Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2028(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0228/2018

Texte depuse :

A8-0228/2018

Dezbateri :

PV 10/09/2018 - 27
CRE 10/09/2018 - 27

Voturi :

PV 11/09/2018 - 6.15
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0332

Texte adoptate
PDF 166kWORD 59k
Marţi, 11 septembrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Egalitatea limbilor în epoca digitală
P8_TA(2018)0332A8-0228/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 11 septembrie 2018 referitoare la egalitatea limbilor în epoca digitală (2018/2028(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 21 alineatul (1) și articolul 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția UNESCO din 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial,

–  având în vedere Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informațiilor din sectorul public(1),

–  având în vedere Directiva 2013/37/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de modificare a Directivei 2003/98/CE privind reutilizarea informațiilor din sectorul public(2),

–  având în vedere Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public(3),

–  având în vedere Rezoluția Consiliului din 21 noiembrie 2008 privind o strategie europeană în favoarea multilingvismului (2008/C 320/01)(4),

–  având în vedere Decizia Consiliului din 3 decembrie 2013 de instituire a programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare (2014-2020) ‒ Orizont 2020 și de abrogare a Deciziilor 2006/971/CE, 2006/972/CE, 2006/973/CE, 2006/974/CE și 2006/975/CE(5),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), ratificată de UE în 2010,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 18 septembrie 2008 intitulată „Multilingvismul: un avantaj pentru Europa și un angajament comun” (COM(2008)0566),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 august 2010 intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 ianuarie 2012 intitulată „Un cadru coerent pentru creșterea încrederii în piața unică digitală a comerțului electronic” (COM(2011)0942),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 mai 2015 intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” (COM(2015)0192),

–  având în vedere Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea din partea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O Agendă digitală pentru Europa” (COM(2010)0245)(6),

–  având în vedere Recomandarea privind promovarea și utilizarea multilingvismului și a accesului universal la spațiul cibernetic, adoptată de Conferința generală a UNESCO în cadrul celei de a 32-a sesiuni, desfășurată la Paris la 15 octombrie 2003,

–  având în vedere raportul „Europenii și limbile lor” din cadrul Eurobarometrului special nr. 386, publicat în iunie 2012,

–  având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Barcelona din 15 și 16 martie 2002 (SN 100/1/02 REV 1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 17 iunie 1988 referitoare la limbajul semnelor pentru persoanele cu deficiențe de auz(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 ianuarie 2004 referitoare la protejarea și promovarea diversității culturale: rolul regiunilor europene și al organizațiilor internaționale ca UNESCO și Consiliul Europei(8), precum și Rezoluția sa din 4 septembrie 2003 referitoare la limbile regionale și mai puțin utilizate din Europa – limbile minorităților din UE – în contextul extinderii UE și al diversității culturale(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 martie 2009 referitoare la multilingvism: un avantaj pentru Europa și un angajament comun(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2013 referitoare la limbile europene amenințate de dispariție și la diversitatea lingvistică din Uniunea Europeană(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2018 referitoare la protecție și nediscriminare în ceea ce privește minoritățile în statele membre ale UE(12),

–  având în vedere studiul publicat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS) și de Unitatea de prospectivă științifică (STOA), intitulat „Egalitatea limbilor în era digitală – spre un proiect al limbajului uman”, publicat în martie 2017,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație și avizul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0228/2018),

A.  întrucât tehnologiile limbajului pot facilita comunicarea persoanelor surde și cu deficiențe de auz, a persoanelor nevăzătoare și cu deficiențe de vedere, precum și a celor dislexice și întrucât, în sensul prezentului raport, „tehnologia limbajului” se referă la tehnologia care sprijină nu numai limbile vorbite, ci și limbajele semnelor, recunoscând că limbajele semnelor reprezintă un element important al diversității lingvistice a Europei;

B.  întrucât dezvoltarea tehnologiilor limbajului acoperă numeroase domenii de cercetare și discipline, inclusiv lingvistica computațională, inteligența artificială, informatica și lingvistica, cu aplicații precum analiza limbajului natural, analiza textelor, tehnologia vorbirii, explorarea de date, printre altele;

C.  întrucât, conform raportului „Europenii și limbile lor” din cadrul Eurobarometrului special nr. 386, numai puțin peste jumătate dintre europeni (54 %) pot să converseze în cel puțin o altă limbă, un sfert (25 %) pot vorbi cel puțin două limbi străine și unul din zece (10 %) poate conversa în cel puțin trei limbi;

