Index 
Texte adoptate
Joi, 25 octombrie 2018 - StrasbourgEdiţie definitivă
Importul bunurilor culturale ***I
 Protejarea intereselor financiare ale UE - recuperarea sumelor de bani și a activelor de la țările terțe în cazuri de fraudă
 Autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar ***I
 Medicamentele de uz veterinar ***I
 Fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate ***I
 Aplicarea de taxe la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri ***I
 Promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic ***I
 Planul multianual pentru stocurile de pește din apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective ***I
 Stabilirea sediului Autorității Bancare Europene ***I
 Stabilirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente ***I
 Ascensiunea violenței cu caracter neofascist în Europa
 Bunăstarea animalelor, utilizarea antimicrobienelor și impactul creșterii industriale a puilor de carne asupra mediului
 Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24)
 A 14-a reuniune a Convenției privind diversitatea biologică (COP 14)
 Politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro
 Utilizarea datelor utilizatorilor Facebook de către Cambridge Analytica și impactul asupra protecției datelor
 Uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul saudit din Istanbul
 Situația din Marea Azov
 Situația în Venezuela
 Promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor
 Implementarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi în Uniunea Europeană: este momentul să acționăm!
 Valorificarea globalizării: aspecte comerciale

Importul bunurilor culturale ***I
PDF 268kWORD 102k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind importul bunurilor culturale (COM(2017)0375 – C8-0227/2017 – 2017/0158(COD))(1)
P8_TA(2018)0418A8-0308/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Având în vedere Concluziile Consiliului din 12 februarie 2016 privind combaterea finanțării terorismului, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului24 și Directiva privind combaterea terorismului25, ar trebui puse în aplicare norme comune privind comerțul cu țările terțe, astfel încât să se asigure o protecție eficace împotriva pierderii bunurilor culturale, conservarea patrimoniului cultural al umanității și împiedicarea finanțării terorismului prin vânzarea patrimoniului cultural obținut prin jaf către cumpărători din Uniune.
(1)  Având în vedere Concluziile Consiliului din 12 februarie 2016 privind combaterea finanțării terorismului, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind Planul de acțiune pentru consolidarea combaterii finanțării terorismului 24 și Directiva privind combaterea terorismului25, ar trebui puse în aplicare norme comune privind comerțul cu țările terțe, astfel încât să se asigure o protecție eficace împotriva traficului, pierderii sau distrugerii bunurilor culturale, conservarea patrimoniului cultural al umanității și împiedicarea finanțării terorismului și a spălării banilor prin vânzarea patrimoniului cultural obținut prin jaf către cumpărători din Uniune.
__________________
__________________
24 COM(2016)0050.
24 COM(2016)0050.
25 Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului; JO L 88, 31.3.2017, p. 6-21.
25 Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2017 privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului și de modificare a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului; JO L 88, 31.3.2017, p. 6-21.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  Având în vedere angajamentul Uniunii pentru desfășurarea unor procese echitabile și despăgubirea victimelor, precum și constituția și convențiile referitoare la protejarea patrimoniului ale Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), trebuie asigurată restituirea obiectelor tranzacționate, dezgropate sau obținute în mod ilegal. În ceea ce privește exploatarea popoarelor și a teritoriilor, care, de obicei, duce la comerț ilicit și la trafic cu bunuri culturale, în special atunci când acest comerț ilicit și trafic provin din contextul unui conflict armat, prezentul regulament ar trebui să țină seama de caracteristicile regionale și locale ale popoarelor și teritoriilor, mai degrabă decât de valoarea de piață a producției culturale.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Patrimoniul cultural constituie unul dintre elementele de bază ale civilizației, care îmbogățește viața culturală a tuturor și, prin urmare, ar trebui să fie protejat împotriva însușirii ilegale și a jafului. În consecință, Uniunea ar trebui să interzică intrarea pe teritoriul său vamal a bunurilor culturale exportate ilegal din țări terțe.
(2)  Bunurile culturale au adesea o importanță culturală, artistică, istorică și științifică majoră. Patrimoniul cultural constituie unul dintre elementele de bază ale civilizației, având, printre altele, o valoare simbolică și constituind memoria culturală a umanității. El îmbogățește viața culturală a tuturor popoarelor și îi unește pe oameni în cunoașterea memoriei comune și în dezvoltarea civilizației. Prin urmare, patrimoniul ar trebui să fie protejat împotriva însușirii ilegale și a jafului. Jefuirea siturilor arheologice a avut loc dintotdeauna, însă în prezent a ajuns la scară industrială. Atât timp cât este posibilă implicarea în comerțul lucrativ cu bunuri culturale dezgropate în mod ilegal și obținerea de profit fără riscuri notabile, aceste săpături și jafuri vor continua și în viitor. Valoarea economică și artistică a patrimoniului cultural creează o cerere puternică pe piața internațională, deoarece lipsa unor măsuri legale internaționale puternice sau aplicarea ineficientă a acestor măsuri conduce la transferul acestor bunuri către economia subterană. Jefuirea siturilor arheologice și comerțul cu obiecte aparținând patrimoniului cultural dezgropate în mod ilegal este o infracțiune gravă care provoacă prejudicii semnificative celor afectați în mod direct sau indirect. Comerțul ilicit cu bunuri culturale contribuie, în multe cazuri, la impunerea cu forța a unei omogenizări culturale sau a unei expulzări, în timp ce prădarea și jefuirea bunurilor culturale duce, printre altele, la dezintegrarea culturilor. În consecință, Uniunea ar trebui să interzică importul pe teritoriul său vamal al bunurilor culturale exportate ilegal din țări terțe, punând un accent deosebit pe bunurile culturale care provin din țări terțe afectate de conflicte armate, în special atunci când aceste bunuri au fost exportate de către organizații teroriste sau de către alte organizații criminale.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Autoritățile competente din țările terțe nu dispun întotdeauna de mijloace suficiente pentru a lupta împotriva traficului și comerțului ilicit cu bunuri culturale. De asemenea, aceste autorități pot fi afectate de corupție sau de alte forme de administrare defectuoasă. Atunci când bunurile culturale sunt scoase din contextul lor, populația este privată de obiceiurile și obiectele sale, precum și de locurile de comemorare și de lăcașurile de cult. Dacă obiecte legate între ele sunt vândute separat, contextul istoric și valoarea științifică a acestor obiecte se pierd. Având în vedere imposibilitatea de înlocuire a bunurilor culturale și interesul public, posedarea acestor bunuri nu ar trebui să fie posibilă decât în anumite condiții. Procedura de import trebuie să cuprindă o garanție privind depozitarea corespunzătoare după import, documentația, dreptul de acces al instituțiilor academice și muzeelor publice la bunul cultural respectiv și cooperarea în cazul unor cereri de restituire justificate.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Având în vedere normele diferite aplicabile în statele membre în ceea ce privește intrarea bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii, ar trebui să se ia măsuri în special pentru a se garanta că importurile de bunuri culturale fac obiectul unor controale uniforme la intrare.
(3)  Având în vedere normele diferite aplicabile în statele membre în ceea ce privește importul bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii, ar trebui să se ia măsuri în special pentru a garanta că anumite importuri de bunuri culturale fac obiectul unor controale uniforme la intrarea lor pe teritoriul vamal al Uniunii, pe baza proceselor, procedurilor și instrumentelor administrative existente menite să asigure o punere în aplicare uniformă a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a.
__________________
1aRegulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Normele comune ar trebui să vizeze tratamentul vamal al bunurilor culturale din afara Uniunii care intră pe teritoriul vamal al Uniunii, respectiv atât punerea lor în liberă circulație, cât și plasarea lor sub un alt regim vamal decât cel de tranzit.
(4)  Normele comune ar trebui să vizeze introducerea și importul bunurilor culturale din afara Uniunii pe teritoriul vamal al Uniunii.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Având în vedere potențialul cunoscut al zonelor libere (așa-numitele „porturi libere”) pentru stocarea bunurilor culturale, măsurile de control care urmează să fie puse în aplicare ar trebui să aibă un domeniu de aplicare cât mai larg cu putință în ceea ce privește regimurile vamale vizate. Așadar, respectivele măsuri de control ar trebui să vizeze nu numai bunurile puse în liberă circulație, ci și cele plasate sub un regim vamal special. Acest domeniu larg de aplicare nu ar trebui să contravină însă principiului libertății de tranzit al mărfurilor și nici să depășească obiectivul de împiedicare a intrării bunurilor culturale exportate ilegal pe teritoriul vamal al Uniunii. În consecință, măsurile de control ar trebuiexcludă tranzitul, prevăzând însă posibilitatea plasării bunurilor care intră pe teritoriul vamal al Uniunii sub regimuri vamale speciale.
(5)  Măsurile de control care trebuie puse în aplicare în cazul zonelor libere (așa-numitele „porturi libere”) ar trebui să aibă un domeniu de aplicare cât mai larg cu putință în ceea ce privește regimurile vamale vizate, pentru a preveni eludarea prezentului regulament prin exploatarea zonelor libere, care reprezintă potențiale zone de fond pentru proliferarea continuă a comerțului cu produse ilegale în Uniune. Așadar, respectivele măsuri de control ar trebui să vizeze nu numai bunurile puse în liberă circulație, ci și cele plasate sub un regim vamal special. Acest domeniu larg de aplicare nu ar trebui să depășească însă obiectivul care constă în a împiedica intrarea bunurilor culturale exportate ilegal pe teritoriul vamal al Uniunii, cu excepția cazului în care autoritățile competente au motive întemeiatecreadă că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine sau din țara terță încălcând legile și reglementările acesteia.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  În regulament ar trebui să fie utilizate definițiile bazate pe cele din Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală semnată la Paris la 14 noiembrie 1970 și din Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal semnată la Roma la 24 iunie 1995, la care sunt părți un număr semnificativ de state membre, având în vedere faptul că multe țări terțe și majoritatea statelor membre sunt familiare cu dispozițiile acestor convenții.
(6)  În regulament, ar trebui să fie utilizate definițiile bazate pe cele din Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală, semnată la Paris la 14 noiembrie 1970 („Convenția UNESCO din 1970”) și din Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal semnată la Roma la 24 iunie 1995, la care sunt părți un număr semnificativ de state membre, având în vedere faptul că multe țări terțe și majoritatea statelor membre sunt familiare cu dispozițiile acestor convenții.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Legalitatea exporturilor ar trebui examinată pe baza legilor și reglementărilor din țara în care au fost descoperite sau create bunurile culturale („țara de origine”). Pentru a se evita eludarea, atunci când bunurile culturale sunt introduse în Uniune dintr-o altă țară terță, persoana care dorește să le introducă pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să demonstreze că bunurile respective au fost exportate legal din țara terță în cauză, dacă aceasta este semnatară a Convenției UNESCO din 1970 și, prin urmare, este angajată în lupta împotriva traficului ilicit de proprietate culturală. În celelalte cazuri, persoana ar trebui să facă dovada exportului legal din țara de origine.
(7)  Legalitatea exporturilor ar trebui examinată pe baza legilor și reglementărilor din țara în care bunurile culturale au fost descoperite sau create sau de pe al cărei teritoriu terestru sau subacvatic acestea au fost scoase, dezgropate sau furate sau din țara care are o legătură atât de strânsă cu acestea încât le protejează ca fiind proprietate culturală națională și reglementează exportul lor de pe teritoriul său după transferul licit al acestora din țara în care bunurile culturale au fost create sau descoperite („țara de origine”). Pentru a se evita eludarea, atunci când bunurile culturale sunt introduse în Uniune dintr-o altă țară terță, persoana care dorește să le introducă pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să demonstreze că bunurile respective au fost exportate legal din țara de origine. În cazuri excepționale, dacă țara de origine a bunului cultural nu poate fi determinată cu certitudine și dacă această circumstanță este considerată a fi bine documentată și sprijinită prin dovezi de către autoritatea competentă, sau dacă bunurile culturale au fost exportate din țara de origine înainte de 1970 și au fost deținute într-o țară terță în alte scopuri decât utilizarea lor temporară, tranzitul, exportul sau expedierea lor înainte de a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, dar deținătorul lor nu poate furniza documentele solicitate deoarece aceste documente nu erau utilizate în momentul exportului bunurilor culturale din țara de origine, cererea este însoțită de documentele justificative și informațiile corespunzătoare care demonstrează că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urmă sau furnizând dovezi cu privire la absența unor astfel de legi și reglementări.
Amendamentele 10 și 11
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Articolul 5 din Convenția UNESCO din 1970 prevede instituirea unuia sau mai multor servicii naționale pentru protecția patrimoniului cultural al statelor membre care sunt parte la convenție împotriva importului, exportului și transferului ilegal. În conformitate cu convenția respectivă, astfel de servicii naționale ar trebui dotate cu personal calificat suficient pentru a asigura protecția respectivă și pentru a permite colaborarea activă necesară dintre autoritățile competente ale statelor membre care sunt parte la convenție în materie de securitate și în lupta împotriva importului legal de bunuri culturale, în special în zonele de criză. Statele membre care sunt deja parte la convenția respectivă ar trebui să respecte angajamentele prevăzute în aceasta, iar statele membre care încă n-au făcut acest lucru sunt invitate să procedeze de urgență la ratificarea convenției.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Pentru a nu împiedica în mod disproporționat comerțul transfrontalier cu bunuri, prezentul regulament ar trebui să se aplice numai bunurilor care au o anumită vechime. În acest scop, este oportun să se stabilească un prag de vechime de 250 de ani pentru toate categoriile de bunuri culturale. Datorită acestui prag de vechime, măsurile prevăzute de prezentul regulament se vor concentra asupra bunurilor culturale cu cea mai mare probabilitate de a fi vizate de tâlhari în zonele de conflict, fără a exclude alte bunuri al căror control este necesar pentru a asigura protecția patrimoniului cultural.
(8)  Pentru a nu împiedica în mod disproporționat comerțul transfrontalier cu bunuri în afara Uniunii, prezentul regulament ar trebui să se aplice numai bunurilor care au o anumită vechime și valoare. În acest scop, este oportun să se stabilească un prag minim de vechime pentru majoritatea categoriilor de bunuri culturale, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 116/2009 și cu dispozițiile Convenției UNESCO din 1970 și ale Convenției UNIDROIT din 1995, precum și un prag financiar pentru anumite categorii de bunuri culturale, după cum se menționează în anexa I. Anumite categorii de bunuri culturale nu ar trebui să fie supuse unui prag financiar din moment ce necesită o protecție sporită datorită riscului mai ridicat de furt, pierdere sau distrugere. Datorită pragului de vechime, măsurile prevăzute de prezentul regulament se vor concentra asupra bunurilor culturale cu cea mai mare probabilitate de a fi vizate de tâlhari în zonele de conflict, fără a exclude alte bunuri al căror control este necesar pentru a asigura protecția patrimoniului cultural.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Întrucât anumite categorii de bunuri culturale, și anume obiectele arheologice, elementele unor monumente, manuscrisele și incunabulele rare, sunt deosebit de vulnerabile la jafuri și distrugere, este necesar să se prevadă un sistem de control mai riguros înainte ca acestea să intre pe teritoriul vamal al Uniunii. Un astfel de sistem ar trebui să impună prezentarea unei licențe eliberate de autoritatea competentă din statul membru de intrare înainte de punerea în liberă circulație a bunurilor respective sau de plasarea lor sub un alt regim vamal decât cel de tranzit. Persoanele care doresc să obțină o altfel de licență, ar trebui să fie în măsură să facă dovada legalității exportului din țara de origine, prin documente justificative și dovezi corespunzătoare, în special certificate de export sau licențe eliberate de țara terță de export, facturi, contracte de vânzare, documente de asigurare, documente de transport și evaluări ale experților. Autoritățile competente ale statelor membre ar trebui să decidă dacă să elibereze licența fără întârziere, pe baza unor cereri complete și corecte.
(10)  Întrucât anumite categorii de bunuri culturale, și anume obiectele arheologice și elementele unor monumente, sunt deosebit de vulnerabile la jafuri și distrugere, este necesar să se prevadă un sistem de control mai riguros înainte ca acestea să intre pe teritoriul vamal al Uniunii. Un astfel de sistem ar trebui să impună prezentarea unei licențe eliberate de autoritatea competentă din primul stat membru al importului dorit înainte de importul pe teritoriul vamal al Uniunii. Persoanele care doresc să obțină o altfel de licență ar trebui să fie în măsură să dovedească că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine sau, în cazuri excepționale, din țara terță, în conformitate cu legile și reglementările acestei țări terțe sau de origine sau să dovedească absenței acestor legi și reglementări. Ținând seama în mod corespunzător de riscuri și de aplicarea principiilor obligației de diligență, exportul licit din țara de origine sau, în cazuri excepționale, din țara terță, ar trebui dovedit prin documentele justificative și dovezile corespunzătoare (certificate sau licențe de export eliberate de țara de origine, un document standardizat, în conformitate cu standardul Object ID, care reprezintă standardul internațional pentru descrierea bunurilor culturale, titluri de proprietate, facturi, contracte de vânzare, documente de asigurare, documente de transport) care demonstrează că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urmă. În cazul în care nu sunt disponibile documente justificative, cererea ar trebui să includă o expertiză, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar. Autoritățile competente din statele membre ar trebui să decidă dacă să elibereze licența fără întârziere și în termenele specificate, pe baza unor cereri complete și corecte.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Ținând seama de natura specifică a bunurilor, rolul experților culturali din cadrul autorităților vamale este extrem de important, deoarece aceștia ar trebui să poată, dacă este necesar, să solicite informații suplimentare de la declarant și să analizeze bunurile culturale procedând la o expertiză fizică.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Pentru alte categorii de bunuri culturale, persoanele care doresc să le introducă pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să depună o declarație prin care să certifice și să își asume responsabilitatea pentru legalitatea exportului din țara terță și să ofere informații suficiente pentru identificarea bunurilor respective de către autoritățile vamale. Pentru a facilita procedura și din motive de securitate juridică, informațiile despre bunurile culturale ar trebui să fie furnizate prin intermediul unui document standardizat. Pentru descrierea bunurilor culturale ar trebui utilizat standardul Object ID recomandat de UNESCO. Autoritățile vamale ar trebui să înregistreze intrarea bunurilor culturale respective, să păstreze originalele și să elibereze declarantului o copie a documentelor relevante, pentru a asigura trasabilitatea după intrarea bunurilor pe piața internă.
(11)  Pentru alte categorii de bunuri culturale, persoanele care doresc să le introducă pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să depună o declarație electronică prin care să certifice și să își asume responsabilitatea pentru legalitatea exportului din țara de origine, sau, în cazuri excepționale, din țara terță, precum și să ofere informații suficiente pentru identificarea bunurilor respective de către autoritățile vamale. Pentru a facilita procedura și din motive de securitate juridică, informațiile despre bunurile culturale ar trebui să fie furnizate prin intermediul unui document electronic standardizat. Pentru descrierea bunurilor culturale ar trebui utilizat un document standardizat, bazat pe standardul Object ID recomandat de UNESCO. Declarația electronică ar trebui să includă, de asemenea, certificatele sau licențele de export emise de țara de origine sau, în cazuri excepționale, din țara terță, care să ateste că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara respectivă în conformitate cu legile și reglementările țării de origine sau țării terțe, ori care să ateste absența unor legi sau reglementări. În cazul în care legislația țării de origine sau a țării terțe nu prevede eliberarea unor licențe sau certificate de export, declarația importatorului trebuie să conțină documente justificative și dovezi corespunzătoare, cum ar fi titluri de proprietate, facturi, contracte de vânzare, documente de asigurare sau documente de transport. Bunurile culturale respective ar trebui înregistrate electronic, iar declarantului ar trebui să i se pună la dispoziție o copie a documentelor relevante prezentate, pentru a asigura trasabilitatea după intrarea bunurilor pe piața internă. Informațiile transmise autorităților competente prin declarația electronică ar trebui să le permită să ia măsuri suplimentare în cazul în care, pe baza unei analize de risc, consideră că respectivele bunuri ar putea face obiectul unui import ilicit.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Admiterea temporară a bunurilor culturale pentru cercetare pedagogică, științifică sau academică nu ar trebui să fie condiționată de prezentarea unei licențe sau a unei declarații.
(12)  Admiterea temporară a bunurilor culturale pentru cercetare pedagogică, științifică sau academică, pentru artele spectacolului, pentru conservare, restaurare și digitalizare și pentru cooperarea între muzee sau instituții alte publice non-profit în vederea organizării de expoziții culturale nu ar trebui să fie condiționată de prezentarea unei licențe sau a unei declarații de import. Bunurile culturale care urmează a fi prezentate în cadrul târgurilor comerciale și al saloanelor internaționale de artă nu trebuie să fie condiționate de prezentarea unei licențe de import sau a unei declarații a importatorului. Cu toate acestea, în cazul în care bunurile culturale sunt achiziționate și rămân pe teritoriul Uniunii, acestea ar trebui să fie condiționate de prezentarea unei licențe de import sau a unei declarații a importatorului, în funcție de categoria bunurilor culturale.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Depozitarea bunurilor culturale provenite din țări afectate de conflicte armate sau de catastrofe naturale ar trebui să fie permisă și fără prezentarea unei licențe sau a unei declarații în scopul asigurării siguranței și al conservării acestora.
(13)  Depozitarea bunurilor culturale provenite din țări afectate de conflicte armate sau de catastrofe naturale cu intenția de a le restitui în țara lor de origine sau în țara terță în care au fost exportate în mod legal, atunci când situația permite acest lucru, ar trebui să fie permisă și fără prezentarea unei licențe de import sau a unei declarații a importatorului, în scopul asigurării siguranței și al conservării acestora.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Pentru a ține seama de experiența acumulată în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament și de evoluția circumstanțelor politice și de altă natură care ar putea să pună în pericol bunurile culturale, însă fără a împiedica în mod disproporționat comerțul cu țările terțe, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea pragului de vechime pentru diferitele categorii de bunuri culturale. Totodată, această delegare ar trebui să-i permită Comisiei să actualizeze anexa, ca urmare a modificărilor aduse Nomenclaturii Combinate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 201627. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(14)  Pentru a ține seama de experiența acumulată în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament și de evoluția circumstanțelor politice și de altă natură care ar putea să pună în pericol bunurile culturale, însă fără a împiedica în mod disproporționat comerțul cu țările terțe, Comisiei ar trebui să i se delege competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în ceea ce privește modificarea criteriilor pragului de vechime și a celui financiar pentru diferitele categorii de bunuri culturale. Totodată, această delegare ar trebui să-i permită Comisiei să actualizeze anexa I, ca urmare a modificărilor aduse Nomenclaturii Combinate și să elaboreze o a doua anexă (anexa II), cu o listă de țări și coduri din Nomenclatura Combinată bazată pe „listele roșii ale obiectelor culturale aflate în pericol”, stabilite și modificate de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM). Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare27. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
__________________
__________________
27 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
27 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta modalitățile specifice de admitere temporară și de depozitare a bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii, modelele de cereri de licențe de import și de formulare, de declarații ale importatorilor și de documente însoțitoare, precum și alte norme procedurale privind depunerea și prelucrarea acestora. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare și în ceea ce privește stabilirea modalităților de creare a unei baze de date electronice pentru stocarea și schimbul de informații între statele membre. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului28.
(15)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a adopta modalitățile specifice de admitere temporară și de depozitare a bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii, garantând, în același timp, condiții de conservare adecvată, ținând seama de natura specifică a bunurilor culturale. Aceste modalități ar trebui să se aplice și pentru modelele electronice standardizate de cereri și formulare electronice pentru licențe de import, pentru lista motivelor pe baza cărora o cerere poate fi respinsă, pentru declarațiile electronice ale importatorilor și documentele însoțitoare, precum și pentru alte norme procedurale privind depunerea și prelucrarea electronică a acestora. Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare și în ceea ce privește stabilirea modalităților de creare a unei baze de date electronice pentru stocarea și schimbul de informații între statele membre, în cadrul Regulamentului (UE) nr. 952/2013. Crearea acestei baze de date poate face parte din programul de lucru instituit în temeiul articolului 280 din regulamentul respectiv. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului28.
__________________
__________________
28 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
28 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)  Pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, dispozițiile aplicabile procedurilor vamale de control și de verificare sunt cele prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 952/2013.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Ar trebui colectate informații relevante privind fluxurile comerciale de bunuri culturale, pentru a sprijini punerea în aplicare eficientă a regulamentului și a oferi o bază pentru viitoarea evaluare a acestuia. Fluxurile comerciale de bunuri culturale nu pot fi monitorizate eficient doar pe baza valorii sau a greutății lor, deoarece acești doi parametri pot varia. Este esențial să se colecteze informații cu privire la numărul de articole declarate. Întrucât în Nomenclatura combinată nu este specificată nicio unitate suplimentară de măsură pentru bunurile culturale, este necesar să se prevadă obligația declarării numărului de articole.
(16)  Ar trebui colectate electronic și transmise între statele membre și Comisie informații relevante privind fluxurile comerciale de bunuri culturale, pentru a sprijini punerea în aplicare eficientă a regulamentului și a oferi o bază pentru viitoarea evaluare a acestuia. Pentru a asigura transparența și controlul public, ar trebui publicate cât mai multe informații. Fluxurile comerciale de bunuri culturale nu pot fi monitorizate eficient doar pe baza valorii sau a greutății lor, deoarece acești doi parametri pot varia. Este esențial să se colecteze pe cale electronică informații cu privire la numărul de articole declarate. Întrucât în Nomenclatura combinată nu este specificată nicio unitate suplimentară de măsură pentru bunurile culturale, este necesar să se prevadă obligația declarării numărului de articole.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Strategia și planul de acțiune UE pentru gestionarea riscurilor vamale29 urmărește, printre altele, consolidarea capacităților autorităților vamale pentru a spori gradul de receptivitate față de riscurile în materie de bunuri culturale. Ar trebui utilizat cadrul comun de gestionare a riscurilor prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 952/2013, iar informațiile relevante privind riscurile ar trebui să fie comunicate între autoritățile vamale.
(17)  Strategia și planul de acțiune UE pentru gestionarea riscurilor vamale urmărește, printre altele, consolidarea instruirii și a capacităților autorităților vamale pentru a spori gradul de receptivitate față de riscurile în materie de bunuri culturale. Ar trebui utilizat cadrul comun de gestionare a riscurilor prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 952/2013, iar informațiile relevante privind riscurile ar trebui să fie comunicate între autoritățile vamale.
__________________
__________________
29 COM(2014)0527: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind strategia și planul de acțiune UE pentru gestionarea riscurilor vamale.
29 COM(2014)0527: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind strategia și planul de acțiune UE pentru gestionarea riscurilor vamale.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  Trebuie desfășurate campanii de conștientizare pentru cumpărătorii de bunuri culturale cu privire la riscurile bunurilor ilicite, iar actorilor pieței trebuie să li se acorde asistență pentru înțelegerea și aplicarea prezentului regulament. Statele membre ar trebui să implice punctele naționale de contact și alte servicii de informații de sector în procesul de diseminare a acestor informații.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 17 b (nou)
(17b)  Comisia ar trebui să garanteze faptul că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii („MIMM”) beneficiază de o asistență tehnică adecvată și ar trebui să faciliteze schimbul de informații cu acestea pentru a pune în aplicare în mod eficient prezentul regulament. MIMM stabilite în Uniune și care importă bunuri culturale ar trebui, prin urmare, să beneficieze de programul COSME, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a.
__________________
1a Regulamentul (UE) nr. 1287/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (2014 – 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 33).
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Statele membre ar trebui să introducă sancțiuni eficace, proporționate și disuasive pentru nerespectarea dispozițiilor prezentului regulament și să le comunice Comisiei.
(18)  Statele membre ar trebui să introducă sancțiuni eficace, proporționate și disuasive pentru nerespectarea dispozițiilor prezentului regulament și să le comunice Comisiei. Statele membre ar trebui, de asemenea, să notifice Comisia atunci când se aplică aceste sancțiuni. Este de dorit să se asigure condiții echitabile și o abordare coerentă și, prin urmare, sancțiunile aplicate în fiecare stat membru trebuie să fie similare în ceea ce privește natura și efectul lor.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Comisiei ar trebui să i se acorde suficient timp pentru a adopta normele de aplicare a prezentului regulament, în special cele referitoare la formularele adecvate pentru cererea de eliberare a unei licențe de import sau pentru pregătirea unei declarații a importatorului. În consecință, aplicarea prezentului regulament ar trebui amânată.
(19)  Comisia ar trebui să adopte fără întârziere normele de aplicare a prezentului regulament, în special cele referitoare la formularele electronice standardizate adecvate pentru cererea de eliberare a unei licențe de import sau pentru pregătirea unei declarații a importatorului.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1
Prezentul regulament stabilește condițiile și procedura pentru intrarea bunurilor culturale pe teritoriului vamal al Uniunii.
Prezentul regulament stabilește condițiile și procedura pentru introducerea și importul bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 2
Prezentul regulament nu se aplică bunurilor culturale care sunt în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii.
Prezentul regulament se aplică bunurilor culturale care sunt în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii în cazul în care autoritățile competente au motive întemeiate să creadă că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine sau dintr-o țară terță cu încălcarea legilor și reglementărilor acesteia.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera a
(a)  „bunuri culturale” înseamnă orice obiect care are importanță pentru arheologie, preistorie, istorie, literatură, artă sau știință și care aparține categoriilor enumerate în tabelul din anexă și îndeplinește condiția pragului minim de vârstă specificat în anexa respectivă;
(a)  „bunuri culturale” înseamnă orice element care are importanță pentru arheologie, preistorie, istorie, literatură, artă sau știință și care aparține categoriilor enumerate în anexe și îndeplinește condiția pragului minim de vârstă și financiar specificat în anexa respectivă;
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera aa (nouă)
(aa)  „importul bunurilor culturale” înseamnă:
(i)  punerea în liberă circulație, după cum se prevede la articolul 201 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013; sau
(ii)  includerea bunurilor într-una dintre categoriile următoare de regimuri speciale, menționate la articolul 210 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013:
a)  depozitare, care cuprinde antrepozitare vamală și zone libere;
b)  utilizare specifică, care cuprinde admiterea temporară și destinația finală;
c)  perfecționarea activă;
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera b
(b)  „țară de origine” înseamnă țara pe al cărei teritoriu actual au fost create sau descoperite bunurile culturale;
(b)  „țară de origine” înseamnă țara pe al cărei teritoriu actual, în spațiul terestru sau acvatic, au fost create, descoperite, deplasate, excavate sau furate bunurile culturale, sau o țară care are o legătură atât de strânsă cu acestea încât le protejează ca fiind proprietate culturală națională și reglementează exportul lor de pe teritoriul său după transferul licit al acestora din țara în care bunurile culturale au fost create sau descoperite;
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera c
(c)  „țară de export” înseamnă ultima țară în care s-au aflat bunurile culturale în mod permanent, în conformitate cu legile și reglementările țării în cauză, înainte de expedierea lor în Uniune;
(c)  „țară terță” înseamnă ultima țară în afară de țara de origine în care bunurile culturale au fost deținute înainte de a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii;
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera d
(d)   „permanent” înseamnă o perioadă de timp de cel puțin o lună și în alte scopuri decât pentru utilizare temporară, tranzit, export sau expediere;
eliminat
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera ha (nouă)
(ha)  „Object ID” înseamnă standardul internațional adoptat de UNESCO pentru descrierea bunurilor culturale, care cuprinde un set unic de informații cu privire la acestea.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – litera hb (nouă)
(hb)  „autorități competente” înseamnă autoritățile desemnate de statele membre pentru a elibera licențele de import și pentru a înregistra declarațiile importatorilor.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 12, cu scopul de a modifica a doua coloană a tabelului din anexă, ca urmare a modificărilor intervenite în Nomenclatura Combinată și de a modifica pragul minim de vechime din a treia coloană a tabelului din anexă, în lumina experienței acumulate în timpul punerii în aplicare a prezentului regulament.
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 12, cu scopul de a modifica a doua coloană a tabelului din anexa I, ca urmare a modificărilor intervenite în Nomenclatura Combinată și de a modifica pragul minim de vechime și valoare din anexă, în lumina experienței acumulate în timpul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 116/2009.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12, acte delegate de modificare a anexei II în care sunt enumerate țările și categoriile de obiecte în legătură cu care există un risc specific de trafic ilicit, pe baza bazei de date a listelor roșii a obiectelor culturale aflate în pericol, publicate de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM). Comisia se asigură că anexa II este actualizată periodic.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 3 – titlu
Intrarea bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii
Introducerea și importul bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  Punerea bunuri culturale în liberă circulație și plasarea bunurilor culturale sub un alt regim special decât cel de tranzit sunt permise numai cu condiția prezentării unei licențe de import eliberate în conformitate cu articolul 4 sau a unei declarații a importatorului efectuate în conformitate cu articolul 5.
1.  Se interzice introducerea bunurilor culturale care au părăsit teritoriul unei țări de origine cu încălcarea convențiilor internaționale și a legilor și reglementărilor țării de origine sau a țării terțe.
Importul bunurilor culturale pe teritoriul Uniunii este permis numai cu condiția prezentării unei licențe de import eliberate în conformitate cu articolul 4 sau a unei declarații a importatorului efectuate în conformitate cu articolul 5.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Importul reușit al bunurilor culturale nu reprezintă o dovadă a provenienței sau a proprietății legale asupra acestor bunuri.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera a
(a)  admiterii temporare, în sensul articolului 250 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii pentru cercetare pedagogică, științifică și academică;
(a)  admiterii temporare, în sensul articolului 250 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii pentru cercetare pedagogică, științifică și academică, pentru artele spectacolului, conservare, restaurare și digitalizare și pentru cooperarea între muzee sau alte instituții publice non-profit în vederea organizării de expoziții culturale;
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera aa (nouă)
(aa)  bunurile culturale care urmează a fi prezentate în cadrul târgurilor comerciale și al saloanelor internaționale de artă cu excepția cazurilor în care sunt achiziționate și rămân pe teritoriul Uniunii;
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera b
(b)  depozitării, în sensul articolului 237 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a bunurilor culturale în scopul expres de a asigura conservarea acestora de către o autoritate publică sau sub supravegherea unei autorități publice.
(b)  depozitării, în sensul articolului 237 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a bunurilor culturale în scopul de a asigura siguranța sau conservarea acestora de către o autoritate publică sau sub supravegherea unei autorități publice, cu intenția de a le restitui în țara lor de origine sau în țara terță în care au fost exportate în mod legal, atunci când situația permite acest lucru.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 – litera ba (nouă)
(ba)  bunurile culturale restituite, în sensul articolului 2 din Directiva 2014/60/UE.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 3
3.  Comisia poate să adopte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modalitățile specifice pentru admiterea temporară sau depozitarea bunurilor culturale menționată la alineatul (2). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
3.  Comisia poate să adopte, prin intermediul actelor de punere în aplicare, modalitățile specifice pentru admiterea temporară sau depozitarea bunurilor culturale și a bunurilor culturale restituite pentru a fi protejate, menționată la alineatul (2). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
1.  Punerea în liberă circulație și plasarea sub un alt regim special decât cel de tranzit în Uniune a bunurilor culturale menționate la literele (c), (d) și (h) din anexă se supun condiției de a prezenta autorităților vamale o licență de import.
1.  Importul în Uniune al bunurilor culturale menționate la punctele A.1 și A.2 din anexa I se supune condiției de a prezenta autorităților vamale o licență de import.
Prezentul articol se aplică numai mărfurilor menționate la primul paragraf, dacă figurează pe lista țărilor și a codurilor din Nomenclatura Combinată, conform anexei II, în cazul în care există o astfel de listă pentru țara de origine din care sunt exportate bunurile culturale, iar țara de origine este cunoscută.
Prezentul articol se aplică, de asemenea, bunurilor culturale enumerate doar în anexa II, importate pe teritoriul vamal al Uniunii dintr-o țară de origine sau dintr-o țară terță.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2
2.  Titularul bunurilor solicită autorității competente din statul membru de intrare eliberarea unei licențe de import. Cererea este însoțită de documente justificative și informații care să dovedească faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia. Cu toate acestea, în cazul în care țara de export este parte la Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală semnată la Paris la 14 noiembrie 1970 (denumită în continuare „Convenția UNESCO din 1970”), cererea este însoțită de documente justificative și informații care dovedesc faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara respectivă în conformitate cu legile și reglementările acesteia.
2.  Titularul bunurilor solicită autorității competente din primul stat membru în care se realizează importul preconizat eliberarea unei licențe de import. Cererea este însoțită de documentele justificative corespunzătoare și informații care să dovedească faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia sau care să ateste absența unor astfel de legi și reglementări. Aceasta include:
—  certificate de export sau licențe de export;
—  un document standardizat, bazat pe standardul Object ID, care descrie bunurile culturale în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora de către autoritățile vamale;
—  titluri de proprietate;
—  facturi;
—  contracte de vânzare;
—  documente de asigurare sau documente de transport.
În cazul în care documentele justificative nu sunt disponibile, cererea include și o evaluare a experților, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), în cazuri excepționale în care fie:
a)  nu se poate determina în mod fiabil țara de origine a bunurilor culturale, iar autoritatea competentă consideră că au fost furnizate dovezi corespunzătoare și documente justificative care atestă această stare de fapt; fie
b)  bunurile culturale au fost exportate din țara de origine înainte de anul 1970 și s-au aflat pe teritoriul unei țări terțe în alte scopuri decât pentru utilizare temporară, tranzit, export sau expediere înainte de a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, însă titularul bunurilor nu poate furniza documentele solicitate la alineatul (2), deoarece aceste documente nu erau în uz la data la care bunurile culturale au fost exportate din țara de origine,
cererea este însoțită de documentele justificative corespunzătoare și de informații care să dovedească faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia sau care să ateste absența unor astfel de legi și reglementări.
Documentele justificative includ:
—  certificate de export sau licențe de export;
—  un document standardizat, bazat pe standardul Object ID, care descrie bunurile culturale în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora de către autoritățile vamale;
—  titluri de proprietate;
—  facturi;
—  contracte de vânzare; precum și
—  documente de asigurare sau documente de transport.
În cazul în care documentele justificative nu sunt disponibile, cererea include și o evaluare a experților, dacă autoritatea competentă consideră că acest lucru este necesar.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3
3.  Autoritatea competentă din statul membru de intrare verifică dacă cererea este completă. Autoritatea în cauză cere solicitantului, în termen de 30 de zile de la primirea cererii, să prezinte eventuale informații sau documente care lipsesc.
3.  Autoritatea competentă din primul stat membru în care se realizează importul preconizat verifică dacă cererea este completă. Autoritatea în cauză cere solicitantului, în termen de 21 de zile de la primirea cererii, să prezinte eventuale informații sau documente suplimentare sau care lipsesc.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – partea introductivă
4.  În termen de 90 de zile de la depunerea cererii complete, autoritatea competentă o verifică și decide dacă să elibereze licența de import sau să respingă cererea. Cererea poate fi respinsă din următoarele motive:
4.  În termen de 90 de zile de la depunerea cererii complete, autoritatea competentă o verifică și decide dacă să elibereze licența de import sau să respingă cererea. În cazul în care se eliberează licența de import, autoritatea competentă o înregistrează pe cale electronică. Autoritatea competentă respinge cererea din următoarele motive:
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera a
(a)  în cazul în care țara de export nu este parte la Convenția UNESCO din 1970, nu s-a demonstrat că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia;
(a)  în cazul în care nu s-a demonstrat că bunurile culturale au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia aflate în vigoare la data la care s-a realizat exportul sau în absența unor astfel de legi și reglementări; sau, în cazurile excepționale menționate la articolul 4 alineatul (2a), din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia aflate în vigoare la data la care s-a realizat exportul sau în absența unor astfel de legi și reglementări;
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera b
(b)  în cazul în care țara de export este parte la Convenția UNESCO din 1970, nu s-a demonstrat că bunurile culturale au fost exportate din țara de export în conformitate cu legile și reglementările acesteia;
eliminat
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera c
(c)  autoritatea competentă are motive rezonabile să creadă că titularul bunurilor nu le-a achiziționat pe căi legale.
(c)  autoritatea competentă are motive rezonabile și verificabile să creadă că titularul bunurilor nu le-a achiziționat pe căi legale.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera c a (nouă)
(ca)  în cazul în care cererea de licență de import pentru un bun cultural a fost refuzată anterior de autoritățile competente ale unui alt stat membru al Uniunii pentru același bun cultural, nefiind furnizată nicio dovadă suplimentară care să nu fi fost prezentată deja în sprijinul cererii respinse;
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 – litera cb (nouă)
(cb)  în cazul în care exportul legal direct din țara de origine nu poate fi dovedit prin documente justificative și dovezi corespunzătoare, în special prin certificate de export sau licențe eliberate de țara de export, titluri de proprietate, facturi, contracte de vânzare, Object ID, atunci când este disponibil, documente de asigurare, documente de transport și evaluări ale experților.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 a (nou)
4a.  Autoritatea competentă poate respinge cererea în cazul în care există acțiuni pendinte în fața instanțelor prin care se solicită returnarea bunurilor sau plata unor despăgubiri, introduse de autoritățile din țara de origine.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 b (nou)
4b.  În cazul în care cererea este respinsă, decizia administrativă menționată la alineatul (4) este însoțită de o expunere de motive care include informații privind procedura de contestare, aceasta fiind comunicată solicitantului în cauză la momentul pronunțării respectivei decizii.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 c (nou)
4c.  Cererea include o declarație care să specifice faptul că bunurile nu au făcut obiectul unei cereri similare în trecut sau, în cazul respingerii cererii anterioare, precizează motivele pentru care cererea a fost respinsă și include dovezi suplimentare care nu erau disponibile atunci când a fost examinată cererea anterioară.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4 d (nou)
4d.  În cazul în care un stat membru respinge o cerere electronică, acest lucru, precum și motivele pe care se bazează respingerea se comunică celuilalt stat membru și Comisiei. În cazul în care există suspiciuni legate de faptul că respectivele bunuri fac obiectul unui trafic ilicit, statele membre informează, de asemenea, alte autorități competente, cum ar fi INTERPOL și EUROPOL.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 5 – paragraful 1
Statele membre desemnează autoritățile publice competente să elibereze licențe de import în conformitate cu prezentul articol. Ele transmit Comisiei datele de contact ale autorităților respective și orice modificări ale acestora.
Statele membre desemnează fără întârziere autoritățile publice competente să elibereze licențe de import în conformitate cu prezentul articol. Ele transmit Comisiei datele de contact ale autorităților respective și orice modificări ale acestora.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 6
6.  Comisia poate să stabilească, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul cererii de licență de import și modalitățile procedurale de depunere și prelucrare a acestor cereri. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
6.  Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul electronic standardizat al cererii de licență de import și modalitățile procedurale de depunere și prelucrare electronică a acestor cereri, precum și a documentelor justificative relevante, care se realizează prin mijloace electronice. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Punerea în liberă circulație și plasarea sub un alt regim special decât cel de tranzit în Uniune a bunurilor culturale menționate la literele (a), (b), (e), (f), (g), (i), (j), (k) și (l) din anexă se supun condiției de a prezenta autorităților vamale a statului membru de intrare o declarație a importatorului.
1.  Importul pe teritoriul vamal al Uniunii al bunurilor culturale menționate la punctele 3-14 ale părții A din anexa I se supune condiției ca titularul bunurilor să prezinte autorităților vamale ale primului stat membru în care se realizează importul preconizat o declarație electronică a importatorului.
Prezentul articol se aplică, de asemenea, bunurilor culturale menționate la punctele A1 și A2 ale căror coduri atribuite de Nomenclatura Combinată nu figurează în anexa II.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.  Declarația importatorului conține o declarație semnată de titularul bunurilor conform căreia bunurile au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia. Cu toate acestea, dacă țara de export este parte la Convenția UNESCO privind proprietatea culturală, declarația importatorului conține o declarație semnată de titularul bunurilor conform căreia bunurile au fost exportate din țara respectivă în conformitate cu legile și reglementările acesteia.
2.  Declarația importatorului se înregistrează electronic. Aceasta constă în:
a)  o declarație semnată de titularul bunurilor conform căreia bunurile au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia sau furnizând dovezi cu privire la absența unor astfel de legi și reglementări;
b)  un document standardizat, bazat pe standardul Object ID, care descrie bunurile culturale în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora de către autoritățile vamale;
c)  certificatele de export sau licențele eliberate de țara de origine, care dovedesc faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara de origine în conformitate cu legile și reglementările acesteia.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), în cazuri excepționale în care fie:
a)  nu se poate determina în mod fiabil țara de origine a bunurilor culturale, iar autoritatea competentă consideră că au fost furnizate dovezi corespunzătoare și documente justificative care atestă această stare de fapt; fie
b)  bunurile culturale au fost exportate din țara de origine înainte de anul 1970 și s-au aflat pe teritoriul unei țări terțe în alte scopuri decât pentru utilizare temporară, tranzit, export sau expediere înainte de a fi introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, însă titularul bunurilor nu poate furniza documentele solicitate la alineatul (2), deoarece aceste documente nu erau în uz la data la care bunurile culturale au fost exportate din țara de origine,
declarația importatorului constă în:
a)  o declarație semnată de titularul bunurilor conform căreia bunurile au fost exportate din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia din urmă sau furnizând dovezi cu privire la absența unor astfel de legi și reglementări;
b)  un document standardizat, bazat pe standardul Object ID, care descrie bunurile culturale în cauză suficient de detaliat pentru a permite identificarea acestora de către autoritățile vamale; precum și
c)  certificatele de export sau licențele eliberate de țara terță, care dovedesc faptul că bunurile culturale în cauză au fost exportate din țara terță în conformitate cu legile și reglementările acesteia.
În cazul în care legile și reglementările țării de origine sau ale țării terțe nu prevăd eliberarea licențelor sau a certificatelor de export, declarația importatorului trebuie să conțină, de asemenea, orice alte documente justificative și dovezi corespunzătoare, inclusiv titluri de proprietate, facturi, contracte de vânzare, documente de asigurare, documente de transport.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3
3.  Comisia poate să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul declarației importatorului și modalitățile procedurale de depunere și prelucrare a declarației importatorului. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
3.  Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, modelul electronic standardizat al declarației importatorului și modalitățile procedurale de depunere și prelucrare electronică a declarației importatorului. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 5 a (nou)
Articolul 5a
Microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii
Comisia garantează că microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM-urile) beneficiază de o asistență tehnică și financiară adecvată, inclusiv de măsurile de promovare a punctelor de contact naționale, adoptate în cooperare cu statele membre, precum și de crearea unui site internet dedicat, care să conțină toate informațiile relevante, și facilitează schimbul de informații dintre MIMM-uri și punctele de contact naționale relevante atunci când i se transmit cereri, pentru a pune în aplicare în mod eficient prezentul regulament.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 5 b (nou)
Articolul 5b
Utilizarea sistemului electronic
1.  Toate schimburile de informații dintre autoritățile competente și declaranți realizate în temeiul articolelor 4 și 5, cum ar fi schimbul de declarații, cereri sau decizii, se realizează prin mijloace electronice.
2.  Comisia instituie sistemul electronic menționat la alineatul (1). Aceasta adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili:
—  modalitățile de punere în funcțiune, operare și întreținere a sistemului electronic menționat la alineatul (1);
—  modalitățile detaliate de transmitere, prelucrare, stocare și schimb de informații între autoritățile competente ale statelor membre prin intermediul sistemului electronic.
Statele membre cooperează cu Comisia în ceea ce privește dezvoltarea, întreținerea și utilizarea sistemului electronic menționat la alineatul (1) și în ceea ce privește stocarea informațiilor, în conformitate cu prezentul regulament.
3.  În ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul prezentului regulament, declaranții și autoritățile competente ar trebui să își îndeplinească sarcinile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1a și cu Regulamentul (UE).../…*.
__________________
1a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
* JO: A se insera în text numărul regulamentului la care se face referire în documentul 2017/0003(COD).
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 6
Articolul 6
eliminat
Controlul vamal și verificările
1.  Licența de import menționată la articolul 4 sau declarația importatorului menționată la articolul 5, după caz, se prezintă biroului vamal competent să pună bunurile culturale în liberă circulație sau să le plaseze sub alt regim special decât cel de tranzit.
2.   În ceea ce privește bunurile culturale care necesită eliberarea unei licențe de import pentru a intra pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritățile vamale verifică dacă licența de import corespunde bunurilor prezentate. În acest scop, autoritățile vamale pot să efectueze un examen fizic al bunurilor culturale, inclusiv prin realizarea unei expertize.
3.   În ceea ce privește bunurile culturale care necesită depunerea unei declarații a importatorului pentru a intra pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritățile vamale verifică dacă declarația importatorului îndeplinește cerințele prevăzute în articolul 5 sau bazate pe acesta și dacă corespunde bunurilor prezentate. În acest scop, autoritățile vamale pot să solicite declarantului informații suplimentare și să efectueze un examen fizic al bunurilor culturale, inclusiv prin realizarea unei expertize. Ele înregistrează declarația importatorului atribuindu-i un număr de ordine și o dată a înregistrării, iar la momentul acordării liberului de vamă eliberează declarantului o copie a declarației înregistrate a importatorului.
4.  Atunci când se depune o declarație pentru punerea bunurilor culturale în liberă circulație sau plasarea lor sub un alt regim special decât cel de tranzit, cantitatea produselor se indică cu ajutorul unității suplimentare prevăzute în anexă.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1
În cazul în care statele membre limitează numărul birourilor vamale competente să pună bunurile culturale în liberă circulație sau să le plaseze sub un alt regim special decât cel de tranzit, ele transmit Comisiei datele de contact ale respectivelor birouri vamale și orice modificări ale acestora.
Statele membre pot limita numărul birourilor vamale care au competența de a autoriza importul bunurilor culturale. În cazul în care statele membre aplică această restricție, ele transmit Comisiei datele de contact ale respectivelor birouri vamale și orice modificări ale acestora.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.  Autoritățile vamale confiscă și rețin temporar bunurile culturale introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, dacă bunurile în cauză au intrat pe teritoriul vamal al Uniunii fără a îndeplini condițiile prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2).
1.  Autoritățile competente confiscă și rețin temporar bunurile culturale care au fost introduse pe teritoriul vamal al Uniunii fără a îndeplini condițiile prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2). În cazul reținerii bunurilor culturale, se asigură condiții pentru conservarea adecvată a bunurilor culturale, în conformitate cu condițiile și responsabilitățile pentru depozitarea temporară a bunurilor enunțate la articolul 147 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, ținând seama de natura specifică a acestor bunuri.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Decizia administrativă menționată la alineatul (1) însoțită de o expunere a motivelor, este comunicată declarantului și face obiectul unei căi de atac efective, în conformitate cu procedurile prevăzute de legislația națională.
2.  Decizia administrativă menționată la alineatul (1) respectă dispozițiile articolului 22 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3
3.  Perioada de reținere temporară este strict limitată în timp în funcție de timpul de care au nevoie autoritățile vamale sau celelalte autorități de aplicare a legii pentru a stabili dacă împrejurările cazului justifică reținerea în temeiul altor dispoziții ale legislației naționale sau a Uniunii. Perioada maximă de reținere temporară în temeiul prezentului articol este de 6 luni. În cazul în care nu se ia o decizie cu privire la reținerea în continuare a bunurilor culturale în acest termen sau dacă se decide că împrejurările cazului nu justifică reținerea în continuare, bunurile culturale sunt puse imediat la dispoziția declarantului.
3.  Perioada de reținere temporară este strict limitată în timp în funcție de timpul de care au nevoie autoritățile vamale sau celelalte autorități de aplicare a legii pentru a stabili dacă împrejurările cazului justifică reținerea în temeiul altor dispoziții ale legislației naționale sau a Uniunii. Perioada maximă de reținere temporară în temeiul prezentului articol este de 6 luni, existând posibilitatea de a prelungi această perioadă cu încă trei luni, pe baza deciziei motivate a autorităților vamale. În cazul în care nu se ia o decizie cu privire la reținerea în continuare a bunurilor culturale în acest termen sau dacă se decide că împrejurările cazului nu justifică reținerea în continuare, bunurile culturale sunt puse imediat la dispoziția declarantului. Autoritățile statelor membre se asigură că, în momentul restituirii bunurilor culturale către țara de origine, aceasta din urmă nu este afectată de o criză armată care ar face ca siguranța bunurilor culturale respective să nu poată fi garantată. În astfel de situații, bunul cultural în cauză trebuie să rămână pe teritoriul Uniunii până când situația din țara de origine devine stabilă.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 a (nou)
3a.  După adoptarea deciziei menționate la alineatul (1), autoritățile competente notifică imediat acest lucru țării de origine sau, în cazul în care nu se poate determina în mod fiabil țara de origine a bunurilor culturale, țării terțe, precum și EUROPOL și INTERPOL, după caz.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3 b (nou)
3b.  Atunci când autoritățile competente au motive rezonabile să creadă că bunurile culturale aflate în tranzit pe teritoriul vamal al Uniunii ar fi putut fi exportate cu încălcarea normelor și reglementărilor unei țări de origine, acestea le solicită autorităților vamale să confiște temporar aceste bunuri.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 9 – titlu
Cooperare administrativă
Cooperarea administrativă și utilizarea sistemului electronic
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 1
1.  În scopul punerii în aplicare a prezentului regulament, statele membre asigură cooperarea între autoritățile competente menționate la articolul 3 alineatul (4).
1.  În scopul punerii în aplicare a prezentului regulament, statele membre asigură cooperarea și schimbul de informații între autoritățile competente menționate la articolul 4 alineatul (5).
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2
2.  Se poate crea un sistem electronic pentru stocarea și schimbul de informații între autoritățile statelor membre, în special în ceea ce privește declarațiile importatorilor și licențele de import.
2.  Se creează un sistem electronic pentru stocarea și schimbul de informații între autoritățile statelor membre în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 952/2013. Orice astfel de astfel de sistem asigură primirea, prelucrarea, stocarea și schimbul de informații, în special în ceea ce privește declarațiile importatorilor și licențele de import.
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Sistemul electronic menționat la alineatul (2) trebuie să poată fi consultat de către statele membre atunci când prelucrează cererile depuse în legătură cu licențele de export solicitate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 116/2009. Aceste cereri se pot referi direct la informațiile deținute în sistemul electronic.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
Comisia poate să prevadă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare,
Comisia prevede, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 13.
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în termen de ... [șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] în conformitate cu procedura menționată la articolul 13.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentului regulament are loc numai în scopul protecției eficace împotriva pierderii bunurilor culturale, al conservării patrimoniului cultural al umanității și al împiedicării finanțării terorismului prin vânzarea patrimoniului cultural obținut prin jaf către cumpărători din Uniune.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 b (nou)
3b.  Toate datele cu caracter personal obținute în conformitate cu articolele 4, 5 și 9 sunt accesate și prelucrate numai de către personalul autorizat în mod corespunzător al autorităților și sunt protejate în mod adecvat împotriva accesului sau comunicării neautorizate.
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1
Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării articolelor 3, 4 și 5 și în special în cazul declarațiilor false și al prezentării de informații false pentru a obține intrarea bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii și ia toate măsurile necesare pentru a garanta punerea în aplicare a normelor respective. Sancțiunile prevăzute sunt eficace, proporționate și disuasive. Statele membre informează Comisia, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, cu privire la regimul acestor sancțiuni și cu privire la măsurile respective și notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care le vizează.
Statele membre stabilesc normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării articolelor 3 și 5 și, în special, în cazul prezentării de informații false pentru a obține importul bunurilor culturale pe teritoriul vamal al Uniunii și iau toate măsurile necesare pentru a garanta punerea în aplicare a normelor respective. Sancțiunile prevăzute sunt eficace, proporționate și disuasive. În scopul de a asigura condiții de concurență echitabile și o abordare coerentă, statele membre aplică sancțiuni similare în ceea ce privește natura și efectul lor. Statele membre informează Comisia, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului, cu privire la regimul acestor sancțiuni și cu privire la măsurile respective și notifică fără întârziere orice modificare ulterioară care le vizează.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful -1 (nou)
În activitatea lor pregătitoare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisia și statele membre cooperează cu organizațiile internaționale, cum ar fi UNESCO, Interpol, EUROPOL, Organizația Mondială a Vămilor (OMV), Centrul internațional de studiu al conservării și restaurării bunurilor culturale (ICCROM), Consiliul Internațional al Muzeelor, pentru a asigura activități eficiente de formare și de consolidare a capacităților și campanii de sensibilizare, precum și pentru a solicita realizarea de cercetări pertinente și elaborarea de standarde, după caz.
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 1
Statele membre organizează activități de formare și de consolidare a capacităților pentru a asigura punerea în aplicare eficace a prezentului regulament de către autoritățile vizate. Ele pot utiliza, de asemenea, campanii de sensibilizare adresate în special cumpărătorilor de bunuri culturale.
Comisia, în cooperare cu statele membre, organizează:
i.   activități de formare și de consolidare a capacităților și campanii de sensibilizare pentru autorități, punctele de contact naționale și profesioniștii în cauză pentru a asigura punerea în aplicare eficace a prezentului regulament;
ii.  acțiuni menite să încurajeze cooperarea eficace a țărilor de origine; precum și
iii.   schimbul de bune practici pentru a promova aplicarea uniformă a prezentului regulament, în special practicile adecvate stabilite înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament de statele membre care dispun de o legislație națională în vigoare privind importul de bunuri culturale.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 11 – paragraful 1 – paragraful 1 a (nou)
Aceste activități, campanii și acțiuni se bazează pe experiența programelor care există în prezent, inclusiv a celor promovate de OMV și de Comisie.
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Cooperarea cu țările terțe
În domeniile care fac obiectul activităților sale și în măsura în care este necesar pentru îndeplinirea sarcinilor sale prevăzute în prezentul regulament, Comisia facilitează și încurajează cooperarea tehnică și operațională între statele membre și țările terțe.
Comisia poate organiza activități de formare în cooperare cu statele membre și țările terțe, pe teritoriile acestora.
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 2 alineatul (2) este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând de la (). (Oficiul pentru Publicații va completa data intrării în vigoare a prezentului act).
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 2 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la …[data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de … ani. Delegarea de competențe se prelungește în mod tacit, pentru perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun unei astfel de prelungiri cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 1 – litera b
(b)  informațiile privind încălcările dispozițiilor prezentului regulament;
(b)  informațiile privind încălcările dispozițiilor prezentului regulament și sancțiunile aplicate;
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2
În acest scop, Comisia adresează statelor membre chestionare relevante. Statele membre au la dispoziție 6 luni pentru a comunica Comisiei informațiile solicitate.
În acest scop, Comisia adresează statelor membre chestionare relevante. Statele membre au la dispoziție 6 luni de la primirea chestionarului pentru a comunica Comisiei informațiile solicitate.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
Comisia poate solicita, pe baza răspunsurilor oferite de statele membre în cadrul chestionarelor menționate la alineatul (1), ca acestea să îi furnizeze informații suplimentare privind prelucrarea cererilor de acordare a licențelor de import. Statele membre se asigură că informațiile solicitate sunt furnizate fără întârziere.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2
2.  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament la trei ani de la data punerii în aplicare a prezentului regulament și, ulterior, o dată la cinci ani.
2.  Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament la doi ani de la data punerii în aplicare a prezentului regulament și, ulterior, o dată la patru ani. Raportul respectiv este pus la dispoziția publicului. El cuprinde analizarea punerii efective în aplicare, inclusiv impactul asupra operatorilor economici din Uniune, îndeosebi asupra MIMM-urilor. Raportul compară punerea în aplicare în diferite state membre și include o evaluare a gradului de aplicare uniformă a regulamentului de la data raportului anterior. Evaluarea respectivă analizează, de asemenea, dispozițiile privind stabilirea și aplicarea sancțiunilor, precum și măsura în care acestea asigură condiții de concurență echitabile între statele membre. În cazul în care este necesar, raportul poate formula recomandări pentru a soluționa punerea inadecvată în aplicare a prezentului regulament de către statele membre.
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Raportul menționat la alineatul (2) ia în considerare impactul prezentului regulament pe teren, inclusiv impactul său asupra operatorilor economici din Uniune, printre care MIMM-urile. Raportul furnizează dovezi privind diferitele performanțe naționale, evaluând inclusiv cât de uniform a fost pus în aplicare și transpus prezentul regulament în perioada în cauză, și formulează recomandări pentru a aborda lacunele din punerea sa în aplicare de către statele membre.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Anexa I – subtitlul 3
Bunurile culturale care intră sub incidența articolului 2 alineatul (1)
Bunurile culturale care intră sub incidența articolului 2 alineatul (1) litera a
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Anexa I a (nouă)

Textul propus de Comisie

Amendamentul

1.

