Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/0158(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0308/2018

Texte depuse :

A8-0308/2018

Dezbateri :

PV 24/10/2018 - 19
CRE 24/10/2018 - 18
CRE 24/10/2018 - 19

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.1
CRE 25/10/2018 - 13.1
Explicaţii privind voturile
PV 12/03/2019 - 9.20

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0418
P8_TA(2019)0154

Texte adoptate
PDF 268kWORD 102k
Joi, 25 octombrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Importul bunurilor culturale ***I
P8_TA(2018)0418A8-0308/2018

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind importul bunurilor culturale (COM(2017)0375 – C8-0227/2017 – 2017/0158(COD))(1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Având în vedere Concluziile Consiliului din 12 februarie 2016 privind combaterea finanțării terorismului, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului24 și Directiva privind combaterea terorismului25, ar trebui puse în aplicare norme comune privind comerțul cu țările terțe, astfel încât să se asigure o protecție eficace împotriva pierderii bunurilor culturale, conservarea patrimoniului cultural al umanității și împiedicarea finanțării terorismului prin vânzarea patrimoniului cultural obținut prin jaf către cumpărători din Uniune.
(1)  Având în vedere Concluziile Consiliului din 12 februarie 2016 privind combaterea finanțării terorismului, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului 24 și Directiva privind combaterea terorismului25, ar trebui puse în aplicare norme comune privind comerțul cu țările terțe, astfel încât să se asigure o protecție eficace împotriva traficului, pierderii sau distrugerii bunurilor culturale, conservarea patrimoniului cultural al umanității și împiedicarea finanțării terorismului și a spălării banilor prin vânzarea patrimoniului cultural obținut prin jaf către cumpărători din Uniune.
__________________
__________________
24 COM(2016)0050.
24 COM(2016)0050.
25 Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului; JO L 88, 31.3.2017, p. 6-21.
25 Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului; JO L 88, 31.3.2017, p. 6-21.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  Având în vedere angajamentul Uniunii pentru desfășurarea unor procese echitabile și despăgubirea victimelor, precum și constituția și convențiile referitoare la protejarea patrimoniului ale Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), trebuie asigurată restituirea obiectelor tranzacționate, dezgropate sau obținute în mod ilegal. În ceea ce privește exploatarea popoarelor și a teritoriilor, care, de obicei, duce la comerț ilicit și la trafic cu bunuri culturale, în special atunci când acest comerț ilicit și trafic provin din contextul unui conflict armat, prezentul regulament ar trebui să țină seama de caracteristicile regionale și locale ale popoarelor și teritoriilor, mai degrabă decât de valoarea de piață a producției culturale.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Patrimoniul cultural constituie unul dintre elementele de bază ale civilizației, care îmbogățește viața culturală a tuturor și, prin urmare, ar trebui să fie protejat împotriva însușirii ilegale și a jafului. În consecință, Uniunea ar trebui să interzică intrarea pe teritoriul său vamal a bunurilor culturale exportate ilegal din țări terțe.
(2)  Bunurile culturale au adesea o importanță culturală, artistică, istorică și științifică majoră. Patrimoniul cultural constituie unul dintre elementele de bază ale civilizației, având, printre altele, o valoare simbolică și constituind memoria culturală a umanității. El îmbogățește viața culturală a tuturor popoarelor și îi unește pe oameni în cunoașterea memoriei comune și în dezvoltarea civilizației. Prin urmare, patrimoniul ar trebui să fie protejat împotriva însușirii ilegale și a jafului. Jefuirea siturilor arheologice a avut loc dintotdeauna, însă în prezent a ajuns la scară industrială. Atât timp cât este posibilă implicarea în comerțul lucrativ cu bunuri culturale dezgropate în mod ilegal și obținerea de profit fără riscuri notabile, aceste săpături și jafuri vor continua și în viitor. Valoarea economică și artistică a patrimoniului cultural creează o cerere puternică pe piața internațională, deoarece lipsa unor măsuri legale internaționale puternice sau aplicarea ineficientă a acestor măsuri conduce la transferul acestor bunuri către economia subterană. Jefuirea siturilor arheologice și comerțul cu obiecte aparținând patrimoniului cultural dezgropate în mod ilegal este o infracțiune gravă care provoacă prejudicii semnificative celor afectați în mod direct sau indirect. Comerțul ilicit cu bunuri culturale contribuie, în multe cazuri, la impunerea cu forța a unei omogenizări culturale sau a unei expulzări, în timp ce prădarea și jefuirea bunurilor culturale duce, printre altele, la dezintegrarea culturilor. În consecință, Uniunea ar trebui să interzică importul pe teritoriul său vamal al bunurilor culturale exportate ilegal din țări terțe, punând un accent deosebit pe bunurile culturale care provin din țări terțe afectate de conflicte armate, în special atunci când aceste bunuri au fost exportate de către organizații teroriste sau de către alte organizații criminale.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Autoritățile competente din țările terțe nu dispun întotdeauna de mijloace suficiente pentru a lupta împotriva traficului și comerțului ilicit cu bunuri culturale. De asemenea, aceste autorități pot fi afectate de corupție sau de alte forme de administrare defectuoasă. Atunci când bunurile culturale sunt scoase din contextul lor, populația este privată de obiceiurile și obiectele sale, precum și de locurile de comemorare și de lăcașurile de cult. Dacă obiecte legate între ele sunt vândute separat, contextul istoric și valoarea științifică a acestor obiecte se pierd. Având în vedere imposibilitatea de înlocuire a bunurilor culturale și interesul public, posedarea acestor bunuri nu ar trebui să fie posibilă decât în anumite condiții. Procedura de import trebuie să cuprindă o garanție privind depozitarea corespunzătoare după import, documentația, dreptul de acces al instituțiilor academice și muzeelor publice la bunul cultural respectiv și cooperarea în cazul unor cereri de restituire justificate.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Având în vedere normele diferite aplicabile în statele membre în ceea ce privește intrarea bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii, ar trebui să se ia măsuri în special pentru a se garanta că importurile de bunuri culturale fac obiectul unor controale uniforme la intrare.
(3)  Având în vedere normele diferite aplicabile în statele membre în ceea ce privește importul bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii, ar trebui să se ia măsuri în special pentru a garanta că anumite importuri de bunuri culturale fac obiectul unor controale uniforme la intrarea lor pe teritoriul vamal al Uniunii, pe baza proceselor, procedurilor și instrumentelor administrative existente menite să asigure o punere în aplicare uniformă a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a.
__________________
1aRegulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Normele comune ar trebui să vizeze tratamentul vamal al bunurilor culturale din afara Uniunii care intră pe teritoriul vamal al Uniunii, respectiv atât punerea lor în liberă circulație, cât și plasarea lor sub un alt regim vamal decât cel de tranzit.
(4)  Normele comune ar trebui să vizeze introducerea și importul bunurilor culturale din afara Uniunii pe teritoriul vamal al Uniunii.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Având în vedere potențialul cunoscut al zonelor libere (așa-numitele „porturi libere”) pentru stocarea bunurilor culturale, măsurile de control care urmează să fie puse în aplicare ar trebui să aibă un domeniu de aplicare cât mai larg cu putință în ceea ce privește regimurile vamale vizate. Așadar, respectivele măsuri de control ar trebui să vizeze nu numai bunurile puse în liberă circulație, ci și cele plasate sub un regim vamal special. Acest domeniu larg de aplicare nu ar trebui să contravină însă principiului libertății de tranzit al mărfurilor și nici să depășească obiectivul de împiedicare a intrării bunurilor culturale exportate ilegal pe teritoriul vamal al Uniunii. În consecință, măsurile de control ar trebuiexcludă tranzitul, prevăzând însă posibilitatea plasării bunurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii sub regimuri vamale speciale.
(5)  Măsurile de control care trebuie puse în aplicare în cazul zonelor libere (așa-numitele „porturi libere”) ar trebui să aibă un domeniu de aplicare cât mai larg cu putință în ceea ce privește regimurile vamale vizate, pentru a preveni eludarea prezentului regulament prin exploatarea zonelor libere, care reprezintă potențiale zone de fond pentru proliferarea continuă a comerțului cu produse ilegale în Uniune. Așadar, respectivele măsuri de control ar trebui să vizeze nu numai bunurile puse în liberă circulație, ci și cele plasate sub un regim vamal special. Acest domeniu larg de aplicare nu ar trebui să depășească însă obiectivul care constă în a împiedica intrarea bunurilor culturale exportate ilegal pe teritoriul vamal al Uniunii, cu excepția cazului în care autoritățile competente au motive întemeiatecreadă că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine sau din țara terță încălcând legile și reglementările acesteia.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  În regulament ar trebui să fie utilizate definițiile bazate pe cele din Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală semnată la Paris la 14 noiembrie 1970 și din Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal semnată la Roma la 24 iunie 1995, la care sunt părți un număr semnificativ de state membre, având în vedere faptul că multe țări terțe și majoritatea statelor membre sunt familiare cu dispozițiile acestor convenții.
