul cu privire la faptul că procedurile diferite și complexe de autorizare prealabilă pentru serviciile de asistență medicală și metodele de plată și de rambursare aferente, sarcinile administrative împovărătoare pentru pacienții care au nevoie de consultații transfrontaliere la specialiști, incompatibilitățile în utilizarea tehnologiei și în schimbul de date ale pacienților, precum și lipsa unui sistem unificat de informații accesibile nu numai că limitează accesibilitatea pe ambele părți ale frontierei și îngrădesc astfel posibilitatea de utiliza pe deplin structurile de îngrijire medicală, ci și împiedică serviciile de urgență și de salvare în desfășurarea intervențiilor lor transfrontaliere;

11.  subliniază rolul pe care îl joacă regiunile frontaliere ale UE în ceea ce privește mediul și conservarea acestuia, întrucât poluarea mediului și dezastrele naturale sunt adesea probleme transfrontaliere; sprijină, în acest context, proiectele transfrontaliere privind protecția mediului pentru regiunile frontaliere externe ale UE, întrucât aceste regiuni se confruntă adesea cu provocări de mediu cauzate de existența unor standarde de mediu și a unor reglementări juridice diferite în țările învecinate ale UE; solicită, de asemenea, o mai bună cooperare și coordonare în ceea ce privește gestionarea apelor interioare pentru a preveni dezastrele naturale, cum ar fi inundațiile;

12.  solicită Comisiei să abordeze de urgență problemele care decurg din existența obstacolelor fizice și geografice între regiunile frontaliere;

Consolidarea cooperării și a încrederii

13.  consideră că încrederea reciprocă, voința politică și o abordare flexibilă în rândul părților interesate de pe mai multe niveluri, de la nivel local la nivel național, incluzând societatea civilă, sunt esențiale pentru a depăși obstacolele persistente menționate mai sus; consideră că valoarea politicii de coeziune pentru regiunile frontaliere se bazează pe obiectivul stimulării locurilor de muncă și creșterii și că această acțiune trebuie să fie inițiată la nivelul Uniunii, al statelor membre, la nivel regional și local; solicită, prin urmare, o coordonare și un dialog mai bune, un schimb de informații mai eficient și continuarea schimbului de cele mai bune practici între autorități, în special la nivel local și regional; îndeamnă Comisia și statele membre să consolideze acest fel de cooperare și să ofere finanțare pentru structuri de cooperare, pentru a asigura un nivel adecvat de autonomie financiară și funcțională a autorităților locale și regionale respective;

14.  subliniază importanța educației și a culturii și, în special, a oportunităților de intensificare a eforturilor de promovare a multilingvismului și a dialogului intercultural în regiunile frontaliere; subliniază potențialul școlilor și al mass-mediei în cadrul acestor eforturi și încurajează statele membre, regiunile și municipalitățile de-a lungul frontierelor interne să introducă în programele lor de învățământ predarea limbilor țărilor vecine, încă de la nivelul preșcolar; subliniază, mai mult, importanța promovării unei abordări multilingve la toate nivelurile administrative;

15.  îndeamnă statele membre să faciliteze și să încurajeze recunoașterea reciprocă și înțelegerea mai bună a certificatelor, a diplomelor și a calificărilor profesionale între regiuni învecinate; încurajează, prin urmare, includerea unor competențe specifice în programa școlară, cu scopul de a crește șansele de angajare transfrontaliere, inclusiv validarea și recunoașterea competențelor;

16.  încurajează diverse măsuri destinate combaterii tuturor formelor de discriminare în regiunile frontaliere și eliminarea barierelor cu care se confruntă populația vulnerabilă în ceea ce privește găsirea unui loc de muncă și integrarea în societate; susține, în această privință, promovarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale în regiunile frontaliere ca sursă de noi locuri de muncă, în special pentru grupurile vulnerabile, precum tinerii șomeri și persoanele cu dizabilități;

17.  salută Planul de acțiune privind guvernarea electronică 2016-2020(16) ca instrument pentru a obține o administrație publică eficientă și favorabilă incluziunii și recunoaște valoarea deosebită a acestui plan pentru măsurile de simplificare în regiunile frontaliere; observă că interoperabilitatea sistemelor existente de guvernare electronică este necesară la nivel administrativ național, regional și local; este preocupat, cu toate acestea, de punerea în aplicare fragmentată a planului în unele state membre; este preocupat, de asemenea, de interoperabilitatea adesea insuficientă a sistemelor electronice ale autorităților și de nivelul scăzut de servicii online disponibile pentru antreprenorii străini în scopul demarării unei activități comerciale într-o altă țară; invită, prin urmare, statele membre să ia măsuri pentru a facilita accesul utilizatorilor potențiali din zonele învecinate la serviciile lor digitale, inclusiv prin instrumente lingvistice, invită autoritățile din regiunile transfrontaliere să creeze portaluri electronice destinate dezvoltării inițiativelor comerciale transfrontaliere; îndeamnă autoritățile statelor membre, autoritățile regionale și locale să își intensifice eforturile privind proiectele de e-guvernare care vor influența în mod pozitiv viața și munca cetățenilor frontalieri;

