Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(4) (Regulamentul privind CFM),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2018 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la estimarea veniturilor și a cheltuielilor Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2019(7),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019, adoptat de Comisie la 21 iunie 2018 (COM(2018)0600),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019 adoptată de Consiliu la 4 septembrie 2018 și transmisă Parlamentului European la 13 septembrie 2018 (11737/2018 – C8-0410/2018),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2018 referitoare la mandatul pentru trilogul privind proiectul de buget 2019(8),

–  având în vedere scrisoarea rectificativă nr. 1/2019 (COM(2018)0709) la proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2019,

–  având în vedere articolul 88 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0313/2018),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  subliniază că bugetul pe 2019 în lectura Parlamentului reflectă pe deplin prioritățile politice adoptate de o majoritate covârșitoare în rezoluțiile sale sus-menționate, și anume în Rezoluția din 15 martie 2018 referitoare la orientările generale și în Rezoluția din 5 iulie 2018 referitoare la mandatul pentru trilog; reamintește că în prim-planul acestor priorități se află: creșterea economică durabilă, inovarea, competitivitatea, securitatea, abordarea cauzelor profunde ale fluxurilor de refugiați și de migrație, gestionarea fluxurilor de refugiați și de migrație, lupta împotriva schimbărilor climatice și tranziția către o energie sustenabilă, precum și o atenție deosebită acordată tinerilor;

2.  evidențiază că, înainte de retragerea Regatului Unit din Uniune, Uniunea are nevoie de resursele financiare necesare pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor, pentru a putea să trateze în mod eficace numeroasele priorități menționate mai sus și să facă față provocărilor cu care se confruntă și pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor săi;

3.  pune în lumină faptul că cetățenii Europei se așteaptă ca Uniunea să nu precupețească niciun efort pentru a asigura creștere economică și a impulsiona crearea de locuri de muncă în mod uniform în toate regiunile sale; reamintește că satisfacerea acestor așteptări necesită investiții în cercetare și inovare, digitalizare, educație, infrastructură și întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), precum și pentru stimularea ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor din Europa; nu este de acord cu faptul că, încă o dată, Consiliul propune tăieri de fonduri chiar de la programele menite să facă economia Uniunii mai competitivă și mai inovatoare; atrage atenția că, în plus, aceste programe, de pildă Orizont 2020, au primit un număr mult mai mare de proiecte decât pot finanța, ceea ce constituie o proastă folosire a resurselor și înseamnă că multe proiecte excelente nu beneficiază de fonduri; mai scoate, de asemenea, în evidență faptul că programe precum Erasmus+, Orizont 2020 și programul pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) sunt o dovadă vie a avantajelor conlucrării la nivelul întregii Uniuni și întăresc sentimentul apartenenței la familia europeană; hotărăște, așadar, să prevadă mult mai multe resurse pentru Erasmus+ și să întărească programele care contribuie la creștere economică și crearea de locuri de muncă, inclusiv Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și COSME;

4.  își reafirmă hotărârea de a-și respecta angajamentele asumate în cursul negocierilor privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), și anume de a reduce la minimum impactul reducerilor legate de FEIS asupra programului Orizont 2020 și a MIE în cadrul procedurii bugetare anuale; propune, prin urmare, să se compenseze aceste reduceri prin restabilirea profilului anual inițial al celor două programe, pentru a le permite să își îndeplinească integral obiectivele convenite în cursul procesului de adoptare a legislației relevante;

5.  evidențiază că șomajul în rândul tinerilor în unele state membre rămâne inacceptabil de ridicat și că situația tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și a șomerilor pe termen lung este deosebit de îngrijorătoare; atrage atenția că tinerii reprezintă grupul cel mai expus riscului de sărăcie și excluziune socială și economică; decide, prin urmare, să aloce mai multe resurse pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), peste nivelul propus de Comisie; insistă că o astfel de majorare a resurselor nu ar trebui în niciun caz percepută ca o simplă alocare anticipată a creditelor pentru YEI în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM; și solicită statelor membre să crească nivelul de absorbție a fondurilor și să creeze locuri de muncă de mai bună calitate pentru tineri;

6.  reamintește necesitatea combaterii în mod ferm a sărăciei;

7.  reamintește că politica de coeziune joacă un rol principal în dezvoltarea și creșterea economică a Uniunii, precum și în convergența dintre statele membre și regiuni; reliefează angajamentul Parlamentului de a asigura credite adecvate pentru acele programe care reprezintă o politică fundamentală a Uniunii;

8.  subliniază că fondurile care intră sub incidența politicii de coeziune nu ar trebui să sprijine în mod direct sau indirect relocarea, astfel cum este definită la articolul 2 alineatul (61a) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei; îndeamnă autoritățile de management din statele membre să se asigure că nu sunt acordate contribuții din fond beneficiarilor care au procedat la o relocare în cei cinci ani care preced depunerea cererii de contribuție; și să se asigure că contribuțiile sunt rambursate integral de beneficiarii care efectuează o relocare în termen de cinci ani de la primirea contribuției;

9.  regretă că după previziunile actuale, doar 19,3 % din bugetul Uniunii pentru 2014 – 2020 ar urma să fie dedicat măsurilor legate de climă, ratând, astfel, ținta de 20 %, un obiectiv anterior Acordului de la Paris privind schimbările climatice; înțelege că acest lucru se datorează în bună măsură întârzierilor din programele aferente politicii de coeziune și dezvoltării rurale; îndeamnă statele membre, care administrează aceste programe, să accelereze execuția lor punând accentul pe cheltuielile legate de schimbările climatice pentru a compensa alocările mai reduse făcute în primii ani ai CFM; solicită Comisiei să elaboreze un plan de acțiune în cadrul unor programe cu potențial masiv de a contribui la atingerea obiectivului de cheltuieli legate de climă; solicită, de asemenea, un solid exercițiu anual de consolidare pentru a realiza progrese către obiectivul de integrare a dimensiunii climatice, cu garanții concrete și coerente care să asigure că deciziile bugetare țin seama de obiectivele climatice, în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune în cadrul Acordului de la Paris, precum și prezentarea unor rapoarte cuprinzătoare în scopul lansării de inițiative în cazul neîndeplinirii obiectivelor;

