Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/2128(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0268/2018

Texte depuse :

A8-0268/2018

Dezbateri :

PV 13/09/2018 - 4
CRE 13/09/2018 - 4

Voturi :

PV 13/09/2018 - 10.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0356

Texte adoptate
PDF 168kWORD 59k
Joi, 13 septembrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Punerea în aplicare a Regulamentului privind produsele fitosanitare
P8_TA(2018)0356A8-0268/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 13 septembrie 2018 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind produsele fitosanitare (2017/2128(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE(2),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006(3),

–  având în vedere Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor(4),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică(5),

–  având în vedere decizia Ombudsmanului European din 18 februarie 2016 în cauza 12/2013/MDC privind practicile Comisiei Europene cu privire la autorizarea și introducerea pe piață a produselor de protecție a plantelor (pesticide)(6),

–  având în vedere Evaluarea implementării la nivel european a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și anexele sale pertinente, publicate de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (DG EPRS)(7) în aprilie 2018,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 23 noiembrie 2016 în cauzele C-673/13 P, Comisia/Stichting Greenpeace Nederland și PAN Europe, și C-442/14, Bayer CropScience/College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en biociden (Consiliul pentru autorizarea biocidelor și a produselor fitosanitare),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2018 privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 [privind legislația alimentară generală], a Directivei 2001/18/CE [privind diseminarea deliberată în mediu a OMG-urilor], a Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 [privind produsele alimentare și furajele modificate genetic], a Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 [privind aditivii din hrana animalelor], a Regulamentului (CE) nr. 2065/2003 [privind aromele de fum], a Regulamentului (CE) nr. 1935/2004 [privind materialele destinate să vină în contact cu produsele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1331/2008 [privind procedura comună de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare], a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 [privind produsele fitosanitare] și a Regulamentului (UE) 2015/2283 [privind alimentele noi](8),

–  având în vedere mandatul și activitatea Comisiei speciale a Parlamentului European pentru procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune (PEST),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0268/2018),

A.  întrucât evaluarea punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 (denumit în continuare „regulamentul”) a arătat că obiectivele de protecție a sănătății oamenilor și a animalelor și a mediului nu sunt atinse în totalitate și că s-ar putea aduce îmbunătățiri în vederea atingerii tuturor obiectivelor regulamentului;

B.  întrucât evaluarea punerii în aplicare a regulamentului ar trebui avută în vedere în coroborare cu politica generală a UE cu privire la pesticide, inclusiv cu normele stabilite de Directiva 2009/128/CE [Directiva privind utilizarea durabilă], Regulamentul (UE) nr. 528/2012 [Regulamentul privind produsele biocide], Regulamentul (CE) nr. 396/2005 [Regulamentul privind nivelul maxim de reziduuri] și Regulamentul (CE) nr. 178/2002 [Legislația alimentară generală];

C.  întrucât punerea în aplicare a regulamentului nu este satisfăcătoare și ar trebui să fie în conformitate cu politicile conexe ale UE, inclusiv în domeniul pesticidelor;

D.  întrucât dovezile disponibile arată că aplicarea în practică a celor trei instrumente principale din regulament – aprobările, autorizațiile și executarea deciziilor de reglementare – lasă loc de îmbunătățiri și nu asigură realizarea pe deplin a obiectivelor regulamentului;

E.  întrucât anumite dispoziții ale regulamentului nu au fost aplicate deloc de Comisie, în special articolul 25 privind aprobarea agenților fitoprotectori și a agenților sinergici și articolul 27 privind o listă negativă a coformulanților inacceptabili;

F.  întrucât alte dispoziții esențiale, cum ar fi aplicarea criteriilor de excludere pentru substanțele active care sunt perturbatori endocrini, au fost întârziate considerabil din cauza comportamentului ilegal al Comisiei;

