Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/0251(CNS)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0280/2018

Texte depuse :

A8-0280/2018

Dezbateri :

PV 02/10/2018 - 16
CRE 02/10/2018 - 16

Voturi :

PV 03/10/2018 - 9.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0366

Texte adoptate
PDF 206kWORD 65k
Miercuri, 3 octombrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată *
P8_TA(2018)0366A8-0280/2018

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 3 octombrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește armonizarea și simplificarea anumitor norme din sistemul taxei pe valoarea adăugată și introducerea sistemului definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre (COM(2017)0569 – C8-0363/2017 – 2017/0251(CNS))

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2017)0569),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0363/2017),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0280/2018),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  În 1967, când Consiliul a adoptat sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) prin Directivele 67/227/CEE42 și 67/228/CEE43 ale Consiliului, s-a luat angajamentul de a stabili un sistem definitiv de TVA care să funcționeze în cadrul Comunității Europene în același mod ca în interiorul unui singur stat membru. Deoarece condițiile politice și tehnice nu erau propice unui astfel de sistem, atunci când frontierele fiscale dintre statele membre au fost eliminate, până la sfârșitul anului 1992, a fost adoptat un regim de TVA tranzitoriu. Directiva 2006/112/CE a Consiliului44, care este în vigoare în prezent, prevede că aceste norme tranzitorii trebuie să fie înlocuite cu un regim definitiv.
(1)  În 1967, când Consiliul a adoptat sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) prin Directivele 67/227/CEE42 și 67/228/CEE43 ale Consiliului, s-a luat angajamentul de a stabili un sistem definitiv de TVA care să funcționeze în cadrul Comunității Europene în același mod ca în interiorul unui singur stat membru. Deoarece condițiile politice și tehnice nu erau propice unui astfel de sistem, atunci când frontierele fiscale dintre statele membre au fost eliminate, până la sfârșitul anului 1992, a fost adoptat un regim de TVA tranzitoriu. Directiva 2006/112/CE a Consiliului44, care este în vigoare în prezent, prevede că aceste norme tranzitorii trebuie să fie înlocuite cu un regim definitiv. Cu toate acestea, normele respective au fost în vigoare mai multe zeci de ani, fapt care a condus la un sistem de TVA tranzitoriu complex, predispus la frauda transfrontalieră în domeniul TVA în interiorul Uniunii. Aceste norme tranzitorii au numeroase deficiențe, care conduc la un sistem de TVA care nu este nici pe deplin eficient, nici compatibil cu cerințele unei adevărate piețe unice.
_________________
_________________
42 Prima Directivă 67/227/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri (JO 71, 14.4.1967, p. 1301).
42 Prima Directivă 67/227/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri (JO 71, 14.4.1967, p. 1301).
43 A doua Directivă 67/228/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — structura și normele de aplicare ale sistemului comun de taxă pe valoarea adăugată (JO 71, 14.4.1967, p. 1303).
43 A doua Directivă 67/228/CEE a Consiliului din 11 aprilie 1967 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri — structura și normele de aplicare ale sistemului comun de taxă pe valoarea adăugată (JO 71, 14.4.1967, p. 1303).
44 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).
44 Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (JO L 347, 11.12.2006, p. 1).
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  În Comunicarea sa din 28 octombrie 2015, intitulată „Ameliorarea pieței unice: mai multe oportunități pentru cetățeni și pentru întreprinderi”, Comisia a identificat complexitatea normelor actuale privind TVA ca fiind unul dintre principalele obstacole în calea finalizării pieței unice. În același timp, a crescut deficitul de încasare a TVA, definit ca diferența dintre valoarea veniturilor din TVA colectate efectiv și valoarea teoretică a veniturilor care se preconizează a fi colectate, ajungând în 2015 la 151,5 miliarde EUR în UE-28. Acest lucru demonstrează că este necesar să se reformeze urgent și din temelii sistemul de TVA în direcția unui regim definitiv de TVA, pentru a facilita și simplifica comerțul transfrontalier din interiorul Uniunii și pentru a face ca sistemul să devină invulnerabil la fraude.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 1 b (nou)
(1b)   Crearea unui spațiu unic pentru TVA în UE este esențială pentru reducerea costurilor de conformitate pentru întreprinderi, reducerea riscurilor de fraudă transfrontalieră în domeniul TVA și simplificarea procedurilor legate de TVA. Sistemul definitiv de TVA va consolida piața unică și va crea condiții de afaceri mai bune pentru comerțul transfrontalier. Acesta ar trebui să includă modificările necesare determinate de evoluțiile tehnologice și digitalizare, modificările aduse modelelor de afaceri și globalizarea economiei.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  În Planul său de acțiune privind TVA45, Comisia și-a anunțat intenția de a prezenta o propunere de stabilire a principiilor unui sistem definitiv de TVA pentru comerțul transfrontalier între întreprinderi (B2B) între statele membre, care urma să fie bazat pe impozitarea livrărilor transfrontaliere de bunuri în statul membru de destinație.