10.  subliniază că fondurile din cadrul rubricii 3 au fost în mare parte mobilizate în ultimii ani pentru a răspunde provocărilor generate de criza refugiaților și a migrației și că aceste acțiuni ar trebui să continue și să fie consolidate în măsura necesarului și atât timp cât este nevoie; invită Comisia să monitorizeze în mod activ adecvarea alocărilor din cadrul rubricii 3 și să utilizeze pe deplin toate instrumentele disponibile pentru a răspunde în timp util la orice eveniment neprevăzut care ar putea necesita finanțare suplimentară în domeniul migrației, acordând o atenție specială regiunilor insulare care intră sub incidența articolului 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene; decide să majoreze resursele Fondului pentru azil, migrație și integrare (FAMI), pentru a acoperi în totalitate nevoile Uniunii în domeniul migrației, în special pentru a sprijini statele membre să îmbunătățească condițiile de primire, măsurile și practicile de integrare a solicitanților de azil și a migranților, și pentru a asigura o mai mare solidaritate și partajare a responsabilității între statele membre, precum și strategii de returnare mai echitabile și mai eficace; constată, încă o dată, că plafonul de la rubrica 3 este insuficient pentru a putea asigura fonduri adecvate pentru dimensiunea internă a acestor priorități sau pentru alte programe prioritare, cum ar fi cele din domeniile sănătății, siguranței alimentare, securității, justiției, cetățeniei și culturii; consideră că autoritățile locale care își manifestă dorința de a sprijini programul de relocare al Uniunii ar trebui sprijinite suplimentar prin componenta de gestionare directă a FAMI;

11.  insistă că, date fiind recentele preocupări legate de securitate apărute pe întreg teritoriul Uniunii, finanțarea de la rubrica 3 ar trebui, de asemenea, să acorde o atenție deosebită măsurilor care vor duce la creșterea nivelului de securitate a cetățenilor Uniunii; decide, din acest motiv, să majoreze resursele agențiilor din domeniul justiției și al afacerilor interne, cum ar fi Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (EUROPOL), Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă (eu-LISA), Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust) și noul Parchet European (EPPO), care, din cauza creșterii volumului de muncă și a numărului de sarcini suplimentare, s-au confruntat în ultimii ani cu un deficit de personal și de finanțare;

12.  reiterează faptul că o parte a soluției la provocarea migrației și a refugiaților, precum și la preocupările legate de securitate ale cetățenilor Uniunii rezidă în tratarea cauzelor profunde ale migrației și alocarea unor mijloace financiare suficiente pentru instrumentele de acțiune internă și externă, care vizează aspecte precum sărăcia, lipsa locurilor de muncă, educația și oportunitățile economice, instabilitatea, conflictele și schimbările climatice în vecinătatea europeană și Africa; este de părere că Uniunea ar trebui să utilizeze în mod optim mijloacele financiare de la rubrica 4, care s-au dovedit a fi insuficiente pentru a răspunde în egală măsură tuturor provocărilor externe;

13.  ia act de provocarea reprezentată pentru unele state membre de afluxul mare de migranți și de solicitanți de azil; regretă că, până în prezent, toate eforturile depuse pentru instituirea unui regim de migrație echitabil și uman la nivelul Uniunii au eșuat;

14.  regretă că Parlamentul nu a fost implicat corespunzător în discuțiile privind prelungirea Instrumentului pentru refugiații din Turcia (IRT); își reiterează poziția de principiu conform căreia nu trebuie finanțate inițiative noi în detrimentul proiectelor externe existente ale UE; susține în continuare, reamintind totodată sprijinul său pentru continuarea IRT, că, având în vedere presiunea mare actuală pe resursele de la rubrica 4 pentru a răspunde provocărilor externe, inclusiv migrația, bugetul Uniunii ar trebui să contribuie la finanțarea celei de-a doua tranșe în aceeași proporție ca în cazul primei tranșe, și anume 1 miliard EUR, în timp ce statele membre ar trebui să contribuie cu 2 miliarde EUR la finanțarea sa;

15.  reamintește importanța Turciei ca țară învecinată, inclusiv în ceea ce privește stabilitatea regională, și subliniază că este necesar ca Turcia să respecte dreptul internațional în regiune și să revină pe o cale a reformelor care să garanteze binele cetățenilor săi și respectarea deplină a tuturor drepturilor lor;

16.  anulează toate reducerile propuse de Consiliu la proiectul de buget 2019 (PB 2019) pentru toate rubricile, cu excepții limitate la rubrica 4 și la subrubrica 1b; nu acceptă reducerile propuse în cazul unor programe cu valoare adăugată europeană maximă, de exemplu reducerile aplicate programului Orizont 2020 și MIE, două programe afectate deja de redistribuirile către FEIS, precum și majoritatea reducerilor aplicate politicilor externe; subliniază că logica din spatele tăierilor de fonduri propuse de Consiliu nu este susținută de cifrele reale privind stadiul de execuție al programelor și ignoră faptul că anumite programe au tipuri de implementare diferite;

17.  trage concluzia că, pentru a finanța corespunzător toate nevoile urgente și ținând seama de marjele foarte strânse sau inexistente la anumite rubrici în 2019, vor trebui mobilizate toate mecanismele de flexibilitate disponibile în Regulamentul privind CFM; se așteaptă ca Consiliul să împărtășească această abordare și să se ajungă ușor la un acord în faza de conciliere, ceea ce i-ar permite Uniunii să se ridice la înălțimea momentului și să facă față în mod efectiv provocărilor viitoare, având în vedere că concilierea din acest an va fi ultima înainte de alegerile europene din mai 2019;

18.  stabilește nivelul general al creditelor pentru 2019 la 166 340 415 936 EUR în credite de angajament și 149 349 039 470 EUR în credite de plată, ceea ce reprezintă o creștere de 721 061 034 EUR în credite de angajament față de PB 2019;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

19.  respinge reducerea nejustificată de 794 de milioane EUR propusă de Consiliu la subrubrica 1a, care reprezintă cu puțin peste jumătate din totalul reducerilor aplicate de Consiliu la angajamentele din cadrul rubricilor CFM; observă că astfel de reduceri contravin priorităților politice declarate ale Consiliului; este preocupat de asemenea de faptul că ele ar putea frâna implementarea unor programe care joacă un rol esențial în crearea de locuri de muncă și creșterea economică, cu un posibil impact negativ asupra economiei Uniunii;

20.  face trimitere în această privință la programe precum Orizont 2020 și MIE și programe spațiale emblematice, cum ar fi programul Copernicus, care aduc o valoare adăugată europeană foarte consistentă; regretă reducerile semnificative operate de Consiliu la Cadrul strategic comun pentru cercetare și inovare, cu un impact negativ covârșitor asupra programului Orizont 2020, și regretă, în special, reducerile la linii bugetare relevante precum Consolidarea cercetării în tehnologiile viitoare și emergente și Consolidarea infrastructurii europene de cercetare; constată, de asemenea, că multe dintre aceste programe aduc o contribuție importantă la lupta împotriva schimbărilor climatice și consideră că această contribuție ar trebui amplificată; în consecință, decide să anuleze toate reducerile aplicate de Consiliu și, în plus, să restabilească integral profilul inițial al liniilor bugetare aferente programului Orizont 2020 și MIE, care au fost reduse pentru dotarea Fondului de garantare al FEIS;