Obiecte arheologice cu o vechime mai mare de 100 de ani care au fost obținute din:

 

 

—  săpături și descoperiri terestre sau subacvatice

9705 00 00

 

—  situri arheologice

9706 00 00

 

—  colecții arheologice

 

2.

Elemente care formează o parte integrantă a unor monumente artistice, istorice sau religioase care au fost dezmembrate și care au o vechime mai mare de 100 de ani

9705 00 00 9706 00 00

3.

Tablouri și picturi, altele decât cele incluse în categoriile 4 sau 5, executate în întregime de mână pe orice suport și pe orice material1a

9701

4.

Acuarele, guașe și pasteluri realizate în întregime de mână, pe orice material1a

9701

5.

Mozaicuri executate în întregime de mână din orice material, altele decât cele incluse în categoriile 1 sau 2, și desene executate în întregime de mână, pe orice suport și pe orice material1a

6914

9701

6.

Gravuri, stampe, serigrafii și litografii originale cu matrițele și afișele lor originale respective1a

Capitolul 49 9702 00 00 8442 50 99

7.

Producții originale de artă statuară sau de sculptură și copii obținute prin același procedeu ca și originalul1a, altele decât cele care intră în categoria 1

9703 00 00

8.

Fotografii, filme și negativele acestora1a

3704

3705

3706

4911 91 80

9.

Incunabule și manuscrise, inclusiv hărți și partituri muzicale, exemplare individuale sau în colecții1a

9702 00 00 9706 00 00 4901 10 00 4901 99 00 4904 00 00 4905 91 00 4905 99 00 4906 00 00

10.

Cărți cu o vechime mai mare de 100 de ani, exemplare individuale sau în colecții

9705 00 00 9706 00 00

11.

Hărți tipărite cu o vechime mai mare de 200 de ani

9706 00 00

12.

Arhive și elemente ale acestora, de orice fel și pe orice suport, care au o vechime mai mare de 50 de ani

3704

3705

3706

4901

4906

9705 00 00 9706 00 00

13.

(a)  Colecții1b și specimene care provin din colecții de zoologie, botanică, mineralogie sau anatomie;

9705 00 00

 

(b)  Colecții1b care prezintă interes istoric, paleontologic, etnografic sau numismatic

9705 00 00

14.

Mijloace de transport cu o vechime mai mare de 75 de ani

9705 00 00 444 Capitolele 86 -89

15.

Orice alte antichități care nu sunt incluse în categoriile A.1 - A.14

 

 

(a)  a căror vechime este între 50 și 100 de ani:

 

 

jucării, jocuri

Capitolul 95

 

sticlărie

7013

 

articole prelucrate din aur sau argint

7114

 

mobilier

Capitolul 94

 

aparate optice, fotografice sau cinematografice

Capitolul 90

 

instrumente muzicale

Capitolul 92

 

ceasuri și orologii și componente ale acestora

Capitolul 91

 

articole din lemn

Capitolul 44

 

ceramică

Capitolul 69

 

tapiserii

5805 00 00

 

covoare

Capitolul 57

 

tapet

4814

 

arme

Capitolul 93

 

(b)  cu o vechime mai mare de 100 de ani

9706 00 00

______________

1aCare au o vechime mai mare de 50 de ani și nu aparțin autorilor lor.

1bAstfel cum au fost definite de Curtea de Justiție în hotărârea pronunțată în cauza 252/84, după cum urmează: "Piesele de colecție, în conformitate cu semnificația conferită în rubrica nr. 97.05 din Tariful Vamal Comun, reprezintă acele articole care au caracteristicile necesare pentru a fi incluse într-o colecție, respectiv sunt articole relativ rare, care nu sunt folosite în mod normal în scopul pentru care au fost produse, fac obiectul unor tranzacții speciale aflate în afara comerțului obișnuit cu articole utilitare similare și au o valoare ridicată.”

Bunurile culturale menționate la categoriile A.1 – A.15 nu intră sub incidența prezentului regulament decât în cazul în care valoarea lor este egală sau superioară pragurilor financiare indicate în secțiunea B.

B.  Praguri financiare aplicabile anumitor categorii de bunuri culturale menționate în secțiunea A (în EUR)

Valoare:

Indiferent de valoare:

1 (Obiecte arheologice)

2 (Monumente dezmembrate)

9 (Incunabule și manuscrise)

12 (Arhive)

15 000

5 (Mozaicuri și desene)

6 (Gravuri)

8 (Fotografii)

11 (Hărți tipărite)

30 000

4 (Acuarele, guașe și pasteluri)

50 000

7 (Artă statuară)

10 (Cărți)

13 (Colecții)

14 (Mijloace de transport)

15 (Orice alte obiecte)

150 000

3 (Tablouri)

Depunerea solicitării de acordare a unei licențe de export impune constatarea îndeplinirii condițiilor referitoare la valoarea financiară. Valoarea financiară este cea a bunului cultural pe piața internațională.

Valorile exprimate în euro în anexa I se schimbă și se exprimă în monedele naționale la cursul de schimb de la 31 decembrie 2001 publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene. Această contravaloare în monede naționale este revizuită o dată la doi ani cu efect de la 31 decembrie 2001. Calculul acestei contravalori se bazează pe media valorii zilnice a respectivelor monede, exprimate în euro, în decursul celor douăzeci și patru de luni care se încheie în ultima zi a lunii august anterioare revizuirii care produce efecte de la 31 decembrie. Această metodă de calcul se revizuiește, la propunerea Comisiei, de Comitetul consultativ pentru bunurile culturale, în principiu la doi ani după prima aplicare. Pentru fiecare revizuire, valorile exprimate în euro și contravalorile lor în monede naționale se publică periodic în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în primele zile ale lunii noiembrie anterioare datei de la care revizuirea produce efecte.

Amendamentul 96
Propunere de regulament
Anexa I b (nouă)
Anexa Ib
Țările și categoriile de obiecte în legătură cu care există un risc specific de trafic ilicit
[Lista urmează să fie stabilită de către Comisie în temeiul articolului 2 alineatul (2a).]

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0308/2018).


Protejarea intereselor financiare ale UE - recuperarea sumelor de bani și a activelor de la țările terțe în cazuri de fraudă
PDF 125kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la protejarea intereselor financiare ale UE – Recuperarea sumelor de bani și a activelor de la țările terțe în cazuri de fraudă (2018/2006(INI))
P8_TA(2018)0419A8-0298/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere cel de Al optsprezecelea raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) privind anul 2017,

–  având în vedere Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO)(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 7 aprilie 2016 referitoare la un plan de acțiune privind TVA: Către un spațiu unic pentru TVA în UE - Momentul deciziei (COM(2016)0148),

–  având în vedere raportul Comisiei din 3 septembrie 2018 intitulat „Cel de-al 29-lea Raport anual privind Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene – Combaterea fraudei – 2017” (COM(2018)0553) și documentele de lucru însoțitoare ale serviciilor Comisiei (SWD(2018)0381-0386),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(3),

–  având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 23 octombrie 2013 referitoare la crima organizată, corupția și spălarea de bani: recomandări cu privire la acțiunile și inițiativele care se impun (raport final)(5) (Rezoluția CRIM) și Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 referitoare la combaterea corupției și acțiunile subsecvente rezoluției CRIM(6),

–  având în vedere raportul special Eurobarometru 470,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei cu privire la combaterea fraudei vamale și protejarea resurselor proprii ale UE (O-000066/2018),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0298/2018),

A.  întrucât protejarea intereselor financiare ale UE ar trebui să fie un element-cheie al politicii UE care urmărește să crească încrederea cetățenilor, asigurând utilizarea corespunzătoare și eficace a banilor lor;

B.  întrucât diversitatea sistemelor juridice și administrative din statele membre creează un mediu dificil pentru combaterea fraudei și întrucât lipsește o legislație omogenă la nivel european în ceea ce privește combaterea crimei organizate;

C.  întrucât articolul 325 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că „[p]entru a combate frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii, statele membre adoptă aceleași măsuri pe care le adoptă pentru a combate frauda care aduce atingere propriilor lor interese financiare”;

D.  întrucât Directiva 2014/42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană(7) introduce standarde minime ale UE privind înghețarea bunurilor în vederea unei posibile confiscări ulterioare și privind confiscarea bunurilor în materie penală;

E.  întrucât propunerea Comisiei de la 21 decembrie 2016 de regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare [2016/0412(COD)] introduce mijloace standardizate de cooperare între statele membre;

F.  întrucât niciunul dintre aceste instrumente nu se poate aplica țărilor terțe;

G.  întrucât Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului prevede, în special la articolul 104, modalități de cooperare cu țările terțe;

H.  întrucât articolul 3 alineatul (4) din Convenția Consiliului Europei (CETS 198) privind spălarea, depistarea, reținerea și confiscarea veniturilor obținute din crima organizată și privind finanțarea terorismului (STCE nr. 198) prevede că: „fiecare parte adoptă măsurile legislative sau de altă natură care se pot dovedi necesare pentru a solicita, în ceea ce privește una sau mai multe infracțiuni grave astfel cum sunt definite de legislația națională, ca autorul infracțiunii să demonstreze originea veniturilor presupuse sau a altor bunuri aflate în proprietatea sa care ar putea fi confiscate, în măsura în care o astfel de cerință este conformă principiilor dreptului intern respectiv”;

I.  întrucât, la nivel regional și mondial, ONU și Consiliul Europei au elaborat mai multe convenții și mecanisme legate de confiscarea și recuperarea activelor, de exemplu, Convenția Organizației Națiunilor Unite din 31 octombrie 2003 împotriva corupției, Convenția Organizației Națiunilor Unite din 15 noiembrie 2000 împotriva criminalității transnaționale organizate, Convenția Consiliului Europei din 16 mai 2005 privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și privind finanțarea terorismului, Convenția Consiliului Europei din 8 noiembrie 1990 privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii; întrucât, cu toate acestea, din diverse motive, aceste instrumente nu permit întotdeauna recuperarea efectivă și la timp a activelor furate;

J.  întrucât acest aspect a fost desemnat de UE drept una dintre prioritățile politicii externe și de securitate comune; întrucât în acest sens sunt puse în practică proiecte-pilot și proiecte pregătitoare;

K.  întrucât, în conformitate cu articolele 1, 3 și 14 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă(8), OLAF deține un mandat de investigare a tuturor destinațiilor fondurilor UE, inclusiv în țările terțe care primesc asistență acordată de UE;

L.  întrucât, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF poate încheia acorduri de cooperare administrativă cu autoritățile competente din țările terțe, în urma coordonării prealabile cu serviciile competente ale Comisiei și cu Serviciul European de Acțiune Externă,

1.  subliniază problema încă nerezolvată a fondurilor UE pierdute din cauza unor cazuri de fraudă în care fondurile sunt transferate către țări terțe;

2.  subliniază necesitatea, în scop preventiv, de a evita transferurile de fonduri prin intermediarii financiari care operează în jurisdicții netransparente și necooperante;

3.  subliniază cu îngrijorare că fondurile provenite din țări terțe pot fi transferate în mod fraudulos și în UE; evidențiază că rezultatul acțiunii pregătitoare desfășurate de Institutul de Cercetare Interregional al Națiunilor Unite în domeniul Criminalității și Justiției (UNICRI) și finanțate de UE pentru a sprijini țările în care a avut loc „primăvara arabă” să recupereze activele ar trebui să conducă la un program al UE permanent și mai extins de punere în aplicare a recuperării activelor;

4.  subliniază necesitatea de a condiționa acordarea finanțării de publicarea datelor privind beneficiarii efectivi cu scopul de a facilita recuperarea activelor în caz de fraudă;

5.  subliniază că, din nefericire, până în prezent, UE a încheiat doar acorduri privind asistența juridică reciprocă cu câteva țări terțe cum ar fi Japonia, Liechtenstein, Norvegia și SUA, , în pofida faptului că se suspectează că fondurile sunt transferate și în alte jurisdicții; invită Comisia să încurajeze eforturile de a încheia acorduri cu țările terțe care beneficiază de finanțare din partea UE;

6.  regretă faptul că numeroase state membre trebuie să se bazeze, în prezent, pe acorduri bilaterale și că nu există o abordare la nivelul UE pentru această problemă gravă; prin urmare, subliniază necesitatea de a stabili o abordare mai unificată;

7.  solicită UE să ceară cât mai curând posibil aderarea la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei și să mențină Parlamentul informat în legătură cu acest aspect;

8.  solicită Comisiei să adopte o poziție mai fermă în cadrul acordurilor semnate cu țările terțe prin adăugarea unor clauze antifraudă; regretă faptul că nu există date privind valoarea fondurilor UE pierdute anual din cauza cazurilor de fraudă legate de transferul de fonduri către țări terțe; invită Comisia să calculeze valoarea fondurilor UE pierdute;

9.  invită Comisia să întreprindă o evaluare a riscurilor legislației UE care facilitează transferul ilegal de fonduri în afara UE și să elimine punctele sensibile din legile respective;

10.  solicită Comisiei să stabilească o metodă standardizată de colectare a datelor, care să fie identică pentru toate statele membre, pentru a permite detectarea transferurilor de active frauduloase către țări terțe, cu scopul de a crea cât mai curând posibil o bază de date centrală a UE; subliniază că există deja un astfel de mecanism pentru combaterea spălării banilor și că acesta ar putea fi extins;

11.  subliniază faptul că atât Convenția Consiliului Europei din 16 mai 2005 privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și privind finanțarea terorismului, cât și Convenția Consiliului Europei din 8 noiembrie 1990 privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii constituie instrumente importante care facilitează cooperarea cu țările terțe în ceea ce privește înghețarea și recuperarea activelor; salută încheierea cu succes a negocierilor referitoare la propunerea de regulament privind recunoașterea reciprocă a ordinelor de înghețare și de confiscare și ia act de faptul că principalele sale elemente ar putea constitui o bază utilă pentru cooperarea cu țările terțe în contextul convențiilor internaționale și al acordurilor bilaterale la care UE este parte;

12.  regretă faptul că nu toate statele membre ale UE au convenit să facă parte din EPPO; subliniază că este important ca EPPO să devină actorul-cheie în orice mecanism viitor de recuperare în țările terțe și că, astfel, este necesară recunoașterea lui în acest scop în calitate de autoritate competentă, în conformitate cu articolul 104 din Regulamentul EPPO, în acordurile existente și viitoare privind asistența juridică reciprocă și recuperarea activelor, în special convențiile Consiliului Europei și ONU;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Oficiului European de Luptă Antifraudă.

(1) JO L 198, 28.7.2017, p. 29.
(2) JO L 283, 31.10.2017, p. 1.
(3) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(4) JO L 312, 23.12.1995, p. 1.
(5) JO C 208, 10.6.2016, p. 89.
(6) JO C 215, 19.6.2018, p. 96.
(7) JO L 127, 29.4.2014, p. 39.
(8) JO L 248, 18.9.2013, p. 1.


Autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar ***I
PDF 123kWORD 56k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente (COM(2014)0557 – C8-0142/2014 – 2014/0256(COD))
P8_TA(2018)0420A8-0035/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0557),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 114 și articolul 168 alineatul (4) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8–0142/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2015(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 13 iunie 2018, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0035/2016),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții Europene pentru Medicamente, a Regulamentului (CE) nr. 1901/2006 privind medicamentele de uz pediatric și a Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/5.)

(1) JO C 242, 23.7.2015, p. 39.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 10 martie 2016 (Texte adoptate, P8_TA(2016)0088.


Medicamentele de uz veterinar ***I
PDF 122kWORD 58k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind medicamentele de uz veterinar (COM(2014)0558 – C8-0164/2014 – 2014/0257(COD))
P8_TA(2018)0421A8-0046/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0558),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 114 și articolul 168 alineatul (4) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8–0164/2014),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2015(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 mai 2015 referitoare la asigurarea de îngrijiri medicale mai sigure în Europa: îmbunătățirea siguranței pacienților și combaterea rezistenței la antimicrobiene(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 13 iunie 2018, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0046/2016),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind produsele medicinale veterinare și de abrogare a Directivei 2001/82/CE

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/6.)

(1) JO C 242, 23.7.2015, p. 54.
(2) JO C 353, 27.9.2016, p. 12.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 10 martie 2016 (Texte adoptate P8_TA(2016)0087).


Fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate ***I
PDF 123kWORD 53k
Rezoluţie
Text
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate și de abrogare a Directivei 90/167/CEE a Consiliului (COM(2014)0556 – C8-0143/2014 – 2014/0255(COD))
P8_TA(2018)0422A8-0075/2016

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2014)0556),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 43 și articolul 168 alineatul (4) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0143/2014),

–  având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2015(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 8 mai 2018, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0075/2016),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea ;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind fabricarea, introducerea pe piață și utilizarea furajelor medicamentate, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 90/167/CEE a Consiliului

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/4.)

(1) JO C 242, 23.7.2015, p. 54.


Aplicarea de taxe la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri ***I
PDF 375kWORD 144k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (COM(2017)0275 – C8-0171/2017 – 2017/0114(COD))
P8_TA(2018)0423A8-0202/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0275),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0171/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Consiliul Federal al Austriei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 octombrie 2017(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0202/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2018 în vederea adoptării Directivei (UE) 2018/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri

P8_TC1-COD(2017)0114


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)  Progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivului pe care Comisia l-a stabilit în Cartea sa albă din 28 martie 2011(5), și anume trecerea la aplicarea integrală a principiilor „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește”, în vederea generării de venituri și a asigurării de finanțare pentru investițiile viitoare în transporturi, au fost lente, iar la nivelul Uniunii persistă neconcordanțe în ceea ce privește aplicarea taxelor pentru utilizarea infrastructurii rutiere.

(1a)  În această Carte albă, Comisia a stabilit anul 2020 ca termen pentru „realizarea internalizării complete și obligatorii a costurilor externe pentru transportul rutier și cel feroviar (inclusiv zgomotul, poluarea locală și congestionarea, pe lângă recuperarea obligatorie a costurilor legate de uzură)”. [Am. 1]

(1b)   Circulația vehiculelor pentru transportul de marfă și de călători este un factor care contribuie la emiterea de poluanți în atmosferă. Astfel de poluanți, care au consecințe foarte grave asupra sănătății umane și cauzează deteriorarea calității aerului înconjurător în Uniune, includ PM2,5, NO2 și O3. În 2014, acești trei poluanți au provocat 399 000, 75 000, respectiv 13 600 de decese premature pe teritoriul Uniunii din cauza expunerii prelungite, conform estimărilor prezentate de Agenția Europeană de Mediu în 2017. [Am. 2]

(1c)   Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), zgomotul produs doar de traficul rutier reprezintă al doilea cel mai dăunător factor de stres din mediul înconjurător din Europa, situându-se imediat după poluarea atmosferică. Cel puțin 9 000 dintre decesele premature anuale pot fi atribuite bolilor de inimă cauzate de zgomotul produs de trafic. [Am. 3]

(1d)   Potrivit raportului privind calitatea aerului din 2017 al Agenției Europene de Mediu, în 2015, transportul rutier a fost sectorul cu cele mai multe emisii de NOx și al doilea sector poluator cu negru de fum. [Am. 4]

(2)  În comunicarea sa privind o strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon(6), Comisia a anunțat că urma să propună revizuirea Directivei privind taxarea camioanelor pentru a permite taxarea și pe baza diferențierii în funcție de emisiile de dioxid de carbon, precum și extinderea unora dintre principiile acesteia la autobuze și la autocare, precum și la autoturisme și camionete.

(3)  Toate vehiculele grele au un impact semnificativ asupra infrastructurii rutiere și contribuie la poluarea atmosferică, iar în timp ce vehiculele ușoare reprezintă sursa majorității efectelor negative de ordin social și de mediu generate de transportul rutier, legate de emisii și de congestionarea traficului. În interesul egalității de tratament și al concurenței loiale, ar trebui să se asigure faptul că vehiculele care în prezent nu sunt reglementate de cadrul stabilit în Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului(7) în ceea ce privește taxele de trecere și taxele de utilizare sunt de asemenea incluse în acest cadru. Prin urmare, domeniul de aplicare al directivei menționate ar trebui extins la alte vehicule grele decât cele destinate transportului de mărfuri, precum și la vehiculele utilitare ușoare, și la autoturismeinclusiv autoturismele. Taxele pentru autoturisme ar putea fi ajustate astfel încât să se evite penalizarea excesivă a utilizatorilor frecvenți. În interesul egalității de tratament, taxele ar trebui, de asemenea, să fie aplicate nediscriminatoriu în funcție de categoria vehiculului, dar și diferențiat, în funcție de impactul vehiculelor asupra infrastructurii, impactul lor asupra mediului și a societății și în funcție de situația socioeconomică a anumitor utilizatori care nu au altă opțiune în afară de șosele pentru a ajunge la locul de muncă. [Am. 5]

(3a)  Pentru realizarea unei piețe interne a transportului rutier cu condiții de concurență echitabile, normele ar trebui să fie aplicate uniform. Unul dintre obiectivele majore ale prezentei directive îl reprezintă eliminarea denaturării concurenței între utilizatori. Prin urmare, ar trebui să se includă în domeniul de aplicare al taxelor aplicate vehiculelor grele camionetele care efectuează transport rutier de mărfuri. [Am. 6]

(3b)  Pentru a garanta proporționalitatea unei astfel de măsuri, este important să se vizeze numai camionetele utilizate pentru transportul rutier de mărfuri care sunt reglementate prin Regulamentele (CE) nr. 1071/2009(8) și nr. 1072/2009(9) ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și prin Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(10). [Am. 7]

(4)  Prin natura lor, taxele de utilizare în funcție de durată nu reflectă în mod precis costurile de infrastructură efectiv induse și, din motive similare, nu sunt eficace atunci când este vorba de stimularea unor operațiuni mai puțin poluante și mai eficiente sau de reducerea congestionării. Prin urmare, eleîn cazul vehiculelor grele, taxele de utilizare în funcție de durată ar trebui să fie înlocuite treptat cu taxe în funcție de distanță, care sunt mai echitabile, mai eficiente și mai eficace. [Am. 8]

(4a)   Pentru a se evita ca această înlocuire treptată a taxelor în funcție de durată cu taxele în funcție de distanță să nu devină un obstacol în plus pentru accesul pe principalele piețe europene a transporturilor din țările și din regiunile periferice, ar trebui să se instituie cât mai curând posibil un sistem de compensare care să contrabalanseze costurile suplimentare, astfel încât să nu se producă o scădere semnificativă a competitivității. [Am. 10]

(4b)   Pentru a preveni devierea traficului către drumurile fără taxe de trecere, care ar putea afecta grav siguranța rutieră și utilizarea optimă a rețelei de transport, statele membre trebuie să poată percepe taxe de trecere pe toate drumurile aflate în concurență directă cu rețelele transeuropene. [Am. 11]

(4c)   Taxele de utilizare în funcție de durată îi încurajează pe șoferi să călătorească mai mult în perioada de valabilitate a vinietei, obligându-i să aplice în mod incorect principiile „poluatorul plătește” și „utilizatorul plătește”. [Am. 12]

(4d)  Pentru a asigura o bună aplicare a prezentei directive, cadrele contractuale care reglementează contractele de concesiune în materie de încasare a taxelor de drum ar trebui să faciliteze adaptabilitatea acestor contracte la evoluția cadrului de reglementare al Uniunii, respectându-se totodată Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului. [Am. 13]

(4e)   În acest sens, ar trebui să se studieze posibilitatea compensării costurilor suplimentare generate de depărtare, prin intermediul unor facilități în ceea ce privește accesul la parcuri auto mai eficiente din punctul de vedere al consumului de energie și crearea prioritară de infrastructuri exclusive sau tehnologii precum sistemele e-highway. Aceste facilități compensatorii ar putea fi incluse în viitorul MIE post-2020. [Am. 14]

(5)  Pentru a obține acceptarea de către utilizatori a viitoarelor sisteme de taxare rutieră, statelor membre ar trebui să le fie permis să introducă sisteme adecvate de colectare a taxelor în cadrul unui pachet mai amplu de servicii pentru mobilitate. Astfel de sisteme ar trebui să asigure o distribuție echitabilă a costurilor de infrastructură, reflectând și să reflecte principiul „poluatorul plătește” și să cuprindă mecanisme de alocare specifică a veniturilor din taxele de utilizare. În această privință, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a percepe taxe de trecere și pe drumurile care nu aparțin rețelei de drumuri principale. Orice stat membru care introduce un astfel de sistem ar trebui să se asigure că acesta respectă dispozițiile Directivei 2004/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului(11). [Am. 15]

(5a)  Statele membre ar trebui încurajate să țină seama de factori socioeconomici atunci când aplică sistemele de taxare pentru infrastructurile rutiere în cazul autoturismelor. [Am. 16]

(5b)   Perceperea de taxe de la toți utilizatorii rețelei rutiere prin mijloace electronice implică colectarea și stocarea în masă de date cu caracter personal, pe baza cărora se pot reconstitui profiluri cuprinzătoare de deplasare. La punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre și Comisia ar trebui să ia întotdeauna în considerare principiile limitării scopului și minimizării datelor. Prin urmare, soluțiile tehnice pentru colectarea datelor în contextul perceperii taxelor de utilizare ar trebui să includă opțiuni de plată anonimă, criptată sau în avans. [Am. 17]

(5c)  Taxele pe vehicule ar putea constitui un obstacol în calea introducerii taxelor de trecere. Pentru a susține introducerea taxelor de trecere, statelor membre ar trebui să li se acorde o flexibilitate mai mare în ceea ce privește reducerea rapidă a taxelor pe vehicule, și anume prin reducerea în cel mai scurt timp posibil a valorilor minime stabilite în Directiva 1999/62/CE. [Am. 18]

(5d)  Este deosebit de important ca statele membre să instituie un sistem de tarifare echitabil care să nu îi penalizeze pe utilizatorii de autoturisme care, din cauza locului lor de reședință în mediul rural, în zone enclavizate sau izolate, sunt obligați să folosească mai des drumuri ce fac obiectul taxării. În cadrul politicii de dezvoltare a teritoriului, statele membre ar trebui să aplice reduceri ale tarifelor în cazul utilizatorilor din aceste teritorii. [Am. 20]

(6)  Ca și în cazul vehiculelor grele, este important să se asigure că, dacă statele membre introduc eventuale orice taxe în funcție de durată care sunt aplicate vehiculelor utilitare ușoare, ele sunt proporționale, inclusiv în ceea ce privește perioadele de utilizare mai mici de un an. În această privință, trebuie să se țină seama de faptul că vehiculele utilitare ușoare prezintă un tipar de utilizare diferit de tiparul de utilizare al vehiculelor grele. Calculul unor taxe proporționale în funcție de durată s-ar putea baza pe datele disponibile cu privire la tiparele de călătorie, cu condiția să asigure nediscriminarea. [Am. 21]

(7)  În conformitate cu Directiva 1999/62/CE, o taxă bazată pe costurile externe care este în concordanță cu principiul „poluatorul plătește” ar trebuipoate fi aplicată la un nivel apropiat de costul marginal social de utilizare a vehiculului în cauză. Această metodă s-a dovedit a fi modul cel mai echitabil și mai eficient de a lua în calcul efectele negative asupra mediului și a sănătății pe care le au poluarea atmosferică și poluarea fonică generate de vehiculele grele și ar asigura o contribuție echitabilă din partea vehiculelor grele la atingerea standardelor de calitate a aerului din UE(12), precum și a oricăror obiective sau limite de poluare fonică aplicabile. Prin urmare, ar trebui să fie facilitată aplicarea unor astfel de taxe. [Am. 22]

(8)  În acest sens, ar trebui să se introducă posibilitatea aplicării unei taxe bazate pe costurile externe în cazul rețelelor care nu sunt acoperite de o taxă de infrastructură, iar nivelul maxim al taxei medii ponderate bazate pe costurile externe ar trebui înlocuit cu valori de referințăminime gata de a fi aplicate, actualizate în funcție de inflație, de progresele științifice înregistrate în ceea ce privește estimarea costurilor externe ale transportului rutier și de evoluția componenței parcului auto. [Am. 23]

(8a)  Pentru a contribui la obiectivul din Cartea albă privind transporturile de a avansa către aplicarea deplină a principiului „poluatorul plătește”, ar trebui să se garanteze, în cazul rețelelor unde se percepe o taxă de infrastructură, aplicarea unei taxe bazate pe costurile externe care să vizeze vehiculele grele și camionetele ce efectuează transport rutier de mărfuri. [Am. 24]

(8b)  Pentru a asigura o reutilizare adecvată a veniturilor obținute din taxe bazate pe costurile externe, ar fi oportun ca aceste venituri să fie reinvestite în sectorul infrastructurilor de transport pentru a promova moduri de transport mai durabile, cu un impact mai scăzut asupra mediului. [Am. 25]

(9)  Variația taxelor de utilizare a infrastructurii în funcție de clasa de emisie Euro a contribuit la utilizarea unor vehicule mai puțin poluante. Cu toate acestea, odată cu reînnoirea parcurilor de vehicule se preconizează că variația taxelor în funcție de acest criteriu pe rețeaua interurbană va deveni perimatămai puțin eficace până la sfârșitul anului 2020 și, prin urmare, ar trebui eliminată treptat până atunci. Începând din același moment, taxarea bazată pe costurile externe ar trebui să fie aplicată mai sistematic, ca modalitate specifică de recuperare a costurilor externe în situațiile în care este cel mai important să se procedeze astfel. [Am. 27]

(10)  Ponderea emisiilor de CO2 provenite de la vehiculele grele este în creștere. O variație a taxelor de utilizare a infrastructurii în funcție de aceste emisii poate contribui la îmbunătățirea acestei situații și ar trebui, prin urmare, introdusă.

(11)  Vehiculele ușoare generează două treimi din efectele negative produse de transportul rutier asupra mediului și a sănătății. Prin urmare, este important să se stimuleze utilizarea celor mai nepoluante și mai eficiente vehicule din punctul de vedere al consumului de combustibil, prin diferențierea taxelor rutiere pe baza factorilor de conformitate definiți în Regulamentul (UE) 2016/427 al Comisiei(13), în Regulamentul (UE) 2016/646 al Comisiei(14) și în Regulamentul (UE) 2017/xxx al Comisiei(15).

(12)  Pentru a promova utilizarea celor mai nepoluante vehicule și a unora mai eficiente vehicule, statele membre ar trebui să aplice taxe de trecere și de utilizare semnificativ reduse în cazul acestor vehicule. Pentru a facilita și accelera implementarea acestor sisteme, reducerile în cauză ar trebui să se aplice fără a ține seama de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) …/… al Comisiei de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 595/2009 în ceea ce privește certificarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor grele. Vehiculele cu emisii zero nu ar trebui să facă obiectul niciunei taxe bazate pe costurile externe legate de poluarea atmosferică. [Am. 28]

(12a)   Tranzitul transalpin reprezintă pentru regiunile afectate o problemă deosebită din cauza poluării fonice și atmosferice, precum și a uzurii infrastructurii, situație agravată de coridoarele din apropiere prin concurența generată de costuri. În consecință, regiunile afectate și statele membre trebuie să beneficieze de multă flexibilitate în ceea ce privește taxarea bazată pe costurile externe și aplicarea măsurilor de gestionare a traficului, inclusiv pentru a evita efectul nedorit de transfer și deviere a traficului pe drumuri dintre coridoare. . [Am. 29]

(13)  Congestionarea rutieră, la care toate autovehiculele contribuie în proporții diferite, reprezintă un cost de aproximativ 1 % din PIB. O parte semnificativă a acestui cost poate fi atribuită congestionării traficului interurban. Prin urmare, ar trebui permisă aplicarea unei taxe de congestionare specifice, cu condiția ca aceasta să fie aplicată tuturor categoriilor de vehicule. Pentru a fi eficace, proporțională și nediscriminatorieproporțională, această taxă ar trebui să fie calculată pe baza costurilor marginale ale congestionării și diferențiată în funcție de loc, de oră și de categoria vehiculului. De asemenea, ar trebui găsite formule pentru asigurarea echilibrului și a compensării, nediscriminându-i pe lucrătorii care locuiesc la periferie și care, după caz, vor suporta atât costurile pentru taxele de utilizare, cât și pentru taxele de trecere. Pentru a spori la maximum efectul pozitiv al taxelor de congestionare, veniturile aferente ar trebui alocate către proiecte care abordează sursele problemei. [Am. 30]

(13a)  Pentru conservarea patrimoniului automobilistic al Uniunii, statele membre ar trebui să creeze o categorie specială pentru vehiculele de interes istoric pentru a putea ajusta valoarea diferitelor taxe percepute în temeiul prezentei directive. [Am. 31]

(14)  Taxele de congestionare ar trebui să reflecte costurile efective impuse direct de fiecare vehicul asupra celorlalți utilizatori ai drumurilor și indirect asupra societății în ansamblu, într-un mod proporțional. Pentru a se evita situația în care aceste taxe ar împiedica în mod disproporționat libera circulație a persoanelor și a mărfurilor, ele ar trebui limitate la valori specifice care să reflecte costul marginal al congestionării în situația în care capacitatea maximă aproape că este atinsă, și anume atunci când volumele de trafic se apropie de capacitatea maximă a drumului.

(15)  Variația neutră din punctul de vedere al veniturilor a taxelor de utilizare a infrastructurii aplicate vehiculelor grele de marfă, un instrument nesatisfăcător în scopul reducerii congestionării, ar trebui eliminată treptat.

(15a)  Ținând seama de costurile externe ridicate ale accidentelor, care ajung la zeci de miliarde de euro pe an, și de dispozițiile Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului(16) referitoare la calculul costului social mediu al unui accident mortal și al unui accident grav, ar trebui să li se ofere statelor membre posibilitatea de a internaliza mai bine costurile care nu sunt acoperite de asigurări. O parte din aceste costuri ar fi suportate de către sistemul relevant de securitate socială sau de către întreaga societate, cum ar fi costurile administrative ale serviciilor publice mobilizate, anumite costuri ale serviciilor medicale mobilizate, precum și pierderile de capital uman și costurile legate de prejudiciile fizice și psihologice. [Am. 32]

(16)  Suplimentele adăugate la taxa de utilizare a infrastructurii ar putea avea, de asemenea, o contribuție utilă la soluționarea problemelor legate de daunele importante aduse mediului sau de congestionarea cauzate de utilizarea anumitor drumuri, nu numai în zonele montane. Actuala restricționare a suplimentelor la asemenea zone ar trebui prin urmare eliminată. Ar trebui, prin urmare, să se faciliteze aplicarea suplimentelor prin eliminarea restricțiilor actuale care limitează suplimentele la aceste zone și alocarea lor pentru proiecte ale rețelei centrale a rețelei transeuropene de transport. Pentru a se evita dubla taxare a utilizatorilor, suplimentele ar trebui să fie excluselimitate mai strict pe sectoarele de drum unde se aplică o taxă de congestionare. De asemenea, nivelul maxim aplicabil ar trebui adaptat la diferite situații. [Am. 33]

(17)  În cazul în care un stat membru introduce un sistem de taxare rutieră, compensațiile acordate ar putea duce, în funcție de caz, la discriminarea utilizatorilor rutieri nerezidenți. Prin urmare, posibilitatea de a acorda compensații în această situație ar trebui limitată la cazul taxelor de trecere și nu ar trebui să mai fie disponibilă în cazul taxelor de utilizare.

(17a)   Ca și în cazul vehiculelor utilitare ușoare, este important să se asigure că libera circulație a cetățenilor nu este împiedicată de dispozițiile prezentei directive. Ar trebui să se permită statelor membre să introducă diminuări și reduceri dacă utilizatorii rețelei rutiere sunt afectați în mod disproporționat de taxe din motive geografice sau sociale. [Am. 34]

(18)  Pentru a valorifica sinergiile potențiale între sistemele de taxare rutieră existente în vederea reducerii costurilor de exploatare, Comisia ar trebui să fie pe deplin implicată în cooperarea dintre statele membre care intenționează să introducă scheme comune și interoperabile de taxare rutieră. [Am. 35]

(19)  Taxele rutiere pot mobilizamobilizează resurse care să contribuie la finanțarea și la finanțarea încrucișată a unor proiecte alternative de infrastructură de transport, a întreținerii și a dezvoltării uneiunor infrastructuri și servicii de transport de înaltă calitate. Prin urmare, este oportun ca statele membre să fie stimulate să utilizeze în acest sens veniturile obținute din taxele rutiere și, în acest scop,li se impună ca acestea să raporteze în mod adecvat cu privire la utilizarea acestor venituri. Veniturile provenite din taxele de utilizare a infrastructurii și taxele bazate pe costurile externe ar trebui, așadar, să fie reinvestite în sectorul transporturilor. Aceasta ar trebui să ajute în special la identificarea posibilelor lacune de finanțare și la sporirea nivelului de acceptare a taxelor rutiere de către public. [Am. 36]

(20)  Întrucât obiectivul directivei este, în special, asigurarea faptului că schemele de tarifare naționale aplicate în cazul altor vehicule decât vehiculele grele de marfă sunt aplicate într-un cadru coerent care asigură un tratament egal în întreaga Uniune și nu poate fi realizat în mod satisfăcător la nivelul statelor membre ci, mai degrabă, date fiind caracterul transfrontalier al transportului rutier și problemele pe care directiva este menită să le soluționeze, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(21)  Este necesar să se asigure faptul că taxele bazate pe costurile externe continuă să reflecte cât mai precis posibil costul poluării atmosferice și fonice generate de vehiculele grele, fără a transforma schema de taxare într-una excesiv de complexă, pentru a stimula utilizarea celor mai eficiente vehicule din punctul de vedere al consumului de combustibil și pentru a menține eficacitatea stimulentelor și actualitatea diferențierii taxelor rutiere. Prin urmare, Comisiei ar trebui să îi fie delegată competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a adapta la progresul științific valorile de referințăminime pentru taxele bazate pe costurile externe, pentru a defini modalitățile de variație neutră din punctul de vedere al veniturilor a taxelor de utilizare a infrastructurii în conformitate cu emisiile de CO2 ale vehiculelor grele și pentru a adapta la progresul tehnic modalitățile de variație a taxelor de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele ușoare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(17). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate. [Am. 37]

(21a)   În termen de cel mult doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Comisia prezintă un cadru general valabil, transparent și clar pentru internalizarea costurilor de mediu, de congestionare și de sănătate, pe baza căruia se vor calcula viitoarele taxe de utilizare a infrastructurii. Comisia ar trebui să poată propune un model, însoțit de o analiză a impactului internalizării costurilor externe pentru toate modurile de transport. În ceea ce privește proporționalitatea, toate modurile de transport trebuie luate în considerare la taxarea costurilor externe. [Am. 38]

(21b)   Din motive legate de transparență, ar fi oportun ca statele membre să prezinte utilizatorilor rutieri rezultatele obținute prin reinvestirea veniturilor generate de taxele de utilizare a infrastructurii, de taxele bazate pe costurile externe și de taxele de congestionare. Prin urmare, ar trebui ca acestea să anunțe beneficiile obținute în ceea ce privește siguranța rutieră îmbunătățită, impactul redus asupra mediului și congestionarea redusă a traficului. [Am. 39]

(22)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a dispozițiilor relevante ale prezentei directive, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Pentru adoptarea actelor de punere în aplicare privind stabilirea unui set armonizat de indicatori pentru evaluarea calității rețelelor rutiere ar trebui utilizată procedura de consultare. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(18).

(23)  Prin urmare, Directiva 1999/62/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 1999/62/CE se modifică după cum urmează:

(1)  Titlul se înlocuiește cu următorul text:"

„Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 privind taxarea vehiculelor în funcție de distanță pentru utilizarea infrastructurilor rutiere”. [Am. 40]

"

(2)  Articolele 1 și 2 se înlocuiesc cu următorul text:"

Articolul 1

(1)  Prezenta directivă se aplică:

   (a) taxelor pe vehicul pentru vehiculele grele de marfă;
   (b) taxelor de trecere și taxelor de utilizare impuse vehiculelor.

(2)  Prezenta directivă nu se aplică vehiculelor care desfășoară activități de transport exclusiv în teritoriile neeuropene ale statelor membre.

(3)  Prezenta directivă nu se aplică vehiculelor înmatriculate în Insulele Canare, în Ceuta și Melilla, în Azore sau în Madeira care desfășoară activități de transport exclusiv în aceste teritorii sau între aceste teritorii și continent, respectiv Spania continentală și Portugalia continentală.

Articolul 2

În sensul prezentei directive:

   1. «rețea rutieră transeuropeană» înseamnă infrastructura de transport rutier menționată în capitolul II secțiunea 3 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*, astfel cum este ilustrată de hărțile din anexa I la același regulament;
   2. «costuri de construcție» înseamnă costurile legate de construcție, inclusiv, dacă este cazul, costurile financiare, ale unuia dintre următoarele elemente:
   (a) infrastructuri noi sau îmbunătățiri ale infrastructurilor noi, inclusiv reparații structurale semnificative sau infrastructuri alternative de transport destinate transferului modal; [Am. 41]
   (b) infrastructuri sau îmbunătățiri ale infrastructurilor, inclusiv reparații structurale semnificative, finalizate cu cel mult 30 de ani înainte de 10 iunie 2008, în cazul cărora la 10 iunie 2008 erau deja instituite sisteme de taxare rutieră, sau finalizate cu cel mult 30 de ani înainte de stabilirea eventualelor noi sisteme de taxare rutieră introduse după 10 iunie 2008;
   (c) infrastructuri sau îmbunătățiri ale infrastructurilor finalizate înainte de 10 iunie 2008, în cazul cărora:
   (i) un stat membru a stabilit un sistem de taxare rutieră care prevede recuperarea acestor costuri prin intermediul unui contract cu un operator de sistem de taxare rutieră sau alte acte legale cu efect echivalent, care au intrat în vigoare înainte de 10 iunie 2008; sau
   (ii) un stat membru poate demonstra că argumentul care a justificat construirea infrastructurii respective era acela că infrastructura trebuia să aibă o durată de viață proiectată de peste 30 de ani;
   3. «costuri financiare» înseamnă dobânda la împrumuturi și plata de dividende către acționari;
   4. «reparații structurale semnificative» înseamnă reparații structurale, cu excepția reparațiilor care nu mai prezintă niciun beneficiu actual pentru utilizatorii rutieri, în special în cazul în care lucrarea de reparație a fost înlocuită de refacerea zonei carosabile sau de alte lucrări de construcție;
   5. «autostradă» înseamnă un drum proiectat și construit special pentru traficul de autovehicule, care nu deservește proprietățile pe lângă care trece și care îndeplinește următoarele criterii:
   (a) este prevăzut, cu excepția punctelor speciale sau în mod temporar, cu părți carosabile separate pentru două direcții de trafic, separate între ele printr-o bandă despărțitoare care nu este destinată traficului sau, în mod excepțional, prin alte mijloace;
   (b) nu se intersectează la același nivel cu niciun drum, cu nicio cale ferată sau linie de tramvai, pistă de biciclete sau cale pietonală;
   (c) este desemnat special ca autostradă;
   6. «taxă de trecere» înseamnă o anumită sumă în funcție de distanța parcursă pe o anumită infrastructură și de tipul vehiculului, a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza infrastructurile și care cuprinde una sau mai multe dintre următoarele taxe: o taxă de utilizare a infrastructurii și, după caz, o taxă de congestionare sau o taxă bazată pe costurile externe sau ambele; [Am. 42]
   7. «taxă de utilizare a infrastructurii» înseamnă o taxă percepută în vederea recuperării costurilor de construcție, de întreținere, de exploatare și de dezvoltare a infrastructurii, suportate într-un stat membru;
   8. «taxă bazată pe costurile externe» înseamnă o taxă percepută în vederea recuperării costurilor suportate într-un stat membru în legătură cu poluarea atmosferică generată de trafic, cu poluarea fonică generată de trafic sau cu ambele;
   9. «congestionare» înseamnă o situație în care volumele de trafic se apropie de sau depășesc capacitatea drumului;
   10. «taxă de congestionare» înseamnă o taxă pe vehicule percepută în vederea recuperării costurilor congestionării suportate într-un stat membru și a reducerii congestionării traficului;
   11. «costul poluării atmosferice generate de trafic» înseamnă costul daunelor provocate sănătății umane și mediului de eliberarea în atmosferă de particule în suspensie și de precursori ai ozonului, precum oxidul de azot și compușii organici volatili, în timpul funcționării unui vehicul; [Am. 43]
   12. «costul poluării fonice generate de trafic» înseamnă costul daunelor aduse sănătății umane și mediului, provocate de zgomotul emis de vehicule sau creat de interacțiunea acestora cu suprafața carosabilă; [Am. 44]
   13. «taxa medie ponderată de utilizare a infrastructurii» înseamnă venitul total provenit dintr-o taxă de utilizare a infrastructurii pe o perioadă determinată, împărțit la numărul de vehicule grele-kilometri pe sectoarele de drum unde se percepe taxa în perioada respectivă;
   14. «taxă de utilizare» înseamnă o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, infrastructurile menționate la articolul 7 alineatele (1) și (2);
   15. «vehicul» înseamnă un autovehicul, cu patru sau mai multe roți, sau un ansamblu de vehicule articulate, destinat sau utilizat pentru transportul rutier de călători sau de mărfuri;
   16. «vehicul greu» înseamnă un vehicul greu de marfă ori un autocar sau autobuz;
   17. «vehicul greu de marfă» înseamnă un vehicul destinat transportului de mărfuri și având o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone;
   18. «autocar sau autobuz» înseamnă un vehicul destinat transportului a mai mult de opt călători, pe lângă conducătorul auto, și având o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone;
   (18a) «vehicul ușor» înseamnă un vehicul utilitar ușor sau un autoturism; [Am. 46]
   19. «vehicul utilitar ușor» înseamnă un autoturism, un microbuzmicrobuz, o camionetă sau o camionetă destinată transportului de mărfuri; [Am. 47]
   20. «autoturism» înseamnă un vehicul cu patru roți destinat transportului de călători, dar de maximum opt călători în afară de conducătorul auto;
   (20a) «vehicul de interes istoric» înseamnă un vehicul care este de interes istoric în sensul articolului 3 alineatul (7) din Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului**; [Am. 48]
   21. «microbuz» înseamnă un vehicul destinat transportului a mai mult de opt călători, pe lângă conducătorul auto, și având o masă maximă autorizată care nu depășește 3,5 tone;
   22. «camionetă» înseamnă un alt vehicul decât un autoturismvehicul destinat transportului de mărfuri și având o masă maximă autorizată care nu depășește 3,5 tone; [Am. 49]
   (22a) «camionetă destinată transportului de mărfuri» înseamnă un vehicul asociat ocupației de operator de transport rutier, astfel cum este descrisă în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului***, cu o masă maximă autorizată cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone și o înălțime de peste 2 metri. [Am. 50]
   (22b) «funcționare cu emisii zero» înseamnă un vehicul care funcționează fără emisii de gaze la țeava de evacuare pe parcursul întregii rețele rutiere acoperite, în mod verificabil; [Am. 51]
   23. «vehicul cu emisii zero» înseamnă un vehicul fără emisii de gaze de eșapament;
   (23a) «motocicletă» înseamnă un vehicul pe două roți, cu sau fără ataș, precum și orice triciclu sau cvadriciclu din categoriile L3e, L4e, L5e, L6e și L7e, în sensul Regulamentului (UE) nr. 168/2013; [Am. 52]
   24. «operator de transport» înseamnă orice întreprindere care transportă mărfuri sau călători pe rețeaua rutieră;
   25. «vehicul din categoria „EURO 0”, „EURO I”, „EURO II”, „EURO III”, „EURO IV”, „EURO V”, „EURO VI”» înseamnă un vehicul greu care respectă limitele de emisie stabilite în anexa 0;
   26. «tip de vehicul» înseamnă o categorie în care se încadrează un vehicul greu în funcție de numărul său de axe, de dimensiunile sau de greutatea sa sau de alți factori de clasificare a vehiculelor care reflectă degradarea produsă drumului, de exemplu sistemul de clasificare a degradărilor infrastructurii rutiere prevăzut în anexa IV, cu condiția ca sistemul de clasificare folosit să aibă la bază caracteristici ale vehiculului care fie apar în documentația vehiculului folosită în toate statele membre, fie sunt vizibile cu ochiul liber;
   27. «contract de concesiune» înseamnă un «contract de achiziții publice de lucrări» astfel cum este definit la articolul 1 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului****; [Am. 53]
   28. «taxă de concesiune» înseamnă o taxă percepută de un concesionar în temeiul unui contract de concesiune;
   29. «sistem de taxare modificat în mod substanțial» înseamnă un sistem de taxare care a fost modificat în așa fel încât costurile sau veniturile sunt afectate cu cel puțin 5 %15 % în comparație cu anul anterior, după ajustarea în funcție de inflație măsurată pe baza variației indicelui armonizat al prețurilor de consum la nivelul UE, excluzând energia și produsele alimentare neprelucrate, astfel cum este publicat de Comisie (Eurostat). În cazul contractelor de concesiune, modificările care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 43 alineatele (1) și (2) din Directiva 2014/23/UE nu sunt considerate substanțiale. [Am. 54]
   (29a) «finanțare încrucișată» înseamnă finanțarea de proiecte alternative eficiente de infrastructură de transport, prin veniturile provenite din taxe de trecere și de utilizare a infrastructurii pentru infrastructura deja existentă;
   (29b) «state membre» înseamnă toate autoritățile statelor membre, și anume autoritățile administrației centrale, autoritățile unui stat federal sau alte autorități teritoriale, cărora le revine sarcina de a asigura respectarea dreptului Uniunii. [Am. 56]

În sensul punctului 2:

   (a) în orice situație, proporția costurilor de construcție care urmează să fie luată în considerare nu depășește proporția duratei de viață proiectate actuale a componentelor infrastructurii aflate în uz la 10 iunie 2008 sau la data la care se introduc noile sisteme de taxare, în cazul în care aceasta este o dată ulterioară;
   (b) costurile infrastructurii sau ale îmbunătățirii infrastructurii pot include orice cheltuială specifică, inclusiv rezultată în urma unor noi cerințe în materie de reglementare, pentru infrastructură care este destinată să reducă neplăcerile legate de zgomot, să introducă tehnologii inovatoare sau să îmbunătățească siguranța rutieră, precum și plățile reale efectuate de operatorul infrastructurii care corespund unor elemente obiective de protecție a mediului, cum ar fi protecția împotriva contaminării solului. [Am. 57]

_______________

* Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport (JO L 348, 20.12.2013, p.1).

** Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora și de abrogare a Directivei 2009/40/CE (JO L 127, 29.4.2014, p. 51).

*** Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).

**** Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (JO L 94, 28.3.2014, p. 1)”.

"

(2a)  La articolul 6 alineatul (2), se adaugă următoarea literă:"

„(ba) vehiculele de interes istoric;”; [Am. 58]

"

(3)  Articolul 7 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 7

(1)  Fără a aduce atingere articolului 9 alineatul (1a), statele membre pot menține sau pot introduce taxe de trecere și taxe de utilizare pe rețeaua rutieră transeuropeană sau pe anumite sectoare ale acesteia și pe orice alte sectoare suplimentare ale propriilor rețele de autostrăzi care nu fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, în condițiile stabilite la alineatele (3)-(9) din prezentul articol și la articolele 7a-7k.