(2)  Sistemul actual de TVA introdus de UE în 1993 este similar sistemului vamal european. Cu toate acestea, lipsesc controalele echivalente, fapt care face ca acesta să fie o țintă pentru frauda transfrontalieră. Sistemul de TVA actual ar trebui modificat în mod fundamental, astfel încât livrarea de bunuri dintr-un stat membru în altul să fie impozitată ca și cum bunurile ar fi fost furnizate și achiziționate într-un singur stat membru. În Planul său de acțiune privind TVA45, Comisia și-a anunțat intenția de a prezenta o propunere de stabilire a principiilor unui sistem definitiv de TVA pentru comerțul transfrontalier între întreprinderi (B2B) între statele membre, care urma să fie bazat pe impozitarea livrărilor transfrontaliere de bunuri în statul membru de destinație. Modificarea respectivă ar trebui să contribuie la reducerea fraudelor transfrontaliere în domeniul TVA cu 40 de miliarde EUR anual.
_________________
_________________
45 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European referitoare la un plan de acțiune privind TVA - Către un spațiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei [COM(2016)0148 din 7.4.2016].
45 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European referitoare la un plan de acțiune privind TVA - Către un spațiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei [COM(2016)0148 din 7.4.2016].
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Aceasta ar necesita înlocuirea sistemului actual, care constă într-o livrare scutită în statul membru de plecare a bunurilor și o achiziție intracomunitară de bunuri impozitate în statul membru de destinație, cu un sistem de livrare unică impozitată în statul membru de destinație și în conformitate cu cotele de TVA ale acestui stat membru. Ca regulă, TVA va fi percepută de furnizor, care va putea să verifice online cota de TVA aplicabilă a oricărui stat membru, prin intermediul unui portal web. Cu toate acestea, în cazul în care persoana care achiziționează bunurile este o persoană impozabilă atestată (un contribuabil de încredere recunoscut ca atare de statele membre), s-ar aplica mecanismul de taxare inversă, iar persoana impozabilă atestată ar fi obligată la plata TVA pentru livrarea în interiorul Uniunii. Sistemul definitiv de TVA se va baza, de asemenea, pe conceptul de sistem de înregistrare unic („ghișeu unic”) pentru întreprinderi, care să permită plata și deducerea TVA datorate.
(3)  Aceasta ar necesita înlocuirea sistemului actual, care constă într-o livrare scutită în statul membru de plecare a bunurilor și o achiziție intracomunitară de bunuri impozitate în statul membru de destinație, cu un sistem de livrare unică impozitată în statul membru de destinație și în conformitate cu cotele de TVA ale acestui stat membru. Ca regulă, TVA va fi percepută de furnizor, care va putea să verifice online cota de TVA aplicabilă a oricărui stat membru, prin intermediul unui portal web. Sistemul definitiv de TVA se va baza, de asemenea, pe conceptul de sistem de înregistrare unic („ghișeu unic”) pentru întreprinderi, care să permită plata și deducerea TVA datorate. Ghișeul unic este nucleul noului sistem bazat pe impozitarea la destinație fără de care complexitatea sistemului de TVA și sarcina administrativă ar crește semnificativ. Prin urmare, extinderea minighișeului unic (MOSS) pentru a acoperi toate serviciile și vânzările de bunuri B2B ar trebui să aibă loc în cadrul îmbunătățirilor aduse sistemului actual.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  Pentru a garanta interoperabilitatea, ușurința utilizării și viitoarea invulnerabilitate la fraude, ar trebui ca ghișeele unice pentru întreprinderi să lucreze cu un sistem informatic transfrontalier armonizat, bazat pe standarde comune și care să permită extragerea și introducerea în mod automat a datelor, de exemplu, prin utilizarea unor formulare-tip unificate.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Aceste principii ar trebui stabilite în directivă și ar trebui să înlocuiască actualul concept potrivit căruia regimul definitiv urmează să se bazeze pe impozitarea în statul membru de origine.