G.  întrucât părțile interesate au ridicat preocupări legate de abordarea privind evaluarea, astfel cum a fost stabilită prin lege, în special în ceea ce privește stabilirea entității care ar trebui să furnizeze studiile științifice și dovezile pentru evaluări ale substanțelor active și utilizarea abordării bazate pe riscuri pe durata acestor evaluări;

H.  întrucât sarcina probei ar trebui să îi revină solicitantului, pentru a se asigura faptul că banii publici nu sunt cheltuiți pe studii de care ar putea beneficia în cele din urmă interesele private; întrucât, în același timp, transparența trebuie să fie asigurată în fiecare etapă a procedurii de autorizare, în deplină conformitate cu drepturile de proprietate intelectuală, asigurându-se în același timp respectarea consecventă a principiilor bunei practici de laborator în întreaga Uniune;

I.  întrucât există preocupări legate de punerea în practică a abordării stabilite privind evaluarea; întrucât, în special, există preocupări majore legate de armonizarea incompletă a cerințelor privind datele și metodologiile utilizate care ar putea împiedica procesul de evaluare;

J.  întrucât activitatea autorităților naționale competente a fost considerată drept un factor major ce influențează evaluarea substanțelor active; întrucât există diferențe considerabile între statele membre în privința cunoștințelor de specialitate și a personalului disponibil; întrucât regulamentul și cerințele legale pertinente nu sunt aplicate în mod uniform în toate statele membre, ceea ce are consecințe importante asupra sănătății și mediului;

K.  întrucât ar trebui îmbunătățită transparența în toate etapele procedurii de omologare, ceea ce ar putea conduce la creșterea încrederii publicului în sistemul de reglementare a produselor fitosanitare; întrucât transparența activităților legate de autorizare ale autorităților competente este, de asemenea, nesatisfăcătoare în multe cazuri; întrucât Comisia a propus modificări ale legislației alimentare generale, cu scopul de a aborda preocupările legate de datele și dovezile furnizate pe durata procesului de evaluare și de a spori transparența;

L.  întrucât autorizațiile pentru produsele fitosanitare, care au loc exclusiv la nivel național, se confruntă adesea cu întârzieri în deciziile referitoare la gestionarea riscurilor; întrucât acest lucru conduce, în unele cazuri, la o creștere a autorizațiilor acordate de statele membre în condiții de derogare, recurgând la articolul 53 din regulament; întrucât există cazuri în care astfel de derogări sunt utilizate împotriva intenției inițiale a legiuitorului;

M.  întrucât regulamentul introduce o dispoziție potrivit căreia gestionarea integrată a dăunătorilor ar fi trebuit să devină parte a cerințelor legale de gestionare în conformitate cu normele de ecocondiționalitate ale politicii agricole comune; întrucât acest lucru nu s-a întâmplat încă;

N.  întrucât dovezile disponibile arată că acest act legislativ la nivelul UE îmbunătățește și aduce o valoare adăugată eforturilor și acțiunilor naționale;

O.  întrucât, de multe ori, soluțiile alternative sunt luate în calcul cu seriozitate numai după modificarea cerințelor legale; întrucât, de exemplu, în cazul interdicției extinse privind neonicotinoidele, cea mai recentă evaluare (30 mai 2018)(9) sugerează că există alternative nechimice ușor disponibile pentru 78 % dintre utilizările neonicotinoidelor;

P.  întrucât, de la 31 mai 2016, nu a fost prezentată spre aprobare nicio substanță activă nouă; întrucât inovarea și dezvoltarea de noi produse, în special de produse cu risc scăzut, este importantă;

Q.  întrucât existența pesticidelor contrafăcute pe piață reprezintă o preocupare reală; întrucât pesticidele contrafăcute pot fi dăunătoare mediului și totodată riscă să submineze eficacitatea regulamentului,

Concluziile principale

1.  consideră că nivelul UE este nivelul adecvat la care ar trebui să continue să fie adoptate măsurile de reglementare în domeniul pesticidelor;