(6)  În regulament, ar trebui să fie utilizate definițiile bazate pe cele din Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, semnată la Paris la 14 noiembrie 1970 („Convenția UNESCO din 1970”) și din Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal semnată la Roma la 24 iunie 1995, la care sunt părți un număr semnificativ de state membre, având în vedere faptul că multe țări terțe și majoritatea statelor membre sunt familiare cu dispozițiile acestor convenții.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Legalitatea exporturilor ar trebui examinată pe baza legilor și reglementărilor din țara în care au fost descoperite sau create bunurile culturale („țara de origine”). Pentru a se evita eludarea, atunci când bunurile culturale sunt introduse în Uniune dintr-o altă țară terță, persoana care dorește să le introducă pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să demonstreze că bunurile respective au fost exportate legal din țara terță în cauză, dacă aceasta este semnatară a Convenției UNESCO din 1970 și, prin urmare, este angajată în lupta împotriva traficului ilicit de proprietate culturală. În celelalte cazuri, persoana ar trebui să facă dovada exportului legal din țara de origine.
(7)  Legalitatea exporturilor ar trebui examinată pe baza legilor și reglementărilor din țara în care bunurile culturale au fost descoperite sau create sau de pe al cărei teritoriu terestru sau subacvatic acestea au fost scoase, dezgropate sau furate sau din țara care are o legătură atât de strânsă cu acestea încât le protejează ca fiind proprietate culturală națională și reglementează exportul lor de pe teritoriul său după transferul licit al acestora din țara în care bunurile culturale au fost create sau descoperite („țara de origine”). Pentru a se evita eludarea, atunci când bunurile culturale sunt introduse în Uniune dintr-o altă țară terță, persoana care dorește să le introducă pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să demonstreze că bunurile respective au fost exportate legal din țara de origine. În cazuri excepționale, dacă țara de origine a bunului cultural nu poate fi determinată cu certitudine și dacă această circumstanță este considerată a fi bine documentată și sprijinită prin dovezi de către autoritatea competentă, sau dacă bunurile culturale au fost exportate din țara de origine înainte de 1970 și au fost deținute într-o țară terță în alte scopuri decât utilizarea lor temporară, tranzitul, exportul sau expedierea lor înainte de a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, dar deținătorul lor nu poate furniza documentele solicitate deoarece aceste documente nu erau utilizate în momentul exportului bunurilor culturale din țara de origine, cererea este însoțită de documentele justificative și informațiile corespunzătoare care demonstrează că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urmă sau furnizând dovezi cu privire la absența unor astfel de legi și reglementări.
Amendamentele 10 și 11
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Articolul 5 din Convenția UNESCO din 1970 prevede instituirea unuia sau mai multor servicii naționale pentru protecția patrimoniului cultural al statelor membre care sunt parte la convenție împotriva importului, exportului și transferului ilegal. În conformitate cu convenția respectivă, astfel de servicii naționale ar trebui dotate cu personal calificat suficient pentru a asigura protecția respectivă și pentru a permite colaborarea activă necesară dintre autoritățile competente ale statelor membre care sunt parte la convenție în materie de securitate și în lupta împotriva importului legal de bunuri culturale, în special în zonele de criză. Statele membre care sunt deja parte la convenția respectivă ar trebui să respecte angajamentele prevăzute în aceasta, iar statele membre care încă n-au făcut acest lucru sunt invitate să procedeze de urgență la ratificarea convenției.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Pentru a nu împiedica în mod disproporționat comerțul transfrontalier cu bunuri, prezentul regulament ar trebui să se aplice numai bunurilor care au o anumită vechime. În acest scop, este oportun să se stabilească un prag de vechime de 250 de ani pentru toate categoriile de bunuri culturale. Datorită acestui prag de vechime, măsurile prevăzute de prezentul regulament se vor concentra asupra bunurilor culturale cu cea mai mare probabilitate de a fi vizate de tâlhari în zonele de conflict, fără a exclude alte bunuri al căror control este necesar pentru a asigura protecția patrimoniului cultural.
(8)  Pentru a nu împiedica în mod disproporționat comerțul transfrontalier cu bunuri în afara Uniunii, prezentul regulament ar trebui să se aplice numai bunurilor care au o anumită vechime și valoare. În acest scop, este oportun să se stabilească un prag minim de vechime pentru majoritatea categoriilor de bunuri culturale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 116/2009 și cu dispozițiile Convenției UNESCO din 1970 și ale Convenției UNIDROIT din 1995, precum și un prag financiar pentru anumite categorii de bunuri culturale, după cum se menționează în anexa I. Anumite categorii de bunuri culturale nu ar trebui să fie supuse unui prag financiar din moment ce necesită o protecție sporită datorită riscului mai ridicat de furt, pierdere sau distrugere. Datorită pragului de vechime, măsurile prevăzute de prezentul regulament se vor concentra asupra bunurilor culturale cu cea mai mare probabilitate de a fi vizate de tâlhari în zonele de conflict, fără a exclude alte bunuri al căror control este necesar pentru a asigura protecția patrimoniului cultural.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Întrucât anumite categorii de bunuri culturale, și anume obiectele arheologice, elementele unor monumente, manuscrisele și incunabulele rare, sunt deosebit de vulnerabile la jafuri și distrugere, este necesar să se prevadă un sistem de control mai riguros înainte ca acestea să intre pe teritoriul vamal al Uniunii. Un astfel de sistem ar trebui să impună prezentarea unei licențe eliberate de autoritatea competentă din statul membru de intrare înainte de punerea în liberă circulație a bunurilor respective sau de plasarea lor sub un alt regim vamal decât cel de tranzit. Persoanele care doresc să obțină o altfel de licență, ar trebui să fie în măsură să facă dovada legalității exportului din țara de origine, prin documente justificative și dovezi corespunzătoare, în special certificate de export sau licențe eliberate de țara terță de export, facturi, contracte de vânzare, documente de asigurare, documente de transport și evaluări ale experților. Autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să decidă dacă să elibereze licența fără întârziere, pe baza unor cereri complete și corecte.
(10)  Întrucât anumite categorii de bunuri culturale, și anume obiectele arheologice și elementele unor monumente, sunt deosebit de vulnerabile la jafuri și distrugere, este necesar să se prevadă un sistem de control mai riguros înainte ca acestea să intre pe teritoriul vamal al Uniunii. Un astfel de sistem ar trebui să impună prezentarea unei licențe eliberate de autoritatea competentă din primul stat membru al importului dorit înainte de importul pe teritoriul vamal al Uniunii. Persoanele care doresc să obțină o altfel de licență ar trebui să fie în măsură să dovedească că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine sau, în cazuri excepționale, din țara terță, în conformitate cu legile și reglementările acestei țări terțe sau de origine sau să dovedească absenței acestor legi și reglementări. Ținând seama în mod corespunzător de riscuri și de aplicarea principiilor obligației de diligență, exportul licit din țara de origine sau, în cazuri excepționale, din țara terță, ar trebui dovedit prin documentele justificative și dovezile corespunzătoare (certificate sau licențe de export eliberate de țara de origine, un document standardizat, în conformitate cu standardul Object ID, care reprezintă standardul internațional pentru descrierea bunurilor culturale, titluri de proprietate, facturi, contracte de vânzare, documente de asigurare, documente de transport) care demonstrează că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urmă. În cazul în care nu sunt disponibile documente justificative, cererea ar trebui să includă o expertiză, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar. Autoritățile competente din statele membre ar trebui să decidă dacă să elibereze licența fără întârziere și în termenele specificate, pe baza unor cereri complete și corecte.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Ținând seama de natura specifică a bunurilor, rolul experților culturali din cadrul autorităților vamale este extrem de important, deoarece aceștia ar trebui să poată, dacă este necesar, să solicite informații suplimentare de la declarant și să analizeze bunurile culturale procedând la o expertiză fizică.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Pentru alte categorii de bunuri culturale, persoanele care doresc să le introducă pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să depună o declarație prin care să certifice și să își asume responsabilitatea pentru legalitatea exportului din țara terță și să ofere informații suficiente pentru identificarea bunurilor respective de către autoritățile vamale. Pentru a facilita procedura și din motive de securitate juridică, informațiile despre bunurile culturale ar trebui să fie furnizate prin intermediul unui document standardizat. Pentru descrierea bunurilor culturale ar trebui utilizat standardul Object ID recomandat de UNESCO. Autoritățile vamale ar trebui să înregistreze intrarea bunurilor culturale respective, să păstreze originalele și să elibereze declarantului o copie a documentelor relevante, pentru a asigura trasabilitatea după intrarea bunurilor pe piața internă.
