Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2044(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0374/2018

Texte depuse :

A8-0374/2018

Dezbateri :

PV 11/12/2018 - 13
CRE 11/12/2018 - 13

Voturi :

PV 12/12/2018 - 12.14
CRE 12/12/2018 - 12.14
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0512

Texte adoptate
PDF 339kWORD 117k
Miercuri, 12 decembrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Constatările și recomandările Comisiei speciale pentru combaterea terorismului
P8_TA(2018)0512A8-0374/2018

Rezoluția Parlamentului European din 12 decembrie 2018 referitoare la constatările și recomandările Comisiei speciale pentru combaterea terorismului (2018/2044(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Decizia sa din 6 iulie 2017 privind constituirea unei comisii speciale privind terorismul, responsabilitățile, componența și mandatul acesteia(1), adoptată în temeiul articolului 197 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei speciale pentru combaterea terorismului (A8-0374/2018),

Preambul

A.  întrucât Uniunea se întemeiază pe valorile demnității umane, libertății, egalității și solidarității, respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și pe principiile democrației și statului de drept; întrucât actele de terorism constituie una dintre cele mai grave încălcări a acestor valori și principii universale;

B.  întrucât UE ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta integritatea fizică și psihică a cetățenilor săi care sunt amenințați de teroriști; întrucât în combaterea terorismului trebuie să se acorde victimelor o poziție centrală; întrucât societățile trebuie să protejeze, să recunoască, să sprijine și să compenseze victimele terorismului; întrucât articolul 6 din Carta drepturilor fundamentale consacră atât dreptul la libertate, cât și dreptul la securitate, care se completează reciproc;

C.  întrucât reacția la amenințarea teroristă trebuie să fie întotdeauna în deplină conformitate cu principiile consacrate la articolul 2 din TUE și să respecte drepturile și libertățile fundamentale, precum și principiile recunoscute, în special, în Carta drepturilor fundamentale, având în vedere posibilele efecte asupra persoanelor nevinovate, care constituie marea majoritate a populației;

D.  întrucât terorismul, sub toate formele și manifestările sale, comis de oricine, oriunde și în orice scop, trebuie condamnat, deoarece constituie una dintre cele mai grave amenințări la adresa păcii și securității internaționale;

E.  întrucât amenințarea teroristă s-a amplificat și a evoluat rapid în ultimii ani. întrucât atacurile teroriste ne-au afectat profund pe toți și au omorât și au rănit numeroase persoane nevinovate; întrucât caracterul transfrontalier al terorismului necesită un răspuns și o cooperare coordonată solidă în și între statele membre, o cooperare cu agențiile și organismele competente ale Uniunii și între acestea, precum și cu țările terțe.

Cadrul instituțional

F.  întrucât securitatea unui stat membru este securitatea tuturor statelor membre din Uniune; întrucât, pentru a contracara amenințările terorismului, este necesară o abordare holistică care să conecteze securitatea internă și cea externă și să asigure coordonarea la nivel național și european; întrucât UE și statele membre au făcut progrese în combaterea acestor amenințări, dar, din păcate, acestea au fost realizate sub presiunea evenimentelor, și nu prin măsuri proactive; în plus, nivelul progresului diferă între statele membre;

G.  întrucât securitatea națională este responsabilitatea exclusivă a statelor membre, conform articolului 4 alineatul (2) din TUE și articolului 73 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), dar, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) și articolul 42 din TUE, Uniunea și statele membre trebuie să își acorde reciproc asistență în îndeplinirea sarcinilor care decurg din tratate; întrucât securitatea națională depinde din ce în ce mai mult de dimensiunea sa europeană mai largă; întrucât securitatea națională nu este definită la nivelul Uniunii, lăsând statelor membre o marjă discreționară largă;

H.  întrucât, în același timp, articolul 4 alineatul (2) TFUE desemnează spațiul de libertate, securitate și justiție ca fiind un domeniu de competență partajată între Uniune și statele membre; întrucât UE dispune de competențe specifice în ceea ce privește facilitarea și încurajarea coordonării și cooperării între statele membre, precum și în materie de armonizare a legislațiilor și a practicilor statele membre; întrucât mandatul de acțiune a UE este prevăzut la articolul 67 din TFUE pentru a asigura un „nivel ridicat de securitate prin măsuri de prevenire și combatere a criminalității”;

I.  întrucât agențiile naționale de securitate și de informații din statele membre ale UE și din unele țări terțe cooperează eficient prin intermediul Grupului de combatere a terorismului (GCT), un organism informal din afara UE, și pe baze bilaterale și multilaterale; întrucât GCT dispune de o platformă pentru schimbul de informații operaționale care a îmbunătățit rapiditatea și calitatea informațiilor comune; întrucât UE a creat un complex de structuri care se ocupă integral sau parțial de combaterea terorismului, în special prin Centrului european de combatere a terorismului (CECT) al Europol, care este punctul central pentru schimbul de informații privind aplicarea legii și cooperarea în domeniul combaterii terorismului la nivelul Uniunii și prin Centrul de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN), care este un portal de informații strategice provenite de la serviciile de informații și de securitate către UE, prin intermediul cărora informațiile GCT ajung la decidenții politici europeni, iar acest lucru este facilitat de coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului;

J.  întrucât demarcarea dintre competența UE și cea națională nu este întotdeauna clară, din cauza caracteristicilor și a prerogativelor geografice diferite, evidențiind astfel importanța cooperării între cele două niveluri de guvernanță; întrucât peisajul variat care include actori regionali, naționali, ai UE și internaționali din domeniul combaterii terorismului, cu competențe ce se suprapun și cu mandate insuficient delimitate, multitudinea de foruri formale și informale de cooperare și de schimb de informații, precum și repartizarea competențelor între diferitele agenții naționale și regionale, între serviciile de aplicare a legii și serviciile de informații, și între UE și statele membre, scoate în evidență complexitatea coordonării, eficientizării și coerenței reacției la amenințarea teroristă și poate genera dificultăți în această privință;

K.  întrucât comisarul pentru uniunea securității este un actor valoros în ce privește îmbinarea activității de elaborare de politici de către Comisie cu implementarea, monitorizarea și evaluarea acestora; întrucât crearea postului de Comisar pentru Uniunea securității evidențiază angajamentul UE de a încuraja și susține cooperarea între statele membre cu privire la chestiunile de securitate internă, precum și de a armoniza legislația privind combaterea terorismului și a asigura o cooperare mai bună între autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare, respectând în același timp pe deplin competențele naționale în aceste chestiuni, conform tratatelor;

L.  întrucât coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului este un actor important în procesul de monitorizare a punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a terorismului; întrucât coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, în conformitate cu mandatul stabilit de Consiliul European, asigură implementarea și evaluarea strategiei și coordonarea activității în cadrul Uniunii, și facilitează contactul dintre Uniune și țările terțe; întrucât coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului oferă o consiliere apreciabilă instituțiilor, agențiilor și statele membre ale UE, menține contactul cu acestea și ajută la îmbunătățirea coordonării între ele; întrucât, cu toate acestea, mandatul și statutul său nu sunt suficient de bine definite;

M.  întrucât la 6 iulie 2017, Parlamentul a înființat o Comisie specială pentru combaterea terorismului (TERR), cu scopul de a oferi opinia Parlamentului în ceea ce privește lacunele practice și legislative din actualul regim de combatere a terorismului care au permis producerea atacurilor teroriste recente din UE și de a formula recomandări care ar contribui la combaterea amenințării teroriste la nivelul UE;

N.  întrucât Parchetul European, care va fi creat în temeiul Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului, are misiunea importantă de a cerceta și de a urmări penal infracțiunile penale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii; întrucât înființarea și alocarea de resurse financiare acestui nou organism nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra capacităților structurilor existente, cum ar fi Eurojust, de a facilita eforturile statelor membre în lupta împotriva terorismului;

O.  întrucât din cele 88 de măsuri de combatere a terorismului, obligatorii din punct de vedere juridic, propuse din septembrie 2001 până în vara anului 2013, doar un sfert au făcut obiectul unor evaluări de impact și numai trei au făcut obiectul unor consultări publice(2); întrucât această proporție s-a îmbunătățit în ultimii ani și cele mai recente inițiative prezentate de Comisie în 2017 și 2018 au fost însoțite de justificările necesare; întrucât, cu agenda privind o mai bună legiferare adoptată în 2015, Comisia și-a întărit de asemenea politica privind consultarea părților interesate; întrucât măsurile de combatere a terorismului ar putea fi mai eficiente și mai coerente dacă ar fi consultați actorii implicați și dacă se realizează studii de impact;

P.  întrucât evaluarea cuprinzătoare de către Comisie a politicii de securitate a UE a menționat punerea în aplicare incompletă ca fiind una dintre provocările uniunii securității;

Q.  întrucât evaluarea măsurilor de combatere a terorismului este esențială pentru evaluarea eficacității, a pertinenței, a coerenței lor și a respectării drepturilor fundamentale și pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a remedia deficiențele; întrucât există o diferență între monitorizarea amplorii punerii în aplicare și eficiența reală a măsurilor puse în aplicare; întrucât, între 2001 și 2016, au existat 17 de rapoarte de monitorizare a implementării și de evaluare în comparație cu 10 strategii de combatere a terorismului și 55 de măsuri legislative și fără caracter obligatoriu; întrucât este esențial ca statele membre să pună rapid în aplicare legislația europeană în domeniul securității pentru a evita orice lacune în sistemul european;

Amenințarea teroristă

R.  întrucât, în ultimii ani, statele membre ale UE au suferit atacuri teroriste majore; întrucât atacurile cele mai mortifere au fost comise sau inspirate de grupările jihadiste, cum ar fi Daesh sau Al-Qaida; întrucât aceste grupări teroriste(3) și activitățile lor sunt uneori facilitate de anumite țări; întrucât și extrema dreaptă, extrema stângă și extremismul violent separatist etno-naționalist, care vizează răsturnarea valorilor democratice și a sistemului statului de drept în UE, prin utilizarea ilegitimă a violenței, rămân un motiv de îngrijorare;

S.  întrucât statele membre se confruntă cu o amenințare din ce în ce mai mare legată de extremismul violent de extrema dreaptă, precum și de violența neofascistă și neonazistă, care vizează opozanții politici, refugiații și imigranții, minoritățile etnice și religioase, persoanele LGBTQI, apărătorii drepturilor omului, activiștii și membrii agențiilor de aplicare a legii;

T.  întrucât, deși majoritatea atacurilor comise în Uniune în 2017 au fost atacuri separatiste (137 din 205), Raportul Europol pentru anul 2018 privind situația și tendințele terorismului (TESAT) arată în mod clar că niciuna dintre activitățile raportate într-o categorie de terorism nu a fost la fel de letală și nu a avut un impact atât de mare asupra societății în ansamblu ca cele comise de teroriști jihadiști; întrucât riscul tot mai mare al terorismului represiv este o problemă serioasă, care nu ar trebui subestimată;

U.  întrucât, atât timp cât un atac terorist este un „atac generalizat sau sistematic împotriva oricărei populații civile în cunoștință de cauză”, asasinatele teroriste ar trebui să intre sub incidența articolului 7 din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale din 17 iulie 1998;

V.  întrucât evoluțiile și instabilitatea din Orientul Mijlociu și Africa de Nord au permis Statului Islamic/Daesh și altor grupări teroriste să câștige teren în țările care se învecinează cu UE, și să recruteze militanți din țări UE la o scară fără precedent; întrucât, ca urmare, legătura dintre securitatea internă și cea externă a devenit mai importantă;

W.  întrucât mii de cetățeni născuți sau rezidenți în Europa s-au alăturat operațiunilor teroriste ale Daesh din Siria și Irak, însă a existat o schimbare de strategie după prăbușirea militară a Daesh pe teritoriul său: numărul celor care călătoresc în Siria și Irak în scopuri teroriste a scăzut, iar jihadiștii și „celulele în adormire” din interiorul UE sunt încurajați să comită atacuri în țările în care se află;

X.  întrucât atacurile recente au demonstrat că armele de foc și explozivii sunt încă metodele tradiționale utilizate de grupările teroriste; întrucât, cu toate acestea, există o utilizare individuală tot mai extinsă a altor arme și metode, mult mai puțin sofisticate și mai dificil de detectat, pentru a provoca un număr maxim de victime aleatorii în rândul civililor;

Y.  întrucât întoarcerea combatanților teroriști străini și a familiilor lor creează probleme speciale de securitate și legate de radicalizare, în special în ceea ce privește copiii care se întorc, care au nevoie de protecție în calitate de victime, dar, în același timp, pot fi și potențiali autori;

Z.  întrucât unele dintre persoanele întoarse au fost adesea supuse unei îndoctrinări ideologice prelungite și au primit instrucție militară în utilizarea armelor de foc și a explozibililor, precum și în diferite tactici de acoperire, de atac și de luptă și, în unele cazuri, au stabilit legături cu alți teroriști, eventual foști combatanți străini, cu care formează rețele transnaționale(4);

AA.  întrucât autorii atacurilor teroriste din UE includ foarte frecvent cetățeni ai UE, deseori de a doua sau a treia generație de migranți, care au crescut în statele membre pe care le- au atacat, precum și străini care în unele cazuri au putut avea reședința pentru o perioadă semnificativă de timp în statul membru vizat;

AB.  întrucât societățile noastre deschise și frontierele deschise sunt vulnerabile și sunt utilizate de grupări teroriste; întrucât teroriștii au utilizat rutele de acces ale migranților și ale solicitanților de azil spre țările europene, profitând de libertatea de circulație în întreaga Europă;

AC.  întrucât au fost dovedite cazuri(5) în care victimele unor crime grave comise de teroriștii Daesh pe teritoriul Siriei sau al Irakului, considerând că se află în siguranță, s-au întâlnit din nou cu agresorii lor pe teritoriul UE, unde și unii și ceilalți au solicitat protecție;

AD.  întrucât fluxul de migranți și refugiați clandestini reprezintă o provocare pentru integrarea lor în societățile europene și necesită investiții consolidate și specifice, orientate către incluziunea socială și culturală;

AE.  întrucât pentru un atac pot fi folosite noi forme de terorism, printre care se numără terorismul cibernetic și utilizarea armelor de distrugere în masă, posibil în legătură cu noile echipamente tehnice precum dronele; întrucât există un precedent cu atacul dejucat în care era implicat un agent biologic extrem de toxic numit ricină; întrucât există cazuri în care grupările teroriste au utilizat sau au plănuit să folosească substanțe chimice, biologice, radiologice sau nucleare (CBRN), și au diseminat prin intermediul rețelelor de socializare posibile tactici și metode de atacuri și obiective;

AF.  întrucât statele membre au strategii diferite pentru a răspunde amenințărilor hibride și de tip CBRN, și, implicit, niveluri de pregătire diferite;

AG.  întrucât Consiliul European de la 28 iunie 2018 a salutat comunicarea comună privind reziliența Europei la amenințările hibride și CBRN, pentru a identifica domeniile în care ar trebui să se intensifice acțiunile în vederea aprofundării și a consolidării contribuției esențiale a UE la abordarea acestor amenințări, precum și pentru a invita insistent statele membre și Comisia să colaboreze pentru a implementa integral Planul de acțiune în domeniul CBRN în regim de urgență;

AH.  întrucât este nevoie de prudență în discursul politic exploatat atât de agitatorii de extremă stângă, cât și de cei de extremă dreaptă, privind sau invocând pericolul terorist, astfel încât să se evite polarizarea societăților și să nu fie subminată democrația, coeziunea socială și drepturile omului, servind astfel scopurilor organizațiilor teroriste;

AI.  întrucât Agenda europeană privind securitatea din aprilie 2015 a subliniat necesitatea de a se lua în considerare legăturile strânse dintre terorism și criminalitatea organizată, evidențiind faptul că aceasta din urmă alimentează terorismul prin diverse canale, printre care furnizarea de arme, finanțarea prin contrabandă cu droguri și infiltrarea piețelor financiare;

AJ.  întrucât organizațiile teroriste la scară largă cum ar fi Daesh și Al-Qaida sunt autonome din punct de vedere financiar și întrucât comerțul ilicit cu bunuri, arme, materii prime, combustibil, droguri, țigări și bunuri culturale, printre altele, precum și traficul de ființe umane, sclavia, exploatarea copiilor și extorcarea de bani au devenit mijloace dovedite pentru grupările teroriste de a obține finanțare; întrucât legătura dintre criminalitatea organizată și grupurile teroriste constituie o amenințare majoră de securitate; întrucât aceste surse ar putea permite finanțarea continuă a viitoarelor lor activități criminale;

AK.  întrucât interacțiunile dintre organizațiile teroriste și grupurile de criminalitate organizată generează riscuri mari, prin faptul că capacitatea de a provoca victime în masă în rândul populației civile în statele membre ale UE este legată de capacitatea logistică de a realiza acest lucru; întrucât există un nivel scăzut de aplicare a legii și de raportare și analiză a informațiilor privind legătura dintre criminalitatea organizată și terorism; întrucât în multe state membre și la nivelul UE lipsesc adesea capacitățile de anchetă și judiciare specializate în criminalitatea organizată;

AL.  întrucât terorismul urmărește să slăbească și să elimine democrațiile; întrucât clasa politică și guvernele sunt actori esențiali în a obține un consens larg și reziliență socială pentru a apăra în mod eficace sistemele noastre democratice.

Prevenirea și combaterea radicalizării care duce la extremism violent

AM.  întrucât Centrul de excelență al Rețelei pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN) oferă o platformă importantă pentru schimbul de bune practici între membrii profesiilor respective, inclusiv autoritățile de aplicare a legii, și a contribuit la acumularea unor cunoștințe importante în domeniul prevenirii și combaterii radicalizării(6);

AN.  întrucât situația este diferită în fiecare stat membru, iar strategia europeană pentru combaterea radicalizării, actualizată de curând, ar putea susține strategiile naționale, care sunt importante prin faptul că oferă cadre generale pentru programele de la nivel național și local; întrucât aceste strategii trebuie să fie coerente și eficace, iar autoritățile locale și actorii societății civile trebuie să dispună de o finanțare suficientă pentru a realiza aceste programe;

AO.  întrucât radicalizarea are mai multe cauze; întrucât coeziunea socială, contextul politic, condițiile economice, idealurile religioase și ideologice, traumele personale și vulnerabilitățile psihologice, mediul general și rețelele, de exemplu, pot fi factori determinanți sau declanșatori; întrucât, până de curând, dimensiunea de gen a fost subestimată și există o concepție eronată cu privire la rolul pe care îl pot juca femeile; întrucât femeile nu sunt întotdeauna subiecți pasivi: ele pot mobiliza, pot colecta fonduri și pot chiar comite acte de terorism;

AP.  întrucât unele cartiere cu venituri scăzute din orașele europene se confruntă cu șomajul în masă și cu dezintegrarea sistematică a statului de drept, creând un teren fertil pentru extremismul religios și terorism; întrucât promovarea incluziunii sociale și promovarea activă a valorilor democratice, pe care toți cetățenii trebuie să le respecte, pot contribui la reducerea sentimentului de marginalizare și a riscului de radicalizare; întrucât combaterea radicalizării și a extremismului violent necesită o colaborare strânsă și coordonată între toți actorii vizați, la toate nivelurile de guvernanță (local, regional și național), precum și cu societatea civilă și cu sectorul privat;

AQ.  întrucât experții scot în evidență experiențele pozitive oferite de o abordare multi-agenții, care se concentrează pe crearea unor infrastructuri care să țină seama de diferitele modalități de radicalizare și de segmentele de populație în pericol, și să asigure un sprijin la timp persoanelor vulnerabile la radicalizării și familiilor lor din partea diferitelor autorități și organizații, la multiple niveluri; subliniază rolul de susținere al poliției, care poate întări această relație;

AR.  întrucât poliția de proximitate joacă un rol pozitiv în cunoașterea persoanelor vulnerabile și în interacțiunea cu acestea prin construirea unei relații de încredere bazate pe respect reciproc față de grupurile în cauză, cu scopul de a acționa preventiv față de fenomenul de radicalizare și de a preveni apariția neîncrederii la adresa statului și a instituțiilor sale;

AS.  întrucât până în prezent nu există metodologii clare pentru a măsura eficacitatea proiectelor pentru prevenirea și combaterea radicalizării;

AT.  întrucât mai multe fonduri și programe europene pot fi utilizate pentru proiecte de combatere și de prevenire a radicalizării la nivel european, național, regional și local; întrucât bugetul UE până în 2020 alocă 314 milioane EUR pentru proiecte de combatere a radicalizării(7); întrucât este necesară o evaluare continuă a eficacității acestor programe; întrucât măsurarea eficacității acțiunilor preventive anti-radicalizare este intrinsec dificilă și necesită o cooperare strânsă între Comisie, statele membre, actorii individuali și cercetători;

AU.  întrucât, conform datelor Europol, se estimează că, până în 2018, există în jur de 30 000 de jihadiști radicalizați în UE;

AV.  întrucât pe teritoriile statelor membre este din ce în ce mai prezent un discurs extremist radicalizat și violent, adesea sub formă de cărți, învățături sau conținut audiovizual, inclusiv pe rețelele de socializare și pe canale de televiziune prin satelit; întrucât acest discurs se opune democrației, statului de drept și drepturilor omului, subminează pluralismul, promovează violența și intoleranța împotriva tuturor celorlalte religii, este antisemitic pe față, refuză egalitatea dintre femei și bărbați și promovează un model retrograd de cultură și societate;

AW.  întrucât există o prevalență în special a literaturii wahhabiste și salafiste care propovăduiește ura, disponibilă în anumite librării și online în Europa; întrucât această versiune globalizată și simplistă a islamului este în contradicție cu practicile culturale tradiționale ale comunităților musulmane din Europa și contribuie la subminarea unei integrări mai largi a acestora;

AX.  întrucât fundamentalismul islamic radical aspiră la o religie care să domine toate sferele vieții - individuală, politică și socială - ceea ce poate avea drept consecință o formă de comunitarism favorabil acțiunilor recrutorilor jihadiști.