2.  subliniază că măsurile de mediu care vizează prevenirea, limitarea și controlarea răspândirii agenților patogeni și a dăunătorilor trebuie să rămână în centrul tuturor acțiunilor actuale și viitoare;

3.  consideră că adoptarea și punerea în aplicare a regulamentului reprezintă un progres semnificativ în ceea ce privește tratamentul produselor fitosanitare (PPP) în Uniunea Europeană comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în trecut;

4.  subliniază că ar trebui acordată o atenție specială rolului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în dezvoltarea de noi produse, întrucât, deseori, IMM-urile nu dispun de resursele vaste care sunt necesare în procesul de elaborare și aprobare a noilor substanțe;

5.  este preocupat de faptul că regulamentul nu a fost pus în aplicare în mod eficace și că, în consecință, obiectivele sale în ceea ce privește producția agricolă și inovarea nu sunt realizate în practică; subliniază că, parțial din cauza gradului redus de inovare, numărul substanțelor active din pesticide este în scădere;

6.  reamintește că este absolut nevoie de o abordare integratoare și că Regulamentul (CE) nr. 1185/2009 privind statisticile referitoare la pesticide(10) trebuie să facă parte din evaluare, rezultatele sale fiind folosite pentru a reduce cantitatea și, în consecință, pentru a reduce la minimum riscurile și impactul lor negativ asupra sănătății și a mediului;

7.  ia act de faptul că obiectivele și instrumentele din regulament și punerea sa în aplicare nu sunt întotdeauna suficient aliniate cu politicile UE în domenii precum agricultura, sănătatea, bunăstarea animalelor, securitatea alimentară, calitatea apei, schimbările climatice, utilizarea durabilă a pesticidelor și conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din alimente și din hrana pentru animale;

8.  este preocupat de faptul că punerea în aplicare a regulamentului în ceea ce privește utilizarea animalelor pentru testele de identificare a pericolelor și de evaluare a riscurilor nu este în conformitate cu principiile înlocuirii, reducerii și îmbunătățirii prevăzute de Directiva 2010/63/UE privind protecția animalelor utilizate în scopuri științifice și că testul biologic de carcinogenicitate realizat pe parcursul a doi ani poate conduce la rezultate controversate(11);

9.  reamintește că principiul precauției este un principiu general al Uniunii, menționat la articolul 191 din Tratatul privind funcționarea UE, și că acest principiu urmărește să asigure un nivel ridicat de protecție a mediului prin adoptarea preventivă a unor decizii;

10.  consideră inacceptabil faptul că cerințele de aprobare pentru agenții fitoprotectori și sinergici nu au fost încă aplicate, contrar articolului 25 din regulament;

11.  consideră că este inacceptabil faptul că lista negativă a coformulanților nu a fost încă adoptată, în special după interzicerea polioxietilenaminei (POEA) în combinație cu glifosatul, care a evidențiat efectele negative pe care le pot avea anumiți coformulanți;

12.  remarcă evaluarea REFIT în curs de desfășurare realizată de Comisie cu privire la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și încheierea sa planificată până în noiembrie 2018; își exprimă încrederea că aceste constatări vor reprezenta o bază adecvată pentru colegiuitori pentru a discuta despre dezvoltarea viitoare a regulamentului;

13.  este îngrijorat de creșterea tot mai mare a utilizării autorizațiilor de urgență acordate în temeiul articolului 53 și de cazurile identificate de utilizare necorespunzătoare a acestora în unele state membre; constată că unele state membre aplică articolul 53 semnificativ mai mult decât altele; ia act de asistența tehnică acordată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din regulament, la examinarea utilizării autorizațiilor de urgență; ia act de rezultatele anchetei EFSA privind autorizațiile de urgență acordate în 2017 pentru trei neonicotinoide, care au arătat că, în timp ce unele autorizații de urgență au fost necesare și în parametrii stabiliși de legislație, altele nu au fost justificate; consideră că este esențial ca statele membre să furnizeze datele necesare pentru a-i permite EFSA să-și îndeplinească mandatul în mod eficient;