(11)  Pentru alte categorii de bunuri culturale, persoanele care doresc să le introducă pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să depună o declarație electronică prin care să certifice și să își asume responsabilitatea pentru legalitatea exportului din țara de origine, sau, în cazuri excepționale, din țara terță, precum și să ofere informații suficiente pentru identificarea bunurilor respective de către autoritățile vamale. Pentru a facilita procedura și din motive de securitate juridică, informațiile despre bunurile culturale ar trebui să fie furnizate prin intermediul unui document electronic standardizat. Pentru descrierea bunurilor culturale ar trebui utilizat un document standardizat, bazat pe standardul Object ID recomandat de UNESCO. Declarația electronică ar trebui să includă, de asemenea, certificatele sau licențele de export emise de țara de origine sau, în cazuri excepționale, din țara terță, care să ateste că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara respectivă în conformitate cu legile și reglementările țării de origine sau țării terțe, ori care să ateste absența unor legi sau reglementări. În cazul în care legislația țării de origine sau a țării terțe nu prevede eliberarea unor licențe sau certificate de export, declarația importatorului trebuie să conțină documente justificative și dovezi corespunzătoare, cum ar fi titluri de proprietate, facturi, contracte de vânzare, documente de asigurare sau documente de transport. Bunurile culturale respective ar trebui înregistrate electronic, iar declarantului ar trebui să i se pună la dispoziție o copie a documentelor relevante prezentate, pentru a asigura trasabilitatea după intrarea bunurilor pe piața internă. Informațiile transmise autorităților competente prin declarația electronică ar trebui să le permită să ia măsuri suplimentare în cazul în care, pe baza unei analize de risc, consideră că respectivele bunuri ar putea face obiectul unui import ilicit.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Admiterea temporară a bunurilor culturale pentru cercetare pedagogică, științifică sau academică nu ar trebui să fie condiționată de prezentarea unei licențe sau a unei declarații.
(12)  Admiterea temporară a bunurilor culturale pentru cercetare pedagogică, științifică sau academică, pentru artele spectacolului, pentru conservare, restaurare și digitalizare și pentru cooperarea între muzee sau instituții alte publice non-profit în vederea organizării de expoziții culturale nu ar trebui să fie condiționată de prezentarea unei licențe sau a unei declarații de import. Bunurile culturale care urmează a fi prezentate în cadrul târgurilor comerciale și al saloanelor internaționale de artă nu trebuie să fie condiționate de prezentarea unei licențe de import sau a unei declarații a importatorului. Cu toate acestea, în cazul în care bunurile culturale sunt achiziționate și rămân pe teritoriul Uniunii, acestea ar trebui să fie condiționate de prezentarea unei licențe de import sau a unei declarații a importatorului, în funcție de categoria bunurilor culturale.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Depozitarea bunurilor culturale provenite din țări afectate de conflicte armate sau de catastrofe naturale ar trebui să fie permisă și fără prezentarea unei licențe sau a unei declarații în scopul asigurării siguranței și al conservării acestora.
(13)  Depozitarea bunurilor culturale provenite din țări afectate de conflicte armate sau de catastrofe naturale cu intenția de a le restitui în țara lor de origine sau în țara terță în care au fost exportate în mod legal, atunci când situația permite acest lucru, ar trebui să fie permisă și fără prezentarea unei licențe de import sau a unei declarații a importatorului, în scopul asigurării siguranței și al conservării acestora.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Pentru a ține seama de experiența acumulată în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament și de evoluția circumstanțelor politice și de altă natură care ar putea să pună în pericol bunurile culturale, însă fără a împiedica în mod disproporționat comerțul cu țările terțe, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea pragului de vechime pentru diferitele categorii de bunuri culturale. Totodată, această delegare ar trebui să-i permită Comisiei să actualizeze anexa, ca urmare a modificărilor aduse Nomenclaturii Combinate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 201627. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(14)  Pentru a ține seama de experiența acumulată în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament și de evoluția circumstanțelor politice și de altă natură care ar putea să pună în pericol bunurile culturale, însă fără a împiedica în mod disproporționat comerțul cu țările terțe, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea criteriilor pragului de vechime și a celui financiar pentru diferitele categorii de bunuri culturale. Totodată, această delegare ar trebui să-i permită Comisiei să actualizeze anexa I, ca urmare a modificărilor aduse Nomenclaturii Combinate și să elaboreze o a doua anexă (anexa II), cu o listă de țări și coduri din Nomenclatura Combinată bazată pe „listele roșii ale obiectelor culturale aflate în pericol”, stabilite și modificate de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM). Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare27. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
__________________
__________________
27 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
27 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta modalitățile specifice de admitere temporară și de depozitare a bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii, modelele de cereri de licențe de import și de formulare, de declarații ale importatorilor și de documente însoțitoare, precum și alte norme procedurale privind depunerea și prelucrarea acestora. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare și în ceea ce privește stabilirea modalităților de creare a unei baze de date electronice pentru stocarea și schimbul de informații între statele membre. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului28.
(15)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta modalitățile specifice de admitere temporară și de depozitare a bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii, garantând, în același timp, condiții de conservare adecvată, ținând seama de natura specifică a bunurilor culturale. Aceste modalități ar trebui să se aplice și pentru modelele electronice standardizate de cereri și formulare electronice pentru licențe de import, pentru lista motivelor pe baza cărora o cerere poate fi respinsă, pentru declarațiile electronice ale importatorilor și documentele însoțitoare, precum și pentru alte norme procedurale privind depunerea și prelucrarea electronică a acestora. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare și în ceea ce privește stabilirea modalităților de creare a unei baze de date electronice pentru stocarea și schimbul de informații între statele membre, în cadrul Regulamentului (UE) nr. 952/2013. Crearea acestei baze de date poate face parte din programul de lucru instituit în temeiul articolului 280 din regulamentul respectiv. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului28.
__________________
__________________
28 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
28 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)  Pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, dispozițiile aplicabile procedurilor vamale de control și de verificare sunt cele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 952/2013.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Ar trebui colectate informații relevante privind fluxurile comerciale de bunuri culturale, pentru a sprijini punerea în aplicare eficientă a regulamentului și a oferi o bază pentru viitoarea evaluare a acestuia. Fluxurile comerciale de bunuri culturale nu pot fi monitorizate eficient doar pe baza valorii sau a greutății lor, deoarece acești doi parametri pot varia. Este esențial să se colecteze informații cu privire la numărul de articole declarate. Întrucât în Nomenclatura combinată nu este specificată nicio unitate suplimentară de măsură pentru bunurile culturale, este necesar să se prevadă obligația declarării numărului de articole.
(16)  Ar trebui colectate electronic și transmise între statele membre și Comisie informații relevante privind fluxurile comerciale de bunuri culturale, pentru a sprijini punerea în aplicare eficientă a regulamentului și a oferi o bază pentru viitoarea evaluare a acestuia. Pentru a asigura transparența și controlul public, ar trebui publicate cât mai multe informații. Fluxurile comerciale de bunuri culturale nu pot fi monitorizate eficient doar pe baza valorii sau a greutății lor, deoarece acești doi parametri pot varia. Este esențial să se colecteze pe cale electronică informații cu privire la numărul de articole declarate. Întrucât în Nomenclatura combinată nu este specificată nicio unitate suplimentară de măsură pentru bunurile culturale, este necesar să se prevadă obligația declarării numărului de articole.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Strategia și planul de acțiune UE pentru gestionarea riscurilor vamale29 urmărește, printre altele, consolidarea capacităților autorităților vamale pentru a spori gradul de receptivitate față de riscurile în materie de bunuri culturale. Ar trebui utilizat cadrul comun de gestionare a riscurilor prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 952/2013, iar informațiile relevante privind riscurile ar trebui să fie comunicate între autoritățile vamale.
(17)  Strategia și planul de acțiune UE pentru gestionarea riscurilor vamale urmărește, printre altele, consolidarea instruirii și a capacităților autorităților vamale pentru a spori gradul de receptivitate față de riscurile în materie de bunuri culturale. Ar trebui utilizat cadrul comun de gestionare a riscurilor prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 952/2013, iar informațiile relevante privind riscurile ar trebui să fie comunicate între autoritățile vamale.
__________________
__________________
29 COM(2014)0527: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind strategia și planul de acțiune UE pentru gestionarea riscurilor vamale.
29 COM(2014)0527: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind strategia și planul de acțiune UE pentru gestionarea riscurilor vamale.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  Trebuie desfășurate campanii de conștientizare pentru cumpărătorii de bunuri culturale cu privire la riscurile bunurilor ilicite, iar actorilor pieței trebuie să li se acorde asistență pentru înțelegerea și aplicarea prezentului regulament. Statele membre ar trebui să implice punctele naționale de contact și alte servicii de informații de sector în procesul de diseminare a acestor informații.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 17 b (nou)
(17b)  Comisia ar trebui să garanteze faptul că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii („MIMM”) beneficiază de o asistență tehnică adecvată și ar trebui să faciliteze schimbul de informații cu acestea pentru a pune în aplicare în mod eficient prezentul regulament. MIMM stabilite în Uniune și care importă bunuri culturale ar trebui, prin urmare, să beneficieze de programul COSME, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a.