(2)  Alineatul (1) nu aduce atingere dreptului statelor membre, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, de a aplica taxe de trecere și taxe de utilizare pe alte drumuri, cu condiția ca impunerea acestor taxe de trecere și de utilizare pe astfel de drumuri să nu discrimineze traficul internațional și să nu determine denaturarea concurenței dintre operatori. Taxele de trecere și taxele de utilizare aplicate pe alte drumuri decât cele care țin de rețeaua rutieră transeuropeană și decât autostrăzile respectă condițiile stabilite la alineatele (3) și (4) din prezentul articol, la articolul 7a și la articolul 7j alineatele (1), (2) și (4).

(3)  Statele membre nu impun pe teritoriul lor, în același timp, și taxe de trecere, și taxe de utilizare, pentru nicio categorie de vehicule, pentru utilizarea unui singur sector de drum. Cu toate acestea, un stat membru care impune o taxă de utilizare pe rețeaua sa poate impune, de asemenea, taxe de trecere pentru utilizarea podurilor, a tunelurilor și a trecătorilor montane.

(4)  Taxele de trecere și taxele de utilizare se aplică fără discriminare, directă sau indirectă, pe baza naționalității utilizatorului rutier, a statului membru sau a țării terțe de stabilire a operatorului de transport sau de înmatriculare a vehiculului ori de origine sau destinație a operațiunii de transport.

(5)  Statele membre pot să prevadă tarife reduse pentru taxele de trecere sau de utilizare ori scutiri de la plata acestora pentru vehiculele grele scutite de obligația de a instala și de a utiliza aparatură de înregistrare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului*, precum și în cazurile reglementate de condițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) literele (a), (b) și (c) din prezenta directivă.

(6)  Fără a aduce atingere alineatului (9), începând de la [data intrării în vigoare a prezentei directive], 1 ianuarie 2018 statele membre nu mai introduc taxe de utilizare pentru vehiculele grele și camionetele destinate transportului de mărfuri. Taxele de utilizare introduse înainte de această dată pot fi menținute până la 31 decembrie 2022 și vor fi înlocuite începând cu 1 ianuarie 2023 de taxele de utilizare a infrastructurii în cadrul rețelei rutiere care intră sub incidența prezentei directive. [Am. 59]

(7)  Începând de la [data intrării în vigoare a prezentei directive], statele membre nu mai introduc taxe de utilizare pentru vehiculele ușoare. Taxele de utilizare introduse înainte de această dată sunt eliminate treptat până la 31 decembrie 2027.

(8)  Până la 31 decembrie 2019, în ceea ce privește vehiculele grele, un stat membru poate alege să aplice taxe de trecere sau taxe de utilizare numai vehiculelor care au o masă totală maximă autorizată de cel puțin 12 tone, în cazul în care consideră că o extindere la vehiculele de mai puțin de 12 tone, printre altele:

   (a) ar crea efecte negative semnificative asupra fluidității traficului, asupra mediului, a nivelurilor de zgomot, a congestionării traficului, a sănătății sau a siguranței rutiere, din cauza devierii traficului;
   (b) ar antrena costuri administrative care depășesc 30 % din veniturile suplimentare pe care le-ar genera această extindere.

Statele membre care decid să aplice taxe de trecere sau taxe de utilizare sau ambele doar vehiculelor care au o masă totală maximă autorizată de cel puțin 12 tone informează Comisia în legătură cu decizia lor și cu motivele care au stat la baza acesteia.

(9)  Începând de la 1 ianuarie 2020, taxele de trecere și taxele de utilizare aplicate vehiculelor grele se aplică tuturor vehiculelor grele și camionetelor destinate transportului de mărfuri. [Am. 61]

(10)  Până la 31 decembrie 2022, taxele de trecere și taxele de utilizare pentru vehiculele grele și camionetele destinate transportului de mărfuri, pe de o parte, și pentru alte vehicule utilitare vehiculele ușoare decât camionetele destinate transportului de mărfuri, pe de altă parte, pot fi introduse sau menținute în mod independent unele față de altele. [Am. 62]

___________

* Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28.2.2014, p. 1).”.

"

(4)  Articolul 7a se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 7a

(1)  Taxele de utilizare sunt proporționale cu durata utilizării infrastructurii.

(2)  Dacă se aplică taxe de utilizare în cazul vehiculelor grele, infrastructura este pusă la dispoziție spre utilizare cel puțin pentru următoarele intervale de timp: o zi, o săptămână, o lună și un an. Tariful lunar nu depășește 10 % din tariful anual, tariful săptămânal nu depășește 5 % din tariful anual, iar tariful zilnic nu depășește 2 % din tariful anual.

Un stat membru poate aplica numai tarife anuale în cazul vehiculelor înmatriculate în statul membru respectiv.

Statele membre stabilesc taxele de utilizare, inclusiv costurile administrative, pentru toate categoriile de vehicule grele, la o valoare care nu depășește tarifele maxime stabilite în anexa II.

(3)  Dacă se aplică taxe de utilizare în cazul autoturismelor, infrastructura este pusă la dispoziție spre utilizare cel puțin pentru următoarele intervale de timp: o zi, o săptămână, 10 zile, o lună sau două luni ori ambele și un an. Tariful pe două luni nu depășește 30 % din tariful anual, tariful lunar nu depășește 18 % din tariful anual, iar tariful pe 10 zile, pe o săptămână și pe o zi nu depășește 8 % din tariful anual. [Am. 63]

De asemenea, statele membre pot pune la dispoziție utilizarea infrastructurii și pentru alte intervale de timp. În astfel de cazuri, statele membre aplică tarifele în conformitate cu principiul egalității de tratament între utilizatori, ținând seama de toți factorii relevanți, în special de tariful anual și de tarifele aplicate pentru celelalte intervale de timp menționate la primul paragraf, de tiparele de utilizare existente și de costurile administrative.

În ceea ce privește schemele de percepere a taxelor de utilizare adoptate înainte de 31 mai 2017, statele membre pot menține tarifele care sunt mai mari decât limitele stabilite la primul paragraf și care sunt în vigoare înaintea acestei date, precum și tarifele corespondente mai mari pentru alte perioade de utilizare, în conformitate cu principiului egalității de tratament. Cu toate acestea, ele respectă limitele stabilite la primul paragraf, precum și al doilea paragraf, de îndată ce intră în vigoare sisteme de taxare modificate în mod substanțial, dar cel târziu începând de la 1 ianuarie 2024.

(4)  În cazul microbuzelor, al camionetelor și al camionetelor destinate transportului de mărfuri, statele membre respectă fie alineatul (2), fie alineatul (3). Cu toate acestea, statele membre stabilesc pentru microbuze, pentru camionete și pentru camionetele destinate transportului de mărfuri camionete taxe de utilizare mai mari decât cele pentru autoturisme cel târziu începând de la 1 ianuarie 2024. [Am. 64]

4a.  Evaluarea proporționalității taxelor de utilizare poate să țină seama de specificitatea operațiunilor de transport al căror punct de plecare se află într-un stat membru situat la periferia Uniunii.”. [Am. 65]

"

(4a)  La articolul 7b, se adaugă următorul alineat):"

„2a. Sectoarele de autostradă pe care se aplică o taxă de utilizare a infrastructurii dispun de infrastructura necesară pentru a asigura siguranța traficului pentru toți utilizatorii și pot avea zone de parcare sigure indiferent de condițiile meteorologice, în conformitate cu Regulamentul (UE) .../… al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la perioadele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor (2017/0122(COD)).”. [Am. 66]

"

(5)  Articolul 7c se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 7c

(1)  Statele membre pot menține sau introduce o taxă bazată pe costurile externe, legată de costul poluării atmosferice generate de trafic, al poluării fonice generate de trafic sau al ambelor tipuri de poluare.

Taxele bazate pe costurile externe pot fi introduse sau menținute pe sectoare ale rețelei rutiere unde nu se aplică taxe de utilizare a infrastructurii.

Pentru vehiculele grele,Taxa bazată pe costurile externe legată de poluarea atmosferică sau fonică generată de trafic variază și se stabilește în conformitate cu cerințele minime și cu metodele menționate în anexa IIIa și respectă cel puțin valorile minime valorile de referință prevăzute în anexa IIIb. [Am. 67]

(2)  Costurile luate în considerare se referă la rețeaua sau la partea de rețea care face obiectul taxelor bazate pe costurile externe și la vehiculele care sunt supuse acestor taxe. Statele membre pot să aleagă să recupereze numai un procent din costurile respective.

(3)  Taxa bazată pe costurile externe legată de poluarea atmosferică generată de trafic nu se aplică vehiculelor grele care respectă cele mai stricte standarde de emisie EURO.

Primul paragraf nu se mai aplică după patru ani de la data la care au intrat în vigoare normele prin care s-au introdus standardele respective.

(4)  Valoarea taxei bazate pe costurile externe se stabilește de statul membru respectiv. În cazul în care statul membru desemnează o autoritate în acest sens, autoritatea este independentă din punct de vedere juridic și financiar de organizația responsabilă cu gestionarea sau cu colectarea parțială sau integrală a taxei.

(5)  Începând de la 1 ianuarie 2021, statele membre care percep taxe de trecere aplică o taxă bazată pe costurile externe legată de poluarea atmosferică sau fonică generată de trafic în cazul vehiculelor grele și al camionetelor destinate transportului de mărfuri în toate părțile rețelei menționate la articolul 7 alineatul (1) care fac obiectul perceperii unei taxe de utilizare a infrastructurii pentru vehiculele grele cel puțin pe acea parte a rețelei menționată la articolul 7 alineatul (1) unde daunele provocate mediului de vehiculele grele sunt mai mari decât media daunelor provocate mediului de vehiculele grele definite în conformitate cu cerințele de raportare relevante menționate în anexa IIIa. [Am. 68]

5a.  Începând de la 1 ianuarie 2026, o taxă bazată pe costurile externe percepută pe orice sector al rețelei rutiere menționat la articolul 7 alineatul (1) se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor categoriilor de vehicule. [Am. 69]

5b.  Statele membre pot aplica derogări care permit ajustarea taxelor bazate pe costurile externe în cazul vehiculelor de interes istoric.”. [Am. 70]

"

(6)  Se introduce următorul articol 7da:"

„Articolul 7da

(1)  În conformitate cu cerințele stabilite în anexa V, statele membre pot introduce o taxă de congestionare pe orice sector al rețelei lor rutiere unde are loc congestionarea traficului. Taxa de congestionare se poate aplica numai pe acele sectoare de drum unde traficul este congestionat în mod regulat și numai în intervalele de timp când are loc de obicei congestionarea traficului pe sectoarele de drum respective.

(2)  Statele membre definesc sectoarele de drum și intervalele de timp menționate la alineatul (1) pe baza unor criterii obiective legate de nivelul de expunere la congestionare a drumurilor și a zonelor din vecinătatea acestora, precum media întârzierilor sau lungimea cozilor.

(3)  O taxă de congestionare impusă pe orice sector al rețelei rutiere se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor categoriilor de vehicule, în conformitate cu factorii de echivalență standard stabiliți în anexa V. Statele membre pot însă decide să prevadă o excepție în cazul autobuzelor și autocarelor în scopul promovării transportului în comun, al dezvoltării socioeconomice și al coeziunii teritoriale. [Am. 72]

(4)  Taxa de congestionare reflectă costurile impuse de un vehicul asupra altor utilizatori rutieri și, indirect, asupra societății, dar nu depășesc nivelurile maxime stabilite în anexa VI pentru orice tip de drum.

(5)  Statele membre instituie mecanisme adecvate pentru monitorizarea impactului taxelor de congestionare și pentru revizuirea nivelului acestora. Ele revizuiesc nivelul taxelor în mod regulat, cel puțin o dată la trei ani, pentru a se asigura că acestea nu sunt mai mari decât costul congestionării care este ocazionat în statul membru respectiv și generat pe sectoarele de drum pe care se percepe taxa de congestionare.”.

"

(7)  Articolele 7f și 7g se înlocuiesc cu următorul text:"

„Articolul 7f

(1)  După informarea Comisiei, un stat membru poate adăuga un supliment la taxa de utilizare a infrastructurii percepută pe anumite sectoare de drum care sunt afectate în mod regulat de congestionare sau a căror utilizare de către vehicule provoacă daune importante mediului, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

   (a) veniturile generate din supliment sunt investite în finanțarea construcției de infrastructuri de transport ale rețelei centrale identificate în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, care să contribuie direct la reducerea congestiei sau a serviciilor de transportdaunelor aduse mediului și care să fiesunt situate pe același coridor ca sectorul de drum pe care se aplică suplimentul; [Am. 75]
   (b) suplimentul nu depășește 15 % din taxa medie ponderată de utilizare a infrastructurii calculată în conformitate cu articolul 7b alineatul (1) și cu articolul 7e, excepție făcând zonele montane, unde costurile de infrastructură și daunele aduse climei și mediului sunt mai mari, cu excepția cazului în care veniturile generate sunt investite în sectoare transfrontaliere ale coridoarelor rețelei centrale, caz în care suplimentul nu poate depăși 2550 %; [Am. 76]
   (c) aplicarea suplimentului nu conduce la un tratament inechitabil al traficului comercial în raport cu alți utilizatori rutieri;
   (d) înaintea aplicării suplimentului, se transmit Comisiei o descriere a locului exact unde este perceput suplimentul și o dovadă a deciziei de finanțare a infrastructurii construcției de coridoare ale rețelei centraletransport sau a serviciilor de transport, menționate la litera (a); [Am. 77]
   (e) perioada pe care urmează să se aplice suplimentul este definită și delimitată în avans și este consecventă, în privința veniturilor care se preconizează că vor fi obținute, cu planurile financiare și cu analiza cost-beneficiu aferente proiectelor cofinanțate cu veniturile provenite din supliment.

(1a)  În cazul unor noi proiecte transfrontaliere, se pot adăuga suplimente numai dacă toate statele membre implicate în proiectul respectiv sunt de acord. [Am. 78 și 164]

(2)  O taxă de utilizare a infrastructurii care face obiectul unei variații în conformitate cu articolul 7g sau 7ga poate fi majorată cu un supliment.

(3)  După primirea informațiilor obligatorii de la un stat membru care intenționează să aplice un supliment, Comisia transmite aceste informații tuturor membrilor comitetului menționat la articolul 9c. În cazul în care Comisia consideră că suplimentul planificat nu îndeplinește condițiile menționate la alineatul (1) sau că suplimentul planificat va avea efecte negative semnificative asupra dezvoltării economice a regiunilor periferice, ea poate respinge sau poate cere modificarea planurilor de taxare transmise de statul membru în cauză, prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 9c alineatul (2). Atunci când este aplicat sistemelor de taxare rutieră menționate la articolul 7e alineatul (3), suplimentul nu va fi considerat ca fiind o modificare substanțială în sensul prezentei directive. [Am. 79]

(4)  Valoarea suplimentului este dedusă din valoarea taxei bazate pe costurile externe calculată în conformitate cu articolul 7c, cu excepția vehiculelor din clasele de emisie EURO 0, I și II începând de la 15 octombrie 2011, III și IV începând de la 1 ianuarie 2015, V începând de la 1 ianuarie 2019 și VI începând din ianuarie 2023. Toate veniturile generate prin aplicarea simultană a suplimentului și a taxelor bazate pe costurile externe sunt investite în finanțarea construcției de coridoare ale rețelei centrale enumerate în partea I din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1316/2013. [Am. 80]

(5)  Pe sectoarele de drum unde se aplică o taxă de congestionare nu se poate aplica un supliment.

Articolul 7g

(1)  Până la 31 decembrie 2021, taxa de utilizare a infrastructurii poate fi variată pentru a reduce congestionarea, pentru a reduce la minimum deteriorarea infrastructurii și pentru a optimiza utilizarea infrastructurii vizate sau pentru a promova siguranța rutieră, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

   (a) variația este transparentă, făcută publică și pusă la dispoziția tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate;
   (b) variația este aplicată în funcție de momentul zilei, de tipul de zi sau de anotimp;
   (c) nicio taxă de utilizare a infrastructurii nu depășește cu mai mult de 175 % nivelul maxim al taxei medii ponderate de utilizare a infrastructurii, menționate la articolul 7b;
   (d) perioadele de vârf în care se aplică cele mai ridicate taxe de utilizare a infrastructurii în scopul reducerii congestionării nu depășesc cinci ore pe zi sau numărul de ore în decursul cărora ponderea congestionării depășește 100 % din capacitate; [Am. 81]
   (e) variația este elaborată și aplicată într-un mod transparent și neutru din punctul de vedere al veniturilor, pe un sector de drum afectat de congestionare, prin oferirea de tarife mai reduse ale taxelor de trecere pentru transportatorii care călătoresc în afara orelor de vârf și prin aplicarea de tarife majorate ale taxei de trecere pentru transportatorii care călătoresc în timpul orelor de vârf pe același sector de drum.

Un stat membru care dorește să introducă o astfel de variație sau să modifice o variație existentă informează Comisia în legătură cu intenția sa și pune la dispoziția acesteia informațiile necesare pentru a evalua dacă sunt întrunite condițiile.

(2)  Până la 31 decembrie 2020, în ceea ce privește vehiculele grele, statele membre variază nivelul taxei de utilizare a infrastructurii în funcție de clasa de emisie EURO a vehiculului, astfel încât nicio taxă de utilizare a infrastructurii să nu depășească cu mai mult de 100 % aceeași taxă percepută pentru vehicule echivalente care respectă cele mai stricte standarde de emisie. Contractele de concesiune existente pot fi scutite de această cerință până la reînnoirea contractului.

Cu toate acestea, un stat membru poate deroga de la cerința de a varia taxa de utilizare a infrastructurii în cazul în care se aplică oricare dintre următoarele:

   (i) această cerință ar compromite grav coerența sistemelor de taxare de pe teritoriul său;
   (ii) nu ar fi practic din punct de vedere tehnic să se introducă astfel de diferențieri în sistemul de taxare în cauză;
   (iii) aceasta ar duce la devierea celor mai poluante vehicule, având un impact negativ asupra siguranței rutiere și a sănătății publice;
   (iv) taxa de trecere include o taxă bazată pe costuri externe.

Orice astfel de derogare sau exceptare este notificată Comisiei.

(3)  Dacă, în eventualitatea unei verificări, un conducător auto sau, dacă este cazul, operatorul de transport nu poate prezenta documentele vehicululuiefectuează plățile folosind un sistem de taxare rutieră electronică sau nu deține un abonament valabil sau vehiculul său nu dispune la bord de echipamente aprobate de operatorul sistemului de taxare, necesare pentru a atesta clasa de emisie a vehiculului în scopul alineatului (2), statele membre pot aplica taxe de trecere până cel mai ridicat nivel posibil. [Am. 82]

(4)  În termen de un an de la publicarea de către Comisie a datelor oficiale privind emisiile de CO2, în temeiul Regulamentului (UE) …/…*****, Comisia adoptă un act delegat, în conformitate cu articolul 9e, pentru a defini valorile de referință ale emisiilor de CO2, împreună cu o clasificare corespunzătoare a vehiculelor grele vizate, ținând seama de tehnologiile de reducere a emisiilor. [Am. 83]

În termen de un an de la intrarea în vigoare a actului delegat, statele membre variază taxa de utilizare a infrastructurii ținând seama de valorile de referință ale emisiilor de CO2 și de clasificarea relevantă a vehiculului. Taxele sunt variate în așa fel încât nicio taxă de utilizare a infrastructurii să nu depășească cu mai mult de 100 % aceeași taxă percepută pentru vehicule echivalente care au emisiile cele mai scăzute de CO2, dar nu emisii zero. Vehiculele cu emisii zero beneficiază de o reducere cu 75 % a taxelor de utilizare a infrastructurii, în raport cu tariful cel mai ridicat. [Am. 84]

4a.  De la ... [data intrării în vigoare a prezentei directive], vehiculele cu emisii zero beneficiază de o reducere cu 50 % a taxelor de utilizare a infrastructurii, față de tariful cel mai scăzut. . Funcționarea cu emisii zero beneficiază de aceeași reducere, cu condiția ca o astfel de funcționare să poată fi dovedită. [Am. 85]

4b.  Comisia prezintă un raport de evaluare în care se analizează cota de piață a vehiculelor cu emisii zero și a funcționării cu emisii zero până la ... [cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive]. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 9e, după caz, pentru a recalcula reducerea aplicabilă vehiculelor cu emisii zero în raport cu cea mai scăzută taxă de utilizare a infrastructurii. [Am. 86]

(5)  Variațiile menționate la alineatele (1), (2) și (4) nu sunt concepute să genereze venituri suplimentare din taxele de trecere. Orice creștere neprevăzută a veniturilor este compensată printr-o modificare a structurii variației, care se efectuează în termen de doi ani de la sfârșitul exercițiului financiar în care au fost generate veniturile suplimentare.

____________

***** Regulamentul (UE) …/… al Comisiei din XXX de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 595/2009 în ceea ce privește certificarea emisiilor de CO2 și a consumului de combustibil al vehiculelor grele și de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L …, …, p...).”.

"

(8)  Se introduce următorul articol 7ga:"

„Articolul 7ga

(1)  Pentru vehiculele ușoare, până la 31 decembrie 2021, statele membre pot varia taxele de trecere și taxele de utilizare în funcție de performanța de mediu a vehiculului.

(2)  Începând de la 1 ianuarie 2022, statele membre variază taxele de trecere și, în cazul taxelor de utilizare, cel puțin taxele anuale, în funcție de emisiile de CO2 și de poluanți ale vehiculelor conform normelor stabilite în anexa VII.

2a.  Statele membre pot lua în considerare îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculului legată de conversia acestuia în vederea utilizării combustibililor alternativi. Un abonament permanent sau orice alt mecanism aprobat de operatorul sistemului de taxare ar trebui să le permită utilizatorilor să beneficieze de o variație a taxelor de trecere care să recompenseze performanța de mediu îmbunătățită a vehiculului după conversie. [Am. 88]

(3)  Dacă, în eventualitatea unei verificări, un conducător auto sau, dacă este cazul, operatorul de transport nu deține un abonament sau orice alt mecanism aprobat de operator sau nu poate prezenta documentele vehiculului necesare pentru a atesta nivelurile de emisie ale vehiculului (certificatul de conformitate) în temeiul Regulamentului (UE) …/…****** al Comisiei, statele membre pot aplica taxe de trecere sau taxe de utilizare anuale până cel mai ridicat nivel posibil. Furnizarea ulterioară a documentelor relevante care dovedesc nivelurile de emisii ale vehiculului va avea drept rezultat rambursarea oricărei diferențe dintre taxele aplicate și taxa adecvată pentru vehiculul în cauză. [Am. 89]

3a.  Statele membre pot adopta măsuri excepționale în scopul taxării vehiculelor de interes istoric. [Am. 90]

(4)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9eacte delegate de modificare a anexei VII în vederea adaptării la progresul tehnic a modalităților specificate în anexa respectivă și pentru a lua în considerare rolul componentelor în a aduce îmbunătățiri atât siguranței rutiere, cât și decarbonizării transporturilor. [Am. 91]

_____________

****** Regulamentul (UE) 2017/xxx al Comisiei din xxx de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) nr. 1230/2012 al Comisiei și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 (JO L xxx) și Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru) (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).”.

"

(9)  Articolul 7h se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„Cu cel puțin șase luni înainte de aplicarea unui sistem de taxare nou sau modificat în mod substanțial pentru perceperea taxelor de utilizare a infrastructurii, statele membre transmit Comisiei:”;

"

(aa)   la articolul 7h alineatul (1) litera (a), se adaugă următoarea liniuță:"

„- informații clare cu privire la interoperabilitatea echipamentelor de la bord care sunt păstrate la bordul vehiculelor pentru plata taxelor de trecere și a taxelor de utilizare; trebuie să se precizeze motivele pentru care alte echipamente de la bord utilizate în alte state membre nu pot fi aplicate de utilizatorii acestui sistem de taxare”. [Am. 92]

"

(ab)  se introduce următorul alineat:"

„1a. Cadrul contractual care stă la baza relațiilor dintre concedent și concesionar are scopul de a permite adaptarea contractelor de concesiune la evoluția cadrului de reglementare al Uniunii sau național în legătură cu obligațiile prevăzute la articolele 7c, 7da, 7g și 7ga din prezenta directivă.”. [Am. 93]

"

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Înainte de a implementa un sistem de taxare nou sau modificat în mod substanțial pentru perceperea taxelor bazate pe costurile externe, statele membre informează Comisia cu privire la rețeaua vizată și la tarifele avute în vedere pe categorie de vehicul și pe clasă de emisie.”;

"

(c)  alineatul (4) se elimină.

(10)  Articolul 7i se modifică după cum urmează:

(-a)  la alineatul (2), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

2. Pentru vehiculele grele și pentru camionetele destinate transportului de mărfuri, statele membre pot diminua sau acorda reduceri la taxa privind infrastructura, cu condiția ca:”. [Am. 94]

"

(a)  la alineatul (2), literele (b) și (c) se înlocuiesc cu următorul text:"

„(b) asemenea diminuări sau reduceri să reflecte economiile efective realizate la nivelul costurilor administrative aferente tratării utilizatorilor frecvenți, în comparație cu utilizatorii ocazionali;

   (c) asemenea diminuări sau reduceri să nu depășească 1320% % din taxa de utilizare a infrastructurii plătită de vehicule echivalente care nu pot beneficia de diminuarea sau de reducerea respectivă.”; [Am. 95]

"

(aa)  se introduce următorul alineat:"

„2a. În cazul vehiculelor ușoare, în special al celor folosite de utilizatori frecvenți în zonele unor așezări dispersate și la periferiile orașelor, statele membre pot prevedea diminuări sau reduceri ale taxei de utilizare a infrastructurii, cu condiția ca:

   (a) structura de taxare rezultată să fie proporțională, să fie făcută publică și pusă la dispoziția utilizatorilor în condiții de egalitate și să nu conducă la transmiterea costurilor suplimentare către alți utilizatori, sub forma unor taxe mai mari de trecere;
   (b) astfel de diminuări sau reduceri să contribuie:
   (i) la coeziunea socială; și/sau
   (ii) la asigurarea mobilității în regiunile periferice sau în zonele îndepărtate sau ambele;”. [Am. 96]

"

(ab)  se introduce următorul alineat:"

2b. Statele membre sau autoritățile competente pot introduce o scutire forfetară kilometrică pe un anumit tronson de drum, ținând seama de modelele de mobilitate și de interesul economic al regiunilor periferice, cu condiția ca structura de taxare rezultată să fie proporțională, să fie făcută publică și să fie pusă la dispoziția utilizatorilor în condiții de egalitate, precum și să nu conducă la costuri suplimentare sub forma unor taxe mai mari de trecere pentru alți utilizatori;”. [Am. 97]

"

(b)  alineatul (3) se modifică după cum urmează:"

„(3) Sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 7g alineatul (1) litera (b) și la articolul 7g alineatul (5), în cazul proiectelor specifice de interes european ridicat identificate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, tarifele pentru taxele de trecere pot fi supuse altor forme de variație pentru a asigura viabilitatea comercială a acestor proiecte atunci când sunt expuse concurenței directe cu alte moduri de transport. Structura de taxare rezultată este liniară, proporțională, pusă la dispoziția publicului și accesibilă tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate și nu conduce la costuri suplimentare transmise altor utilizatori sub forma unor taxe de trecere mai mari.”. [Am. 98]

"

(ba)  se introduce următorul alineat:"

„3a. În zonele montane și în regiunile periferice, statele membre sau autoritățile competente pot varia tarifele pentru taxele de trecere aplicabile vehiculelor grele în funcție de distanța parcursă de vehiculele taxate, pentru a reduce la minimum impactul socioeconomic, cu condiția ca:

   (a) variația în funcție de distanța parcursă să ia în considerare caracteristicile diferite ale transportului pe distanțe scurte și lungi, în special opțiunile disponibile de transfer modal către alte moduri de transport;
   (b) variația să se aplice în mod nediscriminatoriu;
   (c) echipamentele tehnice să permită detectarea punctelor de intrare și de ieșire ale vehiculului la frontierele naționale.”. [Am. 99]

"

(11)  Articolul 7j se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (1), a doua teză se înlocuiește cu următorul text:"

„În acest scop, statele membre cooperează pentru a stabili metode care să permită utilizatorilor rutieri să plătească taxele de trecere și de utilizare 24 de ore din 24, cel puțin fie la frontieră, fie la orice alt punct punctele de vânzare, cu posibilitatea primirii unei chitanțeimportante, utilizând mijloacele obișnuite de plată, inclusiv mijloacele electronice, în interiorul și în exteriorul statelor membre în care se aplică aceste taxe.”; [Am. 100]

"

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) În cazul în care un stat membru percepe o taxă de trecere pentru un vehicul, valoarea totală a taxei de trecere, valoarea taxei de utilizare a infrastructurii, valoarea taxei bazate pe costurile externe și valoarea taxei de congestionare, atunci când este aplicată această taxă, sunt indicate pe o chitanță care este furnizată utilizatorului rutier, la cererea acestuia, dacă este posibil prin mijloace electronice.”; [Am. 101]

"

(c)  la alineatul (4), prima teză se înlocuiește cu următorul text:"

„Atunci când este fezabil din punct de vedere economic, statele membre percep și colectează taxele bazate pe costurile externe și taxele de congestionare prin intermediul unui sistem electronic care respectă cerințele de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2004/52/CE.”.

"

(12)  Articolul 7k se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 7k

Fără a aduce atingere articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prezenta directivă nu afectează libertatea statelor membre care introduc un sistem de taxe de trecere de a oferi o compensație adecvată, cu condiția ca aceasta să nu genereze denaturări sau să aibă un impact negativ asupra operatorilor de transport local sau obișnuit sau ambele.”. [Am. 102]

"

(13)  La articolul 8, alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(a)  la litera (a), trimiterea la „articolul 7 alineatul (7)” se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 7a”;

(b)  la litera (b), trimiterea la „articolul 7 alineatul (1)” se înlocuiește cu o trimitere la „articolul 7 alineatele (1) și (2)”.

(13a)  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 8a

Monitorizare și raportare

(1)  Fiecare stat membru desemnează o autoritate independentă de supraveghere a taxelor de utilizare a infrastructurii responsabilă de asigurarea respectării prezentei directive.

(2)  Autoritatea de supraveghere asigură un control economic și financiar al contractelor de concesiuni, cu scopul îndeosebi de a asigura respectarea articolului 7b.

(3)  Statele membre informează Comisia cu privire la desemnarea autorității independente de supraveghere.”. [Am. 103]

"

(14)  Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(-a)  la articolul 9 alineatul (2), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

2. Statele membre decid destinația veniturilor generate de aplicarea prezentei directive. Pentru ca rețeaua de transport să poată fi dezvoltată în ansamblu, veniturile generate de taxa de utilizare a infrastructurii și taxa bazată pe costurile externe sau echivalentul valorii financiare a acestor venituri ar trebui utilizate în beneficiul sectorului transporturilor se utilizează pentru efectuarea unor lucrări de întreținere și mentenanță și pentru optimizarea în ansamblu a sistemului de transport. În special, veniturile generate de taxele bazate pe costurile externe sau echivalentul valorii financiare a acestor venituri ar trebui utilizate se utilizează pentru îmbunătățirea caracterului durabil al transporturilor, între altele prin una sau mai multe din următoarele opțiuni: [Am. 104]

"

(-aa)  la alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) reducerea poluării atmosferice și a poluării fonice generate de transportul rutier; [Am. 105]

"

(-ab)  la alineatul (2), se introduce următoarea literă:"

„(ba) finanțarea modurilor de transport în comun și sustenabile; [Am. 106]

"

(-ac)  la alineatul (2), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:"

(e) dezvoltarea infrastructurilor pentru combustibili alternativi în conformitate cu Directiva 2014/94/UE și a serviciilor alternative pentru utilizatorii transporturilor și/sau extinderea capacității existente;[Am. 107]

"

(-ad)  la alineatul (2), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:"

(f) sprijinirea rețelei transeuropene de transport și eliminarea blocajelor;[Am. 108]

"

(-ae)  la alineatul (2), litera (h) se înlocuiește cu următorul text:"

(h) îmbunătățirea siguranței rutiere și crearea unei infrastructuri rutiere sigure; și[Am. 109]

"

(-af)  la alineatul (2), litera (i) se înlocuiește cu următorul text:"

(i) punerea la dispoziție a unor zone de parcare sigure și securizate.[Am. 110]

"

(a)  la alineatul (2), al doilea paragraf se elimină;

(b)  se adaugă următorul alineat (3):"

„(3) Veniturile generate de taxele de congestionare sau echivalentul în valoare financiară al acestor venituri se folosesc pentru a soluționa problema congestionării, în specialde exemplu prin: [Am. 111]

   (a) sprijinirea infrastructurilor și a serviciilor de transport în comun;
   (b) eliminarea blocajelor și a legăturilor lipsă de pe rețelele lor, acolo unde se aplică taxa, și de pe rețeaua transeuropeană de transport; [Am. 112]
   (c) dezvoltarea de infrastructuri alternative și de noduri multimodale pentru utilizatorii transporturilor.”. [Am. 113]

"

(ba)  se introduce următorul alineat:"

„3a. Veniturile generate de taxele de utilizare a infrastructurii și de taxele bazate pe costurile externe se utilizează pe teritoriul unde se află tronsonul de drum pe care sunt aplicate taxele.”. [Am. 114]

"

(15)  Articolele 9d și 9e se înlocuiesc cu următorul text:"

„Articolul 9d

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 9e pentru a modifica anexa 0, valorile din tabelele 1 și 2 din anexa IIIb și formulele din secțiunile 4.1 și 4.2 din anexa IIIa, pentru a le adapta la progresul științific și tehnic.

Articolul 9e

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7g alineatul (4), la articolul 7ga alineatul (4) și la articolul 9d este conferităse conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată începândde cinci ani de la data de ... [data intrării în vigoare a prezentei directive]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. [Am. 115]

(3)  Parlamentul European sau Consiliul poate revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 7g alineatul (4), la articolul 7ga alineatul (4) și la articolul 9d. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7g alineatul (4), al articolului 7ga alineatul (4) și al articolului 9d intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv către Parlamentul European și către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”.

"

(16)  Articolele 9f și 9g se elimină.

(17)  Articolul 10a se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Sumele în euro prevăzute în anexa II și sumele în cenți prevăzute în tabelele 1 și 2 din anexa IIIb sunt adaptate la fiecare doi ani pentru a ține seama de variația indicelui armonizat al prețurilor de consum la nivelul UE, excluzând energia și produsele alimentare neprelucrate, astfel cum este publicat de Comisie (Eurostat). Prima adaptare are loc până la data de 31 martie [a anului care urmează celor doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive].

Sumele se adaptează automat, prin creșterea valorii de bază în euro sau în cenți cu variația procentuală a indicelui respectiv. Sumele rezultate se rotunjesc până la valoarea cea mai apropiată în unități euro în cazul anexei II și până la valoarea cea mai apropiată în zecimi de cent în cazul anexei IIIb.

(2)  Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sumele adaptate prevăzute la alineatul (1) până la data de 31 martie a anului care urmează sfârșitului celor doi ani calendaristici menționați la alineatul (1). Aceste sume adaptate intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează datei publicării.”.

"

(18)  Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 11

-1.  Statele membre sau autoritățile competente prezintă informații, în cel mai transparent și clar mod, privind destinația veniturilor provenite de la utilizatorii rețelei rutiere. [Am. 116]

(1)  În fiecare an, statele membre publică, în formă agregată, un raport cu privire la taxele de trecere și la taxele de utilizare percepute pe teritoriul lor, incluzând informații privind utilizarea veniturilor și calitatea drumurilor pe care se aplică taxe de trecere sau taxe de utilizare, conform celor specificate la alineatele (2) și (3).

(2)  Raportul publicat în temeiul alineatului (1) include informații cu privire la:

   (a) taxa bazată pe costurile externe percepută pentru fiecare combinație de clasă de vehicule, tip de drum și interval de timp;
   (b) variația taxelor de utilizare a infrastructurii în funcție de tipul de vehicul;
   (c) taxa medie ponderată de utilizare a infrastructurii și veniturile totale obținute în urma aplicării taxei de utilizare a infrastructurii, precizând orice posibilă abatere în raport cu costurile reale ale infrastructurii care rezultă în urma variației taxei de utilizare a infrastructurii;
   (d) veniturile totale obținute în urma aplicării de taxe bazate pe costurile externe;
   (e) veniturile totale obținute în urma aplicării de taxe de congestionare;
   (ea) veniturile totale obținute în urma aplicării de suplimente și secțiunile de drum pe care au fost percepute; [Am. 117]
   (f) veniturile totale obținute în urma aplicării de taxe de trecere și/sau de taxe de utilizare;
   (g) utilizarea veniturilor generate prin aplicarea prezentei directive și modul în care această utilizare a permis statului membru să îndeplinească obiectivele menționate la articolul 9 alineatele (2) și (3);
   (h) o evaluare, bazată pe criterii obiective, a stării de întreținere a infrastructurii rutiere de pe teritoriul statului membru, precum și evoluția acestei stări de la ultimul raport;
   (i) o evaluare a nivelului de congestionare a traficului la ore de vârf pe rețeaua pe care se percep taxe de trecere, pe baza observațiilor reale privind traficul realizate pe un număr reprezentativ de porțiuni de drum congestionate care fac parte din rețeaua în cauză, precum și evoluția acestui nivel de la ultimul raport.

(3)  Pentru evaluarea calității acelor porțiuni ale rețelei rutiere pe care se aplică taxe de trecere sau taxe de utilizare, statele membre utilizează indicatori-cheie de performanță. Indicatorii se referă cel puțin la:

   (a) calitatea carosabilului;
   (b) siguranța rutieră;
   (c) nivelul congestionării traficului.

3a.  Statele membre fac publice rezultatele obținute din reinvestirea taxelor pentru utilizarea infrastructurii și a taxelor bazate pe costurile externe, precum și beneficiile obținute în ceea ce privește o siguranță rutieră sporită, un impact mai scăzut asupra mediului și congestionarea redusă a traficului. [Am. 118]

(4)  În termen de trei ani de la [intrarea în vigoare a directivei revizuite], Comisia adoptă un act de punere în aplicare în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 9c alineatul (2), pentru a defini un set de indicatori armonizați.

(5)  În termen de șase ani de la [data intrării în vigoare a directivei revizuite], Comisia publică un raport bazat pe aplicarea de către statele membre a indicatorilor menționați la alineatul (4).

5a.  În termen de cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive, Comisia prezintă un raport privind evoluția cotei de piață a vehiculelor cu emisii zero și revizuiește în consecință, dacă este necesar, nivelul reducerii acordate pentru aceste vehicule.”. [Am. 119]

"

19.  Anexele se modifică după cum urmează:

(a)  anexele 0, IIIa, IIIb și IV se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă;

(b)  se adaugă anexele V, VI și VII, astfel cum figurează în anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la cel târziu. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

1.  Anexele 0, III, IIIa, IIIb și IV se modifică după cum urmează:

(a)  în anexa 0, secțiunea 3 se modifică după cum urmează:

(i)  titlul se înlocuiește cu următorul text:

„3. Vehicule «EURO III»/«EURO IV»/«EURO V»”;

(ii)  în tabel, rândul referitor la „vehicul «EEV»” se elimină;

(iii)  se adaugă următoarele:

„Limitele emisiilor pentru Euro VI

 

Valori-limită

 

CO

(mg/kWh)

THC

(mg/kWh)

NMHC

(mg/kWh)

CH4

(mg/kWh)

NOX (1)

(mg/kWh)

NH3

(ppm)

Masa particulelor

(mg/kWh)

Numărul particulelor

(nr./kWh)

WHSC (CI)

1 500

130

 

 

400

10

10

8,0 x 1011

WHTC (CI)

4 000

160

 

 

460

10

10

6,0 x 1011

WHTC (PI)

4 000

 

160

500

460

10

10

6,0 x 1011

Notă:

PI = aprindere prin scânteie.

CI = aprindere prin comprimare.

(1)   Nivelul admisibil al componentei NO2 în valoarea-limită a emisiilor de NOx poate fi stabilit ulterior.”;

(b)  anexa III se modifică după cum urmează:

(i)  secțiunea 2 se modifică după cum urmează:

—  la punctul 2.1, a șasea liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„— Repartizarea costurilor care revin vehiculelor grelefiecărui tip de vehicul se face în mod obiectiv și transparent, luând în considerare proporția traficului de vehicule greleaferent fiecărui tip de vehicul care urmează să fie preluată de rețea și costurile aferente. Numărul de vehicul-kilometri parcurși de vehiculele grele pot fi ajustați în acest scop prin «factori de echivalență» justificați obiectiv, precum cei stabiliți la punctul 4 (*). [Am. 120]

________

* Aplicarea factorilor de echivalență de către statele membre poate ține seama de lucrările de construcție de drumuri realizate în etape sau folosind o abordare bazată pe ciclu de viață lung.”;

—  la punctul 2.2, a doua liniuță se înlocuiește cu următorul text:

„— Astfel de costuri sunt repartizate între vehiculele grele și alte tipuri de vehicule din traficvehiculele ușoare pe baza ponderilor reale și prognozate ale vehicul-kilometrilor și pot fi ajustate prin factori de echivalență justificați obiectiv, precum cei stabiliți la punctul 4.”; [Am. 121]

(ii)  în secțiunea 4, titlul și prima liniuță se înlocuiesc cu următorul text:

„4. PONDEREA TRAFICULUI DE VEHICULE GRELE, FACTORII DE ECHIVALENȚĂ ȘI MECANISMUL DE CORECTARE

–  Calculul taxelor de trecere se bazează pe ponderile reale sau prognozate ale vehicul-kilometrilor aferenți vehiculelor grele, ajustate dacă se dorește prin factori de echivalență, pentru a lua în calcul în mod corespunzător costurile sporite de construcție și de reparare a infrastructurii destinate utilizării de către vehiculele grele.”;

(c)  anexa IIIa se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA IIIa

CERINȚE MINIME PENTRU PERCEPEREA UNEI TAXE BAZATE PE COSTURILE EXTERNE

Prezenta anexă definește condițiile minime aplicabile pentru perceperea unei taxe bazate pe costurile externe și, acolo unde este cazul, pentru calcularea nivelului maxim al taxei bazate pe costurile externe.

1.  Părțile vizate ale rețelei rutiere

Statele membre definesc în mod precis partea sau părțile din rețele lor rutiere care vor face obiectul unei taxe bazate pe costurile externe.

Atunci când un stat membru intenționează să perceapă o taxă bazată pe costurile externe doar pe o parte sau pe anumite părți ale rețelei rutiere compuse din sectoarele care îi aparțin din cadrul rețelei transeuropene și din autostrăzile sale, partea sau părțile respective sunt alese în urma unei evaluări care să permită stabilirea următoarelor elemente:

—  utilizarea de către vehicule a drumurilor pe care este aplicată taxa bazată pe costurile externe provoacă mediului daune mai mari decât cele generate în medie, evaluate în conformitate cu raportarea privind calitatea aerului, cu inventarele naționale de emisii, cu volumele de trafic și, pentru poluarea fonică, în conformitate cu Directiva 2002/49/CE, sau

—  impunerea unei taxe bazate pe costurile externe pe alte părți ale rețelei rutiere astfel compuse ar putea avea efecte negative asupra mediului sau a siguranței rutiere sau perceperea și colectarea unei taxe bazate pe costurile externe ar genera costuri disproporționate.[Am. 122]

2.  Vehiculele, drumurile și intervalele de timp acoperite

În cazul în care un stat membru intenționează să aplice taxe bazate pe costurile externe mai ridicate decât valorile de referință prevăzute în anexa IIIb, el notifică Comisiei clasificarea vehiculelor în funcție de care va varia taxa bazată pe costurile externe. De asemenea, statul membru notifică Comisiei și situarea drumurilor care fac obiectul unor taxe bazate pe costurile externe mai ridicate [denumite în continuare «drumuri suburbane (inclusiv autostrăzi)»] și a drumurilor cărora li se aplică taxe bazate pe costurile externe mai reduse [denumite în continuare «drumuri interurbane (inclusiv autostrăzi)»].

După caz, statul membru notifică Comisiei și intervalele de timp exacte care corespund perioadelor de noapte pe durata cărora poate fi impusă o taxă mai ridicată bazată pe costurile externe legate de poluarea fonică, pentru a reflecta creșterea poluării fonice.

Clasificarea drumurilor în drumuri suburbane (inclusiv autostrăzi) și drumuri interurbane (inclusiv autostrăzi), precum și definirea intervalelor de timp se bazează pe criterii obiective legate de gradul de expunere la poluare a drumurilor și a zonelor din vecinătatea acestora, cum ar fi densitatea populației, poluarea atmosferică medie anuală (în special în ceea ce privește PM10 și NO2) și numărul de zile (pentru PM10) și de ore (NO2) în care sunt depășite valorile-limită stabilite în temeiul Directivei 2008/50/CE. Criteriile utilizate sunt incluse în notificare. [Am. 123]

3.  Cuantumul taxei

Prezenta secțiune se aplică în cazul în care un stat membru intenționează să perceapă taxe bazate pe costurile externe mai ridicate decât valorile de referință specificate în anexa IIIb.

Pentru fiecare clasă de vehicule, tip de drum și interval de timp, statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă determină un cuantum specific unic. Structura de taxare rezultantă este transparentă, făcută publică și pusă la dispoziția tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate. Publicarea ar trebui să aibă loc cu suficient timp înaintea punerii în aplicare. Toți parametrii, toate datele și alte informații necesare pentru a înțelege modul de calcul al diferitelor elemente de cost extern sunt făcute publice.

La stabilirea taxelor, statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă aplică principiul stabilirii în mod eficient a prețului, și anume stabilirea prețului cel mai apropiat de costul social marginal al utilizării vehiculului taxat.

Taxa este stabilită luând în considerare riscul de deviere a traficului și orice efecte negative asupra siguranței rutiere, a mediului și a congestionării, precum și soluțiile de atenuare a acestor riscuri.

Statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă monitorizează eficacitatea sistemului de taxare în ceea ce privește reducerea daunelor provocate mediului de transportul rutier. Statul membru sau autoritatea independentă în cauză adaptează la fiecare doi ani, dacă este cazul, structura de taxare și cuantumul specific al taxei stabilit pentru o anumită clasă de vehicule, un anumit tip de drum și un anumit interval de timp, în funcție de evoluția cererii și a ofertei în materie de transport.

4.  Elementele de cost extern

4.1.  Costurile poluării atmosferice generate de trafic

În cazul în care un stat membru intenționează să perceapă taxe bazate pe costurile externe mai ridicate decât valorile de referință specificate în anexa IIIb, acel stat membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă calculează costul taxabil al poluării atmosferice generate de trafic prin aplicarea următoarei formule:

20181025-P8_TA(2018)0423_RO-p0000002.png

unde:

PCVij

=

costul poluării atmosferice aferent clasei de vehicule i pe tipul de drum j (euro/vehicul-kilometru)

EFik

=

factorul de emisie aferent poluantului k și clasei de vehicule i (gram/vehicul-kilometru)

PCjk

=

costul financiar al poluantului k pentru tipul de drum j (euro/gram)

Factorii de emisie sunt identici cu cei folosiți de statul membru la stabilirea inventarelor naționale de emisii prevăzute în Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici * (care necesită folosirea Ghidului EMEP/AEM privind inventarul emisiilor de poluanți atmosferici**). Costul financiar al poluanților este estimat de statul membru sau, dacă este cazul, de autoritatea independentă menționată la articolul 7c alineatul (4), prin utilizarea unor metode dovedite științific.

Statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă poate adopta alte metode alternative dovedite științific pentru a calcula valoarea costurilor poluării atmosferice, utilizând datele rezultate în urma măsurării poluanților atmosferici și valoarea locală a costului financiar al poluanților atmosferici.

4.2.  Costurile poluării fonice generate de trafic

În cazul în care un stat membru intenționează să perceapă taxe bazate pe costurile externe mai ridicate decât valorile de referință specificate în anexa IIIb, statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă calculează costul taxabil al poluării fonice generate de trafic prin aplicarea următoarelor formule:

20181025-P8_TA(2018)0423_RO-p0000003.png

unde:

NCVj =

 

costul poluării fonice produse de un vehicul greu de marfă pe tipul de drum j (euro/vehicul-kilometru)

NCjk =

 

costul poluării fonice per persoană expusă pe un drum de tip j la nivelul de zgomot k (euro/persoană)

POPk =

 

populația expusă la nivelul de zgomot zilnic k per kilometru (persoană/kilometru)

WADT =

 

media ponderată a traficului zilnic (echivalent autoturism)

a și b

 

sunt factori de ponderare stabiliți de statul membru în așa fel încât media ponderată a taxei de poluare fonică per vehicul-kilometru rezultantă să corespundă NCVj (zilnic).

Poluarea fonică generată de trafic este legată de impactul zgomotului asupra sănătății cetățenilor din vecinătatea drumului.

Populația expusă la nivelul de zgomot k se ia din hărțile acustice strategice elaborate în temeiul articolului 7 din Directiva 2002/49/CE al Parlamentului European și a Consiliului***.

Costul per persoană expusă la nivelul de zgomot k este estimat de statul membru sau, dacă este cazul, de o autoritate independentă prin utilizarea de metode dovedite științific.

Media ponderată a traficului zilnic presupune un factor de echivalență «e» între vehiculele grele de marfă și autoturisme, obținut pe baza nivelurilor de emisii de zgomot ale unui autoturism mediu și ale unui vehicul greu de marfă mediu și ținând seama de Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind nivelul sonor al autovehiculelor și al amortizoarelor de zgomot de înlocuire, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivei 70/157/CEE.

Statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă poate stabili taxe de poluare fonică diferențiate pentru a recompensa utilizarea de vehicule mai silențioase, cu condiția ca acestea să nu ducă la discriminarea vehiculelor străine.

_____________

* Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (JO L 344, 17.12.2016, p. 1).

** Metodologia Agenției Europene de Mediu: http://www.eea.europa.eu//publications/emep-eea-guidebook-2016

*** Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).”;

(d)  anexa IIIb se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA IIIb

VALORILE DE REFERINȚĂMINIME ALE TAXEI BAZATE PE COSTURILE EXTERNE

Prezenta anexă stabilește valorile de referințăminime ale taxei bazate pe costurile externe, inclusiv costul poluării atmosferice și fonice. [Am. 126]

Tabelul 1:  Valorile de referințăminime ale taxei bazate pe costurile externe pentru vehiculele grele de marfă [Am. 127]

Clasa vehiculului

cenți/vehicul-kilometru

Suburbane(1)

Interurbane(2)

Vehicul greu de marfă având o masă totală brută maximă autorizată de

sub 14 tone

sau având două axe

EURO 0

13,3

8,3

EURO I

9,1

5,4

EURO II

8,8

5,4

EURO III

7,7

4,3

EURO IV

5,9

3,1

EURO V

5,7

1,9

EURO VI

3,2

0,6

mai puțin poluant decât EURO VI

2,5

0,3

Vehicul greu de marfă având o masă totală brută maximă autorizată

între 14 și 28 de tone

sau având trei axe

EURO 0

23,3

15,1

EURO I

16,4

10,1

EURO II

15,7

10,0

EURO III

13,5

8,2

EURO IV

9,5

5,7

EURO V

8,9

3,7

EURO VI

3,6

0,8

mai puțin poluant decât EURO VI

2,5

0,3

Vehicul greu de marfă având o masă totală brută maximă autorizată

între 28 și 40 de tone

sau având patru axe

EURO 0

30,4

19,7

EURO I

22,6

13,9

EURO II

21,3

13,9

EURO III

17,8

11,2

EURO IV

12,2

7,7

EURO V

9,2

4,0

EURO VI

3,5

0,8

mai puțin poluant decât EURO VI

2,5

0,3

Vehicul greu de marfă având o masă totală brută maximă autorizată

de peste 40 de tone

sau având cinci sau mai multe axe

EURO 0

43,0

28,6

EURO I

31,5

19,8

EURO II

29,2

19,4

EURO III

24,0

15,6

EURO IV

16,2

10,6

EURO V

9,8

4,7

EURO VI

3,6

1,0

mai puțin poluant decât EURO VI

2,5

0,3

(1)  «Suburbane» înseamnă zone cu o densitate a populației între 150 și 900 de locuitori/km2 (densitate medie a populației de 300 de locuitori/km2).

(2)   «Interurban» înseamnă zone cu o densitate a populației de sub 150 locuitori/km2.

Tabelul 2: Valorile de referințăminime ale taxei bazate pe costurile externe pentru autocare [Am. 128]

Clasa vehiculului

cenți/vehicul-kilometru

Suburbane(1)

Interurbane(2)

Autocar având o masă totală brută maximă autorizată de 18 tone

sau având două axe

EURO 0

20,3

13,1

EURO I

16,0

10,4

EURO II

15,6

9,9

EURO III

13,9

8,5

EURO IV

10,0

5,7

EURO V

9,0

5,0

EURO VI

2,8

0,8

mai puțin poluant decât EURO VI

1,4

0,2

Autocar având o masă totală brută maximă autorizată de peste 18 tone sau având trei sau mai multe axe

EURO 0

24,9

16,2

EURO I

19,2

12,3

EURO II

18,5

12,0

EURO III

15,7

9,8

EURO IV

10,6

6,6

EURO V

10,2

5,2

EURO VI

2,8

0,8

mai puțin poluant decât EURO VI

1,4

0,2

(1)  «Suburbane» înseamnă zone cu o densitate a populației între 150 și 900 de locuitori/km2 (densitate medie a populației de 300 de locuitori/km2).

(2)   «Interurban» înseamnă zone cu o densitate a populației de sub 150 locuitori/km2.