14.  subliniază importanța unui proces de elaborare a politicilor marcat de o reglementare bazată pe fundamente științifice, care produce dovezi verificabile și repetabile, utilizând principii științifice convenite la nivel internațional în ceea ce privește aspecte precum orientări, bune practici de laborator și cercetare evaluată inter pares;

15.  este preocupat de faptul că armonizarea incompletă a cerințelor în materie de date și de testare din unele domenii științifice conduce la metode de lucru ineficiente, la lipsa de încredere între autoritățile naționale și la întârzieri în procesul de autorizare, ceea ce poate avea efecte negative asupra sănătății oamenilor și a animalelor, asupra mediului și asupra producției agricole;

16.  regretă punerea limitată la dispoziția publicului a informațiilor privind procedura de evaluare și autorizare, precum și accesul limitat la informații; regretă că nivelul de transparență din statele membre raportoare este scăzut (când acționează în cadrul procedurii de aprobare), sugerează că accesibilitatea și ușurința de utilizare a informațiilor din etapa în care intervine EFSA ar putea fi îmbunătățite și că transparența în etapa de gestionare a riscului pare să lipsească și este, de asemenea, considerată problematică de către părțile interesate; salută eforturile Agenției Europene pentru Produse Chimice (ECHA) de a crește transparența și ușurința de utilizare pe site-ul său web și consideră că acest model ar putea fi utilizat pe viitor pentru a îmbunătăți transparența;

17.  subliniază că credibilitatea sistemului de autorizare a PPP depinde în mare măsură de încrederea publică în agențiile europene, care oferă avizele științifice care stau la baza aprobărilor și a gestionării riscurilor; subliniază că transparența în procesul de evaluare științifică este importantă pentru menținerea încrederii publice; solicită, prin urmare, o finanțare adecvată a agențiilor relevante, precum și un număr corespunzător de membri ai personalului, pentru a se asigura un proces de autorizare independent, transparent și în timp util; salută, de asemenea, eforturile permanente ale EFSA de a-și îmbunătăți sistemul pentru a-și asigura independența și gestionarea eventualelor conflicte de interese, care a fost apreciat de Curtea de Conturi ca fiind cel mai avansat sistem al agențiilor auditate în 2012 și a fost recent actualizat, în iunie 2017; invită Comisia să propună îmbunătățiri pentru a spori în continuare transparența procesului de reglementare, inclusiv în ceea ce privește accesul la datele din studiile privind siguranța prezentate de producători ca parte a cererilor lor de autorizare pe piață a PPP în UE; recunoaște nevoia de revizuire a procedurii, pentru a consolida evaluările, a spori gradul de independență al autorităților responsabile cu elaborarea studiilor, a evita conflictele de interese și a face procedura mai transparentă;

18.  invită Comisia să introducă un catalog al utilizărilor, la nivel european, pentru a îmbunătăți armonizarea regulamentului;

19.  este preocupat de faptul că, în unele cazuri, PPP disponibile pe piață și aplicarea lor de către utilizatori nu îndeplinesc neapărat condițiile de autorizare pertinente în ceea ce privește compoziția și utilizarea lor; subliniază că utilizarea neprofesională ar trebui limitată, în măsura posibilului, pentru a reduce utilizarea necorespunzătoare;

20.  subliniază importanța formării utilizatorilor profesioniști pentru a asigura utilizarea adecvată și corespunzătoare a PPP; consideră că este necesar să se facă distincția între utilizatorii profesioniști și utilizatorii amatori; observă că PPP sunt utilizate în grădini private, pe căi ferate și în parcuri publice;

21.  afirmă că dreptul statelor membre de a refuza PPP autorizate rămâne neschimbat;

