Index 
Texte adoptate
Joi, 29 noiembrie 2018 - BruxellesEdiţie provizorie
Aplicarea etapei Euro 5 pentru omologarea de tip a vehiculelor cu două sau trei roți și a cvadriciclurilor ***I
 Comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime ***I
 Fondul pentru azil, migrație și integrare: Reangajarea sumelor rămase ***I
 Aderarea statului Samoa la Acordul interimar de parteneriat dintre UE și statele din Pacific ***
 Numirea președintelui Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene
 Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2018/003 EL/Attica publishing
 Reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ***I
 Norme comune pentru operarea serviciilor aeriene ***I
 Autorizarea anumitor utilizări ale dicromatului de sodiu
 Scandalul Cum Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare
 Rolul Oficiului german de asistență socială pentru copii și tineret (Jugendamt) în litigiile familiale transfrontaliere
 OMC: calea de urmat
 Raportul pe 2018 privind Serbia
 Raportul pe 2018 privind Kosovo
 Raportul pe 2018 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
 Raportul pe 2018 privind Albania
 Raportul pe 2018 privind Muntenegru
 Apărarea libertății universitare în contextul acțiunii externe a UE
 Situația femeilor cu dizabilități

Aplicarea etapei Euro 5 pentru omologarea de tip a vehiculelor cu două sau trei roți și a cvadriciclurilor ***I
PDF 538kWORD 58k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 168/2013 în ceea ce privește aplicarea etapei Euro 5 pentru omologarea de tip a vehiculelor cu două sau trei roți și a cvadriciclurilor (COM(2018)0137 – C8-0120/2018 – 2018/0065(COD))
P8_TA-PROV(2018)0466A8-0346/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0137),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0120/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(1),

–  având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 14 noiembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0346/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 noiembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 168/2013 în ceea ce privește aplicarea etapei Euro 5 pentru omologarea de tip a vehiculelor cu două sau trei roți și a cvadriciclurilor

P8_TC1-COD(2018)0065


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Pe baza raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind studiul cuprinzător privind efectele asupra mediului ale etapei Euro 5 pentru vehiculele din categoria L („studiul privind efectele”), efectuat în temeiul articolului 23 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(4) și ținând seama de problemele întâlnite de autoritățile de omologare și de părțile interesate în aplicarea respectivului regulament, în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 ar trebui făcute anumite modificări și clarificări pentru a asigura buna punere în aplicare a acestuia.

(2)  În ceea ce privește obligația de a instala un sistem de diagnosticare la bord (OBD) de etapa II, care asigură monitorizarea și raportarea privind defecțiunile și degradarea sistemului de control al emisiilor, Comisia a concluzionat, pe baza studiului privind efectele, că există limitări de ordin tehnic în ceea ce privește monitorizarea catalizatorului pentru anumite vehicule și că sunt necesare evoluții suplimentare pentru a asigura implementarea corectă a acestuia. Monitorizarea catalizatorului nu va fi gata pentru prima rundă a etapei de emisii Euro 5, dar este preconizată pentru 2025. Articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 ar trebui, prin urmare, să prevadă termenele necesare pentru a garanta punerea în aplicare corectă a cerinței privind sistemul OBD de etapa II.

(3)  Având în vedere că vehiculele din categoriile L1e și L2e sunt deja exceptate de la cerința de echipare cu un sistem OBD de etapa I, vehiculele din categoria L6e, care sunt proiectate și construite în funcție de specificațiile pentru mopede și produse în cantități relativ mici, ar trebui să fie exceptate de la această cerință.

(4)   Este necesar să se clarifice exceptarea vehiculelor din categoriile L1e și L2e de la cerința de echipare cu un sistem OBD de etapa II și să se extindă această exceptare la cvadriciclurile ușoare (categoria L6e) și la subcategoriile de motociclete „enduro” (L3e-AxE) și „trial” (L3e-AxT).

(5)  Motocicletele de tip enduro și de tip trial au o durată de viață scurtă și sunt foarte asemănătoare în natură și utilizare vehiculelor grele de teren de tip „Quad” (L7e-B) care sunt exceptate de la cerința de echipare cu un sistem OBD de etapa II. Această exceptare ar trebui, prin urmare, să fie extinsă și motociclete de tip „enduro” și de tip „trial”.

(6)  Comisia a concluzionat, în studiul privind efectele, că procedura matematică de durabilitate stabilită la articolul 23 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013, conform căreia vehiculele sunt încercate după 100 km de utilizare, nu reflectă degradarea reală a sistemului de control al emisiilor al unui vehicul pe durata sa de viață. Metoda respectivă nu ar mai trebui să fie utilizată și ar trebui să fie eliminată treptat până în 2025, pentru a oferi părților interesate suficient timp pentru a se adapta. Pentru perioada până în 2025, distanța cumulată necesară parcursă de vehicul înainte de a fi încercat ar trebui mărită pentru a se asigura că rezultatele încercării sunt fiabile.

(7)  Tehnologia necesară pentru atingerea limitelor Euro 5 este deja disponibilă. Cu toate acestea, Comisia a concluzionat în studiul privind efectele că data de la care se aplică valorile limitelor de emisie Euro 5 pentru anumite vehicule din categoria L (L6e-B, L2e-U, L3e-AxT și L3e-AxE) va trebui să fie amânată din 2020 pentru 2024 pentru a crește raportul cost-beneficiu comparativ cu scenariul de referință. În plus, producătorii acestor vehicule, care sunt în principal IMM-uri, necesită mai mult timp pentru a se asigura că tranziția către grupuri propulsoare cu emisii zero, cum ar fi electrificarea, poate fi realizată în mod rentabil.

(8)  La articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 se prevede că un certificat de omologare UE de tip conține, în anexă, rezultatele încercărilor. Din motive de claritate, prevederea respectivă ar trebui modificată pentru a se clarifica faptul că este vorba de fișa cu rezultatele încercărilor.

(9)  Anumite incoerențe în ceea ce privește data aplicării pentru limitele nivelului sonor Euro 5 din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 168/2013 ar trebui să fie clarificate pentru a se asigura că limitele existente (Euro 4) rămân aplicabile până când pot fi stabilite noi limite pentru Euro 5.

(10)  Regulamentul (UE) nr. 168/2013 a împuternicit Comisia să adopte acte delegate pe o perioadă de cinci ani, care a expirat la 21 martie 2018. Întrucât există o nevoie permanentă de a actualiza elemente ale actelor legislative de omologare de tip la progresul tehnic sau de a aduce alte modificări în conformitate cu împuternicirile, acest regulament ar trebui modificat pentru a prevedea extinderea delegării de competențe cu încă cinci ani, cu posibilitatea de prelungire tacită.

(11)  Din motive de securitate juridică, împuternicirea acordată Comisiei în Regulamentul (UE) nr. 168/2013 de a adopta acte delegate privind cerințele tehnice referitoare la sistemele de diagnosticare la bord ar trebui să fie mai clară și mai precisă.

(12)  Dat fiind că prezentul regulament modifică Regulamentul (UE) nr. 168/2013 fără a-i extinde conținutul normativ și întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere dimensiunea și efectele acțiunii, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la același articol, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(13)  Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 168/2013 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 168/2013 se modifică după cum urmează:

1.  Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 21

Cerințe generale privind sistemele de diagnosticare la bord

(1)  Vehiculele din categoria L, cu excepția vehiculelor L1e, L2e și L6e, sunt echipate cu un sistem OBD care respectă cerințele de funcționare și procedurile de încercare stabilite în actele delegate menționate la alineatul (8) și de la datele de aplicare stabilite în anexa IV.

(2)  De la datele stabilite la punctul 1.8.1 din anexa IV, vehiculele din (sub)categoriile L3e, L4e, L5e-A și L7e-A sunt echipate cu un sistem OBD de etapa I care monitorizează toate defecțiunile sistemului de control al emisiilor la nivel de circuit electric și dispozitiv electronic și raportează aceste defecțiuni care determină depășirea limitelor de emisie stabilite în anexa VI punctul B1.

(3)  De la datele stabilite la punctul 1.8.2 din anexa IV, vehiculele din (sub)categoriile L3e, L4e, L5e și L7e sunt echipate cu un sistem OBD de etapa I care monitorizează toate defecțiunile sistemului de control al emisiilor la nivel de circuit electric și dispozitiv electronic și care activează un raport la depășirea limitelor de emisie stabilite în anexa VI punctul B1. Sistemele OBD de etapa I pentru vehiculele din (sub)categoriile respective raportează, de asemenea, activarea oricărui mod de funcționare care reduce în mod semnificativ cuplul motorului.

(4)  De la datele stabilite la punctul 1.8.3 din anexa IV, vehiculele din categoriile L3e, L4e, L5e și L7e sunt echipate cu un sistem OBD de etapa I care monitorizează toate defecțiunile sistemului de control al emisiilor la nivel de circuit electric și dispozitiv electronic și care activează un raport la depășirea limitelor de emisie stabilite în anexa VI punctul B2. Sistemele OBD de etapa I pentru vehiculele din ategoriile respective raportează, de asemenea, activarea oricărui mod de funcționare care reduce în mod semnificativ cuplul motorului.

(5)  De la datele stabilite la punctul 1.8.4 din anexa IV, vehiculele din (sub)categoriile L3e, L4e, L5e-A și L7e-A sunt echipate, în plus, cu un sistem OBD de etapa II care monitorizează și raportează defecțiunile și degradarea sistemului de control al emisiilor, cu excepția monitorizării catalizatorului, care determină depășirea limitelor de emisie OBD stabilite în anexa VI punctul B1.

(6)  De la datele stabilite la punctul 1.8.5 din anexa IV, vehiculele din (sub)categoriile L3e, L4e, L5e-A și L7e-A sunt echipate, în plus, cu un sistem OBD de etapa II care monitorizează și raportează defecțiunile și degradarea sistemului de control al emisiilor care determină depășirea limitelor de emisie OBD stabilite în anexa VI punctul B2.

(7)  Alineatele (5) și (6) nu se aplică motocicletelor de tip „enduro” din subcategoria L3e-AxE și motocicletelor de tip trial din subcategoria L3e-AxT.

(8)  Pentru a armoniza raportarea efectuată de sistemul OBD a defectelor în materie de siguranță în funcționare sau ale sistemului de control al emisiilor și pentru a facilita repararea efectivă și eficientă a unui vehicul, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 75 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea cerințelor tehnice detaliate privind sistemele de diagnosticare la bord, cu privire la categoriile și subcategoriile de vehicule din anexa II partea C1 - Cerințe privind construcția vehiculelor și cerințe generale privind omologarea de tip, rândul care se referă la nr. 11, inclusiv cerințe privind funcționarea OBD și proceduri de încercare pentru elementele enumerate la alineatele (1)-(7) din prezentul articol, precum și a cerințelor tehnice detaliate privind încercarea de tipul VIII menționată în anexa V.”

"

2.  La articolul 23 alineatul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) procedura matematică de durabilitate:

Până la 31 decembrie 2024, pentru fiecare componentă a emisiilor, produsul înmulțirii factorului de deteriorare stabilit în anexa VII partea B cu rezultatul încercării de mediu a unui vehicul care a parcurs mai mult de 100 km după prima pornire de la sfârșitul liniei de producție trebuie să fie mai mic decât limita încercării privind performanța de mediu stabilită în anexa VI partea A.

Fără a aduce atingere primului paragraf, pentru tipurile noi de vehicule, de la 1 ianuarie 2020 și pentru tipurile de vehicule existente, de la 1 ianuarie 2021 până la 31 decembrie 2024, pentru fiecare element constitutiv al emisiilor, produsul înmulțirii factorului de deteriorare stabilit în anexa VII partea B și rezultatele încercării privind performanța de mediu a unui vehicul care a acumulat mai mult de 2 500 km pentru un vehicul cu o viteză maximă prin construcție <130 km/h și 3 500 km pentru un vehicul cu o viteză maximă prin construcție ≥130 km/h după prima pornire de la sfârșitul liniei de producție trebuie să fie mai mic decât limita emisiilor la țeava de evacuare stabilită în anexa VI partea A.”

"

3.  La articolul 30 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:"

„(b) fișa cu rezultatele încercărilor;”.

"

4.  La articolul 44 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

“Primul paragraf se aplică numai acelor vehicule aflate pe teritoriul Uniunii cărora li s-a acordat o omologare UE de tip valabilă în momentul fabricării, dar care nu au fost nici înmatriculate, nici puse în exploatare înainte de expirarea valabilității respectivei omologări UE de tip.”

"

5.  La articolul 75, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:"

„(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 18 alineatul (3), articolul 20 alineatul (2), articolul 21 alineatul (8), articolul 22 alineatele (5) și (6), articolul 23 alineatele (6) și (12), articolul 24 alineatul (3), articolul 25 alineatul (8), articolul 32 alineatul (6), articolul 33 alineatul (6), articolul 50 alineatul (4), articolul 54 alineatul (3), articolul 57 alineatul (12), articolul 65 și articolul 74 i se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 22 martie 2013. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de cinci ani, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade. Comisia prezintă un raport cu privire la delegarea de competențe cel târziu la 22 iunie 2022 și cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea fiecărei perioade de cinci ani următoare.”

"

6.  Anexele II, IV, V și VI se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

Anexele II, IV, V și VI se modifică după cum urmează:

1.   În anexa II partea C1, la rândul care se referă la nr. 11, se elimină semnul „X” pentru subcategoriile L6e-A și L6e-B.

2.   În anexa IV, tabelul se modifică după cum urmează:

(a)  punctele 1.1.2.1, 1.1.2.2 și 1.1.2.3 se înlocuiesc cu următorul text:

„1.1.2.1.

Euro 4: Anexa VI punctul A1

L1e, L2e, L6e

1.1.2017

1.1.2018

31.12.2020; pentru L2e-U și L6e-B: 31.12.2024

1.1.2.2.

Euro 4: Anexa VI punctul A1

L3e, L4e, L5e,

L7e

1.1.2016

1.1.2017

31.12.2020; pentru L3e-AxE și L3e-AxT 31.12.2024

1.1.2.3.

Euro 5: Anexa VI punctul A2

L1e-L7e

1.1.2020;

pentru L2e-U; L3e-AxE; L3e-AxT și L6e-B: 1.1.2024

1.1.2021;

pentru L2e-U; L3e-AxE; L3e-AxT și L6e-B: 1.1.2025

”;

(b)  punctele 1.8.1, 1.8.2 și 1.8.3 se înlocuiesc după cum urmează:

„1.8.1.

cerințe funcționale pentru OBD de etapa I

L3e, L4e,

L5e-A, L7e-A

1.1.2016

1.1.2017

31.12.2020

procedura de încercare de mediu pentru OBD de etapa I (încercarea de tipul VIII)

limite pentru încercarea de mediu pentru OBD de etapa I, anexa VI punctul B1

1.8.2.

cerințele funcționale pentru OBD de etapa I inclusiv orice mod de funcționare care reduce cuplul motorului în mod semnificativ

L3e, L4e, L5e, L7e

1.1.2020

1.1.2021

31.12.2024

procedura de încercare de mediu pentru OBD de etapa I (încercarea de tipul VIII)

limite pentru încercarea de mediu pentru OBD de etapa I, anexa VI punctul B1

1.8.3.

cerințele funcționale pentru OBD de etapa I inclusiv orice mod de funcționare care reduce cuplul motorului în mod semnificativ

L3e, L4e, L5e, L7e

1.1.2024

1.1.2025

”;

procedura de încercare de mediu pentru OBD de etapa I (încercarea de tipul VIII)

limite pentru încercarea de mediu pentru OBD de etapa I, anexa VI punctul B2

(c)  se inserează următoarele puncte:

„1.8.4.

cerințe funcționale pentru OBD de etapa II

cu excepția monitorizării catalizatorului

L3e (cu excepția L3e-AxE și L3e-AxT), L4e,

L5e-A, L7e-A

1.1.2020

1.1.2021

31.12.2024

proceduri de încercare de mediu pentru OBD de etapa II (încercarea de tipul VIII)

limite pentru încercarea de mediu pentru OBD de etapa II, anexa VI punctul B1

1.8.5.

cerințe funcționale pentru OBD de etapa II

L3e (cu excepția L3e-AxE și L3e-AxT), L4e, L5e-A, L7e-A

1.1.2024

1.1.2025

”;

proceduri de încercare de mediu pentru OBD de etapa II (încercarea de tipul VIII),

limite pentru încercarea de mediu pentru OBD de etapa II, anexa VI punctul B2

(d)  punctele 1.9.1. și 1.9.2. se înlocuiesc cu următorul text:

„1.9.1.

Procedura de încercare privind nivelul sonor și valorile limită, anexa VI partea D

L1e, L2e, L6e

1.1.2017

1.1.2018

 

1.9.2.

Procedura de încercare privind nivelul sonor și valorile limită (3), anexa VI partea D

L3e, L4e, L5e, L7e

1.1.2016

1.1.2017

”;

(e)  punctul 1.9.4 se înlocuiește cu următorul text:

„1.9.4.

Regulamentele CEE-ONU nr. 9, 41, 63, 92 și noile valori limită asociate propuse de Comisie

L1e-L7e

 

 

”.

3.  În anexa V partea B, conținutul celulei din prima coloană, al doilea rând, se înlocuiește cu următorul text:

„Încercare de tipul I (19) Masa de particule (doar Euro 5)”.

4.  Anexa VI se modifică după cum urmează:

(a)  în secțiunea B1, primul rând privind categoria de vehicule „L6e-A” se elimină;

(b)  în secțiunea B2 primul rând:

(i)  cuvintele: „L3e-L7e (6)” se înlocuiesc cu următorul text:

„L3e, L4e, L5e, L7e”;

(ii)  cuvintele: „Toate vehiculele din categoria L, cu excepția categoriilor L1e și L2e” se înlocuiesc cu următorul text:

„Toate vehiculele din categoria L, cu excepția categoriilor L1e, L2e și L6e”.

(1) JO C 367, 10.10.2018, p. 32.
(2) JO C 367, 10.10.2018, p. 32.
(3) Poziția Parlamentului European din 29 noiembrie 2018.
(4)Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).


Comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime ***I
PDF 1244kWORD 598k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (text codificat) (COM(2018)0316 – C8-0210/2018 – 2018/0160(COD))
P8_TA-PROV(2018)0467A8-0387/2018

(Procedura legislativă ordinară – codificare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0316),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0210/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 20 decembrie 1994 privind metoda de lucru accelerată pentru codificarea oficială a textelor legislative(1),

–  având în vedere articolele 103 și 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0387/2018),

A.  întrucât grupul de lucru consultativ al serviciilor juridice ale Parlamentului European, Consiliului și Comisiei consideră că propunerea în cauză se limitează la o simplă codificare a textelor existente, fără modificări de fond ale acestora,

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 noiembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (text codificat)

P8_TC1-COD(2018)0160


PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene , în special articolul 207 alineatul (2) ,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ parlamentelor naţionale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(2),

întrucât:

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului(3) a fost modificat de mai multe ori şi în mod substanţial(4). Este necesar, din motive de claritate şi de raţionalizare, să se codifice respectivul regulament.

(2)  În temeiul articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, respectarea drepturilor omului constituie una dintre valorile comune statelor membre. Comunitatea Europeană a decis în 1995, să considere respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale un element esențial al relațiilor sale cu țările terțe. S-a decis introducerea unei clauze în acest sens în orice acord comercial nou, de cooperare și de asociere cu caracter general încheiat cu țările terțe.

(3)  Articolul 5 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, articolul 7 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice și articolul 3 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevăd o interdicție necondiționată și globală a oricărui act de tortură, a oricărei pedepse sau a oricărui tratament crud, inuman sau degradant. Alte dispoziții, în special Declarația Organizației Națiunilor Unite asupra protecţiei tuturor persoanelor împotriva torturii şi altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (5) și Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1984 împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, obligă statele membre să împiedice actele de tortură.

(4)  Articolul 2 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta) prevede că nici o persoană nu poate fi condamnată la pedeapsa capitală sau executată. La 22 aprilie 2013 , Consiliul a aprobat „Orientările Uniunii Europene în ceea ce privește pedeapsa capitală” și a decis că Uniunea va face eforturi în vederea abolirii universale a pedepsei capitale.

(5)  Articolul 4 din Cartă prevede că nicio persoană nu poate fi supusă torturii, nici pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante. La 20 martie 2012 , Consiliul a aprobat „orientările pentru politica Uniunii Europene în privința țărilor terțe în ceea ce privește tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante” (O actualizare a orientărilor) . În conformitate cu acele orientări ar trebui impus țărilor terțe să împiedice utilizarea și producția, precum și comerțul cu echipamente concepute pentru tortură și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și să împiedice utilizarea abuzivă a oricărui alt echipament în acest scop. În plus, interzicerea pedepselor cu cruzime, inumane sau degradante ar trebui să impună limite clare recurgerii la pedeapsa capitală. De aceea, pedeapsa capitală nu se consideră în niciun caz o sancțiune legitimă.

(6)  Ar trebui, așadar, să se instaureze norme ale Uniunii de reglementare a comerțului cu țările terțe cu bunuri care ar putea fi utilizate în scopul aplicării pedepsei capitale și cu bunuri care ar putea fi utilizate în vederea aplicării torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Aceste norme contribuie la promovarea respectului pentru viața și drepturile fundamentale ale omului și servesc la protejarea principiilor etice ale societății. Acestea ar trebui să garanteze că operatorii economici din Uniune nu obțin niciun profit din comerțul care fie încurajează, fie facilitează într-un alt mod aplicarea unor politici în domeniul pedepsei capitale sau al torturii sau al altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante care nu sunt compatibile cu orientările relevante ale Uniunii Europene, cu Carta și cu convențiile și tratatele internaționale.

(7)  În sensul prezentului regulament, ar trebui aplicată definiția torturii prevăzută în Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1984 împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și în Rezoluția 3542 (XXX) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Definiția respectivă ar trebui interpretată ținându-se seama de jurisprudența referitoare la interpretarea termenilor corespunzători care se găsesc în Convenția europeană a drepturilor omului și în documentele relevante adoptate de Uniune sau de statele sale membre ale acesteia. Definiția „altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante”, care nu se găsește în convenția respectivă, ar trebui să fie în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Înțelesul noțiunii de „sancțiuni legitime” în definițiile privind „tortura” și „alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante”, ar trebui să ia în considerare politica Uniunii privind pedeapsa capitală.

(8)  Se consideră necesar să se interzică exporturile și importurile de bunuri care nu au nicio altă utilizare practică decât cea de a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante , precum și să se interzică acordarea de asistență tehnică în legătură cu aceste bunuri .

(9)  Dacă aceste bunuri se află în țări terțe, este necesar să se interzică brokerilor, în cadrul Uniunii, furnizarea de servicii de intermediere în legătură cu aceste bunuri.

(10)  Pentru a contribui la abolirea pedepsei cu moartea în țările terțe și a preveni tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, se consideră necesară interzicerea furnizării către țările terțe de asistență tehnică pentru bunurile care nu au nicio altă utilizare practică în afară de aplicarea pedepsei capitale, a torturii sau a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(11)  De asemenea, este necesar să li se interzică brokerilor și furnizorilor de asistență tehnică să ofere țărilor terțe măsuri de formare pentru utilizarea acestor bunuri, precum și să se interzică atât promovarea unor astfel de bunuri în cadrul târgurilor sau al expozițiilor din Uniune, cât și vânzarea sau cumpărarea de spațiu publicitar în presa scrisă sau pe internet și de timp de difuzare de publicitate la televiziune sau radio în legătură cu aceste bunuri.

(12)  Pentru a împiedica operatorii economici să extragă beneficii din transportul de bunuri care sunt menite pentru a fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, și care tranzitează teritoriul vamal al Uniunii pentru a fi livrate într-o țară terță, este necesar să fie interzis transportul de astfel de bunuri pe teritoriul Uniunii, dacă acestea sunt incluse în anexa II la prezentul Regulament.

(13)  Ar trebui ca statele membre să poată aplica măsuri care limitează furnizarea de anumite servicii în legătură cu bunurile nu au nicio altă utilizare practică decât pentru aplicarea pedepsei capitale, a torturii sau a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante , cu respectarea normelor aplicabile ale Uniunii.

(14)  Prezentul regulament stabilește un sistem de autorizare a exportului care este destinat să împiedice utilizarea anumitor bunuri în vederea utilizării pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(15)  Prin urmare, este necesar să se supună controalelor exporturile de anumite bunuri care nu sunt susceptibile doar de a fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, ci și în scopuri legitime. Aceste controale ar trebui să se aplice bunurilor care sunt în principal utilizate în scopuri de reprimare și cu excepția cazurilor în care devin disproporționate, oricărui alt echipament sau produs care ar putea fi utilizat în mod abuziv sau pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, ținându-se seama de motivele pentru care a fost conceput și de caracteristicile sale tehnice.

(16)  În ceea ce privește materialele destinate unor scopuri de reprimare, trebuie menționat că articolul 3 din Codul de conduită pentru cei care răspund de aplicarea legii(6) dispune că aceștia pot recurge la forță numai în cazul în care acest fapt devine strict necesar și în măsura cerută de efectuarea îndatoririlor lor. Principiile de bază pentru recurgerea la forță și utilizarea armelor de foc de către responsabilii privind aplicarea legii, adoptate de al optulea Congres al Organizației Națiunilor Unite privind prevenirea criminalității și tratamentele aplicate delincvenților din 1990, prevăd că responsabilii privind aplicarea legii, în cadrul îndeplinirii îndatoririlor lor, ar trebui, în măsura în care este posibil, să recurgă la mijloace nonviolente înainte de a face uz de forță sau de arme de foc.

(17)  În acest spirit, aceste principii de bază preconizează perfecționarea unor armamente neletale de imobilizare care trebuie utilizate în situațiile adecvate, admițându-se că utilizarea acestor arme ar trebui controlată în mod strict. În acest context, anumite echipamente utilizate în mod tradițional de poliție în scopul autoapărării sau în vederea controlului luptelor de stradă au fost modificate pentru a putea fi utilizate cu scopul de a cauza șocuri electrice sau a proiecta substanțe chimice în vederea imobilizării unor persoane. Există indicații conform cărora, în mai multe țări, aceste arme sunt utilizate în mod abuziv, pentru tortură și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(18)  Principiile de bază subliniază că responsabilii privind aplicarea legii ar trebui să posede echipamente defensive. În consecință, prezentul regulament nu ar trebui să se aplice comerțului cu echipamente defensive tradiționale, cum sunt scuturile.

(19)  Prezentul regulament ar trebui să se aplice comerțului cu anumite substanțe chimice specifice care servesc la imobilizarea persoanelor.

(20)  În ceea ce privește lanțurile de picioare, lanțurile multiple și cătușele, ar trebui notat că articolul 33 din Ansamblul de norme minime ale Organizației Națiunilor Unite pentru tratamentul deținuților(7) prevede că instrumentele de constrângere nu trebuie niciodată să fie aplicate ca pedepse. Lanțurile și fiarele nu trebuie utilizate nici ca mijloace de constrângere. Ar trebui notat, de asemenea, că Ansamblul de norme minime ale Organizației Națiunilor Unite pentru tratamentul deținuților dispune că celelalte instrumente de constrângere pot fi utilizate numai ca măsură de precauție în cazul unei evadări pe parcursul unui transfer, din motive medicale în conformitate cu indicația unui medic sau în cazul în care alte modalități de control al unui deținut au eșuat, pentru a-l împiedica pe acesta să se rănească sau să rănească alte persoane sau să cauzeze daune materiale.

(21)  Pentru a proteja angajații sau alte persoane împotriva scuipatului, deținuții sunt uneori obligați să poarte o așa-numită „mască antiscuipat”. Deoarece o asemenea mască acoperă gura și, deseori, și nasul, aceasta prezintă un risc inerent de asfixiere. Dacă este combinată cu mijloace de imobilizare, cum ar fi cătușele, există, de asemenea, un risc al vătămării gâtului. Exporturile de măști antiscuipat ar trebui, prin urmare, să fie controlate.

(22)  Pe lângă armele portabile, domeniul de aplicare al controlului exporturilor ar trebui sa includă armele cu descărcare electrică, fixe sau montabile, care acoperă o suprafață vastă și care vizează mai multe persoane. Astfel de arme sunt deseori prezentate drept așa-numite arme neletale, dar prezintă, cel puțin, același risc de a provoca o durere sau suferință acută ca armele cu descărcare electrică portabile.

(23)  Deoarece dispozitivele fixe pentru difuzarea de substanțe chimice iritante destinate utilizării în interiorul clădirilor pot fi comercializate, iar utilizarea acestor substanțe în interior prezintă un risc de a provoca o durere sau o suferință acută care nu este asociat cu utilizarea tradițională în exterior, exporturile acestor echipamente ar trebui să fie controlate.

(24)  Controlul exporturilor ar trebui să se aplice, de asemenea, echipamentelor fixe sau montabile pentru difuzarea de substanțe iritante sau cu proprietăți incapacitante care acoperă o suprafață vastă, în cazul în care aceste echipamente nu fac deja obiectul controalelor la export, în conformitate cu Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului(8). Astfel de echipamente sunt adesea prezentate drept așa-numite tehnologii neletale, dar prezintă cel puțin același risc de a provoca o durere sau o suferință acută ca dispozitivele și armele portabile. Cu toate că apa nu face parte din categoria agenților chimici cu proprietăți incapacitante sau iritante, tunurile cu apă pot fi utilizate pentru diseminarea unor astfel de agenți sub formă lichidă și exporturile acestora ar trebui să fie controlate.

(25)  Controalele privind exportul de oleorășină de Capsicum (OC) și de vanillylamidă de acid pelargonic (PAVA) ar trebui completate prin controale privind exportul anumitor amestecuri conținând aceste substanțe care pot fi administrate ca agenți cu proprietăți incapacitante sau iritante sau care pot fi utilizate pentru fabricarea acestor agenți. Dacă este cazul, trimiterile la agenții chimici cu proprietăți incapacitante sau iritante ar trebui să fie interpretate ca incluzând oleorășina de Capsicum și amestecurile relevante care conțin această substanță.

(26)  Ar trebui prevăzute scutiri specifice de la controalele la export pentru a nu se împiedica buna funcționare a serviciilor de poliție ale statelor membre și buna derulare a operațiunilor de menținere a păcii sau de gestionare a crizelor.

(27)  Având în vedere că anumite state membre au interzis deja exporturile și importurile acestor bunuri, ar trebui să se acorde statelor membre dreptul de a interzice exporturile și importurile de lanțuri de picioare, de lanțuri multiple și de dispozitive portabile cu energie electrostatică, altele decât centurile electrice. Ar trebui, de asemenea, să se autorizeze statele membre să aplice, dacă doresc, controale la exportul de cătușe de mâini a căror dimensiune totală, inclusiv lanțul, măsurată în poziție închisă, este mai mare de 240 mm.

(28)  Pentru a limita sarcina administrativă pentru exportatori, autoritățile competente ar trebui să poată acorda unui exportator o autorizație globală în ceea ce privește bunurile enumerate în anexa III la prezentul Regulament, pentru a împiedica utilizarea bunurilor respective în scopul torturii sau al altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(29)  În câteva cazuri, unele medicamente exportate către țări terțe au fost deturnate și folosite pentru a aplica pedeapsa capitală, în special prin administrarea unei supradoze letale prin injectare. Uniunea dezaprobă pedeapsa capitală în toate circumstanțele și acționează în vederea abolirii universale a acesteia. Exportatorii au obiectat față de asocierea lor involuntară la o astfel de utilizare a produselor pe care le-au creat pentru uz medical.

(30)  Prin urmare, este necesar să se impună controale asupra exporturilor de anumite bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală în vederea prevenirii utilizării anumitor medicamente în acest scop și în vederea garantării faptului că toți exportatorii de medicamente din Uniune fac obiectul unor condiții uniforme în acest sens. Medicamentele în cauză au fost elaborate, inter alia, pentru a fi utilizate în anestezii și sedări.

(31)  Sistemul de autorizare a exportului nu ar trebui să depășească ceea ce este proporțional. Prin urmare, acesta ar trebui să nu împiedice exporturile de medicamente utilizate pentru scopuri terapeutice legitime.

(32)  Lista bunurilor pentru care este necesară o autorizație în vederea exportului, pentru a împiedica utilizarea lor în aplicarea pedepsei capitale, ar trebui să conțină numai bunuri ce au fost folosite pentru pedeapsa capitală într-o țară terță care nu a abolit această pedeapsă, precum și bunuri aprobate de țări terțe pentru utilizarea lor în aplicarea pedepsei capitale, fără ca acestea să fi fost folosite deja în acest scop. Lista nu ar trebui să conțină bunuri neletale, care nu sunt esențiale pentru executarea unei persoane condamnate, cum ar fi mobilierul obișnuit care se poate instala și într-o sală de execuții.

(33)  Având în vedere diferențele dintre pedeapsa capitală, pe de o parte, și tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, pe de altă parte, este necesar să se stabilească un sistem specific de autorizare a exportului, cu scopul de a împiedica utilizarea anumitor bunuri pentru a aplica pedeapsa capitală. Un astfel de sistem ar trebui să țină seama de faptul că o serie de țări au abolit pedeapsa capitală pentru toate infracțiunile și și-au asumat un angajament internațional cu privire la acest aspect. Întrucât există riscul de re-export către țări care nu au făcut acest lucru, ar trebui să se impună anumite condiții și cerințe atunci când se autorizează exporturile către țările care au abolit pedeapsa capitală. Prin urmare, este oportun să se acorde o autorizație generală de export pentru exporturile către țările care au abolit pedeapsa capitală pentru toate infracțiunile și au confirmat respectiva abolire printr-un angajament internațional.

(34)  În cazul în care o țară nu a abolit pedeapsa capitală pentru toate infracțiunile și nu a confirmat respectiva abolire printr-un angajament internațional, autoritățile competente ar trebui, atunci când examinează o cerere pentru emiterea unei autorizații de export, să verifice dacă există riscul ca utilizatorul final din țara de destinație să folosească bunurile exportate pentru astfel de pedepse. Ar trebui să se impună condiții și cerințe corespunzătoare pentru a controla vânzările sau transferurile către terți de către utilizatorul final. În cazul în care au loc mai multe transferuri între același exportator și utilizator final, autoritățile competente ar trebui să aibă posibilitatea de a revizui statutul utilizatorului final în mod periodic, de exemplu o dată la șase luni, mai degrabă decât de fiecare dată când se acordă o autorizație de export pentru un transfer, fără a aduce atingere dreptului autorităților competente de a anula, a suspenda, a modifica sau a revoca o autorizație de export, în cazul în care acest lucru se justifică.

(35)  Pentru a limita sarcina administrativă pentru exportatori, autoritățile competente ar trebui să poată acorda unui exportator o autorizație globală pentru toate transferurile de medicamente de la exportator către un anumit utilizator final pe o perioadă de timp determinată, specificând, atunci când este necesar, o cantitate corespunzătoare utilizării normale a unor astfel de bunuri de către utilizatorul final. O astfel de autorizație, ar trebui să fie valabilă de la un an până la trei ani, cu posibilitatea unei prelungiri de până la doi ani.

(36)  Acordarea unei autorizații globale ar fi adecvată, de asemenea, în cazul în care un producător intenționează să exporte medicamente care fac obiectul prezentului Regulament către un distribuitor dintr-o țară care nu a abolit pedeapsa capitală, cu condiția ca exportatorul și distribuitorul să fi încheiat un acord cu forță juridică obligatorie care prevede ca distribuitorul să aplice un set adecvat de măsuri pentru a se asigura că medicamentele nu vor fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală.

(37)  Medicamentele care fac obiectul prezentului regulament pot fi supuse controalelor în conformitate cu convențiile internaționale privind stupefiantele și substanțele psihotrope, cum ar fi Convenția din 1971 privind substanțele psihotrope. Întrucât astfel de controale nu sunt aplicate pentru a împiedica utilizarea medicamentelor relevante în scopul aplicării pedepsei capitale, ci pentru a preveni traficul ilicit de droguri, controlul exporturilor în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să fie aplicat în plus față de respectivele controale internaționale. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să fie încurajate să utilizeze o procedură unică pentru a aplica ambele sisteme de control.

(38)  Controalele privind exporturile în conformitate cu prezentul regulament nu ar trebui să se aplice bunurilor al căror export este reglementat în conformitate cu Poziția comună 2008/944/PESC, Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului(9)și Regulamentul (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(10).

(39)  Furnizarea de servicii de intermediere și furnizarea de asistență tehnică în legătură cu bunurile enumerate în anexa III sau anexa IV la prezentul regulament ar trebui să facă obiectul unei autorizații prealabile, pentru a împiedica serviciile de intermediere sau asistența tehnică să contribuie la utilizarea bunurilor la care acestea se referă în scopul aplicării pedepsei capitale, torturii sau altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(40)  Serviciile de intermediere și asistența tehnică în privința cărora prezentul regulament impune o autorizație prealabilă ar trebui să fie cele furnizate în cadrul Uniunii, și anume pe teritoriile din domeniul de aplicare teritorială a tratatelor, inclusiv spațiul aerian și orice aeronavă sau navă maritimă aflată sub jurisdicția unui stat membru.

(41)  Atunci când autorizează furnizarea de asistență tehnică în legătură cu bunurile enumerate în anexa III la prezentul regulament, autoritățile competente ar trebui să depună eforturi pentru a garanta că asistența tehnică și eventualele măsuri de formare pentru utilizarea acestor bunuri, care ar fi organizate sau oferite în legătură cu asistența tehnică pentru care este solicitată autorizarea, sunt furnizate astfel încât să promoveze standarde de aplicare a legii care respectă drepturile omului și contribuie la prevenirea torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(42)  Pentru a împiedica operatorii economici să extragă beneficii din transportul de bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și care tranzitează teritoriul vamal al Uniunii pentru a fi livrate într-o țară terță, este necesar să fie interzis transportul de astfel de bunuri pe teritoriul Uniunii, dacă acestea sunt enumerate în anexa III sau anexa IV la prezentul regulament, dacă operatorul economic în cauză cunoaște scopul în care se intenționează a fi utilizate aceste bunuri.

(43)  Orientările politicii Uniunii Europene în privința țărilor terțe în ceea ce privește tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante prevede, între altele, ca șefii de misiune din țările terțe să includă în rapoartele lor periodice o analiză a cazurilor de tortură și de alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din statul în care sunt acreditați, precum și măsurile luate pentru a le combate. Ar trebui ca autoritățile competente să țină seama de acele rapoarte și de rapoartele similare întocmite de organizațiile internaționale competente și de societatea civilă atunci când se pronunță în privința cererilor de autorizație. Aceste rapoarte ar trebui, de asemenea, să descrie orice echipament utilizat în țara terță pentru aplicarea pedepsei capitale, a torturii sau a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(44)  În timp ce autoritățile vamale ar trebui să schimbe anumite informații cu alte autorități vamale prin intermediul sistemului de gestionare a riscurilor în domeniul vamal în conformitate cu legislația vamală a Uniunii, autoritățile competente menționate în prezentul regulament ar trebui să schimbe anumite informații cu alte autorități competente. Este adecvat ca autoritățile competente să fie obligate să recurgă la un sistem securizat și criptat pentru schimbul de informații privind deciziile de respingere. Pentru aceasta, Comisia ar trebui să pună la dispoziție o nouă funcționalitate în configurația sistemului existent instituit în temeiul articolului 19 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 428/2009.

(45)  În măsura în care vizează datele cu caracter personal, prelucrarea și schimbul de informații ar trebui să respecte normele aplicabile privind prelucrarea și schimbul de date cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(11) și cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului(12).

(46)  În vederea adoptării dispozițiilor necesare pentru aplicarea prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor I-IX la prezentul regulament. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(13). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei, însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)  Pentru a permite Uniunii să reacționeze rapid atunci când sunt create noi bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și atunci când există un risc clar și imediat ca aceste bunuri să fie folosite în scopuri ce presupun astfel de încălcări ale drepturilor omului, este necesar să se prevadă aplicarea imediată a actului relevant al Comisiei, în cazul în care, atunci când se aduce o modificare la anexa II sau III la prezentul regulament, există motive imperioase de urgență pentru o astfel de modificare. Pentru a permite Uniunii să reacționeze rapid atunci când una sau mai multe țări terțe fie aprobă anumite bunuri în vederea utilizării lor pentru aplicarea pedepsei capitale, fie acceptă sau încalcă un angajament internațional de a aboli pedeapsa capitală în cazul tuturor infracțiunilor, este necesar să se prevadă aplicarea imediată a actului relevant al Comisiei, în cazul în care, atunci când se aduce o modificare la anexa IV sau V la prezentul regulament, există motive imperioase de urgență care impun acest lucru. În cazul în care se aplică procedura de urgență, este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți.

(48)  Ar trebui creat un grup de coordonare. Acest grup ar trebui să servească drept platformă în cadrul căreia experții statelor membre și Comisia să poată proceda la schimburi de informații cu privire la practicile administrative și la discuții privind interpretarea prezentului regulament, aspectele tehnice legate de bunurile enumerate în anexe, evoluțiile legate de prezentul regulament și alte chestiuni care pot apărea. Grupul ar trebui să poată discuta, în special, chestiuni legate de caracterul și efectul urmărit al bunurilor, disponibilitatea acestor bunuri în țările terțe și chestiuni privind faptul dacă bunurile sunt concepute în mod specific sau sunt modificate pentru a fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală sau pentru tortură și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Dacă decide să consulte grupul atunci când pregătește acte delegate, Comisia ar trebui să facă acest lucru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(49)  Comisia nu achiziționează echipamente în scopul asigurării respectării legii, deoarece aceasta nu este responsabilă pentru menținerea legii și a ordinii, pentru procedurile în materie penală sau pentru executarea hotărârilor judecătorești în materie penală. Prin urmare, ar trebui să se stabilească o procedură pentru a se asigura furnizarea către Comisie a informațiilor privind echipamentele și produsele pentru asigurarea respectării legii, comercializate în Uniune, neincluse în liste, pentru a asigura faptul că listele bunurilor a căror comercializare este interzisă sau controlată sunt actualizate pentru a ține seama de noile evoluții. Atunci când adresează cererea Comisiei, statul membru solicitant ar trebui să transmită și celorlalte state membre cererea sa privind adăugarea de bunuri la anexa II, anexa III sau anexa IV la prezentul regulament.

(50)  Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt destinate pentru a împiedica ca pedeapsa capitală, dar și tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante să fie administrate în țările terțe. Acestea conțin restricții ale comerțului cu aceste țări cu bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, a torturii sau a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Nu se consideră necesar să se supună unor controale similare operațiunile din interiorul Uniunii , dat fiind că pedeapsa capitală nu există în statele membre și că acestea vor fi adoptat măsuri adecvate pentru a împiedica tortura și celelalte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(51)  Este indicat în Orientările politicii Uniunii Europene în privința țărilor terțe în ceea ce privește tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante , că, pentru a se garanta că s-au luat măsurile adecvate împotriva torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, ar trebui să se ia măsuri pentru a se împiedica utilizarea, producția și comerțul cu echipamente concepute pentru tortură și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante. Este responsabilitatea statelor membre să impună și să aplice restricțiile necesare privind utilizarea și producția acestor echipamente.

(52)  Comisia și statele membre ar trebui să se informeze reciproc cu privire la măsurile luate în cadrul prezentului regulament și cu privire la orice altă informație pertinentă de care dispun în legătură cu prezentul regulament.

(53)  Ar trebui ca statele membre să stabilească norme privind sancțiunile aplicabile încălcărilor prezentului regulament și să se asigure că acestea sunt aplicate. Aceste sancțiuni ar trebui să fie eficiente, proporționale și cu efect de descurajare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Obiect și definiții

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește normele Uniunii care reglementează comerțul cu țările terțe având ca obiect bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală sau tortura sau alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, precum și normele care reglementează furnizarea de servicii de intermediere, de asistență tehnică, de formare și de publicitate în legătură cu astfel de bunuri.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

(a)  „tortură”: înseamnă orice act prin care unei persoane i se cauzează durere sau suferințe acute, fizice sau mentale, în mod intenționat, în scopul de a obține de la aceasta sau de la o terță persoană informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a săvârșit sau este bănuită a-l fi săvârșit, de a o intimida sau a o constrânge sau de a intimida sau a constrânge o terță persoană, sau pentru orice alt motiv bazat pe orice formă de discriminare, în cazul în care durerea sau suferințele respective sunt provocate de către, la inițiativa sau cu consimțământul sau acceptul unui funcționar public sau al unei alte persoane care acționează în calitate oficială. Acest termen nu include, cu toate acestea, durerea sau suferințele care rezultă exclusiv din sancțiuni legitime sau care sunt inerente sau conexe unor astfel de sancțiuni. Pedeapsa capitală nu este considerată în niciun caz o sancțiune legitimă;

(b)  „alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante”: înseamnă orice act prin care unei persoane i se cauzează durere sau suferințe, fizice sau mentale, ce ating un nivel minim de severitate, în cazul în care durerea sau suferințele respective sunt provocate de către, la inițiativa sau cu consimțământul ori acceptul unui funcționar public sau al unei alte persoane care acționează în calitate oficială. Acest termen nu include, cu toate acestea, durerea sau suferințele care rezultă exclusiv din sancțiuni legitime sau care sunt inerente sau conexe unor astfel de sancțiuni. Pedeapsa capitală nu este considerată în niciun caz o sancțiune legitimă;

(c)  „autoritate de aplicare a legii”: înseamnă orice autoritate responsabilă de prevenirea, depistarea, investigarea, combaterea și pedepsirea infracțiunilor, ceea ce cuprinde dar nu se limitează la poliție, precum și orice procuror, orice autoritate judiciară, orice autoritate penitenciară publică sau privată și, după caz, oricare dintre forțele de securitate a statului și autorități militare;

(d)  „export”: înseamnă orice scoatere a bunurilor de pe teritoriul vamal al Uniunii, inclusiv orice scoatere a bunurilor care trebuie să facă obiectul unei declarații la vamă și orice scoatere a bunurilor care au fost depozitate într-o zonă liberă în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(14);

(e)  „import”: înseamnă orice introducere a bunurilor pe teritoriul vamal al Uniunii, inclusiv orice depozitare temporară, orice plasare în zonă liberă, orice plasare într-un regim special și orice punere în liberă circulație în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 952/2013;

(f)  „asistență tehnică”: orice asistență tehnică pentru reparația, dezvoltarea, fabricația, testarea, întreținerea, montarea și orice alt serviciu tehnic care poate să ia următoarele forme: instruire, consiliere, formare, transmitere a cunoștințelor sau a calificărilor operaționale sau servicii de consultanță. Asistența tehnică cuprinde formele de asistență verbală și asistență furnizată pe cale electronică;

(g)  „muzeu”: o instituție permanentă non-profit, în serviciul societății și a dezvoltării acesteia, deschisă publicului, care dobândește, conservă, studiază, comunică și expune, în scopul studiului, educației și divertismentului, dovezi materiale despre om și mediul înconjurător al acestuia;

(h)  „autoritate competentă”: înseamnă o autoritate a unuia dintre statele membre, enumerate în anexa I, care, în conformitate cu articolul 20, este abilitată să decidă cu privire la o cerere de autorizare sau să interzică unui exportator să utilizeze autorizația generală de export a Uniunii;

(i)  „solicitant”: înseamnă:

—  1. exportatorul, în cazul exporturilor menționate la articolul 3, 11 sau 16;

—  2. persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul care transportă bunurile pe teritoriul vamal al Uniunii, în cazul tranzitului menționat la articolul 5;

—  3. furnizorul de asistență tehnică, în cazul furnizării de asistență tehnică menționată la articolul 3;

—  4. muzeul în care vor fi expuse bunurile, în cazul importurilor și al furnizării de asistență tehnică menționate la articolul 4;

—  5. furnizorul de asistență tehnică sau brokerul, în cazul furnizării de asistență tehnică menționată la articolul 15, sau de servicii de intermediere menționate la articolul 19;

(j)  „teritoriul vamal al Uniunii”: înseamnă teritoriul astfel cum este stabilit la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013;

(k)  „servicii de intermediere”: înseamnă:

1.  negocierea sau pregătirea tranzacțiilor privind achiziționarea, vânzarea sau furnizarea de bunuri relevante dinspre o țară terță către oricare altă țară terță; sau

2.  vânzarea sau cumpărarea de bunuri relevante care se află în țări terțe, în vederea transferului lor către o altă țară terță.

În sensul prezentului regulament, prestarea în exclusivitate de servicii auxiliare este exclusă din această definiție. Serviciile auxiliare sunt transportul, serviciile financiare, asigurarea sau reasigurarea sau publicitatea sau promovarea cu caracter general;

(l)  „broker”: înseamnă orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism, inclusiv un parteneriat, rezident sau stabilit într-un stat membru, care furnizează serviciile definite la litera (k) de pe teritoriul Uniunii, orice persoană fizică având cetățenia unui stat membru, indiferent de locul său de reședință, care furnizează astfel de servicii de pe teritoriul Uniunii și orice persoană juridică, entitate sau organism înregistrat sau constituit în temeiul legislației unui stat membru, indiferent de locul în care este stabilit, care furnizează astfel de servicii de pe teritoriul Uniunii;

(m)  „furnizor de asistență tehnică”: înseamnă orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism, inclusiv un parteneriat, rezident sau stabilit într-un stat membru, care furnizează, de pe teritoriul Uniunii, asistența tehnică definită la litera (f), orice persoană fizică având cetățenia unui stat membru, indiferent de locul său de reședință, care furnizează astfel de asistență de pe teritoriul Uniunii și orice persoană juridică, entitate sau organism înregistrat sau constituit în temeiul legislației unui stat membru, indiferent de locul în care este stabilit, care furnizează astfel de asistență de pe teritoriul Uniunii;

(n)  „exportator”: înseamnă orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism, inclusiv un parteneriat, în numele căruia se face o declarație de export, mai precis persoana, entitatea sau organismul care, în momentul acceptării declarației de export, deține un contract cu destinatarul din țara terță în cauză și are competența necesară pentru a decide expedierea bunurilor în afara teritoriului vamal al Uniunii. În cazul în care nu a fost încheiat un astfel de contract sau în cazul în care titularul contractului nu acționează în nume propriu, prin exportator se înțelege persoana, entitatea sau organismul care are competența necesară pentru a decide expedierea bunurilor în afara teritoriului vamal al Uniunii. În cazul în care dreptul de a dispune de bunuri aparține unei persoane, entități sau organism rezident sau stabilit în afara Uniunii în temeiul respectivului contract, exportatorul este considerat a fi partea contractantă rezidentă sau stabilită în Uniune;

(o)  „autorizație generală de export a Uniunii”: înseamnă o autorizație pentru exporturi astfel cum sunt definite la litera (d) către anumite țări, care este disponibilă pentru toți exportatorii care îndeplinesc condițiile și cerințele de utilizare enumerate în anexa V;

(p)  „autorizație individuală”: înseamnă o autorizație acordată:

—  1. unui anumit exportator pentru exporturile definite la litera (d) către un utilizator final sau destinatar dintr-o țară terță și care acoperă unul sau mai multe bunuri;

—  2. unui anumit broker pentru furnizarea de servicii de intermediere definite la litera (k) către un utilizator final sau destinatar dintr-o țară terță și care acoperă unul sau mai multe bunuri; ori

—  3. unei persoane fizice sau juridice, unei entități sau unui organism care transportă bunuri pe teritoriul vamal al Uniunii în scopul tranzitului definit la litera (s);

(q)  „autorizație globală”: înseamnă o autorizație acordată unui anumit exportator sau broker cu privire la un tip de bunuri enumerate în anexa III sau în anexa IV, care poate fi valabilă pentru:

—  1. exporturi conform definiției de la litera (d) către unul sau mai mulți utilizatori finali specificați din una sau mai multe țări terțe specificate;

—  2. exporturi conform definiției de la litera (d) către unul sau mai mulți distribuitori specificați din una sau mai multe țări terțe specificate, în cazul în care exportatorul este un producător de bunuri incluse la punctul 3.2 sau 3.3 din anexa III sau în secțiunea 1 din anexa IV;

—  3. furnizarea de servicii de intermediere legate de transferul de bunuri aflate într-o țară terță către unul sau mai mulți utilizatori finali specificați din una sau mai multe țări terțe specificate;

—  4. furnizarea de servicii de intermediere în legătură cu transferul de bunuri aflate într-o țară terță către unul sau mai mulți distribuitori specificați din una sau mai multe țări terțe specificate, în cazul în care brokerul este un producător de bunuri incluse la punctul 3.2 sau 3.3 din anexa III sau în secțiunea 1 din anexa IV;

(r)  „distribuitor”: înseamnă un operator economic care desfășoară activități de vânzare cu ridicata a bunurilor enumerate la punctul 3.2 sau 3.3 din anexa III sau în secțiunea 1 din anexa IV, cum ar fi achiziționarea de astfel de bunuri de la producători ori păstrarea, furnizarea sau exportul bunurilor respective; activitățile de vânzare cu ridicata a unor astfel de bunuri nu includ achiziția de către un spital, o farmacie sau un cabinet medical în scopul unic al furnizării acestor bunuri către public;

(s)  „tranzit”: înseamnă transportul unor bunuri din afara Uniunii pe teritoriul vamal al Uniunii, care trec pe teritoriul vamal al Uniunii pentru a ajunge la o destinație aflată în afara teritoriului vamal al Uniunii.

CAPITOLUL II

Bunurile care nu au nicio altă utilizare practică decât cea în scopulaplicării pedepsei capitale, torturii și altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante

Articolul 3

Interdicția exporturilor

(1)  Este interzis orice export de bunuri enumerate în anexa II, indiferent de proveniența acestor bunuri.

Anexa II cuprinde bunuri care nu au nicio altă utilizare practică decât cea de a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Furnizorilor de asistență tehnică li se interzice să furnizeze asistență tehnică, contra cost sau nu, în legătură cu bunurile enumerate în anexa II oricărei persoane, entități sau organism dintr-o țară terță.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), autoritatea competentă poate să autorizeze exportul bunurilor enumerate în anexa II, precum și furnizarea de asistență tehnică pentru aceste bunuri, dacă se dovedește că, în țara lor de destinație, aceste bunuri vor fi utilizate exclusiv în scopul expunerii publice într-un muzeu, din motivul semnificației lor istorice.

Articolul 4

Interdicția importurilor

(1)  Este interzis orice import de bunuri enumerate în anexa II, indiferent de proveniența acestor bunuri.

Este interzisă acceptarea de către orice persoană, entitate sau organism de pe teritoriul Uniunii a asistenței tehnice în legătură cu bunurile enumerate în anexa II, furnizată dintr-o țară terță, contra cost sau nu, de către orice persoană, entitate sau organism.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), autoritatea competentă poate să autorizeze importul bunurilor enumerate în anexa II, precum și furnizarea de asistență tehnică pentru aceste bunuri, dacă se dovedește că în statul membru de destinație, aceste bunuri vor fi utilizate exclusiv în scopul expunerii publice într-un muzeu, din motivul semnificației lor istorice.

Articolul 5

Interzicerea tranzitului

(1)  Este interzis tranzitul tuturor bunurilor enumerate în anexa II.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), autoritatea competentă poate să autorizeze tranzitul bunurilor enumerate în anexa II, dacă se dovedește că, în țara lor de destinație, aceste bunuri vor fi utilizate exclusiv în scopul expunerii publice într-un muzeu, din motivul semnificației lor istorice.

Articolul 6

Interzicerea serviciilor de intermediere

Este interzis ca un broker să furnizeze către orice persoană, entitate sau organism situat într-o țară terță, servicii de intermediere legate de bunurile enumerate în anexa II, indiferent de proveniența bunurilor respective.

Articolul 7

Interzicerea formării

Este interzis ca un furnizor de asistență tehnică sau un broker să furnizeze către orice persoană, entitate sau organism situat într-o țară terță, formare în ceea ce privește utilizarea bunurilor enumerate în anexa II.

Articolul 8

Târgurile comerciale

Este interzis ca o persoană fizică sau juridică, entitate sau organism, inclusiv un parteneriat, indiferent dacă are reședința sau este stabilit într-un stat membru sau nu, să prezinte sau să ofere spre vânzare în cadrul unei expoziții sau al unui târg organizat în Uniune un bun enumerat în anexa II, cu excepția cazului în care se dovedește că, având în vedere natura expoziției sau a târgului, prezentarea sau oferirea spre vânzare nu are loc nici în scopul vânzării sau furnizării bunurilor respective către vreo persoană, entitate sau organism dintr-o țară terță, nici nu promovează un astfel de demers.

Articolul 9

Publicitatea

Este interzis ca o persoană fizică sau juridică, entitate sau organism, inclusiv un parteneriat, care are reședința sau este stabilit într-un stat membru și care vinde sau achiziționează spațiu sau timp de publicitate din Uniune, o persoană fizică care este cetățean al unui stat membru și care vinde sau achiziționează spațiu sau timp de publicitate din Uniune și o persoană juridică, o entitate sau un organism constituit în conformitate cu legislația unui stat membru care vinde au achiziționează spațiu sau timp de publicitate din Uniune să vândă sau să achiziționeze de la o persoană, entitate sau organism dintr-o țară terță spațiu de publicitate în mass-media scrise sau pe internet sau timp de publicitate la televiziune sau radio în legătură cu bunurile enumerate în anexa II.

Articolul 10

Măsurile naționale

(1)  Fără a aduce atingere măsurilor Uniunii în vigoare, între care se numără și interzicerea discriminării pe motiv de naționalitate, statele membre pot adopta sau menține în vigoare măsuri naționale de limitare a transportului, serviciilor financiare, asigurării și reasigurării sau a publicității sau promovării la scară largă a bunurilor enumerate în anexa II.

(2)  Statele membre adresează o notificare Comisiei cu privire la orice măsuri adoptate în temeiul alineatului (1), sau modificările și abrogările acestora , înainte de intrarea lor în vigoare.

CAPITOLUL III

Bunurile care ar putea fi utilizate pentru a aplica tortura sau alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante

Articolul 11

Obligația unei autorizații de export

(1)  Pentru orice export de bunuri enumerate în anexa III este necesară o autorizație, indiferent de proveniența bunurilor respective. Cu toate acestea, nu este necesară nicio autorizație pentru bunurile care nu fac decât să traverseze teritoriul vamal al Uniunii, și anume, bunurile care nu au primit o destinație sau o utilizare vamală aprobată altele decât regimul de tranzit extern în conformitate cu articolul 226 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, inclusiv depozitarea de bunuri non-UE într-o zonă liberă.

Anexa III cuprinde numai următoarele bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica tortura sau alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante:

(a)  bunuri utilizate, în principal, pentru asigurarea respectării legii;

(b)  bunuri care, ținând seama de caracteristicile lor tehnice și de concepere, prezintă un risc substanțial de utilizare în scopul torturii sau al altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Anexa III nu cuprinde:

(a)  armele de foc reglementate de Regulamentul (UE) nr. 258/2012;

(b)  produsele cu dublă utilizare reglementate de Regulamentul (CE) nr. 428/2009;

(c)  bunuri reglementate de Poziția comună a 2008/944/PESC.