__________________
1a Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 – 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Statele membre ar trebui să introducă sancțiuni eficace, proporționate și disuasive pentru nerespectarea dispozițiilor prezentului regulament și să le comunice Comisiei.
(18)  Statele membre ar trebui să introducă sancțiuni eficace, proporționate și disuasive pentru nerespectarea dispozițiilor prezentului regulament și să le comunice Comisiei. Statele membre ar trebui, de asemenea, să notifice Comisia atunci când se aplică aceste sancțiuni. Este de dorit să se asigure condiții echitabile și o abordare coerentă și, prin urmare, sancțiunile aplicate în fiecare stat membru trebuie să fie similare în ceea ce privește natura și efectul lor.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Comisiei ar trebui să i se acorde suficient timp pentru a adopta normele de aplicare a prezentului regulament, în special cele referitoare la formularele adecvate pentru cererea de eliberare a unei licențe de import sau pentru pregătirea unei declarații a importatorului. În consecință, aplicarea prezentului regulament ar trebui amânată.
(19)  Comisia ar trebui să adopte fără întârziere normele de aplicare a prezentului regulament, în special cele referitoare la formularele electronice standardizate adecvate pentru cererea de eliberare a unei licențe de import sau pentru pregătirea unei declarații a importatorului.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1
Prezentul regulament stabilește condițiile și procedura pentru intrarea bunurilor culturale pe teritoriului vamal al Uniunii.
Prezentul regulament stabilește condițiile și procedura pentru introducerea și importul bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 2
Prezentul regulament nu se aplică bunurilor culturale care sunt în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii.
Prezentul regulament se aplică bunurilor culturale care sunt în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii în cazul în care autoritățile competente au motive întemeiate să creadă că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine sau dintr-o țară terță cu încălcarea legilor și reglementărilor acesteia.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera a
(a)  „bunuri culturale” înseamnă orice obiect care are importanță pentru arheologie, preistorie, istorie, literatură, artă sau știință și care aparține categoriilor enumerate în tabelul din anexă și îndeplinește condiția pragului minim de vârstă specificat în anexa respectivă;
(a)  „bunuri culturale” înseamnă orice element care are importanță pentru arheologie, preistorie, istorie, literatură, artă sau știință și care aparține categoriilor enumerate în anexe și îndeplinește condiția pragului minim de vârstă și financiar specificat în anexa respectivă;
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa)  „importul bunurilor culturale” înseamnă:
(i)  punerea în liberă circulație, după cum se prevede la articolul 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013; sau
(ii)  includerea bunurilor într-una dintre categoriile următoare de regimuri speciale, menționate la articolul 210 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013:
a)  depozitare, care cuprinde antrepozitare vamală și zone libere;
b)  utilizare specifică, care cuprinde admiterea temporară și destinația finală;
c)  perfecționarea activă;
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b
(b)  „țară de origine” înseamnă țara pe al cărei teritoriu actual au fost create sau descoperite bunurile culturale;
(b)  „țară de origine” înseamnă țara pe al cărei teritoriu actual, în spațiul terestru sau acvatic, au fost create, descoperite, deplasate, excavate sau furate bunurile culturale, sau o țară care are o legătură atât de strânsă cu acestea încât le protejează ca fiind proprietate culturală națională și reglementează exportul lor de pe teritoriul său după transferul licit al acestora din țara în care bunurile culturale au fost create sau descoperite;
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera c
(c)  „țară de export” înseamnă ultima țară în care s-au aflat bunurile culturale în mod permanent, în conformitate cu legile și reglementările țării în cauză, înainte de expedierea lor în Uniune;
(c)  „țară terță” înseamnă ultima țară în afară de țara de origine în care bunurile culturale au fost deținute înainte de a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii;
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera d
(d)   „permanent” înseamnă o perioadă de timp de cel puțin o lună și în alte scopuri decât pentru utilizare temporară, tranzit, export sau expediere;
eliminat
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera ha (nouă)
(ha)  „Object ID” înseamnă standardul internațional adoptat de UNESCO pentru descrierea bunurilor culturale, care cuprinde un set unic de informații cu privire la acestea.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera hb (nouă)
(hb)  „autorități competente” înseamnă autoritățile desemnate de statele membre pentru a elibera licențele de import și pentru a înregistra declarațiile importatorilor.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 12, cu scopul de a modifica a doua coloană a tabelului din anexă, ca urmare a modificărilor intervenite în Nomenclatura Combinată și de a modifica pragul minim de vechime din a treia coloană a tabelului din anexă, în lumina experienței acumulate în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament.
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 12, cu scopul de a modifica a doua coloană a tabelului din anexa I, ca urmare a modificărilor intervenite în Nomenclatura Combinată și de a modifica pragul minim de vechime și valoare din anexă, în lumina experienței acumulate în timpul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 116/2009.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12, acte delegate de modificare a anexei II în care sunt enumerate țările și categoriile de obiecte în legătură cu care există un risc specific de trafic ilicit, pe baza bazei de date a listelor roșii a obiectelor culturale aflate în pericol, publicate de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM). Comisia se asigură că anexa II este actualizată periodic.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 3 – titlu
Intrarea bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii
Introducerea și importul bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  Punerea bunuri culturale în liberă circulație și plasarea bunurilor culturale sub un alt regim special decât cel de tranzit sunt permise numai cu condiția prezentării unei licențe de import eliberate în conformitate cu articolul 4 sau a unei declarații a importatorului efectuate în conformitate cu articolul 5.
1.  Se interzice introducerea bunurilor culturale care au părăsit teritoriul unei țări de origine cu încălcarea convențiilor internaționale și a legilor și reglementărilor țării de origine sau a țării terțe.
Importul bunurilor culturale pe teritoriul Uniunii este permis numai cu condiția prezentării unei licențe de import eliberate în conformitate cu articolul 4 sau a unei declarații a importatorului efectuate în conformitate cu articolul 5.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Importul reușit al bunurilor culturale nu reprezintă o dovadă a provenienței sau a proprietății legale asupra acestor bunuri.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera a
(a)  admiterii temporare, în sensul articolului 250 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii pentru cercetare pedagogică, științifică și academică;
(a)  admiterii temporare, în sensul articolului 250 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii pentru cercetare pedagogică, științifică și academică, pentru artele spectacolului, conservare, restaurare și digitalizare și pentru cooperarea între muzee sau alte instituții publice non-profit în vederea organizării de expoziții culturale;
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera aa (nouă)
(aa)  bunurile culturale care urmează a fi prezentate în cadrul târgurilor comerciale și al saloanelor internaționale de artă cu excepția cazurilor în care sunt achiziționate și rămân pe teritoriul Uniunii;
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera b
(b)  depozitării, în sensul articolului 237 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a bunurilor culturale în scopul expres de a asigura conservarea acestora de către o autoritate publică sau sub supravegherea unei autorități publice.
(b)  depozitării, în sensul articolului 237 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a bunurilor culturale în scopul de a asigura siguranța sau conservarea acestora de către o autoritate publică sau sub supravegherea unei autorități publice, cu intenția de a le restitui în țara lor de origine sau în țara terță în care au fost exportate în mod legal, atunci când situația permite acest lucru.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera ba (nouă)
(ba)  bunurile culturale restituite, în sensul articolului 2 din Directiva 2014/60/UE.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 3
3.  Comisia poate să adopte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modalitățile specifice pentru admiterea temporară sau depozitarea bunurilor culturale menționată la alineatul (2). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
3.  Comisia poate să adopte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modalitățile specifice pentru admiterea temporară sau depozitarea bunurilor culturale și a bunurilor culturale restituite pentru a fi protejate, menționată la alineatul (2). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
1.  Punerea în liberă circulație și plasarea sub un alt regim special decât cel de tranzit în Uniune a bunurilor culturale menționate la literele (c), (d) și (h) din anexă se supun condiției de a prezenta autorităților vamale o licență de import.
1.  Importul în Uniune al bunurilor culturale menționate la punctele A.1 și A.2 din anexa I se supune condiției de a prezenta autorităților vamale o licență de import.
Prezentul articol se aplică numai mărfurilor menționate la primul paragraf, dacă figurează pe lista țărilor și a codurilor din Nomenclatura Combinată, conform anexei II, în cazul în care există o astfel de listă pentru țara de origine din care sunt exportate bunurile culturale, iar țara de origine este cunoscută.
Prezentul articol se aplică, de asemenea, bunurilor culturale enumerate doar în anexa II, importate pe teritoriul vamal al Uniunii dintr-o țară de origine sau dintr-o țară terță.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2