18.  ia act de faptul că unele regiuni frontaliere interne și externe se confruntă cu provocări serioase în ceea ce privește migrația, care depășesc adeseori capacitatea regiunilor frontaliere, și încurajează utilizarea adecvată a programelor Interreg, precum și schimbul de cele mai bune practici între autoritățile locale și regionale în zonele de frontieră, în cadrul integrării refugiaților aflați sub protecție internațională; subliniază necesitatea de sprijin și coordonare la nivel european, precum și necesitatea ca guvernele naționale să sprijine autoritățile locale și regionale în abordarea acestor provocări;

19.  îndeamnă Comisia să își prezinte analiza cu privire la rezolvarea provocărilor cu care se confruntă regiunile frontaliere maritime interne, precum și cele externe; solicită acordarea de sprijin suplimentar pentru proiectele transfrontaliere dintre regiunile frontaliere externe ale UE și regiunile frontaliere din țările învecinate, în special regiunile din țările terțe implicate în procesul de integrare al UE; reiterează, în acest context, că caracteristicile regiunilor frontaliere și provocările cu care se confruntă acestea sunt comune într-o anumită măsură, însă necesită o abordare diferențiată, adaptată; subliniază necesitatea de a se acorda o atenție deosebită și un sprijin adecvat regiunilor ultraperiferice, ca regiuni frontaliere externe ale Uniunii;

20.  subliniază că viitoarea politică de coeziune ar trebui să ia în considerare în mod adecvat regiunile europene cele mai expuse consecințelor ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană și să le ofere sprijin, în special celor care vor deveni, ca urmare a Brexitului, regiuni frontaliere (maritime sau terestre) ale UE;

21.  invită statele membre să își îmbunătățească complementaritatea serviciilor de sănătate în regiunile frontaliere și să asigure o veritabilă cooperare în domeniul prestării de servicii de urgență, cum ar fi intervențiile serviciilor de sănătate, de poliție și de pompieri, pentru a asigura că sunt respectate drepturile pacienților, astfel cum se prevede în Directiva privind asistența medicală transfrontalieră, precum și să asigure un nivel mai ridicat de disponibilitate și calitate a serviciilor; invită statele membre, regiunile și municipalitățile să încheie acorduri-cadru bilaterale sau multilaterale cu privire la cooperarea în domeniul asistenței medicale transfrontaliere și, în acest context, atrage atenția asupra așa-numitelor zone ZOAST (Zones Organisées d'Accès aux Soins Transfrontaliers), în care rezidenții teritoriilor frontaliere pot beneficia de servicii de sănătate de ambele părți ale frontierei în instituții de asistență medicală desemnate, fără niciun obstacol administrativ sau financiar, și care au devenit puncte de referință pentru cooperarea transfrontalieră în domeniul asistenței medicale în întreaga Europă;

22.  invită Comisia să exploreze posibilitățile de consolidare a cooperării și de depășire a barierelor din calea dezvoltării regionale la frontierele externe cu regiunile învecinate, în special cu regiunile din țările care se pregătesc pentru aderarea la UE;

23.  subliniază importanța proiectelor la scară mică și transfrontaliere pentru a reuni oamenii și a genera, astfel, noi posibilități de dezvoltare locală;

24.  subliniază importanța învățării din poveștile de succes din unele regiuni frontaliere și a exploatării în continuare a potențialului acestora;

25.  subliniază importanța sportului ca instrument de facilitare a integrării comunităților care locuiesc în regiunile frontaliere și solicită statelor membre și Comisiei Europene să aloce resurse economice adecvate programelor de cooperare teritorială pentru finanțarea infrastructurilor sportive locale;

Exploatarea instrumentelor UE pentru o mai bună coerență

26.  subliniază rolul foarte important și pozitiv al programelor de cooperare teritorială europeană (CTE), în special al programelor de cooperare transfrontalieră, în dezvoltarea economică și socială și coeziunea regiunilor frontaliere, inclusiv a regiunilor frontaliere maritime și externe; salută faptul că în propunerea Comisiei referitoare la CFM 2021-2027 CTE este menținut ca obiectiv important, cu un rol mai distinct în politica de coeziune de după 2020, solicită un buget semnificativ mai mare, în special pentru componenta transfrontalieră; subliniază valoarea adăugată europeană perceptibilă a CTE și invită Consiliul să adopte creditele propuse în această privință; subliniază totodată necesitatea de a simplifica programele, de a asigura o mai mare coerență a CTE cu obiectivele generale ale UE și de a da programelor flexibilitatea necesară pentru a aborda mai bine provocările locale și regionale, reducând sarcinile administrative pentru beneficiari și facilitând investițiile sporite în proiecte de infrastructură sustenabilă prin intermediul programelor de cooperare transfrontalieră; invită autoritățile din regiunile transfrontaliere să utilizeze în mod mai intensiv sprijinul acordat prin intermediul acestor programe;

