Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0254(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0412/2018

Texte depuse :

A8-0412/2018

Dezbateri :

PV 11/12/2018 - 22
CRE 11/12/2018 - 22
PV 17/04/2019 - 23
CRE 17/04/2019 - 23

Voturi :

PV 12/12/2018 - 19.1
CRE 12/12/2018 - 19.1
PV 18/04/2019 - 10.10
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0516
P8_TA(2019)0430

Texte adoptate
PDF 310kWORD 98k
Miercuri, 12 decembrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Instituirea Fondului european de apărare ***I
P8_TA(2018)0516A8-0412/2018
Text
 Text consolidat

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 12 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Fondului european de apărare (COM(2018)0476 – C8-0268/2018 – 2018/0254(COD))(1)
AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN(2)
la propunerea Comisiei
---------------------------------------------------------

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

[Amendamentul 1, dacă nu se menționează altfel]

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0412/2018).
(2)* Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.


Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de instituire a Fondului european de apărare

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 173 alineatul (3), articolul 182 alineatul (4), articolul 183 și articolul 188 al doilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(-1a)   Se consideră că apărarea este un exemplu clar al modului în care ar putea fi obținută o mai mare eficacitate prin transferarea la nivel european a unor competențe și acțiuni realizate în prezent de statele membre și a creditelor corespunzătoare, având ca rezultat demonstrarea valorii adăugate europene și permițând limitarea sarcinii globale a cheltuielilor publice în UE.

(-1b)  Contextul geopolitic al UE s-a schimbat în mod dramatic în ultimul deceniu. Situația din regiunile învecinate ale Europei este instabilă, iar Uniunea se confruntă cu un context complex și dificil, în care se alătură apariția unor noi amenințări, cum ar fi atacurile hibride și informatice, și reapariția unor provocări mai convenționale. În acest context, atât cetățenii europeni, cât și liderii lor politici împărtășesc opinia că trebuie depuse mai multe eforturi colective în domeniul apărării. 75 % dintre cetățenii Uniunii sprijină o politică comună de apărare și securitate. Declarația din 25 martie 2017 de la Roma a liderilor celor 27 de state membre și ai Consiliului European, ai Parlamentului European și ai Comisiei Europene afirmă că Uniunea își va consolida politica de securitate și apărare comună și va promova o industrie a apărării mai competitivă și mai integrată.

(1)  În comunicarea sa din 30 noiembrie 2016 privind planul de acțiune european în domeniul apărării, adoptat la 30 noiembrie 2016, Comisia s-a angajat să completeze, să sprijine și să consolideze eforturile de colaborare ale statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților tehnologice și industriale de apărare cu scopul de a răspunde provocărilor în materie de securitate, precum și pentru a stimula o industrie de apărare europeană competitivă, eficientă și inovatoare și pentru a crea o piață a apărării mai integrată în întreaga Uniune. Aceasta a propus, în special lansarea unui Fond european de apărare (denumit în continuare „fondul”) pentru a sprijini investițiile în activități comune de cercetare și dezvoltare de echipamente și tehnologii de apărare, stimulând astfel sinergii și eficacitatea costurilor, precum și pentru a promova achizițiile și întreținerea în comun de către statele membre a echipamentelor de apărare. Acest fond ar completa finanțările naționale care sunt deja folosite în acest scop și ar trebui să acționeze ca stimulent pentru ca statele membre să coopereze la nivel transfrontalier și să investească mai mult în apărare. Fondul va sprijini cooperarea pe parcursul întregului ciclu al dezvoltării de produse și de tehnologii în domeniul apărării.

(1a)   La 7 iunie 2017, Comisia a adoptat o comunicare prin care s-a lansat Fondul european de apărare. S-a propus o abordare în două etape: mai întâi, pentru a testa abordarea, a fost pusă la dispoziție o finanțare inițială atât pentru cercetare, cât și pentru dezvoltare în cadrul financiar multianual 2014-2020 („CFM”), prin adoptarea Regulamentului (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului2; în al doilea rând, ar urma să se creeze un fond special în cadrul CFM 2021-2027, prin care se majorează finanțarea pentru cercetarea în colaborare în domeniul tehnologiilor și produselor inovatoare în materie de apărare și pentru etapele ulterioare ale ciclului de dezvoltare, inclusiv pentru dezvoltarea de prototipuri. Între aceste două etape ar trebui să existe o abordare uniformă și coerentă.

(1b)   Sectorul apărării se caracterizează prin costuri din ce în ce mai mari ale echipamentelor de apărare și prin costuri ridicate pentru cercetare și dezvoltare, care îngreunează lansarea de noi programe de apărare și care au un impact direct asupra competitivității și a capacității de inovare a industriei Uniunii. În contextul creșterii costurilor, a magnitudinii cheltuielilor nerecurente cu cercetarea și dezvoltarea și a seriilor mici care pot fi achiziționate la nivel național, dezvoltarea unei noi generații de sisteme majore de apărare și a unor tehnologii de apărare noi este din ce în ce mai dificil de realizat de către statele membre în mod individual.

(1c)   În Rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: în pregătirea poziției Parlamentului privind CFM după 2020, Parlamentul European și-a reafirmat sprijinul pentru crearea unei Uniuni Europene a Apărării, cu un program specific de cercetare în domeniul apărării Uniunii și cu un program de dezvoltare industrială, care să fie completate prin investițiile statelor membre, cu scopul de a elimina dublarea și de a mări autonomia strategică, precum și eficiența industriei europene a apărării; De asemenea, a reiterat că Uniunea ar putea fi mai puternică și mai ambițioasă dacă li s-ar pune la dispoziție mijloace financiare suplimentare și a solicitat, prin urmare, să se acorde sprijin continuu în contextul politicilor existente care măresc resursele pentru programele emblematice ale Uniunii și pentru ca responsabilitățile suplimentare să fie corelate cu mijloace financiare suplimentare.

(1d)   Situația sectorului apărării a fost afectată și de reducerile semnificative aplicate bugetelor pentru apărare din țările europene în ultimii zece ani, care au avut un impact în special asupra cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare și asupra celor pentru echipamente. Între 2006 și 2013, nivelurile reale ale cheltuielilor de apărare în statele membre participante la AEA s-au redus cu 12 %. Având în vedere că cercetarea și dezvoltarea în domeniul apărării reprezintă baza pentru dezvoltarea viitoarelor tehnologii de apărare de ultimă generație, astfel de tendințe sunt deosebit de îngrijorătoare și reprezintă o provocare serioasă pentru capacitatea de a menține competitivitatea industriei de apărare a UE pe termen lung.

(1e)   În pofida interacțiunii dintre creșterea costurilor și scăderea cheltuielilor, planificarea apărării, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în domeniul apărării și achiziția de echipamente au rămas în mare parte la nivel național, cooperarea între statele membre fiind foarte limitată pentru investițiile în echipamente de apărare. În plus, atunci când sunt implementate, doar câteva programe sunt legate și de prioritățile legate de capabilitățile Uniunii - în 2015, doar 16 % din echipamente au fost achiziționate prin intermediul achizițiilor publice în colaborare, cu mult sub valoarea de referință colectivă convenită de 35 %.

(2)  Fondul va contribui la stabilirea unei baze industriale și tehnologice solide, competitive și inovatoare în sectorul apărării și va fi aliniat la inițiativele Uniunii în direcția unei mai bune integrări a pieței europene a apărării și, în special, la cele două directive(1) privind achizițiile publice și privind transferul în interiorul UE în sectorul apărării, adoptate în 2009. Prin urmare, este absolut esențial să se respecte principalele condiții preliminare de reglementare, în special implementarea integrală a directivelor respective. Fondul este conceput pentru a deveni piatra unghiulară a unei politici industriale de apărare europene solide.

(3)  În urma unei abordări integrate și pentru a contribui la creșterea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii, ar trebuie instituit un Fond european de apărare. Fondul ar trebui să vizeze îmbunătățirea competitivității, inovării, eficienței și autonomiei tehnologice și industriale a industriei de apărare a Uniunii, contribuind, astfel, la autonomia strategică a Uniunii prin sprijinirea cooperării transfrontaliere dintre statele membre și dintre întreprinderi, centre de cercetare, administrații naționale, organizații internaționale și universități din întreaga Uniune, în faza de cercetare și în etapa de dezvoltare a produselor și tehnologiilor de apărare. Pentru a realiza mai multe soluții inovatoare și o piață internă deschisă, fondul ar trebui să sprijine participarea transfrontalieră la apărare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a întreprinderilor cu capitalizare medie (ICM-uri). Pentru a încuraja o piață internă deschisă, fondul ar trebui să faciliteze lărgirea cooperării transfrontaliere între entități juridice, în special participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie.

(3a)   Securitatea europeană depinde de existența unor relații puternice și solide cu partenerii strategici din întreaga lume, iar programul ar trebui să consolideze competitivitatea pieței europene a industriei de apărare prin consolidarea mai mare a parteneriatelor prin cercetarea și dezvoltare, promovând astfel capacitatea și capabilitatea strategică europeană.

(4)  Faza de cercetare este un element de o importanță crucială, deoarece influențează capacitatea industriei europene și autonomia care permite industriei europene să dezvolte produse și independența statelor membre ca utilizatori finali ai apărării. Faza de cercetare legată de dezvoltarea capabilităților de apărare poate include riscuri semnificative, în special legate de nivelul scăzut de maturitate și caracterul disruptiv al tehnologiilor. Faza de dezvoltare, care urmează după faza de cercetare și tehnologie, implică riscuri și costuri semnificative care împiedică exploatarea în continuare a rezultatelor cercetării și au un impact negativ asupra competitivității și inovării industriei de apărare a Uniunii. Fondul ar trebui să încurajeze legătura dintre fazele de cercetare și de dezvoltare ale produselor și tehnologiilor din domeniul apărării pentru a putea depăși „valea morții”.

(5)  Fondul nu ar trebui să sprijine cercetarea fundamentală pură care ar trebui susținută prin alte scheme, dar poate include cercetarea fundamentală orientată spre apărare care ar putea forma baza soluției la unele probleme sau posibilități identificate sau preconizate.

