Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2023(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0297/2018

Texte depuse :

A8-0297/2018

Dezbateri :

PV 25/10/2018 - 8
CRE 25/10/2018 - 8

Voturi :

PV 25/10/2018 - 13.22

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0438

Texte adoptate
PDF 158kWORD 58k
Joi, 25 octombrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Implementarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi în Uniunea Europeană: este momentul să acționăm!
P8_TA(2018)0438A8-0297/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la implementarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în Uniunea Europeană: este momentul să acționăm! (2018/2023(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 noiembrie 2017 intitulată „Spre o utilizare cât mai largă a combustibililor alternativi - un plan de acțiune privind infrastructura pentru combustibili alternativi, conform articolului 10 alineatul (6) din Directiva 2014/94/UE, inclusiv evaluarea cadrelor naționale de politică conform articolului 10 alineatul (2) din Directiva 2014/94/UE” (COM(2017)0652),

–  având în vedere Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi(1),

–  având în vedere Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic(2),

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21 și cea de a 21-a Conferință a părților (COP 21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP 11), organizate la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare, și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007  (reformare) (COM(2017)0676),

–  având în vedere Codul internațional privind siguranța navelor care utilizează gaze sau alți combustibili cu punct de aprindere scăzut (Codul IGF), precum și amendamentele propuse pentru ca acest cod să devină obligatoriu în conformitate cu Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS), care abordează provocările generate de adoptarea de combustibili alternativi la nivel de reglementare în sectorul transportului naval și care vizează reducerea la minimum a riscului pentru nave, pentru echipajul acestora și pentru mediu, având în vedere natura combustibililor implicați,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 aprilie 2018,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0297/2018),

A.  întrucât mobilitatea este o nevoie de bază și reprezintă un element fundamental în societățile și economiile noastre și întrucât ar trebui să fie nepoluantă, sustenabilă, fiabilă, la prețuri rezonabile și sigură în toate aspectele pe care le implică; întrucât, în acest context, tehnologiile nepoluante oferă oportunități și beneficii uriașe pentru societate, cu efecte semnificative pentru sănătate și mediul înconjurător; industria de automobile, furnizorii de energie, utilități și operatorii de rețea;

B.  întrucât statele membre și-au adoptat cadrele de politică naționale, acestea fiind evaluate de Comisie în comunicarea sa recentă (COM(2017)0652) în care a constatat că obiectivele și implementarea infrastructurii de încărcare pentru vehiculele electrice diferă de la un stat membru la altul, având în vedere că doar opt din 25 de state membre respectă pe deplin cerințele aplicabile cadrului de politică național stabilite în Directiva 2014/94/UE(3), iar două state membre nu și-au prezentat cadrul național de politică înainte de 16 noiembrie 2016, în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2014/94/UE;

C.  întrucât decarbonizarea transporturilor va îmbunătăți calitatea aerului și va întări securitatea și independența energetică a Europei față de importurile de energie și de combustibili fosili, și, prin urmare, va necesita o schimbare rapidă și substanțială a tipului de energie, combustibili și sisteme de propulsie utilizate, precum și o creștere a eficienței energetice, prin punerea la dispoziție a celor mai eficiente și avansate tehnologii, trecerea la transportul multimodal și schimbarea comportamentului în materie de mobilitate;

D.  întrucât transportul este singurul sector economic important în Uniunea Europeană unde emisiile de gaze cu efect de seră au crescut din 1990; întrucât acest sector generează 23 % din emisiile de CO2, iar această proporție continuă să crească; întrucât transportul rutier reprezintă aproape 75 % din totalul energiei utilizate în transporturi și generează aproximativ 73 % din emisiile de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor; întrucât există o creștere constantă a traficului legat de creșterea deplasărilor și a volumelor mărfurilor transportate în UE și de creșterea mobilității persoanelor; întrucât această creștere, prevăzută pentru 2030, va avea consecințe asupra schimbărilor climatice, asupra calității aerului și consumului de energie și va avea, de asemenea, un impact asupra infrastructurii; întrucât decarbonizarea transportului rutier prin utilizarea combustibililor alternativi durabili va necesita o abordare flexibilă, ceea ce înseamnă că ar putea fi necesare combustibili alternativi diferiți pentru diferite segmente de vehicule;