22.  subliniază că regulamentul ar trebui să reflecte mai bine necesitatea promovării unor practici agricole bazate pe gestionarea integrată a dăunătorilor, inclusiv prin stimularea dezvoltării substanțelor cu risc scăzut; subliniază că lipsa disponibilității unor PPP cu risc scăzut împiedică dezvoltarea gestionării integrate a dăunătorilor; constată cu îngrijorare că doar zece substanțe sunt aprobate ca PPP cu risc scăzut, dintr-un total de aproape 500 PPP disponibile pe piața UE;

23.  subliniază că autorizarea și promovarea pesticidelor cu risc scăzut care nu sunt chimice sunt măsuri importante pentru a sprijini gestionarea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide; recunoaște necesitatea unei cercetări mai aprofundate a acestor produse, deoarece compoziția și modul de funcționare a acestora sunt radical diferite de compoziția și modul de funcționare a produselor convenționale; subliniază că acest lucru presupune și necesitatea unei mai bune expertize în cadrul EFSA și al autorităților competente naționale pentru evaluarea acestor substanțe biologic active; subliniază că PPP de origine biologică ar trebui să facă obiectul acelorași evaluări riguroase ca și alte substanțe; invită Comisia ca, în conformitate cu Rezoluția din 15 februarie 2017 referitoare la pesticidele cu risc redus de origine biologică, să prezinte, o propunere legislativă specifică de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, în afara revizuirii generale legate de inițiativa REFIT, în vederea stabilirii unei proceduri rapide de evaluare, autorizare și înregistrare pentru pesticidele cu risc redus;

24.   consideră că și Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ar trebui să fie modificat, pentru a se lua în considerare într-o mai mare măsură substanțe care nu sunt considerate PPP și care, dacă sunt utilizate pentru protecția plantelor, ar intra sub incidența aceluiași regulament; constată că aceste substanțe prezintă alternative interesante legate de metodele integrate de producție și de anumite produse de biocontrol;

25.  subliniază că PPP pentru utilizări minore ar trebui să beneficieze de un sprijin și o atenție deosebite, având în vedere că, în prezent, există puține stimulente economice pentru ca întreprinderile să dezvolte astfel de produse; salută înființarea Mecanismului de coordonare a utilizărilor minore ca forum pentru îmbunătățirea coordonării între statele membre, organizațiile de producători și industrie în dezvoltarea de soluții pentru utilizări minore;

26.  subliniază faptul că multe PPP autorizate nu au fost evaluate conform standardelor UE de peste 15 ani, ca urmare a întârzierilor în derularea procedurilor de autorizare;

27.  subliniază importanța creării unui cadru de reglementare favorabil inovării, care va permite înlocuirea chimiei mai vechi cu produse noi și mai bune pentru protecția culturilor; subliniază importanța disponibilității unui spectru larg de PPP cu diferite moduri de acțiune, pentru a se evita dezvoltarea rezistențelor și pentru a se menține eficacitatea aplicării produselor de protecție a culturilor;

28.  este preocupat de faptul că armonizarea orientărilor nu este consolidată încă;

29.  subliniază că absența sau caracterul incomplet al orientărilor sunt deficiențe grave care au consecințe negative pentru punerea în aplicare a regulamentului și, prin urmare, pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia;

30.  subliniază faptul că documentele de orientare disponibile nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic, fapt ce creează incertitudine în materie de reglementare pentru solicitanți și pune sub semnul întrebării rezultatele evaluărilor efectuate în cadrul procedurilor de aprobare;

31.  salută conceptul de sistem zonal și obiectivul acestuia de a facilita autorizarea eficientă a produselor fitosanitare; consideră că procedura de recunoaștere reciprocă este esențială pentru partajarea volumului de muncă și pentru a încuraja respectarea termenelor; regretă problemele de punere în aplicare asociate principiului recunoașterii reciproce; solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre să îmbunătățească funcționarea sistemului zonal; subliniază că punerea integrală în aplicare a legislației existente ar trebui să aibă scopul de a evita duplicarea muncii și de a pune la dispoziția fermierilor substanțe noi fără întârzieri inutile;