(6)  Fondul poate sprijini acțiuni referitoare atât la produse și tehnologii noi, cât și la cele existente, ori de câte ori utilizarea de informații preexistente necesare pentru executarea acțiunii pentru modernizarea nu face obiectul unor restricții impuse de țări terțe neasociate sau de entități din țări terțe neasociate. Atunci când solicită finanțare din partea Uniunii, entitățile juridice ar trebui să fie obligate să furnizeze informațiile relevante pentru a stabili absența restricțiilor. În absența unor astfel de informații, finanțarea acordată de Uniune nu ar trebui să fie posibilă.

(6a)   Fondul ar trebui să acorde sprijin adecvat acțiunilor de cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor disruptive pentru apărare. Deoarece tehnologiile disruptive pot avea la bază concepte sau idei provenind de la actori netradiționali în materie de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, fondul ar trebui să permită o flexibilitate suficientă în consultarea părților interesate, dar și în finanțarea și gestionarea acțiunilor.

(7)  Pentru a asigura respectarea obligațiilor internaționale ale Uniunii și ale statelor sale membre în contextul punerii în aplicare a prezentului regulament, acțiunile legate de produse sau tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă prin dreptul internațional nu ar trebui să fie finanțate în cadrul fondului. În acest sens, eligibilitatea acțiunilor legate de dezvoltarea de noi produse sau tehnologii de apărare, precum cele concepute special pentru a efectua atacuri letale fără control uman asupra deciziilor de activare, ar trebui să fie, de asemenea, condiționată de evoluțiile din dreptul internațional.

(7a)   În ceea ce privește exporturile de produse care ar fi rezultatul unor acțiuni de cercetare sau dezvoltare din cadrul programului, ar trebui să se acorde o atenție deosebită articolului 7 alineatul (1) din Tratatul ONU privind comerțul cu arme din 2013, care prevede că, deși exportul nu este interzis, statele părți exportatoare evaluează, obiectiv și nediscriminatoriu, ținând cont de factorii relevanți, dacă exportul acestor arme convenționale sau bunuri: (a) ar contribui sau ar submina pacea și securitatea sau (b) ar putea fi utilizat pentru (i) comiterea sau înlesnirea unei încălcări grave a dreptului umanitar internațional, (ii) comiterea sau înlesnirea unei încălcări grave a dreptului umanitar internațional privind drepturile omului; (iii) comiterea sau facilitarea comiterii unui act ce constituie infracțiune potrivit protocoalelor sau convențiilor internaționale privind terorismul la care statul exportator este parte; sau (iv) comiterea sau înlesnirea unui act ce constituie infracțiune potrivit convențiilor sau protocoalelor internaționale privind criminalitatea transnațională organizată la care statul exportator este parte.

(8)  Dificultatea de a conveni asupra cerințelor consolidate privind capabilitățile de apărare și a unor specificații sau standarde tehnice comune constituie un obstacol în calea unei colaborări transfrontaliere între statele membre și între întreprinderile stabilite în diferite state membre. Absența unor astfel de cerințe, specificații și standarde a condus la o mai mare fragmentare a sectorului apărării, la complexitate tehnică, întârzieri, ▌costuri exagerate, dublarea inutilă a capabilităților, precum și la o interoperabilitate scăzută. Ajungerea la un acord cu privire la specificațiile tehnice comune ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru acțiunile care implică un nivel mai ridicat de pregătire tehnologică. Activitățile statelor membre care promovează interoperabilitatea, determinând cerințe și studii de sprijin comune în materie de capabilități de apărare, precum și acțiunile ce vizează sprijinirea elaborării unei definiții comune a specificațiilor sau a standardelor tehnice ar trebui să fie, de asemenea, eligibile pentru sprijin din partea fondului, pentru a nu permite unor specificații și standarde concurente să pericliteze interoperabilitatea.

(9)  Întrucât obiectivul fondului este acela de a sprijini competitivitatea, eficiența, autonomia industrială și inovarea din industria de apărare a Uniunii oferind un efect de levier activităților colaborative de cercetare și tehnologie în domeniul apărării și consolidându-le și reducând riscurile inerente fazei de dezvoltare a proiectelor de cooperare, acțiunile legate de cercetare și dezvoltare de produse sau tehnologie în domeniul apărării ar trebui să fie eligibile pentru a beneficia de acesta. Aceasta se va aplica, de asemenea, modernizării și interoperabilității produselor și tehnologiilor existente în domeniul apărării.

(10)  Având în vedere faptul că fondul vizează în special consolidarea cooperării dintre entitățile juridice și statele membre din întreaga Europă, o acțiune ar trebui să fie eligibilă pentru finanțare în cadrul programului numai în cazul în care este realizată printr-o cooperare într-un consorțiu între cel puțin trei entități juridice situate în cel puțin trei state membre diferite. Ar trebuie să i se permită oricărei alte entități juridice care participă la consorțiu să fie stabilită într-o țară asociată ▌. În toate tipurile de cooperare, entitățile juridice stabilite în statele membre ar trebui să reprezinte o majoritate în cadrul consorțiului. Cel puțin trei dintre aceste entități juridice eligibile care își au sediul în cel puțin două state membre și/sau țări asociate diferite nu ar trebui ▌controlate, direct sau indirect, de către aceeași entitate sau să se controleze reciproc. În vederea consolidării cooperării dintre statele membre, fondul poate sprijini achizițiile publice comune înainte de comercializare.

(11)  În conformitate cu [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(2)], entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) ar urma să fie eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor fondului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(12)  Deoarece fondul are ca obiectiv creșterea competitivității, eficienței și autonomiei industriei de apărare a Uniunii, numai entitățile stabilite în Uniune sau în țările asociate și care nu fac obiectul unui control de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate ar trebui, în principiu, să fie eligibile pentru sprijin. În plus, pentru a se asigura protecția intereselor esențiale în materie de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre, infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele utilizate de beneficiari și de subcontractanți în acțiunile finanțate în cadrul fondului ar trebui ▌să se afle pe teritoriul Uniunii sau al unor țări terțe asociate.

(13)  În anumite condiții, în cazul în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor acțiunii, ar trebui să fie posibil să se deroge de la principiul că beneficiarii și subcontractanții lor nu ar trebui să fie supuși controlului de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate. În acest sens, entitățile juridice stabilite în Uniune care sunt controlate de o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată pot fi eligibile dacă se îndeplinesc condițiile stricte și relevante legate de interesele de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Participarea unor astfel de entități nu ar trebui să contravină obiectivelor fondului. Solicitanții ar trebui să furnizeze toate informațiile relevante privind infrastructura, facilitățile, bunurile și resursele care urmează să fie folosite în cadrul acțiunii. În orice caz, nu ar trebui acordată nicio derogare solicitanților controlați de o țară terță neasociată care face obiectul oricăror măsuri restrictive ale Uniunii sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată care face obiectul unor măsuri restrictive ale Uniunii.

(14)  În cazul în care un consorțiu dorește să participe la o acțiune eligibilă în cadrul programului și asistența financiară a Uniunii ia forma unui grant, consorțiul trebuie să desemneze dintre membrii săi un coordonator care va fi principalul punct de contact.

(15)  În cazul în care o acțiune de dezvoltare sprijinită de fond este gestionată de un responsabil de proiect desemnat de statele membre sau de țări asociate, Comisia ar trebui să consulte responsabilul de proiect înainte de executarea plății către beneficiarul acțiunii eligibile, astfel încât responsabilul de proiect să poată garanta că termenele sunt respectate de către beneficiari. ▌ Responsabilul de proiect ar trebui să furnizeze Comisiei observațiile sale cu privire la progresul acțiunii, astfel încât Comisia să poată valida dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a efectua plata.

(16)  Pentru a se asigura că acțiunile finanțate sunt viabile din punct de vedere financiar, este necesar ca beneficiarii să demonstreze că respectivele costuri ale acțiunii care nu sunt acoperite de finanțarea din partea Uniunii sunt acoperite de alte mijloace de finanțare.

(17)  Statele membre ar trebui să dispună de diferite tipuri de contracte financiare pentru dezvoltarea și achiziționarea în comun a capabilităților de apărare. Setul de instrumente financiare elaborat de Comisie ar trebui să ofere diferite tipuri de mecanisme pe care statele membre le pot utiliza pentru a răspunde provocărilor ridicate de dezvoltarea și de achizițiile în comun dintr-o perspectivă de finanțare. Folosirea unor astfel de mecanisme financiare ar putea promova în continuare lansarea de proiecte colaborative și transfrontaliere în domeniul apărării, ar putea contribui la evitarea suprapunerilor și ar putea crește eficiența cheltuielilor în materie de apărare, inclusiv pentru proiecte sprijinite în cadrul Fondului european de apărare.

(18)  Având în vedere specificul industriei de apărare unde cererea vine aproape exclusiv din partea statelor membre și a țărilor asociate, care controlează, de asemenea, achiziția tuturor produselor din domeniul apărării și tehnologii, inclusiv exporturile, modul de funcționare a sectorului de apărare este unic și nu respectă normele convenționale și modelele de afaceri care reglementează piețele mai tradiționale. Prin urmare, industria nu își poate asuma proiecte substanțiale auto-finanțate de cercetare și dezvoltare în domeniul apărării; statele membre și țările asociate finanțează în mod normal toate costurile asociate C&D. Pentru a realiza obiectivele fondului, în special pentru a stimula cooperarea între companiile din diferite state membre și țări asociate, luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, ar fi oportun să se acopere 100 % din costurile eligibile pentru acțiuni care au loc înainte de faza de dezvoltare a prototipurilor.

(19)  Faza de prototip este o etapă crucială în cadrul căreia statele membre sau țările asociate decid de regulă cu privire la investițiile consolidate pe care le-au făcut și demarează procesul de achiziționare de produse sau tehnologii de apărare viitoare. Acesta este motivul pentru care, în această etapă specifică, statele membre și țările asociate convin asupra angajamentelor necesare, inclusiv partajarea costurilor și dreptul de proprietate asupra proiectului. Pentru a asigura credibilitatea angajamentului lor, asistența financiară a Uniunii în cadrul acestui fond ar trebui, în mod normal, să nu depășească 20 % din costurile eligibile.

