Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0228(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0409/2018

Texte depuse :

A8-0409/2018

Dezbateri :

PV 11/12/2018 - 21
CRE 11/12/2018 - 21

Voturi :

PV 12/12/2018 - 19.2
CRE 12/12/2018 - 19.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
PV 17/04/2019 - 16.13

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0517
P8_TA(2019)0420

Texte adoptate
PDF 401kWORD 123k
Miercuri, 12 decembrie 2018 - Strasbourg Ediţie definitivă
Instituirea Mecanismului pentru Interconectarea Europei ***I
P8_TA(2018)0517A8-0409/2018
Text
 Text consolidat

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 12 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014 (COM(2018)0438 – C8-0255/2018– 2018/0228(COD))(1)
AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN(2)
la propunerea Comisiei
---------------------------------------------------------

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

[Amendamentul 1, dacă nu se menționează altfel]

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0409/2018).
(2)* Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.


Propunere de
REGULAMENT UE .../... AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172 și articolul 194,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)  Pentru a realiza o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a stimula crearea de locuri de muncă, precum și pentru a respecta angajamentele de decarbonizare pe termen lung, Uniunea necesită infrastructuri moderne, multimodale și foarte performante, care să contribuie la interconectarea și la integrarea Uniunii și a tuturor regiunilor sale, inclusiv a regiunilor îndepărtate, ultraperiferice, insulare, periferice și muntoase, în sectoarele transporturilor, digital și energiei. Respectivele interconexiuni ar trebui să contribuie la îmbunătățirea liberei circulații a persoanelor, inclusiv a PMR, bunurilor, capitalurilor și serviciilor. Rețelele transeuropene ar trebui să faciliteze interconexiunile transfrontaliere, să promoveze o mai mare coeziune economică, socială și teritorială și să contribuie la realizarea unei economii de piață sociale mai competitive și mai sustenabile și la lupta împotriva schimbărilor climatice.

(2)  Obiectivul Mecanismului pentru Interconectarea Europei („programul”) este de a accelera investițiile în domeniul rețelelor transeuropene și de a mobiliza finanțarea provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp certitudinea juridică și respectând principiul neutralității tehnologice. Programul ar trebui să permită valorificarea sinergiilor dintre sectoarele transporturilor, energiei și telecomunicațiilor, sporind astfel eficacitatea intervențiilor Uniunii și permițând optimizarea costurilor de punere în practică.

(2a)  Programul ar trebui să contribuie la promovarea accesibilității teritoriale și a conectivității în toate regiunile Uniunii, inclusiv în regiunile îndepărtate, ultraperiferice, insulare, periferice, montane și transfrontaliere, precum și în zonele depopulate sau cu populație redusă.

(3)  Programul ar trebui să contribuie și la acțiunile UE împotriva schimbărilor climatice, să sprijine proiectele durabile din punct de vedere social și ecologic și, dacă este cazul, atenuarea schimbărilor climatice și măsurile de adaptare la acestea. În special, ar trebui consolidată contribuția programului la realizarea scopurilor și a obiectivelor din Acordul de la Paris, precum și a obiectivelor privind clima și energia pentru 2030 și obiectivul de decarbonizare pe termen lung.

(3a)   Programul ar trebui să garanteze un nivel ridicat de transparență, asigurând accesul la documentele relevante, în special în cazurile în care proiectele afectează mediul și sănătatea umană. Procedura de evaluare a proiectelor ar trebui să țină seama și de criteriile sociale și referitoare la coeziune, în special de acceptarea de către comunitățile locale. [Amendamentul 82]

(4)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul Regulament ar trebui, prin urmare, să integreze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și să conducă la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice(3). Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să contribuie cu 60 % din pachetul financiar global al programului la îndeplinirea obiectivelor legate de climă, bazate, printre altele, pe ▌markeri Rio: ▌ cheltuielile aferente infrastructurii feroviare și a căilor navigabile, combustibililor alternativi și sustenabili pentru toate modurile de transport, eficienței energetice, transportului urban ecologic, transportului energiei electrice, stocării energiei electrice, rețelelor inteligente, transportului de CO2, energiei din surse regenerabile, căilor navigabile interioare, transportului multimodal ▌și infrastructurii de gaze naturale ar trebui să fie în conformitate cu obiectivele legate de climă. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programului și reevaluate în contextul evaluărilor relevante și în procesele de evaluare. Pentru a împiedica ca infrastructura să fie vulnerabilă la potențialele efecte pe termen lung ale schimbărilor climatice și pentru a se asigura că costul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de proiect este inclus în evaluarea economică a proiectului, proiectele sprijinite de program ar trebui să fie supuse „imunizării la schimbările climatice” în conformitate cu o serie de orientări care ar trebui dezvoltate de Comisie în concordanță cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii, după caz. În conformitate cu obiectivele și angajamentele Uniunii în vederea reducerii impactului schimbărilor climatice, programul încurajează transferul modal către moduri de transport mai sustenabile, cum ar fi transportul feroviar, transportul urban curat, transportul maritim și căile navigabile interioare.

(5)  În vederea respectării obligațiilor de raportare stabilite în articolul 11 litera (c) din Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE, în ceea ce privește utilizarea fondurilor Uniunii în sprijinul măsurilor luate în vederea respectării obiectivelor prezentei directive, cheltuielile legate de reducerea emisiilor sau a poluanților atmosferici în temeiul prezentei directive trebuie monitorizate.

(6)  Un obiectiv important al acestui program este de a genera sinergii sporite și complementaritate între transporturi, energie și sectorul digital. În acest scop, programele de lucru ar putea aborda efectiv domeniile specifice de intervenție, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea conectată și automatizată, combustibilii alternativi sustenabili, inclusiv infrastructura relevantă pentru toate modurile de transport sau infrastructura transfrontalieră comună, și ar trebui să asigure o flexibilitate sporită, pentru a uni sprijinul financiar din aceste sectoare. Facilitarea comunicării digitale ar putea constitui o parte integrantă a unui proiect de interes comun în domeniul energiei și al transportului. Programul ar trebui să permită, în fiecare sector, posibilitatea de a considera eligibile anumite componente sinergetice referitoare la alt sector, în cazul în care o astfel de abordare îmbunătățește beneficiile socio-economice ale investiției. Sinergia dintre sectoare ar trebui stimulată prin criteriile de atribuire pentru selectarea acțiunilor, precum și prin creșterea cofinanțării.

(7)  Orientările rețelei transeuropene de transport (TEN-T), astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(4) (denumite în continuare „orientările TEN-T”), identifică infrastructura TEN-T, prevăd cerințele care trebuie îndeplinite de aceasta și stabilesc măsuri de implementare a acestora. În special, respectivele orientări au în vedere finalizarea rețelei centrale până în 2030, prin crearea unei noi infrastructuri, precum și prin modernizarea și reabilitarea substanțială a celei deja existente.

(7a)   Acțiunile care contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun în sectorul transporturilor, finanțate de program, ar trebui să se bazeze pe complementaritatea tuturor modurilor de transport, pentru a crea rețele eficiente, interconectate și multimodale, astfel încât să se asigure conectivitatea în întreaga Uniune.

(8)  În vederea realizării obiectivelor stabilite în orientările TEN-T, este necesar să se sprijine cu prioritate proiectele TEN-T în desfășurare, precum și legăturile transfrontaliere, blocajele, prioritățile orizontale, legăturile lipsă și nodurile urbane și să se asigure, după caz, că acțiunile sprijinite sunt în concordanță cu planurile de lucru pentru coridor instituite în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și conform dezvoltării rețelei globale în ceea ce privește performanța și interoperabilitatea.

(8a)   În anumite cazuri, proiectele realizate pe teritoriul unui stat membru au un impact transfrontalier considerabil și creează valoare care depășește frontierele naționale, prin îmbunătățirea conectivității transfrontaliere de-a lungul coastei sau prin îmbunătățirea conectivității cu economia internă mai amplă, dincolo de frontierele naționale. Prin urmare, proiectele care demonstrează acest impact ar trebui considerate ca fiind transfrontaliere.

(8b)   Pentru a ține seama de circumstanțele excepționale ale retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană, este necesar să se prevadă conectivitatea Irlandei cu Europa continentală prin modificarea traseului și a structurii coridoarelor TEN-T, pentru a integra în această rețea legături maritime între porturile irlandeze și continentale din rețeaua centrală și din rețeaua globală.

(9)  Pentru a reflecta creșterea fluxurilor de transport și evoluția rețelei, alinierea coridoarelor rețelei primare, a tronsoanelor identificate în prealabil și a capacității acestora ar trebui să fie adaptate. Aceste adaptări ale rețelei centrale nu ar trebui să afecteze finalizarea acesteia până în 2030, ar trebui să îmbunătățească acoperirea coridoarelor de pe teritoriul UE și ar trebui să fie proporționale pentru a proteja coerența și eficiența în dezvoltarea coridorului, precum și coordonarea. Din acest motiv, lungimea coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui mărită cu mai mult de 15%. Evoluțiile rețelei globale trebuie să fie monitorizate și evaluate pentru a se garanta relevanța tronsoanelor.

(10)  Este necesar să se promoveze investițiile publice și private în favoarea unei mobilități inteligente, interoperabile, durabile, multimodale, favorabile incluziunii, accesibile PMR, în condiții de siguranță și securitate pe întreg teritoriul Uniunii pentru toate modurile de transport. În 2017, Comisia a prezentat comunicarea „Europa în mișcare”(5), o amplă serie de inițiative menite să facă traficul mai sigur, să încurajeze taxarea rutieră inteligentă, să reducă emisiile de CO2, poluarea aerului și congestia traficului, să promoveze mobilitatea conectată și autonomă și să asigure condiții adecvate și perioade de repaus pentru lucrători. Aceste inițiative ar trebui să fie însoțite de sprijin financiar din partea Uniunii, după caz prin intermediul acestui program, de exemplu pentru a accelera implementarea tahografului inteligent și postechiparea acestuia.

(11)  În orientările TEN-T se solicită, în ceea ce privește noile tehnologii și inovarea, ca TEN-T să faciliteze decarbonizarea tuturor modurilor de transport, prin stimularea eficienței energetice și prin utilizarea combustibililor alternativi, respectând în același timp principiul neutralității tehnologice. Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului(6) instituie un cadru comun de măsuri destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport în Uniune cu scopul de a reduce, pe cât posibil, dependența de combustibilii fosili și de a atenua impactul transporturilor asupra mediului și a climei și solicită statelor membre să se asigure că punctele de reîncărcare sau de realimentare accesibile publicului sunt puse la dispoziție până la 31 decembrie 2025. Astfel cum s-a subliniat în propunerile Comisiei(7) din noiembrie 2017, este necesar un set cuprinzător de măsuri pentru a promova mobilitatea cu emisii scăzute, inclusiv sprijin financiar în cazul în care condițiile de piață nu ar oferi un stimulent suficient.

(12)  În cadrul Comunicării sale intitulate „O mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată”(8), Comisia a evidențiat că vehiculele automatizate și sistemele avansate de conectivitate vor face vehiculele mai sigure, mai ușor de utilizat în comun și mai accesibile pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele care în prezent nu pot beneficia de servicii de mobilitate, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă. În acest context, Comisia a propus, de asemenea, un „plan de acțiune strategic al UE privind siguranța rutieră” și o revizuire a Directivei 2008/96/CE privind siguranța rutieră pentru administrarea infrastructurii. În același sens, alte reglementări, precum Directiva 2004/54/CE privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din Rețeaua rutieră transeuropeană, trebuie adaptate la noile standarde de siguranță și digitalizare din sectorul transporturilor. La rândul său, îmbunătățirea siguranței ar trebui să constituie o prioritate în sectorul feroviar. În special, este important să se investească în asigurarea siguranței la trecerile la nivel cu calea ferată (și anume semnalizarea, îmbunătățirea infrastructurilor). În 2012, la cele 114 000 de treceri la nivel existente în UE, s-au produs 573 de accidente semnificative, în urma cărora au avut loc 369 de decese, iar 339 de persoane au fost vătămate grav (Raportul AEF 2014). În consecință, ar trebui ca la nivelul UE să se identifice trecerile la nivel care prezintă un grad ridicat de risc, pentru a investi în îmbunătățirea respectivelor infrastructuri, care ar trebui înlocuite pe termen lung cu poduri și cu pasaje subterane.

(13)  Pentru a îmbunătăți realizarea proiectelor de transport în părțile mai puțin dezvoltate ale rețelei, o alocare din Fondul de coeziune ar trebui să fie transferată către program pentru finanțarea proiectelor de transport din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune. Într-o primă etapă ▌, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare ar trebui să respecte alocările naționale din Fondul de coeziune. La finalul etapei inițiale, resursele transferate programului care nu au fost alocate unui proiect de infrastructură de transport ar trebui alocate pe o bază concurențială către proiecte situate în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, acordând prioritate legăturilor transfrontaliere și legăturilor lipsă. Comisia ar trebui să sprijine statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în elaborarea unei rezerve adecvate de proiecte, în special prin consolidarea capacității instituționale a administrațiilor publice vizate.

(14)  Ca urmare la Comunicarea comună privind îmbunătățirea mobilității duale în UE din noiembrie 2017(9), Planul de acțiune privind mobilitatea militară adoptat la 28 martie 2018 de către Comisie și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate(10) a subliniat faptul că politica privind infrastructura de transport oferă o oportunitate clară pentru a mări sinergiile între nevoile în materie de apărare și TEN-T, în vederea îmbunătățirii mobilității în Uniune. Planul de acțiune prevede că, până la jumătatea anului 2018, Consiliul este invitat să evalueze și să valideze cerințele militare legate de infrastructura de transport și că, până în 2019, serviciile Comisiei vor identifica părțile rețelei transeuropene de transport adecvate și pentru utilizarea în scop dual (civil și de apărare) a infrastructurii, inclusiv situațiile în care este posibilă modernizarea infrastructurii existente. Infrastructura va avea întotdeauna dublă utilizare. Finanțarea din partea Uniunii pentru punerea în aplicare de proiecte cu dublă utilizare ar trebui să fie implementată prin intermediul programului pe baza unor programe de lucru, prin acțiuni măsurabile, care să respecte cerințele aplicabile, astfel cum sunt definite în contextul planului de acțiune.

(14a)   Planul de acțiune privind dubla mobilitate (civilă și de apărare) în Uniune face parte din obiectivul major de a îmbunătăți mobilitatea în UE și, în același timp, de a răspunde provocărilor logistice și de mobilitate prevăzute în politica de securitate și apărare comună (PSAC) a Uniunii Europene; în acest scop, este esențială armonizarea standardelor și a reglementărilor transfrontaliere și vamale, precum și a procedurilor administrative și legislative. Rolul societăților mixte în UE este, printre altele, esențial pentru a contribui la armonizarea procedurilor administrative și legislative, atât pentru MIE, cât și pentru planul de acțiune privind dubla mobilitate (civilă și de apărare). Dubla mobilitate (civilă și de apărare) contribuie la dezvoltarea MIE, în special pe teme legate de buget și soluționând necesități noi și viitoare.