(4)  Aceste principii ar trebui stabilite în directivă și ar trebui să se înlocuiască actualul concept potrivit căruia regimul definitiv urmează să se bazeze pe impozitarea în statul membru de origine cu un sistem definitiv de TVA. Aceste principii noi le-ar permite statelor membre să lupte mai eficient împotriva fraudei în domeniul TVA, în special a fraudelor intracomunitare cu firme fantomă, estimate la cel puțin 50 de miliarde EUR pe an.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  În concluziile sale din 8 noiembrie 201646, Consiliul invita Comisia să aducă anumite îmbunătățiri normelor Uniunii în materie de TVA pentru operațiunile transfrontaliere, în ceea ce privește rolul codului de înregistrare în scopuri de TVA în contextul scutirii pentru livrările intracomunitare, regimul de stoc la dispoziția clientului, operațiunile în lanț și dovada transportului în scopul scutirii pentru operațiunile intracomunitare.
(5)  În concluziile sale din 8 noiembrie 201646, Consiliul invita Comisia să aducă anumite îmbunătățiri normelor Uniunii în materie de TVA pentru operațiunile transfrontaliere, în ceea ce privește patru domenii: rolul codului de înregistrare în scopuri de TVA în contextul scutirii pentru livrările intracomunitare, regimul de stoc la dispoziția clientului, operațiunile în lanț și dovada transportului în scopul scutirii pentru operațiunile intracomunitare.
_________________
_________________
46 Concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind îmbunătățirea normelor actuale ale UE privind TVA pentru tranzacțiile transfrontaliere (nr. 14257/16 FISC 190 ECOFIN 1023 din 9 noiembrie 2016).
46 Concluziile Consiliului din 8 noiembrie 2016 privind îmbunătățirea normelor actuale ale UE privind TVA pentru tranzacțiile transfrontaliere (nr. 14257/16 FISC 190 ECOFIN 1023 din 9 noiembrie 2016).
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Dată fiind această solicitare și faptul că va dura câțiva ani până când sistemul definitiv de TVA pentru comerțul în interiorul Uniunii va fi implementat, aceste măsuri specifice, destinate să armonizeze și să simplifice anumite regimuri pentru întreprinderi, sunt oportune.
(6)  Dată fiind această solicitare și faptul că sistemul definitiv de TVA pentru comerțul în interiorul Uniunii nu a fost încă implementat corespunzător, aceste măsuri specifice, destinate să armonizeze și să simplifice anumite regimuri pentru întreprinderi, sunt oportune numai într-o etapă de tranziție.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Crearea statutului de persoană impozabilă atestată este necesară pentru aplicarea eficientă a îmbunătățirilor aduse normelor Uniunii în materie de TVA pentru operațiunile transfrontaliere, precum și pentru tranziția treptată către sistemul definitiv pentru comerțul în interiorul Uniunii.
(7)  Crearea statutului de persoană impozabilă atestată este necesară pentru aplicarea eficientă a îmbunătățirilor aduse normelor Uniunii în materie de TVA pentru operațiunile transfrontaliere, precum și pentru tranziția treptată către sistemul definitiv pentru comerțul în interiorul Uniunii. Cu toate acestea, trebuie aplicate criterii stricte, într-un mod armonizat de către toate statele membre, pentru a identifica întreprinderile care pot beneficia de statutul de persoană impozabilă atestată și ar trebui să se stabilească, de asemenea, norme și dispoziții comune care vor conduce la aplicarea anumitor amenzi și sancțiuni pentru persoanele care nu le respectă.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  În cadrul sistemului actual nu se face nicio distincție între persoanele impozabile de încredere și cele de mai puțină încredere în ceea ce privește normele în materie de TVA care trebuie aplicate. Acordarea statutului de persoană impozabilă atestată pe baza anumitor criterii obiective ar trebui să permită identificarea acestor persoane impozabile de încredere. Acest statut le-ar permite să beneficieze de aplicarea anumitor norme vulnerabile la fraude care nu sunt aplicabile altor persoane impozabile.
(8)  În cadrul sistemului actual nu se face nicio distincție între persoanele impozabile de încredere și cele de mai puțină încredere în ceea ce privește normele în materie de TVA care trebuie aplicate. Acordarea statutului de persoană impozabilă atestată pe baza anumitor criterii obiective, care urmează a fi aplicate în mod armonizat de către statele membre, ar trebui să permită identificarea acestor persoane impozabile de încredere și a persoanelor care nu respectă pe deplin aceste criterii. Acest statut le-ar permite să beneficieze de aplicarea anumitor norme simplificate și a căror aplicare nu prezintă dificultăți, care nu sunt aplicabile altor persoane impozabile.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Accesul la statutul de persoană impozabilă atestată ar trebui să fie bazat pe criterii armonizate la nivelul Uniunii și, prin urmare, atestarea acordată de un stat membru ar trebui să fie valabilă în întreaga Uniune.