(20)  Pentru acțiuni care se întind dincolo de faza de prototip, ar trebui prevăzută finanțare de până la 80 %. Aceste acțiuni, care sunt mai aproape de finalizarea produselor și tehnologiilor, încă pot implica costuri substanțiale.

(21)  Părțile interesate din sectorul apărării se confruntă cu costuri specifice indirecte, cum ar fi costurile de securitate. În plus, părțile interesate lucrează pe o piață specifică, unde, în absența unei cereri din partea cumpărătorilor, nu își pot recupera costurile de cercetare și dezvoltare, cum este cazul în sectorul civil. Prin urmare, este justificat să se permită o rată forfetară de 25 %, precum și posibilitatea ▌de a declara costuri indirecte calculate în conformitate cu practicile contabile obișnuite ale beneficiarilor, în cazul în care aceste practici sunt acceptate de către autoritățile lor naționale în cadrul unor scheme de finanțare naționale comparabile, care au fost comunicate Comisiei. ▌

(21a)  Proiectele care implică participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie transfrontaliere sprijină deschiderea lanțurilor de aprovizionare și contribuie la realizarea obiectivelor Fondului. Prin urmare, astfel de acțiuni ar trebui să fie eligibile pentru o rată de finanțare mai mare, care este în beneficiul tuturor entităților care participă la consorțiu.

(22)  Pentru a se asigura că acțiunile finanțate vor contribui la competitivitatea și eficiența industriei de apărare europene, este important ca statele membre să achiziționeze deja în comun produsul final sau să utilizeze tehnologia, în special prin achiziții transfrontaliere comune, în cazul în care statele membre organizează în comun procedurile de achiziții, în special prin utilizarea unui organism central de achiziție. Deoarece ministerele apărării din statele membre sunt clienți exclusivi și industriile de apărare sunt singurii furnizori de produse din domeniul apărării, pentru a facilita achizițiile, ministerele apărării din statele membre ar trebui să fie implicate în proiect de la specificațiile tehnice până la finalizarea proiectului.

(22a)  Pentru a răspunde instabilității mărite și conflictelor din vecinătatea Uniunii, precum și noilor amenințări în materie de securitate și geopolitică, statele membre și Uniunea trebuie să își coordoneze deciziile de investiții și, prin urmare, e nevoie de o definiție comună a amenințărilor, nevoilor și priorităților, inclusiv a nevoilor anticipate de capabilități militare, care ar putea fi identificate prin proceduri precum Planul de dezvoltare a capabilităților (CDP).

(23)  Promovarea inovării și a dezvoltării tehnologice în industria de apărare a Uniunii ar trebui să se desfășoare în concordanță cu interesele de securitate și apărare ale Uniunii. În consecință, contribuția acțiunii la realizarea acestor interese și la prioritățile în materie de cercetare și capabilități în materie de apărare stabilite de comun acord de către statele membre ar trebui să servească drept criteriu de atribuire. În cadrul Uniunii, deficitele legate de cercetare și capabilități sunt identificate în cadrul politicii de securitate și apărare comună (PSAC), în special prin intermediul agendei strategice cuprinzătoare a cercetării și al CDP, inclusiv al cazurilor practice strategice din cadrul CDP. Alte procese ale Uniunii, cum ar fi Procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și cooperarea structurată permanentă vor sprijini punerea în aplicare a priorităților relevante prin identificarea și promovarea de oportunități pentru cooperarea consolidată în vederea îndeplinirii nivelului de ambiție al UE în materie de securitate și apărare. După caz, prioritățile regionale și internaționale, inclusiv cele din cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, ar trebui să fie, de asemenea, luate în considerare dacă sunt în conformitate cu prioritățile Uniunii și nu împiedică nici un stat membru sau o țară asociată să participe, ținându-se seama, în același timp, de faptul că trebuie evitată orice suprapunere inutilă.

(24)  Acțiunile eligibile elaborate în contextul cooperării structurate permanente (PESCO) în cadrul instituțional al Uniunii ar trebuie să garanteze în mod continuu o cooperare consolidată între entitățile juridice din diferite state membre, contribuind, prin urmare, în mod direct la obiectivele programului. Dacă sunt selectate, astfel de proiecte ar trebui, prin urmare, să fie eligibile pentru o rată mai ridicată de finanțare.

(24a)  Fondul ar trebui să ia în considerare și Planul de acțiune vizând mobilitatea militară ca parte a viitorului Mecanism pentru interconectarea Europei și a Instrumentului european pentru pace, pentru a sprijini, printre altele, misiunile PESC/PSAC din cadrul politicii externe și de securitate comune și eforturile de combatere a amenințărilor hibride care, împreună cu CDP, CARD și PESCO, contribuie la coordonarea planificării capabilităților, a dezvoltării, a achizițiilor și a operațiunilor.

(25)  Comisia va lua în considerare alte activități finanțate în cadrul programului specific Orizont Europa pentru a evita suprapunerile inutile și pentru a garanta îmbogățirea reciprocă și sinergii între cercetarea civilă și cea din domeniul apărării și pentru a asigura că programul Orizont Europa va rămâne un program de cercetare pur civil.

(26)  Securitatea cibernetică și apărarea cibernetică reprezintă provocări din ce în ce mai importante, iar Comisia și Înaltul Reprezentant au recunoscut necesitatea de a stabili sinergii între acțiunile de apărare cibernetică în domeniul de aplicare al fondului și inițiative ale Uniunii în domeniul securității cibernetice, cum ar fi cele anunțate în Comunicarea comună privind securitatea cibernetică. În special, centrul european de competențe și de cercetare în materie de securitate cibernetică care urmează să fie creat ar trebui să urmărească realizarea de sinergii între dimensiunile civile și cele de apărare ale securității cibernetice. Acesta ar putea să sprijine în mod activ statele membre și alți actori relevanți prin acordarea de consultanță, prin schimbul de cunoștințe și colaborarea în ceea ce privește facilitarea proiectelor și a acțiunilor, precum și atunci când se solicită de către statele membre care acționează în calitate de manager de proiect în ceea ce privește Fondul european de apărare.

(27)  Ar trebui să se asigure o abordare integrată prin reunirea activităților care fac obiectul acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării, lansate de Comisie în sensul articolului [58 alineatul (2) litera (b)] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) și Programul european de dezvoltare a industriei de apărare, instituit prin Regulamentul (CE) nr… al Parlamentului European și al Consiliului și pentru a armoniza condițiile de participare, a crea un set de instrumente mai coerent, pentru a mări impactul economic, inovator și bazat pe colaborare, evitând, în același timp, dublarea și fragmentarea inutile. Prin această abordare integrată, fondul ar contribui, de asemenea, la o mai bună exploatare a rezultatelor cercetării în domeniul apărării, acoperind decalajul dintre cercetare și dezvoltare, luând în considerare particularitățile sectorului de apărare, precum și promovând toate formele de inovare și, în măsura în care se pot aștepta, după caz, efecte pozitive secundare în domeniul civil, inclusiv inovarea disruptivă, acolo unde ar trebui acceptat un eventual eșec.

(28)  Obiectivele de politică ale acestui fond vor fi realizate, de asemenea, prin instrumentele financiare și garanția bugetară din cadrul domeniilor de politică [...] ale Fondului InvestEU.

(29)  Sprijinul financiar ar trebui să fie utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să prezinte o valoare adăugată europeană clară.

(30)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul [125 alineatul (1)] din Regulamentul financiar.

(31)  Comisia ar trebui să întocmească un program de lucru anual sau multianual în conformitate cu obiectivele fondului. Programele de lucru ar trebui să ia în considerare lecțiile inițiale învățate în urma Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, a proiectului-pilot și a acțiunii pregătitoare privind cercetarea în domeniul apărării.

(32)  Pentru a garanta condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui i se confere Comisiei competențe de executare în ceea ce privește adoptarea programului de activitate și în acordarea de finanțare pentru acțiunile de dezvoltare selectate. În special, în aplicarea acțiunilor de dezvoltare ar trebui luate în considerare particularitățile sectorului apărării, în special în ceea ce privește responsabilitatea statelor membre și/sau a țărilor asociate pentru procesul de planificare și achiziționare. Respectivele competențe de executare ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) [nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului](3).

(33)  În vederea sprijinirii unei piețe interne deschise, ar trebui de asemenea încurajată o participare credibilă a IMM-urilor transfrontaliere, fie în calitate de membri ai unui consorțiu, fie în calitate de subcontractanți. Programul de lucru ar trebui să garanteze că o parte credibilă din bugetul general vine în sprijinul acțiunilor care permit participarea transfrontalieră a IMM-urilor și ICM-urilor.

(34)  Comisia ar trebui să depună eforturi pentru menținerea unui dialog cu Parlamentul European, statele membre și cu industria pentru a asigura succesul fondului prin efectul pe care îl are asupra industriei de apărare.

(35)  Prezentul regulament instituie, pentru Fondul european de apărare, un pachet financiar care constituie valoarea de referință privilegiată, în sensul [noului acord interinstituțional] dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în domeniul bugetar și buna gestiune financiară(4), pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în timpul procedurii bugetare anuale. Comisia ar trebui să se asigure că procedurile administrative sunt menținute cât se poate de simple și că acestea implică o sumă minimă de cheltuieli suplimentare.

(36)  Regulamentul financiar se aplică fondului, cu excepția cazului în care se prevede altfel. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(37)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(38)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(5), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(6), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(7) și Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(8), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și privind alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(9). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(39)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în temeiul Acordului privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.

