Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2869(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B8-0481/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.12
CRE 25/10/2018 - 13.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0428

Texte adoptate
PDF 141kWORD 57k
Joi, 25 octombrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Ascensiunea violenței cu caracter neofascist în Europa
P8_TA(2018)0428RC-B8-0481/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa (2018/2869(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere raportul din 9 mai 2017 al Raportorului special al ONU privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranța asociată acestora,

–  având în vedere Rezoluția 71/179 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2016 privind „combaterea glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora”,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 14 și Protocolul nr. 12 la aceasta,

–  având în vedere Convenția internațională a ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000(1) care interzice discriminarea pe motive de rasă și origine etnică (Directiva privind egalitatea rasială),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(2),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene(4),

–  având în vedere înființarea, în iunie 2016, a unui Grup la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului Europei din 30 septembrie 2014 privind combaterea manifestărilor cu caracter neonazist și extremist de dreapta,

–  având în vedere Codul de bune practici al UE privind dezinformarea,

–  având în vedere Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, așa cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

B.  întrucât lipsa unor acțiuni ferme împotriva grupărilor neofasciste și neonaziste a făcut posibilă actuala creștere a xenofobiei în Europa;

C.  întrucât grupări și partide politice vădit neofasciste, neonaziste, rasiste și xenofobe au incitat societatea la ură și violență, reamintindu-ne de ce au fost în stare să facă în trecut;

D.  întrucât difuzarea online de discursuri de incitare la ură duce adesea la o intensificare a violențelor, printre care cele comise de grupuri cu caracter neo-fascist;

E.  întrucât grupările neo-fasciste au omorât mii de oameni de toate tipurile, cum ar fi refugiați și imigranți, minorități etnice și religioase, persoane LGBTQI, apărători ai drepturilor omului, activiști, politicieni și membri ai forțelor de poliție;

F.  întrucât grupurile neo-fasciste se folosesc și abuzează de instrumentele democratice pentru a răspândi ura și violența;

G.  întrucât, după cum a raportat Europol, comisarul pentru securitate al UE, Sir Julian King a scos în evidență, în intervenția sa la un eveniment desfășurat la 22 martie 2017, cu ocazia comemorării atacurilor violente din 2016 de la Bruxelles, amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă extremismul de extremă dreaptă, declarând că nu știe să existe un stat membru al UE care să nu fie afectat în vreun fel de acest fenomen, referindu-se anume la atacurile din Norvegia din 2011, la asasinarea deputatei britanice Jo Cox și la atacurile asupra centrelor de azil și moscheilor din întreaga Europă, pentru a pune în lumină ceea ce a avertizat că este o amenințare „mai puțin semnalată” la adresa securității; întrucât grupările neofasciste și neonaziste se manifestă într-o diversitate de forme; întrucât majoritatea acestor grupuri exclud anumite persoane sau grupuri din societate; întrucât aceste organizații folosesc adesea un limbaj agresiv la adresa grupurilor minoritare și întrucât se justifică invocând principiul libertății de exprimare; întrucât dreptul la libertatea de exprimare nu este absolut;

H.  întrucât articolul 30 din Declarația universală a drepturilor omului prevede în mod clar că nicio dispoziție a declarației „nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate” în aceasta;

I.  întrucât Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială afirmă că statele părți condamnă orice propagandă și organizații care se bazează pe idei sau teorii de superioritate rasială sau a unui grup de persoane de o anumită culoare sau origine etnică;

J.  întrucât promovarea fascismului este interzisă în mai multe state membre în temeiul legislației lor naționale;

K.  întrucât raportul TESAT din 2018 al Europol a constatat că, în 2017, numărul de persoane care au fost arestate pentru infracțiuni cu caracter extremist de dreapta aproape s-a dublat;

L.  întrucât, la 22 iulie 2011, 77 de persoane și-au pierdut viața, iar 151 au fost rănite în urma atacurilor din Norvegia;