2.  Titularul bunurilor solicită autorității competente din statul membru de intrare eliberarea unei licențe de import. Cererea este însoțită de documente justificative și informații care să dovedească faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia. Cu toate acestea, în cazul în care țara de export este parte la Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală semnată la Paris la 14 noiembrie 1970 (denumită în continuare „Convenția UNESCO din 1970”), cererea este însoțită de documente justificative și informații care dovedesc faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara respectivă în conformitate cu legile și reglementările acesteia.
2.  Titularul bunurilor solicită autorității competente din primul stat membru în care se realizează importul preconizat eliberarea unei licențe de import. Cererea este însoțită de documentele justificative corespunzătoare și informații care să dovedească faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia sau care să ateste absența unor astfel de legi și reglementări. Aceasta include:
—  certificate de export sau licențe de export;
—  un document standardizat, bazat pe standardul Object ID, care descrie bunurile culturale în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora de către autoritățile vamale;
—  titluri de proprietate;
—  facturi;
—  contracte de vânzare;
—  documente de asigurare sau documente de transport.
În cazul în care documentele justificative nu sunt disponibile, cererea include și o evaluare a experților, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), în cazuri excepționale în care fie:
a)  nu se poate determina în mod fiabil țara de origine a bunurilor culturale, iar autoritatea competentă consideră că au fost furnizate dovezi corespunzătoare și documente justificative care atestă această stare de fapt; fie
b)  bunurile culturale au fost exportate din țara de origine înainte de anul 1970 și s-au aflat pe teritoriul unei țări terțe în alte scopuri decât pentru utilizare temporară, tranzit, export sau expediere înainte de a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, însă titularul bunurilor nu poate furniza documentele solicitate la alineatul (2), deoarece aceste documente nu erau în uz la data la care bunurile culturale au fost exportate din țara de origine,
cererea este însoțită de documentele justificative corespunzătoare și de informații care să dovedească faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia sau care să ateste absența unor astfel de legi și reglementări.
Documentele justificative includ:
—  certificate de export sau licențe de export;
—  un document standardizat, bazat pe standardul Object ID, care descrie bunurile culturale în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora de către autoritățile vamale;
—  titluri de proprietate;
—  facturi;
—  contracte de vânzare; precum și
—  documente de asigurare sau documente de transport.
În cazul în care documentele justificative nu sunt disponibile, cererea include și o evaluare a experților, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3
3.  Autoritatea competentă din statul membru de intrare verifică dacă cererea este completă. Autoritatea în cauză cere solicitantului, în termen de 30 de zile de la primirea cererii, să prezinte eventuale informații sau documente care lipsesc.
3.  Autoritatea competentă din primul stat membru în care se realizează importul preconizat verifică dacă cererea este completă. Autoritatea în cauză cere solicitantului, în termen de 21 de zile de la primirea cererii, să prezinte eventuale informații sau documente suplimentare sau care lipsesc.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – partea introductivă
4.  În termen de 90 de zile de la depunerea cererii complete, autoritatea competentă o verifică și decide dacă să elibereze licența de import sau să respingă cererea. Cererea poate fi respinsă din următoarele motive:
4.  În termen de 90 de zile de la depunerea cererii complete, autoritatea competentă o verifică și decide dacă să elibereze licența de import sau să respingă cererea. În cazul în care se eliberează licența de import, autoritatea competentă o înregistrează pe cale electronică. Autoritatea competentă respinge cererea din următoarele motive:
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera a
(a)  în cazul în care țara de export nu este parte la Convenția UNESCO din 1970, nu s-a demonstrat că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia;
(a)  în cazul în care nu s-a demonstrat că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia aflate în vigoare la data la care s-a realizat exportul sau în absența unor astfel de legi și reglementări; sau, în cazurile excepționale menționate la articolul 4 alineatul (2a), din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia aflate în vigoare la data la care s-a realizat exportul sau în absența unor astfel de legi și reglementări;
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera b
(b)  în cazul în care țara de export este parte la Convenția UNESCO din 1970, nu s-a demonstrat că bunurile culturale au fost exportate din țara de export în conformitate cu legile și reglementările acesteia;
eliminat
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera c
(c)  autoritatea competentă are motive rezonabile să creadă că titularul bunurilor nu le-a achiziționat pe căi legale.
(c)  autoritatea competentă are motive rezonabile și verificabile să creadă că titularul bunurilor nu le-a achiziționat pe căi legale.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera c a (nouă)
(ca)  în cazul în care cererea de licență de import pentru un bun cultural a fost refuzată anterior de autoritățile competente ale unui alt stat membru al Uniunii pentru același bun cultural, nefiind furnizată nicio dovadă suplimentară care să nu fi fost prezentată deja în sprijinul cererii respinse;
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera cb (nouă)
(cb)  în cazul în care exportul legal direct din țara de origine nu poate fi dovedit prin documente justificative și dovezi corespunzătoare, în special prin certificate de export sau licențe eliberate de țara de export, titluri de proprietate, facturi, contracte de vânzare, Object ID, atunci când este disponibil, documente de asigurare, documente de transport și evaluări ale experților.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)
4a.  Autoritatea competentă poate respinge cererea în cazul în care există acțiuni pendinte în fața instanțelor prin care se solicită returnarea bunurilor sau plata unor despăgubiri, introduse de autoritățile din țara de origine.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 b (nou)
4b.  În cazul în care cererea este respinsă, decizia administrativă menționată la alineatul (4) este însoțită de o expunere de motive care include informații privind procedura de contestare, aceasta fiind comunicată solicitantului în cauză la momentul pronunțării respectivei decizii.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 c (nou)
4c.  Cererea include o declarație care să specifice faptul că bunurile nu au făcut obiectul unei cereri similare în trecut sau, în cazul respingerii cererii anterioare, precizează motivele pentru care cererea a fost respinsă și include dovezi suplimentare care nu erau disponibile atunci când a fost examinată cererea anterioară.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 d (nou)
4d.  În cazul în care un stat membru respinge o cerere electronică, acest lucru, precum și motivele pe care se bazează respingerea se comunică celuilalt stat membru și Comisiei. În cazul în care există suspiciuni legate de faptul că respectivele bunuri fac obiectul unui trafic ilicit, statele membre informează, de asemenea, alte autorități competente, cum ar fi INTERPOL și EUROPOL.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 5 – paragraful 1
Statele membre desemnează autoritățile publice competente să elibereze licențe de import în conformitate cu prezentul articol. Ele transmit Comisiei datele de contact ale autorităților respective și orice modificări ale acestora.
Statele membre desemnează fără întârziere autoritățile publice competente să elibereze licențe de import în conformitate cu prezentul articol. Ele transmit Comisiei datele de contact ale autorităților respective și orice modificări ale acestora.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 6
6.  Comisia poate să stabilească, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul cererii de licență de import și modalitățile procedurale de depunere și prelucrare a acestor cereri. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
6.  Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul electronic standardizat al cererii de licență de import și modalitățile procedurale de depunere și prelucrare electronică a acestor cereri, precum și a documentelor justificative relevante, care se realizează prin mijloace electronice. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Punerea în liberă circulație și plasarea sub un alt regim special decât cel de tranzit în Uniune a bunurilor culturale menționate la literele (a), (b), (e), (f), (g), (i), (j), (k) și (l) din anexă se supun condiției de a prezenta autorităților vamale a statului membru de intrare o declarație a importatorului.
1.  Importul pe teritoriul vamal al Uniunii al bunurilor culturale menționate la punctele 3-14 ale părții A din anexa I se supune condiției ca titularul bunurilor să prezinte autorităților vamale ale primului stat membru în care se realizează importul preconizat o declarație electronică a importatorului.
Prezentul articol se aplică, de asemenea, bunurilor culturale menționate la punctele A1 și A2 ale căror coduri atribuite de Nomenclatura Combinată nu figurează în anexa II.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.  Declarația importatorului conține o declarație semnată de titularul bunurilor conform căreia bunurile au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia. Cu toate acestea, dacă țara de export este parte la Convenția UNESCO privind proprietatea culturală, declarația importatorului conține o declarație semnată de titularul bunurilor conform căreia bunurile au fost exportate din țara respectivă în conformitate cu legile și reglementările acesteia.
2.  Declarația importatorului se înregistrează electronic. Aceasta constă în:
a)  o declarație semnată de titularul bunurilor conform căreia bunurile au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia sau furnizând dovezi cu privire la absența unor astfel de legi și reglementări;
b)  un document standardizat, bazat pe standardul Object ID, care descrie bunurile culturale în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora de către autoritățile vamale;
c)  certificatele de export sau licențele eliberate de țara de origine, care dovedesc faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), în cazuri excepționale în care fie:
a)  nu se poate determina în mod fiabil țara de origine a bunurilor culturale, iar autoritatea competentă consideră că au fost furnizate dovezi corespunzătoare și documente justificative care atestă această stare de fapt; fie
b)  bunurile culturale au fost exportate din țara de origine înainte de anul 1970 și s-au aflat pe teritoriul unei țări terțe în alte scopuri decât pentru utilizare temporară, tranzit, export sau expediere înainte de a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, însă titularul bunurilor nu poate furniza documentele solicitate la alineatul (2), deoarece aceste documente nu erau în uz la data la care bunurile culturale au fost exportate din țara de origine,
declarația importatorului constă în:
a)  o declarație semnată de titularul bunurilor conform căreia bunurile au fost exportate din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urmă sau furnizând dovezi cu privire la absența unor astfel de legi și reglementări;
b)  un document standardizat, bazat pe standardul Object ID, care descrie bunurile culturale în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora de către autoritățile vamale; precum și
c)  certificatele de export sau licențele eliberate de țara terță, care dovedesc faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia.
În cazul în care legile și reglementările țării de origine sau ale țării terțe nu prevăd eliberarea licențelor sau a certificatelor de export, declarația importatorului trebuie să conțină, de asemenea, orice alte documente justificative și dovezi corespunzătoare, inclusiv titluri de proprietate, facturi, contracte de vânzare, documente de asigurare, documente de transport.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3
3.  Comisia poate să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul declarației importatorului și modalitățile procedurale de depunere și prelucrare a declarației importatorului. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
3.  Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul electronic standardizat al declarației importatorului și modalitățile procedurale de depunere și prelucrare electronică a declarației importatorului. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 5 a (nou)
Articolul 5a
Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii
Comisia garantează că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-urile) beneficiază de o asistență tehnică și financiară adecvată, inclusiv de măsurile de promovare a punctelor de contact naționale, adoptate în cooperare cu statele membre, precum și de crearea unui site internet dedicat, care să conțină toate informațiile relevante, și facilitează schimbul de informații dintre MIMM-uri și punctele de contact naționale relevante atunci când i se transmit cereri, pentru a pune în aplicare în mod eficient prezentul regulament.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 5 b (nou)
Articolul 5b
Utilizarea sistemului electronic
1.  Toate schimburile de informații dintre autoritățile competente și declaranți realizate în temeiul articolelor 4 și 5, cum ar fi schimbul de declarații, cereri sau decizii, se realizează prin mijloace electronice.
2.  Comisia instituie sistemul electronic menționat la alineatul (1). Aceasta adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili:
—  modalitățile de punere în funcțiune, operare și întreținere a sistemului electronic menționat la alineatul (1);
—  modalitățile detaliate de transmitere, prelucrare, stocare și schimb de informații între autoritățile competente ale statelor membre prin intermediul sistemului electronic.
Statele membre cooperează cu Comisia în ceea ce privește dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemului electronic menționat la alineatul (1) și în ceea ce privește stocarea informațiilor, în conformitate cu prezentul regulament.
3.  În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentului regulament, declaranții și autoritățile competente ar trebui să își îndeplinească sarcinile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1a și cu Regulamentul (UE).../…*.
__________________
1a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
* JO: A se insera în text numărul regulamentului la care se face referire în documentul 2017/0003(COD).
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 6
Articolul 6
eliminat
Controlul vamal și verificările
1.  Licența de import menționată la articolul 4 sau declarația importatorului menționată la articolul 5, după caz, se prezintă biroului vamal competent să pună bunurile culturale în liberă circulație sau să le plaseze sub alt regim special decât cel de tranzit.
2.   În ceea ce privește bunurile culturale care necesită eliberarea unei licențe de import pentru a intra pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritățile vamale verifică dacă licența de import corespunde bunurilor prezentate. În acest scop, autoritățile vamale pot să efectueze un examen fizic al bunurilor culturale, inclusiv prin realizarea unei expertize.
3.   În ceea ce privește bunurile culturale care necesită depunerea unei declarații a importatorului pentru a intra pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritățile vamale verifică dacă declarația importatorului îndeplinește cerințele prevăzute în articolul 5 sau bazate pe acesta și dacă corespunde bunurilor prezentate. În acest scop, autoritățile vamale pot să solicite declarantului informații suplimentare și să efectueze un examen fizic al bunurilor culturale, inclusiv prin realizarea unei expertize. Ele înregistrează declarația importatorului atribuindu-i un număr de ordine și o dată a înregistrării, iar la momentul acordării liberului de vamă eliberează declarantului o copie a declarației înregistrate a importatorului.
4.  Atunci când se depune o declarație pentru punerea bunurilor culturale în liberă circulație sau plasarea lor sub un alt regim special decât cel de tranzit, cantitatea produselor se indică cu ajutorul unității suplimentare prevăzute în anexă.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1
În cazul în care statele membre limitează numărul birourilor vamale competente să pună bunurile culturale în liberă circulație sau să le plaseze sub un alt regim special decât cel de tranzit, ele transmit Comisiei datele de contact ale respectivelor birouri vamale și orice modificări ale acestora.
Statele membre pot limita numărul birourilor vamale care au competența de a autoriza importul bunurilor culturale. În cazul în care statele membre aplică această restricție, ele transmit Comisiei datele de contact ale respectivelor birouri vamale și orice modificări ale acestora.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.  Autoritățile vamale confiscă și rețin temporar bunurile culturale introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, dacă bunurile în cauză au intrat pe teritoriul vamal al Uniunii fără a îndeplini condițiile prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2).
1.  Autoritățile competente confiscă și rețin temporar bunurile culturale care au fost introduse pe teritoriul vamal al Uniunii fără a îndeplini condițiile prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2). În cazul reținerii bunurilor culturale, se asigură condiții pentru conservarea adecvată a bunurilor culturale, în conformitate cu condițiile și responsabilitățile pentru depozitarea temporară a bunurilor enunțate la articolul 147 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, ținând seama de natura specifică a acestor bunuri.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Decizia administrativă menționată la alineatul (1) însoțită de o expunere a motivelor, este comunicată declarantului și face obiectul unei căi de atac efective, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislația națională.
2.  Decizia administrativă menționată la alineatul (1) respectă dispozițiile articolului 22 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3
3.  Perioada de reținere temporară este strict limitată în timp în funcție de timpul de care au nevoie autoritățile vamale sau celelalte autorități de aplicare a legii pentru a stabili dacă împrejurările cazului justifică reținerea în temeiul altor dispoziții ale legislației naționale sau a Uniunii. Perioada maximă de reținere temporară în temeiul prezentului articol este de 6 luni. În cazul în care nu se ia o decizie cu privire la reținerea în continuare a bunurilor culturale în acest termen sau dacă se decide că împrejurările cazului nu justifică reținerea în continuare, bunurile culturale sunt puse imediat la dispoziția declarantului.
3.  Perioada de reținere temporară este strict limitată în timp în funcție de timpul de care au nevoie autoritățile vamale sau celelalte autorități de aplicare a legii pentru a stabili dacă împrejurările cazului justifică reținerea în temeiul altor dispoziții ale legislației naționale sau a Uniunii. Perioada maximă de reținere temporară în temeiul prezentului articol este de 6 luni, existând posibilitatea de a prelungi această perioadă cu încă trei luni, pe baza deciziei motivate a autorităților vamale. În cazul în care nu se ia o decizie cu privire la reținerea în continuare a bunurilor culturale în acest termen sau dacă se decide că împrejurările cazului nu justifică reținerea în continuare, bunurile culturale sunt puse imediat la dispoziția declarantului. Autoritățile statelor membre se asigură că, în momentul restituirii bunurilor culturale către țara de origine, aceasta din urmă nu este afectată de o criză armată care ar face ca siguranța bunurilor culturale respective să nu poată fi garantată. În astfel de situații, bunul cultural în cauză trebuie să rămână pe teritoriul Uniunii până când situația din țara de origine devine stabilă.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 a (nou)
3a.  După adoptarea deciziei menționate la alineatul (1), autoritățile competente notifică imediat acest lucru țării de origine sau, în cazul în care nu se poate determina în mod fiabil țara de origine a bunurilor culturale, țării terțe, precum și EUROPOL și INTERPOL, după caz.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 b (nou)