21.  reamintește că Erasmus+ rămâne un program foarte apreciat și extrem de popular care promovează mobilitatea în scop educațional și formarea profesională în rândul tinerilor, fapt demonstrat de volumul de cereri primite, care depășește cu mult fondurile disponibile și ajută, de asemenea, la fortificarea sentimentului identității europene și la încurajarea participării tinerilor la democrația europeană; regretă profund că PB 2019 destinat programului Erasmus+ este cu mult sub așteptările Parlamentului, nedepășind nivelul de finanțare programat conform actualului CFM; de aceea, consideră esențial să se aloce fonduri suplimentare pentru componentele educație și formare și tineret ale programului Erasmus +, ca un corolar la consolidarea YEI de la subrubrica 1b;

22.  regretă că, după publicarea primului raport anticorupție al UE la 3 februarie 2014, Comisia a refuzat să continue această practică a rapoartelor anuale și, în schimb, a inclus politici anticorupție în cadrul semestrului economic; constată că, în contextul semestrului economic, rapoartele de țară nu cuprind o descriere clară a situației actuale și nici nu includ recomandări privind măsurile de combatere a corupției pentru toate statele membre; îndeamnă încă o data Comisia să prezinte Parlamentului un al doilea raport anticorupție al UE și, în acest context, să nu evalueze eforturile de combatere a corupției doar în ceea ce privește pierderile economice, ci și să analizeze efectele negative ale corupției asupra drepturilor fundamentale ale cetățenilor Uniunii;

23.  reamintește importanța promovării sinergiilor ample dintre MIE-Transporturi și MIE-Digital pentru a maximiza efectul de pârghie financiară pentru proiectele care urmăresc să stimuleze procesul de digitalizare a coridoarelor TEN-T;

24.  subliniază încă o dată că IMM-urile reprezintă o parte esențială a economiei Uniunii și joacă un rol crucial în crearea de locuri de muncă în întreaga Uniune; consideră că este necesar să se creeze un mediu de afaceri favorabil IMM-urilor, precum și să se susțină grupurile și rețelele de IMM-uri, sprijinind, de asemenea, întreprinderile cooperative cu practici sociale, solidare și etice; constată totuși cu profundă îngrijorare reducerile aplicate de Consiliu instrumentului pentru IMM-uri, care transmit un semnal contradictoriu întreprinderilor europene; consideră că bugetul Uniunii și accesul la finanțare pe care acesta îl sprijină, întreprinderile nou-înființate și microîntreprinderile pot fi instrumente esențiale pentru ca IMM-urile să devină mai competitive și mai inovatoare și pentru a promova spiritul antreprenorial în Uniune; reamintește în acest sens COSME și Orizont 2020;

25.  decide, prin urmare, să se majoreze și mai mult, peste limitele din PB 2019 și peste profilurile programelor înainte de reducerile aplicate în favoarea FEIS, fondurile pentru acele programe care sunt esențiale pentru stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă și combaterea schimbărilor climatice și care reflectă prioritățile Uniunii care se bucură de un larg consens, mai precis Erasmus+, Orizont 2020 (inclusiv Marie Curie, poziția de lider în sectorul spațial, Consiliul European pentru Cercetare, Instrumentul pentru IMM-uri), COSME, MIE și EaSI;

26.  majorează, așadar, nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1a peste nivelul din PB 2019 cu 566 773 112 EUR (fără a include creditele alocate pentru a reinstitui nivelul anterior realocării către FEIS, compensarea pentru propunerea de înființare a Autorității Europene a Muncii, proiectele-pilot și acțiunile pregătitoare), urmând a se finanța din marja disponibilă, precum și printr-o nouă mobilizare a marjei globale pentru angajamente;

27.  salută angajamentul față de o agendă reînnoită de apărare a Uniunii, manifestat prin acordul privind Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP); își exprimă intenția de a da o atenție deosebită punerii în practică de către Comisie a acordurilor obținute cu privire la EDIDP și Corpul european de solidaritate, astfel cum se prevede în scrisoarea rectificativă publicată de Comisie la 16 octombrie 2018;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

28.  salută scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor la nivelul Uniunii cu 14,8 % (la 1 octombrie 2018), dar regretă că, în anumite state membre, nivelul rămâne inacceptabil de ridicat; subliniază că, pentru a soluționa această problemă, este important să se asigure fonduri adecvate sistemelor aferente Garanției pentru tineret prin intermediul YEI și al Fondului social european (FSE); salută acordul obținut cu privire la nevoia de a furniza noi fonduri pentru YEI și la includerea unor credite corespunzătoare în PB 2019; consideră, cu toate acestea, că, având în vedere provocările și riscurile pe care le presupune șomajul în rândul tinerilor, YEI ar trebui să beneficieze de o majorare a creditelor alocate și, prin urmare, hotărăște să majoreze creditele de angajament pentru YEI până la 580 de milioane EUR în 2019; consideră că această creștere este în plus față de suma pentru YEI programată în prezent pentru perioada 2014-2020;

29.  invită statele membre să accelereze implementarea programelor din cadrul politicii de coeziune pentru a recupera întârzierile; constată că, deși Consiliul nu a contestat nivelul creditelor de plată propuse de Comisie, Parlamentul va examina cu atenție previziunile actualizate ale Comisiei, pentru a ajusta creditele de plată la nevoile reale, pentru a evita acumularea altor restanțe la plată la sfârșitul actualului CFM;

30.  subliniază cu regret faptul că dezastrele îi afectează în general pe cei care dispun de mai puține mijloace pentru a se proteja; consideră că reacția la dezastrele naturale sau provocate de om ar trebui să fie cât mai rapidă cu putință, astfel încât daunele să fie minime și oamenii și bunurile să poată fi salvate; subliniază necesitatea unei creșteri suplimentare a fondurilor, în special în liniile bugetare legate de Prevenirea dezastrelor și pregătirea pentru intervenție în caz de dezastre în interiorul Uniunii, ținând seama, în special, de incendiile din Grecia, Spania și Portugalia (având ca rezultat pierderea tragică de vieți omenești), care au un impact dramatic și substanțial asupra cetățenilor;

31.  în conformitate cu acordul la care s-a ajuns cu privire la revizuirea Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), este de acord cu transferarea a 40 de milioane EUR în credite de angajament și 17,2 milioane EUR în credite de plată de la subrubrica 1b la rubrica 2;

