Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2084(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0379/2018

Texte depuse :

A8-0379/2018

Dezbateri :

PV 28/11/2018 - 20
CRE 28/11/2018 - 20

Voturi :

PV 29/11/2018 - 8.12
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0477

Texte adoptate
PDF 347kWORD 58k
Joi, 29 noiembrie 2018 - Bruxelles Ediţie provizorie
OMC: calea de urmat
P8_TA-PROV(2018)0477A8-0379/2018

Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la OMC: calea de urmat (2018/2084(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de la Marrakech din 15 aprilie 1994 privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere Declarația ministerială de la Doha a OMC din 14 noiembrie 2001(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la OMC, în special cea din 24 aprilie 2008 intitulată „Către o reformă a Organizației Mondiale a Comerțului”(2) și din 15 noiembrie 2017 referitoare la „Negocierile multilaterale în vederea celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC”(3),

–  având în vedere Documentul final adoptat prin consens la 10 decembrie 2017 în cadrul sesiunii anuale a Conferinței parlamentare privind OMC de la Buenos Aires(4),

–  având în vedere rezultatele, care includ o serie de decizii ministeriale, ale celei de a 11-a Conferințe ministeriale de la Buenos Aires din decembrie 2017, în cadrul căreia nu a fost posibilă adoptarea unei declarații ministeriale(5),

–  având în vedere cea de-a șasea examinare globală a sistemului de ajutor pentru comerț, care a avut loc la Geneva, între 11 și 13 iulie 2017(6),

–  având în vedere obiectivele ONU de dezvoltare durabilă(7),

–  având în vedere Acordul de la Paris al părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care a intrat în vigoare în noiembrie 2016,

–  având în vedere cel mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, publicat la 8 octombrie 2018, care demonstrează faptul că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C este încă posibilă dacă țările își vor majora contribuțiile stabilite la nivel național până în 2020,

–  având în vedere punctul 16 din concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018(8),

–  având în vedere Declarația comună privind reuniunea trilaterală a miniștrilor Comerțului ai Statele Unite, ai Japoniei și ai Uniunii Europene, adoptată la 31 mai 2018(9),

–  având în vedere declarația comună prezentată cu ocazia celui de-al douăzecilea summit UE-China, de instituire a unui grup de lucru comun privind reforma OMC, prezidat la nivel de miniștri adjuncți(10),

–  având în vedere documentul de reflecție al Comisiei din 18 septembrie 2018 privind modernizarea OMC(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0379/2018),

A.  întrucât OMC a jucat, de la înființarea sa, un rol central în întărirea multilateralismului, promovarea unei ordini economice mondiale incluzive și favorizarea unui sistem comercial multilateral deschis, nediscriminatoriu și bazat pe norme; întrucât țările în curs de dezvoltare generează în prezent aproximativ jumătate din comerțul mondial, o creștere de la 33% în anul 2000, în timp ce numărul de persoane care trăiesc în sărăcie extremă a fost redus la jumătate din 1990, ajungând la puțin sub un miliard; întrucât OMC se bazează pe un sistem de drepturi și obligații care îi obligă pe membri să-și deschidă propriile piețe și să evite discriminarea;

B.  întrucât OMC ar trebui să rămână principalul punct de referință pentru guverne și întreprinderi în ceea ce privește reglementarea și soluționarea litigiilor comerciale;

C.  întrucât UE a susținut în mod constant o abordare puternică, multilaterală, bazată pe norme în ceea ce privește comerțul, având în vedere că economia UE, precum și lucrătorii și consumatorii din UE și partenerii săi sunt din ce în ce mai mult integrați în lanțurile valorice globale și depind de evoluțiile previzibile ale comerțului internațional, atât pentru importuri, cât și pentru exporturi, precum de evoluțiile condițiilor sociale și de mediu;