Valorile indicate în tabelele 1 și 2 pot fi multiplicate cu un factor referință de de maximum 24 în zonele montane și în jurul aglomerărilor urbane, în măsura în care acest fapt este justificat de gradul mai redus de dispersie, de panta drumurilor, de altitudine și/sau de inversiunile de temperatură. În cazul în care există dovezi științifice pentru un factor mai ridicat pentru zone montane sau în jurul aglomerărilor urbane, această valoare de referință poate fi mărită pe baza unei justificări detaliate”; [Am. 129]

Tabel 3: Valorile minime ale taxei bazate pe costurile externe pentru autoturisme (€ct/vkm):

Vehicul:

Motor

Clasa EURO

Suburban

Interurban

Automobil motorină

<1,4 l

Euro 2

1,9

0,9

 

 

Euro 3

1,6

0,9

 

 

Euro 4

1,3

0,7

 

 

Euro 5

0,9

0,5

 

 

Euro 6

0,6

0,3

 

1,4-2,0 l

Euro 0

3,6

1,0

 

 

Euro 1

1,9

0,9

 

 

Euro 2

1,8

0,8

 

 

Euro 3

1,7

0,9

 

 

Euro 4

1,4

0,7

 

 

Euro 5

0,9

0,5

 

 

Euro 6

0,6

0,3

 

> 2,0 l

Euro 0

3,9

1,3

 

 

Euro 1

1,9

0,9

 

 

Euro 2

1,8

0,9

 

 

Euro 3

1,7

0,9

 

 

Euro 4

1,4

0,7

 

 

Euro 5

0,9

0,5

 

 

Euro 6

0,6

0,3

Automobil benzină

<1,4 l

Euro 0

3,7

2,4

 

 

Euro 1

1,0

0,4

 

 

Euro 2

0,7

0,3

 

 

Euro 3

0,5

0,2

 

 

Euro 4

0,5

0,2

 

 

Euro 5

0,5

0,2

 

 

Euro 6

0,5

0,2

 

1,4-2,0 l

Euro 0

3,9

3,0

 

 

Euro 1

1,1

0,4

 

 

Euro 2

0,7

0,3

 

 

Euro 3

0,5

0,2

 

 

Euro 4

0,5

0,2

 

 

Euro 5

0,4

0,2

 

 

Euro 6

0,4

0,2

 

>2,0 l

Euro 0

4,0

3,0

 

 

Euro 1

1,0

0,4

 

 

Euro 2

0,5

0,3

 

 

Euro 3

0,5

0,2

 

 

Euro 4

0,5

0,2

 

 

Euro 5

0,4

0,2

 

 

Euro 6

0,4

0,2

[Am. 124]

Tabelul 4: Valorile minime ale taxei bazate pe costurile externe pentru vehicule utilitare ușoare (€ct/vkm):

Vehicul:

Clasa EURO

Suburban

Interurban

LCV benzină

Euro 1

2,4

0,7

 

Euro 2

1,9

0,4

 

Euro 3

1,8

0,4

 

Euro 4

1,7

0,3

 

Euro 5

1,6

0,3

 

Euro 6

1,6

0,3

LCV motorină

Euro 1

4,0

1,7

 

Euro 2

4,1

1,7

 

Euro 3

3,5

1,3

 

Euro 4

3,0

1,1

 

Euro 5

2,2

0,8

 

Euro 6

1,9

0,5

[Am. 125]

(e)  în anexa IV, tabelul cu titlul „Combinații de vehicule (vehicule articulate și autotrenuri)” se înlocuiește cu următorul tabel:

„Combinații de vehicule (vehicule articulate și autotrenuri)

Axe motoare cu suspensie pneumatică sau cu suspensie recunoscută ca echivalentă

Alte sisteme de suspensie pentru axele motoare

Clasa de daune

Numărul de axe și masa totală brută maximă autorizată (în tone)

Numărul de axe și masa totală brută maximă autorizată (în tone)

 

Mai mare sau egal cu

Mai mic decât

Mai mare sau egal cu

Mai mic decât

 

2 + 1 axe

 

7,5

12

14

16

18

20

22

23

25

12

14

16

18

20

22

23

25

28

7,5

12

14

16

18

20

22

23

25

12

14

16

18

20

22

23

25

28

I

2 + 2 axe

 

23

25

26

28

25

26

28

29

23

25

26

28

25

26

28

29

 

29

31

29

31

II

31

33

31

33

 

33

36

36

38

33

36

III

2 + 3 axe

II

36

38

38

40

36

38

 

 

 

38

40

III

3 + 2 axe

II

36

38

38

40

36

38

 

 

 

38

40

40

44

III

40

44

 

 

 

3 + 3 axe

 

36

38

38

40

36

38

I

 

 

38

40

II

40

44

40

44

 

7 axe

40

50

40

50

II

50

60

50

60

III

60

 

60

 

8 sau 9 axe

40

50

40

50

I

50

60

50

60

II

60

60

III”.

(ea)  în anexa IV se adaugă următorul paragraf:

Pentru toate autovehiculele care utilizează combustibili alternativi, la greutatea maximă autorizată se adaugă maximum o tonă reprezentând greutatea suplimentară impusă de tehnologia combustibililor alternativi.”. [Am. 130]

2.  Se adaugă următoarele anexe V, VI și VII:

„ANEXA V

CERINȚE MINIME PENTRU PERCEPEREA UNEI TAXE DE CONGESTIONARE

Prezenta anexă stabilește cerințele minime pentru perceperea unei taxe de congestionare.

1.  Părțile din rețea care fac obiectul unei taxe de congestionare, vehiculele și intervalele de timp vizate

Statele membre precizează cu exactitate:

(a)  partea sau părțile rețelei lor compuse din sectoarele care le aparțin din cadrul rețelei rutiere transeuropene și din autostrăzile lor, menționate la articolul 7 alineatul (1), care urmează să facă obiectul unei taxe de congestionare în conformitate cu articolul 7da alineatele (1) și (3);

(b)  clasificarea sectoarelor din rețea care fac obiectul taxei de congestionare ca «metropolitane» și «nemetropolitane». Statele membre utilizează criteriile stabilite în tabelul 1 pentru a determina clasificarea fiecărui tronson de drum;

Tabelul 1: Criteriile de clasificare a drumurilor din rețeaua menționată la litera (a) ca «metropolitane» și «nemetropolitane».

Categoria de drum

Criteriu de clasificare

«metropolitan»

Sectoare ale rețelei care sunt situate în interiorul aglomerărilor urbane cu o populație de 250 000 de locuitori sau mai mult

«nemetropolitan»

Sectoare ale rețelei care nu sunt clasificate drept «metropolitane»;

(c)  intervalele de timp în care se aplică taxa, pentru fiecare tronson în parte. În cazul în care de-a lungul întregului interval de taxare se aplică niveluri diferite ale taxei, statele membre precizează în mod clar care este începutul și sfârșitul fiecărui interval în decursul căruia se aplică o anumită taxă.

Statele membre utilizează factorii de echivalență prevăzuți în tabelul 2 pentru a stabili proporția dintre nivelurile taxelor pentru diferite categorii de vehicule:

Tabelul 2: Factori de echivalență pentru stabilirea proporției dintre nivelurile taxelor de congestionare pentru diferite categorii de vehicule

Categoria de vehicul

Factor de echivalență

Vehicule ușoare

1

Vehicule grele de marfă rigide

1,9

Autobuze și autocare

2,51,5

Vehicule grele de marfă articulate

2,9

[Am. 131]

2.  Cuantumul taxei

Pentru fiecare categorie de vehicul, tronson de drum și interval de timp, statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă determină un singur cuantum specific, stabilit în conformitate cu dispozițiile secțiunii 1 din prezenta anexă, ținând seama de valoarea maximă corespondentă care figurează în tabelul din anexa VI. Structura de taxare rezultantă este transparentă, făcută publică și pusă la dispoziția tuturor utilizatorilor în condiții de egalitate.

Statul membru publică toate elementele următoare cu suficient timp înainte de a implementa o taxă de congestionare:

(a)  toți parametrii, toate datele și alte informații necesare pentru a înțelege modul în care sunt stabilite clasificarea drumurilor și a vehiculelor, precum și determinarea intervalelor de aplicare a taxei;

(b)  descrierea completă a taxelor de congestionare care se aplică fiecărei categorii de vehicule pe fiecare tronson de drum și pentru fiecare interval de timp.

Statele membre pun la dispoziția Comisiei toate informațiile care trebuie publicate în temeiul literelor (a) și (b).

Taxa este stabilită numai după ce s-au luat în considerare riscul de deviere a traficului și orice efecte negative asupra siguranței rutiere, a mediului și a congestionării, precum și soluțiile de atenuare a acestor riscuri.

Statul membru sau, dacă este cazul, o autoritate independentă monitorizează eficacitatea sistemului de taxare în ceea ce privește reducerea congestionării traficului. Statul membru sau autoritatea adaptează în fiecare an, dacă este cazul, structura de taxare, intervalul (intervalele) de taxare și cuantumul specific al taxei stabilit pentru fiecare clasă de vehicule, tip de drum și interval de timp dat(ă), în funcție de evoluția cererii și a ofertei în materie de transport.

ANEXA VI

NIVELUL MAXIM AL TAXEI DE CONGESTIONARE

Prezenta anexă stabilește nivelul maxim al taxei de congestionare.

Nivelurile maxime prevăzute în tabelul de mai jos se aplică vehiculelor ușoare. Taxele pentru alte categorii de vehicule se stabilesc prin înmulțirea taxei aplicate vehiculelor ușoare cu factorii de echivalență prevăzuți în tabelul din anexa V.

Tabel: Nivelul maxim al taxei de congestionare pentru vehiculele ușoare

cenți/vehicul-kilometru

Metropolitan

Nemetropolitan

Autostrăzi

67

34

Drumuri principale

198

66

ANEXA VII

VARIAȚIA TAXELOR DE TRECERE ȘI A TAXELOR DE UTILIZARE PENTRU VEHICULELE UȘOARE

Prezenta anexă precizează categoriile de emisie în funcție de care se diferențiază taxele de trecere și taxele de utilizare.

Emisiile de poluanți se măsoară în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. …/… al Comisiei*.

Tarifele mai mici se aplică oricărui autoturism și vehicul comercial ușor cu emisii specifice de CO2, măsurate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului**, care sunt sub nivelurile corespunzătoare obiectivelor aplicabile parcului auto al UE stabilite în Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului*** și în Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului****.

Tabel: Categorii de emisie pentru vehiculele ușoare

Factor de conformitate

1,5-2,1

1-1,5

sub 1

Vehicule cu emisii zero

Taxă per km

cu 10 % mai mică decât tariful cel mai mare

cu 20 % mai mică decât tariful cel mai mare

cu 30 % mai mică decât tariful cel mai mare

cu 75 % mai mică decât tariful cel mai mare

__________________

* Regulamentul (UE) …/… al Comisiei din XXX de modificare a Regulamentului (UE) 2017/xxx și a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește emisiile generate în condiții reale de conducere de vehiculele ușoare pentru pasageri și de vehiculele ușoare comerciale (Euro 6) [RDE 3] (JO L …, ... 2017, p. …).

** Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO L 171, 29.6.2007, p. 1).

*** Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare (JO L 140, 5.6.2009, p. 1).

**** Regulamentul (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile pentru autoturismele noi, ca parte a abordării integrate a Comunității de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele ușoare (JO L 140, 5.6.2009, p. 1).”.

(1) JO C 81, 2.3.2018, p. 188.
(2) JO C 176, 23.5.2018, p. 66.
(3)JO C , , p. .
(4)JO C , , p. .
(5)Cartea albă din 28 martie 2011 intitulată „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor” [COM(2011)0144].
(6)COM(2016)0501.
(7)Directiva 1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri (JO L 187, 20.7.1999, p. 42).
(8) Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51).
(9) Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri (JO L 300, 14.11.2009, p. 72).
(10) Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28.2.2014, p. 1).
(11)Directiva 2004/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind interoperabilitatea sistemelor de taxare rutieră electronică în cadrul Comunității (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 166, 30.4.2004, p. 124).
(12)Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (JO L 152, 11.6.2008, p. 1).
(13)Regulamentul (UE) 2016/427 al Comisiei din 10 martie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 6) (JO L 82, 31.3.2016, p. 1).
(14)Regulamentul (UE) 2016/646 al Comisiei din 20 aprilie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 6) (JO L 109, 26.4.2016, p. 1).
(15)...
(16) Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere (JO L 319, 29.11.2008, p. 59).
(17)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(18)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).


Promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic ***I
PDF 270kWORD 109k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (COM(2017)0653 – C8-0393/2017 – 2017/0291(COD))(1)
P8_TA(2018)0424A8-0321/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  În Strategia europeană privind mobilitatea cu emisii scăzute21, Comisia a anunțat că, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de Uniune la cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care a avut loc la Paris în 2015, reducerea emisiilor de carbon în sectorul transporturilor trebuie să fie accelerată și că, astfel, emisiile de gaze cu efect de seră și emisiile de poluanți generate de transporturi ar trebui, de asemenea, să se înscrie în mod ferm pe calea către emisii zero până la jumătatea secolului. Mai mult, emisiile de poluanți atmosferici generate de transporturi care dăunează sănătății umane trebuie reduse drastic și fără întârziere. Acest lucru poate fi realizat printr-o multitudine de inițiative politice, inclusiv prin utilizarea achizițiilor publice de vehicule nepoluante.
(2)  În Strategia europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon21, Comisia a anunțat că, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de Uniune la cea de a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care a avut loc la Paris în 2015, decarbonizarea sectorului transporturilor trebuie să fie accelerată și că, astfel, emisiile de gaze cu efect de seră și emisiile de poluanți generate de transporturi ar trebui să se înscrie în mod ferm pe calea către emisii zero până la jumătatea secolului. Mai mult, emisiile de poluanți atmosferici generate de transporturi care dăunează sănătății umane și mediului trebuie reduse drastic și fără întârziere. Acest lucru poate fi realizat printr-o multitudine de inițiative politice, inclusiv prin măsuri care să sprijine o trecere modală la transportul public și prin utilizarea achizițiilor publice de vehicule nepoluante.
_________________
_________________
21 COM(2016)0501.
21 COM(2016)0501.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Așa cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei „Europa în mișcare: o agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social în ceea ce privește mobilitatea curată, competitivă și conectată pentru toți”23, prezenta propunere face parte dintr-un al doilea pachet de propuneri, care va contribui la orientarea Uniunii către mobilitatea cu emisii scăzute. Acest pachet, care este prezentat în Comunicarea Comisiei intitulată „Punerea în practică a unei mobilități cu emisii scăzute – O Uniune Europeană care protejează planeta, sprijină consumatorii și își apără industria și lucrătorii”, include o combinație de măsuri favorabile cererii și ofertei pentru a orienta UE către o mobilitate cu emisii scăzute și, în același timp, pentru a consolida competitivitatea ecosistemului de mobilitate al UE.
(4)  Așa cum s-a anunțat în Comunicarea Comisiei „Europa în mișcare: o agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social îcătre o mobilitate curată, competitivă și conectată pentru toți”23, prezenta propunere face parte dintr-un al doilea pachet de propuneri, care va contribui la orientarea Uniunii către mobilitatea cu emisii scăzute. Acest pachet, care este prezentat în Comunicarea Comisiei intitulată „Punerea în practică a unei mobilități cu emisii scăzute – O Uniune Europeană care protejează planeta, sprijină consumatorii și își apără industria și lucrătorii”, include o combinație de măsuri favorabile cererii și ofertei pentru a orienta UE către o mobilitate cu emisii scăzute și, în același timp, pentru a consolida competitivitatea ecosistemului de mobilitate al UE. Promovarea vehiculelor durabile ar trebui să se desfășoare în paralel cu dezvoltarea în continuare a transportului public, deoarece aceasta este modalitatea cea mai rapidă și mai eficientă din punctul de vedere al costurilor de a reduce numărul de vehicule de pe șosele și, prin urmare, de a îmbunătăți calitatea aerului și de a reduce emisiile.
_________________
_________________
23 COM(2017)0283.
23 COM(2017)0283.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Inovarea de noi tehnologii contribuie la reducerea emisiilor vehiculelor, sprijinind decarbonizarea sectorului transporturilor. O răspândire mai mare a vehiculelor rutiere cu emisii scăzute și cu emisii zero ar putea reduce emisiile de CO2 și anumite emisii de poluanți (particule în suspensie, oxizi de azot și hidrocarburi nemetanice) și ar putea promova competitivitatea și creșterea industriei europene pe piețele globale pentru vehiculele cu emisii scăzute și cu emisii zero aflate în creștere.
(5)  Inovarea de noi tehnologii contribuie la reducerea emisiilor vehiculelor și a poluării fonice, sprijinind în același timp decarbonizarea sectorului transporturilor. O răspândire mai mare a vehiculelor rutiere cu emisii scăzute și cu emisii zero va reduce emisiile de CO2 și anumite emisii de poluanți (particule în suspensie, oxizi de azot și hidrocarburi nemetanice) și va îmbunătăți astfel calitatea aerului în orașe și în alte zone poluate, contribuind totodată la competitivitatea și creșterea industriei europene pe piețele globale pentru vehiculele cu emisii scăzute și cu emisii zero aflate în creștere și asigurând dezvoltarea infrastructurilor de combustibili alternativi. În plus, principiul neutralității tehnologice trebuie să stea la baza tuturor acestor eforturi, pentru a asigura și a încuraja un mediu concurențial și continuarea cercetărilor și a inovării în domeniu. Pentru a reduce poluarea aerului și poluarea fonică și pentru a respecta standardele Uniunii privind calitatea aerului în zonele urbane și rurale, sunt necesare politici și măsuri concrete și ambițioase, inclusiv utilizarea achizițiilor publice de vehicule nepoluante.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Se estimează că paritatea prețurilor între vehiculele cu motor cu ardere internă și vehiculele electrice pe baterii va avea loc între 2020 și 2028. În plus, mai mulți producători de echipamente originale (OEM) au anunțat exemple de paritate de preț pentru unele modele noi în 2020. Pe baza costurilor operaționale mai mici ale vehiculelor electrice pe baterii, paritatea costurilor totale aferente deținerii va fi atinsă înainte de anul de paritate al prețurilor de achiziție, de obicei, cu 2 până la 6 ani.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 5 b (nou)
(5b)   Previziunile de piață estimează că, în anii 2020, prețurile vehiculelor nepoluante, cum ar fi autoturismele integral electrice, vor scădea în mod substanțial, acestea devenind extrem de competitive și chiar mai ieftine în exploatare decât vehiculele convenționale, în special având în vedere costul total al deținerii în proprietate a unui vehicul, datorită reducerii costului bateriilor, dar și altor reduceri de cheltuieli determinate de scăderea cheltuielilor legate de combustibili și reducerea cheltuielilor de întreținere legate de exploatarea unui vehicul electric.
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 5 c (nou)
(5c)   Deși Uniunea este una dintre principalele regiuni pentru cercetare și ecoinovare cu valoare ridicată, regiunea Asia-Pacific găzduiește cel mai mare număr de producători de autobuze și baterii. În mod similar, evoluțiile de pe piața mondială în domeniul vehiculelor electrice cu baterii sunt determinate de piețele din China și Statele Unite, care reprezintă împreună aproximativ 60 % din piața mondială, în comparație cu cota de 28 % deținută de Uniune. Este, prin urmare, necesar ca Uniunea să aibă un cadru de politici ambițios, pentru a stimula inovarea și pentru a promova în continuare competitivitatea și creșterea industriei europene pe piețele globale aflate în expansiune ale vehiculelor nepoluante și infrastructurilor tehnologice conexe.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 5 d (nou)
(5d)   Uniunea trebuie să crească stimulentele care sprijină dezvoltarea tehnologică a bateriilor sustenabile și reciclabile, care ar trebui să fie fabricate ținând cont și de necesitatea de a reduce la minimum amprenta lor ecologică.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 5 e (nou)
(5e)   Pentru a fi compatibili cu obiectivele în materie de sustenabilitate, bateriile ar trebui să fie produse cu respectarea cerințelor minime de impact asupra mediului în interiorul și în afara Uniunii, în special în ceea ce privește procesul de extracție a materialelor utilizate pentru fabricarea bateriilor. Emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să fie luate în considerare pe parcursul întregului proces de producție. În conformitate cu revizuirea Directivei 2006/66/CE, Comisia ar trebui să propună obiective ambițioase în materie de reciclare a bateriilor.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  Autoritățile publice, prin politica lor privind achizițiile publice, pot stabili și sprijini piețele de bunuri și servicii inovatoare. Directivele 2014/24/UE24 și 2014/25/UE25 stabilesc norme minime armonizate în materie de achiziții publice, armonizând modul în care autoritățile publice și anumiți operatori de servicii de utilități publice achiziționează bunuri, servicii și lucrări. În special, acestea stabilesc praguri pentru volumul total de contracte care urmează să fie supuse legislației Uniunii, care se aplică, de asemenea, Directivei privind vehiculele nepoluante.
(6)  Ținând seama de faptul că cheltuielile publice pentru lucrări, bunuri și servicii reprezintă aproximativ 14 % din PIB, ceea ce înseamnă aproximativ 1 800 de miliarde de euro anual, autoritățile publice, prin politica lor privind achizițiile publice, pot stabili și sprijini piețele de bunuri și servicii inovatoare. Directivele 2014/24/UE24 și 2014/25/UE25 stabilesc norme minime armonizate în materie de achiziții publice, armonizând modul în care autoritățile publice și anumiți operatori de servicii de utilități publice achiziționează bunuri, servicii și lucrări, ținând seama de caracteristicile de mediu ale bunurilor achiziționate (inclusiv vehicule). În special, acestea stabilesc praguri pentru volumul total de contracte care urmează să fie supuse legislației Uniunii, care se aplică, de asemenea, Directivei privind vehiculele nepoluante. În vederea atingerii acestui obiectiv, directiva ar trebui să conțină dispoziții clare și transparente și să stabilească o metodă de calcul simplă pentru obiectivele în materie de achiziții.
_________________
_________________
24 JO L 94, 28.3.2014, p. 65.
24 JO L 94, 28.3.2014, p. 65.
25 JO L 94, 28.3.2014, p. 243.
25 JO L 94, 28.3.2014, p. 243.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
(6a)   Disponibilitatea infrastructurii de reîncărcare și de realimentare constituie o cerință prealabilă pentru orice operațiune de transport cu vehicule alimentate cu combustibili alternativi, inclusiv pentru transportul public. Prin urmare, aspectele legate de promovarea infrastructurii pentru combustibili alternativi destinate transportului public ar trebui să fie consolidate în dispozițiile Directivei 2014/94/UE. În lipsa unei revizuiri, Comisia ar trebui să prevadă un plan de acțiune pentru infrastructura de transport public.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 6 b (nou)
(6b)   Statelor membre ar trebui să li se permită să mandateze operatorii de distribuție (OD) să dețină, să dezvolte, să gestioneze și să opereze o masă critică minimă a stațiilor de încărcare din domeniul public cu acces liber pentru toți furnizorii de energie electrică, pentru a asigura disponibilitatea suficientă a punctelor de încărcare.
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 6 c (nou)
(6c)   Statele membre ar trebui să fie încurajate să exploreze posibilitățile de sprijinire a utilizării vehiculelor cu emisii foarte scăzute în serviciile publice și de reducere a costurilor implicate de utilizarea acestor vehicule în serviciile publice, de exemplu prin acordarea de scutiri sau reduceri ale impozitelor pe energie pentru vehiculele cu emisii foarte scăzute.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Evaluarea impactului efectuată subliniază avantajele de a modifica abordarea globală a guvernanței pentru achizițiile de vehicule nepoluante la nivelul Uniunii. Stabilirea unor obiective minime în materie de achiziții poate a îndeplini efectiv obiectivul de a avea un impact asupra intrării pe piață a vehiculelor nepoluante în comparație cu recurgerea la internalizarea costurilor externe în deciziile de achiziții, fără a omite totodată relevanța luării în considerare a aspectelor de mediu în cadrul tuturor deciziilor de achiziții. Beneficiile pe termen mediu și lung pentru cetățenii și întreprinderile europene justifică pe deplin această abordare în măsura în care ea nu prevede o tehnologie specifică care trebuie utilizată de autoritățile și entitățile contractante și de operatori.
(8)  Evaluarea impactului efectuată subliniază avantajele de a modifica abordarea globală a guvernanței pentru achizițiile de vehicule nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic la nivelul Uniunii. Stabilirea unor obiective minime în materie de achiziții poate a îndeplini efectiv obiectivul de a avea un impact asupra intrării pe piață a vehiculelor nepoluante în comparație cu recurgerea la internalizarea costurilor externe în deciziile de achiziții, fără a omite totodată relevanța luării în considerare a aspectelor de mediu în cadrul tuturor deciziilor de achiziții. Beneficiile pe termen mediu și lung pentru cetățenii și întreprinderile europene justifică pe deplin această abordare în măsura în care ea nu prevede o tehnologie specifică care trebuie utilizată de autoritățile și entitățile contractante și de operatori.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Extinderea domeniului de aplicare al directivei prin includerea unor practici cum ar fi leasingul, închirierea și închirierea de vehicule cu opțiune de cumpărare, precum și contractele de servicii publice pentru serviciile de transport rutier public, serviciile de transport rutier cu destinație specială, serviciile de transport neregulat de pasageri și servicii de închiriere de autobuze și autocare cu șofer și serviciile poștale și de curierat și serviciile de colectare a deșeurilor garantează că toate practicile relevante în domeniul achizițiilor publice sunt acoperite.
(9)  Extinderea domeniului de aplicare al directivei prin includerea unor practici cum ar fi leasingul, închirierea, închirierea de vehicule cu opțiune de cumpărare și recondiționarea vehiculelor, precum și contractele de servicii publice pentru serviciile de transport rutier public, serviciile de transport rutier de pasageri cu destinație specială, serviciile de transport neregulat de pasageri și servicii de închiriere de autobuze și autocare cu șofer, precum și serviciile poștale și de curierat și serviciile de colectare a deșeurilor garantează că sunt acoperite toate practicile relevante în materie de achiziții publice, iar contractele în vigoare nu ar trebui să fie afectate de prezenta directivă prin efect retroactiv. De asemenea, Comisia ar trebui să examineze fezabilitatea achizițiilor nepoluante în alte moduri de transport.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Părțile-cheie interesate susțin puternic o definiție a vehiculelor nepoluante carețină seama de cerințele de reducere a gazelor cu efect de seră și a emisiilor de poluanți atmosferici provenite de la vehiculele utilitare ușoare și grele. Pentru a se asigura că există stimulente adecvate pentru a sprijini răspândirea pe piață a vehiculelor cu emisii scăzute și cu emisii zero în Uniune, dispozițiile referitoare la procedurile de achiziții publice de aceste tipuri de vehicule în temeiul prezentului amendament ar trebui aliniate la dispozițiile legislației Uniunii privind performanța în materie de emisii de CO2 a autoturismelor și camionetelor, pentru perioada de după 202026. Acțiunile desfășurate în temeiul directivei modificate vor contribui la respectarea cerințelor prevăzute de aceste standarde. O abordare mai ambițioasă în ceea ce privește achizițiile publice poate oferi un stimul suplimentar important pe piață.
(10)  Directiva modificată ar trebuicontribuie la reducerea gazelor cu efect de seră și a emisiilor de poluanți atmosferici provenite de la vehiculele utilitare ușoare și grele. Pentru a se asigura că există stimulente adecvate pentru a sprijini răspândirea pe piață a vehiculelor cu emisii scăzute și cu emisii zero în Uniune, dispozițiile referitoare la procedurile de achiziții publice de aceste tipuri de vehicule în temeiul prezentului amendament ar trebui aliniate la dispozițiile legislației Uniunii privind performanța în materie de emisii de CO2 a autoturismelor și camionetelor, pentru perioada de după 202026. Acțiunile desfășurate în temeiul prezentei directive vor contribui, de asemenea, la respectarea cerințelor prevăzute de aceste standarde și vor facilita instalarea infrastructurii de încărcare aferente. O abordare mai ambițioasă în ceea ce privește achizițiile publice va oferi un stimul suplimentar important pe piață.
_________________
_________________
26 COM(2017)0676.
26 COM(2017)0676.
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 10 a (nou)
(10a)   Pentru a se îmbunătăți calitatea aerului din orașe, este extrem de important să se reînnoiască parcul de vehicule de transport pentru a-l aduce la standardele aferente vehiculelor nepoluante. De asemenea, principiile economiei circulare impun prelungirea duratei de viață a produselor. De aceea, vehiculele modernizate la standardele de vehicule nepoluante ar trebui, de asemenea, numărate la realizarea obiectivelor minime în materie de achiziții stabilite în tabelele 4 și 5 din anexă.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 10 b (nou)
(10b)   Vehiculele cu emisii zero la țeava de evacuare pot avea totuși o amprentă ecologică semnificativă, din cauza procesului de fabricare a componentelor și a gradului de reciclare posibilă sau a eficienței producerii de combustibil. De aceea, tehnologiile care încearcă să soluționeze aceste probleme, cum ar fi bateriile sustenabile și reciclabile, ar trebui să beneficieze de un sprijin mai puternic în contextul realizării obiectivelor minime în materie de achiziții publice stabilite în tabelele 4 și 5 din anexă. Activitățile de cercetare și dezvoltare în domeniul acestor tehnologii ar trebui să fie promovate și în cadrul altor politici ale Uniunii.
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 10 c (nou)
(10c)  Calcularea emisiilor de CO2 ar trebui să se bazeze pe o abordare „de la sondă la roată” („well-to-wheel”), pentru a trata echitabil întregul lanț de aprovizionare cu combustibil, de la faza de extracție la faza de evacuare. Această abordare va asigura o contabilizare mai precisă a emisiilor totale ale unui anumit vehicul. Prin urmare, Comisia ar trebui să stabilească metodologia de înregistrare a emisiilor de la sondă la roată până cel târziu la 31 decembrie 2022.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 11
(11)  Vehiculele ușoare și vehiculele grele sunt utilizate în scopuri diferite și au diferite niveluri de maturitate a pieței și ar fi util ca dispozițiile referitoare la achizițiile publice să recunoască aceste diferențe. Evaluarea impactului ilustrează valoarea adăugată a adoptării unei abordări bazate pe combustibili alternativi până când cerințele neutre din punct de vedere tehnologic pentru emisiile de CO2 generate de vehiculele grele sunt stabilite la nivelul Uniunii, ceea ce Comisia intenționează să propună în viitor. Evaluarea impactului admite, de asemenea, că piețele pentru autobuzele urbane cu emisii scăzute și cu emisii zero se caracterizează printr-o maturitate sporită a pieței, întrucât piețele pentru camioane cu emisii scăzute și cu emisii zero sunt într-un stadiu incipient de dezvoltare a pieței.
(11)  Vehiculele pe două și trei roți, vehiculele ușoare și vehiculele grele sunt utilizate în scopuri diferite și au diferite niveluri de maturitate a pieței și ar fi util ca dispozițiile referitoare la achizițiile publice să recunoască aceste diferențe. Ar trebui, de asemenea, avut în vedere faptul că piețele pentru autobuzele urbane cu emisii scăzute și cu emisii zero se caracterizează printr-o dezvoltare recentă, în timp ce piețele pentru camioane cu emisii scăzute și cu emisii zero se află într-un stadiu incipient de dezvoltare.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   Potențialul de reducere a emisiilor numai prin intermediul achizițiilor publice este limitat, iar transportul public reprezintă doar o mică parte din emisiile provenite din sectorul transporturilor. Prin urmare, statele membre ar trebui încurajate să reglementeze achiziționarea de vehicule nepoluante de către alți proprietari de parcuri auto, cum ar fi societățile de taxi, de închiriere de mașini și de co-voiajare.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Stabilirea de obiective minime pentru achizițiile de vehicule nepoluante până în 2025 și până în 2030 la nivelul statelor membre ar trebui să contribuie la securitatea politică pentru piețele în care investițiile în mobilitatea cu emisii scăzute și cu emisii zero sunt justificate. Obiectivele minime sprijină crearea de piețe în întreaga Uniune. Acestea oferă timp pentru adaptarea proceselor de achiziții publice și transmit un semnal de piață clar. Evaluarea impactului arată că statele membre stabilesc din ce în ce mai mult obiective, în funcție de capacitatea lor economică și de gravitatea problemei. Ar trebui stabilite obiective diferite pentru diferite state membre în conformitate cu capacitatea economică a acestora (produsul intern brut pe cap de locuitor) și expunerea la poluare (densitatea populației din zonele urbane). Obiectivele minime în materie de achiziții ar trebui să fie completate de obligația autorităților și entităților contractante și a operatorilor de a lua în considerare aspectele legate de energie și de mediu relevante în toate procedurile de achiziții publice. Evaluarea impactului teritorial al prezentei directive modificate arată că impactul va fi distribuit uniform între regiunile Uniunii.
(12)  Stabilirea de obiective minime pentru contractele de achiziții de vehicule nepoluante care să fie îndeplinite până în 2025 și până în 2030 la nivelul statelor membre ar trebui să contribuie la securitatea politică pentru piețele în care investițiile în mobilitatea cu emisii scăzute și cu emisii zero sunt justificate. Obiectivele minime sprijină crearea de piețe în întreaga Uniune. Acestea oferă timp pentru adaptarea proceselor de achiziții publice și transmit un semnal de piață clar. Evaluarea impactului arată că statele membre stabilesc din ce în ce mai mult obiective, în funcție de capacitatea lor economică și de gravitatea problemei. Ar trebui stabilite obiective diferite pentru diferite state membre în conformitate cu capacitatea economică a acestora (produsul intern brut pe cap de locuitor) și expunerea la poluare (densitatea populației din zonele urbane). Obiectivele minime în materie de achiziții ar trebui să fie completate de obligația autorităților și entităților contractante și a operatorilor de a lua în considerare aspectele legate de energie și de mediu relevante în toate procedurile de achiziții publice. Evaluarea impactului teritorial al prezentei directive modificate arată că impactul va fi distribuit uniform între regiunile Uniunii.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 12 a (nou)
(12a)   În recomandarea sa din 4 aprilie 2017 către Consiliu și Comisie, în urma anchetei privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor10a, Parlamentul European a solicitat statelor membre să promoveze politici de achiziții publice ecologice prin achiziționarea de vehicule cu emisii zero și vehicule cu emisii extrem de scăzute de către autoritățile publice pentru propriile lor parcuri de vehicule sau pentru programele (semi)publice de co-voiajare și pentru eliminarea treptată a noilor autoturisme cu emisii de CO2 până în 2035.
_________________
10a JO C 298, 23.8.2018, p. 140.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Impactul maxim poate fi obținut dacă achizițiile publice de vehicule nepoluante sunt vizate în zonele care au un grad relativ ridicat de poluare a aerului. Autoritățile publice din statele membre sunt încurajate să se axeze îndeosebi pe aceste domenii atunci când finalizează punerea în aplicare a obiectivelor minime și să reflecte acțiunile aferente în rapoartele pe care trebuie să le prezinte în temeiul prezentei directivei modificate.
(13)  Impactul maxim poate fi obținut dacă achizițiile publice de vehicule nepoluante sunt vizate în zonele care au un grad relativ ridicat de poluare a aerului și fonică. Autoritățile publice din statele membre sunt încurajate să se axeze îndeosebi pe aceste domenii atunci când finalizează punerea în aplicare a obiectivelor minime și să reflecte acțiunile aferente în rapoartele pe care trebuie să le prezinte în temeiul prezentei directivei modificate. Pentru a se evita o sarcină disproporționată și pentru a se optimiza rezultatele potențiale ale prezentei directive, autorităților publice ar trebui să li se acorde asistența tehnică adecvată.
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)   Directiva modificată ar trebui să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de poluanți atmosferici și la promovarea transportului public rutier nepoluant. Directiva ar trebui să evite efectele ce pot să descurajeze dezvoltarea transportului nepoluant nerutier, cum ar fi tramvaiele și garniturile de metrou.
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Considerentul 13 b (nou)
(13b)   Aplicarea pragurilor stabilite în prezenta directivă este dificilă fără dezvoltarea unor produse comercializabile și mature din punct de vedere tehnic. În vederea unei actualizări periodice a informațiilor privind progresele înregistrate, Comisia ar trebui să prezinte o dată la doi ani un raport în care se evaluează dacă sunt disponibile soluții comercializabile pentru vehicule nepoluante. În plus, Comisia și statele membre ar trebui să prevadă contribuții financiare și nefinanciare mai mari pentru ca astfel de vehicule nepoluante să fie introduse mai rapid pe piață.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 13 c (nou)
(13c)  Având în vedere avantajul considerabil de care se bucură operatorii privați din domeniul transporturilor în ceea ce privește flexibilitatea financiară pentru achiziția de vehicule mai scumpe care funcționează pe bază de combustibili alternativi, ar trebui introduse mecanisme prin care să se asigure condiții egale pentru operatorii publici și cei privați din domeniul transporturilor în procesele de ofertare și licitare și, de asemenea, trebuie să se garanteze că costurile legate de respectarea țintelor minime de achiziții prevăzute în prezenta directivă nu sunt suportate de autoritățile locale, îndeosebi municipalitățile mici, și nici nu duc la externalizarea costurilor mai mari prin majorarea prețurilor la bilete, a taxelor și impozitelor locale sau prin reducerea serviciilor de transport public.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 15
(15)  Raportarea cu privire la achizițiile publice în temeiul prezentei directive modificate ar trebui să ofere o imagine de ansamblu clară a pieței, pentru a permite o monitorizare eficientă a punerii în aplicare. Ar trebui să se înceapă cu un raport intermediar în 2023 și să se continue cu un prim raport complet privind punerea în aplicare a obiectivelor minime în 2026 și, ulterior, la fiecare trei ani. Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă asupra organismelor publice și pentru a stabili o piață eficace, ar trebui facilitată o raportare simplă. Comisia va asigura raportarea completă pentru vehiculele cu emisii scăzute și cu emisii zero și pentru alte vehicule alimentate cu combustibili alternativi în contextul Vocabularului comun privind achizițiile publice al Uniunii. Anumite coduri din Vocabularul comun privind achizițiile publice vor contribui la înregistrarea și monitorizarea în baza de date Tenders Electronic Daily (TED).
(15)  Raportarea cu privire la achizițiile publice în temeiul prezentei directive modificate ar trebui să ofere o imagine de ansamblu clară a pieței, pentru a permite o monitorizare eficientă a punerii în aplicare. Ar trebui să se înceapă cu un raport preliminar al statelor membre către Comisie în 2023, prezentat în cadrul rapoartelor din cadrul actelor legislative ale Uniunii privind achizițiile publice și privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, și să se continue cu un prim raport complet privind punerea în aplicare a obiectivelor minime în 2026 și, ulterior, la fiecare trei ani. Pentru a reduce la minimum sarcina administrativă asupra organismelor publice și pentru a stabili o piață eficace, ar trebui facilitată o raportare simplă. Rapoartele respective ar trebui să conțină informații cu privire la măsurile întreprinse pentru punerea în aplicare a Directivei 2009/33/CE și la respectarea categoriilor conținute în Vocabularul comun privind achizițiile publice al Uniunii. Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului European și Consiliului rapoarte periodice privind punerea în aplicare a Directivei 2009/33/CE. De asemenea, Comisia ar trebui să evalueze dacă echipamentele pentru șantiere de construcții ar putea fi incluse în domeniul de aplicare al Directivei 2009/33/CE și, în acest caz, să elaboreze o metodologie de definire a „mașinilor de construcție nepoluante”.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 15 a (nou)
(15a)  Pentru o fundamentare mai adecvată a procesului viitor de elaborare a politicilor în acest sector prin furnizarea unei contabilități mai precise a emisiilor globale ale unui anumit vehicul, care să cuprindă întregul lanț valoric, Comisia ar trebui să prezinte o metodă de calculare a emisiilor de CO2 pe durata ciclului de viață și a emisiilor de CO2 de la sondă la roată ale vehiculelor. Aceste emisii ar trebui luate în considerare atunci când Comisia revizuiește Directiva 2009/36/CE și orice altă legislație relevantă referitoare la combustibilii alternativi.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)  Un sprijin mai mare al răspândirii pe piață a vehiculelor nepoluante poate fi realizat prin oferirea de măsuri de sprijin public la nivel național și la nivelul Uniunii. Printre acestea se numără îmbunătățirea schimbului de cunoștințe și alinierea procedurilor de achiziții pentru realizarea de acțiuni la o scară suficient de mare pentru a reduce costurile și pentru a avea un impact asupra pieței. Posibilitatea de a acorda sprijin public pentru promovarea dezvoltării infrastructurii necesare pentru distribuirea de combustibili alternativi este recunoscută în orientările privind ajutorul de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-202027. Cu toate acestea, normele din tratat, în special articolele 107 și 108, vor continua să se aplice acestui sprijin public.
(16)  Un sprijin mai mare al răspândirii pe piață a vehiculelor nepoluante poate fi realizat prin oferirea de măsuri de sprijin public la nivel național și la nivelul Uniunii. Printre acestea se numără îmbunătățirea schimbului de cunoștințe și alinierea procedurilor de achiziții pentru realizarea de acțiuni la o scară suficient de mare pentru a reduce costurile și pentru a avea un impact asupra pieței. Proiectele-pilot regionale ar trebui, de asemenea, încurajate, îndeosebi acolo unde este necesară interconectarea zonelor rurale și urbane. Posibilitatea de a acorda sprijin public pentru promovarea dezvoltării infrastructurii necesare pentru distribuirea de combustibili alternativi este recunoscută în orientările privind ajutorul de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-202027. Cu toate acestea, normele din tratat, în special articolele 107 și 108, vor continua să se aplice acestui sprijin public.
_________________
_________________
27 JO C 200, 28.6.2014, p. 1.
27 JO C 200, 28.6.2014, p. 1.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   Pentru a realiza reduceri suplimentare ale emisiilor și poluanților atmosferici, statele membre ar trebui încurajate, după caz, să aplice diferite stimulente și mecanisme de dezvoltare a parcului de vehicule și în alte sectoare decât cele reglementate de directiva modificată.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 16 b (nou)
(16b)   Statele membre ar trebui să se asigure că costul respectării obiectivelor minime în materie de achiziții publice stabilite în prezenta directivă nu este suportat de autoritățile locale și că sunt puse la dispoziția autorităților contractante și a entităților contractante resurse financiare suficiente.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 16 c (nou)
(16c)   Măsurile de sprijin specifice pentru achizițiile de vehicule nepoluante sunt indispensabile. Pentru a contribui la atingerea obiectivelor prezentei directive, este nevoie ca statele membre să își extindă stimulentele financiare și nefinanciare pentru a accelera adoptarea de către piață a vehiculelor nepoluante.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Considerentul 16 d (nou)
(16d)  Întrucât prezenta directivă impune obiective minime în materie de achiziții publice de vehicule utilitare ușoare și grele, autoritățile contractante și entitățile contractante vor avea nevoie de resurse financiare suplimentare. Prin urmare, după 2020, politica bugetară și financiară a Uniunii ar trebui să țină seama de nevoia de a asigura autoritățile contractante și entitățile contractante cu resurse financiare suficiente. Acest aspect ar trebui reflectat în viitorul cadru financiar multianual și în normele privind finanțarea sustenabilă și instituțiile financiare ale Uniunii.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Considerentul 16 e (nou)
(16e)   Pentru a asigura că autoritățile publice sunt încurajate să achiziționeze vehicule nepoluante și că statele membre investesc în instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, dar și pentru a evita riscul ca astfel de achiziții să conducă la prețuri mai ridicate pentru călători, politica bugetară și financiară a Uniunii de după 2020 ar trebui să acorde asistență entităților contractante. Acest aspect ar trebui reflectat în viitorul cadru financiar multianual și în normele privind finanțarea sustenabilă și instituțiile financiare ale Uniunii. În plus, statele membre ar trebui să își extindă stimulentele financiare și nefinanciare și să aibă în vedere introducerea auditurilor de mediu, pentru a accelera adoptarea de către piață a vehiculelor nepoluante. Aceste eforturi vor reduce investițiile inițiale ridicate pentru modificarea infrastructurii și vor sprijini decarbonizarea transporturilor.
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Considerentul 16 f (nou)
(16f)   În conformitate cu actualul cadru financiar multianual (CFM), Uniunea dispune de o gamă largă de fonduri pentru a sprijini statele membre, autoritățile locale și operatorii interesați în tranziția lor către o mobilitate durabilă. În perioada 2014-2020, Uniunea a alocat 13,7 miliarde EUR din fondurile structurale și de investiții europene pentru finanțarea mobilității urbane. Orizont 2020, programul de cercetare al Uniunii, va furniza circa 200 de milioane EUR pentru mobilitatea urbană și 650 de milioane EUR pentru orașele inteligente, iar Mecanismul pentru interconectarea Europei va dedica circa 200 de milioane EUR pentru cererile de propuneri pentru nodurile urbane. În următorul CFM, Comisia și statele membre ar trebui să continue să sprijine proiectele de mobilitate urbană sustenabilă și să consolideze sinergiile necesare dintre diferitele surse și programe de finanțare. În special, trebuie consolidate legăturile dintre mobilitatea urbană, noua Agendă digitală și uniunea energetică, prevăzând, de exemplu, posibilitatea ca Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) să finanțeze proiecte sinergice, cu o rată suplimentară de cofinanțare pentru proiectele de transport care conțin elemente legate de energie și telecomunicații care prezintă un potențial enorm pentru proiectele urbane.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Considerentul 16 g (nou)
(16g)   Ar trebui promovată o utilizare mai bine direcționată a instrumentelor financiare ale Uniunii, cum ar fi Fondul european pentru investiții strategice sau mecanismul pentru un transport mai curat al Băncii Europene de Investiții, care pot contribui la finanțarea parcurilor auto și a echipamentelor. În acest scop, ar trebui consolidată disponibilitatea serviciilor de consiliere financiară și tehnică pentru autoritățile locale și operatorii locali, de exemplu prin intermediul Platformei europene de consiliere în materie de investiții, JASPERS, JESSICA sau al instrumentului financiar FI-Compass, pentru a întări capacitatea instituțională a autorităților și operatorilor, pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor și pentru a permite o utilizare optimizată a fondurilor Uniunii și a instrumentelor financiare, inclusiv prin reducerea riscurilor pe care le implică ofertele inovatoare.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Considerentul 16 h (nou)
(16h)   Autoritățile publice ar trebui, de asemenea, încurajate să achiziționeze vehicule ținând seama de criteriile care vizează oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, după cum se prevede la articolul 82 din Directiva 2014/25/UE, luând în considerare raportul costuri-eficacitate pe durata de viață a vehiculului, precum și aspectele de mediu și sociale.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Considerentul 16 i (nou)
(16i)   Pentru a maximiza impactul investițiilor, mobilitatea și planificarea urbană trebuie să fie mai bine coordonate, de exemplu prin utilizarea planurilor de mobilitate urbană durabilă (PMUD). PMUS sunt planuri elaborate în toate domeniile de politică și în cooperare cu diferite niveluri de guvernanță, combinând diferitele moduri de transport, siguranța rutieră, livrarea de mărfuri, gestionarea mobilității și sistemele de transport inteligente. PMUD pot juca un rol important în atingerea obiectivelor Uniunii referitoare la reducerea emisiilor de CO2, a zgomotului și a poluării aerului. Prin urmare, punerea în aplicare a PMUD ar trebui să fie un element important care să fie luat în considerare în finanțarea proiectelor Uniunii în domeniul transportului urban, inclusiv în punerea în aplicare a prezentei directive modificate. În acest context, Comisia ar trebui să ofere autorităților competente consilierea și asistența tehnică necesare în vederea elaborării PMUS, cu respectarea deplină a principiului subsidiarității.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Considerentul 16 j (nou)
(16j)   Pe lângă faptul că sprijină introducerea unor vehicule nepoluante, achizițiile publice sunt vectori ai unor noi forme de mobilitate. Vehiculele nepoluante vor fi încurajate și vor conduce la accelerarea instalării infrastructurii în zonele urbane, în timp ce digitalizarea va optimiza eficiența transportului de marfă și de călători. Mobilitatea multimodală și partajată, precum și soluțiile integrate de eliberare a biletelor sunt esențiale în tranziția către conceptul de „mobilitate ca serviciuˮ.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 17
(17)  În vederea realizării obiectivelor prezentei directive, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în scopul de a actualiza dispozițiile în ceea ce privește emisiile de CO2 ale vehiculelor grele, pentru o perioadă de cinci ani începând de la [a se introduce data intrării în vigoare]. Această perioadă ar trebui să se prelungească tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun unei astfel de prelungiri. Este deosebit de important ca, în cadrul activității sale pregătitoare, Comisia să realizeze consultări corespunzătoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, promptă și corespunzătoare a documentelor pertinente către Parlamentul European și Consiliu.
eliminat
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Considerentul 18 a (nou)
(18a)  În conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare1a, trebuie să se acorde o atenție deosebită monitorizării efectelor pe care le produce legislația Uniunii. Evaluarea Directivei 2009/33/CE ar trebui să constituie baza pentru evaluarea impactului opțiunilor privind măsurile ulterioare. De aceea, pe baza celor mai recente și a celor mai solide dovezi științifice disponibile, Comisia ar trebui să determine dacă este necesară revizuirea directivei în cauză, având în vedere emisiile de CO2 pe durata ciclului de viață și emisiile de CO2 de la sondă la roată ale vehiculelor, pentru a se asigura transparența și răspunderea în legătură cu realizarea obiectivelor politice, și ar trebui să propună, dacă este necesar, eventuale îmbunătățiri. Dacă este cazul, Comisia ar trebui să revizuiască și alte acte legislative pertinente ce vizează combustibilii alternativi.
______________
1a JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Considerentul 18 b (nou)
(18b)   O mare parte din achizițiile publice în domeniul transportului este legată de organismele locale pentru transport public local care sunt în general controlate de autoritățile locale, care dispun de mijloace financiare limitate. Normele privind achiziționarea de vehicule nepoluante ar trebui, prin urmare, să nu creeze o povară financiară suplimentară semnificativă și nu ar trebui să conducă la externalizarea unor costuri mai mari care se traduc prin prețuri ale biletelor, taxe și impozite locale mai mari sau reducerea serviciilor de transport public.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Considerentul 18 c (nou)
(18c)   Uniunea trebuie să protejeze producătorii din Uniune de concurența neloială din țările terțe, unde producătorii din Uniune nu au acces la procedurile de achiziții publice pentru cumpărarea, leasingul, închirierea sau închirierea cu opțiune de cumpărare a vehiculelor de transport rutier. Prin urmare, Comisia ar trebui să analizeze practicile de concurență neloială din țările terțe și să ia măsurile adecvate pentru a asigura protecția industriei europene.
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Directiva 2009/33/CE
Titlu
„Directiva 2009/33/UE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute”
„Directiva 2009/33/CE privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante în achizițiile publice, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute”
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 1 – paragraful 1
(1a)   Articolul 1 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
Prezenta directivă impune autorităților contractante, entităților contractante, precum și anumitor operatori să țină cont de impactul energetic și de mediu pe durata de viață, inclusiv de consumul energetic, de emisiile de CO 2 și de anumiți poluanți, la cumpărarea de vehicule de transport rutier, având ca obiective promovarea și stimularea pieței vehiculelor nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic și îmbunătățirea contribuției sectorului transporturilor la politicile Comunității în domeniul mediului, climei și energiei.
„Prezenta directivă impune autorităților contractante, entităților contractante, precum și anumitor operatori să țină cont de impactul energetic și de mediu pe durata de viață, inclusiv de consumul energetic, de emisiile de CO2 și de anumiți poluanți, la cumpărarea, leasingul, închirierea sau închirierea cu opțiune de cumpărare de vehicule de transport rutier, având ca obiective promovarea și stimularea pieței vehiculelor nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic și îmbunătățirea contribuției sectorului transporturilor la politicile Uniunii în domeniul mediului, climei și energiei.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 2 – paragraful 1
(1b)  La articolul 2, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
Statele membre pot să acorde derogări de la cerințele prevăzute în prezenta directivă pentru contractele de cumpărare de vehicule prevăzute la articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2007/46/CE care nu fac obiectul unei omologări de tip sau unei omologări individuale pe teritoriul lor.
„Statele membre pot să acorde derogări de la cerințele prevăzute în prezenta directivă pentru contractele de cumpărare, leasing, închiriere, închiriere cu opțiune de cumpărare de vehicule prevăzute la articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2007/46/CE care nu fac obiectul unei omologări de tip sau unei omologări individuale pe teritoriul lor.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2009/33/CE
Articolul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
Prezenta directivă se aplică contractelor de cumpărare, leasing, închiriere sau închirierea de vehicule cu opțiune de cumpărare de vehicule de transport rutier încheiate de:
Prezenta directivă se aplică contractelor de cumpărare, leasing, închiriere, închiriere de vehicule cu opțiune de cumpărare sau modernizare de vehicule de transport rutier încheiate de:
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Directiva 2009/33/CE
Articolul 3 – paragraful 1 – litera ca (nouă)
(ca)   instituții, agenții și organe ale Uniunii Europene.
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2009/33/CE
Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 4
4.  „vehicul nepoluant” înseamnă
4.  „vehicul nepoluant” înseamnă un vehicul, indiferent de categorie, alimentat cu combustibili alternativi astfel cum sunt definiți la punctul 1 de la articolul 2 primul paragraf din Directive 2014/94/UE, cu excepția biocombustibililor care nu sunt produși din materii prime enumerate în anexa IX partea A la Directiva 2018/... (RED II) sau care sunt produși din ulei de palmier*, inclusiv vehiculele hibride în care electricitatea se folosește doar pentru o parte a utilizării operaționale a vehiculului, vehiculele cu emisii scăzute și vehiculele cu emisii zero. Pentru vehicule cu motor cu ardere internă, emisiile în condiții reale de condus (RDE)** ca procent al limitelor de emisii*** nu pot depăși 80 %.
(a)  un vehicul de categoria M1 sau M2 cu o greutate maximă de emisii la țeava de evacuare exprimate în CO2 g/km și cu emisiile de poluanți în condiții reale de condus sub un procent din limitele de emisii aplicabile, astfel cum se menționează în tabelul 2 din anexă, sau;
(b)  un vehicul de categoria N1 sau M2 cu o greutate maximă de emisii la țeava de evacuare exprimate în CO2 g/km și cu emisiile de poluanți în condiții reale de condus sub un procent din limitele de emisii aplicabile, astfel cum se menționează în tabelul 2 din anexă, sau;
(c)  un vehicul de categoria M3, N2 sau N3, astfel cum sunt definite în tabelul 3 din anexă”.
_____________________________
* Acest lucru se demonstrează printr-un contract de aprovizionare cu biocombustibili sau alte mijloace de acces la biocombustibili.
** Emisiile de particule ultrafine în condiții reale de condus în mg/km (număr de particule) de oxizi de azot în mg/km (NOx) măsurate în conformitate cu versiunea aplicabilă a anexei IIIA la Regulamentul 2017/1151.
*** Limita de emisii aplicabilă prevăzută în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007.
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2009/33/CE
Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)
4a.  „vehicul cu emisii zero” înseamnă un vehicul ale cărui emisii de CO2, NOx și particule fine la țeava de evacuare sunt zero.
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2009/33/CE
Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 4 b (nou)
4b.  „vehicul cu emisii reduse” înseamnă un vehicul cu niveluri maxime ale emisiilor astfel cum sunt menționate în tabelul 2 din anexă.
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Directiva 2009/33/CE
Articolul 4 – paragraful 1 – punctul 4 c (nou)
4c.  „vehicul modernizat la standardul de vehicul nepoluant” înseamnă un vehicul al cărui motor a fost modernizat la standardul de vehicul nepoluant definit la punctul 4 din primul paragraf de la prezentul articol. În cazul unui motor modernizat care funcționează pe bază de biocombustibili, astfel cum sunt definiți la articolul 2 al doilea paragraf punctul (i) din Directiva 2009/28/CE, sau pe bază de combustibili sintetici sau parafinici, vehiculul în cauză trebuie să corespundă celor mai recente standarde Euro sau standardelor ulterioare.
Amendamentul 53
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2009/33/CE
Articolul 4 a
(4)  Se introduce următorul articol 4a:
eliminat
„Articolul 4a
Delegarea de competențe
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 8a pentru a actualiza tabelul 3 din anexă cu pragurile pentru emisiile de CO2 la țeava de evacuare și de poluanți atmosferici pentru vehiculele grele după ce standardele de performanță aferente privind emisiile de CO2 pentru vehicule grele intră în vigoare la nivelul Uniunii”.
Amendamentul 54
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5
Directiva 2009/33/CE
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Statele membre se asigură că achiziționarea, leasingul, închirierea sau închirierea cu opțiune de cumpărare de vehicule de transport rutier și contractele de servicii publice privind transportul public de călători pe cale rutieră și feroviară și contractele de achiziții publice de servicii, astfel cum se menționează la articolul 3 din prezenta directivă, respectă obiectivele minime în materie de achiziții pentru vehicule ușoare menționate în tabelul 4 din anexă și cele pentru vehicule grele prevăzute în tabelul 5 din anexă.
1.  Statele membre se asigură că achiziționarea, leasingul, închirierea, închirierea cu opțiune de cumpărare sau modernizarea la standardul de vehicul nepoluant de vehicule de transport rutier și contractele de servicii publice privind transportul public de călători pe cale rutieră și feroviară și contractele de achiziții publice de servicii, astfel cum se menționează la articolul 3 din prezenta directivă, respectă obiectivele minime în materie de achiziții pentru vehicule ușoare nepoluante menționate în tabelul 4 din anexă și cele pentru vehicule grele menționate în tabelul 5 din anexă.
Amendamentul 55
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5
Directiva 2009/33/CE
Articolul 5 – alineatul 1 a (nou)
1a.   În scopul calculării obiectivelor minime de achiziții publice, data achiziției publice care trebuie luată în considerare este data finalizării procedurii de achiziții publice, prin semnarea contractului.
Obiectivele minime în materie de achiziții publice se calculează ca o medie a tuturor contractelor semnate între ziua următoare datei de transpunere a prezentei directive și 31 decembrie 2024 pentru prima perioadă de referință, respectiv între 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2029 pentru a doua perioadă de referință.
În cazul în care noi obiective pentru perioada de referință după 1 ianuarie 2030 nu sunt adoptate la timp, obiectivele stabilite pentru 2030 continuă să se aplice.
Amendamentul 56
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5
Directiva 2009/33/CE
Articolul 5 – alineatul 1 b (nou)
1b.   Pentru a atinge obiectivele privind achizițiile publice, entitățile contractante atribuie contractele pe baza celei mai avantajoase oferte din punct de vedere economic, astfel cum se descrie la articolul 82 din Directiva 2014/25/UE. Caietul de sarcini se stabilește nu doar în funcție de costul total al proprietății, ci și de alte caracteristici ale vehiculului, precum accesibilitatea, încadrarea în peisajul urban, nivelul de zgomot, eficiența energetică, posibilitatea de reciclare a bateriilor și a componentelor.
Amendamentul 57
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 5 a (nou)
(5a)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 5a
Resurse financiare
1.  Statele membre pun la dispoziție suficiente instrumente de finanțare pentru achiziționarea de vehicule nepoluante și instalarea infrastructurii aferente pe teritoriul lor. Înființarea fondurilor urmează o evaluare aprofundată a nevoilor financiare ale autorităților publice și ale entităților contractante legate de obiectivele de achiziție stabilite la nivel național.
2.  Uniunea pune la dispoziție instrumente de finanțare suplimentare pentru a sprijini adoptarea vehiculelor nepoluante și instalarea infrastructurii aferente pe teritoriul statelor membre.”
Amendamentul 58
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 b (nou)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 5 b (nou)
(5b)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 5b
Plan de acțiune pentru transportul public privind combustibilii alternativi
1.  Până la 31 decembrie 2020, Comisia Europeană prezintă Parlamentului European și Consiliului un plan de acțiune pentru a accelera instalarea infrastructurii de încărcare și de alimentare cu combustibil a vehiculelor grele deținute de societățile de transport în propriile lor depozite și spații de întreținere, precum și în spațiul public.
2.  Acest plan de acțiune conține informații privind instrumentele de finanțare disponibile ale Uniunii și stabilește în mod clar procedurile și modalitatea de acordare a finanțării, inclusiv modul în care aceasta se raportează la normele europene în vigoare privind ajutoarele de stat.
3.  Raportul conține, de asemenea, o evaluare privind posibilitatea de revizuire a instrumentelor de finanțare ale Uniunii, astfel încât să se acorde prioritate finanțării companiilor de transport public de toate dimensiunile care doresc să își înlocuiască vehiculele.”
Amendamentul 59
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 c (nou)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 5 c (nou)
(5c)   Se introduce următorul articol:
„Articolul 5c
Platforma europeană de achiziții publice comune și transfrontaliere pentru achiziționarea de vehicule de transport rutier cu emisii scăzute și eficiente din punct de vedere energetic
Pentru a facilita realizarea obiectivelor stabilite în anexa la prezenta directivă și pentru a realiza economii de scară, Comisia instituie o platformă europeană pentru achizițiile publice transfrontaliere comune de vehicule de transport rutier cu emisii scăzute și eficiente din punct de vedere energetic. Autoritățile sau entitățile contractante și operatorii menționați la articolul 3 pot participa la această platformă pentru a achiziționa în comun aceste vehicule. Comisia se asigură că această platformă este accesibilă public și reunește în mod eficace toate părțile interesate de punerea în comun a resurselor lor. Pentru a facilita stabilirea și realizarea acestor achiziții comune, Comisia oferă asistență tehnică și elaborează modele de acorduri de cooperare. Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8a, un act delegat pentru a institui o platformă europeană pentru achizițiile publice comune de vehicule de transport rutier cu emisii scăzute și eficiente din punct de vedere energetic.”
Amendamentul 60
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Directiva 2009/33/CE
Articolul 8a
(7)   Se introduce următorul articol 8a:
eliminat
„Articolul 8a
Exercitarea competențelor delegate
1.  Competența de a adopta acte delegate se conferă Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 4a se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani începând de la [vă rugăm să introduceți data intrării în vigoare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe, cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 4a poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.
4.  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 4a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia cu privire la faptul că nu vor formula obiecții. Termenul în cauză se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”
Amendamentul 61
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2009/33/CE
Articolul 9
(8)  Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:
(8)  Articolul 9 se elimină.
"1. Comisia este asistată de un comitet.
Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
3.  În cazul în care avizul comitetului trebuie să fie obținut prin procedură scrisă, această procedură se încheie fără rezultat dacă, în termenul pentru prezentarea avizului, președintele comitetului ia o decizie în acest sens sau acest lucru este solicitat de majoritatea simplă în cadrul comitetului.”
Amendamentul 62
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 1
1.  Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentei directive și privind acțiunile întreprinse de statele membre la nivel individual pentru punerea în aplicare efectivă a prezentei directive, o dată la trei ani începând cu 1 ianuarie 2027, în urma raportării de către statele membre.
1.  Statele membre prezintă Comisiei un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, ca parte a raportului prevăzut la articolul 83 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2014/24/UE și la articolul 99 alineatul (3) al doilea paragraf din Directiva 2014/25/UE până la 18 aprilie 2026 și, ulterior, la fiecare trei ani. Statele membre înaintează Comisiei un raport preliminar până la 18 aprilie 2023.
Aceste rapoarte conțin informații cu privire la măsurile întreprinse în vederea punerii în aplicare a prezentei directive, inclusiv cu privire la numărul și la categoriile de vehicule achiziționate de către autorități și entități, la dialogul desfășurat între diferitele niveluri de guvernanță, informații cu privire la intențiile statelor membre în ceea ce privește raportarea activităților menționate anterior, precum și orice alte informații utile.
Informațiile respectă categoriile cuprinse în Regulamentul nr. 2195/2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV), astfel cum se menționează în tabelul 1 din anexă.
Amendamentul 63
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera aa (nouă)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 2
(aa)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  Rapoartele respective evaluează efectele prezentei directive, în special efectele opțiunilor prevăzute la articolul 5 alineatul (3), precum și necesitatea unor acțiuni ulterioare, și include propuneri, după caz.
„2. Până la 31 decembrie 2022, Comisia propune o metodologie de calcul al emisiilor de CO2 pe durata ciclului de viață și al emisiilor de CO2 de la sondă la roată.
În rapoartele în cauză, Comisia compară, pentru fiecare dintre categoriile de vehicule enumerate în tabelul 3 din anexă, numerele nominale și relative ale vehiculelor cumpărate care corespund celei mai bune alternative de pe piață în ceea ce privește impactul energetic și de mediu pe toată durata vieții cu piața integrală a acestor vehicule și evaluează modul în care opțiunile prevăzute la articolul 5 alineatul (3) au afectat piața. Comisia estimează necesitatea unor acțiuni ulterioare și include propuneri, după caz.
Până cel târziu la 18 aprilie 2027, Comisia revizuiește Directiva 2009/33/CE și orice alte acte legislative relevante referitoare la combustibilii alternativi, ținând cont de emisiile de CO2 pe durata ciclului de viață și de emisiile de CO2 de la sondă la roată ale vehiculelor.
Amendamentul 64
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera ab (nouă)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 3
(ab)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
3.  Cel târziu la data primului raport, Comisia analizează opțiunile prevăzute la articolul 5 alineatul (3), prezintă o evaluare a metodologiei prevăzute la articolul 6 și propune adaptări corespunzătoare, dacă este necesar.
„3. Până la 18 aprilie 2024 și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, în care precizează măsurile luate de fiecare stat membru în acest sens și evaluează necesitatea unor măsuri suplimentare și care, după caz, este însoțit de o propunere de modificare a prezentei directive.
Amendamentul 65
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera b
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 4
4.  Statele membre prezintă Comisiei un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive până la 1 ianuarie 2026, iar ulterior la fiecare trei ani. Statele membre înaintează Comisiei un raport intermediar până la 1 ianuarie 2023. Acest raport conține informații cu privire la măsurile întreprinse în vederea punerii în aplicare a prezentei directive, inclusiv cu privire la numărul și la categoriile de vehicule achiziționate de către autorități și entități, la dialogul desfășurat între diferitele niveluri de guvernanță, informații cu privire la intențiile statelor membre în ceea ce privește raportarea activităților menționate anterior, precum și orice alte informații utile. Informațiile ar trebui să respecte categoriile cuprinse în Regulamentul nr. 2195/2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV)31, astfel cum se menționează în anexă.
eliminat
Amendamentul 66
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera b
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 5
5.  Comisia este împuternicită să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, instrucțiuni privind conținutul rapoartelor statelor membre menționate la alineatul (4)”.
5.  Comisia este împuternicită să adopte, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, instrucțiuni privind conținutul rapoartelor statelor membre menționate la alineatul (1)”.
Amendamentul 67
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera ba (nouă)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 5 a (nou)
(ba)  se adaugă următorul alineat:
„5a. Statele membre pot decide să instituie mecanisme care să reglementeze achiziționarea de vehicule nepoluante de către alți proprietari de parcuri de vehicule, cum ar fi societățile de taxi și de co-voiajare.
Amendamentul 68
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera bb (nouă)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 5 b (nou)
(bb)  se adaugă următorul alineat:
„5b. Până la 31 decembrie 2021, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un plan de acțiune pentru a accelera instalarea infrastructurii de încărcare și de alimentare cu combustibil a vehiculelor grele deținute de societățile de transport în propriile lor depozite și în spațiile de întreținere, precum și în spațiul public. Acest plan de acțiune include informații privind instrumentele de finanțare disponibile ale Uniunii și stabilește modul în care poate fi acordat un astfel de sprijin în pofida normelor europene privind ajutoarele de stat.
Amendamentul 69
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera bc (nouă)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 5 c (nou)
(bc)  se adaugă următorul alineat:
„5c. Comisia evaluează necesitatea revizuirii legislației adecvate privind promovarea unui transport rutier curat și eficient din punct de vedere energetic în ceea ce privește utilizarea anvelopelor cu cea mai bună clasificare și a anvelopelor reșapate și, dacă este cazul, prezentarea unei propuneri legislative.”
Amendamentul 70
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera bd (nouă)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 5 d (nou)
(bd)  se adaugă următorul alineat:
„5d. Comisia îndrumă statele membre cu privire la diferitele fonduri ale Uniunii care ar putea fi utilizate pentru realizarea obiectivelor prezentei directive, de exemplu Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru a sprijini dezvoltarea unor rețele transeuropene de înaltă performanță, sustenabile și interconectate eficient în domeniul transportului, Fondul european pentru investiții strategice sau mecanismul pentru un transport mai ecologic pentru sprijinirea introducerii unor vehicule de transport mai puțin poluante și a infrastructurii lor aferente.
Amendamentul 71
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera be (nouă)
Directiva 2009/33/CE
Articolul 10 – alineatul 5 e (nou)
(be)  se adaugă următorul alineat:
„5e. Platformele de consiliere joacă un rol esențial în această tranziție, facilitând și promovând investițiile și sprijinind capacitățile instituționale. Prin urmare, Comisia consolidează în mod semnificativ rolul și capacitatea Platformei europene de consiliere în materie de investiții, în special prin prezența locală și printr-un rol proactiv în pregătirea proiectelor.”
Amendamentul 72
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 1
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la XXXX [Vă rugăm introduceți data - 24 luni de la data intrării în vigoare]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.
Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până cel târziu la XXXX [Vă rugăm introduceți data - 18 luni de la data intrării în vigoare]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.
Amendamentul 73
Propunere de directivă
Anexa I
Directiva 2009/33/CE
Anexă – tabelul 1