Rubrica 2 – Creștere economică durabilă: resurse naturale

32.  reamintește că propunerea Comisiei de majorare a creditelor pentru finanțarea nevoilor Fondului european de garantare agricolă (FEGA) este motivată, în mare măsură, de reducerea considerabilă a nivelului veniturilor alocate preconizate a fi disponibile în 2019;

33.  ia act de reducerile de 310 milioane EUR în credite de angajament (-0,52 % comparativ cu PB 2019) și -328,13 milioane EUR în credite de plată (-0,57 % comparativ cu PB 2019) propuse de Consiliu, dar consideră că scrisoarea rectificativă a Comisiei ar trebui să reprezinte în continuare baza oricărei revizuiri fiabile a creditelor destinate FEGA și reinstituie deci nivelurile din PB 2019 până la examinarea respectivei scrisori rectificative în cadrul procedurii de conciliere;

34.  hotărăște că suplimenteze fondurile pentru sprijinul de urgență în special pentru sectorul cărnii de porc lovit de pesta porcină africană pentru a reduce impactul negativ asupra fermierilor și angajaților din regiunile cele mai afectate de boală; decide să își declare susținerea fermă pentru sectorul agricol din Uniune prin majorarea creditelor pentru fructe și legume, pentru a contracara efectele crizei în acest sector și efectele embargoului rus, precum și pentru măsurile de combatere a efectelor bacteriei xylella fastidiosa și a volatilității prețului la uleiul de măsline;

35.  evidențiază rolul esențial jucat de agențiile descentralizate ale Uniunii în domeniul mediului, al sănătății publice și al siguranței alimentare, care ajută Uniunea și statele membre să ia decizii în cunoștință de cauză, fundamentate științific, cu privire la protecția și ameliorarea mediului și a sănătății publice, consolidând totodată cooperarea dintre statele membre pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor Uniunii;

36.  decide să propună o majorare cu 20 de milioane EUR peste nivelul din PB 2019 pentru Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) cu scopul de a promova inovarea în sectoarele agricol și forestier și de a asigura rentabilitatea și sustenabilitatea acestor mijloace de subzistență în viitor;

37.  decide, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 și cu angajamentele sale internaționale în materie de combatere a schimbărilor climatice, să propună o majorare cu 15,6 milioane EUR peste nivelul din PB 2019 pentru acțiunile legate de climă; în plus, reamintește angajamentele asumate de Uniune pentru stoparea și inversarea declinului biodiversității și subliniază că această creștere contribuie, de asemenea, la protejarea biodiversității;

38.  în lumina încheierii cu succes a negocierilor privind revizuirea PSRS, decide să deblocheze rezerva introdusă de Consiliu pentru sumele transferate de la subrubrica 1b;

39.  atrage atenția asupra efectelor secetei extreme care a afectat statele membre în ultimele luni, provocând pierderi considerabile în sectorul agricol și punând în pericol un mare număr de întreprinderi și evidențiază, în acest sens, necesitatea de a garanta măsuri de sprijin menite să-i ajute pe fermierii cei mai afectați;

40.  decide să utilizeze nivelul maxim de credite prevăzut în regulamentul relevant(9) pentru programele POSEI, subliniind relevanța acestor programe pentru reziliența producătorilor agricoli și reliefează, totodată, situația economică fragilă a regiunilor ultraperiferice;

41.  majorează, prin urmare, creditele de angajament cu 154,1 milioane EUR, cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare, lăsând o marjă de 190,8 milioane EUR sub plafonul angajamentelor de la rubrica 2;

42.  subliniază faptul că dezechilibrele persistente din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, în cadrul căruia poziția producătorilor primari este considerabil mai slabă decât cea a altor actori, ar trebui să determine Comisia să adopte măsuri pentru a îmbunătăți transparența prețurilor și a marjelor din lanțul de aprovizionare cu produse alimentare, garantând, astfel, un preț echitabil pentru producție și asigurând îmbunătățirea veniturilor agricultorilor mici și mijlocii;

43.  atrage atenția asupra factorilor care amenință numeroase ecosisteme forestiere, cum ar fi, printre altele, răspândirea speciilor alogene invazive, organismele dăunătoare (precum nematodul de pin și altele) și incendiile forestiere; consideră că ar trebui canalizate resurse financiare suficiente prin programele și măsurile de sprijin comunitar, pentru a se evalua situația ecologică și fitosanitară a pădurilor și pentru a sprijini măsurile de reabilitare a acestora, inclusiv reîmpădurirea; observă că aceste resurse sunt deosebit de importante și reprezintă o urgență pentru unele state membre, ca de pildă Portugalia, Grecia și Spania, în urma multiplelor incendii de pe teritoriu lor;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

44.  își reiterează convingerea de mult formată că plafonul de la rubrica 3 s-a dovedit insuficient pentru a finanța în mod adecvat dimensiunea internă a unor provocări esențiale legate, pe de o parte, de securitatea internă și siguranța cetățenilor și, pe de altă parte, de refugiați și migranți;

45.  se așteaptă ca presiunea asupra sistemelor de migrație și azil ale unor state membre, precum și asupra frontierelor acestora, să rămână mare în 2019 și în anii următori și este, așadar, de părere că sunt necesare fonduri suplimentare în domeniul refugiaților și al migrației, având în vedere, de asemenea, nevoile viitoare în acest domeniu, imposibil de prevăzut; prin urmare, majorează resursele FAMI pentru sprijinirea migrației legale către Uniune și promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe și consolidarea strategiilor echitabile și eficace în materie de returnare, în special pentru a susține statele membre să îmbunătățească măsurile de integrare pentru refugiați și migranți, mai ales copii și minori neînsoțiți;

46.  salută majorarea creditelor de angajament pentru FAMI pentru a finanța noua legislație Dublin II (presupunând că va fi adoptată până la sfârșitul lui 2018) și respinge decizia Consiliului de a transfera creditele corespunzătoare într-o rezervă;

47.  subliniază că securitatea internă trebuie să rămână una dintre principalele priorități ale Uniunii și evidențiază rolul Fondului pentru securitate internă (FSI) ca instrument financiar esențial pentru sprijinirea statelor membre în domeniul securității, inclusiv în combaterea terorismului și a radicalizării, a criminalității grave și organizate și a criminalității informatice; decide, prin urmare, să majoreze creditele bugetare ale FSI, să suplimenteze sprijinul pentru gestionarea frontierelor și să le ofere asistență victimelor actelor teroriste;

48.  atrage atenția asupra rolului esențial jucat de agențiile Uniunii din domeniul justiției și afacerilor interne în intensificarea cooperării dintre statele membre pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor Uniunii; decide să mărească creditele bugetare și personalul Europol, CEPOL, eu-LISA, Eurojust și EPPO;