(40)  Conform punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesară evaluarea acestui regulament pe baza informațiilor colectate prin cerințe specifice de monitorizare, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor regulamentului pe teren. Comisia ar trebui să efectueze o evaluare intermediară în termen de cel mult patru ani de la începerea punerii în aplicare a fondului și o evaluare finală la sfârșitul perioadei de punere în aplicare a fondului, care examinează activitățile financiare din prisma rezultatelor execuției financiare și, în măsura în care este posibil la acel moment, rezultatele și impactul. Rapoartele respective ar trebui, de asemenea, să analizeze participarea transfrontalieră a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la proiectele sprijinite de fond, precum și participarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie la lanțul valoric global și, de asemenea, ar trebui să conțină informații cu privire la țările de origine ale beneficiarilor, numărul țărilor implicate în proiectele individuale și, unde este posibil, la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală generate. De asemenea, Comisia poate propune modificări ale prezentului regulament pentru a reacționa la posibilele evoluții în punerea în aplicare a fondului.

(41)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest fond ▌va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale de 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a fondului și vor fi reexaminate în contextul evaluării intermediare a acestuia.

(42)  Deoarece fondul nu sprijină decât etapele de cercetare și dezvoltare de produse și tehnologii din domeniul apărării, ▌ Uniunea nu ar trebui să aibă proprietatea sau drepturile de proprietate intelectuală (DPI) asupra produselor sau tehnologiilor care rezultă din acțiunile finanțate de Uniune, cu excepția cazului în care asistența este furnizată prin intermediul procedurilor de achiziții publice. Cu toate acestea, pentru acțiunile de cercetare, statele membre și țările asociate interesate ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza rezultatele acțiunilor finanțate și de a participa la monitorizarea dezvoltării colaborative și, prin urmare, ar trebuie permise derogări de la acest principiu.

(43)  Sprijinul financiar din partea Uniunii ar trebui să fie însoțit de punerea în aplicare corectă și integrală a Directivei 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului(10) privind transferul produselor din domeniul apărării în interiorul Uniunii și nu ar trebui să afecteze exportul de produse, de echipamente și tehnologii.

(43a)   Entitățile care au fost găsite vinovate de către o instanță judecătorească de o infracțiune, cum ar fi, dar fără a se limita la mituirea unor funcționari sau încălcarea măsurilor restrictive ale UE, nu ar trebui să fie eligibile pentru finanțare. Comisia poate decide ca oricărei astfel de entități sau unei entități a cărei conducere superioară a fost găsită vinovată, să i se interzică posibilitatea de a solicita finanțare pentru o perioadă de cel puțin 36 de luni de la condamnare. Comisia menține o bază de date accesibilă publicului a tuturor întreprinderilor cărora li se aplică interdicția. În cazul în care o entitate face obiectul unei investigații credibile și relevante pentru o infracțiune, Comisia ar trebui să-și rezerve dreptul de a aștepta rezultatul investigației înainte de a acorda finanțarea. [Amendamentul 4]

(43b)   Fondul ar trebui să sprijine bunele practici industriale din guvernarea corporativă și practicile de achiziții publice. Acest lucru ar trebui să includă posibilitatea de avertizare anonimă și confidențială în interes public, prin intermediul unor linii telefonice de urgență gestionate de terțe părți și cu proceduri de prevenire a represaliilor. Procedura de atribuire ar trebui să reflecte aceste standarde de guvernare corporativă cu scopul de a ridica standardele de responsabilitate corporativă din sectorul european de apărare. [Amendamentul 5]

(44)  Utilizarea unor informații sensibile sau accesul persoanelor neautorizate la rezultate sensibile generate de proiectele de cercetare poate avea un impact negativ asupra intereselor Uniunii Europene sau ale unuia sau mai multor state membre. Prin urmare, manipularea datelor confidențiale și a informațiilor clasificate ar trebui să fie reglementată de dreptul relevant al Uniunii, inclusiv de regulamentele interne ale instituțiilor, precum Decizia Comisiei (UE, Euratom) 2015/444(11).

(45)  Pentru a putea completa sau modifica prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește acordarea de fonduri pentru acțiunile de dezvoltare, adoptarea programelor de lucru și indicatorii aferenți căilor de impact. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(46)  Comisia ar trebui să gestioneze fondul ținând seama în mod corespunzător de cerințele de confidențialitate și de securitate, în special de informațiile clasificate și informațiile sensibile.

(46a)  Când propun noi produse sau tehnologii de apărare sau schimbarea destinației celor existente, întreprinderile sunt obligate să respecte legislația aplicabilă. Unde nu există legislație aplicabilă imediat, acestea ar trebui să se angajeze să respecte un set de principii etice universale referitoare la drepturile fundamentale și la bunăstarea oamenilor, la protecția genomului uman, la tratamentul animalelor, la protecția mediului natural, la protecția patrimoniului cultural și la accesul echitabil la bunurile comune globale, inclusiv spațiul și spațiul cibernetic. Comisia ar trebui să se asigure că propunerile sunt verificate sistematic pentru a identifica acțiunile care ridică probleme etice serioase și pentru a le supune unei evaluări etice. Acțiunile care nu sunt acceptabile din punct de vedere etic nu ar trebui să primească finanțare din partea Uniunii.

(46b)  Consiliul ar trebui să depună eforturi pentru a emite o decizie privind utilizarea vehiculelor aeriene înarmate fără pilot înainte de [31 decembrie 2020]. Nu ar trebui puse la dispoziție fonduri pentru dezvoltarea vehiculelor aeriene înarmate fără pilot înainte de intrarea în vigoare a acestei decizii,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII COMUNE APLICABILE CERCETĂRII ȘI DEZVOLTĂRII

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul european de apărare (denumit în continuare „fondul”).

Acesta prevede obiectivele fondului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

2.  „control” înseamnă capacitatea de a exercita o influență decisivă asupra unei entități juridice în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice intermediare;

3.  „acțiune de dezvoltare” înseamnă orice acțiune care constă, în principal, din activități în domeniul apărării aflate în etapa de dezvoltare, care acoperă noi produse sau tehnologii sau care le modernizează pe cele existente, cu excepția producerii sau utilizării de arme;

4.  „tehnologii disruptive pentru apărare” înseamnă o tehnologie a cărei aplicare poate modifica radical conceptele și modul de desfășurare a afacerilor în domeniul apărării;

5.  „structuri de conducere executivă” înseamnă orice organ sau organe, numite în conformitate cu legislația națională, care sunt autorizate să stabilească strategia, obiectivele și direcția de ansamblu a entității juridice și care supervizează și monitorizează procesul de decizie în materie de management;

6.  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul [197 alineatul (2) litera (c)] din Regulamentul financiar;

7.  „întreprindere cu capitalizare medie” înseamnă o întreprindere care nu este o microîntreprindere, nici o întreprindere mică și mijlocie („IMM-uri”), astfel cum sunt definite în Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei(12) și care are până la 3 000 de angajați, unde numărul de angajați se calculează în conformitate cu articolele 3, 4, 5 și 6 din titlul I din anexa la recomandarea respectivă;

8.  „achiziție publică înainte de comercializare” înseamnă o achiziție publică de servicii de cercetare și dezvoltare care implică împărțirea riscurilor și beneficiilor în condițiile pieței și dezvoltarea competitivă în etape, existând o separare clară între serviciile de cercetare și de dezvoltare achiziționate și introducerea de produse finite la scară comercială;

9.  „responsabil de proiect” înseamnă orice autoritate contractantă stabilită într-un stat membru sau într-o țară asociată, înființată de un stat membru sau de o țară asociată sau de către un grup de state membre și/sau țările asociate ca să gestioneze proiecte multinaționale de armament în mod permanent sau ad-hoc;

10.  „beneficiar” înseamnă orice entitate juridică care primește finanțare în cadrul acestui fond;

11.  „acțiune de cercetare” înseamnă orice acțiune care constă în activități de cercetare axate exclusiv pe aplicații în domeniul apărării;

12.  „rezultate” înseamnă orice efect tangibil sau intangibil al acțiunii, precum date, know-how sau informații, indiferent de forma sau natura sa, indiferent dacă poate sau nu să fie protejat, precum și orice drepturi care îl însoțesc, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală;

13.  „raport special” înseamnă un anumit rezultat al unei acțiuni de cercetare care sintetizează rezultatele acesteia, furnizând informații cuprinzătoare cu privire la principiile de bază, obiectivele, rezultatele reale, proprietățile de bază, testele efectuate, potențialele beneficii, aplicațiile de apărare potențiale și potențialul de exploatare preconizat în domeniul cercetării;

14.  „prototip de sistem” înseamnă un model al unui produs sau al unei tehnologii care poate demonstra performanța într-un mediu operațional;

15.  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii;

16.  „țară terță neasociată” înseamnă o țară terță care nu este o țară asociată în conformitate cu articolul 5;

17.  „entitate dintr-o țară terță neasociată” înseamnă o entitate juridică stabilită într-o țară terță neasociată sau ale cărei structuri de conducere executivă se află într-o țară terță neasociată.

17a.  „calificare” înseamnă întregul proces care demonstrează că proiectul unui produs, al unei componente corporale sau necorporale sau al unei tehnologii din domeniul apărării îndeplinește cerințele specificate. Acest proces oferă dovezi obiective prin care se demonstrează că cerințele specifice ale unui model au fost îndeplinite;

17b.  „consorțiu” înseamnă o asociere colaborativă de entități juridice, constituită pentru a desfășura o acțiune în cadrul acestui fond;

17c.  „certificare” înseamnă procesul prin care o autoritate națională certifică faptul că produsul, componenta corporală sau necorporală sau tehnologia din domeniul apărării este conform(ă) cu regulamentele aplicabile;

17d.  „coordonator” înseamnă o entitate juridică ce aparține unui consorțiu și care a fost numită de către toți membrii consorțiului ca principalul punct de contact al Comisiei pentru acordul de grant;

Articolul 3

Obiectivele Fondului

(1)  Obiectivul general al fondului este de a favoriza competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a industriei europene de apărare prin sprijinirea acțiunilor de colaborare și a cooperării transfrontaliere între entități juridice în întreaga Uniune, inclusiv IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie, precum și prin consolidarea și îmbunătățirea agilității lanțului de aprovizionare și deopotrivă a celui valoric din domeniul apărării, lărgind cooperarea transfrontalieră între entitățile juridice și promovând o mai bună exploatare a potențialului industrial al inovării, cercetării și dezvoltării tehnologice, în fiecare etapă a ▌ciclului de viață al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării. ▌Fondul contribuie, de asemenea, la libertatea de acțiune a Uniunii și la autonomia sa strategică, în special din perspectivă tehnologică și industrială.