AY.  întrucât în toată Europa au fost identificate un număr semnificativ de cazuri de predicatori radicali ai urii; întrucât predicatorii urii provin adesea din afara UE, iar unele lăcașuri de cult primesc finanțări opace din țări terțe, multe cu regimuri autoritare sau religioase care nu guvernează pe baza principiilor democrației, statului de drept și drepturilor omului;

AZ.  întrucât există centre de învățământ religios auto-desemnate care propagă ideile extremiste în UE, în care minorii, inclusiv copii mici, sunt expuși unui conținut educațional contrar democrației, statului de drept și drepturilor omului, și violent; întrucât, adesea, organizațiile extremiste care pregătesc terenul pentru recrutările teroriste exploatează vulnerabilitățile tinerilor, ademenindu-i cu oferte sociale și culturale;

BA.  întrucât strategia sofisticată de comunicare online care face propaganda terorismului glorificându-l, utilizată în special de Daesh, dar și de alte grupări teroriste internaționale de amploare, copiază „cultura tineretului”, populară la nivel mondial, cum ar fi jocurile online, putând fi astfel foarte atractivă pentru copii și tineri; întrucât acest model îi ademenește și cu oportunități sociale și culturale;

BB.  întrucât o serie de investigații recent au arătat că internetul, și mai ales rețelele de socializare, pot fi un factor de radicalizare, conducând la extremism violent, și un instrument folosit de grupări xenofobe pentru a disemina discursuri de ură și conținut ilicit, destinat în special tinerilor;

BC.  întrucât, în urma unor solicitări repetate în vederea unei mai bune implicări în lupta împotriva terorismului, marile societăți de pe internet au fost puse în fața responsabilităților lor; întrucât în cadrul Forumului european al internetului, lansat în 2015, întreprinderile cooperează pentru eliminarea conținutului cu caracter terorist de pe site-urile lor internet pe bază voluntară în cazul în care consideră că încalcă termenii și condițiile lor; întrucât, în mai 2016, a fost creat un cod de conduită pentru marile companii din domeniul TI pentru a combate discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online; întrucât această cooperare voluntară este însă insuficientă;

BD.  întrucât, până la sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului 2018, Unitatea europeană de semnalare a conținutului online din cadrul Europol (EU IRU) a evaluat deja 54 752 de fragmente de conținut produse în 10 de limbi diferite pe 170 de platforme online, ceea ce a declanșat 52 716 de decizii de sesizare, cu o rată de succes al eliminării de 89,5 %, pe baza verificării voluntare a nerespectării PSO(8);

BE.  întrucât, deși s-au realizat progrese în ceea ce privește eliminarea conținutului online cu caracter terorist, implicarea companiilor trebuie să crească; întrucât operațiunile de eliminare sunt adesea incomplete, întârziate sau doar temporare, acestea eliminând conținutul de pe un site, dar lăsându-l pe un altul care aparține aceleiași întreprinderi sau permițând ca un cont să rămână activ ori să reapară după ce a postat conținuturi care încalcă condițiile de utilizare ale companiei; întrucât trebuie crescută eficiența, completitudinea și transparența raportărilor din partea companiilor și a agențiilor de aplicare a legii; întrucât companiile și utilizatorii respectivi ar trebui să poată recurge la o cale de atac judiciară;

BF.  întrucât, ca reacție la eliminarea din ce în ce mai substanțială a conținuturilor de către companii, grupările teroriste utilizează din ce în ce mai mult platforme noi și/sau de dimensiuni mai mici, unde materialele teroriste sunt mai greu de eliminat; întrucât această diversificare către platforme mai mici face ca sprijinul tehnic suplimentar să fie esențial pentru a permite, de exemplu, introducerea unor instrumente automatizate independente de platforme, cum ar fi tehnologia hash, care poate identifica în avans conținutul terorist online cu un grad ridicat de precizie și poate împiedica publicarea acestuia;

BG.  întrucât dezvoltarea de noi tehnologii și utilizarea inteligenței artificiale și a algoritmilor pot permite identificarea și raportarea cu rapiditate a conținutului cu scopuri teroriste de pe internet; întrucât utilizarea instrumentelor automatizate prezintă, de asemenea, riscul unor false rezultate pozitive;

BH.  întrucât studiile și rapoartele arată modul în care penitenciarele pot deveni cu ușurință microcosmosuri ale rețelelor criminale și teroriste, în care se fac recrutările și se stabilesc contacte; întrucât situația din multe închisori accelerează pericolul de radicalizare a deținuților, fiind un mediu fertil și favorizant pentru terorism; întrucât mulți dintre cei care execută pedepse cu închisoarea vor fi în curând eliberați înapoi în comunitățile lor, ceea ce va genera probleme importante de reintegrare și un risc mare de recidivă; întrucât monitorizarea acestor infractori cu un grad ridicat de risc consumă foarte multe resurse pentru serviciile de securitate ale statelor membre; întrucât regimurile de detenție și controlul riscurilor pot juca un rol semnificativ în atenuarea acestor pericole; întrucât, deși statele membre recunosc faptul că se confruntă cu radicalizarea deținuților aflați în închisoare, sunt necesare mai multe măsuri concrete;

Cooperarea și schimbul de informații

Chestiuni orizontale

BI.  întrucât păstrarea datelor, conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, este o componentă esențială a procesului de anchetă; întrucât autoritățile polițienești și judiciare și serviciile de informații se bazează, de obicei, foarte mult pe date de comunicații pentru a reuși să instrumenteze dosarele; întrucât necesitatea unui regim adecvat de păstrare a datelor pentru lupta împotriva terorismului a fost evocată în mod constant în cadrul activității Comisiei TERR;

BJ.  întrucât utilizarea criptării pe de o parte va avea o contribuție semnificativă la securitate în domeniul IT, dar pe de altă parte va fi folosită și de teroriști pentru a-și proteja comunicările sau datele stocate, ceea ce reprezintă o provocare considerabilă pentru autoritățile de aplicare a legii, pentru serviciile de securitate și cele de informații, întrucât le poate fi blocat accesul la informații și probe esențiale; întrucât criptarea devine deosebit de critică chiar și atunci când prestatorii responsabili de servicii online nu doresc sau nu pot să decripteze comunicațiile;

Sisteme informatice

BK.  întrucât există un cadru fragmentat de sisteme existente, de noi sisteme în curs de dezvoltare, de propuneri pentru viitoarele sisteme și de propuneri de reforme pentru corectarea lacunelor și barierelor identificate încă în curs de negociere; întrucât acest cadru fragmentat este rezultatul unor factori istorici și al unei abordări reactive în propunerea și adoptarea de noi acte legislative;

BL.  întrucât schimburile de informații s-au intensificat semnificativ de la atacurile de la Paris din 2015, însă datele cu privire la aceste schimburi arată că un număr mic de țări furnizează o mare parte a conținutului și efectuează majoritatea căutărilor în bazele de date ale UE;

BM.  întrucât există o serie de obstacole în calea funcționării corespunzătoare a sistemelor de informații, cum ar fi absența totală a implementării sau implementarea incompletă, lipsa de cunoștințe și/sau de formare suficientă despre sistemele existente, insuficiența resurselor, inclusiv a resurselor umane, lipsa unei baze materiale adecvate și calitatea scăzută a sistemelor de informații;

BN.  întrucât sistemele de informații pot fi împărțite în sisteme centralizate și descentralizate, primele fiind gestionate de către UE și agențiile sale, iar cele din urmă de către statele membre; întrucât sistemele de informații centralizate includ Sistemul de informații Schengen (SIS), Sistemul de informații privind vizele (VIS), Eurodac, Sistemul de intrare/ieșire (EES), Propunerea de sistem european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), precum și Propunerea de sistem european de informații cu privire la cazierele judiciare pentru resortisanții țărilor terțe (ECRIS-TCN);

BO.  întrucât sistemele descentralizate și mecanismele pentru schimbul de informații sunt gestionate de către autoritățile statelor membre și includ: sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), pentru schimbul de informații privind cazierele judiciare naționale; sistemul UE de înregistrare a numelor pasagerilor (PNR) care impune companiilor aeriene să partajeze datele pasagerilor cu autoritățile naționale pentru toate zborurile dintre UE și țările terțe; Sistemul de informații prealabile privind pasagerii (APIS) care colectează informații cu privire la pasageri înaintea zborurilor de intrare în UE; și cadrul Prüm pentru schimbul de date referitoare la ADN, amprente digitale și date privind înmatricularea vehiculelor;

BP.  întrucât SIS este cel mai mare, cel mai utilizat și cel mai eficient sistem informatic al Uniunii Europene în spațiul de libertate, securitate și justiție și este sprijinit de rețeaua birourilor SIRENE, oferind o valoare adăugată semnificativă în domeniul cooperării polițienești internaționale și al controlului frontierelor, în special în combaterea terorismului;

BQ.  întrucât evaluarea din 2016 a VIS a constatat că accesul la acesta în scopul asigurării respectării legii a fost limitat și fragmentat în toate statele membre;

BR.  întrucât, în ciuda apelurilor repetate pentru instituirea urgentă a PNR, nu toate statele membre au demonstrat același angajament, iar majoritatea nu au respectat termenul de transpunere a acestei legislații; întrucât statele membre care au depășit termenul limită de transpunere ar trebui să ia fără întârziere toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare integrală și imediată a directivei;

BS.  întrucât sunt în curs de punere în aplicare mai multe proiecte-pilot pentru a depăși dezavantajele unui sistem PNR descentralizat al UE; întrucât este necesar un răspuns rapid la solicitările din partea unităților de informații despre pasageri (PIU) din alte state membre, lucru care s-ar putea dovedi a fi o provocare, deoarece acestea sunt prelucrate manual;

BT.  întrucât - în contextul Strategiei de management al informațiilor (IMS), a șasea listă de acțiuni - există două proiecte-pilot în desfășurare care vizează asigurarea interconectării cu sistemele descentralizate, și anume ADEP (Automatizarea proceselor de schimb de date privind evidențele poliției) și QUEST („Querying Europol Systems”); întrucât șase state membre iau deja parte la un proiectul pilot ADEP pentru transmiterea automatizată a evidențelor poliției între diferite țări, care funcționează bine; întrucât aceste proiecte contribuie la o soluționare reală și viabilă a problemelor care decurg din lipsa de interconectivitate a sistemelor de informații descentralizate și contribuie la creșterea încrederii și cooperării între statele membre;

Interoperabilitate

BU.  întrucât Comisia a prezentat două propuneri pentru un regulament privind instituirea unui cadru de interoperabilitate între sistemele de informații centralizate existente și propuse în domeniile cooperării polițienești și judiciare, azilului și migrației, frontierelor și vizelor, și anume, VIS, SIS, EES și Eurodac, precum și ETIAS și ECRIS-TCN, odată ce sunt adoptate temeiurile juridice respective;

BV.  întrucât, în prezent, infractorii pot fi încă înregistrați sub diferite pseudonime, în diferite baze de date care nu sunt interconectate; întrucât, așadar, arhitectura actuală a UE de gestionare a datelor trebuie să fie îmbunătățită cu ajutorul interoperabilității, pentru a elimina unghiurile moarte și identitățile false multiple, precum și pentru a asigura dreptul la informare la momentul potrivit;

BW.  întrucât pe teritoriul unui stat membru pot exista o multitudine de baze de date descentralizate separate la nivel federal, regional și local, cu diferite intrări de date în diversele sisteme și proceduri complexe - sau deloc - pentru partajarea sau verificarea datelor de către autoritățile competente de la diferitele niveluri;

BX.  întrucât utilizarea unui format de mesagerie comun la nivelul UE, cum ar fi un format de mesaj universal (UMF), va înlesni un schimb mai bun de date și informații între părți și între sistemele de interoperabilitate; întrucât stabilirea necesității de a utiliza anumite domenii UMF pentru anumite schimburi poate contribui la îmbunătățirea calității datelor în toate sistemele în care se fac schimburi de mesaje; întrucât ar trebui, de asemenea, încurajată utilizarea acestui format de mesaj comun de către Europol și Interpol;

BY.  întrucât eu-LISA ar trebui să instituie mecanisme și proceduri automatizate de control al calității datelor, precum și indicatori comuni de calitate a datelor și standarde minime de calitate pentru datele stocate în sistemele de informații; întrucât scopul ar fi ca sistemele de informații și componentele necesare asigurării interoperabilității ale UE să identifice în mod automat transmiterile de date care par a fi incorecte sau incoerente, astfel încât statul membru din care provin să fie în măsură să le verifice și să ia măsurile necesare pentru a le corecta;

Cooperarea și schimbul de informații dintre statele membre

BZ.  întrucât obstacolele în calea unei cooperări mai fluide se datorează adesea dificultăților organizaționale și de natură juridică între diferitele structuri naționale, regionale și locale din interiorul statelor membre, printre care: suprapunerea competențelor și mandate insuficient delimitate; ezitarea de a face schimb de informații, acest lucru putând duce la pierderea responsabilității sau pierderea unor fluxuri importante de informații; obstacolele de natură juridică în ceea ce privește schimbul de informații între diferitele autorități; obligarea serviciilor de a concura între ele pentru resurse; și barierele tehnice în calea schimbului de informații;

CA.  întrucât principiul proprietății asupra datelor este esențial pentru încrederea autorităților responsabile de combaterea terorismului în schimburile de informații prin bazele de date ale UE, între statele membre și cu Europolul;

CB.  întrucât amestecarea informațiilor provenite de la serviciile de informații și de la autoritățile de aplicare a legii implică provocări și riscuri majore la nivel juridic, ca urmare a diferitelor standarde în materie de responsabilitate care se aplică ambelor tipuri de informații, inclusiv riscurile la adresa dreptului fundamental al suspecților de a beneficia de un proces echitabil, atunci când informațiile provenind de la serviciile de informații sunt folosite ca elemente de probă în acțiunile în justiție; întrucât trebuie creat un cadru juridic pentru schimbul de informații între serviciile de informații și autoritățile de aplicare a legii, în special pentru că informațiile secrete se referă adesea la informații privind persoanele care nu sunt încă suspecte în cadrul unor anchete penale, dar care ar putea aparține rețelelor teroriste sau ar putea fi combatanți teroriști străini întorși; întrucât acest lucru nu trebuie să ducă, totuși, la scăderea nivelului standardelor juridice;

CC.  întrucât serviciile de poliție și serviciile de informații primesc, prelucrează și transmit informații clasificate și alte informații care nu sunt clasificate, ceea ce implică regimuri diferite în toate etapele de utilizare a informațiilor respective; întrucât este necesar, de asemenea, să se facă distincția între „informații”, un concept care implică prelucrarea de către profesioniști pentru o utilizare precisă, și simplele informații; întrucât trebuie să se facă distincție între culegerea de informații în materie penală referitoare la o misiune a poliției judiciare și informațiile de securitate tratate într-un cadru administrativ;

CD.  întrucât informațiile provenite de la serviciile de informații ar trebui să beneficieze de un nivel de protecție special, chiar mai ridicat față de informațiile provenite de la poliție, datorită metodelor diferite utilizate, cum ar fi colectarea de informații confidențiale de la surse și informatori, pentru care trebuie să se păstreze anonimatul, precum și datorită obiectivelor diferite, care impun un nivel de sensibilitate mai mare;

CE.  întrucât o posibilă soluție ar putea fi, de asemenea, să o constituie crearea unor centre sau unități de combatere a terorismului pe teritoriul național; întrucât astfel de centre permit reprezentanților diferitelor servicii să comunice unele cu altele în mod regulat și să discute despre cele mai bune modalități de a coopera și de a face schimb de informații; întrucât acest lucru contribuie la consolidarea încrederii dintre servicii și promovează o mai bună înțelegere a provocărilor și a metodelor de lucru respective ale acestora;

CF.  întrucât serviciile de securitate au tendința de a coopera și de a face schimb de informații la nivel bilateral sau multilateral, în special prin intermediul Grupului de combatere a terorismului (GCT) și, cu organismele UE, prin intermediul INTCEN al UE, atunci când fac schimb de informații strategice; întrucât este necesar să se găsească o soluție practică pentru a corecta lacunele existente între direcțiile paralele ale comunității autorităților de aplicare a legii și ale comunității serviciilor de informații, de exemplu prin identificarea unor arii concrete de cooperare, pentru a permite o cooperare mai eficientă, dar menținându-le separate;

CG.  întrucât structurile Grupului de combatere a terorismului (GCT) și ale Centrului de situații și de analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE) pot fi utilizate mai eficient pentru schimbul de informații;

CH.  întrucât agențiile civile și militare de securitate și agențiile de informații din statele membre fac schimburi sistematice de informații, inclusiv legate de terorism, cu Centrul de situații și analiză a informațiilor al UE (INTCEN UE) din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), care furnizează diferitelor organisme de decizie ale UE o analiză a informațiilor, alerte timpurii și conștientizare a situațiilor;

CI.  întrucât comunicarea informațiilor după obținerea unor rezultate pozitive doar către biroul SIRENE al statului membru care a emis alerta, în temeiul articolului 36, și nu și altor state membre, se dovedește a fi uneori insuficientă pentru obiectivul de urmărire a deplasărilor persoanelor care au legătură cu terorismul sau de completare a informațiilor relevante referitoare la astfel de persoane; întrucât alertarea timpurie a altor state membre care ar putea fi implicate ar putea fi necesară, de exemplu, atunci când o persoană nu s-a întors direct în statul membru de origine sau atunci când respectiva persoană a fost însoțită de resortisanți ai altor state membre, în legătură cu care nu a fost emisă nicio alertă pentru că nu sunt cunoscuți de autoritățile competente ale respectivelor state;

CJ.  întrucât guvernul Regatului Unit a notificat UE intenția sa de a părăsi Uniunea la 29 martie 2019; întrucât, cu toate acestea, și-a exprimat dorința de a continua cooperarea cu UE în domeniul securității și al combaterii terorismului; întrucât UE și Regatul Unit sunt foarte interdependente în domeniul securității și combaterii terorismului, Regatul Unit participând la numeroase instrumente juridice esențiale ale UE în domeniul cooperării judiciare în materie penală și având acces la multe sisteme și baze de date ale UE pentru schimbul de informații; întrucât în interiorul UE ar trebui să se ajungă la un acord cu privire la toate procedurile în curs; întrucât orice acord viitor ar trebui să prevadă posibilitatea ca Regatul Unit și UE să fie în măsură să continue să partajeze, să colecteze și să analizeze informații esențiale în lupta împotriva formelor grave de criminalitate; întrucât acordul de retragere ar trebui să asigure un regim de tranziție fără sincope și să evite, în măsura în care este posibil, lacunele sau obstacolele operaționale care ar reduce capacitatea Uniunii de a lupta în mod eficace împotriva criminalității organizate și a terorismului;

Cooperarea și schimbul de informații cu agențiile UE

CK.  întrucât este imperativă cooperarea eficientă și sistematică între statele membre și agențiile UE, în conformitate cu mandatele lor juridice, precum și între agențiile din domeniul combaterii terorismului, în special cooperarea dintre Europol și Eurojust, pentru a sprijini mai eficient eforturile de a detecta, a împiedica, a ancheta și a urmări penal autorii unui atac terorist; întrucât Eurojust a numit un procuror specializat în combaterea terorismului pentru a asigura legătura cu CECT pe lângă Europol în vederea intensificării cooperării și a schimbului de informații dintre cele două agenții;

CL.  întrucât schimbul de informații între agențiile UE nu este optim, din cauza utilizării unor mijloace de comunicare securizate diferite; întrucât se estimează că punerea în aplicare a unui mijloc de comunicare securizat interinstituțional ar putea facilita și îmbunătăți schimbul de informații dintre agenții precum Intcent, Europol și Frontex;

CM.  întrucât ofițerii de legătură CT desemnați pot aduce valoare adăugată atât activității agențiilor, cât și propriilor lor state membre;

CN.  întrucât există diferențe în statele membre în ceea ce privește numărul de autorități competente care pot consulta bazele de date ale Europol sau care pot fi în contact cu Europol fără a apela la ofițerii de legătură naționali; întrucât unele state membre nu dispun de rețele cu acces restrâns și sigure de comunicații polițienești naționale, împiedicând autoritățile lor competente de a avea acces descentralizat, în special la platforma securizată pentru schimbul de informații CT-SIENA;

CO.  întrucât mai multe instrumente ale UE, cum ar fi Directiva privind combaterea terorismului, Decizia 2005/671/JAI și Regulamentul privind Europol, impun statelor membre să facă schimb de informații privind terorismul cu agențiile relevante; întrucât intensificarea schimbului de informații cu Europol și Eurojust în mod regulat și în timp util și în mod sistematic, incluzând informații contextuale, potrivit mandatelor lor juridice, facilitează activitatea acestora în identificarea legăturilor dintre cazuri și oferă o prezentare generală a provocărilor și a celor mai bune practici legate de anchetele, urmăririle penale și condamnările pentru infracțiuni de terorism; întrucât, în cadrul Deciziei 2005/671/JAI, statele membre continuă să nu facă spontan schimburi de informații relevante între ele atunci când acestea ar putea fi folosite pentru a preveni, a detecta, a ancheta sau a urmări penal infracțiuni teroriste; întrucât schimbul de informații cu Eurojust s-a intensificat în ultimii ani, însă continuă să existe diferențe între statele membre legate de cantitatea, tipul sau domeniul la care se referă informațiile comunicate, ceea ce poate duce la fragmentarea informațiilor disponibile;

CP.  întrucât CEPOL contribuie, în mod substanțial, la formarea în domeniul combaterii terorismului pentru personalul responsabil cu aplicarea legii din statele membre și din țările terțe prioritare;

Recunoașterea reciprocă și asistența juridică reciprocă

CQ.  întrucât mecanismele asistenței juridice reciproce (MLA) sunt treptat înlocuite de mecanisme de aplicare a instrumentelor de recunoaștere reciprocă, întrucât aceasta din urmă contribuie la îmbunătățirea cooperării transfrontaliere între autoritățile competente din cadrul UE, prin accelerarea și raționalizarea procedurilor; întrucât mandatul european de arestare (MEA), precum și ordinul european de anchetă (EIO) reprezintă exemple de instrumente de recunoaștere reciprocă care au fost constatate de practicieni să fie utile;

CR.  întrucât principiul recunoașterii reciproce este, pe de o parte, dependent de existența unui nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre și, pe de altă parte, contribuie la creșterea încrederii reciproce, permițând autorităților din diferite state membre de a lucra împreună în mod eficient în lupta împotriva terorismului;