Textul propus de Comisie

Tabelul 1: Coduri ale Vocabularului comun privind achizițiile publice menționate la articolul 3

Cod CPV

Descriere

60112000-6

Servicii de transport public rutier

60130000-8

Servicii de transport rutier specializat de pasageri

60140000-1

Transport de pasageri neprogramat

60172000-3

Închiriere de autobuze și autocare cu șofer

90511000-2

Servicii de colectare a gunoiului menajer

60160000-7

Transport rutier de poștă

60161000-4

Servicii de transport de colete

Amendamentul

Tabelul 1: Coduri ale Vocabularului comun privind achizițiile publice menționate la articolul 3

Cod CPV (Common Procurement Vocabulary)

Descriere

60112000-6

Servicii de transport public rutier

60130000-8

Servicii de transport rutier specializat de pasageri

60140000-1

Transport de pasageri neprogramat

60172000-3

Închiriere de autobuze și autocare cu șofer

90511000-2

Servicii de colectare a gunoiului menajer

60160000-7

Transport rutier de poștă

60161000-4

Servicii de transport de colete

64121100-1

Servicii de curierat

64121200-2

Servicii de livrare de colete

60170000-0

Închiriere de vehicule pentru transportul de persoane cu șofer

60171000-7

Închiriere de autoturisme cu șofer

60181000-0

Închiriere de camioane cu șofer

60180000-3

Închiriere de vehicule pentru transportul de mărfuri cu șofer

90511100-3

Servicii de colectare a deșeurilor solide urbane

90511200-4

Servicii de colectare a deșeurilor menajere

90511300-5

Servicii de colectare a gunoiului

90511400-6

Servicii de colectare a hârtiei

Amendamentul 74
Propunere de directivă
ANEXA I
Directiva 2009/33/CE
Anexă – tabelul 2

Textul propus de Comisie

Tabelul 2: Praguri de emisii pentru vehiculele utilitare ușoare

Categorii de vehicule

2025

2030

 

CO2 g/km

Emisiile de poluanți atmosferici generate în condiții reale de conducere* ca procent din limitele de emisie **

CO2 g/km

Emisiile de poluanți atmosferici generate în condiții reale de conducere* ca procent din limitele de emisie

Vehiculele M1

25

80%

0

nu se aplică

Vehiculele M2

25

80%

0

nu se aplică

Vehiculele N1

40

80%

0

nu se aplică

* Emisiile de particule ultrafine generate în condiții reale de conducere în #/km (număr de particule) de oxizi de azot în mg/km (NOx) măsurate în conformitate cu versiunea aplicabilă a anexei IIIA la Regulamentul 2017/1151.

** Limita de emisii aplicabilă prevăzută în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 sau versiunile sale ulterioare.

Amendamentul

Tabelul 2: Praguri de emisii pentru vehiculele utilitare ușoare

Categorii de vehicule

2025

2030

 

CO2 g/km

Emisiile de poluanți atmosferici generate în condiții reale de conducere* ca procent din limitele de emisie **

CO2 g/km

Emisiile de poluanți atmosferici generate în condiții reale de conducere* ca procent din limitele de emisie

Vehiculele L

25

 

 

 

Vehiculele M1

50

80%

0

nu se aplică

Vehiculele M2

50

80%

0

nu se aplică

Vehiculele N1

50

80%

0

nu se aplică

Vehiculele M3

nu se aplică

 

 

 

Vehiculele N2

nu se aplică

 

 

 

Vehiculele N3

nu se aplică

 

 

 

* Emisiile de particule ultrafine generate în condiții reale de conducere în #/km (număr de particule) de oxizi de azot în mg/km (NOx) măsurate în conformitate cu versiunea aplicabilă a anexei IIIA la Regulamentul 2017/1151.

** Limita de emisii aplicabilă prevăzută în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 sau versiunile sale ulterioare.

Amendamentul 86
Propunere de directivă
Anexa I
Directiva 2009/33/CE
Anexă – tabelul 3
[…..]
eliminat
Amendamentele 75 și 85
Propunere de directivă
ANEXA I
Directiva 2009/33/CE
Anexă – tabelul 4

Textul propus de Comisie

Tabelul 4: Obiectiv minim privind ponderea vehiculelor utilitare ușoare în conformitate cu tabelul 2 din totalul achizițiilor publice de vehicule utilitare ușoare la nivel de stat membru*

Statul membru

2025

2030

Luxemburg

35%

35%

Suedia

35%

35%

Danemarca

34%

34%

Finlanda

35%

35%

Germania

35%

35%

Franța

34%

34%

Regatul Unit

35%

35%

Țările de Jos

35%

35%

Austria 50v%

35%

35%

Belgia

35%

35%

Italia

35%

35%

Irlanda

35%

35%

Spania

33%

33%

Cipru

29%

29%

Malta

35%

35%

Portugalia

27%

27%

Grecia

23%

23%

Slovenia

20%

20%

Republica Cehă

27%

27%

Estonia

21%

21%

Slovacia

20%

20%

Lituania

19%

19%

Polonia

20%

20%

Croația

17%

17%

Ungaria

21%

21%

Letonia

20%

20%

România

17%

17%

Bulgaria

16%

16%

*Vehiculele cu emisii zero la țeava de evacuare se numără ca 1 vehicul care contribuie la mandat. Toate celelalte vehicule care îndeplinesc cerințele din tabelul 2 din prezenta anexă se numără ca 0,5 vehicul care contribuie la mandat.

Amendamentul

Tabelul 4: Obiectiv minim privind ponderea vehiculelor utilitare ușoare din totalul achizițiilor publice de vehicule utilitare grele la nivel de stat membru 1, 2

 

Categoria vehiculului – M1, M2, N1

Categoria vehiculului - L

Statul membru

2025

2030

2025

2030

Instituțiile, organismele și agențiile UE

[50%]

[50%]

[50%]

[50%]

Luxemburg

50%

50%

50%

50%

Suedia

50%

50%

50%

50%

Danemarca

50%

50%

50%

50%

Finlanda

50%

50%

50%

50%

Germania

50%

50%

50%

50%

Franța

50%

50%

50%

50%

Regatul Unit

50%

50%

50%

50%

Țările de Jos

50%

50%

50%

50%

Austria 50v%

50%

50%

50%

50%

Belgia

50%

50%

50%

50%

Italia

50%

50%

50%

50%

Irlanda

50%

50%

50%

50%

Spania

50%

50%

50%

50%

Cipru

50%

50%

50%

50%

Malta

50%

50%

50%

50%

Portugalia

50%

50%

50%

50%

Grecia

35%

35%

35%

35%

Slovenia

35%

35%

35%

35%

Republica Cehă

50%

50%

50%

50%

Estonia

35%

35%

35%

35%

Slovacia

35%

35%

35%

35%

Lituania

35%

35%

35%

35%

Polonia

35%

35%

35%

35%

Croația

25%

25%

25%

25%

Ungaria

25%

25%

25%

25%

Letonia

25%

25%

25%

25%

România

25%

25%

25%

25%

Bulgaria

25%

25%

25%

25%

1 Cel puțin 70 % din obiectivele minime în materie de achiziții pentru vehicule utilitare ușoare nepoluante în prima perioadă de referință (până în 2025) trebuie să fie atinse de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, iar în a doua (2025-2030) și de perioade de referință ulterioare, cu vehicule cu emisii zero.

2 Vehiculele cu emisii zero la țeava de evacuare se numără ca 1 vehicul care contribuie la mandat. Vehiculele cu emisii scăzute și vehiculele care utilizează gaz natural, cu condiția să funcționeze integral cu biometan, fapt care trebuie demonstrat printr-un contract de achiziție a biometanului sau alte mijloace de aprovizionare cu biometan, se numără ca 0,66 vehicul care contribuie la mandat. Toate celelalte vehicule nepoluante se numără ca 0,5 vehicul care contribuie la mandat.

Amendamentul 79
Propunere de directivă
ANEXA I
Directiva 2009/33/CE
Anexă - tabelul 5

Textul propus de Comisie

Tabelul 5: Obiectiv minim privind ponderea vehiculelor utilitare grele în conformitate cu tabelul 3 din totalul achizițiilor publice de vehicule utilitare grele la nivel de stat membru*

Statul membru

Camioane

Autobuze

 

2025

2030

2025

2030

Luxemburg

10%

15%

50%

75%

Suedia

10%

15%

50%

75%

Danemarca

10%

15%

50%

75%

Finlanda

9%

15%

46%

69%

Germania

10%

15%

50%

75%

Franța

10%

15%

48%

71%

Regatul Unit

10%

15%

50%

75%

Țările de Jos

10%

15%

50%

75%

Austria

10%

15%

50%

75%

Belgia

10%

15%

50%

75%

Italia

10%

15%

50%

75%

Irlanda

10%

15%

50%

75%

Spania

10%

14%

50%

75%

Cipru

10%

13%

50%

75%

Malta

10%

15%

50%

75%

Portugalia

8%

12%

40%

61%

Grecia

8%

10%

38%

57%

Slovenia

7%

9%

33%

50%

Republica Cehă

9%

11%

46%

70%

Estonia

7%

9%

36%

53%

Slovacia

8%

9%

39%

58%

Lituania

9%

8%

47%

70%

Polonia

7%

9%

37%

56%

Croația

6%

7%

32%

48%

Ungaria

8%

9%

42%

63%

Letonia

8%

9%

40%

60%

România

6%

7%

29%

43%

Bulgaria

8%

7%

39%

58%

*Vehiculele cu emisii zero la țeava de evacuare sau vehiculele care utilizează gaz natural, cu condiția să funcționeze integral cu biometan, fapt care trebuie demonstrat printr-un contract de achiziție a biometanului sau alte mijloace de accesare a biometanului, se numără ca 1 vehicul care contribuie la mandat. Această numărătoare este abandonată în cazul statelor membre în care mandatul minim de achiziții depășește 50 % din volumul global al achizițiilor publice, pragul fiind stabilit la 50%. Toate celelalte vehicule care îndeplinesc cerințele din tabelul 2 din prezenta anexă se numără ca 0,5 vehicul care contribuie la mandat.

Amendamentul

Tabelul 5: Obiectiv minim privind ponderea vehiculelor utilitare grele în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) din totalul achizițiilor publice de vehicule utilitare grele la nivel de stat membru

Statul membru

Camioane

Autobuze

 

20251

20302

20251

20302

Instituțiile, organismele și agențiile UE

[10%]

[15%]

[50%]

[75%]

Luxemburg

10%

15%

50%

75%

Suedia

10%

15%

50%

75%

Danemarca

10%

15%

50%

75%

Finlanda

9%

15%

46%

69%

Germania

10%

15%

50%

75%

Franța

10%

15%

48%

71%

Regatul Unit

10%

15%

50%

75%

Țările de Jos

10%

15%

50%

75%

Austria

10%

15%

50%

75%

Belgia

10%

15%

50%

75%

Italia

10%

15%

50%

75%

Irlanda

10%

15%

50%

75%

Spania

10%

14%

50%

75%

Cipru

10%

13%

50%

75%

Malta

10%

15%

50%

75%

Portugalia

8%

12%

40%

61%

Grecia

8%

10%

38%

57%

Slovenia

7%

9%

33%

50%

Republica Cehă

9%

11%

46%

70%

Estonia

7%

9%

36%

53%

Slovacia

8%

9%

39%

58%

Lituania

9%

8%

47%

70%

Polonia

7%

9%

37%

56%

Croația

6%

7%

32%

48%

Ungaria

8%

9%

42%

63%

Letonia

8%

9%

40%

60%

România

6%

7%

29%

43%

Bulgaria

8%

7%

39%

58%

1 Cel puțin 66 % dintre obiectivele minime în materie de achiziții pentru vehicule grele nepoluante sunt realizate de vehiculele cu emisii zero sau vehiculele care utilizează gaz natural, cu condiția să funcționeze integral cu biometan, fapt care este demonstrat printr-un contract de achiziție a biometanului sau alte forme de acces la biometan. Contabilizarea ponderii vehiculelor care circulă cu biometan în vederea realizării obiectivului secundar încetează când se atinge un nivel de 30 % din obiectivul secundar.

2 Cel puțin 75 % dintre obiectivele minime în materie de achiziții pentru vehicule grele nepoluante trebuie să fie realizate de vehiculele cu emisii zero sau vehiculele care utilizează gaz natural, cu condiția să funcționeze integral cu biometan, fapt care este demonstrat printr-un contract de achiziție a biometanului sau alte forme de acces la biometan. Contabilizarea ponderii vehiculelor care circulă cu biometan în vederea realizării obiectivului secundar încetează când se atinge un nivel de 30 % din obiectivul secundar.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0321/2018).


Planul multianual pentru stocurile de pește din apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective ***I
PDF 245kWORD 78k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de pește din apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 de stabilire a unui plan multianual pentru Marea Baltică și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008 (COM(2018)0149– C8-0126/2018– 2018/0074(COD)(1)
P8_TA(2018)0425A8-0310/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Titlu
Propunere de
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de pește din apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 de stabilire a unui plan multianual pentru Marea Baltică și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008
de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile demersale din apele occidentale și apele adiacente și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1139 de stabilire a unui plan multianual pentru Marea Baltică și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007 și (CE) nr. 1300/2008
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Obiectivele PCP sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt durabile din punct de vedere ecologic pe termen lung, să aplice abordarea precauționară a gestionării pescuitului și să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului.
(4)  Obiectivele PCP sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt durabile din punct de vedere ecologic pe termen lung și că sunt gestionate în concordanță cu obiectivele legate de obținerea de beneficii economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a reduce dependența pieței Uniunii de importurile de alimente, a promova crearea directă și indirectă a locurilor de muncă și dezvoltarea economică a zonelor de coastă, precum și să aplice abordarea precauționară a gestionării pescuitului și să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)   În conformitate cu principiile politicii comune în domeniul pescuitului și pentru a asigura condiții de concurență echitabile și o concurență loială între bazinele maritime, ar trebui să existe un cadru uniform pentru toate planurile multianuale și nu ar trebui acordată nicio derogare specifică bazinelor maritime în ceea ce privește principiile stabilirii cotelor.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Pentru realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, urmează a fi adoptate o serie de măsuri de conservare corespunzătoare în orice combinație a acestora, cum ar fi planurile multianuale, măsurile tehnice, stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.
(5)  Pentru realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, urmează a fi adoptate o serie de măsuri de conservare corespunzătoare în orice combinație a acestora, cum ar fi planurile multianuale, măsurile tehnice, stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit, în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede în mod expres obiectivul de refacere și menținere a populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime durabile. Pentru a atinge obiectivul respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că toate stocurile ar trebui să atingă treptat o rată de exploatare care să permită obținerea producției maxime durabile până în 2015, dacă se poate, sau până cel târziu în 2020.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  În conformitate cu articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale trebuie să se bazeze pe avize științifice, tehnice și economice. În conformitate cu aceste dispoziții, acest plan ar trebui să conțină obiective, ținte cuantificabile cu calendare clare, niveluri de referință pentru conservare, măsuri de salvgardare și măsuri tehnice concepute pentru evitarea și reducerea capturilor nedorite.
(6)  În conformitate cu articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale trebuie să se bazeze pe avize științifice, tehnice și economice. În conformitate cu aceste dispoziții, acest plan ar trebui să conțină obiective, ținte cuantificabile cu calendare clare, niveluri de referință pentru conservare, măsuri de salvgardare și măsuri tehnice concepute pentru evitarea și reducerea capturilor nedorite, reducerea la minimum a impactului asupra mediului marin, în special limitarea perturbării habitatului și a fundului mării, precum și în vederea îndeplinirii obiectivelor sociale și economice.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Comisia ar trebui să obțină cele mai bune avize științifice disponibile pentru stocurile care intră sub incidența planului multianual. Pentru aceasta ea încheie memorandumuri de înțelegere cu Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Avizele științifice emise de ICES ar trebui să se bazeze pe acest plan multianual și ar trebui să indice, în special, intervalele FMSY și nivelurile de referință pentru biomasă, și anume MSY Btrigger și Blim. Aceste valori ar trebui să fie indicate în avizele privind respectivele stocuri și, după caz, în toate avizele științifice disponibile public, inclusiv, de exemplu, în avizele referitoare la activitățile de pescuit mixt emise de ICES.
(8)  Comisia ar trebui să obțină cele mai bune avize științifice disponibile pentru stocurile care intră sub incidența planului multianual. Pentru aceasta ea încheie memorandumuri de înțelegere cu Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Avizele științifice emise de ICES ar trebui să se bazeze pe acest plan multianual și ar trebui să indice, în special, intervalele FMSY și nivelurile de referință pentru biomasă, și anume MSY Btrigger și Blim. Aceste valori ar trebui să fie indicate în avizele privind respectivele stocuri și, după caz, în toate avizele științifice disponibile public, inclusiv, de exemplu, în avizele referitoare la activitățile de pescuit mixt și/sau la cele care vizează mai multe specii, emise de ICES.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Regulamentele (CE) nr. 811/200418, (CE) nr. 2166/200519, (CE) nr. 388/200620, (CE) nr. 509/200721, (CE) nr. 1300/200822 și (CE) nr. 1342/200823 ale Consiliului stabilesc normele pentru exploatarea stocului de merluciu din zonele nordice, stocurile de merluciu și de langustină din Marea Cantabrică și vestul Peninsulei Iberice, de limbă-de-mare din vestul Canalului Mânecii, de hering din vestul Scoției și de cod din Kattegat, Marea Nordului din vestul Scoției și Marea Irlandei. Acestea și alte stocuri demersale sunt capturate în cadrul pescuitului mixt. Prin urmare, este necesar să se stabilească un plan multianual unic care să ia în considerare astfel de interacțiuni tehnice.
(9)  Regulamentele (CE) nr. 811/200418, (CE) nr. 2166/200519, (CE) nr. 388/200620, (CE) nr. 509/200721, (CE) nr. 1300/200822 și (CE) nr. 1342/200823 ale Consiliului stabilesc normele pentru exploatarea stocului de merluciu din zonele nordice, stocurile de merluciu și de langustină din Marea Cantabrică și vestul Peninsulei Iberice, de limbă-de-mare din vestul Canalului Mânecii, de hering din vestul Scoției și de cod din Kattegat, Marea Nordului din vestul Scoției și Marea Irlandei. Acestea și alte stocuri demersale sunt capturate în cadrul pescuitului mixt și/sau al pescuitului care vizează mai multe specii. Prin urmare, este necesar să se stabilească un plan multianual unic care să ia în considerare astfel de interacțiuni tehnice.
_________________
_________________
18 Regulamentul (CE) nr. 811/2004 al Consiliului din 21 aprilie 2004 de stabilire a unor măsuri de refacere a stocului de merluciu din regiunile nordice (JO L 150, 30.4.2004, p. 1).
18 Regulamentul (CE) nr. 811/2004 al Consiliului din 21 aprilie 2004 de stabilire a unor măsuri de refacere a stocului de merluciu din regiunile nordice (JO L 150, 30.4.2004, p. 1).
19 Regulamentul (CE) nr. 2166/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 de stabilire a unor măsuri pentru redresarea stocurilor de Urophycis floridana și de langustină în Marea Cantabrică și vestul Peninsulei Iberice și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 345, 28.12.2005, p. 5).
19 Regulamentul (CE) nr. 2166/2005 al Consiliului din 20 decembrie 2005 de stabilire a unor măsuri pentru redresarea stocurilor de Urophycis floridana și de langustină în Marea Cantabrică și vestul Peninsulei Iberice și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 850/98 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 345, 28.12.2005, p. 5).
20 Regulamentul (CE) nr. 388/2006 al Consiliului din 23 februarie 2006 de stabilire a unui plan multianual pentru exploatarea durabilă a stocului de limbă de mare din Golful Biscaya (JO L 65, 7.3.2006, p. 1).
20 Regulamentul (CE) nr. 388/2006 al Consiliului din 23 februarie 2006 de stabilire a unui plan multianual pentru exploatarea durabilă a stocului de limbă de mare din Golful Biscaya (JO L 65, 7.3.2006, p. 1).
21 Regulamentul (CE) nr. 509/2007 al Consiliului din 7 mai 2007 de stabilire a unui plan multianual de exploatare durabilă a rezervelor de limbă de mare în Canalul de Vest (JO L 122, 11.5.2007, p. 7).
21 Regulamentul (CE) nr. 509/2007 al Consiliului din 7 mai 2007 de stabilire a unui plan multianual de exploatare durabilă a rezervelor de limbă de mare în Canalul de Vest (JO L 122, 11.5.2007, p. 7).
22 Regulamentul (CE) nr. 1300/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de hering prezente în vestul Scoției și pentru unitățile piscicole care exploatează aceste stocuri (JO L 344, 20.12.2008, p. 6).
22 Regulamentul (CE) nr. 1300/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de hering prezente în vestul Scoției și pentru unitățile piscicole care exploatează aceste stocuri (JO L 344, 20.12.2008, p. 6).
23 Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 423/2004 (JO L 348, 24.12.2008, p. 20).
23 Regulamentul (CE) nr. 1342/2008 al Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a unui plan pe termen lung pentru rezervele de cod și zonele piscicole care exploatează aceste rezerve și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 423/2004 (JO L 348, 24.12.2008, p. 20).
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Unele stocuri demersale sunt exploatate atât în apele occidentale, cât și în apele adiacente. Prin urmare, domeniul de aplicare al dispozițiilor planului referitoare la țintele și garanțiile pentru stocurile care sunt exploatate în principal în apele occidentale ar trebui să fie extins la zonele din afara apelor occidentale. În plus, pentru stocurile prezente și în apele occidentale care sunt exploatate în principal în afara apelor occidentale, este necesar să se stabilească țintele și garanțiile în planurile multianuale pentru zonele din afara apelor occidentale, unde sunt exploatate în principal stocurile respective, extinzând domeniului de aplicare al acestor planuri multianuale, astfel încât acestea să acopere și apele occidentale.
(11)  Unele stocuri demersale sunt exploatate atât în apele occidentale, cât și în apele adiacente. Prin urmare, domeniul de aplicare al dispozițiilor planului referitoare la țintele și garanțiile pentru stocurile demersale care sunt exploatate în principal în apele occidentale ar trebui să fie extins la zonele care conțin stocurile respective, situate în afara apelor occidentale, cu condiția să nu se afle sub suveranitatea sau jurisdicția unei țări terțe. În plus, pentru stocurile prezente și în apele occidentale care sunt exploatate în principal în afara apelor occidentale, este necesar să se stabilească țintele și garanțiile în planurile multianuale pentru zonele din afara apelor occidentale, unde sunt exploatate în principal stocurile demersale respective, extinzând domeniul de aplicare al acestor planuri multianuale, astfel încât acestea să acopere și apele occidentale.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   Planul de gestionare nu ar trebui să includă doar mecanisme de stabilire a posibilităților de pescuit pe termen scurt, generând astfel incertitudine și lipsă de transparență în sector.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Domeniul de aplicare geografic al planului multianual ar trebui să se bazeze pe distribuția geografică a stocurilor indicată în cele mai recente avize științifice privind stocurile emise de ICES. Este posibil ca, în viitor, să fie necesare modificări ale distribuției geografice a stocurilor care figurează în planul multianual, fie datorită îmbunătățirii informațiilor științifice, fie datorită migrației stocurilor. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în vederea ajustării distribuției geografice a stocurilor prevăzute în planul multianual, în cazul în care avizele științifice emise de ICES indică o modificare a distribuției geografice a stocurilor relevante.
(12)  Domeniul de aplicare geografic al planului multianual ar trebui să se bazeze pe distribuția geografică a stocurilor demersale indicată în cele mai recente avize științifice privind stocurile emise de ICES. Este posibil ca, în viitor, să fie necesare modificări ale distribuției geografice a stocurilor care figurează în planul multianual, fie datorită îmbunătățirii informațiilor științifice, fie datorită migrației stocurilor demersale. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în vederea ajustării distribuției geografice a stocurilor prevăzute în planul multianual, în cazul în care avizele științifice emise de ICES sau de un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, indică o modificare a distribuției geografice a stocurilor relevante.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Obiectivul acestui plan ar trebui să fie acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor PCP, în special la atingerea și menținerea MSY pentru stocurile vizate, la punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru stocurile demersale care fac obiectul unor limite de captură, la promovarea unui nivel de trai echitabil pentru persoanele care depind de activitățile de pescuit, ținând seama de pescuitul costier și de aspectele socioeconomice. Totodată, planul ar trebui să pună în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului, în vederea reducerii la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. El ar trebui să fie coerent cu legislația de mediu a Uniunii, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020 (în conformitate cu Directiva 2008/56/CE) și cu obiectivele Directivei 2009/147/CE și ale Directivei 92/43/CEE a Consiliului. De asemenea, acest plan ar trebui să precizeze detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare în apele Uniunii din apele occidentale pentru toate stocurile de specii cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(14)  Obiectivul acestui plan ar trebui să fie acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor PCP, în special la atingerea și menținerea stocurilor vizate de prezentul regulament peste nivelurile de biomasă care permit atingerea producției maxime durabile, la punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru stocurile demersale care fac obiectul unor limite de captură, la promovarea unui nivel de trai echitabil pentru persoanele care depind de activitățile de pescuit, ținând seama de pescuitul costier și de aspectele socioeconomice. Totodată, planul ar trebui să pună în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului, în vederea reducerii la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. El ar trebui să fie coerent cu legislația de mediu a Uniunii, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020 (în conformitate cu Directiva 2008/56/CE) și cu obiectivele Directivei 2009/147/CE și ale Directivei 92/43/CEE a Consiliului. De asemenea, acest plan ar trebui să precizeze detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare în apele Uniunii din apele occidentale pentru speciile capturate în activitățile de pescuit de specii demersale și cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Este adecvat să se stabilească rata-țintă a mortalității prin pescuit (F) care corespunde obiectivului realizării și menținerii MSY sub formă de intervale ale valorilor compatibile cu atingerea MSY (FMSY). Aceste intervale, bazate pe cele mai bune avize științifice, sunt necesare în scopul de a asigura flexibilitatea pentru a ține cont de evoluția avizelor științifice, pentru a contribui la punerea în aplicare a obligației de debarcare și pentru a ține seama de caracteristicile pescuitului mixt. Intervalele FMSY ar trebui calculate de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), în special în avizul său periodic privind capturile. Potrivit acestui plan, intervalele ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % în producția pe termen lung în comparație cu MSY24. Limita superioară a intervalului este plafonată, astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub limita nivelului biomasei (Blim) să nu depășească 5 %. Limita superioară se conformează, de asemenea, „normei de aviz” a ICES, care prevede că, atunci când nivelul biomasei de reproducere sau al abundenței este într-o stare precară, F urmează să fie redus la o valoare care nu depășește o limită superioară egală cu valoarea punctului FMSY înmulțită cu nivelul biomasei de reproducere sau al abundenței în anul TAC, împărțită la MSY Btrigger. ICES folosește aceste elemente și norma de aviz atunci când emite avize științifice privind mortalitatea prin pescuit și opțiunile de capturare.
(16)  Este adecvat să se stabilească rata-țintă a mortalității prin pescuit (F) care corespunde obiectivului realizării și menținerii MSY sub formă de intervale ale valorilor compatibile cu atingerea MSY (FMSY). Aceste intervale, bazate pe cele mai bune avize științifice, sunt necesare în scopul de a asigura flexibilitatea pentru a ține cont de evoluția avizelor științifice, pentru a contribui la punerea în aplicare a obligației de debarcare și pentru a ține seama de caracteristicile pescuitului mixt. Intervalele FMSY ar trebui calculate, printre altele, de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), în special în avizul său periodic privind capturile. Potrivit acestui plan, intervalele ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % în producția pe termen lung în comparație cu MSY24. Limita superioară a intervalului este plafonată, astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub limita nivelului biomasei (Blim) să nu depășească 5 %. Limita superioară se conformează, de asemenea, „normei de aviz” a ICES, care prevede că, atunci când nivelul biomasei de reproducere sau al abundenței este într-o stare precară, F urmează să fie redus la o valoare care nu depășește o limită superioară egală cu valoarea punctului FMSY înmulțită cu nivelul biomasei de reproducere sau al abundenței în anul TAC, împărțită la MSY Btrigger. ICES folosește aceste elemente și norma de aviz atunci când emite avize științifice privind mortalitatea prin pescuit și opțiunile de capturare.
___________
___________
24 Cerere UE către ICES de a furniza intervale FMSY pentru stocurile selectate din subzonele ICES 5-10.
24 Cerere UE către ICES de a furniza intervale FMSY pentru stocurile selectate din subzonele ICES 5-10.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   În vederea atingerii obiectivelor prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este adecvat să se stabilească o rată-țintă a mortalității prin pescuit (F) care să nu depășească rata de exploatare pentru producția maximă durabilă. Această rată ar trebui atinsă cât mai repede posibil și, pe baza unei creșteri progresive, cel târziu până în 2020, pentru toate stocurile vizate de prezentul regulament.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Ar trebui să fie posibil să se stabilească capturile totale admisibile (TAC) pentru langustina din apele occidentale ca suma limitelor de captură stabilite pentru fiecare unitate funcțională și a dreptunghiurilor statistice din afara unităților funcționale din cadrul respectivei zone de TAC. Cu toate acestea, aceasta nu împiedică adoptarea de măsuri pentru a proteja unitățile funcționale specifice.
(20)  Ar trebui să fie posibil să se stabilească capturile totale admisibile (TAC) pentru un stoc de langustine din apele occidentale ca suma limitelor de captură stabilite pentru fiecare unitate funcțională și a dreptunghiurilor statistice din afara unităților funcționale din cadrul zonei definite pentru acest stoc. Cu toate acestea, aceasta nu împiedică adoptarea de măsuri pentru a proteja unitățile funcționale specifice.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 21 a (nou)
(21a)  Ar trebui stabilite de acum anumite interdicții privind pescuitul de biban-de-mare și de polac, în special pentru a proteja reproducătorii din aceste specii în timpul perioadei de reproducere. Pentru a proteja nivelurile în scădere ale stocurilor de biban-de-mare și polac, statele membre ar trebui să stabilească măsuri adecvate de redresare vizând deopotrivă pescuitul comercial și recreativ, în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  În cazul în care Consiliul are în vedere un impact semnificativ al pescuitului recreativ în cadrul posibilităților de pescuit pentru un anumit stoc, el ar trebui să fie în măsură să stabilească o TAC pentru capturile comerciale care să ia în considerare volumul capturilor rezultate în urma pescuitului recreativ și/sau să adopte alte măsuri de restricționare a pescuitului recreativ, cum ar fi prin limitarea numărului de capturi și perioadele de prohibiție.
(22)  Dacă mortalitatea cauzată de pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra unui stoc gestionat pe baza MSY, Consiliul ar trebui să fie în măsură să stabilească posibilități de pescuit individuale și nediscriminatorii pentru pescarii care practică pescuitul recreativ. Aceste posibilități individuale pentru pescuitul recreativ ar trebui să acopere perioade care să nu poată fi mai mici de o lună, respectând realitățile aferente practicilor și capturilor din pescuitul recreativ. Capturile rezultate în urma pescuitului recreativ din anumite specii cu valoare comercială ridicată ar trebui să fie indicate prin intermediul ablației unei părți a înotătoarei caudale, astfel încât capturile respective să nu poată fi ușor utilizate ilegal în canalele comerciale de distribuție a peștelui.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  În vederea respectării obligației de debarcare stabilite la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul ar trebui să prevadă măsuri de gestionare suplimentare urmând a fi precizate ulterior în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
(23)  În vederea respectării obligației de debarcare stabilite la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului, planul ar trebui să prevadă măsuri de gestionare suplimentare urmând a fi precizate ulterior, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special măsuri menite să evite și să elimine treptat aruncarea capturilor și să reducă la minimum impactul negativ al pescuitului asupra ecosistemului, luând în considerare cele mai bune avize științifice. De asemenea, ar trebui precizat că obligația de debarcare nu se aplică în cazul pescuitului recreativ. În lipsa unor recomandări comune, Comisia poate adopta acte delegate.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
(23a)   Pentru a proteja speciile și habitatele sensibile, în special cele critic periclitate și afectate de presiunea exercitată de pescuit asupra stocurilor, planul ar trebui să stabilească măsuri de gestionare a activităților de pescuit vizate, inclusiv modificarea uneltelor navelor, modificarea activităților derulate de nave și modificarea navelor. Planul ar trebui să prevadă măsuri de gestionare suplimentare urmând a fi precizate ulterior în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. Comisia ar trebui să fie în măsură să adopte acte de punere în aplicare care prezintă o analiză a bazinului maritim, precum și formatul și calendarele de transmitere și aprobare a măsurilor de gestionare.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 24 a (nou)
(24a)  Comisia ar trebui să prezinte anual un raport Parlamentului European privind cele mai bune avize științifice disponibile care au fost utilizate pentru determinarea posibilităților de pescuit sau pentru aplicarea unor măsuri de salvgardare de către Consiliu. Comisia ar trebui, de asemenea, să informeze în prealabil Parlamentul European în legătură cu situațiile în care avizele științifice ar putea duce la variații semnificative în ceea ce privește determinarea posibilităților de pescuit.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 26
(26)  În vederea adaptării la progresele tehnice și științifice în timp util și în mod proporțional, precum și pentru a garanta flexibilitatea și a permite evoluția anumitor măsuri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în vederea completării prezentului regulament în ceea ce privește măsurile de remediere și punerea în aplicare a obligației de debarcare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare25. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(26)  În vederea adaptării la progresele tehnice și științifice în timp util și în mod proporțional, precum și pentru a garanta flexibilitatea și a permite evoluția anumitor măsuri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în vederea completării prezentului regulament în ceea ce privește măsurile de remediere și punerea în aplicare a obligației de debarcare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate cu consiliile consultative implicate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
_________________
_________________
25 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
25 JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Aplicarea unor trimiteri dinamice la intervale FMSY și niveluri de referință pentru conservare garantează că acești parametri, care sunt esențiali pentru stabilirea posibilităților de pescuit, nu ajung să fie depășiți și Consiliul este întotdeauna în măsură să utilizeze cele mai bune avize științifice disponibile. De altfel, ar trebuie să se urmeze abordarea care furnizează trimiteri dinamice la cele mai bune avize științifice disponibile pentru gestionarea stocurilor din Marea Baltică. În acest context, „cele mai bune avize științifice disponibile” se referă la avizele științifice aflate la dispoziția publicului care se întemeiază pe cele mai recente date și metode științifice și care au fost emise sau examinate de către un organism științific independent recunoscut la nivelul Uniunii Europene sau la nivel internațional. Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/113927 ar trebui modificat.
(28)  Aplicarea unor trimiteri dinamice la intervale FMSY și niveluri de referință pentru conservare garantează că acești parametri, care sunt esențiali pentru stabilirea posibilităților de pescuit, nu ajung să fie depășiți și Consiliul este întotdeauna în măsură să utilizeze cele mai bune avize științifice disponibile. De altfel, ar trebui să se urmeze abordarea care furnizează trimiteri dinamice la cele mai bune avize științifice disponibile pentru gestionarea stocurilor din Marea Baltică. Comisia ar trebui, de asemenea, să prezinte anual un raport Parlamentului European privind cele mai bune avize științifice disponibile care au fost utilizate și să informeze în prealabil Parlamentul European în legătură cu situațiile care ar putea conduce la variații semnificative în ceea ce privește determinarea posibilităților de pescuit. În acest context, „cele mai bune avize științifice disponibile” se referă la avizele științifice aflate la dispoziția publicului care au fost supuse unei revizuiri inter pares de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) sau de către alte organisme științifice adecvate, precum Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES). Acestea se întemeiază pe cele mai recente date și metode științifice disponibile și respectă cerințele prevăzute de articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
_________________
27 Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Prezentul regulament stabilește un plan multianual (denumit în continuare „planul”) pentru următoarele stocuri demersale, inclusiv stocurile de specii de adâncime, în apele occidentale, inclusiv pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective și, în cazul în care aceste stocuri se întind dincolo de apele occidentale, în apele adiacente:
1.  Prezentul regulament stabilește un plan multianual (denumit în continuare „planul”) pentru stocurile demersale enumerate mai jos, inclusiv stocurile de specii de adâncime, în apele occidentale, și, în cazul în care aceste stocuri se întind dincolo de apele occidentale, în apele adiacente care nu se află sub suveranitatea sau în jurisdicția unor țări terțe, precum și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective:
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – punctul 4
(4)  biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) în diviziunile 4b, 4c, 7a și 7d-h;
(4)  biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) în diviziunile 4b, 4c, 7a, 7b, 7d-h și 7j, subzona 8 și diviziunea 9a;
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – punctul 23 – liniuța 1
–  din sudul Golfului Biscaya (FU 25);
–  din sudul Golfului Biscaya (FU 23-24);
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – punctul 24 – liniuța 1
–  din vestul Galiciei (FU 26-27);
–  din vestul Galiciei (FU 26);
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – punctul 24 – liniuța 2
–   din apele Iberice (FU 28-29);
eliminat
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – punctul 24 – liniuța 2 a (nouă)
—  din nordul Portugaliei (FU 27)
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 – punctul 24 – liniuța 2 b (nouă)
—  din apele Portugaliei (sudul Portugaliei și Algarve) (FU 28-29)
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 2
În cazul în care avizele științifice indică o schimbare în distribuția geografică a stocurilor enumerate la primul paragraf din prezentul alineat, Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 15 modificând prezentul regulament prin ajustarea zonelor menționate mai sus pentru a reflecta această schimbare. Astfel de ajustări nu extind zonele cu stocuri dincolo de apele Uniunii din subzonele 4-10 și zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0.
În cazul în care cele mai bune dintre avizele științifice disponibile, în special cele emise de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), indică o schimbare în distribuția geografică a stocurilor enumerate la primul paragraf din prezentul alineat, Comisia poate adopta acte delegate în conformitate cu articolul 15 modificând prezentul regulament prin ajustarea zonelor menționate mai sus pentru a reflecta această schimbare. Astfel de ajustări nu extind zonele cu stocuri dincolo de apele Uniunii din subzonele 4-10 și zonele CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 2
2.  Atunci când, pe baza avizelor științifice, consideră că lista stocurilor menționate la alineatul (1) primul paragraf trebuie modificată, Comisia poate să prezinte o propunere pentru modificarea listei respective.
2.  Atunci când, pe baza celor mai bune avize științifice, consideră că lista stocurilor menționate la alineatul (1) primul paragraf trebuie modificată, Comisia poate să prezinte o propunere pentru modificarea listei respective.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 3
3.  În ceea ce privește apele adiacente menționate la alineatul (1) din prezentul articol, se aplică numai articolele 4 și 6 și măsurile privind posibilitățile de pescuit de la articolul 7 din prezentul regulament.
3.  În ceea ce privește apele adiacente menționate la alineatul (1) din prezentul articol, se aplică numai articolele 4 și 6, măsurile privind posibilitățile de pescuit de la articolul 7, precum și articolul 9 alineatul (3a) și articolul 9a din prezentul regulament.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 4
4.  Prezentul regulament se aplică și stocurilor capturilor accidentale din apele occidentale în cadrul pescuitului din stocurile menționate la alineatul (1). Cu toate acestea, atunci când intervalele FMSY și măsurile de salvgardare legate de biomasă pentru stocurile respective sunt stabilite în temeiul altor acte juridice ale Uniunii de stabilire a unor planuri multianuale, se aplică respectivele intervale și măsuri de salvgardare.
4.  Prezentul regulament se aplică și stocurilor capturilor accidentale din apele occidentale în cadrul pescuitului din stocurile demersale menționate la alineatul (1) și asigură faptul că exploatarea tuturor resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care pot să asigure producția maximă durabilă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 4 a (nou)
4a.   Prezentul regulament specifică, de asemenea, detaliile privind punerea în aplicare a măsurilor de reducere la minimum a impactului activităților de pescuit asupra mediului marin, în special în ceea ce privește capturile accidentale a speciilor protejate, în apele occidentale ale Uniunii pentru toate activitățile de pescuit derulate în aceste ape. Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care prezintă o analiză a bazinului maritim și stabilesc forma și calendarele de transmitere și aprobare a măsurilor de gestionare.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 5
5.  De asemenea, prezentul regulament precizează detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare în apele Uniunii din apele occidentale pentru toate stocurile de specii cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
5.  De asemenea, prezentul regulament precizează detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare în apele Uniunii din apele occidentale pentru stocurile de specii cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și care sunt capturate în activitățile de pescuit de specii demersale.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 6
6.  Prezentul regulament prevede măsurile tehnice, astfel cum se prevede la articolul 8, aplicabile în apele occidentale, în legătură cu orice stoc.
6.  Prezentul regulament prevede măsurile tehnice pentru activitățile de pescuit comerciale și recreative, astfel cum se prevede la articolul 8, aplicabile în apele occidentale, în legătură cu orice stoc demersal.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2
(2)  «interval FMSY» înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), în care toate nivelurile mortalității prin pescuit asigură producția maximă durabilă (MSY) pe termen lung, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile de mediu existente în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocul în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu producția maximă durabilă. El este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) să nu depășească 5 %;
(2)  «interval FMSY» înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) sau ale unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, în care toate nivelurile mortalității prin pescuit asigură producția maximă durabilă (MSY) pe termen lung, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile de mediu existente în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocul în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu producția maximă durabilă. El este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) să nu depășească 5 %;
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5
(5)  «valoarea FMSY» înseamnă valoarea estimată a mortalității prin pescuit care, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile actuale de mediu, asigură producția maximă pe termen lung;
(5)  «FMSY» înseamnă valoarea estimată a mortalității prin pescuit care, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile actuale de mediu, asigură producția maximă pe termen lung.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 8
(8)  «Blim» înseamnă nivelul de referință al dimensiunii stocului furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special de către ICES, sub care poate exista capacitate de reproducere redusă;
(8)  «Blim» înseamnă nivelul de referință al dimensiunii stocului furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special de către ICES sau de un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care poate exista capacitate de reproducere redusă;
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 9
(9)  „MSY Btrigger” înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere sau, în cazul langustinei, nivelul declanșator de abundență, furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special din partea ICES, sub care urmează să fie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate pentru a garanta că ratele de exploatare în combinație cu variațiile naturale refac stocurile deasupra nivelurilor capabile să asigure MSY pe termen lung.
(9)  „MSY Btrigger” înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere sau, în cazul langustinei, nivelul declanșator de abundență, furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care urmează să fie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate pentru a garanta că ratele de exploatare în combinație cu variațiile naturale refac stocurile deasupra nivelurilor capabile să asigure MSY pe termen lung.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou)
(9a)  „cele mai bune avize științifice disponibile” înseamnă avizele științifice disponibile în mod public care sunt susținute de cele mai recente date și metode științifice care au fost elaborate sau evaluate inter pares de către un organism științific independent, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, precum Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și care îndeplinește cerințele articolului 25 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  Planul contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special prin aplicarea abordării precauționare în gestionarea pescuitului, și urmărește să asigure faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care pot să asigure MSY.
1.  Planul contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special prin aplicarea abordării precauționare în gestionarea pescuitului, și urmărește să asigure faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care pot să asigure MSY. Pe lângă faptul că planul urmărește asigurarea durabilității mediului, acesta este gestionat în concordanță cu obiectivele legate de obținerea de beneficii economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă, contribuind în același timp la asigurarea disponibilității produselor alimentare.
Rata de exploatare care permite obținerea producției maxime durabile se atinge progresiv pentru toate stocurile până în 2020 cel târziu, după care este menținută la acest nivel.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2
2.  Planul contribuie la eliminarea aruncării capturilor prin evitarea și reducerea, pe cât posibil, a capturilor nedorite, precum și la punerea în aplicare a obligației de debarcare stabilită la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile care fac obiectul limitelor de captură și care sunt supuse prezentului regulament.
2.  Planul contribuie la eliminarea aruncării capturilor prin evitarea și reducerea, pe cât posibil, inclusiv prin folosirea de unelte și tehnici de pescuit selective inovatoare, a capturilor nedorite, precum și la punerea în aplicare a obligației de debarcare stabilită la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile care fac obiectul limitelor de captură și care sunt supuse prezentului regulament.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 3
3.  Planul pune în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului cu scopul de a garanta că impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin este redus la minimum. El este coerent cu legislația de mediu a Uniunii, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE și cu obiectivele prevăzute la articolele 4 și 5 din Directiva 2009/147/CE și la articolele 6 și 12 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului.
3.  Planul pune în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului cu scopul de a garanta că impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin, și în special asupra habitatelor vulnerabile și a speciilor protejate, inclusiv a mamiferelor marine, a reptilelor marine și a păsărilor marine, a munților submarini, a recifelor de corali de mare adâncime și a culturilor de corali sau a coloniilor de bureți, este redus la minimum și de preferință eliminat, asigurând totodată că pescarii pot continua să pescuiască în mod durabil și selectiv. El este coerent cu legislația de mediu a Uniunii, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020 prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE și cu obiectivele prevăzute în Directiva 2009/147/CE și în Directiva 92/43/CEE a Consiliului.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 4 – litera b
(b)  să contribuie la îndeplinirea altor descriptori relevanți incluși în anexa I la Directiva 2008/56/CE proporțional cu rolul jucat de activitățile de pescuit în realizarea acestora.
(b)  să asigure faptul că impactul negativ al pescuitului asupra mediului marin este redus la minimum, în special în ceea ce privește habitatele vulnerabile și speciile protejate, inclusiv mamiferele și păsările marine.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 5
5.  Măsurile din cadrul planului sunt adoptate în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile. În cazul în care nu există date suficiente, se urmărește un nivel comparabil de conservare a stocurilor relevante.
5.  Măsurile din cadrul planului sunt adoptate în conformitate cu cele mai bune avize științifice disponibile. Cele mai bune avize științifice disponibile sunt supuse unei revizuiri inter pares de către organisme științifice fiabile și adecvate, precum Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) sau de către Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP). Acestea sunt puse la dispoziția publicului cel mai târziu în momentul în care Comisia propune măsurile respective. În cazul în care nu există date suficiente, se urmărește un nivel comparabil de conservare a stocurilor relevante.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2
2.  Aceste intervale FMSY bazate pe acest plan sunt solicitate din partea ICES.
2.  Aceste intervale FMSY bazate pe acest plan sunt solicitate din partea ICES, sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 5 – litera a
(a)  dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cazul pescuitului mixt;
(a)  dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cazul pescuitului mixt și/sau al celui care vizează mai multe specii, în special pentru limitarea constrângerilor socioeconomice aplicate activităților de pescuit;
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 5 – litera c
(c)  pentru a limita variațiile posibilităților de pescuit între ani consecutivi la maximum 20 %.
(c)  pentru a limita variațiile posibilităților de pescuit între ani consecutivi la maximum 20 %, cu excepția cazurilor în care se atenuează situațiile de blocaj sau alte situații care paralizează ori afectează în mod semnificativ activitatea anumitor flote.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 6 a (nou)
6a.   Pentru a evita situațiile în care gestionarea pe termen scurt împiedică punerea în aplicare a gestionării multianuale și pentru a favoriza participarea părților interesate la procesul de luare a deciziilor, este posibil să se aprobe, în cadrul prezentului regulament, norme de exploatare prin intermediul regionalizării.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.  Aceste stocuri sunt gestionate în conformitate cu abordarea precauționară a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate.
2.  Aceste stocuri sunt gestionate în conformitate cu abordarea precaută a gestionării pescuitului, astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în cazul în care nu sunt disponibile informații științifice adecvate și se asigură cel puțin un nivel de conservare comparabil cu MSY, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3
3.  În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, gestionarea pescuitului mixt în ceea ce privește stocurile menționate la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament ia în calcul dificultatea de a pescui toate stocurile la MSY în același timp, în special în cazurile în care acest lucru conduce la o închidere prematură a activităților de pescuit.
3.  În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, gestionarea pescuitului mixt și/sau a pescuitului care vizează mai multe specii în ceea ce privește stocurile menționate la articolul 1 alineatul (4) din prezentul regulament ia în calcul dificultatea de a pescui toate stocurile la MSY în același timp, în special în cazurile în care acest lucru conduce la o închidere prematură a activităților de pescuit.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – partea introductivă
Următoarele nivelurile de referință pentru conservare pentru garantarea capacității de reproducere depline a stocurilor menționate la articolul 1 alineatul (1) sunt solicitate din partea ICES pe baza acestui plan:
Următoarele niveluri de referință pentru conservare pentru garantarea capacității de reproducere depline a stocurilor menționate la articolul 1 alineatul (1) sunt solicitate, pe baza acestui plan, din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar recunoscut la nivelul Uniunii Europene sau la nivel internațional, precum și în conformitate cu definiția celor mai bune avize științifice:
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1
1.  Atunci când avizele științifice indică faptul că, pentru un anumit an, biomasa de reproducere și, în cazul stocurilor de langustină — abundența, pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) este sub MSY Btrigger, se iau toate măsurile de remediere adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste cele care permit atingerea producției maxime durabile. În special, prin derogare de la articolul 4 alineatele (3) și (5), posibilitățile de pescuit se stabilesc la niveluri compatibile cu o mortalitate prin pescuit care este redusă sub intervalul superior FMSY, ținând cont de scăderea biomasei.
1.  Atunci când avizele științifice indică faptul că, pentru un anumit an, biomasa de reproducere și, în cazul stocurilor de langustină — abundența, pentru oricare dintre stocurile demersale menționate la articolul 1 alineatul (1) este sub MSY Btrigger, se iau toate măsurile de remediere adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste cele care permit atingerea producției maxime durabile. În special, prin derogare de la articolul 4 alineatele (3) și (5), posibilitățile de pescuit se stabilesc la niveluri compatibile cu o mortalitate prin pescuit care este redusă sub intervalul superior FMSY, ținând cont de scăderea biomasei.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 2
2.  Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere și, în cazul stocurilor de langustină — abundența, pentru oricare dintre stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) este sub Blim, se iau măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste nivelul care permite atingerea producției maxime durabile. În special, astfel de măsuri de remediere pot include, prin derogare de la articolul 4 alineatele (3) și (5), suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul sau unitatea funcțională în cauză și reducerea corespunzătoare a posibilităților de pescuit.
2.  Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere și, în cazul stocurilor de langustină — abundența, pentru oricare dintre stocurile demersale menționate la articolul 1 alineatul (1) este sub Blim, se iau măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocului sau a unității funcționale în cauză la niveluri peste nivelul care permite atingerea producției maxime durabile. În special, astfel de măsuri de remediere pot include, prin derogare de la articolul 4 alineatele (3) și (5), suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul sau unitatea funcțională în cauză și reducerea corespunzătoare a posibilităților de pescuit.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament și articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament, cu privire la următoarele măsuri tehnice:
1.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament și articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament, cu privire la următoarele măsuri tehnice pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile demersale în apele occidentale:
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1 – litera a
(a)  specificațiile caracteristicilor uneltelor de pescuit și normele referitoare la utilizarea acestora, pentru a asigura sau îmbunătăți selectivitatea sau pentru a reduce capturile nedorite ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului;
(a)  specificațiile caracteristicilor uneltelor de pescuit și normele referitoare la utilizarea acestora, pentru a asigura sau îmbunătăți selectivitatea sau pentru a reduce capturile nedorite, în special a puietului, ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului;
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3.
2.  Măsurile menționate la alineatul (1) din prezentul articol contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3 și sunt aplicabile în egală măsură pescuitului comercial și recreativ.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 8 a (nou)
Articolul 8a
Sezoane și zone închise pentru pescuitul de biban-de-mare european
1.  Se interzice pescuitul comercial și pescuitul recreativ al bibanului-de-mare în apele occidentale și în diviziunile ICES 4b și 4c între 1 februarie și 30 aprilie. Se interzice reținerea la bord, transbordarea, relocalizarea, debarcarea sau conservarea bibanului-de-mare european capturat de pe țărm în zonele respective.
2.  De asemenea, se interzice navelor de pescuit ale Uniunii pescuitul bibanului-de-mare în diviziunile ICES 7b, 7c, 7j și 7k, precum și în apele diviziunilor ICES 7a și 7g care se află la mai mult de 12 mile marine de la liniile de bază aflate sub suveranitatea Regatului Unit. Se interzice navelor de pescuit ale Uniunii reținerea la bord, transbordarea, relocalizarea sau debarcarea bibanului-de-mare capturat în zonele respective.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3
3.  Fără a aduce atingere articolului 7, capturile totale admisibile pentru stocurile de langustină din apele occidentale pot reprezenta suma limitelor de captură pentru unitățile funcționale și pentru dreptunghiurile statistice din afara unităților funcționale.
3.  Fără a aduce atingere articolului 7, capturile totale admisibile pentru un stoc de langustină pot reprezenta suma limitelor de captură pentru unitățile funcționale și pentru dreptunghiurile statistice din afara unităților funcționale ale zonei definite pentru stocul respectiv.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 4
4.  Atunci când avizele științifice indică faptul că pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra mortalității prin pescuit a unui anumit stoc, Consiliul ține cont de acestea și poate limita acest tip de pescuit atunci când stabilește posibilitățile de pescuit, pentru a evita depășirea ratei-țintă totale a mortalității prin pescuit.
eliminat
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 9 a (nou)
Articolul 9a
Pescuitul recreativ
1.  Statele membre țin seama de mortalitatea prin pescuitul recreativ în momentul alocării posibilităților de pescuit de care dispun și care sunt menționate la articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, pentru a evita depășirea ratei-țintă totale a mortalității prin pescuit.
Atunci când avizele științifice indică faptul că pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra ratei mortalității prin pescuit a unui stoc menționat la articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament, Consiliul poate stabili posibilități de pescuit individuale nediscriminatorii pentru persoanele care practică pescuitul recreativ.
2.  Consiliul se bazează pe criterii transparente și obiective, inclusiv de natură ecologică, socială și economică, la stabilirea posibilităților de pescuit pentru pescuitul recreativ. Criteriile utilizate pot include, printre altele, impactul acestor activități de pescuit asupra mediului, importanța acestei activități pentru societate și contribuția ei la economia din zonele de coastă.
3.  Statele membre iau măsurile necesare și proporționale pentru controlul și colectarea de date în vederea unei estimări fiabile a nivelurilor de capturi efective care fac obiectul dispozițiilor de la articolul (1).
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 9 b (nou)
Articolul 9b
Marcarea capturilor rezultate în urma pescuitului recreativ
1.  Exemplarele de biban-de-mare, cod, polac și limbă-de-mare capturate în zonele stocurilor corespunzătoare menționate la articolul 1 alineatul (1) fac obiectul unei marcări atunci când sunt păstrate de un pescar care practică pescuitul recreativ.
2.  Această marcare constă în îndepărtarea părții inferioare sau superioare a înotătoarei caudale, însă de o manieră care să nu împiedice măsurarea dimensiunii peștelui.
3.  Această marcare se efectuează imediat după capturarea și uciderea peștelui, fie la mal, fie după aducerea peștelui la bord în cazul pescuitului recreativ efectuat de pe o ambarcațiune. Cu toate acestea, exemplarele aduse la bordul unei ambarcațiuni de pescuit recreativ și care sunt păstrate vii și în stare bună înainte de a fi eliberate nu sunt marcate.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1
Pentru toate stocurile de specii din apele occidentale cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament specificând detaliile respectivei obligații, așa cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) literele (a) - (e) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Pentru toate stocurile de specii demersale din apele occidentale cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și pentru capturile accidentale de specii pelagice în zone de pescuit care exploatează stocurile menționate la articolul 1 alineatul (1) în cazul cărora se aplică obligația de debarcare, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament specificând detaliile respectivei obligații, așa cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) literele (a) - (e) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1 a (nou)
Obligația de debarcare menționată la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 nu se aplică pescuitului recreativ, inclusiv în cazurile în care Consiliul stabilește posibilități de pescuit individuale în temeiul articolul 9a din prezentul regulament.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 10 a (nou)
Articolul 10a
Pescuitul artizanal și costier în regiunile ultraperiferice
Prezentul regulament ține seama de constrângerile legate de dimensiunea navelor de pescuit artizanal și de pescuit costier utilizate în regiunile ultraperiferice. Prin urmare, este permisă debarcarea capturilor accidentale, în măsura în care aceasta nu agravează impactul asupra biomasei stocului de reproducere.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1
1.  Pentru fiecare dintre zonele ICES menționate la articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament, fiecare stat membru emite autorizații de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului pentru navele care arborează pavilionul său și care desfășoară activități de pescuit în zona respectivă. În aceste autorizații de pescuit, statele membre pot să limiteze și capacitatea totală exprimată în kW a acestor nave atunci când utilizează o anumită unealtă.
1.  Pentru zonele ICES menționate la articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament, fiecare stat membru emite autorizații de pescuit în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului pentru navele care arborează pavilionul său și care desfășoară activități de pescuit în zona respectivă.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1 a (nou)
1a.   În autorizațiile de pescuit menționate la alineatul (1), statele membre pot să limiteze și capacitatea totală a navelor menționate la alineatul respectiv care utilizează o anumită unealtă.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1 b (nou)
1b.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 13 din prezentul regulament și articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a stabili limitări ale capacității totale a flotelor statelor membre implicate cu scopul de a facilita atingerea obiectivelor stabilite la articolul 3.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
1.  Articolul 18 alineatele (1)-(6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică măsurilor menționate la articolele 8 și 10 din prezentul regulament.
1.  Articolul 18 alineatele (1)-(6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică măsurilor menționate la articolele 8, 10 și 11b din prezentul regulament.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2
2.  În sensul alineatului (1) din prezentul articol, statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de nord-vest și statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de sud-vest pot trimite recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată nu mai târziu de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și ulterior, la douăsprezece luni de la fiecare transmitere a evaluării planului în conformitate cu articolul 14. Acestea pot, de asemenea, să trimită astfel de recomandări atunci când consideră necesar, în special în cazul unei modificări subite a situației pentru oricare dintre stocurile vizate de prezentul regulament. Recomandările comune privind măsuri referitoare la un anumit an calendaristic se trimit nu mai târziu de data de 1 iulie a anului anterior.
2.  În sensul alineatului (1) din prezentul articol, statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de nord-vest și statele membre care au un interes direct de gestionare în apele de sud-vest pot trimite recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată nu mai târziu de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și ulterior, la douăsprezece luni de la fiecare transmitere a evaluării planului în conformitate cu articolul 14. Acestea pot, de asemenea, să trimită recomandări suplimentare atunci când este necesar, în special în cazul unei modificări a situației oricăruia dintre stocurile vizate de prezentul regulament, precum și să stabilească un plan care include măsuri de punere în aplicare a abordării ecosistemice în gestionarea pescuitului în apele occidentale. Recomandările comune privind măsuri referitoare la un anumit an calendaristic se trimit nu mai târziu de data de 1 iulie a anului anterior sau cât mai repede posibil în cazul în care astfel de recomandări comune vizează abordarea unor situații de urgență identificate de cele mai recente avize științifice.
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Fără a aduce atingere dispozițiilor prevăzute la articolul 18 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia poate adopta acte delegate și în absența unei recomandări comune astfel cum se menționează la alineatele respective.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 13 a (nou)
Articolul 13a
Monitorizarea și notificarea prealabilă a modificărilor avizelor științifice
1.  Până la data de 1 aprilie a fiecărui an, Comisia transmite un raport Parlamentului European cu cele mai bune avize științifice disponibile care au stat la baza deciziilor Consiliului referitoare la stabilirea posibilităților de pescuit, adoptate în temeiul prezentului regulament între data de 1 februarie a anului precedent și data de 31 ianuarie a anului în curs.
Pentru toate stocurile și speciile în cauză, acest raport conține, în special, posibilitățile de pescuit stabilite de Consiliu în conformitate cu articolele 4 și 5 și, după caz, articolul 7 din prezentul regulament, specificând, de asemenea, valorile corespunzătoare în materie de mortalitate prin pescuit. Aceste date sunt comparate cu avizele științifice folosite pentru a stabili limitele de mortalitate prin pescuit (intervalul inferior FMSY, FMSY și intervalul superior FMSY și oportunitățile de pescuit aferente acestora), nivelul biomasei stocului de reproducere și pragurile de referință ale biomasei (MSY Btrigger și Blim).
2.  Comisia comunică Parlamentului European cât mai curând posibil după ce a fost informată, și, în orice caz, înainte de adoptarea unei noi decizii a Consiliului privind stabilirea posibilităților de pescuit, situațiile în care valorile cele mai recente ale FMSY corespund unor fluctuații ale posibilităților de pescuit care se abat cu mai mult de 20 % de la posibilitățile de pescuit corespunzătoare valorii punctului FMSY din avizul științific care a fost utilizat în vederea stabilirii posibilităților de pescuit pentru perioada în curs. În mod similar, Comisia comunică Parlamentului European cât mai curând posibil și, în orice caz, înainte de adoptarea unei noi decizii a Consiliului, cazurile în care avizele științifice cu privire la diferitele niveluri de referință ale biomasei stocurilor de reproducere justifică luarea unor măsuri de salvgardare în temeiul articolului 7.
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 14 – titlu
Evaluarea planului
Evaluarea și aplicarea planului
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 15 – aliniatul 2
2.  Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (1) și la articolele 8 și 10 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe, cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel târziu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
2.  Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (1), la articolele 8 și 10 și la articolul 11 alineatul (1b) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 15 – aliniatul 3
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (1) și articolele 8 și 10 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte în ziua care urmează datei publicării ei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 1 alineatul (1), la articolele 8 și 10 și la articolul 11 alineatul (1b) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 15 – aliniatul 6
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (1) și articolelor 8 și 10 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 1 alineatul (1) sau al articolelor 8 și 10, precum și al articolului 11 alineatul (1b) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) nr. 2016/1139
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2
(2)  «interval FMSY» înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), în care toate nivelurile mortalității prin pescuit asigură producția maximă durabilă (MSY) pe termen lung, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile de mediu existente în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocul în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu producția maximă durabilă. El este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) să nu depășească 5 %;
(2)  «interval FMSY» înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) sau ale unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, în care toate nivelurile mortalității prin pescuit asigură producția maximă durabilă (MSY) pe termen lung, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile de mediu existente în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocul în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu producția maximă durabilă. El este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) să nu depășească 5 %;
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) nr. 2016/1139
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 8
(8)  «Blim» înseamnă nivelul de referință al dimensiunii stocului furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special de către ICES, sub care poate exista capacitate de reproducere redusă;
(8)  «Blim» înseamnă nivelul de referință al dimensiunii stocului furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special de către ICES sau de către un organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care poate exista capacitate de reproducere redusă;
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) nr. 2016/1139
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 9
(9)  «MSY Btrigger» înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere, furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special din partea ICES, sub care urmează să fie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate pentru a garanta că ratele de exploatare în combinație cu variațiile naturale refac stocurile deasupra nivelurilor capabile să asigure MSY pe termen lung;
(9)  «MSY Btrigger» înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere, furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care urmează să fie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate pentru a garanta că ratele de exploatare în combinație cu variațiile naturale refac stocurile deasupra nivelurilor capabile să asigure MSY pe termen lung;
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1 – punctul 2
Regulamentul (UE) nr. 2016/1139
Articolul 4 – alineatul 2
2.  Aceste intervale FMSY bazate pe acest plan sunt solicitate din partea ICES.
2.  Aceste intervale FMSY bazate pe acest plan sunt solicitate din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1 – punctul 2
Regulamentul (UE) nr. 2016/1139
Articolul 4 – alineatul 5 – litera c
(c)  pentru a limita variațiile posibilităților de pescuit între ani consecutivi la maximum 20 %.
(c)  pentru a limita variațiile posibilităților de pescuit între ani consecutivi la maximum 20 %, cu excepția cazurilor în care se atenuează situațiile de blocaj sau alte situații care paralizează sau afectează în mod semnificativ activitatea anumitor flote.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1 – punctul 3
Regulamentul (UE) nr. 2016/1139
Articolul 4a – paragraful 1 – partea introductivă
Următoarele nivelurile de referință pentru conservare pentru garantarea capacității de reproducere depline a stocurilor menționate la articolul 1 alineatul (1) sunt solicitate din partea ICES pe baza acestui plan:
Următoarele niveluri de referință pentru conservare pentru garantarea capacității de reproducere depline a stocurilor menționate la articolul 1 alineatul (1) sunt solicitate din partea ICES sau din partea unui organism științific independent similar, recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, pe baza acestui plan:
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 17 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)
Regulamentul (UE) nr. 2016/1139
Articolul -15 (nou)
4a.  În capitolul IX se introduce următorul articol:
„Articolul -15
Monitorizarea și notificarea prealabilă a modificărilor avizului științific
1.  Până la data de 1 aprilie a fiecărui an, Comisia transmite un raport Parlamentului European cu cele mai bune avize științifice disponibile care au servit ca referință pentru deciziile Consiliului referitoare la stabilirea posibilităților de pescuit, adoptate în temeiul prezentului regulament între data de 1 februarie a anului precedent și data de 31 ianuarie a anului în curs.
Pentru toate stocurile și speciile în cauză, acest raport conține, în special, posibilitățile de pescuit stabilite de Consiliu în conformitate cu articolele 4 și 5 și, după caz, articolul 7 din prezentul regulament, specificând, de asemenea, valorile corespunzătoare în materie de mortalitate prin pescuit. Aceste date sunt comparate cu avizele științifice folosite pentru a stabili limitele de mortalitate prin pescuit (intervalul inferior FMSY, FMSY și intervalul superior FMSY și oportunitățile de pescuit aferente acestora), nivelul biomasei stocului de reproducere și pragurile de referință ale biomasei (MSY Btrigger și Blim).
2.  Comisia comunică Parlamentului European cât mai curând posibil după ce a fost informată, și, în orice caz, înainte de adoptarea unei noi decizii a Consiliului privind stabilirea posibilităților de pescuit, situațiile în care valorile științifice cele mai recente ale FMSY corespund unor fluctuații ale posibilităților de pescuit care se abat cu mai mult de 20 % de la posibilitățile de pescuit corespunzătoare valorii FMSY din avizul științific care a fost utilizat în vederea stabilirii posibilităților de pescuit pentru perioada în curs. În mod similar, Comisia comunică Parlamentului European cât mai curând posibil și, în orice caz, înainte de adoptarea unei noi decizii a Consiliului, cazurile în care avizele științifice cu privire la diferitele niveluri de referință ale biomasei stocurilor de reproducere justifică luarea unor măsuri de salvgardare în temeiul articolului 7. ”;

