Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2117(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0403/2018

Texte depuse :

A8-0403/2018

Dezbateri :

PV 28/11/2018 - 28
CRE 28/11/2018 - 28

Voturi :

PV 29/11/2018 - 8.18
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0483

Texte adoptate
PDF 344kWORD 51k
Joi, 29 noiembrie 2018 - Bruxelles Ediţie provizorie
Apărarea libertății universitare în contextul acțiunii externe a UE
P8_TA-PROV(2018)0483A8-0403/2018

Recomandarea Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind apărarea libertății universitare în contextul acțiunii externe a UE (2018/2117(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 13,

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația (11855/2012), adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 25 iunie 2012,

–  având în vedere orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 12 mai 2014,

–  având în vedere raportul anual al UE pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință,

–  având în vedere recomandarea privind statutul personalului didactic din învățământul superior, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), în cadrul celei de a 29-a sesiuni din perioada 21 octombrie-12 noiembrie 1997,

–  având în vedere Declarația de la Lima asupra libertății universitare și autonomiei instituțiilor de învățământ superior, adoptată de World University Service în septembrie 1988,

–  având în vedere Rezoluția nr. 29/7 privind dreptul la educație a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, adoptată în cadrul celei de-a 42-a reuniuni a acestuia din 2 iulie 2015,

–  având în vedere Comentariul general nr. 13 al Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale, adoptat la 8 decembrie 1999 în cadrul celei de a 21-a sesiuni,

–  având în vedere Avizul 891/2017 al Comisiei de la Veneția,

–  având în vedere rapoartele organizațiilor neguvernamentale naționale, europene și internaționale și, în special, Principiile responsabilității de stat pentru protejarea învățământului superior de atacuri,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la drepturi fundamentale,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0403/2018),

A.  întrucât UNESCO definește libertatea universitară drept „dreptul, fără constrângerea unei doctrine, la libertatea de predare și dezbatere, la libertatea de a desfășura activități de cercetare și de a disemina și publica rezultatele acestora, la libertatea de a-și exprima în mod liber opinia cu privire la instituția sau sistemul în care lucrează, la dreptul de a nu fi supuși cenzurii și de a participa la activitatea organismelor universitare profesionale sau reprezentative”;

B.  întrucât dreptul la educație are o importanță fundamentală în exercitarea tuturor celorlalte drepturi ale omului și în obținerea unei dezvoltări durabile; întrucât acest drept poate fi exercitat numai într-un mediu de libertate universitară și autonomie a instituțiilor de învățământ superior;

C.  întrucât Declarația de la Lima asupra libertății universitare și autonomiei instituțiilor de învățământ superior definește libertatea universitară drept libertatea membrilor comunității universitare - cuprinzând toate persoanele care predau, studiază, cercetează și își desfășoară activitatea într-o instituție de învățământ superior - individual sau colectiv, cu scopul de a obține, de a dezvolta și de a transmite cunoștințe prin cercetare, studiu, discuții, documentație, producție, creare, predare, susținerea de prelegeri și scris;

D.  întrucât această definiție trebuie să se întemeieze pe valorile democratice de bază, inclusiv pe principiile de acces echitabil și de combatere a discriminării, de asumare a răspunderii, de gândire critică și independentă, autonomie instituțională și responsabilitate socială; întrucât democrația nu poate exista fără libertatea universitară ce permite dezbateri în cunoștință de cauză;

E.  întrucât libertatea universitară este un factor-cheie de progres spre o dezvoltare durabilă, în special în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă consacrate în Agenda 2030, în care educația de calitate, cercetarea științifică și inovarea ocupă un loc central;

F.  întrucât autonomia este o condiție preliminară necesară pentru ca instituțiile de învățământ să își îndeplinească funcțiile specifice proprii; întrucât libertatea universitară necesită protecție constantă și vigilentă împotriva presiunii nejustificate din partea statului sau a intereselor comerciale;