CS.  întrucât echipele comune de anchetă (JIT) facilitează coordonarea anchetelor și a urmăririlor penale în cazurile cu o dimensiune transfrontalieră și permit schimbul, în timp real, de informații/probe; întrucât avantajele practice care rezultă din utilizarea JIT se numără îmbunătățirea schimbului de informații, schimbul de bune practici, colectarea de probe și recunoașterea reciprocă a acțiunilor întreprinse de către părți; întrucât JIT necesită o finanțare adecvată pentru a-și putea desfășura corect activitatea;

CT.  întrucât strânsa cooperare cu furnizorii de servicii online (OSP-urile) este necesară atunci când este vorba despre asigurarea și obținerea de probe electronice la cererea autorității responsabile cu aplicarea legii și pe baza unui proces juridic corespunzător, având în vedere importanța sa pentru investigarea infracțiunilor de terorism;

CU.  întrucât spațiul Schengen fără frontiere interne este o realizare fundamentală a UE și poate fi viabil numai dacă frontierele externe sunt efectiv securizate și protejate, dacă încetează trecerile clandestine ale frontierelor și dacă se adoptă măsuri de securitate internă pentru a contracara riscul de infracțiuni grave; întrucât s-au adoptat numeroase propuneri de consolidare a controalelor de securitate la frontierele externe; întrucât unele state membre au cerut mai multă flexibilitate în privința reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne în caz de amenințare gravă la adresa ordinii sau siguranței publice, astfel cum a propus Comisia Europeană;

CV.  întrucât la 7 aprilie 2017 a intrat în vigoare noul Regulament (UE) 2017/458(9) de modificare a Codului frontierelor Schengen, ca răspuns, în special, la agravarea amenințării teroriste, pentru a asigura verificări sistematice în bazele de date relevante a tuturor persoanelor care traversează frontierele externe, inclusiv persoane care se bucură de dreptul de liberă circulație;

CW.  întrucât unele aspecte ale a reglementărilor privind anumite sectoare ale controlului la frontiere, cum ar fi consultarea sistematică a bazelor de date în timpul controalelor la frontieră și verificarea atentă a condițiilor de intrare necesare, nu au fost aplicate;

CX.  întrucât atentatul dejucat din trenul Thalys din 21 august 2015, atacurile de la Paris din 13 noiembrie 2015 și la atacurile de la Bruxelles din 22 martie 2016 au demonstrat că, într-un număr limitat de cazuri, teroriștii au profitat de deficiențele politicilor Uniunii și ale unor state membre de management al frontierelor, care nu erau pregătite pentru un aflux masiv; întrucât autoritățile de aplicare a legii au raportat că cel puțin opt dintre autorii acestor atacuri au intrat în UE odată cu fluxurile clandestine în iulie, august și octombrie 2015; întrucât, în alte cazuri, viitorii autori au rămas în statele membre, în pofida faptului că trebuiau să plece sau să fie returnați; întrucât acest lucru arată că există anumite deficiențe ale politicilor UE de management al frontierelor și aplicarea lor la nivelul statelor membre;

CY.  întrucât Concluziile Consiliului 10152/17 recomandă statelor membre ca, în cazul migranților în situație neregulamentară, să efectueze verificări, după caz, la nivel național în baze de date alimentate și utilizate de autoritățile competente și de sistemul automat de identificare a amprentelor digitale (AFIS) național, la nivel european și internațional în bazele de date ale Sistemului de informații Schengen (SIS), Europol, Sistemului de informații privind vizele (VIS), sistemului european pentru compararea datelor dactiloscopice ale solicitanților de azil (Eurodac) și Interpol (rețeaua I-24/7) și, în special, în baza de date privind datele nominale, baza de date privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD), baza de date privind combatanții teroriști străini (LTS) și baza de date privind documentele de călătorie asociate unor notificări (TDAWN);

CZ.  întrucât, în baza articolului 11 din Regulamentul (UE) nr. 1168/2011 și a avizului pozitiv al Autorității Europene pentru Protecția Datelor (AEPD), Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex) are dreptul să prelucreze date cu caracter personal; întrucât Frontex se confruntă însă cu dificultăți în monitorizarea terorismului din cauza perioadei scurte de păstrare a datelor cu caracter personal, de numai 90 de zile, stabilite în Regulamentul (UE) 2016/1624; întrucât, între Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust) și Frontex s-a încheiat doar un memorandum de înțelegere care include schimbul de informații generale, strategice și tehnice, dar nu și schimbul de date cu caracter personal; întrucât Frontex are nevoie de un cadru juridic specific pentru a procesa date cu caracter personal care să îi permită să își îndeplinească atribuțiile;

DA.  întrucât ofițerii Frontex au, de asemenea, nevoie să acceseze bazele de date ale Eurodac, SIS, Sistemului de intrare/ieșire (EES) și VIS la punctele de trecere a frontierei, pentru a efectua controalele;

DB.  întrucât, în prezent, nu există standarde minime comune și nici norme comune pentru securitatea cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate pentru cetățenii Uniunii și pentru membrii familiilor lor care își exercită dreptul de liberă circulație;

DC.  întrucât trei sferturi dintre documentele frauduloase depistate la frontierele externe și în UE imită documentele de identitate eliberate de statele membre și de țările din spațiul Schengen; întrucât cărțile naționale de identitate cu grad mai redus de securitate sunt cel mai des depistate printre cele falsificate;

DD.  întrucât unele state membre nu obligă transportatorii aerieni de pe teritoriile lor să efectueze controale de conformitate ale datelor cu caracter personal ale pasagerilor înscrise pe biletul și în cartea de identitate sau în pașaportul acestora, ceea ce face dificilă stabilirea concordanței dintre identitatea prezentată și identitatea reală a persoanei în cauză; întrucât acest aspect este de o importanță vitală pentru zborurile intra-UE; întrucât, cu toate acestea, verificările de identitate adecvate și autentificarea documentelor de călătorie ar trebui să rămână sarcini ale autorităților polițienești;

DE.  întrucât probele de pe câmpul de luptă sunt adeseori esențiale pentru a identifica potențialii combatanți teroriști străini și potențialele victime, și trebuie să fie incluse în bazele de date de sector, pentru a ajunge în timp real la polițiștii de frontieră și pentru a face obiectul unor schimburi cu anchetatorii și procurorii în cadrul anchetelor și al urmăririlor penale;

Finanțarea terorismului

DF.  întrucât unele state membre nu au ratificat, până în prezent, Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și privind finanțarea terorismului din 16 mai 2005, cunoscută și sub denumirea de „Convenția de la Varșovia”, care reprezintă convenția internațională cea mai cuprinzătoare privind spălarea banilor și finanțarea terorismului; întrucât confiscarea bunurilor generate de activități infracționale constituie un instrument foarte eficient de combatere a criminalității și a terorismului, întrucât îi privează pe infractori de produsele activităților lor ilegale și îi împiedică pe teroriști să organizeze un atac; întrucât Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) stabilește standarde globale pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și identifică jurisdicțiile cu măsuri ineficiente de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului;

DG.  întrucât UE a adoptat două instrumente legislative pentru a pune în aplicare recomandările GAFI, și anume cea de a 4-a și cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor, pentru a elimina lacunele identificate în urma atacurilor teroriste; întrucât statele membre au avut termen până la 26 iunie 2017 să transpună în propria legislație cea de a 4-a Directivă privind combaterea spălării banilor, însă nu toate au făcut acest lucru; întrucât unele state membre continuă să permită beneficiarilor reali ai fondurilor fiduciare, ai fundațiilor și ai companiilor să rămână anonimi, precum și acțiuni la purtător care facilitează ocultarea originii și a destinației fluxurilor financiare și a dreptului de proprietate asupra activităților economice, și care oferă o acoperire pentru finanțarea terorismului și a criminalității organizate; întrucât cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor va crește transparența cu privire la aceste aspecte;

DH.  întrucât Comisia de anchetă pentru examinarea suspiciunilor de încălcare a normelor de drept sau de administrare defectuoasă în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (PANA) a Parlamentului European a verificat modul în care evazioniștii fiscali se bazează pe ajutorul activ al intermediarilor profesioniști, care în aparență îndeplinesc obligațiile juridice relevante;

DI.  întrucât, în iulie 2017, Comisiei și Europol li s-a acordat statutul de observatori în cadrul Grupului Egmont, un organism constituit la nivel internațional și alcătuit din 156 de unități de informații financiare (UIF), în vederea intensificării cooperării între UIF, dar și între alte autorități competente;

DJ.  întrucât abuzurile și utilizarea frauduloasă a colectării de fonduri pe platformele de socializare, a finanțării prin organizațiile non-profit, a transferurilor de sume mici și a cardurilor preplătite se numără printre metodele de finanțare la care recurg Daesh și alte organizații teroriste; întrucât platformele de microcreditare sunt folosite pentru a facilita toate aceste tipuri de activități;

DK.  întrucât, pe lângă metodele tradiționale de finanțare a terorismului, cum ar fi donațiile private, extorcarea, răpirile pentru răscumpărare, folosirea abuzivă și ilicită a organizațiilor non-profit, sistemele oficiale și neoficiale de transfer de fonduri, utilizarea produselor provenite din activități infracționale, transferul de numerar sau de fonduri prin bănci, recentele atacuri teroriste au arătat că și în cazul noilor metodele de finanțare prin mijloace de plată electronice și online - cum ar fi monedele virtuale, cardurile anonime preplătite sau sistemele neoficiale de transfer de valoare - există riscul de a fi folosite ilegal de organizațiile teroriste pentru a-și finanța activitățile; întrucât anonimatul care caracterizează anumite criptomonede conduce la o intensificare a utilizării lor pentru activități ilegale; întrucât utilizarea lor de către grupurile de criminalitate organizată pentru finanțarea activităților infracționale și a terorismului, precum și a recicla produselor obținute din activități criminale a crescut în ultimii ani; întrucât Europol a colaborat cu autoritățile naționale la destructurarea mai multor operațiuni infracționale care implicau comercializarea criptomonedelor;

DL.  întrucât, în unele țări cu sisteme bancare mai puțin dezvoltate, utilizarea predominantă a serviciilor bancare prin telefonul mobil face adeseori dificilă identificarea beneficiarilor transferurilor de numerar; întrucât astfel de transferuri de fonduri prin intermediul serviciilor bancare mobile prezintă un risc ridicat de finanțare teroristă; întrucât, pe de altă parte, trebuie permis serviciilor de sector să urmărească anumite operațiuni de finanțare a terorismului fără a fi împiedicate de secretul bancar în marea majoritate a cazurilor; întrucât utilizarea și transferul de fonduri prin sisteme alternative de remitere de bani prezintă, de asemenea, un risc de finanțare a terorismului;

DM.  întrucât cooperarea și schimbul de informații între entitățile obligate, unitățile de informații financiare și autoritățile competente sunt esențiale pentru combaterea eficace a finanțării terorismului; întrucât, în exercitarea atribuțiilor lor, unitățile de informații financiare ar trebui să aibă acces la informații și să fie în măsură să facă schimb de informații, inclusiv printr-o cooperare corespunzătoare cu autoritățile de aplicare a legii; întrucât este esențial să se crească eficacitatea și eficiența unităților de informații financiare, prin clarificarea competențelor lor de către statele membre și prin cooperarea dintre acestea;

DN.  întrucât Programul de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) constituie un instrument util pentru combaterea finanțării terorismului; întrucât acest program nu permite urmărirea activităților de finanțare a terorismului prin intermediul tranzacțiilor din zona unică de plăți în euro (SEPA), ceea ce creează o lacună semnificativă în materie de informații; întrucât un sistem de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTS) complementar acordului privind TFTP existent ar consolida capacitatea UE de a preveni și a investiga atacurile teroriste, oferind informații-cheie suplimentare privind activitățile de finanțare a terorismului, și ar fi mai eficient și mai eficace decât urmărirea informațiilor financiare privind tranzacțiile suspecte prin intermediul unor cereri de informații și/sau de asistență juridică bilaterale sau multilaterale; întrucât Parlamentul a apelat în repetate rânduri la punerea în aplicare a acestui sistem și, în special, în Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la prevenirea radicalizării și recrutării de cetățeni europeni de către organizații teroriste(10);

Protecția infrastructurilor critice

DO.  întrucât incidentele în care este implicată infrastructura critică, în special cele legate de atacuri sau tentative teroriste, pot avea consecințe transfrontaliere grave pentru securitatea cetățenilor europeni și a statelor membre;

DP.  întrucât serviciile sunt prestate prin intermediul unor sisteme tot mai complexe, ceea ce face ca actuala abordare sectorială a infrastructurilor critice europene să fie depășită;

DQ.  întrucât atacurile cibernetice împotriva serviciilor electronice sau a sistemelor interconectate sunt o componentă-cheie a amenințărilor hibride; întrucât un număr din ce în ce mai mare de atacuri cibernetice au sau pot avea efecte fizice asupra infrastructurii critice și asupra utilizatorilor acesteia; întrucât este nevoie de consolidarea capacității de a combate amenințările teroriste cibernetice;

DR.  întrucât evaluarea cuprinzătoare a politicii de securitate a UE realizată de Comisie și studiul de evaluare din Directiva 2008/114/CE arată că amenințarea la adresa infrastructurilor critice va crește în continuare, că este necesar să se consolideze capabilitățile de pregătire și reacție și să se revizuiască Directiva 2008/114/CE, precum și că există un interes în a lua drept țintă infrastructurile de transport; întrucât este necesar un cadru general mai bun pentru a îmbunătăți securitatea căilor ferate și pentru a aborda problema protecției zonelor publice ale infrastructurilor de transport, cum sunt aeroporturile, porturile și instalațiile de transport maritim și gările, precum și instalațiile de producere a energiei, acordând o atenție deosebită centralelor nucleare;

DS.  întrucât atacurile asupra unor infrastructuri critice ar putea avea consecințe catastrofale; întrucât statele membre trebuie să asigure o protecție adecvată și deplină a acestor instalații;

DT.  întrucât raportarea incidentelor este esențială pentru a identifica deficiențele, a îmbunătăți eficacitatea măsurilor existente, a evalua performanța infrastructurilor critice în timpul unui eveniment perturbator, a sensibiliza cu privire la necesitatea reexaminării planurilor de securitate existente și a depista apariția unor noi amenințări;

DU.  întrucât statele membre trebuie să organizeze mai multe exerciții pentru reacția la crize, inclusiv în țările terțe, urmărind cooperarea reciprocă și modernizarea capacităților;

DV.  întrucât protecția și asigurarea infrastructurii critice și a țintelor vulnerabile necesită o cooperare între sectorul public și sectorul privat, inclusiv în sectorul cibernetic;

DW.  întrucât serviciile de securitate private joacă un rol în asigurarea unor lanțuri reziliente de securitate, achizițiile publice având ca obiect aceste servicii ar trebui, prin urmare, să fie supuse unor criterii de calitate specifice în ceea ce privește aspecte precum formarea, verificarea și examinarea personalului, controlul calității și asigurarea respectării normelor, punerea în aplicare a evoluțiilor tehnologice și gestionarea contractelor;

DX.  întrucât, în urma evaluării din 2012 a Directivei 2008/114/CE, Comisia a lansat o fază-pilot în care sunt implicate patru infrastructuri critice la nivel european [Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene (Eurocontrol), sistemul european de radionavigație prin satelit Galileo, rețeaua electrică de transport și rețeaua de transport al gazelor];

DY.  întrucât Comisia, în comunicarea sa privind noul cadru financiar multianual, propune majorarea semnificativă a finanțării UE pentru securitate și apărare, inclusiv pentru securitatea internă a UE;

DZ.  întrucât mai multe atacuri teroriste din UE au fost comise de indivizi cunoscuți de autorități; întrucât societățile de închirieri auto nu au competența de a face schimb de informații referitoare, de exemplu, la rezervare cu agențiile de aplicare a legii, cu scopul de a efectua o verificare încrucișată a datelor cu listele oficiale ale țărilor aflate sub supraveghere și cu bazele de date ale poliției;

Precursorii de explozivi

EA.  întrucât, în 2015 și 2016, explozivii au fost folosiți în 40 % dintre atacurile teroriste comise în UE(11);

EB.  întrucât materialul exploziv utilizat în majoritatea atacurilor este triperoxidul de triacetonă (TATP)(12), un exploziv artizanal care rămâne preferatul teroriștilor; întrucât TATP poate fi fabricat destul de ușor utilizând doar câteva substanțe; întrucât multe fabrici și instalații civile care folosesc aceste substanțe sunt încă accesibile infractorilor, inclusiv teroriștilor, deoarece nicio măsură executivă de control nu a fost pusă în aplicare de către statele membre, în ciuda Planului de acțiune CBRN al UE;

EC.  întrucât, în pofida Regulamentului (UE) nr. 98/2013, unii teroriști obțin în continuare precursori de explozivi, în special pentru TATP; întrucât este în continuare posibilă achiziționarea substanțelor conform anexei I; întrucât Regulamentul (UE) nr. 98/2013 nu prevede restricții și controale suficiente, de exemplu prin simpla obligație a unei înregistrări a tranzacțiilor; întrucât asigurarea unor controale mai stricte este o prioritate-cheie;

ED.  întrucât cele mai importante probleme legate de punerea în aplicare includ lipsa sensibilizării cu privire la legislația existentă de-a lungul lanțului de aprovizionare din cauza numărului mare de operatori economici (distribuitori de produse de uz casnic) și aplicarea restricțiilor la vânzările pe internet, importuri și transferuri în interiorul UE;

EE.  întrucât propunerea Comisiei din 17 aprilie 2018 referitoare la un nou regulament privind precursorii de explozivi [COM(2018)0209] instituie norme mai stricte și mai armonizate privind punerea la dispoziție, introducerea, deținerea și utilizarea substanțelor sau a amestecurilor care ar putea fi utilizate impropriu la fabricarea ilegală de explozivi, în scopul limitării accesului publicului larg la acestea și al asigurării unei raportări adecvate a tranzacțiilor suspecte de-a lungul întregului lanț de aprovizionare;

EF.  întrucât, pe piețele online, substanțele chimice pot fi găsite după denumirea lor scrisă, după formula lor chimică sau după numărul de identificare CAS (Chemical Abstracts Service), dar sunt enumerate, de multe ori, doar în funcție de denumirea lor generică; întrucât există atâtea variațiuni ale denumirilor, încât identificarea listelor de substanțe specifice ar fi mai ușoară dacă ar fi necesară și includerea unui număr CAS care să poată fi căutat;

EG.  întrucât regulamentul vizează doar vânzările către publicul larg și nu și cele către utilizatorii profesionali, care nu sunt definiți în regulament; întrucât criteriile de definire a utilizatorilor profesionali diferă în interiorul pieței interne;

EH.  întrucât, în conformitate cu evaluarea impactului din 17 aprilie 2018 [SWD(2018)0104] și cu propunerea de regulament corespunzătoare [COM(2018)0209], ar trebui extinsă formarea autorităților vamale cu privire la recunoașterea explozivilor și precursorilor explozivilor cu ocazia îndeplinirii sarcinilor lor la frontierele externe;

Armament ilegal

EI.  întrucât accesul la armele de foc și la componentele de echipamente explozive joacă un rol foarte important în a permite atacurile teroriste; întrucât în UE, grupurile extremiste violente fac adesea apel la rețele infracționale pentru a achiziționa arme; întrucât, potrivit Raportului Europol TE-SAT 2018, armele de foc au fost utilizate în 41 % dintre atacuri, ceea ce reprezintă o creștere ușoară față de 2016 (38 %)(13);

EJ.  întrucât, în ultimii ani, s-a observat o creștere a numărului armelor cu gloanțe oarbe convertite și al armelor de foc reactivate; întrucât mai multe atacuri recente au fost efectuate și cu diferite tipuri de cuțite;

EK.  întrucât legăturile dintre organizațiile criminale și cele teroriste facilitează, de asemenea, și mai mult accesul teroriștilor la armele de foc;

EL.  întrucât Concluziile Consiliului din 8 octombrie 2015 invită statele membre să furnizeze sistematic informații de interes către Interpol și Europol;

Dimensiunea externă

EM.  întrucât o serie de regiuni din vecinătatea UE, precum MENA și Balcanii, se confruntă cu provocări importante, cum ar fi cele legate de luptătorii străini și de gestionarea luptătorilor străini repatriați, precum și de celulele radicalizate autohtone;

EN.  întrucât Balcanii rămân o regiune-cheie pentru stabilitatea europeană; întrucât provocarea pe care o reprezintă terorismul și extremismul islamic se adaugă unui context regional deja slăbit de polarizarea etnică, politică și socială și de rețelele infracționale; întrucât țările din regiune au fost deja ținte ale terorismului (atacurile au fost prevenite) și sunt deja utilizate ca țări de tranzit pentru persoane și arme;

EO.  întrucât toate țările din MENA s-au confruntat cu atacuri teroriste majore și rămân ținte principale; întrucât aceste țări, pe lângă situații sociale și economice critice, se pot confrunta, de asemenea, cu multiple provocări în legătură cu întoarcerea LTS de la Daesh și Al-Qaida, dat fiind numărul mare al jihadiștilor proveniți din regiune; întrucât schimbul de informații și parteneriatele puternice cu aceste țări terțe cheie printr-o abordare coordonată la nivelul UE, prin oferirea de cooperare și asistență sub forma consolidării capacităților, fac posibilă prevenirea atacurilor și dezmembrarea rețelelor teroriste;

EP.  întrucât regiuni cum ar fi MENA, Sahel, Cornul Africii, Africa de Vest, Golful și Asia Centrală, au cunoscut și ele dezvoltarea rețelelor teroriste care au legătură cu Daesh și Al-Qaida; întrucât extremismul religios și violența sectară care beneficiază de finanțare constituie preocupări majore, permițând rețelelor teroriste să se răspândească, să se asocieze cu alte organizații criminale și să opereze în regiunile respective, luând în vizor Europa și interesele europene;

EQ.  întrucât finanțarea Statului Islamic/Daesh și a altor grupări teroriste a devenit posibilă prin implicarea activă sau pasivă a mai multor state, inclusiv a unor pretinși aliați ai Uniunii Europene în lupta împotriva terorismului, precum și a unor persoane private;