(9)  Accesul la statutul de persoană impozabilă atestată ar trebui să fie bazat pe criterii clar definite și să fie deschis întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor. Aceste criterii ar trebui să fie armonizate la nivelul Uniunii și, prin urmare, atestarea acordată de un stat membru ar trebui să fie valabilă în întreaga Uniune. Comisia ar trebui, prin urmare, să prezinte acte de punere în aplicare și orientări cuprinzătoare și ușor de utilizat, facilitând armonizarea și cooperarea administrativă dintre autorități și garantând interoperabilitatea la nivelul statelor membre și ar trebui să verifice, în același timp, aplicarea corespunzătoare de către statele membre a acestor criterii armonizate la nivelul Uniunii. Orientările menționate ar trebui să fie aliniate îndeaproape la criteriile operatorului economic autorizat prevăzute de Codul vamal al Uniunii, pentru a reduce sarcina administrativă și a asigura punerea în aplicare uniformă și conformitatea la nivelul statelor membre.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Acordând o atenție deosebită costurilor mai ridicate de conformitate pentru IMM-uri, Comisia ar trebui să prezinte proceduri administrative simplificate pe baza cărora IMM-urile să obțină statutul de persoană impozabilă atestată.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 9 b (nou)
(9b)   Informațiile din care reiese dacă un operator economic este o persoană impozabilă atestată ar trebui să fie accesibile prin intermediul sistemului VIES.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Anumite persoane impozabile care fac obiectul unui anumit regim ce le exclude de la aplicarea normelor generale în materie de TVA sau care desfășoară doar ocazional activități economice nu ar trebui să primească statutul de persoană impozabilă atestată în ceea ce privește regimul special respectiv sau activitățile ocazionale respective. În caz contrar, aplicarea fără probleme a modificărilor propuse ar putea fi perturbată.
(10)  Anumite persoane impozabile care fac obiectul unui anumit regim ce le exclude de la aplicarea normelor generale în materie de TVA nu ar trebui să primească statutul de persoană impozabilă atestată în ceea ce privește regimul special respectiv sau activitățile ocazionale respective. În caz contrar, aplicarea fără probleme a modificărilor propuse ar putea fi perturbată. În plus, ar trebui acordată o atenție deosebită asigurării faptului că IMM-urile nu se confruntă cu un dezavantaj concurențial în raport cu întreprinderile mari în ceea ce privește obținerea statutului de persoane impozabile atestate.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Proiectul-pilot al Uniunii privind deciziile anticipate cu aplicare transfrontalieră în materie de TVA ar trebui să constituie temelia unui instrument pe deplin dezvoltat al Uniunii cu ajutorul căruia s-ar putea preîntâmpina conflictul între normele în materie de TVA aplicabile în cazul litigiilor fiscale și ar soluționa litigiile transfrontaliere intra-UE în materie de TVA. În cazul litigiilor fiscale interne în materie de TVA dintre un contribuabil și autoritatea fiscală națională se vor aplica în continuare mecanismele naționale.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 13 b (nou)
(13b)  Prezenta directivă stabilește măsuri provizorii înainte de adoptarea de către statele membre a unui sistem definitiv de impozitare a comerțului dintre statele membre și ar trebui să fie însoțită de acte de punere în aplicare și de orientări corespunzătoare. Prezenta directivă, actele de punere în aplicare și orientările ar trebui să intre în vigoare concomitent.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 13 c (nou)
(13c)  Ar trebui să se înființeze un mecanism de asigurare a unui sistem de informare transparent și direct care să notifice automat contribuabililor actualizările și modificările cotelor de TVA ale statelor membre. Un astfel de mecanism ar trebui să se bazeze pe standarde și pe formulare de raportare armonizate, asigurându-se o raportare și o extragere de date uniforme în toate statele membre. Statele membre ar trebui să aibă obligația de a se asigura că toate informațiile privind cotele lor de TVA naționale sunt corecte și actualizate. De asemenea, statele membre ar trebui să se asigure că orice modificare a cotelor de TVA naționale este notificată prin intermediul acestui sistem într-un termen rezonabil de la adoptarea sa și, în orice caz, înainte ca modificarea să devină aplicabilă.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 15 a (nou)
(15a)   Având în vedere interesul general al cetățenilor și interesele financiare ale Uniunii, avertizorii ar trebui să beneficieze de o protecție juridică eficientă, pentru a se depista și pentru a se preveni orice formă de fraudă.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 1 – paragraful 1
Orice persoană impozabilă care are un sediu de activitate economică sau un sediu fix în Comunitate sau, în absența unui sediu de activitate economică și a unui sediu fix, își are adresa permanentă sau reședința obișnuită în Comunitate și care, în cursul activității sale economice, efectuează sau intenționează să efectueze oricare dintre operațiunile menționate la articolele 17a, 20 și 21 sau operațiuni în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 138 poate solicita autorităților fiscale statutul de persoană impozabilă atestată.