(15)  În comunicarea sa intitulată „Un parteneriat strategic reînnoit și consolidat cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene”(11), Comisia a subliniat necesitățile specifice de transport, de energie și digitale ale regiunilor ultraperiferice și nevoia de a asigura o finanțare adecvată din partea Uniunii menită să corespundă acestor necesități, inclusiv prin intermediul programului prin aplicarea ratelor de cofinanțare la un maximum de 85 %.

(16)  Având în vedere nevoile importante de investiții pentru a realiza progrese în finalizarea rețelei centrale TEN-T până în 2030 (estimate la 350 de miliarde EUR în perioada 2021-2027), rețeaua globală TEN-T până în 2050 și investițiile în decarbonizare-digitalizare-urbanizare (estimate la 700 de miliarde EUR în perioada 2021-2027), este oportun să se păstreze un buget adecvat pentru sectorul transporturilor, în conformitate cu cel prevăzut la începutul perioadei de programare 2014-2020, și să se utilizeze în mod cât mai eficient diferitele programe de finanțare și instrumentele UE maximizând,, astfel, valoarea adăugată a investițiilor susținute de către Uniune. Acest lucru s-ar putea realiza prin simplificarea procesului de investiție, care permite vizibilitatea conductelor de transport și consecvența între programele relevante ale Uniunii, în special cu Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul de coeziune și fondul InvestEU. În special, condițiile favorabile, astfel cum sunt detaliate în anexa IV la Regulamentul (UE) XXX [Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și regulile financiare și cele pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și gestionarea frontierelor și vize („RDC”)] ar trebui să fie luate în considerare, după caz.

(17)  Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(12) definește prioritățile din domeniul infrastructurii energetice transeuropene, care trebuie implementate pentru atingerea obiectivelor de politică ale Uniunii privitoare la energie și climă, stabilește proiecte de interes comun necesare pentru implementarea acestor priorități, stabilește măsuri în domeniul acordării de autorizații, al implicării publice și al reglementării pentru a accelera și/sau a facilita implementarea acestor proiecte, inclusiv criterii privind eligibilitatea generală a unor astfel de proiecte pentru obținerea de asistență financiară din partea Uniunii. Lista proiectelor de interes comun și orientările privind TEN-E ar trebui revizuite, pentru a lua în considerare scopurile și obiectivele Acordului de la Paris, precum și țintele Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și pentru perioada de după 2030.

(18)  Directiva privind energia din surse regenerabile [reformare] subliniază necesitatea creării unui cadru favorabil care cuprinde o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, cu trimitere explicită la acțiuni care să permită sprijinirea cooperării transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile.

(19)  Deși finalizarea infrastructurii de rețea rămâne o prioritate pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile, integrarea cooperării transfrontaliere în materie de surse regenerabile de energie și dezvoltarea unui sistem energetic inteligent și eficient, care include soluții de stocare a energiei și de răspuns al părții de consum care să ajute la echilibrarea rețelei, reflectă abordarea adoptată în cadrul inițiativei „Energie curată pentru toți europenii” cu responsabilitatea colectivă de a atinge un obiectiv ambițios în materie de energie regenerabilă în 2030 și un context politic nou cu obiective ambițioase pe termen lung privind decarbonizarea, asigurând o tranziție socială echitabilă și suficientă.

(20)  Tehnologiile de infrastructură inovatoare care permit tranziția spre sisteme energetice și de mobilitate cu emisii scăzute ▌și îmbunătățesc securitatea aprovizionării orientând-o către o mai mare independență energetică a Uniunii sunt esențiale, având în vedere agenda de decarbonizare a Uniunii. În special, în Comunicarea sa din 23 noiembrie 2017 intitulată „Comunicare privind consolidarea rețelelor energetice europene”(13), Comisia a subliniat faptul că rolul energiei electrice, în cazul în care energia din surse regenerabile va reprezenta jumătate din volumul total de electricitate până în 2030, va fi din ce în ce mai mult de a stimula decarbonizarea sectoarelor, până în prezent dominată de combustibilii fosili, cum ar fi transportul, industria și încălzirea și răcirea și că, prin urmare, accentul în cadrul politicii privind infrastructura energetică transeuropeană trebuie pus ▌ pe interconexiunile electrice, instalațiile electrice, proiectele de rețele inteligente și pe investițiile în infrastructura de gaze. Pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare a Uniunii, integrarea pieței interne și securitatea aprovizionării, trebuie să se ia în considerare în mod corespunzător și să se acorde prioritate tehnologiilor și proiectelor care contribuie la tranziția către o economie cu emisii reduse ▌. Comisia va avea drept obiectiv creșterea numărului de rețele inteligente transfrontaliere inovatoare de stocare, precum și al proiectelor de transport al dioxidului de carbon care urmează să fie sprijinite în cadrul programului.

(20a)   Este necesară sprijinirea proiectelor privind rețeaua inteligentă, în care astfel de proiecte integrează producția, distribuția sau consumul de energie electrică utilizând sistemul de gestionare în timp real și influențând fluxurile energetice transfrontaliere. Proiectele energetice ar trebui să reflecte în continuare rolul central pe care îl joacă rețelele energetice inteligente în tranziția energetică, iar sprijinul acordat în cadrul programului ar trebui să ajute la depășirea deficitelor de finanțare care, în prezent, creează obstacole pentru investițiile destinate implementării pe scară largă a tehnologiilor legate de rețelele energetice inteligente.

(20b)  În ceea ce privește interconectarea rețelelor de energie electrică, Regulamentul (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului [privind guvernanța uniunii energetice] stabilește un obiectiv de interconectare electrică de 15 % între statele membre pentru 2030. Programul ar trebui să contribuie la atingerea acestui obiectiv.

(21)  Realizarea pieței unice digitale se bazează pe infrastructura de conectivitate digitală. Digitalizarea industriei europene și modernizarea unor sectoare precum transporturile, energia, asistența medicală și administrația publică depind de accesul universal la rețele fiabile, accesibile, de mare și foarte mare capacitate. Conectivitatea digitală a devenit unul dintre factorii determinanți pentru coeziunea economică, socială și teritorială, sprijinind modernizarea economiilor locale și susținerea diversificării activităților economice. Domeniul de intervenție al programului în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală ar trebui să fie ajustat pentru a reflecta importanța crescândă a acesteia pentru economie și societate în ansamblu. Prin urmare, este necesar să se stabilească proiectele de interes comun privind infrastructura de conectivitate digitală, necesare pentru a îndeplini obiectivele pieței unice digitale a Uniunii și să se abroge Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(14).

(22)  Comunicarea intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă — către o societate europeană a gigabiților”(15) (Societatea Gigabit) stabilește obiective strategice pentru 2025, în vederea optimizării investițiilor în infrastructura de conectivitate digitală. Directiva (UE) 2018/XXX [Codul european al comunicațiilor electronice] vizează, printre altele, crearea unui cadru de reglementare care să stimuleze investițiile private în rețelele de conectivitate digitală. Totuși, este clar că implementările rețelei vor necesita urgent mai multă atenție, având în vedere rentabilitatea lor limitată pe întreg teritoriul Uniunii Europene, din cauza unei serii de factori precum izolarea și particularitățile geografice/teritoriale, densitatea scăzută a populației, diverși factori socio-economici. Prin urmare, programul ar trebui să urmărească, de asemenea, să contribuie la obținerea unui echilibru între zonele rurale și cele urbane, pentru a contribui la îndeplinirea acestor obiective strategice stabilite în Strategia societății gigabiților, care vine în completarea sprijinului acordat pentru implementarea rețelelor de foarte mare capacitate de către alte programe, în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul de coeziune (FC) și fondul InvestEU.

(23)  Deși toate rețelele de conectivitate digitală care sunt conectate la internet sunt intrinsec rețele transeuropene, în special datorită funcționării aplicațiilor și serviciilor pe care le permit, ar trebui acordată prioritate pentru sprijin prin intermediul mecanismului „Conectarea Europei” acțiunilor cu cel mai mare impact preconizat asupra pieței unice digitale, printre altele, prin alinierea acestora cu obiectivele comunicării privind strategia societății gigabiților precum și asupra transformării digitale a economiei și societății, având în vedere disfuncționalitățile pieței și obstacolelor întâlnite în calea implementării.

(24)  Școlile, universitățile, bibliotecile, administrațiile locale, provinciale, regionale sau naționale, principalii furnizori de servicii publice, spitalele și centrele medicale, nodurile de transport și întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală sunt entități și locuri care pot stimula evoluțiile socio-economice importante în zona în care sunt situate, inclusiv în mediul rural și în zonele slab populate. Astfel de factori socio-economici trebuie să se afle în avangarda conectivității în gigabit pentru a oferi acces la cele mai bune servicii și aplicații pentru cetățenii europeni, mediul de afaceri și comunitățile locale. Programul ar trebui să ofere acces la conectivitate în gigabit, conectivitate de mare viteză, inclusiv conectivitate mobilă de ultimă generație pentru acești factori socio-economici cu scopul de a le maximiza efectele pozitive asupra economiei și societății la scară largă, inclusiv prin generarea unei cereri mai mari pentru conectivitate și servicii.

(25)  În plus, bazându-se pe succesul inițiativei WiFi4EU, programul ar trebui să sprijine în continuare accesul la o conexiune locală fără fir, gratuită, sigură și de înaltă calitate, în centrele vieții publice locale, inclusiv entitățile cu misiune de serviciu public, cum sunt autoritățile publice și furnizorii de servicii publice, precum și în spațiile în aer liber accesibile publicului larg, pentru a promova viziunea digitală a Uniunii în comunitățile locale.

(25a)  Infrastructura digitală este o bază importantă pentru inovare. Pentru ca programul să-și maximizeze impactul, acesta ar trebui să se concentreze asupra finanțării infrastructurii. Serviciile și aplicațiile digitale individuale, cum ar fi cele care implică diverse tehnologii ale registrelor distribuite sau care utilizează inteligență artificială, ar trebui, prin urmare, să fie excluse din domeniul de aplicare al programului și, în schimb, după caz, să fie abordate prin intermediul altor instrumente, cum ar fi Europa digitală. De asemenea, este important să se maximizeze sinergiile dintre diferitele programe.

(26)  Viabilitatea următoarei generații de servicii digitale preconizate, cum ar fi serviciile și aplicațiile internetului obiectelor, care se preconizează că vor aduce beneficii semnificative în diferite sectoare și pentru societate în ansamblul său, va necesita o acoperire transfrontalieră neîntreruptă cu rețele 5G, în special în scopul de a le permite utilizatorilor și obiectelor să rămână conectați atunci când se deplasează. Cu toate acestea, scenariile de partajare a costurilor pentru implementarea tehnologiei 5G în toate aceste sectoare rămân neclare, iar riscurile percepute ale implementării comerciale în unele domenii-cheie sunt foarte ridicate. Se preconizează că legăturile feroviare și coridoarele rutiere vor fi domeniile-cheie pentru prima fază a noilor aplicații în domeniul mobilității conectate și constituie, prin urmare, proiecte transfrontaliere esențiale pentru finanțare în cadrul acestui program.

(27)  Teritoriile neconectate din toate zonele Uniunii, inclusiv din cele centrale, sunt văzute ca blocaje și reprezintă un potențial neexploatat în cadrul pieței unice digitale. În zonele rurale și cele mai izolate, conectivitatea la internet de înaltă calitate poate avea un rol esențial în prevenirea decalajului digital, a izolării și a depopulării prin reducerea costurilor de livrare de bunuri și de servicii și, parțial, prin compensarea poziției îndepărtate. Conectivitatea la internet de înaltă calitate este necesară pentru achiziționarea de noi oportunități economice, precum agricultura de precizie sau dezvoltarea unei bioeconomii în zonele rurale. Programul ar trebui să contribuie la furnizarea pentru toate gospodăriile europene, rurale sau urbane a unei conectivități fixe sau fără fir de capacitate foarte mare, cu accent pe măsurile de implementare pentru care se constată o anumită disfuncționalitate a pieței și care pot fi abordate folosind granturi de mică intensitate. În acest demers, programul ar trebui să aibă ca obiectiv obținerea unei acoperiri cuprinzătoare a gospodăriilor și a teritoriilor, dat fiind că nu este rentabil din punct de vedere economic să se remedieze decalajele dintr-o zonă care este deja acoperită.

(28)  Instalarea rețelelor de comunicații electronice de bază, inclusiv cu cabluri submarine care conectează teritoriile europene cu țări terțe de pe alte continente sau care conectează insulele europene sau teritoriile de peste mări cu continentul, este necesară în vederea asigurării redundanței necesare pentru astfel de infrastructuri vitale, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a UE și a rețelelor digitale. Cu toate acestea, astfel de proiecte sunt adesea neviabile din punct de vedere comercial fără sprijin public.

(29)  Acțiunile care contribuie la proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală trebuie să implementeze tehnologia cea mai adecvată și disponibilă, propunând totodată un echilibru optim între tehnologiile de vârf în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, siguranța de transmitere, reziliența rețelei, securitatea cibernetică și eficiența din punctul de vedere al costurilor și ar trebui să aibă prioritate prin intermediul programelor de lucru ținând seama de criteriile stabilite în prezentul regulament. Implementarea de rețele de foarte mare capacitate poate include infrastructură pasivă, în vederea maximizării beneficiilor socio-economice, precum și de mediu. În sfârșit, în stabilirea priorităților de acțiune, sunt luate în considerare eventualele efecte pozitive în materie de conectivitate, de exemplu, atunci când un proiect realizat poate îmbunătăți interesul economic în ceea ce privește implementări ulterioare care să conducă la acoperirea suplimentară a teritoriilor și populației din zonele care au rămas până în prezent neacoperite.

(30)  Uniunea și-a elaborat propria tehnologie de poziționare, navigație și sincronizare (PNT) (EGNOS/Galileo) și propriul său sistem de observare a Pământului (Copernicus). Atât EGNOS/Galileo, cât și Copernicus oferă servicii avansate care oferă beneficii economice importante pentru utilizatorii publici și privați. În consecință, orice infrastructură de transport, energetică și digitală finanțată de program — care utilizează serviciile PNT sau de observare a Pământului — ar trebui să fie compatibilă din punct de vedere tehnic cu EGNOS/Galileo și Copernicus.