E.  întrucât transportul maritim reprezintă peste 80 % din volumul comerțului mondial și generează 3 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră, contribuind la poluarea aerului în apropierea zonelor de coastă și a porturilor; având în vedere contribuția sa substanțială la piața mondială a transporturilor, adoptarea treptată a combustibililor alternativi în sectorul transportului maritim ar avea un efect pozitiv semnificativ asupra mediului;

F.  întrucât, în scopul de a menține creșterea temperaturii globale cu mult sub 2 °C, urmărind în același timp obiectivul de 1,5 °C astfel cum este înscris în Acordul de la Paris, transportul rutier trebuie să fie complet decarbonizat, atingând nivelul zero de emisii nete până în 2050 cel mai târziu; întrucât trecerea la combustibilii alternativi contribuie la atingerea acestui obiectiv, deși combustibilii convenționali vor fi necesari în continuare în viitorul apropiat, până când cererea va putea fi satisfăcută integral prin combustibili alternativi;

G.  întrucât trecerea la combustibili și sisteme de propulsie alternative durabile, ținând seama de întregul ciclu de viață al vehiculelor, reprezintă cel mai bun mijloc de a decarboniza parcul de vehicule actual și viitor; întrucât efectul global va fi și mai mare în cazul în cazul combinării cu creșterea eficienței autovehiculelor, utilizarea transportului public și a bicicletelor, dezvoltarea mobilității partajate și îmbunătățirile aduse eficienței globale a sistemelor de transport prin intermediul sistemelor STI cooperative și automatizarea și digitalizarea tehnologiei; întrucât planificarea urbană și amenajarea teritoriului pot susține și completa eforturile tehnologice și în același timp pot contribui la dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare a vehiculelor propulsate cu combustibili alternativi; întrucât promovarea combustibililor alternativi poate aduce o contribuție importantă la îmbunătățirea calității aerului în orașe;

H.  întrucât prețurile dezavantajoase ale vehiculelor propulsate de combustibili alternativi în comparație cu vehiculele cu motoare cu combustie internă convenționale reprezintă în continuare unul dintre principalele obstacole în calea deciziei clienților de a cumpăra; întrucât, în acest context, primele acordate cumpărătorilor, scutirile fiscale și stimulentele nefiscale au dovedit că duc la accelerarea procesului de introducere pe piață și ar trebui să reflecte performanța în materie de GES și de emisii poluante a diferiților combustibili alternativi;

I.  întrucât trecerea la combustibili și sisteme de propulsie alternative reprezintă o oportunitate și o încurajare a activității de cercetare pentru o industrie europeană competitivă de a-și reafirma poziția de lider tehnologic; întrucât această trecere este esențială pentru competitivitatea internațională în materie de cunoaștere, tehnologie și cotă de piață;

J.  întrucât se speră că reformarea Regulamentului privind standardele de emisie pentru autoturismele noi și vehiculele utilitare ușoare noi va stabili obiective ambițioase de reducere și va acorda stimulente pentru vehiculele cu emisii zero sau scăzute, menținând totodată o abordare neutră din punctul de vedere al tehnologiei, deschizând astfel calea către decarbonizarea parcului auto european, ceea ce va necesita implementarea unei rețele de infrastructură adecvată pentru combustibilii alternativi; întrucât revizuirea Directivei privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic completează Directiva privind combustibilii alternativi prin garantarea cererii pentru furnizori și prin creșterea introducerii de vehicule nepoluante;

K.  întrucât 94 % din sectorul transporturilor este dependent de petrol, din care 90 % trebuie să fie importat, inclusiv din unele țări instabile din punct de vedere politic;

L.  întrucât, potrivit Directivei 2014/94/UE, combustibilii alternativi cuprind încă combustibili fosili, contrazicând astfel chiar obiectivul de decarbonizare și de eliminare treptată a combustibililor fosili; întrucât prioritatea ar trebui acordată soluțiilor cu emisii scăzute sau fără emisii pe întregul ciclu de viață a unui vehicul; întrucât, în cazul vehiculelor grele și în sectorul transportului maritim, gaz natural lichefiat (GNL) și gaz natural comprimat (GNC) pot contribui, pe termen scurt și mediu, la îmbunătățirea calității aerului, în special în jurul porturilor și de-a lungul coastelor;