Orice persoană impozabilă care are un sediu de activitate economică sau un sediu fix în Comunitate și care, în cursul activității sale economice, efectuează sau intenționează să efectueze oricare dintre operațiunile menționate la articolele 17a, 20 și 21 sau operațiuni în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 138 și 138a poate solicita autorităților fiscale statutul de persoană impozabilă atestată.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 1 – paragraful 3
În cazul în care solicitantul este o persoană impozabilă căreia i-a fost acordat statutul de operator economic autorizat în scopuri vamale, se consideră că criteriile de la alineatul (2) au fost îndeplinite.
În cazul în care solicitantul este o persoană impozabilă căreia i-a fost acordat statutul de operator economic autorizat numai în scopuri vamale, se consideră că criteriile de la alineatul (2) au fost îndeplinite.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 2 – litera a
(a)  absența unei încălcări grave sau a unor încălcări repetate ale normelor fiscale și ale legislației vamale, precum și absența unui cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea economică a solicitantului;
(a)  absența unei încălcări grave sau a unor încălcări repetate ale normelor fiscale și ale legislației vamale în ultimii trei ani de activitate economică, absența oricărei rectificări fiscale majore impuse de către administrațiile fiscale sau absența unui cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea economică a solicitantului, indiferent dacă activitatea s-a desfășurat în Uniune sau în altă parte;
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 2 – litera aa (nouă)
(aa)  absența unui cazier conținând infracțiuni grave legate de activitatea economică a solicitantului, cum ar fi, dar fără a se limita la:
(i)  spălarea de bani;
(ii)  evaziunea fiscală și frauda fiscală;
(iii)  utilizarea abuzivă a fondurilor și a programelor Uniunii;
(iv)  bancrută sau insolvență frauduloasă;
(v)  fraudă în domeniul asigurărilor sau alt tip de fraudă financiară;
(vi)  dare de mită și/sau corupție;
(vii)  criminalitatea cibernetică;
(viii)  participare la un grup infracțional organizat;
(ix)  încălcări ale legislației în domeniul concurenței;
(x)  implicarea directă sau indirectă în activități teroriste;
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 2 – litera b
(b)  demonstrarea de către solicitant a unui nivel ridicat de control asupra operațiunilor sale și asupra fluxului de bunuri, fie printr-un sistem de gestionare a evidențelor comerciale și, acolo unde este cazul, a evidențelor de transport care să permită efectuarea controalelor fiscale adecvate, fie prin intermediul unei piste de audit intern certificate sau de încredere;
(b)  demonstrarea de către solicitant a unui nivel ridicat de control asupra operațiunilor sale și asupra fluxului de bunuri, fie printr-un sistem de gestionare a evidențelor comerciale și, acolo unde este cazul, a evidențelor de transport care să permită efectuarea controalelor fiscale adecvate, fie prin intermediul unei piste de audit intern certificate sau de încredere, în conformitate cu actele de punere în aplicare și orientările care urmează să fie adoptate de Comisie;
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 2 – litera c
(c)  probarea solvabilității financiare a solicitantului, care se consideră că a fost dovedită fie dacă solicitantul are o situație financiară bună care îi permite să își îndeplinească angajamentele, ținând seama în mod corespunzător de caracteristicile tipului de activitate comercială în cauză, fie prin prezentarea de garanții furnizate de un asigurător, de alte instituții financiare sau de alte părți terțe fiabile din punct de vedere economic.