D.  întrucât rezultatele celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC care a avut loc la Buenos Aires în decembrie 2017 au fost dezamăgitoare și au demonstrat în mod clar că funcția de negociere a organizației este paralizată;

E.  întrucât sistemul comercial multilateral bazat pe reguli se confruntă cu cea mai profundă criză de la crearea OMC, amenințând funcțiile de bază ale organizației în stabilirea de norme și structuri esențiale pentru comerțul internațional, furnizând cele mai eficiente și mai avansate mecanisme de soluționare a litigiilor din orice organizație multilaterală;

F.  întrucât, în afara câtorva excepții notabile, precum Acordul privind facilitarea comerțului, începând din anii 2000, reforma comercială a OMC nu a înregistrat progrese semnificative;

G.  întrucât Organul de apel este bunul cel mai de preț al OMC datorită caracterului obligatoriu al deciziilor și statutului său de organ de apel independent și imparțial; întrucât numărul de membri ai Organului de apel a scăzut sub cel minim de judecători de care are nevoie pentru a funcționa, deoarece, după încheierea mandatului judecătorului Shree Baboo Chekitan Servansing, au mai rămas doar trei judecători în funcție; întrucât acest impas, cauzat de guvernul SUA, ar putea duce la prăbușirea unui sistem care este esențial pentru gestionarea litigiilor între toți membrii OMC,

1.  își reafirmă angajamentul deplin față de valorile durabile ale abordării multilaterale și solicită o agendă comercială bazată pe un comerț echitabil și bazat pe norme, în beneficiul tuturor, care contribuie la pace, securitate și la agenda de dezvoltare durabilă, incluzând și consolidând drepturile sociale, drepturi legate de mediu și drepturile omului și asigurându-se că normele convenite la nivel multilateral și armonizate se aplică tuturor în mod uniform și sunt respectate în mod efectiv; subliniază că OMC trebuie, de asemenea, să contribuie la promovarea comerțului echitabil și la combaterea practicilor neloiale; subliniază că comerțul nu este un scop în sine, ci un instrument pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare definite la nivel mondial;

2.  consideră că este urgent să se treacă la modernizarea OMC în lumina celor mai recente evoluții, dar și din cauza lipsei persistente de progrese semnificative în ceea ce privește Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD), și să se reanalizeze în profunzime mai multe aspecte ale funcționării OMC în vederea creșterii atât a eficacității, cât și a legitimității sale; consideră că este esențial, în această perspectivă, ca secretariatul OMC să creeze oportunități pentru implicarea tuturor membrilor OMC în dezbatere de la început; invită Comisia și statele membre ale UE din cadrul OMC să se adreseze altor membri ai OMC, în special principalilor noștri parteneri comerciali, cum ar fi SUA, Japonia, China, Canada, Brazilia și India, pentru a conveni asupra unor poziții comune; este încurajat de declarațiile inițiale prezentate cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-China privind reforma OMC;

3.  salută, în acest sens, mandatul acordat Comisiei de Consiliul European la 28-29 iunie 2018 și ia act de abordarea evidențiată în concluzii, precum și de documentul de reflecție al Comisiei din 18 septembrie 2018 privind modernizarea OMC și propunerile Canadei din 25 septembrie 2018 privind reforma OMC; așteaptă cu interes publicarea mai multor propuneri, în special din partea țărilor în curs de dezvoltare, precum și a grupurilor de lucru deja înființate între statele membre ale OMC;

4.  își exprimă cea mai adâncă îngrijorare cu privire la faptul că numai trei posturi din Organul de apel rămân ocupate, subminând grav funcționarea actuală și adecvată a procesului de soluționare a litigiilor, și invită în mod insistent Statele Unite să rezolve această situație într-un mod care să permită ocuparea rapidă a posturilor vacante ale Organului de apel; salută propunerile inițiale prezentate de Comisie în documentul de reflecție privind modernizarea OMC de rezolvare a impasului prin abordarea unora dintre îngrijorările exprimate, inclusiv prin norme tranzitorii pentru membrii care pleacă sau modificarea duratei mandatului în Organul de apel sau a termenului maxim permis pentru publicarea unui raport, precum și a stabilirii unei noi jurisprudențe de către Organul de apel; constată că preocupările SUA cu privire la Organul de apel se extind dincolo de modificările procedurale și implică reforme semnificative ale hotărârilor judecătorilor din cadrul Organului de apel;