M.  întrucât sectoarele energiei și transporturilor ar trebui să fie cuplate mai strâns pentru a permite o decarbonizare profundă în ceea ce privește mobilitatea; întrucât purtătorii de energie, precum energia electrică și hidrogenul, permit mobilitatea cu emisii zero, integrând totodată sursele regenerabile de energie (SRE); întrucât, deoarece sectorul energetic se îndreaptă progresiv către utilizarea exclusivă a surselor regenerabile de energie, trebuie asigurată depozitarea excedentului de energie în perioadele de cerere scăzută; întrucât vehiculele pe bază de baterii și vehiculele electrice cu pile de combustie pot contribui la acest obiectiv; întrucât purtătorii de energie cu emisii scăzute vor reprezenta o etapă intermediară în procesul de trecere la o mobilitate fără emisii; întrucât neutralitatea tehnologică ar trebui, prin urmare, să fie punctul de plecare pentru dezvoltarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi;

N.  întrucât celulele cu litiu-ion, o componentă principală a bateriilor pentru vehiculele electrice, sunt aproape în întregime fabricate în afara Uniunii Europene, în principal în Asia;

O.  întrucât rețele inteligente solide de energie electrică, o mai bună integrare a rețelelor de energie electrică și gaze prin transformarea energiei electrice în gaze, accesul la rețea pentru furnizorii de servicii de taxare și punctele de reîncărcare private și introducerea unor stații de alimentare cu hidrogen sunt esențiale pentru electromobilitate; întrucât, datorită vehiculelor pe bază de baterii și vehiculelor electrice cu pile de combustie, încărcarea inteligentă și controlată poate contribui la echilibrarea rețelelor, dar există în continuare o lipsă de cadre de reglementare, fiscale și tehnice;

P.  întrucât rețelele TEN-T reprezintă principalele rețele de transport în Uniunea Europeană; întrucât axarea pe instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și urmărirea obiectivului stabilit în comunicare, și anume garantarea acoperirii complete a coridoarelor rețelei centrale transeuropene de transport (TEN-T) cu puncte de reîncărcare până în 2025, ar trebui să reprezinte o prioritate; întrucât acest obiectiv ar trebui completat în continuare prin utilizarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, atât în rețeaua globală TEN-T, cât și în zonele urbane, rurale și cu densitate redusă a populației, luând în considerare constrângerile structurale și economice, pentru a realiza o acoperire echilibrată;

1.  salută comunicarea Comisiei menționată anterior referitoare la instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi; subliniază că este necesară o mai mare coordonare și cooperare la nivelul UE pentru a decarboniza sectorul transporturilor până în 2050 și subliniază oportunitățile pentru industrie, tehnologie și ocuparea forței de muncă prezentate de utilizarea combustibililor alternativi și a infrastructurii corespunzătoare;

Intensificarea eforturilor

2.  invită totuși Comisia să prezinte o revizuire a Directivei 2014/94/UE, menținând definiția actuală a combustibililor alternativi de la articolul 2, și să se concentreze pe punerea sa în aplicare corespunzătoare, având în vedere că numai opt dintre cele 25 de state membre au pus-o pe deplin în aplicare până în prezent, cu scopul de a acoperi lacunele în infrastructura pentru combustibilii alternativi în întreaga Uniune Europeană; subliniază necesitatea de a crește utilizarea combustibililor alternativi și de a crea un mediu stabil pentru investiții;

3.  ia act de faptul că evaluarea de către Comisie a planurilor-cadru naționale (NFP) arată niveluri diferite de efort, de ambiție și de posibilități economice între statele membre și că instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi nu este cuprinzătoare și nu este distribuită în mod echilibrat; invită, prin urmare, Comisia să evalueze în detaliu proiectele de NFP și nivelurile de ambiție ale acestora, să propună măsuri suplimentare acolo unde este necesar și să sprijine statele membre cu exemple de cele mai bune practici; invită Comisia să înlocuiască sistemul NFP cu instrumente mai eficiente, inclusiv obiective concrete, obligatorii și executorii, pentru a formula criterii de durabilitate; sugerează Comisiei să ia în considerare utilizarea proiectată și realizată a vehiculelor alimentate cu combustibili alternativi și progresul tehnologic al acestora, să permită statelor membre flexibilitatea necesară pentru a stabili modul de atingere a obiectivelor și de a urmări obiectivul de a avea o rețea transeuropeană de infrastructură pentru toți combustibilii alternativi care este accesibilă, compatibilă și interoperabilă;