(c)  probarea solvabilității financiare a solicitantului pe parcursul ultimilor trei ani, care se consideră că a fost dovedită fie dacă solicitantul are o situație financiară bună care îi permite să își îndeplinească angajamentele, ținând seama în mod corespunzător de caracteristicile tipului de activitate comercială în cauză, fie prin prezentarea de garanții furnizate de un asigurător, de alte instituții financiare sau de alte părți terțe fiabile din punct de vedere economic. Solicitantul deține un cont bancar la o instituție financiară cu sediul în Uniune.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 2 – paragraful 1a (nou)
În cazul în care în ultimii trei ani solicitantului i s-a refuzat acordarea statutului de operator economic autorizat în scopuri vamale în conformitate cu Codul vamal al Uniunii, acestuia nu i se acordă statutul de persoană impozabilă atestată.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 2a (nou)
2a.   Pentru a asigura o interpretare armonizată în ceea ce privește acordarea statutului de persoană impozabilă atestată, Comisia adoptă, printr-un act de punere în aplicare, orientări suplimentare pentru statele membre cu privire la evaluarea acestor criterii, care sunt valabile în întreaga Uniune. Primul act de punere în aplicare se adoptă în termen de cel mult o lună de la intrarea în vigoare a prezentei directive.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 2b (nou)
2b.   Comisia adoptă actele de punere în aplicare și orientările în strânsă legătură cu actele de punere în aplicare și cu orientările pentru operatorul economic autorizat în scopuri vamale.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 2c (nou)
2c.   Criteriile prevăzute la alineatul (2) sunt aplicate în comun de toate statele membre, pe baza unor norme și proceduri definite în mod clar și precis în actul de punere în aplicare.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 3 – paragraful 1 – litera da (nouă)
(da)   persoanele impozabile care nu au sau nu mai au un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 3 – paragraful 2
Cu toate acestea, persoanele impozabile menționate la literele (a)-(d) pot primi statutul de persoană impozabilă atestată pentru celelalte activități economice pe care le desfășoară.
Cu toate acestea, persoanele impozabile menționate la literele (a)-(d) pot primi statutul de persoană impozabilă atestată pentru celelalte activități economice pe care le desfășoară, cu condiția prealabilă ca rezultatele acestor activități să nu interfereze cu activitățile care au exclus persoanele impozabile de la acordarea statutului de persoană impozabilă atestată încă de la început.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 4 – paragraful 1
O persoană impozabilă care solicită statutul de persoană impozabilă atestată furnizează toate informațiile solicitate de autoritățile fiscale pentru a le permite acestora să ia o decizie.
O persoană impozabilă care solicită statutul de persoană impozabilă atestată furnizează toate informațiile solicitate de autoritățile fiscale pentru a le permite acestora să ia o decizie. Comisia instituie proceduri administrative simplificate pe baza cărora IMM-urile să obțină statutul de persoană impozabilă atestată.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 4 – litera a
(a)  cele din statul membru în care solicitantul și-a stabilit sediul de activitate economică;
(a)  cele din statul membru în care solicitantul și-a stabilit sediul de activitate economică, în conformitate cu definiția prevăzută în Directiva Consiliului (UE) .../... din ... privind o bază fiscală comună a societăților (CCTB)* și în Directiva Consiliului (UE) .../... din ... privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB)**, precum și în Directiva Consiliului (UE) .../... din ... de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale*** și în Directiva Consiliului (UE) .../... din ... privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale****;
_________________
* JO: A se insera în text numărul directivei din documentul 2016/0337(CNS) și în nota de subsol numărul, data, titlul și referința de publicare în JO ale acestei directive.
** JO: A se insera în text numărul directivei din documentul 2016/0336(CNS) și în nota de subsol numărul, data, titlul și referința de publicare în JO ale acestei directive.
*** JO: A se insera în text numărul directivei din documentul 2018/0072(CNS) și în nota de subsol numărul, data, titlul și referința de publicare în JO ale acestei directive.
**** JO: A se insera în text numărul directivei din documentul 2018/0073(CNS) și în nota de subsol numărul, data, titlul și referința de publicare în JO ale acestei directive.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 4 – paragraful 2 – litera c
(c)   cele din statul membru în care solicitantul își are adresa permanentă sau unde își are reședința obișnuită, în cazul în care acesta nu are nici sediu de activitate economică, nici sediu fix.
eliminat
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 4a (nou)
4a.   În cazul în care se acordă statutul de persoană impozabilă atestată, informațiile respective sunt puse la dispoziție prin intermediul sistemului VIES. Modificările aduse statutului respectiv sunt actualizate fără întârziere în sistem.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 5
5.  În cazul în care cererea este refuzată, motivele refuzului sunt comunicate solicitantului de către autoritățile fiscale odată cu decizia. Statele membre se asigură că solicitantul are dreptul de a contesta orice decizie de refuzare a unei cereri.