D.  întrucât în Uniunea Europeană există 24 de limbi oficiale și peste 60 de limbi naționale, regionale și minoritare, pe lângă limbile migranților și, în conformitate cu Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (UNCRPD), diferitele limbaje ale semnelor recunoscute de stat; întrucât multilingvismul reprezintă unul dintre principalele atuuri ale diversității culturale în Europa și, în același timp, una dintre cele mai importante provocări pentru crearea unei Uniuni Europene cu adevărat integrate;

E.  întrucât sprijinul pentru comunitățile locale, cum ar fi comunitățile indigene, rurale sau periferice, vizând depășirea obstacolelor geografice, sociale și economice în calea accesului la banda largă este o condiție preliminară esențială pentru o politică a multilingvismului eficientă la nivelul UE;

F.  întrucât multilingvismul face parte dintr-o serie de domenii de politică ale UE, cum ar fi cultura, educația, economia, piața digitală unică, învățarea pe tot parcursul vieții, ocuparea forței de muncă, incluziunea socială, competitivitatea, tineretul, societatea civilă, mobilitatea, cercetarea și mass-media; întrucât trebuie să se acorde mai multă atenție eliminării barierelor din calea dialogului intercultural și interlingvistic, precum și stimulării înțelegerii reciproce;

G.  întrucât Comisia recunoaște că piața unică digitală trebuie să fie multilingvă; întrucât nu a fost propusă nicio politică comună a UE pentru a soluționa problema barierelor lingvistice;

H.  întrucât tehnologiile limbajului sunt utilizate zilnic în practic toate produsele și serviciile digitale, dat fiind faptul că majoritatea acestora folosesc limbajul într-o anumită măsură, în special toate produsele legate de internet, cum ar fi motoarele de căutare, rețelele de socializare și serviciile de comerț electronic; întrucât utilizarea tehnologiilor limbajului are, de asemenea, un impact asupra sectoarelor cu importanță fundamentală pentru bunăstarea de zi cu zi a cetățenilor europeni, cum ar fi educația, cultura și sănătatea;

I.  întrucât comerțul electronic transfrontalier este foarte scăzut, doar 16 % dintre cetățenii europeni cumpărând online din alte țări ale UE în 2015; întrucât tehnologiile limbajului pot contribui la viitoarea comunicare transfrontalieră și interlingvistică din Europa, pot stimula creșterea economică și stabilitatea socială și pot reduce barierele naturale, respectând și promovând astfel coeziunea și convergența și îmbunătățind competitivitatea UE pe plan mondial;

J.  întrucât dezvoltarea tehnologică se bazează din ce în ce mai mult pe cunoștințe lingvistice și are consecințe pentru creșterea economică și societate; întrucât este nevoie urgentă de politici care să conștientizeze mai mult aspectele lingvistice, precum și de cercetare și educație atât tehnologică, cât și cu adevărat multidisciplinară privind comunicațiile digitale și tehnologiile limbajului și relația lor cu creșterea economică și cu societatea;

K.  întrucât îndeplinirea obiectivului de la Barcelona, care prevede ca cetățenii să poată comunica bine în limba lor maternă plus în alte două limbi străine, le-ar oferi mai multe oportunități de a avea acces la conținut cultural, educațional și științific în formă digitală și de a participa ca cetățeni, pe lângă accesul la piața digitală unică; întrucât mijloacele și instrumentele suplimentare, în special cele furnizate de tehnologiile limbajului, sunt esențiale pentru gestionarea adecvată a multilingvismului european și promovarea multilingvismului individual;

L.  întrucât s-au realizat progrese importante în domeniul inteligenței artificiale, iar ritmul de dezvoltare a tehnologiilor limbajului a fost rapid; întrucât inteligența artificială centrată pe limbaj oferă noi oportunități de comunicare digitală, de comunicare îmbunătățită digital, de comunicare bazată pe tehnologie și de cooperare în toate limbile europene (și nu numai), acordându-le vorbitorilor unor limbi diverse acces egal la informații și cunoștințe și îmbunătățind funcționalitățile rețelelor informatice;