(31)  Rezultatele pozitive ale primei cereri mixte de oferte de finanțare lansate în cadrul actualului program în 2017 a confirmat relevanța utilizării granturilor UE pentru combinarea cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică sau a altor instituții financiare publice și de dezvoltare, precum și a instituțiilor financiare din sectorul privat și investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat. Finanțarea mixtă ar trebui să contribuie la atragerea investițiilor private și să asigure efectul de pârghie al contribuției globale a sectorului public, în conformitate cu obiectivele programului Invest UE. Prin urmare, programul ar trebui să continue să sprijine acțiuni care să permită combinarea granturilor UE cu alte surse de finanțare. În domeniul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă nu trebuie să depășească 10 % din pachetele dedicate.

(31a)  În sectorul transporturilor, operațiunile mixte ar trebui să fie în principal dedicate proiectelor care vizează digitalizarea sectorului, în special SESAR și ERTMS, pentru care se preconizează o rentabilitate financiară.

(32)  Obiectivele de politică ale acestui program vor fi, de asemenea, abordate prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare în cadrul componentei (componentelor) de politică [...] a (ale) fondului InvestEU. Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a stimula investițiile prin abordarea disfuncționalităților pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, în mod proporțional și adecvat, nu ar trebui să se suprapună cu sau să excludă finanțarea privată și ar trebui să ofere o valoare adăugată europeană clară.

(33)  Pentru a promova o dezvoltare integrată a ciclului de inovare, este necesar să se asigure complementaritatea între soluțiile inovatoare dezvoltate în contextul programelor-cadru de cercetare și inovare ale Uniunii și soluțiile inovatoare implementate cu sprijin din partea Mecanismului pentru Interconectarea Europei. În acest scop, sinergiile cu programul Orizont Europe vor asigura faptul că: (a) nevoile de cercetare și inovare în domeniul transporturilor, al energiei și în domeniul digital în cadrul UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al Orizont Europa; (b) Mecanismul pentru Interconectarea Europei cooperează îndeaproape cu Orizont Europa în ceea ce privește implementarea la scară largă și instalarea de tehnologii și soluții inovatoare în domeniul infrastructurii transportului, energiei și digitale, și a sinergiilor dintre aceste domenii, în special a celor care decurg din Orizont Europa; (c) schimbul de informații și de date între Orizont Europa și Mecanismul pentru Interconectarea Europei va fi facilitat, de exemplu, prin evidențierea tehnologiilor din Orizont Europa cu un nivel ridicat de pregătire pentru piață care ar putea fi mobilizate prin intermediul MIE.

(34)  Prezentul regulament prevede pentru întreaga perioadă 2021-2027 un pachet financiar care constituie principala valoare de referință, în sensul [referința va fi actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară16, pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale]. Acest pachet financiar ar trebui să fie menținut pe toată durata programului și nu ar trebui să facă obiectul niciunei reduceri sau realocări către alte programe, în vederea păstrării echilibrului inițial, dar și a arbitrajelor și a repartizărilor tematice și teritoriale pe toată durata programului.

(35)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice constituie cadrul pentru identificarea priorităților naționale de reformă și monitorizarea punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii multianuale de investiții naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Aceste strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale anuale de reformă, ca o modalitate de a structura și a coordona proiecte de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite de dreptul național și/sau de finanțare din partea Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să utilizeze fondurile Uniunii în mod coerent și să maximizeze valoarea adăugată a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul de coeziune, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor, fondul InvestEU și Mecanismul pentru Interconectarea Europei, după caz. Sprijinul financiar ar trebui să fie, de asemenea, utilizat într-un mod compatibil cu legislația Uniunii și planurile energetice și climatice naționale, după caz.

[vot separat]

(37)  Tipurile de finanțare și metodele de implementare din prezentul regulament trebuie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare care nu este legată de costuri, în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(38)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică cu scopul de a acorda drepturile și accesul necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod amplu competențele respective.

(39)  Regulamentul financiar stabilește normele referitoare la acordarea de granturi. Pentru a lua în considerare specificitatea acțiunilor sprijinite de program și pentru a asigura o punere în aplicare coerentă între sectoarele acoperite de program, este necesar să se prevadă indicații suplimentare privind eligibilitatea și criteriile de atribuire. Comisia și/sau agențiile executive responsabile cu punerea în aplicare a programului nu sunt autorizate, în plus, să creeze obligații suplimentare care nu sunt prevăzute în prezentul regulament în ceea ce privește selectarea operațiunilor și a finanțării acestora. Fără derogare de la Regulamentul financiar, programele de lucru pot oferi proceduri simplificate în anumite cazuri în care obiectivele cererilor de propuneri nu au implicații strategice.

(39a)  În conformitate cu Regulamentul financiar, criteriile de selecție și acordare sunt definite în programele de lucru. În sectorul transporturilor, calitatea și relevanța unui proiect ar trebui să fie evaluate luând în calcul și impactul preconizat al acestuia asupra conectivității UE, respectarea cerințelor de accesibilitate și strategia sa în ceea ce privește viitoarele nevoi de întreținere.

(40)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(16), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(17), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(18) și Regulamentul (UE) 2017/193 al Consiliului(19), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(20). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, Parchetului European (EPPO) și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(40a)   Reușita punerii în aplicare a programului depinde în mare măsură de nivelul de cooperare dintre entitățile care participă la un proiect comun. Prin urmare, ar trebui încurajată instituirea unei structuri mixte, inclusiv prin creșterea nivelului cofinanțării.

(41)  În conformitate cu [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(21)] persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(42)  Uniunea ar trebui să urmărească coerența și sinergiile cu programele Uniunii pentru politicile externe, inclusiv asistența pentru preaderare în urma angajamentelor luate în contextul comunicării „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”(22).

(43)  În cazul în care țări terțe sau entități stabilite în țări terțe participă la acțiuni care contribuie la proiecte de interes comun sau la proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, asistența financiară ar trebui să fie disponibilă numai în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor acestor proiecte.

(43a)   În conformitate cu articolul 85 din Directiva 2014/25/UE și în cazul țărilor terțe cu care Uniunea nu a încheiat un acord multilateral sau bilateral prin care să asigure un acces comparabil și efectiv al întreprinderilor din Uniune la piețele de achiziții publice din aceste țări terțe, orice ofertă prezentată pentru atribuirea unui contract de achiziție publică pentru un proiect cofinanțat de MIE poate fi respinsă dacă proporția produselor care provin din țări terțe depășește 50 % din valoarea totală a produselor care compun oferta.

(44)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(23), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul unor cerințe de monitorizare specifice, cum ar fi cele privind reziliența la efectele schimbărilor climatice, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Comisia ar trebui să realizeze evaluări și să le comunice Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, în vederea evaluării eficacității și a eficienței finanțării și a impactului acesteia asupra scopurilor globale ale programului și în vederea efectuării ajustărilor necesare.

(45)  Ar trebui puse în aplicare măsuri de monitorizare și de raportare transparente, care implică răspundere și adecvate, inclusiv indicatori măsurabili, pentru a evalua și a raporta progresul programului în ceea ce privește atingerea obiectivelor generale și specifice stabilite de prezentul regulament, precum și pentru a promova realizările acestuia. Acest sistem de raportare cu privire la performanță ar trebui să garanteze că datele referitoare la monitorizarea implementării programului și la rezultatele acestuia sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate de-a lungul coridoarelor rețelei centrale și că datele și rezultatele respective sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. Este necesar să se impună cerințe de raportare proporționale privind beneficiarii fondurilor Uniunii, în vederea colectării de date relevante pentru program.

(45a)  Programul ar trebui să fie pus în aplicare prin programe de lucru. Până la sfârșitul lunii martie 2021, Comisia ar trebui să pregătească un program-cadru care va include orarul prevăzut al programelor de lucru, cererile de propuneri, subiectele acestora și finanțarea alocată, precum și alte detalii necesare pentru a asigura transparența și predictibilitatea pentru întreaga perioadă a programului și pentru a îmbunătăți calitatea proiectelor.

(45b)  Ar trebui efectuată o evaluare cuprinzătoare a programului, pentru a garanta coerența priorităților de investiții ale programului cu angajamentele Uniunii în ceea ce privește schimbările climatice;

(46)  În vederea completării prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei ▌în ceea ce privește adoptarea programelor de lucru și a programului-cadru. ▌

(47)  În vederea adaptării, dacă este necesar, a indicatorilor utilizați pentru monitorizarea programului, ▌și a definiției coridoarelor rețelei centrale de transport, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările părților I, II și III din anexa la prezentul regulament și cerințele militare, pentru a stabili sau modifica lista părților din rețeaua transeuropeană de transport adecvate pentru transportul militar, pentru a stabili sau modifica lista proiectelor prioritare de infrastructură cu dublă utilizare și procedura de evaluare referitoare la eligibilitatea acțiunilor legate de mobilitatea militară. Este deosebit de important să se desfășoare consultări adecvate de către Comisie pe parcursul activităților sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, precum și ca respectivele consultări să fie desfășurate în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(48)  Din motive de claritate, Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 ar trebuie abrogate. Cu toate acestea, efectele articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, care modifică anexa la Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(24) în ceea ce privește lista coridoarelor de transport de marfă, ar trebui să fie menținute.

(49)  Pentru a permite adoptarea rapidă a actelor de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament, este necesar ca acesta să intre în vigoare imediat după publicarea sa,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Mecanismul pentru Interconectarea Europei (denumit în continuare „programul”).

El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea acestor finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)  „acțiune” înseamnă orice activitate care a fost identificată a fi independentă din punct de vedere financiar și tehnic, care este delimitată în timp și care este necesară pentru implementarea unui proiect;

(b)  „combustibili alternativi” înseamnă combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, astfel cum sunt definiți la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/94/UE;

(c)  „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care îi permite participarea la program în conformitate cu articolul 5;

(ca)   „beneficiar” înseamnă orice entitate care a fost selectată pentru a primi asistență financiară din partea Uniunii în temeiul criteriilor de eligibilitate stabilite în temeiul articolului 11 din prezentul regulament și în conformitate cu articolul [197] din Regulamentul financiar;

(d)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului [2 alineatul (6)] din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/XXX (Regulamentul financiar), care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(da)  „blocaj” înseamnă o barieră fizică, tehnică sau funcțională ce antrenează o întrerupere a sistemului de natură să afecteze continuitatea fluxurilor pe distanță lungă sau transfrontaliere, care poate fi surmontată prin crearea de noi infrastructuri sau prin modernizarea substanțială a infrastructurii existente, ceea ce ar putea aduce îmbunătățiri semnificative care vor soluționa constrângerile cauzate de blocaj;

(e)  „rețea globală” înseamnă infrastructura de transport identificată în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(f)  „rețea centrală” înseamnă infrastructura de transporturi identificată în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(g)  „coridoarele rețelei centrale” înseamnă un instrument care să faciliteze implementarea coordonată a rețelei centrale, conform dispozițiilor din capitolul IV al Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 și care figurează în partea III din anexa la prezentul regulament;

(ga)   „legătura transfrontalieră” în sectorul transporturilor înseamnă proiecte care acoperă o secțiune feroviară, rutieră, pe căi navigabile interioare sau maritimă între statele membre sau între un stat membru și o țară terță sau un proiect, pentru orice mod de transport, realizat într-un stat membru, care demonstrează un impact transfrontalier semnificativ prin îmbunătățirea fluxurilor transfrontaliere între două state membre;

(h)  „proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile” înseamnă un proiect selectat sau eligibil pentru a fi selectat în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de aranjamente între statele membre sau între statele membre și țările terțe, astfel cum sunt definite la [articolul 8, 9, 11 sau 13 din] Directiva (UE) 2018/... a Parlamentului European și a Consiliului1(25) în vederea planificării sau introducerii energiei din surse regenerabile, în conformitate cu criteriile stabilite în partea IV din anexa la prezentul regulament;

(ha)  „principiul «eficiența energetică înainte de toate»” înseamnă că în planificare, politici și deciziile privind investițiile în domeniul energiei se ține seama în cel mai înalt grad de măsurile alternative rentabile privind eficiența energetică, care să eficientizeze cererea și oferta de energie, în special prin reducerea rentabilă a consumului de energie la nivelul utilizării finale, prin inițiative privind participarea activă a cererii și prin eficientizarea conversiei, transportului și distribuției de energie, fiind îndeplinite totodată obiectivele deciziilor respective;

(i)  „infrastructură de conectivitate digitală” înseamnă rețele de foarte mare capacitate, sisteme 5G, conectivitate fără fir locală de calitate foarte înaltă, rețele de bază, precum și platformele digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și de energie;

(j)  „sisteme 5G” înseamnă un set de elemente de infrastructură digitală bazate pe standarde convenite la nivel mondial pentru tehnologia de comunicații mobile și fără fir utilizată pentru conectivitate și servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanță avansată, cum ar fi rate și capacitate de date foarte mari, latență mică, fiabilitate ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate;

(k)  „coridor 5G” înseamnă un coridor de transport, drum, cale ferată sau cale navigabilă interioară, acoperit în întregime de infrastructură de conectivitate digitală și în special de sisteme 5G, permițând furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie precum mobilitatea conectată și automatizată, servicii de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitate digitală pe căile navigabile interioare;

(ka)   „legătura lipsă” este o secțiune de transport pentru toate modurile de transport dintr-un coridor TEN-T sau o secțiune de transport care asigură conectarea rețelelor centrale sau globale cu coridoarele TEN-T, care lipsește sau în care se află unul sau mai multe blocaje ce afectează continuitatea coridorului TEN-T;

(l)  „platforme digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și de energie” înseamnă resurse fizice și virtuale de tehnologii ale informației și comunicațiilor („TIC”) care funcționează pe lângă infrastructura de comunicații și care sprijină fluxul, stocarea, prelucrarea și analiza datelor privind infrastructura de transport și/sau energie;

(m)  „proiect de interes comun” înseamnă un proiect identificat în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 sau în Regulamentul (UE) nr. 347/2013 sau în articolul 8 din prezentul regulament;

(n)  „studii” înseamnă activitățile necesare pentru a pregăti punerea în aplicare a proiectului, precum studiile pregătitoare, de cartografiere, de fezabilitate, de evaluare, de testare și de validare, inclusiv sub forma programelor informatice, și oricare alte măsuri de asistență tehnică, inclusiv acțiunile prealabile de definire și de dezvoltare a unui proiect și de luare a deciziilor privind finanțarea sa, cum ar fi recunoașterea amplasamentelor și pregătirea pachetului financiar;

(o)  „factori socioeconomici” înseamnă entități care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera, în mod direct sau indirect, beneficii socioeconomice substanțiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influență;

(p)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este membră a Uniunii Europene;

(q)  „rețele de foarte mare capacitate” înseamnă rețele de foarte mare capacitate, astfel cum sunt definite la articolul [2 alineatul (2)] din Directiva (UE) 2018/XXX [Codul european al comunicațiilor electronice];

(r)  „lucrări” înseamnă cumpărarea, furnizarea și implementarea de componente, sisteme și servicii, inclusiv programe informatice, realizarea activităților de dezvoltare, de construcție și de instalare aferente unui proiect, recepția instalațiilor și lansarea proiectului;

(ra)   „infrastructură pentru dublă utilizare (civilă și de apărare)” înseamnă o infrastructură utilizată în principal în scopuri civile, dar care are, de asemenea, o importanță strategică în scopuri de apărare și de gestionare a crizelor și care ar putea fi adaptată la nevoile de dublă utilizare (civilă și militară).