5.  În cazul în care cererea este refuzată, motivele refuzului sunt comunicate solicitantului de către autoritățile fiscale odată cu decizia. Statele membre se asigură că solicitantul are dreptul de a contesta orice decizie de refuzare a unei cereri. Până la 1 iunie 2020 se instituie o procedură de contestare, armonizată la nivelul Uniunii, prin intermediul unui act de punere în aplicare, iar această procedură prevede obligația statelor membre de a informa celelalte state membre cu privire la decizia de refuz și la motivele care însoțesc această decizie prin intermediul autorităților lor fiscale. Procedura de contestare se inițiază într-un termen rezonabil de la data la care decizia a fost notificată solicitantului, stabilit prin intermediul actului de punere în aplicare, și ia în considerare orice procedură de remediere pusă în aplicare.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 6
6.  Persoana impozabilă care a primit statutul de persoană impozabilă atestată informează autoritățile fiscale, fără întârziere, în legătură cu orice factor care apare după ce a fost luată decizia și care ar putea afecta sau influența deținerea în continuare a statutului respectiv. Statutul fiscal este retras de autoritățile fiscale în cazul în care criteriile stabilite la alineatul (2) nu mai sunt îndeplinite.
6.  Persoana impozabilă care a primit statutul de persoană impozabilă atestată informează autoritățile fiscale, în termen de o lună, în legătură cu orice factor care apare după ce a fost luată decizia și care ar putea afecta sau influența deținerea în continuare a statutului respectiv. Statutul fiscal este retras de autoritățile fiscale în cazul în care criteriile stabilite la alineatul (2) nu mai sunt îndeplinite. Autoritățile fiscale ale statelor membre care au acordat statutul de persoană impozabilă atestată revizuiesc această decizie, cel puțin o dată la doi ani, pentru a se asigura că condițiile sunt încă îndeplinite. În cazul în care persoana impozabilă nu a informat autoritățile fiscale cu privire la orice factor care ar putea afecta statutul de persoană impozabilă atestată, astfel cum se prevede în actul de punere în aplicare, sau a ascuns în mod intenționat astfel de informații, aceasta este supusă unor sancțiuni proporționale, eficiente și cu efect disuasiv, inclusiv pierderea statutului de persoană impozabilă atestată.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 6 a (nou)
6a.  O persoană impozabilă căreia i s-a refuzat acordarea statutului de persoană impozabilă atestată sau care a informat din proprie inițiativă autoritatea fiscală că nu mai îndeplinește criteriile stabilite la alineatul (2) poate să solicite din nou statutul de persoană impozabilă atestată cel devreme la șase luni de la data refuzului sau retragerii respectivului statut, cu condiția ca toate criteriile relevante să fie îndeplinite.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 6 b (nou)
6b.  În cazul în care o persoană impozabilă atestată nu mai are un cod de înregistrare în scopuri de TVA, acesteia i se retrage în mod automat statutul de persoană impozabilă atestată.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2006/112/CE
Articolul 13a – alineatul 7 a (nou)
7a.   Procedurile privind cererile respinse, modificările aduse situației persoanei impozabile, procedurile de contestare și procedurile prin care se solicită din nou acordarea statutului de persoană impozabilă atestată sunt definite într-un act de punere în aplicare și se aplică în comun în toate statele membre.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2006/112/CE
Articolul 138 – alineatul 1 – litera b
(b)  persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă pentru care este efectuată livrarea este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru decât cel în care începe expedierea sau transportul bunurilor;
(b)  persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă pentru care este efectuată livrarea este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat membru decât cel în care începe expedierea sau transportul bunurilor și deține un cod de înregistrare în scopuri de TVA accesibil prin intermediul VIES;
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2006/112/CE
Articolul 138a – alineatul 3 – litera b
(b)  «operator intermediar» înseamnă un furnizor din lanț, altul decât primul furnizor, care expediază sau transportă bunurile fie el însuși, fie prin intermediul unei părți terțe în numele său;
(b)  «operator intermediar» înseamnă un furnizor din lanț, altul decât primul furnizor sau ultimul destinatar/client, care expediază sau transportă bunurile fie el însuși, fie prin intermediul unei părți terțe în numele său;
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5
Directiva 2006/112/CE
Articolul 243 – alineatul 3 – paragraful 2
Fiecare persoană impozabilă atestată căreia îi sunt livrate bunurile în cadrul regimului de stoc la dispoziția clientului menționat la articolul 17a ține un registru al bunurilor respective.
Fiecare persoană impozabilă atestată căreia îi sunt livrate bunurile în cadrul regimului de stoc la dispoziția clientului menționat la articolul 17a ține un registru digitalizat al bunurilor respective la care să aibă acces autoritățile fiscale.