(2)  Alineatul (1) nu se aplică exporturilor către teritoriile statelor membre care sunt enumerate la anexa VI și care nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii , cu condiția ca bunurile în cauză să fie utilizate de către o autoritate însărcinată cu aplicarea legii atât pe teritoriul de destinație, cât și pe teritoriul metropolitan al statului membru de care depinde teritoriul respectiv. Autoritățile vamale sau celelalte autorități competente sunt abilitate să verifice dacă această condiție este îndeplinită și pot decide, până la efectuarea acestei verificări, să suspende exportul.

(3)  Alineatul (1) nu se aplică exporturilor către țări terțe, cu condiția ca bunurile respective să fie utilizate de către personalul militar sau civil al unui stat membru și acest personal să participe la o operațiune de menținere a păcii sau de gestiune a situațiilor de criză a UE sau a ONU în țara terță în cauză, sau la o operațiune pe baza unor acorduri încheiate între state membre și țări terțe în domeniul apărării. Autoritățile vamale și celelalte autorități competente sunt abilitate să verifice dacă această condiție este îndeplinită. Exportul se suspendă până la efectuarea acestei verificări.

Articolul 12

Criterii de acordare a autorizațiilor de export

(1)  Deciziile privind cererile de autorizare pentru exportul de bunuri enumerate în anexa III se iau de către autoritățile competente, luând în considerare toate aspectele relevante, inclusiv, în special, dacă o cerere pentru un export identic în esență a fost respinsă de alt stat membru în ultimii trei ani, precum și aspecte privind utilizarea finală prevăzută și riscul de deturnare de la aceasta.

(2)  Autoritatea competentă nu acordă autorizația în cazul în care există motive întemeiate de a se crede că bunurile enumerate la anexa III ar putea fi utilizate în scopul torturii sau pentru a aplica alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, inclusiv pedepse corporale impuse de o instanță judecătorească, de o autoritate de aplicare a legii sau de către orice persoană fizică sau juridică dintr-o țară terță.

Autoritatea competentă ține seama de:

(a)  hotărârile judecătorești deja publicate, adoptate de jurisdicții internaționale;

(b)  rezultatele lucrărilor organismelor competente ale ONU, ale Consiliului Europei și ale UE, precum și de rapoartele Comitetului European pentru prevenirea torturii și a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante al Consiliului Europei și ale raportorului special al ONU privind tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Alte informații pertinente pot fi luate în considerare, cum sunt hotărârile deja publicate, luate de către jurisdicțiile naționale, rapoartele sau alte informații elaborate de organizațiile societății civile și informațiile privind restricțiile aplicate de țările de destinație exporturilor de bunuri enumerate la anexele II și III.

(3)  Se aplică normele prevăzute la al doilea si al treilea paragraf pentru verificarea utilizării finale prevăzute și riscul de deturnare de la aceasta.

În cazul în care producătorul unui bun enumerat în anexa III punctul 3.2 sau 3.3 solicită o autorizație pentru exportul unor astfel de bunuri către un distribuitor, autoritatea competentă evaluează dispozițiile contractului încheiat de către producător și distribuitor, precum și măsurile pe care le iau aceștia pentru a se asigura că bunurile și, dacă e cazul, produsele în care acestea vor fi incluse nu vor fi utilizate pentru tortură sau alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

În cazul în care se solicită o autorizație pentru exportul de bunuri enumerate în anexa III punctul 3.2 sau 3.3 către un utilizator final, autoritatea competentă poate, atunci când evaluează riscul de deturnare, ține seama de dispozițiile contractuale aplicabile și de declarația privind utilizarea finală semnată de către utilizatorul final, în cazul în care există o astfel de declarație. În cazul în care nu există o declarație privind utilizarea finală, este responsabilitatea exportatorului să demonstreze identitatea utilizatorului final și modul în care vor fi utilizate bunurile. În cazul în care exportatorul nu furnizează suficiente informații privind utilizatorul final și utilizarea finală, se consideră că autoritatea competentă are motive întemeiate să creadă că bunurile ar putea fi utilizate pentru tortură sau alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(4)  În plus față de criteriile stabilite la alineatul (1), atunci când evaluează o cerere de autorizație globală, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare aplicarea de către exportator de mijloace proporționale și adecvate și de proceduri care să asigure conformitatea cu dispozițiile și obiectivele prezentului regulament și cu termenii și condițiile de autorizare.

Articolul 13

Interzicerea tranzitului

Este interzis ca o persoană fizică sau juridică, entitate sau organism, inclusiv un parteneriat, indiferent dacă are reședința sau este stabilit într-un stat membru sau nu, să efectueze tranzitul unor bunuri enumerate în anexa III dacă el sau ea știe că este prevăzut ca o parte din bunurile trimise să fie utilizate pentru acte de tortură sau alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, într-o țară terță.

Articolul 14

Măsuri naționale

(1)  În pofida articolelor 11 și 12, un stat membru poate să adopte sau să mențină o interdicție a exporturilor și a importurilor de lanțuri de picioare, de lanțuri multiple și de dispozitive portabile cu energie electrostatică.

(2)  Un stat membru poate înainta o cerere de autorizație pentru exportul de cătușe de mâini ale căror dimensiuni totale, inclusiv lanțurile, măsoară, în poziția închis, de la marginea exterioară a uneia dintre cătușe la marginea exterioară a celeilalte mai mult de 240 mm. Statul membru în cauză aplică capitolele III și V cătușelor respective .

(3)  Statele membre adresează o notificare Comisiei cu privire la orice măsură adoptată în temeiul alineatelor (1) și (2) înainte de intrarea lor în vigoare.

Articolul 15

Cererea de autorizație pentru anumite servicii

(1)  Un furnizor de asistență tehnică sau un broker care furnizează unul din următoarele servicii către o persoană, entitate sau organism dintr-o țară terță, gratuit sau nu, are nevoie de o autorizație pentru:

(a)  asistență tehnică în legătură cu bunurile enumerate în anexa III, indiferent de proveniența acestora; și

(b)  servicii de intermediere privind bunurile enumerate în anexa III, indiferent de proveniența acestora.

(2)  Pentru luarea deciziilor privind cererile de autorizare pentru furnizarea de servicii de intermediere privind bunurile enumerate în anexa III se aplică mutatis mutandis articolul 12.

Pentru luarea deciziilor privind cererile de autorizare pentru furnizarea de asistență tehnică în legătură cu bunurile enumerate în anexa III se ține seama de criteriile de la articolul 12 pentru a evalua:

(a)  dacă asistența tehnică respectivă ar urma să fie furnizată către o persoană, entitate sau organism care ar putea folosi bunurile pentru care asistența tehnică este furnizată în scopul torturii sau al altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante; și

(b)  dacă asistența tehnică respectivă ar urma să fie folosită pentru a repara, dezvolta, produce, testa, întreține sau asambla bunuri enumerate în anexa III sau pentru a furniza asistență tehnică către o persoană, entitate sau organism care ar putea folosi bunurile pentru care este furnizată în scopul torturii sau al altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

(3)  Alineatul (1) nu se aplică în cazul furnizării de asistență tehnică în cazul în care

(a)  asistența tehnică este furnizată unei autorități de aplicare a legii dintr-un stat membru sau personalului militar sau civil dintr-un stat membru astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (3) prima teză;

(b)  asistența tehnică constă în furnizarea unor informații din domeniul public; sau

(c)  asistența tehnică reprezintă minimumul necesar pentru instalarea, funcționarea, întreținerea sau repararea bunurilor enumerate în anexa III al căror export a fost autorizat de o autoritate competentă în conformitate cu prezentul regulament.

(4)  În pofida alineatului (1), un stat membru poate menține în vigoare o interdicție privind furnizarea de servicii de intermediere legate de lanțuri de picioare, de lanțuri multiple și de dispozitive portabile cu energie electrostatică. În cazul în care un stat membru menține în vigoare o astfel de interdicție, acesta informează Comisia dacă măsurile adoptate și notificate anterior în conformitate cu articolul 7a alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 sunt modificate sau abrogate.

CAPITOLUL IV

Bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală

Articolul 16

Obligația obținerii unei autorizații de export

(1)  Este necesară o autorizație pentru orice export care implică bunurile enumerate în anexa IV, indiferent de proveniența bunurilor respective. Cu toate acestea, nu este necesară nicio autorizație pentru bunurile care nu fac decât să traverseze teritoriul vamal al Uniunii, și anume, bunurile care nu au primit o destinație sau o utilizare vamală aprobată altele decât regimul de tranzit extern în conformitate cu articolul 226 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, inclusiv depozitarea de bunuri non-UE într-o zonă liberă.

Anexa IV cuprinde numai bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală și care au fost aprobate sau efectiv utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală de către una sau mai multe țări terțe care nu au abolit pedeapsa capitală. Nu sunt incluse:

(a)  armele de foc reglementate de Regulamentul (UE) nr. 258/2012;

(b)  produsele cu dublă utilizare reglementate de Regulamentul (CE) nr. 428/2009; și

(c)  bunurile reglementate de Poziția comună 2008/944/PESC.

(2)  În cazul în care exportul de medicamente necesită o autorizație de export în temeiul prezentului regulament și exportul respectiv face, de asemenea, obiectul unor cerințe de autorizare în conformitate cu convențiile internaționale privind controlul stupefiantelor și al substanțelor psihotrope, cum ar fi Convenția din 1971 privind substanțele psihotrope, statele membre pot folosi o procedură unică pentru a îndeplini obligațiile impuse de prezentul regulament și de convenția relevantă.

Articolul 17

Criterii de acordare a autorizațiilor de export

(1)  Deciziile privind cererile de autorizare pentru exportul de bunuri enumerate în anexa IV se iau de către autoritățile competente, luând în considerare toate aspectele relevante, inclusiv, în special, dacă o cerere pentru un export identic în esență a fost respinsă de alt stat membru în ultimii trei ani, precum și aspecte privind utilizarea finală prevăzută și riscul de deturnare de la aceasta.

(2)  Autoritatea competentă nu acordă autorizația în cazul în care există motive întemeiate să creadă că bunurile enumerate în anexa IV ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală într-o țară terță.

(3)  Normele de la al doilea, al treilea și al patrulea paragraf se aplică pentru verificarea utilizării finale prevăzute și riscul de deturnare de la aceasta.

În cazul în care producătorul unui bun enumerat în anexa IV secțiunea 1 solicită o autorizație pentru exportul unor astfel de produse către un distribuitor, autoritatea competentă evaluează dispozițiile contractului încheiat de către producător și distribuitor, precum și măsurile pe care le iau aceștia pentru a se asigura că bunurile nu vor fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală.

În cazul în care se solicită o autorizație pentru exportul de bunuri enumerate în anexa IV secțiunea I către un utilizator final, autoritatea competentă poate, atunci când evaluează riscul de deturnare, ține seama de dispozițiile contractuale aplicabile și de declarația privind utilizarea finală semnată de către utilizatorul final, în cazul în care există o astfel de declarație. În cazul în care nu există o declarație privind utilizarea finală, este responsabilitatea exportatorului să demonstreze identitatea utilizatorului final și modul în care vor fi utilizate bunurile. În cazul în care exportatorul nu furnizează suficiente informații privind utilizatorul final și utilizarea finală, se consideră că autoritatea competentă are motive întemeiate să creadă că bunurile ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală.

Comisia, în cooperare cu autoritățile competente din statele membre, poate adopta orientări în materie de bune practici referitoare la evaluarea utilizării finale și a scopului în care ar urma să fie folosită asistența tehnică.

(4)  În plus față de criteriile stabilite la alineatul (1), atunci când evaluează o cerere de autorizație globală, autoritatea competentă trebuie să ia în considerare aplicarea de către exportator de mijloace proporționale și adecvate și de proceduri care să asigure conformitatea cu dispozițiile și obiectivele prezentului regulament și cu termenii și condițiile de autorizare.

Articolul 18

Interzicerea tranzitului

Este interzis ca o persoană fizică sau juridică, entitate sau organism, inclusiv un parteneriat, indiferent dacă are reședința sau este stabilit într-un stat membru sau nu, să efectueze tranzitul unor bunuri enumerate în anexa IV, dacă el sau ea știe că este prevăzut ca o parte din bunurile trimise să fie utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală într-o țară terță.

Articolul 19

Obligația de obținere a unei autorizații pentru anumite servicii

(1)  Un furnizor de asistență tehnică sau un broker care furnizează unul din următoarele servicii către o persoană, entitate sau organism dintr-o țară terță, gratuit sau nu, are nevoie de o autorizație:

(a)  asistență tehnică în legătură cu bunurile enumerate în anexa IV, indiferent de proveniența acestora; și

(b)  servicii de intermediere privind bunurile enumerate în anexa IV, indiferent de proveniența acestora.

(2)  Pentru luarea deciziilor privind cererile de autorizare pentru furnizarea de servicii de intermediere privind bunurile enumerate în anexa IV, se aplică mutatis mutandis articolul 17.

Pentru luarea deciziilor privind cererile de autorizare pentru furnizarea de asistență tehnică în legătură cu bunurile enumerate în anexa IV, se ține seama de criteriile de la articolul 17 pentru a evalua:

(a)  dacă asistența tehnică respectivă ar urma să fie furnizată către o persoană, entitate sau organism care ar putea folosi bunurile pentru care asistența tehnică este furnizată în scopul aplicării pedepsei capitale; și

(b)  dacă asistența tehnică respectivă ar urma să fie folosită pentru a repara, dezvolta, produce, testa, întreține sau asambla bunurile enumerate în anexa IV sau pentru a furniza asistență tehnică către o persoană, entitate sau organism care ar putea folosi bunurile pentru care este furnizată în scopul aplicării pedepsei capitale.

(3)  Alineatul (1) nu se aplică în cazul furnizării de asistență tehnică în cazul în care

(a)  asistența tehnică constă în furnizarea unor informații din domeniul public; sau

(b)  asistența tehnică reprezintă minimumul necesar pentru instalarea, funcționarea, întreținerea sau repararea bunurilor enumerate în anexa IV al căror export a fost autorizat de o autoritate competentă în conformitate cu prezentul regulament.

CAPITOLUL V

Proceduri de autorizare

Articolul 20

Tipuri de autorizații și autoritățile emitente

(1)  Prezentul regulament instituie o autorizație generală de export a Uniunii pentru anumite exporturi prevăzute în anexa V.

Autoritatea competentă a statului membru în care are reședința sau este stabilit exportatorul poate interzice exportatorului să utilizeze această autorizație, în cazul în care există bănuieli întemeiate cu privire la capacitatea acestuia de a se conforma condițiilor autorizației sau unei dispoziții din legislația privind controlul exporturilor.

Autoritățile competente ale statelor membre fac schimb de informații privind toți exportatorii cărora li s-a retras dreptul de a utiliza autorizația generală de export a Uniunii, cu excepția cazului în care acestea stabilesc faptul că un anumit exportator nu va încerca să exporte bunurile enumerate în anexa IV prin intermediul unui alt stat membru. În acest scop, se utilizează un sistem securizat și criptat pentru schimbul de informații.

(2)  Autorizația pentru exporturi altele decât cele menționate la alineatul (1) pentru care este necesară o autorizație în temeiul prezentului regulament este acordată de autoritatea competentă a statului membru în care are reședința sau este stabilit exportatorul, în conformitate cu lista din anexa I. Autorizația poate fi individuală sau globală, în cazul în care vizează bunurile enumerate în anexa III sau în anexa IV. Autorizația pentru bunurile enumerate în anexa II trebuie să fie o autorizație individuală.

(3)  Autorizația de tranzit pentru bunurile enumerate în anexa II se acordă de autoritatea competentă a statului membru în care are reședința sau este stabilită persoana fizică sau juridică, entitatea sau organismul care transportă bunurile pe teritoriul vamal al Uniunii, în conformitate cu lista din anexa I. În cazul în care persoana, entitatea sau organismul respectiv nu are reședința sau nu este stabilit într-un stat membru, autorizația este acordată de autoritatea competentă a statului membru prin care bunurile intră pe teritoriul vamal al Uniunii. Acest tip de autorizație este o autorizație individuală.

(4)  Autorizația pentru importurile care necesită emiterea unei autorizații în temeiul prezentului regulament este acordată de autoritatea competentă a statului membru în care este stabilit muzeul, în conformitate cu lista din anexa I. Autorizația pentru bunurile enumerate în anexa II trebuie să fie o autorizație individuală.

(5)  Autorizația pentru furnizarea de asistență tehnică în legătură cu bunurile enumerate în anexa II este acordată de către:

(a)  autoritatea competentă din statul membru în care are reședința sau este stabilit furnizorul de asistență tehnică, în conformitate cu lista din anexa I sau, dacă nu există un astfel de stat membru, autoritatea competentă a statului membru al cărei cetățean este furnizorul de asistență tehnică sau a cărui legislație a fost respectată pentru constituirea sau înregistrarea acestuia, în cazul în care asistența urmează să fie acordată unui muzeu din dintr-o țară terță; sau

(b)  autoritatea competentă din statul membru în care este stabilit muzeul, în conformitate cu lista din anexa I, în cazul în care asistența urmează să fie acordată unui muzeu din Uniune.

(6)  Autorizația pentru furnizarea asistenței tehnice în legătură cu bunurile enumerate în anexa III sau în anexa IV este acordată de autoritatea competentă a statului membru în care are reședința sau este stabilit furnizorul de asistență tehnică, în conformitate cu lista din anexa I sau, dacă nu există un astfel de stat membru, de autoritatea competentă a statului membru al cărui cetățean este furnizorul de asistență tehnică sau a cărui legislație a fost respectată pentru constituirea sau înregistrarea acestuia.

(7)  Autorizația pentru furnizarea unor servicii de intermediere pentru bunurile enumerate în anexa III sau în anexa IV este acordată de autoritatea competentă a statului membru în care are reședința sau este stabilit brokerul, în conformitate cu lista din anexa I, sau, dacă nu există un astfel de stat membru, de autoritatea competentă a statului membru al cărui cetățean este brokerul sau a cărui legislație a fost respectată pentru constituirea sau înregistrarea acestuia. Aceste autorizații se acordă pentru o cantitate stabilită de produse specifice care circulă între două sau mai multe țări terțe. Amplasamentul produselor în țara terță de origine, utilizatorul final și amplasamentul exact al acestuia se precizează într-un mod clar.

(8)  Solicitanții furnizează autorității competente toate informațiile relevante necesare pentru cererile de autorizații individuale sau globale pentru exportul sau serviciile de intermediere, pentru autorizații de asistență tehnică, pentru autorizații de import individuale sau pentru autorizații de tranzit individuale.

În ceea ce privește exporturile, autoritățile competente trebuie să primească informații complete, în special cu privire la utilizatorul final, țara de destinație și utilizarea finală a bunurilor.

În ceea ce privește serviciile de intermediere, autoritățile competente trebuie să primească în special detalii legate de amplasamentul bunurilor în țara terță de origine, o descriere clară a bunurilor și cantității acestora, părțile terțe implicate în tranzacție, țara terță de destinație, utilizatorul final din țara respectivă și amplasamentul exact al acestuia.

Acordarea unei autorizații poate fi condiționată de o declarație cu privire la utilizarea finală, dacă este cazul.

(9)  Prin derogare de la alineatul (8), în cazul în care un producător sau un reprezentant al producătorului urmează să exporte sau să vândă și să transfere bunuri care sunt incluse în anexa III punctul 3.2 sau 3.3 sau în anexa IV secțiunea 1 către un distribuitor dintr-o țară terță, producătorul trebuie să furnizeze informații cu privire la pregătirile realizate și la măsurile luate pentru a împiedica utilizarea bunurilor incluse în anexa III punctul 3.2 sau 3.3 în scopul torturii sau altor pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante sau pentru a împiedica utilizarea bunurilor incluse în anexa IV secțiunea 1 în scopul aplicării pedepsei capitale, cu privire la țara de destinație, și, în măsura în care acestea sunt disponibile, la utilizarea finală și utilizatorii finali ai bunurilor.

(10)  La solicitarea unui mecanism național de prevenire înființat în temeiul Protocolului opțional la Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1984 împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, autoritățile competente pot decide să pună la dispoziția acestuia informațiile primite de la un solicitant cu privire la țara de destinație, destinatar, utilizarea finală și utilizatorii finali sau, dacă e cazul, distribuitor și la pregătirile și măsurile menționate la alineatul (9). Autoritățile competente audiază solicitantul înainte ca informațiile să fie puse la dispoziție și pot impune restricții asupra modului în care pot fi utilizate aceste informații. Autoritățile competente iau decizii în conformitate cu legislația și practicile naționale.

(11)  Statele membre prelucrează cererile de autorizații individuale sau globale într-un termen care urmează să fie stabilit de legislația sau practica națională.

Articolul 21

Autorizații

(1)  Autorizațiile de export, import și tranzit se eliberează pe un formular întocmit după modelul de la anexa VII. Autorizațiile privind serviciile de intermediere se eliberează pe un formular întocmit după modelul de la anexa VIII. Autorizațiile privind asistența tehnică se eliberează pe un formular întocmit după modelul de la anexa IX. Aceste autorizații sunt valabile în întreaga Uniune. O autorizație este valabilă de la trei până la 12 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de până la 12 luni. Perioada de validitatea unei autorizații globale este de la un an la trei ani, cu posibilitatea unei prelungiri de până la doi ani.

(2)  O autorizație de export acordată în conformitate cu articolul 12 sau cu articolul 17 implică autorizarea exportatorului de a furniza asistență tehnică utilizatorului final, în măsura în care asistența este necesară pentru instalarea, funcționarea, întreținerea sau repararea bunurilor care au autorizație de export.

(3)  Autorizațiile se pot elibera pe cale electronică. Procedurile specifice se stabilesc pentru fiecare țară. Statele membre care folosesc această opțiune informează Comisia despre aceasta.

(4)  Autorizațiile de export, import și tranzit, furnizarea de asistență tehnică sau de servicii de intermediere sunt supuse oricărei cerințe și condiții pe care autoritatea competentă le consideră adecvate.

(5)  Autoritățile competente pot, în conformitate cu prezentul regulament, să refuze acordarea unei autorizații și să anuleze, să suspende, să modifice sau să retragă o autorizație de export deja acordată.

Articolul 22

Formalități vamale

(1)  La îndeplinirea formalităților vamale, exportatorul sau importatorul prezintă formularul de la anexa VII completat în mod corespunzător, ca dovadă a obținerii autorizației necesare pentru exportul sau importul în cauză. În cazul în care documentul nu este completat într-o limbă oficială a statului membru în care se îndeplinesc formalitățile vamale, se poate cere exportatorului sau importatorului să furnizeze o traducere în limba oficială respectivă.

(2)  În cazul în care se prezintă o declarație vamală privind bunurile enumerate în anexele II, III sau IV și se confirmă că nu s-a acordat nicio autorizație în temeiul prezentului regulament pentru exportul sau importul dorit, autoritățile vamale rețin bunurile declarate și aduc la cunoștința exportatorului sau importatorului posibilitatea de a solicita o autorizație, în conformitate cu prezentul regulament. În cazul în care nu se prezintă nicio cerere de autorizație în termen de șase luni de la data reținerii sau în cazul în care autoritatea competentă respinge cererea, autoritățile vamale dispun de bunurile reținute în conformitate cu dreptul intern aplicabil.

Articolul 23

Obligația de notificare și de consultare

(1)  Un stat membru notifică celelalte state membre și Comisia în cazul în care autoritățile sale competente, enumerate în anexa I, iau decizia de a respinge o cerere de autorizație în temeiul prezentului regulament sau în cazul în care acestea anulează o autorizație pe care au acordat-o. Notificarea respectivă se efectuează cel târziu la 30 de zile de la data deciziei sau a anulării.

(2)  Autoritatea competentă consultă, prin canale diplomatice, dacă e necesar sau dacă e cazul, autoritatea sau autoritățile care, pe durata celor trei ani precedenți, au respins o cerere de autorizație de export, tranzit, furnizare de asistență tehnică către o persoană, entitate sau organism dintr-o țară terță sau furnizare de servicii de intermediere în temeiul prezentului regulament, în cazul în care aceasta primește o cerere privind exportul, tranzitul, furnizarea de asistență tehnică către o persoană, entitate sau organism dintr-o țară terță sau furnizarea de servicii de intermediere ce implică o operațiune identică, în esență, menționată într-o cerere anterioară de acest tip și consideră că ar trebui, cu toate acestea, să se acorde o autorizație.

(3)  În cazul în care, după consultările menționate la alineatul (2), autoritatea competentă decide să acorde autorizația, statul membru respectiv informează de îndată statele membre și Comisia cu privire la decizia sa și explică motivele pentru aceasta, prezentând, după caz, informații justificative.

(4)  În cazul în care refuzul acordării unei autorizații se bazează pe o interdicție națională în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) sau cu articolul 15 alineatul (4), acesta nu constituie o decizie de respingere a unei cereri în înțelesul alineatului (1) din prezentul articol.

(5)  Toate notificările necesare în temeiul prezentului articol se realizează prin intermediul unui sistem de schimb de informații securizat și criptat.

CAPITOLUL VI

Dispoziții generale și finale

Articolul 24

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 29 în ceea ce privește modificarea anexelor I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII și IX. Datele din anexa I privind autoritățile competente din statele membre se modifică pe baza informațiilor furnizate de statele membre.

În cazul modificării anexelor II, III, IV sau V, atunci când există motive imperioase de urgență care impun acest lucru, procedura prevăzută la articolul 30 se aplică actelor delegate adoptate în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 25

Cererile de adăugare a unor bunuri pe una din listele de bunuri

(1)  Fiecare stat membru poate adresa Comisiei o cerere justificată temeinic pentru a adăuga bunuri concepute sau comercializate în scopul aplicării legii în anexa II, anexa III sau anexa IV. O astfel de cerere trebuie să includă informații referitoare la:

(a)  conceperea și caracteristicile bunurilor;

(b)  toate scopurile în care pot fi utilizate bunurile; și

(c)  normele naționale sau internaționale care ar fi încălcate în cazul în care bunurile ar fi utilizate în scopul aplicării legii.

Atunci când adresează cererea Comisiei, statul membru solicitant transmite și celorlalte state membre cererea sa.

(2)  În termen de trei luni de la primirea cererii, Comisia poate solicita statului membru solicitant să furnizeze informații suplimentare, în cazul în care consideră că cererea nu abordează unul sau mai multe aspecte relevante sau că sunt necesare informații suplimentare privind unul sau mai multe aspecte relevante. Aceasta comunică aspectele asupra cărora este necesară furnizarea de informații suplimentare. Comisia transmite întrebările sale și celorlalte state membre. Celelalte state membre pot, de asemenea, furniza Comisiei informații suplimentare în scopul evaluării cererii.

(3)  În cazul în care consideră că nu este necesar să solicite informații suplimentare sau, dacă este cazul, la primirea informațiilor suplimentare pe care le-a solicitat, Comisia inițiază, în termen de 20 de săptămâni de la primirea cererii, respectiv de la primirea informațiilor suplimentare, procedura de adoptare a modificării solicitate sau informează statele membre solicitante cu privire la motivele pentru care nu a procedat astfel.

Articolul 26

Schimbul de informații între autoritățile statelor membre și Comisie

(1)  Fără a aduce atingere articolului 23, Comisia și statele membre se informează reciproc și la cerere cu privire la măsurile luate în temeiul prezentului regulament și își comunică orice informație pertinentă de care dispun în legătură cu prezentul regulament, în special informațiile privind autorizațiile acordate și retrase.

(2)  Informațiile relevante privind autorizațiile acordate și retrase menționează cel puțin tipul deciziei, motivele deciziei sau un rezumat al acestora, numele destinatarilor și dacă diferă, cele ale utilizatorilor finali, precum și bunurile în cauză.

(3)  Statele membre stabilesc, dacă este posibil în colaborare cu Comisia, un raport de activități anual public în care furnizează informațiile privind numărul de cereri primite, bunurile și țările în cauză, precum și deciziile pe care le-au luat în privința acestora. Acest raport nu conține nicio informație a cărei divulgare ar putea fi considerată de un stat membru ca fiind contrară intereselor sale esențiale de securitate.

(4)  Comisia întocmește un raport anual care cuprinde rapoartele de activitate anuale menționate la alineatul (3). Raportul anual se pune la dispoziția publicului.

(5)  Cu excepția comunicării informațiilor menționate la alineatul (2) autorităților celorlalte state membre și ale Comisiei, prezentul articol nu aduce atingeredispozițiile naționale aplicabile în materie de confidențialitate și de secret profesional.

(6)  Refuzul de a acorda o autorizație, în cazul în care se bazează pe o interdicție națională adoptată în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), nu constituie un refuz de autorizare în sensul alineatelor (1), (2) și (3) din prezentul articol.

Articolul 27

Prelucrarea datelor cu caracter personal

Datele cu caracter personal sunt prelucrate și fac obiectul schimburilor de informații în conformitate cu normele prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/679 și în Regulamentul (UE) 2018/1725.

Articolul 28

Utilizarea informațiilor

Fără a aduce atingere Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului(15) și legislației naționale privind accesul public la documente oficiale, informațiile primite în conformitate cu prezentul regulament se utilizează numai în scopul pentru care au fost cerute.

Articolul 29

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 24 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 16 decembrie 2016. Comisia întocmește un raport cu privire la delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește în mod tacit, pentru perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune unei astfel de reînnoiri cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 24 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  Imediat după adoptarea unui act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului acest lucru.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolul 24 intră în vigoare numai în cazul în care nu au fost exprimate obiecțiuni nici de către Parlamentul European, nici de către Consiliu în termen de două luni de la notificarea actului către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea acestei perioade, Parlamentul European și Consiliul informează Comisia că nu au obiecțiuni. Termenul se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 30

Procedura de urgență

(1)  Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră în vigoare fără întârziere și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecțiune în conformitate cu alineatul (2). În notificarea unui act delegat Parlamentului European și Consiliului se precizează motivele pentru care s-a folosit procedura de urgență.

(2)  Fie Parlamentul European, fie Consiliul poate formula obiecțiuni cu privire la un act delegat, în conformitate cu procedura menționată la articolul 29 alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat, în urma notificării deciziei de a formula obiecțiuni de către Parlamentul European sau de către Consiliu.

Articolul 31

Grupul de coordonare pentru combaterea torturii

(1)  Se înființează un Grup de coordonare pentru combaterea torturii, prezidat de un reprezentant al Comisiei. Fiecare stat membru numește un reprezentant în respectivul grup.

(2)  Grupul de coordonare pentru combaterea torturii examinează orice chestiune privind punerea în aplicare a prezentului regulament, inclusiv, fără limitare, schimbul de informații privind practicile administrative și orice întrebări care pot fi ridicate de către președinte sau de către un reprezentant al unui stat membru.

(3)  Grupul de coordonare pentru combaterea torturii poate consulta, ori de câte ori consideră necesar, exportatorii, brokerii, furnizorii de asistență tehnică și alte părți interesate vizate de prezentul regulament.

(4)  Comisia înaintează Parlamentului European un raport anual scris referitor la activitățile, analizele și consultările Grupului de coordonare pentru combaterea torturii.

Raportul anual se elaborează ținând seama în mod corespunzător de nevoia de a nu aduce atingere intereselor comerciale ale persoanelor fizice sau juridice. Discuțiile din cadrul Grupului de coordonare pentru combaterea torturii sunt confidențiale.

Articolul 32

Revizuire

(1)  Până la 31 iulie 2020 și din cinci în cinci ani după aceea, Comisia reexaminează punerea în aplicare a prezentului regulament și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cuprinzător de punere în aplicare și de evaluare a impactului, care poate conține propuneri în vederea modificării acestuia. În cadrul reexaminării se va evalua dacă este nevoie să se includă activitățile cetățenilor Uniunii din străinătate. Statele membre furnizează Comisiei toate informațiile necesare pentru întocmirea raportului.

(2)  Secțiunile speciale ale raportului abordează următoarele aspecte:

(a)  Grupul de coordonare pentru combaterea torturii și activitatea acestuia. Raportul se elaborează ținând seama în mod corespunzător de nevoia de a nu aduce atingere intereselor comerciale ale persoanelor fizice sau juridice. Discuțiile din cadrul grupului sunt confidențiale;

(b)  informații privind măsurile adoptate de statele membre în temeiul articolului 33 alineatul (1) și notificate Comisiei în temeiul articolului 33 alineatul (2).

Articolul 33

Sancțiuni

(1)  Statele membre stabilesc regimul sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării prezentului regulament și adoptă toate măsurile necesare pentru a se asigura că acestea sunt aplicate. Sancțiunile prevăzute sunt efective, proporționale și cu efect de descurajare.

(2)  Statele membre adresează o notificare Comisiei, fără întârziere, cu privire la orice modificare a regimului sancțiunilor notificate în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 .

Articolul 34

Sferă de aplicare teritorială

(1)  Prezentul regulament are același domeniu de aplicare teritorială ca tratatele, cu excepția articolului 3 alineatul (1) primul paragraf, a articolului 4 alineatul (1) primul paragraf, a articolelor 5, 11, 13, 14, 16 și 18, a articolului 20 alineatele (1)-(4) și a articolului 22, care se aplică pe:

—  teritoriul vamal al Uniunii;

—  teritoriile spaniole Ceuta și Melilla;

—  teritoriului german Helgoland.

(2)  În sensul prezentului regulament, Ceuta, Helgoland și Melilla sunt tratate ca făcând parte din teritoriul vamal al Uniunii.

Articolul 35

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XI.

Articolul 36

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Preşedintele Preşedintele

ANEXA I

Lista autorităților menționate la articolele 20 și 23 și adresa pentru notificarea Comisiei Europene

A.  Autoritățile din statele membre

BELGIA

Federale Overheidsdienst Economie, K.M.O., Middenstand en Energie

Algemene Directie Economische Analyses en Internationale Economie

Dienst Vergunningen

Vooruitgangstraat 50

B-1210 Brussel

BELGIË

Service public fédéral économie, PME, classes moyennes et énergie

Direction générale des Analyses économiques et de l'Economie internationale

Service licences

Rue du Progrès 50

B-1210 Bruxelles

BELGIQUE

Tel. +32 22776713, +32 22775459

Fax +32 22775063

E-mail: frieda.coosemans@economie.fgov.be

johan.debontridder@economie.fgov.be

BULGARIA

Министерство на икономиката

ул.„Славянска” № 8

1052 София/Sofia

БЪЛГАРИЯ/BULGARIA

Ministry of Economy

8, Slavyanska Str.

1052 Sofia

BULGARIA

Tel. +359 29407771

Fax +359 29880727

E-mail: exportcontrol@mi.government.bg

REPUBLICA CEHĂ

Ministerstvo průmyslu a obchodu

Licenční správa

Na Františku 32

110 15 Praha 1

ČESKÁ REPUBLIKA

Tel. +420 224907638

Fax +420 224214558

E-mail: dual@mpo.cz

DANEMARCA

Anexa III, punctele 2 și 3

Justitsministeriet

Slotsholmsgade 10

DK-1216 København K

DANMARK

Tel. +45 72268400

Fax +45 33933510

E-mail: jm@jm.dk

Anexa II și anexa III, punctul 1

Erhvervs- og Vækstministeriet

Erhvervsstyrelsen

Eksportkontrol

Langelinie Allé 17

DK-2100 København Ø

DANMARK

Tel. +45 35291000

Fax +45 35291001

E-mail: eksportkontrol@erst.dk

GERMANIA

Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle (BAFA)

Frankfurter Straße 29-35

D-65760 Eschborn

DEUTSCHLAND

Tel. +49 61969082217

Fax +49 61969081800

E-mail: ausfuhrkontrolle@bafa.bund.de

ESTONIA

Strateegilise kauba komisjon

Islandi väljak 1

15049 Tallinn

EESTI/ESTONIA

Tel. +372 6377192

Fax +372 6377199

E-mail: stratkom@vm.ee

IRLANDA

An tAonad Ceadúnúcháin

An Roinn Gnó, Fiontar agus Nuálaíochta

23 Sráid Chill Dara

Baile Átha Cliath 2

ÉIRE

Tel. +353 16312121

Fax +353 16312562

E-mail: exportcontrol@djei.ie

Licensing Unit

Department of Jobs, Enterprise and Innovation

23 Kildare Street

Dublin 2

ÉIRE

Tel. +353 16312121

Fax +353 16312562

E-mail: exportcontrol@djei.ie

GRECIA

Υπουργείο Ανάπτυξης, Ανταγωνιστικότητας, Υποδομών, Μεταφορών και Δικτύων

Γενική Διεύθυνση Διεθνούς Οικονομικής Πολιτικής

Διεύθυνση Καθεστώτων Εισαγωγών-Εξαγωγών, Εμπορικής Άμυνας

Ερμού και Κορνάρου 1,

GR-105 63 Αθήνα/Athens

ΕΛΛΑΔΑ/GREECE

Ministry of Development, Competitiveness, Infrastructure, Transport and Networks

General Directorate for International Economic Policy

Directorate of Import-Export Regimes, Trade Defence Instruments

Ermou and Kornarou 1,

GR-105 63 Athens

GREECE

Tel. +30 2103286021-22, +30 2103286051-47

Fax +30 2103286094

E-mail: e3a@mnec.gr, e3c@mnec.gr

SPANIA

Subdirección General de Comercio Internacional de Material de Defensa y Doble Uso

Secretaría de Estado de Comercio

Ministerio de Economía y Competitividad

Paseo de la Castellana 162, planta 7

E-28046 Madrid

ESPAÑA

Tel.: +34 913492587

Fax +34 913492470

E-mail: sgdefensa.sscc@comercio.mineco.es

FRANȚA

Ministère des finances et des comptes publics

Direction générale des douanes et droits indirects

Bureau E2

11 rue des Deux Communes

F-93558 Montreuil Cedex

FRANCE

Tel.: +33 157534398

Fax + 33 157534832

E-mail: dg-e2@douane.finances.gouv.fr

CROAȚIA

Ministarstvo vanjskih i europskih poslova

Samostalni sektor za trgovinsku politiku i gospodarsku multilateralu

Trg Nikole Šubića Zrinskog 7-8

10 000 Zagreb

Republika Hrvatska

Tel. +385 16444625 (626)

Fax + 385 16444601

ITALIA

Ministero dello Sviluppo Economico

Direzione Generale per la Politica Commerciale Internazionale

Divisione IV

Viale Boston, 25

00144 Roma

ITALIA

Tel. +39 0659932439

Fax +39 0659647506

E-mail: polcom4@mise.gov.it

CIPRU

Υπουργείο Ενέργειας, Εμπορίου, Βιομηχανίας και Τουρισμού

Υπηρεσία Εμπορίου

Κλάδος Έκδοσης Αδειών Εισαγωγών/Εξαγωγών

Ανδρέα Αραούζου 6

CY-1421 Λευκωσία

ΚΥΠΡΟΣ/CYPRUS

Ministry of Energy, Commerce, Industry and Tourism

Trade Service

Import/Export Licensing Section

6 Andreas Araouzos Street

CY-1421 Nicosia

CYPRUS

Tel. +357 22867100, +357 22867197, +357 22867332

Fax +357 22375443

E-mail: ts@mcit.gov.cy, pevgeniou@mcit.gov.cy

LETONIA

Ārlietu ministrija

K.  Valdemāra iela 3

LV-1395 Rīga

LATVIJA

Tel. +371 67016426

Fax +371 67828121

E-mail: mfa.cha@mfa.gov.lv

LITUANIA

Policijos departamento prie Vidaus reikalų ministerijos

Viešosios policijos valdybos Licencijavimo skyrius

Saltoniškių g. 19

LT-08105 Vilnius

LIETUVA/LITHUANIA

Tel.: +370 82719767

Fax +370 52719976

E-mail: leidimai.pd@policija.lt

LUXEMBURG

Ministère de l'Economie

Office des Licences

19-21, boulevard Royal

L-2449 LUXEMBOURG

BP 113/L-2011 Luxembourg

Luxembourg

Tel.: +352 226162

Fax +352 466138

E-mail: office.licences@eco.etat.lu

UNGARIA

Magyar Kereskedelmi Engedélyezési Hivatal

Németvölgyi út 37-39

H-1124 Budapest

MAGYARORSZÁG/HUNGARY

Tel. +36 14585599

Fax +36 14585885

E-mail: armstrade@mkeh.gov.hu

MALTA

Dipartiment tal-Kummerċ

Servizzi ta' Kummerċ

Lascaris

Valletta VLT2000

MALTA

Commerce Department

Trade Services

Lascaris

Valletta VLT2000

MALTA

Tel. +356 21242270

Fax +356 25690286

ȚĂRILE DE JOS

Ministerie van Buitenlandse Zaken

Directoraat-Generaal Buitenlandse Economische Betrekkingen

Directie Internationale Marktordening en Handelspolitiek

Bezuidenhoutseweg 67

Postbus 20061

2500 EB Den Haag

NEDERLAND

Tel. +31 703485954, +31 703484652

AUSTRIA

Bundesministerium für Wissenschaft, Forschung und Wirtschaft

Abteilung „Außenwirtschaftskontrolle” C2/9

Stubenring 1

A-1011 Wien

ÖSTERREICH

Tel. +43 1711008341

Fax +43 1711008366

E-mail: post.c29@bmwfw.gv.at

POLONIA

Ministerstwo Gospodarki

Departament Handlu i Usług

Plac Trzech Krzyży 3/5

00-507 Warszawa

POLSKA/POLAND

Tel. +48 226935553

Fax +48 226934021

E-mail: SekretariatDHU@mg.gov.pl

PORTUGALIA

Ministério das Finanças

AT- Autoridade Tributária e Aduaneira

Direcção de Serviços de Licenciamento

Rua da Alfândega, n.5, r/c

P-1149-006 Lisboa

PORTUGAL

Tel. +351 218813843

Fax +351 218813986

E-mail: dsl@at.gov.pt

ROMÂNIA

Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului

Departamentul pentru Comerț Exterior și Relații Internaționale

Direcția Politici Comerciale

Calea Victoriei nr. 152

București, sector 1

Cod poștal 010096

ROMÂNIA

Tel: +40 214010552, + 40 214010504, +40 214010507

Fax +40 214010568, +40 213150454

E-mail: adrian.berezintu@dce.gov.ro

SLOVENIA

Ministrstvo za gospodarski razvoj in tehnologijo

Direktorat za notranji trg, Sektor za trgovinsko politiko

Kotnikova 5

1000 Ljubljana

Republika Slovenija

Tel. +386 1 400 3564;

Fax. +386 1 400 3588

Ministerul pentru dezvoltare economică și tehnologie

Direcția pentru piața internă, secția politică comercială

Kotnikova 5

1000 Ljubljana

Republica Slovenia

Tel. +386 1 400 3564;

Fax. +386 1 400 3588

SLOVACIA

Ministerstvo hospodárstva Slovenskej republiky

Odbor výkonu obchodných opatrení

Mierová 19

827 15 Bratislava

SLOVENSKO

Tel. +421 248542163

Fax +421 243423915

E-mail: lucia.filipkova@economy.gov.sk

FINLANDA

Sisäministeriö

Poliisiosasto

PL 26

FI-00023 VALTIONEUVOSTO

FINLAND

Inrikesministeriet

Polisavdelningen

PB 26

FI-00023 STATSRÅDET

SUOMI/FINLAND

Tel. +358 295480171

Fax +358 916044635

E-mail: kirjaamo@intermin.fi

SUEDIA

Kommerskollegium

PO Box 6803

SE-113 86 Stockholm

SVERIGE

Tel. +46 86904800

Fax +46 8306759

E-mail: registrator@kommers.se

REGATUL UNIT

Importul mărfurilor enumerate în anexa II:

Department for Business, Innovation and Skills (BIS)

Import Licensing Branch (ILB)

E-mail: enquiries.ilb@bis.gsi.gov.uk

Exportul mărfurilor enumerate în anexele II sau III și furnizarea de asistență tehnică în legătură cu mărfurile enumerate în anexa II, după cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 4 alineatul (1):

Department for Business, Innovation and Skills (BIS)

Export Control Organisation

1 Victoria Street

London

SW1H 0ET

UNITED KINGDOM

Tel.: +44 2072154594

Fax +44 2072152635

E-mail: eco.help@bis.gsi.gov.uk

B.  Adresa pentru notificarea Comisiei Europene

European Commission

Service for Foreign Policy Instruments

Office EEAS 7/99

B-1049 Bruxelles/Brussel

BELGIUM

E-mail: relex-sanctions@ec.europa.eu

_____________

ANEXA II

Lista bunurilor menționate la articolele 3 și 4

Notă introductivă:

„Codurile NC” din prezenta anexă se referă la coduri prevăzute în partea a doua a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului(16).

Atunci când codul NC este precedat de „ex”, bunurile care intră sub incidența prezentului regulament reprezintă doar o parte din domeniul de aplicare al codului NC și sunt determinate atât de descrierea din prezenta anexă, cât și de domeniul de aplicare al codului NC.

Note:

1.  Punctele 1.3 și 1.4 din secțiunea 1 privind bunurile concepute pentru execuția ființelor umane nu includ bunurile medico-tehnice.

2.  Controalele la care se referă prezenta anexă nu devin inoperante din cauza exportului de bunuri nesupuse controlului (inclusiv de instalații) care conțin una sau mai multe componente supuse controlului, atunci când respectivele componente constituie elementul principal al acestor bunuri și pot fi demontate sau folosite în alte scopuri.

—  NB: Pentru a decide dacă una sau mai multe componente supuse controlului sunt considerate element principal, este necesar să se evalueze factorii cantitate, valoare și know-how tehnologic implicați, precum și alte circumstanțe speciale care ar putea face din componenta sau componentele supuse controlului elementul principal al bunurilor furnizate.

Codul NC

Descriere

 

1.  Bunuri concepute pentru execuția ființelor umane, și anume:

1 ex44219097

ex82089000

1 1.1. Spânzurători, ghilotine și cuțite de ghilotină

ex85437090

ex94017900

ex94018000

ex94021000

1.2.  Scaune electrice concepute pentru execuția ființelor umane

ex94060038

ex94060080

1.3.  Camere ermetice, de exemplu din oțel și sticlă, concepute pentru execuția ființelor umane prin administrarea unui gaz sau a unui agent mortal

ex84138100

ex90189050

ex90189060

ex90189084

1.4.  Sisteme de injectare automate concepute pentru execuția ființelor umane prin administrarea unui agent chimic mortal

 

2.  Bunuri care nu sunt adecvate utilizării de către autoritățile de aplicare a legii în scopul imobilizării ființelor umane, după cum urmează:

ex85437090

2.1.  Dispozitive cu energie electrostatică destinate să fie aplicate pe corpul unei persoane imobilizate, cum ar fi centuri, manșoane și manșete, concepute pentru imobilizarea ființelor umane prin administrarea de șocuri electrice

ex73269098

ex76169990

ex83015000

ex39269097

ex42033000

ex42034000

ex42050090

2.2.  Cătușe pentru degetul mare, cătușe pentru degete, șuruburi pentru zdrobit degetul mare și șuruburi pentru zdrobit degetele

Notă:

Acest punct include atât cătușele și șuruburile dințate, cât și cele nedințate.

ex73269098

ex76169990

ex83015000

ex39269097

ex42033000

ex42034000

ex42050090

ex62171000

ex63079098

2.3.  Bare de imobilizare, instrumente cu greutăți pentru imobilizarea picioarelor și lanțuri multiple care includ bare de imobilizare sau instrumente cu greutăți pentru imobilizarea picioarelor

Note:

1.  Barele de imobilizare sunt cătușe pentru mâini sau glezne prevăzute cu un mecanism de blocare, legate printr-o bară rigidă, care este confecționată, de regulă, din metal.

2.  Acest punct include barele de imobilizare și instrumentele cu greutăți pentru imobilizarea picioarelor care sunt legate de cătușele obișnuite prin intermediul unui lanț.

ex73269098

ex76169990

ex83015000

ex39269097

ex42033000

ex42034000

ex42050090

ex62171000

ex63079098

2.4.  Cătușe pentru imobilizarea ființelor umane, concepute să fie atașate de un perete, de o pardoseală sau de un plafon

ex94016100

ex94016900

ex94017100

ex94017900

ex94018000

ex94021000

2.5.  Scaune de constrângere: scaune prevăzute cu cătușe sau alte dispozitive de imobilizare a ființelor umane

Notă:

Acest punct nu interzice scaunele prevăzute doar cu curele sau centuri

ex94029000

ex94032020

ex94032080

ex94035000

ex94037000

ex94038100

ex94038900

2.6.  Mese și paturi de constrângere: mese și paturi prevăzute cu cătușe sau alte dispozitive de imobilizare a ființelor umane

Notă:

Acest punct nu interzice mesele și paturile prevăzute doar cu curele sau centuri.

ex94029000

ex94032020

ex94035000

ex94037000

ex94038100

ex94038900

2.7.  Paturi-cușcă: paturi prevăzute cu o cușcă (patru laturi și un plafon) sau cu o structură similară pentru închiderea ființelor umane în spațiul dintre marginile patului, plafonul sau una ori mai multe laturi ale acesteia fiind prevăzute cu bare din metal sau alte tipuri de bare, și care poate fi deschisă numai din exterior

ex94029000

ex94032020

ex94035000

ex94037000

ex94038100

ex94038900

2.8.  Paturi cu plasă: paturi prevăzute cu o cușcă (patru laturi și un plafon) sau cu o structură similară pentru închiderea ființelor umane în spațiul dintre marginile patului, plafonul sau una ori mai multe laturi ale acestuia fiind prevăzute cu plase, și care poate fi deschisă numai din exterior

 

3.  Dispozitive portabile care nu sunt adecvate utilizării de către autoritățile de aplicare a legii în vederea combaterii dezordinilor publice sau pentru autoprotecție, și anume:

ex93040000

3.1.  Bastoane sau matrace fabricate din metal sau din alt material, a căror tijă este prevăzută cu ținte de metal

ex39269097

ex73269098

3.2.  Scuturi prevăzute cu ținte de metal

 

4.  Bice, și anume:

ex66020000

4.1.  Bice cu mai multe curele sau șnururi, cum ar fi cnuturile sau gârbacele cu nouă șfichiuri

ex66020000

4.2.  Bice cu una sau mai multe curele sau șnururi prevăzute cu elemente ascuțite, cârlige, ținte, sârmă metalică sau obiecte similare care sporesc impactul curelei sau al șnurului

_____________

ANEXA III

Lista bunurilor menționate la articolul 11

Notă introductivă:

Codurile NC din prezenta anexă se referă la coduri prevăzute în partea a doua a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87.

Atunci când codul NC este precedat de „ex”, bunurile care intră sub incidența prezentului regulament reprezintă doar o parte din domeniul de aplicare al codului NC și sunt determinate atât de descrierea din prezenta anexă, cât și de domeniul de aplicare al codului NC.

Note:

1.  Controalele la care se referă prezenta anexă nu devin inoperante din cauza exportului de bunuri (inclusiv de instalații) nesupuse controlului care conțin una sau mai multe componente supuse controlului, atunci când respectivele componente constituie elementul principal al acestor bunuri și pot fi demontate sau folosite în alte scopuri.

—  NB: Pentru a decide dacă una sau mai multe componente supuse controlului sunt considerate element principal, este necesar să se evalueze factorii cantitate, valoare și know-how tehnologic implicați, precum și alte circumstanțe speciale care ar putea face din componenta sau componentele supuse controlului elementul principal al bunurilor furnizate.

2.  În anumite cazuri, substanțele chimice sunt prezentate după denumire și numărul CAS. Lista se aplică substanțelor chimice cu aceeași formulă structurală (inclusiv hidraților), indiferent de denumire sau de numărul CAS. Numerele CAS sunt prezentate pentru a facilita identificarea unei anumite substanțe chimice sau a unui anumit amestec, indiferent de nomenclatură. Numerele CAS nu pot fi utilizate ca unic mijloc de identificare, deoarece unele forme ale substanțelor chimice cuprinse în listă au numere CAS diferite, iar amestecurile conținând substanțe chimice cuprinse în listă pot avea, de asemenea, numere CAS diferite.

Codul NC

Descriere

 

1.  Bunuri concepute pentru imobilizarea ființelor umane, și anume:

ex73269098

ex76169990

ex83015000

ex39269097

ex42033000

ex42034000

ex42050090

ex62171000

ex63079098

1.1.  Cătușe și lanțuri multiple

Note:

1.  Cătușele sunt instrumente de imobilizare compuse din două manșete sau verigi prevăzute cu un mecanism de blocare, legate printr-un lanț sau o bară.

2.  Acest punct nu se aplică instrumentelor de imobilizare a picioarelor și lanțurilor multiple interzise la punctul 2.3 din anexa II.

3.  Acest punct nu se aplică „cătușelor obișnuite”. „Cătușele obișnuite” sunt cătușele care îndeplinesc toate condițiile următoare:

—  dimensiunea lor totală, inclusiv lanțul, măsurată de la marginea exterioară a uneia dintre cătușe până la marginea exterioară a celeilalte, este cuprinsă între 150 și 280 mm în poziția „închis”;

—  circumferința interioară a fiecărei cătușe este de maximum 165 mm atunci când roata cu clichet este cuplată la ultima treaptă care declanșează mecanismul de blocare;

—  circumferința interioară a fiecărei cătușe este de minimum 200 mm atunci când roata cu clichet este cuplată la prima treaptă care declanșează mecanismul de blocare; și

—  nu au fost modificate pentru a provoca durere fizică sau suferințe.

ex73269098

ex76169990

ex83015000

ex39269097

ex42033000

ex42034000

ex42050090

ex62171000

ex63079098

1.2.  Cătușe sau verigi individuale prevăzute cu un mecanism de blocare, având o circumferință interioară de peste 165 mm atunci când roata cu clichet este cuplată la ultima treaptă care declanșează mecanismul de blocare

Notă:

Acest punct include instrumentele de imobilizare a gâtului și alte cătușe sau verigi individuale prevăzute cu un mecanism de blocare, care sunt legate de cătușele obișnuite prin intermediul unui lanț.

ex65050010

ex65050090

ex65069100

ex65069910

ex65069990

1.3.  Măști antiscuipat: măști, inclusiv măști din plasă, conținând o botniță care acoperă gura pentru a împiedica scuipatul

Notă:

Acest punct include măștile antiscuipat care sunt legate de cătușele obișnuite prin intermediul unui lanț.

 

2.  Arme și dispozitive concepute pentru combaterea dezordinilor publice sau pentru autoprotecție, și anume:

ex85437090

ex93040000

2.1.  Arme portabile cu descărcare electrică ce pot viza un singur individ de fiecare dată când este administrat un șoc electric, inclusiv, dar fără însă a se limita la: bastoane cu electroșocuri, scuturi cu electroșocuri, pistoale electrice paralizante și pistoale electrice cu săgeți

Note:

1.  Acest punct nu se aplică centurilor electrice și altor dispozitive care intră în domeniul de aplicare al punctului 2.1 din anexa II.

2.  Acest punct nu se aplică dispozitivelor cu energie electrostatică individuale în cazul în care acestea însoțesc utilizatorul pentru protecția sa personală.

ex85439000

ex93059900

2.2.  Seturi care conțin toate componentele esențiale pentru asamblarea armelor portabile cu descărcare electrică menționate la punctul 2.1

Notă:

Următoarele bunuri sunt considerate a fi componente esențiale:

—  unitatea producătoare de șoc electric;

—  întrerupătorul, acționat prin telecomandă sau nu; și

—  electrozii sau, după caz, firele prin intermediul cărora urmează să fie administrat șocul electric.

ex85437090

ex93040000

2.3.  Arme cu descărcare electrică, fixe sau montabile, care acoperă o zonă vastă și care pot viza mai multe persoane în vederea administrării de electroșocuri

 

3.  Arme și dispozitive de difuzare a unor substanțe chimice cu proprietăți incapacitante sau iritante, utilizate în vederea combaterii dezordinilor publice sau pentru autoprotecție, și anumite substanțe aferente, și anume:

ex84242000

ex84248900

ex93040000

3.1.  Arme și echipamente portabile care fie administrează o doză dintr-o substanță chimică incapacitantă sau iritantă care vizează o persoană, fie difuzează o doză dintr-o astfel de substanță care afectează o zonă restrânsă, de exemplu sub formă de ceață fină sau nor, atunci când substanța chimică respectivă este administrată sau difuzată

Note:

1.  Acest punct nu se aplică echipamentelor menționate la punctul ML7 litera (e) din Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare(17).

2.  Acest punct nu se aplică echipamentelor portabile individuale în cazul în care acestea însoțesc utilizatorul pentru protecția sa personală, chiar dacă conțin un agent chimic.

3.  În plus față de substanțele chimice relevante, cum ar fi agenții pentru combaterea dezordinilor publice sau PAVA, bunurile menționate la punctele 3.3 și 3.4 sunt considerate a fi substanțe chimice iritante sau incapacitante.

ex29242998

3.2.  Vanillylamidă de acid pelargonic (PAVA) (CAS RN 2444-46-4)

ex33019030

3.3.  Oleorășină de Capsicum (OC) (CAS RN 8023-77-6)

ex29242998

ex29399900

ex33019030

ex33021090

ex33029010

ex33029090

ex38249097

3.4.  Amestecuri care conțin cel puțin 0,3 % din greutate PAVA sau OC și un solvent (de exemplu, etanol, 1-propanol sau hexan), care ar putea fi administrate ca agenți chimici iritanți sau incapacitanți, în special sub formă de aerosoli și sub formă lichidă, sau ar putea fi utilizate la fabricarea de agenți chimici iritanți sau incapacitanți

Note:

1.  Acest punct nu se aplică sosurilor și preparatelor pentru sosuri, supelor sau preparatelor pentru supe, condimentelor și produselor de asezonare amestecate, cu condiția ca PAVA sau OC să nu fie singura substanță aromatizantă componentă.

2.  Acest punct nu se aplică medicamentelor pentru care s-a acordat o autorizație de comercializare în conformitate cu legislația Uniunii(18).

ex84242000

ex84248900

3.5.  Echipamente fixe pentru difuzarea de substanțe chimice iritante sau incapacitante, care pot fi atașate de un perete sau de un plafon în interiorul unei clădiri, conțin un rezervor cu substanțe chimice iritante sau incapacitante și sunt activate prin utilizarea unui sistem de comandă de la distanță

Notă:

În plus față de substanțele chimice relevante, cum ar fi agenții pentru combaterea dezordinilor publice sau PAVA, bunurile menționate la punctele 3.3 și 3.4 sunt considerate a fi substanțe chimice iritante sau incapacitante.

ex84242000

ex84248900

ex93040000

3.6.  Echipamente fixe sau montabile pentru difuzarea de substanțe chimice incapacitante sau iritante care acoperă o suprafață vastă și nu sunt concepute pentru a fi atașate de un perete sau de un plafon în interiorul unei clădiri

Note:

1.  Acest articol nu se aplică echipamentelor menționate la punctul ML7 litera (e) din Lista comună a Uniunii Europene cuprinzând produsele militare.