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0310/2018).


Stabilirea sediului Autorității Bancare Europene ***I
PDF 135kWORD 54k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 în ceea ce privește stabilirea sediului Autorității Bancare Europene (COM(2017)0734 – C8-0420/2017 – 2017/0326(COD))
P8_TA(2018)0426A8-0153/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0734),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0420/2017),

–  având în vedere articolul 295 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, care și-au demonstrat angajamentul față de cooperarea loială și transparentă pe parcursul întregului ciclu legislativ și asigurarea egalității între colegiuitori;

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Declarația comună din 19 iulie 2012 a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate,

–  având în vedere procedura care a condus la o decizie privind mutarea Agenției Europene pentru Medicamente și a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) (EBA), în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune, astfel cum a fost aprobată în cadrul Consiliului European (articolul 50 din TUE) la 22 iunie 2017;

–  după consultarea Băncii Centrale Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 ianuarie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 17 octombrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru bugete, precum și cel al Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0153/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  ia act de declarația Consiliului anexată la prezenta rezoluție;

3.  solicită revizuirea imediată a abordării comune anexate la Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate din 19 iulie 2012, pentru a ține seama în mod corespunzător de rolul Parlamentului European în procesul decizional privind sediul agențiilor, având în vedere prerogativele sale de colegiuitor în cadrul procedurii legislative ordinare, și solicită, așadar, implicarea strânsă a Parlamentului European în acest proces decizional;

4.  reamintește criteriile definite de către Comisie și aprobate de șefii de stat sau de guvern ai UE 27 la Consiliul European (formatul articolului 50 din TUE) din 22 iunie 2017 pentru mutarea agențiilor Uniunii cu sediul în Londra în contextul retragerii Regatului Unit din Uniune, și anume: i) asigurarea că agenția poate ocupa sediul și poate să își preia atribuțiile la data retragerii Regatului Unit din Uniune; ii) accesibilitatea amplasamentului; iii) existența unei infrastructuri educaționale adecvate pentru copiii personalului agenției; iv) accesul corespunzător la piața forței de muncă, securitate socială și asistență medicală, atât pentru copii, cât și pentru soți/soții; v) continuitatea activității și vi) echilibrul geografic;

5.  regretă faptul că Parlamentul nu a fost implicat în procesul de definire și de ponderare a criteriilor pentru a selecta amplasarea sediului ABE, în ciuda prerogativelor Parlamentului, conform cărora Parlamentul și Consiliul legiferează împreună asupra Regulamentului (UE) nr. 1093/2010(2) de instituire a ABE și stabilire a amplasării sediului său;

6.  reamintește că decizia din 2010 privind amplasarea ABE, împreună cu decizia privind amplasarea EIOPA și ESMA, au fost luate în conformitate cu procedura legislativă ordinară după o procedură de trilog completă; constată că amplasarea sediului celeilalte agenții ce urmează a se muta de la Londra a fost decis prin comun acord între reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți la nivel de șefi de stat și de guvern; atrage atenția asupra faptului că Consiliul (formatul articolului 50 din TUE) a ales noul sediu al ABE pe baza Declarației comune privind agențiile descentralizate din 19 iulie 2012, a cărei putere de lege este inferioară Regulamentului (UE) nr. 1093/2010;

7.  regretă lipsa de transparență și de răspundere ce a caracterizat procedura de vot la care a procedat Consiliul la 20 noiembrie 2017, deciziile finale fiind luate prin tragere la sorți; subliniază faptul că agențiile sunt în prezent finanțate parțial de la bugetul Uniunii și că, de asemenea, costurile de transfer vor fi parțial acoperite de la bugetul Uniunii și fac obiectul unor negocieri în curs de desfășurare între Uniunea Europeană și Regatul Unit; subliniază, prin urmare, necesitatea răspunderii democratice, precum și a unui proces decizional ușor de înțeles și transparent în interesul cetățenilor europeni; solicită detalii suplimentare cu privire la ponderarea criteriilor aplicate de Consiliu în procedura de selecție pentru amplasarea sediului ABE;

8.  consideră că Parlamentul ar trebui să fie implicat în mod sistematic și pe picior de egalitate cu Comisia și Consiliul în definirea și ponderarea criteriilor pentru stabilirea sediilor tuturor organismelor și agențiilor Uniunii; invită Comisia și Consiliul să lanseze o revizuire a Declarației comune din 19 iulie 2012 privind agențiile descentralizate, cu scopul de a asigura o implicare accentuată a Parlamentului European, respectând în special competențele sale de codecizie;

9.  subliniază diferitele sarcini și domenii de competență ale autorităților europene de supraveghere ABE, EIOPA și ESMA; reamintește decizia deliberată a colegiuitorilor de a înființa trei autorități cu atribuții distincte și domenii de competență separate, una pentru sectorul bancar, una pentru valori mobiliare și una pentru asigurări și pensii; solicită ca această separare să rămână în continuare reflectată în competențele de reglementare și de supraveghere, în modul lor de organizare și în finanțarea activităților lor, independent de locul unde este amplasat sediul lor, permițând totodată, unde este posibil, partajarea serviciilor administrative și de gestionare a clădirilor care nu sunt legate de activitățile de bază; solicită Comisiei și Consiliului să protejeze structura actuală a celor trei autorități în timpul și după finalizarea procesului de mutare a ABE; solicită o actualizare periodică din partea Comisiei în această privință, în special în timpul procedurii legislative în curs privind revizuirea autorităților europene de supraveghere (COM(2017)0536); reamintește că articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 face parte din procedura legislativă în curs de revizuire a Autorităților europene de supraveghere (COM(2017)0536);

10.  subliniază faptul că noul sediu trebuie să fie gata, iar mutarea să aibă loc înainte de momentul în care retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană intră în vigoare;

11.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

12.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010 în ceea ce privește stabilirea sediului Autorității Bancare Europene

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2018/1717.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarație a Consiliului cu privire la ABE/EMA

Reamintind angajamentul Parlamentului European, al Consiliului și al Comisiei de a coopera în mod loial și transparent și având în vedere procesul urmat pentru mutarea sediului EMA și a sediului ABE, care a fost specific situației și care nu constituie un precedent pentru stabilirea sediilor agențiilor pe viitor,

Reamintind prevederile tratatelor, Consiliul recunoaște importanța desfășurării unui schimb intens de informații începând din etapele inițiale ale viitoarelor procese de stabilire a sediilor agențiilor.

Un astfel de schimb timpuriu de informații le-ar permite celor trei instituții să își exercite mai ușor drepturile, în conformitate cu tratatele, prin procedurile aferente.

Consiliul ia act de solicitarea PE de a revizui, cât mai curând posibil, Declarația comună și abordarea comună privind agențiile descentralizate, care datează din 2012. Ca prim pas în acest sens, Consiliul invită Comisia să prezinte, până în aprilie 2019, o analiză aprofundată referitoare la punerea în aplicare a declarației comune și a abordării comune în ceea ce privește stabilirea sediilor agențiilor descentralizate. Această analiză ar urma să servească drept bază pentru examinarea căii de urmat în vederea demarării procesului unei astfel de revizuiri.

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 72.
(2) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).


Stabilirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente ***I
PDF 133kWORD 54k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 în ceea ce privește stabilirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente (COM(2017)0735 – C8-0421/2017 – 2017/0328(COD))
P8_TA(2018)0427A8-0063/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0735),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 114 și 168 alineatul (4) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0421/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 17 octombrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și avizul Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0063/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(1);

2.  denunță Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului Uniunii Europene și a Comisiei Europene privind agențiile descentralizate din 19 iulie 2012 și abordarea comună anexată la aceasta și solicită ca Parlamentul European să se implice îndeaproape în procesul decizional privind stabilirea și transferul sediului agențiilor și al organelor, având în vedere prerogativele sale de colegiuitor în cadrul procedurii legislative ordinare;

3.  aprobă declarația sa, anexată la prezenta rezoluție;

4.  ia act de declarația Consiliului anexată la prezenta rezoluție;

5.  regretă faptul că Parlamentul European – și, în ultimă instanță, reprezentanții cetățenilor Uniunii – nu au fost implicați pe deplin în procedura de selecție a noului sediu al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), care a fost finalizată, în cele din urmă, prin tragere la sorți, deși este o decizie atât de importantă; observă că deciziile privind sediul organelor și agențiilor este necesar să fie adoptate – și trebuie să fie adoptate, din punct de vedere legal – în cadrul procedurii legislative ordinare, în care Parlamentul European și Consiliul sunt colegiuitori cu drepturi egale, respectându-se pe deplin prerogativele Parlamentului European;

6.  regretă decizia Consiliului care conduce la o agravare a disproporționalității geografice, doar 9 din 37 de agenții descentralizate ale UE fiind situate în noile state membre, contrar concluziilor Consiliului European 5381/04 și 11018/1/08, ambele acordând prioritate noilor state membre;

7.  face apel la autoritățile bugetare și la Comisie să asigure că țara-gazdă actuală va suporta integral costurile aferente mutării sediului EMA; subliniază faptul că unele dintre costurile mutării din locația actuală vor trebui să fie prefinanțate din bugetul Uniunii, înainte de înțelegerea financiară cu țara-gazdă actuală;

8.  face apel la autoritățile bugetare și la Comisie să asigure că guvernul neerlandez va suporta integral costurile suplimentare legate de cele două mutări ale sediului EMA, prima într-o clădire temporară, iar a doua în clădirea Vivaldi, pentru ca acestea să nu aibă un impact negativ asupra bugetului general al Uniunii;

9.  face apel la autoritățile bugetare și la Comisie să asigure că cele două mutări nu vor pune în pericol nevoile operaționale normale ale EMA și să garanteze continuitatea activității și funcționarea corespunzătoare a Agenției, fără întreruperi, după luna martie a anului 2019;

10.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 în ceea ce privește stabilirea sediului Agenției Europene pentru Medicamente

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2018/1718.)

ANEXE LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația Parlamentului European

Parlamentul European regretă faptul că rolul său de colegiuitor nu a fost luat în considerare în mod corespunzător, deoarece nu a fost implicat în procedura care a condus la selectarea noului sediu al Agenției Europene pentru Medicamente.

Parlamentul European dorește să reamintească prerogativele sale de colegiuitor și insistă ca procedura legislativă ordinară să fie pe deplin respectată în ceea ce privește deciziile referitoare la sediul organelor și agențiilor.

În calitatea sa de unică instituție a Uniunii aleasă în mod direct și de reprezentant al cetățenilor Uniunii, Parlamentul European este principalul garant al respectării principiului democratic în Uniune.

Parlamentul European condamnă procedura urmată pentru alegerea noului sediu, care a privat de facto Parlamentul European de prerogativele sale, întrucât acesta nu a fost efectiv implicat în acest proces, iar acum se așteaptă din partea sa doar să confirme alegerea noului sediu prin intermediul procedurii legislative ordinare.

Parlamentul European reamintește că abordarea comună anexată Declarației comune a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei privind agențiile descentralizate, semnată în 2012, nu este obligatorie din punct de vedere juridic, astfel cum se precizează în declarația însăși, și a fost convenită fără a aduce atingere competenței legislative a instituțiilor.

Prin urmare, Parlamentul European insistă ca procedura privind selectarea unui nou sediu al agențiilor să fie revizuită și să nu mai fie aplicată în forma sa actuală, pe viitor.

În fine, Parlamentul European dorește să reamintească, de asemenea, că cele trei instituții s-au angajat în cadrul Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare să coopereze în mod loial și transparent, reamintind egalitatea ambilor colegiuitori, astfel cum este consacrată în tratate.

Declarația Consiliului cu privire la ABE/EMA

Reamintind angajamentul PE, al Consiliului și al Comisiei de a coopera în mod loial și transparent și având în vedere procesul urmat pentru mutarea sediului EMA și a sediului ABE, care a fost specific situației și care nu constituie un precedent pentru stabilirea sediilor agențiilor pe viitor,

Reamintind prevederile tratatelor, Consiliul recunoaște importanța desfășurării unui schimb intens de informații începând din etapele inițiale ale viitoarelor procese de stabilire a sediilor agențiilor.

Un astfel de schimb timpuriu de informații le-ar permite celor trei instituții să își exercite mai ușor drepturile, în conformitate cu tratatele, prin procedurile aferente.

Consiliul ia act de solicitarea PE de a revizui, cât mai curând posibil, Declarația comună și abordarea comună privind agențiile descentralizate, care datează din 2012. Ca prim pas în acest sens, Consiliul invită Comisia să prezinte, până în aprilie 2019, o analiză aprofundată referitoare la punerea în aplicare a declarației comune și a abordării comune în ceea ce privește stabilirea sediilor agențiilor descentralizate. Această analiză ar urma să servească drept bază pentru examinarea căii de urmat în vederea demarării procesului unei astfel de revizuiri.

(1) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 15 martie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0086).


Ascensiunea violenței cu caracter neofascist în Europa
PDF 141kWORD 57k
Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la intensificarea violenței cu caracter neofascist în Europa (2018/2869(RSP))
P8_TA(2018)0428RC-B8-0481/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere raportul din 9 mai 2017 al Raportorului special al ONU privind formele contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranța asociată acestora,

–  având în vedere Rezoluția 71/179 a Adunării Generale a ONU din 19 decembrie 2016 privind „combaterea glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată acestora”,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului, în special articolul 14 și Protocolul nr. 12 la aceasta,

–  având în vedere Convenția internațională a ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000(1) care interzice discriminarea pe motive de rasă și origine etnică (Directiva privind egalitatea rasială),

–  având în vedere Decizia-cadru 2008/913/JAI din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal(2),

–  având în vedere Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene(4),

–  având în vedere înființarea, în iunie 2016, a unui Grup la nivel înalt al UE pentru combaterea rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță,

–  având în vedere Rezoluția Consiliului Europei din 30 septembrie 2014 privind combaterea manifestărilor cu caracter neonazist și extremist de dreapta,

–  având în vedere Codul de bune practici al UE privind dezinformarea,

–  având în vedere Codul de conduită privind combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură din mediul online,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, așa cum se prevede la articolul 2 din TUE, Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților; întrucât aceste valori sunt comune tuturor statelor membre;

B.  întrucât lipsa unor acțiuni ferme împotriva grupărilor neofasciste și neonaziste a făcut posibilă actuala creștere a xenofobiei în Europa;

C.  întrucât grupări și partide politice vădit neofasciste, neonaziste, rasiste și xenofobe au incitat societatea la ură și violență, reamintindu-ne de ce au fost în stare să facă în trecut;

D.  întrucât difuzarea online de discursuri de incitare la ură duce adesea la o intensificare a violențelor, printre care cele comise de grupuri cu caracter neo-fascist;

E.  întrucât grupările neo-fasciste au omorât mii de oameni de toate tipurile, cum ar fi refugiați și imigranți, minorități etnice și religioase, persoane LGBTQI, apărători ai drepturilor omului, activiști, politicieni și membri ai forțelor de poliție;

F.  întrucât grupurile neo-fasciste se folosesc și abuzează de instrumentele democratice pentru a răspândi ura și violența;

G.  întrucât, după cum a raportat Europol, comisarul pentru securitate al UE, Sir Julian King a scos în evidență, în intervenția sa la un eveniment desfășurat la 22 martie 2017, cu ocazia comemorării atacurilor violente din 2016 de la Bruxelles, amenințarea tot mai mare pe care o reprezintă extremismul de extremă dreaptă, declarând că nu știe să existe un stat membru al UE care să nu fie afectat în vreun fel de acest fenomen, referindu-se anume la atacurile din Norvegia din 2011, la asasinarea deputatei britanice Jo Cox și la atacurile asupra centrelor de azil și moscheilor din întreaga Europă, pentru a pune în lumină ceea ce a avertizat că este o amenințare „mai puțin semnalată” la adresa securității; întrucât grupările neofasciste și neonaziste se manifestă într-o diversitate de forme; întrucât majoritatea acestor grupuri exclud anumite persoane sau grupuri din societate; întrucât aceste organizații folosesc adesea un limbaj agresiv la adresa grupurilor minoritare și întrucât se justifică invocând principiul libertății de exprimare; întrucât dreptul la libertatea de exprimare nu este absolut;

H.  întrucât articolul 30 din Declarația universală a drepturilor omului prevede în mod clar că nicio dispoziție a declarației „nu poate fi interpretată ca implicând pentru vreun stat, grupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săvârși vreun act îndreptat spre desființarea unor drepturi sau libertăți enunțate” în aceasta;

I.  întrucât Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială afirmă că statele părți condamnă orice propagandă și organizații care se bazează pe idei sau teorii de superioritate rasială sau a unui grup de persoane de o anumită culoare sau origine etnică;

J.  întrucât promovarea fascismului este interzisă în mai multe state membre în temeiul legislației lor naționale;

K.  întrucât raportul TESAT din 2018 al Europol a constatat că, în 2017, numărul de persoane care au fost arestate pentru infracțiuni cu caracter extremist de dreapta aproape s-a dublat;

L.  întrucât, la 22 iulie 2011, 77 de persoane și-au pierdut viața, iar 151 au fost rănite în urma atacurilor din Norvegia;

M.  întrucât, la 16 iunie 2016, Jo Cox, deputată în Parlamentul Regatului Unit, a fost asasinată cu brutalitate în Birstall, Regatul Unit;

N.  întrucât, potrivit raportului TESAT din 2018 al Europol, în 2017(5) în Regatul Unit au fost raportate cinci atacuri teroriste dejucate, eșuate sau săvârșite, atribuite persoanelor cu vederi de extremă dreaptă;

O.  întrucât, la 21 septembrie 2018, Eleonora Forenza, deputată în Parlamentul European, și asistentul său, Antonio Perlo, au fost asaltați în urma unei demonstrații antifasciste care a avut loc la Bari, în Italia;

P.  întrucât serviciul francez de informații și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu numărul din ce în ce mai mare de membri ai forțelor militare și de ordine care se alătură grupărilor violente de extremă dreaptă(6);

Q.  întrucât Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), înființată de Consiliul Europei, și-a exprimat îngrijorarea față de intensificarea extremismului de dreapta și a neofascismului în Croația într-un raport publicat la 15 mai 2018(7);

R.  întrucât, în Polonia, în timpul unei demonstrații organizate în noiembrie 2017, fotografiile a șase deputați în Parlamentul European care s-au pronunțat în favoarea toleranței, statului de drept și a altor valori europene, au fost atârnate de spânzurători improvizate într-o piață publică din orașul Katowice, situat în sudul Poloniei, de către membri ai mișcării poloneze de extremă dreaptă ONR (Tabăra Națională Radicală) întrucât este încă în curs de desfășurare o anchetă, dar nu au fost formulate acuzații împotriva vreunuia dintre suspecți, chiar dacă evenimentul a fost semnalat de numeroase mijloace de informare, inclusiv înregistrarea video a acestuia;

S.  întrucât în noiembrie 2017, de ziua independenței Poloniei, organizațiile de extremă dreaptă au organizat o amplă demonstrație la Varșovia, la care au participat peste 60 000 de persoane; întrucât demonstranții au afișat pancarte xenofobe conținând sloganuri precum „Europa albă a națiunilor frățești”, inclusiv câteva reprezentând „falanga”, un simbol fascist din anii 1930;

T.  întrucât în Grecia este încă în desfășurare procesul partidului neonazist Zorile Aurii, care este acuzat că este o organizație criminală și este învinuit de asasinarea lui Pavlos Fyssas, printre alte infracțiuni, inclusiv tentative de omor;

U.  întrucât la 21 septembrie 2018 activistul LGBTQI Zak Kostopoulos a fost asasinat cu brutalitate în centrul Atenei; întrucât se presupune că unul dintre cei acuzați are legături cu forțe de extremă dreaptă; întrucât este necesară o anchetă completă pentru a-i aduce în fața justiției pe cei responsabili de maltratarea și uciderea sa;

V.  întrucât un cetățean italian a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru împușcarea și rănirea a șase migranți africani într-un atac motivat rasial în orașul Macerata, situat în centrul Italiei;

W.  întrucât șapte membri ai unui grup de „justițiari” de extremă dreaptă arestați la Chemnitz la jumătatea lunii septembrie 2018 pentru tulburarea ordinii publice au fost puși recent sub acuzare pentru formarea unei organizații teroriste care se autodenumește Revolution Chemnitz; întrucât, potrivit procurorilor federali, anchetatorii au reîncadrat faptele de la acte criminale la acte de terorism după examinarea comunicării din interiorul grupului;

X.  întrucât în Franța, la 7 decembrie 2017, cinci membri ai mișcării Génération Identitaire au fost condamnați pentru instigare la ură rasială și religioasă; întrucât persoanele care au legături cu grupări de extremă dreaptă, inclusiv cu Action Française, au planificat un atac terorist împotriva unor politicieni francezi și asupra unor moschei în cursul alegerilor prezidențiale din 2017; întrucât la 24 iunie 2018 au fost arestați 10 membri ai grupării de extremă dreaptă Action des Forces Opérationnelles (AFO) pentru planificarea unei serii de atacuri îndreptate împotriva membrilor comunității musulmane; întrucât la data de 14 septembrie 2018 doi foști membri ai comunității skinhead au fost găsiți vinovați de uciderea lui Clément Méric, un tânăr student și activist antifascist ucis în iunie 2013;

Y.  întrucât în Spania 12 membri ai organizației neo-naziste Hogar Social Madrid sunt în prezent anchetați pentru incitare la ură; întrucât membri ai grupurilor fasciste spaniole Falange, Alianza Nacional și Democracia Nacional au fost arestați și condamnați de către Curtea Supremă din Spania, în urma atacării Centrului Cultural Blanquerna din Madrid, cu ocazia festivităților organizate în 2013 de Ziua Națională a Cataloniei; întrucât în 2016 ONG-ul antirasist SOS Racismo a înregistrat 309 cazuri de violență xenofobă; întrucât, după semnalarea acestor cazuri, președintele acestei organizații a primit amenințări cu moartea și a condamnat lipsa unor mecanisme eficiente de denunțare a acestor infracțiuni;

Z.  întrucât 19 persoane au fost acuzate de Fundația Francisco Franco, o entitate care glorifică dictatura și crimele sale, precum și de familia Franco, de mai multe infracțiuni, pasibile de 13 ani de închisoare, după desfășurarea unei acțiuni pașnice și simbolice, care implica afișarea a două mari bannere din conacul Pazo de Meirás care făceau apel la autoritățile publice să intervină pentru a restitui această proprietate poporului galician;

AA.  întrucât Congresul Deputaților din Spania a adoptat o moțiune pentru mutarea trupului lui Francisco Franco din mormântul său de la memorialul de război numit „Valea celor căzuți”, un loc de pelerinaj pentru cei de extremă dreaptă; întrucât toate celelalte simboluri sau monumente care glorifică insurecția militară, războiul civil și dictatura lui Franco ar trebui eliminate, iar cele care nu pot fi îndepărtate ar trebui să fie supuse unei necesare contextualizări și reinterpretări, pentru a putea contribui la sensibilizarea publicului și la rememorarea trecutului;

AB.  întrucât Mișcarea nordică de rezistență neo-nazistă (NMR) organizează periodic marșuri în toată Scandinavia, scandând sloganuri și fluturând drapelele verde și alb ale organizației; întrucât mai mulți membri ai NMR au fost condamnați pentru atacuri violente asupra civililor și poliției; întrucât numeroasele atacuri soldate cu incendierea centrelor de primire a refugiaților au determinat guvernul suedez în 2015 să țină secretă amplasarea clădirilor rezervate adăpostirii refugiaților:

AC.  întrucât în fiecare an, la 16 martie, mii de oameni se adună la Riga de Ziua letonă a Legiunii, spre a cinsti memoria letonilor care au servit în Waffen-SS;

AD.  întrucât de la începutul anului 2018 C14 și alte grupuri de extremă dreapta din Ucraina, cum ar fi batalionul Azov, Pravîi Sektor, Karpatska Sici și alții, au atacat grupuri de romi de mai multe ori, precum și demonstrații antifasciste, reuniuni ale consiliilor locale, un eveniment găzduit de Amnesty International, expoziții de artă, evenimente LGBTQI și activiști pentru drepturile femeilor și protecția mediului;

1.  condamnă și deplânge ferm atacurile teroriste, crimele, violența psihologică, atacurile fizice violente și marșurile organizațiilor neofasciste și neonaziste care au avut loc în diferite state membre ale UE;

2.  se declară profund îngrijorat de faptul că fascismul, rasismul, xenofobia și alte forme de intoleranță sunt tot mai mult considerate normale și se declară șocat de informațiile conform cărora în unele state membre liderii politici, partidele politice și autoritățile de aplicare a legii au pactizat cu grupări neofasciste și neonaziste;

3.  este îngrijorat în special de violența cu caracter neofascist care afectează întreaga societate și care vizează anumite minorități, cum ar fi europenii de culoare/persoanele de origine africană, evreii, musulmanii, romii, resortisanții țărilor terțe, persoanele LGBTI și persoanele cu handicap;

4.  condamnă în termeni duri toate atacurile violente comise de grupări neofasciste împotriva politicienilor și membrilor partidelor politice semnalate în unele state membre și în mod special atacul comis de echipe fasciste ale mișcării CasaPound asupra deputatei în Parlamentul European Eleonora Forenza, asupra asistentului său Antonio Perillo și asupra altor participanți la o demonstrație antifascistă în orașul italian Bari în data de 21 septembrie 2018;

5.  este profund îngrijorat de impunitatea cu care activează grupările neofasciste și neonaziste în unele state membre și subliniază că acest sentiment de impunitate este unul dintre motivele creșterii alarmante a acțiunilor violente întreprinse de anumite organizații de extremă dreaptă;

6.  ia act de tendința îngrijorătoare a utilizării platformelor de comunicare socială și a internetului de către grupările neofasciste și neonaziste pentru a se organiza și a elabora strategii în întreaga Uniune Europeană;

7.  deplânge faptul că, în unele state membre, radioteleviziunea publică a devenit un exemplu de propagandă a unui singur partid politic, care exclude adesea din societate grupurile de opoziție și grupurile minoritate și chiar incită la violență;

8.  reamintește că ideologia și intoleranța fasciste sunt asociate întotdeauna cu un atac la adresa democrației însăși;

9.  invită statele membre să condamne și să sancționeze cu fermitate infracțiunile motivate de ură, discursurile de incitare la ură și găsirea de țapi ispășitori din partea politicienilor și a funcționarilor publici de la toate nivelurile și din toate tipurile de mijloace de informare, întrucât acestea fac în mod direct ca ura și violența în societate să fie considerate normale și le încurajează;

10.  invită statele membre să ia măsuri suplimentare pentru a preveni, a condamna și a combate discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură;

11.  solicită Comisiei, statelor membre și companiilor din domeniul mass-mediei sociale să contracareze răspândirea rasismului, a fascismului și a xenofobiei pe internet, în cooperare cu organizațiile relevante ale societății civile la nivel național și internațional;

12.  solicită statelor membre să investigheze și să urmărească penal infracțiunile motivate de ură și să facă schimb de bune practici pentru a identifica și a investiga infracțiunile motivate de ură, inclusiv cele motivate în mod expres de diferitele forme de xenofobie;

13.  invită statele membre să aibă în vedere și să prevadă un sprijin adecvat pentru victimele infracțiunilor cu caracter rasist sau xenofob și ale infracțiunilor motivate de ură, precum și protecția tuturor martorilor față de autorii acestor infracțiuni;

14.  solicită statelor membre să înființeze unități de combatere a infracțiunilor motivate de ură în forțele de poliție; solicită forțelor de poliție să se asigure că personalul lor nu este implicat în niciun fel de act rasist, xenofob sau discriminatoriu și că orice astfel de act comis este investigat, iar cei responsabili sunt aduși în fața justiției;

15.  invită Comisia să solicite organizațiilor societății civile să monitorizeze și să denunțe discursurile de incitare la ură și infracțiunile motivate de ură în statele membre;

16.  sprijină, felicită și solicită protecția grupurilor comunitare și a organizațiilor societății civile care luptă împotriva fascismului, rasismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță;

17.  solicită adoptarea unei legislații consolidate a UE împotriva discriminării, inclusiv transpunerea/punerea în aplicare a legislației existente și adoptarea unei noi legislații, inclusiv a Directivei privind egalitatea de tratament;

18.  reamintește că Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului privind combaterea anumitor forme și expresii ale rasismului și xenofobiei prin intermediul dreptului penal, care trebuia pusă în aplicare până în noiembrie 2010, prevede un temei juridic pentru impunerea unor sancțiuni persoanelor juridice care incită în mod public la violență sau la ură împotriva unui grup minoritar, precum excluderea de la prestații publice, pierderea dreptului de a desfășura activități comerciale, plasarea sub supraveghere judiciară sau emiterea de ordine de lichidare;

19.  îndeamnă Comisia să își actualizeze raportul din 2014 privind punerea în aplicare a deciziei-cadru a Consiliului menționate anterior și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre care nu au respectat dispozițiile deciziei;

20.  îndeamnă statele membre să respecte în continuare dispozițiile deciziei-cadru a Consiliului, să combată organizațiile care propagă discursuri de incitare la ură și violență în spațiile publice și online și să interzică efectiv grupurile neofasciste și neonaziste, precum și orice altă fundație sau asociație care preamărește și glorifică nazismul și fascismul, respectând în același timp ordinea de drept și jurisdicția națională;

21.  solicită cooperarea deplină și la timp între autoritățile de aplicare a legii, serviciile de informații, sistemul judiciar și organizațiile societății civile în combaterea fascismului, rasismului, xenofobiei și a altor forme de intoleranță;

22.  invită statele membre să urmeze recomandările Consiliului Europei cu privire la combaterea manifestărilor neonazismului și ale extremismului de dreapta;

23.  solicită statelor membre să asigure agenților de aplicare a legii și funcționarilor din sistemul judiciar de la toate nivelurile o formare obligatorie, la locul de muncă, bazată pe drepturile omului și orientată spre servicii;

24.  invită statele membre să se axeze pe prevenirea prin educație, campanii de sensibilizare și schimburi de bune practici;

25.  solicită statelor membre și federațiilor sportive naționale, în special cluburilor de fotbal, să contracareze flagelul rasismului, fascismului și xenofobiei pe stadioane și în cultura sportivă prin condamnarea și sancționarea celor responsabili, precum și prin promovarea unor activități educative pozitive care vizează suporterii tineri, în cooperare cu școlile și cu organizațiile relevante ale societății civile;

26.  încurajează statele membre să ofere formare persoanelor care lucrează în sistemul de radiodifuziune publică și în mijloacele de informare pentru a le sensibiliza cu privire la provocările și discriminarea cu care se confruntă victimele grupărilor neofasciste și neonaziste;

27.  le solicită statelor membre să introducă „programe de dezafiliere” naționale pentru a ajuta oamenii să părăsească grupările neofasciste și neonaziste violente; subliniază că astfel de programe nu ar trebui să se limiteze la simple intervenții individuale și ar trebui să includă sprijin pe termen lung pentru persoanele care întâmpină dificultăți în a-și găsi un loc de muncă, a se muta în alt loc și a-și crea rețele sociale noi și sigure;

28.  subliniază că o cunoaștere a istoriei este una dintre condițiile prealabile pentru împiedicarea producerii unor astfel de crime în viitor și joacă un rol important în educarea generațiilor mai tinere;

29.  solicită statelor membre să condamne și să combată toate formele de negare a Holocaustului, inclusiv banalizarea și minimalizarea infracțiunilor comise de naziști și de colaboratorii acestora; atrage atenția asupra faptului că adevărul cu privire la Holocaust nu trebuie banalizat în discursul politic și în mass-media;

30.  face apel la edificarea unei culturi comune a comemorării, care respinge crimele fasciste din trecut; este profund îngrijorat de faptul că generațiile mai tinere din Europa și din lume devin tot mai puțin preocupate de istoria fascismului și, prin urmare, riscă să devină indiferente față de noile amenințări;

31.  încurajează statele membre să promoveze educația, prin intermediul culturii de masă, privind diversitatea societății noastre și istoria noastră comună, inclusiv atrocitățile comise în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cum ar fi Holocaustul, și dezumanizarea sistematică a victimelor sale timp de mai mulți ani;

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO L 180, 19.7.2000, p. 22.
(2) JO L 328, 6.12.2008, p. 55.
(3) JO L 315, 14.11.2012, p. 57.
(4) JO L 317, 4.11.2014, p. 1.
(5) https://www.europol.europa.eu/activities-services/main-reports/european-union-terrorism-situation-and-trend-report-2018-tesat-2018
(6) https://www.mediapart.fr/journal/france/090418/forces-de-l-ordre-liees-l-ultra-droite-violente-la-dgsi-s-inquiete?onglet=full
(7) https://rm.coe.int/fifth-report-on-croatia/16808b57be


Bunăstarea animalelor, utilizarea antimicrobienelor și impactul creșterii industriale a puilor de carne asupra mediului
PDF 135kWORD 55k
Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la bunăstarea animalelor, utilizarea antimicrobienelor și impactul creșterii industriale a puilor de carne asupra mediului (2018/2858(RSP))
P8_TA(2018)0429RC-B8-0484/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecție a puilor destinați producției de carne(1) (Directiva privind puii de carne),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 noiembrie 2015 referitoare la o nouă strategie privind bunăstarea animalelor pentru 2016-2020(2),