(2)  Fondul are următoarele obiective specifice:

(a)  sprijinirea proiectelor de cercetare în colaborare foarte eficiente care ar putea îmbunătăți semnificativ performanța viitoarelor capabilități europene, vizând maximizarea inovării și introducerea de noi produse și tehnologii în domeniul apărării, inclusiv cele disruptive;

(b)  sprijinirea proiectelor de dezvoltare colaborativă europene a produselor și tehnologiilor din domeniul apărării compatibile cu prioritățile în materie de capabilități de apărare, stabilite de comun acord de către statele membre în cadrul politicii externe și de securitate comună, mai ales în contextul Planului de dezvoltare a capabilităților din cadrul politicii de securitate și apărare comună, contribuind astfel la o eficiență mai mare a cheltuielilor pentru apărare în cadrul Uniunii, realizând economii de scară mai mari, reducând riscul ▌ dublării, reducând dependența excesivă de importurile din țări terțe, mărind, astfel, achiziția echipamentelor europene de către statele membre și, ca atare reducând fragmentarea pieței apărării din întreaga Uniune și urmărind totodată creșterea nivelului de standardizare a sistemelor de apărare și a interoperabilității între capacitățile statelor membre.

Articolul 4

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a Fondului european de apărare în perioada 2021 - 2027 este de 11 453 260 000 EUR la prețurile din 2018 (13 000 000 000 EUR în prețuri curente).

(2)  Repartizarea ▌ sumei menționate la alineatul (1) este următoarea:

(a)  ▌3 612 182 000 EUR la prețurile din 2018 (4 100 000 000 EUR la prețuri curente)

(b)  ▌7 841 078 000 EUR la prețurile din 2018 (8 900 000 000 EUR la prețurile curente) pentru acțiunile de dezvoltare.

(2a)   Pentru a răspunde situațiilor neprevăzute sau unor nevoi și evoluții noi, Comisia poate, în cadrul procedurii bugetare anuale, să se abată de la valorile menționate la alineatul (2) până la o limită maximă de 10 %.

(3)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă în implementarea fondului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației. Suma nu depășește 5 % din valoarea pachetului financiar menționată la alineatul (1).

(4)  Cel puțin 5 % și până la 10 % din pachetul financiar menționat la alineatul (1) trebuie alocat pentru sprijinirea tehnologiilor disruptive pentru apărare.

Articolul 5

Țări asociate

Fondul este deschis pentru membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind SEE; Toate contribuțiile financiare la fond în baza prezentului articol constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar.

Articolul 6

Sprijin pentru tehnologiile disruptive în materie de apărare

(1)  Comisia acordă finanțare prin consultări deschise și publice cu privire la tehnologiile disruptive, punând un accent exclusiv pe aplicațiile în domeniul apărării în ariile de intervenție definite în programele de lucru, conform procedurii prevăzute la articolul 27.

(2)  Comisia găsește, de la caz la caz, cea mai potrivită formă de finanțare pentru a finanța tehnologiile disruptive.

Articolul 7

Etica

(1)  Acțiunile desfășurate în cadrul fondului trebuie să respecte:

–  principiile etice și legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind drepturile omului și protocoalele la aceasta, precum și dreptul internațional umanitar;

–  norme și inițiative anticorupție și împotriva spălării banilor. [Amendamentele 6/rev și 13]

(2)  Propunerile sunt verificate în mod sistematic, pe o bază ex-ante, de către Comisie, pentru a identifica acțiunile care generează probleme etice complexe sau grave și, dacă este cazul, pentru a le supune unei evaluări etice. Verificările și evaluările etice sunt făcute de Comisie cu sprijinul unor experți independenți care provin din diferite medii. Comisia asigură transparența procedurilor de etică în cea mai mare măsură cu putință și raportează cu privire la acest aspect în cadrul obligațiilor sale de raportare și evaluare prevăzute la articolele 31 și 32. Toți experții respectivi sunt cetățeni ai Uniunii și provin dintr-o gamă cât mai largă de state membre.

(3)  Înainte de începerea activităților relevante, entitățile care participă la acțiune obțin toate aprobările sau alte documente obligatorii din partea comitetelor de etică locale sau naționale relevante sau din partea altor organisme, cum ar fi autoritățile de protecție a datelor. Aceste documente trebuie păstrate la dosar și transmise Comisiei.

(5)  Acțiunile care nu sunt acceptabile din punct de vedere etic sunt respinse ▌.

CAPITOLUL II

DISPOZIȚII FINANCIARE

Articolul 8

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Fondul este pus în aplicare de Comisie prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(2)  Fondul poate oferi finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii și achiziții publice. ▌

Articolul 9

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea fondului, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele fiecărui astfel de program/fond al Uniunii se aplică pentru contribuția respectivului program/fond la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

CAPITOLUL III

CONDIȚII DE ELIGIBILITATE, CRITERII DE ATRIBUIRE ȘI FINANȚARE

Articolul 10

Entități eligibile

(1)  Candidații și subcontractanții implicați în acțiune sunt eligibili pentru finanțare, cu condiția să fie stabiliți în Uniune sau într-o țară asociată, după cum se menționează la articolul 5, să își aibă structurile de conducere executivă în Uniune sau într-o țară asociată și să nu fie controlați de către o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), solicitantul sau subcontractantul implicat în acțiune stabilit în Uniune sau într-o țară asociată și controlat de către o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată poate constitui o entitate eligibilă pentru finanțare dacă acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor acțiunii și cu condiția ca participarea sa să nu pună în pericol interesele în materie de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sau obiectivele stabilite la articolul 3. Pentru a garanta protecția intereselor de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, cererea de propuneri impune solicitantului să se angajeze că aplică, înainte de începerea acțiunii, măsuri care să asigure faptul că:

(a)  ▌controlul asupra solicitantului nu este exercitat într-o manieră care limitează în vreun fel capacitatea acestuia de a desfășura acțiunea și a avea rezultate, care impune restricții privind infrastructura, facilitățile, activele, resursele sale, proprietatea intelectuală sau know-how-ul de care este nevoie în scopul acțiunii ori care subminează capabilitățile și standardele necesare pentru executarea acțiunii;

(b)  ▌accesul țărilor terțe neasociate sau al entităților din țări terțe neasociate la informații sensibile și clasificate referitoare la acțiune este împiedicat; și că angajații sau alte persoane implicate în acțiune ▌au un certificat de securitate națională emis de un stat membru sau de o țară asociată;

(c)  drepturile de proprietate intelectuală care decurg din acțiune, precum și rezultatele acțiunii sunt deținute de beneficiar și nu sunt supuse controlului sau restricțiilor impuse de țări terțe neasociate sau de alte entități din țări terțe neasociate și nu sunt exportate către o țară terță ori accesate dintr-o țară terță sau transmise unei entități dintr-o țară terță sau accesate de o astfel de entitate fără aprobarea statelor membre în care este stabilit beneficiarul și în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 3, pe durata acțiunii și pentru o perioadă specificată după finalizarea acesteia, această perioadă fiind stipulată în acordul de grant.

Nu se acordă o derogare în temeiul prezentului alineat solicitantului sau subcontractantului implicat în acțiunea care are structura sa executivă de conducere în Uniune sau într-o țară asociată și care este controlat de o țară terță neasociată supusă oricăror măsuri restrictive ale Uniunii sau de către o entitate dintr-o țară terță neasociată supusă oricăror restricții de către Uniune.

(3)  Toate infrastructurile, instalațiile, activele și resursele utilizate în cadrul acțiunilor finanțate în cadrul fondului se află pe teritoriul Uniunii sau în țări asociate și nu sunt supuse niciunui control sau niciunei restricții impuse de o țară terță neasociată sau de o entitate dintr-o țară terță neasociată. În plus, când efectuează o acțiune eligibilă, beneficiarii și subcontractanții lor implicați în acțiune cooperează numai cu entități juridice stabilite în Uniune sau într-o țară asociată și nu sunt controlați de țări terțe neasociate sau de entități din țări terțe neasociate.

(4)  Prin derogare de la alineatul (3), dacă nu există substitute competitive disponibile imediat în Uniune, beneficiarii și subcontractanții implicați în acțiune își pot utiliza activele, infrastructura, instalațiile și resursele situate sau păstrate pe teritoriul unei țări terțe neasociate, în cazul în care acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor acțiunii prevăzute, dacă acest lucru nu pune în pericol interesele de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sau obiectivele menționate la articolul 3. În aceleași condiții, atunci când efectuează o acțiune eligibilă, beneficiarii și subcontractanții lor implicați în acțiune pot coopera cu o entitate stabilită într-o țară terță neasociată. Costurile legate de utilizarea unor astfel de infrastructuri, instalații, active sau resurse și de o astfel de cooperare nu sunt eligibile pentru finanțare în cadrul fondului. În orice caz, o astfel de derogare nu se acordă dacă activele, infrastructura, instalațiile și resursele se află sau deținute pe teritoriul unei țări terțe neasociate care este supusă vreunei măsuri restrictive de către Uniune.

(5)  Pentru a garanta protecția intereselor de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, cererea de propuneri sau acordul de grant trebuie să specifice toate condițiile, inclusiv pe cele menționate la alineatul (2) din prezentul articol. Aceste condiții se referă în special la dispozițiile privind proprietatea asupra rezultatelor acțiunii și accesul la informații clasificate și sensibile și la garanțiile privind securitatea aprovizionării.

(6)  Solicitanții trebuie să furnizeze toate informațiile relevante necesare pentru evaluarea criteriilor de eligibilitate și a condițiilor menționate la alineatele (1) și (4).