G.  întrucât libertatea universitară — inclusiv libertățile sale constitutive precum libertatea de gândire, de exprimare, de asociere, de călătorie și de instruire — contribuie la crearea spațiului în care orice societate deschisă și pluralistă stabilă este liberă să gândească, să pună sub semnul întrebării, să facă schimb de idei, să producă, să consume și să disemineze cunoaștere;

H.  întrucât atacurile asupra libertății universitare subminează cercetarea, studiul, predarea, discursul public și dreptul la educație, afectând calitatea universitară și dezvoltarea socială, politică, economică și culturală; întrucât soluțiile la problemele societății ar trebui găsite rațional, pe bază de dovezi și prin convingere;

I.  întrucât dreptul la educație, predare și cercetare poate fi exercitat pe deplin numai într-un mediu de libertate universitară;

J.  întrucât există o nevoie urgentă de a soluționa în mod adecvat problema libertății universitare în cursul procesului de aderare la UE pentru a preveni atacurile la adresa acesteia în statele membre ale UE, cum ar fi încercările de a închide Universitatea Central Europeană (CEU) din Budapesta, care vor duce la transferul studenților la Viena începând cu 2019, precum și la blocarea studiilor de gen în Ungaria; întrucât țările candidate ar trebui să se angajeze să respecte valori fundamentale ale învățământului superior, inclusiv libertatea universitară și autonomia instituțională;

K.  întrucât comunitatea universitară și instituțiile de învățământ sunt din ce în ce mai vulnerabile la ingerințele, presiunea sau represiunea statului, sectorului de afaceri sau a altor actori nestatali; întrucât în lume sunt semnalate în fiecare an sute de atacuri asupra universităților, instituțiilor de învățământ și a membrilor săi, inclusiv asasinate, violențe și dispariții, încarcerare/detenție abuzivă, urmărire penală abuzivă, concedieri/pierderi de locuri de muncă/exmatriculări abuzive, restricții de călătorie sau de mobilitate și alte amenințări extreme sau sistemice; întrucât încălcări ale libertății universitare au loc, de asemenea, în statele membre ale UE și partenerii cei mai apropiați ai acesteia;

L.  întrucât reducerile afectând finanțarea publică a educației, inclusiv a învățământului superior și nevoia ulterioară de a găsi surse alternative de venituri pun în pericol libertatea universitară, în special atunci când finanțarea externă respectivă provine de la regimuri autocratice din străinătate sau de la corporații multinaționale;

M.  întrucât instituțiile de învățământ străine din UE se confruntă cu atacuri ale guvernelor naționale și cu încălcări ale libertății lor universitare;

N.  întrucât tentativele de a controla sau de a reduce la tăcere instituțiile de învățământ superior sau cadrele didactice universitare, studenții și personalul nu au efect doar asupra persoanelor și instituțiilor direct vizate, ci afectează societatea în ansamblu, determinând o restrângere a spațiului de acțiune al participării democratice, al libertății de exprimare și al emancipării tuturor cetățenilor și privând generațiile viitoare de cadre universitare și cercetători de înaltă calitate;

O.  întrucât exercitarea efectivă a dreptului la educație și garantarea libertății universitare impun statelor să asigure un nivel adecvat și fiabil de finanțare a educației; întrucât politicile de austeritate financiară și economică au subminat grav și continuă să submineze libertatea universitară la nivel mondial, inclusiv în cadrul UE;

P.  întrucât încălcarea libertății universitare este rareori abordată într-un cadru privind drepturile omului, ceea ce reflectă, în parte, lipsa de familiarizare a apărătorilor drepturilor omului cu problematica libertății universitare și, în parte, faptul că reclamațiile se referă adesea la încălcarea altor drepturi, cum ar fi libertatea de exprimare sau de opinie; întrucât, în consecință, standardele din acest domeniu sunt insuficient precizate, iar încălcările libertății universitare nu sunt semnalate în mod suficient;