2.  Acest punct se aplică, de asemenea, tunurilor cu apă.

3.  În plus față de substanțele chimice relevante, cum ar fi agenții pentru combaterea dezordinilor publice sau PAVA, bunurile menționate la punctele 3.3 și 3.4 sunt considerate a fi substanțe chimice iritante sau incapacitante.

_____________

ANEXA IV

Bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, menționate la articolul 16

Codul NC

Descriere

 

1.  Produse care ar putea fi utilizate pentru execuția ființelor umane prin injecție letală, după cum urmează:

 

1.1.  Anestezice barbiturice cu acțiune scurtă sau medie, inclusiv, dar nelimitându-se la:

ex29335390 [(a)-(f)]

ex29335995 [(g) și (h)]

(a)  amobarbital (CAS RN 57-43-2)

(b)  amobarbital sodic (CAS RN 64-43-7)

(c)  pentobarbital (CAS RN 76-74-4)

(d)  pentobarbital sodic (CAS 57-33-0)

(e)  secobarbital (CAS RN 76-73-3)

(f)  secobarbital sodic (CAS RN 309-43-3)

(g)  tiopental (CAS RN 76-75-5)

(h)  tiopental sodic (CAS RN 71-73-8), cunoscut și sub denumirea de tiopentonă de sodiu (thiopentone sodium)

ex30039000

ex30049000

ex38249096

Notă:

Acest articol controlează, de asemenea, produsele care conțin unul dintre anestezicele incluse în grupul anestezicelor barbiturice cu acțiune scurtă sau medie.

_____________

ANEXA V

Autorizație generală de export a uniunii nr. EU GEA […JO: a se introduce numărul prezentului regulament]

Partea I – Bunuri

Prezenta autorizație generală de export se aplică bunurilor enumerate la orice rubrică din anexa IV la Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament și a se completa nota de subsol corespunzătoare] al Parlamentului European şi al Consiliului (19).

De asemenea, se aplică furnizării de asistență tehnică utilizatorului final, în măsura în care asistența este necesară pentru instalarea, funcționarea, întreținerea sau repararea acestor bunuri care au autorizație de export și în cazul în care este asigurată de exportator.

Partea a II-a – Destinații

Nu este necesară o autorizație de export în temeiul Regulamentului (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament] pentru livrările către o țară sau un teritoriu care face parte din teritoriul vamal al Uniunii, care, în sensul acestui regulament, include Ceuta, Helgoland și Melilla [articolul alineatul 34(2)].

Prezenta autorizație generală de export este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii pentru exporturile către următoarele destinații:

Teritoriile daneze care nu sunt incluse în teritoriul vamal:

—  Groenlanda;

—  Insulele Feroe.

Teritoriile franceze care nu sunt incluse în teritoriul vamal:

—  Noua Caledonie și teritoriile dependente;

—  Polinezia franceză;

—  Saint-Barthélemy;

—  Saint Pierre și Miquelon;

—  Teritoriile Australe și Antarctice Franceze;

—  Insulele Wallis și Futuna.

Teritoriile olandeze care nu sunt incluse în teritoriul vamal:

—  Aruba;

—  Bonaire;

—  Curaçao;

—  Saba;

—  Sint Eustatius;

—  Sint Maarten.

Teritoriile britanice relevante care nu sunt incluse în teritoriul vamal:

—  Anguilla;

—  Insulele Bermude;

—  Insulele Falkland;

—  Insulele Turks și Caicos;

—  Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud;

—  Gibraltar;

—  Montserrat;

—  Sfânta Elena și teritoriile dependente.

Africa de Sud

Albania

Andorra

Argentina

Australia

Benin

Bolivia

Bosnia și Herțegovina

Canada

Capul Verde

Columbia

Costa Rica

Djibouti

Ecuador

Elveția (inclusiv Büsingen și Campione d'Italia)

Filipine

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei

Gabon

Georgia

Guinea-Bissau

Honduras

Islanda

Kârgâzstan

Liberia

Liechtenstein

Mexic

Moldova

Mongolia

Muntenegru

Mozambic

Namibia

Nepal

Nicaragua

Norvegia

Noua Zeelandă

Panama

Paraguay

Republica Dominicană

Rwanda

San Marino

São Tomé și Principe

Serbia

Seychelles

Timorul de Est

Togo

Turcia

Turkmenistan

Ucraina

Uruguay

Uzbekistan

Venezuela

Partea a III-a – Condiții și cerințe pentru utilizarea prezentei autorizații generale de export

1.  Prezenta autorizație generală de export nu poate fi utilizată în cazul în care:

—  (a) exportatorului i s-a interzis utilizarea prezentei autorizații generale de export în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament];

—  (b) exportatorul a fost informat de către autoritățile competente ale statului membru în care își are reședința sau în care este stabilit că bunurile în cauză sunt sau pot fi destinate, integral sau parțial, fie pentru reexportul către o țară terță, fie pentru a fi utilizate în scopul aplicării pedepsei capitale într-o țară terță;

—  (c) exportatorul știe sau are motive întemeiate să creadă că bunurile în cauză sunt destinate, integral sau parțial, fie pentru reexportul către o țară terță, fie pentru a fi utilizate în scopul aplicării pedepsei capitale într-o țară terță;

—  (d) bunurile în cauză sunt exportate către o zonă scutită de taxe vamale sau un antrepozit liber situat într-o zonă acoperită de prezenta autorizație generală de export;

—  (e) exportatorul este producătorul medicamentelor în cauză și nu a încheiat un acord cu forță juridică obligatorie cu distribuitorul, ceea ce înseamnă că acesta din urmă trebuie să efectueze toate livrările și transferurile sub rezerva încheierii unui acord cu forță juridică obligatorie care dispune, de preferință sub rezerva unei sancțiuni contractuale disuasive, ca clientul:

—  (i) să nu utilizeze bunurile primite de la distribuitor pentru a aplica pedeapsa capitală;

—  (ii) să nu furnizeze sau să transfere bunurile către o terță parte, în cazul în care clientul știe sau are motive întemeiate să creadă că bunurile sunt destinate a fi utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale; și

—  (iii) să impună aceleași cerințe oricărei părți terțe către care clientul ar putea furniza sau transfera oricare dintre bunuri;

—  (f) exportatorul nu este producătorul medicamentelor în cauză și nu a primit o declarație semnată privind destinatarul final din partea destinatarului final din țara de destinație;

—  (g) exportatorul medicamentelor nu a încheiat un acord cu forță juridică obligatorie cu distribuitorul sau utilizatorul final care prevede, de preferință sub rezerva unei sancțiuni contractuale disuasive, ca distribuitorul sau, în cazul în care contractul a fost încheiat de către utilizatorul final, utilizatorul final să obțină o autorizație prealabilă din partea exportatorului pentru:

—  (i) orice transfer sau livrare a oricărei părți a transportului către o autoritate de aplicare a legii dintr-o țară sau un teritoriu care nu a abolit pedeapsa capitală;

—  (ii) orice transfer sau livrare a oricărei părți a transportului către o persoană fizică sau juridică, o entitate sau un organism care achiziționează bunurile relevante pentru o astfel de autoritate de aplicare a legii sau care furnizează servicii care implică utilizarea bunurilor relevante către o astfel de autoritate de asigurare a respectării legii; și

—  (iii) orice reexport sau transfer al oricărei părți a transportului către o țară sau un teritoriu care nu a abolit pedeapsa capitală; sau

—  (h) exportatorul bunurilor care nu sunt medicamente nu a încheiat cu utilizatorul final un acord cu forță juridică obligatorie menționat la litera (g).

2.  Exportatorii care utilizează prezenta autorizație generală de export nr. EU GEA […JO: a se insera numărul prezentului regulament] informează autoritățile competente din statul membru în care își au reședința sau în care sunt stabiliți cu privire la prima utilizare a prezentei autorizații generale de export în termen de maxim 30 de zile de la data efectuării primului export.

De asemenea, exportatorii au obligația de a raporta în declarația vamală utilizarea prezentei autorizații generale de export nr. EU GEA […JO: a se insera numărul prezentului regulament], indicând în rubrica 44 codul relevant din baza de date TARIC.

3.  Cerințele de raportare aferente utilizării prezentei autorizații generale de export, precum și eventualele informații suplimentare pe care statul membru de export le-ar putea solicita despre produsele exportate în temeiul prezentei autorizații generale de export sunt definite de statele membre.

Un stat membru poate solicita ca exportatorii care își au reședința sau care sunt stabiliți în statul membru respectiv să se înregistreze înainte de prima utilizare a prezentei autorizații generale de export. Fără a aduce atingere articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament], înregistrarea este automată și este notificată exportatorului de către autoritățile competente fără întârziere și, în orice caz, în termen de zece zile lucrătoare de la primire.

_____________

ANEXA VI

Lista teritoriilor statelor membre menționate la articolul 11 alineatul (2)

DANEMARCA:

—  Groenlanda

FRANȚA:

—  Noua Caledonie și teritoriile anexe;

—  Polinezia Franceză;

—  Teritoriile australe și antarctice franceze;

—  Wallis și Futuna;

—  Saint-Pierre și Miquelon.

GERMANIA:

—  Büsingen

_____________

ANEXA VII

Formularul de autorizație de import sau de export menționat la articolul 21 alineatul (1)

Precizări tehnice:

Formularul care se găsește mai jos are un format de 210 × 297 mm, cu o toleranță maximă de 5 mm cel puțin și 8 mm cel mult. Rubricile se bazează pe o unitate de măsură egală cu a zecea parte dintr-un inch pe orizontală și a șasea parte dintr-un inch pe verticală. Subdiviziunile se bazează pe o unitate de măsură egală cu a zecea parte dintr-un inch pe orizontală.

20181129-P8_TA-PROV(2018)0467_RO-p0000002.png

20181129-P8_TA-PROV(2018)0467_RO-p0000003.png

[JO: a se introduce numărul prezentului regulament în toate locurile în care se face referire la Regulamentul 1236/2005: rubrica situată la dreapta rubricii 1, și rubrica 15]

Notă explicativă privind formularul

„Autorizație de export sau import a bunurilor care ar putea fi utilizate pentru a aplica tortura [Regulamentul (UE)[…JO: a se introduce numărul prezentului regulament]]”

Acest formular de autorizare se utilizează pentru emiterea unei autorizații de export sau de import pentru bunuri în conformitate cu Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament și a se completa note de subsol aferentă] al Parlamentului European şi al Consiliului(20). Acesta nu trebuie utilizat pentru a autoriza furnizarea de asistență tehnică.

Autoritatea emitentă este autoritatea definită la articolul 2 litera (h) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament], care este indicată în anexa I la respectivul regulament.

Autorizațiile se emit pe acest formular de o pagină, care trebuie tipărit recto verso. Biroul vamal competent deduce cantitățile exportate din cantitatea totală disponibilă. Acesta trebuie să se asigure că diferitele produse care fac obiectul autorizației sunt indicate în mod net distinct în acest scop.

În cazul în care procedura prevăzută de un stat membru necesită exemplare suplimentare ale formularului (de exemplu, pentru cerere), acest formular de autorizare se poate include într-un set de formulare care conțin exemplarele cerute de dispozițiile naționale în vigoare. În caseta de deasupra rubricii nr. 3 a fiecărui specimen și în marginea stângă se indică în mod clar scopul (de exemplu, cerere, exemplar pentru solicitant) diferitelor exemplare. Un singur specimen constituie formularul de autorizare reprodus în anexa VII la Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Rubrica 1

Solicitant:

Se indică numele solicitantului și adresa completă a acestuia.

Solicitantul poate indica de asemenea și numărul său vamal (facultativ în majoritatea cazurilor).

Ar trebui să se indice la rubrica adecvată, tipul de solicitant (facultativ), cu ajutorul cifrelor 1, 2 sau 4, care se raportează la diferitele puncte definite la articolul 2 litera (i) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Rubrica 3

Nr.  autorizației:

Se indică numărul și se bifează căsuța „export” sau „import”. 1 A se vedea articolul 2 literele (d) și (e) și articolul 34 din Regulamentul (UE) […JO: a se insera numărul prezentului regulament] pentru definițiile termenilor „export” și „import”.

Rubrica 4

Data expirării:

Se indică ziua (două cifre), luna (două cifre) și anul (patru cifre).

Rubrica 5

Agent/reprezentant:

Se indică numele unui reprezentant mandatat în mod corespunzător sau al unui agent (vamal) care acționează în numele solicitantului, în cazul în care cererea nu este prezentată de acesta din urmă. A se vedea de asemenea articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013.

Rubrica 6

Țara în care se găsesc bunurile:

Se indică în același timp numele țării în cauză și codul adecvat al țării, printre codurile stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului(21) 1 A se vedea Regulamentul (UE) nr.1106/2012 al Comisiei(22).

Rubrica 7

Țara de destinație:

Se indică în același timp numele țării în cauză și codul adecvat al țării, printre codurile stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009. 1 A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 .

Rubrica 10

Descrierea produsului:

Se indică eventual informațiile de pe ambalajul bunurilor respective. A se nota că valoarea bunurilor se poate indica și la rubrica 10.

În cazul în care nu este suficient spațiu la rubrica 10, se continuă pe o foaie albă anexată, precizându-se numărul autorizației. Numărul acestor apendice se indică la rubrica 16.

Acest formular se poate utiliza pentru maxim trei tipuri de bunuri diferite (a se vedea anexele II și III la Regulamentul (UE) […JO: a se insera numărul prezentului regulament]). În cazul în care trebuie autorizat exportul sau importul a mai mult de trei tipuri de bunuri, se eliberează două autorizații diferite.

Rubrica 11

Nr.  produsului:

Această rubrică se completează numai pe partea verso a formularului. Se asigură că nr. produsului corespunde cu numărul imprimat la rubrica 11, în ceea ce privește descrierea produsului corespunzător, pe partea recto.

Rubrica 14

Cerințe și condiții specifice:

În cazul în care nu este suficient spațiu la rubrica 14, se continuă pe o foaie albă anexată, precizându-se numărul autorizației. Numărul acestor apendice se indică la rubrica 16.

Rubrica 16

Numărul de apendice:

După caz, se indică aici numărul apendicelor (a se vedea explicațiile de la rubricile 10 și 14).

_____________

ANEXA VIII

Formularul de autorizare pentru furnizarea serviciilor de intermediere menționate la articolul 21 alineatul (1)

Specificații tehnice:

Formularul care se găsește mai jos are un format de 210 × 297 mm, cu o toleranță maximă de 5 mm în minus și de 8 mm în plus. Dimensiunile rubricilor au la bază o unitate de măsură de o zecime de inci pe orizontală și o șesime de inci pe verticală. Subdiviziunile au la bază o unitate de măsură de o zecime de inci pe orizontală.

20181129-P8_TA-PROV(2018)0467_RO-p0000004.png

20181129-P8_TA-PROV(2018)0467_RO-p0000005.png

[JO: a se introduce numărul prezentului regulament în toate locurile în care se face referire la Regulamentul 1236/2005: rubrica situată la dreapta rubricii 1, rubrica situată la stânga rubricii 1 (text vertical), rubrica 19, rubrica situată la dreapta rubricii „Raport privind utilizarea cantităților autorizate”]

Notă explicativă privind formularul

„Autorizație pentru furnizarea serviciilor de intermediere legate de bunurile care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală sau tortura [Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament și a se completa nota de subsol corespunzătoare] al Parlamentului European şi al Consiliului(23)]”

Acest formular de autorizare se utilizează pentru emiterea unei autorizații pentru furnizarea de servicii de intermediere în conformitate cu Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Autoritatea emitentă este autoritatea definită la articolul 2 litera (h) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament]. Este o autoritate inclusă în lista autorităților competente din anexa I la regulamentul respectiv.

Rubrica 1

Brokerul care solicită autorizația

Se indică numele și adresa completă a brokerului care solicită autorizația. Conceptul de „broker” este definit la articolul 2 litera (l) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Rubrica 3

Nr.  autorizației

Se completează numărul autorizației și se bifează rubrica corespunzătoare pentru a indica dacă autorizația este individuală sau globală [a se vedea articolul 2 literele (p) și (q) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament] pentru definiții].

Rubrica 4

Data expirării

Se indică ziua (două cifre), luna (două cifre) și anul (patru cifre). Durata de valabilitate a unei autorizații individuale este cuprinsă între trei luni și douăsprezece luni, iar cea a unei autorizații globale între un an și trei ani. La expirarea perioadei de valabilitate, se poate solicita, dacă este necesar, o prelungire.

Rubrica 5

Destinatarul

Se indică numele și adresa destinatarului din țara terță de destinație, precum și dacă acesta este utilizator final, distribuitor astfel cum este menționat la articolul 2 litera (r) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament] sau o parte cu un alt rol în cadrul tranzacției.

Dacă destinatarul este distribuitor dar folosește, de asemenea, o parte a transportului pentru o utilizare finală specifică, se bifează atât „Distribuitor”, cât și „Utilizator final” și se menționează în rubrica 11 utilizarea finală.

Rubrica 6

Țara terță în care se găsesc bunurile

Se indică atât numele țării în cauză, cât și codul adecvat al țării preluat din lista codurilor stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(24). A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei(25).

Rubrica 7

Țara terță de destinație

Se indică atât numele țării în cauză, cât și codul adecvat al țării preluat din lista codurilor stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009. A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1106/2012.

Rubrica 9

Statul membru emitent

Se indică, pe rândul adecvat, atât numele statului membru în cauză, cât și codul adecvat al țării preluat din lista codurilor stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009. A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1106/2012.

Rubrica 11

Utilizarea finală

Se descrie cât mai exact cum vor fi utilizate bunurile și se indică, de asemenea, dacă utilizatorul final este o autoritate de aplicare a legii așa cum este definită la articolul 2 litera (c) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament] sau un furnizor care asigură formarea cu privire la utilizarea bunurilor tranzacționate prin intermediere.

Nu se completează nimic în această rubrică dacă serviciile de intermediere sunt furnizate de un distribuitor, cu excepția cazului în care distribuitorul însuși folosește o parte din bunuri pentru o utilizare finală specifică.

Rubrica 12

Se precizează locația bunurilor din țara terță din care urmează să fie exportate.

Se descrie locul în care se află bunurile în țara terță din care urmează să fie furnizate persoanei, entității sau organismului menționat/ă în rubrica 2. Locația trebuie să fie o adresă din țara menționată în rubrica 6; se pot indica, de asemenea, informații similare care descriu locul în care se află bunurile. Nu este permisă indicarea unui număr al unei căsuțe de la oficiul poștal sau a unei adrese poștale similare.

Rubrica 13

Descrierea produsului

Descrierea bunurilor ar trebui să includă o referință la un produs specific din anexa III sau anexa IV la Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament]. Se indică eventual informațiile de pe ambalajul bunurilor respective.

În cazul în care nu este suficient spațiu în rubrica 13, se continuă pe o foaie albă anexată, precizându-se numărul autorizației. Numărul acestor apendice se indică în rubrica 20.

Rubrica 14

Nr.  crt.

Această rubrică se completează numai pe versoul formularului. Asigurați-vă că nr. crt. corespunde numărului produsului indicat în rubrica 14 care se află lângă cea cu descrierea produsului corespunzător, pe partea recto.

Rubrica 15

Codul SA

Codul SA este un cod vamal atribuit bunurilor în cadrul Sistemului armonizat. În cazul în care se cunoaște codul din Nomenclatura Combinată a UE, este posibilă indicarea acestuia în loc. A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2016/1821 al Comisiei(26) pentru versiunea actuală a Nomenclaturii Combinate.

Rubrica 17

Moneda și valoarea

Se indică valoarea produsului (prețul la care este scos la vânzare produsul) și moneda aferentă (fără conversia în altă monedă). Dacă nu se cunoaște acest preț, se indică valoarea estimativă, precedată de mențiunea VE. Pentru indicarea monedei se folosește codul alfabetic (ISO 4217:2015).

Rubrica 18

Cerințe și condiții specifice

În rubrica 18 se indică informații despre produsul 1, 2 sau 3 (se precizează care) descris în rubricile 14 și 16 anterioare. În cazul în care nu este suficient spațiu în rubrica 18, se continuă pe o foaie albă anexată, precizându-se numărul autorizației. Numărul de apendice se indică în rubrica 20.

Rubrica 20

Numărul de apendice

După caz, se indică aici numărul apendicelor (a se vedea explicațiile de la rubricile 13 și 18).

_____________

ANEXA IX

Formularul de autorizare pentru furnizarea asistenței tehnice menționate la articolul 21 alineatul (1)

Specificații tehnice:

Formularul care se găsește mai jos are un format de 210 × 297 mm, cu o toleranță maximă de 5 mm în minus și de 8 mm în plus. Dimensiunile rubricilor au la bază o unitate de măsură de o zecime de inci pe orizontală și o șesime de inci pe verticală. Subdiviziunile au la bază o unitate de măsură de o zecime de inci pe orizontală.

20181129-P8_TA-PROV(2018)0467_RO-p0000006.png

[JO: a se introduce numărul prezentului regulament în toate locurile în care se face referire la Regulamentul 1236/2005: rubrica situată la dreapta rubricii 1, rubrica situată la stânga rubricii 1 (text vertical), rubrica 15]

Notă explicativă privind formularul

„Autorizație pentru furnizarea asistenței tehnice în legătură cu bunurile care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală sau tortura (Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament și a se completa nota de subsol corespunzătoare] al Parlamentului European şi al Consiliului(27))”

Acest formular de autorizare se utilizează pentru a autoriza furnizarea de asistență tehnică în conformitate cu Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament]. În cazul în care asistența tehnică însoțește un export pentru care se acordă autorizație prin sau în conformitate cu Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament], nu se utilizează acest formular, cu excepția situațiilor în care:

—  asistența tehnică este legată de bunurile enumerate în anexa II la Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament] [a se vedea articolul 3 alineatul (2)]; sau

—  asistența tehnică legată de bunurile enumerate în anexa III sau în anexa IV la Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament] depășește limitele a ceea ce este necesar pentru asigurarea instalării, funcționării, întreținerii sau reparației bunurilor exportate [a se vedea articolul 21 alineatul (2) și, în ceea ce privește bunurile enumerate în anexa IV, partea 1 din Autorizația generală de export a Uniunii Europene nr. EU GEA […] din anexa V la Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Autoritatea emitentă este autoritatea definită la articolul 2 litera (h) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament]. Este o autoritate inclusă în lista autorităților competente din anexa I la regulamentul respectiv.

Autorizațiile se emit pe acest formular de o pagină, însoțit de apendice, dacă este cazul.

Rubrica 1

Furnizorul de asistență tehnică care solicită autorizația

Se indică numele solicitantului și adresa completă a acestuia. Furnizorul de asistență tehnică este definit la articolul 2 litera (m) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

În cazul în care asistența tehnică însoțește un export care face obiectul unei autorizații, se indică, de asemenea, numărul vamal al solicitantului, dacă este posibil, și se indică totodată în rubrica 14 numărul autorizației de export aferente.

Rubrica 3

Nr.  autorizației

Se completează numărul autorizației și se bifează rubrica corespunzătoare pentru a indica articolul din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament] în temeiul căruia se acordă autorizația.

Rubrica 4

Data expirării

Se indică ziua (două cifre), luna (două cifre) și anul (patru cifre). Durata de valabilitate a unei autorizații este cuprinsă între trei și douăsprezece luni. La expirarea perioadei de valabilitate, se poate solicita, dacă este necesar, o prelungire.

Rubrica 5

Activitatea persoanei fizice sau juridice, entității sau organismului menționat/ă în rubrica 2

Se indică principala activitate a persoanei, entității sau organismului pentru care urmează să se furnizeze asistența tehnică. Termenul „autoritate de aplicare a legii” este definit la articolul 2 litera (c) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Dacă principala activitate nu se regăsește pe listă, se bifează rubrica „niciuna din cele de mai sus” și se descrie principala activitate utilizând termeni generici (de exemplu, distribuitor angro, distribuitor cu amănuntul, spital).

Rubrica 6

Țara terță sau statul membru pentru care urmează să se acorde asistența tehnică

Se indică atât numele țării în cauză, cât și codul adecvat al țării preluat din lista codurilor stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(28). A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei(29).

În rubrica 6 se menționează un stat membru numai dacă autorizația se acordă în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Rubrica 7

Tipul de autorizație

Se indică dacă asistența tehnică este furnizată într-o anumită perioadă, caz în care se precizează, în zile, săptămâni sau luni, perioada în care furnizorul de asistență tehnică trebuie să răspundă solicitărilor de consiliere, suport sau formare. O singură prestare de servicii de asistență tehnică se referă la o singură solicitare specifică de consiliere sau suport sau la o formare specifică (chiar dacă este vorba despre un curs care durează mai multe zile).

Rubrica 8

Statul membru emitent

Se indică, pe rândul adecvat, atât numele statului membru în cauză, cât și codul adecvat al țării preluat din lista codurilor stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009. A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1106/2012.

Rubrica 9

Descrierea tipului de bunuri în legătură cu care se acordă asistența tehnică

Se descrie tipul de bunuri în legătură cu care se acordă asistența tehnică. Descrierea ar trebui să includă o referință la un produs specific din anexa II, III sau IV la Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Rubrica 10

Descrierea asistenței tehnice autorizate

Se descrie clar și precis asistența tehnică. Se introduce o trimitere la data și numărul unui acord încheiat de furnizorul de asistență tehnică sau se anexează un astfel de acord, după caz.

Rubrica 11

Modul de furnizare a asistenței tehnice

Rubrica 11 nu se completează dacă autorizația se acordă în temeiul articolului 4 din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament].

Dacă serviciile de asistență tehnică sunt furnizate dintr-o altă țară terță decât cea în care destinatarul își are reședința sau este stabilit, se indică atât numele țării în cauză, cât și codul adecvat al țării preluat din lista codurilor stabilite în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 471/2009. A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1106/2012.

Rubrica 12

Descrierea formării privind utilizarea bunurilor în legătură cu care se acordă asistența tehnică

Se indică dacă, pe lângă suportul tehnic sau serviciul tehnic care face obiectul definiției asistenței tehnice de la articolul 2 litera (f) din Regulamentul (UE) […JO: a se introduce numărul prezentului regulament], se asigură și formarea utilizatorilor bunurilor respective. Se indică ce tip de utilizatori vor beneficia de această formare și se specifică obiectivele și conținutul programului de formare.

Rubrica 14

Cerințe și condiții specifice

În cazul în care nu este suficient spațiu în rubrica 14, se continuă pe o foaie albă anexată, precizându-se numărul autorizației. Numărul de apendice se indică în rubrica 16.

Rubrica 16

Numărul de apendice

După caz, se indică aici numărul apendicelor (a se vedea explicațiile de la rubricile 10 și 14).

_____________

ANEXA X

Regulament abrogat şi lista modificărilor ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului

(JO L 200, 30.7.2005, p. 1)

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1377/2006 al Comisiei

(JO L 255, 19.9.2006, p. 3)

 

 

Regulamentul (CE) nr. 1791/2006 al Consiliului

(JO L 363, 20.12.2006, p. 1)

Numai a treisprezecea liniuță a articolului 1 alineatul (1) cu privire la Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 și punctul 13(5) din anexă

 

Regulamentul (CE) nr. 675/2008 al Comisiei

(JO L 189, 17.7.2008, p. 14)

 

 

Regulamentul (UE) nr. 1226/2010 al Comisiei

(JO L 336, 21.12.2010, p. 13)

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1352/2011 al Comisiei

(JO L 338, 21.12.2011, p. 31)

 

 

Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului

(JO L 158, 10.6.2013, p. 1)

Numai articolul 1alineatul (1) litera n) și punctul 16(4) din anexă

 

Regulamentul (UE) nr. 585/2013 al Comisiei

(JO L 169, 21.6.2013, p. 46)

 

 

Regulamentul (UE) nr. 37/2014 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 18, 21.1.2014, p. 1)

Numai punctul 12 din anexă

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 775/2014 al Comisiei

(JO L 210, 17.7.2014, p. 1)

 

 

Regulamentul delegat (UE) 2015/1113 al Comisiei

(JO L 182, 10.7.2015, p. 10)

 

 

Regulamentul (UE) 2016/2134 al Parlamentului European și al Consiliului

(JO L 338, 13.12.2016, p. 1)

 

 

Regulamentul delegat (UE) 2018/181 al Comisiei

(JO L 40, 13.2.2018, p. 1)

 

_____________

ANEXA XI

Tabel de corespondenţă

Regulamentul (CE) nr. 1236/2005

Prezentul regulament

Articolul 1

Articolul 1

Articolul 2

Articolul 2

Articolul 3

Articolul 3

Articolul 4

Articolul 4

Articolul 4a

Articolul 5

Articolul 4b

Articolul 6

Articolul 4c

Articolul 7

Articolul 4d

Articolul 8

Articolul 4e

Articolul 9

Articolul 4f

Articolul 10

Articolul 5

Articolul 11

Articolul 6 alineatul (1)

Articolul 12 alineatul (1)

Articolul 6 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 12 alineatul (2) primul paragraf

Articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf teza introductivă

Articolul 12 alineatul (2) al doilea paragraf teza introductivă

Articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf prima liniuță

Articolul 12 alineatul (2) al doilea paragraf litera (a)

Articolul 6 alineatul (2) al doilea paragraf a doua liniuță

Articolul 12 alineatul (2) al doilea paragraf litera (b)

Articolul 6 alineatul (2) al treilea paragraf

Articolul 12 alineatul (2) al treilea paragraf

Articolul 6 alineatul (3) teza introductivă

Articolul 12 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 6 alineatul (3) punctul 3.1

Articolul 12 alineatul (3) al doilea paragraf

Articolul 6 alineatul (3) punctul 3.2

Articolul 12 alineatul (3) al treilea paragraf

Articolul 6a

Articolul 13

Articolul 7

Articolul 14

Articolul 7a

Articolul 15

Articolul 7b

Articolul 16

Articolul 7c alineatul (1)

Articolul 17 alineatul (1)

Articolul 7c alineatul (2)

Articolul 17 alineatul (2)

Articolul 7c alineatul (3) teza introductivă

Articolul 17 alineatul (3) primul paragraf

Articolul 7c alineatul (3) punctul 3.1

Articolul 17 alineatul (3) al doilea paragraf

Articolul 7c alineatul (3) punctul 3.2

Articolul 17 alineatul (3) al treilea paragraf

Articolul 7c alineatul (3) punctul 3.3

Articolul 17 alineatul (3) al patrulea paragraf

Articolul 7c alineatul (4)

Articolul 17 alineatul (4)

Articolul 7d

Articolul 18

Articolul 7e

Articolul 19

Articolul 8

Articolul 20

Articolul 9

Articolul 21

Articolul 10

Articolul 22

Articolul 11

Articolul 23

Articolul 12

Articolul 24

Articolul 12a

Articolul 25

Articolul 13 alineatele (1), (2) şi (3)

Articolul 26 alineatele (1), (2) şi (3)

Articolul 13 alineatul (3a)

Articolul 26 alineatul (4)

Articolul 13 alineatul (4)

Articolul 26 alineatul (5)

Articolul 13 alineatul (5)

Articolul 26 alineatul (6)

Articolul 13a

Articolul 27

Articolul 14

Articolul 28

Articolul 15a

Articolul 29

Articolul 15b

Articolul 30

Articolul 15c

Articolul 31

Articolul 15d

Articolul 32

Articolul 17

Articolul 33

Articolul 18

Articolul 34

Articolul 35

Articolul 19

Articolul 36

Anexa I

Anexa I

Anexa II

Anexa II

Anexa III

Anexa III

Anexa IIIa

Anexa IV

Anexa IIIb

Anexa V

Anexa IV

Anexa VI

Anexa V

Anexa VII

Anexa VI

Anexa VIII

Anexa VII

Anexa IX

Anexa X

Anexa XI

(1) JO C 102, 4.4.1996, p. 2.
(2) Poziția Parlamentului European din 29 noiembrie 2018.
(3)Regulamentul (CE) nr. 1236/2005 al Consiliului din 27 iunie 2005 privind comerțul cu anumite bunuri susceptibile de a fi utilizate pentru a impune pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (JO L 200, 30.7.2005, p. 1).
(4)A se vedea anexa X.
(5)Rezoluția 3452 (XXX) din 9.12.1975 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
(6)Rezoluția 34/169 din 17.12.1979 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
(7)Aprobate prin Rezoluțiile 663 C (XXIV) din 31.7.1957 și 2076 (LXII) din 13.5.1977 ale Consiliului Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite.
(8)Poziția comună 2008/944/PESC a Consiliului de definire a normelor comune care reglementează controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar (JO L 335, 13.12.2008, p. 99).
(9)Regulamentul (CE) nr. 428/2009 al Consiliului din 5 mai 2009 de instituire a unui regim comunitar pentru controlul exporturilor, transferului, serviciilor de intermediere și tranzitului de produse cu dublă utilizare ().
(10)Regulamentul (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind punerea în aplicare a articolului 10 din Protocolul Organizației Națiunilor Unite împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (Protocolul ONU privind armele de foc) și de stabilire a măsurilor privind autorizațiile de export, importul și tranzitul pentru arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și muniții ().
(11)Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(12)Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).
(13).
(14)Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).
(15)Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).
(16)Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).
(17)Ultima versiune a fost adoptată de Consiliu la 26 Februarie 2018 (JO C 98, 15.3.2018, p. 1) .
(18)A se vedea, în special, Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a unei Agenții europene pentru Medicamente (JO L 136, 30.4.2004, p. 1) și Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).
(19)Regulamentul (UE) […] al Parlamentului European şi al Consiliului privind comerțul cu anumite bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (JO L ,[…], […], p. […]).
(20)Regulamentul (UE) […] al Parlamentului European şi al Consiliului din […] privind comerțul cu anumite bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (JO L […], […], p. […]).
(21)Regulamentul (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1172/95 al Consiliului (JO L 152, 16.6.2009, p. 23).
(22)Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7).
(23)Regulamentul (UE) […] al Parlamentului European şi al Consiliului din […] privind comerțul cu anumite bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (JO L […], […], p. […]).
(24)Regulamentul (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1172/95 al Consiliului (JO L 152, 16.6.2009, p. 23).
(25)Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7).
(26)Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 294, 28.10.2016, p. 1).
(27)Regulamentul (UE) […] al Parlamentului European şi al Consiliului din […] privind comerțul cu anumite bunuri care ar putea fi utilizate pentru a aplica pedeapsa capitală, tortura și alte pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (JO L […], […], p. […]).
(28)Regulamentul (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1172/95 al Consiliului (JO L 152, 16.6.2009, p. 23).
(29)Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7).


Fondul pentru azil, migrație și integrare: Reangajarea sumelor rămase ***I
PDF 436kWORD 55k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 29 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește reangajarea sumelor rămase angajate pentru a sprijini punerea în aplicare a Deciziilor (UE) 2015/1523 și (UE) 2015/1601 ale Consiliului sau alocarea acestora pentru alte acțiuni din cadrul programelor naționale (COM(2018)0719 – C8-0448/2018 – 2018/0371(COD))(1)
P8_TA-PROV(2018)0468A8-0370/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Scopul prezentului regulament este de a permite fie reangajarea sumelor rămase angajate pentru a sprijini punerea în aplicare a Deciziilor (UE) 2015/1523 și (UE) 2015/1601 ale Consiliului, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului8, fie alocarea acestora către alte acțiuni din cadrul programelor naționale, în conformitate cu prioritățile Uniunii și cu nevoile statelor membre în domeniul migrației și azilului.
(1)  Scopul prezentului regulament este de a permite fie reangajarea sumelor rămase angajate pentru a sprijini punerea în aplicare a Deciziilor (UE) 2015/1523 și (UE) 2015/1601 ale Consiliului, prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului8, fie alocarea acestora către alte acțiuni din cadrul programelor naționale, în conformitate cu prioritățile Uniunii și cu nevoile statelor membre în domenii specifice ale migrației și azilului. Totodată, prezentul regulament asigură că un astfel de reangajament sau de alocare are loc într-un mod transparent.
_____________
__________________
8.  Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare, de modificare a Deciziei 2008/381/CE a Consiliului și de abrogare a Deciziilor nr. 573/2007/CE și nr. 575/2007/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului (JO L 150, 20.5.2014, p. 168).
8.  Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare, de modificare a Deciziei 2008/381/CE a Consiliului și de abrogare a Deciziilor nr. 573/2007/CE și nr. 575/2007/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului (JO L 150, 20.5.2014, p. 168).
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza sumele menționate anterior pentru a continua să realizeze transferuri prin reangajarea sumelor respective pentru aceeași acțiune din programele naționale. În plus, ar trebui să fie posibil, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător cu ocazia revizuirii programelor naționale ale statelor membre, să se utilizeze aceste fonduri pentru a aborda și alte provocări din domeniul migrației și azilului, în conformitate cu Regulamentul privind Fondul pentru azil, migrație și integrare. Nevoile statelor membre în aceste domenii sunt în continuare importante. Reangajarea sumelor menționate mai sus pentru aceeași acțiune sau transferul lor către alte acțiuni din cadrul programului național nu ar trebui să fie posibil decât o singură dată și cu aprobarea Comisiei.
(4)  Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza sumele menționate anterior pentru a continua să realizeze transferuri prin reangajarea sumelor respective pentru aceeași acțiune din programele naționale. Ca o condiție minimă, statele membre ar trebui să reangajeze 20 % din aceste sume pentru acțiuni în cadrul programelor naționale, pentru transferul solicitanților și beneficiarilor de protecție internațională sau pentru relocare și alte tipuri de admisie umanitară ad-hoc. Pentru restul sumelor, ar trebui să fie posibil, dacă acest lucru este justificat în mod corespunzător cu ocazia revizuirii programelor naționale ale statelor membre, să finanțeze acțiuni specifice prevăzute în capitolele II și III din domeniul migrației și azilului, în conformitate cu Regulamentul privind Fondul pentru azil, migrație și integrare, mai ales în ceea ce privește dezvoltarea aspectelor legate de sistemul european comun de azil, în special la reîntregirea familiei sau pentru sprijinirea migrației legale către statele membre și promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe. Nevoile statelor membre în aceste domenii sunt în continuare importante. Reangajarea sumelor menționate mai sus pentru aceeași acțiune sau transferul lor către alte acțiuni din cadrul programului național nu ar trebui să fie posibil decât o singură dată și cu aprobarea Comisiei. Statele membre ar trebui să se asigure că alocarea fondurilor are loc cu respectarea deplină a principiilor prevăzute în Regulamentul financiar, în special eficiența și transparența.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Grupul-țintă eligibil pentru transfer ar trebui să fie extins pentru a oferi mai multă flexibilitate statelor membre în efectuarea transferurilor.
(5)  Grupul-țintă eligibil pentru transfer, precum și lista țărilor din care se face transferul ar trebui să fie extinse pentru a oferi mai multă flexibilitate statelor membre în efectuarea transferurilor. Ar trebui să se acorde prioritate transferului minorilor neînsoțiți, al altor solicitanți vulnerabili și al membrilor de familie ai beneficiarilor de protecție internațională.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  De asemenea, statele membre ar trebui să dispună de suficient timp pentru a utiliza sumele reangajate pentru aceeași acțiune sau transferate către alte acțiuni înainte de dezangajarea acestor sume. Astfel, după ce Comisia aprobă aceste reangajări sau transferuri de sume în cadrul programului național, sumele în cauză ar trebui considerate ca fiind angajate în cursul exercițiului aferent anului revizuirii programului național care aprobă reangajarea sau transferul în cauză.
(7)  De asemenea, statele membre ar trebui să dispună de suficient timp pentru a utiliza sumele reangajate pentru aceeași acțiune sau transferate către alte acțiuni specifice înainte de dezangajarea acestor sume. Astfel, după ce Comisia aprobă aceste reangajări sau transferuri de sume în cadrul programului național, sumele în cauză ar trebui considerate ca fiind angajate în cursul exercițiului aferent anului revizuirii programului național care aprobă reangajarea sau transferul în cauză.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Comisia ar trebui să prezinte un raport anual Parlamentului European și Consiliului în ceea ce privește executarea resurselor pentru transferul solicitanților de protecție internațională sau al beneficiarilor de protecție internațională, în special în ceea ce privește transferurile către alte acțiuni din cadrul programului național și reangajamente de credite.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Fără modificarea Regulamentului (UE) nr. 516/2014 înainte de sfârșitul anului 2018, finanțarea relevantă nu va mai fi disponibilă pentru utilizarea de către statele membre în cadrul programelor naționale sprijinite de Fondul pentru azil, migrație și integrare. Având în vedere caracterul urgent al modificării Regulamentului (UE) nr. 516/2014, este oportun să se aplice o derogare de la termenul de opt săptămâni menționat la articolul 4 din Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și la Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
Regulamentul (UE) nr. 516/2014
Articolul 18 – titlu
(-1)  Titlul se înlocuiește cu următorul text:
Resurse pentru transferul beneficiarilor de protecție internațională
Resurse pentru transferul solicitanților de protecție internațională și al beneficiarilor de protecție internațională
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) nr. 516/2014
Articolul 18 – alineatul 1
(1)  La alineatul (1), cuvintele „beneficiar de protecție internațională” se înlocuiesc cu cuvintele „solicitant de protecție internațională sau beneficiar de protecție internațională”;
eliminat
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
Regulamentul (UE) nr. 516/2014
Articolul 18 – alineatul 1
(1a)  Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
„1. Pentru punerea în aplicare a principiului solidarității și al împărțirii echitabile a responsabilității și din perspectiva evoluțiilor în politica Uniunii în decursul perioadei de punere în aplicare a fondului, statele membre primesc suplimentar alocării calculate în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a), o sumă suplimentară, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (2) litera (b), pe baza unei sume forfetare de 000 EUR pentru fiecare beneficiar de protecție internațională transferat dintr-un alt stat membru.”
„1. Pentru punerea în aplicare a principiului solidarității și al împărțirii echitabile a responsabilității și din perspectiva evoluțiilor în politica Uniunii în decursul perioadei de punere în aplicare a fondului, statele membre primesc suplimentar alocării calculate în conformitate cu articolul 15 alineatul (1) litera (a), o sumă suplimentară, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (2) litera (b), pe baza unei sume forfetare de 10 000 EUR pentru fiecare solicitant de protecție internațională și fiecare beneficiar de protecție internațională transferat dintr-un alt stat membru.”;
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Regulamentul (UE) nr. 516/2014
Articolul 18 – alineatul 3
3.  Sumele suplimentare menționate la alineatul (1) din prezentul articol se alocă statelor membre prima dată prin deciziile de finanțare individuale de aprobare a programelor lor naționale, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 și, ulterior, printr-o decizie de finanțare care va fi anexată la decizia de aprobare a programelor lor naționale. Reangajarea acestor sume pentru aceeași acțiune din cadrul programului național sau transferul acestora către alte acțiuni din cadrul programului național este posibil în cazul în care este justificat în mod corespunzător cu ocazia revizuirii programului național respectiv. O sumă nu poate fi reangajată sau transferată decât o singură dată. Comisia aprobă reangajarea sau transferul prin revizuirea programului național.
3.  Sumele suplimentare menționate la alineatul (1) din prezentul articol se alocă statelor membre prima dată prin deciziile de finanțare individuale de aprobare a programelor lor naționale, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 514/2014 și, ulterior, printr-o decizie de finanțare care va fi anexată la decizia de aprobare a programelor lor naționale. Reangajarea acestor sume pentru aceeași acțiune din cadrul programului național sau transferul acestora către alte acțiuni specifice prevăzute la capitolele II și III din prezentul regulament în cadrul programului național este posibil în cazul în care este justificat în mod corespunzător cu ocazia revizuirii programului național respectiv. O sumă nu poate fi reangajată sau transferată decât o singură dată. Comisia aprobă reangajarea sau transferul prin revizuirea programului național. Finanțarea se alocă în mod transparent și eficient, în conformitate cu obiectivele programului național.
În ceea ce privește sumele rezultate din măsurile provizorii instituite prin Deciziile (UE) 2015/1523 și (UE) 2015/1601, cel puțin 20 % din sumele care urmează a fi reangajate sunt reangajate pentru acțiuni în cadrul programelor naționale de transfer al solicitanților de protecție internațională sau de transfer al beneficiarilor de protecție internațională sau pentru relocare și alte tipuri de admisie umanitară ad-hoc.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Regulamentul (UE) nr. 516/2014
Articolul 18 – alineatul 3a
3a.  În sensul articolului 50 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, în cazul în care sumele provenite din măsurile provizorii instituite prin Deciziile (UE) 2015/1523 și (UE) 2015/1601 sunt reangajate pentru aceeași acțiune din cadrul programului național sau sunt transferate către alte acțiuni din cadrul programului național în conformitate cu alineatul (3), se consideră că sumele în cauză au fost angajate în cursul exercițiului aferent anului revizuirii programului național care aprobă reangajarea sau transferul în cauză.
3a.  În sensul articolului 50 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 514/2014, în cazul în care sumele provenite din măsurile provizorii instituite prin Deciziile (UE) 2015/1523 și (UE) 2015/1601 sunt reangajate pentru aceeași acțiune din cadrul programului național sau sunt transferate către alte acțiuni specifice din cadrul programului național în conformitate cu alineatul (3), se consideră că sumele în cauză au fost angajate în cursul exercițiului aferent anului revizuirii programului național care aprobă reangajarea sau transferul în cauză.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Regulamentul (UE) nr. 516/2014
Articolul 18 – alineatul 3 c (nou)
3c.  Comisia raportează anual Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentului articol, în special în ceea ce privește transferurile de sume către alte acțiuni din cadrul programelor naționale și reangajamente.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Regulamentul (UE) nr. 516/2014
Articolul 18 – alineatul 4
(4)  La alineatul (4), cuvintele „beneficiarilor de protecție internațională” se înlocuiesc cu cuvintele „solicitanților de protecție internațională sau beneficiarilor de protecție internațională”;
eliminat
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)
Regulamentul (UE) nr. 516/2014
Articolul 18 – alineatul 4
(4a)  Alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4.  Pentru a urmări cu eficacitate obiectivele privind solidaritatea și împărțirea responsabilității între statele membre menționate la articolul 80 din TFUE și în limitele resurselor disponibile, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 26 din prezentul regulament, pentru a ajusta suma forfetară menționată la alineatul (1) din prezentul articol ținând cont, mai ales, de ratele actuale ale inflației, de evoluțiile relevante în domeniul transferării beneficiarilor de protecție internațională de la un stat membru la altul, precum și de factori care pot optimiza utilizarea stimulentului financiar adus de sumele forfetare.
4.  Pentru a urmări cu eficacitate obiectivele privind solidaritatea și împărțirea responsabilității între statele membre menționate la articolul 80 din TFUE și în limitele resurselor disponibile, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 26 din prezentul regulament, pentru a ajusta suma forfetară menționată la alineatul (1) din prezentul articol ținând cont, mai ales, de ratele actuale ale inflației, de evoluțiile relevante în domeniul transferării solicitanților de protecție internațională și beneficiarilor de protecție internațională de la un stat membru la altul, pentru relocare și alte tipuri de admisie umanitară ad-hoc, precum și de factori care pot optimiza utilizarea stimulentului financiar adus de sumele forfetare.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0370/2018).


Aderarea statului Samoa la Acordul interimar de parteneriat dintre UE și statele din Pacific ***
PDF 303kWORD 49k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind aderarea statului Samoa la Acordul interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte (12281/2018 – C8-0434/2018 – 2018/0291(NLE))
P8_TA-PROV(2018)0469A8-0376/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12281/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0434/2018),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 octombrie 2016 referitoare la viitorul relațiilor ACP-UE după 2020(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 ianuarie 2011 referitoare la Acordul interimar de parteneriat între Comunitatea Europeană, pe de o parte, și statele din Pacific, pe de altă parte(2),

–  având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific (ACP), de pe o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (Acordul de la Cotonou)(3),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0376/2018),

1.  aprobă aderarea statului Samoa la acord;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale statului Samoa.

(1) JO C 215, 19.6.2018, p. 2.
(2) JO C 136E, 11.5.2012, p. 19.
(3) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.


Numirea președintelui Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene
PDF 304kWORD 48k
Decizia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 privind propunerea de numire a președintelui Consiliul de supraveghere al Băncii Centrale Europene (N8-0120/2018 – C8-0466/2018 – 2018/0905(NLE))
P8_TA-PROV(2018)0470A8-0380/2018

(Aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Băncii Centrale Europene din 7 noiembrie 2018 de numire a președintelui Consiliul de supraveghere al Băncii Centrale Europene (C8-0466/2018),

–  având în vedere articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit(1),

–  având în vedere Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European și Banca Centrală Europeană privind modalitățile practice de exercitare a controlului democratic și de monitorizare a exercitării atribuțiilor conferite Băncii Centrale Europene în cadrul mecanismului unic de supraveghere(2),

–  având în vedere articolul 122a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0380/2018),

A.  întrucât la articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului se prevede că Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să-i prezinte Parlamentului propunerea sa de numire a președintelui Consiliului de supraveghere, iar președintele urmează să fie ales pe baza unei proceduri deschise de selecție din rândul persoanelor fizice cu reputație și experiență recunoscute în domeniul financiar-bancar și care nu sunt membri ai Consiliului guvernatorilor;

B.  întrucât la articolul 26 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului se prevede că numirile pentru Consiliul de supraveghere trebuie să respecte principiile echilibrului între sexe, experienței și calificării, conform respectivului regulament;

C.  întrucât, prin scrisoarea sa din 7 noiembrie 2018, Banca Centrală Europeană i-a prezentat Parlamentului o propunere de numire a dlui Andrea Enria în funcția de președinte al Consiliului de supraveghere;

D.  întrucât Comisia pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului a procedat apoi la evaluarea calificărilor candidatului propus, în special având în vedere cerințele prevăzute la articolul 26 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului; întrucât, în cursul evaluării, comisia a primit un curriculum vitae din partea candidatului propus;

E.  întrucât, la 20 noiembrie 2018, comisia a organizat o audiere a candidatului propus, în cursul căreia acesta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei,

1.  aprobă propunerea Băncii Centrale Europene privind numirea dlui Andrea Enria în calitate de președinte al Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Băncii Centrale Europene, Consiliului, precum și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 287, 29.10.2013, p. 63.
(2) JO L 320, 30.11.2013, p. 1.


Mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare: cererea EGF/2018/003 EL/Attica publishing
PDF 497kWORD 54k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea din partea Greciei – EGF/2018/003 EL/Attica publishing) (COM(2018)0667 – C8-0430/2018 – 2018/2240(BUD))
P8_TA-PROV(2018)0471A8-0377/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0667 – C8-0430/2018),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(1) (denumit în continuare „Regulamentul privind FEG”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2), în special articolul 12,

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3) (AII din 2 decembrie 2013), în special punctul 13,

–  având în vedere procedura trilogului prevăzută la punctul 13 din AII din 2 decembrie 2013,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru dezvoltare regională,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0377/2018),

A.  întrucât Uniunea a instituit instrumente legislative și bugetare pentru a oferi un sprijin suplimentar lucrătorilor afectați de consecințele schimbărilor structurale majore intervenite în practicile comerciale internaționale sau ale crizei economice și financiare mondiale și pentru a le acorda asistență în procesul de reintegrare pe piața muncii;

B.  întrucât asistența financiară oferită de Uniune lucrătorilor disponibilizați ar trebui să fie dinamică și pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil;

C.  întrucât Grecia a depus cererea EGF/2018/003 EL/Attica publishing, pentru a obține o contribuție financiară din partea FEG, ca urmare a concedierii unui număr de 550 de lucrători, care a avut loc în sectorul economic încadrat la diviziunea 58 („Activități de editare”) a NACE Rev. 2, în regiunea de nivel NUTS 2 Attica (EL30) din Grecia;

D.  întrucât cererea se bazează pe criteriile de intervenție de la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul FEG, care prevede necesitatea disponibilizării, într-o perioadă de referință de nouă luni, a cel puțin 500 de lucrători din întreprinderi care își desfășoară activitatea în același sector economic definit la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și care sunt situate într-o singură regiune, în două regiuni învecinate sau în mai mult de două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2, cu condiția existenței a peste 500 de lucrători afectați în două regiuni combinate dintr-un stat membru,

1.  este de acord cu Comisia că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind FEG și că Grecia are dreptul, în temeiul acestui regulament, la o contribuție financiară de 2 308 500 EUR, reprezentând 60 % din costurile totale de 3 847 500 EUR;

2.  remarcă faptul că autoritățile elene au depus cererea la 22 mai 2018 și că, pe baza informațiilor suplimentare furnizate de Grecia, Comisia și-a finalizat evaluarea la 4 octombrie 2018, aducând la cunoștința Parlamentului această evaluare la aceeași dată, cu respectarea termenului de 12 săptămâni;

3.  ia act de argumentele prezentate de Grecia, potrivit cărora disponibilizările sunt legate de criza economică și financiară mondială, în special de efectele sale asupra economiei Greciei, inclusiv o scădere a PIB-ului real pe cap de locuitor, creșterea șomajului, scăderea salariilor și reducerea veniturilor de care dispun gospodăriile, cuplate cu evoluția digitală rapidă, care, corelate cu scăderi ale cheltuielilor de publicitate ale marilor companii care își fac publicitate, transformă sectorul editorial; constată că sectorul se confruntă cu o scădere a veniturilor din publicitate și din vânzări;

4.  reamintește că, potrivit estimărilor, disponibilizările care au avut loc în cadrul a trei întreprinderi din sectorul editorial din Grecia vor avea un efect negativ important asupra economiei locale, precum și că impactul disponibilizărilor este legat de dificultățile asociate redistribuirii lucrătorilor, ca urmare a numărului redus de locuri de muncă, a lipsei cursurilor de formare profesională care corespund unor nevoi recunoscute pe piața forței de muncă, precum și a numărului ridicat de solicitanți de locuri de muncă;

5.  subliniază cu îngrijorare că în regiunea Attica se concentrează o mare parte a șomerilor și a șomerilor de lungă durată din Grecia, unde rata șomajului rămâne ridicată;

6.  reamintește că aceasta este a doua cerere prezentată de Grecia pentru o contribuție financiară din partea FEG în ceea ce privește disponibilizările care au avut loc în cadrul sectorului activităților de editare din regiunea Attica, după cererea EGF/2014/018 prezentată în 2014 și după adoptarea unei decizii pozitive în privința acesteia(4);

7.  ia act de faptul că cererea se referă la 550 de lucrători disponibilizați, dintre care un procent semnificativ este reprezentat de femei (41,82 %); observă, de asemenea, că 14,73 % dintre lucrătorii disponibilizați au peste 55 de ani și 1,6 % au sub 30 de ani; recunoaște, în acest context, importanța măsurilor active de pe piața forței de muncă cofinanțate din FEG pentru îmbunătățirea oportunităților de reintegrare a acestor grupuri vulnerabile pe piața muncii;

8.  salută faptul că oferta de formare planificată reflectă învățămintele acumulate pe baza primei cereri EGF-2014-018 GR/Attica, care a atins rate de integrare bune potrivit evaluării în curs;

9.  constată că nu sunt planificate măsuri pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), în pofida faptului că ratele NEET rămân la niveluri ridicate în Grecia;

10.  subliniază că alocațiile financiare sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați și pot servi drept stimulent real în contextul economic specific al Greciei;

11.  observă că alocațiile și stimulentele financiare, și anume stimulentele la angajare, alocațiile pentru căutarea unui loc de muncă și cele pentru formare se apropie de limita maximă de 35 % prevăzută în Regulamentul privind FEG;

12.  ia act de faptul că Grecia are în vedere cinci tipuri de acțiuni pentru lucrătorii disponibilizați vizați de cerere: orientare profesională și asistență pentru căutarea unui loc de muncă; (ii) formare, recalificare și formare profesională în conformitate cu nevoile pieței muncii; (iii) contribuție la înființarea unei întreprinderi; (iv) alocații pentru căutarea unui loc de muncă și alocații pentru formare; (v) stimulente la angajare;

13.  ia act de faptul că pachetul coordonat de servicii personalizate a fost elaborat în consultare cu reprezentanții Uniunii jurnaliștilor care reprezintă presa cotidiană din Atena (ΕΣΗΕΑ), cu Asociația lucrătorilor din presa cotidiană din Atena (ΕΠΗΕΑ) și cu Ministerul muncii;

14.  subliniază că autoritățile elene au confirmat că acțiunile eligibile nu beneficiază de asistență din partea altor fonduri sau instrumente financiare ale Uniunii și că se va evita dubla finanțare;

15.  reamintește că, în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul privind FEG, la conceperea pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să se anticipeze perspectivele de pe piața forței de muncă și competențele necesare în viitor și să se asigure compatibilitatea cu tranziția spre o economie sustenabilă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor;

16.  reafirmă faptul că asistența din partea FEG nu trebuie să înlocuiască acțiunile care țin de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă și nici măsurile de restructurare a unor societăți sau sectoare de activitate și salută asigurările oferite de Grecia în acest sens;

17.  invită Comisia să le solicite autorităților naționale să prezinte, în propunerile viitoare, mai multe detalii cu privire la sectoarele care au perspective de creștere și care, prin urmare, ar putea oferi locuri de muncă, precum și să colecteze date întemeiate pe dovezi cu privire la impactul finanțării din partea FEG, inclusiv privind calitatea locurilor de muncă și rata de reinserție realizată prin intermediul FEG;

18.  reamintește apelul său adresat Comisiei de a asigura accesul public la toate documentele legate de cazurile FEG;

19.  aprobă decizia anexată la prezenta rezoluție;

20.  încredințează Președintelui sarcina de a semna această decizie împreună cu Președintele Consiliului și de a asigura publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu anexa, Consiliului și Comisiei.

ANEXĂ: DECIZIA PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare în urma unei cereri din partea Greciei – EGF/2018/003 EL/Attica publishing

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006(5), în special articolul 15 alineatul (4),

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(6), în special punctul 13,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)  Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) urmărește să ofere sprijin lucrătorilor disponibilizați și persoanelor care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat ca urmare a modificărilor structurale majore apărute în tiparele comerțului mondial ca urmare a globalizării, ca urmare a continuării crizei economice și financiare mondiale sau ca urmare a unei noi crize economice și financiare mondiale, precum și să le ofere asistență în vederea reintegrării pe piața muncii.

(2)  FEG nu trebuie să depășească o sumă anuală maximă de 150 de milioane EUR (la prețurile din 2011), după cum se prevede la articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului(7).

(3)  La 22 mai 2018, Grecia a transmis o cerere de mobilizare a FEG, în legătură cu disponibilizările din sectorul activităților de editare din regiunea Attica. Cererea a fost completată cu informații suplimentare furnizate în conformitate cu articolul 8 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013. Cererea îndeplinește condițiile pentru stabilirea unei contribuții financiare din partea FEG, astfel cum sunt prevăzute la articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1309/2013.

(4)  Prin urmare, FEG ar trebui mobilizat pentru a se furniza o contribuție financiară în valoare de 2 308 500 EUR ca urmare a cererii depuse de Grecia.