49.  insistă, în acest context, ca EPPO să fie finanțat în mod adecvat și dotat cu personal suficient; constată că, în PB 2019, contribuția Uniunii se ridică la un total de 4 911 000 EUR; semnalează că acest credit este destinat să acopere cheltuielile aferente personalului EPPO, cele de infrastructură, alte cheltuieli administrative și cheltuielile operaționale; observă că sunt prevăzute doar 35 de posturi, ceea ce înseamnă că, după scăderea numărului de 23 de posturi de procurori europeni, mai rămân doar 12 posturi pentru sarcini administrative; consideră că acest lucru nu este realist, în special având în vedere decizia recentă a altor două state membre de a se alătura EPPO; decide, prin urmare, să anticipeze mărirea personalului prevăzută pentru 2020 și să clasifice posturile de procuror-șef și de procurori europeni la nivelul posturilor de conducere din cadrul OLAF și Europol;

50.  regretă reducerile arbitrare de peste 35 de milioane EUR în credite de angajament impuse de Consiliu în cazul a numeroase programe din domeniul culturii, cetățeniei, justiției și sănătății publice, fără a ține seama de ratele de execuție excelente ale acestor programe și de faptul că nivelul finanțării este deja insuficient, numeroase proiecte de foarte bună calitate rămânând astfel nefinanțate; readuce cel puțin la nivelul din proiectul de buget toate liniile bugetare, propunând totodată noi majorări la liniile relevante;

51.  subliniază contribuția importantă a programului „Europa creativă” la sprijinirea sectorului audiovizual și a celui cultural ale Uniunii și insistă asupra faptului că nivelurile de finanțare ar trebui să corespundă ambițiilor programului; solicită o majorare a creditelor de angajament pentru subprogramele MEDIA și Cultura, printre altele, pentru a combate ratele scăzute de reușită a cererilor; de asemenea, majorează creditele pentru acțiuni multimedia și pentru întărirea capacității financiare a IMM-urilor din sectoarele culturale și creative europene;

52.  reamintește sprijinul său pentru programele în materie de drepturi, egalitate, cetățenie și justiție; decide să majoreze creditele de angajament pentru instrumentele care se ocupă de nediscriminare și egalitate, în general, și în mod special pentru programul Daphne și să combată violența de gen și să asigure respectarea drepturilor femeilor și LGBTQI+;

53.  reamintește că proiectele din domeniul culturii și al educației beneficiază de sprijin din partea unei game variate de programe și instrumente ale Uniunii, în special a fondurilor ESI, a FEIS și a programului Orizont 2020; îndeamnă Comisia să îmbunătățească sinergiile între programe, pentru a asigura cheltuirea eficace a fondurilor; solicită Comisiei, în special, să exploateze la maximum sinergiile potențiale existente între diverse programe ale Uniunii – precum Orizont 2020, MIE, Erasmus+, EaSI, Europa creativă și COSME, FEIS și fondurile ESI, pentru a sprijini mai multe proiecte în domeniul industriilor culturale și creative;

54.  majorează creditele de angajament de la rubrica 3 cu 127,75 milioane EUR față de PB, cu excepția proiectelor-pilot și acțiunilor pregătitoare, și propune să se finanțeze această majorare printr-o altă mobilizare a instrumentelor speciale;

Rubrica 4 – Europa globală

55.  subliniază că, date fiind provocările geopolitice complexe cu care se confruntă, Uniunea trebuie să își întărească urgent prezența externă; afirmă încă o dată că acțiunea externă a Uniunii poate fi credibilă numai dacă este susținută de resurse financiare suficiente; reamintește că nevoile de finanțare depășesc cu mult dimensiunea actuală a rubricii 4 și solicită o marjă de manevră adecvată în cazul unor crize externe neprevăzute;

56.  reamintește că punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) trebuie să fie o componentă transversală a politicilor interne și externe ale Uniunii, deoarece ar trebui să se pună accent deosebit pe furnizarea unor alimente de bună calitate în cantitate suficientă, pe apa curată și pe construirea unor instalații de evacuare a apelor uzate pentru a îndeplini ODD 2 și ODD 6; de asemenea, atrage atenția asupra amplorii și implicațiilor sărăciei energetice în țările în curs de dezvoltare și solicită acțiuni suplimentare pentru reducerea sărăciei energetice în concordanță cu ODD 7, în special în zonele rurale îndepărtate neconectate la rețeaua de energie electrică;

57.  în acest sens, reafirmă, în acord cu poziția exprimată în rezoluția sa din 5 iulie 2018, că raportul actual al contribuției la IRT, adică 1 miliard EUR de la bugetul Uniunii și 2 miliarde EUR de la statele membre, ar trebui menținut și pentru finanțarea celei de-a doua tranșe a IRT; prin urmare, decide să reducă contribuția din bugetul Uniunii de la 1,45 miliarde EUR la 450 de milioane EUR; consideră că diferența ar trebui, în schimb, finanțată din contribuțiile bilaterale ale statelor membre;

58.  consideră că promovarea păcii, a securității și a justiției în țările în curs de dezvoltare este deosebit de importantă pentru a trata cauzele profunde ale migrației și problemele umanitare aferente din vecinătatea sudică, de exemplu din Libia; subliniază cât este de importantă susținerea bunei guvernanțe, a democrației, a statului de drept și a unei societăți civile dinamice, pentru a combate în mod eficace sărăcia pe termen lung și pentru a aborda problemele provocate de schimbările climatice în țările în curs de dezvoltare; decide, prin urmare, să mărească resursele Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD) și ale componentei de sud a Instrumentului european de vecinătate (IEV), cu diversele sale domenii, pentru a reflecta, de asemenea, presiunea imensă sub care va continua să fie IEV în 2019;

59.  reamintește că Uniunea s-a angajat să protejeze și să promoveze în mod cuprinzător drepturile copilului, fetelor și femeilor, precum și ale persoanelor cu dizabilități și cu nevoi speciale în politica sa externă; evidențiază importanța aplicării în relațiile externe a Orientărilor UE pentru promovarea și protecția drepturilor copilului, a Planului de acțiune al Uniunii Europene privind aspectele legate de gen, precum și a Politicii europene pentru persoanele cu dizabilități; în acest sens, consideră oportun să se aloce 10 % din resursele disponibile în cadrul ajutorului umanitar pentru accesul la educație în zonele de criză;

60.  subliniază că furnizarea unor fonduri suficiente pentru Balcanii de Vest pentru a netezi drumul acestora către aderare are o importanță strategică; nu înțelege propunerea Consiliului de a micșora alocarea pentru reformele politice, întrucât astfel de reforme reprezintă coloana vertebrală a oricărei transformări democratice; subliniază că este nevoie de o susținere financiară adecvată pentru planul de acțiune 2018-2020 al Strategiei pentru Balcanii de Vest și decide, în consecință, să majoreze fondurile alocate Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II) pentru regiune;