3b.  Atunci când autoritățile competente au motive rezonabile să creadă că bunurile culturale aflate în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii ar fi putut fi exportate cu încălcarea normelor și reglementărilor unei țări de origine, acestea le solicită autorităților vamale să confiște temporar aceste bunuri.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 9 – titlu
Cooperare administrativă
Cooperarea administrativă și utilizarea sistemului electronic
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 1
1.  În scopul punerii în aplicare a prezentului regulament, statele membre asigură cooperarea între autoritățile competente menționate la articolul 3 alineatul (4).
1.  În scopul punerii în aplicare a prezentului regulament, statele membre asigură cooperarea și schimbul de informații între autoritățile competente menționate la articolul 4 alineatul (5).
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2
2.  Se poate crea un sistem electronic pentru stocarea și schimbul de informații între autoritățile statelor membre, în special în ceea ce privește declarațiile importatorilor și licențele de import.
2.  Se creează un sistem electronic pentru stocarea și schimbul de informații între autoritățile statelor membre în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 952/2013. Orice astfel de astfel de sistem asigură primirea, prelucrarea, stocarea și schimbul de informații, în special în ceea ce privește declarațiile importatorilor și licențele de import.
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Sistemul electronic menționat la alineatul (2) trebuie să poată fi consultat de către statele membre atunci când prelucrează cererile depuse în legătură cu licențele de export solicitate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 116/2009. Aceste cereri se pot referi direct la informațiile deținute în sistemul electronic.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
Comisia poate să prevadă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare,
Comisia prevede, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 13.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în termen de ... [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] în conformitate cu procedura menționată la articolul 13.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament are loc numai în scopul protecției eficace împotriva pierderii bunurilor culturale, al conservării patrimoniului cultural al umanității și al împiedicării finanțării terorismului prin vânzarea patrimoniului cultural obținut prin jaf către cumpărători din Uniune.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 b (nou)
3b.  Toate datele cu caracter personal obținute în conformitate cu articolele 4, 5 și 9 sunt accesate și prelucrate numai de către personalul autorizat în mod corespunzător al autorităților și sunt protejate în mod adecvat împotriva accesului sau comunicării neautorizate.
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1
Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării articolelor 3, 4 și 5 și în special în cazul declarațiilor false și al prezentării de informații false pentru a obține intrarea bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii și ia toate măsurile necesare pentru a garanta punerea în aplicare a normelor respective. Sancțiunile prevăzute sunt eficace, proporționate și disuasive. Statele membre informează Comisia, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, cu privire la regimul acestor sancțiuni și cu privire la măsurile respective și notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care le vizează.
Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării articolelor 3 și 5 și, în special, în cazul prezentării de informații false pentru a obține importul bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii și iau toate măsurile necesare pentru a garanta punerea în aplicare a normelor respective. Sancțiunile prevăzute sunt eficace, proporționate și disuasive. În scopul de a asigura condiții de concurență echitabile și o abordare coerentă, statele membre aplică sancțiuni similare în ceea ce privește natura și efectul lor. Statele membre informează Comisia, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, cu privire la regimul acestor sancțiuni și cu privire la măsurile respective și notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care le vizează.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful -1 (nou)
În activitatea lor pregătitoare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia și statele membre cooperează cu organizațiile internaționale, cum ar fi UNESCO, Interpol, EUROPOL, Organizația Mondială a Vămilor (OMV), Centrul internațional de studiu al conservării și restaurării bunurilor culturale (ICCROM), Consiliul Internațional al Muzeelor, pentru a asigura activități eficiente de formare și de consolidare a capacităților și campanii de sensibilizare, precum și pentru a solicita realizarea de cercetări pertinente și elaborarea de standarde, după caz.
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 1
Statele membre organizează activități de formare și de consolidare a capacităților pentru a asigura punerea în aplicare eficace a prezentului regulament de către autoritățile vizate. Ele pot utiliza, de asemenea, campanii de sensibilizare adresate în special cumpărătorilor de bunuri culturale.
Comisia, în cooperare cu statele membre, organizează:
i.   activități de formare și de consolidare a capacităților și campanii de sensibilizare pentru autorități, punctele de contact naționale și profesioniștii în cauză pentru a asigura punerea în aplicare eficace a prezentului regulament;
ii.  acțiuni menite să încurajeze cooperarea eficace a țărilor de origine; precum și
iii.   schimbul de bune practici pentru a promova aplicarea uniformă a prezentului regulament, în special practicile adecvate stabilite înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament de statele membre care dispun de o legislație națională în vigoare privind importul de bunuri culturale.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 1 – paragraful 1 a (nou)
Aceste activități, campanii și acțiuni se bazează pe experiența programelor care există în prezent, inclusiv a celor promovate de OMV și de Comisie.
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Cooperarea cu țările terțe
În domeniile care fac obiectul activităților sale și în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale prevăzute în prezentul regulament, Comisia facilitează și încurajează cooperarea tehnică și operațională între statele membre și țările terțe.
Comisia poate organiza activități de formare în cooperare cu statele membre și țările terțe, pe teritoriile acestora.
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 2 alineatul (2) este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând de la (). (Oficiul pentru Publicații va completa data intrării în vigoare a prezentului act).
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 2 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la …[data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de … ani. Delegarea de competențe se prelungește în mod tacit, pentru perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun unei astfel de prelungiri cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
(b)  informațiile privind încălcările dispozițiilor prezentului regulament;
(b)  informațiile privind încălcările dispozițiilor prezentului regulament și sancțiunile aplicate;
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2
În acest scop, Comisia adresează statelor membre chestionare relevante. Statele membre au la dispoziție 6 luni pentru a comunica Comisiei informațiile solicitate.
În acest scop, Comisia adresează statelor membre chestionare relevante. Statele membre au la dispoziție 6 luni de la primirea chestionarului pentru a comunica Comisiei informațiile solicitate.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
Comisia poate solicita, pe baza răspunsurilor oferite de statele membre în cadrul chestionarelor menționate la alineatul (1), ca acestea să îi furnizeze informații suplimentare privind prelucrarea cererilor de acordare a licențelor de import. Statele membre se asigură că informațiile solicitate sunt furnizate fără întârziere.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2
2.  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament la trei ani de la data punerii în aplicare a prezentului regulament și, ulterior, o dată la cinci ani.
2.  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament la doi ani de la data punerii în aplicare a prezentului regulament și, ulterior, o dată la patru ani. Raportul respectiv este pus la dispoziția publicului. El cuprinde analizarea punerii efective în aplicare, inclusiv impactul asupra operatorilor economici din Uniune, îndeosebi asupra MIMM-urilor. Raportul compară punerea în aplicare în diferite state membre și include o evaluare a gradului de aplicare uniformă a regulamentului de la data raportului anterior. Evaluarea respectivă analizează, de asemenea, dispozițiile privind stabilirea și aplicarea sancțiunilor, precum și măsura în care acestea asigură condiții de concurență echitabile între statele membre. În cazul în care este necesar, raportul poate formula recomandări pentru a soluționa punerea inadecvată în aplicare a prezentului regulament de către statele membre.
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Raportul menționat la alineatul (2) ia în considerare impactul prezentului regulament pe teren, inclusiv impactul său asupra operatorilor economici din Uniune, printre care MIMM-urile. Raportul furnizează dovezi privind diferitele performanțe naționale, evaluând inclusiv cât de uniform a fost pus în aplicare și transpus prezentul regulament în perioada în cauză, și formulează recomandări pentru a aborda lacunele din punerea sa în aplicare de către statele membre.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Anexa I – subtitlul 3
Bunurile culturale care intră sub incidența articolului 2 alineatul (1)
Bunurile culturale care intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) litera a
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Anexa I a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Obiecte arheologice cu o vechime mai mare de 100 de ani care au fost obținute din:

 

 

—  săpături și descoperiri terestre sau subacvatice

9705 00 00

 

—  situri arheologice

9706 00 00

 

—  colecții arheologice

 

2.

Elemente care formează o parte integrantă a unor monumente artistice, istorice sau religioase care au fost dezmembrate și care au o vechime mai mare de 100 de ani

9705 00 00 9706 00 00

3.

Tablouri și picturi, altele decât cele incluse în categoriile 4 sau 5, executate în întregime de mână pe orice suport și pe orice material1a

9701

4.

Acuarele, guașe și pasteluri realizate în întregime de mână, pe orice material1a

9701

5.

Mozaicuri executate în întregime de mână din orice material, altele decât cele incluse în categoriile 1 sau 2, și desene executate în întregime de mână, pe orice suport și pe orice material1a

6914

9701

6.

Gravuri, stampe, serigrafii și litografii originale cu matrițele și afișele lor originale respective1a

Capitolul 49 9702 00 00 8442 50 99

7.

Producții originale de artă statuară sau de sculptură și copii obținute prin același procedeu ca și originalul1a, altele decât cele care intră în categoria 1

9703 00 00

8.

Fotografii, filme și negativele acestora1a

3704

3705

3706

4911 91 80

9.

Incunabule și manuscrise, inclusiv hărți și partituri muzicale, exemplare individuale sau în colecții1a

9702 00 00 9706 00 00 4901 10 00 4901 99 00 4904 00 00 4905 91 00 4905 99 00 4906 00 00

10.

Cărți cu o vechime mai mare de 100 de ani, exemplare individuale sau în colecții

9705 00 00 9706 00 00

11.

Hărți tipărite cu o vechime mai mare de 200 de ani

9706 00 00

12.

Arhive și elemente ale acestora, de orice fel și pe orice suport, care au o vechime mai mare de 50 de ani

3704

3705

3706

4901

4906

9705 00 00 9706 00 00

13.

(a)  Colecții1b și specimene care provin din colecții de zoologie, botanică, mineralogie sau anatomie;

9705 00 00

 

(b)  Colecții1b care prezintă interes istoric, paleontologic, etnografic sau numismatic

9705 00 00

14.

Mijloace de transport cu o vechime mai mare de 75 de ani

9705 00 00 444 Capitolele 86 -89

15.

Orice alte antichități care nu sunt incluse în categoriile A.1 - A.14

 

 

(a)  a căror vechime este între 50 și 100 de ani:

 

 

jucării, jocuri

Capitolul 95

 

sticlărie

7013

 

articole prelucrate din aur sau argint

7114

 

mobilier

Capitolul 94

 

aparate optice, fotografice sau cinematografice

Capitolul 90

 

instrumente muzicale

Capitolul 92

 

ceasuri și orologii și componente ale acestora

Capitolul 91

 

articole din lemn

Capitolul 44

 

ceramică

Capitolul 69

 

tapiserii

5805 00 00

 

covoare

Capitolul 57

 

tapet

4814

 

arme

Capitolul 93

 

(b)  cu o vechime mai mare de 100 de ani

9706 00 00

______________

1aCare au o vechime mai mare de 50 de ani și nu aparțin autorilor lor.

1bAstfel cum au fost definite de Curtea de Justiție în hotărârea pronunțată în cauza 252/84, după cum urmează: "Piesele de colecție, în conformitate cu semnificația conferită în rubrica nr. 97.05 din Tariful Vamal Comun, reprezintă acele articole care au caracteristicile necesare pentru a fi incluse într-o colecție, respectiv sunt articole relativ rare, care nu sunt folosite în mod normal în scopul pentru care au fost produse, fac obiectul unor tranzacții speciale aflate în afara comerțului obișnuit cu articole utilitare similare și au o valoare ridicată.”

Bunurile culturale menționate la categoriile A.1 – A.15 nu intră sub incidența prezentului regulament decât în cazul în care valoarea lor este egală sau superioară pragurilor financiare indicate în secțiunea B.

B.  Praguri financiare aplicabile anumitor categorii de bunuri culturale menționate în secțiunea A (în EUR)

Valoare:

Indiferent de valoare:

1 (Obiecte arheologice)

2 (Monumente dezmembrate)

9 (Incunabule și manuscrise)

12 (Arhive)

15 000

5 (Mozaicuri și desene)

6 (Gravuri)

8 (Fotografii)

11 (Hărți tipărite)

30 000

4 (Acuarele, guașe și pasteluri)

50 000

7 (Artă statuară)

10 (Cărți)

13 (Colecții)

14 (Mijloace de transport)

15 (Orice alte obiecte)

150 000

3 (Tablouri)

Depunerea solicitării de acordare a unei licențe de export impune constatarea îndeplinirii condițiilor referitoare la valoarea financiară. Valoarea financiară este cea a bunului cultural pe piața internațională.

Valorile exprimate în euro în anexa I se schimbă și se exprimă în monedele naționale la cursul de schimb de la 31 decembrie 2001 publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Această contravaloare în monede naționale este revizuită o dată la doi ani cu efect de la 31 decembrie 2001. Calculul acestei contravalori se bazează pe media valorii zilnice a respectivelor monede, exprimate în euro, în decursul celor douăzeci și patru de luni care se încheie în ultima zi a lunii august anterioare revizuirii care produce efecte de la 31 decembrie. Această metodă de calcul se revizuiește, la propunerea Comisiei, de Comitetul consultativ pentru bunurile culturale, în principiu la doi ani după prima aplicare. Pentru fiecare revizuire, valorile exprimate în euro și contravalorile lor în monede naționale se publică periodic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în primele zile ale lunii noiembrie anterioare datei de la care revizuirea produce efecte.

Amendamentul 96
Propunere de regulament
Anexa I b (nouă)
Anexa Ib
Țările și categoriile de obiecte în legătură cu care există un risc specific de trafic ilicit
[Lista urmează să fie stabilită de către Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (2a).]

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0308/2018).

Ultima actualizare: 10 decembrie 2019Notă juridică - Politica de confidențialitate