M.  întrucât valorile europene comune ale cooperării, solidarității, egalității, recunoașterii și respectului ar trebui să implice accesul deplin și egal al tuturor cetățenilor la tehnologiile digitale, care nu numai că ar îmbunătăți coeziunea și bunăstarea europeană, ci ar și permite existența unei piețe digitale unice multilingve;

N.  întrucât, pentru dezvoltarea competențelor lingvistice, în special la copii, este esențială disponibilitatea unor instrumente tehnologice, cum ar fi jocurile video sau aplicațiile educaționale în limbile minorităților naționale și în limbile cu mai puțini vorbitori;

O.  întrucât, vorbitorii de limbi europene mai puțin vorbite trebuie să se poată exprima în modalități semnificative cultural și să-și poată crea propriul conținut cultural în limbile locale;

P.  întrucât apariția unor metode precum învățarea profundă, bazată pe creșterea puterii de calcul și accesul la cantități mari de date, face ca tehnologiile limbajului să devină o soluție reală pentru depășirea barierelor lingvistice;

Q.  întrucât barierele lingvistice au un impact considerabil asupra construcției identității europene și a viitorului procesului de integrare europeană; întrucât procesul decizional al UE și politicile sale ar trebui să le fie comunicate cetățenilor UE în limba lor maternă, atât online, cât și offline;

R.  întrucât limba reprezintă o parte foarte mare a patrimoniului în continuă creștere al volumelor mari de date;

S.  întrucât în limbajele umane este prezent un volum enorm de date; întrucât gestionarea tehnologiilor limbajului ar putea facilita crearea unei game largi de produse și servicii informatice inovatoare în industrie, comerț, guvern, cercetare, servicii publice și administrație, reducând barierele naturale și costurile pieței,

Obstacolele actuale din calea realizării egalității limbilor în epoca digitală în Europa

1.  regretă că, în prezent, în absența unor politici adecvate în Europa, decalajul tehnologic dintre limbile care dispun de resurse și cele cu mai puține resurse se adâncește, indiferent dacă acestea din urmă sunt limbi oficiale, co-oficiale sau neoficiale în UE; regretă, de asemenea, că peste 20 de limbi europene sunt în pericol de dispariție digitală; observă că UE și instituțiile sale au obligația de a consolida, promova și respecta diversitatea lingvistică în Europa;

2.  subliniază faptul că, în ultimul deceniu, tehnologia digitală a avut un impact semnificativ asupra evoluției limbilor, care este în continuare dificil de evaluat; le recomandă decidenților să ia serios în considerare studiile care arată că comunicarea digitală erodează abilitățile de scris-citit ale tinerilor, conducând la bariere gramaticale și educaționale între generații și la o sărăcire generală a limbii; este de părere că comunicarea digitală ar trebui să folosească la lărgirea, îmbogățirea și promovarea limbilor, iar aceste ambiții ar trebui să se reflecte în educația națională și în politicile de alfabetizare;

3.  subliniază că limbile europene mai puțin folosite sunt dezavantajate în mare măsură de lipsa acută a instrumentelor, resurselor și fondurilor destinate cercetării, ce împiedică și restrânge activitățile cercetătorilor, care, deși au competențele tehnologice necesare, nu pot să fructifice la maximum avantajele tehnologiilor limbajului;

4.  constată adâncirea decalajului digital dintre limbile cele mai utilizate și limbile mai puțin folosite, precum și digitalizarea crescândă a societății europene, care conduce la diferențe de acces la informații, în special în cazul persoanelor slab calificate, al vârstnicilor, al persoanelor cu venituri mici și al celor care provin din medii defavorizate; subliniază că furnizarea de conținut în diferite limbi ar reduce inegalitățile;

5.  observă că, deși dispune de o bază științifică puternică în domeniul tehnologiei și ingineriei limbajului, și într-un moment în care tehnologiile limbajului reprezintă o enormă oportunitate pentru ea, atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere cultural, Europa rămâne mult în urmă, din cauza fragmentării pieței, a investițiilor inadecvate în cunoaștere și cultură, a cercetării slab coordonate, a finanțării insuficiente și a obstacolelor juridice; constată, de asemenea, că piața este dominată în prezent de actori din afara Europei, care nu abordează nevoile specifice ale unei Europe multilingve; subliniază că această paradigmă trebuie schimbată și trebuie întărită poziția de lider a Europei în domeniul tehnologiilor limbajului prin crearea unui proiect adaptat în mod specific la nevoile și exigențele Europei;