(5)  În scopul de a reduce la minimum timpul necesar pentru mobilizarea FEG, prezenta decizie ar trebui să se aplice de la data adoptării sale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În cadrul bugetului general al Uniunii pentru exercițiul financiar 2018, se mobilizează Fondul european de ajustare la globalizare pentru a se furniza suma de 2 308 500 EUR, sub formă de credite de angajament și credite de plată.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Se aplică începând cu [data adoptării](8).

Adoptată la […],

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) Decizia (UE) 2015/644 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 aprilie 2015 privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare (cererea EGF/2014/018 GR/Attica broadcasting din partea Greciei) (JO L 106, 24.4.2015, pp. 29-30).
(5) JO L 347, 20.12.2013, p. 855.
(6) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(7) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 (JO L 347, 20.12.2013, p. 884).
(8)* Data urmează să fie introdusă de Parlament înainte de publicarea în JO.


Reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ***I
PDF 541kWORD 68k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 29 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește normele aplicabile reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne (COM(2017)0571 – C8-0326/2017 – 2017/0245(COD))(1)
P8_TA-PROV(2018)0472A8-0356/2018
Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul -1 (nou)
(-1)  Crearea unui spațiu în care este asigurată libertatea de circulație a persoanelor în interiorul frontierelor interne reprezintă una dintre principalele realizări ale Uniunii. Funcționarea normală și consolidarea unui astfel de spațiu, care se bazează pe încredere și solidaritate, ar trebui să fie un obiectiv comun al Uniunii și al statelor membre care au convenit să facă parte din acesta. În același timp, este necesară o reacție comună la situațiile care afectează grav ordinea publică sau securitatea internă a zonei respective sau a unor părți ale acesteia, prin permiterea reintroducerii temporare a controlului la frontierele interne în circumstanțe excepționale și ca măsură de ultimă instanță, consolidând totodată cooperarea dintre statele membre în cauză.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Într-un spațiu de liberă circulație a persoanelor, reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să rămână o măsură excepțională. Decizia de reintroducere a controalelor la frontierele interne ar trebui luată numai în ultimă instanță, pentru o perioadă limitată de timp și în măsura în care controalele sunt necesare și proporționale în raport cu amenințările grave la adresa ordinii publice sau a securității interne care au fost identificate.
(1)  Într-un spațiu de liberă circulație a persoanelor, reintroducerea controalelor la frontierele interne ar trebui să rămână o măsură excepțională. Întrucât libera circulație a persoanelor este afectată de reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne, această măsură ar trebui reintrodusă numai în ultimă instanță, pentru o perioadă limitată de timp și în măsura în care controalele sunt necesare și proporționale în raport cu amenințările grave la adresa ordinii publice sau a securității interne care au fost identificate. Orice astfel de măsură ar trebui abandonată de îndată ce motivele pe care se întemeiază încetează să mai existe.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  Migrația și trecerea frontierelor externe de către un număr mare de resortisanți ai unor țări terțe nu ar trebui considerată în sine o amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Amenințările grave identificate pot fi abordate prin măsuri diferite, în funcție de natura și amploarea lor. Statele membre au, de asemenea, la dispoziție competențe polițienești, astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)8, care pot fi utilizate, cu respectarea anumitor condiții, în zonele de frontieră. Recomandarea Comisiei privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen9 oferă statelor membre orientări în acest sens.
(2)  Amenințările grave identificate pot fi abordate prin măsuri diferite, în funcție de natura și amploarea lor. Deși este clar că atribuțiile poliției sunt diferite în natură și scop de controlul la frontieră, statele membre au la dispoziție competențele polițienești respective, astfel cum se prevede la articolul 23 din Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen)8, care pot fi utilizate, cu respectarea anumitor condiții, în zonele de frontieră. Recomandarea Comisiei privind efectuarea de verificări proporționale de către poliție și cooperarea polițienească în spațiul Schengen9 oferă statelor membre orientări în acest sens.
__________________
__________________
8 JO L 77, 23.3.2016, p.1.
8 JO L 77, 23.3.2016, p. 1.
9 C(2017) 3349 final din 12.5.2017.
9 C(2017) 3349 final din 12.5.2017.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Înainte de a recurge la reintroducerea controlului la frontierele interne, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor alternative. În special, statul membru în cauză ar trebui, dacă este necesar și justificat, să analizeze posibilitatea de a utiliza mai eficient sau de a intensifica controalele de poliție pe teritoriul său, inclusiv în zonele de frontieră și pe rutele principale de transport, pe baza unei evaluări a riscurilor, având grijă totodată ca aceste controale de poliție să nu aibă ca obiectiv controlul la frontiere. Tehnologiile moderne sunt esențiale în abordarea amenințărilor la adresa ordinii publice sau a securității interne. Statele membre ar trebui să evalueze dacă situația poate fi gestionată în mod adecvat printr-o cooperare transfrontalieră consolidată, atât din punct de vedere operațional, cât și din cel al schimbului de informații între poliție și serviciile de informații.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Cu toate acestea, experiența a demonstrat că anumite amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne, cum ar fi amenințările teroriste transfrontaliere sau anumite cazuri de deplasări secundare ale migranților în situație neregulamentară pe teritoriul Uniunii, care justifică reintroducerea controalelor la frontieră, pot depăși cu mult perioadele sus-menționate. Prin urmare, este necesar și justificat să se ajusteze la nevoile actuale perioadele maxime aplicabile reintroducerii temporare a controalelor la frontieră, asigurându-se în același timp că nu se recurge abuziv la o astfel de măsură și că aceasta rămâne o excepție destinată utilizării numai în ultimă instanță. În acest scop, perioada generală aplicabilă în temeiul articolului 25 din Codul frontierelor Schengen ar trebui majorată la un an.
(4)  Cu toate acestea, experiența a demonstrat că este rareori necesară reintroducerea controlului de frontieră la frontierele interne pentru o perioadă de peste două luni. Doar în circumstanțe excepționale, anumite amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne ar putea persista dincolo de perioadele maxime de șase luni autorizate în prezent pentru reintroducerea controlului la frontierele interne. Prin urmare, este necesar să se ajusteze perioadele maxime aplicabile reintroducerii temporare a controalelor la frontieră, asigurându-se în același timp că nu se recurge abuziv la o astfel de măsură și că aceasta rămâne o excepție destinată utilizării numai în ultimă instanță.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Orice derogare de la principiul fundamental al libertății de circulație a persoanelor ar trebui interpretată în mod strict, iar conceptul de ordine publică presupune existența unei amenințări reale, prezente și suficient de grave, care afectează unul dintre interesele fundamentale ale societății.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Pentru a garanta că aceste controale la frontierele interne rămân o excepție, statele membre ar trebui să prezinte o evaluare a riscurilor referitoare la reintroducerea sau prelungirea preconizată a controalelor la frontieră. Evaluarea riscurilor ar trebui să analizeze, în particular, cât timp se preconizează să dureze amenințarea identificată și care secțiuni ale frontierelor interne sunt afectate, să demonstreze că prelungirea controalelor la frontieră este o măsură de ultimă instanță și să explice modul în care controalele la frontieră ar contribui la gestionarea amenințării identificate. În cazul controalelor la frontierele interne care depășesc șase luni, evaluarea riscurilor ar trebui să demonstreze, de asemenea, retroactiv eficiența reintroducerii controalelor la frontieră în ceea ce privește gestionarea amenințării identificate și să explice în detaliu modul în care fiecare stat membru învecinat afectat de o astfel de prelungire a fost consultat și implicat în stabilirea măsurilor operaționale cel mai puțin împovărătoare.
(5)  Pentru a garanta că aceste controale la frontierele interne sunt o măsură de ultimă instanță și rămân o excepție, statele membre ar trebui să prezinte o evaluare a riscurilor referitoare la prelungirea preconizată a controalelor la frontieră dincolo de limita de două luni. Evaluarea riscurilor ar trebui să analizeze, în particular, cât timp se preconizează să dureze amenințarea identificată și care secțiuni ale frontierelor interne sunt afectate, să demonstreze că prelungirea controalelor la frontieră este o măsură de ultimă instanță, în special demonstrând că orice măsură alternativă s-a dovedit sau este considerată insuficientă, și să explice modul în care controalele la frontieră ar contribui la gestionarea amenințării identificate. Evaluarea riscurilor ar trebui să demonstreze, de asemenea, retroactiv eficiența și eficacitatea reintroducerii controalelor la frontieră în ceea ce privește gestionarea amenințării identificate și să explice în detaliu modul în care fiecare stat membru învecinat afectat de o astfel de prelungire a fost consultat și implicat în stabilirea măsurilor operaționale cel mai puțin împovărătoare. Statele membre ar trebui să aibă în continuare posibilitatea de a clasifica, dacă este necesar, toate sau o parte din informațiile furnizate.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   În cazul în care reintroducerea controlului la frontierele interne este legată de anumite evenimente planificate, a căror natură și durată sunt excepționale (de exemplu, activitățile sportive), durata controlului ar trebui să fie foarte precisă, limitată și legată de durata efectivă a evenimentului.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Calitatea evaluării riscurilor prezentate de statul membru în cauză va fi foarte importantă pentru evaluarea necesității și a proporționalității reintroducerii sau prelungirii preconizate a controalelor la frontieră. Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă și Europol ar trebui implicate în respectiva evaluare.
(6)  Calitatea evaluării riscurilor prezentate de statul membru în cauză va fi foarte importantă pentru evaluarea necesității și a proporționalității reintroducerii sau prelungirii preconizate a controalelor la frontieră. Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Europol, Biroul European de Sprijin pentru Azil, Agenția europeană pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă în spațiul de libertate, securitate și justiție și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene ar trebui să fie implicate în evaluarea respectivă.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Competența Comisiei de a emite un aviz în temeiul articolului 27 alineatul (4) din Codul frontierelor Schengen ar trebui modificată pentru a reflecta noile obligații referitoare la evaluarea riscurilor care le revin statelor membre, inclusiv cooperarea cu statele membre afectate. Atunci când se efectuează controale la frontieră pe o perioadă mai mare de șase luni, Comisia ar trebui să fie obligată să emită un aviz. De asemenea, procedura de consultare prevăzută la articolul 27 alineatul (5) din Codul frontierelor Schengen ar trebui modificată pentru a reflecta rolul agențiilor (Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă și Europol) și pentru a se axa pe aspectele practice ale punerii în aplicare a diferitelor aspecte ale cooperării dintre statele membre, inclusiv coordonarea, atunci când este cazul, a diferitelor măsuri adoptate de ambele părți ale frontierei în cauză.
(7)  Procedura de consultare prevăzută la articolul 27 alineatul (5) din Codul frontierelor Schengen ar trebui modificată pentru a reflecta rolul agențiilor Uniunii și pentru a se axa pe aspectele practice ale punerii în aplicare a diferitelor aspecte ale cooperării dintre statele membre.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Pentru a asigura o mai bună adaptare a normelor revizuite la provocările legate de amenințări grave și persistente la adresa ordinii publice sau a securității interne, este necesar să se prevadă posibilitatea prelungirii controalelor la frontierele interne de așa natură încât perioada totală să depășească un an. Această prelungire ar trebui să însoțească măsuri naționale corespunzătoare comparabile ca nivel, cum ar fi declararea stării de urgență, întreprinse pe teritoriile în cauză pentru gestionarea amenințării. În orice caz, utilizarea unei astfel de posibilități nu poate duce la o prelungire a perioadei de efectuare a controalelor temporare la frontierele interne cu mai mult de doi ani.
(8)  Pentru a asigura o mai bună adaptare a normelor revizuite la provocările legate de amenințări grave și persistente la adresa ordinii publice sau a securității interne, este necesar să se prevadă posibilitatea prelungirii controalelor la frontierele interne de așa natură încât perioada totală să depășească șase luni, în mod excepțional. Această prelungire ar trebui să însoțească măsuri naționale corespunzătoare comparabile ca nivel, cum ar fi declararea stării de urgență, întreprinse pe teritoriile în cauză pentru gestionarea amenințării. În orice caz, utilizarea unei astfel de posibilități nu poate duce la o prelungire a perioadei de efectuare a controalelor temporare la frontierele interne cu mai mult de un an.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)   Necesitatea și proporționalitatea măsurii de reintroducere a controlului la frontierele interne, măsurile alternative care ar putea fi luate la nivel național sau la nivelul Uniunii, sau la ambele niveluri, precum și impactul unui astfel de control asupra libertății de circulație a persoanelor în spațiul fără control la frontierele interne ar trebui evaluate în raport cu amenințarea la adresa ordinii publice sau a securității interne care a determinat necesitatea acestei reintroduceri.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Trimiterea făcută în articolul 25 alineatul (4) la articolul 29 ar trebui modificată în vederea clarificării relației dintre perioadele aplicabile în temeiul articolelor 29 și 25 din Codul frontierelor Schengen.
eliminat
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Posibilitatea de a efectua controale temporare la frontierele interne ca răspuns la o amenințare specifică la adresa ordinii publice sau a securității interne care durează mai mult de un an ar trebui să facă obiectul unei proceduri specifice.
(10)  Posibilitatea de a efectua controale temporare la frontierele interne ca răspuns la o amenințare specifică la adresa ordinii publice sau a securității interne care durează mai mult de șase luni ar trebui să facă obiectul unei proceduri specifice care să necesite o recomandare a Consiliului.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  În acest sens, Comisia ar trebui să emită un aviz cu privire la necesitatea și proporționalitatea unei astfel de prelungiri și, atunci când este cazul, cu privire la cooperarea cu statele membre învecinate.
(11)  În acest sens, Comisia ar trebui să emită un aviz cu privire la necesitatea și proporționalitatea unei astfel de prelungiri. Parlamentul European ar trebui imediat informat cu privire la prelungirea propusă. Statele membre afectate ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații Comisiei înainte ca aceasta să emită un aviz.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Ținând seama de avizul Comisiei, Consiliul poate recomanda o astfel de prelungire suplimentară extraordinară și, atunci când este cazul, poate stabili condițiile aplicabile cooperării între statele membre în cauză, pentru a se asigura că este vorba de o măsură excepțională, aplicată numai atât timp cât este necesară și justificată și coerentă cu măsurile luate la nivel național pe teritoriul respectiv pentru a gestiona aceeași amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Recomandarea Consiliului ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru orice prelungire suplimentară prin care se depășește perioada de un an, având deci aceeași natură ca cea prevăzută deja la articolul 29.
(13)  Ținând seama de avizul Comisiei, Consiliul poate recomanda o astfel de prelungire suplimentară extraordinară și, atunci când este cazul, poate stabili condițiile aplicabile cooperării între statele membre în cauză, pentru a se asigura că este vorba de o măsură excepțională, aplicată numai atât timp cât este necesară și justificată și coerentă cu măsurile luate la nivel național pe teritoriul respectiv pentru a gestiona aceeași amenințare la adresa ordinii publice sau a securității interne. Recomandarea Consiliului ar trebui să fie o condiție prealabilă pentru orice prelungire suplimentară prin care se depășește perioada de șase luni. Recomandarea Consiliului ar trebui transmisă imediat Parlamentului European.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Măsurile luate în conformitate cu procedura specifică, atunci când circumstanțe excepționale periclitează funcționarea generală a zonei fără control la frontierele interne, nu ar trebui prelungite sau combinate cu măsuri luate în cadrul unei alte proceduri pentru reintroducerea sau prelungirea controlului la frontierele interne, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/399.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 13 b (nou)
(13b)  În cazul în care consideră că un stat membru nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor, Comisia ar trebui, în calitate de gardian al tratatelor care supraveghează aplicarea dreptului Uniunii, să ia măsurile corespunzătoare în conformitate cu articolul 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, inclusiv prin sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 25 – alineatul 1
1.  Atunci când în spațiul fără controale la frontierele interne există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne dintr-un stat membru, statul membru respectiv poate reintroduce în mod excepțional controalele la toate frontierele interne sau în anumite părți ale frontierelor sale interne, pentru o perioadă limitată de maximum 30 de zile sau pe durata previzibilă a amenințării grave, dacă aceasta depășește 30 de zile, dar fără a se depăși șase luni. Domeniul de aplicare și durata reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne nu depășesc ceea ce este strict necesar pentru a răspunde amenințării grave.
1.  Atunci când în spațiul fără controale la frontierele interne există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne dintr-un stat membru, statul membru respectiv poate reintroduce în mod excepțional controalele la toate frontierele interne sau în anumite părți ale frontierelor sale interne, ca măsură de ultimă instanță. Domeniul de aplicare și durata reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne nu depășesc ceea ce este strict necesar pentru a răspunde amenințării grave.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 25 – alineatul 2
2.  Controalele la frontierele interne se reintroduc numai ca măsură de ultimă instanță și în conformitate cu articolele 27, 27a, 28 și 29. Criteriile prevăzute la articolul 26 și, respectiv, articolul 30 se iau în considerare în fiecare caz în care se are în vedere adoptarea unei decizii de reintroducere a controalelor la frontierele interne în temeiul articolului 27, 27a, 28 sau 29.
eliminat
Amendamentele 22 și 52
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 25 – alineatul 3
3.  Dacă amenințarea gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne din statul membru afectat continuă după expirarea perioadei prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, statul membru respectiv poate prelungi controalele la frontierele sale interne, ținând cont de criteriile prevăzute la articolul 26 și în conformitate cu articolul 27, din aceleași motive ca cele specificate la alineatul (1) din prezentul articol și, ținând cont de eventualele elemente noi, cu perioade reînnoibile corespunzătoare duratei previzibile a amenințării grave, fiecare astfel de perioadă fiind de maximum șase luni.
eliminat
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 25 – alineatul 4
Perioada totală pe durata căreia sunt reintroduse controalele la frontierele interne, incluzând prelungirile prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol, nu poate depăși un an.
eliminat
În cazurile excepționale prevăzute la articolul 27a, perioada totală poate fi prelungită în continuare cu maximum doi ani, în conformitate cu articolul respectiv.
În cazul unor circumstanțe excepționale, astfel cum sunt menționate la articolul 29, perioada totală poate fi prelungită cu maximum doi ani, în conformitate cu alineatul (1) din articolul respectiv.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 26
(1a)  Articolul 26 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 26
„Articolul 26
Criterii pentru reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne
Criterii pentru reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne
Atunci când un stat membru decide, ca măsură de ultimă instanță, să reintroducă temporar controlul la una sau mai multe frontiere interne sau în anumite părți ale acestora sau decide să prelungească o astfel de reintroducere, în conformitate cu articolul 25 sau cu articolul 28 alineatul (1), statul membru respectiv evaluează probabilitatea ca o astfel de măsură să remedieze în mod corespunzător amenințarea la adresa ordinii publice sau a securității interne și evaluează proporționalitatea măsurii cu amenințarea respectivă. În efectuarea unei astfel de evaluări, statul membru ia în considerare în special următoarele aspecte:
Înainte de a decide, ca măsură de ultimă instanță, reintroducerea temporară a controlului la una sau mai multe frontiere interne sau în anumite părți ale acestora, sau de a decide să prelungească o astfel de reintroducere temporară, statul membru în cauză evaluează:
(a)  gradul de probabilitate ca reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne să contracareze într-o măsură suficientă amenințarea la adresa politicii publice sau a securității interne;
(b)  gradul de probabilitate ca alte măsuri, în afara reintroducerii temporare a controlului la frontierele interne, cum ar fi intensificarea cooperării polițienești transfrontaliere sau a controalelor de poliție, să contracareze într-o măsură suficientă amenințarea la adresa politicii publice sau a securității interne;
(c)  proporționalitatea reintroducerii temporare a controlului la frontierele interne în raport cu amenințarea respectivă la adresa politicii publice sau a securității interne, luând în considerare în special:
(a)   impactul probabil al oricăror amenințări la adresa ordinii publice sau a securității sale interne, inclusiv în urma unor incidente sau amenințări teroriste, precum și al amenințării reprezentate de criminalitatea organizată;
(i)   impactul probabil al oricăror amenințări la adresa ordinii publice sau a securității sale interne, inclusiv în urma unor incidente sau amenințări teroriste, precum și al amenințării reprezentate de criminalitatea organizată; și
(b)   impactul probabil al unei astfel de măsuri asupra libertății de circulație în spațiul fără controale la frontierele interne.
(ii)   impactul probabil al reintroducerii temporare a controlului la frontierele interne asupra libertății de circulație a persoanelor în spațiul fără controale la frontierele interne.
În cazul în care un stat membru, în urma evaluării în conformitate cu litera (a) de la primul paragraf, consideră că nu este probabil ca reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne să contracareze suficient amenințarea la adresa ordinii publice sau a securității interne, acesta nu reintroduce controlul la frontierele interne.
În cazul în care un stat membru, în urma evaluării în conformitate cu litera (b) de la primul paragraf, consideră că este probabil ca alte măsuri în afara reintroducerii temporare a controlului la frontierele interne să contracareze suficient amenințarea la adresa ordinii publice sau a siguranței interne, acesta nu reintroduce sau nu prelungește controlul la frontierele interne și adoptă celelalte măsuri.
În cazul în care un stat membru, în urma evaluării în conformitate cu litera (c) de la primul paragraf, consideră că reintroducerea propusă a controlului la frontierele interne nu este proporțională cu amenințarea, acesta nu reintroduce și nu prelungește controlul la frontierele interne.”
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul -i (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – titlu
(-i)  titlul se înlocuiește cu următorul text:
Procedura pentru reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne în temeiul articolului 25
„Procedura pentru reintroducerea temporară a controlului la frontierele interne în cazul unei amenințări previzibile grave la adresa ordinii publice sau a securității interne”;
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul -i a (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul -1 (nou)
(-ia)  la articolul 27, înainte de alineatul (1) se introduce următorul alineat:
„-1. În cazul în care în zona fără control la frontierele interne există o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne a unui stat membru, acesta poate, ca măsură de ultimă instanță și în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 26, să reintroducă controlul la toate frontierele sale interne sau în anumite părți ale acestora, pentru o perioadă limitată de maximum 30 de zile sau, dacă amenințarea gravă persistă mai mult de 30 de zile, pe durata previzibilă a amenințării grave, dar, în orice caz, nu mai mult de două luni.”;
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul -i b (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 25 – alineatul 1 – partea introductivă
(-ib)  la alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
1.  Atunci când un stat membru intenționează să reintroducă controlul la frontierele interne în temeiul articolului 25, acesta notifică celelalte state membre și Comisia cel târziu cu patru săptămâni înainte de reintroducerea preconizată sau într-un termen mai scurt, dacă circumstanțele care determină necesitatea de a reintroduce controlul la frontierele interne devin cunoscute cu mai puțin de patru săptămâni înainte de reintroducerea preconizată. În acest scop, statul membru furnizează următoarele informații:
„1. În sensul alineatului (-1), statul membru în cauză notifică celelalte state membre și Comisia cel târziu cu patru săptămâni înainte de reintroducerea preconizată sau într-un termen mai scurt, dacă circumstanțele care determină necesitatea de a reintroduce controlul la frontierele interne devin cunoscute cu mai puțin de patru săptămâni înainte de reintroducerea preconizată. În acest scop, statul membru furnizează următoarele informații:
Amendamentele 28 și 57
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul i
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 1 – litera aa
(i)  La alineatul (1) se adaugă o nouă literă (aa), după cum urmează:
eliminat
(aa)  o evaluare a riscurilor prin care se evaluează cât timp se preconizează să dureze amenințarea identificată și ce secțiuni ale frontierelor interne sunt afectate și prin care se demonstrează că prelungirea controalelor la frontieră este o măsură de ultimă instanță și se explică modul în care controalele la frontieră ar contribui la gestionarea amenințării identificate. În cazul în care controalele la frontieră au fost deja reintroduse pe o perioadă mai mare de șase luni, evaluarea riscurilor explică, de asemenea, modul în care reintroducerea anterioară a controalelor la frontieră a contribuit la remedierea amenințării identificate.
Evaluarea riscurilor conține, de asemenea, un raport detaliat privind coordonarea care a avut loc între statul membru în cauză și statul membru sau statele membre cu care are frontiere interne la care au fost efectuate controale.
Comisia va comunica evaluarea riscurilor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Europol, după caz;
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul i a (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 1 – litera a b (nouă)
(ia)  la alineatul (1), se introduce următoarea literă (ab):
„(ab) orice altă măsură în afara reintroducerii propuse, adoptată sau preconizată de statul membru pentru a face față amenințării la adresa ordinii publice sau a securității interne, precum și motivul, bazat pe dovezi, pentru care măsurile alternative, cum ar fi intensificarea cooperării polițienești transfrontaliere sau controalele de poliție, au fost considerate insuficiente;”
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul ii
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 1 – litera e
(e)  atunci când este cazul, măsurile care trebuie să fie luate de celelalte state membre, astfel cum au fost convenite înaintea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne în cauză.”
(e)  atunci când este cazul, măsurile care trebuie să fie luate de celelalte state membre, astfel cum au fost convenite înaintea reintroducerii temporare a controalelor la frontierele interne relevante.”
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul iii
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 1 – ultima teză
Atunci când este necesar, Comisia poate solicita informații suplimentare statului membru sau statelor membre în cauză, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu statele membre afectate de prelungirea preconizată a controalelor la frontierele interne, inclusiv informațiile suplimentare necesare pentru a evalua dacă este vorba într-adevăr de o măsură de ultimă instanță.
Dacă este necesar, Comisia poate solicita informații suplimentare statului membru sau statelor membre în cauză, inclusiv în ceea ce privește cooperarea cu statele membre afectate de reintroducerea sau prelungirea preconizată a controalelor la frontierele interne, inclusiv informațiile suplimentare necesare pentru a evalua dacă este vorba într-adevăr de o măsură de ultimă instanță.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul iii a (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 1 a (nou)
(iiia)  se introduce următorul alineat (1a):
„1a. Dacă amenințarea gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne din statul membru afectat durează mai mult de două luni, statul membru respectiv poate prelungi controalele la frontierele sale interne, ținând cont de criteriile prevăzute la articolul 26 și din aceleași motive ca cele specificate la alineatul (-1) din prezentul articol, luând în considerare toate noile elemente, cu o perioadă care să corespundă duratei previzibile a amenințării grave și care să nu depășească, în niciun caz, patru luni. Statul membru în cauză informează celelalte state membre și Comisia cu privire la perioada menționată la alineatul (1).”
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul iii b (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 1 b (nou)
(iiib)  se introduce următorul alineat (1b):
„1b. În sensul alineatului (1a), pe lângă informațiile prevăzute la alineatul (1), statul membru în cauză prezintă o evaluare a riscurilor, în care:
(i)  precizează cât timp se preconizează că va dura amenințarea identificată și care parte a frontierelor sale interne este afectată;
(ii)  evidențiază acțiunile sau măsurile alternative întreprinse anterior pentru a contracara amenințarea identificată;
(iii)  explică de ce măsurile alternative sau măsurile menționate la punctul (ii) nu au remediat în mod suficient amenințarea identificată;
(iv)  demonstrează că prelungirea controalelor la frontiere este o măsură de ultimă instanță; și
(v)  explică modul în care controlul la frontieră ar contracara mai eficient amenințarea identificată.
Evaluarea riscurilor menționată la primul paragraf conține, de asemenea, un raport detaliat privind cooperarea statului membru în cauză cu statul sau statele membre direct afectate de reintroducerea controlului la frontiere, inclusiv cu cele la ale căror frontiere comune cu statul membru în cauză se desfășoară controalele.
Comisia transmite evaluarea riscurilor Agenției sau Europolului și poate solicita, dacă este cazul, opinia lor cu privire la aceasta.
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 37, acte delegate de completare a prezentului regulament prin adoptarea metodologiei pentru evaluarea riscului.”;
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul iii c (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 2
(iiic)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  Informațiile menționate la alineatul (1) se transmit Parlamentului European și Consiliului în același timp cu notificarea lor către celelalte state membre și către Comisie în temeiul alineatului respectiv.
2.  Informațiile menționate la alineatele (1) și (1b) se transmit Parlamentului European și Consiliului în același timp cu notificarea lor către celelalte state membre și către Comisie în temeiul alineatelor respective.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul iii d (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 3
(iiid)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
3.  Un stat membru care face o notificare în temeiul alineatului (1) poate decide, atunci când este necesar și în conformitate cu dreptul intern, să clasifice o parte din informații. O astfel de clasificare nu împiedică punerea informațiilor de către Comisie la dispoziția Parlamentului European. Transmiterea și prelucrarea informațiilor și documentelor transmise către Parlamentul European în temeiul prezentului articol respectă normele privind transmiterea și prelucrarea informațiilor clasificate aplicabile între Parlamentul European și Comisie.
„3. Un stat membru care transmite o notificare poate, atunci când este necesar și în conformitate cu dreptul intern, să clasifice toate sau o parte din informațiile menționate la alineatele (1) și (1b). Această clasificare nu împiedică accesul la informații, prin intermediul unor canale adecvate și sigure de cooperare polițienească, al celorlalte state membre afectate de reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne și nu împiedică punerea informațiilor de către Comisie la dispoziția Parlamentului European. Transmiterea și prelucrarea informațiilor și documentelor transmise către Parlamentul European în temeiul prezentului articol respectă normele privind transmiterea și prelucrarea informațiilor clasificate aplicabile între Parlamentul European și Comisie.”;
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul iv
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 4 – paragraful 1
În urma notificării efectuate de un stat membru în temeiul alineatului (1) și în vederea consultării prevăzute la alineatul (5), Comisia sau oricare dintre celelalte state membre poate emite un aviz, fără a aduce atingere articolului 72 din TFUE.
În urma notificării efectuate de un stat membru în temeiul alineatelor (1) și (1a) și în vederea consultării prevăzute la alineatul (5), Comisia sau oricare dintre celelalte state membre poate emite un aviz, fără a aduce atingere articolului 72 din TFUE.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul iv
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 4 – paragraful 2
Atunci când are îndoieli în ceea ce privește necesitatea sau proporționalitatea reintroducerii preconizate a controalelor la frontierele interne sau atunci când consideră că ar fi adecvată o consultare asupra unor aspecte ale notificării, Comisia emite un aviz în acest sens.
În cazul în care, pe baza informațiilor conținute în notificare sau a oricăror informații suplimentare primite, Comisia are îndoieli în ceea ce privește necesitatea sau proporționalitatea reintroducerii preconizate a controalelor la frontierele interne sau atunci când consideră că ar fi adecvată o consultare asupra unui aspect al notificării, emite un aviz în acest sens fără întârziere.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul iv
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 4 – paragraful 3
Dacă un control la frontierele interne a fost deja reintrodus de șase luni, Comisia emite un aviz.”
eliminat
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 – subpunctul v
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27 – alineatul 5
Informațiile menționate la alineatul (1), precum și orice aviz al Comisiei sau al unui stat membru prevăzut la alineatul (4) fac obiectul unor consultări desfășurate sub conducerea Comisiei. Atunci când este cazul, consultarea include reuniuni comune între statul membru care preconizează reintroducerea controalelor la frontierele interne, celelalte state membre, în special cele afectate în mod direct de aceste măsuri, și agențiile relevante. Sunt examinate proporționalitatea măsurilor preconizate, amenințarea la adresa ordinii publice sau a securității interne care a fost identificată și modalitățile de asigurare a cooperării dintre statele membre. Statul membru care preconizează reintroducerea sau prelungirea controalelor la frontierele interne ține cont în cea mai mare măsură posibilă de rezultatele acestei consultări atunci când efectuează controale la frontieră.”
Informațiile menționate la alineatele (1) și (1b), precum și orice aviz al Comisiei sau al unui stat membru prevăzut la alineatul (4) fac obiectul unor consultări. Consultarea include:
(i)  reuniuni comune între statul membru care preconizează reintroducerea controalelor la frontierele interne, celelalte state membre, în special cele afectate în mod direct de aceste măsuri, și Comisia, care vor fi desfășurate cu scopul de a organiza, după caz, cooperarea reciprocă dintre statele membre și de a analiza proporționalitatea măsurilor față de evenimentele care au dus la reintroducerea controlului la frontieră, inclusiv orice măsuri alternative, precum și amenințarea la adresa ordinii publice sau a siguranței interne;
(ii)  după caz, vizite neanunțate la fața locului ale Comisiei la frontierele interne în cauză și, dacă este necesar, cu sprijinul unor experți din statele membre și din partea Agenției, ai Europol sau ai oricărui alt organism, oficiu sau agenție competentă a Uniunii, pentru a evalua eficacitatea controalelor la frontierele interne respective și conformitatea cu prezentul regulament; rapoartele cu privire la aceste vizite neanunțate la fața locului sunt transmise Parlamentului European.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27a – titlu
Procedura specifică pentru cazurile în care amenințarea gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne depășește un an
Procedura specifică pentru cazurile în care amenințarea gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne depășește șase luni
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27a – alineatul 1
1.  În cazuri excepționale, dacă statul membru se confruntă cu aceeași amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne după expirarea perioadei menționate la articolul 25 alineatul (4) prima teză și dacă au fost adoptate pe teritoriul respectiv măsuri naționale excepționale comparabile ca nivel destinate gestionării acestei amenințări, controalele la frontieră reintroduse temporar ca răspuns la amenințarea respectivă pot fi prelungite din nou, în conformitate cu prezentul articol.
1.  În circumstanțe excepționale, dacă statul membru se confruntă cu aceeași amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne după expirarea perioadei menționate la articolul 27 alineatul (1a) și dacă au fost adoptate pe teritoriul respectiv măsuri naționale excepționale comparabile ca nivel destinate gestionării acestei amenințări, controalele la frontieră reintroduse temporar ca răspuns la amenințarea respectivă pot fi prelungite din nou, în conformitate cu prezentul articol.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27a – alineatul 2
2.  Cu cel mult șase săptămâni înainte de expirarea perioadei prevăzute la articolul 25 alineatul (4) prima teză, statul membru în cauză notifică celorlalte state membre și Comisiei faptul că solicită o prelungire suplimentară, în conformitate cu procedura specifică prevăzută la prezentul articol. Notificarea conține informațiile prevăzute la articolul 27 alineatul (1) literele (a)-(e). Se aplică articolul 27 alineatele (2) și (3).
2.  Cu cel mult trei săptămâni înainte de expirarea perioadei prevăzute la articolul 27 alineatul (1a), statul membru în cauză notifică celorlalte state membre și Comisiei faptul că solicită o prelungire suplimentară, în conformitate cu procedura specifică prevăzută la prezentul articol. Această notificarea conține toate informațiile prevăzute la articolul 27 alineatele (1) și (1b). Se aplică articolul 27 alineatele (2) și (3).
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27a – alineatul 3
3.  Comisia emite un aviz.
3.  Comisia emite un aviz în care precizează dacă prelungirea propusă îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (1) și (2) și dacă prelungirea propusă este necesară și proporțională. Statele membre afectate pot prezenta observații Comisiei înainte ca aceasta să emită avizul respectiv.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 27a – alineatul 4
4.  Consiliul, ținând cont în mod corespunzător de avizul Comisiei, poate recomanda ca statul membru să decidă prelungirea în continuare a controalelor la frontierele sale interne cu o perioadă de până la șase luni. Această perioadă poate fi prelungită de maximum trei ori, pentru câte o perioadă suplimentară de până la șase luni. În recomandarea sa, Consiliul indică cel puțin informațiile menționate la articolul 27 alineatul (1) literele (a)-(e). Atunci când este cazul, Consiliul stabilește condițiile aplicabile cooperării dintre statele membre în cauză.
4.  După ce a luat în considerare avizul Comisiei, Consiliul poate recomanda statului membru în cauză, ca măsură de ultimă instanță, să efectueze încă o prelungire a controalelor la frontierele sale interne, cu o perioadă de până la șase luni. În recomandarea sa, Consiliul indică informațiile menționate la articolul 27 alineatele (1) și (1b) și stabilește condițiile de cooperare între statele membre în cauză.
Amendamentele 45 și 66
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 28 – alineatul 4
(3a)  La articolul 28, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4.  Fără a aduce atingere articolului 25 alineatul (4), perioada totală pe durata căreia este reintrodus controlul la frontierele interne, pe baza perioadei inițiale prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol și a oricărei prelungiri prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol, nu depășește două luni.
4. Perioada totală pe durata căreia este reintrodus controlul la frontierele interne, pe baza perioadei inițiale prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol și a oricărei prelungiri prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol, nu depășește două luni.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 b (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 28a (nou)
(3b)  Se introduce următorul articol 28a:
„Articolul 28a
Calcularea perioadei în care este reintrodus sau prelungit controlul la frontiere din cauza unei amenințări previzibile la adresa ordinii publice sau a securității interne, în cazul în care aceasta este gravă și depășește șase luni sau impune o acțiune imediată
Orice reintroducere sau prelungire a controalelor la frontierele interne efectuată înainte de... [data intrării în vigoare a prezentului regulament] este luată în considerare pentru a calcula perioadele menționate la articolele 27, 27a și 28.”;
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 c (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 29 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
(3b)  La articolul 29 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Criteriile menționate la articolul 30 se iau în considerare în fiecare caz când se are în vedere o decizie privind reintroducerea temporară sau prelungirea controlului la frontierele interne, în temeiul prezentului articol.”
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 d (nou)
Regulamentul (UE) 2016/399
Articolul 29 – alineatul 5
(3d)  La articolul 29, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
5.  Prezentul articol nu aduce atingere măsurilor care pot fi adoptate de statele membre în cazul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne în temeiul articolelor 25, 27 și 28.
„5. Prezentul articol nu aduce atingere măsurilor care pot fi adoptate de statele membre în cazul unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne în temeiul articolelor 27, 27a și 28. Cu toate acestea, perioada totală în care controlul la frontierele interne este reintrodus sau prelungit în temeiul prezentului articol nu poate fi extinsă prin măsurile luate în temeiul articolelor 27, 27a sau 28 ori combinată cu acestea.”
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 1 a (nou)
Articolul 1a
Prezentul regulament se aplică notificărilor efectuate de statele membre în temeiul articolul 27 din Codul frontierelor Schengen de la... [data intrării în vigoare a prezentului regulament].
Orice perioadă de notificare în curs privind reintroducerea sau prelungirea controlului la frontierele interne care a trecut înainte de... [intrarea în vigoare a prezentului regulament] este luată în considerare la calcularea perioadei menționate la articolul 28 alineatul (4)”;

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0356/2018).


Norme comune pentru operarea serviciilor aeriene ***I
PDF 479kWORD 51k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate (COM(2016)0818 – C8-0531/2016 – 2016/0411(COD))
P8_TA-PROV(2018)0473A8-0150/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2016)0818),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 100 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0531/2016),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 5 iulie 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 23 octombrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0150/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 29 noiembrie 2018 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2018/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 privind normele comune pentru operarea serviciilor aeriene în Comunitate

P8_TC1-COD(2016)0411


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 100 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 include dispoziții care permit acorduri de închiriere pentru aeronave înmatriculate în țări terțe, în special acorduri de închiriere în sistem wet lease.

(2)  Aceste acorduri sunt permise în circumstanțe excepționale, precum în cazul lipsei unei aeronave adecvate pe piața Uniunii., Acestea ar trebui să fie strict limitate în timp și să îndeplinească standarde de siguranță echivalente cu normele privind siguranța prevăzute de dreptul Uniunii și de cel intern.

(3)  Acordul privind transportul aerian dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Statele Unite ale Americii, pe de altă parte(4) (ATA) a fost semnat la 25 aprilie 2007 și ulterior a fost modificat printr-un protocol la 24 iunie 2010. ATA reflectă angajamentul părților față de obiectivul comun de a continua eliminarea barierelor din calea accesului pe piață în vederea maximizării beneficiilor pentru consumatori, pentru companiile aeriene, pentru forța de muncă și pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Oceanului Atlantic.

(4)  ATA prevede un regim deschis de tip wet lease între părți. Dispozițiile pertinente prevăzute la articolul 10 din ATA permit acorduri în sistem wet lease pentru transportul aerian internațional, cu condiția ca toate părțile la astfel de acorduri să dispună de autorizații adecvate și să îndeplinească condițiile impuse de actele cu putere de lege și normele administrative care se aplică în mod obișnuit de către părțile la ATA.

(5)  Evoluțiile relevante și discuțiile anterioare purtate în cadrul comitetului mixt instituit în temeiul ATA au arătat faptul că părțile la ATA ar beneficia de pe urma unui acord dedicat de închiriere în sistem wet lease, care ar oferi precizie prevederilor relevante ale ATA.

(6)  Deoarece un astfel de acord de închiriere în sistem wet lease ar implica relaxarea termenelor existente, acesta ar avea un efect de propagare asupra Regulamentului (CE) nr. 1008/2008, în care sunt prevăzute termene pentru cazurile în care transportatorii din Uniune închiriază aeronave în sistem wet lease de la transportatori din țări terțe.

(7)  Prin urmare, este necesară modificarea Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 pentru a se permite ca relaxarea termenelor privind închirierea în sistem wet lease să fie convenită în cadrul unor acorduri internaționale încheiate de Uniune cu țări terțe.

(8)  Întrucât Comisia evaluează în prezent Regulamentul (CE) nr. 1008/2008, inclusiv dispozițiile privind închirierea în sistem wet lease și impactul lor eventual asupra angajaților și consumatorilor și evaluarea Comisiei ar putea duce la o revizuire generală a Regulamentului (CE) nr. 1008/2008, prezentul Regulament se limitează la alinierea Regulamentului (CE) nr. 1008/2008 la obligațiile internaționale relevante. Acordul internațional privind închirierea în sistem wet lease ar trebui să includă drepturi și obligații reciproce pentru ambele părți și ar trebui să fie întemeiat pe un acord existent privind transportul aerian.

(9)  Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1008/2008 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La articolul 13 alineatul (3) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1008/2008, partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„cu excepția cazului în care se prevede altfel într-un acord internațional de închiriere în sistem wet lease semnat de Uniune care este întemeiat pe un acord privind transportul aerian la care Uniunea este parte și care a fost semnat înainte de 1 ianuarie 2008, este îndeplinită una dintre următoarele condiții:”

"

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 345, 13.10.2017, p. 126.
(2)JO C 345, 13.10.2017, p. 126.
(3) Poziția Parlamentului European din 29 noiembrie 2018.
(4) JO L 134, 25.5.2007, p. 4.


Autorizarea anumitor utilizări ale dicromatului de sodiu
PDF 430kWORD 56k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind acordarea unei autorizații pentru anumite utilizări ale dicromatului de sodiu în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (Ilario Ormezzano Sai S.R.L.) (D058762/01 – 2018/2929(RSP))
P8_TA-PROV(2018)0474B8-0548/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei privind acordarea unei autorizații pentru anumite utilizări ale dicromatului de sodiu în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (Ilario Ormezzano Sai S.R.L.) (D058762/01),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei(1) (denumit în continuare Regulamentul REACH), în special articolul 64 alineatul (8),

–  având în vedere avizele Comitetului pentru evaluarea riscurilor (CER) și Comitetului pentru analiză socio-economică (CASE)(2), în conformitate cu articolul 64 alineatul (5) al treilea paragraf din Regulamentul REACH,

–  având în vedere articolele 11 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie(3),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere articolul 106 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât dicromatul de sodiu este inclus în anexa XIV la Regulamentul REACH din cauza următoarelor trei proprietăți intrinsece: carcinogenicitate, mutagenitate și toxicitate pentru reproducere (categoria 1B); întrucât dicromatul de sodiu a fost adăugat pe lista substanțelor candidate din Regulamentul REACH în 2008(4) din cauza clasificării sale drept cancerigen, mutagen și toxic pentru reproducere (categoria 1B) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului(5);

B.  întrucât molecula care determină caracterul cancerigen al dicromatului de sodiu este cromul (VI) care conține ion, acesta fiind eliberat atunci când dicromatul de sodiu se solubilizează și se separă; întrucât cromul (VI) cauzează tumori pulmonare la oameni și la animale, când pătrunde în corp prin inhalare și tumori ale tractului gastrointestinal la animale, când pătrunde în corp pe cale orală;

C.  întrucât, încă din 1997, în Regulamentul (CEE) nr. 793/93 al Consiliului(6), dicromatul de sodiu a fost identificat ca substanță prioritară pentru evaluare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 143/97 al Comisiei(7); întrucât, în 2008, Comisia a emis o recomandare de reducere a riscului cauzat de expunerea la dicromatul de sodiu(8);

D.  întrucât Ilario Ormezzano Sai S.R.L (solicitantul) a depus o cerere de autorizare pentru utilizarea dicromatului de sodiu la vopsirea lânii; întrucât aplicația în cauză este descrisă în avizele CER și CASE ca fiind o aplicație „în amonte”; întrucât solicitantul este furnizorul de dicromat de sodiu pentru 11 utilizatori din aval care fie produc coloranți, fie utilizează ei înșiși coloranții;

E.  întrucât scopul Regulamentului REACH este de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și a mediului, inclusiv promovarea metodelor alternative de evaluare a pericolelor pe care le prezintă diverse substanțe, precum și libera circulație a substanțelor pe piața internă, sporind în același timp competitivitatea și inovarea; întrucât obiectivul principal al Regulamentului REACH este primul dintre aceste trei obiective, având în vedere considerentul 16 din preambulul regulamentului, astfel cum este interpretat de Curtea de Justiție(9);

F.  întrucât Regulamentul REACH nu prevede un regim special de autorizare pentru așa-numitele „aplicații în amonte”; întrucât orice solicitant al unei autorizații, indiferent de rolul sau poziția sa în lanțul de aprovizionare, trebuie să furnizeze informațiile enumerate la articolul 62 din Regulamentul REACH;

G.  întrucât CER a confirmat că nu se poate stabili un nivel calculat fără efect în ceea ce privește proprietățile cancerigene ale dicromatului de sodiu și, prin urmare, acesta este considerat o substanță pentru care nu există un prag, în sensul articolului 60 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul REACH; întrucât acest lucru înseamnă că nu poate fi stabilit și utilizat ca punct de referință un „nivel teoretic sigur de expunere” la această substanță pentru a evalua dacă riscul utilizării sale este controlat în mod adecvat;

H.  întrucât considerentul 70 din Regulamentul REACH prevede că „[în cazul] unei substanțe pentru care nu este posibil să se stabilească un nivel sigur al expunerii, ar trebui luate măsuri pentru a reduce la minim, în măsura în care este posibil din punct de vedere practic și tehnic, expunerea și emisiile, cu scopul de a reduce la minim probabilitatea de producere a efectelor adverse”;

I.  întrucât CER a concluzionat că condițiile de exploatare și măsurile de gestionare a riscurilor descrise în cerere nu sunt adecvate și eficace pentru limitarea riscului(10);

J.  întrucât articolul 55 din Regulamentul REACH prevede că înlocuirea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită cu substanțe sau tehnologii alternative mai sigure reprezintă un obiectiv central al capitolului privind autorizarea;

K.  întrucât articolul 64 alineatul (4) din Regulamentul REACH prevede că mandatul CASE implică evaluarea „disponibilității, a caracterului adecvat și a fezabilității tehnice a alternativelor asociate utilizării (utilizărilor) substanței, astfel cum sunt descrise în cerere [...] și a oricăror contribuții ale terților prezentate în conformitate cu alineatul (2) al prezentului articol”;

L.  întrucât articolul 62 alineatul (4) litera (e) din Regulamentul REACH prevede că solicitantul unei autorizații trebuie să prezinte „o analiză a alternativelor, luând în considerare riscurile acestora și fezabilitatea tehnică și economică a substituției”;

M.  întrucât la articolul 60 alineatul (4) din Regulamentul REACH se prevede că se poate acorda o autorizație pentru utilizarea unei substanțe ale cărei riscuri nu sunt stăpânite în mod corespunzător numai în cazul în care nu există substanțe sau tehnologii alternative potrivite;

N.  întrucât CASE a constatat multiple deficiențe în cererea de autorizare în ceea ce privește analiza alternativelor; întrucât, potrivit CASE, solicitantul a omis aspecte esențiale, astfel încât comitetul nu a fost în măsură să evalueze fezabilitatea tehnică, iar unele aspecte foarte importante, cum ar fi fezabilitatea economică a alternativelor, au fost prezentate de către solicitant doar sumar(11);

O.  întrucât principalul argument înaintat de solicitant, pe baza căruia acesta afirmă că nu există alternative potrivite, este faptul că clienții (mai exact fabricanții sau comercianții de confecții) nu ar accepta calitatea culorii textilelor vopsite prin metode alternative;

P.  întrucât presupusele exigențe ale clienților nu se sprijină însă pe nicio dovadă și nu este clar dacă trimiterea la „preferințele clienților” a fost inclusă în deplină cunoștință de cauză a riscurilor asociate dicromatului de sodiu(12);

Q.  întrucât, de asemenea, în pofida cererilor adresate solicitantului de a prezenta informații suplimentare, CASE a observat că „este în continuare oarecum subiectiv și incert faptul dacă clienții utilizatorilor din aval ai acestuia vor accepta în cele din urmă un produs alternativ”(13), constatând în concluzie că, „în urma unor precizări binevenite din partea solicitantului, comitetul constată că analiza mai conține încă unele incertitudini”;

R.  întrucât, în pofida acestor lacune și incertitudini de care dă dovadă cererea, CASE a ajuns la concluzia că nu există alternative potrivite, venind cu o declarație de ordin general privind faptul că aceste incertitudini „sunt inerente utilizării avute în vedere (analizele privind calitatea produsului pot fi afectate de caracterul subiectiv al tendințelor de modă și de preferințele estetice ale consumatorilor)”(14);

S.  întrucât, în acest context, avizul CASE demonstrează că solicitantul nu a asigurat o analiză cuprinzătoare a alternativelor disponibile pe piață care să înlocuiască utilizarea dicromatului de sodiu în situațiile menționate în cerere, însă comitetul nu formulează concluzia ce s-ar impune pe baza acestor informații;

T.  întrucât acest rezultat nu concordă cu faptul că de mulți ani sunt cunoscute alternative(15), că unele mărci de frunte din industria modei contribuie la programul ZDHC privind eliminarea tuturor substanțelor chimice periculoase din apele deversate („ZDHC Roadmap to Zero Programme”), care interzice utilizarea cromului (VI) în fabricarea articolelor textile(16), și că unele întreprinderi textile au politici prin care interzic în mod expres utilizarea cromului (VI) (de exemplu H&M)(17), printre care se află întreprinderi din segmentul de lux al pieței (Armani(18) și Lanificio Ermenegildo Zegna(19));

U.  întrucât Gruppo Colle și Ormezzano sunt singurii solicitanți de autorizații pentru utilizarea coloranților pe bază de crom în temeiul Regulamentului REACH;

V.  întrucât, potrivit Regulamentului REACH, sarcina probei privind îndeplinirea condițiilor necesare pentru acordarea unei autorizații îi revine solicitantului; întrucât CASE îi revine sarcina de a oferi „recomandări științifice pe baza principiilor excelenței, transparenței și independenței”, ceea ce constituie „o garanție procedurală importantă al cărui scop este să se asigure obiectivitatea științifică a măsurilor adoptate și să se evite orice măsură arbitrară”(20);

W.  întrucât nu este clar motivul pentru care, în pofida deficiențelor și a incertitudinilor identificate în analiza alternativelor, CASE a constatat că sunt disponibile informații suficiente care justifică formularea unei concluzii privind caracterul potrivit al alternativelor; întrucât, de asemenea, nu este clar motivul pentru care nu au fost respinse afirmațiile privind preferințele subiective, în pofida lipsei de dovezi detaliate, obiective și verificabile, și nici motivul pentru care aceste afirmații nu au fost comparate cu bunele practici aplicate pe piață;

X.  întrucât nu este acceptabil să se tolereze riscul apariției unui număr mare de cazuri de infertilitate, cancer și efecte mutagene, în pofida disponibilității de alternative la cromatul de sodiu, pe baza presupunerii că fabricanții de confecții nu ar accepta metode alternative din cauza subiectivității „gustului” acestora;

Y.  întrucât această interpretare a noțiunii de alternativă și nivelul dovezilor pe care trebuie să le prezinte solicitantul nu corespund nici obiectivului de a se înlocui cu alternative substanțele ce dau naștere unor preocupări puternice, nici obiectivului principal al Regulamentului REACH de a se garanta un nivel ridicat al protecției sănătății umane și a mediului;

Z.  întrucât Comisia este la curent cu disponibilitatea de alternative potrivite datorită, îndeosebi, informațiilor puse la dispoziție în cadrul consultării publice și al trilogului(21) organizate de Agenția Europeană pentru Produse Chimice în legătură cu cazul Gruppo Colle(22);

AA.  întrucât Comisia nu trebuie să ignore informații de importanță capitală legate de acest caz paralel, care demonstrează existența unor alternative potrivite;

AB.  întrucât articolul 61 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul REACH îi conferă Comisiei competența de a revizui o autorizație în orice moment dacă „au devenit disponibile informații noi privind posibili substituenți”;

AC.  întrucât acordarea unei autorizații pentru utilizarea unei substanțe pentru care nu este posibil să se determine o valoare-limită și pentru care există alternative incontestabile nu respectă condițiile prevăzute în Regulamentul REACH și ar recompensa astfel în mod necorespunzător întreprinderile codașe și, deci, ar stabili un precedent periculos pentru viitoarele decizii de acordare a autorizațiilor în temeiul Regulamentului REACH,

1.  consideră că proiectul de decizie de punere în aplicare a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, deoarece nu respectă condițiile prevăzute în regulamentul menționat pentru acordarea de autorizații;

2.  invită Comisia să-și retragă proiectul de decizie de punere în aplicare și să prezinte un nou proiect în care să respingă cererea de autorizare a anumitor utilizări ale dicromatului de sodiu (Ilario Ormezzano Sai S.R.L.);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 396, 30.12.2006, p. 1.
(2) Avizul privind utilizarea dicromatului de sodiu ca mordant la vopsirea lânii sub formă de șuvițe și/sau fire cu culori închise în contexte industriale (Nr. CE 234-190-3);Avizul privind reambalarea dicromatului de sodiu pentru a fi furnizat ca mordant pentru vopsirea lânii sub formă de șuvițe și/sau fire cu culori închise în contexte industriale (Nr. CE 234-190-3);
(3) JO L 55, 28.2.2011, p. 13.
(4) Agenția Europeană pentru Produse Chimice, Decizia directorului executiv din 28 octombrie 2008 privind includerea substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită în lista substanțelor candidate.
(5) Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).
(6) Regulamentul (CEE) nr. 793/93 al Consiliului din 23 martie 1993 privind evaluarea și controlul riscurilor prezentate de substanțele existente (JO L 84, 5.4.1993, p. 1).
(7) Regulamentul (CE) nr. 143/97 al Comisiei din 27 ianuarie 1997 privind a treia listă de substanțe prioritare prevăzută de Regulamentul (CEE) nr. 793/93 al Consiliului (JO L 25, 28.1.1997, p. 13).
(8) Recomandarea Comisiei din 30 mai 2008 privind măsurile de reducere a riscurilor prezentate de substanțele cromat de sodiu, dicromat de sodiu și 2,2′,6,6′-tetrabrom-4,4′-izopropilidendifenol (tetrabrom bifenol A) (JO L 158, 18.6.2008, p. 62).
(9) Cauza C-558/07, S.P.C.M. SA și alții / Secretary of State for the Environment, Food and Rural Affairs, ECLI:EU:C:2009:430, § 45.
(10) Avizul privind utilizarea dicromatului de sodiu ca mordant la vopsirea lânii sub formă de șuvițe și/sau fire cu culori închise în contexte industriale (CE nr. 234-190-3), p. 19, întrebarea 6.
(11) Avizul intitulat Use of sodium dichromate as a mordant in the dyeing of wool as sliver and/or yarn with dark colours in industrial settings (Utilizarea dicromatului de sodiu ca mordant la vopsirea lânii sub formă de șuvițe și/sau fire cu culori închise în contexte industriale) (CE nr. 234-190-3), pp. 24-25.
(12) Analiza alternativelor efectuată de către solicitant poate fi consultată la adresa: https://echa.europa.eu/documents/10162/88b2f393-17cf-465e-95eb-ba07282ba400
(13) Avizul intitulat Use of sodium dichromate as a mordant in the dyeing of wool as sliver and/or yarn with dark colours in industrial settings (Utilizarea dicromatului de sodiu ca mordant la vopsirea lânii sub formă de șuvițe și/sau fire cu culori închise în contexte industriale) (CE nr. 234-190-3), p. 24.
(14) Avizul intitulat Use of sodium dichromate as a mordant in the dyeing of wool as sliver and/or yarn with dark colours in industrial settings (Utilizarea dicromatului de sodiu ca mordant la vopsirea lânii sub formă de șuvițe și/sau fire cu culori închise în contexte industriale) (CE nr. 234-190-3), p. 26.
(15) A se vedeahttps://marketplace.chemsec.org/Alternative/LANASOL-CE-pioneering-replacement-of-chrome-dyes-since-20-years-44
(16) A se vedea: https://www.roadmaptozero.com/mrsl_online/
(17) A se vedea H&M Group Chemical Restrictions 2018 Manufacturing Restricted Substances List (MRSL).
(18) A se vedea Armani’s Restricted Substances List Version 9 - Effective as of the Season SS 18.
(19) A se vedea prezentarea efectuată de Huntsman, intitulată ‘Turning risks into opportunities - How to dye wool sustainably‘ (p. 18).
(20) Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță (camera a treia) din 11 septembrie 2002, Pfizer Animal Health SA/Consiliul Uniunii Europene, cauza T-13/99, ECLI:EU:T:2002:209.
(21) Potrivit explicațiilor din avizul redactat de CER și CASE pentru cazul Gruppo Colle: Use of sodium dichromate as mordant in wool dyeing (Utilizarea dicromatului de sodiu ca mordant la vopsirea lânii) (CE nr. 234-190-3) (p. 21, fiind menționate două alternative: Lanasol și Realan).
(22) ECHA – Avize adoptate și consultări anterioare privind cererile de autorizare – Gruppo Colle.S.r.l. - Use of Sodium dichromate as mordant in wool dyeing (Gruppo Colle.S.r.l. – utilizarea dicromatului de sodiu ca mordant la vopsirea lânii) (CE nr. 234-190-3).