Q.  întrucât este o nevoie generală atât de a sensibiliza publicul cu privire la importanța libertății universitare ca instrument de promovare a democrației, a respectării statului de drept și a asumării răspunderii, cât și de a crea șanse de îmbunătățire a capacității de promovare și apărare a acesteia;

R.  întrucât este important să se identifice atacurile asupra libertății universitare și să fie recunoscute drept o amenințare la nivel mondial și să fie încurajată recunoașterea cadrelor universitare și a studenților nu doar în calitate de persoane ale căror drepturi sunt încălcate, dar și de apărători ai drepturilor omului care sunt atacați; întrucât este necesară o reacție puternică la nivel internațional și național, atât din partea sistemului de învățământ superior în sine, cât și din partea societății civile și a publicului larg;

S.  întrucât mulți universitari și studenți aflați în situație de risc nu pot avea acces la posibilitățile de mobilitate universitară oferite de programele UE și de apărătorii drepturilor omului ca urmare a faptului că nu îndeplinesc criteriile de depunere a candidaturii sau că întâmpină mari dificultăți în respectarea procedurilor, cerințelor și calendarului;

T.  întrucât constrângerile de finanțare ale programelor UE limitează acțiunile organizațiilor și ale universităților din UE care sprijină deja studenții și cadrele didactice universitare care se află în pericol sau își părăsesc țara ca urmare a amenințării de a fi persecutați pentru activitatea lor universitară; întrucât aceste organizații și universități necesită mai multă asistență în acțiunile și inițiativele lor;

U.  întrucât UE s-a angajat să promoveze și să protejeze drepturile omului, instituțiile democratice și statul de drept la nivel mondial; întrucât Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația face apel la o politică mai eficace de sprijinire a drepturilor omului și a democrației din partea UE, inclusiv creșterea eficacității dialogurilor privind drepturile omului, îmbunătățirea vizibilității și a impactului strategiilor de țară în materie de drepturi ale omului, cu accent pe punerea în aplicare efectivă a Orientărilor UE privind drepturile omului și pe îmbunătățirea diplomației și a comunicării publice privind drepturile omului,