61.  semnalează că situația din țările parteneriatului estic constituie și o provocare importantă pentru Uniune; este convins de importanța furnizării de fonduri suplimentare pentru a sprijini eforturile de reformă ale țărilor vecine, a contribui la creșterea stabilității, a încuraja pacea și a îmbunătăți viața de zi cu zi a cetățenilor din aceste țări;

62.  solicită ca sprijinul Uniunii pentru UNRWA să fie majorat, în concordanță cu rezoluția sa din 8 februarie 2018(10), având în vedere înrăutățirea situației de pe teren și hotărârea Statelor Unite de a-și retrage contribuția anuală la agenție; menționează faptul că majorarea propusă este destinată exclusiv UNRWA în vederea compensării pierderii corespunzătoare;

63.  este convins de posibilitățile oferite de contactele interpersonale și de mobilitatea tinerilor, care constituie, totodată, una dintre strategiile-cheie de potențare a impactului acțiunii externe a Uniunii și a vizibilității sale pentru populația țărilor partenere; a decis, prin urmare, să majoreze contribuțiile din cadrul ICD, IEV, IPA II și Instrumentului de parteneriat pentru Erasmus+;

64.  în concordanță cu principiul condiționalității, susține o reducere a fondurilor alocate Turciei la toate liniile bugetare, având în vedere deteriorarea continuă a situației statului de drept, democrației și drepturilor omului; în același timp, consideră necesar să se intensifice în continuare sprijinul direct acordat societății civile, precum și contactele interpersonale;

65.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a aduce o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, la bunăstarea maroniților care doresc să se relocheze și a tuturor persoanelor aflate în enclave, așa cum s-a convenit în cadrul celui de al 3-lea Acord de la Viena, și a sprijini Comisia tehnică pentru patrimoniul cultural, cu structură bipartită, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

66.  ia act de majorarea moderată propusă de Comisie a finanțării pentru politica externă și de securitate comună (PESC), remarcând totodată faptul că bugetul PESC este în continuare supus unor presiuni puternice, luând în considerare și extinderea unui număr de misiuni ale politicii de securitate și apărare comune (PSAC), ce riscă să exacerbeze problema în 2019; anulează reducerea propusă de Consiliu în privința altor măsuri și operațiuni de gestionare a crizelor, care ar avea ca rezultat o flexibilitate mai scăzută în cazul unor crize neprevăzute;

67.  prin urmare, decide să inverseze aproape toate reducerile Consiliului, să majoreze rubrica 4 cu 425,4 milioane EUR peste PB 2019 (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), reducând, în același timp, liniile legate de IRT și Turcia și anulând reducerile Consiliului cu un efect total de -1,24 miliarde EUR, având ca rezultat o diferență netă de -819,1 milioane EUR sub PB 2019 la rubrica 4;

Rubrica 5 – Administrația; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

68.  consideră că reducerile efectuate de Consiliu sunt nejustificate și nu reflectă nevoile reale; reinstituie, așadar, nivelul din PB 2019 al tuturor cheltuielilor administrative ale Comisiei, inclusiv al cheltuielilor de la rubricile 1-4 pentru sprijin administrativ și cercetare;

Agențiile descentralizate

69.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor; consideră, prin urmare, că orice reducere suplimentară propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite să-și îndeplinească sarcinile ce le-au fost atribuite; constată cu mare iritare reducerea arbitrară a sumei modice de 10 000 EUR destinate CEPOL și invită Consiliul să explice Parlamentului în detaliu de ce consideră că astfel de reduceri sunt necesare și rezonabile;

70.  observă că finanțarea din taxe a agențiilor reduce povara suportată de bugetul Uniunii cu 1 miliard EUR pe an; subliniază că sarcinile publice, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al mediului sau al securității și justiției, ar trebui să rămână întotdeauna în cadrul bugetului Uniunii; consideră totuși că Comisia ar trebui să continue să abordeze riscul posibilei apariții a unor conflicte de interese în cadrul agențiilor finanțate din taxe și să ia măsuri adecvate pentru a evita astfel de conflicte;

71.  reamintește că este important ca Uniunea să se axeze pe competitivitate pentru creștere economică și locuri de muncă; consideră, în acest context, că sunt necesare credite și personal suplimentar pentru Agenția GNSS European (GSA) și Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER); ia act de crearea Autorității Europene a Muncii (ELA) și subliniază necesitatea de a mobiliza noi resurse pentru aceasta; anulează reducerile substanțiale propuse de Consiliu la creditele pentru autoritățile europene de supraveghere (AES), punând în același timp părți din creditele lor în rezervă, în așteptarea înregistrării de progrese în revizuirea AES;

72.  în contextul provocărilor de securitate cu care se confruntă în continuare Uniunea și având în vedere necesitatea unui răspuns coordonat la nivel european, decide să majoreze creditele alocate EUROPOL, eu-LISA, CEPOL, EUROJUST, EPPO și Agenției Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA);

73.  se așteaptă ca presiunea asupra sistemelor de migrație și azil ale unor state membre, precum și asupra frontierelor acestora, să se mențină la un nivel ridicat în 2019 și, eventual, să crească; atrage atenția că nevoile viitoare ale Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) și ale Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) în materie de resurse operaționale și personal vor trebui monitorizate cu grijă și, posibil, actualizate pentru bugetul 2019; solicită Comisiei să ofere cât mai curând posibil o imagine de ansamblu asupra necesităților bugetare în cadrul bugetului 2019 legate de reformele propuse ale agențiilor respective;

74.  subliniază necesitatea unui nivel adecvat al creditelor financiare pentru agențiile care vor asuma noi sarcini suplimentare;

75.  își reiterează poziția că obiectivul de reducere cu 5 % a personalului a fost atins cu succes; își exprimă intenția de a include o declarație comună a tuturor instituțiilor care să confirme încheierea exercițiului unic în cauză; consideră că noile posturi aprobate în poziția sa sunt necesare pentru a îndeplini sarcini suplimentare ca urmare a noilor evoluții politice și a noii legislații;

76.  reamintește că Grupul de lucru interinstituțional privind resursele agențiilor descentralizate 2 și-a încheiat activitatea formulând recomandări referitoare la lecțiile învățate din abordarea care vizează atingerea obiectivului de reducere cu 5 % a personalului, la gestionarea noilor sarcini, la evaluările agențiilor, la utilizarea în comun a serviciilor, la evaluarea agențiilor cu sedii multiple și la modelul pentru agențiile finanțate din taxe; salută ratificarea acestor recomandări de către instituții; își exprimă intenția de a continua să examineze, în viitor, activitatea Comisiei cu privire la aceste recomandări;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