27.  solicită Comisiei să prezinte cu regularitate Parlamentului European un raport privind o listă de obstacole care au fost înlăturate în domeniul cooperării transfrontaliere; încurajează Comisia să îmbunătățească utilizarea instrumentelor inovatoare existente, care contribuie la modernizarea în curs și la intensificarea cooperării transfrontaliere, ca de exemplu „Punctul de contact frontalier”, SOLVIT consolidat și portalul digital unic, care vizează organizarea expertizei și consilierii în privința aspectelor regionale transfrontaliere, precum și să dezvolte altele noi; solicită Comisiei și statelor membre să digitalizeze administrațiile publice în mod implicit, în măsura în care este posibil, pentru a asigura servicii publice digitale de la un capăt la altul pentru cetățenii și întreprinderile din regiunile frontaliere;

28.  subliniază importanța colectării de informații de către Comisie privind interacțiunea transfrontalieră pentru un proces de luare a deciziilor mai bun și mai informat, în cooperare cu statele membre, regiunile și municipalitățile, prin sprijinirea și finanțarea proiectelor-pilot, a programelor, a studiilor, a analizelor și a cercetării teritoriale;

29.  solicită utilizarea mai eficientă a potențialului strategiilor macroregionale ale UE pentru rezolvarea provocărilor legate de regiunile de frontieră;

30.  consideră că politica de coeziune ar trebui să fie mai direcționată către investiții în oameni, întrucât economiile regiunilor frontaliere pot fi stimulate printr-o combinație eficientă de investiții în inovare, capital uman, bună guvernanță și capacitate instituțională;

31.  regretă faptul că potențialul Grupării europene de cooperare teritorială nu este exploatat pe deplin, lucru care ar putea fi cauzat parțial de reținerile autorităților regionale și locale și parțial de teama lor de un transfer de competențe și de lipsa curentă a conștientizării competențelor lor respective; solicită identificarea și tratarea rapidă a oricăror alte posibile cauze ale acestei situații; solicită Comisiei să propună măsuri pentru depășirea obstacolelor din calea aplicării eficace a acestui instrument; reamintește că rolul principal al Comisiei în programele CTE ar trebui să fie de a facilita cooperarea dintre statele membre;

32.  îndeamnă să se țină seama de experiențele numeroaselor euroregiuni existente, care funcționează în cadrul regiunilor de frontieră interne și externe ale UE pentru a promova oportunitățile de dezvoltare economică și socială și calitatea vieții cetățenilor care trăiesc în regiunile de frontieră; solicită evaluarea activității euroregiunilor în domeniul cooperării regionale și a relației acestora cu inițiativele și activitatea regiunilor frontaliere ale UE, pentru a coordona și a optimiza rezultatele activităților lor în acest domeniu;

33.  subliniază că evaluarea impactului teritorial contribuie la o mai bună înțelegere a impactului spațial al politicilor; invită Comisia să aibă în vedere acordarea unui rol mai puternic evaluării impactului teritorial atunci când sunt propuse inițiative legislative ale UE;

34.  are convingerea fermă că o convenție transfrontalieră europeană, care ar permite, în cazul unei infrastructuri sau al unui serviciu transfrontalier circumscris teritorial (de exemplu, un spital sau o linie de tramvai), aplicarea cadrului normativ național și/sau standardele numai uneia dintre cele două sau mai multe țări în cauză, ar reduce și mai mult obstacolele transfrontaliere; salută, în acest context, propunerea recent publicată de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un mecanism de soluționare a obstacolelor juridice și administrative în context transfrontalier (COM(2018)0373);

35.  așteaptă viitoarea propunere de regulament din partea Comisiei privind un instrument de gestionare a cooperării transfrontaliere, în scopul evaluării utilității sale pentru regiunile în cauză;

o
o   o

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, parlamentelor naționale și regionale ale statelor membre, CoR și CESE.

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 259.
(3) JO L 210, 31.7.2006, p. 19.
(4) JO L 88, 4.4.2011, p. 45.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0067.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2018)0105.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0254.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0245.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2017)0222.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2017)0053.
(11) JO C 207, 30.6.2017, p. 19.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2016)0320.
(13) Texte adoptate, P8_TA(2016)0321.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2016)0211.
(15) Raportul anual privind IMM-urile din Europa 2016/2017, p.6.
(16) Comunicarea Comisiei din 19 aprilie 2016 intitulată „Planul de acțiune al UE privind guvernarea electronică 2016-2020 – Accelerarea transformării digitale a guvernării” (COM(2016)0179).

Ultima actualizare: 17 septembrie 2019Notă juridică