6.  observă că tehnologiile limbajului sunt disponibile în primul rând în limba engleză; este conștient de faptul că firmele mari la nivel global și european, dar și producătorii de la aceste niveluri dezvoltă adesea tehnologii ale limbajului pentru limbile europene majore cu piețe relativ mari: spaniola, franceza și germana (deja aceste limbi nu au resurse în unele subdomenii); subliniază însă că ar trebui adoptate măsuri generale la nivelul UE (în politici, finanțare, cercetare și educație) pentru a se asigura dezvoltarea tehnologiilor limbajului pentru limbile oficiale ale UE cu mai puțini vorbitori, și că ar trebui adoptate măsuri speciale la nivelul UE (în politici, finanțare, cercetare și educație) pentru a include și încuraja limbile regionale și limbile minorităților în acest proces;

7.  insistă că trebuie să se profite mai mult de noile abordări tehnologice, bazate pe o creștere a puterii de calcul și un acces mai bun la cantități semnificative de date, pentru a promova dezvoltarea rețelelor neuronale de învățare profundă, care transformă tehnologiile limbajului uman într-o soluție reală pentru depășirea barierelor lingvistice; solicită, prin urmare, Comisiei să garanteze o finanțare suficientă pentru a sprijini o astfel de dezvoltare tehnologică;

8.  remarcă faptul că limbile cu mai puțini vorbitori au nevoie de sprijin adecvat din partea părților implicate, inclusiv producători de fonturi pentru diacritice, producători de tastatură, precum și sisteme de management al conținutului pentru a stoca, prelucra și afișa corespunzător conținuturi în aceste limbi; cere Comisiei să evalueze modul în care poate fi inițiat acest tip de sprijin și să facă o recomandare în procesul de achiziții publice în cadrul UE;

9.  invită statele membre să stimuleze utilizarea mai multor limbi în serviciile digitale, de exemplu în aplicațiile mobile;

10.  ia act cu îngrijorare de faptul că piața unică digitală rămâne fragmentată din cauza mai multor bariere, inclusiv bariere lingvistice, ceea ce împiedică comerțul online, comunicarea prin intermediul rețelelor de socializare și prin alte canale de comunicare, schimbul transfrontalier de conținut cultural, creativ și audiovizual, precum și răspândirea serviciilor publice paneuropene; subliniază că diversitatea culturală și multilingvismul în Europa ar putea beneficia de pe urma accesului transfrontalier la conținut, în special în scopuri educative; cere Comisiei să elaboreze o strategie robustă și coordonată pentru o piață unică digitală și multilingvă;

11.  constată că, în prezent, tehnologiile limbajului nu joacă niciun rol pe agenda politică europeană, deși respectarea diversității lingvistice este consacrată în tratate;

12.  salută rolul important al rețelelor de cercetare finanțate în trecut de UE, precum FLaReNet CLARIN, HBP și META-NET (inclusiv METASHARE), care au deschis calea spre construirea unei platforme europene a tehnologiilor limbajului;

Îmbunătățirea cadrului instituțional pentru politicile în domeniul tehnologiilor limbajului la nivelul UE

13.  invită Consiliul să elaboreze o recomandare privind protecția și promovarea diversității culturale și lingvistice în Uniune, inclusiv în sfera tehnologiilor limbajului;

14.  recomandă Comisiei ca, pentru a crește vizibilitatea tehnologiilor limbajului în Europa, să aloce domeniul „multilingvismului și tehnologiei limbajului” portofoliului unui comisar; consideră că comisarul responsabil ar trebui să fie însărcinat cu promovarea diversității și egalității lingvistice la nivelul UE, având în vedere importanța diversității lingvistice pentru viitorul Europei;

15.  sugerează să se asigure o protecție juridică cuprinzătoare la nivelul UE pentru cele 60 de limbi regionale și minoritare, recunoașterea drepturilor colective ale minorităților naționale și lingvistice în lumea digitală, precum și predarea în limba maternă pentru vorbitorii limbilor oficiale și neoficiale ale UE;