M.  întrucât, la 16 iunie 2016, Jo Cox, deputată în Parlamentul Regatului Unit, a fost asasinată cu brutalitate în Birstall, Regatul Unit;

N.  întrucât, potrivit raportului TESAT din 2018 al Europol, în 2017(5) în Regatul Unit au fost raportate cinci atacuri teroriste dejucate, eșuate sau săvârșite, atribuite persoanelor cu vederi de extremă dreaptă;

O.  întrucât, la 21 septembrie 2018, Eleonora Forenza, deputată în Parlamentul European, și asistentul său, Antonio Perlo, au fost asaltați în urma unei demonstrații antifasciste care a avut loc la Bari, în Italia;

P.  întrucât serviciul francez de informații și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu numărul din ce în ce mai mare de membri ai forțelor militare și de ordine care se alătură grupărilor violente de extremă dreaptă(6);

Q.  întrucât Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), înființată de Consiliul Europei, și-a exprimat îngrijorarea față de intensificarea extremismului de dreapta și a neofascismului în Croația într-un raport publicat la 15 mai 2018(7);

R.  întrucât, în Polonia, în timpul unei demonstrații organizate în noiembrie 2017, fotografiile a șase deputați în Parlamentul European care s-au pronunțat în favoarea toleranței, statului de drept și a altor valori europene, au fost atârnate de spânzurători improvizate într-o piață publică din orașul Katowice, situat în sudul Poloniei, de către membri ai mișcării poloneze de extremă dreaptă ONR (Tabăra Națională Radicală) întrucât este încă în curs de desfășurare o anchetă, dar nu au fost formulate acuzații împotriva vreunuia dintre suspecți, chiar dacă evenimentul a fost semnalat de numeroase mijloace de informare, inclusiv înregistrarea video a acestuia;

S.  întrucât în noiembrie 2017, de ziua independenței Poloniei, organizațiile de extremă dreaptă au organizat o amplă demonstrație la Varșovia, la care au participat peste 60 000 de persoane; întrucât demonstranții au afișat pancarte xenofobe conținând sloganuri precum „Europa albă a națiunilor frățești”, inclusiv câteva reprezentând „falanga”, un simbol fascist din anii 1930;

T.  întrucât în Grecia este încă în desfășurare procesul partidului neonazist Zorile Aurii, care este acuzat că este o organizație criminală și este învinuit de asasinarea lui Pavlos Fyssas, printre alte infracțiuni, inclusiv tentative de omor;

U.  întrucât la 21 septembrie 2018 activistul LGBTQI Zak Kostopoulos a fost asasinat cu brutalitate în centrul Atenei; întrucât se presupune că unul dintre cei acuzați are legături cu forțe de extremă dreaptă; întrucât este necesară o anchetă completă pentru a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili de maltratarea și uciderea sa;

V.  întrucât un cetățean italian a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru împușcarea și rănirea a șase migranți africani într-un atac motivat rasial în orașul Macerata, situat în centrul Italiei;

W.  întrucât șapte membri ai unui grup de „justițiari” de extremă dreaptă arestați la Chemnitz la jumătatea lunii septembrie 2018 pentru tulburarea ordinii publice au fost puși recent sub acuzare pentru formarea unei organizații teroriste care se autodenumește Revolution Chemnitz; întrucât, potrivit procurorilor federali, anchetatorii au reîncadrat faptele de la acte criminale la acte de terorism după examinarea comunicării din interiorul grupului;

X.  întrucât în Franța, la 7 decembrie 2017, cinci membri ai mișcării Génération Identitaire au fost condamnați pentru instigare la ură rasială și religioasă; întrucât persoanele care au legături cu grupări de extremă dreaptă, inclusiv cu Action Française, au planificat un atac terorist împotriva unor politicieni francezi și asupra unor moschei în cursul alegerilor prezidențiale din 2017; întrucât la 24 iunie 2018 au fost arestați 10 membri ai grupării de extremă dreaptă Action des Forces Opérationnelles (AFO) pentru planificarea unei serii de atacuri îndreptate împotriva membrilor comunității musulmane; întrucât la data de 14 septembrie 2018 doi foști membri ai comunității skinhead au fost găsiți vinovați de uciderea lui Clément Méric, un tânăr student și activist antifascist ucis în iunie 2013;