4.  solicită să se țină seama de previziunile legate de creșterea numărului de călătorii și a volumului de mărfuri transportate până în 2030 pentru a dimensiona și pentru a dota în mod adecvat noile infrastructuri; constată importanța progreselor tehnologice actuale și preconizate în domeniul bateriilor, al hidrogenului și al stocării energiei și subliniază necesitatea de a se ține seama de aceste progrese în cadrul alegerilor strategice care urmează a fi făcute; subliniază că noile infrastructuri trebuie să fie adaptate atât la evoluțiile volumelor, cât și ale tehnologiei; subliniază, cu titlu de exemplu, că o creștere masivă a numărului de vehicule electrice asociată cu o autonomie a acestor vehicule care să atingă 400 de km va afecta densitatea rețelei de puncte de încărcare instalate, precum și tipul de reîncărcare necesar;

5.  sugerează o evaluare anuală a punerii în aplicare în statele membre și extinderea domeniului de aplicare al directivei pentru a o deplasa de la faza de instalare de-a lungul rețelei centrale TEN-T în scopul de a acoperi și rețeaua globală TEN-T, nodurile urbane și regionale și zonele care înregistrează un nivel ridicat al indicelui european privind calitatea aerului (EAQI) mai mult de 35 de zile într-un an și cu o densitate a populației de șase ori mai mare decât densitatea medie la nivelul UE, pentru a realiza o acoperire geografică largă și a include infrastructura pentru parcul de autovehicule publice; invită Comisia să extindă domeniul de aplicare al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MCE) în acest sens și să majoreze finanțarea pentru acest proiect;

6.  susține construirea unor drumuri electrificate care permit încărcarea în mers a vehiculelor electrice; solicită extinderea acestora, cel puțin pe drumurile din cadrul rețelelor TEN-T centrale și globale; consideră că drumurile electrificate ar putea fi o soluție care permite reducerea dimensiunii bateriei și, în consecință, a prețurilor vehiculelor noi;

7.  invită Comisia să creeze condiții de concurență echitabilă între diferiții combustibili alternativi, asigurând neutralitatea tehnologică, în special în promovarea infrastructurii de distribuție, făcând obligatorie infrastructura cu hidrogen, cu cerințe în materie de instalare egale cu cele pentru gaz natural comprimat (GNC), dar adaptând cerințele în materie de instalare;

8.  subliniază importanța unei planificări urbane durabile, trecând de la utilizarea privată la utilizarea comună și publică a transporturilor, și invită Comisia și statele membre să își îndrepte atenția în mod deosebit asupra instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi, pentru serviciile colective și publice de transport, cum ar fi autobuzele, tramvaiele, trenurile, vehiculele partajate, taxiurile, furgonetele, precum și pentru biciclete, scutere și motociclete; încurajează instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi în zonele urbane și suburbane, acordând prioritate celor în care calitatea aerului este slabă;

9.  încurajează autoritățile locale și regionale care participă la Convenția globală a primarilor pentru climă și energie să depună eforturi pentru a include măsuri concrete în planurile lor de acțiune privind energia durabilă (PAES), în special în ceea ce privește construcția sau finalizarea infrastructurii de încărcare pentru vehiculele electrice.

10.  invită Comisia să completeze obiectivele legate de schimbările climatice ale Directivei 2014/94/UE cu măsuri suplimentare privind aerul curat în urma verificării adecvării conform directivelor UE 2004/107/CE(4) și 2008/50/CE(5) privind calitatea aerului înconjurător;

11.  atrage atenția asupra importanței achizițiilor publice sustenabile de vehicule care funcționează cu sisteme alternative, ca factor determinant al cererii de combustibili alternativi și al infrastructurii pentru combustibili alternativi;

12.  încurajează asigurarea unei alimentări cu energie curată în aeroporturi (pentru utilizarea la avioanele aflate în staționare, precum și la echipamentele mobile din aeroporturi), în scopul de a reduce consumul de kerosen, de a îmbunătăți calitatea aerului și de a reduce impactul schimbărilor climatice și poluarea fonică;