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

   (a) să recunoască în mod explicit importanța libertății universitare în declarațiile, politicile și acțiunile publice legate de acțiunea externă a UE, inclusiv recunoașterea principiilor potrivit cărora ideile nu sunt infracțiuni, iar discursul critic nu înseamnă lipsă de loialitate, ci sunt mai degrabă elemente esențiale ale unei societăți democratice și a dezvoltării sale, că autonomia instituțiilor de învățământ ar trebui protejată permanent, că libertatea universitară joacă un rol esențial în progresul educațional și în dezvoltarea umanității și a societății moderne;
   (b) să admită că revendicările privind libertatea universitară țin de legislația existentă a drepturilor omului, care decurge din dreptul la educație și din drepturile la libertatea de opinie și de exprimare; să reamintească faptul că libertatea universitară se extinde la libertatea cadrelor universitare de a difuza informații și de a desfășura activități de cercetare și de a distribui cunoștințe și adevăr fără restricții, la libertatea de a-și exprima opiniile și opiniile — chiar dacă sunt controversate sau nepopulare – în domeniile lor de cercetare și de competență profesională, care poate include examinarea funcționării instituțiilor publice dintr-un anumit sistem politic și critica acestei funcționări;
   (c) să scoată în evidență în mod public problematica atacurilor la adresa libertății universitare, inclusiv consecințele lor negative; să își exprime îngrijorarea cu privire la vulnerabilitatea comunității academice față de ingerințe nejustificate din partea autorităților naționale, a actorilor privați sau a intereselor corporațiilor; să reamintească responsabilitatea statelor de a garanta libertatea universitară, de a acționa în conformitate cu aceasta și de a proteja activ instituțiile de învățământ superior, cadrele universitare și studenții de atacuri, indiferent de originea sau natura acestora;
   (d) să se asigure că instituțiile UE și reprezentanții statelor membre care vizitează țări terțe sunt informate asupra stării libertății universitare;
   (e) să dea dovadă de sprijin pentru instituții, personal și studenți care sunt în pericol sau care au fost victimele constrângerilor sau ale atacurilor violente și să condamne în mod public astfel de atacuri prin ridicarea problemei la toate nivelurile, inclusiv prin declarații, vizite, invitarea la apariții publice și prin monitorizarea proceselor și a cazurilor de detenție și prin trimiteri specifice la cazurile individuale ale membrilor comunităților din învățământul superior aflați în pericol;
   (f) să sprijine egalitatea de acces la comunitatea universitară, indiferent de etnie, castă, handicap, naționalitate, convingeri religioase, identitate de gen, orientare sexuală sau alt statut; să urmărească, în special în relațiile cu țări terțe, sprijinirea eliminării discriminării bazate pe gen și a tuturor formelor de violență și contribuția la respectarea egalității de gen și a dreptului la educație pentru toți;
   (g) să evidențieze faptul că atacurile asupra libertății universitare pot să ia forma atacurilor informatice, întrucât cadrele universitare utilizează în prezent din ce în ce mai mult internetul și platformele de comunicare socială pentru a-și exprima ideile și opiniile;
   (h) să ridice problema libertății universitare la diferite niveluri ale dialogului politici, inclusiv ale dialogurilor și consultărilor cu țările partenere cu privire la drepturile omului; să-și intensifice eforturile diplomatice, împreună cu țările partenere, prin intermediul unui angajament bilateral și multilateral privind incidentele îngrijorătoare de amenințări sau atacuri asupra libertății universitare, în special atacuri violente asupra instituțiilor și membrilor comunității universitare, precum și politici sau practici discriminatorii, restricții nejustificate privind cercetarea sau libertatea de exprimare, urmărire penală sau detenție abuzive și restricții privind dreptul de a înființa sindicate și de a se afilia la acestea; să încurajeze țările partenere să instituie un cadru pentru libertatea universitară și autonomia instituțională și să monitorizeze aplicarea acestor drepturi fundamentale; să garanteze că orice acorduri de cooperare internațională cu țări partenere respectă aceste principii;
   (i) să includă apărarea și protecția libertății universitare și a autonomiei instituționale printre criteriile de la Copenhaga pentru aderarea la UE, în vederea prevenirii atacurilor asupra libertății universitare în statele membre, precum cel la adresa CEU în Ungaria;
   (j) să încurajeze toate statele să facă ceea ce statele membre ale UE au făcut, și anume să pună în aplicare Declarația privind școlile sigure și Orientările privind protejarea școlilor și a universităților de utilizarea în scopuri militare pe durata conflictelor armate care o însoțesc, care sunt orientări privind responsabilitatea de a proteja valorile de bază, în special libertatea universitară și autonomia instituțională, în contextul atacurilor violente și coercitive asupra învățământului superior;