Articolul 3

Obiective

(1)  Programul are drept obiectiv general să construiască, să dezvolte și să modernizeze rețelele transeuropene în domeniul transporturilor, al energiei și în domeniul digital și să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile, pentru a contribui la creșterea competitivității europene, a asigura accesul la piața internă și la creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă și a consolida coeziunea teritorială, socială și economică, contribuind la angajamentele de decarbonizare pe termen lung și punând accent deplin pe sinergiile dintre sectoarele transportului, energiei și digital.

(2)  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  în sectorul transporturilor:

(i)  să contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun referitoare la rețele și infrastructuri eficiente, interconectate, interoperabile și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, sustenabilă, incluzivă, accesibilă, în condiții sigure și securizate și pentru un spațiu european al transporturilor;

(ii)  să adapteze părți ale rețelei transeuropene de transport potrivite pentru transportul militar la nevoile în materie de mobilitate duală (civilă și de apărare);

(b)  în sectorul energetic, să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la o mai bună integrare a unei piețe interne a energiei eficiente și competitive, la interoperabilitatea rețelelor transfrontaliere și transsectoriale, facilitând decarbonizarea economiei și asigurând securitatea aprovizionării și independența energetică a UE, precum și să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei, inclusiv al energiei din surse regenerabile, și să stimuleze eficiența energetică;

(c)  în sectorul digital, să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun legate de instalarea unor rețele digitale sigure și securizate de foarte mare capacitate și a sistemelor 5G, la sporirea rezilienței și a capacității rețelelor digitale centrale de pe teritoriul UE, corelându-le cu teritoriile învecinate, precum și la digitalizarea rețelelor de transport și de energie.

Articolul 4

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada 2021-2027 se stabilește la 43 850 768 000 EUR la prețuri constante (XXX EUR la prețuri curente). ▌.

(2)  Distribuirea acestei sume se stabilește după cum urmează:

(a)  33 513 524 000 EUR la prețuri constante (EUR XXX la prețuri curente) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a), din care:

(i)  17 746 000 000 EUR la prețuri constante (XXX EUR la prețuri curente) din Fondul european de investiții strategice;

(ii)  10 000 000 000 EUR la prețuri constante (11 285 493 000 EUR la prețuri curente) transferați din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuiți, în conformitate cu prezentul regulament, exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului de coeziune;

(iii)  5 767 524 000 EUR la prețuri constante (6 500 000 000 EUR la prețuri curente) din rubrica „Securitate și apărare” pentru obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii);

(b)  până la 8 650 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), din care 20 % pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile; [Amendamentul 9]

(c)  2 662 000 000 EUR la prețuri constante (3 000 000 000 EUR la prețuri curente) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c).

(3)  Comisia nu se abate de la suma prevăzută menționată la alineatul (2) litera (a) punctul (ii).

(4)  Până la 3 % din suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată și pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului și a orientărilor specifice sectorului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informațiilor. Această sumă poate fi, de asemenea, utilizată pentru a finanța măsuri de însoțire pentru a sprijini activitatea de pregătire a proiectelor.

(5)  Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(5a)  Transparența și participarea cetățenilor sunt garantate pentru proiectele de mare anvergură. [Amendamentul 27]

(6)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

(7)  Suma transferată din Fondul de coeziune trebuie pusă în aplicare în conformitate cu prezentul regulament, sub rezerva dispozițiilor alineatului (8) și fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (2) litera (b).

(8)  În ceea ce privește sumele transferate din Fondul de coeziune, ▌până la 31 decembrie 2022, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare trebuie să respecte alocațiile naționale din cadrul Fondului de coeziune ▌. Începând cu 1 ianuarie 2023, resursele transferate programului care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructură în domeniul transporturilor sunt puse, în condiții concurențiale, la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor în conformitate cu prezentul regulament.

(9)  Resursele alocate unui stat membru în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestuia și în conformitate cu autoritatea de management relevantă, transferate către program, pentru a fi utilizate în cadrul unei operațiuni de finanțare mixtă sau al unei sinergii cu acțiunea altor programe ale Uniunii, incluse într-o propunere prezentată de statul membru în cauză și declarată eligibilă de către Comisie în contextul unei proceduri privind un program de lucru. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). ▌

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific care să acopere participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acest acord:

–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare pentru programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul financiar;

–  să nu confere unei țări terțe competența decizională cu privire la program;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;

—  să ofere reciprocitate în ceea ce privește accesarea programelor similare din țara terță, în special în legătură cu achizițiile publice.

(2)  Țările terțe menționate la alineatul (1) și entitățile stabilite în respectivele țări nu pot primi asistență financiară în temeiul prezentului regulament, cu excepția cazurilor în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor unui anumit proiect de interes comun, în condițiile stabilite în programele de lucru menționate la articolul 19 și în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate furniza finanțare sub formă de granturi și achiziții, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar ▌. Finanțarea furnizată de program poate fi utilizată în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă, inclusiv prin fonduri astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul privind InvestEU. În sectorul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă nu depășesc 10 % din pachetul dedicat și sunt destinate în primul rând priorităților orizontale astfel cum sunt enumerate în anexă partea III punctul -1 (nou). Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul acestui program sunt implementate în conformitate cu Regulamentul privind InvestEU și cu Titlul X din Regulamentul financiar.

(3)  Comisia poate delega competența de a pune în aplicare o parte a programului către agențiile executive în conformitate cu articolul [69] din Regulamentul financiar, având în vedere cerințele legate de gestiunea optimă și eficace a programului în sectoarele transporturilor, energetic și digital.

(4)  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și trebuie considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul XXX [succesor al Regulamentului privind Fondul de garantare] se aplică.

Articolul 6a

Adaptarea rețelelor TEN-T la dubla utilizare (civilă și de apărare)

(1)  Proiectele de interes comun contribuie la adaptarea rețelelor TEN-T, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu scopul de a permite dubla utilizare, civilă și militară, a infrastructurii, în conformitate cu cerințele de dublă mobilitate (civilă și de apărare), denumite în continuare „cerințe de dublă mobilitate” și cu proiectele prioritare de infrastructură de dublă utilizare identificate la alineatul (2) din prezentul articol.

(2)  Până la 31 decembrie 2019, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament pentru a detalia cerințele de dublă mobilitate, a elabora lista cu părțile rețelei transeuropene de transport potrivite pentru transportul militar, a elabora lista cu proiecte prioritare de infrastructură cu dublă utilizare și procedura de evaluare a eligibilității acțiunilor legate de infrastructura cu dublă utilizare, civilă și de apărare. Specificarea proiectelor prioritare reflectă situația statelor membre din estul și din sudul Uniunii.

(3)  Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea proiectelor de interes comun în părțile rețelei transeuropene de transport potrivite pentru transportul militar, care se vor baza întotdeauna pe studiile de fezabilitate, proiectele și implementarea existente în domeniul TEN-T, includ, de asemenea, acțiunile necesare pentru a respecta cerințele de dublă mobilitate validate de Consiliu și proiectele prioritare de infrastructură cu dublă utilizare, civilă și de apărare.

Toate proiectele propuse includ acțiuni măsurabile de integrare a cerințelor de dublă mobilitate validate de Consiliu.

Propunerile care conțin exclusiv acțiuni legate de mobilitatea militară sunt eligibile doar atunci când extind o infrastructură civilă existentă.

Toate acțiunile legate de îndeplinirea cerințelor de dublă mobilitate sunt finanțate din fondurile prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) și permit dubla utilizare (civilă și de apărare) a infrastructurii.

(4)  Până la 31 decembrie 2025, Comisia efectuează o evaluare a sumei deja cheltuite și a perspectivei legate de cheltuirea sumei specificate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii). În funcție de rezultatul acestei evaluări, Comisia decide să transfere suma care nu a fost angajată de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i).

Articolul 6b

Proiecte transfrontaliere în domeniul transporturilor

(1)  Statele membre, autoritățile regionale sau alte entități care participă la un proiect transfrontalier în domeniul transporturilor pot crea un organism comun (ghișeu unic) pentru gestionarea proiectelor. Aceste organisme comune dispun competențe extinse de coordonare, în care prevalează normele UE, care permit gestionarea tuturor evaluărilor privind impactul asupra mediului, a autorizațiilor de planificare teritorială și a autorizațiilor de construcție.

(2)  Pentru a răspunde dificultăților legate de coordonarea procedurilor de acordare a proiectelor de infrastructură transfrontalieră TEN-T, coordonatorii europeni monitorizează coordonarea proiectelor și propun proceduri pentru facilitarea sincronizării și finalizării acestora.

(3)  Având în vedere necesitatea de a asigura coordonarea și cooperarea între statele membre prin intermediul autorității competente unice desemnate, precum și de a stabili termene comune pentru acordarea autorizațiilor transfrontaliere și pentru lansarea achizițiilor publice pentru proiectele transfrontaliere comune, măsurile necesare vor fi în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile de raționalizare în scopul înregistrării de progrese în direcția realizării rețelei transeuropene de transport (COM(2018)0277).

Articolul 7

Proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

(1)  Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile contribuie la decarbonizare, la finalizarea pieței interne a energiei și la creșterea securității aprovizionării, implică cel puțin două state membre și sunt incluse într-un acord de cooperare sau orice alt tip de acord între statele membre, inclusiv, după caz, la nivel regional, sau între statele membre și țări terțe, astfel cum se menționează la articolul 8, 9, 11 sau 13 din Directiva (UE) 2018/... a Parlamentului European și a Consiliului1(26). Aceste proiecte sunt identificate în conformitate cu criteriile generale și procesul stabilite în partea IV din anexa la prezentul regulament.

(2)  Până la 31 decembrie 2019, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 23 litera (d) din prezentul regulament pentru a detalia, fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute la articolul 13, criteriile specifice de selecție și a stabili detalii privind procesul de selecție a proiectelor și publică metodologiile de evaluare a contribuției proiectelor la criteriile generale și de evaluare a analizei raportului cost-beneficii, prevăzute în partea IV din anexă.

(3)  Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare în conformitate cu prezentul regulament.

(4)  Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii pentru lucrări dacă îndeplinesc următoarele criterii suplimentare:

(a)  analiza specifică cost-beneficii a proiectului efectuată în temeiul punctului 3 din partea IV din anexă este obligatorie pentru toate proiectele sprijinite, este efectuată într-o manieră transparentă, cuprinzătoare și completă și oferă dovezi cu privire la existența unor economii semnificative în materie de costuri și/sau a unor beneficii în ceea ce privește sustenabilitatea, integrarea sistemului, securitatea aprovizionării sau inovarea; și;

(b)  solicitantul demonstrează că proiectul nu ar avea loc în absența grantului, sau că proiectul nu poate fi viabil din punct de vedere comercial în absența grantului. Această analiză ia în considerare toate veniturile care decurg din schemele de sprijin.

(5)  Valoarea grantului pentru lucrări este proporțională cu economiile de costuri și/sau cu beneficiile menționate la punctul 2 litera (b) din partea IV din anexă, nu depășește valoarea necesară pentru a garanta că proiectul se materializează sau devine viabil din punct de vedere comercial și respectă dispozițiile de la articolul 14 alineatul (3).

Articolul 8

Proiecte de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală

(1)  Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală sunt acele proiecte care aduc o contribuție semnificativă în ceea ce privește:

(a)  realizarea pieței unice digitale europene;

(b)  îndeplinirea obiectivelor strategice de conectivitate ale Uniunii și

(c)  furnizarea infrastructurii subiacente de rețea care sprijină transformarea digitală a economiei și a societății.

(1a)  Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală îndeplinesc următoarele criterii:

(a)  contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c);

(b)  implementează cea mai bună tehnologie disponibilă, propunând totodată echilibrul optim în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, securitatea transmisiei, rezistența rețelei, securitatea cibernetică și rentabilitatea.

(2)  Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea de proiecte de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală sunt eligibile pentru finanțare în temeiul prezentului regulament.

(3)  Fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute în articolul 13, prioritatea la finanțare se stabilește ținând seama de următoarele criterii:

(a)  acțiunile care contribuie la accesul la rețele de foarte mare capacitate capabile să furnizeze conectivitate în gigabit, inclusiv conectivitate 5G sau altă conectivitate mobilă de ultimă generație, pentru factorii socioeconomici sunt considerate prioritare. Competitivitatea Uniunii la nivel mondial și capacitatea de a absorbi investițiile țin seama de factorii socioeconomici, dar și de relevanța aplicațiilor și serviciilor digitale care oferă conectivitate de bază și de beneficiile socioeconomice potențiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale, inclusiv de posibilele efecte colaterale pozitive în materie de conectivitate, în conformitate cu partea V din anexă;

(b)  acțiunile care contribuie la furnizarea pe plan local de conectivitate fără fir de înaltă calitate în comunitățile locale, în conformitate cu partea V din anexă;

(c)  în ceea ce privește acțiunile care contribuie la implementarea sistemelor 5G, se acordă prioritate implementării coridoarelor 5G de-a lungul principalelor căi de transport terestre, inclusiv rețelelor transeuropene de transport, și centrelor de activitate socioeconomică. Este luată în considerare, de asemenea, măsura în care acțiunea contribuie la asigurarea unei acoperiri de-a lungul rutelor de transport principale care să permită furnizarea neîntreruptă a serviciilor digitale de sinergie, maximizând în același timp potențialele efecte colaterale pozitive asupra teritoriilor și populației din imediata apropiere a zonei de implementare a proiectului. O listă orientativă a proiectelor care ar putea beneficia de sprijin este inclusă în partea V din anexă;

(d)  proiectele care vizează dezvoltarea rețelelor transfrontaliere centrale de foarte mare capacitate care leagă UE de țări terțe și consolidează legăturile în interiorul teritoriului UE, inclusiv cu cabluri submarine, sunt ierarhizate în funcție de măsura în care contribuie în mod semnificativ la creșterea rezistenței și a capacității rețelelor de comunicații electronice de pe teritoriul UE;

(e)  în ceea ce privește acoperirea cu rețele de foarte mare capacitate, se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la acoperirea teritoriilor și populației, invers proporțional cu intensitatea sprijinului din grant alocat care ar fi necesar pentru a permite ca proiectul să fie pus în aplicare, în funcție de ratele maxime de cofinanțare aplicabile prevăzute la articolul 14. De asemenea, se ia în considerare măsura în care acțiunea contribuie la asigurarea unei acoperiri complete a teritoriului și a populației în cadrul unei anumite zone de implementare a proiectului, maximizând potențialele efecte pozitive asupra teritoriilor și populației din imediata apropiere a zonei de implementare a proiectelor.