Scandalul Cum Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare
PDF 337kWORD 53k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la scandalul Cum-Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare (2018/2900(RSP))
P8_TA-PROV(2018)0475RC-B8-0551/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere dezvăluirile Cum-Ex făcute la 18 octombrie 2018 de un consorțiu de jurnaliști de investigație, condus de organizația germană non-profit din domeniul mass-media numită CORRECTIV,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei(1), (Regulamentul ESMA),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei(2) (Regulamentul ABE),

–  având în vedere Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (DAC 2)(3),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului din 25 mai 2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării (DAC 6)(4),

–  având în vedere ancheta desfășurată de cea de-a patra comisie parlamentară din Bundestagul german cu privire la acest scandal, care a culminat cu publicarea unui raport(5) în iunie 2017,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 25 noiembrie 2015(6) și din 6 iulie 2016(7) referitoare la deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 decembrie 2015 conținând recomandări adresate Comisiei privind favorizarea transparenței, a coordonării și a convergenței în politicile de impozitare a societăților în Uniune(8),

–  având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală(9),

–  având în vedere Decizia sa din 1 martie 2018 privind constituirea și stabilirea responsabilităților, componenței numerice și a duratei mandatului unei comisii speciale pentru nereguli financiare, evaziune fiscală și evitarea sarcinilor fiscale (TAX3) (10),

–  având în vedere dezbaterea sa în plen din 23 octombrie 2018 privind scandalul Cum-Ex,

–  având în vedere reuniunea comună a comisiilor sale ECON și TAX3 din 26 noiembrie 2018,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât „Cum-Ex” și „Cum-Cum” sau sistemele de arbitraj al dividendelor denotă practica efectuării de operațiuni cu titluri de valoare astfel încât se maschează identitatea deținătorului real și le permite ambelor sau mai multor părți implicate să solicite să se rețină la sursă restituirea impozitului aplicat câștigurilor de capital care a fost plătit o singură dată;

B.  întrucât scandalul Cum-Ex a fost dezvăluit publicului în urma unei anchete la care au colaborat 19 organe de presă europene din 12 țări și la care au participat 38 de reporteri;

C.  întrucât, potrivit relatărilor, sistemele Cum-Ex și Cum-Cum au determinat pierderea a până la 55,2 miliarde EUR sub formă de venituri fiscale în 11 state membre;

D.  întrucât este totuși dificil să se calculeze valoarea maximă a daunelor provocate, având în vedere că multe acțiuni au început la sfârșitul anilor 1990 și s-au prescris de ceva vreme;

E.  întrucât ancheta consorțiului de jurnaliști europeni identifică Germania, Danemarca, Spania, Italia și Franța ca principale piețe-țintă pentru practicile comerciale de Cum-Ex, urmate de Norvegia, Finlanda, Polonia, Danemarca, Țările de Jos, Austria și Republica Cehă, și întrucât este posibil ca aceste practici să implice un număr necunoscut de state membre ale UE, precum și țări ale Asociației Europene a Liberului Schimb (Elveția, de exemplu);

F.  întrucât sunt în curs de desfășurare investigații în cele mai afectate state membre ale UE;

G.  întrucât schemele Cum-Ex și Cum-Cum poartă unele caracteristici ale fraudei fiscale, însă este necesară o evaluare pentru a stabili dacă a avut loc o încălcare a legislației interne sau a celei de la nivelul UE;

H.  întrucât s-a raportat că aceste practici infracționale implică instituții financiare din statele membre ale UE, inclusiv mai multe bănci comerciale mari renumite;

I.  întrucât, în unele cazuri, autoritățile competente nu au efectuat investigații aprofundate cu privire la informațiile comunicate de alte state membre cu privire la dezvăluirile Cum-Ex;

J.  întrucât faptul că investitorii străini au dreptul să solicite rambursarea impozitelor reținute la sursă asupra dividendelor joacă un rol central în aceste dezvăluiri;

K.  întrucât, începând cu septembrie 2017, cea de-a doua Directivă privind cooperarea administrativă (DAC 2) obligă statele membre ale UE să obțină informații de la instituțiile lor financiare și să facă schimb de aceste informații în fiecare an cu statele membre în care sunt stabiliți contribuabilii;

L.  întrucât, în conformitate cu cea de-a șasea Directivă privind cooperarea administrativă (DAC 6), orice persoană care elaborează, comercializează, organizează, pune la dispoziție pentru utilizare sau gestionează realizarea în practică a unui mecanism transfrontalier care face obiectul obligațiilor de raportare și care îndeplinește anumite caracteristici prestabilite are obligația de a raporta aceste mecanisme autorităților fiscale naționale;

M.  întrucât mandatul Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (TAX3) vizează în mod explicit orice eveniment relevant ce are loc în cursul mandatului său și care intră în sfera sa de competențe;

N.  întrucât în ultimii 25 de ani s-a dovedit că denunțătorii de nereguli au un rol semnificativ în scoaterea la lumină a unor informații sensibile de mare interes public, dezvăluirile din scandalul Cum-Ex fiind o dovadă în plus în acest sens(11);

1.  condamnă ferm frauda fiscală dezvăluită și evitarea obligațiilor fiscale confirmată care au cauzat pierderile aduse la cunoștința publicului, suportate de statele membre sub formă de pierderi de venituri fiscale ce se ridică până la 55,2 miliarde EUR, potrivit unor estimări ale mass-mediei, fapt ce reprezintă o lovitură pentru economia socială de piață europeană;

2.  subliniază că, potrivit Directivei UE privind combaterea spălării banilor(12), „infracțiunile fiscale” legate de impozitele directe și indirecte sunt incluse în definiția noțiunii de „activitate infracțională” în sens larg și sunt considerate infracțiuni principale în domeniul spălării de bani; reamintește că atât instituțiile de credit și cele financiare, cât și consilierii fiscali, contabilii și avocații sunt considerați „entități obligate” conform Directivei privind combaterea spălării banilor, fiind așadar obligați să respecte o serie de îndatoriri pentru a preveni, depista și raporta activitățile de spălare de bani;

3.  ia act cu îngrijorare de faptul că scandalul Cum-Ex a zdruncinat încrederea cetățenilor în sistemele fiscale și subliniază cât de important este să se restabilească încrederea publicului și să se asigure că nu se vor mai repeta prejudiciile cauzate;

4.  regretă faptul că comisarul responsabil de fiscalitate nu recunoaște nevoia de a extinde actualul sistem pentru schimbul de informații între autoritățile fiscale naționale;

5.  solicită Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe și Autorității Bancare Europene să efectueze o anchetă cu privire la sistemele de arbitraj al dividendelor precum Cum-Ex sau Cum-Cum, pentru a evalua eventualele amenințări care ar putea afecta integritatea piețelor financiare și a bugetelor naționale; să stabilească tipul și numărul de actori implicați în aceste sisteme; să evalueze dacă au avut loc încălcări ale dreptului național sau ale dreptului Uniunii; să evalueze măsurile întreprinse de organele de supraveghere financiară din statele membre; să formuleze recomandări corespunzătoare adresate autorităților competente vizate privind măsurile și acțiunile necesare;

6.  atrage atenția asupra faptului că dezvăluirile relatate nu afectează stabilitatea sistemului financiar al UE;

7.  recomandă ca ancheta să determine unde anumite au dat greș autoritățile de supraveghere financiară, bursele de valori și autoritățile fiscale din statele membre în exercitarea sarcinilor de coordonare și supraveghere ce le revin, de a fost posibil ca aceste scheme de furt din fondurile fiscale să meargă înainte timp de ani de zile, deși au fost identificate;

8.  solicită să se acorde autorităților de supraveghere naționale și europene un mandat pentru a analiza practicile de evitare a obligațiilor fiscale, deoarece acestea pot constitui un risc la adresa integrității pieței interne;

9.  subliniază că aceste noi dezvăluiri indică, probabil, existența unor posibile deficiențe în legile naționale din domeniul fiscal și în actualele sisteme de schimb de informații și de cooperare între autoritățile statelor membre; invită statele membre să pună în practică efectiv schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal;

10.  solicită să se consolideze schimbul de informații la nivelul autorităților fiscale pentru a preveni problemele legate de confidențialitatea în domeniul fiscal care au putut fi constatate în unele state membre;

11.  îndeamnă autoritățile fiscale din toate statele membre să desemneze puncte unice de contact în conformitate cu Grupul operativ internațional comun pentru schimbul de informații și colaborare al OCDE și invită Comisia să asigure și să faciliteze cooperarea dintre acestea, pentru a garanta schimbul rapid și eficient între statele membre al informațiilor cu privire la cazurile de importanță transfrontalieră;

12.  solicită, de asemenea, autorităților naționale competente ca, acolo unde este cazul, să deschidă anchete penale, să folosească instrumente juridice pentru a îngheța activele cu privire la care există suspiciuni, să pornească anchete cu privire la consiliile de administrație care ar putea fi implicate în acest scandal și să impună părților implicate sancțiuni corespunzătoare și disuasive; consideră că atât autorii acestor infracțiuni, cât și intermediarii care le-au facilitat, printre care se află nu doar consilieri fiscali, ci și avocați, contabili și bănci, ar trebui aduși în fața justiției; subliniază necesitatea stringentă de a pune capăt impunității în rândul lucrătorilor de birou și de a asigura o mai bună aplicare a normelor financiare;

13.  invită autoritățile Uniunii și autoritățile statelor membre să ancheteze rolul deținut de fondurile de asigurări și de organismele de supraveghere a asigurărilor în contextul acestui scandal;

14.  invită autoritățile fiscale naționale să valorifice pe deplin dispozițiile Directivei DAC 6 în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la mecanismele transfrontaliere care fac obiectul raportării, inclusiv prin folosirea solicitărilor comune; solicită, de asemenea, ca DAC6 să fie consolidată pentru a impune prezentarea obligatorie a sistemelor de arbitraj al dividendelor și a tuturor informațiilor referitoare la câștigurile de capital, inclusiv acordarea de dividende și restituiri de impozit pe câștigurile de capital;

15.  îndeamnă toate statele membre, identificate ca principale piețe-țintă pentru practicile comerciale de arbitraj al dividendelor, să ancheteze și să analizeze în profunzime în jurisdicțiile lor practicile de plată a dividendelor, să identifice lacunele din legislația lor fiscală care creează oportunități de exploatare a acestora de către infractorii fiscali și actorii care evită plata impozitelor, să analizeze orice eventuală dimensiune transfrontalieră a acestor practici și să pună capăt tuturor practicilor fiscale prejudiciabile de acest tip;

16.  subliniază că sunt necesare acțiuni coordonate între autoritățile naționale în vederea garantării recuperării resurselor obținute ilegal din conturile publice;

17.  îndeamnă Comisia să evalueze, iar statele membre să analizeze și să actualizeze acordurile bilaterale de impozitare dintre statele membre și țările terțe, pentru a elimina lacunele care dau naștere unor practici de tranzacționare motivate de evitarea plății impozitelor;

18.  invită Comisia să înceapă să elaboreze imediat o propunere de poliție financiară europeană în cadrul Europol, care să dispună de propriile sale capacități de anchetă, precum și un cadru european pentru anchetele fiscale transfrontaliere;

19.  invită Comisia să revizuiască directiva privind sistemul comun de impozitare aplicabil în cazul societăților-mamă și al filialelor acestora din diferitele state membre pentru a combate practicile de arbitraj al dividendelor;

20.  solicită Comisiei să evalueze rolul vehiculelor cu scop special și al entităților cu scop special evidențiat de documentele privind Cum-Ex și, acolo unde este cazul, să propună limitarea utilizării acestor instrumente;

21.  solicită Comisiei să ia în considerare necesitatea unui cadru european pentru impozitarea veniturilor din capital care să reducă stimulentele ce destabilizează fluxurile financiare transfrontaliere, generează concurență fiscală între statele membre și subminează bazele fiscale care garantează sustenabilitatea statelor sociale europene;

22.  solicită Comisiei să ia în considerare o propunere legislativă pentru o unitate de informații financiare a UE, un centru european pentru activități de investigație comune și un mecanism de alertă timpurie;

23.  observă faptul că criza din 2008 a avut drept rezultat o reducere generalizată a resurselor și a personalului în cadrul administrațiilor fiscale; invită statele membre să investească în instrumentele aflate la dispoziția autorităților fiscale și să le modernizeze, precum și să asigure resursele umane necesare pentru această sarcină, pentru a îmbunătăți supravegherea și a reduce decalajele de timp și de informații; invită statele membre să îmbunătățească capacitățile și abilitățile autorităților lor financiare, pentru a se asigura că acestea sunt pe deplin pregătite să depisteze frauda fiscală;

24.  subliniază necesitatea de a proteja avertizorii de integritate care divulgă informații, de exemplu cu privire la frauda fiscală și la evaziunea fiscală care se petrece la nivel național și la nivelul UE; invită orice persoană care deține informații de valoare pentru interesul public să le raporteze, fie pe plan intern, fie pe plan extern autorităților naționale, sau, dacă este necesar, publicului; solicită ca propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii să fie adoptată rapid, ținând seama de avizele adoptate de diversele comisii relevante ale Parlamentului European;

25.  salută propunerea Comisiei din 12 septembrie 2018 de modificare, printre alte regulamente, a regulamentului de instituire a ABE, în vederea întăririi rolului ABE în supravegherea activităților de combatere a spălării banilor din sectorul financiar (COM(2018)0646); subliniază că, în conformitate cu mecanismul unic de supraveghere, BCE îi revine sarcina de a efectua acțiuni de intervenție timpurie, așa cum se prevede în legislația aplicabilă a Uniunii; consideră că și BCE ar trebui să aibă rolul de a avertiza autoritățile naționale competente și ar trebui să coordoneze toate acțiunile vizând suspiciuni de nerespectare a normelor privind combaterea spălării banilor de către băncile sau grupurile supuse supravegherii;

26.  consideră că lucrările comisiilor TAXE, TAX2, PANA și TAX3 ar trebui să continue în următoarea legislatură, în cadrul unei structuri permanente a Parlamentului, de exemplu o subcomisie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare (ECON);

27.  invită comisia specială TAX3 să desfășoare o evaluare proprie a dezvăluirilor legate de cazul Cum-Ex și să includă constatările, precum și eventualele recomandări ce se impun în raportul său final;

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Autorității Bancare Europene și Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe.

(1) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.
(2) JO L 331, 15.12.2010, p. 12.
(3) JO L 359, 16.12.2014, p. 1.
(4) JO L 139, 5.6.2018, p. 1.
(5) Deutscher Bundestag, Drucksache 18/12700, 20.6.2017.
(6) JO C 366, 27.10.2017, p. 51.
(7) JO C 101, 16.3.2018, p. 79.
(8) JO C 399, 24.11.2017, p. 74.
(9) JO C 369, 11.10.2018, p. 132.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2018)0048.
(11) Parlamentul European Audierea comisiilor ECON/TAX3 din 26 noiembrie 2018, „Scandalul Cum-Ex: frauda financiară și lacunele din cadrul juridic în vigoare”.
(12) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, JO L 141, 5.6.2016, p. 73.


Rolul Oficiului german de asistență socială pentru copii și tineret (Jugendamt) în litigiile familiale transfrontaliere
PDF 340kWORD 51k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la rolul Oficiului german de asistență socială pentru copii și tineret (Jugendamt) în litigiile familiale transfrontaliere (2018/2856(RSP))
P8_TA-PROV(2018)0476B8-0546/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 81 alineatul (3) din TFUE;

–  având în vedere articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 24,

–  având în vedere articolele 8 și 20 din Convenția Organizației Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului, care subliniază obligația guvernelor de a proteja identitatea copiilor, inclusiv relațiile lor familiale;

–  având în vedere Convenția de la Viena din 1963 privind relațiile consulare, în special articolul 37 litera (b),

–  având în vedere Convenția de la Haga din 29 mai 1993 asupra protecției copilului și cooperării în materia adopției internaționale,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1347/2000 (Bruxelles IIa)(1), în special articolele 8, 10, 15, 16, 21, 41, 55 și 57,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială (notificarea sau comunicarea actelor) și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1348/2000 al Consiliului(2),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 15 februarie 2011 intitulată „O agendă a UE pentru drepturile copilului” (COM(2011)0060),

–  având în vedere jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în special hotărârile acesteia din 22 decembrie 2010 în cauza C-497/10 PPU, Mercredi/Chaffe(3), și din 2 aprilie 2009 în cauza C-523/07, procedură introdusă de A.(4),

–  având în vedere cartografierea sistemelor de protecție a copilului realizată de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere numărul foarte mare de petiții primite cu privire la rolul Oficiului german de asistență socială pentru copii și tineret (Jugendamt) în litigiile familiale transfrontaliere,

–  având în vedere recomandările din raportul privind vizita de informare în Germania (23-24 noiembrie 2011) pentru a realiza anchete legate de petițiile privind rolul Oficiului german de asistență socială pentru copii și tineret (Jugendamt),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la protejarea interesului superior al copilului în toată Uniunea Europeană, pe baza petițiilor adresate Parlamentului European(5);

–  având în vedere recomandările din 3 mai 2017 ale Grupului de lucru al Comisiei pentru petiții pentru probleme referitoare la bunăstarea copilului,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Comisia pentru petiții din cadrul Parlamentului a primit, în ultimii 10 ani, petiții în care un număr foarte mare de părinți care nu sunt germani denunță discriminarea sistematică și măsurile arbitrare luate împotriva lor de către Oficiul german de asistență socială pentru copii și tineret (Jugendamt) în litigiile familiale cu ramificații transfrontaliere care implică copii, în chestiuni legate, printre altele, de răspunderea părintească și încredințarea copilului;

B.  întrucât Comisia pentru petiții se bazează îndeosebi pe un raport subiectiv al petiționarului și, în general, nu are acces la hotărâri judecătorești care să ofere o descriere completă și obiectivă a situației, cu mărturii ale ambilor părinți, ale copiilor și ale martorilor;

C.  întrucât Jugendamt joacă un rol central în sistemul german de drept al familiei, deoarece este una dintre părți în toate disputele familiale care implică copii;

D.  întrucât în cadrul disputelor familiale care implică copii, Jugendamt emite judecătorilor o recomandare, care este practic obligatorie, și poate adopta măsuri temporare, cum ar fi „Beistandschaft” (consiliere juridică), ce nu pot fi contestate;

E.  întrucât Jugendamt este responsabil pentru punerea în aplicare a deciziilor luate de instanțele germane; întrucât, potrivit petiționarilor, interpretarea largă a acestor decizii de către Jugendamt s-a făcut de multe ori în detrimentul protejării efective a drepturilor părinților care nu sunt germani;

F.  întrucât nerecunoașterea și neexecutarea de către autoritățile germane competente a deciziilor și hotărârilor judecătorești luate de autoritățile judiciare din alte state membre ale UE în litigiile familiale cu ramificații transfrontaliere pot reprezenta o încălcare a principiului recunoașterii reciproce și încrederii reciproce între statele membre, periclitând astfel protecția efectivă a interesului superior al copilului;

G.  întrucât petiționarii denunță faptul că, în litigiile familiale cu implicații transfrontaliere, protejarea interesului superior al copilului este sistematic interpretată de autoritățile competente din Germania prin nevoia de a asigura faptul că copiii rămân pe teritoriul Germaniei, chiar și în cazurile în care au fost raportate abuzuri și violență domestică împotriva părintelui care nu este german;

H.  întrucât părinții care nu sunt germani au denunțat în petițiile lor consilierea și asistența juridică insuficiente sau absența totală a acestora, furnizate de autoritățile naționale din țara lor de origine în cazurile în care au fost adoptate proceduri judiciare și administrative calificate de aceștia drept discriminatorii sau dezavantajoase împotriva lor de către autoritățile germane, inclusiv de Jugendamt, în litigiile familiale în care sunt implicați copii;

I.  întrucât, potrivit informațiilor furnizate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, au fost depuse 17 plângeri la Curte împotriva Germaniei de către petiționari care nu sunt germani, referitoare la răspunderea părintească sau la încredințarea copilului în cadrul litigiilor familiale transfrontaliere, toate fiind considerate inadmisibile;

J.  întrucât toate instituțiile UE și statele membre trebuie să garanteze pe deplin protecția drepturilor copiilor, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE; întrucât interesul superior al copilului, asigurat în primul rând și cel mai bine în propria sa familie, este un principiu fundamental care ar trebui respectat ca principiu director al tuturor deciziilor luate la toate nivelurile cu privire la îngrijirea copiilor;

K.  întrucât mobilitatea tot mai mare în interiorul UE a dus la creșterea numărului de litigii transfrontaliere privind răspunderea părintească și încredințarea copilului; întrucât Comisia trebuie să își intensifice eforturile de promovare în toate statele membre, inclusiv în Germania, a punerii în aplicare coerente și concrete a principiilor prevăzute în Convenția ONU privind drepturile copilului, ratificată de toate statele membre ale UE;

L.  întrucât domeniul de aplicare și obiectivele Regulamentului Bruxelles IIa se bazează pe principiul nediscriminării pe motiv de naționalitate între cetățenii Uniunii și pe principiul încrederii reciproce între sistemele judiciare ale statelor membre;

M.  întrucât dispozițiile Regulamentului Bruxelles IIa nu ar trebui să permită în niciun caz să se abuzeze de obiectivele care stau la baza acestuia de a asigura respectarea și recunoașterea reciprocă, de a evita discriminarea pe motiv de naționalitate și, mai presus de toate, de a proteja într-adevăr interesul superior al copilului în mod obiectiv;

N.  întrucât absența unor verificări exacte și detaliate ale caracterului nediscriminatoriu al procedurilor și practicilor adoptate de autoritățile germane competente în litigiile familiale cu ramificații transfrontaliere care implică copii poate avea un efect negativ asupra bunăstării copilului și poate duce la mai multe încălcări ale drepturilor părinților care nu sunt germani;

O.  întrucât principiul subsidiarității se aplică tuturor chestiunilor legate de dreptul material al familiei;

P.  întrucât Curtea Constituțională Federală din Germania a hotărât că o instanță poate solicita audierea unui minor care încă nu a împlinit trei ani în momentul deciziei; întrucât în alte state membre ale UE, copiii de această vârstă sunt considerați a fi mult prea mici și insuficient de maturi pentru a fi consultați în disputele care îi implică pe părinții lor;

Q.  întrucât dreptul copilului la viața de familie nu ar trebui să fie periclitat de exercitarea unui drept fundamental precum libertatea de circulație și de ședere;

R.  întrucât jurisprudența CJUE stabilește în legislația UE noțiunea autonomă de „reședință obișnuită” a copilului și multitudinea de criterii care trebuie utilizate de instanțele naționale pentru a stabili reședința obișnuită;

S.  întrucât din articolul 24 al Cartei drepturilor fundamentale a UE reiese că, în afara cazului în care acest lucru contravine interesului copilului, copiii au dreptul să întrețină cu regularitate o relație personală și contacte directe cu părinții atunci când părinții își exercită dreptul la liberă circulație,

1.  constată cu profundă îngrijorare că problemele legate de sistemul german de drept al familiei, inclusiv rolul controversat al Jugendamt, denunțat prin petiții de către părinți care nu sunt germani, rămân în continuare nerezolvate; subliniază că Comisia pentru petiții primește în permanență petiții din partea unor părinți care nu sunt germani, în care se indică discriminări grave ca urmare a procedurilor și practicilor concret adoptate de autoritățile germane competente în litigiile familiale transfrontaliere care implică copii;

2.  ia act cu îngrijorare de toate cazurile de presupusă discriminare a părinților care nu sunt germani de către Jugendamt;

3.  atrage atenția asupra eforturilor îndelungate depuse de Comisia pentru petiții pentru a se ocupa de petițiile privind rolul Jugendamt; ia act de răspunsurile detaliate furnizate de ministerul de resort german privind funcționarea sistemului german de drept al familiei, însă subliniază că Comisia pentru petiții primește în mod constant petiții referitoare la presupusa discriminare a părintelui care nu este german;

4.  subliniază obligația autorităților naționale, prevăzută în Regulamentul Bruxelles IIa, de a recunoaște și aplica hotărârile pronunțate într-un alt stat membru în cauzele în care sunt implicați copii; își exprimă îngrijorarea că, în litigiile familiale cu implicații transfrontaliere, autoritățile germane pot, aparent, refuza sistematic recunoașterea hotărârilor judecătorești pronunțate în alte state membre în cauzele în care copiii sub trei ani nu au fost audiați; subliniază că acest aspect subminează principiul încrederii reciproce cu alte state membre ale căror sisteme juridice stabilesc limite de vârstă diferite pentru audierea unui copil;

5.  regretă că Comisia nu a introdus verificări exacte ale procedurilor și practicilor utilizate în sistemul german de drept al familiei, inclusiv de către Jugendamt, în cadrul litigiilor de familie care au implicații transfrontaliere, nereușind astfel să protejeze efectiv interesul superior al copilului și toate celelalte drepturi aferente;

6.  reamintește răspunsul Comisiei în ceea ce privește petițiile referitoare la rolul Jugendamt în litigiile familiale transfrontaliere; reiterează că UE nu are competența generală de a acționa în domeniul dreptului familiei, că dreptul material al familiei rămâne responsabilitatea exclusivă a statelor membre și nu poate fi monitorizat de către Comisie, că, în cazul unor îngrijorări legate de funcționarea Jugendamt, trebuie să se utilizeze căile de atac de la nivel național și că, dacă părinții consideră că drepturile lor fundamentale au fost încălcate, pot depune o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, după epuizarea căilor de atac interne;

7.  insistă asupra importanței colectării de către statele membre a unor date statistice privind procedurile administrative și judiciare care se referă la încredințarea copilului și implică părinți străini, în special privind rezultatul hotărârilor, pentru a permite o analiză detaliată a tendințelor înregistrate de-a lungul timpului și pentru a furniza indici de referință;

8.  reliefează, în conformitate cu jurisprudența CJUE, noțiunea autonomă de „reședință obișnuită” a copilului în legislația UE și multitudinea de criterii care trebuie utilizate de instanțele naționale pentru a stabili reședința obișnuită;

9.  invită Comisia să se asigure că reședința obișnuită a copilului a fost stabilită în mod corespunzător de către instanțele germane în cazurile menționate în petițiile primite de Comisia pentru petiții;

10.  critică ferm absența datelor statistice privind numărul de cauze din Germania în care hotărârile judecătorești nu au fost conforme cu recomandările Jugendamt și privind rezultatele litigiilor familiale ce au implicat copii ai unor cupluri binaționale, în pofida solicitărilor repetate în decursul mai multor ani ca astfel de date să fie colectate și puse la dispoziția publicului;

11.  invită Comisia să evalueze, în privința petițiilor în cauză, dacă instanțele germane au respectat în mod corespunzător dispozițiile Regulamentului Bruxelles IIa atunci când și-au stabilit competențele și dacă au luat în considerare hotărârile sau deciziile emise de instanțele judecătorești ale altor state membre;

12.  condamnă faptul că, în cazurile de acces parental supravegheat, incapacitatea părinților care nu sunt germani de a respecta procedura impusă de funcționarii Jugendamt de adoptare a limbii germane ca limbă de conversație cu copiii lor a condus la întreruperea conversațiilor și la interzicerea contactului dintre acești părinți și copiii lor; consideră că această procedură adoptată de funcționarii Jugendamt constituie o discriminare clară, bazată pe origine și limbă, a părinților care nu sunt germani;

13.  subliniază că Jugendamt permite, în general, utilizarea unei limbi materne comune și, în cazul în care acest lucru este necesar pentru binele și sănătatea copilului, precum și în posibile cazuri de răpire, urmărește să pună la dispoziție un interpret pentru a asigura faptul că funcționarii din partea Jugendamt înțeleg ceea ce se discută;

14.  este ferm convins că, în cazurile de acces parental supravegheat, autoritățile germane trebuie să permită toate limbile parentale în timpul conversațiilor dintre părinți și copiii lor; solicită crearea unor mecanisme care să garanteze că părinții care nu sunt germani și copiii lor pot comunica în limba lor comună, deoarece utilizarea acestei limbi joacă un rol esențial în menținerea unor legături emoționale puternice între părinți și copiii lor și asigură protecția efectivă a patrimoniului cultural și a interesului copiilor;

15.  este ferm convins că trebuie să se dea curs în mod coerent și efectiv recomandărilor cuprinse în raportul final din 3 mai 2017 al Grupului de lucru pentru probleme referitoare la bunăstarea copilului al Comisiei pentru petiții, în special celor legate direct sau indirect de rolul Jugendamt și de sistemul german de drept al familiei;

16.  reamintește Germaniei obligațiile sale internaționale în temeiul Convenției ONU privind drepturile copilului, inclusiv în temeiul articolului 8 din aceasta; consideră că toate autoritățile germane competente trebuie să realizeze îmbunătățiri majore pentru a proteja în mod adecvat dreptul copiilor cuplurilor binaționale de a-și păstra identitatea, inclusiv relațiile familiale, astfel cum sunt recunoscute de lege, fără nicio imixtiune ilegală;

17.  consideră că, având în vedere articolul 81 din TFUE, Comisia poate și trebuie să joace un rol activ în asigurarea în întreaga Uniune a unor practici nediscriminatorii echitabile și coerente față de părinți atunci când sunt tratate cazuri transfrontaliere de încredințare a copilului;

18.  invită Comisia să se asigure că sunt desfășurate verificări exacte ale naturii nediscriminatorii a procedurilor și practicilor utilizate în sistemul german de drept al familiei, inclusiv de către Jugendamt, în cadrul litigiilor familiale transfrontaliere;

19.  reiterează că principiul subsidiarității se aplică aspectelor de fond ale dreptului familiei;

20.  invită Comisia să intensifice formarea și schimburile internaționale în rândul funcționarilor din cadrul serviciilor sociale, cu scopul de a crește gradul de sensibilizare cu privire la activitatea omologilor lor din alte state membre și de a face schimburi de bune practici;

21.  evidențiază importanța unei cooperări strânse și a unei comunicări eficiente între diferitele autorități naționale și locale implicate în procedurile de plasament al copiilor, de la serviciile sociale până la autoritățile jurisdicționale și centrale;

22.  reliefează necesitatea de a îmbunătăți cooperarea judiciară și administrativă reciprocă dintre autoritățile germane și autoritățile celorlalte state membre ale UE în vederea garantării încrederii reciproce în ceea ce privește chestiunile legate de recunoașterea și aplicarea în Germania a deciziilor și hotărârilor judecătorești adoptate de către autoritățile altor state membre ale UE în litigii familiale cu elemente transfrontaliere în care sunt implicați copii;

23.  reamintește importanța de a le furniza, fără întârziere, părinților care nu sunt germani, de la început și în fiecare etapă a procedurilor legate de copii, informații complete și clare privind procedurile și posibilele consecințe ale acestora, într-o limbă pe care părinții în cauză o înțeleg pe deplin, pentru a evita cazurile în care părinții își dau consimțământul fără a înțelege pe deplin implicațiile angajamentelor lor; invită statele membre să pună în aplicare măsuri specifice menite să îmbunătățească asistența juridică, ajutorul, consilierea și informațiile furnizate resortisanților lor atunci când aceștia denunță proceduri judiciare și administrative discriminatorii sau dezavantajoase adoptate împotriva lor de către autoritățile germane în litigiile familiale transfrontaliere în care sunt implicați copii;

24.  subliniază că situațiile denunțate, în care părinții care nu sunt germani nu pot să comunice cu copiii lor în limba lor maternă comună în timpul vizitelor, constituie o discriminare pe motive de limbă, fiind, totodată, contrare obiectivului de a promova multilingvismul și diversitatea contextelor culturale în Uniune, și încalcă drepturile fundamentale ale libertății de gândire, de conștiință și de religie;

25.  invită Germania să își intensifice eforturile pentru a asigura că părinților li se permite să utilizeze o limbă maternă comună cu copiii lor în timpul vizitelor supravegheate;

26.  își exprimă îngrijorarea în legătură cu cazurile prezentate de petiționari privind termenele scurte stabilite de autoritățile germane competente și documentele trimise de autoritățile germane competente fără a furniza versiuni în limba petiționarului, care nu este german; evidențiază dreptul cetățenilor de a refuza să accepte documentele dacă acestea nu sunt redactate sau traduse într-o limbă pe care o înțeleg, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (CE) 1393/2007 privind notificarea sau comunicarea actelor; invită Comisia să evalueze cu atenție punerea în aplicare în Germania a dispozițiilor prezentului regulament pentru a aborda în mod corespunzător toate posibilele încălcări;

27.  invită Comisia să verifice respectarea cerințelor lingvistice în cursul procedurilor desfășurate în fața instanțelor judecătorești germane în cauzele menționate în petițiile adresate Parlamentului European;

28.  invită statele membre să pună în aplicare măsuri specifice menite să îmbunătățească asistența juridică, ajutorul, consilierea și informațiile furnizate resortisanților lor în litigiile familiale transfrontaliere în care sunt implicați copii; ia act, în acest context, de faptul că ministerele de resort germane de la nivel federal au creat punctul de contact central german pentru conflicte de familie transfrontaliere, cu scopul de a oferi consiliere și informații în cadrul litigiilor familiale transfrontaliere legate de răspunderea părintească;

29.  își reiterează apelul adresat Comisiei și statelor membre de a cofinanța și promova crearea unei platforme pentru a oferi asistență cetățenilor UE dintr-un alt stat membru în cadrul procedurilor judiciare legate de familie;

30.  reamintește statelor membre că este important să pună în aplicare în mod sistematic dispozițiile Convenției de la Viena din 1963 și să asigure că ambasadele sau reprezentanțele consulare sunt informate de la bun început despre toate procedurile de plasament al copiilor în care sunt implicați resortisanți de-ai lor și că ele au acces deplin la documentele relevante; subliniază importanța unei cooperări consulare fiabile în acest domeniu și sugerează ca autorităților consulare să li se permită să participe la fiecare etapă a procedurilor;

31.  reamintește statelor membre că trebuie să îi ofere copilului orice formă necesară și justificată de plasament familial, în conformitate cu textul articolelor 8 și 20 din Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, și, în special, să permită o îngrijire continuă a copiilor care ține seama de identitatea etnică, religioasă, lingvistică și culturală a copilului;

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 338, 23.12.2003, p. 1.
(2) JO L 324, 10.12.2007, p. 79.
(3) Hotărârea Curții (Camera întâi) din 22 decembrie 2010, Barbara Mercredi/Richard Chaffe, C-497/10 PPU, ECLI:EU:C:2010:829.
(4) Hotărârea Curții (Camera a treia) din 2 aprilie 2009, A, C-523/07, ECLI:EU:C:2009:225.
(5) JO C 66, 21.2.2018, p. 2.


OMC: calea de urmat
PDF 347kWORD 58k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la OMC: calea de urmat (2018/2084(INI))
P8_TA-PROV(2018)0477A8-0379/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de la Marrakech din 15 aprilie 1994 privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere Declarația ministerială de la Doha a OMC din 14 noiembrie 2001(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la OMC, în special cea din 24 aprilie 2008 intitulată „Către o reformă a Organizației Mondiale a Comerțului”(2) și din 15 noiembrie 2017 referitoare la „Negocierile multilaterale în vederea celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC”(3),

–  având în vedere Documentul final adoptat prin consens la 10 decembrie 2017 în cadrul sesiunii anuale a Conferinței parlamentare privind OMC de la Buenos Aires(4),

–  având în vedere rezultatele, care includ o serie de decizii ministeriale, ale celei de a 11-a Conferințe ministeriale de la Buenos Aires din decembrie 2017, în cadrul căreia nu a fost posibilă adoptarea unei declarații ministeriale(5),

–  având în vedere cea de-a șasea examinare globală a sistemului de ajutor pentru comerț, care a avut loc la Geneva, între 11 și 13 iulie 2017(6),

–  având în vedere obiectivele ONU de dezvoltare durabilă(7),

–  având în vedere Acordul de la Paris al părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care a intrat în vigoare în noiembrie 2016,

–  având în vedere cel mai recent raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, publicat la 8 octombrie 2018, care demonstrează faptul că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C este încă posibilă dacă țările își vor majora contribuțiile stabilite la nivel național până în 2020,

–  având în vedere punctul 16 din concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018(8),

–  având în vedere Declarația comună privind reuniunea trilaterală a miniștrilor Comerțului ai Statele Unite, ai Japoniei și ai Uniunii Europene, adoptată la 31 mai 2018(9),

–  având în vedere declarația comună prezentată cu ocazia celui de-al douăzecilea summit UE-China, de instituire a unui grup de lucru comun privind reforma OMC, prezidat la nivel de miniștri adjuncți(10),

–  având în vedere documentul de reflecție al Comisiei din 18 septembrie 2018 privind modernizarea OMC(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0379/2018),

A.  întrucât OMC a jucat, de la înființarea sa, un rol central în întărirea multilateralismului, promovarea unei ordini economice mondiale incluzive și favorizarea unui sistem comercial multilateral deschis, nediscriminatoriu și bazat pe norme; întrucât țările în curs de dezvoltare generează în prezent aproximativ jumătate din comerțul mondial, o creștere de la 33% în anul 2000, în timp ce numărul de persoane care trăiesc în sărăcie extremă a fost redus la jumătate din 1990, ajungând la puțin sub un miliard; întrucât OMC se bazează pe un sistem de drepturi și obligații care îi obligă pe membri să-și deschidă propriile piețe și să evite discriminarea;

B.  întrucât OMC ar trebui să rămână principalul punct de referință pentru guverne și întreprinderi în ceea ce privește reglementarea și soluționarea litigiilor comerciale;

C.  întrucât UE a susținut în mod constant o abordare puternică, multilaterală, bazată pe norme în ceea ce privește comerțul, având în vedere că economia UE, precum și lucrătorii și consumatorii din UE și partenerii săi sunt din ce în ce mai mult integrați în lanțurile valorice globale și depind de evoluțiile previzibile ale comerțului internațional, atât pentru importuri, cât și pentru exporturi, precum de evoluțiile condițiilor sociale și de mediu;

D.  întrucât rezultatele celei de a 11-a Conferințe ministeriale a OMC care a avut loc la Buenos Aires în decembrie 2017 au fost dezamăgitoare și au demonstrat în mod clar că funcția de negociere a organizației este paralizată;

E.  întrucât sistemul comercial multilateral bazat pe reguli se confruntă cu cea mai profundă criză de la crearea OMC, amenințând funcțiile de bază ale organizației în stabilirea de norme și structuri esențiale pentru comerțul internațional, furnizând cele mai eficiente și mai avansate mecanisme de soluționare a litigiilor din orice organizație multilaterală;

F.  întrucât, în afara câtorva excepții notabile, precum Acordul privind facilitarea comerțului, începând din anii 2000, reforma comercială a OMC nu a înregistrat progrese semnificative;

G.  întrucât Organul de apel este bunul cel mai de preț al OMC datorită caracterului obligatoriu al deciziilor și statutului său de organ de apel independent și imparțial; întrucât numărul de membri ai Organului de apel a scăzut sub cel minim de judecători de care are nevoie pentru a funcționa, deoarece, după încheierea mandatului judecătorului Shree Baboo Chekitan Servansing, au mai rămas doar trei judecători în funcție; întrucât acest impas, cauzat de guvernul SUA, ar putea duce la prăbușirea unui sistem care este esențial pentru gestionarea litigiilor între toți membrii OMC,

1.  își reafirmă angajamentul deplin față de valorile durabile ale abordării multilaterale și solicită o agendă comercială bazată pe un comerț echitabil și bazat pe norme, în beneficiul tuturor, care contribuie la pace, securitate și la agenda de dezvoltare durabilă, incluzând și consolidând drepturile sociale, drepturi legate de mediu și drepturile omului și asigurându-se că normele convenite la nivel multilateral și armonizate se aplică tuturor în mod uniform și sunt respectate în mod efectiv; subliniază că OMC trebuie, de asemenea, să contribuie la promovarea comerțului echitabil și la combaterea practicilor neloiale; subliniază că comerțul nu este un scop în sine, ci un instrument pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare definite la nivel mondial;

2.  consideră că este urgent să se treacă la modernizarea OMC în lumina celor mai recente evoluții, dar și din cauza lipsei persistente de progrese semnificative în ceea ce privește Agenda de dezvoltare de la Doha (ADD), și să se reanalizeze în profunzime mai multe aspecte ale funcționării OMC în vederea creșterii atât a eficacității, cât și a legitimității sale; consideră că este esențial, în această perspectivă, ca secretariatul OMC să creeze oportunități pentru implicarea tuturor membrilor OMC în dezbatere de la început; invită Comisia și statele membre ale UE din cadrul OMC să se adreseze altor membri ai OMC, în special principalilor noștri parteneri comerciali, cum ar fi SUA, Japonia, China, Canada, Brazilia și India, pentru a conveni asupra unor poziții comune; este încurajat de declarațiile inițiale prezentate cu ocazia reuniunii la nivel înalt UE-China privind reforma OMC;

3.  salută, în acest sens, mandatul acordat Comisiei de Consiliul European la 28-29 iunie 2018 și ia act de abordarea evidențiată în concluzii, precum și de documentul de reflecție al Comisiei din 18 septembrie 2018 privind modernizarea OMC și propunerile Canadei din 25 septembrie 2018 privind reforma OMC; așteaptă cu interes publicarea mai multor propuneri, în special din partea țărilor în curs de dezvoltare, precum și a grupurilor de lucru deja înființate între statele membre ale OMC;

4.  își exprimă cea mai adâncă îngrijorare cu privire la faptul că numai trei posturi din Organul de apel rămân ocupate, subminând grav funcționarea actuală și adecvată a procesului de soluționare a litigiilor, și invită în mod insistent Statele Unite să rezolve această situație într-un mod care să permită ocuparea rapidă a posturilor vacante ale Organului de apel; salută propunerile inițiale prezentate de Comisie în documentul de reflecție privind modernizarea OMC de rezolvare a impasului prin abordarea unora dintre îngrijorările exprimate, inclusiv prin norme tranzitorii pentru membrii care pleacă sau modificarea duratei mandatului în Organul de apel sau a termenului maxim permis pentru publicarea unui raport, precum și a stabilirii unei noi jurisprudențe de către Organul de apel; constată că preocupările SUA cu privire la Organul de apel se extind dincolo de modificările procedurale și implică reforme semnificative ale hotărârilor judecătorilor din cadrul Organului de apel;

5.  este de opinie că decizia SUA, adoptată la 31 mai 2018, de a impune tarife pe produsele din oțel și aluminiu din motive de „securitate națională” în temeiul articolului 232 din Legea de extindere a comerțului din 1962 este nejustificată și consideră că nu abordează provocarea reprezentată de excesul de oțel de pe piețele mondiale și nu respectă normele OMC; încurajează ferm Comisia să colaboreze cu SUA pentru a soluționa dezacordurile comerciale și a elimina barierele din calea comerțului în cadrul de soluționare a litigiilor bazat pe norme al OMC;

6.   consideră că, pentru a aborda cauzele profunde ale crizei actuale, OMC trebuie să se adapteze unei lumi în schimbare, îndeplinind, în același timp, unele dintre aspectele nerezolvate ale ADD, în special în ceea ce privește securitatea alimentară; prin urmare, consideră că este necesar:

   a) să se remedieze lacunele actuale din cadrul de reglementare, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile care denaturează piața și întreprinderile de stat, precum și de a menține la zi protecția proprietății intelectuale și accesul la piața de investiții; de asemenea, să se abordeze aspectele legate de protecție și divulgarea forțată a codului sursă și alte activități direcționate de stat care generează supracapacități, precum și barierele de reglementare din calea serviciilor și a investițiilor, inclusiv transferurile de tehnologie, cerințele întreprinderilor comune și cerințele privind conținutul local; și să monitorizeze punerea în aplicare, administrarea și funcționarea acordurilor existente;
   b) să se instituie cadrul de reglementare necesar pentru a face față evoluțiilor tehnologice, care să includă comerțul electronic, lanțurile valorice globale, achizițiile publice, reglementarea internă actualizată pentru servicii, precum și microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (MIMM);
   c) să se controleze cele mai urgente provocări sociale și de mediu la nivel mondial, asigurându-se coerența sistemică a politicilor între agendele comerciale, cele privind forța de muncă și cele de mediu;
   d) să considere salutare, în acest sens, declarațiile comune, adoptate la Buenos Aires, privind comerțul electronic, reglementările interne, facilitarea investițiilor și capacitarea economică a femeilor, precum și activitatea desfășurată de atunci cu privire la aceste aspecte;

7.  subliniază că UE ar trebui să-și evidențieze normele privind protecția vieții private și protecția datelor, pentru ca acestea să fie promovate pe plan internațional și să devină o referință în elaborarea standardelor internaționale și multilaterale;

8.  reamintește că accesul la piețele de achiziții publice se numără printre prioritățile avute în vedere de Uniunea Europeană în cadrul negocierilor sale comerciale și că, în acest sens, se consideră că membrilor OMC le revine responsabilitatea de a-și îndeplini angajamentele asumate în ceea ce privește aderarea la Acordul privind achizițiile publice (AAP) și de a depune eforturi pentru a îmbunătăți funcționarea acestui acord și respectarea dispozițiilor sale, în spiritul reciprocității și al avantajelor reciproce; constată că eficacitatea deplină a potențialelor îmbunătățiri aduse cadrului privind ajutoarele de stat și rolului întreprinderilor publice depinde parțial de progresele în acest domeniu; invită Comisia să colaboreze cu acei membri care sunt în curs de aderare la AAP pentru a cataliza eforturile depuse de aceștia în vederea extinderii beneficiilor liberalizării achizițiilor publice în rândul membrilor OMC;

9.  este convins că diferențierea actuală dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare nu reflectă realitatea economică și situația efectivă din cadrul OMC, lucru care a reprezentat un obstacol în calea progresului negocierilor din cadrul Rundei de la Doha, în detrimentul țărilor care au cel mai mult nevoie de sprijin; îndeamnă țările în curs de dezvoltare avansate să își asume partea lor de responsabilitate și să facă contribuții în funcție de nivelul lor de dezvoltare și de competitivitate (sectorială); remarcă faptul că documentul de reflecție al Comisiei solicită norme menite să sprijine țările în curs de dezvoltare să își depășească statutul de țări cu venituri reduse pe măsură ce acestea vor deveni mai bogate; consideră că mecanismul tratamentului special și diferențiat (TSD) ar trebui să fie supus unei reexaminări, pentru a reflecta mai clar indicii dezvoltării umane, ca un instrument de politică menit să le permită țărilor în curs de dezvoltare să coreleze punerea în aplicare a acordurilor multilaterale cu asistența acordată de țările mai bogate și de organizațiile donatoare;

10.  întâmpină deosebit de favorabil ratificarea de către două treimi din membrii OMC, în februarie 2017, a Acordului privind facilitarea comerțului (TFA); își exprimă convingerea că TFA reprezintă un exemplu important și ar putea oferi un model pentru viitoarele acorduri ale OMC, ținând seama de diferențele existente în ceea ce privește nivelul de dezvoltare și nevoile membrilor OMC; încurajează membrii OMC să își asume responsabilitatea și să își mențină angajamentele la un nivel proporțional cu puterea și capacitățile lor economice reale; consideră că provocările viitoare vor fi ratificarea deplină a acordului – în special de către membrii din Africa, despre care se estimează că vor obține cele mai multe beneficii de pe urma acordului –, punerea efectivă în aplicare a TFA și notificarea asistenței pentru dezvoltare în temeiul acordului;

11.  recunoaște că, în ansamblu, aderarea Chinei la OMC în 2001 a crescut accesul la piața internă a Chinei, ceea ce a creat avantaje pentru economia mondială; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că China nu aplică spiritul și principiile OMC în ceea ce privește tratamentul național;

12.  consideră că este necesar să se revizuiască funcționarea procesului de negociere prin introducerea unui grad mai mare de flexibilitate decât a fost cazul până în prezent în temeiul regulii consensului, recunoscând în același timp că abordarea de tip „angajament unic” a limitat eficacitatea guvernanței comerciale multilaterale; își exprimă sprijinul pentru conceptul de multilateralism flexibil, prin care membrii OMC interesați să progreseze în privința unei anumite chestiuni, în legătură cu care un consens deplin nu este încă posibil, ar trebui să fie în măsură să avanseze și să încheie acorduri plurilaterale, fie prin așa-numitele acorduri ale OMC prevăzute la anexa 4, în conformitate cu articolul II:3, articolul III:1 și articolul X:9 din Acordul de la Marrakesh, fie prin intermediul unor acorduri „de masă critică” care extind concesiile negociate la membrii OMC, pe baza clauzei națiunii celei mai favorizate (MFN); încurajează Comisia să nu utilizeze aceste articole ca pe o alternativă la dialogul constructiv cu membrii OMC, prin intermediul căruia trebuie abordate barierele în calea comerțului și reforma OMC și a funcțiilor sale; consideră, în acest sens, că membrii OMC ar trebui să stimuleze consolidarea capacităților organizației, pentru a se asigura că aceasta este echipată cu resurse financiare și umane în conformitate cu nevoile extinse, astfel încât să se mențină aceeași calitate a activității sale; consideră că, în general, contribuțiile financiare ale noilor membri ar trebui să ducă la majorarea bugetului OMC și nu să conducă la scăderea cotizațiilor plătite de membrii existenți;

13.  recunoaște că, în timp ce multilateralismul bazat pe norme rămâne o componentă esențială a structurii OMC, există posibilități de cooperare plurilaterală mai profundă și mai flexibilă între statele interesate în domenii în care s-a dovedit dificil de obținut un consens; insistă asupra faptului că astfel de acorduri trebuie să completeze, nu să submineze agenda multilaterală și nu ar trebui să fie utilizate ca un forum alternativ pentru eliminarea barierelor din calea comerțului, ci ca o etapă către progresul la nivel multilateral; solicită relansarea negocierilor plurilaterale, în special în ceea ce privește Acordul privind bunurile de mediu și Acordul privind comerțul cu servicii (TiSA) și solicită să se introducă norme speciale aplicabile IMM-urilor în acordurile plurilaterale și multilaterale; subliniază importanța continuării și aprofundării demersurilor inițiate de OMC în cadrul cooperării internaționale cu alte organizații internaționale, cum ar fi, între altele, ONU, OCDE, OMV și OIM;

14.   subliniază rolul pe care îl poate juca și trebuie să îl joace comerțul în ceea ce privește sprijinirea dezvoltării și realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) pentru 2030 și a angajamentelor prevăzute de Acordul de la Paris în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice; regretă faptul că Acordul privind bunurile de mediu a fost blocat în 2016 și reamintește potențialul acestuia de a oferi un acces sporit la tehnologiile ecologice și de a contribui la respectarea angajamentelor menționate mai sus; subliniază că, pe lângă negocierile privind subvențiile pentru sectorul pescăresc, OMC trebuie să definească în prezent măsuri mai concrete care trebuie luate în acest sens pentru a proteja viața marină; reamintește că conceptul OMC privind metodele de producție și prelucrare oferă posibilități de diferențiere între așa-numitele „produse similare” în funcție de impactul lor asupra mediului; sugerează revitalizarea Comitetului OMC privind comerțul și mediul, conferindu-i mandatul de a elabora criterii pentru combaterea parazitismului ecologic și de a stabili legături mai strânse cu Secretariatul CCONUSC;

15.  reafirmă faptul că între egalitatea de gen și dezvoltarea favorabilă incluziunii există legături, acestea fiind reflectate și în ODD nr. 5, și subliniază faptul că un factor-cheie pentru eradicarea sărăciei este capacitarea femeilor și că eliminarea barierelor din calea participării femeilor la schimburile comerciale este esențială pentru dezvoltarea economică; salută atenția sporită acordată de OMC chestiunilor legate de comerț și de gen și îi încurajează pe toți cei 121 de semnatari ai Declarației de la Buenos Aires din 2017 privind comerțul și capacitarea economică a femeilor să își onoreze angajamentele asumate; subliniază necesitatea unei abordări de gen sistemice în toate domeniile procesului de elaborare a normelor OMC, sub forma unor evaluări ale impactului de gen; remarcă importanța unei inițiative precum SheTrades pentru a evidenția rolul pozitiv al femeilor în comerț și pentru a încuraja o participare mai mare a femeilor la comerțul internațional din întreaga lume;

16.  atrage atenția asupra concluziilor celei de a șasea reexaminări globale a ajutorului pentru comerț, care a avut loc la Geneva în iulie 2017, intitulată „Promovarea comerțului, a incluziunii și a conectivității pentru o dezvoltare durabilă”; susține punctul de vedere potrivit căruia această inițiativă ar trebui transpusă în acțiuni concrete pentru a facilita comerțul electronic și a transforma oportunitățile digitale, precum tehnologia blockchain, în realități comerciale, inclusiv pentru țările în curs de dezvoltare; remarcă, în această privință, faptul că o provocare esențială este în continuare reprezentată de investițiile realizate atât în infrastructura fizică, cât și în cea digitală, care sunt indispensabile pentru realizarea de progrese în acest domeniu; invită, prin urmare, membrii OMC să promoveze, deopotrivă, investițiile în infrastructura fizică și pe cele în infrastructură digitală, încurajând, printre alte inițiative, parteneriatele public-privat;

17.  își reiterează apelul adresat UE de a se asigura că activitățile sale desfășurate alături de țările în curs de dezvoltare, atât în domeniul dezvoltării, cât și în cel al comerțului, sunt bazate pe un cadru echilibrat care implică parteneri egali, sunt în concordanță cu principiul coerenței politicilor în favoarea dezvoltării stabilit la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și au ca scop promovarea și respectarea drepturilor omului;

18.  regretă faptul că cea de-a 11-a Conferință ministerială a OMC nu a realizat progrese în privința anumitor probleme de importanță majoră pentru țările în curs de dezvoltare; salută, cu toate acestea, tratamentul preferențial consolidat care a fost asigurat anterior în cadrul OMC pentru țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv regulile de origine preferențiale și tratamentul pentru prestatorii de servicii, și subliniază necesitatea luării de măsuri de consolidare a capacităților, care le-ar permite furnizorilor din țările cel mai puțin dezvoltate să beneficieze de derogarea în domeniul serviciilor pentru țările cel mai puțin dezvoltate;

19.  subliniază că transparența este un element esențial pentru asigurarea unui mediu stabil și previzibil în materie de comerț și investiții; consideră că este important să se sporească transparența procedurilor de monitorizare prin creșterea stimulentelor acordate membrilor OMC pentru ca aceștia să se conformeze cerințelor de notificare, prin reducerea complexității acestor proceduri și a sarcinilor impuse și prin întărirea capacităților, dacă este nevoie, în timp ce neconformitatea intenționată ar trebui descurajată și contestată;

20.  subliniază că rolul Secretariatului OMC în facilitarea și salvgardarea unei abordări ascendente pentru participarea activă a tuturor membrilor este esențial și că acesta ar trebui să fie întărit în continuare, sporindu-i-se totodată flexibilitatea, în sprijinul diferitelor procese de negociere, precum și al funcțiilor de punere în aplicare și de monitorizare; consideră că este necesar să se întărească mijloacele și resursele de ordin financiar și uman ale Secretariatului OMC și îndeamnă membrii OMC să își îndeplinească responsabilitățile care le revin în acest sens într-un spirit de reciprocitate; consideră că activitatea cotidiană a comitetelor OMC ar trebui, de asemenea, să fie revitalizată, oferind președinților acestora un rol mai activ în elaborarea și propunerea de soluții alternative și de compromis, extinzând astfel rolul lor dincolo de simpla moderare a contribuțiilor membrilor, și că această sarcină extinsă ar trebui sprijinită de Secretariat;

21.  îndeamnă membrii OMC să asigure legitimitatea democratică și transparența prin întărirea dimensiunii parlamentare a OMC și să sprijine un memorandum de înțelegere prin care să se instituie o relație formală de lucru cu Conferința parlamentară privind OMC; subliniază, în acest sens, că este necesar să se asigure un acces complet al parlamentarilor la negocierile comerciale, implicarea lor în elaborarea și punerea în practică a deciziilor OMC și supunerea politicilor comerciale unui control corespunzător în interesul cetățenilor;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și directorului general al OMC.