5.  este de opinie că decizia SUA, adoptată la 31 mai 2018, de a impune tarife pe produsele din oțel și aluminiu din motive de „securitate națională” în temeiul articolului 232 din Legea de extindere a comerțului din 1962 este nejustificată și consideră că nu abordează provocarea reprezentată de excesul de oțel de pe piețele mondiale și nu respectă normele OMC; încurajează ferm Comisia să colaboreze cu SUA pentru a soluționa dezacordurile comerciale și a elimina barierele din calea comerțului în cadrul de soluționare a litigiilor bazat pe norme al OMC;

6.   consideră că, pentru a aborda cauzele profunde ale crizei actuale, OMC trebuie să se adapteze unei lumi în schimbare, îndeplinind, în același timp, unele dintre aspectele nerezolvate ale ADD, în special în ceea ce privește securitatea alimentară; prin urmare, consideră că este necesar:

   a) să se remedieze lacunele actuale din cadrul de reglementare, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile care denaturează piața și întreprinderile de stat, precum și de a menține la zi protecția proprietății intelectuale și accesul la piața de investiții; de asemenea, să se abordeze aspectele legate de protecție și divulgarea forțată a codului sursă și alte activități direcționate de stat care generează supracapacități, precum și barierele de reglementare din calea serviciilor și a investițiilor, inclusiv transferurile de tehnologie, cerințele întreprinderilor comune și cerințele privind conținutul local; și să monitorizeze punerea în aplicare, administrarea și funcționarea acordurilor existente;
   b) să se instituie cadrul de reglementare necesar pentru a face față evoluțiilor tehnologice, care să includă comerțul electronic, lanțurile valorice globale, achizițiile publice, reglementarea internă actualizată pentru servicii, precum și microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM);
   c) să se controleze cele mai urgente provocări sociale și de mediu la nivel mondial, asigurându-se coerența sistemică a politicilor între agendele comerciale, cele privind forța de muncă și cele de mediu;
   d) să considere salutare, în acest sens, declarațiile comune, adoptate la Buenos Aires, privind comerțul electronic, reglementările interne, facilitarea investițiilor și capacitarea economică a femeilor, precum și activitatea desfășurată de atunci cu privire la aceste aspecte;

7.  subliniază că UE ar trebui să-și evidențieze normele privind protecția vieții private și protecția datelor, pentru ca acestea să fie promovate pe plan internațional și să devină o referință în elaborarea standardelor internaționale și multilaterale;

8.  reamintește că accesul la piețele de achiziții publice se numără printre prioritățile avute în vedere de Uniunea Europeană în cadrul negocierilor sale comerciale și că, în acest sens, se consideră că membrilor OMC le revine responsabilitatea de a-și îndeplini angajamentele asumate în ceea ce privește aderarea la Acordul privind achizițiile publice (AAP) și de a depune eforturi pentru a îmbunătăți funcționarea acestui acord și respectarea dispozițiilor sale, în spiritul reciprocității și al avantajelor reciproce; constată că eficacitatea deplină a potențialelor îmbunătățiri aduse cadrului privind ajutoarele de stat și rolului întreprinderilor publice depinde parțial de progresele în acest domeniu; invită Comisia să colaboreze cu acei membri care sunt în curs de aderare la AAP pentru a cataliza eforturile depuse de aceștia în vederea extinderii beneficiilor liberalizării achizițiilor publice în rândul membrilor OMC;