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2006/112/CE
Articolul 262 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA depune o declarație recapitulativă în care menționează:
1.  Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA depune o declarație recapitulativă la autoritatea fiscală competentă în care menționează:
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Directiva 2006/112/CE
Articolul 262 – alineatul 1a (nou)
1a.  Toate autoritățile fiscale implicate au acces la informațiile menționate la alineatul (1) prin VIES.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou)
Directiva 2006/112/CE
Titlul XIV – Capitolul 2a (nou)
(6a)  La titlul XIV se adaugă următorul capitol:
„Capitolul 2a
Mecanismul de soluționare a litigiilor în materie de TVA
Articolul 398a
1.  Până la 1 iunie 2020 se înființează un mecanism de soluționare a litigiilor în materie de TVA pentru a soluționa litigiile dintre statele membre privind plățile transfrontaliere de TVA pretinse/clasificate/bănuite a fi eronate; mecanismul se aplică în cazurile în care procedura amiabilă nu conduce la un rezultat în termen de doi ani.
2.  Mecanismul menționat la alineatul (1) este format din autoritățile competente ale statelor membre.
3.  Mecanismul nu împiedică aplicarea dispozițiilor din legislația națională sau din acordurile internaționale atunci când este necesară prevenirea evaziunii fiscale, a fraudei fiscale sau a abuzurilor.
4.  Mecanismul include, de asemenea, o platformă online de soluționare a litigiilor în materie de TVA, cu scopul de a le permite statelor membre să soluționeze litigiile fără ca mecanismul sau autoritățile competente să intervină în mod direct, prin stabilirea unor abordări clare privind modul de soluționare a litigiilor atunci când apar și a unor proceduri de soluționare a litigiilor.”
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 b (nou)
Directiva 2006/112/CE
Titlul XIV – Capitolul 2b (nou)
(6b)  La titlul XIV se adaugă următorul capitol:
„Capitolul 2b
Mecanismul de notificare automată
Articolul 398b
Până la 1 iunie 2020 se înființează un mecanism de notificare automată. Mecanismul respectiv asigură notificarea automată a actualizărilor și modificărilor cotelor de TVA ale statelor membre către contribuabili. Aceste notificări automate sunt activate înainte ca modificarea să devină aplicabilă și cel târziu în termen de cinci zile de la luarea deciziei.”
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Directiva 2006/112/CE
Articolele 403 și 404
(9)  Articolele 403 și 404 se elimină.
(9)  Articolul 403 se elimină.
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou)
Directiva 2006/112/CE
Articolul 404
(9a)  Articolul 404 se înlocuiește cu următorul text:
„Articolul 404
„Articolul 404
Din patru în patru ani, de la adoptarea prezentei directive, Comisia prezintă, pe baza informațiilor obținute de la statele membre, un raport Parlamentului European și Consiliului privind funcționarea sistemului comun al TVA în statele membre și, în special, privind funcționarea regimului tranzitoriu de impozitare a schimburilor comerciale dintre statele membre. După caz, raportul este însoțit de propuneri privind regimul definitiv.”
Până la ... [un an de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, din trei în trei ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la regimul privind scutirile pentru importurile care provin din țările terțe și la compatibilitatea acestuia cu cadrul european, dar și la cooperarea cu autoritățile competente ale țărilor terțe, în special în ceea ce privește combaterea fraudei. Până la ... [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și, ulterior, din trei în trei ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind practicile naționale în materie de sancțiuni administrative și penale împotriva oricărei persoane juridice sau private care a fost găsită vinovată de fraudă în domeniul TVA. Comisia cooperează cu autoritățile naționale și europene competente pentru a adopta, dacă este cazul, măsuri subsecvente pe baza recomandărilor care vizează asigurarea unui grad minim de armonizare.”
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 b (nou)
Directiva 2006/112/CE
Articolul 404 a (nou)
(9b)   Se inserează următorul articol 404a:
„Articolul 404a
Din trei în trei ani, fiecare stat membru prezintă Comisiei un raport de evaluare privind eficacitatea sistemului de supraveghere a fraudelor în domeniul TVA, iar aceasta îl transmite către OLAF.”
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 2
Statele membre aplică aceste acte începând de la 1 ianuarie 2019.
Statele membre aplică aceste dispozițiiîmpreună cu actele de punere în aplicare și cu orientările începând de la 1 ianuarie 2019.
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Până la ... [data adoptării prezentei directive] și, ulterior, din trei în trei ani, Comisia prezintă, pe baza informațiilor obținute de la statele membre, un raport Parlamentului European și Consiliului privind punerea în aplicare a criteriilor de definire a unei persoane impozabile atestate în statele membre și, în special, privind impactul pe care îl poate avea în lupta împotriva fraudei în materie de TVA. Raportul este însoțit, atunci când este cazul, de o propunere de act legislativ.
Ultima actualizare: 7 octombrie 2019Notă juridică