Fondul pentru o mobilitate nepoluantă: finanțarea infrastructurii combustibililor alternativi

13.  salută eforturile Comisiei de a oferi o sumă suplimentară de 800 de milioane EUR ca finanțare inițială pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru combustibili alternativi; se îndoiește totuși că efectul de levier va fi suficient, având în vedere necesitatea preconizată de 5,2 miliarde EUR până în 2020, la care se adaugă 16-22 miliarde EUR la suma totală a investițiilor până în 2025(6); îndeamnă Comisia să majoreze finanțarea inițială, să sprijine nu numai instalarea, ci și exploatarea unei astfel de infrastructuri pe parcursul etapei nerentabile de introducere pe piață și să se concentreze pe necesitățile operatorilor de transport public, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de sprijin, cum ar fi atelierele de întreținere; subliniază că este nevoie de investiții suplimentare publice și mai ales private;

14.  propune ca investițiile necesare estimate de 25 de miliarde EUR până în 2025 să fie finanțate de Uniunea Europeană, cu o contribuție de aproximativ 10 %, și de industrie, cu o contribuție de aproximativ 90 %, în special din partea producătorilor, a furnizorilor, a producătorilor de energie și combustibili și a celorlalte părți interesate; subliniază că proiectele de infrastructură pentru combustibili alternativi ar trebui să aibă acces la granturi și împrumuturi acordate de MIE, Banca Europeană de Investiții (BEI) și PIE a CE (Planul de investiții pentru Europa), asigurându-se în același timp că nu există nicio denaturare a pieței; solicită ca resursele financiare din fond să fie acordate în conformitate cu criteriile de sustenabilitate, fezabilitate, neutralitate tehnologică, obiectivele legate de schimbările climatice, valoarea adăugată europeană, atingerea obiectivelor privind instalarea și politica de coeziune; solicită ca INEA, care supraveghează deja MIE, să devină agenția competentă;

15.  consideră că fondurile structurale și de investiții europene 2 (ESIF 2), precum și Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul de coeziune, UE Invest și Orizont Europa sunt instrumente adecvate pentru a sprijini instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și investițiile continue în cercetare și inovare, pentru a atinge un nivel mai bun de cuplare a sectorului, cum ar fi transportul și energia;

16.  solicită Comisiei să prezinte o revizuire a Directivei 1999/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului(7) cu privire la etichetarea autoturismelor; consideră că această revizuire ar trebui să vizeze o îmbunătățire semnificativă a informațiilor pe care le primesc consumatorii în ceea ce privește consumul de combustibil, emisiile de CO2 și emisiile de poluanți și să permită comparabilitatea, din punctul de vedere al eficienței și al emisiilor, a tehnologiilor tradiționale și a celor în care propulsia se realizează prin intermediul combustibililor alternativi în condiții reale de conducere;

17.  solicită Comisiei să elaboreze un regulament privind roamingul în cadrul infrastructurii pentru combustibili alternativi accesibile publicului, cel puțin în rețeaua TEN-T.

18.  constată că impozitarea are un impact major asupra competitivității prețurilor combustibililor alternativi; solicită deci statelor membre să își revizuiască cadrele de impozitare a energiei pentru a facilita și a stimula utilizarea combustibililor cu emisii scăzute de carbon și combustibili alternativi fără emisii de carbon și pentru a elimina disparitățile actuale în impozitarea energiei între diferitele moduri de transport, de exemplu energia electrică utilizată pentru alimentarea navelor din rețeaua terestră, pentru a produce combustibili alternativi, inclusiv pentru a transforma energia electrică în gaze pentru stocarea energiilor regenerabile intermitente;

19.  solicită Comisiei să sprijine decarbonizarea sectorului transportului maritim și naval axându-se în mod clar pe inovare, digitalizare și adaptarea porturilor și a navelor; invită Comisia, statele membre și regiunile acestora să stabilească un „proiect comun privind coridoarele albastre cu GNL pentru insule”, în special pentru regiunile ultraperiferice; subliniază că aprovizionarea cu energie a rețelei terestre, în cadrul porturilor interioare și maritime, poate contribui substanțial la reducerea zgomotului, a emisiilor de CO2 și a altor poluanți, îmbunătățind în același timp calitatea aerului;