9.  este convins că diferențierea actuală dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare nu reflectă realitatea economică și situația efectivă din cadrul OMC, lucru care a reprezentat un obstacol în calea progresului negocierilor din cadrul Rundei de la Doha, în detrimentul țărilor care au cel mai mult nevoie de sprijin; îndeamnă țările în curs de dezvoltare avansate să își asume partea lor de responsabilitate și să facă contribuții în funcție de nivelul lor de dezvoltare și de competitivitate (sectorială); remarcă faptul că documentul de reflecție al Comisiei solicită norme menite să sprijine țările în curs de dezvoltare să își depășească statutul de țări cu venituri reduse pe măsură ce acestea vor deveni mai bogate; consideră că mecanismul tratamentului special și diferențiat (TSD) ar trebui să fie supus unei reexaminări, pentru a reflecta mai clar indicii dezvoltării umane, ca un instrument de politică menit să le permită țărilor în curs de dezvoltare să coreleze punerea în aplicare a acordurilor multilaterale cu asistența acordată de țările mai bogate și de organizațiile donatoare;

10.  întâmpină deosebit de favorabil ratificarea de către două treimi din membrii OMC, în februarie 2017, a Acordului privind facilitarea comerțului (TFA); își exprimă convingerea că TFA reprezintă un exemplu important și ar putea oferi un model pentru viitoarele acorduri ale OMC, ținând seama de diferențele existente în ceea ce privește nivelul de dezvoltare și nevoile membrilor OMC; încurajează membrii OMC să își asume responsabilitatea și să își mențină angajamentele la un nivel proporțional cu puterea și capacitățile lor economice reale; consideră că provocările viitoare vor fi ratificarea deplină a acordului – în special de către membrii din Africa, despre care se estimează că vor obține cele mai multe beneficii de pe urma acordului –, punerea efectivă în aplicare a TFA și notificarea asistenței pentru dezvoltare în temeiul acordului;

11.  recunoaște că, în ansamblu, aderarea Chinei la OMC în 2001 a crescut accesul la piața internă a Chinei, ceea ce a creat avantaje pentru economia mondială; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că China nu aplică spiritul și principiile OMC în ceea ce privește tratamentul național;

12.  consideră că este necesar să se revizuiască funcționarea procesului de negociere prin introducerea unui grad mai mare de flexibilitate decât a fost cazul până în prezent în temeiul regulii consensului, recunoscând în același timp că abordarea de tip „angajament unic” a limitat eficacitatea guvernanței comerciale multilaterale; își exprimă sprijinul pentru conceptul de multilateralism flexibil, prin care membrii OMC interesați să progreseze în privința unei anumite chestiuni, în legătură cu care un consens deplin nu este încă posibil, ar trebui să fie în măsură să avanseze și să încheie acorduri plurilaterale, fie prin așa-numitele acorduri ale OMC prevăzute la anexa 4, în conformitate cu articolul II:3, articolul III:1 și articolul X:9 din Acordul de la Marrakesh, fie prin intermediul unor acorduri „de masă critică” care extind concesiile negociate la membrii OMC, pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate (MFN); încurajează Comisia să nu utilizeze aceste articole ca pe o alternativă la dialogul constructiv cu membrii OMC, prin intermediul căruia trebuie abordate barierele în calea comerțului și reforma OMC și a funcțiilor sale; consideră, în acest sens, că membrii OMC ar trebui să stimuleze consolidarea capacităților organizației, pentru a se asigura că aceasta este echipată cu resurse financiare și umane în conformitate cu nevoile extinse, astfel încât să se mențină aceeași calitate a activității sale; consideră că, în general, contribuțiile financiare ale noilor membri ar trebui să ducă la majorarea bugetului OMC și nu să conducă la scăderea cotizațiilor plătite de membrii existenți;