ER.  întrucât este esențial ca Uniunea Europeană să mențină o cooperare strânsă cu țările terțe partenere în lupta împotriva terorismului; întrucât trebuie menținut dialogul cu privire la măsurile și acțiunile întreprinse pentru combaterea terorismului și a finanțării acestuia, inclusiv punerea în aplicare deplină a recomandărilor GAFI, și pentru prevenirea radicalizării, în special cu țările din Golf; întrucât cooperarea interparlamentară cu aceste țări terțe cheie este unul dintre instrumentele care trebuie consolidate;

ES.  întrucât UE cooperează în diferite moduri cu țările terțe în domeniul combaterii terorismului; întrucât o serie de instrumente ale UE pot fi folosite pentru a finanța programele externe de combatere a terorismului; întrucât UE a introdus, la nivelul delegațiilor UE, o rețea de experți în combaterea terorismului; întrucât agenții ale UE, cum ar fi Europol, Eurojust și CEPOL, cooperează, de asemenea, cu țările terțe în domeniul combaterii terorismului, de exemplu prin intermediul unor acorduri strategice și operaționale;

ET.  întrucât există un sistem de sancțiuni al UE în domeniul combaterii terorismului, cu trei tipuri de măsuri, pus în aplicare de SEAE; întrucât acest sistem este incomplet și subexploatat, din cauza unor constrângeri procedurale și a reticenței statelor membre;

EU.  întrucât Concluziile Consiliului privind acțiunea externă a UE privind combaterea terorismului, adoptate la 19 iunie 2017, reamintesc rolul misiunilor și al operațiunilor politicii de securitate și apărare comună (PSAC) în combaterea terorismului prin consolidarea securității, a stabilității, a controlului la frontieră și a reformei sectorului securității, pentru a consolida capacitatea de combatere a terorismului și schimbul de informații;

Victimele terorismului

EV.  întrucât prea multe persoane au fost victimele directe ale terorismului în întreaga UE, lăsând mii de familii cu afecțiuni post-traumatice care le afectează bunăstarea pe termen lung; întrucât există o lipsă de cifre armonizate cu privire la numărul exact al victimelor; întrucât, până în 2001, grupările teroriste IRA și ETA erau responsabile pentru majoritatea victimelor, în timp ce, începând din 2001 și până în prezent, marea majoritate a victimelor sunt cauzate de acțiunile teroriste organizate sau inspirate de Al-Qaida și Daesh;

EW.  întrucât decesele cauzate de atacurile teroriste distrug familii, în timp ce mulți dintre supraviețuitorii răniți în atacurile teroriste sunt desfigurați și suferă de dizabilități sau vătămări corporale și probleme psihologice care le schimbă viața, iar suferința lor are un impact profund asupra rudelor apropiate și a comunității și nevoile lor pe termen lung sfârșesc, de prea multe ori, prin a fi neglijate după ce nu mai sunt în atenția mass-mediei; întrucât tulburarea de stres posttraumatic reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în Europa; întrucât nu există nicio evaluare globală europeană a impactului terorismului asupra sănătății psihice a populației în urma diferitelor atentate;

EX.  întrucât victimele terorismului au un statut special, iar satisfacerea nevoilor lor nu constituie doar o obligație legală conform legislației UE, internaționale și naționale, ci și o responsabilitate pentru societățile noastre, în ansamblul lor; întrucât atacurile recente din UE au făcut victime care provin dintr-un număr mare de state membre;

EY.  întrucât la nivel european nu există un statut juridic definit pentru victimele terorismului în ceea ce privește accesul la serviciile comunitare sau drepturile la compensație; întrucât victimele recentelor atacuri teroriste din Europa încă nu beneficiază de justiție, tratament adecvat, servicii de sprijinire a victimelor și asistență financiară; întrucât victimele terorismului sunt expuse riscului de victimizare secundară care le afectează nu numai în procedurile judiciare, ci și în numeroasele interacțiuni cu alte entități statale și nestatale;

EZ.  întrucât există în continuare diferențe între modalitățile în care dispozițiile prevăzute în Directiva 2012/29/UE(14) au fost transpuse în proceduri la nivel național; întrucât Comisia nu a prezentat deocamdată un raport privind transpunerea în practică a acestei directive; întrucât Parlamentul European a adoptat la 30 mai 2018 o rezoluție referitoare la punerea în aplicare a acestei directive(15);

FA.  întrucât despăgubirea victimelor terorismului servește atât ca formă de recunoaștere de către societate a suferințelor cauzate de atac, cât și ca mijloc de susținere financiară și de restituire; întrucât cuantumurile compensațiilor și procedurile aferente diferă considerabil de la un stat membru la altul, agravând astfel nedreptatea percepută de către victime și suferința acestora;

FB.  întrucât este necesar să se instituie sisteme de sprijin într-un mod care să garanteze că victimele transfrontaliere sunt, în mod continuu și sistematic, contabilizate și că li se acordă sprijin în țara lor, cât timp se află în contact cu furnizorii de asistență din țara în care a avut loc atacul;

FC.  întrucât Eurojust a facilitat executarea cererilor de asistență judiciară reciprocă pentru coordonarea și acordarea de asistență în exercitarea drepturilor victimelor terorismului, având în vedere diferitele drepturi și roluri ale victimelor străine în sistemele lor juridice naționale;

FD.  întrucât întreprinderile, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii, pot suferi, de asemenea, daune cauzate de terorism, cum ar fi pagubele materiale și întreruperea activității;

FE.  întrucât Parlamentul a prezentat un proiect-pilot de înființare a unui „Centru european de coordonare pentru victimele terorismului”, care ar urma să reunească experți operaționali proeminenți, avocați ai victimelor și organizații competente din întreaga Europă, pentru a identifica prioritățile și aspectele-cheie în raport cu victimele terorismului și pentru a oferi sprijin coordonat la nivel transfrontalier;

Drepturile fundamentale

FF.  întrucât Uniunea Europeană are un rol necesar în promovarea respectării valorilor democratice, inclusiv a statului de drept și a drepturilor fundamentale; întrucât, cu toate acestea, există opinii și practici religioase și politice extreme în cadrul UE care se opun în mod fundamental acestor valori;

FG.  întrucât măsurile eficiente împotriva terorismului și protecția libertăților nu sunt obiective contradictorii, ci dimpotrivă, ele sunt complementare și se susțin reciproc; întrucât drepturile fundamentale trebuie asigurate și protejate pentru fiecare persoană în parte și toate măsurile luate în lupta împotriva terorismului ar trebui să afecteze cât mai puțin posibil populația generală nevinovată și neimplicată;

FH.  întrucât orice măsură de combatere a terorismului trebuie să garanteze pe deplin toate drepturile și principiile fundamentale, inclusiv cele referitoare la viața privată și la protecția datelor, dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie, precum și garanțiile procedurale, cum ar fi prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la informare, asigurându-se că persoanele dispun de căi de atac eficiente pentru a contesta orice încălcare a drepturilor lor fundamentale, inclusiv posibilitatea unei căi de atac judiciare, și că acquis-ul Uniunii privind drepturile procedurale este respectat; întrucât astfel de măsuri ar trebui să țină seama în mod corespunzător de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;

FI.  întrucât este esențial ca investigațiile în domeniul combaterii terorismului să respecte standarde ridicate de profesionalism, toate măsurile aplicate fiind specifice, proporționale și necesare; întrucât politicile de combatere a terorismului nu ar trebui să conducă la excluziune socială și la stigmatizare; întrucât Agenției pentru Drepturi Fundamentale i se poate solicita să prezinte un aviz privind legislația de combatere a terorismului în contextul cadrului său multianual;

FJ.  întrucât personalul responsabil cu aplicarea legii și personalul judiciar se află în prima linie a operațiunilor de combatere a terorismului; întrucât există numeroase cazuri documentate în care funcționarii din poliție și justiție și familiile acestora au fost în mod special vizați și amenințați de extremiști violenți, amenințările culminând parțial cu atacuri fizice violente, și chiar omucideri; întrucât sprijinul politic și public al personalului din domeniul aplicării legii și al justiției, care protejează drepturile fundamentale în investigațiile în domeniul combaterii terorismului, riscându-și viața și integritatea fizică, este extrem de important;

FK.  întrucât Carta drepturilor fundamentale interzice discriminarea pe motive de handicap și recunoaște dreptul persoanelor cu handicap de a beneficia de măsuri care le asigură independența, integrarea socială și ocupațională și participarea la viața comunității; întrucât drepturile persoanelor cu handicap din UE sunt protejate, de asemenea, de Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,

Recomandări

Cadrul instituțional

1.  consideră că, în timp ce statele membre rămân primele entități care previn amenințările și răspund la acestea datorită puterilor lor suverane, există o nevoie clară de a recunoaște pe deplin rolul Uniunii Europene și al măsurilor de combatere a terorismului adoptate în cadrul „uniunii securității” în sprijinirea lor, în coordonare și partajarea de bune practici, în oferirea de soluții comune și în crearea de valoare adăugată, pentru a putea contracara mai bine fenomenele de radicalism, extremism și terorism; consideră că, într-un spațiu fără frontiere interne, acțiunea europeană este vitală pentru asigurarea unui nivel înalt de securitate pe teritoriul european și că aprofundarea cooperării și a schimbului de informații între statele membre și cu Uniunea Europeană este esențială pentru a răspunde în mod eficient la amenințările teroriste și a proteja cetățenii; îndeamnă statele membre și instituțiile UE să depună eforturi pentru o cultură strategică comună;

2.  este de părere că UE și statele membre ar trebui să își îmbunătățească cooperarea prin consolidarea organismelor europene existente, a agențiilor și serviciilor specializate ale UE și prin canale de cooperare între autoritățile competente și instituțiile din domeniul justiției din statele membre; consideră că, pentru a face față volumului de muncă din ce în ce mai mare, ar trebui să se acorde mijloace adecvate agențiilor UE;

3.  subliniază importanța schimbului de bune practici între statele membre în cadrul Uniunii Europene, dar și între acestea și țările terțe; salută inițiativele întreprinse de anumite state membre, dar și de anumite orașe, la nivel local, sau de către actori privați, în scopul identificării instrumentelor eficace de combatere a terorismului;

4.  invită viitorul președinte al Comisiei să mențină un portofoliu de sine-stătător al comisarului pentru uniunea securității;

5.  invită Consiliul să mențină postul de coordonator al luptei împotriva terorismului; este de părere că coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului trebuie să continue să joace un rol proactiv în consolidarea răspunsului UE la combaterea terorismului; solicită clarificarea statutului și a rolului coordonatorului pentru lupta împotriva terorismului, ca o punte între instituțiile competente ale UE și agențiile din statele membre;

6.  consideră că libertatea, securitatea și justiția sunt trei aspecte care nu pot fi analizate separat; consideră că respectarea drepturilor fundamentale trebuie să fie o parte esențială a oricărei inițiative legislative în materie de combatere a terorismului; îndeamnă continuarea includerii luptei împotriva terorismului între competențele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne a Parlamentului European, pentru a garanta coerența cu celelalte dosare legislative referitoare la libertate, securitate și justiție;

7.  invită Consiliul să extindă competențele Parchetului European pentru a include combaterea crimei organizate și a terorismului;

8.  invită statele membre și Comisia să consolideze și să sprijine în continuare rețeaua ATLAS a unităților civile de operațiuni speciale antitero din statele membre ale UE;

9.  îndeamnă Comisia să realizeze sistematic evaluări ale impactului și consultări cu cetățenii și cu părțile interesate din rândul experților pe tema viitoarelor propuneri legislative privind combaterea terorismului;

Amenințarea teroristă

10.  invită Comisia să colaboreze cu statele membre pentru o mai mare transparență și pentru o înțelegere comună a nivelurilor amenințărilor; invită statele membre să transmită rapid informații cu privire la modificarea nivelului de amenințare și la motivul care a stat la baza acesteia; solicită în continuare Comisiei și statelor membre să nu își limiteze perspectiva asupra terorismului la jihadism, ci să rămână la fel de vigilente și în ceea ce privește alte forme de terorism bazate pe alte motivații, cum ar fi, de exemplu, cele menționate în rapoartele Europol Te-Sat;

11.  invită Comisia să promoveze, în forurile internaționale relevante, descrierea explicită a terorismului drept „crimă împotriva umanității”, prevăzută la articolul 7 din Statutul de la Roma care a condus la crearea Curții Penale Internaționale;

12.  solicită tuturor statelor membre, în conformitate cu concluziile Consiliului Europei(16), să recunoască faptul că Daesh a comis genocid, în special împotriva populației Yazidi, a minorităților creștine și a minorităților musulmane care nu fac parte din comunitatea sunită și solicită tuturor statelor membre să ia măsuri prompte și eficace în conformitate cu obligația lor prevăzută în Convenția pentru prevenirea și reprimarea crimei de genocid din 1948 în vederea prevenirii și pedepsirii actelor de genocid, precum și cu responsabilitatea generală a acestora de a acționa împotriva criminalității conform dreptului internațional;

13.  face apel la statele membre și agențiile competente ale UE să monitorizeze toți luptătorii teroriști străini și să asigure securitatea armonizată și monitorizarea judiciară a persoanelor returnate în Europa; invită Comisia să asiste statele membre la instituirea unor sisteme de clasificare aliniate, pentru a face distincția între luptătorii străini repatriați în funcție de riscul ridicat, mediu sau scăzut pe care îl prezintă aceștia;

14.  recomandă statelor membre să furnizeze structuri adecvate pentru copiii repatriați și, în special, să dezvolte un instrument specializat de evaluare a riscurilor și necesităților în funcție de stadiul dezvoltării copiilor și gradul de implicare a acestora în activități criminale în străinătate; subliniază că programele de reabilitare ar trebui să se bazeze pe o abordare multidisciplinară care să reunească diferite expertize, inclusiv ale profesioniștilor experimentați, în domeniile traumei, extremismului, dezvoltării copilului, educației și evaluării riscului, adaptate la contextul local și național, precum și crearea de structuri juridice și organizaționale clare pentru a face față acestui fenomen alarmant; încurajează statele membre să coopereze cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii deoarece acesta dispune de acces și expertiză speciale în acest domeniu;

15.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă care să împiedice delincvenții teroriști condamnați, precum și persoanele despre care există dovezi clare că reprezintă o amenințare gravă la adresa siguranței publice, să primească azil sau alte forme de protecție internațională în întreaga Uniune Europeană;

16.  invită Comisia să revizuiască și să actualizeze Planul de acțiune CBRN și statele membre să instituie sau să consolideze și să mențină măsuri „de apărare civilă” adecvate pentru pregătirea împotriva atacurilor chimice, biologice, radioactive și nucleare (CBRN), recrutând personal calificat și instruit periodic, care să includă atât angajați cu normă întreagă, cât și voluntari, precum și infrastructură tehnică corespunzătoare, inclusiv resurse de reacție precum sisteme mobile de detecție specializate, stocuri de medicamente esențiale, îngrijire pentru victime și schimburi de bune practici; subliniază că aceste măsuri trebuie să fie conforme cu o strategie multidisciplinară care conține metode de coordonare, proceduri de notificare, protocoale standard, planificarea evacuării, sisteme de alarmă publice și raportarea incidentelor; invită Comisia și statele membre să armonizeze treptat aceste strategii; invită statele membre să creeze sau să consolideze laboratoarele specializate; solicită Comisiei, împreună cu Parlamentul, să sprijine activitățile de cercetare transfrontaliere relevante; încurajează consolidarea cooperării cu Centrul de excelență al NATO în domeniul CBRN, pentru a asigura un transfer de bune practici între serviciile de urgență din statele membre ale UE și ale NATO;

17.  încurajează statele membre și Comisia să coopereze cu sectorul privat pentru a crea mecanisme care să asigure o furnizare fiabilă, uniformă și adecvată a unor contramăsuri medicale, inclusiv folosirea potențială a mecanismului de achiziții comune al UE înființat prin Decizia nr. 1082/2013/UE din 22 octombrie 2013 privind amenințările transfrontaliere grave pentru sănătate(17);

18.  îndeamnă, pentru facilitarea accesibilității, ca actualizarea și extinderea Sistemului european de date privind bombele din cadrul Europol la proiectul de analiză europeană – care servește drept punct central de informare și coordonare privind toate incidentele legate de CBRN care au loc în UE – să fie completate printr-o echipă multidisciplinară de analiză dotată cu personal corespunzător;

19.  salută planul Comisiei de a consolida pregătirea și capacitatea de reacție a UE în domeniul CBRN prin intermediul exercițiilor transsectoriale pentru instituțiile de aplicare a legii, structurile de sănătate pentru protecția civilă și, dacă este cazul, frontierele și vămile în cadrul instrumentelor financiare existente și al instrumentelor operaționale, în special mecanismul de protecție civilă al UE, CEPOL și Fondul pentru securitate internă – Poliție;

20.  îndeamnă Comisia și statele membre să stabilească standarde comune pentru procedurile de verificare din instituțiile vulnerabile, precum centralele nucleare sau laboratoarele specializate;

21.  încurajează statele membre să se folosească mai mult de sistemele de detectare tehnică a substanțelor chimice, biologice, radioactive sau nucleare (CBRN), în special la evenimentele publice de anvergură și solicită Comisiei, împreună cu Parlamentul European, să pună la dispoziție finanțări europene suplimentare pentru achizițiile complete de astfel de sisteme;

22.  salută instituirea, în cadrul CECT, a unui centru de cunoaștere în domeniul CBRN și activitățile asociate privind explozivele, care își va desfășura activitatea alături de Centrul european de formare în domeniul siguranței nucleare (EUSECTRA); solicită o procedură standard, prin care fiecare stat membru să partajeze cunoștințe în mod eficace cu centrul de colectare a informațiilor;

23.  salută aprobarea unei reglementări privind norme comune în domeniul siguranței aviației civile și a mandatului Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 216/2008(18); solicită Comisiei să ia în considerare aspectele de securitate pentru viitoarele regulamente delegate și de punere în aplicare privind dronele și operațiunile cu drone, inclusiv evaluări periodice actualizate ale riscurilor, înregistrarea obligatorie, identificarea electronică și georeperajul pentru toate categoriile de drone, precum și autorizații și securitate și cursuri de formare obligatorii pentru operatorii misiunilor de securitate și inspecție;

24.  observă că multe persoane care desfășoară activități teroriste în UE au început prin a comite infracțiuni mărunte și au fost îndoctrinate în extremismul violent în timp ce se aflau în închisoare; invită statele membre să se asigure că sistemele lor de drept penal sancționează infractorii în mod corespunzător și permit o examinare atentă a riscului de recidivă înainte de autorizarea eliberării anticipate; subliniază că perioada petrecută în închisoare ar trebui să facă posibilă reabilitarea, reintegrarea și prevenirea recidivei și nu să stimuleze extremismul violent;

25.  subliniază amenințarea permanentă legată de interacțiunile dintre organizațiile teroriste și criminalitatea organizată, în special în ceea ce privește capacitățile logistice și traficul cu arme care ar putea să facă posibile atacuri de mare anvergură;

26.  ia act de accentuarea amenințărilor cibernetice și subliniază importanța intensificării eforturilor legate de securitatea cibernetică și în domeniul combaterii terorismului;

27.  solicită statelor membre să pună la dispoziția organismelor lor publice implicate în operațiuni de combatere a terorismului măsuri adecvate prin toate mijloacele tehnice, financiare, educaționale și juridice necesare pentru ca, în îndeplinirea îndatoririlor lor, să se poată proteja împotriva extremiștilor violenți;

Prevenirea și combaterea radicalizării care duce la extremism violent

Structuri de combatere a radicalizării

28.  solicită crearea unui „Centru de excelență al UE pentru prevenirea radicalizării (CdE PR)”, ca succesor al RAN, care să fie integrat în cadrul Comisiei și să beneficieze de resurse financiare și umane adecvate; consideră că printre sarcinile sale ar trebui să se numere coordonarea, facilitarea cooperării și a schimbului de cunoștințe, proiecte emblematice și bune practici dintre statele membre, decidenții politici, practicieni (implicând fostele structuri ale RAN și ale ESCN), precum și implicarea liderilor sau a comunităților religioase și a mediului academic și a experților, inclusiv a specialiștilor IT din domeniul prevenirii și combaterii radicalizării; subliniază că activitățile sale ar trebui să includă formarea diferitelor categorii de specialiști, inclusiv a judecătorilor și a procurorilor, și prin parteneriate cu țări terțe strategice; este de părere că acest centru ar trebui, de asemenea, să stabilească metodologii științifice de evaluare și măsurare a eficacității programelor și proiectelor, astfel încât politicile relevante să poată fi ajustate, dacă este cazul;

29.  observă că Raportul Curții de Conturi Europene din 2018 privind deradicalizarea a constatat că Comisia nu menține o imagine de ansamblu completă a măsurilor finanțate de UE și că nu se utilizează niciun indicator sau obiectiv în raport cu fondurile UE pentru a evalua măsura în care abordarea este una de succes; solicită Comisiei să asigure că este alocată o finanțare suficientă în cadrul Fondului pentru securitate internă pentru prevenirea și combaterea radicalizării care să raționalizeze resursele fragmentate în prezent între diferitele fonduri și programe și să permită o mai bună coordonare și vizibilitate, precum și o eficacitate mai mare a utilizării lor, pe baza criteriilor care ar putea fi elaborate de CdE PR;

30.  îndeamnă statele membre să adopte strategii naționale și regionale cuprinzătoare pentru prevenirea și combaterea radicalizării, cu resurse financiare adecvate pentru comunitățile și partenerii de la nivel local implicați în conceperea și în aplicarea programelor bazate pe aceste strategii, și solicită o abordare multi-agenții; subliniază că cele mai bune rezultate se obțin în parteneriat cu comunitățile locale; subliniază, de asemenea, că indicatorii calitativi și cantitativi obiectivi care ar putea fi elaborați de CdE PR ar permite autorităților locale și regionale să identifice particularitățile locale ale radicalizării și să adapteze mai bine programele la domeniul specific;

31.  invită statele membre să abordeze problema radicalizării dintr-o perspectivă globală, inclusiv în colaborare cu administrațiile locale, și să completeze abordările în materie de securitate cu strategii privind incluziunea socială, integrarea economică și culturală și politicile și investițiile pe termen lung în servicii publice și în infrastructură; îndeamnă atât Comisia, cât și statele membre să promoveze campanii împotriva discriminării;