32.  subliniază necesitatea schimbului de cunoștințe și a dobândirii de competențe în ceea ce privește alternativele la pesticidele chimice și gestionarea integrată a dăunătorilor, inclusiv identificarea unei rotații optime a culturilor în funcție de piața agricultorilor și de condițiile climatice; constată, în plus, că acest lucru a fost deja prevăzut în regulamentul orizontal al PAC, în special în serviciile de consultanță agricolă finanțate în cadrul dezvoltării rurale;

33.  își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul redus de substanțe noi care au fost aprobate; subliniază importanța unui set de instrumente adecvat de PPP pentru agricultori pentru a asigura aprovizionarea cu alimente a UE;

34.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în dezbaterile recente, actualul sistem al Uniunii Europene de evaluare a PPP, bazat pe cunoaștere științifică, a fost din ce în ce mai pus la îndoială; subliniază importanța menținerii și consolidării în continuare a unui sistem robust din punct de vedere științific, obiectiv, bazat pe dovezi în urma unei revizuiri inter pares, care derivă dintr-o abordare deschisă, independentă și multidisciplinară din punct de vedere științific, în autorizarea substanțelor active, în conformitate cu analiza UE a riscurilor și cu principiul precauției, astfel cum este stabilit în legislația generală în domeniul alimentar; insistă asupra faptului că procedura de reautorizare a substanțelor active trebuie să țină cont de utilizarea practică a PPP, precum și de progresele științifice și tehnologice în acest domeniu; subliniază că nerespectarea termenelor prevăzute și funcționarea necorespunzătoare a întregului sistem ar putea fi cauzate de complexitatea sistemului actual de evaluare și autorizare; subliniază, prin urmare, necesitatea revizuirii și simplificării sistemului;

35.  subliniază dezechilibrul numărului de cereri între unele state membre din aceeași zonă care sunt de dimensiuni similare și au condiții agricole similare;

36.  consideră că produsele importate din afara UE care au fost cultivate utilizând PPP ar trebui să facă obiectul acelorași criterii stricte precum produsele produse în UE; este preocupat de faptul că PPP care nu sunt înregistrate în UE pot fi utilizate în producția de produse importate;

Recomandări

37.  invită Comisia și statele membre să asigure punerea eficace în aplicare a regulamentului în ceea ce privește rolul lor specific în procesul de aprobare și procedurile de autorizare;

38.  invită statele membre să rezolve problema gravă și cronică a lipsei de personal din cadrul autorităților naționale competente, care conduce la întârzieri în etapa de identificare a pericolelor și de evaluare inițială a riscurilor de către statele membre;

39.  solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că prelungirea procedurală a perioadei de aprobare pe durata procedurii, în conformitate cu articolul 17 din regulament, nu va fi utilizată pentru substanțe active mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere, deci substanțe din categoriile 1A sau 1B, sau pentru substanțe active cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin și care afectează oamenii sau animalele, așa cum este în prezent cazul substanțelor precum flumioxazin, tiacloprid, clorotoluron și dimoxistrobin(12);

40.  utilizarea substanțelor active mutagene, cancerigene sau toxice pentru reproducere, deci a substanțelor din categoriile 1A sau 1B, sau a substanțelor active cu proprietăți care perturbă sistemul endocrin și care afectează oamenii sau animalele cărora li s-a acordat deja una sau mai multe prelungiri procedurale ale perioadei de aprobare, în conformitate cu articolul 17, trebuie interzisă imediat;

41.  invită Comisia și statele membre să recunoască faptul că protecția sănătății oamenilor și a animalelor, precum și protecția mediului sunt obiective esențiale ale legislației, îmbunătățind, în același timp, producția agricolă și protejând competitivitatea sectorului agricol;

42.  solicită industriei să furnizeze statelor membre raportoare și agențiilor UE toate datele și studiile științifice într-un format uniform lizibil, electronic și care poate fi prelucrat automat; invită Comisia să elaboreze un model armonizat pentru introducerea datelor pentru a facilita un schimb mai simplu de date între statele membre în toate etapele procesului; recunoaște că aceste date trebuie tratate în cadrul definit de legislația UE privind protecția datelor și a proprietății intelectuale;