–  având în vedere planul de acțiune din 2017 al UE intitulat „O singură sănătate” (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2012 privind strategia Uniunii Europene pentru protecția și bunăstarea animalelor 2012-2015 (COM(2012)0006),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 13 aprilie 2018 privind aplicarea Directivei 2007/43/CE și influența acesteia asupra bunăstării puilor crescuți pentru producția de carne, precum și dezvoltarea indicatorilor de bunăstare (COM(2018)0181),

–  având în vedere studiul Comisiei din 21 noiembrie 2017 privind aplicarea Directivei 2007/43/CE a Consiliului și dezvoltarea indicatorilor de bunăstare,

–  având în vedere acordul(3) referitor la Regulamentul privind medicamentele de uz veterinar, încheiat la 5 iunie 2018,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”)(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/625 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale și alte activități oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislației privind alimentele și furajele, a normelor privind sănătatea și bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor și produsele de protecție a plantelor(5),

–  având în vedere Convenția europeană pentru protecția animalelor domestice și Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 pe aceeași temă(6),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15 februarie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru creșterea intensivă a păsărilor de curte și a porcilor(7),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât UE este unul dintre principalii producători mondiali de pui de carne, cu aproximativ 7 miliarde de pui sacrificați în scopuri alimentare; întrucât în sectorul cărnii de pasăre, unde producția se realizează în conformitate cu principiul european „de la fermă la consumator”, sunt angajate peste un sfert de milion de persoane, în Europa existând 23 000 de ferme mari de pui de carne;

B.  întrucât Directiva 2007/43/CE (Directiva privind puii de carne) stabilește standarde minime pentru protecția puilor destinați producției de carne; întrucât este important ca producătorii, statele membre și Comisia să respecte aceste norme și să desfășoare inspecții regulate în acest domeniu;

C.  întrucât, potrivit studiului Comisiei din 21 noiembrie 2017 referitor la aplicarea Directivei 2007/43/CE a Consiliului, 34 % dintre puii de carne sunt ținuți la niveluri de densitate a efectivelor de 33 kg/m2 în conformitate cu regula generală, 40 % la niveluri de densitate a efectivelor de 34-39 kg/m2, iar 26 % la cel mai înalt nivel de densitate (până le 42 kg/m2) permis de directivă;

D.  întrucât asigurarea respectării Directivei privind puii de carne nu se petrece în mod uniform, iar recentul raport al Comisiei privind punerea în aplicare a arătat că asigurarea respectării legislației este, în cel mai bun caz, inconsecventă la nivelul statelor membre;

E.  întrucât utilizarea excesivă a medicamentelor antimicrobiene de uz veterinar, în special ca stimulatori de creștere, dar și pentru metafilaxie și profilaxie, constituie unul dintre principalii factori care influențează dezvoltarea la nivel global a bacteriilor rezistente la antimicrobiene; întrucât un nivel scăzut de bunăstare cauzat de o densitate mare a efectivelor de animale sau de stresul termic poate provoca deficite imunologice și poate face ca puii de carne să fie mai sensibili la boli;

F.  întrucât prezența unor tulpini zoonotice de Campylobacter spp. și Salmonella spp. multirezistente în fermele de pui de carne și în carnea de pui reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare la adresa sănătății publice, după cum au comunicat Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC);

G.  întrucât normele privind bunăstarea animalelor ar trebui actualizate pe baza noilor descoperiri științifice și ținând seama în mod corespunzător de competitivitatea pe termen lung a sectorului agricol zootehnic; întrucât utilizarea sistemelor de creștere care asigură un grad mai ridicat de bunăstare poate îmbunătăți rezultatele în materie de sănătate și bunăstare a animalelor, contribuind astfel la reducerea necesarului de antimicrobiene și asigurând în continuare o calitate ridicată a produselor;

H.  întrucât avizul științific al EFSA din 2010 privind influența parametrilor genetici asupra bunăstării și rezistenței puilor de carne destinați comercializării a arătat că selecția genetică pe baza ratelor de creștere a puilor de carne poate compromite sănătatea și bunăstarea acestor animale;

I.  întrucât cetățenii europeni manifestă un mare interes față de bunăstarea animalelor și doresc să poată face alegeri în mai bună cunoștință de cauză în calitate de consumatori;

J.  întrucât cel mai recent sondaj Eurobarometru special privind bunăstarea animalelor arată că peste 50 % dintre cetățenii europeni caută informații privind metoda de producție atunci când cumpără produse de origine animală și ar putea fi dispuși să plătească mai mult dacă s-ar asigura o bunăstare mai mare a animalelor; întrucât peste 80 % din cetățenii europeni doresc ca bunăstarea animalelor de fermă să fie consolidată în UE;

K.  întrucât 25 % din pieptul de pui consumat pe teritoriul UE este importat din țări terțe care aplică o legislație mai puțin strictă în domeniul bunăstării animalelor; întrucât majoritatea cărnii de pasăre importate este utilizată în cadrul serviciilor de alimentație sau în alimentele procesate, unde indicarea originii cărnii și etichetarea acesteia nu sunt obligatorii;

L.  întrucât Thailanda, Brazilia și Ucraina, de unde provin, cumulat, 90 % dintre importurile din țări terțe, au făcut obiectul unor audituri ale DG SANTE (Comisia Europeană), în urma cărora au fost scoase în evidență deficiențe considerabile în procesul de producție și în domeniul respectării legislației UE, întrucât fermierii din UE, precum și diverse ONG-uri, și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul economic, social și asupra mediului al importurilor de carne de pui produsă la costuri reduse și al etichetării înșelătoare a cărnii de pui prelucrate în Uniunea Europeană, dar care provine din țări terțe,

1.  ia act de rezultatele raportului Comisiei privind aplicarea Directivei 2007/43/CE și influența acesteia asupra bunăstării puilor crescuți pentru producția de carne, care indică faptul că doar două treimi dintre statele membre au pus în aplicare directiva în mod corespunzător; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, potrivit raportului, în multe locuri predomină densitățile de efective mai mari decât regula generală de 33 kg/m²;

2.  este preocupat de numărul din ce în ce mai mare de agenți zoonotici multirezistenți întâlniți în general în fermele de pui de carne, cum ar fi Campylobacter spp., Salmonella spp. și E. coli;

3.  recunoaște eforturile deja depuse de fermieri cu privire la asigurarea bunăstării puilor de carne în diversele state membre prin punerea în aplicare a Directivei privind puii de carne, în special eforturile celor care participă la programe voluntare;

4.  solicită Comisiei și statelor membre să asigure punerea în aplicare armonizată și integrală a Directivei 2007/43/CE în ceea ce privește specificațiile și siguranța clădirilor pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor directivei;

5.  subliniază că concurența neloială determină condiții de concurență inegale, deoarece cei care nu respectă normele practică prețuri la vânzare mai mici decât cei care respectă normele;

6.  solicită Comisiei să asigure, în cazul puilor de carne și al păsărilor matcă părinți, indicatori referitori la bunăstarea animalelor care să fie robuști, măsurabili și armonizați, inclusiv orientări pentru cele mai bune practici disponibile pentru incubatoare;

7.  solicită Comisiei și statelor membre să combată problema incendiilor din cotețele de păsări de curte prin promovarea celor mai bune practici; solicită statelor membre să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura disponibilitatea unor cursuri de formare adecvate și suficiente pentru crescători, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2007/43/CE;

8.  solicită EFSA să elaboreze un aviz cu privire la prevalența și factorii de risc ai bacteriilor Campylobacter spp., Salmonella spp. și E. coli cu potențial zoonotic rezistente la antimicrobiene;

9.  salută acordul referitor la Regulamentul privind medicamentele de uz veterinar încheiat la 5 iunie 2018; salută dispozițiile prevăzute pentru a restricționa utilizarea antibioticelor în scopul metafilaxiei și profilaxiei; reamintește poziția sa cu privire la măsurile preventive și avizul științific comun EMA/EFSA(8) prin care se solicită: utilizarea unui stoc de reproducere care să crească mai sănătos și mai lent, densități ale efectivelor care să nu crească riscul de îmbolnăvire, grupuri mai mici, izolarea animalelor bolnave [articolul 10 din Regulamentul (UE) 2016/429] și punerea în aplicare a legislației existente în materie de bunăstare a animalelor; consideră că regulamentul va facilita luarea măsurilor atât de necesare cu privire la rezistența la antimicrobiene (RAM) și va stimula inovarea în domeniul medicinii veterinare; consideră că sectorul avicol european și autoritățile naționale lansează inițiative pentru a reduce utilizarea antibioticelor prin modernizarea fermelor de păsări de curte;

10.  subliniază că îmbunătățirea tehnicilor de creștere a animalelor duce la o calitate mai bună a vieții păsărilor și reduce necesitatea utilizării antimicrobienelor, exemple de astfel de îmbunătățiri fiind asigurarea luminii naturale, a aerului curat și a unui spațiu mai generos, precum și reducerea amoniacului; îi reamintește Comisiei declarația inclusă în strategia privind sănătatea animalelor, precum și principiul deosebit de important conform căruia „este mai bine să previi decât să tratezi”;

11.  subliniază că bunăstarea animalelor constituie o măsură preventivă în sine, contribuind la reducerea riscului de îmbolnăvire a animalelor și, astfel, la reducerea utilizării antimicrobienelor și la asigurarea unor rezultate adesea mai bune în ceea ce privește producția; remarcă faptul că antimicrobienele ar putea deveni ineficace din cauza utilizării lor incorecte, ceea ce ar constitui un pericol pentru sănătatea umană;

12.  invită Comisia să consolideze cercetările și bunele practici ale AMR și să se asigure că statele membre pun în aplicare în mod efectiv măsuri axate pe prevenire, cum ar fi măsuri de monitorizare a bolilor și controale;

13.  invită Comisia să promoveze politici pentru a încuraja adoptarea de sisteme alternative de creștere pentru puii de carne, precum și adoptarea unor rase tradiționale și/sau de pui de carne care să permită un nivel mai ridicat de bunăstare a animalelor;

14.  solicită Comisiei să elaboreze o foaie de parcurs pentru sprijinirea producției și creșterii sustenabile și competitive de carne de pasăre, care să asigure un nivel mai ridicat de bunăstare pentru puii de carne;

15.  solicită Comisiei să înăsprească măsurile de control la frontieră al cărnii de pasăre importate din țări terțe, pentru a se asigura că aceste importuri sunt conforme cu legislația UE privind bunăstarea animalelor, siguranța alimentară și mediul înconjurător;

16.  subliniază că au crescut importurile de carne de pui din țări cu standarde de mediu, sociale, de siguranță alimentară și de bunăstare a animalelor mai reduse; invită Comisia să se asigure de faptul că carnea de pui și produsele și preparatele din carne importate au fost produse în conformitate cu standardele de mediu, sociale, de siguranță alimentară și de bunăstare a animalelor ale Uniunii pentru a garanta condiții competitive egale pentru producătorii din UE;

17.  solicită Comisiei să propună un instrument legislativ privind indicarea obligatorie pe etichetă a originii cărnii importate care este folosită în produsele procesate ale UE în sectorul comerțului cu amănuntul și al serviciilor de catering și de alimentație, astfel încât consumatorii să poată lua decizii în cunoștință de cauză;

18.  solicită Comisiei să stabilească o metodă a UE de marcare a producției pentru puii de carne similară cu metoda UE existentă pentru ouă, pentru a îmbunătăți transparența și comunicarea cu consumatorii în ceea ce privește bunăstarea animalelor în cadrul producției agricole;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei și statelor membre.

(1) JO L 182, 12.7.2007, p. 19.
(2) JO C 366, 27.10.2017, p. 149.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0421.
(4) JO L 84, 31.3.2016, p. 1.
(5) JO L 95, 7.4.2017, p. 1.
(6) JO L 221, 8.8.1998, p. 23.
(7) JO L 43, 21.2.2017, p. 231.
(8) Comitetul pentru medicamente de uz veterinar (CVMP) al EMA și Grupul științific pentru pericole biologice al EFSA (BIOHAZ), 2016. Avizul științific comun EMA/EFSA privind măsurile de reducere a necesității utilizării agenților antimicrobieni în creșterea animalelor în Uniunea Europeană și impactul ulterior asupra siguranței alimentare.


Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24)
PDF 213kWORD 68k
Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24) (2018/2598(RSP))
P8_TA(2018)0430B8-0477/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și Protocolul de la Kyoto la aceasta,

–  având în vedere Acordul de la Paris, Decizia 1/CP.21, precum și cea de a 21-a Conferință a părților (COP21) la CCONUSC și cea de a 11-a Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP11), desfășurate la Paris, Franța, între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015,

–  având în vedere cea de-a 18-a Conferință a părților (COP18) la CCONUSC și cea de-a opta Conferință a părților care servește drept reuniune a părților la Protocolul de la Kyoto (CMP8), care a avut loc la Doha, Qatar, între 26 noiembrie și 8 decembrie 2012, precum și adoptarea unui amendament la protocolul prin care se stabilește o a doua perioadă de angajamente în cadrul Protocolului de la Kyoto, care începe la 1 ianuarie 2013 și se termină la 31 decembrie 2020,

–  având în vedere faptul că Acordul de la Paris a fost deschis spre semnare la 22 aprilie 2016 la sediul ONU din New York, rămânând deschis până la 21 aprilie 2017, și că 195 de state au semnat Acordul de la Paris și 175 de state au depus instrumentele de ratificare a acestuia,

–  având în vedere cea de-a 23-a Conferință a părților (COP23) la CCONUSC, a 13-a sesiune a Reuniunii părților la Protocolul de la Kyoto (CMP13) și cea de-a doua sesiune a Conferinței părților care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris (CMA2), desfășurată la Bonn, Germania, în perioada 4 noiembrie - 16 noiembrie 2017,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD),

–  având în vedere rezoluția din 3 iulie 2018 privind diplomația UE în domeniul climei(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 octombrie 2017 referitoare la Conferința ONU din 2017 privind schimbările climatice, care va avea loc la Bonn, Germania (COP23)(2),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 20 iulie 2016 intitulată „Accelerarea tranziției Europei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon” (COM(2016)0500),

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 15 februarie 2016, din 30 septembrie 2016, din 23 iunie 2017, precum și din 22 martie 2018,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 13 octombrie 2017, din 26 februarie 2018, precum și din 9 octombrie 2018,

–  având în vedere Decizia (UE) 2017/1541 a Consiliului din 17 iulie 2017 privind încheierea în numele Uniunii Europene a Amendamentului de la Kigali la Protocolul de la Montreal privind substanțele care epuizează stratul de ozon(3),

–  având în vedere contribuțiile preconizate stabilite la nivel național (CPSN) ale UE și statelor sale membre, transmise CCONUSC la 6 martie 2015 de către Letonia și Comisia Europeană,

–  având în vedere al cincilea raport de evaluare (AR5) al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și raportul său de sinteză și Raportul special al IPCC intitulat „O încălzire globală de 1.5°C”,

–  având în vedere al optulea raport de sinteză al Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) din noiembrie 2017, intitulat „Raportul pe 2017 privind decalajele în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră” și al treilea raport pe 2017 al acesteia privind decalajele de adaptare,

–  având în vedere raportul „Global Energy & CO2 Status Report 2017” („Raportul privind stadiul global al energiei și al emisiilor de CO2 în 2017”) al Agenției Internaționale a Energiei,

–  având în vedere „Declarația privind situația climatică la nivel mondial în 2017” a Organizației Meteorologice Mondiale din martie 2018 și al 13-lea buletin al OMM privind gazele cu efect de seră din 30 octombrie 2017,

–  având în vedere Raportul pe 2018 al Forumului Economic Mondial privind riscurile globale(4),

–  având în vedere declarația Grupului pentru creștere ecologică din 5 martie 2018, semnată de 14 de miniștri ai mediului și climei din UE privind „Finanțarea acțiunilor UE de combatere a schimbărilor climatice - consolidarea cheltuielilor pentru politicile climatice și integrarea în următorul cadru financiar multianual (CFM)”(5),

–  având în vedere raportul intitulat „CO2 - an operational anthropogenic CO₂ emissions monitoring and verification support capacity” („CO2 - o capacitate operațională de sprijinire a monitorizării și verificării emisiilor antropice de CO₂”(6), publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei în noiembrie 2017,

–  având în vedere Declarația de la Fairbanks, adoptată de către miniștrii de externe din statele din regiunea arctică în cadrul celei de a 10-a reuniuni ministeriale a Consiliului Arcticii, desfășurată la Fairbanks, Alaska, între 10-11 mai 2017,

–  având în vedere prima ediție a Summitului One Planet care a avut loc la Paris la 12 decembrie 2017 și cele 12 angajamente adoptate cu această ocazie,

–  având în vedere enciclica Papei Francisc Laudato si,

–  având în vedere Declarația de la Meseberg din 19 iunie 2018,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Acordul de la Paris a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016, 181 dintre cele 197 de părți la convenție depunându-și la Organizația Națiunilor Unite instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare (până la data de 11 octombrie 2018);

B.  întrucât, la 6 martie 2015, UE a prezentat în fața CCONUSC contribuția preconizată stabilită la nivel național pentru UE și statele sale membre, prin care se angajează să respecte un obiectiv obligatoriu de cel puțin 40 % reducere la nivel intern a emisiilor de gaze cu efect de seră comparativ cu nivelurile din 1990 până în 2030;

C.  întrucât angajamentele asumate până acum de semnatarii Acordului de la Paris nu vor fi suficiente pentru atingerea obiectivului comun; întrucât nici actualele contribuții stabilite la nivel național (CSN) prezentate de UE și statele sale membre nu sunt conforme cu obiectivele stabilite în Acordul de la Paris și, prin urmare, trebuie revizuite;

D.  întrucât au fost finalizate elemente esențiale ale legislației UE care contribuie la îndeplinirea CSN ale UE și care conțin prevederi ambițioase, în special Directiva privind energia din surse regenerabile și Directiva privind eficiența energetică, conducând UE la o reducere de cel puțin 45 % a gazelor cu efect de seră până în 2030; întrucât o reducere de 45 % în UE până în 2030 nu reprezintă încă o contribuție suficientă la atingerea obiectivelor Acordului de la Paris și a obiectivului privind un nivel zero de emisii nete până la jumătatea secolului;

E.  întrucât transparența în ceea ce privește măsurarea emisiilor este esențială pentru realizarea unor progrese semnificative în ceea ce privește reducerea în mod corect a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global;

F.  întrucât, după o stagnare care a durat trei ani, în 2017 s-a înregistrat o creștere a emisiilor de dioxid de carbon la nivel global și la nivelul UE; întrucât această creștere este repartizată inegal din punct de vedere geografic;

G.  întrucât în anul 2017 s-au înregistrat foarte multe fenomene meteorologice extreme și recorduri de temperatură care sporesc nevoia urgentă de a se întreprinde măsuri la nivel internațional în domeniul climei;

H.  întrucât o politică ambițioasă de atenuare a schimbărilor climatice poate genera creștere economică și locuri de muncă; întrucât, cu toate acestea, unele sectoare specifice sunt vulnerabile la relocalizarea emisiilor de dioxid de carbon, în cazul în care pe alte piețe nu există obiective la fel de ambițioase; întrucât, prin urmare, este necesară o protecție adecvată împotriva relocalizării emisiilor de carbon pentru a proteja locurile de muncă în aceste sectoare;

I.  întrucât schimbările climatice sunt un multiplicator al altor amenințări care afectează în mod disproporționat țările în curs de dezvoltare; întrucât seceta și alte fenomene meteorologice nefavorabile degradează și distrug resurse de care depind în mod direct mijloacele de trai ale persoanelor sărace și provoacă o concurență tot mai intensă pentru resursele rămase, contribuind la crize umanitare și la tensiuni, strămutări forțate, radicalizare și conflicte; întrucât există dovezi că schimbările climatice au jucat un rol în tulburările și răspândirea violenței în Orientul Mijlociu, Sahel și Cornul Africii, cu repercusiuni mult dincolo de aceasta;

J.  întrucât raportul IPCC referitor la creșterea temperaturii cu 1,5 C demonstrează că efectele unei astfel de creșteri a temperaturii sunt susceptibile de a fi mult mai puțin grave decât creșterea cu 2 C;

K.  întrucât succesul pe termen lung al atenuării schimbărilor climatice necesită luarea de măsuri mult mai ferme, în special de către țările dezvoltate, pentru a abandona modelul economic producător de emisii de dioxid de carbon și pentru a stimula creșterea inteligentă din punct de vedere climatic, inclusiv în țările în curs de dezvoltare; întrucât trebuie depuse eforturi continue pentru întărirea sprijinului financiar, tehnologic și pentru dezvoltarea capacității țărilor în curs de dezvoltare;

L.  întrucât incapacitatea unor mari surse de emisii de a reduce emisiile de GES în concordanță cu măsurile necesare pentru limitarea creșterii temperaturii medii globale la 1,5°C sau 2°C accentuează amploarea și costurile deja enorme ale adaptării la schimbările climatice, cu consecințe deosebit de grave pentru țările cel mai puțin dezvoltate și pentru statele insulare mici în curs de dezvoltare; întrucât ar trebui sprijinite toate inițiativele țărilor cel mai puțin dezvoltate și ale statelor insulare mici în curs de dezvoltare de a produce informații cu privire la riscuri și avertizări timpurii;

M.  întrucât disparitatea crescândă între nevoile de adaptare și eforturile de adaptare trebuie inversată urgent prin măsuri mult mai ferme de atenuare și adaptare;

N.  întrucât nu este de conceput ca costurile de adaptare să fie suportate de cei afectați de necesitatea acesteia și este necesar ca principalii responsabili ai emisiilor de GES să acopere cea mai mare parte a costurilor globale;

O.  întrucât articolul 7 din Acordul de la Paris stabilește un obiectiv global de adaptare, iar acest obiectiv trebuie acum să fie pus în practică fără întârziere; întrucât planurile naționale de adaptare (PNA) ar trebui să joace un rol important;

P.  întrucât pădurile contribuie substanțial la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea; întrucât despădurirea este responsabilă de aproape 20 % din emisiile globale de GES, fiind cauzată în special de creșterea sectorului zootehnic, a producției de soia și de ulei de palmier, produse destinate inclusiv pieței UE; întrucât UE ar trebui să își reducă contribuția indirectă la despădurire („despădurirea încorporată”), pentru care poartă o răspundere;

Q.  întrucât terenul este o resursă limitată și utilizarea acestuia pentru producerea de materii prime convenționale și destinate producerii biocombustibililor de primă generație poate agrava insecuritatea alimentară și distruge mijloacele de trai ale populațiilor sărace din țările în curs de dezvoltare, în special prin acaparări de terenuri, strămutări forțate, poluare și încălcări ale drepturilor popoarelor indigene; întrucât programele de compensare a emisiilor de carbon și de reîmpădurire pot provoca, de asemenea, astfel de daune dacă nu sunt concepute și puse în aplicare în mod adecvat;

1.  reamintește că schimbările climatice, fiind o cauză și un multiplicator al altor riscuri, reprezintă una dintre cele mai urgente probleme ale umanității și că toate statele și toți actorii la nivel mondial trebuie să facă tot posibilul pentru a le combate prin acțiuni individuale hotărâte; subliniază că cooperarea internațională la momentul potrivit, solidaritatea și angajamentul consecvent și solid de a întreprinde acțiuni comune sunt singura soluție pentru îndeplinirea sarcinii colective de păstrare a întregii planete și a biodiversității ei pentru generațiile actuale și viitoare; subliniază că UE este pregătită să continue să își exercite rolul de lider în acest efort global și, în același timp, să asigure o dezvoltare economică durabilă cu nivel scăzut de GES care să asigure securitatea energetică, un avantaj competitiv pentru industriile europene și crearea de locuri de muncă;

Baza științifică pentru acțiunile din domeniul climei

2.  subliniază că OMM a confirmat că 2015, 2016 și 2017 au fost anii cei mai calzi înregistrați, ceea ce generat o încălzire foarte pronunțată în regiunea arctică, care va avea un efect de durată asupra nivelului mărilor și condițiilor climatice la nivel mondial;

3.  consideră că este posibil să se evite efectele ireversibile profunde și foarte probabile ale creșterii temperaturii globale de 2°C în cazul în care se urmărește obiectivul mai ambițios de 1,5°C, ceea ce ar cere ca emisiile globale de GES, acum în creștere, să scadă la zero până cel târziu în 2050; subliniază că soluțiile tehnice necesare sunt disponibile și din ce în ce mai competitive din punct de vedere al costurilor și că toate politicile UE ar trebui să fie strâns aliniate la obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris și reexaminate pentru a fi aliniate în permanență acestor obiective; prin urmare, așteaptă cu interes constatările raportului special al IPCC pe 2018 referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5°C peste nivelurile preindustriale;

4.  subliniază că, potrivit OMS, schimbările climatice afectează factorii determinanți sociali și de mediu ai sănătății - aer curat, apă potabilă, hrană suficientă și adăpost sigur - și că, între 2030 și 2050, se prognozează alte 250 000 de decese pe an provocate de malnutriție, diaree, malarie și stres termic; temperaturile extrem de ridicate contribuie în mod direct la decesele cauzate de afecțiunile cardiovasculare și respiratorii, în special în rândul persoanelor în vârstă; recunoaște că schimbările climatice reprezintă un catalizator pentru conflicte; consideră că punerea în aplicare integrală a angajamentelor din cadrul Acordului de la Paris ar contribui enorm la întărirea securității și a păcii în Europa și în lume;

Ratificarea Acordului de la Paris și punerea în aplicare a angajamentelor

5.  salută ritmul fără precedent al ratificărilor Acordului de la Paris, precum și mobilizarea generală și voința actorilor statali și nestatali privind punerea în aplicare deplină și rapidă, așa cum a fost exprimată în angajamentele asumate în cadrul evenimentelor mondiale majore, cum ar fi Summitul nord-american privind clima organizat la Chicago între 4-6 decembrie 2017, Summitul One Planet, care a avut loc la Paris la 12 decembrie 2017, precum și Summitul global privind acțiunea împotriva schimbărilor climatice de la San Francisco din perioada 12-14 septembrie 2018;

6.  subliniază că CSN-urile actuale nu ar limita încălzirea globală decât la o creștere a temperaturii de aproximativ 3,2°C(7), ceea ce ar depăși cu mult pragul de 2°C; invită toate părțile să contribuie constructiv la procesul care urmează să fie pus în practică în perspectiva anului 2020, atunci când contribuțiile stabilite la nivel național trebuie să fie actualizate, și să se asigure că contribuțiile lor sunt stabilite în conformitate cu obiectivul pe termen lung vizând temperatura al Acordului de la Paris, care prevede menținerea limitării creșterii temperaturii la un nivel cu mult sub 2°C și să facă eforturi să limiteze și mai mult creșterea, până la 1;5ºC; recunoaște că angajamentele actuale, inclusiv cel prezentat de Uniune și de statele sale membre, sunt insuficiente pentru a îndeplini obiectivele Acordului; subliniază, prin urmare, că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global ar trebui să atingă nivelul maxim cât mai curând posibil și că toate părțile, în special UE și toate națiunile G20, trebuie să își intensifice eforturile și să își actualizeze contribuțiile stabilite la nivel național până în 2020, în urma Dialogului Talanoa din 2018, care vizează să elimine decalajul existent în privința realizării acestui obiectiv;

7.  consideră că, în cazul în care alte economii importante nu reușesc să își asume angajamente comparabile cu cele ale UE privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, va fi necesară menținerea dispozițiilor privind relocalizarea emisiilor de dioxid de carbon, în special a celor care vizează sectoare cu un risc ridicat de relocalizare a emisiilor de dioxid de carbon, pentru a asigura competitivitatea globală a industriei europene;

8.  regretă că, în majoritatea țărilor terțe care și-au asumat angajamente în temeiul Acordului de la Paris, dezbaterea privind creșterea contribuțiilor lor este într-o etapă incipientă care avansează foarte încet; solicită, prin urmare, Comisiei să dinamizeze intenția UE de a crește angajamentul prin depunerea de eforturi mai mari, astfel încât să motiveze și alți parteneri să facă același lucru;

9.  subliniază importanța pe care o are o politică ambițioasă a UE privind clima pentru ca aceasta să acționeze ca un partener credibil și de încredere la nivel mondial și păstrarea rolului de lider al UE în domeniul climei la nivel mondial și respectarea Acordului de la Paris; salută acordul Parlamentului European și al Consiliului de a crește, până în 2030, obiectivele privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică la 32 % și, respectiv, 32,5 %; ceea ce va avea ca rezultat o reducere a emisiei de GES cu peste 45 % până în 2030; prin urmare, salută observațiile Comisiei privind actualizarea contribuțiilor UE stabilite la nivel național, în sensul luării în considerare a acestui obiectiv mai ambițios și a majorării obiectivului de reducere a emisiilor pentru 2030; invită Comisia Europeană să pregătească până la sfârșitul anului 2018 o strategie ambițioasă care să vizeze emisii zero pentru UE până la mijlocul secolului, definind un parcurs rentabil către atingerea obiectivului de emisii nete zero, adoptat în cadrul Acordului de la Paris și o economie cu emisii nete de dioxid de carbon zero în Uniune până cel târziu în 2050, în concordanță cu o cotă echitabilă a Uniunii din bugetul de emisii de carbon la nivel global rămas; sprijină o corelare a contribuțiilor UE stabilite la nivel național cu obiectivul stabilit la nivelul întregii economii de reducere a emisiilor interne de gaze cu efect de seră cu 55 % în comparație cu nivelurile din 1990 până în 2030;

10.  salută anunțul secretarului general al Organizației Națiunilor Unite privind organizarea unui summit pe tema climei în septembrie 2019, în marja celei de a 74-a Adunări Generale, pentru a accelera acțiunile în domeniul schimbărilor climatice în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris și, în special, pentru a promova creșterea ambiției în stabilirea angajamentelor privind clima; invită UE și statele sale membre să sprijine acest efort prin manifestarea angajamentului și a voinței politice de a-și spori angajamentele și să pledeze pentru contribuții semnificative din partea celorlalte părți;

11.  regretă anunțul făcut de președintele SUA, Donald Trump, cu privire la intenția sa de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris, considerând acest lucru un pas înapoi; își exprimă satisfacția că toate părțile importante și-au confirmat angajamentul față de Acordul de la Paris după anunțul făcut de președintele Trump; salută călduros mobilizarea în continuare pentru acțiunea împotriva schimbărilor climatice a unor state, orașe, universități și alți actori nestatali de primă mână din SUA, în cadrul campaniei „we are still in” („suntem în continuare implicați”);

12.  insistă că, în special după anunțul președintelui Trump, este important să se prevadă dispoziții adecvate împotriva relocalizării emisiilor de carbon și să se asigure faptul că întreprinderile cele mai performante vor primi certificate gratuit, astfel cum s-a convenit prin Directiva ETS; solicită Comisiei să examineze eficacitatea și legalitatea măsurilor suplimentare vizând protejarea sectoarelor industriale expuse riscului de relocalizare a emisiilor de carbon, de exemplu, ajustarea taxei vamale pe emisiile de carbon și a taxei pe consum, în special în raport cu produsele care provin din țări care nu își îndeplinesc angajamentele asumate în temeiul Acordului de la Paris;

13.  salută intrarea în vigoare a amendamentului de la Kigali la Protocolul de la Montreal la 1 ianuarie 2019, la care până acum 27 de părți și-au depus deja instrumentele de ratificare, inclusiv șapte state membre; îndeamnă toate părțile la Protocolul de la Montreal, în special statele membre care nu și-au prezentat încă instrumentele de ratificare, să ia toate măsurile necesare pentru o ratificare rapidă, aceasta fiind contribuție necesară pentru implementarea Acordului de la Paris și îndeplinirea țintelor pe termen mediu și lung în materie de climă și energie;

14.  salută ratificarea amendamentului de la Doha la Protocolul de la Kyoto de către toate statele membre și depunerea ratificării comune de către Uniune la 21 decembrie 2017; consideră că această măsură va reprezenta o importantă pârghie de negociere pentru încheierea cu succes a negocierilor din 2018 privind schimbările climatice și, datorită eforturilor de colaborare, va reduce efectiv emisiile de gaze cu efect de seră;

15.  subliniază că ambiția și punerea în aplicare înainte de 2020 au fost un punct-cheie în timpul negocierilor din cadrul COP23; salută decizia de a organiza două exerciții de evaluare în timpul COP din 2018 și 2019; invită Comisia și statele membre să pregătească contribuții la reducerea emisiilor până în 2020, care să fie prezentate la COP24, în cadrul evaluării de dinainte de 2020; consideră că acestea constituie un pas important în direcția obiectivului de a crește nivelul de ambiție pentru perioada de după 2020 de către toate părțile și, prin urmare, așteaptă cu interes rezultatul primei evaluări de la Katowice, care ar trebui să ia forma unei decizii COP care să reconfirme angajamentul de a crește, până în 2020, nivelul de ambiție în privința contribuțiilor naționale ale părților pentru 2030, pentru a le alinia la obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris;

16.  invită Comisia și statele membre să utilizeze strategii și activități de comunicare pentru a spori sprijinul public și politic pentru acțiunile în domeniul climei și pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la beneficiile colaterale ale combaterii schimbărilor climatice, cum ar fi îmbunătățirea calității aerului și a sănătății publice, conservarea resurselor naturale, creșterea economică și a ocupării forței de muncă, creșterea securității energetice și reducerea costurilor la importul de energie, precum și avantajele la nivelul concurenței internaționale prin inovare și dezvoltare tehnologică; subliniază că ar trebui, de asemenea, atrasă atenția asupra interdependențelor dintre schimbările climatice și nedreptatea socială, migrație, instabilitate și sărăcie, precum și asupra faptului că acțiunile la nivel internațional în domeniul climei pot contribui în mare măsură la rezolvarea acestor probleme;

17.  subliniază sinergiile dintre Acordul de la Paris, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Cadrul de la Sendai și Agenda de acțiune de la Addis Abeba (finanțare pentru dezvoltare), precum și alte convenții de la Rio, deoarece acestea reprezintă pași importanți și interconectați în direcția posibilității de a aborda simultan eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă;

COP24 de la Katowice

18.  recunoaște realizările președințiilor COP 22 și COP 23 care au pregătit împreună proiectul dialogului Talanoa din 2018, care a fost în general aprobat de către părți și lansat în ianuarie 2018; așteaptă cu interes primele rezultate ale acestuia pe parcursul COP24 și concluziile politice ulterioare pentru a alinia aspirațiile colective mondiale la obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris până în 2020; apreciază faptul că dialogul Talanoa nu se limitează doar la discuții între guvernele naționale, ci permite unei serii de părți interesate, inclusiv regiunilor și orașelor, precum și reprezentanților aleși ai acestora, să aducă în atenția factorilor de decizie de la nivel național și mondial aspecte-cheie privind acțiunile în domeniul climei; consideră binevenite dialogurile Talanoa între orașe și regiuni și așteaptă cu interes organizarea unor noi dialoguri în Europa; așteaptă cu interes contribuțiile actorilor nestatali și solicită tuturor părților să își trimită contribuțiile în timp util în vederea facilitării dezbaterilor politice din Katowice;

19.  recunoaște, de asemenea, că, în ciuda tuturor progreselor înregistrate privind programul de acțiune de la Paris (Cadrul de reglementare) în cursul COP23, sunt de așteptat provocări importante pentru finalizarea acestuia și pentru a ajunge la decizii concrete cu ocazia COP 24; solicită ca toate activitățile de pregătire necesare să fie efectuate înainte de summit pentru a finaliza cadrul de reglementare, care este de o importanță primordială pentru a pune în practică la timp Acordul de la Paris;

20.  pledează pentru un cadru de reglementare cu un nivel înalt de transparență, cu norme obligatorii riguroase pentru toate părțile, pentru a măsura precis progresele și a întări și mai mult încrederea în rândul părților implicate în procesul internațional; este preocupat de faptul că unele părți nu manifestă prea multă tragere de inimă în eforturile către o transparență deplină în măsurarea emisiilor; face apel la toate economiile importante să preia inițiativa în negocierile privind cadrul de reglementare și să promoveze cerințe obligatorii privind sistemele de monitorizare și verificare, care să includă date și estimări prompte și fiabile privind emisiile de gaze cu efect de seră;

21.  subliniază importanța completării cadrului de reglementare cu date atmosferice bazate pe observații, pentru a crește fiabilitatea și acuratețea raportărilor; invită Comisia, Agenția Spațială Europeană (ESA), Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CPMTM), Sistemul integrat de observare a carbonului ( (ICOS), infrastructura europeană de cercetare, institutele naționale de statistică și centrele de cercetare și alți actori importanți să dezvolte o capacitate operațională care să poată produce informații despre emisiile antropice utilizând date satelitare și îndeplinind cerințele necesare, inclusiv lansând pe orbită o constelație de sateliți;

22.  subliniază că este important ca UE să aibă o singură poziție, unitară, în cadrul COP24 de la Katowice, pentru a avea putere politică și credibilitate; îndeamnă toate statele membre să sprijine mandatul UE în cadrul negocierilor și al reuniunilor bilaterale cu alți actori;

23.  face apel la Comisie și la statele membre să pună acțiunile în domeniul climei pe ordinea de zi a forurilor internaționale importante din cadrul ONU, precum și, printre altele, în G7 și G20, și să caute parteneriate multilaterale pe aspecte specifice ale punerii în aplicare a Acordului de la Paris și a ODD;

Deschidere, caracter incluziv și transparență

24.  invită Comisia și statele membre să mențină și să consolideze parteneriatele strategice cu țările dezvoltate, precum și cu economiile emergente, pentru a stabili un grup de lideri în domeniul climei în următorii câțiva ani, și să arate mai multă solidaritate față de statele vulnerabile; sprijină angajamentul susținut și activ al UE în cadrul Coaliției cu ambiții mari (HAC) și, împreună cu țările membre ale acesteia, de a-și face cunoscută hotărârea de a implementa o parte semnificativă a Acordului de la Paris prin încheierea unui cadru de reglementare riguros în 2018 și printr-un dialog Talanoa de succes la COP24;

25.  subliniază că este nevoie de participarea efectivă a tuturor părților pentru a urmări obiectivul de limitare a creșterii temperaturii medii globale la 1,5 °C, ceea ce, la rândul său, înseamnă că trebuie tratată problema intereselor pecuniare particulare sau conflictuale; în acest context, își reiterează sprijinul pentru inițiativa guvernelor care reprezintă majoritatea populației lumii de a introduce o politică specifică privind conflictele de interese în cadrul CCONUSC; invită Comisia și statele membre să se implice într-un mod constructiv în acest proces fără a compromite țintele și obiectivele CCONUSC și ale Acordului de la Paris;

26.  subliniază că 80 % dintre persoanele strămutate din cauza schimbărilor climatice sunt femei, care sunt, în general, mai afectate de schimbările climatice decât bărbații și suportă o sarcină mai mare, nefiind totuși implicate în deciziile cruciale în domeniul politicilor climatice; subliniază, prin urmare, că emanciparea femeilor, precum și participarea lor deplină și echitabilă și în calitate de lideri la forumuri internaționale, precum CCONUSC, și la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice de la nivel național, regional și local, sunt vitale pentru succesul și eficacitatea unor astfel de acțiuni; invită UE și statele membre să pună perspectiva de gen în primplanul politicilor privind clima și să promoveze participarea femeilor indigene și a apărătorilor drepturilor femeilor în cadrul CCONUSC;

27.  salută decizia COP23 ca Fondul pentru adaptare să fie în continuare în slujba Acordului de la Paris; recunoaște importanța fondului pentru comunitățile cele mai vulnerabile la schimbările climatice și, prin urmare, salută noile angajamente ale statelor membre de a finanța fondul cu 93 de milioane de USD;

28.  recunoaște că UE și statele sale membre furnizează cele mai multe fonduri publice pentru combaterea schimbărilor climatice; se arată îngrijorat că angajamentele efective făcute de țările dezvoltate sunt încă departe de obiectivul lor colectiv de 100 miliarde de USD pe an; subliniază că este important ca toate părțile dezvoltate să își achite integral contribuțiile la acest obiectiv, dat fiind că finanțarea pe termen lung este esențială pentru a le permite țărilor în curs de dezvoltare să își îndeplinească obiectivele de adaptare și atenuare;

29.  subliniază că bugetul UE ar trebui să fie în acord cu angajamentele sale internaționale privind dezvoltarea durabilă și cu obiectivele sale climatice și energetice pe termen mediu și lung și să nu pună bețe-n roate acestor obiective sau să le împiedice realizarea; ia act cu îngrijorare de faptul că ținta de 20 % din totalul cheltuielilor Uniunii alocat acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice nu va fi probabil atinsă și solicită, prin urmare, acțiuni corective; subliniază, de asemenea, că obiectivele în materie de climă și energie ar trebui să se afle în centrul discuțiilor politice privind cadrul financiar multianual (CFM) post-2020, pentru a se asigura că vor fi alocate resursele necesare pentru realizarea lor; reamintește poziția sa de a majora cheltuielile curente legate de climă, de la 20 % la 30 % cât mai curând posibil și cel târziu până în 2027; consideră că toate cheltuielile CFM rămase ar trebui să fie pe ruta Paris-conform și să nu pună bețe-n roate eforturilor în domeniul climei;

30.  solicită crearea unui mecanism dedicat și automat al UE de finanțe publice care să ofere un sprijin suplimentar și adecvat pentru ca UE să își onoreze cota echitabilă din suma de 100 de miliarde USD reprezentând obiectivul financiar internațional privind clima;

Rolul actorilor nestatali

31.  reamintește că Acordul de la Paris recunoaște rolul important jucat de guvernanța pe mai multe niveluri în politicile privind clima și necesitatea de a colabora cu actorii de la nivelul regiunilor și orașelor și cu cei nestatali;

32.  își exprimă satisfacția cu privire la mobilizarea în creștere la nivel mondial a unui număr tot mai mare de actori nestatali angajați în combaterea schimbărilor climatice cu obiective concrete și măsurabile; subliniază rolul esențial al societății civile, al sectorului privat și al administrațiilor substatale în a impulsiona și a direcționa opinia publică și acțiunea guvernelor; invită UE, statele membre și toate părțile să promoveze, faciliteze și să angajeze un dialog complet transparent cu actorii nestatali, care se află din ce în ce mai des în prima linie în lupta împotriva schimbărilor climatice, precum și cu actorii de la nivel subnațional, în special în țările în care relațiile UE cu guvernele naționale din domeniul politicii climatice s-au deteriorat; salută, în acest context, angajamentul asumat în cursul COP23 de către 25 de orașe-deschizătoare de drumuri, reprezentând 150 de milioane de cetățeni, de a deveni orașe cu un nivel zero al emisiilor nete până în 2050.

33.  invită Comisia să își dezvolte în continuare relațiile cu autoritățile locale și regionale, să intensifice cooperarea tematică și sectorială între orașe și regiuni atât în interiorul, cât și în afara UE, să dezvolte inițiative de adaptare și de reziliență și să consolideze modelele de dezvoltare durabilă și planurile de reducere a emisiilor în sectoare esențiale precum energia, industria, agricultura și transportul, atât în zonele urbane, cât și în zonele rurale, de exemplu prin programe de înfrățire, prin intermediul programului de cooperare urbană internațională, prin sprijinirea unor platforme precum Convenția primarilor și prin înființarea de noi forumuri pentru schimburi de bune practici; solicită UE și statelor membre să sprijine eforturile depuse de actorii regionali și locali de a introduce contribuții stabilite la nivel regional și local (similare cu contribuțiile stabilite la nivel național) în cazul în care nivelul de ambiție în combaterea schimbărilor climatice poate fi mărit prin acest proces;

34.  încurajează Comisia să stabilească obiective concrete de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050 pentru toate sectoarele în propunerea sa referitoare la strategia pe termen lung a Uniunii Europene privind aducerea la zero emisiilor nete până la jumătatea secolului și să stabilească o cale clară de atingere a acestor obiective, inclusiv etape concrete pentru 2035, 2040 și 2045; invită Comisia să includă propuneri despre modalitățile de mărire a cantității captate de absorbanții de carbon în conformitate cu Acordul de la Paris, astfel încât să se obțină emisii nete de gaze cu efect de seră egale cu zero pe teritoriul UE până cel târziu în 2050 și să se ajungă la emisii negative la scurt timp după aceea; cere ca această strategie să asigure o repartizare echitabilă a eforturilor între sectoare, să includă un mecanism care să cuprindă rezultatele evaluării globale pe cinci ani, să ia în considerare constatările viitorului Raport special IPCC, recomandările și pozițiile Parlamentului European , precum și opiniile actorilor nestatali, cum ar fi autoritățile locale și regionale, societatea civilă și sectorul privat;

35.  subliniază că strategia UE pe termen lung ar trebui considerată drept o oportunitate de a stabili prioritățile strategice viitoare pentru o economie modernă și ecologică a UE, care să utilizeze pe deplin potențialul progresului tehnologic și care să mențină un nivel ridicat de securitate socială, precum și standarde înalte pentru consumatori și care va fi benefică pentru industrie și societatea civilă, în special pe termen lung;

36.  încurajează Comisia și statele membre să elaboreze strategii și programe pentru a aborda în fiecare sector tranziția cauzată de decarbonizare și de evoluțiile tehnologice, să permită schimbul de cunoștințe și bune practici între regiunile afectate, lucrători și întreprinderi, și să ofere sprijin regiunilor și lucrătorilor pentru a îi ajuta să se pregătească pentru schimbări structurale, să caute în mod activ noi potențiale economice și să elaboreze politici de localizare strategică pentru a asigura o tranziție corectă către o economie cu emisii nete egale cu zero în Europa;

37.  consideră că, pentru a asigura corelarea contribuțiilor stabilite la nivel național cu angajamentele la nivelul întregii economii impuse de Acordul de la Paris, părțile sunt încurajate să includă emisiile provenite de la transportul maritim și aerian internațional și să convină și să pună în aplicare măsuri la nivel internațional, regional și național pentru a aborda emisiile generate de aceste sectoare;

Eforturi susținute din partea tuturor sectoarelor

38.  salută dezvoltarea continuă a sistemelor de comercializare a certificatelor de emisii la nivel mondial și, în special, lansarea fazei inițiale a schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru sectorul energiei electrice la nivel național în China, în decembrie 2017; salută, de asemenea, acordul cu privire la conectarea schemei ETS a Uniunii Europene cu cea elvețiană semnat la sfârșitul anului 2017 și încurajează Comisia să exploreze în continuare astfel de legături și alte forme de cooperare cu piețele carbonului din state terțe și regiuni și să stimuleze crearea de noi piețe ale carbonului și a altor mecanisme de stabilire a prețului carbonului, care vor contribui la reducerea emisiilor la nivel global, vor aduce îmbunătățiri suplimentare, economii de costuri și vor reduce riscul de relocare a emisiilor de carbon prin crearea unor condiții de concurență echitabile la nivel global; invită Comisia să introducă garanții pentru a se asigura că orice legătură cu EU ETS va continua să aducă contribuții suplimentare și permanente la eforturile de atenuare și nu va submina angajamentele interne asumate de Uniune privind emisiile de gaze cu efect de seră;

39.  regretă faptul că sectorul transporturilor este singurul sector care a înregistrat o creștere emisiilor față de 1990; subliniază că acest lucru nu este compatibil cu dezvoltarea durabilă pe termen lung, care necesită, în schimb, reducerea mai mare și mai rapidă a emisiilor în toate sectoarele societății; reamintește că sectorul transporturilor va trebui să fie complet decarbonizat până în 2050;

40.  își exprimă dezamăgirea profundă față de propunerea Comisiei privind standardele de emisii de CO2 pentru perioada de după 2020 pentru autoturisme și vehicule utilitare ușoare ca nefiind conformă cu obiectivele pe termen lung ale Acordului de la Paris;

41.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul de ambiție al Schemei de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) a OACI, având în vedere lucrările în curs privind standardele și practicile recomandate (SARP) destinate punerii în aplicare a sistemului începând din 2019; se opune cu fermitate eforturilor de a impune Schema de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) asupra zborurilor din Europa, care nerespectând legislația UE și independența sa în luarea deciziilor; subliniază că o diluare suplimentară a proiectului CORSIA SARP este inacceptabilă; invită Comisia și statele membre să facă tot posibilul pentru a mări strictețea dispozițiilor Schemei CORSIA și, prin urmare, impactul său în viitor;

42.  reamintește Regulamentul (UE) 2017/2392 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea menținerii actualelor limitări ale domeniului de aplicare pentru activitățile de aviație și în vederea pregătirii punerii în aplicare a unei măsuri globale bazate pe piață începând din 2021(8), și, în special, articolul 1 alineatul (7) din acesta, care prevede în mod clar că, în calitate de colegiuitori, Parlamentul European și Consiliul sunt singurele instituții care decid asupra oricăror viitoare modificări ale Directivei ETS; invită statele membre, în spiritul Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare, să prezinte o rezervă formală în ceea ce privește CORSIA SARP, conform căreia punerea în aplicare a CORSIA și participarea la fazele sale voluntare necesită acordul prealabil al Consiliului și al Parlamentului European;

43.  reamintește că o altă prelungire a derogării care prevedea ca zborurile extra-SEE să nu intre în domeniul de aplicare al EU ETS a fost acordată de Uniune până în 2024 pentru a facilita procesul OACI în vederea găsirii unei soluții globale pentru emisiile din domeniul aviației; subliniază, cu toate acestea, că orice modificare ulterioară a legislației ar trebui realizată doar în cazul în care este conformă cu angajamentul Uniunii la nivelul întregii economii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, care nu prevede utilizarea creditelor de compensare după 2020;

44.  salută faptul că, în sectorul aviației, EU ETS a adus deja reduceri/compensări de CO2 de aproximativ 100 de milioane de tone;

45.  reamintește că se preconizează creșterea emisiilor de CO2 generate de transportul maritim cu 50 % până la 250 % până în 2050 și că există deja soluții tehnice pentru a reduce în mod semnificativ emisiile generate de nave; salută acordul privind strategia inițială a OMI referitoare la reducerea emisiilor de GES generate de nave, de la cea de-a 72-a sesiune a Comitetului pentru protecția mediului marin al OMI din aprilie 2018, ca un prim pas pentru ca acest sector să contribuie la realizarea obiectivului legat de temperatură din Acordul de la Paris; invită OMI să ajungă la un acord rapid cu privire la noi măsuri obligatorii de reducere a emisiilor necesare pentru a realiza obiectivele și subliniază importanța și urgența punerii în aplicare a acestora înainte de 2023; subliniază că sunt necesare noi măsuri și acțiuni împotriva emisiilor generate de transportul maritim și solicită, prin urmare, UE și statelor membre să monitorizeze îndeaproape impactul și punerea în aplicare a Acordului OMI și să ia în considerare măsuri suplimentare la nivelul UE pentru a se garanta reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul maritim, în conformitate cu obiectivul legat de temperatură din Acordul de la Paris; îndeamnă Comisia să includă transportul maritim internațional în viitoarea sa strategie de decarbonizare pentru anul 2050, pentru a ghida deciziile de investiții ale UE către combustibili cu emisii zero de dioxid de carbon și către tehnologii de propulsie pentru transportul maritim;

46.  ia act de faptul că defrișările și degradarea pădurilor sunt responsabile pentru 20 % din emisiile mondiale de CO2; subliniază rolul important al pădurilor și al zonelor umede în atenuarea schimbărilor climatice, deoarece acestea oferă un potențial ridicat de captare a carbonului; atrage atenția asupra faptului că absorbantele și rezervoarele naturale de carbon din UE și de la nivel mondial ar trebui să fie conservate și mărite pe termen lung, iar volumul total la nivel mondial al pădurilor, precum și capacitățile de adaptare și rezistența acestora la schimbările climatice trebuie mărite în continuare, pentru a atinge obiectivul pe termen lung al Acordului de la Paris; subliniază, de asemenea, necesitatea unor eforturi de atenuare care să vizeze sectorul pădurilor tropicale, începând cu abordarea cauzelor care stau la baza pierderilor de fond forestier și a schimbărilor climatice;

Reziliența la schimbările climatice prin adaptare

47.  invită Comisia să revizuiască Strategia UE de adaptare, deoarece acțiunile de adaptare reprezintă o necesitate inevitabilă pentru toate țările dacă acestea doresc să reducă la minimum efectele negative ale schimbărilor climatice și să valorifice pe deplin oportunitățile de creștere economică rezilientă la schimbările climatice și de dezvoltare durabilă;

48.  consideră punerea în funcțiune a platformei comunităților locale și populațiilor indigene unul dintre succesele COP23 și un alt pas important în realizarea obiectivelor de la Paris; consideră că această platformă va facilita schimbul efectiv de experiență și de bune practici în cadrul eforturilor și strategiilor de adaptare;

49.  subliniază necesitatea de a dezvolta sisteme și instrumente publice, transparente și ușor de utilizat pentru a urmări progresele și eficacitatea planurilor și acțiunilor naționale de adaptare;

Diplomația în domeniul climei

50.  sprijină cu fermitate continuarea și consolidarea politicii Uniunii de sensibilizare și diplomație în domeniul climei, aceasta fiind esențială pentru creșterea vizibilității acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în țările partenere și în rândul opiniei publice la nivel mondial; solicită ca resursele umane și financiare ale SEAE și ale Comisiei să fie alocate astfel încât să reflecte mai bine angajamentul puternic și implicarea sporită în diplomația în domeniul climei; insistă asupra necesității de a dezvolta o strategie cuprinzătoare pentru diplomația UE în domeniul climei și de a integra aspectele legate de climă în toate domeniile acțiunii externe a UE, inclusiv comerțul, cooperarea pentru dezvoltare, ajutorul umanitar, securitatea și apărarea;

51.  subliniază implicațiile tot mai grave ale schimbărilor climatice pentru securitatea internațională și pentru stabilitatea regională, implicații care decurg din degradarea mediului, pierderea mijloacelor de trai, strămutările persoanelor provocate de schimbările climatice și formele asociate de tensiuni unde schimbările climatice pot fi adesea considerate un factor de multiplicare a amenințărilor; îndeamnă, prin urmare, UE și statele membre să colaboreze cu partenerii din întreaga lume pentru a înțelege, integra, anticipa și gestiona mai bine efectele destabilizante ale schimbărilor climatice; subliniază, prin urmare, importanța integrării diplomației în domeniul climei în politicile UE de prevenire a conflictelor;

52.  invită Comisia și statele membre să lanseze alianțe foarte ambițioase, care să constituie un exemplu în integrarea politicilor climatice în diferite aspecte ale politicii externe, inclusiv comerțul, migrația internațională, reforma instituțiilor financiare internaționale și pacea și securitatea;

53.  solicită Comisiei să integreze dimensiunea schimbărilor climatice în acordurile comerciale și de investiții internaționale prin condiționarea viitoarelor acorduri comerciale de ratificarea și aplicarea Acordului de la Paris; invită Comisia să efectueze o evaluare cuprinzătoare a coerenței acordurilor existente cu Acordul de la Paris;

Industria și competitivitatea

54.  subliniază că schimbările climatice sunt, în primul rând, o provocare societală și că lupta împotriva acestora ar trebui, prin urmare, să rămână unul dintre principiile directoare ale politicilor și acțiunilor UE, inclusiv în domeniul industriei, energiei, cercetării și tehnologiilor digitale;

55.  salută eforturile și progresele înregistrate până în prezent de cetățenii europeni și de întreprinderile și industria din Europa în vederea îndeplinirii obligațiilor asumate în temeiul Acordului de la Paris; îi încurajează să stabilească ambiții mai mari, să profite pe deplin de oportunitățile care decurg din Acordul de la Paris și să țină pasul cu evoluțiile tehnologice;

56.  subliniază că un cadru juridic stabil și previzibil, precum și semnalele clare în materie de politici, atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial, facilitează și cresc numărul investițiilor legate de climă; subliniază, în această privință, importanța propunerilor legislative din cadrul pachetului „Energie curată pentru toți europenii” pentru consolidarea competitivității UE, responsabilizarea cetățenilor și stabilirea de obiective care să respecte angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris și al mecanismului său de revizuire cincinală;