32.  subliniază importanța derulării unor studii specifice cu privire la rolul femeilor în cadrul regiunilor, țărilor și comunităților vizate, în vederea înțelegerii rolului acestora și a identificării domeniilor în care organizațiile de femei ar putea contribui la consolidarea rezilienței la radicalizare;

33.  solicită crearea unui Premiu European pentru Reziliență, care ar urma să fie acordat anual de către Parlamentul European, posibil în consultare strânsă cu CdE PR, celui mai bun proiect social și cultural de la nivel local din UE, promovând astfel angajamentul social, în deplină concordanță cu democrația, statul de drept și drepturile omului, în scopul construirii unor societăți reziliente la radicalizare;

34.  solicită Eurojust să își continue activitatea de monitorizare a jurisprudenței din statele membre legată de radicalizarea care duce la terorism, inclusiv folosirea alternativelor la urmărirea penală și detenție, și de raportare periodică în Monitorul condamnărilor pentru terorism (TCM); solicită statelor membre, în acest scop, să transmită către Eurojust toate informațiile relevante privind urmărirea penală și condamnarea pentru infracțiuni de terorism care afectează sau este posibil să afecteze două sau mai multe state membre;

Extremismul religios

35.  îndeamnă statele membre să garanteze libertatea de religie și dreptul de a o exercita liber, așa cum este consacrat în Carta drepturilor fundamentale și, în acest context, în special să încurajeze și să tolereze numai practicile religioase care sunt în deplină concordanță cu democrația, statul de drept, drepturile omului și legislația în vigoare în statele membre; salută inițiativele comunităților religioase din Europa vizând contracararea discursurilor periculoase din interiorul comunităților lor; subliniază necesitatea de a încuraja dialogul interreligios și intercultural și cooperarea cu comunitățile religioase și autoritățile locale pentru a preveni radicalizarea;

36.  invită statele membre să realizeze verificări prealabile ale clericilor și să îi includă în mod consecvent pe lista neagră pe toți propovăduitorii urii, de la caz la caz; invită Comisia să introducă o listă de supraveghere la nivelul UE, pentru un mai bun schimb de informații privind clericii extremiști, în cadrul domeniului de aplicare permis de lege; încurajează statele membre să ajungă la o înțelegere comună și să elaboreze orientări în funcție de care clericii respectivi ar putea să fie verificați;

37.  solicită statelor membre să mărească oferta de oportunități de studiere în învățământul superior pentru clericii din UE, printr-un control transparent și acreditând numai programe de educație teologică pe deplin compatibile cu democrația, statul de drept, drepturile omului, neutralitatea și laicismul democratic al țărilor europene și revocând autorizații de predare în caz de abateri;

Combaterea discursului de incitare la ură și a grupurilor extremiste

38.  invită statele membre să transpună în practică Directiva privind combaterea terorismului și Decizia-cadru privind rasismul și xenofobia, în temeiul cărora incitarea la comiterea unui act terorist sau a unei infracțiuni inspirate de ură constituie infracțiune, pentru a interzice propovăduitorilor urii să desfășoare orice activitate publică, recurgând la toate măsurile legale, inclusiv refuzul acordării vizelor sau expulzarea de pe teritoriul UE, și pentru a începe procedurile judiciare împotriva acestor propovăduitori și a tuturor agenților de prozelitism extremist și terorist;

39.  îndeamnă statele membre să închidă lăcașurile de cult și să scoată în afara legii asociațiile care nu respectă pe deplin legislația UE și cea națională aplicabilă, democrația, statul de drept, drepturile omului și incită la infracțiuni de terorism, la ură, discriminare sau violență;

40.  invită statele membre să examineze modalitățile prin care să asigure că lăcașurile de cult, asociațiile de învățământ și cele religioase, de caritate, culturale și fundațiile și entitățile similare oferă detalii privind proveniența fondurilor lor și distribuirea acestora, atât în interiorul, cât și în afara UE, și prin care datele privind aceste entități, acolo unde există suspiciuni sau motive întemeiate să se suspecteze legături cu grupări teroriste, ar putea fi înregistrate și analizate de autoritățile competente, în conformitate cu cadrul juridic al UE și cu normele de protecție a datelor; solicită statelor membre să interzică finanțarea acordată de țări terțe care se opun democrației, statului de drept și drepturilor omului;

41.  solicită statelor membre să ia măsuri rapide la nivel juridic prin care să interzică și să elimine în măsura posibilului de pe teritoriul lor toate publicațiile religioase tipărite și online care incită la acte violente și la terorism, inclusiv întreg conținutul produs sau răspândit de grupuri și persoane sancționate de UE sau de ONU; solicită eliminarea acestei propagande din magazine și de pe platformele online, ca parte a semnalărilor făcute de EU IRU, care ar putea fi consolidată la nivel de resurse umane și capacități, după caz; solicită depunerea de eforturi pentru a urmări și/sau a identifica sursele acestei propagande;

42.  invită statele membre să ia măsuri împotriva canalelor de televiziune prin satelit care diseminează violența, discursul de incitare la ură și incitarea la terorism, în conformitate cu Directiva privind serviciile mass-media audiovizuale; solicită statelor membre să pună directiva în aplicare, pe deplin și rapid, pentru a asigura aplicarea în UE a articolului 6 privind prevenirea incitării la violență și ură; solicită Comisiei să pregătească o analiză a posibilelor modificări legislative ale directivei vizând îmbunătățirea eficacității blocării emisiei acestor canale din țările terțe;

Educația

43.  subliniază că statele membre trebuie să asigure că toate instituțiile de învățământ oferă educație în conformitate cu Convenția europeană a drepturilor omului, verificând programa de învățământ, efectuând inspecții regulate și aplicând sancțiuni în caz de nerespectare a obligațiilor, precum și că fanaticii religioși nu primesc acces în școli;

44.  consideră că educația ca proces de descoperire, explorare, implicare și confruntare a istoriei, civilizațiilor, culturilor, ideologiilor și religiilor trebuie să devină un instrument pe deplin dezvoltat în combaterea tuturor actelor de violență extremistă și a proceselor de radicalizare violentă; subliniază importanța predării nediscriminării, a respectării convingerilor altora și a promovării incluziunii sociale pentru toți copiii, în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a UE, precum și cu Convenția ONU cu privire drepturile copilului;

45.  invită statele membre să instituie politici de prevenire a radicalizării, atât la nivel specific (grupuri vulnerabile), cât și nespecific (general); consideră că reuniunile în școli cu victime, persoane repatriate și familiile lor și persoane care au depășit radicalizarea ar putea constitui un instrument eficace pentru prevenirea radicalizării; încurajează formarea în vederea sensibilizării personalului care poate interacționa cu copiii repatriați; observă că cele mai bune rezultate sunt, adesea, obținute în parteneriat cu comunitățile locale, contracarând comunicările de bază ale grupărilor teroriste cu contradiscursuri;

46.  încurajează statele membre să integreze educația în domeniul mass-mediei și al informației și utilizarea internetului în sistemele naționale de învățământ, cu scopul de a oferi cetățenilor tineri instrumentele pentru a înțelege și a evalua informațiile de multe ori nefiltrate care circulă online și a utiliza internetul în mod responsabil, în vederea evitării posibilelor riscuri de radicalizare;

47.  recomandă statelor membre să instituie orientări pentru școli pentru a combate posibila radicalizare a elevilor și să elaboreze proceduri simple și clare cu privire la modul de abordare a acestora; subliniază că este necesar ca autoritățile de protecție a copilului și serviciile sociale, în mai bună cooperare cu unitățile relevante de aplicare a legii și cele din domeniul justiției să se implice în procesul de combatere a celor mai grave cazuri de radicalizare;

Internetul

48.  subliniază că este necesar să se obțină detectarea automată și eliminarea sistematică, rapidă, permanentă și integrală a conținutului online cu caracter terorist, pe baza unor dispoziții juridice clare, inclusiv a unor garanții, și a unei revizuiri umane; subliniază, de asemenea, necesitatea de a împiedica reîncărcarea conținutului deja eliminat; salută propunerea legislativă a Comisiei privind prevenirea difuzării conținutului cu caracter terorist online, obligând platformele să îl elimine integral; solicită colegiutorilor să lucreze de urgență la această propunere; invită statele membre să instituie măsuri naționale în cazul întârzierii adoptării legislației;

49.  consideră că raportarea ar trebui să includă descrieri și statistici cu privire la conținutul care a fost eliminat și la motivele eliminării, câte vizualizări a avut conținutul primit înainte de eliminare, cât timp a fost conținutul online înainte de eliminare și dacă contul asociat cu conținutul infracțional a fost șters și când; subliniază că sunt necesare condiții adecvate de transparență pentru a evalua dacă autoritățile statului dețin un rol potrivit în investigarea și condamnarea infracțiunilor atunci când se raportează un conținut ilegal;

50.  salută activitatea Forumului global pentru internet vizând combaterea terorismului (GIFCT) și solicită companiilor fondatoare ale GIFCT să își intensifice eforturile în ceea ce privește baza de date sectorială comună a amprentelor electronice și prin partajarea de cunoștințe cu întreprinderi mai mici din domeniul tehnologiei; solicită companiilor tehnologice să își intensifice eforturile și finanțarea în vederea elaborării unor metode de eliminare rapidă a conținutului terorist, dar fără a periclita libertatea de exprimare;

51.  salută activitatea EU IRU din cadrul Europol; solicită înființarea, în fiecare stat membru, a unei unități speciale care să raporteze conținutul ilegal și care ar putea coopera cu unitatea EU IRU în asigurarea complementarității și evitarea unor suprapuneri inutile în trimiterea conținutului cu caracter terorist către companiile IT; solicită consolidarea EU IRU în vederea facilitării și coordonării eforturilor statelor membre de interceptare, marcare și eliminare a conținutului terorist online; consideră, în plus, că este esențială colectarea informațiilor privind conținutul terorist online eliminat și conturile aferente în cadrul Europol, pentru a preveni reîncărcarea acestora și a facilita analizele și anchetele penale;

52.  solicită Comisiei crearea unei platforme europene online pe care să o poată folosi cetățenii pentru a marca conținutul terorist online, și solicită companiilor să dispună de capacitatea adecvată de a primi, verifica și prelucra conținutul marcat, dar și de a răspunde la acesta;

53.  solicită o abordare bazată pe un parteneriat efectiv între agențiile de aplicare a legii, autoritățile judiciare, industria IT, furnizorii de servicii de internet, furnizorii de servicii de găzduire pe internet (IHP), companiile din domeniul platformelor de comunicare socială și organizațiile societății civile în elaborarea și diseminarea de contradiscursuri eficace, și, acolo unde este adecvat, cu participarea victimelor și a foștilor extremiști violenți, și pentru a se asigura că motoarele de căutare afișează vizibil contradiscursurile; încurajează Comisia și autoritățile statelor membre să își intensifice eforturile de a elabora contradiscursuri eficace și alte instrumente de comunicare strategică;

Închisorile

54.  invită statele membre să asigure condiții securizate și sigure în închisori atât pentru deținuți, cât și pentru personal, și să creeze proceduri specifice și indicatori pentru a identifica și a se ocupa de deținuții radicalizați, pentru a preveni radicalizarea altor deținuți, precum și să asigure monitorizarea specifică și măsuri de dezangajare specifice și să formeze personalul din închisori în mod corespunzător;

55.  îndeamnă statele membre să garanteze siguranța, integritatea fizică și psihologică a personalului din închisori și să asigure membrilor personalului consiliere psihologică; solicită statelor membre să asigure resurse adecvate, formare specifică și supraveghere pentru autoritățile penitenciare de la toate nivelurile și, în special, să pună accent pe personalul care lucrează îndeaproape cu infractori minori și cu deținuți radicalizați; subliniază, în special, că personalul trebuie format în mod adecvat pentru a detecta semnalele radicalizării într-o etapă timpurie; încurajează statele membre să analizeze cu atenție cursurile de formare elaborate prin fondurile UE de către Confederația Europeană de Probațiune, EuroPris și rețeaua Academiilor europene pentru formare destinată penitenciarelor (European Penitentiary Training Academies – EPTA); solicită o contribuție mai mare din partea UE pentru a consolida formarea pentru ofițerii din închisori cu privire la aspecte legate de radicalizare și posibilele amenințări teroriste;

56.  subliniază că autoritățile penitenciare trebuie să elaboreze instrumente și metode specifice pentru identificarea și monitorizarea deținuților radicalizați în funcție de gradul de radicalizare și în vederea evaluării lor obligatorii înainte de eliberare; solicită Comisiei să promoveze cele mai bune practici privind metodologiile de evaluare a riscurilor legate de deținuții radicalizați, elaborate de diferite state membre; consideră că deținuții considerați ca fiind cei mai periculoși trebuie semnalați autorităților judiciare și/sau autorităților naționale și externe responsabile de combaterea terorismului, cu cerințe eficace pentru eliberarea condiționată ulterior eliberării pentru cei susceptibili a constitui o amenințare la adresa securității publice; îndeamnă statele membre să consolideze colectarea de informații privind deținuții radicalizați și urmărirea acestora, pe baza celor mai bune practici din statele membre, precum înființarea unor proceduri pentru informații referitoare la penitenciare; subliniază că numirea unei persoane de contact responsabilă cu combaterea radicalizării în sistemul penitenciar poate fi utilă;

57.  subliniază că perioada petrecută în închisoare ar trebui să facă posibilă reabilitarea și reintegrarea și nu să stimuleze radicalizarea; invită statele membre să instituie programe de dezangajare multidisciplinare în închisori; consideră că măsurile de reintegrare ar trebui să fie internalizate pe parcursul perioadei de detenție, pentru a pregăti ieșirea din închisoare a acestor deținuți; solicită CdE PR să desfășoare o urmărire a planurilor de acțiune împotriva radicalizării în închisori și în timpul tranziției post-închisoare;

58.  subliniază că condițiile inumane de detenție, supraaglomerarea și relele tratamente sunt contraproductive în ceea ce privește obiectivul combaterii radicalizării și a extremismului violent; subliniază că, pentru a preveni radicalizarea în închisori, este esențial să se instituie norme de detenție diferențiate în funcție de gradul de periculozitate a deținuților; subliniază în acest sens că orice program specific dedicat unui anumit grup de deținuți trebuie să respecte aceleași drepturi ale omului și obligații internaționale precum în cazul oricăror altor deținuți;

59.  invită Comisia să lanseze un forum european privind condițiile din închisori, pentru a încuraja schimbul de bune practici între experți și practicieni din toate statele membre;

60.  atrage atenția asupra diferitelor tipuri de trafic cu bunuri ilegale în închisoare și, în special, asupra traficului cu telefoane mobile, care permite deținuților să mențină contactul cu rețele teroriste din exterior;

61.  îndeamnă statele membre să faciliteze accesul la clerici autentici întrucât acesta reduce riscurile organizării autonome de celule religioase radicale; sugerează introducerea unui sistem de licențe care să se bazeze pe verificarea antecedentelor pentru clericii care au acces în închisori pentru a preveni răspândirea opiniilor extremiste în rândul populațiilor cu risc ridicat și solicită Consiliului să redacteze, cu sprijinul Comisiei, orientări în acest sens, bazate pe cele mai bune practici; invită statele membre să evalueze și să monitorizeze periodic clericii care au acces în închisori; solicită statelor membre să impună o formare standard pentru clericii care lucrează în închisori, bazată pe cele mai bune practici elaborate de autoritățile penitenciare din statele membre, precum și în cooperare cu țări terțe;

Cooperarea și schimbul de informații

Chestiuni orizontale

62.  îndeamnă statele membre să pună în aplicare, pe deplin și la timp, legislația în vigoare, și solicită Comisiei să ofere sprijinul necesar; invită Comisia să analizeze deficiențele în transpunerea, punerea în aplicare și aplicarea legislației existente, precum și să facă uz de prerogativele sale pentru a iniția proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor atunci când statele membre nu pun în aplicare în mod corespunzător legislația;

63.  îndeamnă insistent statele membre să se asigure că dispun de echipamentele tehnice necesare, software, sisteme de securitate și resurse umane calificate să utilizeze în mod optim sistemele de informații existente și mecanismele de cooperare; reiterează importanța asigurării că personalul cu acces la aceste echipamente a fost format în mod corespunzător cu privire la date;

64.  constată caracterul insuficient al cercetării în domeniul securității desfășurate de către instituțiile publice; solicită o definiție mai proactivă a nevoilor (de exemplu consolidarea Rețelei europene de servicii tehnologice de aplicare a legii (ENLETS), care definește nevoile tehnologice pentru aplicarea legii); solicită sprijinirea proiectelor-pilot privind inteligența artificială și tehnologia „blockchain” (remiteri); solicită implicarea activă a agențiilor UE, precum Europol și CEPOL, în proiectele UE de cercetare în materie de securitate; invită statele membre să organizeze regulat exerciții prospective de analizare a unor scenarii de amenințări viitoare; sprijină continuarea finanțării de către Comisie a înființării de baze modernizate de date și a furnizării de echipamente tehnice actualizate, precum și formării de personal, și solicită o abordare mai ambițioasă în această privință;

65.  îndeamnă statele membre să dezvolte standardizarea tehnică necesară, îmbunătățirile în ceea ce privește calitatea datelor și cadrul juridic pentru o viitoare abordare a „schimbului implicit de informații” în ceea ce privește schimbul de informații referitoare la combaterea terorismului cu alte state membre și cu agențiile și organismele relevante ale UE, pe baza reglementărilor legale aplicabile care stau la baza fiecărui sistem informatic, făcând astfel schimb de informații, ca regulă generală, și abținându-se de la un astfel de schimb numai în cazuri specifice în care circumstanțele impun reținerea sa, și anume atunci când schimbul de informații ar pune în pericol anchetele în curs sau siguranța unei persoane sau ar fi contrar intereselor esențiale ale securității statului membru în cauză; solicită Comisiei să colecteze date cu privire la punerea în aplicare a obligațiilor existente referitoare la schimbul implicit de informații;

66.  invită statele membre să respecte obligațiile care le revin în temeiul Directivei privind combaterea terorismului și al Deciziei 2005/671/JAI pentru a face schimb de informații relevante în legătură cu infracțiunile teroriste cât mai curând posibil cu autoritățile competente din alte state membre; consideră că autoritățile competente de aplicare a legii ar trebui, fără a fi necesară transmiterea unei solicitări anterioare, să ofere autorităților competente de aplicare a legii din alte state membre informații în cazurile în care există motive efective pentru a crede că informațiile respective ar putea contribui la detectarea, prevenirea sau investigarea infracțiunilor;

67.  subliniază că actualele decizii ale unor state membre de a nu participa la măsurile de cooperare polițienească și judiciară pentru prevenirea, depistarea, investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de terorism și a finanțării actelor de terorism ar putea compromite viteza și eficiența anchetelor în domeniul terorismului și ar putea avea efecte negative; invită statele membre să ia în considerare acest lucru și să evalueze bine costurile și beneficiile deciziilor de neparticipare în acest domeniu atât de important;

68.  constată că în prezent există 28 de regimuri juridice diferite privind păstrarea datelor, ceea ce poate fi contraproductiv pentru cooperare și schimbul de informații; solicită insistent Comisiei să evalueze o propunere legislativă privind păstrarea datelor care respectă principiul limitării scopului, al proporționalității și al necesității, ținând seama de nevoile autorităților competente și de caracteristicile specifice ale domeniului combaterii terorismului, printre altele prin abordarea noilor forme de comunicare, instituirea unor elemente de protecție solide pentru stocarea datelor de către furnizorii de servicii, precum și pentru accesul la date destinate anchetelor penale, posibilitățile de pseudonimizare, care determină categoriile de date deosebit de relevante pentru combaterea eficace a terorismului și criminalității grave, asigurarea unui personal format în mod specific și supravegheat care să se ocupe de accesul la date sau introducerea unor evaluări periodice ale amenințărilor ca bază pentru perioadele de păstrare;

Sisteme informatice

69.  solicită cu insistență statelor membre să asigure implementarea deplină și să verifice sistematic bazele de date și sistemele de informații relevante în deplin acord cu drepturile lor de acces prevăzute în temeiurile juridice aferente, precum și să introducă toate datele folositoare în timp util, asigurând totodată calitatea necesară a respectivelor sisteme de informații;

70.  îndeamnă statele membre să se asigure că informațiile relevante disponibile la nivel local sau regional și în bazele lor de date sunt încărcate în mod automat, dacă este posibil, prin soluții tehnice inteligente în sistemele naționale și, dacă este cazul, în bazele de date europene relevante, pentru ca fragmentarea competențelor să nu ducă la pierderi de informații, asigurând totodată respectarea standardelor UE de calitate, securitate și protecție a datelor;

71.  invită statele membre să utilizeze, în măsura în care este posibil, toate categoriile de legătură și să pună în aplicare toate combinațiile de căutare oferite în SIS și să asigure un nivel adecvat de personal și de asistență tehnică birourilor SIRENE;

72.  salută revizuirea Sistemului de informații Schengen II (SIS II), solicitând autorităților de aplicare a legii să înregistreze și controalele efectuate la o țintă înregistrată în SIS II, precum și stabilind utilizarea uniformă a SIS II în ceea ce privește terorismul; solicită statelor membre să asigure că informațiile legate de infracțiunile de terorism sunt încărcate în mod consecvent și sistematic în sistemele și pe platformele europene, îndeosebi în ceea ce privește semnalările prevăzute la articolul 36 din Regulamentul privind SIS II, și sincronizate, după caz, prin punerea în aplicare a unei abordări consecvente de partajare a informațiilor pe trei niveluri prin utilizarea optimă și consecventă a datelor SIS și Europol; salută noul tip de semnalare: o „verificare prin interviu” în temeiul articolului 36 din Regulamentul privind SIS II și noua obligație de răspuns imediat al Biroului SIRENE în cazul unei semnalări legate de terorism; solicită în continuare Comisiei să stabilească, cu participarea activă și acordul experților din statele membre, bune practici în materie de proceduri de urmărire pentru rezultatele pozitive privind persoanele implicate în terorism sau activități legate de terorism, în temeiul articolului 36;