(f)  în ceea ce privește proiectele care implementează platformele digitale operaționale, se acordă prioritate acțiunilor bazate pe tehnologii de ultimă oră, luând în considerare aspecte precum interoperabilitatea, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și reutilizarea acestora.

Articolul 8a

Atribuirea contractelor de achiziții publice și/sau a contractelor de aprovizionare

(1)  La atribuirea contractelor cu sprijinul programului, beneficiarii nu ar trebui să bazeze decizia privind atribuirea acestor contracte exclusiv pe cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic, ci ar trebui să ia în considerare, de asemenea, o abordare bazată pe raportul cost-eficiență, concentrându-se pe date calitative, sociale și de mediu.

(2)  Orice ofertă depusă pentru atribuirea unui contract de achiziții publice și/sau a unui contract de aprovizionare care beneficiază de program se consideră admisibilă în cazul în care proporția produselor ce provin din țări terțe, cu care Uniunea nu a încheiat un acord care să asigure accesul comparabil și efectiv al întreprinderilor din Uniune la piețele din țările terțe respective, nu depășește 50% din valoarea totală a produselor ce fac obiectul ofertei. [Amendamentul 35]

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 9

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3 și care au fost supuse măsurilor de „reziliență la efectele schimbărilor climatice” sunt eligibile pentru finanțare. Aceste acțiuni includ în special studii, lucrări și alte măsuri însoțitoare necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a programului și orientările specifice fiecărui sector. Studiile sunt eligibile numai atunci când sunt legate de proiecte eligibile în temeiul acestui program și sunt incluse într-o cerere de propuneri în temeiul programelor de lucru. Selecția operațiunilor și finanțarea acestora în temeiul prezentului regulament nu pot face obiectul unor obligații suplimentare care nu sunt prevăzute în prezentul regulament.

(2)  În sectorul transporturilor, următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni referitoare la rețelele eficiente, interconectate, interoperabile și multimodale:

(i)  acțiuni de implementare a rețelei centrale în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiunile legate de nodurile urbane, interoperabilitatea feroviară, platformele logistice multimodale, aeroporturi, porturile maritime și cele de pe căile navigabile interioare, navigabilitatea pe căile navigabile interioare, porturile din hinterland și terminalele feroviar-rutiere din cadrul rețelei centrale, astfel cum sunt definite la anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, în principal acțiunile enumerate în partea III punctul 1 din anexa la prezentul regulament, precum și interconectarea rețelelor. Acțiunile de implementare a rețelei centrale pot include elemente conexe situate pe rețeaua globală atunci când este necesar să se optimizeze investițiile și conform modalităților prevăzute în programele de lucru menționate la articolul 19 din prezentul regulament;

(ii)  acțiuni de punere în aplicare și de stimulare a legăturilor transfrontaliere din cadrul rețelei globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, în special secțiunile enumerate în partea III punctul 2 din anexa la prezentul regulament;

(iia)  măsuri de armonizare a reglementărilor în domeniul transfrontalier și vamal și de adoptare a unor proceduri administrative și legislative, în vederea elaborării unui cadru de reglementare paneuropean privind dubla mobilitate (civilă și de apărare);

(iib)   acțiuni de restabilire a conexiunilor feroviare transfrontaliere regionale lipsă, care au fost abandonate sau dezafectate;

(iii)  acțiuni de implementare a unor secțiuni ale rețelei globale situate în regiunile ultraperiferice în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiunile legate de nodurile urbane, aeroporturile, platformele logistice multimodale, porturile maritime, porturile interioare și terminalele feroviar-rutiere din cadrul rețelei centrale, astfel cum sunt definite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(iiia)   acțiuni pentru eliminarea barierelor din calea interoperabilității, în special atunci când sunt asigurate efecte de coridor/rețea, îndeosebi în legătură cu promovarea creșterii traficului feroviar de marfă; [Amendamentul 33]

(iv)  acțiuni de sprijinire a proiectelor de interes comun, cu scopul de a conecta rețeaua transeuropeană de transport la rețelele de infrastructură ale țărilor învecinate, astfel cum sunt definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(b)  acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, multimodală, incluzivă, în condiții sigure și securizate:

(i)  acțiuni de sprijinire a autostrăzilor maritime în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu accent pe transportul maritim transfrontalier pe distanțe scurte;

(ii)  acțiuni de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice, printre altele, proiectele ERTMS și SESAR, inclusiv în scopuri de siguranță, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(iii)  acțiuni de sprijinire a sistemelor de transport de marfă în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(iv)  acțiuni de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării, inclusiv automatizarea, serviciile de transport îmbunătățite, integrarea modală și infrastructura pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, precum și decarbonizarea sectorului transporturilor, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(v)  acțiuni pentru a elimina barierele din calea interoperabilității, în special în nodurile urbane, astfel cum sunt definite la articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și în special atunci când se implementează efectele coridorului/rețelei;

(vi)  acțiuni de implementare a unei infrastructuri și mobilități în condiții de siguranță și securitate, inclusiv cu privire la siguranța rutieră în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(vii)  acțiuni de îmbunătățire a rezistenței infrastructurii de transport la schimbările climatice și dezastrele naturale;

(viii)  acțiuni de îmbunătățire a accesibilității infrastructurii de transport pentru toate mijloacele de transport și pentru toți utilizatorii, în special pentru utilizatorii cu mobilitate redusă, în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(ix)  acțiuni menite să îmbunătățească accesibilitatea infrastructurii de transport și disponibilitatea în scopuri de securitate și protecție civilă;

(ixa)  acțiuni în vederea reducerii zgomotului provocat de transportul feroviar de marfă.

(c)  în cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) și în conformitate cu articolul 6a:

(i)  ▌ activități specifice în cadrul unei acțiuni, care sprijină părțile noi sau deja existente ale rețelei transeuropene de transport potrivite pentru transportul militar, în vederea adaptării lor la cerințele de dublă mobilitate ▌cu scopul de a permite o dublă utilizare civilă și militară a infrastructurii;

(ia)  acțiuni menite să îmbunătățească accesibilitatea infrastructurii de transport și disponibilitatea în scopuri de securitate și protecție civilă;

(ib)  acțiuni de creștere a rezistenței împotriva amenințărilor la adresa securității cibernetice.

(3)  În sectorul transporturilor, următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni legate de proiecte de interes comun în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013;

(b)  acțiuni de sprijin pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, inclusiv elaborarea lor, astfel cum este definit în partea IV din anexa la prezentul regulament, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament.

(4)  În sectorul digital, următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni de sprijinire a conectivității în gigabit și a conectivității 5G pentru factorii socioeconomici;

(b)  acțiuni de sprijin pentru furnizarea de conectivitate fără fir locală de înaltă calitate pentru comunitățile locale, care să fie gratuită și în condiții nediscriminatorii;

(c)  acțiuni de punere în aplicare a acoperirii neîntrerupte cu sisteme 5G a tuturor căilor de transport terestre principale, inclusiv a rețelelor transeuropene de transport;

(d)  acțiuni de sprijinire a implementării și integrării rețelelor de bază noi sau deja existente, inclusiv cu cabluri submarine, între statele membre și între Uniune și țările terțe;

(e)  acțiuni de sprijinire a accesului gospodăriilor europene la rețele de foarte mare capacitate și de punere în aplicare a obiectivelor strategice ale UE în materie de conectivitate;

(f)  acțiuni de implementare a cerințelor privind infrastructura de conectivitate digitală referitoare la proiectele transfrontaliere în domeniul transporturilor sau energiei și/sau de sprijinire a platformelor digitale operaționale asociate direct cu infrastructurile de transport sau energie.

O listă orientativă a proiectelor eligibile din sectorul digital este inclusă în partea V din anexă.

Articolul 10

Sinergii între sectorul transporturilor, al energiei și cel digital

(1)  Acțiunile care contribuie simultan la îndeplinirea unuia sau a mai multor obiective din cel puțin două sectoare, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), sunt eligibile pentru a primi ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament și pentru a beneficia de o rată de cofinanțare mai mare, în conformitate cu articolul 14. Astfel de acțiuni sunt puse în aplicare prin intermediul unor programe de lucru ▌care vizează cel puțin două sectoare, includ criterii de atribuire specifice și sunt finanțate prin contribuții bugetare din sectoarele implicate.

(2)  În cadrul fiecăruia dintre sectoarele transporturilor, energetic sau digital, acțiunile eligibile în conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament pot include elemente sinergice legate de oricare dintre celelalte sectoare, care ▌nu se referă la acțiuni eligibile în conformitate cu articolul 9 alineatul (2), (3) sau (4), cu condiția să respecte toate cerințele următoare:

(a)  costul acestor elemente sinergice nu depășește 20 % din costurile eligibile totale ale acțiunii; și

(b)  aceste elemente sinergice se referă la sectorul transporturilor, al energie sau la cel digital; precum și

(c)  aceste elemente sinergice permit îmbunătățirea semnificativă a beneficiilor socioeconomice, climatice sau de mediu ale acțiunii.

Articolul 11

Entități eligibile

(1)  Criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul articol se aplică pe lângă criteriile stabilite la articolul [197] din Regulamentul financiar.

(2)  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite într-un stat membru, inclusiv societățile mixte.

(b)  entitățile juridice stabilite într-o țară terță asociată la program;

(c)  entitățile juridice înființate în temeiul dreptului Uniunii și organizațiile internaționale, atunci când acestea sunt prevăzute în programele de lucru.

(3)  Persoanele fizice nu sunt eligibile.

(4)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt, în mod excepțional, eligibile pentru a primi sprijin în temeiul programului, în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor unui anumit proiect de interes comun în domeniul transporturilor, al energiei sau în cel digital, sau ale unui proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile.

(5)  Programele de lucru menționate la articolul 19 pot prevedea că sunt eligibile numai propunerile depuse de unul sau mai multe state membre sau de societăți mixte sau, în consultare cu statele membre în cauză, de către autorități regionale sau locale sau de către organizații internaționale▌ sau întreprinderi sau organisme publice sau private.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 12

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul [VIII] din Regulamentul financiar.

Articolul 13

Criterii de atribuire

(1)  Criteriile de atribuire sunt definite în programele de lucru menționate la articolul 19 și în cererile de propuneri și cuprind ▌, în măsura posibilului, următoarele elemente:

(a)  impactul economic, social și de mediu (beneficii și costuri), inclusiv soliditatea, exhaustivitatea și transparența analizei;

(aa)  respectarea dispozițiilor articolelor 82 și 85 din Directiva 2014/25/UE;

(b)  inovarea, siguranța, digitalizarea, interoperabilitatea și aspectele legate de accesibilitate;

(c)  dimensiunea transfrontalieră și gradul de interconectare;

(ca)  conectivitatea și accesibilitatea teritorială, inclusiv pentru regiunile ultraperiferice și insule;

(cb)  valoarea adăugată europeană;

(d)  sinergiile între sectoarele transporturilor, energetic și digital;

(e)  gradul de avansare a acțiunii în elaborarea proiectului;

(ea)  ciclul de viață al proiectelor și justețea strategiei de întreținere propuse pentru proiectul finalizat;

(f)  soliditatea modului de execuție propus;

(g)  efectul catalizator al asistenței financiare din partea Uniunii privind investițiile;

(h)  nevoia de a depăși obstacole financiare precum viabilitate comercială insuficientă, costuri inițiale mari sau absența finanțării pe piață;

(ha)  contribuția la integrarea cerințelor de mobilitate duală (civilă și militară);

(hb)  accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redusă;

(i)  contribuția la planurile energetice și climatice naționale și ale Uniunii;

(ia)  decarbonizarea obținută de proiecte;

(ib)  contribuția la principiul „eficiența energetică înainte de toate”;

(2)  Evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire trebuie să țină seama, acolo unde este cazul, de rezistența la impactul negativ al schimbărilor climatice prin intermediul unei evaluări a vulnerabilității climatului și a riscurilor care să includă măsuri de adaptare relevante.

(3)  Evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire trebuie să asigure faptul că, acolo unde este cazul, astfel cum se specifică în programele de lucru acțiunile sprijinite în cadrul programului care includ tehnologie de poziționare, navigație și sincronizare (PNT) sunt compatibile din punct de vedere tehnic cu EGNOS/Galileo și Copernicus.

(4)  În sectorul transporturilor, evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire menționate la alineatul (1) trebuie, după caz, să se asigure că acțiunile propuse sunt în concordanță cu planurile de lucru pentru coridor și actele de punere în aplicare în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și trebuie să ia în considerare avizul coordonatorului european responsabil în temeiul articolului 45 alineatul (8). Evaluarea mai verifică, de asemenea, dacă executarea acțiunilor finanțate de MIE nu cumva riscă să întrerupă fluxul de mărfuri sau de pasageri pe tronsonul vizat de proiect și în final oferă soluții.

(5)  În ceea ce privește acțiunile legate de proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, criteriile de atribuire definite în programele de lucru și cererile de propuneri trebuie să țină seama de condițiile stabilite la articolul 7 alineatul (4).

(6)  În ceea ce privește acțiunile legate de proiectele de interes comun legate de infrastructura de conectivitate digitală, criteriile de atribuire definite în programele de lucru și cererile de propuneri trebuie să țină seama de condițiile stabilite la articolul 8 alineatul (3).

Articolul 14

Ratele de cofinanțare

(1)  Pentru studii, cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total. Pentru studiile finanțate cu sumele transferate din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare sunt cele aplicabile Fondului de coeziune menționate la alineatul (2) litera (b).

(2)  Pentru lucrările în sectorul transporturilor, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:

(a)  pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu trebuie să depășească 30 % din costul eligibil total. Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 50 % pentru acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere, indiferent de modul de transport, în condițiile specificate la litera (c) de la prezentul alineat, pentru acțiuni de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice, pentru acțiunile care sprijină căile navigabile interioare, transportul feroviar sau autostrăzile mării, pentru acțiuni de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării, pentru acțiuni care sprijină îmbunătățirea siguranței infrastructurii în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii și pentru acțiunile situate în regiunile ultraperiferice, precum și pentru acțiuni care sprijină creșterea accesibilității teritoriale și a conectivității; Pentru lucrările din regiunile ultraperiferice, ratele de cofinanțare sunt fixate la maximum 85 %.