43.  invită statele membre să aplice cu strictețe articolul 9 din Regulamentul privind admisibilitatea cererilor și să accepte doar cererile complete de evaluare a substanței active;

44.  invită Comisia și statele membre să asigure aplicarea integrală și uniformă a criteriilor de excludere bazate pe riscuri, conform orientărilor armonizate existente, și să se asigure că substanțele sunt evaluate din punctul de vedere al riscurilor doar dacă există dovezi că acestea nu prezintă proprietăți periculoase (de excludere), astfel cum se prevede în regulament;

45.  invită Comisia să pună în aplicare în cele din urmă dispozițiile privind coformulanții, agenții fitoprotectori și agenții sinergici, să elaboreze o listă a coformulanților inacceptabili și norme care să asigure faptul că substanțele fitoprotectoare și sinergice sunt testate la nivelul UE și să garanteze că numai substanțele chimice care respectă criteriile de aprobare ale UE pot fi comercializate;

46.  salută interpretarea de către Comisie a principiului precauției, exprimată în evaluarea REFIT a legislației generale în domeniul alimentar(13), potrivit căreia aceasta nu reprezintă o alternativă la o abordare de gestionare a riscurilor, ci, mai degrabă, o formă specială de gestionare a riscurilor; reamintește că această viziune este sprijinită și de hotărâri judecătorești ale UE(14);

47.  invită Comisia și statele membre ca, atunci când acționează în calitate de gestionari de risc în procedurile de aprobare și autorizare, să aplice în mod corespunzător principiul precauției și să acorde o atenție deosebită protecției grupurilor vulnerabile, așa cum sunt definite la articolul 3 alineatul (14) din regulament;

48.  invită Comisia, agențiile și autoritățile competente să analizeze și să îmbunătățească comunicarea privind procedurile de evaluare a riscurilor și deciziile de gestionare a riscurilor, pentru a îmbunătăți încrederea publicului în sistemul de autorizare;

49.  invită statele membre să pună în aplicare mai eficient procedurile de autorizare la nivel național, pentru a limita derogările și extinderile acordate în temeiul articolului 53 din regulament la situațiile de urgență reale; invită Comisia să își exercite pe deplin drepturile de control în conformitate cu articolul 53 alineatele (2) și (3); solicită, de asemenea, statelor membre să respecte pe deplin obligația de a informa alte state membre și Comisia, prevăzută la articolul 53 alineatul (1), în special în ceea ce privește măsurile luate pentru a garanta siguranța utilizatorilor, a grupurilor vulnerabile și a consumatorilor;

50.  invită Comisia să finalizeze metodele pentru a determina când anumite derogări ar trebui să fie aplicate, în special în ceea ce privește „expunerea neglijabilă” sau „pericolele grave pentru sănătatea plantelor”, fără a modifica litera sau spiritul legii; avertizează Comisia că orice reinterpretare a termenului „expunere neglijabilă” în „risc neglijabil” ar fi împotriva literei și a spiritului legii;

51.  solicită mai multe investiții din partea Comisiei și a statelor membre pentru a stimula inițiativele de cercetare privind substanțele active, inclusiv substanțele biologice cu risc redus, și PPP-urile în cadrul programului Orizont Europa și în cadrul financiar multianual 2021-2027; subliniază importanța unui cadru de reglementare privind PPP la nivelul UE, care protejează mediul și sănătatea umană și stimulează totodată cercetarea și inovarea în vederea dezvoltării de PPP eficiente și sigure, asigurând în același timp practici agricole și o gestionare integrată a dăunătorilor sustenabile; subliniază că, pentru a proteja sănătatea plantelor, este necesară o gamă largă de instrumente sigure și eficiente; subliniază potențialul pe care îl pot avea tehnicile agriculturii de precizie și inovațiile tehnologice pentru a ajuta fermierii europeni să-și optimizeze în mod mai țintit și mai sustenabil lupta împotriva dăunătorilor;