16.  încurajează acele state membre care și-au dezvoltat deja propriile strategii politice de succes în domeniul tehnologiilor limbajului să facă schimb de experiențe și de bune practici pentru a ajuta alte autorități naționale, regionale și locale să își elaboreze propriile strategii;

17.  invită statele membre să elaboreze politici cuprinzătoare în domeniile care au legătură cu limba și să aloce resurse și să folosească instrumente adecvate pentru promovarea și facilitarea diversității lingvistice și a multilingvismului în domeniul digital; subliniază responsabilitatea comună a UE și a statelor membre, precum și a universităților și a altor instituții publice în luarea de măsuri pentru conservarea limbilor lor în lumea digitală și în dezvoltarea de baze de date și de tehnologii de traducere în toate limbile UE, inclusiv în limbile cu mai puțini vorbitori; cere o coordonare între cercetare și industrie, cu un obiectiv comun de consolidare a posibilităților digitale pentru traducerea limbilor și care să asigure accesul liber la datele necesare pentru progresul tehnologic;

18.  invită Comisia și statele membre să dezvolte strategii și măsuri de politică pentru a facilita multilingvismul pe piața digitală; în acest context, invită Comisia și statele membre să definească resursele lingvistice minime pe care toate limbile europene ar trebui să le dețină pentru a evita dispariția digitală, de exemplu seturi de date, lexicoane, înregistrări vocale, memorii de traducere, corpusuri adnotate și conținuturi enciclopedice;

19.  recomandă Comisiei să aibă în vedere crearea unui centru dedicat diversității lingvistice, care va evidenția importanța limbilor mai puțin vorbite, a limbilor regionale și a celor minoritare, inclusiv în domeniul tehnologiilor limbajului;

20.  cere Comisiei să își reevalueze „Strategia-cadru pentru multilingvism” și să propună un plan de acțiune clar cu privire la modul de promovare a diversității lingvistice și de depășire a obstacolelor lingvistice în domeniul digital;

21.  invită Comisia să acorde prioritate în materie de tehnologii ale limbajului acelor state membre de mici dimensiuni care își au propria limbă, ținând cont de provocările de natură lingvistică cu care acestea se confruntă;

22.  atrage atenția că dezvoltarea tehnologiei limbajului va facilita subtitrarea, dublarea și traducerea jocurilor video și a aplicațiilor software în limbile minorităților și în limbile cu mai puțini vorbitori;

23.  subliniază necesitatea de a se reduce decalajul tehnologic dintre limbi, consolidând transferul de cunoștințe și tehnologie;

24.  îndeamnă statele membre să propună modalități eficiente de întărire a propriei limbi;

Recomandări pentru politicile UE în domeniul cercetării

25.  solicită Comisiei să inițieze un program coordonat, la scară largă și pe termen lung, de finanțare a cercetării, dezvoltării și inovării în domeniul tehnologiilor limbajului, la nivel european, național și regional, adaptat în mod specific la nevoile și exigențele Europei; subliniază că programul ar trebui să încerce să abordeze înțelegerea profundă a limbajului natural și să îmbunătățească eficiența prin punerea în comun de cunoștințe, infrastructuri și resurse, în vederea dezvoltării de tehnologii și servicii inovatoare, pentru a obține următoarele progrese științifice în domeniu și a contribui la reducerea decalajului tehnologic dintre limbile europene; evidențiază că acest lucru ar trebui realizat cu participarea centrelor de cercetare, a mediului academic, a întreprinderilor (în special a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate), precum și a altor părți interesate relevante; subliniază, de asemenea, că acest proiect ar trebui să fie deschis, bazat pe tehnologia „cloud computing”, și să ofere instrumente de bază foarte adaptabile și de înaltă performanță pentru mai multe aplicații în domeniul tehnologiilor limbajului;

26.  consideră că ar trebui să li se acorde integratorilor TIC în UE stimulente economice pentru a accelera furnizarea de servicii de tip „cloud”, cu scopul de a permite o integrare rapidă a tehnologiilor limbajului uman în aplicațiile lor de comerț electronic, în special pentru a se asigura că IMM-urile beneficiază din plin de avantajele traducerii automate;

27.  subliniază că Europa trebuie să își asigure poziția de lider în domeniul inteligenței artificiale centrate pe limbaj; reamintește că firmele din UE sunt cel mai bine plasate pentru a oferi soluții adaptate nevoilor noastre specifice culturale, societale sau economice;