73.  invită Comisia să pună în aplicare un mecanism de schimb de informații „post-hit” care ar permite informarea tuturor statelor membre sau cel puțin a statelor membre în cauză cu privire la rezultatele pozitive generate de mișcările persoanelor implicate în activități de terorism sau legate de terorism; subliniază nevoia de a identifica călătoriile luptătorilor teroriști străini, ale persoanelor returnate și ale persoanelor implicate în activități de terorism în funcție de rezultatele pozitive obținute din SIS, pentru a obține o imagine clară și completă care poate să furnizeze o bază pentru măsuri viitoare;

74.  solicită Comisiei să evalueze în ce condiții serviciile naționale de informații pot avea în continuare acces direct la sistemele relevante de informații ale UE, în special SIS, în temeiul regimului juridic reformat, pentru a evita noi lacune la nivelul securității și schimbului de informații;

75.  salută lansarea unui sistem centralizat și automatizat de identificare a amprentelor digitale (AFIS) în cadrul SIS, care le permite utilizatorilor finali să efectueze căutări în SIS pe baza datelor dactiloscopice; solicită ca sistemul să fie operațional până în 2019; îndeamnă toate statele membre să pună de urgență în aplicare acest sistem; ia act de faptul că, în pofida temeiului juridic care permite stocarea amprentelor digitale în SIS II, astfel de date biometrice au fost utilizate până în prezent numai pentru a confirma identitatea unei persoane ca urmare a unei verificări privind numele sau data nașterii; consideră că identificarea exclusiv pe baza amprentelor digitale ar reprezenta o valoare adăugată semnificativă;

76.  invită statele membre să asigure accesul la VIS pentru autoritățile lor competente în materie de combatere a terorismului și solicită o procedură simplificată de acces;

77.  salută crearea sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS), care se va aplica resortisanților din țări terțe care nu necesită vize;

78.  invită Comisia să propună măsuri legislative de instituire a unui sistem ECRIS centralizat, care să permită schimbul de informații privind cazierele judiciare atât privind cetățenii UE, cât și resortisanții țărilor terțe;

79.  solicită ca aeronavele private să intre în domeniul de aplicare a Directivei UE privind PNR și ca transportatorii aerieni să fie obligați să colecteze date PNR; solicită Comisiei să evalueze procedurile de securitate puse în aplicare pe aerodromuri și aeroporturi mai mici pe teritoriile statelor membre;

80.  îndeamnă toate statele membre să pună în aplicare pe deplin Directiva privind PNR fără întârziere și solicită Comisiei să demareze rapid procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au făcut acest lucru; invită statele membre să integreze într-o rețea unitățile de informații despre pasageri (UIP) pentru a facilita schimbul de date PNR; invită Comisia să propună soluții tehnice pentru a facilita schimbul de date PNR și integrarea acestora în diferite sisteme în termeni de consum de timp și resurse umane prin automatizarea prelucrării cererilor între UIP; încurajează, prin urmare, proiecte precum proiectul ISF condus de Țările de Jos de a dezvolta rețeaua UIP pe baza rețelei deja existente FIU.net; solicită Comisiei ca, împreună cu Europol, să sprijine elaborarea unor norme și evaluări ale riscurilor comune, aplicabile de către statele membre;

81.  invită statele membre să transforme UIP în unități pluridisciplinare, care să includă personal de la autoritățile vamale, de la autoritățile de aplicare a legii și de la cele de informații, pentru a permite autorităților competente să facă mai bine schimb de informații;

82.  observă că termenul pentru punerea în aplicare a Deciziilor Prüm(19) din 23 iunie 2008 a expirat la 26 august 2011, însă nici până în prezent nu toate statele membre au pus în aplicare pe deplin aceste decizii; invită, prin urmare, respectivele state membre să își îndeplinească, în cele din urmă, obligațiile în conformitate cu dreptul UE și să pună în aplicare pe deplin Deciziile Prüm și să consolideze rețeaua Prüm, prin actualizarea sistemelor lor naționale de prelucrare la tehnologia modernă a informațiilor; îndeamnă Comisia și Consiliul să modernizeze și să actualizeze deciziile Prüm din 2008 pentru a face legătura între sistemele naționale într-un mod mai eficient;

Interoperabilitate

83.  salută regulamentele propuse în materie de interoperabilitate; invită Comisia să evalueze potențialul și valoarea adăugată posibilă a sistemelor de informații suplimentare care urmează să fie incluse în viitor și să prezinte un raport Parlamentului European; este convins că interoperabilitatea contribuie la regruparea tuturor informațiilor relevante și necesare; subliniază faptul că această soluție trebuie să asigure echilibrul corect între nevoile legitime de informații relevante, eficace, livrate în timp util ale autorităților, în deplină conformitate cu drepturile de acces ale acestora și limitarea scopului în baza temeiurilor juridice aferente și drepturile fundamentale ale persoanelor vizate;

84.  subliniază necesitatea de a introduce un serviciu de comparare a datelor biometrice care să permită căutarea în datele biometrice din mai multe sisteme de informații ale UE cu scopul de a contribui la lupta împotriva fraudei de identitate și a preveni utilizarea de identități multiple; subliniază necesitatea de a încărca datele biometrice în bazele de date relevante; de asemenea, subliniază necesitatea de a îmbunătăți permanent capacitatea de recunoaștere a documentelor de identificare a persoanelor care, fie că sunt autentice sau falsificate parțial sau integral, sunt utilizate în mod abuziv;

85.  solicită eforturi imediate pentru evoluția continuă a standardului UMF, cu implicarea strânsă a eu-LISA, pentru a se asigura că standardul răspunde nevoilor viitoarelor sisteme informatice interoperabile și poate fi parte la activitatea coordonată de îmbunătățire a calității datelor în sistemele informatice de mari dimensiuni;

86.  solicită definirea unor standarde minime și armonizate de calitate pentru introducerea datelor, care să fie introduse la nivelul UE, în conformitate cu criteriile prevăzute în acquis-ul UE privind protecția datelor, și aplicate în sistemele informatice pentru a asigura calitatea corespunzătoare a datelor respective; solicită eu-LISA să stabilească indicatori comuni, să efectueze controale și să instituie o structură centrală de monitorizare a calității datelor pentru toate sistemele aflate sub competența sa; recomandă, de asemenea, ca, atunci când eu-LISA constată neregularități în rapoartele sale privind calitatea adresate statelor membre, statul membru în cauză să aibă obligația de a corecta datele sau să justifice lipsa intervenției;

87.  critică lipsa de resurse financiare și de personal adecvate cu care se confruntă eu-LISA, având în vedere responsabilitățile sale în continuă creștere; solicită să i se atribuie acesteia capacități și resurse suplimentare pentru a-și îndeplini noile sarcini în mod eficient și solicită ca acest lucru să se reflecte în noul CFM;

Cooperarea și schimbul de informații în statele membre și între acestea

88.  invită statele membre care încă nu au făcut acest lucru să creeze centre naționale „de fuziune” pentru combaterea terorismului, sau unități de coordonare în acest sens, precum și baze de date coordonate, pentru a centraliza și a facilita căutarea, identificarea și schimbul de informații legate de terorism de la toate autoritățile naționale relevante; este de părere, totodată, că politica proactivă locală și, dacă este relevant, regională, reprezintă o condiție necesară pentru o politică de securitate națională integrată; invită statele membre să facă schimb de bune practici în acest sens, cum ar fi „Lokale integrale veiligheidscellen” din Belgia, care implică actori ai societății civile, cum ar fi serviciile sociale, administrația locală și politicieni locali, pentru a discuta toate indiciile radicalizării, cu secretul profesional partajat, astfel încât să poată contribui și actorii supuși obligației de păstrare a secretului profesional;

89.  invită statele membre să examineze noi abordări pentru îmbunătățirea cooperării și a schimbului de informații între autoritățile de aplicare a legii și serviciile de informații la nivel național, care să mențină separarea necesară între activitatea autorităților de aplicare a legii și cea a serviciilor de informații, precum și principiile necesare privind proprietatea asupra informațiilor și protecția surselor și principiile legate de admisibilitatea probelor în cadrul procedurilor penale;

90.  invită statele membre să se bazeze pe cele mai bune practici consolidând cooperarea și schimbul de informații de la caz la caz între procurori și serviciile de informații în cadrul anchetelor penale în domeniul terorismului;

91.  recomandă ca statele membre să indice, în orientări sau prin intermediul unei intervenții legislative, momentul în care este permis schimbul de informații dintre serviciile de poliție și de informații și autoritățile competente ale altor state membre sau agențiile UE, considerând că alinierea standardelor naționale referitoare la acest aspect ar contribui la o soluție la nivelul UE cu privire la momentul în care astfel de informații pot fi utilizate și partajate;

92.  invită statele membre să asigure un grad special de protecție pentru orice evaluare juridică sau politică, verificare, procedură sau proces în instanță care furnizează informații operative și să vegheze ca protecția confidențialității și integritatea surselor de informații operative și a oficialilor să fie păstrată astfel încât să nu pună în pericol activitatea și securitatea surselor, a informatorilor și a angajaților serviciilor de informații;

93.  solicită instituirea unei academii de informații comune a UE, cu standarde comune, pentru a combina resursele și pentru a crea sinergii, încredere și o cultură comună a informațiilor;

94.  recomandă statelor membre să examineze posibilitatea unei mai bune coordonări și cooperări între serviciile de informații și autoritățile de aplicare a legii la nivelul UE, de exemplu, prin trimiterea unor experți din serviciile de informații, pe lângă personalul de aplicare a legii, la reuniunile echipei comune de legătură pentru combaterea terorismului din cadrul Europol; invită Comisia să crească sprijinul acordat acestei echipe de legătură, inclusiv printr-o finanțare adecvată;

95.  invită statele membre să optimizeze colaborarea în cadrul Grupului de combatere a terorismului, să îl consolideze ca platformă comună de cooperare și comunicare între serviciile de informații naționale și să furnizeze o finanțare adecvată; salută înființarea unui consiliu consultativ al CTG pentru a crește vizibilitatea și transparența, precum și pentru a se exprima în mod public în relațiile dintre CTG și instituțiile și organismele relevante ale UE, precum și pentru a garanta informarea permanentă a Parlamentului European;

96.  solicită statelor membre să organizeze reuniuni de schimb periodice între judecători și reprezentanții comunității serviciilor de informații și a autorităților de aplicare a legii pentru a partaja cunoștințe despre evoluțiile contextuale, de investigare și tehnice în domeniul combaterii terorismului, care să le permită magistraților să aibă o imagine de ansamblu asupra jurisdicției lor și să beneficieze de formare continuă;

97.  invită statele membre să dezvolte în continuare cooperarea polițienească transfrontalieră reciprocă prin evaluări ale amenințărilor, analize de risc și patrule comune;

98.  invită statele membre și părțile interesate europene să prevadă o capacitate operațională suficientă și să ajungă la o cooperare maximă efectivă în domeniul combaterii terorismului și al securității interne a UE, inclusiv printr-o finanțare adecvată, pentru a menține o cultură națională de securitate capabilă să facă față amenințării pe termen mediu;

99.  salută Orientările (art. 50) Consiliului European (reunit în formula UE-27) din 23 martie 2018 în care se exprimă „hotărârea Uniunii de a avea în viitor un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit […] în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității internaționale”; consideră că este esențial să se garanteze o continuare a cooperării reciproce și a schimbului de informații în materie de securitate între UE și Regatul Unit după Brexit;

100.  recunoaște colaborarea profesională strânsă dintre țările europene în lupta împotriva terorismului și, dacă este cazul, cu autoritățile străine de luptă împotriva terorismului și solicită consolidarea sa prin misiuni operaționale, analiza datelor, schimb accelerat de informații și schimb de bune practici;

Cooperarea și schimbul de informații cu agențiile UE

101.  solicită o cooperare mai sistematică între agențiile JAI care activează în domeniul combaterii terorismului pentru a dezvolta abordări comune și sinergii, având în vedere rolul tot mai important al agențiilor din domeniu; consideră că reuniunile comune periodice ale tuturor agențiilor principale ar putea dezvolta mai mult activitatea comună în domeniu și ar putea spori sinergiile cu ofițerii de legătură ai acestora în delegații;

102.  invită statele membre să crească numărul de experți naționali detașați cu experiență în combaterea terorismului în agenții, pentru ca nevoile statelor membre să fie reprezentate și pentru ca agențiile să dispună de expertiza necesară în domeniu, în contextul mandatelor acestora;

103.  solicită ca Europol să devină un adevărat centru pentru schimbul de informații în domeniul aplicării legii și pentru cooperarea în combaterea terorismului în UE; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape acest proces și să evalueze necesitatea unei posibile ajustări legislative;

104.  invită Europol să își utilizeze pe deplin drepturile actuale de acces la SIS, VIS și Eurodac cu scopul de a consolida interoperabilitatea, respectând în același timp drepturile fundamentale și cerințele privind protecția datelor;

105.  invită Europol să asigure disponibilitatea în timp util a QUEST pentru statele membre, cu scopul de a consolida interoperabilitatea;

106.  solicită resurse financiare și de personal adecvate pentru Europol și Eurojust, având în vedere responsabilitățile acestora în continuă creștere și rolul vital în consolidarea cooperării europene în domeniul aplicării legii și judiciar și în sprijinirea combaterii terorismului;

107.  îndeamnă statele membre să asigure o utilizare deplină a contactelor dintre Europol și autoritățile competente în cazul infracțiunilor de terorism, având în vedere că, în domeniul combaterii terorismului, viteza de reacție este adesea esențială; încurajează statele membre să recurgă la prezența la fața locului a specialiștilor Europol, întrucât acest lucru sporește încrederea și reduce sarcinile administrative; invită statele membre să garanteze accesul direct al serviciilor de aplicare a legii în materie de combatere a terorismului (care depășesc nivelul federal/central) din statele membre la serviciile Europol;

108.  invită statele membre să creeze infrastructura securizată necesară de comunicații a autorităților naționale de aplicare a legii și să promoveze accesul direct și descentralizat al serviciilor de combatere a terorismului la CT SIENA și EIS, deoarece acest lucru ar îmbunătăți căutările și verificările încrucișate;

109.  îndeamnă Comisia și statele membre să pună la dispoziție resurse financiare și umane sporite, inclusiv specialiști în informatică și analiști de volume mari de date, pentru elaborarea de soluții tehnice la volumul mare de date care trebuie analizate; solicită ca Europol să lanseze noi proiecte de C&D în acest domeniu, în contextul mandatului său, în beneficiul statelor membre;

110.  condamnă politicile care conduc la supravegherea în masă; solicită, în schimb, o „supraveghere individualizată”, bazată pe o suspiciune individuală prealabilă, deoarece o astfel de supraveghere ar putea permite serviciilor de aplicare a legii și serviciilor de informații să aibă un acces mai bun la informațiile specifice necesare și, așadar, ar fi mai puțin costisitoare și mai eficientă; reamintește că supravegherea individualizată trebuie să fie însoțită de garanții adecvate în vederea protejării drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la viață privată, contribuind în același timp la asigurarea securității;

111.  invită statele membre să utilizeze pe deplin soluțiile tehnice, pentru a îmbunătăți schimbul de informații cu Europol, în special prin automatizarea procesului de încărcare a datelor în sistemul informatic al Europol în vederea verificării încrucișate, de exemplu prin utilizarea aplicațiilor de încărcare de date dezvoltate de Europol;

112.  salută noua dispoziție din viitorul SIS II care permite ca Europol să fie informat cu privire la orice alertă nouă sau orice rezultat pozitiv legat de terorism obținut din SIS, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare din motive legale sau operaționale; observă că acest lucru va permite verificări încrucișate și, dacă se consideră adecvat, analize operaționale și/sau tematice, pentru a proceda la identificarea tiparelor de călătorie și/sau pentru a analiza conexiunile posibile ale persoanei/persoanelor localizate; invită Comisia să pună în aplicare rapid această posibilitate nouă;

113.  invită Europol să publice un raport anual privind cantitatea și tipul de informații partajate de statele membre prin sistemele de informații relevante ale UE și cu Europol, pentru a identifica lacunele și pentru a promova schimbul de informații;

114.  invită Europol să dezvolte pe deplin capacitatea biometrică în cel mai scurt timp, întrucât ar fi important ca statele membre să partajeze tot mai multe informații biometrice cu Europol;

115.  subliniază că criptarea comunicațiilor de la un capăt la altul, de ultimă generație, este un instrument esențial pentru protejarea confidențialității comunicărilor și garantarea unor tranzacții legitime între consumatori; invită statele membre să asigure cooperarea între toate părțile interesate relevante cu scopul de a spori capacitățile de decriptare ale autorităților competente și de a garanta un nivel optim al capacităților de decriptare ale autorităților competente în scopul urmăririi judiciare; salută faptul că Europol dezvoltă instrumente și expertiză de decriptare pentru a deveni un centru de decriptare a informațiilor obținute în mod legal din anchete penale și pentru a sprijini statele membre; observă, totodată, că Comisia a suplimentat bugetul Europol pentru 2018 cu suma de 5 milioane EUR pentru a-și consolida capacitățile de a decripta astfel de informații și pentru a dezvolta un set de tehnici de investigare alternative care să fie pus la dispoziția statelor membre;

116.  salută Declarația de la Paris din 5 noiembrie 2018 privind crearea unui registru judiciar european de combatere a terorismului, la Eurojust; solicită crearea imediată a unui astfel de registru la Eurojust, pe baza Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului(20), cu resurse financiare și umane adecvate;

117.  invită statele membre să implice sistematic Eurojust în anchetele și urmăririle penale privind combaterea terorismului care au o dimensiune transfrontalieră și să utilizeze în mod eficient instrumentele de coordonare ale Eurojust;

118.  consideră că acordurile operaționale cu țările terțe pot fi utile activității Europol, și observă că Comisia negociază în prezent acorduri operaționale cu opt țări din regiunea MENA; solicită renegocierea acordurilor operaționale cu anumiți parteneri apropiați, cum ar fi țările AELS;

119.  invită Eurojust să continue extinderea rețelei sale de puncte de contact în țările terțe, și încurajează detașarea mai multor procurori de legătură la Eurojust, de exemplu din Balcanii de Vest;

120.  își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea de către unele țări terțe a unor notificări emise de Interpol, în special a „notificărilor roșii”, pe care le utilizează în scopuri politice, afectând astfel cooperarea internațională în lupta împotriva terorismului;

121.  subliniază nevoia de a crește finanțarea pentru CEPOL și de a accelera dezvoltarea și furnizarea de formare profesională inovatoare în materie de cibernetică;

122.  invită CEPOL să dezvolte în continuare programe de formare pentru utilizatorii finali ai SIS, pe baza Catalogului de bune practici și a Manualului SIRENE, cu privire la persoanele implicate în terorism sau activități legate de terorism, inclusiv luptătorii teroriști străini, care fac obiectul unor semnalări în SIS;

123.  solicită un schimb permanent de informații strategice privind combaterea terorismului, realizat de serviciile naționale de securitate cu instituțiile UE prin intermediul INTCEN UE; invită statele membre să sprijine în continuare distribuirea informațiilor prin INTCEN UE și să-i optimizeze activitatea pentru a-i spori eficacitatea în combaterea terorismului;

Recunoașterea reciprocă și asistența juridică reciprocă

124.  se așteaptă ca statele membre să continue să formeze personalul din justiție în ceea ce privește ordinul european de anchetă, pentru a asigura aplicarea deplină a acestuia;

125.  solicită utilizarea echipelor comune de anchetă în caz de atacuri teroriste; consideră că acestea îmbunătățesc eficiența cooperării și a anchetelor privind infracțiunile transfrontaliere; solicită, în plus, participarea Europol și Eurojust la aceste echipe, întrucât acest lucru înseamnă o mai bună utilizare a resurselor și capacităților furnizate de agențiile UE; solicită o finanțare mai bună și accesibilă pentru aceste echipe comune de anchetă; solicită și instituirea unui program special „Erasmus pentru funcționarii poliției” la fața locului, dedicat de preferință funcționarilor debutanți și cu grade inferioare, pentru a-i încuraja să participe la echipele comune de anchetă din alte state membre ale UE cel puțin o dată în carieră, permițându-le, astfel, celor care nu dețin neapărat experiență în colaborarea cu omologii din alte state membre să acumuleze experiență suplimentară și să se familiarizeze cu cele mai bune practici în materie de combatere eficientă a criminalității transfrontaliere; încurajează extinderea acestui program la alți funcționari ai unităților de securitate și corecție în viitor;

126.  invită statele membre să utilizeze pe deplin expertiza și instrumentele oferite de Eurojust și Rețeaua judiciară europeană (RJE), în special la furnizarea de informații practice și juridice și asistență în legătură cu cererile de asistență judiciară reciprocă și asistență pentru cererile de recunoaștere reciprocă, coordonarea anchetelor și urmăririlor penale, deciziile privind jurisdicția competentă pentru a urmări penal, precum și coordonarea sechestrării și a confiscării bunurilor;

127.  invită furnizorii de servicii online și platformele de comunicare să pună în aplicare în mod efectiv hotărârile judecătorești privind combaterea terorismului; invită Comisia să examineze posibilitatea unei propuneri legislative care să oblige platformele de comunicare de pe piața UE să coopereze în ceea ce privește comunicațiile criptate dacă există o hotărâre judecătorească în acest sens; accentuează că o astfel de cooperare nu ar trebui să slăbească securitatea rețelelor și a serviciilor acestora, de exemplu prin crearea sau facilitarea „ușilor secrete”;

Frontierele externe

128.  îndeamnă statele membre să investească în echipamente TIC de ultimă generație la toate punctele de trecere a frontierei pentru a permite buna derulare a controalelor, utilizând toate bazele de date relevante; solicită Comisiei să stabilească criterii de referință pentru standardele tehnice aplicabile acestor echipamente TIC, după consultarea cu eu-LISA; consideră că lucrările privind propunerile de interoperabilitate a sistemelor de informații trebuie să reprezinte o ocazie de a îmbunătăți și de a armoniza parțial sistemele informatice naționale și infrastructurile naționale în punctele de trecere a frontierei; salută propunerea Comisiei de a consolida sprijinul către statele membre pentru asigurarea frontierelor externe comune ale UE, cel puțin prin triplarea bugetului Fondului de gestionare integrată a frontierelor în următorul CFM 2021-2027;