   (k) să colaboreze cu ONU și cu Consiliul Europei, cu agențiile internaționale și cu societatea civilă în vederea creării unui mecanism de monitorizare și semnalare a atacurilor, amenințărilor și restricțiilor nejustificate la adresa învățământului superior și a cadrelor didactice individuale și să întărească și să promoveze monitorizarea în scopul sensibilizării, în vederea tragerii la răspundere a autorilor și a intensificării eforturilor de a preveni atacurile asupra libertății universitare și de a reacționa la acestea;
   (l) să implice și să încurajeze dialogul periodic cu comunitățile universitare și cu organizațiile a căror misiune este de a proteja comunitățile din învățământul superior și de a promova libertatea universitară, pentru a elabora cele mai bune cadre de politică, inițiative și strategii de susținere în materie de libertate universitară;
   (m) să contribuie la dezvoltarea capacităților de anchetare rapidă, temeinică și transparentă a încălcărilor libertății universitare, în special în situațiile de atacuri violente; să își sporească eforturile de a preveni și de a reacționa la atacurile asupra libertății universitare și să întreprindă toate eforturile rezonabile pentru a-i trage pe autori la răspundere;
   (n) să stimuleze activitățile de cercetare și de promovare vizând reformarea legislației și reglementărilor care impun restricții nejustificate libertății universitare sau autonomiei universitare și să promoveze autonomia instituțională ca o modalitate de a proteja sistemele de învățământ superior de ingerințele sau atacurile venite din partea statului, intereselor de afaceri sau altor actori nestatali și de a apăra învățământul superior de politizare și de manipulare ideologică;
   (o) să își intensifice eforturile diplomatice, împreună cu țările partenere, prin intermediul unui angajament bilateral și multilateral privind incidentele îngrijorătoare de amenințări sau atacuri asupra libertății universitare, în special atacuri violente asupra instituțiilor și membrilor comunității universitare, precum și politici sau practici discriminatorii, restricții nejustificate privind cercetarea sau libertatea de exprimare, urmărire penală sau detenție abuzive;
   (p) să reexamineze mecanismele existente de sprijinire și de protecție a apărătorilor drepturilor omului în vederea dobândirii capacității de a identifica cazuri de atacuri asupra libertății universitare și de a oferi ajutor, inclusiv protecție și sprijin în caz de urgență, inclusiv prin protecție fizică, sprijin juridic și acordarea de vize, asistență medicală, monitorizare a procesului și a condițiilor de detenție, promovare și lobby și prin sprijin pe termen lung în cursul exilului; să solicite Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului să includă printre prioritățile sale promovarea libertății universitare și sprijinirea membrilor comunității universitare aflați în pericol;
   (q) să reexamineze programele și resursele existente pentru mobilitatea universitară și pentru alte forme de cooperare în materie de educație și cercetare, inclusiv criteriile acestora, procedurile de depunere a candidaturilor, cerințele, programele și calendarele, în vederea eliminării obstacolelor care ar putea împiedica cadrele universitare calificate sau studenții să beneficieze de accesul la programe, stagii sau alte resurse; să promoveze proiectele existente finanțate de UE, cum ar fi „Academic Refuge”, care încearcă să sensibilizeze mai mult în ceea ce privește importanța libertății universitare în sectorul învățământului superior și consecințele asupra societății în ansamblu atunci când această libertate este reprimată;
   (r) să se asigure că programele UE de asistență macrofinanciară pentru țări terțe și politicile instituțiilor financiare europene nu subminează libertatea universitară prin sprijinirea politicilor care reduc alocarea venitului național sectorului învățământului;
   (s) să introducă noi inițiative în cadrul programelor existente și viitoare - eventual ca acțiuni sinergice elaborate și finanțate de UE din bugetele sale de care nu sunt consacrate educației și cercetării - cum ar fi Instrumentul pentru preaderare (IPA III), Orizont 2020, Erasmus+ și acțiunile Marie Skłodowska-Curie pentru noile programe finanțate de UE pentru a sprijini plasarea cadrelor universitare și a studenților aflați în pericol și care beneficiază de statut internațional de protecție în instituțiile de învățământ superior și de cercetare europene;
   (t) să sprijine eforturile normative în desfășurare la nivel regional și internațional, inclusiv prin adoptarea unei declarații internaționale asupra libertății universitare și autonomiei instituțiilor de învățământ superior; să încurajeze UE și statele sale membre să elaboreze o inițiativă în materie de libertate universitară în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU;
   (u) să garanteze sprijinul continuu la nivel înalt acordat Centrului European Interuniversitar și Campusului Global pentru Drepturile Omului și Democratizare, drept emblemă a sprijinului acordat de UE educației privind drepturile omului la nivel mondial;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.

Ultima actualizare: 30 noiembrie 2018Notă juridică