(1) Declarația ministerială de la Doha [WT/MIN (01)/DEC/1] din 14 noiembrie 2001 —https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/min01_e/mindecl_e.htm
(2) JO C 259E, 29.10.2009, p. 77.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2017)0439
(4) http://www.europarl.europa.eu/pcwto/en/sessions/2017.html
(5) https://www.wto.org/english/news_e/news17_e/mc11_10dec17_e.htm
(6) https://www.wto.org/english/tratop_e/devel_e/a4t_e/gr17_e/gr17programme_e.htm
(7) http://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/
(8) http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/06/29/20180628-euco-conclusions-final/
(9) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/may/tradoc_156906.pdf
(10) https://www.consilium.europa.eu/media/36165/final-eu-cn-joint-statement-consolidated-text-with-climate-change-clean-energy-annex.pdf
(11) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/september/tradoc_157331.pdf


Raportul pe 2018 privind Serbia
PDF 430kWORD 60k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la Raportul Comisiei privind Serbia pe 2018 (2018/2146(INI))
P8_TA-PROV(2018)0478A8-0331/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției la Consiliul European de la Salonic din 19-20 iunie 2003,

–  având în vedere declarația de la Sofia a summitului UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și „Agenda priorităților de la Sofia” a acestuia,

–  având în vedere Decizia 2008/213/CE a Consiliului(1) din 18 februarie 2008 privind principiile, prioritățile și condițiile cuprinse în Parteneriatul european cu Serbia și de abrogare a Deciziei 2006/56/CE,

–  având în vedere Avizul Comisiei din 12 octombrie 2011 referitor la cererea Serbiei de aderare la Uniunea Europeană (SEC(2011)1208), decizia Consiliului European din 2 martie 2012 de a acorda Serbiei statutul de țară candidată și decizia Consiliului European din 27-28 iunie 2013 de a începe negocierile de aderare la UE cu Serbia,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia, pe de altă parte, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

–  având în vedere Rezoluția 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului CIJ și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Serbia și Kosovo,

–  având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014,

–  având în vedere declarația și recomandările adoptate cu ocazia celei de a opta reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Serbia (CPSA) din 13-14 iunie 2018,

–  având în vedere raportul final al Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) cu privire la misiunea restrânsă de observare a alegerilor parlamentare anticipate din Serbia desfășurate la 29 iulie 2016,

–  având în vedere raportul misiunii de evaluare a alegerilor a OSCE/ODIHR privind alegerile prezidențiale din Serbia desfășurate la 2 aprilie 2017,

–  având în vedere raportul Comisiei pe 2018 privind Serbia din 17 aprilie 2018 (SWD(2018)0152),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia din 23 mai 2017 (9655/17),

–  având în vedere cea de a patra reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Serbia, desfășurată la 16 noiembrie 2017,

–  având în vedere cea de a opta reuniune a Conferinței de aderare la nivel ministerial cu Serbia desfășurată la 25 iunie 2018,

–  având în vedere raportul din iulie 2015 al Grupului de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei privind Serbia și al patrulea raport de evaluare al GRECO pe tema „Prevenirea corupției cu privire la deputați, judecători și procurori”, adoptat la 16-20 octombrie 2017,

–  având în vedere evaluarea Comisiei din 17 aprilie 2018 privind programul de reforme economice din Serbia pentru perioada 2018-2020 (SWD(2018)0132) și concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia adoptate de către Consiliu la 25 mai 2018,

–  având în vedere avizul Comisiei de la Veneția privind proiectele de amendamente la prevederile constituționale privind sistemul judiciar din 25 iunie 2018,

–  având în vedere rezultatul anchetei din 2017 privind romii marginalizați din Balcanii de Vest, sprijinite de Comisie și efectuate de Banca Mondială și de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare,

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 iunie 2017 referitoare la Raportul Comisiei pe 2016 privind Serbia(2),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0331/2018),

A.  întrucât Serbia, la fel ca orice țară care aspiră să devină membră a UE, trebuie evaluată în funcție de propriile merite în ceea ce privește îndeplinirea, implementarea și respectarea aceluiași set de criterii și întrucât calitatea reformelor necesare și angajamentul față de acestea determină calendarul aderării; întrucât aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merit complet dependent de progresele obiective înregistrate de fiecare țară, inclusiv de Serbia;

B.  întrucât de la deschiderea negocierilor cu Serbia au fost deschise 14 capitole dintre care două au fost închise în mod provizoriu;

C.  întrucât Serbia a fost în mod continuu angajată în procesul de normalizare a relațiilor cu Kosovo, care a avut ca rezultat, la 19 aprilie 2013, încheierea „Primului acord cu privire la principiile normalizării relațiilor”, precum și încheierea acordurilor din august 2015; întrucât Serbia și-a menținut participarea la dialog;

D.  întrucât Serbia a contribuit la consolidarea cooperării regionale și a relațiilor de bună vecinătate, precum și a păcii, a stabilității, a reconcilierii și a unui climat care facilitează abordarea problemelor bilaterale nerezolvate din trecut;

E.  întrucât Serbia și-a menținut angajamentul față de crearea unei economii de piață funcționale și a continuat să construiască un bilanț privind obligațiile de punere în aplicare a obligațiilor prevăzute în ASA;

F.  întrucât supremația legii reprezintă un principiu fundamental pe care se întemeiază UE și care se află în centrul atât al procesului de extindere, cât și al procesului de stabilizare și de asociere. întrucât sunt necesare reforme pentru a aborda provocările importante care rămân în acest domeniu, în special în ceea ce privește garantarea unui sistem judiciar independent, imparțial, responsabil și eficient, în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, precum și în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale;

G.  întrucât Serbia a ratificat toate convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, inclusiv, și în special, Convenția nr. 87/1948 privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, Convenția nr. 98/1949 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă și Convenția nr. 29/1930 privind munca forțată sau obligatorie;

H.  întrucât situația privind libertatea de exprimare și independența mass-mediei reprezintă în continuare o preocupare deosebit de profundă, care trebuie abordată cu hotărâre și eficacitate în mod prioritar;

I.  întrucât Serbia beneficiază de asistență de preaderare în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II), cu un buget total orientativ de 1.5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020; întrucât alocarea orientativă revizuită pentru Serbia în cadrul IPA II pentru perioada 2018-2020 este de 722 de milioane EUR; întrucât Serbia a primit o recompensă de performanță la jumătatea perioadei;

1.  salută angajamentul continuu al Serbiei pe calea integrării în Uniunea Europeană; invită Serbia, cu sprijinul Comisiei, să promoveze în mod activ această decizie strategică în rândul populației Serbiei și să crească în continuare, în timp util și în mod transparent, informațiile și vizibilitatea UE și a proiectelor și a programelor finanțate de aceasta;

2.  subliniază că o implementare riguroasă a reformelor și a politicilor este un indicator principal al unui proces de integrare reușit; invită Serbia să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării noii legislații și a noilor politici; salută adoptarea unei a treia revizuiri a programului național pentru adoptarea acquis-ului UE și avertizează cu privire la consecințele unei transpuneri necorespunzătoare a unor importante acte legislative ale UE privind alinierea la acquis; salută evaluarea Comisiei din comunicarea sa din luna februarie intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”, potrivit căreia, dacă se manifestă o voință politică puternică, reforme reale și susținute și soluții definitive la conflictele cu vecinii, Serbia ar putea deveni membră a UE; invită Consiliul și Comisia, cu condiția ca progresele necesare să permită acest lucru, în special în domeniul fundamental al statului de drept, să sprijine deschiderea capitolelor pregătite tehnic și să accelereze procesul general de negociere a aderării;

3.  salută finalizarea cu succes a procesului de programare IPA 2018 și semnarea Acordului de finanțare pentru IPARD II; invită Comisia ca, în conceperea noului Instrument de asistență pentru preaderare (IPA III), să includă dispoziții adecvate care să permită o eventuală aderare a Serbiei la UE;

4.  salută progresele înregistrate de Serbia în ceea ce privește dezvoltarea unei economii de piață funcționale, asigurarea creșterii economice și menținerea stabilității macroeconomice și monetare; subliniază că Serbia a înregistrat progrese semnificative în abordarea unora dintre deficiențele politicilor care au constituit o problemă în trecut, în special prin consolidarea bugetară; cu toate acestea, subliniază că șomajul, exodul creierelor și inactivitatea economică continuă să rămână ridicate; solicită Serbiei să elaboreze un plan durabil pentru viitorul întreprinderilor de stat; subliniază importanța capitală a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) pentru economia Serbiei și solicită un mediu de afaceri mai transparent și mai puțin greoi; sprijină aderarea Serbiei la Organizația Mondială a Comerțului (OMC);

5.  își exprimă îngrijorarea cu privire la șomajul persistent și subliniază importanța formării și dezvoltării competențelor antreprenoriale în rândul tinerilor; invită Serbia să îmbunătățească poziția femeilor pe piața muncii; invită Serbia să consolideze dialogul tripartit; solicită modificarea Legii privind contribuțiile la asigurările sociale obligatorii și Legea privind asigurările de sănătate, pentru a împiedica discriminarea împotriva micilor producători agricoli;

6.  ia act de alegerile prezidențiale care au avut loc la 2 aprilie 2017; salută organizarea generală a alegerilor și invită autoritățile să se asigure că se aplică standardele internaționale; invită autoritățile să urmeze și să aplice integral recomandările misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor, în special pentru a asigura condiții de concurență echitabile în timpul perioadei de campanie și să se implice într-un dialog cu misiunile interne independente de observare a alegerilor; invită autoritățile să ancheteze în mod corespunzător plângerile privind neregulile, actele de violență și intimidările care au survenit în timpul proceselor electorale anterioare; constată cu îngrijorare lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale; subliniază că finanțarea partidelor politice trebuie să fie transparentă și în conformitate cu standardele internaționale;

7.  invită Serbia să își sporească gradul de aliniere la politica externă și de securitate a UE, inclusiv politica sa privind Rusia, inclusiv în cadrul Organizației Națiunilor Unite; salută contribuția importantă și continuarea participării Serbiei la o serie de misiuni și operațiuni ale UE în cadrul PSAC (EUTM Mali, EUTM Somalia, EU NAVFOR Atalanta, EUTM RCA), aceasta participând la patru din cele șase misiuni sau operațiuni militare desfășurate de Uniune; cu toate acestea, este preocupat de continuarea cooperării militare a Serbiei cu Rusia și Belarus;

8.  felicită Serbia pentru abordarea sa constructivă în gestionarea efectelor crizei migrației și a refugiaților, precum și eforturile considerabile pe care le-a depus țara pentru a asigura adăpost și ajutor umanitar, în principal cu sprijin din partea UE; salută adoptarea de către Serbia a noii legi privind azilul, a legii privind străinii și a legii privind controlul frontierelor; îndeamnă Serbia să își alinieze în mod progresiv politica în materie de vize cu cea a UE; ia act cu îngrijorare de faptul că politica de vize nealiniată a Serbiei a deschis posibilitatea migrației ilegale și a introducerii ilegale de migranți în țările UE, precum și în țările vecine care nu sunt membre ale UE; îndeamnă Serbia să instituie un mecanism de returnare a migranților ilegali care să fie în concordanță cu acquis-ul UE și să își îmbunătățească în continuare capacitatea de a răspunde nevoilor minorilor neînsoțiți; invită Serbia să găsească o soluție viabilă pentru refugiații din țările învecinate, inclusiv în ceea ce privește nevoile de locuințe și accesul la muncă și la educație;

Statul de drept

9.  îndeamnă Serbia să își intensifice eforturile de reformă în domeniul statului de drept și, în special, să garanteze independența și eficiența globală a sistemului judiciar; subliniază că ar trebui pus un accent special pe punerea în aplicare a unor reforme reale în acest domeniu; ia act de faptul că, deși s-au înregistrat unele progrese în reducerea numărului de cauze de executare restante și în punerea în aplicare a unor măsuri în vederea armonizării practicii judiciare, independența sistemului judiciar din Serbia nu este pe deplin asigurată, iar amploarea influenței politice asupra sistemului judiciar reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare; invită Serbia să întărească asumarea responsabilității, imparțialitatea, profesionalismul și eficiența generală a sistemului judiciar și să instituie un sistem de asistență juridică gratuită care să asigure o gamă largă de furnizori de asistență juridică gratuită; solicită punerea în aplicare a tuturor hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;

10.  reiterează importanța intensificării combaterii corupției și îndeamnă Serbia să dea dovada unui angajament clar de a soluționa această chestiune; salută punerea în aplicare a legii privind organizarea și jurisdicția autorităților naționale pentru eliminarea criminalității organizate, a terorismului și a corupției; salută adoptarea modificărilor formulate în secțiunea referitoare la infracțiunile economice din codul penal național și încurajează Serbia să le pună pe deplin în aplicare, inclusiv modificarea referitoare la abuzul în serviciu, pentru a împiedica orice abuz; solicită continuarea punerii în aplicare a strategiei naționale anticorupție și a planului de acțiune; invită din nou Serbia să adopte cu rapiditate o nouă lege privind Agenția sa anticorupție pentru a îmbunătăți planificarea, coordonarea și monitorizarea punerii în aplicare a noii legislații și a noilor politici, dar și a celor existente; subliniază că este esențial faptul că agenția primește și gestionează resursele umane și financiare necesare pentru a-și îndeplini mandatul în mod independent; subliniază că membrii Agenției Anticorupție trebuie să fie aleși în concordanță cu principiile transparenței, absenței conflictelor de interese sau afilierii politice; invită autoritățile să angajeze personal pentru toate posturile disponibile din cadrul agenției; invită Serbia să își îmbunătățească în continuare bilanțul privind anchetele, punerile sub acuzare și condamnările definitive în cazurile de corupție la nivel înalt și să publice periodic statistici privind rezultatele anchetelor în toate cauzele de presupuse acte de corupție la adresa unor funcționari publici;

11.  invită autoritățile sârbe să pună în aplicare recomandările Grupului de state împotriva corupției (GRECO); îndeamnă parlamentul sârb să urmeze recomandările referitoare la prevenirea corupției și conflictele de interese, precum și să adopte codul de conduită;

12.  recunoaște că s-au înregistrat unele progrese în lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și salută rolul activ al Serbiei în cooperarea polițienească și judiciară internațională și regională; invită Serbia să dea dovadă de un angajament mai activ și să obțină rezultate concrete în această luptă, în special printr-un bilanț convingător în materie de anchete, urmăriri în justiție și condamnări în cazurile de criminalitate organizată, inclusiv în ceea ce privește traficul și introducerea ilegală de migranți din Serbia către UE și către țările din afara UE, crimele legate de criminalitatea organizată, criminalitatea informatică, fluxurile financiare care sprijină activitățile teroriste și spălarea de bani; invită Serbia să continue punerea în aplicare pe deplin a planului de acțiune convenit cu Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI); atrage atenția asupra numărului tot mai mare de atacuri infracționale și solicită soluționarea acestora printr-o cooperare deplină cu autoritățile judiciare;

Democrația și dialogul social

13.  subliniază faptul că parlamentul sârb încă nu își exercită controlul efectiv asupra executivului, și că trebuie îmbunătățite în continuare transparența, includerea și calitatea procesului legislativ; salută diminuarea utilizării procedurilor de urgență pentru adoptarea de acte legislative; subliniază, cu toate acestea, că utilizarea încă destul de frecventă a unor proceduri de urgență subminează controlul parlamentar și public; subliniază că ar trebui evitate acțiunile care limitează capacitatea parlamentului sârb de a desfășura o dezbatere eficientă cu privire la legislație și la controlul asupra acesteia; subliniază importanța activității opoziției într-o democrație și subliniază că politicienii acesteia nu ar trebui să facă obiectul calomniei și al defăimării; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că unii politicieni folosesc în mod abuziv discursul public pentru a alimenta creșterea radicalismului; solicită măsuri suplimentare pentru a asigura dialogul între partide și implicarea eficace a societății civile; invită Parlamentul Serbiei să reexamineze practica de obstrucționare și să verifice dacă aceasta nu împiedică dezbaterea democratică; salută faptul că parlamentul sârb și-a continuat eforturile vizând îmbunătățirea transparenței prin dezbateri privind pozițiile de negociere ale Serbiei cu privire la capitolele de aderare la UE, și prin dialog cu nucleul echipei de negociere și cu Convenția națională privind Uniunea Europeană; subliniază că rolul organismelor de reglementare independente, inclusiv al ombudsmanului național, al Agenției anticorupție, al Autorității naționale de audit, al comisarului pentru informații de importanță publică și protecția datelor cu caracter personal, trebuie recunoscut și sprijinit în totalitate; solicită Parlamentului sârb să se angajeze în punerea în aplicare a constatărilor și recomandărilor organismelor de reglementare independente, în special cele ale Ombudsmanului; reamintește că unul dintre pilonii modelului social european este dialogul social și că o consultare periodică între guvern și partenerii sociali este esențială pentru prevenirea tensiunilor sociale și a conflictelor; subliniază faptul că este esențial ca dialogul social să depășească schimbul de informații și că părțile interesate ar trebui să fie consultate cu privire la legile importante înainte ca acestea să intre în procedura parlamentară;

14.  salută prezentarea proiectului de reformă constituțională a sistemului judiciar al țării transmis pentru aviz Comisiei de la Veneția; subliniază importanța punerii în aplicare în integralitate a recomandărilor Comisiei de la Veneția; încurajează autoritățile sârbe să se implice într-o dezbatere publică semnificativă și care să promoveze includerea, desfășurată într-o manieră constructivă, pentru o mai bună sensibilizare cu privire la procesul de reformă constituțională din această țară; solicită o amplă consultare publică înainte ca proiectul final să fie transmis parlamentului Serbiei;

15.  salută progresele înregistrate de Serbia în ce privește reforma administrației publice, în special prin adoptarea mai multor legi noi privind salariile și relațiile de muncă în serviciul public, privind administrația locală și salariile din provinciile autonome și privind academiile naționale de formare; subliniază că influența politică asupra numirilor în posturile de conducere de înalt nivel rămâne un motiv de îngrijorare; invită Serbia să modifice Legea privind funcția publică pentru a garanta neutralitatea administrației publice; observă că întărirea capacităților administrative la toate nivelurile este importantă pentru punerea în aplicare cu succes a reformelor esențiale; salută înființarea unui Minister pentru integrarea europeană care încorporează structurile fostului Birou de integrare europeană al Serbiei, care a continuat să ofere consiliere politică pentru integrarea europeană;

Drepturile omului

16.  subliniază că cadrul legislativ și instituțional pentru respectarea drepturilor omului este în vigoare; subliniază că este necesară punerea în aplicare coerentă a acestuia în întreaga țară; invită Serbia să adopte noua lege privind protecția datelor și să se asigure că acesta respectă pe deplin standardele și cele mai bune practici ale UE; ia act de faptul că sunt necesare eforturi suplimentare susținute pentru a îmbunătăți situația persoanelor care aparțin unor grupuri vulnerabile, inclusiv a persoanelor de etnie romă, a persoanelor cu handicap, a persoanelor cu HIV/SIDA și a persoanelor LGBTI; condamnă continuarea apariției unor infracțiuni motivate de ură împotriva romilor și a persoanelor LGBTI; invită Serbia să desfășoare în mod activ anchetele, urmăririle penale și condamnările în materie de infracțiuni motivate de ură; invită autoritățile sârbe să promoveze un climat de toleranță și să condamne toate formele de discurs de incitare la ură, de aprobare publică și de negare a genocidului, a crimelor împotriva umanității și a crimelor de război;

17.  îndeamnă Serbia să întărească rolul și capacitatea autorităților sale în ceea ce privește protecția grupurilor vulnerabile, inclusiv a femeilor, a copiilor și a persoanelor cu handicap și să asigure o mai bună cooperare între poliție, procurori și serviciile sociale în această privință; salută ratificarea de către Serbia a Convenției de la Istanbul și recentele evoluții în ceea ce privește măsurile de protecție a copiilor împotriva violenței, inclusiv anunțul guvernului privind crearea unui Ombudsman pentru copii, și invită autoritățile să monitorizeze efectul legislației și al altor măsuri; subliniază că deficiențele în ceea ce privește respectarea drepturilor omului în cazul persoanelor cu handicap persistă și îndeamnă guvernul să adopte o strategie națională privind persoanele cu handicap;

18.  încurajează ferm autoritățile sârbe să își intensifice eforturile în vederea îmbunătățirii situației libertății de exprimare și a libertății mass-mediei; salută înființarea noului grup de lucru consacrat elaborării proiectului de strategie privind mass-media; subliniază că amenințările, violența și intimidările îndreptate împotriva ziariștilor și a mass-mediei, inclusiv hărțuirea administrativă și intimidarea prin proceduri judiciare, rămân un motiv de îngrijorare; invită funcționarii să fie consecvenți în a condamna în mod public orice formă de intimidare a ziariștilor și să se abțină de la orice intervenție în activitățile mass-media și ale ziariștilor, inclusiv în contextul alegerilor; observă, în acest sens, că, deși mai multe cazuri au fost soluționate și au fost înregistrate unele plângeri penale, condamnările rămân încă rare; salută eforturile grupului de lucru permanent care a fost instituit prin Acordul privind cooperarea și măsurile de creștere a siguranței ziariștilor și invită autoritățile să demonstreze angajamentul lor deplin în ceea ce privește anchetarea și urmărirea penală a cazurilor de atacuri împotriva ziariștilor și a organelor mass-media; solicită punerea în aplicare integrală a legilor privind mass-media, precum și întărirea independenței organismului de reglementare a mass-mediei electronice al țării; salută eforturile continue de a adopta o strategie de media care să creeze un peisaj mass-media pluralist și subliniază, în acest sens, importanța unei consultări cu părțile interesate care să fie transparentă și să favorizeze includerea; subliniază necesitatea unei transparențe totale în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și finanțarea acesteia; solicită adoptarea unor politici care să protejeze mass-media și programele în limbile minorităților naționale care locuiesc în Serbia;

19.  solicită autorităților sârbe să își intensifice cooperarea cu organizațiile societății civile, inclusiv cu organizațiile femeilor și cu grupurile pentru drepturile omului, al căror rol este fundamental pentru o democrație funcțională; condamnă campaniile negative și restricțiile la adresa anumitor organizații ale societății civile; solicită adoptarea unei strategii naționale și a unui plan de acțiune asociat pentru reglementarea mediului în care își desfășoară activitatea organizațiile societății civile; consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura o cooperare sistematică între guvern și societatea civilă și solicită o atenție sporită în elaborarea și punerea în aplicare a legislației în domeniile care afectează societatea civilă;

20.  ia act de unele progrese în cazul demolării ilegale a proprietăților private și al privării de libertatea de circulație din cartierul Savamala din Belgrad, din aprilie 2016; solicită soluționarea acestor cazuri și o cooperare deplină cu autoritățile judiciare în anchetele ce vizează aducerea făptașilor în fața justiției;

Respectarea și protecția minorităților

21.  salută adoptarea unui plan de acțiune pentru exercitarea drepturilor minorităților naționale, precum și adoptarea unui decret de instituire a unui fond dedicat minorităților naționale; invită guvernul Serbiei să transpună integral în practică toate tratatele internaționale privind drepturile minorităților; subliniază că progresul înregistrat în domeniul garantării drepturilor minorităților naționale nu este satisfăcător și impune o punere în aplicare deplină a planului de acțiune și o mai bună coordonare și includere a părților interesate, inclusiv a țărilor învecinate, în ceea ce privește nevoile de transport și de comunicare; constată că Fondul pentru minorități naționale funcționează și că finanțarea acestuia a crescut; salută adoptarea unor legi esențiale în materie de drepturi ale minorităților; își reafirmă apelul adresat Serbiei de a asigura implementarea consecventă a legislației privind protecția minorităților, inclusiv în ceea ce privește educația și cultura, utilizarea limbilor minorităților, reprezentarea în administrația publică și în sistemul judiciar, accesul în continuare la mass-media și la slujbe religioase în limbile minorităților; recunoaște participarea activă a ciclurilor electorale ale minorităților naționale din această țară și solicită adoptarea unor politici care să garanteze reprezentarea lor în cadrul Adunări naționale a Serbiei; solicită punerea în aplicare integrală a dreptului de înregistrare a nașterilor în timp util; subliniază că promovarea și protejarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților naționale, constituie o condiție prealabilă pentru aderarea la UE;

22.  observă că diversitatea culturală a Voivodinei contribuie la identitatea Serbiei; subliniază că autonomia Voivodinei ar trebui păstrată și că legea privind resursele de finanțare ale Voivodinei ar trebui adoptată fără întârziere, așa cum se prevede în Constituție;

23.  salută adoptarea noii strategii privind includerea socială a romilor pentru perioada 2016-2025, împreună cu un plan de acțiune care să cuprindă educația, sănătatea, locuințele și ocuparea forței de muncă; salută recunoașterea în strategie a faptului că femeile de etnie romă se confruntă cu o discriminare specifică; îndeamnă Serbia să stabilească obiective și indicatori clari pentru monitorizarea punerii în aplicare a noii strategii; este preocupat de numărul ridicat al fetelor de etnie romă care abandonează școala; ia act de faptul că majoritatea romilor suferă de excludere socială și se confruntă cu încălcări sistematice ale drepturilor lor; solicită punerea în aplicare pe deplin a noii strategii pentru includerea romilor și a planului de acțiune; evidențiază importanța formulării de politici care să combată discriminarea împotriva persoanelor de etnie romă și atitudinile anti-țigănești; solicită facilitarea participării publice și politice semnificative a persoanelor de etnie romă la toate nivelurile;

Cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate

24.  salută faptul că Serbia își păstrează angajamentul pentru relații bilaterale constructive cu alte țări implicate în procesul de aderare și cu statele membre ale UE învecinate; salută faptul că Serbia și-a menținut angajamentul față de o serie de inițiative de cooperare regională, cum ar fi Procesul de cooperare în Europa de Sud-Est, Consiliul de cooperare regională, Acordul central-european de liber schimb (CEFTA), Inițiativa adriatico-ionică, Strategiile macroregionale ale UE pentru regiunea Dunării (EUSDR), regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice (EUSAIR), Procesul de la Brdo-Brijuni, Inițiativa Grupului celor șase din Balcanii de Vest și agenda acesteia în materie de conectivitate, precum și Procesul de la Berlin; salută rezultatele înregistrate până în prezent în cadrul inițiativei celor șase din Balcanii de Vest și solicită dezvoltarea în continuare a zonei economice regionale (REA); invită din nou Serbia să pună în aplicare măsurile de reformă în materie de conectivitate asociate cu agenda privind conectivitatea; salută eforturile Serbiei de a acorda prioritate investițiilor în infrastructură și subliniază importanța unei conectivități sporite în regiune; constată că trebuie depuse mai multe eforturi pentru dezvoltarea economică și socială a regiunilor de frontieră, pentru a preveni depopularea acestora; sprijină propunerea de a reduce tarifele de roaming în Balcanii de Vest; subliniază faptul că litigiile bilaterale restante nu ar trebui să aibă un efect negativ asupra procesului de aderare; sprijină în mod ferm partenerii din Balcanii de Vest în angajamentul acestora de a consolida în continuare relațiile de bună vecinătate, stabilitatea regională și cooperarea reciprocă. reamintește că UE este hotărâtă să își întărească și să își intensifice angajamentul de a sprijini transformarea regiunii;

25.  salută adoptarea unei strategii naționale privind anchetarea și urmărirea penală a crimelor de război; ia act de adoptarea unei strategii privind urmărirea penală pentru anchetarea și urmărirea penală a crimelor de război și îndeamnă Serbia să își desfășoare toate activitățile cuprinse de aceasta; salută numirea, în mai 2017, a unui nou procuror pentru crime de război; își reiterează apelul pentru punerea în aplicare a acestei strategii, în special prin puneri sub acuzare, precum și pentru adoptarea unei strategii operaționale privind urmărirea penală; invită Serbia să investigheze în mod eficace toate cazurile de crime de război, în special cele mai mediatizate, și să coopereze cu partenerii săi regionali în aceste cazuri; invită Comisia și statele membre să depună eforturi suplimentare în vederea rezolvării acestei chestiuni în cadrul procesului de negociere Serbia-UE; îndeamnă autoritățile să continue să caute o soluție la problema persoanelor dispărute în timpul războaielor din anii 1990; invită din nou Serbia să coopereze pe deplin cu mecanismul actual pentru tribunalele penale internaționale; îndeamnă autoritățile să își continue eforturile legate de soarta persoanelor dispărute, inclusiv în ceea ce privește deschiderea arhivelor de stat din perioada războiului; îndeamnă Serbia să pregătească un mecanism de despăgubiri pentru victime și pentru familiile acestora; își reiterează sprijinul pentru inițiativa de instituire a Comisiei regionale pentru stabilirea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului pe teritoriul fostei Iugoslavii; subliniază importanța activității desfășurate de Oficiul de cooperare regională pentru tineret (RYCO) și filialele sale locale în promovarea reconcilierii în rândul tinerilor; solicită adoptarea unor modificări suplimentare ale Legii privind retrocedările și subliniază importanța unui tratament nediscriminatoriu pentru solicitanții de retrocedări în comparație cu alți beneficiari, în special în domeniul înregistrării proprietății publice,

26.  regretă negarea din nou a genocidului de la Srebrenica de către unele autorități sârbe; le reamintește că o cooperare deplină cu Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie și cu succesorul său, Mecanismul rezidual internațional pentru tribunale penale, implică, de asemenea, acceptarea deplină și punerea în aplicare a sentințelor și deciziilor sale; subliniază că recunoașterea genocidului de la Srebrenica este o etapă fundamentală în drumul Serbiei către aderarea la Uniunea Europeană;

27.  salută angajamentul continuu al Serbiei în cadrul procesului de normalizare cu Kosovo, precum și angajamentul acesteia față de punerea în aplicare a acordurilor obținute în cadrul dialogului facilitat de UE; salută faptul că președintele Serbiei a lansat un dialog intern privind Kosovo; își reiterează apelul de a pune în aplicare în continuare pe deplin, cu bună-credință și în timp util toate acordurile deja încheiate, inclusiv cele privind energia, și încurajează ambele părți să continue cu hotărâre procesul de normalizare; subliniază importanța creării unei asociații/comunități a municipalităților cu majoritate sârbă; subliniază că trebuie accelerat ritmul activității depuse pentru o nouă etapă a dialogului în vederea unei normalizări cuprinzătoare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo ce urmează a fi definite în cadrul unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic; reafirmă invitația adresată SEAE de a efectua o evaluare a rezultatelor părților în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin; condamnă fără echivoc uciderea politicianului sârb din Kosovo, Oliver Ivanović, și subliniază necesitatea unei cooperări autentice între investigatorii din Kosovo și cei din Serbia și a sprijinului internațional, astfel încât făptașii să fie deferiți justiției;

28.  observă dezbaterea în curs și declarațiile publice cu privire la posibilele ajustări ale frontierei dintre Serbia și Kosovo, inclusiv schimburile de teritorii; subliniază natura multietnică atât a Kosovo, cât și a Serbiei și faptul că obiectivul în regiune nu ar trebui să îl constituie statele omogene din punct de vedere etnic; sprijină dialogul facilitat de UE drept cadru pentru a ajunge la un acord cuprinzător de normalizare între Serbia și Kosovo; consideră că orice acord poate fi acceptabil numai dacă sunt de acord ambele părți, ținând cont de stabilitatea globală din regiune și de dreptul internațional;

29.  își exprimă îngrijorarea cu privire la afirmațiile repetate ale unor politicieni de rang înalt, care pun sub semnul întrebării integritatea teritorială a Bosniei și Herțegovinei și condamnă orice formă de retorică naționalistă ce încurajează dezintegrarea acestui stat;

Energia și transporturile

30.  invită Serbia să pună pe deplin în aplicare măsurile de reformă în materie de conectivitate din sectorul energetic; încurajează Serbia să dezvolte concurența pe piața gazelor naturale și să își îndeplinească obligațiile corespunzătoare în ceea ce privește decuplarea, astfel cum este prevăzut în cel de al treilea pachet legislativ privind energia; solicită Serbiei să își dezvolte politica energetică pentru a reduce dependența de importurile de gaze din Rusia; salută eforturile depuse de această țară în vederea promovării investițiilor în domeniile eficienței energetice și al energiei regenerabile; reamintește faptul că legislația privind utilizarea eficientă a energiei nu este pe deplin în concordanță cu directivele corespunzătoare ale UE; invită Serbia să își diversifice sursele de energie către alte surse regenerabile de energie;

31.  invită guvernul sârb să adopte măsurile necesare pentru conservarea zonelor protejate, în special în ceea ce privește dezvoltarea hidrocentralelor în zone sensibile din punct de vedere ecologic, cum ar fi parcul natural Stara Planina; solicită, în acest context, evaluări aprofundate ale impactului asupra mediului, bazate pe standardele UE, astfel cum au fost stabilite prin Directiva privind păsările și Directiva privind habitatele și prin Directiva-cadru privind apa; încurajează guvernul sârb să sporească transparența în ceea ce privește proiectele planificate prin participarea și consultarea publicului care să implice toate părțile interesate;

32.  salută angajamentul comun semnat de Serbia și Bulgaria la 17 mai 2018, cu ocazia reuniunii la nivel înalt a liderilor din Balcanii de Vest desfășurate la Sofia, de a construi interconexiunea gazieră dintre cele două țări, și adoptarea pachetului IPA 2018 care include proiectul de infrastructură cu importanță strategică „autostrada păcii Niș-Merdare-Pristina”, ce va permite o mai bună conexiune a transporturilor între centrul Serbiei și Kosovo și care are o semnificație simbolică pentru relațiile din regiune;

33.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la nivelul alarmant al poluării aerului în Serbia, unde, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 6 500 de persoane au murit din cauza afecțiunilor respiratorii în 2016; în această privință, solicită autorităților sârbe să adopte măsurile necesare pe termen scurt pentru abordarea acestei situații și pentru o reformă eficace a politicilor pe termen mediu și lung în domeniul transporturilor și al mobilității în marile orașe;

o
o   o

34.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și guvernului și Parlamentului Serbiei.

(1) JO L 80, 19.3.2008, p. 46.
(2) JO C 331, 18.9.2018, p. 71.


Raportul pe 2018 privind Kosovo
PDF 357kWORD 60k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la Raportul Comisiei pe 2018 privind Kosovo (2018/2149(INI))
P8_TA-PROV(2018)0479A8-0332/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere concluziile Președinției în urma reuniunii Consiliului European de la Salonic din 19-20 iunie 2003 privind perspectivele țărilor din Balcanii de Vest de a deveni membre ale Uniunii Europene,

–  având în vedere declarația din cadrul summitului UE-Balcanii de Vest organizat la Sofia la 17 mai 2018 și „Agenda priorităților de la Sofia” anexată la aceasta,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre UE și Kosovo, în vigoare din 1 aprilie 2016,

–  având în vedere agenda de reformă europeană (ARE) pentru Kosovo, lansată la Priștina la 11 noiembrie 2016,

–  având în vedere Acordul-cadru cu Kosovo privind participarea la programele Uniunii, în vigoare din 1 august 2017,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 aprilie 2018 privind politica de extindere a UE (COM(2018)0450), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2018 privind Kosovo” (SWD(2018)0156),

–  având în vedere Primul acord cu privire la principiile care reglementează normalizarea relațiilor dintre guvernele din Serbia și Kosovo din 19 aprilie 2013, precum și alte acorduri de la Bruxelles din cadrul dialogului facilitat de UE pentru normalizarea relațiilor, inclusiv Protocolul privind gestionarea integrată a frontierelor (GIF), cadrul juridic cu privire la asociația/comunitatea municipalităților cu majoritate sârbă și acordurile privind podul de la Mitrovița și privind energia;

–  având în vedere integrarea judecătorilor, procurorilor și personalului administrativ sârb kosovar în sistemul judiciar din Kosovo conform Acordului privind justiția încheiat în februarie 2015,

–  având în vedere Decizia Consiliului (PESC) 2018/856 din 8 iunie 2018 de modificare a Acțiunii comune 2008/124/PESC privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo (EULEX Kosovo)(1), care a prelungit, de asemenea, durata misiunii până la 14 iunie 2020,

–  având în vedere Raportul anual pe 2017 privind misiunile și operațiile din cadrul politicii de securitate și apărare comune (CSDP) și Raportul EULEX pe 2017 privind progresele înregistrate,

–  având în vedere rapoartele Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite privind activitățile în curs de desfășurare ale Administrației Interimare ONU în Kosovo (UNMIK), inclusiv cel mai recent raport din 1 mai 2018, și Raportul privind operațiunile Forței multinaționale de menținere a păcii din Kosovo (KFOR) din 7 februarie 2018,

–  având în vedere evaluarea Comisiei din 17 aprilie 2018 privind programul de reforme economice din Kosovo pentru perioada 2018-2020 (SWD(2018)0133) și concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia desfășurat la 25 mai 2018,

–  având în vedere rapoartele finale ale misiunilor UE de observare a alegerilor (EUEOM) privind alegerile legislative din Kosovo din 11 iunie 2017 și alegerile legislative pentru funcția de primar și pentru adunarea municipală din 22 octombrie 2017 din Kosovo,

–  având în vedere cea de a patra reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Kosovo (SAPC), care a avut loc în perioada 17-18 ianuarie 2018 la Strasbourg,

–  având în vedere propunerea Comisiei din 4 mai 2016 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (Kosovo) (COM(2016)0277) și cel de Al patrulea raport al Comisiei din 4 mai 2016 privind progresele înregistrate de Kosovo referitor la foaia de parcurs privind liberalizarea regimului vizelor (COM(2016)0276),

–  având în vedere ratificarea Acordului de delimitare a frontierelor dintre Kosovo și Muntenegru de către parlamentele din Muntenegru și Kosovo,

–  având în vedere Rezoluția 1244 (1999) a Consiliului de Securitate al ONU, Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție din 22 iulie 2010 privind conformitatea cu dreptul internațional a declarației unilaterale de independență a Kosovo, precum și Rezoluția 64/298 din 9 septembrie 2010 a Adunării Generale a ONU, care a luat act de conținutul avizului CIJ și a salutat disponibilitatea UE de a înlesni dialogul dintre Serbia și Kosovo,

–  având în vedere rezultatul anchetei din 2017 privind romii marginalizați din Balcanii de Vest, realizate de Comisie, de Banca Mondială și de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare,

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei și al Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate din 21 septembrie 2015 intitulat „Egalitatea de gen și emanciparea femeilor: transformarea vieților fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE în perioada 2016-2020”(SWD(2015)0182),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kosovo,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0332/2018),

A.  întrucât este necesar să se depună în continuare eforturi considerabile, susținute de un dialog constructiv între forțele politice și cu țările vecine, în vederea pregătirii pentru provocările pe care le reprezintă aderarea la UE;

B.  întrucât fiecare țară candidată sau potențial candidată este evaluată individual, în funcție de propriile merite, iar viteza și calitatea reformelor sunt cele care determină calendarul de aderare;

C.  întrucât independența Kosovo a fost recunoscută de 114 țări, inclusiv de 23 dintre cele 28 de state membre ale UE;

D.  întrucât UE și-a demonstrat în repetate rânduri disponibilitatea de a asista Kosovo în dezvoltarea sa economică și politică, oferindu-i o perspectivă europeană clară, în timp ce Kosovo s-a arătat dornică să continue pe calea integrării europene;

E.  întrucât, din cauza polarizării persistente în rândul partidelor politice, Kosovo a făcut dovada unor progrese limitate în raport cu reformele legate de UE, care sunt esențiale pentru înregistrarea de progrese suplimentare în cadrul procesului de aderare la UE;

F.  întrucât economia informală înfloritoare împiedică dezvoltarea unei economii viabile pentru țară în ansamblul său;

G.  întrucât secțiunile judecătorești specializate pentru Kosovo și Parchetul specializat de la Haga sunt pe deplin operaționale pe plan judiciar începând din 5 iulie 2017;

H.  întrucât, la 8 iunie 2018, Consiliul a decis să reorienteze și să extindă mandatul misiunii Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo (EULEX), punând capăt părții executive judiciare a mandatului misiunii; întrucât noua dată de încheiere a mandatului a fost stabilită la 14 iunie 2020;

I.  întrucât Kosovo este singura țară din Balcanii de Vest ai cărei cetățeni au nevoie de viză pentru a călători în spațiul Schengen,

1.  salută actele legislative importante adoptate în cadrul agendei europene de reformă (ARE) și solicită aplicarea lor integrală; consideră că ar trebui să se creeze un consens transpartinic în vederea adoptării unor reforme-cheie legate de UE; așteaptă cu interes adoptarea unei noi ARE în 2019;

2.  atrage însă atenția asupra ritmului lent cu care sunt transpuse în practică reformele esențiale, cauzat de lipsa unui consens transpartinic și de polarizarea politică permanentă; observă că acest lucru a afectat negativ capacitatea parlamentului și a guvernului de a realiza reforme susținute și durabile; condamnă comportamentul obstructiv al unor parlamentari; face apel la toate partidele politice să instituie un dialog politic incluziv; subliniază necesitatea de a îmbunătăți supravegherea eficace a executivului de către parlament, precum și transparența și calitatea legiferării, inclusiv prin asigurarea unei participări active și constructive și prin limitarea recurgerii la proceduri de urgență pentru adoptarea actelor legislative; încurajează consensul cu privire la reformele legate de aderarea la UE;

3.  salută faptul că domeniul administrației publice a înregistrat unele progrese, dar subliniază că sunt necesare reforme suplimentare; solicită, în special, depolitizarea și restructurarea administrației de stat;

4.  salută ratificarea Acordului de delimitare a frontierelor cu Muntenegru din august 2015, survenită în martie 2018 și așteptată de multă vreme, care reprezintă un pas înainte în spiritul unor bune relații de vecinătate; subliniază semnificația acestui pas către liberalizarea regimului de acordare a vizelor;

5.  îndeamnă autoritățile din Kosovo să soluționeze în mod cuprinzător deficiențele electorale identificate anterior, inclusiv lipsa de transparență și de responsabilitate a finanțării partidelor și campaniilor politice, precum și acuzațiile de intimidare pe scară largă a votanților, în special în interiorul a numeroase comunități de sârbi kosovari, aplicând măsuri legislative și administrative oportune pentru a da curs recomandărilor nerezolvate adresate de misiunile de observare a alegerilor ale UE și ale Parlamentului European și de Comisia de la Veneția, cu mult înaintea următoarei runde electorale, în scopul de a asigura că acestea sunt pe deplin aliniate la standardele internaționale; salută progresele înregistrate în cadrul administrației electorale în ceea ce privește egalitatea de gen și solicită Kosovo să își intensifice și mai mult eforturile pentru a spori participarea politică a femeilor și a consolida cadrul juridic general;

6.  își exprimă preocuparea cu privire la sistemul judiciar subfinanțat din Kosovo, la corupția extinsă, la elementele de acaparare a statului, la influența politică incorectă și la aspectele legate de lipsa respectării proceselor echitabile și a garanțiilor procedurale, inclusiv în cazurile de extrădare; subliniază importanța proceselor de reformă a statului de drept, cu un accent special pe independență și eficiență și pe nevoia de a consolida și mai mult protecția martorilor;

7.  subliniază că un sistem judiciar reprezentativ și o implementare uniformă a legislației din Kosovo reprezintă condiții prealabile pentru îmbunătățirea unei livrări inconsecvente, lente și ineficiente a actului de justiție; salută integrarea judecătorilor, procurorilor și personalului administrativ sârb kosovar în sistemul judiciar din Kosovo conform Acordului privind justiția încheiat în 2015 de Serbia și Kosovo; este de părere că sistemul judiciar este în continuare vulnerabil în fața influenței politice incorecte și că sunt necesare eforturi suplimentare pentru consolidarea capacităților și pentru asigurarea răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, inclusiv printr-o analiză funcțională substanțială pentru toți judecătorii, procurorii, ofițerii de poliție de rang înalt și anchetatorii; salută înființarea, în noiembrie 2017, a Comisiei guvernamentale pentru recunoașterea și verificarea stării victimelor violenței sexuale în timpul conflictului din Kosovo;

8.  constată că corupția și criminalitatea organizată, inclusiv traficul de droguri și de persoane și criminalitatea cibernetică, rămân motive de îngrijorare care necesită eforturi concertate; salută progresele inițiale înregistrate în ceea ce privește consolidarea palmaresului investigării și urmăririi penale a cazurilor de corupție la nivel înalt și de criminalitate organizată; așteaptă eforturi decisive și susținute conform obligațiilor impuse de procesul de aderare la UE; salută eforturile continue ale Avocatului Poporului de a-și consolida capacitatea de reexaminare a cauzelor;

9.  solicită instituirea unui cadru juridic îmbunătățit și ameliorarea eficienței și capacităților parchetelor, pentru a permite o abordare cuprinzătoare a anchetelor și urmăririlor penale, care ar trebui susținute prin indisponibilizarea, confiscarea și recuperarea activelor, precum și condamnări definitive în cazuri de corupție la nivel înalt, criminalitate financiară organizată, spălare a banilor și finanțarea terorismului; solicită garanții care să asigure independența în ceea ce privește aplicarea legii și urmărirea penală și măsuri preventive de combatere a corupției în diferite sectoare; consideră că sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura o mai bună cooperare și coordonare între instituțiile de aplicare a legii și pentru a maximiza independența și responsabilitatea sistemului judiciar; solicită Kosovo să respecte procedurile și normele internaționale privind extrădarea resortisanților străini, introducând măsurile necesare pentru a preveni cazuri cum este cel al celor șase cetățeni turci deportați din Kosovo în Turcia la sfârșitul lunii martie 2018; salută, în acest sens, decizia Adunării din Kosovo de a înființa o comisie de anchetă care să investigheze acest caz;

10.  solicită o cooperare polițienească și judiciară veritabilă și constructivă între autoritățile din Kosovo și cele sârbe; este de părere că apartenența Kosovo la Interpol și cooperarea sporită cu Europol ar îmbunătăți și mai mult eficacitatea măsurilor care vizează criminalitatea transnațională; încurajează, între timp, intensificarea cooperării în domeniul combaterii terorismului;

11.  consideră că este esențial să se dea curs, în timp util și de manieră cuprinzătoare, recomandărilor Avocatului Poporului din Kosovo, auditorului general, Agenției anticorupție și Comisiei de reglementare a achizițiilor publice; subliniază că este necesar să se corecteze deficiențele din sistemul de achiziții publice și să se îmbunătățească cooperarea interinstituțională și schimbul de informații; recomandă cu fermitate intensificarea capacităților de monitorizare, evaluare și audit și adoptarea și aplicarea unei strategii antifraudă pentru a proteja interesele financiare ale Kosovo și ale UE;

12.  salută confirmarea Comisiei, din 18 iulie 2018, potrivit căreia criteriile de referință pentru liberalizarea vizelor au fost îndeplinite; consideră esențială liberalizarea vizelor pentru Kosovo cât mai curând posibil; este de părere că liberalizarea vizelor va îmbunătăți stabilitatea și va aduce Kosovo mai aproape de UE, facilitând călătoriile și afacerile și contribuind, totodată, la combaterea traficului de persoane și a corupției; invită Consiliul să își adopte rapid mandatul pentru a avansa în direcția adoptării unui regim de călătorii fără viză;

13.  observă că, dincolo de progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea cerințelor pentru liberalizarea vizelor, trebuie să continue eforturile susținute de combatere a criminalității organizate, a traficului de droguri, a traficului de persoane și a corupției, pe lângă eforturile concrete de gestionare a fluxurilor de migrație neregulamentară și de reducere a numărului de cereri de azil nejustificate;

14.  ia act cu satisfacție de reducerea drastică a numărului cererilor de azil și readmisiilor cetățenilor din Kosovo și a numărului cererilor de acorduri de readmisie; salută noua strategie de reintegrare și solicită implementarea sa deplină;

15.  salută eforturile depuse de Kosovo pentru stoparea fluxului de luptători străini, format aproape exclusiv din jihadiști islamici, și pentru eliminarea amenințărilor teroriste; solicită o cooperare activă la nivel regional pentru combaterea activităților teroriste potențiale și pentru întreruperea fluxurilor financiare destinate finanțării terorismului; îndeamnă Kosovo să abordeze radicalizarea online și influențele extremiste externe; subliniază importanța prevenirii terorismului și a urmăririi penale a celor suspectați că ar fi luptători, precum și a reabilitării, instruirii și reintegrării sociale a lor și a familiilor lor; insistă că este necesar să se prevină radicalizarea deținuților și a tinerilor, în special, precum și să se depună eforturi de deradicalizare a acestora;

16.  condamnă fără echivoc uciderea politicianului sârb kosovar Oliver Ivanović; consideră asasinarea sa o lovitură majoră pentru vocile constructive și moderate din rândul comunității sârbe din Kosovo; subliniază că sunt necesare de urgență cooperarea autentică între anchetatorii sârbi și cei kosovari, precum și sprijinul internațional, astfel încât atât autorii crimei, cât și cei care au dispus-o să fie aduși fără întârziere în fața justiției;

17.  regretă reticența în a trata cazurile de crime de război și subliniază importanța unui angajament politic clar față de urmărirea lor penală; îndeamnă autoritățile din Kosovo să își demonstreze angajamentul ferm și susținut față de obligațiile internaționale care le revin privind secțiunile judecătorești specializate pentru Kosovo și pentru Parchetul specializat de la Haga; își exprimă profunda preocupare față de încercările unor membri ai Adunării Parlamentare din Kosovo de a abroga Legea privind secțiunile judecătorești specializate și Parchetul specializat din decembrie 2017; regretă profund faptul că, din cauza acestor încercări, nu au putut fi adoptate recomandări comune în urma amânării celei de a patra reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Kosovo (SAPC) pentru 17-18 ianuarie 2018; solicită o abordare constructivă a SAPC UE-Kosovo și consolidarea cooperării parlamentare în acest sens;

18.  îndeamnă autoritățile să sporească cooperarea juridică reciprocă dintre parchetele sârb și kosovar și să sprijine înființarea unei comisii regionale (RECOM) pentru stabilirea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise în fosta Iugoslavie în perioada 1991-2001;

19.  ia act de rolul important jucat de EULEX în consolidarea sistemelor judiciare, de poliție și vamale independente; recunoaște, de asemenea, rolul preventiv și de reconciliere al EULEX în urmărirea penală și judecarea cazurilor de crime de război, corupție și criminalitate organizată și eforturile sale continue de identificare a persoanelor dispărute și de descoperire a mormintelor comune pentru a soluționa integral cazurile respective; recomandă o evaluare a punctelor forte și a punctelor vulnerabile ale misiunii;

20.  își reiterează apelul adresat EULEX să își sporească eficacitatea și să mențină cele mai înalte standarde de transparență și o abordare lipsită de toleranță a corupției, administrării defectuoase, abuzului în serviciu și presiunilor și interferențelor politice;

21.  subliniază că este necesar ca Adunarea din Kosovo să fie informată prompt despre activitățile EULEX și despre orice modificare a statutului său juridic;

22.  ia act de noul mandat al EULEX și de data de încheiere a acestuia; subliniază însă că înregistrarea de progrese concrete în Kosovo este mai importantă decât un calendar fixat;

23.  solicită să se acorde prioritate deosebită aplicării cadrului privind drepturile omului, precum și ca acesta să fie sprijinit de o coordonare și finanțare adecvată și suficientă, îndeosebi în domeniul egalității de gen, al protecției copiilor și a muncii, al excluziunii sociale și al discriminării împotriva persoanelor cu handicap și a minorităților etnice și lingvistice, precum și a persoanelor LGBTI; subliniază necesitatea consolidării Agenției pentru egalitatea de gen și a Coordonatorului național pentru protecția împotriva violenței domestice, precum și a întăririi prevenției și a aplicării justiției împotriva infracțiunilor conexe; reiterează că proiectul de lege privind libertatea religioasă trebuie să fie adoptat rapid;

24.  își exprimă profunda preocupare față de inegalitatea de gen și violența bazată pe gen; îndeamnă Kosovo să asigure implementarea deplină și la timp a legislației privind egalitatea de gen și combaterea discriminării; își exprimă profunda preocupare față de lipsa de progrese în implementarea strategiei și planului de acțiune împotriva violenței domestice și solicită autorităților să adopte acțiuni mai stricte și mai eficace de combatere a violenței bazate pe gen, inclusiv prin consolidarea Agenției pentru egalitatea de gen și a Coordonatorului național pentru protecția împotriva violenței domestice; este preocupat de subreprezentarea femeilor în posturile de decizie; invită autoritățile din Kosovo să trateze integrarea perspectivei de gen ca pe o prioritate, inclusiv în agenda europeană de reformă și cu societatea civilă, inclusiv cu organizațiile femeilor; încurajează Kosovo să trateze problema justiției și sprijinului acordat femeilor victime ale violenței sexuale în timpul războiului; îndeamnă Kosovo să pună în aplicare dispozițiile Convenției de la Istanbul;

25.  invită Adunarea din Kosovo să ia în considerare documentul de poziție semnat în comun de UE, UNICEF, KOFM și Salvați Copiii la elaborarea legii privind protecția copilului;

26.  observă cu îngrijorare că Kosovo a înregistrat progrese limitate în domeniul drepturilor persoanelor cu handicap; invită Kosovo să garanteze oportunități nediscriminatorii și egale pentru persoanele cu handicap;

27.  invită autoritățile din Kosovo să trateze cu prioritate problemele minorităților, inclusiv drepturile lor, atât culturale, cât și lingvistice, și oportunitățile; regretă că minoritățile, cum ar fi romii, așkalii și egiptenii, se confruntă în continuare cu probleme în ceea ce privește obținerea documentelor de identitate, ceea ce le afectează capacitatea de a avea acces la cetățenie, asistență medicală, asistență socială și educație, și solicită autorităților din Kosovo să rezolve aceste probleme; salută disponibilitatea autorităților de a recunoaște drepturile persoanelor de etnie bulgară istorică din regiunile Gora și Zhupa; salută adoptarea noii strategii și a planului de acțiune pentru includerea comunităților de romi și așkali în societatea kosovară pentru perioada 2017-2021 și solicită Kosovo să joace un rol activ în cooperarea regională din cadrul proiectului de integrare a romilor 2020, implementat de Consiliul de Cooperare Regională;

28.  regretă discriminare permanentă și creșterea discursurilor online de incitare la ură împotriva persoanelor LGBTI în legătură cu manifestarea homosexualilor din Priștina;

29.  subliniază necesitatea de a adopta noul proiect de lege privind libertatea de asociere a ONG-urilor; solicită o atenție sporită la elaborarea și punerea în aplicare a legislației în domenii care afectează spațiul societății civile, pentru a asigura faptul că legislația nu împovărează în mod disproporționat organizațiile societății civile, nu are un impact discriminatoriu și nu diminuează spațiul societății civile; subliniază necesitatea disponibilității unei finanțări publice pentru organizațiile societății civile;

30.  subliniază necesitatea de a asigura libertatea editorială, viabilitatea financiară și independența radiodifuziunii publice din Kosovo, precum și de a garanta transparența în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei private în conformitate cu recomandările din raportul Comisiei din 2016; solicită punerea în aplicare a tuturor legilor aplicabile în această privință; solicită să se îmbunătățească sistemul de radiodifuziune multilingvă și calitatea informațiilor oferite tuturor comunităților din Kosovo; este preocupat de creșterea numărului de amenințări și de atacuri împotriva jurnaliștilor și îndeamnă autoritățile din Kosovo să investigheze prompt și să îi urmărească penal pe cei responsabili; salută aprobarea de către Guvernul din Kosovo a proiectului de lege privind protecția avertizorilor de integritate;

31.  solicită depunerea unor eforturi susținute pentru normalizarea cuprinzătoare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo; este de părere că o normalizare deplină a relațiilor cu Serbia, în temeiul unui acord obligatoriu din punct de vedere juridic și al modalităților sale de punere în aplicare, nu va fi posibilă fără o aplicare extinsă a acordurilor existente și reprezintă un element-cheie al drumului european al ambelor părți;

32.  observă dezbaterea în curs și declarațiile publice cu privire la posibilele ajustări ale frontierei dintre Serbia și Kosovo, inclusiv schimburile de teritorii; subliniază natura multietnică atât a Kosovo, cât și a Serbiei și faptul că statele pure din punct de vedere etnic nu ar trebui să constituie obiectivul în regiune; sprijină dialogul facilitat de UE drept cadru pentru a ajunge la un acord cuprinzător de normalizare între Serbia și Kosovo; consideră că orice acord poate fi acceptabil numai dacă sunt de acord ambele părți, ținând cont de stabilitatea globală din regiune și de dreptul internațional;

33.  constată că cinci state membre ale UE nu au recunoscut încă Kosovo și le invită să o facă; subliniază că recunoașterea ar fi benefică pentru normalizarea relațiilor dintre Kosovo și Serbia;

34.  consideră că desfășurarea dialogului dintre Belgrad și Priștina trebuie să fie deschisă și transparentă și că persoanele responsabile ar trebui să consulte periodic Adunarea din Kosovo cu privire la evoluția acestui dialog;

35.  regretă că multe dintre acordurile semnate până în prezent nu au fost transpuse în practică sau au fost întârziate, cum ar fi cele privind energia și privind Asociația municipalităților cu majoritate sârbă; îndeamnă ambele părți să pună în aplicare toate acordurile, integral și cu bună-credință; își reiterează solicitarea adresată Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) de a evalua rezultatele obținute de părți în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor care le revin, în mod periodic și prezentând rapoarte Parlamentului European; îndeamnă guvernul din Serbia și guvernul din Kosovo să evite orice acte care ar putea să submineze încrederea dintre părți și să pună în pericol continuarea constructivă a dialogului;

36.  își exprimă profunda preocupare față de numărul tot mai mare de incidente interetnice; condamnă ferm toate actele de intimidare și violență; îndeamnă autoritățile din Kosovo să se distanțeze imediat de orice astfel de acte și solicită identificarea și aducerea în fața justiției a infractorilor; solicită autorităților naționale și locale să depună eforturi suplimentare de punere în aplicare a unor norme deja adoptate pentru a contribui la dezvoltarea continuă a societății multietnice; regretă ascensiunea retoricii naționaliste și extremiste în regiune și solicită Comisiei să sprijine în continuare reconcilierea prin proiecte culturale;

37.  solicită, încă o dată, deschiderea promptă și neîngrădită a podului din Mitrovița, fapt care constituie un pas important în direcția reunificării orașului; solicită implementarea deplină a acordului privind libertatea de circulație; invită autoritățile din Serbia și Kosovo să promoveze contacte între persoane între comunitățile locale ale celor două țări, în vederea consolidării dialogului, și la nivel neguvernamental; salută, în această privință, programul de cooperare reciprocă lansat recent de municipalitățile Peja și Sabac și invită Comisia să sprijine inițiative similare; salută dezvoltarea unor proiecte de infrastructură care permit sporirea contactelor, cum ar fi autostrada Niš-Merdane-Priștina;

38.  salută eforturile depuse de Kosovo pentru menținerea unor relații de vecinătate constructive în întreaga regiune și pentru a se alinia în mod proactiv la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE și solicită progrese suplimentare în acest domeniu; consideră că apartenența Kosovo la organismele internaționale i-ar conferi drepturi și obligații care presupun aplicarea normelor și standardelor internaționale; încurajează o abordare pozitivă cu privire la participarea Kosovo în cadrul organizațiilor internaționale;

39.  subliniază necesitatea urgentă de a adopta și pune în aplicare măsuri care să asigure proceduri de privatizare transparente și competitive și să investigheze presupusele nereguli; este preocupat că remiterile de bani efectuate de migranți constituie un motor important al cererii interne; își exprimă preocuparea cu privire la discriminarea femeilor pe piața forței de muncă, în special în cadrul procesului de recrutare;

40.  își exprimă preocuparea cu privire la procedurile deficitare de înregistrare medicală și la calitatea medicamentelor, precum și la corupția existentă în acest sector; îndeamnă Ministerul Sănătății din Kosovo să își intensifice eforturile cu privire la investigarea acestor infracțiuni și la soluționarea cât mai rapidă a problemelor legate de înregistrare și de calitate; solicită o reformă cuprinzătoare a sectorului sănătății, inclusiv introducerea asigurării de sănătate universale, pentru a asigura accesul universal la asistență medicală; subliniază că este necesar ca sistemul de sănătate publică să beneficieze de finanțare adecvată;

41.  invită Comisia să elaboreze o strategie regională pentru a reduce șomajul persistent în rândul tinerilor și exodul de specialiști prin abordarea necorelării competențelor între sistemul de învățământ și piața forței de muncă, prin îmbunătățirea calității actului pedagogic și prin asigurarea unei finanțări adecvate pentru măsurile active vizând piața forței de muncă și sistemele de formare profesională, precum și facilități adecvate de îngrijire a copiilor și de învățământ preșcolar; regretă lipsa progreselor în ceea ce îmbunătățirea calității educației; invită actorii relevanți să includă persoanele care aparțin grupurilor minoritare în elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor privind ocuparea forței de muncă;

42.  îndeamnă Kosovo să valorifice pe deplin potențialul oferit de programele UE; salută semnarea acordului privind participarea Kosovo la programele Erasmus + și Europa creativă; invită Comisia Europeană și Kosovo să sprijine în continuare IMM-urile în vederea dezvoltării unei economii viabile în Kosovo; sprijină propunerea de reducere a taxelor de roaming în Balcanii de Vest;

43.  atrage atenția asupra calității extrem de precare a aerului din Priștina și din alte orașe foarte poluate; solicită sisteme eficace de monitorizare a calității aerului și a apei, îmbunătățirea infrastructurii de tratare a apelor și date fiabile și ușor accesibile în timp real privind poluarea; își exprimă preocuparea cu privire la gestionarea defectuoasă a deșeurilor prin metode nesustenabile de depozitare a deșeurilor și descărcarea ilegală pe scară largă; îndeamnă autoritățile kosovare să adopte obiective de separare și reciclare a deșeurilor și să îmbunătățească instalațiile de reciclare invită ONU să ofere rapid sprijinul necesar pentru victimele expuse unui nivel ridicat de plumb în unele tabere de refugiați construite în Kosovo, inclusiv prin intermediul fondului fiduciar anticipat;

44.  constată că majoritatea recomandărilor din ultimul raport cu privire la politicile din domeniul energiei nu sunt puse în aplicare; constată nevoia de a se îndepărta de utilizarea lignitului pentru producerea nesustenabilă de energie și subliniază caracterul urgent al dezafectării centralei energetice Kosovo A și al asigurării capacității de generare și import durabile suplimentare; constată progrese parțiale în raport cu cel de al treilea pachet privind energia și subliniază necesitatea de a asigura independența autorității de reglementare în domeniul energiei din Kosovo; solicită intensificarea eforturilor în materie de eficiență energetică și de reducere a consumului de energie, în special în sectorul construcțiilor; observă că, deși a fost adoptată prima lectură a proiectului de lege privind eficiența energetică, aceasta din urmă este împiedicată de lipsa punerii în aplicare a acordului energetic dintre Kosovo și Serbia; invită autoritățile să înființeze fondul pentru eficiența energetică;

45.  subliniază că hidrocentralele preconizate ar trebui să respecte standardele de mediu ale UE; salută, în acest sens, decizia Ministerului Mediului de a evalua și de a suspenda autorizațiile emise pentru proiecte hidroelectrice;

46.  regretă lipsa progreselor în ceea ce privește exploatarea potențialului surselor regenerabile de energie; invită autoritățile să adopte planul de acțiune pentru strategia energetică 2017-2026 pentru atingerea obiectivului obligatoriu de energie din surse regenerabile de 25 % în 2020; îndeamnă Comisia să intensifice asistența acordată în această privință;

47.  îndeamnă autoritățile din Kosovo să adopte politici credibile și sustenabile în domeniul transportului public și al mobilității pentru a elimina deficiențele infrastructurii care datează de multă vreme;

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, precum și guvernului și Adunării din Kosovo.