(7)  Cererile care necesită verificări în temeiul alineatului (2) sau (4) pot fi depuse doar cu acordul statului membru sau al țării asociate în care este stabilit solicitantul.

(8)  În cazul în care pe durata implementării acțiunii intervine o modificare care ar putea pune sub semnul întrebării îndeplinirea respectivelor criterii și condiții, beneficiarul informează Comisia, iar aceasta evaluează dacă criteriile și condițiile respective sunt în continuare îndeplinite și abordează eventualele consecințe (suspendare, anulare) asupra finanțării acțiunii.

(9)  În sensul prezentului articol, „subcontractanți” înseamnă subcontractanți cu o relație contractuală directă cu un beneficiar, alți subcontractanți cărora li s-au alocat cel puțin 10 % din costurile eligibile totale ale acțiunii și subcontractanți care pot necesita accesul la informații clasificate în conformitate cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444 în scopul desfășurării acțiunii.

Articolul 11

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

(2)  Fondul trebuie să sprijine acțiuni referitoare atât la produse și tehnologii noi, cât și la cele existente, ori de câte ori utilizarea de informații preexistente necesare pentru executarea acțiunii pentru modernizarea nu face obiectul, direct sau indirect, al unor restricții impuse de țări terțe neasociate sau de entități din țări terțe neasociate.

(3)  O acțiune eligibilă vizează unul sau mai multe dintre următoarele elemente:

(a)  activități prin care se urmărește crearea, consolidarea și îmbunătățirea ▌cunoștințelor și a produselor sau tehnologiilor, inclusiv a tehnologiilor disruptive, din domeniul apărării, care pot avea efecte semnificative asupra apărării;

(b)  activități vizând creșterea interoperabilității și a rezilienței, inclusiv producția securizată și schimbul de date, tehnologiile critice pentru apărare, consolidarea securității aprovizionării sau exploatarea eficace a rezultatelor pentru produse din domeniul apărării și tehnologii.

(c)  studii, cum ar fi studiile de fezabilitate pentru a analiza posibilitatea unei tehnologii noi sau îmbunătățite, produse, procese, servicii, soluții ▌;

(d)  proiectarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii în domeniul apărării, precum și definiția specificațiilor tehnice pe care s-a bazat proiectarea, care pot include teste parțiale pentru reducerea riscurilor într-un mediu industrial sau reprezentativ;

(e)  Elaborarea unui model de produs de apărare, a unei componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii care poate demonstra performanța elementului într-un mediu operațional (prototip de sistem);

(f)  testarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării;

(g)  calificarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării ▌;

(h)  certificarea unui produs, a unor componente corporale sau necorporale sau a unei tehnologii din domeniul apărării ▌;

(i)  dezvoltarea de tehnologii sau de bunuri care măresc eficiența pe întreaga durată a ciclului de viață al produselor și al tehnologiilor din domeniul apărării;

(4)  ▌Acțiunea este întreprinsă în colaborare, în cadrul unui consorțiu format din cel puțin trei entități juridice care sunt stabilite în cel puțin trei state membre diferite și/sau țări asociate. Orice altă entitate juridică care participă la consorțiu își poate avea sediul într-o țară asociată, după cum se menționează la articolul 5. Cel puțin trei dintre aceste entități juridice eligibile care își au sediul în cel puțin două state membre și/sau țări asociate nu este ▌controlată, direct sau indirect, pe durata întregii implementări a acțiunii, de către aceeași entitate și nu se controlează reciproc.

(5)  Alineatul (4) nu se aplică pentru ▌ acțiunile menționate la litera (c) ▌de la alineatul (3) și acțiunile menționate la articolul 6.

(6)  Nu sunt eligibile pentru finanțare acțiuni care vizează dezvoltarea de noi produse și tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă de dreptul internațional aplicabil. În mod special, programul nu finanțează arme incendiare, inclusiv fosfor alb, muniții cu uraniu sărăcit, arme autonome mortale, inclusiv vehicule aeriene fără pilot, fără un control uman real al funcțiilor critice de alegere și atacare a țintelor individuale, arme de calibru mic și armament ușor, produse în principal pentru export, dacă niciun stat membru nu a exprimat o solicitare de desfășurare a acțiunii. [Amendamentul 29/rev]

(6a)   Nu sunt eligibile pentru finanțare în cadrul programului acțiunile destinate dezvoltării de produse și tehnologii a căror utilizare, dezvoltare sau producție este interzisă prin dreptul internațional:

(i)  încălcarea gravă a dreptului internațional umanitar;

(ii)  încălcarea gravă a dreptului internațional în domeniul drepturilor omului;

(iii)  un act ce constituie infracțiune potrivit protocoalelor sau convențiilor internaționale privind terorismul;

(iv)  un act ce constituie infracțiune potrivit convențiilor sau protocoalelor internaționale privind criminalitatea transnațională organizată.

(6b)  Nu sunt eligibile acțiunile care contribuie, parțial sau integral, direct sau indirect la dezvoltarea armelor de distrugere în masă și a tehnologiilor conexe de război și ale rachetelor. [Amendamentul 21]

Articolul 12

Procedura de selecție și atribuire

[Amendamentul 30]

(2)  Comisia atribuie finanțarea pentru acțiunile selectate după fiecare cerere de propuneri sau după aplicarea articolului [195 litera (e)] din Regulamentul financiar.

(3)  Pentru acordarea de finanțare pentru acțiuni de dezvoltare, Comisia acționează prin intermediul actelor delegate adoptate în conformitate cu procedura menționată la articolul 28a.

Articolul 13

Criterii de atribuire

(1)  Fiecare propunere este evaluată pe baza următoarelor criterii:

(a)  contribuția la excelență sau la potențialul de a avea caracter disruptiv în domeniul apărării, în special arătând că rezultatele preconizate ale acțiunii propuse prezintă avantaje semnificative față de produsele sau tehnologiile existente;

(b)  contribuția la inovarea și dezvoltarea tehnologică a industriei europene de apărare, în special arătând că acțiunea propusă include concepte și abordări noi sau inovatoare, îmbunătățiri tehnologice viitoare noi promițătoare sau aplicarea unor tehnologii sau concepte care nu au fost anterior aplicate în sectorul apărării;

(c)  contribuția la competitivitatea industriei europene de apărare, în special prin crearea de noi oportunități de piață și accelerarea creșterii companiilor în întreaga Uniune;

(ca)   contribuția la autonomia industrială și tehnologică a Uniunii prin consolidarea tehnologiilor și produselor din domeniul apărării în conformitate cu prioritățile în materie de capabilități de apărare stabilite de statele membre în cadrul PESC și, în special, în contextul CDP al PSAC;

(d)  contribuția la interesele de securitate și apărare ale Uniunii în conformitate cu prioritățile menționate la articolul 3 alineatul (2) și, dacă este cazul, în acordurile de cooperare regionale și internaționale;

(e)  contribuția la crearea unei noi cooperări transfrontaliere între entități juridice, în special pentru IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie care sunt stabilite în state membre și/sau în țări asociate, altele decât cele în care sunt stabilite entitățile din consorțiu care nu sunt IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie;

(f)  calitatea și eficiența implementării acțiunii.

(2)  În temeiul literei (d) de la alineatul (1), prioritățile regionale și internaționale pot fi luate în considerare, în special pentru a evita suprapunerea inutilă, cu condiția ca acestea să servească intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și să nu excludă participarea niciunui stat membru.

Articolul 14

Rata de cofinanțare

(1)  Fondul finanțează ▌ 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni fără a se aduce atingere principiului cofinanțării.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1):

(a)  pentru acțiunile definite la articolul 11 alineatul (3) litera (e), asistența financiară din partea fondului nu trebuie să depășească 20 % din costurile eligibile ale acțiunii,

(b)  pentru acțiunile definite la articolul 11 alineatul (3) literele (f)-(h), asistența financiară din partea fondului nu trebuie să depășească 80 % din costurile eligibile ale acțiunii.

(3)  În ceea ce privește acțiunile de dezvoltare, rata finanțării este majorată, fără a depăși costul total eligibil, în următoarele cazuri:

(a)  o acțiune dezvoltată în contextul cooperării structurate permanente, astfel cum a fost stabilit prin Decizia (PESC) 2017/2315 a Consiliului din 11 decembrie 2017, ▌beneficiază de o rată de cofinanțare majorată cu 10 puncte procentuale suplimentare;

(b)  o acțiune beneficiază de o rată de finanțare majorată cu punctele procentuale egal cu procentul din costurile eligibile totale alocate IMM-urilor stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată, alta decât cele în care sunt stabiliți membrii consorțiului care nu sunt IMM-uri sau întreprinderi cu capitalizare medie;

(c)  o acțiune beneficiază de o rată de finanțare majorată cu punctele procentuale egală cu procentul din costurile eligibile totale alocate întreprinderilor cu capitalizare medie stabilite într-un stat membru sau într-o țară asociată, alta decât cele în care sunt stabiliți membrii consorțiului care nu sunt IMM-uri sau întreprinderi cu capitalizare medie;

(d)  creșterea globală a ratei de finanțare a unei acțiuni nu trebuie să depășească 30 puncte procentuale.

Articolul 15

Capacitatea financiară

Prin derogare de la articolul [198] din regulamentul financiar:

(a)  capacitatea financiară trebuie verificată numai pentru coordonator și numai dacă finanțarea solicitată din partea Uniunii este egală cu sau mai mare de 500 000 EUR. Cu toate acestea, în cazul în care există motive de îndoială cu privire la capacitatea financiară, Comisia verifică, de asemenea, capacitatea financiară a coordonatorilor sau a altor solicitanți situată sub pragul menționat la primul paragraf;

(b)  capacitatea financiară nu este verificată în cazul entităților juridice a căror viabilitate este garantată de un stat membru și în cazul universităților și al centrelor de cercetare publice;

(c)  dacă capacitatea financiară este garantată din punct de vedere structural de către o altă entitate juridică, capacitatea financiară a acesteia din urmă trebuie să fie verificată.