129.  salută adoptarea reformelor recente întreprinse la nivelul UE pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii, inclusiv adoptarea EES și a ETIAS și reforma SIS; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin aceste măsuri și, în cooperare cu Europol, să sprijine și să contribuie la lista de supraveghere pentru ETIAS și VIS; solicită Comisiei să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a noului regulament (UE) 2017/458, care prevede verificări sistematice ale tuturor persoanelor ce traversează frontierele externe și, în special, utilizarea derogării privind verificările sistematice;

130.  invită statele membre să își armonizeze gestionarea frontierelor cu noțiunea de gestionare integrată a frontierelor (GIF); subliniază că este necesar să se asigure punerea în aplicare deplină a strategiei GIF la nivel european și național și să se consolideze, astfel, gestionarea frontierelor externe;

131.  salută propunerea Comisiei ca informațiile privind vizele de lungă ședere și permisele de ședere, precum și datele biometrice ale resortisanților țărilor terțe să fie incluse în VIS;

132.  îndeamnă statele membre să renunțe la vânzarea de permise de ședere și cetățenie prin intermediul sistemelor de vize de aur și al programelor pentru investitori, dat fiind riscul ridicat de corupție, abuz și utilizare necorespunzătoare a zonei Schengen în scopuri infracționale; cere Comisiei să acționeze ferm și rapid, solicitând statelor membre toate datele și controalele relevante pentru a asigura integritatea și securitatea sistemului Schengen;

133.  încurajează Comisia să continue negocierile cu țările terțe în materie de returnare și readmisie și să evalueze dacă Directiva privind returnarea (Directiva 2008/115/CE) asigură un cadru juridic adecvat pentru returnarea extremiștilor violenți care exploatează legile naționale pentru a urmări scopuri teroriste și reprezintă un risc clar pentru siguranța publică;

134.  încurajează statele membre să utilizeze versiunea revizuită a mecanismului de suspendare a exonerării de obligația de a deține viză, notificând efectiv circumstanțele care ar putea conduce la o suspendare a exonerării de obligația de a deține viză aplicabilă unei țări terțe, cum ar fi o creștere substanțială a riscurilor la adresa ordinii publice sau a securității interne;

135.  invită Comisia să pregătească o evaluare a opțiunilor și a efectelor conexe ale unei posibile propuneri legislative prin care să se prevadă obligația ca transportatorii aerieni, operatorii portuari, de transport internațional cu autobuzul sau de trenuri de mare viteză să efectueze controale de conformitate la îmbarcarea pasagerilor, pentru a se asigura că identitatea indicată pe bilet corespunde cărții de identitate sau pașaportului pasagerului; subliniază necesitatea de a veghea ca operatorilor de transport să nu li se atribuie sarcini care țin de competența exclusivă a autorităților polițienești, cum ar fi verificarea adecvată a identității sau verificarea autenticității documentelor de identitate sau de călătorie;

Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (EBCGA)

136.  invită colegiuitorii să aibă în vedere acordarea EBCGA a unui mandat specific pentru prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal necesare pentru îndeplinirea rolului său operațional, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și depistarea criminalității transfrontaliere și a terorismului la frontierele externe ale UE; consideră că un astfel de mandat ar trebui să permită garanțiile necesare, cu țări terțe;

137.  constată că suspecții ale căror date cu caracter personal au fost prelucrate anterior de către EBCGA dispar din sistemul analitic după 90 de zile și, astfel, reapar apoi ca suspecți necunoscuți sau noi; solicită, prin urmare, extinderea până la trei ani a perioadei de păstrare a datelor cu caracter personal gestionate de către EBCGA ale persoanelor suspectate de activități criminale și teroriste la nivel transfrontalier, la fel ca în cazul Europol și Eurojust;

138.  consideră că este important ca EBCGA să aibă acces la toate bazele de date și sistemele de informații relevante, în special în ceea ce privește SIS, precum și EES, VIS, Eurodac și sistemul de informații al Europol, nu numai pentru activitatea echipelor de gestionare a frontierelor, ci și pentru scopuri analitice legate de noi fenomene la frontierele externe sau de schimbările în modul de operare sau ale circulației de frontieră;

139.  invită colegiuitorii să introducă obligația pentru EBCGA de a transmite statelor membre informațiile urgente;

140.  îndeamnă statele membre și organismele UE, cum ar fi Europol și INTCEN, să transmită regulat EBCGA informații strategice privind combaterea terorismului în legătură cu dimensiunea frontalieră și să analizeze dacă orice schimb automat de informații (generale) importante cu EBCGA, provenind din investigațiile naționale privind incidente și activități ilegale la punctele de trecere a frontierei și fluxuri neregulamentare de intrare/ieșire, și utilizând sisteme TIC inteligente, ar putea oferi o valoare adăugată pentru conturarea unei imagini cuprinzătoare a situației, ținând cont și de resursele umane necesare pentru analizarea datelor; consideră că astfel de informații ar trebui să includă și feedback-ul după controalele de securitate din linia a doua și informațiile privind fraudarea de documente;

141.  invită EBCGA să dezvolte programe de formare și să asigure cursuri de formare pentru polițiștii de frontieră, cu accent pe consolidarea verificărilor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe și sprijinirea punerii în aplicare a unor indicatori comuni de risc;

Informații din teatre de luptă

142.  salută participarea Europol la celula de aplicare a legii din operațiunea „Gallant Phoenix” (OGP) condusă de SUA în Iordania, prelucrând informațiile obținute din teatrele de luptă (și, dacă este posibil, contribuind la identificarea victimelor) și transmițându-le prin canale și proceduri clare către autoritățile de aplicare a legii din statele membre, prin intermediul unităților naționale din Europol; solicită accesul deplin al Europol la OGP;

143.  încurajează toți actorii relevanți să dezvolte abordări care să permită transmiterea și partajarea informațiilor de pe câmpul de luptă, în cadrul permis de lege și cu garanțiile necesare, cum ar fi protecția surselor civile, și să introducă aceste informații în bazele de date relevante, astfel încât informațiile să ajungă în timp util la punctele de control de la frontierele externe ale UE; solicită, totodată, schimbul de astfel de informații în scopuri de cercetare și urmărire penală;

Operațiunea „Sophia”

144.  salută crearea, în cadrul EU NAVFOR MED operația „Sophia”, a unui proiect-pilot referitor la o celulă de informare privind activitățile criminale, compusă din personal al autorităților relevante de aplicare a legii din statele membre, Frontex și Europol, pentru a îmbunătăți schimbul de informații între acestea;

Finanțarea terorismului

145.  salută măsurile legislative adoptate recent la nivel european în lupta împotriva finanțării terorismului; invită statele membre să pună integral în aplicare toate directivele privind combaterea spălării banilor și instrumentele UE referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului; îndeamnă Comisia să supravegheze transpunerea și funcționarea acestor instrumente;

146.  încurajează statele membre și țările terțe să implementeze efectiv, integral și rapid concluziile conferinței intitulate „No money for terror”, care a avut loc la Paris în aprilie 2018, precum și recomandările GAFI și standardele internaționale privind combaterea spălării banilor, a finanțării terorismului și a proliferării adoptate de GAFI în februarie 2012 (denumite în continuare „recomandările revizuite ale GAFI”); invită Comisia și statele membre să sprijine țările terțe pentru punerea în aplicare a acestor recomandări prin furnizarea de asistență tehnică și schimb de bune practici;

147.  invită acele state membre care nu au ratificat încă Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului să procedeze la ratificarea și transpunerea acesteia;

148.  salută metodologia prezentată de Comisie cu privire la țările terțe cu grad ridicat de risc care constituie o amenințare pentru sistemul financiar al UE; invită Comisia să aplice această metodologie și, în special, să stabilească o listă UE a țărilor terțe cu grad ridicat de risc în temeiul DCSB prin intermediul unei evaluări independente, obiective și transparente, efectuate cât mai curând posibil;

149.  invită statele membre să intensifice monitorizarea organizațiilor suspectate de implicare în comerțul ilicit, contrabandă, contrafacere și practici frauduloase prin crearea de echipe comune de anchetă cu Europol;

150.  se declară foarte îngrijorat de amploarea comerțului ilicit cu tutun în UE, profiturile realizate putând fi utilizate pentru finanțarea terorismului, inclusiv prin frauda cu produse accizabile; invită statele membre să ia în considerare ratificarea și punerea în aplicare a Protocolului pentru eliminarea comerțului ilicit cu produse din tutun la Convenția-cadru a OMS privind controlul tutunului (CCCT a OMS);

151.  salută propunerea de regulament privind importul bunurilor culturale; invită Comisia să propună o legislație pentru un sistem solid de urmărire a operelor de artă și a antichităților care intră pe piața UE, în special pentru cele care provin din țări afectate de conflicte și cu grad ridicat de risc enumerate de Comisie, precum și de la organizații, grupuri sau persoane incluse pe lista UE a organizațiilor teroriste; consideră că această inițiativă ar trebui sprijinită prin instituirea unei autorizații standardizate, în lipsa căreia comercializarea articolelor de acest tip ar fi ilegală, precum și prin introducerea unui pașaport pentru fiecare articol exportat; crede că ar trebui elaborate instrumente digitale pentru verificarea autenticității documentelor în cauză; consideră că comercianții de obiecte de artă ar trebui să țină în mod sistematic un registru cuprinzător al antichităților scoase la vânzare;

152.  solicită ca statele membre să introducă obligația pentru firmele implicate în comercializarea obiectelor de artă sau depozitarea antichităților (și anume depozitele din zonele libere) să declare toate tranzacțiile suspecte, iar proprietarii unor astfel de firme care se implică în traficul cu asemenea bunuri să fie supuși unor pedepse efective, proporționale și disuasive, inclusiv unor sancțiuni penale, dacă este cazul;

153.  salută adoptarea unor noi norme privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniunea Europeană(21) și solicită punerea lor rapidă în aplicare; invită Comisia să evalueze dacă în domeniul de aplicare al prezentului regulament ar trebui să fie incluse și alte active, dacă procedura de informare aplicabilă numerarului neînsoțit este adecvată scopului și dacă pragul pentru numerarul neînsoțit ar trebui revizuit în viitor;

154.  invită statele membre să-și intensifice cooperarea cu Europol în cadrul proiectului de analiză AP FURTUM și, în concordanță cu Rezoluția 2347 (2017) a Consiliului de Securitate al ONU din 24 martie 2017, să doteze autoritățile vamale și de aplicare a legii, precum și parchetele cu personal dedicat și cu instrumente eficiente și instruire adecvată prin cooperare cu Consiliul de Cooperare Vamală și Interpol;

155.  invită Comisia să dezvolte, împreună cu statele membre și cu partenerii internaționali, o monitorizare specifică a fluxurilor financiare și modalități de identificare a utilizatorilor cardurilor preplătite, monedelor virtuale și portofelelor electronice, ai platformelor de finanțare participativă, precum și ai sistemelor de plată online și ai sistemelor mobile de plăți în cadrul anchetelor polițienești și judiciare; invită statele membre să reglementeze serviciile neoficiale de transfer de valori, subliniind că obiectivul nu este împiedicarea transferurilor familiale tradiționale, ci a traficului care implică criminalitate organizată, terorism sau beneficii comerciale/industriale obținute din bani negri; solicită acordarea unei atenții speciale monedelor virtuale și tehnologiei financiare, precum și explorarea posibilității de extindere a sancțiunilor și asupra persoanelor care utilizează abuziv și inadecvat strângerea de fonduri pe platformele de comunicare socială în scopuri teroriste; invită statele membre să încurajeze societățile care desfășoară activități ce implică criptomonede să utilizeze instrumente de analiză pentru a evalua potențialele activități infracționale asociate cu adresele de destinație și să se asigure că aceste societăți aplică integral legislația de combatere a spălării banilor atunci când utilizatorii convertesc criptomonedele în monede reale;

156.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă care să instituie obligația înregistrării și identificării atunci când se efectuează tranzacții financiare prin intermediul societăților de transmitere a banilor;

157.  invită Comisia să evalueze posibilitatea de a reglementa sistemele alternative de transfer de fonduri, de exemplu prin introducerea înregistrării obligatorii sau a regimului de acordare de licențe pentru brokeri și a obligației de a ține evidențe clare și precise;

158.  este îngrijorat de recentele constatări privind intensificarea activităților de spălare a banilor la scară largă ca sursă de finanțare a terorismului(22) prin intermediul unor instituții bancare din zona euro; solicită să se instituie un sistem de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTS) la nivelul Uniunii Europene axat pe tranzacțiile persoanelor care au legături cu terorismul și pe finanțarea lor în cadrul zonei unice de plăți în euro, care ar asigura un echilibru între securitate și libertățile individuale; atrage atenția că standardele europene în domeniul protecției datelor ar fi aplicabile acestui sistem intraeuropean;

159.  solicită îmbunătățirea cooperării și a schimbului de informații între entitățile obligate, unitățile de informații financiare și autoritățile competente în ceea ce privește activitățile de finanțare a terorismului; invită statele membre să se asigure că unitățile lor de informații financiare, indiferent de tipul acestora, au acces liber la informații financiare în vederea combaterii eficiente a finanțării terorismului; solicită un nivel mai mare de armonizare a statutului și funcționării unităților europene de informații financiare; salută propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a normelor de facilitare a utilizării informațiilor financiare și de alt tip în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni(23); solicită îmbunătățirea și extinderea schimbului de informații și a cooperării între Europol, Eurojust și țările terțe în ceea ce privește finanțarea terorismului; solicită adoptarea rapidă a proiectului de directivă privind accesul autorităților de aplicare a legii la informații financiare și schimbul de informații între unitățile de informații financiare;

160.  îndeamnă statele membre să aloce mai multe resurse unităților de informații financiare naționale; invită statele membre să utilizeze mai bine rețeaua informală a unităților de informații financiare europene (FIU.net) și să dezvolte în continuare capacitățile acestei rețele prin intermediul Europol, astfel încât să poată fi utilizată la întregul său potențial și pentru a depăși dificultățile actuale în materie de cooperare și a facilita prelucrarea manuală a cererilor bilaterale, asigurând în același timp autonomia și independența unităților de informații financiare; consideră că ar putea fi necesară o unitate de informații financiară a UE pentru coordonarea, asistarea și sprijinirea unităților de informații financiare ale statelor membre în cazuri transfrontaliere dacă consolidarea FIU.net se dovedește insuficientă;

161.  reliefează importanța intensificării interacțiunii și a schimbului de informații între autoritățile de anchetă și sectorul privat, și anume entitățile obligate în conformitate cu Directiva UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (Directiva AML/CFT), pentru a depăși neajunsurile cauzate de informațiile separate și incomplete prezentate în rapoartele de tranzacții suspecte; invită Comisia și statele membre să inițieze forumuri, care să includă și sectorul privat, dedicate schimbului de informații financiare, inclusiv privind utilizarea monedelor virtuale, prin canale sigure și în conformitate cu standardele UE referitoare la protecția datelor; observă rolul important pe care Europol l-ar putea avea în acest sens;

162.  solicită organizarea de programe de formare specializate pentru autoritățile judiciare și de aplicare a legii din statele membre despre metodele și evoluțiile din domeniul finanțării terorismului, pentru a spori capacitatea statelor membre de a ancheta activitățile ilegale, inclusiv cele care implică monede virtuale; subliniază că aceste programe de formare ar trebui să asigure un nivel standard de competență în aplicarea legii în întreaga UE, astfel încât unele state membre să nu rămână în urmă; accentuează importanța efectuării de evaluări ale riscurilor la nivelul UE privind activitățile ce implică monede virtuale și a coordonării inițiativelor de anchetă pentru a utiliza constatările evaluărilor respective la dezvoltarea unor strategii pentru abordări de reglementare și de aplicare a legii pe termen scurt, mediu și lung;

163.  evidențiază importanța crucială a informațiilor fiscale și financiare în lupta împotriva terorismului; regretă că, în câteva state membre, agențiile de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului se numără printre serviciile de informații care primesc cele mai puține fonduri; invită statele membre să-și majoreze semnificativ resursele umane și financiare în domeniul investigării și al aplicării legii pentru a combate evaziunea și frauda fiscală prin intermediul cărora pot fi finanțate activitățile criminale sau terorismul;

Protecția infrastructurilor critice

164.  invită statele membre care nu au făcut încă acest lucru să adopte programe naționale de protecție a infrastructurilor critice în vederea soluționării problemelor identificate de Comisie în comunicarea sa din 2006 referitoare la un program european de protecție a infrastructurilor critice (PEPIC), în special în ceea ce privește vulnerabilitățile posibile; consideră că PEPIC ar trebui revizuit și actualizat;

165.  reamintește că din infrastructura critică din statele membre fac parte și date sensibile și sistemele aferente, prin urmare, aceasta ar trebui protejată în mod corespunzător împotriva atacurilor cibernetice(24);

166.  salută planul de acțiune al Comisiei privind sprijinirea protejării spațiilor publice și încurajează statele membre să facă schimb de bune practici și să stabilească rețele de colaborare între actorii din sectorul public și cel privat, dacă este necesar;

167.  îndeamnă colegiuitorii să instituie un succesor al instrumentului „FSI-Poliție” pentru noul CFM, cu niveluri de finanțare cel puțin similare;

168.  solicită ca rolul rețelei de alertă privind infrastructurile critice (CIWIN) să fie consolidat;

169.  solicită ca definirea infrastructurilor critice europene (ICE) cu impact asupra a cel puțin unui stat membru să urmeze un proces multilateral care să implice toate statele membre potențial afectate;

170.  invită statele membre să înființeze centre naționale multidisciplinare de reacție în situații de criză pentru coordonarea și reacția de urgență în cazul unui atac sau al unui incident; solicită ca aceste centre să utilizeze mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la crize (IPCR), contribuind la trei instrumente-cheie și bazându-se pe ele, și anume punctul de contact central IPCR 24/7, platforma web a IPCR și raportul de analiză și conștientizare integrată a situației (ISAA);

171.  cere Comisiei să întocmească o evidență a centrelor naționale de intervenție în situații de criză sau a mecanismelor naționale de reacție la criză;

172.  încurajează Comisia să elaboreze și să disemineze în continuare orientări destinate statelor membre cu scopul de a spori protecția spațiilor publice, astfel cum a anunțat în planul său de acțiune pentru sprijinirea protecției spațiilor publice;

173.  solicită revizuirea Directivei 2008/114/CE, pentru: a le furniza aceleași norme și proceduri „operatorilor de servicii esențiale” ca și Directiva privind securitatea rețelelor și a informațiilor; a asigura că desemnarea ICE se face pe baza unei analize a sistemelor de sprijin al unor servicii vitale și transfrontaliere, mai degrabă decât pe baza unei abordări sectoriale, ținându-se seama în mod corespunzător de importanța securității cibernetice; a permite Comisiei să desemneze activele serviciilor paneuropene drept ICE; a ține seama în mod corespunzător de interdependențele existente; a introduce obligația pentru operatorii publici și privați ai infrastructurilor critice de a raporta incidente, a desfășura teste de rezistență, a oferi formări adecvate la punctele de contact desemnate și a stabili cerințele de calitate în ceea ce privește planurile de asigurare a continuității activității, inclusiv planurile operaționale, în cazul unui incident sau al unui atac;

174.  recomandă ca sectorul privat să fie implicat atunci când se elaborează programe pentru protecția infrastructurii critice și a țintelor vulnerabile, inclusiv în contextul securității cibernetice; subliniază necesitatea de a încuraja dialogurile în acest sens între sectorul public și cel privat și de a dezvolta reziliența națională și locală;

175.  invită Comisia să propună o inițiativă de certificare europeană pentru societățile de securitate private, cu scopul de a preciza cerințele și condițiile care ar trebui respectate de acele societăți pentru a-și putea desfășura activitatea în mediul unei infrastructuri critice;

176.  subliniază că este necesar să se pună în aplicare strategii de răspuns eficace, inclusiv linii de comunicare clare în cazul unui atac, în special în ce privește echipele de reacție imediată, pentru a reduce numărul victimelor și a îmbunătăți gestionarea situației, astfel încât să se reducă la minimum impactul asupra populației; îndeamnă statele membre să își intensifice colaborarea cu mecanismele care au fost deja puse în aplicare la nivel european;

177.  solicită adoptarea rapidă a revizuirii mecanismului de protecție civilă al UE pentru a consolida prevenirea și gradul de pregătire, schimbul de informații la nivelul UE și capacitatea statelor membre de a trata diferite tipuri de dezastre;

178.  invită Comisia să efectueze o evaluare a opțiunilor și a impactului lor în legătură cu crearea unui sistem care să permită verificarea identității persoanelor care închiriază vehicule, aeronave și ambarcațiuni;

179.  salută exercițiul transfrontalier de îmbunătățire a protecției țintelor vulnerabile împotriva atacurilor teroriste, realizat de Belgia și Țările de Jos în iunie 2017; constată că exercițiul a fost finanțat de Comisie cu scopul de a măsura gradul de pregătire și funcțiile de gestionare a crizelor în situația în care două atacuri au loc simultan în țări diferite; solicită efectuarea unor exerciții similare, care să implice state membre; consideră că UE poate oferi un cadru de sprijin pentru o astfel de cooperare, în special în domenii cum ar fi asistența medicală (Corpul medical european), siguranța publică (Comitetul pentru securitate sanitară) sau protocoalele de decontaminare, precum și coordonarea unităților speciale de intervenție din cadrul forțelor naționale de poliție și protecție civilă;

180.  solicită ca legislația în domeniul terorismului și strategiile naționale, regionale și locale de reacție legate de măsurile de protecție, reziliență și reacție în cazul unui atac să țină seama de nevoile și circumstanțele specifice ale persoanelor vulnerabile cum ar fi persoanele cu dizabilități și minorii; solicită, de asemenea, implicarea persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor lor reprezentative în luarea deciziilor care le afectează;

Precursorii de explozivi

181.  observă că teroriștii au acces la substanțe și amestecuri precursoare de explozivi reglementate; salută, prin urmare, propunerea de regulament din aprilie 2018 privind comercializarea și utilizarea precursorilor de explozivi;