(1) JO L 146, 11.6.2018, p. 5.


Raportul pe 2018 privind Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei
PDF 551kWORD 60k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la Raportul Comisiei pe 2018 privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (2018/2145(INI))
P8_TA-PROV(2018)0480A8-0341/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 16 decembrie 2005 de a acorda acestei țări statutul de țară candidată la aderarea la UE,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte,

–  având în vedere acordul final privind soluționarea diferențelor, astfel cum se descrie în Rezoluțiile 817 (1993) și 845 (1993) ale Consiliului de Securitate al ONU, încetarea Acordului interimar din 1995 și instituirea la 17 iunie 2018 a unui parteneriat strategic între Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, cunoscut și ca Acordul de la Prespa,

–  având în vedere Acordul-cadru încheiat la Ohrid și semnat la Skopje la 13 august 2001 (Acordul-cadru de la Ohrid, „ACO”),

–  având în vedere prioritățile de reformă urgente elaborate de Comisie în iunie 2015 pentru fosta Republică iugoslavă a Macedoniei,

–  având în vedere acordul politic (așa-numitul „Acord de la Pržino”) între cele patru partide politice mari, încheiat la Skopje la 2 iunie și la 15 iulie 2015, precum și Acordul cvadrilateral privind implementarea sa din 20 iulie și 31 august 2016,

–  având în vedere recomandările Grupului de experți la nivel înalt din 14 septembrie 2017 privind problemele sistematice din domeniul statului de drept,

–  având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014,

–  având în vedere rapoartele finale ale Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) privind alegerile parlamentare anticipate din 11 decembrie 2016, care au fost, de asemenea, observate de Parlamentul European, precum și alegerile municipale din 15 octombrie și 29 octombrie 2017,

–  având în vedere declarația din cadrul summitului UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și Agenda conexă a priorităților de la Sofia,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 28 iunie 2018, care aprobă concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, adoptate de Consiliu la 26 iunie 2018,

–  având în vedere decizia șefilor de stat și de guvern din cadrul reuniunii NATO din 11-12 iulie 2018 de a invita țara să înceapă negocierile pentru aderare la alianță,

–  având în vedere cea de a 14-a reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere dintre fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și UE, din 13 iulie 2018,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 aprilie 2018 intitulată „Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a UE” (COM(2018)0450), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2018 privind fosta Republică iugoslavă a Macedoniei” (SWD(2018)0154), care recomandă deschiderea negocierilor de aderare în lumina progreselor înregistrate și având în vedere angajamentul susținut față de reforme,

–  având în vedere Documentul de lucru al Comisiei privind evaluarea sa a programului de reforme economice din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (SWD(2018)0134) și concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia desfășurat la 25 mai 2018,

–  având în vedere recomandările adoptate la cea de a 14-a reuniune a Comisiei parlamentare mixte UE-fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, organizată la Strasbourg la 7-8 februarie 2018,

–  având în vedere procesul intitulat „Dialogul Jean Monnet” cu conducerea parlamentului și cu partidele politice din cadrul Adunării (Sobranie), lansat la Ohrid în perioada 17-18 mai 2018,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la această țară,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8‑0341/2018),

A.  întrucât, prin punerea în aplicare a unor reforme democratice solide și favorabile incluziunii și prin îmbunătățirea în mod activ a relațiilor de vecinătate, noul guvern demonstrează un angajament continuu față de calea europeană și euroatlantică a țării; întrucât eforturile de reformă ar trebui să fie însoțite de un sprijin continuu din partea UE pentru punerea în aplicare a priorităților de reformă urgente, precum și de rezultate măsurabile; întrucât perspectiva aderării la UE constituie marele stimulent pentru reforme în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, în special în ceea ce privește statul de drept, independența sistemului judiciar și combaterea corupției; întrucât fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este considerată a fi țara candidată care a realizat cele mai mari progrese privind alinierea legislației sale la acquis-ul UE;

B.  întrucât Acordul de la Prespa din 17 iunie 2018 privind soluționarea diferențelor și instituirea unui parteneriat strategic între fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și Grecia trimite un semnal pozitiv de stabilitate și reconciliere atât de necesar în întreaga regiune a Balcanilor de Vest, întărește spiritul bunelor relații de vecinătate și al cooperării regionale și deschide calea integrării europene a țării;

C.  întrucât Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei au convenit 11 măsuri de consolidare a încrederii, în principal în domeniile afacerilor politice și ale UE, educației și culturii, comerțului și cooperării economice, conectivității, justiției și afacerilor interne, precum și în ceea ce privește cooperarea în domeniul sănătății; întrucât aceste măsuri de consolidare a încrederii au produs deja rezultate concrete;

D.  întrucât toate partidele politice și instituțiile statului au datoria de a contribui la crearea unei atmosfere politice mai favorabile incluziunii și mai deschise, care să permită continuarea progreselor în procesul de aderare la UE;

E.  întrucât țara trebuie să consolideze în continuare, printre altele, capacitatea legislativă și de control parlamentar, sistemul judiciar, respectarea statului de drept, libertatea presei și lupta împotriva criminalității organizate și a corupției; întrucât sunt necesare eforturi susținute de reformă în domeniul administrației publice, al economiei și al ocupării forței de muncă și este necesară, de asemenea, o reexaminare cuprinzătoare a punerii în aplicare a Acordului-cadru de la Ohrid (ACO);

F.  întrucât aderarea la NATO a fostei Republici Iugoslave a Macedoniei va contribui la pacea și stabilitatea din întreaga regiune;

G.  întrucât, la 28 iunie 2018, Consiliul European a aprobat Concluziile Consiliului din 26 iunie 2018, stabilind calea către deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019;

H.  întrucât, la 18 iulie 2018, Comisia a parafat un acord privind statutul cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei pentru a permite echipelor Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) să efectueze operațiuni comune cu această țară și pe teritoriul ei în vederea gestionării migrației și a frontierelor, ca un element central al strategiei Comisiei pentru Balcanii de Vest;

I.  întrucât poluarea aerului este o problemă majoră a orașelor din Macedonia și, conform celui mai recent studiu al Institutului Finlandez de Meteorologie și al Institutului Macedonean de Sănătate Publică, în Skopje și Tetovo se înregistrează cea mai mare concentrație de particule fine în aer (PM2,5) dintre toate orașele europene;

J.  întrucât regiunea Balcanilor are o importanță strategică;

K.  întrucât fiecare țară candidată este evaluată individual, în funcție de propriile merite, iar viteza și calitatea reformelor sunt cele care determină calendarul de aderare și ritmul negocierilor,

L.  întrucât, în urma unui proces judiciar riguros și transparent, Nikola Gruevski a fost condamnat de către instanțele macedonene pentru abuz de putere la doi ani de închisoare; întrucât numeroase instanțe au confirmat această condamnare, iar hotărârea a intrat în vigoare după ce au fost epuizate toate căile de atac; întrucât Nikola Gruevski este acuzat în patru alte cauze penale aflate în curs și este vizat de cinci alte anchete penale aflate în desfășurare;

Reformele generale și relațiile de bună vecinătate

1.  salută angajamentul politic puternic al guvernului de a pune pe deplin în aplicare Acordul de la Pržino și prioritățile de reformă urgente, care vor determina eforturi intense de realizare a reformelor legate de UE, pe baza cooperării dintre partide și dintre grupurile etnice și a consultărilor cu societatea civilă, și subliniază importanța continuării acestor eforturi pentru viitorul european al țării; încurajează noul guvern să mențină această dinamică pozitivă și să asigure realizarea de progrese, să accelereze și să pună în aplicare pe deplin reformele legate de UE într-un mod transparent și favorabil incluziunii; solicită să se acorde sprijin fostei Republici iugoslave a Macedoniei pentru a se alătura organizațiilor Euro-Atlantice cu scopul de a consolida securitatea regională;

2.  salută cu entuziasm diplomația pozitivă și eforturile active de consolidare a încrederii care duc la realizarea de compromisuri, la soluționarea diferendelor bilaterale deschise și la promovarea relațiilor de bună vecinătate; subliniază că procesul de aderare nu ar trebui să fie împiedicat de diferendele bilaterale; salută călduros intrarea în vigoare, la 14 februarie 2018, a Tratatului de prietenie cu Bulgaria, care ar trebui să asigure relații de bună vecinătate de lungă durată și de conciliere între cele două țări;

3.  salută Acordul de la Prespa din 17 iunie 2018 între Grecia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și felicită ambele părți pentru eforturile lor semnificative de a ajunge la o soluție satisfăcătoare pentru ambele părți în ceea ce privește denumirea țării; salută ratificarea de către Parlamentul fostei Republici iugoslave a Macedoniei a acestui acord la 20 iunie și la 5 iulie 2018; consideră că este în interesul cetățenilor țării ca toți actorii politici și societatea civilă să acționeze în mod constructiv și să-și asume responsabilitățile istorice; îndeamnă părțile să acorde prioritate intereselor țării și nu intereselor de partid sau politice, să își informeze în mod corespunzător cetățenii cu privire la conținutul și implicațiile acordului și să finalizeze cu promptitudine toate procedurile interne pentru ratificarea și punerea în aplicare a acestui acord de importanță strategică, punând capăt unei îndelungate perioade de incertitudine geopolitică și dând un exemplu de pace și stabilitate în regiune; subliniază importanța referendumului din 30 septembrie 2018 privind integrarea fostei Republici iugoslave a Macedoniei în UE și NATO;

4.  ia act de rezultatele referendumului din 30 septembrie 2018; subliniază că viitorul euroatlantic al acestei țări trebuie susținut în continuare, precum și punerea în practică a Acordului de la Prespa din 17 iunie 2018; încurajează guvernul de la Skopje să întreprindă toate măsurile necesare și posibile pentru a da curs dispozițiilor Acordului de la Prespa, care deschide perspectiva negocierilor de aderare la UE și la NATO;

5.  salută votul ce a avut loc în Sobranie la 19 octombrie 2018 pentru a iniția procesul de modificare a constituției în vederea punerii în aplicare a dispozițiilor din Acordul de la Prespa; invită toate partidele politice ca, în etapele următoare ale procedurii de modificare, să continue cooperarea în spiritul unei responsabilități comune; își reiterează sprijinul ferm față de viitorul european și euroatlantic al țării și îndeamnă guvernul și parlamentul să continue reformele care vor pregăti calea pentru aderarea la UE; încurajează procurorul special și instanțele să desfășoare anchete independente privind toate cazurile aflate în curs referitoare la infracțiuni și la abuzuri politice și să aducă în fața justiției autorii faptelor;

6.  salută eforturile diplomatice ale acestei țări de promovare a cooperării bilaterale și regionale cu Albania și de stabilire a unor noi relații de calitate în domenii precum comerțul, asigurarea respectării legii, lupta împotriva fraudelor și prevenirea terorismului;

7.  reamintește că țara a atins deja un nivel ridicat de aliniere la acquis; regretă, cu toate acestea, că o parte din această legislație nu a fost încă pusă în aplicare; ia act de îmbunătățirea procesului de aliniere la declarațiile UE și la deciziile Consiliului privind politica externă și de securitate comună și subliniază importanța realizării treptat a unei alinieri depline, aceasta fiind o condiție prealabilă pentru viitorul euroatlantic al țării;

8.  ia act de progresele înregistrate în sectorul public prin adoptarea strategiei de reformă a administrației publice și a programului de reformă a gestionării financiare; invită guvernul să asigure punerea în aplicare integrală a acestor reforme; încurajează țara să consolideze în continuare profesionalismul prin îmbunătățirea transparenței și a reprezentării echitabile și prin asigurarea unei recrutări bazate în totalitate pe merite pentru funcțiile din serviciul public;

9.  condamnă, în termenii cei mai fermi, atacul din 27 aprilie 2017 asupra Parlamentului țării, care reprezintă un atac la adresa democrației, în cursul căruia mai mulți parlamentari și jurnaliști au suferit vătămări grave, și solicită ca organizatorii și autorii faptelor să fie aduși în fața justiției; salută ancheta aflată în desfășurare și procesul privind acest caz; subliniază că procesul de stabilire a responsabilității pentru aceste acte de violență ar trebui să continue cu respectarea legii și într-un mod transparent, independent și proporțional; în plus, condamnă orice formă de obstrucționare și abuz față de procedurile Parlamentului și competențele prezidențiale prin încălcarea constituției;

10.  sprijină în totalitate recomandarea Comisiei și decizia Consiliului care decurge din aceasta de stabilire a lunii iunie 2019 ca dată de deschidere a negocierilor de aderare, ca semn al recunoașterii eforturilor încurajatoare de reformă; consideră că o deschidere rapidă a procesului de examinare și a negocierilor de aderare va susține și va aprofunda dinamica reformelor; consideră că deschiderea negocierilor ar oferi stimulente suplimentare pentru procesul de democratizare și ar consolida controlul și răspunderea;

11.  salută invitația oficială transmisă de NATO acestei țări la 11 iulie 2018 de a începe negocierile de aderare la Alianța Nord-Atlantică;

12.  consideră că aderarea fostei Republici iugoslave a Macedoniei la NATO ar putea contribui la asigurarea unui grad mai mare de securitate și de stabilitate politică în Europa de Sud-Est; solicită tuturor statelor membre ale UE care sunt membre ale NATO să sprijine în mod activ aderarea acestei țări la NATO;

13.  salută apropiata trecere a țării la cea de a doua etapă a Acordului de stabilizare și asociere și includerea acestuia în Inițiativa adriatico-ionică și invită Consiliul să includă țara în Strategia UE pentru regiunea Mării Adriatice și a Mării Ionice;

Democratizarea

14.  salută măsurile inițiale adoptate pentru reinstituirea mecanismelor de control și echilibru și pentru îmbunătățirea incluziunii prin măsuri de îmbunătățire a mediului în care își desfășoară activitatea instituțiile de supraveghere independente, mass-media și organizațiile societății civile; salută dialogul constructiv dintre guvern și organizațiile societății civile și rolul care le-a revenit acestora din urmă în asigurarea unei eficiențe sporite a mecanismelor de control și echilibru; subliniază că actualele schimbări fundamentale ar trebui să fie realizate într-o atmosferă politică favorabilă incluziunii și deschisă;

15.  apreciază eforturile guvernului de a preveni regresele și de a elimina elementele rămase de acaparare a statului și încurajează guvernul să intensifice aceste eforturi; reamintește că țara a fost unul dintre liderii în procesul de aderare în anii 2000;

16.  salută îmbunătățirile aduse legislației electorale, dar subliniază necesitatea unei revizuiri în timp util a Codului electoral prin includerea cuprinzătoare a recomandărilor rămase nesoluționate ale OSCE/ODIHR, ale Comisiei de la Veneția și ale Grupului de state împotriva corupției (GRECO) privind finanțarea campaniilor și partidele politice; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a preveni și investiga orice formă de intimidare a alegătorilor; îndeamnă partidele politice să își democratizeze procesele decizionale interne;

17.  încurajează autoritățile să finalizeze recensământul întrerupt, care ar oferi date statistice exacte privind populația și ar servi drept bază pentru programele de dezvoltare ale guvernului și pentru planificarea adecvată a bugetului, dar și pentru organizarea alegerilor și calcularea rezultatelor alegerilor;

18.  salută reluarea reuniunilor comisiei parlamentare mixte UE-fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și încurajează continuarea activității constructive în acest cadru interparlamentar;

19.  salută lansarea Dialogului Jean Monnet, care a avut loc la Ohrid în perioada 17-18 mai 2018, precum și adoptarea ulterioară, cu vot unanim și cu sprijinul tuturor partidelor, a Codului de etică; încurajează Grupul de lucru privind reformele și funcționarea adunării parlamentare Sobranie să reexamineze Regulamentul de procedură al Parlamentului și să prezinte propuneri de modificare și un calendar pentru adoptarea lor în domeniile prioritare evidențiate în concluziile de la Ohrid; încurajează toate părțile implicate în procesul politic să întărească și mai mult cultura compromisului și a dialogului politic constructiv, mai ales în rândul deputaților în Parlament, și să se abțină de la obstrucționarea proceselor, care ar putea să împiedice funcționarea eficientă a Parlamentului;

20.  recomandă Parlamentului țării să utilizeze pe deplin funcțiile sale de control și cele legislative, limitând totodată cu strictețe utilizarea procedurilor de urgență care subminează controlul parlamentar și public; solicită stabilirea unor practici credibile privind supravegherea serviciilor de informații, precum și monitorizarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în țară;

21.  salută măsurile semnificative pe care le-a întreprins guvernul pentru a restaura progresiv o cultură a compromisului prin dialogul cu toate părțile interesate, inclusiv cu opoziția, pentru a consolida democrația și statul de drept și dorința veritabilă de reformare într-un mod favorabil incluziunii și transparent;

22.  solicită punerea în aplicare efectivă a strategiei de reformă a administrației publice și stabilirea unor linii clare de responsabilitate; subliniază importanța recrutării bazate pe merite și a competiției deschise în cadrul tuturor proceselor de recrutare și solicită creșterea capacității în ceea ce privește gestionarea resurselor umane; solicită măsuri mai solide pentru îmbunătățirea planificării sectoriale și financiare în administrația publică;

23.  salută intensificarea proceselor de descentralizare de către guvern cu adoptarea Planului de acțiune pentru descentralizare și dezvoltare 2018-2020, ca o etapă importantă în abordarea deficitului de finanțare și de servicii din municipalități;

24.  salută eforturile guvernului de a promova buna guvernanță, responsabilizarea și un peisaj mediatic liber, de a crește transparența și a îmbunătăți accesul la informațiile publice, inclusiv prin publicarea cheltuielilor instituțiilor statului; solicită adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a le garanta cetățenilor dreptul de acces la informațiile publice; solicită eforturi susținute în vederea sporirii caracterului incluziv al procesului decizional și a îmbunătățirii coordonării interinstituționale;

25.  solicită realizarea unor progrese suplimentare în digitalizarea informațiilor publice, pentru a le face mai accesibile, și încurajează autoritățile să găsească soluții electronice inovatoare pentru a spori și mai mult transparența și accesul ușor la informațiile publice și pentru a reduce birocrația conexă;

Statul de drept

26.  reamintește că funcționarea adecvată a sistemului judiciar și adoptarea unor măsuri eficace de combatere a corupției sunt de o importanță fundamentală în procesul de aderare la UE;

27.  salută strategia de reformă judiciară menită să restabilească independența, răspunderea și profesionalismul sistemului judiciar și să pună capăt ingerințelor politice și justiției selective și solicită guvernului țării și altor actori să își intensifice eforturile de punere în aplicare adecvată a strategiei de reformă judiciară, instituind mecanisme corespunzătoare de monitorizare și evaluare; subliniază necesitatea de a finaliza alinierea legislativă la recomandările Comisiei de la Veneția; solicită adoptarea și punerea în aplicare continuă a măsurilor prevăzute în strategia de reformă judiciară; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a proteja sistemul judiciar de ingerințe politice;

28.  salută înființarea în ianuarie 2018 a Consiliului privind etica judiciară și organizarea de către Academia de judecători și procurori a unor cursuri de formare privind practicile etice pentru judecători în vederea prevenirii conflictelor de interese și a stabilirii umor măsuri de combatere a corupției;

29.  rămâne preocupat de corupția larg răspândită și salută realizările inițiale în ceea ce privește prevenirea și urmărirea penală a actelor de corupție; este preocupat de caracterul limitat al hotărârilor judecătorești definitive în cauze de corupție răsunătoare, dar ia act de primele hotărâri judecătorești în cazuri de corupție și abuz de putere și cu privire la evenimentele din 27 aprilie 2017; solicită eforturi susținute pentru a se stabili un istoric al anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor definitive în cazurile de corupție la nivel înalt și de criminalitate organizată; salută activitatea desfășurată de Parchetul special în circumstanțe dificile și este în continuare preocupat de atacurile la adresa activității sale și de obstrucționarea acesteia, precum și de lipsa de cooperare din partea altor instituții;

30.  invită autoritățile să intensifice lupta împotriva spălării de bani și a conflictelor de interese prin instituirea și consolidarea capacităților de combatere a corupției, a unor celule de combatere a infracționalității și de investigații financiare, precum și prin înghețarea, confiscarea, recuperarea și administrarea activelor; îndeamnă autoritățile să stabilească un istoric al investigațiilor și al urmăririlor penale și să sporească numărul condamnărilor în cazuri de spălare de bani și de infracțiuni financiare la nivel înalt; salută adoptarea legii privind protecția avertizorilor de integritate, care asigură o mai bună protecție a avertizorilor de integritate și consolidează politicile guvernului împotriva corupției; solicită o reexaminare urgentă a legislației privind combaterea corupției, controlul financiar și achizițiile publice; încurajează reformarea cadrului juridic general, astfel încât Comisia națională pentru prevenirea corupției să dețină atribuții clare și să lucreze în mod complet independent, iar Parchetul special împotriva crimei organizate și a corupției să poată desfășura investigații periodice;

31.  atrage atenția asupra faptului că, în această regiune, corupția și criminalitatea organizată sunt larg răspândite, reprezentând, de asemenea, un obstacol în calea dezvoltării democratice, sociale și economice a țării; consideră că o strategie regională și o cooperare consolidată între toate țările din regiune sunt esențiale pentru a aborda aceste probleme mai eficient;

32.  solicită să se asigure răspunderea politică și juridică strictă pentru infracțiuni, inclusiv pentru infracțiunile care rezultă din scandalul interceptărilor convorbirilor telefonice; îndeamnă Parlamentul să finalizeze reforma serviciilor de informații, asigurând un control extern adecvat al agențiilor de informații și de securitate;

33.  îndeamnă autoritățile să ia măsuri hotărâte pentru a dezmembra rețelele infracționale implicate în traficul de persoane, de arme și de droguri, să crească capacitatea instituțională și cooperarea interinstituțională dintre serviciile de aplicare a legii și să îmbunătățească istoricul anchetelor, al urmăririlor penale și al condamnărilor definitive;

34.  ia act de eforturile depuse de această țară și de rolul său constructiv în soluționarea provocărilor pe care le reprezintă criza europeană a migrației și a refugiaților; ia act de efortul susținut și solicită să se îmbunătățească și mai mult sistemul de azil și gestionarea migrației; încurajează țara să intensifice și să aprofundeze cooperarea regională și parteneriatul cu Frontex, spre beneficiul ambelor părți, în temeiul unui nou acord privind statutul, în vederea dezmembrării rețelelor de trafic de persoane;

35.  subliniază nevoia de a asigura faptul că migranții și refugiații, în special femeile și copiii care solicită azil în țară sau care se deplasează pe teritoriul acesteia, sunt tratați în conformitate cu dreptul internațional și cu dreptul UE;

36.  consideră că este necesar ca autoritățile să își continue și să își intensifice eforturile de combatere a radicalizării islamice și a luptătorilor teroriști străini; solicită punerea în aplicare a acestui obiectiv printr-o cooperare sporită între agențiile de securitate și organizațiile societății civile, liderii religioși, comunitățile locale și alte instituții ale statului din domeniul educației, al sănătății și al serviciilor sociale; solicită monitorizarea continuă de către serviciile de securitate a luptătorilor străini care se întorc în țară, integrarea corespunzătoare a acestora în societate și un schimb constant de informații cu autoritățile din statele membre ale UE și din țările vecine;

37.  solicită îmbunătățirea în continuare a sistemului de justiție care vizează copiii; solicită autorităților competente să prevadă suficiente alocări bugetare pentru punerea în aplicare a legii privind justiția în interesul copilului și să îmbunătățească serviciile de asistență pentru fetele și băieții care sunt victime ale violenței și abuzului și pentru copiii aflați în conflict cu legea;

38.  invită autoritățile maghiare să furnizeze toate informațiile relevante și explicațiile necesare în cazul lui Gruevski, fostul premier al Macedoniei, care a fugit din țara sa, cu ajutorul diplomatic secret al Ungariei, pentru a evita o pedeapsă cu închisoarea; consideră că aceasta este un act de ingerință în afacerile interne ale fostei Republici Iugoslave a Macedoniei și, în special, un act de dispreț față de sistemul judiciar și statul de drept din această țară; ia act de cererea de extrădare emisă de autoritățile de la Skopje și se așteaptă ca Ungaria să acționeze strict în conformitate cu legislația relevantă națională și internațională răspunzând pozitiv la această cerere.

Drepturile fundamentale și societatea civilă

39.  salută măsurile de îmbunătățire a încrederii interetnice și solicită reexaminarea integrală și transparentă a aspectelor nesoluționate ale punerii în aplicare a ACO; consideră că este esențial să se asigure o afirmare deplină a minorităților etnice în viața publică; solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru a promova includerea minorităților în sistemul de învățământ, în vederea relansării coeziunii sociale și a integrării comunităților;

40.  consideră că procedurile judiciare din Macedonia trebuie să continue în conformitate cu procedurile țării și că Nikola Gruevski trebuie tras la răspundere în cadrul sistemului judiciar din Macedonia; invită Ungaria să respecte independența sistemului judiciar din Macedonia și statul de drept din această țară, să revadă azilul politic acordat lui Nikola Gruevski și să inițieze procedura de extrădare a acestuia autorităților de la Skopje; invită toate părțile vizate să acționeze strict în conformitate cu legislația aplicabilă la nivel național și internațional; subliniază că aceste proceduri judiciare nu trebuie politizate;

41.  salută reformele și eforturile făcute pentru a alinia progresiv cadrul juridic la standardele europene, decizia țării de a deveni observator în cadrul Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale și ratificarea majorității instrumentelor internaționale pentru drepturile omului; încurajează punerea în aplicare deplină a standardelor și a documentelor de politică privind drepturile omului, cum ar fi Convenția europeană a drepturilor omului, acordând o atenție deosebită dreptului la un proces echitabil, la libertatea de întrunire și de asociere, la viață, la libertatea de exprimare și la respectarea vieții private și de familie;

42.  constată că adoptarea legii privind utilizarea limbilor reprezintă o realizare importantă și regretă tacticile subversive care vizează subminarea adoptării acesteia în deplină conformitate cu procedurile standard;

43.  salută ratificarea de către această țară, la 23 martie 2018, a Convenției de la Istanbul și o îndeamnă să finalizeze reformele juridice pentru combaterea discriminării și a violenței împotriva femeilor, a fetelor și a copiilor și să continue eradicarea violenței domestice și a violenței bazate pe gen, care sunt încă larg răspândite;

44.  subliniază necesitatea de a asigura autonomia organismelor de supraveghere independente, precum și resurse umane și financiare adecvate pentru aceste organisme; salută rolul Avocatului Poporului în asigurarea respectării drepturilor omului și subliniază necesitatea de a se asigura aplicarea sistematică a deciziilor acestuia;

45.  este în continuare îngrijorat de situația dificilă a persoanelor cu handicap și de discriminarea persistentă împotriva acestora; solicită punerea în aplicare efectivă a instrumentelor și strategiilor existente;

46.  salută măsurile inițiale luate pentru o mai bună prevenire a discriminării și îndeamnă autoritățile să includă în Legea privind prevenirea discriminării și protecția împotriva acesteia orientarea sexuală și identitatea de gen ca motive pentru discriminare; invită autoritățile să aloce un buget adecvat pentru punerea în aplicare a Strategiei naționale pentru egalitate și nediscriminare 2016-2020; îndeamnă autoritățile să abordeze în mod eficace infracțiunile motivate de ură și discursurile de incitare la ură împotriva minorităților, inclusiv a grupurilor vulnerabile precum romii și comunitatea LGBTI, și să pedepsească violența legată de homofobie și transfobie și incitarea la violență; este în continuare îngrijorat de persistența prejudecăților societale și de faptul că în mass-media, pe internet și pe platformele sociale domină discursuri de incitare la ură împotriva persoanelor din comunitatea LGBTI; solicită autorităților să asigure o protecție efectivă și să aplice sancțiuni disuasive și proporționale pentru discursurile de incitare la ură și pentru acțiunile și violența legate de homofobie și transfobie; subliniază nevoia de a se acorda acces la servicii medicale persoanelor transgen; regretă deficiențele persistente în activitatea Comisiei pentru protecția împotriva discriminării; salută înființarea grupului parlamentar multipartit pentru drepturile comunității LGBTI, precum și a grupului parlamentar multipartit pentru drepturile romilor;

47.  solicită strategii și legi pentru drepturile persoanelor care aparțin grupurilor de minorități și ca protecția acestora să fie asigurată pe deplin și sprijinită prin fonduri publice; insistă să se ia măsuri pentru îmbunătățirea educației, a ocupării forței de muncă, a serviciilor medicale, a locuințelor, a accesului la bunuri și servicii și a condițiilor de trai pentru romi, condamnând segregarea școlară și alte forme de discriminare;

48.  salută îmbunătățirea considerabilă a mediului în care funcționează organizațiile societății civile și a consultărilor cu acestea, inclusiv înființarea Consiliului pentru cooperarea cu societatea civilă; subliniază necesitatea de a se consolida cadrul juridic, financiar, administrativ și politic, inclusiv prin legi privind fundațiile și donațiile; evidențiază importanța unei implicări structurate a organizațiilor societății civile prin intermediul unui proces de consultare mai sistematic, mai cuprinzător, nediscriminatoriu și previzibil;

49.  își reiterează sprijinul pentru inițiativa de înființare a Comisiei regionale pentru determinarea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM); îndeamnă guvernul să preia inițiativa pentru instituirea acesteia; subliniază importanța acestui proces și a implicării active a tuturor liderilor politici regionali pentru ca RECOM să își înceapă activitatea fără întârziere; atrage atenția asupra coaliției pentru propunerea formulată de RECOM privind planul de acțiune, cu date și repere clare;

50.  salută eforturile sporite ale guvernului de a intensifica procesul de dezinstituționalizare și de reformă a sectorului social; salută angajamentul de a pune capăt plasamentului copiilor în instituții publice de mari dimensiuni și de a crea, în schimb, servicii de îngrijire bazate pe familie și pe comunitate; invită autoritățile să ia de urgență măsuri pentru a stopa incidența tot mai mare a mortalității perinatale și pentru a crea un sistem de analiză a cauzelor acestei tendințe alarmante;

51.  salută parteneriatul dintre guvern și Consiliul național pentru tineret al țării în punerea în aplicare a Garanției pentru tineret ca un mecanism pozitiv de cooperare între tineri și factorii decizionali în formularea și punerea în aplicare a politicilor pentru tineret; invită guvernul să mărească sprijinul financiar destinat organizațiilor pentru tineret și tinerilor, în vederea soluționării problemei reprezentate de exodul creierelor;

Mass-media

52.  subliniază rolul fundamental al mass-mediei independente pentru un mediu democratic și constructiv; ia act de îmbunătățirile modeste înregistrate în peisajul mediatic și în condițiile de relatare independentă a informațiilor; solicită inițiative pentru crearea unui climat favorabil comportamentului profesionist al tuturor actorilor din mass-media, fără nicio influență internă sau externă, precum și jurnalismului de investigație; salută eliminarea publicității sponsorizate de stat în mass-media și acordate pe bază de favoritism politic, aceasta fiind o măsură importantă de promovare a unor condiții de concurență echitabile în acest sector, și solicită garanții suplimentare împotriva politizării mass-mediei; subliniază necesitatea de a se consolida independența și capacitatea organismului de reglementare a mass-mediei și a serviciului public de radiodifuziune; solicită măsuri de îmbunătățire a protecției drepturilor în materie de muncă și a drepturilor sociale ale jurnaliștilor și cere să se garanteze faptul că violența, abuzurile sau amenințările la adresa jurnaliștilor nu vor rămâne nepedepsite;

53.  salută progresele realizate în asigurarea accesului la informații; subliniază necesitatea de a se actualiza reglementările privind serviciile mass-media și accesul la informațiile publice; subliniază necesitatea de a se demonstra lipsa oricărei toleranțe față de amenințările și intimidările la adresa jurnaliștilor și urmărirea efectivă a acestora, prin înregistrarea corespunzătoare și investigarea amănunțită a acestor incidente; condamnă orice formă de discurs de incitare la ură și limbajul provocator; solicită măsuri eficiente pentru a combate aceste fenomene și încălcarea codului de etică al jurnaliștilor în mediul online; atrage atenția, de asemenea, asupra necesității de a reforma fără întârziere sectorul mass-mediei, în vederea consolidării Agenției pentru serviciile de mass-media audio și audiovizuale și a garantării obiectivității și a profesionismului în relatarea informațiilor;

Economia

54.  subliniază necesitatea de a îmbunătăți mediul de afaceri prin asigurarea consolidării fiscale și a transparenței și fiabilității în materie de reglementare, abordând, în același timp, deficiențele statului de drept, procedurile de reglementare greoaie și inspecțiile arbitrare rămase nesoluționate;

55.  îndeamnă autoritățile să abordeze economia informală de anvergură și problemele persistente legate de evaziunea fiscală și de aplicarea precară a contractelor, care continuă să descurajeze investițiile străine directe; subliniază necesitatea de a pune în aplicare măsuri privind achizițiile publice și controlul financiar intern; constată că este necesar să se îmbunătățească transparența datelor privind cheltuielile publice, achizițiile publice, ajutoarele de stat și utilizarea fondurilor UE; solicită măsuri pentru a îmbunătăți planificarea, programarea și gestionarea capacităților în structurile naționale ale instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA);

56.  solicită guvernului să confere digitalizării o importanță corespunzătoare printre principalele sale priorități transversale; îndeamnă să fie elaborată fără întârziere o agendă digitală pe termen lung, care să conțină, printre altele, o strategie pentru guvernanța electronică, o strategie privind TIC și o strategie națională privind securitatea informatică; subliniază că o agendă digitală cuprinzătoare va consolida mediul economic și performanța economică și va spori transparența și eficiența administrației și a serviciilor publice;

57.  apreciază eforturile guvernului de a îmbunătăți condițiile pentru tineri și de a intensifica participarea tinerilor în politică, de exemplu prin Strategia națională pentru tineret (2016-2025); încurajează guvernul să abordeze rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor prin reducerea decalajului dintre pregătirea tinerilor absolvenți și nevoile societăților private;

58.  îndeamnă guvernul să abordeze șomajul de lungă durată, șomajul în rândul tinerilor și rata scăzută de participare a femeilor la piața forței de muncă într-un mod cuprinzător și inovator; solicită o reformă urgentă în domeniul educației pentru a asigura corelarea competențelor dobândite cu nevoile de pe piața forței de muncă, ceea ce va preveni exodul creierelor; încurajează guvernul să elaboreze o strategie privind competențele digitale și să îmbunătățească alfabetizarea digitală în rândul populației;

59.  reamintește că ultimul recensământ al populației din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei a fost efectuat în 2002; subliniază importanța efectuării unui nou recensământ al populației, care este demult necesar, pentru a obține statistici demografice actualizate și realiste în conformitate cu standardele europene;

60.  salută adoptarea de către Parlamentul macedonean a noii Legi privind energia, care transpune cel de al treilea pachet legislativ al UE privind energia, făcând-o compatibilă pe deplin cu Tratatul de instituire a Comunității Energiei; solicită autorităților să se axeze pe reformele de pe piața energiei, asigurând, în același timp, securitatea aprovizionării și diversificarea surselor de energie, în special în ceea ce privește sursele de energie regenerabilă;

61.  ia act de o serie de proiecte de infrastructură în zonele protejate care ar putea avea un impact semnificativ asupra viitoarelor situri Natura 2000; solicită, în acest sens, respectarea recomandării Comitetului permanent al Convenției de la Berna [nr. 184(2015)], prin suspendarea punerii în aplicare a proiectelor pe teritoriul Parcului Național Mavrovo până la încheierea unei evaluări strategice de mediu în deplină conformitate cu legislația UE privind mediul; solicită, în continuare, respectarea Deciziei Comitetului UNESCO privind patrimoniul mondial (40 COM 7B.68) în legătură cu patrimoniul natural și cultural al regiunii Ohrid și efectuarea unei evaluări strategice de mediu globale (SEA) și a unei evaluări a impactului asupra patrimoniului înainte de a realiza alte lucrări suplimentare; solicită dezvoltarea unei strategii naționale privind hidroenergia în conformitate cu legislația UE privind UE;

62.  încurajează fosta Republică iugoslavă a Macedoniei să dezvolte concurența pe piața gazelor naturale și a energiei electrice vizând separarea serviciilor de utilități publice în conformitate cu cel de al treilea pachet al UE privind energia; solicită îmbunătățiri substanțiale în ceea ce privește eficiența energetică, producția de energie din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice;

63.  salută fosta Republică iugoslavă a Macedoniei pentru ratificarea Acordului de la Paris la 9 ianuarie 2018, întrucât combaterea schimbărilor climatice poate fi eficace doar prin eforturi comune;

64.  salută atitudinea pozitivă a guvernului față de cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate și participarea sa activă în inițiativele regionale, cum ar fi Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, Consiliul de Cooperare Regională, Acordul central european de comerț liber, Grupul celor șase din Balcanii de Vest, Tratatul de instituire a Comunității Energiei, Acordul privind stabilirea unui spațiu aerian comun european, Inițiativa Central Europeană, Inițiativa regională pentru migrație, azil și refugiați și „procesul Brdo-Brijuni”;

65.  salută angajamentele asumate de această țară în ceea ce privește proiectele de conectivitate realizate în cadrul Procesului de la Berlin; constată necesitatea diversificării modurilor de transport prin punerea în aplicare a unor măsuri de reformă a sistemului feroviar, inclusiv prin modernizarea sau construcția de legături feroviare din Skopje către capitalele țărilor învecinate; solicită un progres mai vizibil în ceea ce privește finalizarea conexiunilor feroviare și rutiere pe coridoarele VIII și X;

66.  solicită continuarea facilitării schimburilor comerciale și a activităților vamale și diversificarea exporturilor, inclusiv prin utilizarea potențialului comerțului intraregional; invită Comisia să acorde o derogare acestei țări de la măsurile de salvgardare privind oțelul și aluminiul;

67.  își exprimă îngrijorarea cu privire la nivelul alarmant de ridicat al poluării aerului în Skopje și în alte orașe foarte poluate și invită autoritățile naționale și locale să ia rapid măsuri corespunzătoare pentru a soluționa această urgență, prin măsuri specifice și eficace de monitorizare și îmbunătățire a calității aerului, inclusiv prin îmbunătățirea serviciilor de transport public și prin adoptarea unor planurilor eficace de mobilitate; îndeamnă această țară să-și armonizeze legislația cu acquis-ul în domeniile mediului, naturii și protecției climei; solicită dezvoltarea unor sisteme de gestionare a deșeurilor;

o
o   o

68.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Guvernului și Parlamentului fostei Republici iugoslave a Macedoniei.


Raportul pe 2018 privind Albania
PDF 360kWORD 57k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la Raportul Comisiei privind Albania pe 2018 (2018/2147(INI))
P8_TA-PROV(2018)0481A8-0334/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere UE-Albania,

–  având în vedere concluziile Consiliului European din 19 și 20 iunie 2003 și Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 26-27 iunie 2014 de a acorda Albaniei statutul de țară candidată la aderarea la UE,

–  având în vedere decizia Consiliului Afaceri Externe din 26 iunie 2018,

–  având în vedere decizia Consiliului European din 28-29 iunie 2018,

–  având în vedere recomandările Înaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) referitoare la proiectul de act legislativ aparținând legislației secundare pentru protejarea minorităților naționale în Albania,

–  având în vedere declarația din cadrul summitului UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și „Agenda priorităților de la Sofia”,

–  având în vedere cea de a noua reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere dintre Albania și UE, din 15 noiembrie 2017,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 17 aprilie 2018 intitulată „Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a UE” (COM(2018)0450), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2018 privind Albania” (SWD(2018)0151),

–  având în vedere recomandările adoptate în urma celei de-a 12-a reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere (CPSA) UE-Albania, desfășurată la Tirana, în perioada 12-13 februarie 2018,

–  având în vedere rezultatul anchetei din 2017 privind romii marginalizați din Balcanii de Vest, sprijinite de Comisie, de Banca Mondială și de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare,

–  având în vedere documentul de lucru comun al serviciilor Comisiei intitulat „Egalitatea de gen și capacitarea femeilor: transformarea vieții fetelor și femeilor prin intermediul relațiilor externe ale UE 2016-2020”,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Albania,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0334/2018),

A.  întrucât extinderea UE reprezintă în continuare o investiție strategică în pacea, democrația, prosperitatea, securitatea și stabilitatea din Europa;

B.  întrucât Albania a continuat să înregistreze în mod constant progrese în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor politice și a celor cinci priorități majore pentru deschiderea negocierilor de aderare, precum și consolidarea instituțiilor și practicilor democratice;

C.  întrucât Comisia a recomandat deschiderea negocierilor de aderare cu Albania, având în vedere progresele satisfăcătoare înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea celor cinci priorități majore; întrucât negocierile de aderare vor permite un control mai atent din partea UE și reprezintă un puternic catalizator pentru punerea în aplicare a altor reforme și pentru consolidarea instituțiilor și practicilor democratice;

D.  întrucât, la 28 iunie 2018, Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului din 26 iunie 2018, stabilind calea de urmat pentru deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019;

E.  întrucât mai există încă probleme și ele trebuie soluționate rapid și cu eficiență, în spiritul dialogului și al cooperării;

F.  întrucât un dialog constructiv între guvern și opoziție cu privire la reformele legate de UE rămâne esențial pentru a înregistra progrese în ceea ce privește programul de reforme în beneficiul cetățenilor și pentru a aduce țara mai aproape de UE;

G.  întrucât în Albania există un sprijin larg din partea publicului pentru procesul de aderare a acestei țări la UE;

H.  întrucât supremația legii reprezintă un o valoare fundamentală pe care se întemeiază UE și care se află în centrul procesului de extindere și al procesului de stabilizare și de asociere totodată; întrucât este nevoie de reforme pentru a face față provocărilor importante pentru care nu s-a găsit un răspuns din acest domeniu, în special în ceea ce privește asigurarea unui sistem judiciar independent, imparțial, responsabil și eficient, combaterea corupției și a criminalității organizate și, precum și protecția drepturilor fundamentale;

I.  întrucât protecția libertății religioase, a patrimoniului cultural și a drepturilor minorităților se numără printre valorile fundamentale ale Uniunii Europene;

J.  întrucât Albania a ratificat toate convențiile fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii, printre care se numără, în special, Convenția privind libertatea sindicală și protecția dreptului sindical din 1948 (nr. 87) și Convenția privind aplicarea principiilor dreptului de organizare și negociere colectivă din 1949 (nr. 98);

K.  întrucât fiecare țară candidată sau potențial candidată este evaluată individual, în funcție de propriile merite, iar viteza și calitatea reformelor sunt cele care determină calendarul de aderare;

L.  întrucât cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt esențiale pentru progresul Albaniei în direcția aderării la UE,

1.  salută faptul că Albania și-a intensificat eforturile în această privință, fapt ce a dus la realizarea unor progrese constante cu privire la punerea în aplicare a reformelor necesare în vederea aderării la UE, în special a reformei cuprinzătoare privind justiția; invită Albania să consolideze reformele realizate și să continue să se pregătească pentru a îndeplini obligațiile în vederea aderării la UE aferente tuturor capitolelor;

2.  sprijină pe deplin recomandarea Comisiei de a se deschide negocierile de aderare, în semn de recunoaștere a eforturilor de reformă ale Albaniei; ia act de decizia Consiliului de a reevalua situația în iunie 2019; salută calea clară care a fost trasată pentru inițierea negocierilor de aderare în 2019 și subliniază că procesul de examinare preliminară a început; reamintește că decizia de a deschide negocierile de aderare cu Albania va depinde de realizarea mai multor progrese în procesul de reformă, invită Consiliul să evalueze în mod obiectiv și just progresele înregistrate de această țară și să convoace prima conferință interguvernamentală până la sfârșitul anului respectiv și încurajează Albania să mențină, în acest scop, ritmul reformelor; consideră că deschiderea negocierilor ar contribui la consolidarea democrației și a statului de drept, oferind stimulente suplimentare pentru procesul de reformă și consolidând controlul asupra acestuia;

3.  invită Comisia să aplice abordarea consolidată în cazul capitolelor de negociere 23 (Sistemul judiciar și drepturile fundamentale) și 24 (Justiție, libertate și securitate);

4.  reamintește că este nevoie să se consolideze capacitățile de supraveghere ale Parlamentului Albaniei, inclusiv în procesul de aderare la UE; solicită să se utilizeze mai eficient diferitele mecanisme și instituții de supraveghere, inclusiv comitetele de anchetă; salută adoptarea Codului de conduită al Parlamentului Albaniei, care va îmbunătăți integritatea și transparența procesului parlamentar, precum și încrederea publicului în aceasta; subliniază că, pentru a face ca codul să fie eficace, este nevoie de un mecanism care să asigure respectarea acestuia, inclusiv de sancțiuni; subliniază rolul central al Comisiei pentru integrarea în UE și responsabilitatea Consiliului național pentru integrare europeană în calitate de forum de consultare cu privire la pregătirile pentru aderare; propune să se recurgă mai mult la cooperarea cu Parlamentul Albaniei în cadrul programului Parlamentului European de sprijinire a parlamentelor din țările candidate, pentru a consolida capacitatea Parlamentului Albaniei de a elabora o legislație de calitate, în conformitate cu acquis-ul UE, și de a-și exercita rolul de supraveghere;

5.  evidențiază că este important să se sensibilizeze populația cu privire la procesul de aderare la UE și la rolul instituțiilor UE și al instituțiilor albaneze implicate în acest proces;

6.  îndeamnă să se acționeze și să se ia măsuri legislative și administrative pentru a da curs recomandărilor încă nepuse în practică ale Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR); subliniază că este necesară o reformă electorală favorabilă incluziunii și oportună, cu scopul de a crește încrederea publicului în procesul electoral; reamintește că trebuie să se acorde atenția cuvenită acuzațiilor de finanțare ilegală și nedeclarată a partidelor politice; salută eforturile depuse de Comisia ad-hoc privind reforma electorală a Parlamentului Albaniei legate de independența și depolitizarea gestionării alegerilor, transparența finanțării campaniei electorale, înregistrarea votanților, cumpărarea voturilor, utilizarea de noi tehnologii de votare și votarea în străinătate și o îndeamnă să ajungă la un consens cu privire la reformele necesare și să le adopte în timp util, înainte de alegerile locale din 2019;

7.  salută legislația revizuită a Albaniei privind finanțarea partidelor politice; reiterează solicitările sale adresate partidelor politice din țară de a-și îndeplini obligația de a asigura excluderea infractorilor de la numirea și alegerea în funcții publice în toate domeniile și la toate nivelurile de guvernare;

8.  reiterează că dialogul politic constructiv, dorința de a ajunge la un compromis, cooperarea sustenabilă între partide și menținerea unui angajament ferm față de punerea în aplicare și consolidarea reformelor legate de toate cele cinci priorități principale sunt esențiale pentru a înregistra progrese în procesul de aderare la UE și pentru buna funcționare a unui regim democratic; salută colaborarea bipartită tot mai intensă și largul consens între partide la care s-a ajuns atunci când a fost vorba de anumite reforme-cheie; încurajează toate forțele politice să depună în continuare eforturi pentru a iniția un dialog politic autentic și a desfășura o cooperare constructivă, sprijinind astfel procesul de reformă; își reiterează convingerea fermă că dialogul politic ar trebui să aibă loc în cadrul instituțiilor democratice; Este foarte preocupat de boicotarea de facto a procesului parlamentar de către opoziție după vacanța de vară din 2018;

9.  subliniază că reforma sistemului judiciar este una dintre solicitările majore ale cetățenilor Albaniei și reprezintă o condiție esențială pentru restabilirea încrederii în statul de drept, în instituțiile publice și în reprezentanții politici; reamintește că eficiența și credibilitatea procesului global de reformă, în special în ceea ce privește combaterea corupției și a criminalității organizate, și punerea în aplicare a drepturilor de proprietate depind de succesul procesului de verificare și de aplicarea continuă și fermă a reformei judiciare;

10.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește reforma judiciară care vizează creșterea independenței, a gradului de răspundere, a profesionalismului și a eficienței instituțiilor judiciare ale acestei țări și creșterea încrederii populației în autoritățile judiciare; regretă că administrarea justiției este în continuare lentă și ineficientă; constată că procesul de reevaluare a tuturor judecătorilor și procurorilor a dat deja primele rezultate concrete; salută faptul că majoritatea dosarelor prioritare au fost deja tratate; Invită totuși autoritățile albaneze să accelereze procesul imparțial de verificare, fără a compromite calitatea sau echitatea; subliniază că este important ca procesul de verificare să fie pus în aplicare în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale și încurajează Albania să își continue cooperarea strânsă cu operațiunea internațională de monitorizare; ia act de primele concedieri și de demisiile voluntare ale candidaților înainte de audierea lor; consideră, în acest context, că pregătirea următoarei generații de judecători și procurori este cu atât mai importantă și, prin urmare, regretă că partidele politice din Albania nu au ajuns până în prezent la un acord cu privire la modificările care trebuie aduse legii referitoare la statutul judecătorilor și al procurorilor în ceea ce privește o capacitate mai mare de recrutare și formare; încurajează furnizarea permanentă de resurse financiare și umane corespunzătoare către instituțiile de verificare;

11.  îndeamnă autoritățile albaneze să încheie cât mai curând posibil instituirea noilor autorități judiciare, precum și să repună în funcțiune Curtea Constituțională și Înalta Curte; subliniază că este nevoie să se sprijine funcționarea eficace a acestor instituții prin intermediul unor resurse umane și financiare adecvate;

12.  salută progresele continue înregistrate în direcția instituirii unei administrații publice mai adaptate nevoilor cetățenilor, mai transparente, mai profesioniste și depolitizate, inclusiv la nivel local; solicită punerea în aplicare pe deplin a recomandărilor instituțiilor de supraveghere, precum și a celor ale Avocatului Poporului; ia act, de asemenea, de progresele realizate cu privire la reforma teritorială și de consolidarea într-o mai mare măsură, din punct de vedere administrativ și financiar, a municipalităților nou create, precum și de instituirea Consiliului consultativ pentru îmbunătățirea coordonării dintre administrațiile centrale și cele locale; salută stabilirea de birouri locale ale UE și de coordonatori ai Uniunii;

13.  solicită consolidarea în continuare a capacității administrative a instituțiilor și organismelor responsabile cu punerea în aplicare a reformelor legate de aderare, cu transpunerea legislației UE în legislația națională și cu pregătirile pentru negocierile de aderare la UE;

14.  salută îmbunătățirile semnificative realizate în cadrul juridic și instituțional în vederea prevenirii și eradicării corupției în instituțiile publice, dat fiind că corupția este în continuare un motiv major de îngrijorare; solicită să se depună eforturi suplimentare pentru reducerea corupției care afectează viața de zi cu zi a cetățenilor Albaniei, să se îmbunătățească climatul de investiții și să se garanteze securitatea juridică a investițiilor; subliniază că funcționarii cu rang înalt nu trebuie să beneficieze de un tratament preferențial față de cetățenii obișnuiți în cazul în care sunt puși sub acuzare; invită Albania să recurgă într-o mai mare măsură la anchete financiare și să stabilească o evidență a sechestrărilor și a confiscărilor/recuperărilor de active provenite din infracțiuni legate de corupție, precum și să prezinte rezultate concrete în lupta împotriva traficului de droguri și a spălării de bani;

15.  salută recentele actualizări ale legislației Albaniei de combatere a corupției; subliniază că este nevoie să se finalizeze instituirea Biroului național de investigații, a Tribunalului special și a Parchetului special pentru combaterea corupției și a criminalității organizate; solicită îmbunătățirea în continuare a cooperării interinstituționale și a schimbului de informații între organele de poliție și cele de urmărire penală; salută reevaluarea personalului responsabil de asigurarea respectării legii în temeiul legislației privind controlul forțelor de poliție;

16.  solicită să se acorde o atenție sporită corupției la nivel politic și public-privat; solicită consolidarea bilanțului de investigații proactive, urmăriri penale și condamnări definitive în combaterea corupției și a criminalității organizate, inclusiv la nivel înalt;

17.  salută progresele înregistrate în combaterea criminalității organizate, în special arestarea recentă a membrilor grupului infracțional Bajri, și solicită să se urmărească în continuare obținerea unor rezultate concrete și durabile, inclusiv în domeniul specific al combaterii cultivării și traficului de droguri, prin punerea în aplicare a unor planuri de acțiune împotriva cultivării canabisului;; salută faptul că forțele de poliție albaneze devin tot mai active în lupta împotriva criminalității organizate și consideră că este încurajator faptul că Albania și-a intensificat cooperarea polițienească internațională – ceea ce a condus la operațiuni eficace împotriva rețelelor criminale –, inclusiv în grupuri de lucru comune cu statele membre, consideră că ar trebui îmbunătățită într-o mai mare măsură cooperarea dintre poliție, organele de urmărire penală și alte agenții și organe relevante;

18.  îndeamnă autoritățile albaneze să ia măsuri decisive pentru a neutraliza rețelele infracționale implicate în traficul de droguri, de arme de foc și de ființe umane și să crească nu numai numărul anchetelor și al urmăririlor penale, ci și pe cel al condamnărilor definitive, în special ale membrilor de nivel înalt ai grupurilor de crimă organizată; subliniază că trebuie intensificate eforturile de prevenire a traficului de ființe umane, acordând o atenție deosebită copiilor neînsoțiți și copiilor victime ale traficului, în special în rândul copiilor care trăiesc pe străzi;

19.  reiterează apelul său adresat autorităților albaneze de a asigura în mod efectiv respectarea drepturilor de proprietate și de a înregistra progrese către protejarea acestora, în mod eficace și transparent, ținând seama totodată de înregistrarea proprietăților, de drepturile de restituire și de compensare; solicită realizarea progreselor necesare în ceea ce privește digitalizarea și cartografierea proprietăților; îndeamnă autoritățile albaneze să informeze în mod adecvat cetățenii cu privire la drepturile lor și la posibilitățile de a și le revendica în justiție; subliniază că, pentru garantarea statului de drept și a unui mediu de afaceri atractiv, este important să existe un regim eficace al drepturilor de proprietate;

20.  salută măsurile luate pentru a consolida protecția drepturilor omului, a drepturilor minorităților și a politicilor împotriva discriminării, inclusiv tratamentul egal al tuturor minorităților; salută adoptarea unei legi-cadru privind minoritățile, care a eliminat diferențierea dintre minoritățile naționale și comunitățile etno-lingvistice și a introdus principiul autoidentificării, interzicerea discriminării și dreptul de a păstra cultura, tradițiile și limba maternă; solicită ca această lege să fie pusă în aplicare pe deplin și încurajează Albania să își continue eforturile prin adoptarea legislației secundare necesare pentru legislația-cadru, în conformitate cu standardele europene și cu participarea tuturor părților interesate relevante la elaborarea acesteia; insistă asupra adoptării de măsuri pentru a îmbunătăți în continuare educația, sănătatea, ratele de ocupare a forței de muncă și condițiile de trai în rândul romilor, al egiptenilor balcanici și al altor minorități etnice;

21.  ia act de tensiunile ce au urmat incidentului în care și-a pierdut viața Konstantinos Katsifas, membru al minorității naționale elene și având dublă cetățenie (albaneză și elenă), care a fost împușcat mortal de forțele speciale de poliție albaneze (RENEA) în timpul comemorării din 28 octombrie 2018 de la Bularat a soldaților eleni căzuți pe front în timpul celui de-al Doilea Război Mondial; face apel la toate părțile să dea dovadă de reținere și se așteaptă ca autoritățile albaneze să cerceteze și să clarifice împrejurările care au condus la acest deces;

22.  salută progresele înregistrate în ceea ce privește creșterea participării femeilor și a reprezentării femeilor în politică, în special prin introducerea sistemului de cote de gen, și reprezentarea egală a femeilor în noul guvern; își reiterează preocuparea în ceea ce privește discriminarea femeilor și a fetelor care aparțin grupurilor dezavantajate și marginalizate, cum ar fi femeile rome(1) și femeile cu dizabilități, lipsa unor măsuri adecvate de protecție a acestora, existența în continuare a unor dispoziții discriminatorii din punctul de vedere al genului într-o serie de legi, accesul dificil al femeilor la justiție, proporția femeilor pe piața informală a muncii, precum și cu privire la cazurile numeroase de violență domestică împotriva femeilor și a copiilor, mai ales a acelora aparținând unor grupuri vulnerabile; solicită un răspuns adecvat la aceste probleme și salută adoptarea rezoluției referitoare la combaterea violenței bazate pe gen și înființarea subcomisiei parlamentare pentru egalitatea de gen;

23.  ia act cu îngrijorare de faptul că femeile care locuiesc în zone rurale și izolate, precum și femeile de etnie romă și egipteană continuă să aibă acces limitat la asistență medicală primară și la servicii de sănătate sexuală și reproductivă, și nu au adeseori cunoștință despre disponibilitatea unor astfel de servicii; solicită în acest sens autorităților albaneze să asigure o mai bună informare cu privire la astfel de servicii și să se asigure că ele sunt accesibile, abordabile financiar și de calitate;

24.  salută consolidarea cadrului legislativ privind drepturile copiilor prin adoptarea legii privind protecția drepturilor copiilor, a Codului de justiție penală pentru copii și a „Agendei pentru copii 2020”; reamintește că mecanismele instituționale menite să protejeze drepturile copiilor trebuie să fie îmbunătățite în continuare; îndeamnă autoritățile să pună în aplicare legislația secundară privind protecția drepturilor copiilor și justiția pentru minori și solicită să se crească semnificativ alocațiile financiare pentru sistemul de protecție a copilului, în special pentru unitățile de protecție a copilului de la nivel local și regional;

25.  salută climatul de toleranță și cooperare între comunitățile religioase din țară; invită autoritățile albaneze să combată în mod eficace discursul de incitare la ură, precum și excluziunea și discriminarea minorităților, inclusiv a persoanelor LGBTI; salută planurile de acțiune privind egalitatea de gen, adoptate recent de către cinci municipalități albaneze, în conformitate cu Carta europeană pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați la nivel local;