Articolul 16

Costuri indirecte

(1)  Costurile indirecte eligibile sunt stabilite prin aplicarea unei rate forfetare de 25 % din totalul costurilor directe eligibile, exceptând costurile directe eligibile pentru subcontractare, sprijinul financiar acordat terților și orice costuri unitare sau sume forfetare care includ costuri indirecte.

(2)  Ca alternativă, costurile indirecte eligibile ▌pot fi stabilite în conformitate cu practicile obișnuite ale beneficiarului de contabilizare a costurilor pe baza costurilor indirecte reale, cu condiția ca aceste practici de contabilitate a costurilor să fie acceptate de autoritățile naționale în cadrul unor sisteme de finanțare comparabile în conformitate cu articolul [185] din Regulamentul financiar și să fie comunicate Comisiei.

Articolul 17

Utilizarea sumei unice forfetare sau a unor contribuții care nu sunt legate de costuri

(1)  Pentru granturile acordate pentru acțiunile menționate la articolul 11 alineatul (3) litera (e) și pentru alte acțiuni în cazul în care statele membre și/sau țările asociate finanțează peste 50 % din buget, Comisia poate utiliza:

(a)  o contribuție care nu este legată de costurile menționate la articolul [180 alineatul (3)] din Regulamentul financiar și se bazează pe rezultatele obținute, măsurate prin raportare la jaloanele stabilite anterior sau prin indicatori de performanță, sau

(b)  o sumă unică forfetară la care se face referire în articolul [182] din Regulamentul financiar și este bazată pe bugetul estimativ al acțiunii deja aprobat de autoritățile naționale de cofinanțare din statele membre și din țările asociate.

(2)  Costurile indirecte trebuie incluse în suma forfetară.

Articolul 18

Achiziții publice înainte de comercializare

(1)  Uniunea poate acorda sprijin pentru achiziții înainte de comercializare prin atribuirea unui grant autorităților contractante sau entităților contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE(13), 2014/25/UE(14) și 2009/81/CE(15) ale Parlamentului European și ale Consiliului, care achiziționează în comun cercetare în domeniul apărării și dezvoltarea de ▌servicii sau își coordonează în comun procedurile de achiziție.

(2)  Procedurile privind achizițiile publice:

(a)  trebuie să fie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament;

(b)  pot autoriza atribuirea unor contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori);

(c)  trebuie să prevadă atribuirea contractelor ofertantului (ofertanților) care prezintă cel mai bun raport calitate-preț.

Articolul 19

Fondul de garantare

Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X] din Regulamentul XXX [succesorul Regulamentului privind Fondul de garantare].

Articolul 21

Accesul la instrumentele financiare

Beneficiarii fondului sunt eligibili pentru accesarea produselor financiare dedicate, utilizate în cadrul InvestEU, în conformitate cu ▌Titlul X din Regulamentul financiar.

TITLUL II

DISPOZIȚII SPECIFICE APLICABILE CERCETĂRII

Articolul 22

Dreptul de proprietate asupra rezultatelor

(1)  Rezultatele acțiunilor sunt deținute de beneficiarii care le generează. În cazul în care entitățile juridice generează rezultate în comun, iar contribuția fiecăruia nu poate fi stabilită, sau în cazul în care nu este posibilă divizarea rezultatelor comune, persoanele juridice care dețin în comun proprietatea asupra rezultatelor. Coproprietarii încheie un acord privind alocarea și termenii de exercitare a drepturilor comune de proprietate, în conformitate cu obligațiile lor, prevăzute în acordul de grant.

(2)  În cazul în care asistența acordată de Uniune este furnizată sub formă de achiziții publice, rezultatele sunt proprietatea Uniunii. Statele membre și țările asociate beneficiază de drepturi de acces la rezultate, gratuit, la solicitarea scrisă a acestora.

(3)  ▌Rezultatele acțiunilor care beneficiază de sprijin din partea fondului nu fac obiectul niciunui control sau restricții, în mod direct sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice, inclusiv în ceea ce privește transferul de tehnologie de către o țară terță neasociată sau o entitate dintr-o țară terță neasociată.

(4)  Dacă este cazul, acordul de grant trebuie să prevadă dreptul Comisiei de a fi notificată și de a obiecta cu privire la transferul de proprietate asupra rezultatelor sau la acordarea unei licențe cu privire la rezultate unei țări terțe neasociate sau unei entități dintr-o țară terță neasociată. Astfel de transferuri nu trebuie să contravină intereselor de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sau obiectivelor prezentului regulament, astfel cum se prevede la articolul 3.

(5)  Autoritățile naționale din statele membre și din țările asociate beneficiază de drepturi de acces la Raportul special al unei acțiuni care a primit finanțare din partea Uniunii. Astfel de drepturi de acces se acordă cu scutire de redevențe și sunt transferate de Comisie statelor membre și țărilor asociate, după ce s-a asigurat că sunt respectate obligațiile de confidențialitate corespunzătoare. În orice caz, participanților nu li se cere să furnizeze în raportul special niciun fel de date sau informații privind drepturile de proprietate intelectuală.

(6)  Autoritățile naționale din statele membre și din țările asociate trebuie să utilizeze Raportul special doar în scopuri legate de utilizarea de către sau pentru forțele armate sau forțele de securitate sau serviciile de informații proprii, inclusiv în cadrul programelor lor de cooperare. O astfel de utilizare include, dar nu se limitează la, studiul, evaluarea, cercetarea, proiectarea, dezvoltarea, fabricarea, îmbunătățirea, modificarea, întreținerea, repararea, recondiționarea și acceptarea produselor și certificarea, funcționarea, formarea, eliminarea și alte servicii de proiectare și de desfășurare de produse, precum și evaluarea și elaborarea de cerințe tehnice pentru achizițiile publice.

(7)  Beneficiarii trebuie să acorde instituțiilor, organismelor sau agențiilor Uniunii acces la rezultatele lor fără să perceapă redevențe, în scopul justificat corespunzător al dezvoltării, al punerii în aplicare și monitorizării politicilor și programelor Uniunii. Respectivele drepturi de acces se limitează la utilizări necomerciale și neconcurențiale.

(8)  Contractele privind achizițiile publice înainte de comercializare, drepturile de acces și acordarea de licențe trebuie stipulate în acordurile de grant, pentru a asigura utilizarea maximă a rezultatelor și a evita orice avantaj inechitabil. ▌Dacă, după o anumită perioadă de la achiziția înainte de comercializare, un contractant nu reușește să exploateze comercial rezultatele, după cum se menționează în contract, acesta va transfera, dacă este posibil, autorităților contractante orice drept de proprietate asupra rezultatelor.

(8a)   Oricare trei sau mai multe state membre sau țări asociate, care, în mod multilateral sau în cadrul unei organizații a UE, au încheiat în comun unul sau mai multe contracte cu unul sau mai mulți participanți pentru a continua să dezvolte împreună rezultatele obținute în cadrul unei acțiuni specifice care a primit finanțare printr-un acord de grant pentru o acțiune de cercetare în domeniul apărării, beneficiază de drepturi de acces la rezultatele acțiunii respective care sunt deținute de acel participant și sunt necesare pentru îndeplinirea contractului respectiv. Drepturile de acces se acordă cu scutire de redevențe și în condiții specifice menite să garanteze că aceste drepturi sunt folosite numai în scopul contractului și că sunt prevăzute obligații de confidențialitate corespunzătoare.

TITLUL III

DISPOZIȚII SPECIFICE APLICABILE DEZVOLTĂRII

Articolul 23

Criterii de eligibilitate suplimentare

(1)  Dacă este cazul, consorțiul trebuie să demonstreze că costurile rămase ale unei acțiuni eligibile care nu sunt acoperite de sprijinul acordat de Uniune vor fi acoperite prin alte mijloace de finanțare, cum ar fi contribuții din partea statelor membre și/sau țărilor asociate sau cofinanțare de la entități juridice.

(2)  Atunci când se referă la acțiunile menționate la litera (d) de la articolul 11 alineatul (3), acțiunea se bazează pe cerințele armonizate privind capabilitățile, stabilite de comun acord de către statele membre în cauză și/sau țările asociate.

(3)  Pentru acțiunile menționate la literele (e) și (h) din articolul 11 alineatul (3), consorțiul trebuie să demonstreze prin documente emise de autoritățile naționale că:

(a)  cel puțin două state membre ▌sau cel puțin un stat membru cu țările asociate oferă garanții pentru a achiziționa produsul final sau pentru a utiliza tehnologia într-o manieră coordonată; Aceasta poate include achiziții comune;

(b)  acțiunea este bazată pe specificații tehnice comune stabilite de comun acord de către statele membre și/sau țările asociate care cofinanțează acțiunea.

Articolul 24

Criterii de atribuire suplimentare

În plus față de criteriile de atribuire prevăzute la articolul 13, programul de lucru poate, de asemenea, să ia în considerare:

(a)  contribuția la creșterea eficienței pe întreaga durată a ciclului de viață al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării, inclusiv a eficienței din punctul de vedere al costurilor și a potențialului de sinergii în procesul de achiziție și de întreținere;

(b)  nivelul de cooperare între state membre implicate în acțiunile eligibile.

(ba)  volumul prevăzut al achizițiilor publice și efectul scontat asupra capabilităților și cheltuielilor de apărare ale statelor membre, precum și asupra autonomiei strategice europene.

Articolul 25

Dreptul de proprietate asupra rezultatelor

(1)  Uniunea nu are drept de proprietate asupra produselor sau tehnologiilor care rezultă din acțiunile de dezvoltare și nici nu poate revendica drepturi de proprietate intelectuală referitoare la acțiune.

(1a)   Rezultatele acțiunilor sunt deținute de beneficiarii care le-au generat. În cazul în care entitățile juridice generează rezultate în comun, iar contribuția fiecăruia nu poate fi stabilită, sau în cazul în care nu este posibilă divizarea rezultatelor comune, persoanele juridice care dețin în comun proprietatea asupra rezultatelor. Coproprietarii încheie un acord privind alocarea și termenii de exercitare a drepturilor comune de proprietate, în conformitate cu obligațiile lor, prevăzute în acordul de grant.