(b)  în ceea ce privește sumele transferate din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare sunt cele aplicabile Fondului de coeziune menționate în Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Aceste rate de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 85 % pentru acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere și la legăturile lipsă în condițiile specificate la litera (c) de la prezentul alineat și pentru acțiuni referitoare la îmbunătățirea conectivității teritoriale și a accesibilității;

(c)  în ceea ce privește acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere, ratele maxime de cofinanțare, astfel cum se prevede la literele (a) și (b), se pot aplica numai pentru acțiuni care demonstrează un grad înalt de integrare în planificarea și punerea în aplicare a acțiunii în sensul criteriului de atribuire menționat la articolul 13 alineatul (1) litera (c) sau litera (ca), în special prin stabilirea unei companii unice dedicate proiectului, a unei structuri administrative comune și a unui cadru juridic bilateral sau act de punere în aplicare în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 sau printr-un acord scris între statele membre sau autoritățile regionale vizate; în plus, rata de cofinanțare aplicabilă proiectelor realizate de o societate mixtă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (a), poate fi majorată cu 10%; rata de cofinanțare nu depășește 90% din costul eligibil total;

(ca)  în ce privește acțiunile legate de obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 85 % pentru acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere în condițiile specificate la litera (c) de la prezentul alineat;

(3)  Pentru lucrările în sectorul energetic, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:

(a)  pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu trebuie să depășească 50 % din costul eligibil total, iar pentru lucrările din regiunile ultraperiferice ratele de cofinanțare sunt de maximum 85%;

(b)  Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 75 % pentru acțiunile care contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun care au un impact semnificativ asupra reducerii emisiilor de CO2 sau care, pe baza dovezilor menționate la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, oferă un grad înalt de siguranță a aprovizionării la nivel regional sau la nivelul Uniunii sau consolidează solidaritatea Uniunii sau cuprind soluții extrem de inovatoare.

(4)  Pentru lucrările în sectorul digital, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare: pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu trebuie să depășească 30 % din costul eligibil total. Pentru lucrările din regiunile ultraperiferice, ratele de cofinanțare sunt fixate la maximum 85 %. Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 50 % pentru acțiunile cu o puternică dimensiune transfrontalieră, cum ar fi o acoperire neîntreruptă cu sisteme 5G de-a lungul rutelor de transport principale sau realizarea de rețele de bază între statele membre și între Uniune și țările terțe, și până la 75 % din costurile eligibile totale pentru acțiuni de punere în aplicare a conectivității de ordinul gigabiților pentru toți factorii socio-economici. Acțiunile în domeniul furnizării de conectivitate fără fir locală gratuită în comunitățile locale sunt finanțate prin asistența financiară din partea Uniunii care acoperă până la 100 % din costurile eligibile, fără a se aduce atingere principiului cofinanțării.

(5)  Rata maximă de cofinanțare aplicabilă acțiunilor ▌menționate la articolul 10 trebuie să fie cea mai ridicată rată maximă de cofinanțare aplicabilă sectoarelor în cauză. Mai mult decât atât, rata de cofinanțare aplicabilă acestor acțiuni poate fi majorată cu 10%; rata de cofinanțare nu trebuie să depășească 90% din costul eligibil total.

(5a)  După ce s-a hotărât rata de cofinanțare și în momentul alocării grantului, Comisia le oferă promotorilor proiectului o listă cu toate oportunitățile și mijloacele necesare pentru a obține în timp util sprijinul financiară restant.

Articolul 15

Costuri eligibile

Se aplică următoarele criterii de eligibilitate a costurilor, pe lângă criteriile stabilite la articolul [186] din Regulamentul financiar:

(a)  numai cheltuielile contractate într-un stat membru pot fi eligibile, cu excepția cazurilor în care un proiect de interes comun sau un proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile implică teritoriul uneia sau mai multor țări terțe, astfel cum se menționează la articolul 5 sau articolul 11 alineatul (4) din prezentul regulament sau apele internaționale și a cazurilor în care acțiunea este indispensabilă pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în cauză;

(b)  costul echipamentelor, instalațiilor și al infrastructurii care este considerat de către beneficiar drept cheltuieli de capital poate fi eligibil în totalitate;

(c)  cheltuielile aferente cumpărării de teren nu reprezintă costuri eligibile;

(d)  costurile eligibile nu includ taxa pe valoarea adăugată (TVA).

(da)  cheltuielile aferente cerințelor militare sunt eligibile începând cu data de începere a eligibilității acțiunii, indiferent de data intrării în vigoare a actelor delegate menționate la articolul 6a alineatul (2).

Articolul 16

Combinarea granturilor cu alte surse de finanțare

(1)  Granturile pot fi folosite pentru combinarea cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică sau a altor instituții financiare publice și de dezvoltare, precum și a instituțiilor financiare din sectorul privat și investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat.

(2)  Utilizarea granturilor menționate la alineatul (1) poate fi pusă în aplicare prin cereri de propuneri specifice.

Articolul 17

Reducerea sau încetarea furnizării grantului

(1)  Pe lângă motivele prevăzute la [articolul 131 alineatul (4)] din Regulamentul financiar, valoarea grantului poate fi redusă, cu excepția cazurilor justificate corespunzător, pe baza următoarelor motive:

(a)  acțiunea nu a început în termen de un an de la data de începere indicată în acordul de grant în cazul studiilor sau în termen de doi ani pentru toate celelalte acțiuni eligibile pentru asistență financiară în temeiul prezentului regulament;

(b)  în urma unei analize a progreselor înregistrate în desfășurarea acțiunii, se stabilește că punerea în aplicare a acțiunii a depășit termenele limită pentru etapele succesive specificate la articolul 6 din [Regulamentul nr. XXX - Smart TEN-T] sau a suferit întârzieri majore, astfel că obiectivele sale sunt în pericol de a nu fi realizate.

(2)  Acordul de grant poate fi reziliat pe baza motivelor menționate la alineatul (1).

(2a)  Suma rezultată din aplicarea alineatului (1) sau (2) se distribuie altor programe de lucru propuse în pachetul financiar corespunzător, după cum se precizează la articolul 4.2.

Articolul 18

Sinergii cu alte programe ale Uniunii

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv fonduri din cadrul gestiunii partajate, cu condiția ca contribuțiile să nu acopere aceleași costuri. ▌ Punerea în aplicare respectă normele prevăzute la articolul [xxx] din Regulamentul financiar. Finanțarea cumulată nu trebuie să depășească costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(2)  Acțiuni care respectă toate condițiile cumulative următoare:

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)  îndeplinesc cerințele minime de calitate din această cerere de propuneri;

(c)  nu pot fi finanțate în temeiul acestei cereri de propuneri, din cauza constrângerilor bugetare.

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională sau din Fondul de coeziune în conformitate cu [articolul 67 alineatul (5)] din Regulamentul (UE) nr. XXX [Regulamentul privind dispozițiile comune], fără o altă evaluare suplimentară și cu condiția ca aceste acțiuni să fie compatibile cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele aplicabile Fondului de sprijin.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 19

Programe de lucru

(1)  Programul va fi pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. ▌.

(1a)  Până la sfârșitul lunii martie 2021, Comisia întocmește un program-cadru care va include calendarul pentru programele de lucru și cererile de propuneri, obiectul acestora și fondurile alocate, precum și alte detalii necesare pentru a asigura transparența și predictibilitatea pe întreaga perioadă a programului și pentru a îmbunătăți calitatea proiectelor. Programul-cadru va fi adoptat printr-un act delegat în conformitate cu articolul 24.

(1b)  La data publicării unui program de lucru, Comisia dă publicității o comunicare referitoare la cererile de propuneri prevăzute în cadrul programului de lucru; o astfel de comunicare cuprinde, în conformitate cu articolul 194 din Regulamentul financiar, cel puțin următoarele informații pentru fiecare cerere enumerată:

(a)  prioritățile;

(b)  data orientativă a deschiderii;

(c)  data orientativă a închiderii;

(d)  bugetul estimat.

(2)  Programul de lucru este adoptat de Comisie prin intermediul unui act delegat, ▌ în conformitate cu ▌ articolul 24 din prezentul regulament.

(2a)  În conformitate cu articolul 200 alineatul (2) dinRegulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046, toate cererile de propuneri includ o procedură de selecție în două etape și se derulează după cum urmează:

(a)  solicitanții depun un dosar simplificat care conține informații relativ succinte, pentru preselecția proiectelor în funcție de eligibilitate;

(b)  solicitanții preselectați în prima etapă depun un dosar complet după închiderea primei etape;

(c)  Comisia publică cererile de propuneri cu cel puțin trei luni înainte de începerea procedurii.

Articolul 20

Monitorizare și raportare

(-1)  Comisia definește o metodologie pentru a furniza indicatori calitativi pentru o evaluare precisă a progresului înregistrat, proiect cu proiect, în cadrul rețelei TEN-T și în îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 prin intermediul programului. Pe baza acestei metodologii, Comisia completează partea I din anexă, până cel târziu la 1 ianuarie 2021, prin intermediul unui act delegat, în conformitate cu articolul 24.

(1)  În partea I din anexă sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

(2)  Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 24, pentru a modifica partea I din anexă în vederea revizuirii sau completării indicatorilor, acolo unde se consideră necesar și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)  Sistemele de raportare cu privire la performanță trebuie să asigure faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării programului și la rezultate sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate de-a lungul coridoarelor rețelei centrale și că sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii și (dacă este cazul) statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

(3a)  Comisia creează un site web special unde publică în timp real o hartă cu proiectele în curs de implementare, însoțită de date relevante (studiile de impact, valoarea, beneficiarul, entitatea responsabilă cu implementarea, stadiul de execuție).

Articolul 21

Evaluarea și revizuirea

(1)  Evaluările se efectuează în timp util, dar cel puțin o dată la doi ani, pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(1a)  Evaluările apreciază punerea în aplicare a programului, în conformitate cu obiectivele sale generale și sectoriale, după cum stă scris la articolul 3, clarificând dacă diferitele sectoare evoluează conform planului, dacă angajamentul bugetar total este în concordanță cu suma totală alocată, dacă proiectele aflate în derulare au atins un stadiu suficient de finalizare și dacă sunt încă fezabile și merită a fi executate.

(2)  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile, pe baza monitorizării efectuate în conformitate cu articolul 20, suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului. Ea cuprinde, de asemenea, o evaluare cuprinzătoare a adecvării procedurilor, a obiectivelor și a criteriilor de eligibilitate în raport cu îndeplinirea obiectivelor generale și sectoriale prevăzute la articolul 3. Pe baza rezultatelor acestei evaluări interimare, se propun recomandări de revizuire a programului.

(3)  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de doi ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 22

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul de coordonare al MIE. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 23

Acte delegate

Comisia dispune de competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament pentru:

(a)  a modifica partea I a anexei privind indicatorii și a stabili un cadru de monitorizare și de evaluare;

(c)  a modifica partea III din anexă în ceea ce privește definirea coridoarelor rețelei centrale de transport și a tronsoanelor identificate și a tronsoanelor identificate în prealabil din rețeaua globală;

(d)  a modifica partea IV din anexă cu privire la identificarea proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile;

(e)  a modifica partea V din anexă în ceea ce privește identificarea proiectelor de interes comun privind conectivitatea digitală;

(ea)  a adopta programul de lucru;

(eb)  a adopta programul-cadru;

(ec)  a preciza sau a modifica cerințele militare, a stabili sau a modifica lista tronsoanelor rețelei transeuropene de transport adecvate pentru transportul militar, a stabili sau a modifica lista proiectelor prioritare de infrastructură cu dublă utilizare și procedura de evaluare a eligibilității acțiunilor legate de mobilitatea militară, prevăzute la articolul 6a;

(ed)  a defini metodologia care să asigure indicatori calitativi pentru o evaluare precisă a progresului înregistrat, proiect cu proiect, în cadrul rețelei TEN-T prin intermediul programului.

Articolul 24

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 23 i se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 23 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  După ce adoptă un act delegat, Comisia notifică acest lucru simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 23 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului menționat, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 25

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Beneficiarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 26

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program prin intermediul unei decizii în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță trebuie să acorde drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi Europene să își exercite în mod amplu competențele respective. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și incrimina cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform dispozițiilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 27

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 se abrogă.

(2)  Fără a aduce atingere alineatului (1), prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

2a.  Regulamentul (UE) nr. 347/2013 se revizuiește în timp util pentru următorul CFM, pentru a alinia orientările cu obiectivele Uniunii privind energia și clima pentru 2030 și cu angajamentul UE de decarbonizare pe termen lung, precum și pentru a integra principiul „eficiența energetică mai întâi de toate”. [Amendamentul 10]

(3)  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în cadrul programului anterior la programul actual, Mecanismul pentru Interconectarea Europei în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013.

(4)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din prezentul regulament, necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 28

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

PARTEA I — INDICATORI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie.

 

Sectoare

Obiective specifice

Indicatori

 

Transport:

Rețele și infrastructuri eficiente și interconectate pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, multimodală, favorabilă incluziunii, în condiții de siguranță și securitate

Numărul de legături transfrontaliere și discontinuități abordate cu sprijin din MIE (inclusiv acțiunile legate de nodurile urbane, conexiunile feroviare transfrontaliere regionale, porturile maritime, aeroporturi, porturile interioare și terminalele feroviar-rutiere din rețeaua centrală și lărgită TEN-T)

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea transportului (ERTMS, SESAR)

 

 

 

Numărul de puncte de alimentare cu combustibili alternativi construite sau modernizate cu ajutorul MIE

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la siguranța transportului

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la accesibilitatea transportului pentru persoane cu handicap

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la reducerea zgomotului generat de transportul feroviar de marfă

 

 

Adaptarea la necesitățile mobilității duale (civilă și de apărare)

Numărul de componente ale infrastructurii de transport adaptate pentru a răspunde cerințelor mobilității duale (civilă și de apărare)

 

Energie

Contribuția la interconectarea și integrarea piețelor

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiecte de interconectare a rețelelor statelor membre și de eliminare a constrângerilor interne

 

 

Securitatea aprovizionării cu energie

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiectele care asigură robustețea rețelei de gaze

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea rețelelor și transformarea lor în rețele inteligente și sporirea capacității de stocare a energiei

 

 

Dezvoltarea durabilă prin măsuri care să permită decarbonizarea

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiecte ce permit pătrunderea sporită a surselor regenerabile de energie în sistemele energetice

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile

 

Sectorul digital

Contribuția la dezvoltarea de infrastructuri digitale în întreaga Uniune Europeană

Noi conexiuni în rețele de foarte mare capacitate pentru factorii socioeconomici și conexiuni fără fir de foarte bună calitate în comunitățile locale

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care permit conectivitatea 5G de-a lungul rutelor de transport

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care permit conexiuni noi la rețelele de foarte mare capacitate pentru gospodării

 

 

 

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea sectorului transportului și a sectorului energetic

PARTEA II: PROCENTE ORIENTATIVE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURILOR

Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (ii) sunt repartizate după cum urmează:

—  60 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a): „acțiuni privind rețelele eficiente și interconectate”;

—  40 % pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (b): „acțiuni legate de o mobilitate inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii, în condiții de siguranță și securitate”.