182.  cere instituirea unui sistem european de autorizare destinat cumpărătorilor specializați, diferiți de publicul larg, care să oblige operatorii economici să fie înregistrați pentru a fi autorizați să producă, să distribuie sau să vândă substanțele enumerate în anexe sau care implică amestecuri ori substanțe care conțin astfel de substanțe; invită statele membre să constituie sisteme de inspecție pentru a identifica situațiile de nerespectare a regulamentului de către operatorii economici;

183.  salută evaluarea de impact a Regulamentului (UE) nr. 98/2013 privind precursorii de explozivi și îi încurajează pe colegiuitori ca, pentru propunerea de regulament 2018/0103/COD, să evalueze procesul obligatoriu de schimb de informații; solicită autorităților de supraveghere a pieței să își consolideze activitățile de supraveghere a precursorilor de explozivi, întrucât ele au în mod clar potențialul de a avea efecte negative asupra siguranței publice;

184.  invită autoritățile vamale, în cooperare cu autoritățile de aplicare a legii și pe baza informațiilor primite de la Europol și alte sisteme de analiză de date, să îmbunătățească urmărirea achizițiilor ilicite online ale precursorilor de explozivi prin controale bazate pe informațiile despre cargouri transmise de comercianți înainte de sosirea sau plecarea mărfurilor în sau din UE, utilizând și sistemul de gestionare a riscurilor în domeniul vamal (CRMS);

185.  cere Comisiei să coopereze cu întreprinderile pentru promovarea de orientări destinate platformelor de comercializare online privind securitatea vânzării de precursori de explozivi, care să limiteze achizițiile de anumite substanțe la utilizatorii profesioniști, precum și pentru detalierea suplimentară a politicilor lor privind produsele restricționate prin stabilirea cantităților și nivelurilor de puritate permise;

186.  pledează pentru utilizarea uniformă a anumitor convenții de denumiri standardizate, care le-ar permite operatorilor economici și platformelor de comercializare online să identifice substanțele chimice postate pe site-urile lor; cere platformelor de comercializare online să verifice ulterior postările pe baza acestor liste de cuvinte-cheie standardizate pentru a monitoriza oferta de substanțe reglementate;

187.  invită Comisia să ia în considerare stabilirea unor criterii comune pentru licențe prin armonizarea condițiilor de acordare și de refuzare a cererilor și facilitarea recunoașterii reciproce între statele membre;

Armament ilegal

188.  solicită punerea în aplicare rapidă și efectivă a Directivei privind controlul achiziționării și deținerii de arme de foc, pentru a monitoriza vânzarea și utilizarea lor cât mai eficient cu putință și pentru a evita ca armele de foc și echipamentele și instrumentele conexe să fie traficate ilicit, atât în interiorul, cât și în afara UE; cere să se închidă portițele din cadrul de reglementare existent, de exemplu prin măsuri menite să oprească circulația armelor cu gloanțe oarbe, a revolverelor Flobert, a pistoalelor de semnalizare și a altor astfel de arme care sunt ușor de transformat;

189.  invită statele membre să adopte programe de predare a armelor de foc și a munițiilor adaptate la contextul specific al piețelor ilicite de arme de foc; solicită sancționarea efectivă a deținerii și traficului ilegal de arme de foc; solicită punerea strictă și atentă în aplicare de către statele membre a poziției comune 2008/944/PESC a Consiliului din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar;

190.  sprijină revizuirea Strategiei UE de combatere a acumulării ilicite și a traficului ilicit de arme de calibru mic și armament ușor (SALW) prin luarea în considerare a noului context de securitate și de politică de securitate și a evoluțiilor din domeniul proiectării/tehnologiei SALW care au impact asupra capacității de abordare a amenințării;

191.  consideră că statele membre ar trebui să adopte o abordare de tip „mergi pe urma armelor”, folosind celule specializate ale forțelor de ordine pentru a identifica actorii și rețelele implicate în acest tip de trafic și consultând diferitele baze de date balistice naționale;

192.  reamintește că Comisia a adoptat un raport referitor la evaluarea Regulamentului (UE) nr. 258/2012, care stabilește măsuri privind autorizațiile de export, importul și tranzitul pentru arme de foc nemilitare și care concluzionează că regulamentul continuă să fie necesar, dar că eficacitatea lui este limitată de lipsa de precizie a unor dispoziții și de interacțiunea complexă cu alte instrumente legislative ale UE; încurajează autoritățile de aplicare a legii din statele membre să creeze echipe de poliție specializate în combaterea traficului ilegal de arme de foc, care să fie dotate cu personal, expertiză și echipamente suficiente;

193.  încurajează statele membre să evalueze introducerea unor posibile restricții privind portul cuțitelor fără un motiv întemeiat, interzicerea unor cuțite deosebit de nocive, cum ar fi cuțitele „zombi” sau „fluture”, și aplicarea acestor măsuri online;

Dimensiunea externă

194.  îndeamnă UE și statele sale membre să pună în aplicare acțiuni globale la nivel internațional pentru a aborda conflictele prelungite care destabilizează regiuni întregi, care alimentează ciclul de violență și suferință și care, din nefericire, creează un teren propice pentru numeroase discursuri teroriste;

195.  solicită intensificarea cooperării UE, în domeniul combaterii terorismului, cu țările vecine și, în special, cu țările de tranzit și de destinație ale luptătorilor străini; consideră că UE trebuie să mențină o abordare globală în combaterea terorismului, cu un accent deosebit pe cooperarea cu țări terțe relevante, pe baza unor priorități clar definite;

196.  consideră că lupta împotriva terorismului este un domeniu care necesită expertiză concretă; solicită, prin urmare, o profesionalizare aprofundată a rețelei UE în acest domeniu, asigurând în special o integrare mai bună și de mai lungă durată în structura UE a personalului operativ din statele membre specializat în combaterea terorismului, fără a se limita la o singură misiune în cadrul unei delegații a UE; consideră că încadrarea în sânul instituțiilor UE ar crește expertiza și gradul de utilizare a competențelor în domeniul combaterii terorismului;

197.  invită Comisia să majoreze sprijinul acordat țărilor terțe, în special țărilor vecine, în eforturile lor de combatere a criminalității și a traficului ca sursă de finanțare a terorismului și să consolideze relațiile cu ele pentru a accelera înghețarea activelor; este preocupat, cu toate acestea, de faptul că, în unele dintre țările partenere ale UE, legislația privind combaterea terorismului are un domeniu de aplicare prea larg și este utilizată în mod abuziv pentru reprimarea opoziției pașnice; avertizează că incriminarea unei exprimări pașnice a nemulțumirilor legitime poate conduce la radicalizare; consideră că UE ar trebui să investească masiv în acțiuni care abordează cauzele profunde ale terorismului în țări terțe; sprijină ferm programele externe de combatere a extremismului în închisori, programele de cooperare cu lideri religioși și comunități religioase, dialogurile și forumurile interconfesionale și, în general, toate tipurile de programe de reconciliere care reduc tensiunile intercomunitare și previn politicile sectare, în special prin intermediul unor mijloace economice, sociale și educaționale;

198.  invită statele membre să utilizeze pe deplin analiza informațiilor privind combaterea terorismului realizată de Centrul de situații și de analiză a informațiilor al Uniunii Europene (INTCEN UE); invită Comisia să acorde un mandat clar centrului INTCEN pentru a se adresa direct analiștilor din cadrul delegațiilor UE, cu scopul de a crește fluxul de informații relevante către sistemul central de informații al UE;

199.  solicită consolidarea cooperării și identificarea de sinergii între misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC) și acțiunile Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI);

200.  solicită simplificarea sistemului de măsuri restrictive ale UE pentru a face din el un instrument eficient în domeniul combaterii terorismului;

Victimele terorismului

201.  invită Comisia să înființeze un centru de coordonare al UE pentru victimele terorismului (CCVT), care să furnizeze sprijin adecvat și în timp util pentru situații de criză în cazul unor atacuri în unul sau mai multe state membre; consideră că, printre altele, rolul CCVT ar trebui să fie acela de a garanta acordarea de asistență de urgență victimelor din alte state membre, precum și furnizarea de expertiză la nivelul UE, prin promovarea schimbului de cunoștințe, protocoale și de bune practici; subliniază necesitatea de a extinde măsurile de sprijin și de protecție pentru a include și victimele indirecte, precum rudele victimelor, martorii oculari și personalul de intervenție;

202.  consideră că, odată instituit, CCVT ar putea colecta statistici și sprijini și coordona crearea de registre ale victimelor terorismului în statele membre și la nivel european, pe baza respectării depline a legislației privind protecția datelor, în special în legătură cu drepturile persoanelor vizate și principiul limitării scopului; consideră că acest centru ar putea, în plus, să investigheze și să promoveze cele mai bune practici – cum ar fi crearea de protocoale – cu scopul de a:

   1) garanta victimelor terorismului o primă atenție emoțională;
   2) le oferi sprijin psihologic și emoțional ulterior;
   3) evita o victimizare secundară în cursul procesului judiciar sau al interacțiunilor birocratice;
   4) garanta accesul efectiv la justiție, în special în cazul unor atacuri care implică victime transnaționale;
   5) încuraja bunele practici pentru mass-media în cazul unor teme sensibile pentru victimele terorismului și familiile acestora; consideră că CCVT ar putea crea și un registru public al organizațiilor acreditate pentru sprijinirea victimelor, disponibil pentru consultări și îmbunătățirea protocoalelor elaborate;

îndeamnă statele membre să desemneze o autoritate unică responsabilă să acționeze în calitate de punct național de contact pentru CCVT, după înființarea acestuia;

203.  invită Comisia să creeze o platformă online unică în toate limbile UE pentru drepturile și sprijinul acordat victimelor terorismului, care ar urma să fie gestionată de CCVT, cu un punct unic de contact la nivelul fiecărui stat membru, inclusiv o linie telefonică;

204.  invită Comisia să prezinte o propunere legislativă privind victimele terorismului care să răspundă efectiv nevoilor pe termen scurt și lung ale victimelor, inclusiv o definiție comună a statutului de victimă a terorismului, precum și a drepturilor victimelor, și un formular standardizat pentru cererile de despăgubiri, care să menționeze sarcini și termene clare pentru asigurători; consideră că ar trebui să existe o procedură simplificată la nivel național pentru acordarea automată de despăgubiri victimelor terorismului imediat după un atac pentru a veni în întâmpinarea nevoilor lor urgente și că problema despăgubirilor suplimentare ar trebui analizată la intervale regulate pe baza evaluării situației victimei;

205.  consideră că domeniul de aplicare al definiției comune a victimelor terorismului trebuie să cuprindă cel puțin: 1) persoanele decedate; 2) persoanele care au suferit daune fizice și/sau psihologice; 3) persoanele care au fost răpite sau amenințate; 4) soțul/soția persoanei decedate sau persoana legată de aceasta prin aceeași relație de afecțiune, inclusiv părinții și copiii, bunicii și frații sau surorile;

206.  invită statele membre să încredințeze centrelor multidisciplinare de reacție în situații de criză care asigură coordonarea și reacția de urgență sarcina de a implementa protocoalele naționale și locale legate de identificarea rapidă în regim prioritar a victimelor și luarea lor imediată în evidență și redirecționarea lor către serviciile competente;

207.  invită statele membre să se asigure că, în cadrul infrastructurii naționale de răspuns în situații de urgență, este furnizat un răspuns cuprinzător la nevoile specifice ale victimelor terorismului imediat după un atac terorist și atât timp cât este necesar; consideră că, în acest scop, statele membre ar trebui să creeze un site unic și actualizat care să conțină toate informațiile relevante și un centru de sprijin de urgență care să le acorde victimelor și membrilor familiilor acestora un prim ajutor psihologic și sprijin emoțional, astfel cum se menționează în Directiva (UE) 2017/541;

208.  subliniază că notificarea familiilor victimelor ar trebui făcută de profesioniști special pregătiți, într-un mod uman și demn, corespunzător situației, având grijă ca mass-media să nu le dezvăluie identitatea fără consimțământul lor prealabil și să se acorde o atenție deosebită, respect și prioritate atunci când este vorba despre copii;

209.  solicită punerea în aplicare deplină și efectivă a Directivei (UE) 2015/637(25) pentru a asigura protecția consulară a cetățenilor UE în țările terțe în care statele lor membre nu sunt reprezentate; subliniază că un număr tot mai mare de cetățeni europeni au fost victime ale atacurilor teroriste într-o țară care nu este propria țară și, prin urmare, solicită să se instituie de urgență protocoale în statele membre pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni din alte țări în cazul unui atac terorist, în conformitate cu Directiva (UE) 2017/541;

210.  invită statele membre să vegheze ca asistența necesară acordată victimelor terorismului să cuprindă și măsuri precum acordarea de prim ajutor, sprijin psihologic, protejarea împotriva victimizării secundare, asistență juridică, acces efectiv la justiție, avansuri de numerar pentru acoperirea cheltuielilor imediate, asistență certificată pentru îngrijirea copiilor și locuință, facilități fiscale și facilități de transport în cazul unei dizabilități temporare sau permanente;

211.  invită statele membre, cu sprijinul Comisiei, să se asigure că specialiștii tuturor serviciilor naționale relevante și, în special, membrii personalului de intervenție sunt instruiți corespunzător în privința nevoilor specifice ale victimelor terorismului; constată că CCVT va contribui la îndeplinirea sarcinilor de formare profesională, inclusiv pentru polițiști, avocați și alți membri ai personalului care se ocupă de victime sau tratează cu societăți de asigurări sau autorități de despăgubire;

212.  invită statele membre să instituie mecanisme juridice pentru a transfera în domeniul penal glorificarea actelor teroriste, deoarece aceasta conduce la umilirea victimelor și la victimizarea secundară, prejudiciind demnitatea și procesul de recuperare a victimei;

213.  invită instituțiile vizate să ofere garanții pentru a împiedica victimizarea ulterioară cauzată de umilire și de atacuri asupra imaginii victimelor din partea sectoarelor sociale din care provine agresorul;

214.  cere statelor membre să interzică omagierea persoanelor declarate vinovate de activități teroriste printr-o hotărâre judecătorească definitivă;

215.  cere statelor membre să acorde o atenție specială victimelor dacă acestea se pot confrunta cu un act de hărțuire sau le este teamă că ar putea fi atacate din nou de către anturajul social al agresorilor;

216.  invită statele membre să se asigure că victimele violenței sexuale și ale altor tipuri de violență extremă comise de teroriști Daesh în afara Uniunii Europene sunt în siguranță și nu au de ce să se teamă în interiorul Uniunii; invită statele membre să înainteze astfel de cazuri instanțelor, chiar dacă infracțiunile au fost comise în afara Uniunii Europene și să implice victimele în calitate de martori valoroși în acțiunile în instanță;

217.  invită Comisia să modifice Fondul de solidaritate al Uniunii Europene pentru a include despăgubirea victimelor în caz de atacuri teroriste de amploare, pentru a sprijini statele membre la nevoie și în cazurile transfrontaliere;

218.  invită Comisia să inițieze un dialog cu statele membre pentru a diminua diferențele mari existente în ceea ce privește compensațiile financiare naționale acordate de statele membre victimelor atentatelor teroriste;

219.  invită statele membre să se asigure că toate victimele terorismului au dreptul de a fi parte în acțiunile în instanță legate de un atac terorist care le privește și să țină seama de situația specifică a victimelor transfrontaliere; cere statelor membre să garanteze că, în cadrul procedurilor penale, nu au loc contacte degradante sau umilitoare între victime și agresor sau anturajul agresorului;

220.  solicită să se promoveze într-o măsură mai mare Ziua Europeană în Memoria Victimelor Terorismului (11 martie);

Drepturile fundamentale

221.  accentuează că măsurile de securitate, inclusiv măsurile de combatere a terorismului, trebuie aplicate în limitele statului de drept, trebuie să respecte drepturile fundamentale și trebuie adoptate într-un cadru juridic clar; invită, așadar, statele membre și instituțiile UE ca, atunci când adoptă și aplică măsuri de combatere a terorismului, să respecte drepturile fundamentale, inclusiv cele referitoare la protecția vieții private și a datelor, libertatea de gândire și de exprimare și nediscriminarea, precum și garanțiile procedurale, inclusiv prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, dreptul la informare și controlul din partea unei autorități judiciare, precum și să se asigure că persoanele au la dispoziție căi de atac efective pentru a contesta încălcarea drepturilor lor fundamentale, inclusiv posibilitatea unor căi de atac judiciare;

222.  invită statele membre și instituțiile UE, atunci când adoptă și aplică măsuri de combatere a terorismului, să asigure un echilibru just între diversele drepturi fundamentale implicate și necesitățile de securitate; în acest sens, consideră că prima prioritate ar trebui să fie protejarea dreptului fundamental al persoanelor la viață și dreptul lor la securitate;

223.  reiterează că dreptul internațional și regional al drepturilor omului stabilește cu claritate că statele au atât dreptul, cât și obligația de a proteja persoanele aflate în jurisdicția lor împotriva atacurilor teroriste, pentru a asigura respectarea dreptului la viață și a dreptului la securitate; reamintește că cooperarea UE cu țările terțe în domeniul combaterii terorismului trebuie să se bazeze pe respectarea drepturilor internaționale ale omului și a dreptului internațional umanitar, inclusiv interzicerea torturii;

224.  invită statele membre să pună capăt cu strictețe, prin orice mijloace juridice disponibile, oricărei practici religioase sau politice care aduce atingere drepturilor fundamentale, conduce la opresiune, incită la violență sexuală și la alte infracțiuni violente grave sau promovează extremismul, deoarece aceste practici nu respectă libertatea religioasă sau libertatea de opinie; se așteaptă ca statele membre să adopte cadre juridice fără echivoc care să împiedice judecătorii să acorde „reduceri culturale” atunci când tratează acte grave de violență și chiar de tortură și omor;

225.  invită Comisia și Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) să analizeze provocările care există în domeniul politicilor de combatere a terorismului și să identifice bunele practici din statele membre, inclusiv practicile care iau în considerare circumstanțele specifice ale persoanelor vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități și minorii; invită Comisia să încurajeze schimbul de bune practici și să elaboreze orientări în acest sens; reamintește, totodată, că Parlamentul, Consiliul și Comisia au opțiunea de a solicita avize din partea FRA, în contextul cadrului său multianual, privind măsurile de combatere a terorismului;

226.  invită statele membre să aibă grijă să fie adoptate garanțiile necesare în materie de protecție a datelor, în conformitate cu legislația UE aplicabilă, inclusiv măsuri tehnice și organizatorice adecvate pentru a proteja securitatea și confidențialitatea datelor cu caracter personal; le îndeamnă să prevadă norme clare cu privire la drepturile de acces și de consultare în funcție de categoriile de date în cadrul sistemelor, să păstreze înregistrările operațiunilor de consultare și de dezvăluire și să asigure drepturi de acces, rectificare, ștergere și restricționare, precum și drepturi la despăgubire și căi de atac în instanță; invită Comisia și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor să dezvolte în continuare soluții inovatoare de protejare a vieții private din faza de proiectare;

227.  consideră că politicile solide în domeniul combaterii terorismului necesită mandate robuste pentru organismele publice implicate în lupta împotriva terorismului, precum și un nivel ridicat de sprijin public pentru aceste autorități; ia act de rolul important pe care îl poate juca supravegherea în promovarea încrederii și a sprijinului public; invită statele membre să furnizeze mecanisme de supraveghere a măsurilor de combatere a terorismului pentru a evalua impactul acestora; în plus, invită statele membre să garanteze supravegherea democratică și răspunderea publică a tuturor serviciile de securitate și informații, menținând în același timp gradul necesar de confidențialitate;

o
o   o

228.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 334, 19.9.2018, p. 189.
(2) Studiu pe tema „Politicile Uniunii Europene privind combaterea terorismului: relevanță, coerență și eficacitate” comandat de Departamentul tematic pentru drepturile cetățenilor și afaceri constituționale al Parlamentului European, PE 583.124, http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2017/583124/IPOL_STU(2017)583124_EN.pdf
(3) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018D1084&from=en
(4) Europol Te-SAT 2017, p. 14.
(5) https://www.dw.com/de/jesidin-trifft-in-deutschland-auf-is-peiniger/a-45119776
(6)1 Prin radicalizare se înțelege un proces complex prin care o persoană sau un grup adoptă idei/opinii religioase și/sau politice din ce în ce mai extreme, care pot sta la baza unor acțiuni violente, printre care comiterea de acte teroriste. În conformitate cu documentele de politică ale Comisiei, orice trimitere la „radicalizare” trebuie înțeleasă drept „radicalizare care duce la extremism violent și la terorism”.
(7) Discursul Comisarei Jourová, responsabilă de justiție, consumatori și egalitatea de gen, la Conferința privind radicalizarea în închisori, Bruxelles, Borschette, 27 februarie 2018 http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-18-1221_en.htm
(8) Europol, 6 septembrie 2018.
(9) Regulamentul (UE) 2017/458 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește consolidarea verificărilor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele externe, JO L 74, 18.3.2017, p. 1.
(10) JO C 366, 27.10.2017, p. 101.
(11) Europol Te-Sat 2017, p. 10.
(12) Europol Te-Sat 2017, p. 15.
(13) Europol Te-Sat 2018, p. 9.
(14) Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a Consiliului (JO L 315, 14.11.2012, p. 57).
(15) Texte adoptate, P8_TA(2018)0229.
(16) Raportul Consiliului Europei din 22 septembrie 2017 privind „Urmărirea penală și pedepsirea crimelor împotriva umanității sau chiar a posibilelor acte de genocid comise de Daesh”.
(17) JO L 293, 5.11.2013, p. 1.
(18) JO L 212, 22.8.2018, p. 1.
(19) Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 1) și Decizia 2008/616/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind punerea în aplicare a Deciziei 2008/615/JAI a Consiliului privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere (JO L 210, 6.8.2008, p. 12.).
(20) JO L 88, 31.3.2017, p. 6.
(21) Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1889/2005 - JO L 284, 12.11.2018, p. 6.
(22) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/IDAN/2018/614496/IPOL_IDA(2018)614496_EN.pdf
(23) COM(2018)0213.
(24) Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune (JO L 194, 19.7.2016, p. 1).
(25) Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe și de abrogare a Deciziei 95/553/CE (JO L 106, 24.4.2015, p. 1).

Ultima actualizare: 7 octombrie 2019Notă juridică