Y.  întrucât în Spania 12 membri ai organizației neo-naziste Hogar Social Madrid sunt în prezent anchetați pentru incitare la ură; întrucât membri ai grupurilor fasciste spaniole Falange, Alianza Nacional și Democracia Nacional au fost arestați și condamnați de către Curtea Supremă din Spania, în urma atacării Centrului Cultural Blanquerna din Madrid, cu ocazia festivităților organizate în 2013 de Ziua Națională a Cataloniei; întrucât în 2016 ONG-ul antirasist SOS Racismo a înregistrat 309 cazuri de violență xenofobă; întrucât, după semnalarea acestor cazuri, președintele acestei organizații a primit amenințări cu moartea și a condamnat lipsa unor mecanisme eficiente de denunțare a acestor infracțiuni;

Z.  întrucât 19 persoane au fost acuzate de Fundația Francisco Franco, o entitate care glorifică dictatura și crimele sale, precum și de familia Franco, de mai multe infracțiuni, pasibile de 13 ani de închisoare, după desfășurarea unei acțiuni pașnice și simbolice, care implica afișarea a două mari bannere din conacul Pazo de Meirás care făceau apel la autoritățile publice să intervină pentru a restitui această proprietate poporului galician;

AA.  întrucât Congresul Deputaților din Spania a adoptat o moțiune pentru mutarea trupului lui Francisco Franco din mormântul său de la memorialul de război numit „Valea celor căzuți”, un loc de pelerinaj pentru cei de extremă dreaptă; întrucât toate celelalte simboluri sau monumente care glorifică insurecția militară, războiul civil și dictatura lui Franco ar trebui eliminate, iar cele care nu pot fi îndepărtate ar trebui să fie supuse unei necesare contextualizări și reinterpretări, pentru a putea contribui la sensibilizarea publicului și la rememorarea trecutului;

AB.  întrucât Mișcarea nordică de rezistență neo-nazistă (NMR) organizează periodic marșuri în toată Scandinavia, scandând sloganuri și fluturând drapelele verde și alb ale organizației; întrucât mai mulți membri ai NMR au fost condamnați pentru atacuri violente asupra civililor și poliției; întrucât numeroasele atacuri soldate cu incendierea centrelor de primire a refugiaților au determinat guvernul suedez în 2015 să țină secretă amplasarea clădirilor rezervate adăpostirii refugiaților:

AC.  întrucât în fiecare an, la 16 martie, mii de oameni se adună la Riga de Ziua letonă a Legiunii, spre a cinsti memoria letonilor care au servit în Waffen-SS;

AD.  întrucât de la începutul anului 2018 C14 și alte grupuri de extremă dreapta din Ucraina, cum ar fi batalionul Azov, Pravîi Sektor, Karpatska Sici și alții, au atacat grupuri de romi de mai multe ori, precum și demonstrații antifasciste, reuniuni ale consiliilor locale, un eveniment găzduit de Amnesty International, expoziții de artă, evenimente LGBTQI și activiști pentru drepturile femeilor și protecția mediului;

1.  condamnă și deplânge ferm atacurile teroriste, crimele, violența psihologică, atacurile fizice violente și marșurile organizațiilor neofasciste și neonaziste care au avut loc în diferite state membre ale UE;

2.  se declară profund îngrijorat de faptul că fascismul, rasismul, xenofobia și alte forme de intoleranță sunt tot mai mult considerate normale și se declară șocat de informațiile conform cărora în unele state membre liderii politici, partidele politice și autoritățile de aplicare a legii au pactizat cu grupări neofasciste și neonaziste;