77.  reamintește importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care au potențialul de a se transforma în activități și programe permanente ale UE; după ce a efectuat o analiză atentă a tuturor propunerilor prezentate și luând în considerare evaluarea de către Comisie a respectării cerințelor legale și a posibilității de implementare, decide să adopte un pachet echilibrat de PP-AP care să reflecte prioritățile politice ale Parlamentului;

78.  salută lansarea programului Discover EU, distribuirea a 15 000 de bilete InterRail în 2018 pentru europenii în vârstă de 18 ani, precum și propunerea Comisiei de a aloca 700 de milioane EUR pentru CFM 2021-2027, care se încadrează bine în ambițiile Uniunii de a promova mobilitatea de studiu, cetățenia activă, incluziunea socială și solidaritatea tuturor tinerilor; decide să continue acțiunea pregătitoare relevantă în 2019 și este hotărât să o continue și în 2020;

Instrumente speciale

79.  reamintește utilitatea instrumentelor speciale pentru a asigura o marjă de flexibilitate peste plafoanele foarte strânse prevăzute de actualul CFM și salută îmbunătățirile aduse de revizuirea la jumătatea perioadei a Regulamentului privind CFM; solicită să se utilizeze din plin Instrumentul de flexibilitate și marja globală pentru angajamente în bugetul 2019 pentru a finanța gama largă de noi provocări și responsabilități suplimentare cărora trebuie să le facă față bugetul Uniunii; reamintește, de asemenea, importanța Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), a rezervei pentru ajutoare de urgență (EAR) și a Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE);

Plăți

80.  se arată din nou preocupat de faptul că, în pofida unei recuperări recente, sub-execuția plăților a atins un nivel record în ultimii trei ani, în special la subrubrica 1b; regretă că, din cauza unor astfel de întârzieri, prioritățile și proiectele Uniunii nu le pot oferi cetățenilor întregul lor potențial în timp util; atrage atenția că, drept urmare, PB 2019 lasă o marjă fără precedent de 19,3 miliarde EUR sub plafonul de plăți; majorează creditele de plată aferente acelor linii la care sunt modificate creditele de angajament;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

81.  menține neschimbat nivelul global al bugetului său pentru 2019, în conformitate cu Rezoluția sa mai sus menționată referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European, adoptată în plen pe 19 aprilie 2018, la 1 999 144 000 EUR; include ajustări tehnice neutre din punct de vedere bugetar, pentru a ține seama de o serie de informații actualizate care nu erau disponibile la începutul acestui an;

82.  constată că nivelul bugetului estimat pentru 2019 corespunde unui procent de 18,53 %, mai mic decât cel din 2018 (18,85 %) și cel mai mic procent înregistrat în ultimii 15 ani la rubrica 5;

83.  constată că, din cauza alegerilor pentru Parlamentul European din 2019, cheltuielile vor fi substanțial mai mari în unele domenii, în special în raport cu deputații care nu sunt realeși și asistenții lor, în timp ce în alte domenii se vor realiza economii, deși de mai mică amploare, ca urmare a reducerii volumului activităților parlamentare în cursul unui an electoral;

84.  apreciază faptul că bugetul pe 2019 va include și alte tranșe de investiții substanțiale, începute în 2016, cu scopul de a întări semnificativ securitatea Parlamentului; relevă că aceste proiecte privesc diferite domenii, legate în special de clădiri, cum ar fi, de exemplu, un nivel mai ridicat de securitate pentru intrări, echipamente și personal, asigurat de proiectul iPACS, dar și îmbunătățiri în domeniul securității cibernetice și al securității comunicațiilor;

85.  ia act de decizia Biroului de a lua în considerare două opțiuni pentru clădirea PHS: renovare sau reconstruire; îndeamnă Secretarul General și Biroul să furnizeze autorității bugetare un buget detaliat pentru fiecare dintre aceste opțiuni, pe lângă toate specificațiile tehnice;

86.  reduce schema de personal a Secretariatului său General pe 2019 cu 59 de posturi (obiectivul privind reducerea cu 1 % a personalului), în conformitate cu acordul din 14 noiembrie 2015 convenit cu Consiliul referitor la bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2016, prin care măsurile de reducere anuală a personalului Parlamentului sunt prevăzute să continue până în 2019;

87.  consideră că, în rezoluția sa din 18 aprilie 2018 privind politica de integritate a Comisiei, Parlamentul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la procedurile de numire a înalților funcționari ai acesteia, își reiterează apelul adresat Comisiei de a reexamina, până la sfârșitul anului 2018, procedura sa administrativă de numire a înalților funcționari, cu obiectivul de a garanta pe deplin că cei mai buni candidați sunt selectați într-un cadru de maximă transparență și de egalitate de șanse;

88.  ia act de decizia Tribunalului din 25 septembrie 2018, care confirmă refuzul Parlamentului de a acorda acces la documentele referitoare la diurnele, cheltuielile de călătorie și indemnizațiile de asistență parlamentară ale deputaților (hotărârea în cauzele T-639/15 - T-666/15 Maria Psara și alții/Parlamentul și T-94/16 Gavin Sheridan/Parlamentul); reamintește Biroului că plenul a făcut apel la o mai mare transparență și la necesitatea urgentă de a se audita alocația generală de cheltuieli (GEA); salută, în acest sens, crearea unui grup de lucru ad hoc pentru a defini și publica normele privind utilizarea GEA; cu toate acestea, regretă faptul că, pe baza raportului grupului său de lucru, Biroul a putut conveni numai asupra unei liste neexhaustive de cheltuieli admisibile și asupra necesității ca fiecare deputat în Parlament să aibă un cont bancar separat dedicat fondurilor primite în cadrul GEA; își reiterează apelul adresat Biroului de a aduce următoarele modificări suplimentare în ceea ce privește GEA:

89.  reamintește articolul 62 din Decizia Biroului din 19 mai și 9 iulie 2008 privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, care prevede că „plățile”, inclusiv indemnizația pentru cheltuieli generale, „sunt rezervate exclusiv finanțării activităților legate de exercitarea mandatului deputaților și nu pot acoperi cheltuielile personale sau pentru a finanța subvenții sau donații cu caracter politic” și că „deputații rambursează sumele care nu au fost utilizate Parlamentului”; face apel la Secretarul General și Biroul Parlamentului European să garanteze că aceste dispoziții sunt puse în aplicare pe deplin și că sunt respectate.