52.  invită Comisia să limiteze cu strictețe utilizarea procedurii privind datele de confirmare la scopul prevăzut la articolul 6 litera (f) din regulament, și anume la cazurile în care se stabilesc noi cerințe în cursul procesului de evaluare sau ca urmare a cunoștințelor științifice și tehnice noi; subliniază că dosarele complete sunt importante pentru aprobările de substanțe active; regretă că procedura de derogare prin date de confirmare a condus la rămânerea pe piață pentru o perioadă extinsă de timp a anumitor PPP-uri care, altfel, ar fi fost altfel interzise;

53.  invită Comisia și statele membre să crească nivelul general de transparență a procedurilor, inclusiv prin furnizarea de procese-verbale detaliate ale discuțiilor din cadrul comitologiei, cuprinzând pozițiile adoptate de părți, în special explicând și justificând deciziile Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (Comitetul PAFF);

54.  invită Comisia și statele membre să asigure o mai bună coerență a regulamentului și a punerii sale în aplicare cu legislația și politicile UE conexe, în special cu Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, și să ofere stimulente, inclusiv punerea la dispoziție a unor resurse suficiente, care să promoveze și să stimuleze pe termen scurt dezvoltarea și utilizarea de alternative sigure și netoxice la produsele fitosanitare; constată că cadrul de reglementare nu ține seama de impactul inevitabil asupra speciilor nevizate, în special asupra albinelor și a altor polenizatori, precum și asupra altor insecte benefice pentru agricultură datorită rolului lor de prădători ai dăunătorilor; remarcă studiul științific recent care evidențiază „Armaghedonul insectelor“, conform căruia 75 % dintre insectele înaripate au dispărut la nivel regional în Germania, chiar și în rezervațiile naturale în care nu au fost folosite pesticide pentru agricultură; invită Comisia și statele membre să asigure coerența PAC cu legislația privind PPP, în special prin menținerea obligațiilor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și al Directivei 2009/128/CE privind lista cerințelor statutare de gestionare (SMR 12 și SMR 13), astfel cum a fost propusă de Comisie în propunerea de Regulament privind planurile strategice ale PAC(15);

55.  invită statele membre să asigure aplicarea eficientă a regulamentului, în special în ceea ce privește controlul PPP comercializate în UE și indiferent dacă au fost produse în UE sau importate din țări terțe;

o
o   o

56.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 309, 24.11.2009, p. 1.
(2) JO L 70, 16.3.2005, p. 1.
(3) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.
(4) JO L 309, 24.11.2009, p. 71.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2017)0042.
(6) https://www.ombudsman.europa.eu/ro/decision/ro/64069
(7) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/615668/EPRS_STU(2018)615668_EN.pdf
(8) COM(2018)0179.
(9) ANSES — Agence nationale de sécurité sanitaire de l’alimentation, de l’environnement et du travail (Agenția Națională pentru Securitatea Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii), Franța - Concluzii, 2018.
(10) JO L 324, 10.12.2009, p. 1.
(11) Sursa: pe baza informațiilor și concluziilor Evaluării implementării la nivel european, studiu EPRS din aprilie 2018, p. 36 & II-33.
(12) Sursa: https://www.foodwatch.org/fileadmin/foodwatch.nl/Onze_campagnes/Schadelijke_stoffen/Documents/Rapport_foodwatch_Ten_minste_onhoudbaar_tot.pdf
(13) SWD(2018)0038.
(14) De exemplu, Hotărârea Tribunalului din 9 septembrie 2011, Franța/Comisia, T-257/07, ECLI:EU:T:2011:444.
(15) Propunerea de Regulament privind planurile strategice PAC – COM(2018)0392.

Ultima actualizare: 10 iulie 2019Notă juridică