3.  este îngrijorat în special de violența cu caracter neofascist care afectează întreaga societate și care vizează anumite minorități, cum ar fi europenii de culoare/persoanele de origine africană, evreii, musulmanii, romii, resortisanții țărilor terțe, persoanele LGBTI și persoanele cu handicap;

4.  condamnă în termeni duri toate atacurile violente comise de grupări neofasciste împotriva politicienilor și membrilor partidelor politice semnalate în unele state membre și în mod special atacul comis de echipe fasciste ale mișcării CasaPound asupra deputatei în Parlamentul European Eleonora Forenza, asupra asistentului său Antonio Perillo și asupra altor participanți la o demonstrație antifascistă în orașul italian Bari în data de 21 septembrie 2018;

5.  este profund îngrijorat de impunitatea cu care activează grupările neofasciste și neonaziste în unele state membre și subliniază că acest sentiment de impunitate este unul dintre motivele creșterii alarmante a acțiunilor violente întreprinse de anumite organizații de extremă dreaptă;

6.  ia act de tendința îngrijorătoare a utilizării platformelor de comunicare socială și a internetului de către grupările neofasciste și neonaziste pentru a se organiza și a elabora strategii în întreaga Uniune Europeană;

7.  deplânge faptul că, în unele state membre, radioteleviziunea publică a devenit un exemplu de propagandă a unui singur partid politic, care exclude adesea din societate grupurile de opoziție și grupurile minoritate și chiar incită la violență;

8.  reamintește că ideologia și intoleranța fasciste sunt asociate întotdeauna cu un atac la adresa democrației însăși;

9.  invită statele membre să condamne și să sancționeze cu fermitate infracțiunile motivate de ură, discursurile de incitare la ură și găsirea de țapi ispășitori din partea politicienilor și a funcționarilor publici de la toate nivelurile și din toate tipurile de mijloace de informare, întrucât acestea fac în mod direct ca ura și violența în societate să fie considerate normale și le încurajează;

10.  invită statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a preveni, a condamna și a combate discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură;

11.  solicită Comisiei, statelor membre și companiilor din domeniul mass-mediei sociale să contracareze răspândirea rasismului, a fascismului și a xenofobiei pe internet, în cooperare cu organizațiile relevante ale societății civile la nivel național și internațional;

12.  solicită statelor membre să investigheze și să urmărească penal infracțiunile motivate de ură și să facă schimb de bune practici pentru a identifica și a investiga infracțiunile motivate de ură, inclusiv cele motivate în mod expres de diferitele forme de xenofobie;

13.  invită statele membre să aibă în vedere și să prevadă un sprijin adecvat pentru victimele infracțiunilor cu caracter rasist sau xenofob și ale infracțiunilor motivate de ură, precum și protecția tuturor martorilor față de autorii acestor infracțiuni;

14.  solicită statelor membre să înființeze unități de combatere a infracțiunilor motivate de ură în forțele de poliție; solicită forțelor de poliție să se asigure că personalul lor nu este implicat în niciun fel de act rasist, xenofob sau discriminatoriu și că orice astfel de act comis este investigat, iar cei responsabili sunt aduși în fața justiției;

15.  invită Comisia să solicite organizațiilor societății civile să monitorizeze și să denunțe discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură în statele membre;

16.  sprijină, felicită și solicită protecția grupurilor comunitare și a organizațiilor societății civile care luptă împotriva fascismului, rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță;

17.  solicită adoptarea unei legislații consolidate a UE împotriva discriminării, inclusiv transpunerea/punerea în aplicare a legislației existente și adoptarea unei noi legislații, inclusiv a Directivei privind egalitatea de tratament;

18.  reamintește că Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, care trebuia pusă în aplicare până în noiembrie 2010, prevede un temei juridic pentru impunerea unor sancțiuni persoanelor juridice care incită în mod public la violență sau la ură împotriva unui grup minoritar, precum excluderea de la prestații publice, pierderea dreptului de a desfășura activități comerciale, plasarea sub supraveghere judiciară sau emiterea de ordine de lichidare;