13.  recunoaște că, în timp ce multilateralismul bazat pe norme rămâne o componentă esențială a structurii OMC, există posibilități de cooperare plurilaterală mai profundă și mai flexibilă între statele interesate în domenii în care s-a dovedit dificil de obținut un consens; insistă asupra faptului că astfel de acorduri trebuie să completeze, nu să submineze agenda multilaterală și nu ar trebui să fie utilizate ca un forum alternativ pentru eliminarea barierelor din calea comerțului, ci ca o etapă către progresul la nivel multilateral; solicită relansarea negocierilor plurilaterale, în special în ceea ce privește Acordul privind bunurile de mediu și Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA) și solicită să se introducă norme speciale aplicabile IMM-urilor în acordurile plurilaterale și multilaterale; subliniază importanța continuării și aprofundării demersurilor inițiate de OMC în cadrul cooperării internaționale cu alte organizații internaționale, cum ar fi, între altele, ONU, OCDE, OMV și OIM;

14.   subliniază rolul pe care îl poate juca și trebuie să îl joace comerțul în ceea ce privește sprijinirea dezvoltării și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) pentru 2030 și a angajamentelor prevăzute de Acordul de la Paris în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice; regretă faptul că Acordul privind bunurile de mediu a fost blocat în 2016 și reamintește potențialul acestuia de a oferi un acces sporit la tehnologiile ecologice și de a contribui la respectarea angajamentelor menționate mai sus; subliniază că, pe lângă negocierile privind subvențiile pentru sectorul pescăresc, OMC trebuie să definească în prezent măsuri mai concrete care trebuie luate în acest sens pentru a proteja viața marină; reamintește că conceptul OMC privind metodele de producție și prelucrare oferă posibilități de diferențiere între așa-numitele „produse similare” în funcție de impactul lor asupra mediului; sugerează revitalizarea Comitetului OMC privind comerțul și mediul, conferindu-i mandatul de a elabora criterii pentru combaterea parazitismului ecologic și de a stabili legături mai strânse cu Secretariatul CCONUSC;

15.  reafirmă faptul că între egalitatea de gen și dezvoltarea favorabilă incluziunii există legături, acestea fiind reflectate și în ODD nr. 5, și subliniază faptul că un factor-cheie pentru eradicarea sărăciei este capacitarea femeilor și că eliminarea barierelor din calea participării femeilor la schimburile comerciale este esențială pentru dezvoltarea economică; salută atenția sporită acordată de OMC chestiunilor legate de comerț și de gen și îi încurajează pe toți cei 121 de semnatari ai Declarației de la Buenos Aires din 2017 privind comerțul și capacitarea economică a femeilor să își onoreze angajamentele asumate; subliniază necesitatea unei abordări de gen sistemice în toate domeniile procesului de elaborare a normelor OMC, sub forma unor evaluări ale impactului de gen; remarcă importanța unei inițiative precum SheTrades pentru a evidenția rolul pozitiv al femeilor în comerț și pentru a încuraja o participare mai mare a femeilor la comerțul internațional din întreaga lume;

16.  atrage atenția asupra concluziilor celei de a șasea reexaminări globale a ajutorului pentru comerț, care a avut loc la Geneva în iulie 2017, intitulată „Promovarea comerțului, a incluziunii și a conectivității pentru o dezvoltare durabilă”; susține punctul de vedere potrivit căruia această inițiativă ar trebui transpusă în acțiuni concrete pentru a facilita comerțul electronic și a transforma oportunitățile digitale, precum tehnologia blockchain, în realități comerciale, inclusiv pentru țările în curs de dezvoltare; remarcă, în această privință, faptul că o provocare esențială este în continuare reprezentată de investițiile realizate atât în infrastructura fizică, cât și în cea digitală, care sunt indispensabile pentru realizarea de progrese în acest domeniu; invită, prin urmare, membrii OMC să promoveze, deopotrivă, investițiile în infrastructura fizică și pe cele în infrastructură digitală, încurajând, printre alte inițiative, parteneriatele public-privat;