90.  reamintește că, la 23 octombrie 1997, în rezoluția sa referitoare la bugetul general pentru 1998, Parlamentul a cerut Biroului său să solicite Curții de Conturi să investigheze sistemul facultativ de pensii al Parlamentului, ceea ce a dus la avizul nr. 5/99 al Curții de Conturi din 16 iunie 1999 privind fondul și sistemul de pensii pentru deputații în Parlamentul European; cere acum Biroului să solicite de urgență Curții de Conturi să publice un alt asemenea aviz cu privire la sistemul și fondul de pensii în 2019;

91.  reamintește că, într-o notă către Birou din 8 martie 2018, Secretarul General a acceptat că fondul de pensii legat de sistemul facultativ de pensii pentru deputați „își va epuiza capitalul cu mult timp înainte de încheierea obligațiilor în materie de pensii, poate chiar până în 2024”; invită, prin urmare, Secretarul General și Biroul, cu respectarea deplină a Statutului deputaților, să stabilească de urgență cu fondul de pensii un plan clar pentru ca Parlamentul să își asume și să preia obligațiile și responsabilitățile pentru sistemul facultativ de pensii pentru deputați imediat după alegerile din 2019;

92.  cere imperios mai mult sprijin din partea Uniunii pentru dimensiunea parlamentară a OMC, în special creșterea resurselor financiare și umane acordate secretariatului competent;

93.  solicită să se extindă competențele Centrului european pentru mass-media științifică, aprobat în cadrul bugetului pe 2018, și să aibă loc o cooperare cu posturile de televiziune, cu platformele de comunicare socială și cu alți parteneri cu scopul de a stabili obiective de formare pentru tinerii jurnaliști, în special în raport cu noile evoluții ale științei și tehnologiei și cu știrile bazate pe fapte, evaluate inter pares;

94.  solicită, în scopul punerii în aplicare a recomandărilor cuprinse în Rezoluția Parlamentului din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în Uniune, un sprijin suplimentar pentru acoperirea costurilor legate de expertiza externă necesară pentru a extinde auditul extern ce a vizat Comitetul consultativ care se ocupă de plângerile de hărțuire implicând deputați, în vederea includerii și a Comitetului consultativ pentru personalul Parlamentului privind prevenirea hărțuirii; solicită, în același scop, și un sprijin mai mare pentru a acoperi cheltuielile cu personalul suplimentar responsabil pentru gestionarea cazurilor de hărțuire în Parlament, reunind în cadrul unui serviciu specializat personal calificat în domeniul medicinei, al psihologiei, al dreptului și al gestionării resurselor umane, cu experiență specifică în aceste domenii;

95.  reamintește analiza CCE din 2014 care estima costurile dispersiei geografice a Parlamentului la 114 milioane EUR pe an; în plus, ia act de constatarea prezentată în Rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene(11) că 78 % din toate misiunile personalului statutar al Parlamentului reprezintă rezultatul direct al dispersiei geografice a instituției; evidențiază că raportul estimează, de asemenea, impactul asupra mediului al dispersiei geografice între 11 000 și 19 000 tone de emisii de CO2; reiterează percepția publică negativă cauzată de dispersie și solicită, prin urmare, o foaie de parcurs spre un sediu unic și o reducere a liniilor bugetare relevante;

96.  îndeamnă Secretarul General să stabilească modalități detaliate pentru partajarea crescută a funcțiilor și serviciilor administrative de către Parlament, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social European;

Secțiunea IV – Curtea de Justiție

97.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor posturilor bugetare reduse de Consiliu, care sunt esențiale pentru funcționarea Curții, și reinstituie nivelul de finanțare prevăzut de estimări pentru două posturi bugetare, pentru a spori capacitatea Curții de a face față unei cereri din ce în ce mai ridicate în domeniul serviciilor de traducere;

98.  reintroduce cele 16 posturi și creditele aferente tăiate de Comisie în PB 2019 pentru a preveni orice blocaj care ar putea afecta negativ productivitatea instanțelor în contextul în care Curtea a preluat noi sarcini și volumul de muncă a crescut continuu; consideră că ar trebui aprobată crearea a 16 posturi permanente noi pentru serviciile de sprijin, propuse inițial de către Curte și respinse de Comisie;

Secțiunea V – Curtea de Conturi

99.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor posturilor bugetare reduse de Consiliu, pentru executarea programului de lucru al Curții de Conturi și prezentarea rapoartelor de audit planificate;

Secțiunea VI – Comitetul Economic și Social European

100.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor posturilor bugetare reduse de Consiliu;

101.  majorează peste nivelul din PB 2019 o serie de linii bugetare în conformitate cu propriile estimări ale Comitetului Economic și Social European;

Secțiunea VII – Comitetul Regiunilor

102.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor posturilor bugetare reduse de Consiliu;

103.  majorează peste nivelul din PB 2019 o serie de linii bugetare în conformitate cu propriile estimări ale Comitetului Regiunilor;

Secțiunea VIII – Ombudsmanul European

104.  menține neschimbat nivelul general al bugetului Ombudsmanului pentru 2019, astfel cum a fost propus de Comisie în PB 2019;

Secțiunea IX – Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor

105.  decide să nu reinstituie nivelul din PB 2019 al liniei reduse de Consiliu, din cauza unei creșteri ridicate a bugetului total față de anul precedent;

Secțiunea X – Serviciul European de Acțiune Externă

106.  reinstituie nivelul din PB 2019 al tuturor liniilor bugetare reduse de Consiliu;

107.  majorează peste nivelul din PB 2019 o serie de linii bugetare în conformitate cu propriile estimări ale SEAE;

108.  reiterează sprijinul Parlamentului pentru capacitatea de comunicare strategică și îi alocă mai multe resurse pentru a oferi un răspuns coordonat mai puternic al Uniunii la fenomenul dezinformării;

109.  reinstituie cele 28 de posturi și creditele aferente reduse de Consiliu și adaugă alte cinci posturi, ceea ce reprezintă o creștere moderată a personalului, justificată de noile responsabilități semnificative ale SEAE, în special cele legate de retragerea Regatului Unit din Uniune, și anume crearea unei noi delegații a Uniunii la Londra și a unei noi unități la sediul său, precum și de adoptarea unei serii de inițiative în domeniul securității și al apărării în ultimele luni;

o
o   o

110.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105. (2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1. (3) JO L 193, 30.7.2018, p. 1. (4) JO L 347, 20.12.2013, p. 884. (5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1. (6) Texte adoptate, P8_TA(2018)0089. (7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0182. (8) Texte adoptate, P8_TA(2018)0311. (9) Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (JO L 78, 20.3.2013, p. 23). (10) Texte adoptate, P8_TA(2018)0042. (11) JO C 436, 24.11.2016, p. 2.