(2)  Rezultatele acțiunilor care beneficiază de sprijin din partea fondului nu fac obiectul niciunui control sau restricționări de către țări terțe neasociate sau entități din țări terțe neasociate, direct sau indirect, prin intermediul uneia sau mai multor entități juridice, inclusiv în ceea ce privește transferul de tehnologie.

(3)  În ceea ce privește rezultatele generate de beneficiari în baza prezentului regulament, și fără a aduce atingere alineatului (2) din prezentul articol, Comisia este notificată ex ante, cel puțin cu șase săptămâni înainte, cu privire la orice transfer de proprietate sau acordare a unei licențe pentru țări terțe neasociate sau pentru entități din țări terțe neasociate. Dacă un astfel de transfer al drepturilor de proprietate sau acordarea unei licențe contravine intereselor de securitate și apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre sau obiectivelor prezentului regulament, astfel cum se stabilește la articolul 3, ▌finanțarea furnizată în cadrul fondului este rambursată.

(4)  Prin derogare de la alineatul (1), în cazul în care asistența acordată de Uniune este furnizată sub formă de achiziții publice, Uniunea este proprietara rezultatelor și statele membre și/sau țările asociate au dreptul, în mod gratuit, la o licență neexclusivă pentru utilizarea rezultatelor, la solicitarea scrisă a acestora.

Articolul 26

Informarea responsabilului de proiect

În cazul în care statele membre și țările asociate desemnează un responsabil de proiect, Comisia consultă responsabilul de proiect cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunea, înainte de executarea plății către beneficiarul acțiunii eligibile.

TITLUL IV

GUVERNANȚĂ, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 27

Programe de lucru

(1)  Fondul este pus în aplicare prin programe de lucru anuale sau multianuale stabilite în conformitate cu articolul [110] din Regulamentul financiar. ▌

(1a)   Programele de lucru pot lua în considerare mai ales strategiile elaborate în cadrul agendei strategice cuprinzătoare a cercetării și al cazurilor practice strategice din cadrul CDP.

(1b)  Comisia garantează coerența programelor de lucru pe parcursul gestionării întregii durate a ciclului de viață al produselor și tehnologiilor din domeniul apărării.

(2)  Comisia adoptă programele de lucru prin acte delegate, în conformitate cu procedura menționată la articolul 28a.

(2a)   Programele de lucru stabilesc în detaliu categoriile de proiecte ce urmează să fie finanțate în cadrul fondului. Programele de lucru sunt conforme cu obiectivele stabilite la articolul 3.

(2b)   Pe baza procesului de elaborare a programelor de lucru, Comisia face o evaluare prealabilă a posibilelor cazuri de dublare a capabilităților existente sau a proiectelor de cercetare și dezvoltare finanțate deja în Uniune.

Articolul 28a

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 27 se conferă Comisiei pentru o perioadă de șapte ani începând de la [data intrării în vigoare].

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 27 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenței delegate precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(16).

Articolul 29

Experți independenți

(1)  Comisia numește experți independenți care să asiste la evaluarea propunerilor în conformitate cu articolul [237] din Regulamentul financiar. ▌

(2)  Experții independenți sunt ▌cetățeni ai Uniunii, proveniți dintr-o gamă cât mai largă de state membre, identificați și selectați pe baza unor cereri de exprimare a interesului, ▌în vederea întocmirii unei liste de experți. Prin derogare de la articolul [237] din Regulamentul financiar, lista este făcută publică, în totalitate sau parțial, dacă acest lucru se impune din motive de protecție a siguranței publice.

(3)  Experții independenți trebuie să prezinte autorizarea de securitate corespunzătoare eliberată de un stat membru.

(5)  Experții independenți sunt selectați pe baza competențelor, experienței și cunoștințelor necesare pentru desfășurarea sarcinilor care le sunt atribuite.

(5a)  Comisia se asigură, de asemenea, că expertul care se confruntă cu un conflict de interese în legătură cu o chestiune cu privire la care este solicitat să se pronunțe, nu evaluează, consiliază sau asistă cu privire la chestiunea respectivă.

Articolul 30

Aplicarea normelor privind informațiile clasificate

(1)  În cadrul domeniului de aplicare a prezentului regulament:

(a)  fiecare stat membru se asigură că normele sale naționale de securitate oferă un grad de protecție a informațiilor UE clasificate cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate prevăzute în anexa la Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate(17) și în normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE (18);

(b)  statele membre și țările asociate informează fără întârziere Comisia cu privire la reglementările naționale în materie de securitate menționate la litera (a);

(c)  persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe neasociate pot avea acces la informațiile clasificate ale UE referitoare la fond numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2015/444/(EU, Euratom) a Comisiei și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale se definește printr-un acord privind securitatea informațiilor, inclusiv aspecte legate de securitatea industrială dacă este relevant, încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE;

(d)  fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care guvernează domeniul securității industriale, astfel cum figurează în anexa la Decizia 2015/444/(EU, Euratom) a Comisiei, se poate acorda, de la caz la caz, accesul la informații clasificate ale Uniunii Europene, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și conținutul informațiilor respective, necesitatea de a cunoaște a destinatarului lor și măsura avantajului pentru Uniune.

(2)  În cazul în care este vorba despre acțiuni care implică, necesită și/sau conțin informații clasificate , organismul de finanțare relevant precizează în documentele aferente cererii de oferte/procedurii de ofertare măsurile și cerințele necesare în vederea asigurării securității acestor informații la nivelul necesar.

(3)  Pentru a facilita schimbul de informații sensibile între Comisie, beneficiari și, după caz, statele membre, Comisia creează un sistem electronic sigur de schimburi.

Articolul 31

Monitorizare și raportare

(1)  În anexă sunt enumerați indicatori pentru a raporta implementarea și progresele înregistrate de fond în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

(2)  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de fond în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 36 pentru a modifica anexa în vederea revizuirii sau a completării indicatorilor, în cazul în care se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

(3)  Comisia monitorizează și evaluează periodic punerea în aplicare a fondului și raportează anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la progresele înregistrate. Raportul anual conține o secțiune privind punerea în aplicare a articolul 7. În acest scop, Comisia pune în aplicare măsurile de monitorizare necesare.

(4)  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor fondului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

Articolul 32

Evaluarea Fondului

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)  Evaluarea intermediară a fondului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a fondului. Raportul de evaluare intermediară include, în special, o evaluare a administrării fondului, lecțiile desprinse din Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării și din Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare, evaluarea aplicării procedurilor de etică, menționate la articolul 7, ratele de execuție, rezultatele atribuirii proiectului, inclusiv implicarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie și gradul lor de participare transfrontalieră, distribuția fondurilor între diferitele categorii de subcontractanți, în conformitate cu definiția menționată la articolul 10 punctul 9, bugetul alocat tehnologiilor disruptive, precum și finanțarea acordată în conformitate cu articolul [195] din Regulamentul financiar, până la 31 iulie 2024. Evaluarea intermediară conține, de asemenea, informații cu privire la țările de origine ale beneficiarilor, numărul țărilor implicate în proiecte individuale și, acolo unde este posibil, la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală generate. Comisia poate prezenta propuneri pentru modificări adecvate ale prezentului regulament.

(3)  La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la ▌31 decembrie 2027, Comisia face o evaluare finală a implementării fondului. Raportul final de evaluare trebuie să includă rezultatele obținute în urma punerii în aplicare și, în măsura posibilului, impactul fondului. Pornind de la consultări cu statele membre și cu principalele părți interesate și țările asociate, raportul evaluează, în special, progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3. Acesta analizează, de asemenea, participarea transfrontalieră, inclusiv a IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie, la proiecte puse în aplicare în cadrul fondului, precum și integrarea IMM-urilor și a întreprinderilor cu capitalizare medie în lanțul valoric global. Evaluarea conține, de asemenea, informații cu privire la țările de origine ale beneficiarilor și, acolo unde este posibil, la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală generate.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 33

Audituri

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane și entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului [127] din Regulamentul financiar. Curtea Europeană de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale Uniunii în conformitate cu articolul 287 din TFUE.

Articolul 34

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program în baza unei decizii adoptate în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă drepturile și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzut în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Articolul 35

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii, în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind fondul și acțiunile și rezultatele acestuia. Resursele financiare alocate fondului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii de către Comisie, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3. Aceste resurse financiare pot fi folosite pentru proiecte dedicate statisticilor privind industria de apărare și proiecte pentru organizarea colectării date;

TITLUL V

ACTE DELEGATE, DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 36

Acte delegate

(1)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 31 se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(2)  Delegarea de competențe menționată la articolul 31 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt competenței delegate precizate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(3)  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(4)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 31 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 37

Abrogări

Regulamentul (UE) nr. …/… (programul de dezvoltare industrială de apărare europeană) se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 38

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul [Regulamentului privind programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării] și al Acțiunii pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar al fondului poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției între Fond și măsurile adoptate în temeiul predecesorilor săi, [Regulamentul privind programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării] și Acțiunea pregătitoare privind cercetarea în materie de apărare

(3)  În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după anul 2027 pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (4), astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 39

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acesta se aplică începând cu 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (JO L 146, 10.6.2009, p. 1); Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).2 Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 de instituire a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii (JO L 200, 7.8.2018, p. 30).
(2) Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(4) Trimiterea trebuie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul poate fi consultat la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO
(5) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(6) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p.1).
(7) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p.2).
(8) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(9) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(10) Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (JO L 146, 10.6.2009, p. 1).
(11) Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
(12) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(13) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.03.2014, p. 65).
(14) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(15) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (JO L 216, 20.8.2009, p. 76).
(16) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(17) JO L 72, 17.3.2015, p. 53.
(18) JO L 274, 15.10.2013, p. 1.

Ultima actualizare: 7 octombrie 2019Notă juridică