28.  consideră că programele specifice desfășurate în cadrul sistemelor actuale de finanțare, cum ar fi programul Orizont 2020, și programele de finanțare ulterioare ar trebui să stimuleze cercetarea fundamentală pe termen lung, precum și transferul de cunoștințe și tehnologie între țări și regiuni;

29.  recomandă crearea unei platforme europene de tehnologie a limbajului, cu reprezentanți ai tuturor limbilor europene, care să faciliteze utilizarea în comun a resurselor, a serviciilor și a pachetelor de coduri cu sursă deschisă, în special între universități și centre de cercetare, asigurând, în același timp, posibilitatea tuturor mecanismelor de finanțare de a permite colaborarea și accesul comunității open-source;

30.  recomandă crearea sau extinderea unor proiecte, cum ar fi, printre altele, proiectul dedicat diversității lingvistice digitale, care studiază nevoile digitale ale tuturor limbilor europene, inclusiv ale celor care au un număr foarte mic de vorbitori sau un număr foarte mare de vorbitori, astfel încât să se soluționeze problema decalajului digital și să se susțină pregătirea unui viitor digital sustenabil pentru aceste limbi;

31.  recomandă actualizarea seriei de cărți albe META-NET, un studiu paneuropean publicat în 2012 referitor la statutul tehnologiilor limbajului, la resursele în toate limbile europene, la informațiile despre barierele lingvistice și la politicile relevante, oferind posibilitatea de a evalua și de a dezvolta politicile în domeniul tehnologiilor limbajului;

32.  îndeamnă Comisia să înființeze o platformă de finanțare a tehnologiilor limbajului uman, bazându-se pe punerea în aplicare a celui de al 7-lea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, a programului Orizont 2020 și a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE); consideră, în plus, că Comisia ar trebui să pună accentul pe domeniile de cercetare necesare pentru a asigura o înțelegere profundă a limbajului, cum ar fi lingvistica computațională, lingvistica, inteligența artificială, tehnologiile limbajului, informatica și științele cognitive;

33.  observă că limbajul poate constitui un obstacol în calea transferului de cunoștințe științifice; constată că cele mai multe publicații științifice cu impact ridicat sunt în limba engleză, ceea ce a afectat puternic crearea și distribuția de cunoștințe academice; subliniază că aceste condiții de producere a cunoașterii trebuie să se reflecte în politicile și programele europene de cercetare și inovare; îndeamnă Comisia să caute soluții pentru a se asigura disponibilitatea cunoștințelor științifice și în alte limbi decât limba engleză și să sprijine dezvoltarea inteligenței artificiale pentru limbajul natural;

Politici educaționale menite să îmbunătățească viitorul tehnologiilor limbajului în Europa

34.  consideră că, din cauza situației actuale, în care actori din afara UE domină piața europeană a tehnologiilor limbajului, politicile educaționale europene ar trebui să vizeze păstrarea talentelor în Europa, ar trebui să analizeze nevoile educaționale actuale legate de tehnologiile limbajului (inclusiv toate domeniile și disciplinele implicate) și, în consecință, să ofere orientări pentru realizarea unor acțiuni comune coerente la nivel european și ar trebui să crească gradul de conștientizare în rândul elevilor și studenților cu privire la oportunitățile de carieră în sectorul tehnologiilor limbajului, inclusiv în cel al inteligenței artificiale axate pe limbaj;

35.  consideră că trebuie elaborate, de asemenea, materiale didactice digitale în limbi minoritare sau regionale – un lucru important din punctul de vedere al nediscriminării – dacă dorim să ajungem la egalitatea de șanse și tratament;

36.  constată necesitatea de a promova o participare tot mai mare a femeilor în domeniul studiilor europene privind tehnologiile limbajului ca factor decisiv pentru dezvoltarea cercetării și a inovării;

37.  propune ca statele membre și Comisia să promoveze utilizarea tehnologiilor limbajului în schimburile culturale și educaționale dintre cetățenii europeni, precum „Sprijin lingvistic online” din cadrul Erasmus+, cu scopul de a reduce barierele pe care diversitatea lingvistică le poate pune în calea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce, în special în exprimarea scrisă și audiovizuală;