Resursele bugetare utilizate pentru a finanța acțiunile enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (a) sunt repartizate după cum urmează: 75 % ▌ar trebui să fie alocate acțiunilor privind coridoarele rețelei centrale, 10% - acțiunilor privind rețeaua centrală în afara coridoarelor rețelei centrale și 15% - acțiunilor privind rețeaua globală.

PARTEA III: PRIORITĂȚILE ORIZONTALE, CORIDOARELE REȚELEI CENTRALE DE TRANSPORT ȘI TRONSOANELE IDENTIFICATE ÎN PREALABIL; TRONSOANE IDENTIFICATE ÎN PREALABIL ÎN REȚEAUA GLOBALĂ

-1a.  Priorități orizontale

SESAR, ERTMS, ITS, RIS, VTMIS dispozitive tehnologice inteligente

1.  Coridoarele rețelei centrale de transport și tronsoanele identificate în prealabil

Coridorul rețelei centrale „Atlantic”

Aliniere

Gijón – León – Valladolid

 

A Coruña — Vigo — Orense — León —

 

Zaragoza – Pamplona/Logroño – Bilbao

 

Bordeaux Toulouse

 

Tenerife/Gran Canaria – Huelva/Sanlúcar de Barrameda – Sevilla – Córdoba

 

Algeciras — Bobadilla — Madrid

 

Insula Madeira/Sines – Ermidas/Lisabona – Madrid – Valladolid

 

Lisabona – Aveiro – Leixões/Porto – râul Douro/Vigo

 

Aveiro – Valladolid – Vitoria-Gasteiz – Bergara – Bilbao/Bordeaux – La Rochelle – Tours – Paris – Le Havre/Metz – Mannheim/Strasbourg

 

Shannon Foynes - Dublin – Rosselare – Waterford - Cork – Brest – Roscoff – Cherbourg – Caen - Le Havre – Rouen - Paris

 

Dublin/Cork – Brest – Roscoff – Saint Nazaire – Nantes – Tours – Dijon

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

Evora – Merida

Transport feroviar

 

 

Vitoria-Gasteiz — San Sebastián — Bayonne — Bordeaux

 

 

 

Aveiro — Salamanca

 

 

 

Râul Douro (Via Navegável do Douro)

Căi navigabile interioare

 

Legătură lipsă

Paris (legătură Orly-Versailles și Orly- aeroportul Ch. De Gaulle)

Transport multimodal

Coridorul rețelei centrale „Baltic — adriatic”

Aliniere

Gdynia – Gdańsk – Katowice/Sławków

 

Gdańsk – Warszawa – Katowice

 

Katowice – Ostrava – Brno – Wien

 

Szczecin/Świnoujście — Poznań — Wrocław — Ostrava

 

Katowice – Žilina – Bratislava – Wien

 

Wien – Graz– Villach – Udine – Trieste

 

Udine – Venezia – Padova – Bologna – Ravenna – Ancona – Foggia

 

Graz – Maribor –Ljubljana – Koper/Trieste

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

Katowice — Ostrava

Transport feroviar

 

Katowice – Žilina

 

 

Opole – Ostrava

 

 

Bratislava – Wien

 

 

Graz — Maribor

 

 

Trieste – Divača

 

 

Katowice – Žilina

Transport rutier

 

Brno – Wien

 

 

Legătură lipsă

Gloggnitz — Mürzzuschlag:

Transport feroviar

 

Tunelul de bază Semmering

 

 

Graz — Klagenfurt: Tunelul și linia de cale ferată Koralm

 

 

Koper — Divača

 

Coridorul rețelei centrale „Mediteranean”

Aliniere

Algeciras – Bobadilla –Madrid – Zaragoza – Tarragona

 

Zaragoza – Teruel – Valencia/Sagunto

 

Sagunto — Valencia — Madrid

 

Sevilla — Bobadilla — Murcia

 

Cartagena – Murcia – Valencia – Tarragona/Palma de Mallorca – Barcelona

 

Tarragona – Barcelona – Perpignan – Marseille – Genova/Lyon – La Spezia – Torino – Novara – Milano – Bologna/Verona – Padova – Venezia – Ravenna/Trieste/Koper – Ljubljana – Budapesta

 

Toulouse – Narbonne

 

Ljubljana/Rijeka – Zagreb – Budapest – Frontiera UA

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

Lyon — Torino: tunelul de bază și căile de acces

Transport feroviar

 

 

Barcelona – Perpignan

 

 

 

Nice – Ventimiglia

 

 

 

Trieste – Divača

 

 

 

Ljubljana — Zagreb

 

 

 

Zagreb — Budapest

 

 

 

Budapest – Miskolc – frontiera UA

 

 

 

Lendava – Letenye

Transport rutier

 

 

Vásárosnamény - frontiera UA

 

 

Legătură lipsă

Perpignan – Montpellier

Transport feroviar

 

 

Madrid – Zaragoza – Barcelona

 

 

 

Koper — Divača

 

 

 

Rijeka – Zagreb

 

 

 

Milano – Cremona – Mantova Ferrara – Porto Levante/Venezia –Trieste/ Ravenna - Porto Garibaldi

Căi navigabile interioare

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Marea Baltică”

Aliniere

Luleå — Helsinki — Riga — Tallinn

 

Ventspils — Riga

 

Riga – Kaunas

 

Klaipeda — Kaunas — Vilnius

 

Kaunas – Warszawa

 

Frontiera BY – Warszawa – Łódź/Poznań – Frankfurt/Oder – Berlin – Hamburg – Kiel

 

Łódź — Katowice/Wrocław

 

Frontiera UA/PL – Rzeszów – Katowice – Wrocław – Falkenberg – Magdeburg

 

Szczecin/Świnoujście – Berlin – Magdeburg – Braunschweig – Hannover

 

Hannover – Bremen – Bremerhaven/Wilhelmshaven

 

Hannover – Osnabrück – / Kleve – Nijmegen / – Hengelo – Almelo – Deventer – Utrecht

 

Utrecht — Amsterdam

 

Utrecht – Rotterdam – Antwerpen

 

Hannover – Köln – Antwerpen

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

Tallinn – Rīga – Kaunas/Vilnius – Varșovia: Axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă

Transport feroviar

 

 

Antwerpen — Duisburg

Transport feroviar

 

 

Świnoujście/Szczecin/ Podul Karniner – Berlin

Feroviar/Căi navigabile interioare

 

 

Coridorul EE-LV-LT-PL Via Baltica

Transport rutier

 

Legătură lipsă

Transport feroviar

 

 

Varșovia/Idzikowice — Poznań/Wrocław, inclusiv conexiuni cu platforma de transport centrală prevăzută

 

 

 

Kiel Kanal

Căi navigabile interioare

 

 

Berlin – Magdeburg – Hanovra; Mittellandkanal; canalele vestice din Germania

 

 

 

Rhine, Waal

 

 

 

Noordzeekanaal, IJssel, Twentekanaal

 

 

Modernizare (linie dublă)

Ținutul Ruhrului - Münster - Osnabrück - Hamburg

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Mediterana”

Aliniere

 

DerrySligoGalway – Shannon Foynes/Cork

 

 

 

Baile Átha Cliath/Dublin/Corcaigh/Cork – Zeebrugge/Antwerpen/Rotterdam

 

Dublin – Cork – Calais – Dunkerque – Zeebrugge – Antwerpen – Rotterdam

 

frontiera cu Regatul Unit – Lille – Bruxelles

 

London – Lille – legătură feroviară transfrontalieră Bruxelles-Quiévrain-Valenciennes – Brussel/Bruxelles

 

Amsterdam – Rotterdam – Anvers –Bruxelles – Luxemburg

 

Luxembourg – Metz – Dijon – Macon – Lyon – Marseille

 

Luxembourg – Metz – Strasbourg – Basel

 

Antwerpen/Zeebrugge – Gent – Dunkerque/Lille – Paris

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

Brussel/Bruxelles – Luxembourg – Strasbourg

Transport feroviar

 

 

Terneuzen – Gent

Căi navigabile interioare

 

 

Sena — rețeaua Escaut și bazinele hidrografice Sena, Escat și Meuse

 

 

 

coridorul Rhine-Scheldt

 

 

Legătură lipsă

Albertkanaal/ Canalul Bocholt-Herentals

Căi navigabile interioare

 

Dunkerque — Lille

Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean”

Aliniere

Hamburg – Berlin

 

Rostock – Berlin – Dresden

 

Bremerhaven/Wilhelmshaven – Magdeburg – Dresden

 

Dresden – Ústí nad Labem – Melnik/Praha – Lysá nad Labem/Poříčany – Kolin

 

Kolin – Pardubice – Brno – Viena/Bratislava – Budapesta – Arad – Timişoara – Craiova – Calafat – Vidin – Sofia

 

Sofia – Plovdiv – Burgas

 

Plovdiv – frontiera TR – Alexandropouli – Kavala – Thessaloniki – Ioannina – Kakavia/Igoumenitsa

 

Frontiera FYROM – Salonic

 

Sofia – Salonic – Athena – Pireu/Ikonio – Heraklion – Lemesos (Vasiliko) – Lefkosia

 

Athena – Patras/Igoumenitsa

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

Dresden – Praha

Transport feroviar

 

 

Wien/Bratislava – Budapest

 

 

 

Békéscsaba — Arad

 

 

 

Calafat – Vidin – Sofia – Thessaloniki

 

 

 

Frontiera TR — Alexandropouli

 

 

 

Frontiera FYROM – Thessaloniki

 

 

 

Ioannina – Kakavia (frontiera AL)

Transport rutier

 

 

Craiova — Vidin

 

 

 

Hamburg – Dresden – Praha – Pardubice

Căi navigabile interioare

 

Legătură lipsă

Thessaloniki – Kavala

Transport feroviar

 

 

Budapest KelenföldFerencváros

 

 

 

Gara Szolnok

 

Coridorul rețelei centrale „Rin — Alpin”

Aliniere

Genova – Milano – Lugano – Basel

 

Genova – Novara – Brig – Bern – Basel - restabilirea podului feroviar transfrontalier Freiburg (Breisgau)-Colmarconexiunea transfrontalieră Rastatt-Haguenau - Karlsruhe – Mannheim – Mainz – Koblenz – Köln

 

Milano - Verona - Trento - Bozen - Innsbruck - München, inclusiv coridorul Brenner

 

Köln – Düsseldorf – Duisburg – Nijmegen/Arnhem – Utrecht – Amsterdam

 

Nijmegen – Rotterdam – Vlissingen

 

Köln – Liège – Bruxelles/Brussel – Gent

 

Liège – Antwerpen – Gent – Zeebrugge

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

Zevenaar – Emmerich – Oberhausen

Transport feroviar

 

 

Karlsruhe – Basel

 

 

 

Milano/Novara – frontiera CH

 

 

 

Antwerpen — Duisburg

 

 

 

Basel – Antwerpen/Rotterdam – Amsterdam

Căi navigabile interioare

 

Legătură lipsă

Genova – Tortona/Novi Ligure

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Rin — Dunăre”

Aliniere

Paris – Strasbourg – Stuttgart – Augsburg – München – Salzburg – Wels/Linz

 

Strasbourg – Mannheim – Frankfurt – Würzburg – Nürnberg – Regensburg – Passau – Wels/Linz

 

München/Nürnberg – Praha – Ostrava/Přerov – Žilina – Košice – UA border

 

Wels/Linz – Wien – Bratislava – Budapest – Vukovar

 

Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Brașov/Craiova - București - Focșani – Albița (frontiera MD) / Constanta – Sulina

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

München – Praha

Transport feroviar

 

 

Nürnberg — Plzen

 

 

 

München – Mühldorf – Freilassing - Salzburg

 

 

 

Strasbourg – Kehl Appenweier

 

 

 

Hranice — Žilina

 

 

 

Wien – Bratislava/Budapest

 

 

 

Bratislava – Budapest

 

 

 

Békéscsaba — Arad

 

 

 

Dunăre (Kehlheim — Constanța/Midia/Sulina) și bazinele hidrografice aferente Sava și Tisa

Căi navigabile interioare

 

 

Zlín – Žilina

Transport rutier

 

Legătură lipsă

Stuttgart – Ulm

Transport feroviar

 

 

Salzburg — Linz

 

 

 

Arad – Craiova

 

 

 

București-Constanța

 

 

 

Arad - Brașov

Transport feroviar

 

 

Brașov - Predeal

Transport feroviar

 

 

București - Craiova

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Scandinav – Mediterana”

Aliniere

Frontiera RU – Hamina/Kotka – Helsinki – Turku/Naantali – Stockholm – Örebro –Malmö

 

Narvik/Oulu – Luleå – Umeå – Stockholm

 

Oslo – Goteburg – Malmö – Trelleborg

 

Malmö – København – Fredericia – Aarhus – Aalborg - Hirtshals/Frederikshavn

 

København – Kolding/Lübeck – Hamburg – Hannover

 

Bremerhaven – Bremen – Hannover – Nürnberg

 

Rostock – Berlin – Halle/Leipzig – Erfurt/Weimar – München

 

Nürnberg – München – Innsbruck – Verona – Bologna – Ancona/Firenze

 

Livorno/La Spezia – Firenze – Roma – Napoli – Bari – Taranto – Valletta

 

Napoli – Cagliari /Gioia Tauro – Palermo/Augusta – Valletta – Marsaxlokk

Tronsoane identificate în prealabil

Transfrontalier

Frontiera RU – Helsinki

Transport feroviar

 

 

København – Hamburg: Căile de acces ale legăturii fixe Femern belt

 

 

 

München – Wörgl – Innsbruck – Fortezza – Bolzano – Trento – Verona: Tunelul de bază Brenner și căile de acces ale acestuia

 

 

 

Trelleborg - Malmö - Göteborg - Fără frontieră (transfrontalier, feroviar)

 

 

 

Göteborg-Oslo

 