57.  salută faptul că mai multe țări în care își desfășoară activitatea competitori majori ai industriilor energointensive din UE au introdus comercializarea de carbon sau alte mecanisme de stabilire a tarifelor; încurajează alte țări să le urmeze exemplul;

58.  subliniază importanța creșterii numărului de locuri de muncă de calitate și a lucrătorilor calificați în industria UE pentru a stimula inovarea și tranziția către o economie durabilă; solicită un proces holistic și incluziv pentru elaborarea unei viziuni privind un model economic alternativ în regiunile cu consum intensiv de cărbune și cu emisii ridicate de carbon, cu o pondere ridicată a lucrătorilor în sectoare cu emisii ridicate de carbon, astfel încât să se faciliteze o transformare sustenabilă pentru industriile și serviciile prospere, recunoscând totodată patrimoniul și competențele de forței de muncă disponibile; subliniază rolul important al statelor membre în accelerarea reformelor care pot duce la o tranziție corectă a forței de muncă în aceste regiuni; reamintește că sprijinul financiar suplimentar din partea UE joacă un rol indispensabil în acest sens;

Politica energetică

59.  reamintește că, în UE, investițiile în energia din surse regenerabile sunt în scădere; subliniază, prin urmare, importanța energiei din surse regenerabile și a eficienței energetice pentru reducerea emisiilor, pentru securitatea energetică și pentru a preveni și atenua sărăcia energetică, cu scopul de a proteja și a ajuta familiile vulnerabile și sărace; solicită promovarea la nivel global a măsurilor de eficiență energetică și de economisire a energiei, precum și dezvoltarea și producerea efectivă de energie regenerabilă (de exemplu, prin stimularea producției proprii și a consumului din surse regenerabile de energie);

60.  reamintește că stabilirea priorităților în materie de eficiență energetică, inclusiv prin principiul eficienței energetice pe primul loc, și poziția de lider la nivel mondial în domeniul energiei din surse regenerabile reprezintă două dintre principalele obiective ale uniunii energetice a UE; subliniază importanța legislației ambițioase din pachetul pentru energie curată pentru atingerea acestor obiective, precum și importanța viitoarei strategii pentru jumătatea secolului pentru punerea efectivă în aplicare a politicilor UE legate de angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C, cu scopul mai ambițios de a menține această creștere sub 1,5 °C;

61.  subliniază că este important să se dezvolte tehnologii de stocare a energiei, rețele inteligente și o capacitate de a răspunde la cerere care să contribuie la îmbunătățirea utilizării eficiente a energiei din surse regenerabile în sectorul producției de energie electrică și în cel al încălzirii și răcirii locuințelor;

62.  invită UE să exercite presiune pentru a convinge comunitatea internațională să adopte fără întârziere măsuri concrete, inclusiv un calendar, pentru eliminarea treptată a subvențiilor care dăunează mediului, care denaturează concurența, descurajează cooperarea internațională și împiedică inovarea;

Cercetarea, inovarea, tehnologiile digitale și politica spațială

63.  subliniază faptul că cercetarea și inovarea continuă și consolidată în domeniul atenuării schimbărilor climatice, politicile de adaptare, utilizarea eficientă a resurselor și a tehnologiilor sustenabile cu emisii scăzute și cu emisii zero, utilizarea durabilă a materiilor prime secundare („economia circulară”) și colectarea datelor privind schimbările climatice sunt esențiale pentru combaterea schimbărilor climatice în mod rentabil și pentru a contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili; încurajează, prin urmare, adoptarea unor angajamente globale în vederea creșterii și concentrării investițiilor în aceste domenii; subliniază necesitatea de a acorda prioritate finanțării proiectelor sustenabile în domeniul energetic, în cadrul noului program Orizont Europa, având în vedere angajamentele uniunii energetice și cele luate în cadrul Acordului de la Paris;

64.  subliniază că ODD reprezintă o schimbare radicală a politicilor internaționale privind cooperarea pentru dezvoltare și că UE s-a angajat să le pună în aplicare atât în politicile sale interne, cât și în cele externe; subliniază, în conformitate cu dimensiunea externă a ODD, necesitatea de a explora diferite metode de a ajuta țările în curs de dezvoltare și economiile emergente în tranziția lor energetică, printre altele prin măsuri de consolidare a capacităților, reducerea costurilor de capital pentru proiectele privind energia din surse regenerabile și la eficiența energetică, prin transferul de tehnologie și soluții pentru dezvoltarea orașelor inteligente și a comunităților îndepărtate și rurale, ajutându-le astfel să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris; salută, în acest sens, recent instituitul Fond european pentru dezvoltare durabilă;

65.  reamintește că cercetarea, inovarea și competitivitatea se numără printre cei cinci piloni ai strategiei UE privind uniunea energetică; ia act de faptul că UE este hotărâtă să rămână un lider global în aceste domenii, dezvoltând, în același timp, cooperarea științifică strânsă cu partenerii internaționali; subliniază că este important să se construiască și să se mențină o capacitate de inovare puternică, atât în țările dezvoltate, cât și în cele emergente, pentru dezvoltarea unor tehnologii ecologice și sustenabile în domeniul energiei;

66.  reamintește rolul fundamental al tehnologiilor digitale în sprijinirea tranziției energetice și, în special, în îmbunătățirea eficienței energetice și a economiilor de energie; subliniază beneficiile climatice pe care digitalizarea industriei europene le poate aduce prin utilizarea eficientă a resurselor și prin reducerea intensității utilizării materialelor, precum și prin consolidarea forței de muncă actuale;

67.  are convingerea că programele spațiale ale Uniunii ar trebui să fie concepute în așa fel încât să se asigure că acestea contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice și la strategiile de atenuare a acestora; reamintește, în acest context, rolul deosebit al sistemului Copernicus și necesitatea de a garanta că acesta include un serviciu de monitorizare a CO2; subliniază importanța menținerii unei politici privind datele gratuite, integrale și deschise, deoarece acest lucru este esențial pentru comunitatea științifică și susține cooperarea internațională în acest domeniu;

Acțiuni de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare

68.  insistă asupra necesității de a menține deschisă posibilitatea de limitare a încălzirii globale la 1,5 °C și asupra obligației celor care produc cele mai multe emisii, inclusiv UE, de a-și intensifica rapid eforturile de atenuare, care pot genera beneficii conexe semnificative în materie de dezvoltare durabilă, precum și de a-și spori substanțial sprijinul acordat pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare;

69.  subliniază importanța unui proces bine informat de luare a deciziilor cu privire la schimbările climatice și a susținerii acestui proces prin îmbunătățirea serviciilor climatice cu o relevanță deosebită pentru țările în curs de dezvoltare; solicită ca acesta să devină un obiectiv semnificativ al cercetării finanțate de UE, precum și ca UE să depună eforturi susținute în vederea facilitării transferului de tehnologie către țările în curs de dezvoltare; solicită o declarație a OMC privind drepturile de proprietate intelectuală și schimbările climatice, comparabilă cu cea privind Acordul TRIPS și sănătatea publică, adoptată la Doha în 2001;

70.  reamintește angajamentul țărilor dezvoltate de a oferi finanțare nouă și suplimentară pentru acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, care va ajunge la 100 de miliarde USD pe an până în 2020; recunoaște necesitatea unei creșteri continue a efortului financiar, precum și a unei contabilizări mai stricte a acestuia, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite cerinței ca finanțarea să fie nouă și suplimentară și incluzând numai echivalentul în subvenții al împrumuturilor, calculat utilizând metoda convenită în cadrul Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE; recomandă ca statele membre ale UE să urmeze practicile elaborate de Comisie pentru utilizarea markerilor Rio pentru asistența oficială pentru dezvoltare cu un obiectiv climatic;

71.  cere UE să respecte principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării, astfel cum este consacrat la articolul 208 din TFUE, întrucât constituie un aspect fundamental al contribuției UE la Acordul de la Paris; solicită, în consecință, UE să asigure coerența dintre politica sa de dezvoltare și politica sa comercială, agricolă, în domeniul energiei și al climei;

72.  reamintește că schimbările climatice au atât efecte directe, cât și indirecte asupra productivității agricole; își reiterează cererea privind o schimbare radicală în modul în care producem și consumăm alimentele către practici agro-ecologice, în conformitate cu concluziile Evaluării internaționale a cunoștințelor, științelor și tehnologiilor agricole pentru dezvoltare (IAASTD) și cu recomandările Raportorului special al ONU privind dreptul la alimentație; salută inițiativele luate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru a intensifica agro-ecologia în vederea realizării ODD; îndeamnă UE și statele membre să își elaboreze politica de dezvoltare în funcție de aceste linii, inclusiv în cadrul componentei de investiții pentru agricultură a FEDD;

73.  subliniază faptul că creșterea tot mai mare a emisiilor de CO2 legate de transporturi și de comerț subminează eficacitatea strategiei UE privind schimbările climatice; constată că promovarea dezvoltării bazate pe exporturi, inclusiv a agriculturii industriale orientate spre export, este dificil de conciliat cu imperativul atenuării schimbărilor climatice;

74.  consideră că UE ar trebui să caute modalități de a introduce controale la comerțul european cu produse și consumul de produse care reprezintă un risc pentru păduri, cum ar fi soia, uleiul de palmier, eucaliptul, carnea de vită, pielea și cacaua, luând în considerare lecțiile învățate din planul de acțiune FLEGT și din Regulamentul privind lemnul și din măsurile UE de reglementare a altor lanțuri de aprovizionare, pentru a pune capăt sau pentru a preveni prejudiciile grave; constată că printre elementele esențiale pentru succesul acestor eforturi se numără asigurarea respectării cerințelor privind trasabilitatea și obligația de diligență necesară, pe tot parcursul lanțului de aprovizionare;

75.  solicită Băncii Europene de Investiții să pună capăt rapid creditării proiectelor privind combustibilii fosili și solicită statelor membre ale UE să pună capăt tuturor garanțiilor de credit la export pentru proiectele privind combustibilii fosili; solicită garanții publice specifice în favoarea investițiilor ecologice, precum și acordarea de etichete și avantaje fiscale fondurilor de investiții ecologice și emițătorilor de obligațiuni verzi;

76.  subliniază importanța operaționalizării obiectivului global de adaptare și de mobilizare de fonduri importante noi pentru adaptarea în țările în curs de dezvoltare; îndeamnă UE și statele membre să se angajeze la o creștere semnificativă a finanțării pentru adaptare la schimbările climatice; recunoaște nevoia de a se înregistra progrese și în ceea ce privește pierderile și daunele, pentru care ar trebui să se aloce resurse suplimentare prin surse inovatoare de finanțare publică, prin intermediul mecanismului internațional de la Varșovia;

77.  subliniază necesitatea unor proiecte de tip ascendent, gestionate la nivel local, care să ajungă la persoane și la comunități deosebit de vulnerabile; ia act de faptul că accentul pus în prezent pe operațiunile de finanțare mixtă și pe garanții pentru facilitarea investițiilor private favorizează proiectele la scară largă și cere să existe un just echilibru în utilizarea fondurilor de asistență;

78.  remarcă faptul că sectorul aviației se bazează în mare măsură pe compensarea emisiilor de carbon și că compensările forestiere sunt dificil de măsurat și imposibil de garantat; subliniază că este necesar să se garanteze că schema de compensare și reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și alte proiecte nu afectează în niciun fel securitatea alimentară, drepturile funciare, drepturile populațiilor indigene sau biodiversitatea, precum și să se respecte principiul consimțământului liber și dat în cunoștință de cauză;

Rolul Parlamentului European

79.  consideră, având în vedere că Parlamentul trebuie să își dea aprobarea pentru acordurile internaționale și joacă un rol central în punerea în aplicare internă a Acordului de la Paris în calitate de colegiuitor, că acesta trebuie să facă parte integrantă din delegația UE; se așteaptă, prin urmare, să i se permită participarea la reuniunile de coordonare ale UE de la Katowice și să i se garanteze accesul la toate documentele pregătitoare din momentul începerii negocierilor;

o
o   o

80.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și secretariatului CCONUSC, cu rugămintea de a fi adusă la cunoștința tuturor părților care nu sunt membre ale UE.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0280.
(2) JO C 346, 27.9.2018, p. 70.
(3) JO L 236, 14.9.2017, p. 1
(4) http://www3.weforum.org/docs/WEF_GRR18_Report.pdf
(5) http://www.bmub.bund.de/fileadmin/Daten_BMU/Download_PDF/Europa___International/green_growth_group_financing_climate_action_bf.pdf
(6) http://copernicus.eu/news/report-operational-anthropogenic-co2-emissions-monitoring
(7) UNEP, „The Emissions Gap Report 2017 — The emissions gap and its implications”, („Raportul privind decalajele în ceea ce privește emisiile de gaze cu efect de seră și implicațiile acestora”), p. 18
(8) JO L 350, 29.12.2017, p. 7.


A 14-a reuniune a Convenției privind diversitatea biologică (COP 14)
PDF 148kWORD 55k
Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la cea de a 14-a reuniune a Conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP14) (2018/2791(RSP))
P8_TA(2018)0431B8-0478/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2016 referitoare la evaluarea intermediară a Strategiei UE în domeniul biodiversității(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la Planul de acțiune pentru natură, cetățeni și economie(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 20 mai 2015 intitulat „Starea naturii în Uniunea Europeană: Raport privind stadiul și tendințele legate de tipurile de habitat și speciile vizate de Directiva privind habitatele și Directiva privind păsările pentru perioada 2007-2012 în conformitate cu articolul 17 din Directiva privind habitatele și cu articolul 12 din Directiva privind păsările” (COM(2015)0219),

–  având în vedere întrebările adresate Comisiei și Consiliului la cea de a 14-a reuniune a conferinței părților la Convenția privind diversitatea biologică (COP14) (O-000115/2018 – B8‑0413/2018 și O-000116/2018 – B8-0414/2018),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât obiectivul declarat al planului strategic privind biodiversitatea pentru perioada 2011-2020 adoptate de părțile la Convenția privind diversitatea biologică în 2010 este de a întreprinde acțiuni efective și urgente de oprire a sărăcirii biodiversității (varietatea extraordinară a ecosistemelor, speciilor și resurselor genetice din mediul înconjurător) pentru a asigura că, până în anul 2020, ecosistemele vor deveni rezistente și își vor putea îndeplini funcțiile esențiale, de asigurare a biodiversității pe Pământ și de a contribui la bunăstarea umană și reducerea sărăciei;

B.  întrucât strategia „Viziune 2050”, adoptată în cadrul Convenției privind diversitatea biologică prevede o lume a „Traiului în armonie cu natura” în care „până în anul 2050, biodiversitatea este valorificată, conservată, refăcută și înțelept utilizată, menținând funcțiile ecosistemelor, susținând o planetă sănătoasă și aducând beneficii esențiale pentru toți oamenii”;

C.  întrucât „Viziunea 2050” are la bază cinci obiective strategice: (a) abordarea cauzelor identificate ale pierderii biodiversității prin integrarea acestui aspect în programele de guvernare și în preocupările societății civile; (b) reducerea presiunilor directe asupra biodiversității și promovarea dezvoltării durabile; (c) îmbunătățirea situației biodiversității prin salvarea ecosistemelor, a speciilor și a diversității genetice; (d) sporirea beneficiilor cu caracter universal ce rezultă din existența biodiversității și a ecosistemelor; și (e) implementarea îmbunătățită prin planificare participativă, managementul cunoștințelor și construirea de capacități;

D.  întrucât Protocolul de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și distribuirea beneficiilor urmărește să asigure faptul că beneficiile aferente utilizării resurselor genetice sunt distribuite într-o manieră corectă și echitabilă;

E.  întrucât Strategia UE 2020 privind biodiversitatea urmărește să oprească sărăcirea biodiversității și pierderea de ecosisteme în UE, dar și la nivel global până în 2020, având în vedere valoarea intrinsecă a biodiversității și contribuția esențială pe care ecosistemele o au la bunăstarea speciei umane și la prosperitatea economică;

F.  întrucât UE și statele sale membre au adoptat Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă care o însoțesc și care presupun transformarea lumii în care trăim și protejarea planetei, inclusiv a vieții terestre și subacvatice, și s-au angajat să o pună în aplicare pe deplin;

G.  întrucât degradarea ecosistemelor înseamnă pierderi sociale și economice uriașe pentru Uniunea Europeană;

Observații cu caracter general

1.  remarcă cu îngrijorare că obiectivele în materie de biodiversitate stabilite la Aichi („obiectivele de la Aichi”) nu vor fi atinse dacă se menține actuala tendință a pierderii biodiversității și invită toate părțile la Convenția privind diversitatea biologică și părțile interesate să își intensifice eforturile; în acest sens, îndeamnă Comisia și statele membre să se angajeze să întreprindă eforturi suplimentare, imediate și substanțiale privind conservarea biodiversității pentru a atinge obiectivele UE;

2.  subliniază că protecția biodiversității la nivel global este o problemă esențială și deci de interes strategic pentru UE, ce ar trebui să fie tratată cu cea mai mare atenție politică; invită Comisia și statele membre să se implice activ, în special prin intermediul instrumentelor externe, alături de țările terțe pentru a promova și a întări măsurile de conservare a biodiversității și guvernanța în domeniu, mai ales în acordurile multilaterale;

3.  subliniază nevoia unui regim de guvernanță cuprinzător care să abordeze conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității și a funcțiilor ecosistemelor; invită UE și statele membre să-și mențină angajamentul ferm pentru o consolidare suplimentară a Convenției privind diversitatea biologică și să își asume un rol demn de urmat în pregătirea perioadei de după 2020, în special în cea premergătoare celei de a paisprezecea și a cincisprezecea reuniuni a Conferinței părților, și să își expună în mod transparent viziunile și prioritățile pentru cadrul global pentru biodiversitate pentru perioada de după 2020;

4.  reamintește că refacerea și conservarea biodiversității stau la baza atingerii celor mai multe obiective de dezvoltare durabilă și sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor politicii UE referitoare, printre altele, la mediu, securitate alimentară, atenuarea schimbărilor climatice și adaptare, sănătate, reducerea riscului de dezastre și migrație;

5.  reamintește că conservarea biodiversității și a ecosistemelor este intrinsec sinergetică și reprezintă un element vital pentru dezvoltarea durabilă; subliniază nevoia de a integra biodiversitatea în toate politicile externe și interne ale UE, pe lângă o mai coerentă politică în domeniul mediului și invită Comisia și statele membre să faciliteze acest proces și în ceea ce privește angajamentul lor de a pune în aplicare pe deplin obiectivele de dezvoltare durabilă până în 2030;

6.  consideră că este esențial să se intervină cu o abordare strategică pe termen lung asupra principalilor factori ai pierderii și deteriorării biodiversității și să se elaboreze și să se pună în aplicare decizii și măsuri eficiente precum identificarea și conservarea zonelor protejate în funcție de fragilitatea acestora, de prezența speciilor pe cale de dispariție sau a cunoștințelor lacunare identificate și/sau a gestionării eficiente; de asemenea, este esențial să se limiteze pierderea biodiversității și efectele negative asupra teritoriilor și mijloacelor de subzistență ale comunităților locale și ale celor indigene pentru a reface ecosistemele și serviciile acestora și în afara zonelor protejate, pentru a integra biodiversitatea în alte sectoare precum agricultura, silvicultura, planificarea exploatării terenurilor, cooperarea pentru dezvoltare, cercetarea și inovarea, transportul, mineritul și sănătatea, precum și pentru a elimina subvențiile cu efecte negative; de asemenea, este esențial să se limiteze pierderea biodiversității și efectele negative asupra teritoriilor și mijloacelor de subzistență ale comunităților locale și ale celor indigene;

Punerea în aplicare a Convenției și a Planului strategic pentru biodiversitate 2011-2020

7.  reamintește că, cu ocazia reuniunii din Egipt, COP14 marchează cea de a douăzecișicincea aniversare a intrării în forță a Convenției; prin urmare, consideră că este de importanță vitală intensificarea eforturilor pentru punerea în aplicare a actualului Plan strategic pentru biodiversitate 2011-2020, concentrarea atenției asupra atingerii obiectivelor de la Aichi și a elementelor principale ale Protocolului de la Nagoya privind accesul la resursele genetice și distribuirea beneficiilor și dezvoltarea unui mecanism de punere în aplicare și a unui plan strategic ambițios pentru perioada de după 2020, elaborând o perspectivă pentru anul 2050 care să ia în considerare noile probleme din domeniul biodiversității, în conformitate cu Agenda 2030 a obiectivelor de dezvoltare durabilă;

8.  subliniază rolul obiectivelor de la Aichi privind biodiversitatea în realizarea Agendei 2030 și a obiectivelor de dezvoltare durabilă, în special ODD 14 (Conservarea și utilizarea sustenabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine) și ODD 15 (Protecția ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea degradării solurilor și refacerea acestora, precum și combaterea declinului biodiversității);

9.  remarcă cu îngrijorare că evaluările(3) privind starea de conservare a speciilor și a tipurilor de habitate care prezintă interes de conservare în UE arată că doar 7 % dintre speciile marine și 9 % dintre tipurile de habitat marin prezintă o „stare corespunzătoare de conservare”, iar 27 % dintre evaluările de specii și 66 % dintre evaluările de habitat indică o „stare de conservare nefavorabilă”;

Cadrul global pentru biodiversitate după 2020

10.  solicită măsuri pentru a crește nivelul de ambiție și pentru a îmbunătăți funcționarea cadrului global pentru biodiversitate după 2020; invită Comisia și statele membre să participe activ la dezvoltarea unor obiective clare, cantitative, măsurabile, cu indicatori de performanță, a unor mai bune instrumente de urmărire, a procedurilor de angajament și a mecanismelor de revizuire și raportare cu standarde comune, după modelul celor instituite prin Acordul de la Paris privind schimbările climatice, cu scopul de a îmbunătăți transparența și responsabilitatea părților și, în general, eficacitatea următorului cadru global pentru biodiversitate;

11.  evidențiază nevoia unui cadru internațional mai strict pentru a proteja biodiversitatea la nivel global, pentru a-i opri actualul declin și pentru a o reface pe cât posibil; consideră că un astfel de cadru ar trebui să se fondeze pe ținte și angajamente voluntare, care să includă contribuțiile stabilite la nivel național, susținute de contribuții locale și regionale și alte instrumente corespunzătoare, angajamente financiare și asigurări îmbunătățite de construire a capacităților, precum și un mecanism de evaluare la fiecare cinci ani, care să pună accentul pe o guvernanță îmbunătățită a zonelor protejate și pe măsuri mai eficiente de conservare, precum și pe o traiectorie ascendentă;

12.  evidențiază importanța reducerii decalajelor de timp ce pot apărea între momentul adoptării cadrului global pentru biodiversitate după 2020 și transpunerea sa în obiective naționale, pentru a se evita întârzierile ce pot apărea în întreprinderea unor acțiuni concrete pentru a împiedica pierderea biodiversității;

Considerente economice și finanțare 

13.  subliniază că dezvoltarea durabilă poate fi favorizată de creșterea economică doar dacă nu este afectată de degradarea biodiversității și a capacității naturii de a contribui la bunăstarea omenirii și subliniază importanța dezvoltării unor soluții bazate pe natură pentru a ajuta societățile să abordeze provocări complexe legate de aspecte sociale și economice într-un mod complet sustenabil;

14.  evidențiază nevoia de a obține finanțări suficiente pentru conservarea biodiversității; subliniază faptul că protejarea biodiversității și o posibilă alocare de fonduri în acest scop în contextul următorului cadru financiar multianual ar avea un impact pozitiv și semnificativ asupra atingerii „Viziunii 2050”;

15.  invită Comisia și statele membre să promoveze stabilirea unor noi mecanisme financiare internaționale pentru conservarea biodiversității, corelate cu Convenția privind diversitatea biologică, și atrage atenția asupra importanței inițiativelor financiare private cu privire la acest aspect;

16.  pune accent pe importanța creșterii investițiilor pentru a respecta angajamentele Acordului de la Paris, cu scopul de a reduce efectele schimbărilor climatice asupra biodiversității și pentru a asigura coerența între politicile privind atenuarea schimbărilor climatice și politicile privind adaptarea la schimbările climatice și biodiversitate;

Silvicultură și agricultură

17.  salută menționarea potențialului din silvicultură și agricultură în recomandarea 10.2.g (XXI/1.) pentru decizia COP14; subliniază faptul că activitățile agricole și conservarea biodiversității sunt strâns legate; subliniază faptul că o agricultură și o silvicultură sustenabile contribuie semnificativ la protejarea unor varietăți de specii, habitate și ecosisteme și, de asemenea, reduce efectele schimbărilor climatice;

18.  menționează totuși efectele negative ale agriculturii intensive asupra biodiversității, în special în ceea ce privește despăduririle și utilizarea pesticidelor; reamintește reducerea alarmantă a numărului de polenizatori, care sunt esențiali pentru buna funcționare a ecosistemelor; invită părțile să-și asume angajamente ferme pentru susținerea agriculturii și silviculturii durabile, inclusiv în sprijinul unor cerințe pentru promovarea abordărilor agroecologice și utilizarea sustenabilă a produselor fitosanitare și strategii menite să asigure protecția solului și a habitatelor;

Inovare

19.  salută menționarea dezvoltării tehnologice în 10.2(h) (XXI/1.); amintește importanța inovării, cercetării și dezvoltării pentru îndeplinirea obiectivelor „Viziunii 2050” și invită părțile să se concentreze în special pe legăturile dintre conservarea biodiversității și beneficiile pentru sănătatea umană și bunăstarea economică și să coordoneze măsurile de colectare a datelor;

Construirea de capacități, sensibilizarea publicului și implicarea tuturor părților

20.  subliniază că, pentru o punere în aplicare cu succes, construirea de capacități și acțiunile de sensibilizare, printre altele în ceea ce privește valorile biodiversității și ale serviciilor ecosistemice, reprezintă elemente esențiale; prin urmare, salută adoptarea de către COP13 a unui plan de acțiune pe termen scurt (2017-2022) în decizia XIII/23 și în recomandarea XXI/1 pentru a spori și a sprijini astfel construirea de capacități, precum și strategia sa de comunicare și invită COP14 să prezinte detalii suplimentare cu privire la aspectele esențiale;

21.  subliniază importanța unui proces global și participativ în vederea definirii cadrului post-2020;

22.  salută includerea campaniilor de sensibilizare a publicului în decizia XXI/1 pentru pregătirea COP14 și invită părțile să promoveze informarea publică și implicarea multiparticipativă pentru a se ajunge la soluții adaptate comunităților locale și populațiilor indigene, încurajând utilizarea durabilă a terenurilor în favoarea biodiversității, astfel încât să se respecte pe deplin diferențele regionale legate de peisaje și habitate;

23.  salută intenția de a urma activ o abordare multiparticipativă, incluzând actori regionali și locali, care este fundamentală pentru a valorifica, proteja, conserva, utiliza în mod durabil și reface biodiversitatea, și totodată subliniază că un angajament mai ambițios cu și între nivelurile de guvernanță și diferite sectoare, precum și cu platformele de afaceri din domeniul biodiversității va crea șansa de a pune mai bine în aplicare obiectivele în ceea ce privește biodiversitatea și de a integra obiectivele de biodiversitate în alte politici;

o
o   o

24.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 35, 31.1.2018, p. 2.
(2) JO C 356, 4.10.2018, p. 38.
(3) Platforma interguvernamentală științifico-politică privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice, „Raportul de evaluare regională privind biodiversitatea și serviciile ecosistemice pentru Europa și Asia Centrală”, 2018.


Politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro
PDF 170kWORD 66k
Rezoluţia Parlamentului European din 25 octombrie 2018 referitoare la politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale ale zonei euro (2018/2034(INI))
P8_TA(2018)0432A8-0329/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 3 și 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 16 februarie 2012 intitulată „O agendă pentru pensii adecvate, sigure și viabile” (COM(2012)0055),

–  având în vedere articolele 9, 145, 148, 149, 152, 153, 174 și 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare(1),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special titlul IV (Solidaritatea),

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap,

–  având în vedere obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, în special obiectivele 1, 3, 4, 5, 8, 10 și 13,

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 privind „Finalizarea Uniunii economice și monetare a Europei”,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 14 mai 2018 privind politica economică a zonei euro(2),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 23 mai 2018 privind „Semestrul european 2018 - Recomandări specifice fiecărei țări” (COM(2018)0400),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2017, intitulată „Analiza anuală a creșterii pentru 2018” (COM(2017)0690),

–  având în vedere Proiectul de raport comun al Comisiei și al Consiliului din 22 noiembrie 2017 privind ocuparea forței de muncă, care însoțește Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2017 privind Analiza anuală a creșterii 2018 (COM(2017)0674),

–  având în vedere propunerea Comisiei de decizie a Consiliului din 22 noiembrie 2017 privind orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (COM(2017)0677) și poziția Parlamentului din 19 aprilie 2018 referitoare la aceasta(3),

–  având în vedere Recomandarea Comisiei din 22 noiembrie 2017 de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro (COM(2017)0770),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 22 noiembrie 2017 intitulat „Raportul privind mecanismul de alertă 2018” (COM(2017)0771),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2017 intitulată „Planurile bugetare pentru 2018: evaluare globală” (COM(2017)0800),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 privind instituirea unui Pilon european al drepturilor sociale (COM(2017)0250),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulată „O inițiativă pentru sprijinirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor care lucrează” (COM(2017)0252),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 26 aprilie 2017 intitulat „Bilanțul punerii în aplicare a recomandării din 2013 privind «Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării»” (SWD(2017)0258),

–  având în vedere Angajamentul strategic al Comisiei pentru egalitatea de gen 2016-2019, Pactul european pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați 2011-2020 și Concluziile Consiliului din 7 martie 2011(4),

–  având în vedere obiectivele de la Barcelona din 2002 privind îngrijirea copiilor, și anume de a oferi, până în 2010, servicii de îngrijire a copiilor pentru cel puțin 90 % dintre copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de școlarizare obligatorie și pentru cel puțin 33 % dintre copiii cu vârsta sub trei ani,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 4 octombrie 2016 intitulată „Garanția pentru tineret și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după trei ani” (COM(2016)0646),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 14 septembrie 2016 de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 1311/2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (COM(2016)0604),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Consolidarea investițiilor europene pentru locuri de muncă și creștere economică: către a doua etapă a Fondului european pentru investiții strategice și un nou plan european de investiții externe” (COM(2016)0581),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 10 iunie 2016 intitulată „O nouă agendă pentru competențe în Europa – Să lucrăm împreună pentru consolidarea capitalului uman, a capacității de inserție profesională și a competitivității” (COM(2016)0381),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 2 iunie 2016 intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” (COM(2016)0356),

–  având în vedere pachetul privind economia circulară(5),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 1 iunie 2016 intitulată „Europa investește din nou – Bilanțul Planului de investiții pentru Europa și etapele următoare” (COM(2016)0359),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 martie 2016 intitulată „Lansarea unei consultări privind un pilon european al drepturilor sociale” (COM(2016)0127) și anexele sale,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la metodele de reintegrare a lucrătorilor care se recuperează în urma vătămărilor și a bolilor în locuri de muncă de calitate(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: aspecte legate de ocuparea forței de muncă și aspecte sociale în analiza anuală a creșterii pentru 2018(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 noiembrie 2017 referitoare la combaterea inegalităților ca mijloc de impulsionare a creării de locuri de muncă și a creșterii economice(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2017 referitoare la politica economică a zonei euro(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 octombrie 2017 referitoare la politicile de garantare a venitului minim ca instrument de combatere a sărăciei(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la Noua agendă pentru competențe în Europa(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2017 referitoare la un pilon european al drepturilor sociale(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie: o perspectivă de gen(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 noiembrie 2015 referitoare la Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020(14),

–  având în vedere raportul Comisiei Europene intitulat „Raportul privind adecvarea pensiilor pe 2018: adecvarea actuală și viitoare a veniturilor la o vârstă înaintată în UE”,

–  având în vedere raportul Comisiei Europene intitulat „Raportul pentru 2018 privind îmbătrânirea: proiecții economice și bugetare pentru statele membre ale UE (2016-2070)”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2016 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind instituirea unei platforme europene pentru intensificarea cooperării în materie de prevenire și descurajare a muncii nedeclarate(15),

–  având în vedere Carta socială europeană revizuită și Procesul de la Torino, lansat în 2014 cu scopul de a consolida sistemul de tratate al Cartei sociale europene în cadrul Consiliului Europei și în relația sa cu dreptul Uniunii Europene(16),

–  având în vedere observațiile finale ale Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități referitoare la raportul inițial al Uniunii Europene (septembrie 2015),

–  având în vedere Raportul special nr. 5/2017 al Curții de Conturi Europene din martie 2017, intitulat: „Șomajul în rândul tinerilor – au reușit politicile UE să schimbe situația? O evaluare a Garanției pentru tineret și a Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor”,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0329/2018),

A.  întrucât, în iunie 2018, rata șomajului ajustată în funcție de variațiile sezoniere în zona euro a fost de 8,3 %, în scădere față de 9,0 % în iunie 2017 și a reprezentat cea mai scăzută rată înregistrată în zona euro din decembrie 2008; întrucât decalajul în ceea ce privește ratele șomajului în rândul statelor membre din zona euro este considerabil, cele mai scăzute rate ale șomajului în ianuarie 2018 fiind înregistrate în Malta (3,9 %) și Germania (3,4 %), iar cele mai ridicate - care continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare - fiind constatate în Grecia (20,2 % în aprilie 2018) și Spania (15,2 %), unde ratele de ocupare a forței de muncă erau de 57, 8% și, respectiv, 65,5 %;

B.  întrucât, în iunie 2018, rata șomajului în rândul tinerilor în zona euro era de 16,9 %, în comparație cu 18,9 % în iunie 2017; întrucât, deși este în continuă scădere, această rată rămâne inacceptabil de ridicată, depășind dublul mediei totale a șomajului, ceea ce înseamnă că în unele țări aproximativ 1 din 3 tineri se află în șomaj; întrucât responsabilitatea principală pentru combaterea șomajului le revine statelor membre în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a cadrelor de reglementare a pieței forței de muncă, a sistemelor de educație și formare și a unor politici active în domeniul pieței forței de muncă pentru a asigura, printre altele, crearea unor locuri de muncă decente care oferă salarii decente;

C.  întrucât decalajul în ceea ce privește rata șomajului în rândul tinerilor în statele membre din zona euro este, de asemenea, mare, cele mai scăzute rate ale șomajului în rândul tinerilor în zona euro, în iunie 2018, fiind constatate în Malta (5,5 %) și Germania (6,2 %), iar cele mai ridicate fiind înregistrate în Grecia (42,3 % în aprilie 2018), Spania (34,1 %) și Italia (32,6 %);

D.  întrucât alte state membre se confruntă cu provocări structurale pe piața forței de muncă, cum ar fi participarea scăzută, precum și necorelarea competențelor și calificărilor; întrucât este tot mai necesar să fie adoptate măsuri concrete pentru integrarea sau reintegrarea forței de muncă inactive, pentru a răspunde cererii de pe piața forței de muncă;

E.  întrucât, în 2017, rata totală de ocupare a forței de muncă pentru zona euro a fost de 71%, iar aceeași rată în cazul femeilor a fost de 65,4 %; întrucât obiectivul stabilit pentru Uniunea Europeană în cadrul Strategiei Europa 2020 este de a atinge un nivel de ocupare a forței de muncă de cel puțin 75 % pentru persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, inclusiv prin creșterea participării femeilor, a lucrătorilor în vârstă și printr-o mai bună integrare a migranților în cadrul forței de muncă; întrucât rata de ocupare a forței de muncă din zona euro a depășit cel mai ridicat nivel de dinainte de criză înainte de sfârșitul anului 2016 și a crescut cu 1,5 % în al doilea trimestru al anului 2018, în comparație cu același trimestru al anului precedent; întrucât, cu toate acestea, nivelul este în continuare inferior celui înregistrat cu zece ani în urmă în unele state membre, ținând cont de faptul că, în țările din est, acest fenomen poate fi atribuit scăderii pe termen lung a populației în general, mai degrabă decât evoluțiilor negative de pe piața forței de muncă; întrucât este îngrijorătoare tendința de scădere a numărului de ore lucrate per angajat din cauza, printre altele, creșterii muncii involuntare cu fracțiune de normă, aceasta înregistrând un ușor declin (0,3 %) în 2017 față de anul precedent și un nivel cu aproximativ 3,0 % mai mic decât în 2008(17);

F.  întrucât segmentarea pieței forței de muncă afectează în special femeile, persoanele slab calificate, persoanele tinere și cele în vârstă, persoanele cu handicap și cele care provin din familii de migranți, care sunt, de asemenea, mai susceptibile de a fi angajate temporar și cu fracțiune de normă, aceste forme de activitate continuând să persiste pe lângă formele nestandardizate și atipice de ocupare a forței de muncă și activitatea independentă fictivă; întrucât rata de ocupare a persoanelor din grupa de vârstă de 55-64 de ani a fost de 57 % în 2017 în UE, cu 10 puncte procentuale sub rata generală de ocupare a forței de muncă și cu o disparitate de gen de 13 puncte procentuale - cu trei puncte mai mare decât cifra corespunzătoare pentru totalul populației în vârstă de muncă; întrucât datele demografice prevăd creșterea numărului de lucrători în vârstă;

G.  întrucât accesul universal la servicii de asistență medicală de calitate reprezintă o necesitate fundamentală pe care statele membre trebuie să o asigure și în care trebuie să investească;

H.  întrucât, în 2016, procentul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în zona euro a fost de 23,1 %, încă peste valoarea din 2009, în timp ce rata sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă a fost de 9,5 %; întrucât 118 milioane de cetățeni europeni sunt încă expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială, depășind cu un milion nivelul anterior crizei; întrucât obiectivul Strategiei Europa 2020 de a reduce riscul de sărăcie și de excluziune socială cu 20 de milioane în raport cu criteriul de referință pentru 2008 este încă departe de a fi realizat; întrucât, în timp ce rata de deprivare materială înregistrează o scădere, rata monetară și rata riscului de sărăcie sunt în creștere;

I.  întrucât, în zona euro, rata șomajului de lungă durată este în scădere (de la 5 % în 2016 la 4,4 % în 2017), dar întrucât acesta continuă să reprezinte 48,5 % din șomajul total, adică o rată inacceptabil de mare;

J.  întrucât, în conformitate cu evaluarea anuală din 2018 a evoluției ocupării forței de muncă și a situației sociale în Europa (ESDE), ritmul lent de creștere a productivității per persoană încadrată în muncă, care afectează creșterea salariilor, este cauzat de factori precum creșterea ponderii locurilor de muncă cu fracțiune de normă și scăderea numărului de ore lucrate;

K.  întrucât rata ocupării forței de muncă cu fracțiune de normă și a muncii temporare în zona euro a rămas stabilă din 2013, deși reprezintă o proporție ridicată din totalul locurilor de muncă, munca cu fracțiune de normă reprezentând 21,2 % din toate contractele în 2017; întrucât ponderea muncii cu fracțiune de normă în rândul femeilor (31,4 %) este semnificativ mai mare decât în rândul bărbaților (8,2 %), un fenomen care poate avea repercusiuni considerabile asupra veniturilor și a drepturilor de protecție socială; întrucât, în 2016, cel mai mare număr de contracte cu durată determinată s-a înregistrat, de departe, în rândul tinerilor - 43,8 % din toți angajații cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani;

L.  întrucât adecvarea pensiilor continuă să reprezinte o provocare, deoarece riscul excluziunii sociale crește odată cu vârsta, iar decalajul de pensii de 37 % între bărbați și femei continuă să reprezinte o provocare pentru multe femei în vârstă, sporind riscul de sărăcie și de excluziune socială în rândul acestora; întrucât drepturile de pensie ale persoanelor care desfășoară forme de muncă atipică și ale persoanelor care desfășoară activități independente sunt mai mici decât cele ale salariaților;

M.  întrucât accesul la servicii sociale, cum ar fi serviciile de îngrijire a copiilor, de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, sau la servicii la prețuri abordabile care sprijină mobilitatea, au un impact semnificativ asupra caracterului adecvat al veniturilor, în special, pentru persoanele cu venituri reduse sau care se bazează pe protecția socială,

1.  observă că, deși condițiile economice din zona euro sunt în prezent favorabile și rata globală de ocupare a forței de muncă este în creștere constantă, redresarea economică nu este distribuită uniform în zona euro și se mai pot aduce încă multe îmbunătățiri în ceea ce privește convergența economică, lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor și a șomajului de lungă durată, dezechilibrele dintre femei și bărbați, segmentarea pieței muncii și inegalitatea, în special pentru grupurile vulnerabile, și în ceea ce privește reducerea numărului de persoane care lucrează sub nivelul lor de calificare, sărăcia în general și îndeosebi în rândul persoanelor încadrate în muncă, eradicarea sărăciei în rândul copiilor și promovarea productivității și a creșterii salariale; constată că inegalitatea veniturilor ar fi fost mult mai ridicată dacă nu ar fi existat efectele de redistribuire ale transferurilor sociale, care, în 2015, au redus proporția persoanelor expuse riscului de sărăcie cu aproximativ o treime (33,7 %); cu toate acestea, deplânge faptul că impactul acestora a fost insuficient și foarte diferit de la un stat membru la altul, reducând inegalitatea veniturilor cu mai mult de 20 % în Belgia, Finlanda și Irlanda, dar cu mai puțin de 10 % în Estonia, Grecia, Italia, Letonia și Portugalia;

2.  subliniază că exercitarea drepturilor sociale și un sistem funcțional și eficient de protecție socială care să ofere o protecție adecvată tuturor lucrătorilor, indiferent de tipul de relație de muncă, de contract sau formă de angajare, constituie, pe lângă politicile active și durabile în domeniul pieței muncii, condiții prealabile importante pentru reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, asigurând piețe naționale ale muncii care favorizează incluziunea și consolidând reziliența și competitivitatea economiei zonei euro în ansamblu ;

3.  salută creșterea susținerii financiare, prin Programul de sprijin pentru reforme structurale (PSRS), ceea ce va permite statelor membre să își continue reformele prin crearea de locuri de muncă de calitate cu scopul de a stimula ocuparea forței de muncă, prin reducerea șomajului, cu accent pe combaterea șomajului de lungă durată și a șomajului în rândul tinerilor, precum și prin obiectivul de creștere a salariilor; salută propunerea Comisiei de a extinde domeniul de aplicare al PSRS pentru a sprijini țările a căror monedă nu este euro, cu scopul de a promova convergența economică și socială în întreaga UE;

4.  ia act de recomandările specifice fiecărei țări pentru 2018 ale Comisiei, care reprezintă o componentă importantă a procesului semestrului european și salută atenția deosebită pe care acestea le acordă provocărilor sociale; încurajează Comisia să asigure coerența între recomandările specifice fiecărei țări pe plan social și economic și să respecte clauza de flexibilitate prevăzută în Pactul de stabilitate și de creștere, astfel cum se prevede în Poziția de consens a Consiliului privind flexibilitatea în cadrul Pactului de stabilitate și de creștere; observă cu îngrijorare faptul că numai 50 % din recomandările specifice fiecărei țări pentru 2017 au fost puse în aplicare integral sau parțial și încurajează statele membre, prin urmare, să-și intensifice eforturile de punere în aplicare a recomandărilor, în special în următoarele domenii:

   sărăcie și excluziune socială, inclusiv sărăcia în rândul copiilor și al persoanelor încadrate în muncă, în special în rândul grupurilor vulnerabile,
   șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată, în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă(18),
   inegalitatea veniturilor,
   creșterea salariilor,
   combaterea părăsirii timpurii a școlii și a numărului mare de NEET (persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare),
   educație, învățarea pe tot parcursul vieții, educația și formarea profesională (EFP),
   sisteme de pensii sustenabile și adecvate,
   asistența medicală, inclusiv îngrijirea pe termen lung,
   locuri de muncă sigure și adaptabile
   echilibrul de gen, îndeosebi în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă, și diferențele de remunerare și pensie dintre bărbați și femei;

5.  subliniază, prin urmare, că crearea de locuri de muncă decente, accesul la protecția socială, indiferent de relația de muncă sau de tipul de contract, precum și creșterea salariilor au un impact semnificativ asupra reducerii inegalităților, riscului de sărăcie și excluziunii sociale și vor contribui la îmbunătățirea nivelului de trai și la susținerea redresării economice; subliniază că reformele din statele membre, susținute de Comisie în recomandările specifice fiecărei țări, ar trebui, prin urmare, să se concentreze în special pe politicile care măresc productivitatea și potențialul de creștere durabilă, sprijină crearea de locuri de muncă de calitate și reduc inegalitatea și sărăcia, în special sărăcia în rândul copiilor; încurajează crearea unor forme de muncă pe durată nedeterminată, asigurând în același timp adaptabilitatea, promovând o piață a forței de muncă favorabilă incluziunii și garantând un echilibru echitabil între viața profesională și cea privată;

6.  salută Comunicarea Comisiei din 13 martie 2018 privind monitorizarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale (PEDS) (COM(2018)0130), care aliniază acest pilon la ciclul semestrului european, reflectând prioritățile PEDS în analiza măsurilor luate și a progresele realizate la nivel național; subliniază că obiectivele și angajamentele sociale ale UE ar trebui să beneficieze de aceeași prioritate ca obiectivele sale economice; invită Comisia și statele membre să consolideze drepturile sociale prin punerea în aplicare a PEDS, astfel încât să se creeze o dimensiune socială reală pentru UE (prin intermediul legislației, al mecanismelor de elaborare a politicilor și al instrumentelor financiare furnizate la nivelul corespunzător);

7.  observă că piețele forței de muncă din țările din zona euro diferă în mod semnificativ, ceea ce constituie o provocare pentru funcționarea adecvată a acestora; solicită, prin urmare, fără a aduce atingere principiului subsidiarității, elaborarea de politici și reforme ale pieței muncii bine concepute, care să creeze locuri de muncă de calitate, să promoveze egalitatea de șanse, egalitatea de tratament a lucrătorilor și economia socială și de solidaritate, să faciliteze accesul egal la piața forței de muncă și protecția socială, să înlesnească mobilitatea forței de muncă, să reintegreze șomerii și să combată inegalitățile și dezechilibrele de gen; invită statele membre să elaboreze politici sociale și economice în conformitate cu principiile Recomandării Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii(19), asigurând în special furnizarea unui sprijin adecvat pentru venituri, piețe de muncă accesibile și accesul la servicii de calitate, reamintind că aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru obținerea unor rezultate durabile;

8.  subliniază necesitatea de a crește ratele de ocupare a forței de muncă și de a promova crearea de locuri de muncă decente, în special în rândul șomerilor de lungă durată, lucrătorilor slab calificați, lucrătorilor tineri și al celor mai în vârstă, femeilor, migranților, persoanelor cu dizabilități, minorităților și comunităților marginalizate, cum ar fi romii, pentru a atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 privind o rată de ocupare a forței de muncă de cel puțin 75 % și a atenua riscul de sărăcie, îndeosebi în rândul copiilor și al persoanelor încadrate în muncă, precum și excluziunea socială cu care se confruntă aceste persoane; subliniază necesitatea de a reduce numărul persoanelor care se confruntă cu sărăcia pentru a atinge obiectivul Strategiei Europa 2020 de reducere cu 20 de milioane a numărului de persoane expuse sărăciei; subliniază necesitatea de a reduce sărăcia în rândul copiilor prin punerea în aplicare, la nivelul UE, a unei garanții pentru copii;

9.  invită statele membre să elaboreze măsuri și strategii în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor care nu au acces la piața forței de muncă, și anume cei care se confruntă cu sărăcia extremă, cum ar fi persoanele fără adăpost, copiii și tinerii și cei care suferă de afecțiuni fizice și psihice cronice;

10.  solicită elaborarea de strategii naționale și o coordonare la nivelul Uniunii Europene pentru a combate discriminarea pe criterii de vârstă pe piețele muncii, ca răspuns la numărul în creștere de lucrători în vârstă în forța de muncă din UE, inclusiv prin sensibilizarea cu privire la Directiva 2000/78/CE a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(20), prin alinierea reglementărilor în materie de sănătate și securitate în muncă în scopul ocupării durabile a forței de muncă, luând în considerare riscurile profesionale noi și emergente, precum și oferind acces la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și îmbunătățind politicile care sprijină reconcilierea vieții profesionale cu viața de familie;

11.  solicită statelor membre din zona euro să profite din plin de perspectivele economice pozitive și să continue reformele pieței forței de muncă care se axează pe crearea de locuri de muncă, încurajând formele de muncă previzibile, sigure și pe durată nedeterminată, contractele de muncă sigure din punct de vedere juridic care definesc termenele și condițiile de încadrare în muncă, împiedicând și combătând activitatea independentă fictivă și asigurând o protecție socială adecvată, indiferent de raportul de muncă sau de tipul de contract; solicită statelor membre să adopte și să pună în aplicare propunerea de recomandare a Consiliului privind accesul la protecție socială și să încurajeze persoanele care desfășoară forme de muncă atipică să se înscrie în sisteme de protecție socială; subliniază importanța negocierilor în curs referitoare la directiva privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă;

12.  invită statele membre să investească în servicii de îngrijire pentru persoanele de toate vârstele, să continue să urmărească îndeplinirea obiectivelor de la Barcelona din 2002 privind îngrijirea copiilor și să stabilească obiective privind îngrijirea persoanelor vârstnice și dependente; consideră că furnizarea de servicii de îngrijire în cadrul familiei nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra prestațiilor sociale sau de pensii; invită statele membre, în acest context, să se asigure că acumularea drepturilor de pensie este suficientă;

13.  invită statele membre să reducă decalajele de pensii între bărbați și femei și să asigure echitatea între generații, oferind prestații de pensie decente și suficiente pentru a elimina sărăcia și excluziunea socială la bătrânețe și să garanteze, în același timp, sustenabilitatea și adecvarea pe termen lung a sistemelor de pensii, să promoveze rate mai ridicate de ocupare a unor locuri de muncă decente care să furnizeze contribuții mai ridicate la sistemul de pensii și să nu împovăreze excesiv tinerele generații; ia act cu îngrijorare de faptul că, în majoritatea statelor membre din zona euro, decalajul de pensii între bărbați și femei și rata de pensionare anticipată rămân la un nivel ridicat; subliniază că sustenabilitatea sistemelor de pensii poate fi îmbunătățită, printre altele, prin reducerea șomajului, prin combaterea eficace a muncii nedeclarate și prin integrarea migranților și a refugiaților pe piața forței de muncă; salută recomandarea formulată de Comisie în Raportul din 2018 privind caracterul adecvat al pensiilor referitoare la necesitatea unei reflecții globale cu privire la adecvarea veniturilor persoanelor în vârstă și la sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii; solicită, de asemenea, să se efectueze o analiză mai detaliată cu privire la situația persoanelor foarte în vârstă, ale căror drepturi de pensie s-ar fi putut reduce de-a lungul timpului din cauza inflației;

14.  consideră că reformele sistemelor de protecție socială realizate de statele membre trebuie să urmărească să faciliteze participarea persoanelor apte de muncă pe piața forței de muncă, asigurând rentabilitatea muncii; subliniază, în această privință, faptul că sprijinul pentru venit ar trebui să fie orientat către persoanele cu cele mai mari nevoi;

15.  constată că rata locurilor de muncă vacante din zona euro a crescut la 2,1 % în primul trimestru al anului 2018, de la 1,9 % în 2017; evidențiază faptul că aptitudinile adecvate pot fi dobândite și necorelarea competențelor poate fi abordată prin îmbunătățirea calității, a disponibilității, a prețului convenabil și a accesibilității educației și a formării profesionale, inclusiv prin formarea specifică de calitate, prin îmbunătățirea recunoașterii reciproce a calificărilor, prin consolidarea măsurilor de perfecționare și recalificare profesională, acordând o atenție deosebită competențelor de bază, și prin oferirea unor oportunități de învățare informală în rândul adulților, care necesită un sprijin adecvat, inclusiv finanțare la nivelul UE, fără a aduce atingere articolului 149 din TFUE, și finanțare la nivelurile naționale și regionale; solicită, în acest sens, măsuri specifice pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile, inclusiv a romilor, a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor care au părăsit timpuriu școala, a șomerilor de lungă durată, a migranților și a refugiaților; afirmă necesitatea de a adapta mai bine formarea profesională la necesitățile pieței muncii și de a lua măsuri pentru a crește gradul de atractivitate a acesteia față de metodele academice; sprijină continuarea implementării și a monitorizării inițiativei „Parcursuri de actualizare a competențelor”, pentru a ajuta cetățenii să dobândească competențe fundamentale pentru secolul XXI; îndeamnă statele membre să acorde prioritate unei formări cuprinzătoare în domeniul competențelor digitale și antreprenoriale și să țină seama, în contextul actualizării competențelor și al recalificării, de tranziția la economia digitală;

16.  își exprimă îngrijorarea profundă față de faptul că în UE-19 rata medie a cheltuielilor publice pentru educație ca procent din PIB a scăzut de la an la an între 2009 și 2016(21); subliniază că sistemele de învățământ publice, dotate cu resurse adecvate, sunt esențiale pentru egalitate și incluziune socială;

17.  constată cu mare îngrijorare că este în continuare ridicat numărul de cetățeni europeni cu un nivel scăzut de alfabetizare sau cu dificultăți de alfabetizare, cum ar fi analfabetismul funcțional și mediatic, ceea ce ridică semne de întrebare serioase cu privire la participarea semnificativă și efectivă a acestora la viața publică și la piața forței de muncă;

18.  încurajează promovarea învățământului dual și a altor politici similare; subliniază că o legătură eficientă între educație, cercetare, inovare și piața muncii poate aduce o contribuție decisivă la crearea de locuri de muncă;

19.  subliniază că un mediu de învățare sigur și adecvat este esențial pentru starea de bine a elevilor și a cadrelor didactice;

20.  invită Comisia și statele membre să elaboreze măsuri specifice în cadrul politicilor de ocupare a forței de muncă, educaționale și sociale, pentru a asigura incluziunea efectivă a persoanelor cu dizabilități și a celor provenite din medii defavorizate;

21.  subliniază necesitatea de a planifica și de a promova programe de orientare profesională organizate și actualizate în școli, în special în zonele rurale și în regiunile de frontieră, montane și insulare;

22.  sprijină mobilitatea studenților, a lucrătorilor, a sportivilor și a artiștilor în UE și în zona euro; este preocupat totuși de faptul că diferențele considerabile în ceea ce privește standardele de viață și de muncă în zona euro determină o migrație involuntară, exacerbând efectele așa-numitului fenomen de exod al creierelor; subliniază că o condiție prealabilă esențială pentru a combate fenomenul de exod al creierelor este crearea de locuri de muncă decente, dar și promovarea unor strategii eficiente de educație, formare și orientare profesională; solicită ca viitoarele politici în materie de educație și de ocupare a forței de muncă să se ocupe în mod eficace de acest fenomen, inclusiv prin dezvoltarea deplină a spațiului european al educației; evidențiază necesitatea de a elabora o legitimație europeană de student pentru a promova mobilitatea de studiu și a facilita recunoașterea reciprocă a titlurilor, diplomelor și calificărilor profesionale, reducând sarcinile administrative și costurile pentru studenți și instituțiile de educație și formare profesională;

23.  subliniază că, potrivit criteriilor de referință ale Cadrul strategic pentru educație și formare profesională 2020 (ET 2020), până în 2020, procentul elevilor cu vârsta de 15 ani a căror alfabetizare la citire, la matematică sau la științe este insuficientă ar trebui să scadă sub 15 %; salută includerea în noul tablou de bord social a criteriului „rezultate școlare slabe” pentru tinerii de 15 ani (pe baza rezultatelor sla