38.  recomandă ca statele membre să elaboreze, de asemenea, programe de alfabetizare digitală în limbile minoritare și regionale europene și să introducă formări și instrumente în domeniul tehnologiilor limbajului în programa din școli, universități și colegii profesionale; subliniază, totodată, că alfabetizarea rămâne un factor important și o condiție esențială pentru realizarea de progrese în incluziunea digitală a comunităților;

39.  subliniază că statele membre ar trebui să acorde instituțiilor de învățământ sprijinul necesar pentru a îmbunătăți digitalizarea limbilor în UE;

Tehnologiile limbajului: beneficii atât pentru întreprinderile private, cât și pentru organismele publice

40.  subliniază necesitatea de a sprijini dezvoltarea instrumentelor de investiții și a programelor de accelerare care au ca scop creșterea gradului de utilizare a tehnologiilor limbajului în sectorul cultural și creativ, în special vizând comunitățile cu resurse mai puține și încurajând dezvoltarea capacităților tehnologiilor limbajului în domeniile în care acest sector prezintă deficiențe;

41.  solicită elaborarea de acțiuni și o finanțare corespunzătoare, cu scopul de a permite emanciparea și capacitarea IMM-urilor și start-up-urilor europene, pentru ca acestea să acceseze și să utilizeze cu ușurință tehnologiile limbajului pentru a-și dezvolta activitatea online prin accesul la piețe noi și la oportunități de dezvoltare, impulsionând astfel inovarea și crearea de locuri de muncă;

42.  invită instituțiile UE să crească gradul de conștientizare cu privire la avantajele pentru firme, organismele publice și cetățeni prezentate de disponibilitatea serviciilor, conținuturilor și produselor online în mai multe limbi, inclusiv în limbi mai puțin folosite sau în limbi regionale și ale minorităților, în vederea depășirii barierelor lingvistice și a conservării patrimoniului cultural al comunităților lingvistice;

43.  sprijină dezvoltarea unor servicii electronice publice cu caracter multilingv în administrațiile europene, naționale și, după caz, regionale și locale prin intermediul unor tehnologii ale limbajului inovatoare, incluzive și de asistență, care vor reduce inegalitățile între limbi și comunități lingvistice, vor promova accesul egal la servicii, vor stimula mobilitatea întreprinderilor, a cetățenilor și a lucrătorilor din Europa și vor asigura realizarea unei piețe unice digitale multilingve incluzive;

44.  solicită administrațiilor de la toate nivelurile să îmbunătățească accesul la serviciile și informațiile online în diferite limbi, mai ales pentru serviciile în regiunile transfrontaliere și pentru chestiunile cu relevanță culturală, și să utilizeze tehnologiile limbajului gratuite și cu sursă deschisă existente, inclusiv traducerea automată, recunoașterea vorbirii și transformarea textului în vorbire, precum și sisteme lingvistice inteligente, cum ar fi cele care fac căutare de informații multilingve, cele care fac sinteze/rezumate și înțeleg vorbirea, pentru a îmbunătăți accesibilitatea acestor servicii;

45.  subliniază importanța tehnicilor de explorare a textelor și datelor pentru dezvoltarea tehnologiilor limbajului; subliniază că trebuie consolidată colaborarea dintre industrie și proprietarii de date; subliniază că este nevoie să se adapteze cadrul de reglementare și să se garanteze o folosire și o colectare mai deschisă și mai interoperabilă a resurselor lingvistice; observă că informațiile sensibile nu ar trebui să fie transferate către societățile comerciale și software-urile gratuite ale acestora, deoarece nu este clar modul în care ele ar putea utiliza cunoștințele acumulate, de exemplu în cazul datelor medicale;

o
o   o

46.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 345, 31.12.2003, p. 90.
(2) JO L 175, 27.6.2013, p. 1.
(3) JO L 318, 4.12.2015, p. 1.
(4) JO C 320, 16.12.2008, p. 1.
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 965.
(6) JO C 54, 19.2.2011, p. 58.
(7) JO C 187, 18.7.1988, p. 236.
(8) JO C 92 E, 16.4.2004, p. 322.
(9) JO C 76 E, 25.3.2004, p. 374.
(10) JO C 117 E, 6.5.2010, p. 59.
(11) JO C 93, 9.3.2016, p. 52.
(12) Texte adoptate, P8_TA(2018)0032.

Ultima actualizare: 17 septembrie 2019Notă juridică