17.  își reiterează apelul adresat UE de a se asigura că activitățile sale desfășurate alături de țările în curs de dezvoltare, atât în domeniul dezvoltării, cât și în cel al comerțului, sunt bazate pe un cadru echilibrat care implică parteneri egali, sunt în concordanță cu principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării stabilit la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și au ca scop promovarea și respectarea drepturilor omului;

18.  regretă faptul că cea de-a 11-a Conferință ministerială a OMC nu a realizat progrese în privința anumitor probleme de importanță majoră pentru țările în curs de dezvoltare; salută, cu toate acestea, tratamentul preferențial consolidat care a fost asigurat anterior în cadrul OMC pentru țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv regulile de origine preferențiale și tratamentul pentru prestatorii de servicii, și subliniază necesitatea luării de măsuri de consolidare a capacităților, care le-ar permite furnizorilor din țările cel mai puțin dezvoltate să beneficieze de derogarea în domeniul serviciilor pentru țările cel mai puțin dezvoltate;

19.  subliniază că transparența este un element esențial pentru asigurarea unui mediu stabil și previzibil în materie de comerț și investiții; consideră că este important să se sporească transparența procedurilor de monitorizare prin creșterea stimulentelor acordate membrilor OMC pentru ca aceștia să se conformeze cerințelor de notificare, prin reducerea complexității acestor proceduri și a sarcinilor impuse și prin întărirea capacităților, dacă este nevoie, în timp ce neconformitatea intenționată ar trebui descurajată și contestată;

20.  subliniază că rolul Secretariatului OMC în facilitarea și salvgardarea unei abordări ascendente pentru participarea activă a tuturor membrilor este esențial și că acesta ar trebui să fie întărit în continuare, sporindu-i-se totodată flexibilitatea, în sprijinul diferitelor procese de negociere, precum și al funcțiilor de punere în aplicare și de monitorizare; consideră că este necesar să se întărească mijloacele și resursele de ordin financiar și uman ale Secretariatului OMC și îndeamnă membrii OMC să își îndeplinească responsabilitățile care le revin în acest sens într-un spirit de reciprocitate; consideră că activitatea cotidiană a comitetelor OMC ar trebui, de asemenea, să fie revitalizată, oferind președinților acestora un rol mai activ în elaborarea și propunerea de soluții alternative și de compromis, extinzând astfel rolul lor dincolo de simpla moderare a contribuțiilor membrilor, și că această sarcină extinsă ar trebui sprijinită de Secretariat;

21.  îndeamnă membrii OMC să asigure legitimitatea democratică și transparența prin întărirea dimensiunii parlamentare a OMC și să sprijine un memorandum de înțelegere prin care să se instituie o relație formală de lucru cu Conferința parlamentară privind OMC; subliniază, în acest sens, că este necesar să se asigure un acces complet al parlamentarilor la negocierile comerciale, implicarea lor în elaborarea și punerea în practică a deciziilor OMC și supunerea politicilor comerciale unui control corespunzător în interesul cetățenilor;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și directorului general al OMC.

(1) Declarația ministerială de la Doha [WT/MIN (01)/DEC/1] din 14 noiembrie 2001 —https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min01_e/mindecl_e.htm
(2) JO C 259E, 29.10.2009, p. 77.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0439
(4) http://www.europarl.europa.eu/pcwto/en/sessions/2017.html
(5) https://www.wto.org/english/news_e/news17_e/mc11_10dec17_e.htm
(6) https://www.wto.org/english/tratop_e/devel_e/a4t_e/gr17_e/gr17programme_e.htm
(7) http://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/
(8) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/06/29/20180628-euco-conclusions-final/
(9) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/may/tradoc_156906.pdf
(10) https://www.consilium.europa.eu/media/36165/final-eu-cn-joint-statement-consolidated-text-with-climate-change-clean-energy-annex.pdf
(11) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/september/tradoc_157331.pdf

Ultima actualizare: 30 noiembrie 2018Notă juridică