Combustibilii alternativi - o politică industrială alternativă

20.  regretă faptul că progresele înregistrate în ceea ce privește instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și disponibilitatea vehiculelor cu motor alternativ sunt prea lente, cu numai 19 vehicule electrice cu baterie și 25 vehicule electrice hibride disponibile în 2017, comparativ cu 417 modele cu motoare cu combustie internă, și invită producătorii să își intensifice eforturile în acest sens; recunoaște necesitatea unor politici care să stimuleze oferta de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute la țeava de evacuare și care să stimuleze oferta de vehicule ușoare și grele care utilizează combustibili alternativi, cum ar fi normele ambițioase în materie de emisii care trebuie atinse până în 2025 și 2030 pentru vehiculele noi ușoare și grele, inclusiv a unor stimulente puternice pentru vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute la țeava de evacuare; recunoaște, în același timp, necesitatea unor investiții publice și private mai mari;

21.  subliniază legătura dintre disponibilitatea vehiculelor care utilizează combustibili alternativi, instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și cererea consumatorilor pentru aceste tehnologii; subliniază, în această privință, faptul că trecerea la combustibili alternativi și la sisteme de propulsie alternative ar putea ajuta industria să fie competitivă la nivel mondial și ar putea menține locuri de muncă de înaltă calitate în Europa, și, în același timp, compensând oportunitățile ratate de decarbonizare a industriei auto și lipsa investițiilor în transporturile durabile; subliniază că adoptarea pe scară mai largă a vehiculelor care utilizează combustibili alternativi va reduce costurile de producție și va accelera reducerea costului total al proprietății;

22.  reamintește importanța unei piețe interne funcționale care să asigure o accesibilitate a stațiilor de alimentare, interoperabilitatea serviciilor de plată și standarde tehnice, stabilirea transparentă a prețurilor combustibililor și interoperabilitatea între servere și formatele datelor; subliniază, în acest sens, importanța unor informații prompte, ușor de înțeles, exacte, accesibile și transparente pentru consumatori, precum și accesibilitatea acestor informații prin intermediul unei platforme de date deschise; solicită să se acorde prioritate dezvoltării stațiilor care oferă mai multe tipuri de energie, pentru a evita crearea de rețele diferite de distribuție pentru fiecare tip de alimentare;

23.  remarcă faptul că încărcarea vehiculele electrice se va face mai ales la domiciliu sau la locul de muncă, la care se adaugă încărcarea în locuri publice și semi-publice, cum ar fi supermarketurile, gările sau aeroporturile; subliniază în acest sens că este necesar să se pună un accent mai puternic pe soluții de tarifare inteligente, să se asigure stabilitatea rețelei și să se permită consumul propriu; subliniază că, pentru electromobilitatea la distanță, stațiile de încărcare rapide și ultrarapide sunt necesare de-a lungul autostrăzilor, principalelor sisteme de drumuri și nodurilor de rețea; subliniază că accesul liber la punctele de încărcare, interoperabilitatea tehnologiei și a plăților și libertatea de a alege energia, inclusiv energia din surse regenerabile, și furnizorii reprezintă factori cheie pentru un sistem funcțional;

24.  salută inițiativa Comisiei privind o alianță europeană durabilă pentru baterii și sprijină ferm instituirea unui comitet european de producție de celule de baterii care se concentrează pe tehnologia de ultimă generație; solicită Comisiei să extindă inițiativa și la alte sisteme de propulsie, cum ar fi pilele de combustie, pentru a menține poziția de lider tehnologic european;

25.  invită Comisia să evalueze fezabilitatea evaluărilor ciclului de viață pentru toți combustibilii alternativi, bateriile și soluțiile de propulsie pentru a decarboniza în mod durabil sectorul transporturilor și pentru a evalua emisiile acestora și impactul lor asupra cererii de energie și de apă, precum și asupra utilizării terenurilor, mediului și comunităților;

o
o   o

26.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 307, 28.10.2014, p. 1.
(2) JO L 120, 15.5.2009, p. 5.
(3) JO L 307, 28.10.2014, p. 1.
(4) JO L 23, 26.1.2005, p. 3.
(5) JO L 152, 11.6.2008, p. 1.
(6) COM(2017)0652.
(7) JO L 12, 18.1.2000, p. 16.

Ultima actualizare: 10 decembrie 2019Notă juridică