19.  îndeamnă Comisia să își actualizeze raportul din 2014 privind punerea în aplicare a deciziei-cadru a Consiliului menționate anterior și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au respectat dispozițiile deciziei;

20.  îndeamnă statele membre să respecte în continuare dispozițiile deciziei-cadru a Consiliului, să combată organizațiile care propagă discursuri de incitare la ură și violență în spațiile publice și online și să interzică efectiv grupurile neofasciste și neonaziste, precum și orice altă fundație sau asociație care preamărește și glorifică nazismul și fascismul, respectând în același timp ordinea de drept și jurisdicția națională;

21.  solicită cooperarea deplină și la timp între autoritățile de aplicare a legii, serviciile de informații, sistemul judiciar și organizațiile societății civile în combaterea fascismului, rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță;

22.  invită statele membre să urmeze recomandările Consiliului Europei cu privire la combaterea manifestărilor neonazismului și ale extremismului de dreapta;

23.  solicită statelor membre să asigure agenților de aplicare a legii și funcționarilor din sistemul judiciar de la toate nivelurile o formare obligatorie, la locul de muncă, bazată pe drepturile omului și orientată spre servicii;

24.  invită statele membre să se axeze pe prevenirea prin educație, campanii de sensibilizare și schimburi de bune practici;

25.  solicită statelor membre și federațiilor sportive naționale, în special cluburilor de fotbal, să contracareze flagelul rasismului, fascismului și xenofobiei pe stadioane și în cultura sportivă prin condamnarea și sancționarea celor responsabili, precum și prin promovarea unor activități educative pozitive care vizează suporterii tineri, în cooperare cu școlile și cu organizațiile relevante ale societății civile;

26.  încurajează statele membre să ofere formare persoanelor care lucrează în sistemul de radiodifuziune publică și în mijloacele de informare pentru a le sensibiliza cu privire la provocările și discriminarea cu care se confruntă victimele grupărilor neofasciste și neonaziste;

27.  le solicită statelor membre să introducă „programe de dezafiliere” naționale pentru a ajuta oamenii să părăsească grupările neofasciste și neonaziste violente; subliniază că astfel de programe nu ar trebui să se limiteze la simple intervenții individuale și ar trebui să includă sprijin pe termen lung pentru persoanele care întâmpină dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, a se muta în alt loc și a-și crea rețele sociale noi și sigure;

28.  subliniază că o cunoaștere a istoriei este una dintre condițiile prealabile pentru împiedicarea producerii unor astfel de crime în viitor și joacă un rol important în educarea generațiilor mai tinere;

29.  solicită statelor membre să condamne și să combată toate formele de negare a Holocaustului, inclusiv banalizarea și minimalizarea infracțiunilor comise de naziști și de colaboratorii acestora; atrage atenția asupra faptului că adevărul cu privire la Holocaust nu trebuie banalizat în discursul politic și în mass-media;

30.  face apel la edificarea unei culturi comune a comemorării, care respinge crimele fasciste din trecut; este profund îngrijorat de faptul că generațiile mai tinere din Europa și din lume devin tot mai puțin preocupate de istoria fascismului și, prin urmare, riscă să devină indiferente față de noile amenințări;

31.  încurajează statele membre să promoveze educația, prin intermediul culturii de masă, privind diversitatea societății noastre și istoria noastră comună, inclusiv atrocitățile comise în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul, și dezumanizarea sistematică a victimelor sale timp de mai mulți ani;

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
(2) JO L 328, 6.12.2008, p. 55.
(3) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(4) JO L 317, 4.11.2014, p. 1.
(5) https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-2018-tesat-2018
(6) https://www.mediapart.fr/journal/france/090418/forces-de-l-ordre-liees-l-ultra-droite-violente-la-dgsi-s-inquiete?onglet=full
(7) https://rm.coe.int/fifth-report-on-croatia/16808b57be

Ultima actualizare: 10 decembrie 2019Notă juridică