 

 

Helsingborg-Helsingør

 

 

 

Copenhaga-Malmö

 

 

 

København – Hamburg: Legătura fixă centura Femern

Feroviar/terestru

2.  Tronsoane identificate în prealabil în rețeaua globală

Elementele conexe situate pe rețeaua globală menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a) punctul (i) și legăturile transfrontaliere ale rețelei globale menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament cuprind în special următoarele secțiuni:

Dublin — Strabane — Letterkenny

Transport rutier

DerrySligoGalway

Transport feroviar

Pau — Huesca

Transport feroviar

Lyon — frontiera CH

Transport feroviar

Athus – Mont-Saint-Martin

Transport feroviar

Transport feroviar

Mons - Valenciennes

Transport feroviar

Gent — Terneuzen

Transport feroviar

Heerlen — Aachen

Transport feroviar

Groningen — Bremen

Transport feroviar

Stuttgart — frontiera CH

Transport feroviar

Berlin — Rzepin/Horka — Wrocław

Transport feroviar

Praga — Linz

Transport feroviar

Villach — Ljubljana

Transport feroviar

Ancona — Foggia

Feroviar/terestru

Pivka — Rijeka

Transport feroviar

Plzeň — České Budějovice — Viena

Transport feroviar

Viena — Györ

Transport feroviar

Graz – Celldömölk – Gyor

Transport feroviar

Neumarkt-Kalham - Mühldorf

Transport feroviar

Coridorul Amber PL-SK-HU

Transport feroviar

Coridorul Via Carpathia DE/frontiera UA-PL-SK-HU-RO

Transport rutier

Budapest — Osijek — Svilaj (frontiera BiH)

Transport rutier

TimișoaraMoravița

Transport rutier

Faro — Huelva

Transport feroviar

Porto – Vigo

Transport feroviar

București – Giurgiu – Varna/Burgas

Transport feroviar

Svilengrad – Pithio

Transport feroviar

SiretSuceava

Transport rutier

FocșaniAlbița

Transport rutier

München — Salzburg — Laibach

Transport feroviar

Gallarate/Sesto C. – Laveno/Luino

Transport feroviar

ANEXĂ, PARTEA IV: Identificarea unor proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

1.  Obiectivul proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile promovează cooperarea transfrontalieră între statele membre în domeniul planificării, dezvoltării și exploatării eficace din punctul de vedere al costurilor a surselor regenerabile de energie, pentru a contribui la obiectivele de decarbonizare pe termen lung ale Uniunii.

2.  Criterii generale

Pentru a fi considerat drept proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, un proiect trebuie să îndeplinească următoarele criterii generale:

(a)  trebuie să fie inclus în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între statele membre și/sau între statele membre și țări terțe, astfel cum se menționează la articolele 6, 7, 9 sau 11 din Directiva 2009/28/CE;

(b)  trebuie să ofere economii de costuri în utilizarea surselor regenerabile de energie și/sau beneficii pentru integrarea sistemului, siguranța aprovizionării sau inovare în comparație cu un proiect energetic transfrontalier alternativ sau cu un proiect în domeniul energiei din surse regenerabile implementat de către unul dintre statele membre participante;

(c)  potențialele beneficii generale de cooperare depășesc costurile, inclusiv pe termen lung, conform evaluării pe baza analizei costuri-beneficii menționate la punctul 3 și aplică metodologia menționată la articolul [7].

3.  Analiza cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu menționată la alineatul (2) litera (c) de mai sus ia în considerare pentru fiecare dintre statele membre participante sau țărilor terțe impactul, printre altele, asupra următoarelor aspecte:

(a)  costurile de producere a energiei electrice;

(b)  costurile de integrare a sistemelor;

(c)  cheltuieli de sprijin;

(d)  emisiile de gaze cu efect de seră;

(e)  securitatea aprovizionării;

(f)  poluarea atmosferică și alte tipuri de poluare locală sau efecte asupra naturii locale și mediului

(g)  inovarea.

4.  Proces

Inițiatorii unui proiect, inclusiv statele membre, potențial eligibil pentru a fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul unui acord de cooperare sau orice alt tip de acord în domeniul energiei din surse regenerabile între statele membre și/sau între statele membre și țări terțe, astfel cum se menționează la articolele ▌ 9 sau 11 din Directiva (UE)2018/... a Parlamentului European și a Consiliului1](27). și care doresc să obțină statutul de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, trebuie să-i prezinte Comisiei o cerere pentru a fi selectați ca proiecte transfrontaliere în domeniul energiei regenerabile. Cererea trebuie să cuprindă informații relevante pentru a permite Comisiei să evalueze proiectul în raport cu criteriile stabilite la punctele 2 și 3, în conformitate cu metodologiile menționate la articolul 7.

Comisia se asigură că organizatorii au posibilitatea de a solicita statutul de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile cel puțin o dată pe an.

Comisia desfășoară consultări adecvate cu privire la lista proiectelor prezentate cu scopul de a deveni proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile.

Comisia evaluează candidaturile în funcție de criteriile prevăzute la punctele 2 și 3.

Comisia, atunci când selectează proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, vizează asigurarea unui număr total ușor de gestionat. Comisia depune eforturi pentru a asigura un echilibru geografic adecvat în identificarea unor proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. Se pot folosi grupări regionale pentru identificarea proiectelor.

Un proiect nu poate fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, sau nu poate să i se retragă statutul dacă evaluarea sa s-a bazat pe informații incorecte care au reprezentat un factor decisiv în procesul de evaluare, sau dacă proiectul nu respectă dreptul Uniunii.

Comisia publică pe site-ul său web lista proiectelor prezentate cu scopul de a deveni proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile.

PARTEA V — PROIECTE DE INTERES COMUN PRIVIND INFRASTRUCTURA DE CONECTIVITATE DIGITALĂ

1.  Conectivitate în 5G și de ordinul gigabiților sau altă formă de conectivitate de ultimă generaţie pentru toți factorii socioeconomici

Acțiunile sunt considerate prioritare ținând seama de funcția factorilor socioeconomici, relevanța aplicațiilor și serviciilor digitale care oferă conectivitatea de bază și beneficiile socioeconomice potențiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale, inclusiv potențialele efecte pozitive în ceea ce privește conectivitatea. Bugetul disponibil se alocă într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic între statele membre.

Trebuie să se acorde prioritate acțiunilor care contribuie la:

—  conectivitatea de ordinul gigabiților pentru spitale și centre medicale, în conformitate cu eforturile de a digitaliza sistemul de asistență medicală, cu scopul de a spori bunăstarea cetățenilor UE și de a schimba modul în care serviciile medicale și de îngrijire sunt livrate către pacienți(28);

—  conectivitatea de ordinul gigabiților pentru educație și centrele de cercetare, în contextul eforturilor de a facilita utilizarea, printre altele, a calculului de mare viteză, a aplicațiilor de tip cloud și a sistemului de tip big data, de a umple prăpastia digitală și de a inova în sistemele de învățământ, de a îmbunătăți rezultatele învățării, de a spori echitatea și a mări eficiența(29).

—  5G sau conectivitate în bandă largă fără fir de capacitate foarte mare pentru centrele de educație și de cercetare, spitale și centre medicale în contextul eforturilor de a avea o acoperire 5G neîntreruptă în bandă largă fără fir în toate centrele urbane până în 2025.

2.  Conectivitatea fără fir în comunitățile locale

Acțiunile care urmăresc furnizarea conectivității locale fără fir gratuite și în condiții nediscriminatorii în spațiile vieții publice locale, inclusiv spațiile în aer liber accesibile publicului larg care joacă un rol important în viața publică a comunităților locale, trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi beneficia de asistență financiară:

—  sunt implementate de un organism din sectorul public menționat la al doilea punct de mai jos care are capacitatea de a planifica și supraveghea instalarea, precum și de a asigura finanțarea cheltuielilor de funcționare pentru o perioadă de cel puțin trei ani, a punctelor de acces locale fără fir, în interior sau în exterior, în spațiile publice;

—  se bazează pe rețele de foarte mare capacitate, care permit furnizarea unei experiențe internet de foarte înaltă calitate utilizatorilor, care:

—  este gratuită și fără condiții discriminatorii, ușor accesibilă, securizată, și utilizează echipamentele cele mai recente și cele mai ușor disponibile, care pot asigura conectivitate de mare viteză utilizatorilor lor; precum și

—  sprijină accesul egal la serviciile digitale inovatoare.

—  utilizează identitatea vizuală comună disponibilă în mai multe limbi care urmează să fie furnizată de Comisie, precum și instrumentele online aferente;

—  se angajează să achiziționeze echipamentele necesare și/sau serviciile de instalare aferente, în conformitate cu dreptul aplicabil pentru a se asigura că proiectele nu denaturează în mod nejustificat concurența.

Asistența financiară se pune la dispoziția organismelor din sectorul public definite la articolul 3 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului(30), care se angajează să furnizeze, conform dreptului intern, conectivitate locală fără fir gratuită și fără condiții discriminatorii prin instalarea unor puncte de acces locale fără fir.

Acțiunile finanțate nu trebuie să se suprapună cu ofertele gratuite publice sau private deja existente cu caracteristici similare, inclusiv în ceea ce privește calitatea, în același spațiu public.

Bugetul disponibil se alocă într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic între statele membre.

3.   Lista orientativă a coridoarelor 5G și a interconexiunilor transfrontaliere eligibile pentru finanțare

În conformitate cu obiectivele societății gigabiților stabilite de Comisie pentru a se asigura că principalele căi de transport terestre au acoperire 5G neîntreruptă până în 2025(31), acțiunile de punere în aplicare a acoperirii neîntrerupte cu sistemele 5G în temeiul articolului 9 alineatul (4) litera (c) includ, ca un prim pas, acțiuni pe tronsoanele transfrontaliere de experimentare pentru MCA(32), și, într-o a doua etapă, acțiunile privind secțiunile mai ample în vederea implementării pe o scară mai largă a MCA de-a lungul coridoarelor, astfel cum se indică în tabelul de mai jos (listă orientativă). Coridoarele TEN-T sunt utilizate ca bază pentru acest scop, însă instalarea tehnologiei 5G nu este în mod necesar limitată la acele coridoare(33).

Coridorul rețelei centrale „Atlantic”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Porto-Vigo și Merida-Evora

 

Insulele Azore și Madeira - Lisabona - Paris - Amsterdam - Frankfurt

 

Aveiro - Salamanca

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Metz – Paris - Bordeaux – Bilbao – Vigo – Porto – Lisbon

 

–  Bilbao – Madrid – Lisbon

Coridorul rețelei centrale „Baltic — adriatic”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

-

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Gdansk – Warsaw – Brno – Vienna – Graz – Ljubljana – Trieste

Coridorul rețelei centrale „Mediteranean”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Rețele de cabluri submarine Lisabona –Marsilia – Milano

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Budapest – Zagreb – Ljubljana / Rijeka / Split

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Marea Baltică”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Coridorul baltic (urmează să fie definit).

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Tallinn — Kaunas

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Metz-Merzig-Luxembourg

 

Rotterdam-Antwerp-Eindhoven

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Amsterdam - Rotterdam – Breda – Lille – Paris

 

Brussels – Metz – Basel

 

Mulhouse – Lyon – Marseille

Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Sofia-Thessaloniki-Belgrade

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Berlin – Prague – Brno – Bratislava

 

Timișoara – Sofia – frontiera TR

 

-Sofia – Thessaloniki – Athens

Coridorul rețelei centrale „Rin — Alpin”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Bologna-Innsbrück-München (coridorul Brenner)

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Rotterdam — Oberhausen — Frankfurt (M)

 

Basel – Milan – Genova

Coridorul rețelei centrale „Rin — Dunăre”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Munchen - Salzburg

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Frankfurt (M) – Passau – Viena – Budapesta – București– Iași /Constanța

 

Karlsruhe – München – Salzburg – Wels

 

Frankfurt (M) – Strasbourg

Coridorul rețelei centrale „Scandinav – Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Oulu-Tromsø

 

Oslo- Stockholm-Helsinki

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Turku — Helsinki — frontiera rusă

 

Stockholm / Oslo – Malmo

 

Malmo – Copenhagen – Hamburg – Würzburg

 

Nürnberg – München – Verona

 

Rosenheim – Bologna – Napoli – Catania – Palermo

 

Napoli – Bari – Taranto

(1) JO C , , p. .
(2) JO C , , p. .
(3) COM(2018)0321, p. 13.
(4) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(5) Comunicarea Comisiei „Europa în mișcare”: O agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social în ceea ce privește mobilitatea curată, competitivă și conectată pentru toți” — COM(2017)0283.
(6) Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).
(7) Comunicarea Comisiei intitulată „Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute. O Uniune Europeană care protejează planeta, care își capacitează consumatorii și care își apără industria și lucrătorii” — COM(2017)0675.
(8) COM(2018)0293.
(9) JOIN(2017)0041.
(10) JOIN(2018)0005.
(11) COM(2017)0623.
(12) Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
(13) COM(2017)0718.
(14) Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 14).
(15) COM(2016)0587.
(16) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(17) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(18) Regulamentul (Euratom, CE) NR. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(19) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(20) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(21) JO L 344, 19.12.2013, p. 1.
(22) COM(2018)0065.
(23) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(24) Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (JO L 276, 20.10.2010, p. 22).
(25)+ JO: a se introduce în text numărul regulamentului conținut în documentul PE-CONS 55/18 (2016/0375(COD) și a se introduce în nota de subsol numărul, data, titlul și referința JO a directivei respective.[1] JO ...+ JO: a se introduce titlul, numărul și referința JO a COD 2016/0382 (energia din surse regenerabile).
(26)+ JO: a se introduce titlul, numărul și referința JO a COD 2016/0382 (energia din surse regenerabile).
(27)+ JO: a se introduce în text numărul regulamentului conținut în documentul PE-CONS 55/18 (2016/0375(COD) și a se introduce în nota de subsol numărul, data, titlul și referința JO a directivei respective.[1] JO ...+ JO: a se introduce titlul, numărul și referința JO a COD 2016/0382 (energia din surse regenerabile).
(28) A se vedea și COM(2018) 0233 final — Comunicarea Comisiei privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale; responsabilizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase.
(29) A se vedea, de asemenea, COM(2018) 0022 final — Comunicarea Comisiei privind Planul de acțiune pentru educația digitală
(30) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
(31) Conectivitatea pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților, COM(2016) 0587.
(32) Mobilitatea conectată și automatizată.
(33) Secțiunile cu caractere cursive se află în afara coridoarelor rețelei centrale TEN-T, însă sunt incluse în coridoarele 5G.

Ultima actualizare: 21 noiembrie 2019Notă juridică