26.  invită autoritățile albaneze să consolideze cooperarea cu organizațiile societății civile, asigurând participarea și consultarea efectivă a publicului pe parcursul procesului decizional și al procesului de aderare la UE, aflat în desfășurare, inclusiv la nivel național și local, consolidând astfel democrația și transparența; atrage atenția asupra necesității de a reforma cadrul juridic și fiscal pentru organizațiile societății civile, precum și pentru finanțarea publică aflată la dispoziția organizațiilor societății civile din domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept, inclusiv organizațiile de monitorizare și sensibilizare și cele mici de la nivel local, deoarece sustenabilitatea financiară rămâne o provocare considerabilă pentru foarte multe dintre aceste organizații, procesul de înregistrare actual fiind caracterizat de proceduri de lungă durată și de costuri ridicate, iar sistemul fiscal actual impune o sarcină semnificativă organizațiilor societății civile și îngreunează deopotrivă donațiile din partea întreprinderilor și donațiile individuale; reamintește că o societate civilă care dispune de mijloace de acțiune este o caracteristică esențială a unei democrații dinamice și este importantă din punct de vedere strategic pentru transformarea Albaniei într-un stat membru al UE;

27.  salută semnarea acordului de cooperare dintre guvernul albanez și Comisia internațională pentru persoane dispărute, care îi va permite acesteia să ajute la localizarea și identificarea persoanelor dispărute din perioada comunistă;

28.  invită autoritățile albaneze să își îmbunătățească politicile pentru persoanele cu dizabilități, care continuă să se confrunte cu dificultăți în accesul la educație, la un loc de muncă, la asistență medicală, la servicii sociale și la participarea la procesul decizional;

29.  regretă întârzierile înregistrate în crearea Biroului de Cooperare Regională pentru Tineret (RYCO) de la Tirana; îndeamnă autoritățile să sprijine activitățile RYCO într-o manieră flexibilă, pentru a permite unui număr cât mai mare de tineri să beneficieze de pe urma acestora;

30.  reiterează importanța deosebită a unor servicii mass-media publice și private profesioniste și independente; ia act de progresele parțiale înregistrate în ceea ce privește creșterea independenței autorității pentru mass-media audiovizuală și a radiodifuziunii publice din țară; solicită măsuri pentru îmbunătățirea transparenței financiare a publicității de stat în mass-media; solicită, de asemenea, măsuri de consolidare a protecției drepturilor în materie de muncă și a drepturilor sociale ale jurnaliștilor;

31.  salută înființarea Consiliului pentru mass-media albanez și subliniază rolul său în stabilirea unor standarde etice și profesionale ridicate pentru jurnaliști și mass-media, promovând în același timp independența și libertatea acestora; salută adoptarea codului de etică pentru jurnaliști revizuit, precum și a orientărilor etice pentru mijloacele de comunicare online, și solicită consolidarea principiilor acestora, pentru a menține încrederea publicului, veridicitatea, echitatea, integritatea, independența și responsabilitatea;

32.  îndeamnă autoritățile albaneze să accelereze reformele menite să sporească competitivitatea și să combată economia informală; subliniază că corupția, deficiențele legate de statul de drept și procedurile de reglementare greoaie continuă să împiedice investițiile și dezvoltarea sustenabilă a Albaniei; solicită să se continue îmbunătățirea mediului de afaceri și de investiții, prin asigurarea unui cadru de reglementare și legislativ previzibil, a securității juridice, a statului de drept, a asigurării respectării drepturilor de proprietate și a consolidării sistemului de executare a contractelor, continuând energic consolidarea finanțelor publice și a administrației fiscale;

33.  subliniază că este necesar să se asigure o convergență pozitivă a standardelor sociale în timpul procesului de aderare; salută adoptarea Agendei priorităților de la Sofia, în special faptul că aceasta pune accentul pe dezvoltarea socioeconomică și pe tineri; solicită autorităților albaneze să reanalizeze rolul parteneriatelor public-privat și impactul acestora asupra resurselor comune sau de interes public, cum ar fi autostrăzile, sănătatea, natura și patrimoniul cultural, în conformitate cu obligațiile asumate în cadrul UNESCO; solicită Albaniei să publice criteriile de acordare a asistenței sociale;

34.  își exprimă temerea cu privire la efectele negative asupra ocupării forței de muncă și a procesului de elaborare a politicilor sociale pe care le-ar putea avea desființarea Ministerului Protecției Sociale al Albaniei ca urmare a restructurării guvernamentale; îndeamnă autoritățile albaneze să încurajeze cooperarea cu sindicatele și să consolideze dialogul social; invită să se ia măsuri eficiente pentru a combate rata ridicată a șomajului, în special în rândul tinerilor și al femeilor, și să se prevină munca copiilor; solicită să se îmbunătățească în continuare calitatea educației, asigurându-se în același timp accesul la educație al întregii populații;

35.  felicită Albania pentru că, potrivit Institutului de statistică din Albania (INSTAT), nivelul șomajului a scăzut în această țară; subliniază că trebuie îmbunătățită calitatea sistemului de educație, inclusiv prin mărirea capacității, pentru a asigura dobândirea de abilități și cunoștințe conforme cu nevoile pieței muncii; subliniază necesitatea de a sprijini creșterea pe termen lung prin dezvoltarea capacității de absorbție tehnologică, cercetare, dezvoltare și inovare;

36.  îndeamnă guvernul să modernizeze sistemul educațional, pentru a construi o societate mai favorabilă incluziunii, pentru a reduce inegalitățile și discriminarea și pentru a le conferi tinerilor mijloace mai bune pentru dobândirea de aptitudini și cunoștințe;

37.  salută angajamentele asumate de Albania de a pune în aplicare Agenda privind conectivitatea în cadrul Procesului de la Berlin și adoptarea pachetului privind Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) 2018 care include proiectul de infrastructură importantă din punct de vedere strategic de reconstrucție a portului Durrës, ce consolidează legăturile Albaniei cu Croația și Italia și care oferă vecinilor Albaniei fără ieșire la mare, Kosovo și Macedonia, acces la rutele de transport maritim; îndeamnă autoritățile albaneze să accelereze planificarea și construcția secțiunilor albaneze ale rețelelor transeuropene și să continue armonizarea cadrului juridic cu acquis-ul UE; sprijină propunerea de reducere a taxelor de roaming în Balcanii de Vest pentru a promova un mediu favorabil investițiilor și pieței în drumul către o economie digitală; constată 40% din populația Albaniei locuiește în zonele rurale, dar numai 1% din această populație este conectată la internet;

38.  reiterează importanța îmbunătățirii infrastructurii publice în țările din Balcanii de Vest și cu statele membre ale UE; recomandă autorităților să accelereze realizarea proiectelor majore de infrastructură, precum legăturile feroviare și autostrada modernă dintre Tirana și Skopje, în cadrul coridorului VIII;

39.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la anumite proiecte economice care au avut efecte negative grave asupra mediului în zone protejate, cum ar fi stațiunile turistice foarte mari și centralele hidroelectrice de-a lungul râurilor Vjosa și Valbona; recomandă Albaniei să își reexamineze strategia privind energia din surse regenerabile și să își reducă dependența de energia hidroelectrică pentru a produce energie; Solicită, prin urmare, autorităților să se studieze investiții în proiecte din domeniul surselor regenerabile de energie în afară de energia hidroelectrică; Îndeamnă autoritățile să crească calitatea evaluărilor strategice de mediu, a evaluărilor impactului asupra mediului și a consultărilor publice cu privire la aceste proiecte, ținând seama de părerile comunităților locale; îndeamnă Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) să își reanalizeze sprijinul pentru proiectele de hidrocentrale în cazul în care acestea nu dispun de serioase evaluări de mediu strategice și de evaluări ale impactului asupra mediului ex ante; subliniază necesitatea de a se asigura că proiectul gazoductului transadriatic (TAP) este conform cu aspectele de mediu și sociale ale acquis-ului ; își reiterează apelul adresat Albaniei de a pune în aplicare măsurile relevante de gestionare a deșeurilor și de a se alinia la acquis-ul UE în domeniul mediului;

40.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că Albania rămâne țara din Balcanii de Vest din care se înregistrează cele mai multe intrări și șederi ilegale în statele membre, precum și cele mai multe solicitări de azil neîntemeiate adresate statelor membre; solicită să se intensifice măsurile luate în ultimele luni pentru a combate în mod eficient fenomenul cererilor de azil neîntemeiate în UE, precum și sosirile de minori neînsoțiți, inclusiv cauzele care stau la baza acestora; încurajează măsurile concrete de stimulare a ocupării forței de muncă, în special în rândul tinerilor, măsurile privind educația, condițiile de trai și sănătatea; solicită autorităților albaneze să instituie sisteme care să sprijine reintegrarea efectivă a familiilor și a copiilor la întoarcerea lor în țară;

41.  salută măsurile luate pentru a se ajunge la un acord privind cooperarea operațională dintre Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și Albania, prima țară din regiune cu care s-a încheiat un astfel de acord, și încurajează continuarea cooperării la nivel operațional;

42.  invită guvernul Albaniei să respecte dispozițiile articolului 3 din Convenția europeană de extrădare, emise de Consiliul Europei, și ale articolului 19 din Carta drepturilor fundamentale a UE și să nu permită nicio extrădare în caz de infracțiuni de natură politică sau în cazul în care persoana respectivă poate fi supusă torturii sau unui tratament inuman în țara care solicită extrădarea;

43.  felicită Albania pentru succesul eforturilor sale de a împiedica fluxul de luptători străini; salută relațiile de cooperare regională stabilite pentru combaterea potențialelor amenințări teroriste; reafirmă că este necesar să se adopte măsuri suplimentare pentru a întrerupe fluxurile financiare destinate finanțării terorismului, pentru a consolida mecanismele de prevenire și monitorizare care implică societatea civilă și comunitățile religioase, precum și pentru a combate în mod eficace radicalizarea din mediul online; reiterează necesitatea de a îmbunătăți și mai mult programele de reintegrare a persoanelor returnate și a familiilor acestora și de prevenire a radicalizării în închisori, inclusiv prin întărirea implicării societății civile și a comunităților religioase;

44.  solicită o cooperare mai strânsă între Albania și UE cu privire la probleme legate de criminalitatea cibernetică și apărarea cibernetică;

45.  salută participarea activă a Albaniei la Procesul de la Berlin, la inițiativa celor șase țări din Balcanii de Vest și la alte inițiative regionale, precum și contribuția sa la consolidarea profilului Consiliului de Cooperare Regională; salută semnarea unei declarații comune privind cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate în cadrul Procesului de la Berlin; salută rolul proactiv al Albaniei în promovarea cooperării regionale și a relațiilor de bună vecinătate cu alte țări implicate în procesul de aderare și cu statele membre învecinate și subliniază faptul că relațiile bune reprezintă o parte esențială a procesului de extindere; salută lansarea oficială a Fondului pentru Balcanii de Vest, care ar trebui să promoveze valorile comune și să dezvolte cooperarea regională între cetățeni, societatea civilă și instituțiile din regiunea Balcanilor de Vest; salută înființarea, la Tirana, a Camerei comune de comerț Albania-Serbia și încurajează întărirea cooperării comerciale și de afaceri în regiune; salută eforturile continue de a consolida cooperarea regională, în special în domeniul protecției mediului, așa cum s-a stabilit în cadrul inițiativei Trilaterala adriatică; reamintește că ar trebui evitate declarațiile și acțiunile care ar putea avea un impact negativ asupra relațiilor de bună vecinătate;

46.  își reiterează sprijinul pentru inițiativa de înființare a Comisiei regionale pentru determinarea faptelor legate de toate victimele crimelor de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM); îndeamnă guvernul Albaniei să conducă înființarea acesteia; subliniază importanța acestui proces și a implicării active a tuturor liderilor politici regionali pentru ca aceasta să-și poată începe activitatea fără întârziere; atrage atenția asupra propunerii de plan de acțiune a Coaliției pentru RECOM, care conține date și puncte de referință clare;

47.  felicită călduros Albania pentru eforturile sale permanente de a se alinia pe deplin tuturor pozițiilor și declarațiilor UE exprimate în contextul politicii externe și de securitate comune; invită Albania să se alinieze la poziția comună a UE privind integritatea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și să renunțe la acordul bilateral de imunitate încheiat cu Statele Unite ale Americii; felicită Albania pentru participarea activă la misiunile militare de gestionare a crizelor în cadrul politicii de securitate și apărare comune, precum și pentru contribuția sa la misiunile NATO de importanță strategică pentru UE;

48.  îndeamnă autoritățile albaneze să utilizeze cât mai eficace fondurile UE în toate regiunile țării; invită Comisia să garanteze o condiționalitate strictă a fondurilor IPA și să evalueze, în cadrul rapoartelor sale de țară, eficacitatea sprijinului IPA acordat Albaniei, în special în cazul priorităților-cheie și a proiectelor relevante;

49.  ia act de atmosfera constructivă din cadrul celei de-a 12-a reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere UE-Albania, desfășurată la Tirana, în perioada 12-13 februarie 2018; ia act de îmbunătățirea cooperării dintre reprezentanții majorității și cei ai opoziției din Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Albania; subliniază că este important să se continue colaborarea între partide în cadrul proceselor de reformă pentru aderarea la UE;

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și Guvernului și Parlamentului Albaniei.

(1) Cuvântul „romi” este utilizat drept termen generic care include diferite grupuri înrudite, indiferent dacă sunt sedentari sau nu, cum ar fi romii, așkalii, egiptenii balcanici etc., care pot fi diferite în cultură și stil de viață.


Raportul pe 2018 privind Muntenegru
PDF 430kWORD 56k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la Raportul Comisiei pe 2018 privind Muntenegru (2018/2144(INI))
P8_TA-PROV(2018)0482A8-0339/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere UE-Muntenegru, în vigoare de la 1 mai 2010,

–  având în vedere declarația din cadrul summitului UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 și „Agenda priorităților de la Sofia”,

–  având în vedere cea de a patra reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Muntenegru, desfășurată la 25 iunie 2018,

–  având în vedere aderarea Muntenegrului la NATO la 5 iunie 2017,

–  având în vedere ratificarea de către parlamentele din Muntenegru și Kosovo a Acordului de delimitare a frontierelor între Muntenegru și Kosovo,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 aprilie 2018 intitulată „Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a UE” (COM(2018)0450), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2018 privind Muntenegru” (SWD(2018)0150),

–  având în vedere evaluarea Comisiei din 17 aprilie 2018 privind programul de reforme economice din Muntenegru (2018-2020) (SWD(2018) 0131) și concluziile comune ale Consiliului din 25 mai 2018 privind dialogul economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest,

–  având în vedere rapoartele misiunii de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și declarația delegației Parlamentului European de observare a alegerilor, cu privire la alegerile prezidențiale din 15 aprilie 2018,

–  având în vedere declarația și recomandările adoptate în urma celei de-a 15-a reuniuni a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere (CPSA) UE-Muntenegru, desfășurată la Podgorica, în perioada 16-17 iulie 2018,

–  având în vedere rezultatul anchetei din 2017 privind romii marginalizați din Balcanii de Vest, realizate de Comisie, de Banca Mondială și de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare,

–  având în vedere Procesul de la Berlin lansat la 28 august 2014,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Muntenegru,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0339/2018),

A.  întrucât fiecare țară candidată sau potențial candidată este evaluată individual, în funcție de propriile merite, iar viteza și calitatea reformelor sunt cele care determină calendarul de aderare;

B.  întrucât Muntenegru este în prezent cea mai avansată țară în procesul de negociere, cu 31 de capitole deschise din cele 35 de capitole din acquis-ul comunitar al UE, trei dintre acestea fiind închise provizoriu;

C.  întrucât un dialog constructiv între forțele politice interne și cu țările învecinate este esențial pentru a se înregistra în continuare progrese în cadrul procesului de aderare la UE;

D.  întrucât Muntenegru și-a menținut angajamentul față de crearea unei economii de piață funcționale și a continuat să pună în aplicare obligațiile prevăzute în Acordul de stabilizare și de asociere (ASA);

E.  întrucât Muntenegru beneficiază de asistență de preaderare în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA II);

F.  întrucât Muntenegru trebuie să continue consolidarea, printre altele, a capacității de control, a instituțiilor parlamentare și legislative, a transparenței instituționale, a statului de drept și a independenței puterii juridice, a gestionării pe plan intern a cazurilor de crime de război, a integrității procesului electoral, a libertății mass-media și a luptei împotriva corupției, a criminalității organizate și a economiei informale,

1.  salută implicarea continuă a Muntenegrului în procesul de integrare în UE și progresele continue și satisfăcătoare în ansamblu, ce se bucură de un sprijin public masiv pentru această decizie strategică;

2.  subliniază că o implementare și aplicare riguroase a reformelor rămân un indicator-cheie pentru un proces de integrare reușit; invită Muntenegru să îmbunătățească planificarea, coordonarea și monitorizarea implementării noii legislații și a noilor politici și solicită implementarea la timp a criteriilor de referință interimare pentru capitolele 23 și 24;

3.  salută evaluarea efectuată de Comisie, astfel cum se precizează în comunicarea sa din 6 februarie 2018 referitoare la strategia privind Balcanii de Vest, că, dacă există voință politică clară, însoțită de realizarea de reforme reale și susținute și de soluționarea definitivă a disputelor cu vecinii, Muntenegru ar putea fi pregătit pentru integrarea în UE în 2025;

4.  invită Comisia și Consiliul să asigure alocarea unor fonduri suficiente în următorul cadru financiar multianual pentru a acoperi posibilitatea aderării Muntenegrului la Uniunea Europeană, așa cum se subliniază în Strategia pentru Balcanii de Vest;

Democratizarea

5.  reamintește tuturor partidelor politice că un angajament politic constructiv depinde de buna funcționare a parlamentului, în care toți oamenii politici își asumă responsabilitatea față de alegători prin îndeplinirea mandatului în parlament; salută faptul că cele mai multe partide de opoziție au revenit în parlament, după un boicot parlamentar de lungă durată; îndeamnă toate celelalte partide politice să revină în parlament și să depună eforturi mai concertate pentru a iniția un veritabil dialog politic, pentru a se asigura că dispune de mijloacele necesare pentru a-și exercita pe deplin rolul de legiuitor și de control, restabilind astfel un proces democratic funcțional;

6.  solicită punerea în aplicare a legislației privind participarea publică și politică a femeilor și minorităților, în special a romilor(1), inclusiv prin facilitarea participării femeilor aparținând minorităților în procesele de luare a deciziilor și ocuparea de posturi în administrația publică și în alte instituții publice;

7.  solicită conducerii politice a Muntenegrului să se concentreze asupra problemelor încă existente legate de statul de drept, libertatea mass-media, corupție, spălare de bani, crimă organizată și violența asociată acesteia și să acorde prioritate rezolvării acestor probleme;

8.  constată că libertățile fundamentale au fost respectate în ceea ce privește alegerile prezidențiale din aprilie 2018; solicită guvernului să colaboreze cu partidele din opoziție și cu societatea civilă pentru a aborda în mod cuprinzător deficiențele identificate de BIDDO al OSCE și să pună în aplicare pe deplin recomandările prioritare ale misiunii de observare a alegerilor prin adoptarea legislației naționale în curs și pentru a consolida transparența și profesionalizarea administrației electorale, în vederea îmbunătățirii încrederii publice în procesul electoral; solicită ca alegerile locale să aibă loc simultan în întreaga țară și solicită sporirea calității și a transparenței acestora; solicită insistent consolidarea dispozițiilor privind transparența finanțării partidelor politice;

9.  solicită investigații complete privind toate neregulile electorale acuzate; îndeamnă, încă o dată, să se acorde cuvenita atenție așa-numitei „afaceri a ascultărilor ilegale” din 2012; invită Agenția anticorupție să intensifice monitorizarea posibilelor abuzuri de resurse publice comise de partide politice;

10.  își manifestă îngrijorarea cu privire la decizia parlamentului muntenegrean de a o demite pe Vanja Ćalović Marković din Consiliul Agenției pentru prevenirea corupției; îndeamnă la o transparență deplină în gestionarea cazului;

Statul de drept

11.  ia act de rolul central jucat de către Curtea de Conturi, de Agenția anticorupție, de Comisia de control al achizițiilor publice, de Agenția pentru concurență și Autoritatea pentru ajutoarele de stat în ceea ce privește combaterea criminalității organizate și a corupției; salută continuarea reformelor care vizează îmbunătățirea capacității și a independenței acestor instituții, dar constată necesitatea de a îmbunătăți eficiența, de a îmbunătăți evidența, de a încuraja prevenirea corupției inclusiv prin sancțiuni adecvate și de a elimina obstacolele rămase în calea realizării independenței depline a acestora;

12.  ia act de progresele înregistrate în consolidarea capacității de investigare a Agenției anticorupție în materie de finanțare a campaniilor; subliniază necesitatea de a îmbunătăți totuși încrederea în agenție și în reputația acesteia, lucru care ar putea fi realizat prin îndepărtarea și mai mare a acesteia de orice influență politică;

13.  salută eforturile depuse pentru a îmbunătăți transparența administrației publice și schimbul de informații, însă încurajează crearea unei administrații publice orientate către cetățeni, depolitizate și profesioniste; salută creșterea eficienței activității Ombudsmanului; evaluări mai bune ale impactului legislativ, rapoarte de audit cuprinzătoare și consultări publice largi în privința proiectelor de lege; subliniază importanța cooperării cu organizațiile societății civile și a accesului liber la informații în scopul combaterii eficace a corupției și încurajează o revizuire a modificărilor legislative efectuate în mai 2017; recomandă optimizarea resurselor și a capitalului uman în administrația publică;

14.  salută progresele considerabile făcute de Muntenegru în domeniile e-guvernării și e-participării, domenii în care Muntenegru se situează între primele 25 de țări, potrivit studiului ONU privind e-guvernarea din 2016; solicită guvernului muntenegrean să mențină acest ritm al reformelor în domeniu, pentru a crește în continuare eficiența și accesibilitatea administrației publice;

15.  salută progresele moderate înregistrate în ceea ce privește îmbunătățirea independenței, a transparenței, a responsabilității, a profesionalismului și a eficienței instituțiilor judiciare; solicită măsuri de protecție împotriva interferențelor politice și o aplicare coerentă a codurilor de etică și a măsurilor disciplinare; salută numirea, pentru prima oară sub noul sistem de recrutare, de noi judecători și procurori;

16.  ia act de necesitatea de a se accelera procedurile judiciare privind presupusa tentativă de lovitură de stat din octombrie 2016, asigurându-se pe deplin cooperarea judiciară cu țări terțe; salută decizia de a difuza în mod public procesul în interesul transparenței;

17.  salută amendamentele aduse legii privind Consiliul Judiciar adoptată la 29 iunie 2018, prin care se permite continuarea funcționării normale a Consiliului Judiciar; constată că aceste amendamente au fost adoptate în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția; subliniază că aceste modificări privind alegerea în Consiliu a unor membri nespecialiști sunt doar o soluție temporară; îndeamnă nou-înființatul grup de lucru ad hoc al parlamentului să rezolve rapid această problemă;

18.  se declară preocupat de creșterea cazurilor de violență și asasinate legate de criminalitatea organizată, cu un efect negativ asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor; salută faptul că autoritățile au identificat acest aspect, dar solicită măsuri preventive mai stringente, inclusiv utilizarea confiscării activelor fără necesitatea condamnării prealabile; salută cercetarea, urmărirea penală și pronunțarea de condamnări în cazurile de corupție la nivel înalt; recunoaște, cu toate acestea, că acest istoric trebuie consolidat în continuare, în special în ceea ce privește spălarea banilor și traficul de persoane;

19.  solicită să se realizeze progrese în prevenirea conflictelor de interese și îmbogățirea ilicită a funcționarilor publici, inclusiv la nivel local; solicită autorităților să intensifice confiscarea activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, să avanseze cu anchetarea averilor nejustificate și să ia noi măsuri care să conducă la eliminarea bandelor infracționale și a legăturilor dintre crima organizată, mediul de afaceri și viața politică; în același timp, denunță practica de a aplica sancțiuni sub nivelul minim legal, deoarece acest fapt are un efect contraproductiv asupra prevenirii faptelor de corupție;

20.  reamintește că Muntenegru trebuie să facă în continuare eforturi pentru a garanta protejarea efectivă a dreptului de proprietate, în conformitate cu acquis-ul UE și cu standardele internaționale în materie de drepturile omului; îndeamnă autoritățile statului să asigure proceduri echitabile într-un termen rezonabil în aplicarea cadrului juridic național existent, inclusiv în domeniul drepturilor de proprietate și al restituirii proprietăților. ia act de faptul că un regim solid, nediscriminatoriu și stabil al drepturilor de proprietate este o condiție prealabilă pentru câștigarea încrederii cetățenilor și investitorilor externi;

Paza frontierelor și migrația

21.  ia act de faptul că Muntenegru s-a dovedit până în prezent în măsură să soluționeze cererile de azil, dar subliniază că trebuie să se realizeze noi progrese; încurajează Muntenegru să lucreze în strânsă cooperare cu Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă pentru îmbunătățirea pazei frontierelor în conformitate cu dispozițiile europene, pentru abordarea migrației neregulamentare și pentru eliminarea rețelelor de introducere ilegală de migranți; solicită intensificarea eforturilor și a cooperării transfrontaliere pentru a preveni și a elimina rețelele de crimă organizată legate de traficul de persoane, de droguri și de tutun; subliniază îngrijorările care persistă privind comerțul ilicit cu tutun în Muntenegru, în special în zonele de liber schimb; solicită Comisiei să continue să susțină Muntenegrul să își controleze zonele de liber schimb și să combată comerțul ilicit;

22.  regretă lipsa progreselor în ceea ce privește combaterea traficului de persoane și îndeamnă să se acorde o atenție deosebită prevenirii prostituției organizate și a cerșetoriei forțate a copiilor; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește identificarea victimelor și accesul acestora la asistență, despăgubiri și măsuri de protecție; invită Muntenegru să acorde o protecție eficace victimelor traficului de persoane și să acorde o atenție deosebită reabilitării copiilor care sunt victime ale traficului de persoane și femeilor și fetelor de etnie romă, ca urmare a circumstanțelor vulnerabile în care se găsesc din cauza sărăciei și a marginalizării;

Mass-media

23.  se declară din ce în ce mai preocupat de situația libertății de exprimare și a libertății mass-media, trei rapoarte succesive ale Comisiei notând „niciun progres”; reamintește că capitolul 23 a fost deschis în decembrie 2013 și că progresele înregistrate în acest capitol și în capitolul 24 decid ritmul de ansamblu al negocierilor; condamnă în termenii cei categorici intimidările, campaniile de denigrare și atacurile verbale și fizice îndreptate împotriva jurnaliștilor; ia act de cele șapte cazuri de atacuri împotriva jurnaliștilor înregistrate în 2017; îndeamnă guvernul să se asigure că jurnaliștii sunt protejați în practică; solicită să se ia măsuri suplimentare pentru a asigura independența mass-media și a jurnaliștilor și să încurajeze colectarea sistematică a datelor privind amenințările la adresa jurnaliștilor; ia act de faptul că Delegația UE în Muntenegru urmărește îndeaproape situația;

24.  este preocupat în mod deosebit de atacul din 8 mai 2018 împotriva jurnalistului Olivera Lakić de la „Vijesti” și solicită inițierea unei anchete atente în acest caz; consideră inacceptabil faptul că nu se constată evoluții noi în ceea ce privește anchetarea cazurilor vechi de violență împotriva jurnaliștilor; invită autoritățile să condamne ferm toate atacurile împotriva jurnaliștilor și să promoveze măsuri de protecție a jurnaliștilor și de combatere a impunității;

25.  regretă actuala presiune financiară și editorială asupra serviciului public de radiodifuziune din Muntenegru (RTCG) și asupra Agenției pentru mijloacele electronice de informare; îndeamnă aplicarea de măsuri de garantare împotriva influențelor politice și comerciale necuvenite și asigurarea deplinei transparențe în materie de mediatizare a politicii publice în mass-media; reiterează necesitatea ca RTCG și toate celelalte instituții media să fie protejate de influențe politice neavenite; îndeamnă autoritățile de stat să furnizeze atât autorităților de reglementare a mass-mediei, cât și organismului public de radiodifuziune fonduri suficiente pentru a garanta autonomia financiară și independența lor, esențiale pentru o presă sănătoasă în timpul campaniilor electorale; regretă schimbările efectuate în consiliul de conducere a RTCG și demiterea Directoarei generale a acestuia, dna Andrijana Kadija; consideră că concedierile anticipate ar trebui să fie permise numai în situații limitate;

26.  avertizează că lipsa unei autonomii financiare a presei conduce la polarizarea și dependența politică a acesteia; consideră că se impune o alocare transparentă și nediscriminatorie a fondurilor publice destinate publicității și invită autoritățile să ia în considerare forme alternative de subvenții indirecte pentru a încuraja independența mass-media;

27.  subliniază rolul Agenției pentru mijloacele electronice de informare și al unei autoreglementări eficace în asigurarea celor mai înalte standarde de etică în mass-media din Muntenegru și în reducerea numărului de cazuri de defăimare; ia act de faptul că situația precară a jurnaliștilor subminează calitatea și profesionalismul presei;

Societatea civilă și drepturile omului

28.  subliniază rolul esențial pe care organizațiile societății civile îl au în ceea ce privește îmbunătățirea modului de funcționare a instituțiilor statului, precum și în combaterea corupției și a criminalității organizate; condamnă în termenii cei mai fermi intimidările și inacceptabila campanie de denigrare împotriva organizațiilor societății civile care au criticat progresul redus sau lipsa acestuia în domenii foarte importante ce țin de statul de drept;

29.  solicită o atenție sporită la elaborarea și punerea în aplicare a legislației în domenii care afectează spațiul societății civile, pentru a asigura faptul că legislația nu împovărează în mod disproporționat organizațiile societății civile, nu are un impact discriminatoriu asupra spațiului societății civile și nu îl restrânge; subliniază nevoia disponibilității fondurilor publice pentru organizațiile societății civile care activează în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept, inclusiv pentru organizațiile de supraveghere și susținere a drepturilor omului și pentru organizațiile locale de mici dimensiuni; consideră că organizațiile societății civile ar trebui să fie libere să primească finanțare de la alți donatori, cum ar fi donatorii privați, organizațiile, organismele sau agențiile internaționale;

30.  ia act de modificările aduse legii ONG-urilor care își propune să îmbunătățească finanțarea acestora din fonduri publice și recomandă o adoptare rapidă a legislației secundare necesare; își reiterează apelul pentru consultări sistematice, largi, oportune și veritabile cu societatea civilă și cu publicul larg cu privire la reformele legislative cheie legate de UE, inclusiv punerea lor în aplicare la nivel local, pentru a spori caracterul democratic al procesului de luare a deciziilor și transparența; recomandă îmbunătățirea cadrului de reglementare financiară pentru organizațiile societății civile prin furnizarea de resurse suplimentare și stabilirea unor norme clare privind mecanismele guvernamentale de consultare a organizațiilor societății civile;

31.  salută armonizarea legislativă în curs privind drepturile fundamentale; solicită consolidarea cadrului instituțional de protecție a drepturilor, inclusiv în caz de rele tratamente aplicate de către autoritățile de aplicare a legii, în caz de intimidare și de atacuri fizice; solicită actualizarea legislației privind libertatea convingerilor religioase;

32.  salută eforturile întreprinse până în prezent privind punerea în aplicare a Convenției de la Istanbul, dar solicită insistent îmbunătățiri în aplicarea și monitorizarea protecției drepturilor omului, inclusiv prin combaterea violenței împotriva femeilor și copiilor; solicită, prin urmare, o punere în aplicare efectivă a politicilor privind drepturile fundamentale, în special în ceea ce privește egalitatea de gen, dreptul la integrarea socială a persoanelor cu dizabilități, drepturile copiilor și drepturile romilor, prin asigurarea unor alocări bugetare și resurse adecvate pentru punerea în aplicare a politicilor și pentru creșterea capacităților instituțiilor responsabile; solicită autorităților să ia măsurile necesare pentru a împiedica căsătoriile timpurii forțate;

33.  îndeamnă Muntenegru să asigure punerea în aplicare integrală și în timp util a legislației privind egalitatea de gen și combaterea discriminării și să monitorizeze efectul acesteia asupra femeilor care provin din grupuri sociale defavorizate și marginalizate; invită Muntenegru să asigure accesul neîngrădit al tuturor femeilor la justiție, să acorde asistență juridică gratuită femeilor care au fost victime ale violenței de gen, acordând o atenție specială femeilor de etnie romă, femeilor cu dizabilități și femeilor care trăiesc în zone rurale și izolate; invită Muntenegru să consolideze rolul și capacitatea autorităților competente, astfel încât acestea să fie mai bine pregătite să se ocupe de protecția și reabilitarea victimelor și să lucreze în mod proactiv cu bărbații pentru a nu comite acte de violență împotriva femeilor; îndeamnă Muntenegru să sporească numărul și capacitatea adăposturilor administrate de stat;

34.  solicită autorităților din Muntenegru să îmbunătățească în continuare climatul de incluziune și toleranță în societate și să ia măsuri eficace împotriva discursului de incitare la ură, a excluziunii sociale și a discriminării minorităților; ia act de faptul că Muntenegru nu s-a aliniat încă pe deplin Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități; încurajează autoritățile competente să continue să își intensifice eforturile pentru a proteja drepturile persoanelor LGBTI; este în continuare îngrijorat cu privire la problemele de acceptare a diversității sexuale în societatea muntenegreană; își exprimă îngrijorarea cu privire la discriminarea cu care se confruntă femeile și fetele de etnie romă, precum și la faptul că romii marginalizați au acces limitat la oportunitățile privind orice aspect al dezvoltării umane, după cum reiese din rezultatele unui studiu realizat în 2017 cu privire la această chestiune; subliniază importanța consolidării sectorului IMM-urilor și a acordării de sprijin prin intermediul unei mai bune legiferări și al punerii în aplicare a politicii industriale;

35.  constată continuarea progreselor în îmbunătățirea situației minorităților; solicită respectarea identității multietnice a zonei golfului Kotor și depunerea de eforturi pentru protejarea acesteia;

36.  îndeamnă Muntenegru să lanseze campanii publice de sensibilizare pentru a combate discriminarea și violența împotriva persoanelor LGBTI și să asigure anchetarea și urmărirea penală corectă a infracțiunilor săvârșite împotriva acestora;

37.  îndeamnă Muntenegru să lanseze campanii publice de sensibilizare pentru a încuraja raportarea violenței domestice împotriva femeilor și a fetelor, să crească numărul de judecători bine pregătiți și care iau în considerare dimensiunea de gen, să asigure anchetarea și urmărirea penală adecvată a infracțiunilor și să asigure victimelor servicii de asistență, consiliere și reintegrare;

Economie, politici sociale, ocuparea forței de muncă și educație

38.  salută progresele înregistrate de Muntenegru în asigurarea stabilității macroeconomice și a consolidării fiscale și solicită transparență bugetară, ocuparea forței de muncă și un mediu de afaceri adecvat; subliniază că corupția, economia informală, deficiențele legate de statul de drept și procedurile de reglementare greoaie continuă să împiedice investițiile și creșterea economică; subliniază că modelul social european necesită un dialog cu toate părțile interesate din domeniul economic, inclusiv cu sindicatele;

39.  solicită să se realizeze întregul potențial oferit de instrumentele digitale în materie de cadastru, facturare și eliberarea autorizațiilor de construire; ia act de necesitatea de a accelera dezvoltarea serviciilor de acces în bandă largă pentru întreprinderi și gospodării; subliniază că este necesar un cadru de interoperabilitate la nivel guvernamental pentru a sprijini și mai mult digitalizarea și simplificarea procedurilor administrative și de afaceri; salută implementarea în curs a înregistrării electronice online a întreprinderilor;

40.  salută modificările de reglementare în domeniul educației și eforturile de creștere a înscrierii în învățământul preșcolar, inclusiv a copiilor din medii defavorizate și subliniază importanța unei abordări cuprinzătoare a dezvoltării copiilor în primii ani de viață; îndeamnă autoritățile să abordeze rata ridicată a șomajului pe termen lung în rândul tinerilor și al femeilor, inclusiv prin evaluări de impact din perspectiva genului acolo unde este necesar; ia act de pregătirea unei Cărți albe pentru promovarea angajării tinerilor, în cooperare cu Organizația Internațională a Muncii; subliniază necesitatea introducerii unor măsuri active pe piața muncii, îndeosebi pentru femeile care sunt afectate în mod negativ de abrogarea prestațiilor sociale;

41.  remarcă faptul că partenerii sociali ar trebui să fie consultați efectiv și sistematic în legătură cu probleme privind ocuparea forței de muncă și afacerile sociale; subliniază necesitatea consolidării în continuare a capacităților Consiliului Social; salută adoptarea de normative în domeniul sănătății și securității la locul de muncă, dar rămâne îngrijorat de procentajul mare al accidentelor de muncă mortale și de numărul mic de inspectori de muncă;

42.  salută participarea consolidată a Muntenegrului la programul Erasmus + și își exprimă sprijinul pentru propunerea Comisiei de a dubla bugetul Erasmus +; încurajează o mai bună coordonare în ceea ce privește aspectele transversale care afectează ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, integrarea, cetățenia activă, voluntariatul și educația;

Mediul, energia și transporturile

43.  își exprimă satisfacția satisfacție că, în conformitate cu articolul 1 din constituția sa, Muntenegru este un stat ecologic; salută posibila deschidere a capitolului 27 din acquis pentru negocierile cu Muntenegru în acest an; solicită autorităților să protejeze mai bine cele mai valoroase zone, în special în ceea ce privește biodiversitatea, și să revadă în special proiectele de construcții din sectorul hotelier și hidroenergetic;

44.  subliniază că dezvoltarea turismului și a energiei hidroelectrice, mai ales în zonele protejate, trebuie să îndeplinească standardele de mediu ale UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la dezvoltarea nesustenabilă a centralelor hidroelectrice, deoarece multe dintre cele 80 de proiecte de centrale hidroelectrice nu sunt planificate în conformitate cu convențiile internaționale sau legislația UE, în pofida cerințelor de la capitolul 27; îndeamnă exploatarea în continuare a potențialului surselor regenerabile de energie, adoptarea de măsuri privind eficiența energetică și îmbunătățirea gestionării apei și a deșeurilor; salută alinierea reușită între legea cu privire la schimbul transfrontalier de energie electrică și gaz natural, adoptată de Muntenegru în 2016, și cel de-al treilea pachet privind energia; salută alinierea legislativă îmbunătățită a Muntenegrului în materie de eficiență energetică și energie din surse regenerabile, dar îndeamnă autoritățile să alinieze pe deplin legislația națională la Directiva privind energia din surse regenerabile și la Directiva privind performanța energetică a clădirilor;

45.  îndeamnă Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI) să își revizuiască sprijinul pentru proiectele de hidrocentrale și să suspende finanțarea pentru toate proiectele din zone protejate sau care nu dispun de evaluări solide ex ante ale impactului asupra mediului;

46.  subliniază necesitatea de a pune în timp util la dispoziția publicului larg informații precise cu privire la impactul construirii de autostrăzi asupra râului Tara și solicită încetarea depozitării de deșeuri și a altor activități de modificare a albiei fluviului, în conformitate cu angajamentele asumate de Muntenegru de a ocroti zonele ce se bucură de protecție specială națională și internațională;

47.  își exprimă îngrijorarea cu privire la planul special de amenajare a teritoriului elaborat pentru Parcul Național Lacul Skadar; subliniază că trebuie abandonate proiectele hidroelectrice de mari dimensiuni de pe râul Morača, deoarece acestea au efecte negative semnificative asupra lacului Skadar și a râului Tara, ambele având statutul de zone protejate în temeiul legislației naționale și internaționale;

48.  salută evoluțiile pozitive înregistrate în ceea ce privește alinierea la acquis a legislației naționale muntenegrene privind mediul și schimbările climatice; solicită insistent guvernului muntenegrean să protejeze salina Ulcinj atât la nivel național, cât și la nivel internațional, în conformitate cu recomandările formulate în cadrul studiului finanțat de UE privind protecția acestei saline; subliniază nevoia urgentă ca salina Ulcinj să fie integrată în rețeaua Natura 2000; solicită identificarea și desemnarea zonelor marine protejate;

49.  subliniază participarea proactivă a Muntenegrului și rolul constructiv al acestuia în cooperarea regională și internațională prin intermediul „Procesului de la Berlin” și al inițiativei celor șase din Balcanii de Vest; salută rezultatul summitului UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la Sofia, și adoptarea pachetului IPA 2018, care include finanțarea a două proiecte importante de infrastructură: „varianta ocolitoare Budva” de pe coridorul adriatic—ionic și „tronsonul de cale ferată Vrbnica—Bar” de pe coridorul Orient—Mediterana de Est; subliniază importanța pe care o au axele care fac legătura directă între țările din Balcani și piețele europene;

50.  salută intenția Muntenegrului de a institui în următorii trei ani sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) și de a adopta legislație secundară privind economia de combustibil și emisiile provenind de la autovehiculele noi; ia act de importanța includerii în legislația națională a unor aspecte ale sistemului EU ETS, ale Regulamentului privind partajarea eforturilor și ale mecanismului de monitorizare și raportare (MRM);

51.  salută eforturile continue de a consolida cooperarea regională, în special în domeniul protecției mediului, așa cum a fost stabilită în cadrul inițiativei Trilaterala adriatică;

Cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate

52.  salută eforturile neîntrerupte ale Muntenegrului pentru o cooperare bilaterală constructivă și bune relații de vecinătate; sprijină propunerea de reducere a taxelor de roaming în Balcanii de Vest;

53.  salută ratificarea Acordului privind frontierele de stat între Muntenegru și Kosovo; solicită încheierea rapidă de acorduri pentru soluționarea diferendelor frontaliere restante cu alte țări învecinate;

54.  salută semnarea de către Muntenegru și Albania a declarației comune și cele 12 acorduri privind asistența reciprocă în diverse domenii, ca exemplu de cooperare pozitivă în regiune;

55.  îndeamnă Muntenegru să își intensifice eforturile în stabilirea priorităților și pedepsirea crimelor de război și clarificarea situației persoanelor dispărute; salută eforturile depuse pentru reintegrarea persoanelor strămutate în temeiul programului regional de locuințe; subliniază că, în ciuda adoptării a patru documente care se referă la strategia de investigare a crimelor de război, parchetele nu au inițiat anchete sau proceduri noi și nici nu au formulat noi condamnări; își exprimă îngrijorarea în legătură cu faptul că Biroul procurorului special a deschis opt noi cazuri în 2016, dintre care șase se află încă doar în faza de anchetă preliminară; își reiterează sprijinul pentru inițiativa de înființare a Comisiei regionale pentru stabilirea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise în fosta Iugoslavie (RECOM); subliniază importanța acestui proces și implicarea activă a tuturor liderilor politici regionali; salută sprijinul public acordat RECOM de către prim-ministrul;

56.  felicită Muntenegru pentru a-și fi asumat pe deplin, și în anul scurs, toate pozițiile și declarațiile adoptate de UE în contextul politicii externe și de securitate comune (PESC) și salută participarea sa activă la misiunile de Politică de securitate și apărare comună (PSAC); apreciază modul în care a fost condusă politica externă a Muntenegrului; invită Muntenegru să se alinieze la poziția comună a UE privind integritatea Statutului de la Roma al Curții Penale Internaționale și la principiile directoare ale UE cu privire la acordurile bilaterale de imunitate;

57.  solicită o cooperare mai strânsă între Muntenegru și UE cu privire la probleme legate de criminalitatea cibernetică și apărarea cibernetică;

58.  reamintește importanța strategică a aderării Muntenegrului la NATO pentru asigurarea stabilității și a păcii în Balcanii de Vest;

o
o   o

59.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și guvernului și parlamentului Muntenegrului.

(1) Cuvântul „romi” este utilizat drept termen generic care include diferite grupuri înrudite, indiferent dacă sunt sedentari sau nu, cum ar fi romii, așkalii, egiptenii balcanici etc., care pot fi diferite în cultură și stil de viață.


Apărarea libertății universitare în contextul acțiunii externe a UE
PDF 344kWORD 51k
Recomandarea Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind apărarea libertății universitare în contextul acțiunii externe a UE (2018/2117(INI))
P8_TA-PROV(2018)0483A8-0403/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 13,

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația (11855/2012), adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 25 iunie 2012,

–  având în vedere orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline, adoptate de Consiliul Afaceri Externe la 12 mai 2014,

–  având în vedere raportul anual al UE pe 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință,

–  având în vedere recomandarea privind statutul personalului didactic din învățământul superior, adoptată de Conferința generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), în cadrul celei de a 29-a sesiuni din perioada 21 octombrie-12 noiembrie 1997,

–  având în vedere Declarația de la Lima asupra libertății universitare și autonomiei instituțiilor de învățământ superior, adoptată de World University Service în septembrie 1988,

–  având în vedere Rezoluția nr. 29/7 privind dreptul la educație a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, adoptată în cadrul celei de-a 42-a reuniuni a acestuia din 2 iulie 2015,

–  având în vedere Comentariul general nr. 13 al Comitetului ONU pentru drepturile economice, sociale și culturale, adoptat la 8 decembrie 1999 în cadrul celei de a 21-a sesiuni,

–  având în vedere Avizul 891/2017 al Comisiei de la Veneția,

–  având în vedere rapoartele organizațiilor neguvernamentale naționale, europene și internaționale și, în special, Principiile responsabilității de stat pentru protejarea învățământului superior de atacuri,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la drepturi fundamentale,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului,

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0403/2018),

A.  întrucât UNESCO definește libertatea universitară drept „dreptul, fără constrângerea unei doctrine, la libertatea de predare și dezbatere, la libertatea de a desfășura activități de cercetare și de a disemina și publica rezultatele acestora, la libertatea de a-și exprima în mod liber opinia cu privire la instituția sau sistemul în care lucrează, la dreptul de a nu fi supuși cenzurii și de a participa la activitatea organismelor universitare profesionale sau reprezentative”;

B.  întrucât dreptul la educație are o importanță fundamentală în exercitarea tuturor celorlalte drepturi ale omului și în obținerea unei dezvoltări durabile; întrucât acest drept poate fi exercitat numai într-un mediu de libertate universitară și autonomie a instituțiilor de învățământ superior;

C.  întrucât Declarația de la Lima asupra libertății universitare și autonomiei instituțiilor de învățământ superior definește libertatea universitară drept libertatea membrilor comunității universitare - cuprinzând toate persoanele care predau, studiază, cercetează și își desfășoară activitatea într-o instituție de învățământ superior - individual sau colectiv, cu scopul de a obține, de a dezvolta și de a transmite cunoștințe prin cercetare, studiu, discuții, documentație, producție, creare, predare, susținerea de prelegeri și scris;

D.  întrucât această definiție trebuie să se întemeieze pe valorile democratice de bază, inclusiv pe principiile de acces echitabil și de combatere a discriminării, de asumare a răspunderii, de gândire critică și independentă, autonomie instituțională și responsabilitate socială; întrucât democrația nu poate exista fără libertatea universitară ce permite dezbateri în cunoștință de cauză;

E.  întrucât libertatea universitară este un factor-cheie de progres spre o dezvoltare durabilă, în special în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă consacrate în Agenda 2030, în care educația de calitate, cercetarea științifică și inovarea ocupă un loc central;

F.  întrucât autonomia este o condiție preliminară necesară pentru ca instituțiile de învățământ să își îndeplinească funcțiile specifice proprii; întrucât libertatea universitară necesită protecție constantă și vigilentă împotriva presiunii nejustificate din partea statului sau a intereselor comerciale;

G.  întrucât libertatea universitară — inclusiv libertățile sale constitutive precum libertatea de gândire, de exprimare, de asociere, de călătorie și de instruire — contribuie la crearea spațiului în care orice societate deschisă și pluralistă stabilă este liberă să gândească, să pună sub semnul întrebării, să facă schimb de idei, să producă, să consume și să disemineze cunoaștere;

H.  întrucât atacurile asupra libertății universitare subminează cercetarea, studiul, predarea, discursul public și dreptul la educație, afectând calitatea universitară și dezvoltarea socială, politică, economică și culturală; întrucât soluțiile la problemele societății ar trebui găsite rațional, pe bază de dovezi și prin convingere;

I.  întrucât dreptul la educație, predare și cercetare poate fi exercitat pe deplin numai într-un mediu de libertate universitară;

J.  întrucât există o nevoie urgentă de a soluționa în mod adecvat problema libertății universitare în cursul procesului de aderare la UE pentru a preveni atacurile la adresa acesteia în statele membre ale UE, cum ar fi încercările de a închide Universitatea Central Europeană (CEU) din Budapesta, care vor duce la transferul studenților la Viena începând cu 2019, precum și la blocarea studiilor de gen în Ungaria; întrucât țările candidate ar trebui să se angajeze să respecte valori fundamentale ale învățământului superior, inclusiv libertatea universitară și autonomia instituțională;

K.  întrucât comunitatea universitară și instituțiile de învățământ sunt din ce în ce mai vulnerabile la ingerințele, presiunea sau represiunea statului, sectorului de afaceri sau a altor actori nestatali; întrucât în lume sunt semnalate în fiecare an sute de atacuri asupra universităților, instituțiilor de învățământ și a membrilor săi, inclusiv asasinate, violențe și dispariții, încarcerare/detenție abuzivă, urmărire penală abuzivă, concedieri/pierderi de locuri de muncă/exmatriculări abuzive, restricții de călătorie sau de mobilitate și alte amenințări extreme sau sistemice; întrucât încălcări ale libertății universitare au loc, de asemenea, în statele membre ale UE și partenerii cei mai apropiați ai acesteia;

L.  întrucât reducerile afectând finanțarea publică a educației, inclusiv a învățământului superior și nevoia ulterioară de a găsi surse alternative de venituri pun în pericol libertatea universitară, în special atunci când finanțarea externă respectivă provine de la regimuri autocratice din străinătate sau de la corporații multinaționale;

M.  întrucât instituțiile de învățământ străine din UE se confruntă cu atacuri ale guvernelor naționale și cu încălcări ale libertății lor universitare;

N.  întrucât tentativele de a controla sau de a reduce la tăcere instituțiile de învățământ superior sau cadrele didactice universitare, studenții și personalul nu au efect doar asupra persoanelor și instituțiilor direct vizate, ci afectează societatea în ansamblu, determinând o restrângere a spațiului de acțiune al participării democratice, al libertății de exprimare și al emancipării tuturor cetățenilor și privând generațiile viitoare de cadre universitare și cercetători de înaltă calitate;

O.  întrucât exercitarea efectivă a dreptului la educație și garantarea libertății universitare impun statelor să asigure un nivel adecvat și fiabil de finanțare a educației; întrucât politicile de austeritate financiară și economică au subminat grav și continuă să submineze libertatea universitară la nivel mondial, inclusiv în cadrul UE;

P.  întrucât încălcarea libertății universitare este rareori abordată într-un cadru privind drepturile omului, ceea ce reflectă, în parte, lipsa de familiarizare a apărătorilor drepturilor omului cu problematica libertății universitare și, în parte, faptul că reclamațiile se referă adesea la încălcarea altor drepturi, cum ar fi libertatea de exprimare sau de opinie; întrucât, în consecință, standardele din acest domeniu sunt insuficient precizate, iar încălcările libertății universitare nu sunt semnalate în mod suficient;

Q.  întrucât este o nevoie generală atât de a sensibiliza publicul cu privire la importanța libertății universitare ca instrument de promovare a democrației, a respectării statului de drept și a asumării răspunderii, cât și de a crea șanse de îmbunătățire a capacității de promovare și apărare a acesteia;

R.  întrucât este important să se identifice atacurile asupra libertății universitare și să fie recunoscute drept o amenințare la nivel mondial și să fie încurajată recunoașterea cadrelor universitare și a studenților nu doar în calitate de persoane ale căror drepturi sunt încălcate, dar și de apărători ai drepturilor omului care sunt atacați; întrucât este necesară o reacție puternică la nivel internațional și național, atât din partea sistemului de învățământ superior în sine, cât și din partea societății civile și a publicului larg;

S.  întrucât mulți universitari și studenți aflați în situație de risc nu pot avea acces la posibilitățile de mobilitate universitară oferite de programele UE și de apărătorii drepturilor omului ca urmare a faptului că nu îndeplinesc criteriile de depunere a candidaturii sau că întâmpină mari dificultăți în respectarea procedurilor, cerințelor și calendarului;

T.  întrucât constrângerile de finanțare ale programelor UE limitează acțiunile organizațiilor și ale universităților din UE care sprijină deja studenții și cadrele didactice universitare care se află în pericol sau își părăsesc țara ca urmare a amenințării de a fi persecutați pentru activitatea lor universitară; întrucât aceste organizații și universități necesită mai multă asistență în acțiunile și inițiativele lor;

U.  întrucât UE s-a angajat să promoveze și să protejeze drepturile omului, instituțiile democratice și statul de drept la nivel mondial; întrucât Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația face apel la o politică mai eficace de sprijinire a drepturilor omului și a democrației din partea UE, inclusiv creșterea eficacității dialogurilor privind drepturile omului, îmbunătățirea vizibilității și a impactului strategiilor de țară în materie de drepturi ale omului, cu accent pe punerea în aplicare efectivă a Orientărilor UE privind drepturile omului și pe îmbunătățirea diplomației și a comunicării publice privind drepturile omului,

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate următoarele:

   (a) să recunoască în mod explicit importanța libertății universitare în declarațiile, politicile și acțiunile publice legate de acțiunea externă a UE, inclusiv recunoașterea principiilor potrivit cărora ideile nu sunt infracțiuni, iar discursul critic nu înseamnă lipsă de loialitate, ci sunt mai degrabă elemente esențiale ale unei societăți democratice și a dezvoltării sale, că autonomia instituțiilor de învățământ ar trebui protejată permanent, că libertatea universitară joacă un rol esențial în progresul educațional și în dezvoltarea umanității și a societății moderne;
   (b) să admită că revendicările privind libertatea universitară țin de legislația existentă a drepturilor omului, care decurge din dreptul la educație și din drepturile la libertatea de opinie și de exprimare; să reamintească faptul că libertatea universitară se extinde la libertatea cadrelor universitare de a difuza informații și de a desfășura activități de cercetare și de a distribui cunoștințe și adevăr fără restricții, la libertatea de a-și exprima opiniile și opiniile — chiar dacă sunt controversate sau nepopulare – în domeniile lor de cercetare și de competență profesională, care poate include examinarea funcționării instituțiilor publice dintr-un anumit sistem politic și critica acestei funcționări;
   (c) să scoată în evidență în mod public problematica atacurilor la adresa libertății universitare, inclusiv consecințele lor negative; să își exprime îngrijorarea cu privire la vulnerabilitatea comunității academice față de ingerințe nejustificate din partea autorităților naționale, a actorilor privați sau a intereselor corporațiilor; să reamintească responsabilitatea statelor de a garanta libertatea universitară, de a acționa în conformitate cu aceasta și de a proteja activ instituțiile de învățământ superior, cadrele universitare și studenții de atacuri, indiferent de originea sau natura acestora;
   (d) să se asigure că instituțiile UE și reprezentanții statelor membre care vizitează țări terțe sunt informate asupra stării libertății universitare;
   (e) să dea dovadă de sprijin pentru instituții, personal și studenți care sunt în pericol sau care au fost victimele constrângerilor sau ale atacurilor violente și să condamne în mod public astfel de atacuri prin ridicarea problemei la toate nivelurile, inclusiv prin declarații, vizite, invitarea la apariții publice și prin monitorizarea proceselor și a cazurilor de detenție și prin trimiteri specifice la cazurile individuale ale membrilor comunităților din învățământul superior aflați în pericol;
   (f) să sprijine egalitatea de acces la comunitatea universitară, indiferent de etnie, castă, handicap, naționalitate, convingeri religioase, identitate de gen, orientare sexuală sau alt statut; să urmărească, în special în relațiile cu țări terțe, sprijinirea eliminării discriminării bazate pe gen și a tuturor formelor de violență și contribuția la respectarea egalității de gen și a dreptului la educație pentru toți;
   (g) să evidențieze faptul că atacurile asupra libertății universitare pot să ia forma atacurilor informatice, întrucât cadrele universitare utilizează în prezent din ce în ce mai mult internetul și platformele de comunicare socială pentru a-și exprima ideile și opiniile;
   (h) să ridice problema libertății universitare la diferite niveluri ale dialogului politici, inclusiv ale dialogurilor și consultărilor cu țările partenere cu privire la drepturile omului; să-și intensifice eforturile diplomatice, împreună cu țările partenere, prin intermediul unui angajament bilateral și multilateral privind incidentele îngrijorătoare de amenințări sau atacuri asupra libertății universitare, în special atacuri violente asupra instituțiilor și membrilor comunității universitare, precum și politici sau practici discriminatorii, restricții nejustificate privind cercetarea sau libertatea de exprimare, urmărire penală sau detenție abuzive și restricții privind dreptul de a înființa sindicate și de a se afilia la acestea; să încurajeze țările partenere să instituie un cadru pentru libertatea universitară și autonomia instituțională și să monitorizeze aplicarea acestor drepturi fundamentale; să garanteze că orice acorduri de cooperare internațională cu țări partenere respectă aceste principii;
   (i) să includă apărarea și protecția libertății universitare și a autonomiei instituționale printre criteriile de la Copenhaga pentru aderarea la UE, în vederea prevenirii atacurilor asupra libertății universitare în statele membre, precum cel la adresa CEU în Ungaria;
   (j) să încurajeze toate statele să facă ceea ce statele membre ale UE au făcut, și anume să pună în aplicare Declarația privind școlile sigure și Orientările privind protejarea școlilor și a universităților de utilizarea în scopuri militare pe durata conflictelor armate care o însoțesc, care sunt orientări privind responsabilitatea de a proteja valorile de bază, în special libertatea universitară și autonomia instituțională, în contextul atacurilor violente și coercitive asupra învățământului superior;
   (k) să colaboreze cu ONU și cu Consiliul Europei, cu agențiile internaționale și cu societatea civilă în vederea creării unui mecanism de monitorizare și semnalare a atacurilor, amenințărilor și restricțiilor nejustificate la adresa învățământului superior și a cadrelor didactice individuale și să întărească și să promoveze monitorizarea în scopul sensibilizării, în vederea tragerii la răspundere a autorilor și a intensificării eforturilor de a preveni atacurile asupra libertății universitare și de a reacționa la acestea;
   (l) să implice și să încurajeze dialogul periodic cu comunitățile universitare și cu organizațiile a căror misiune este de a proteja comunitățile din învățământul superior și de a promova libertatea universitară, pentru a elabora cele mai bune cadre de politică, inițiative și strategii de susținere în materie de libertate universitară;
   (m) să contribuie la dezvoltarea capacităților de anchetare rapidă, temeinică și transparentă a încălcărilor libertății universitare, în special în situațiile de atacuri violente; să își sporească eforturile de a preveni și de a reacționa la atacurile asupra libertății universitare și să întreprindă toate eforturile rezonabile pentru a-i trage pe autori la răspundere;
   (n) să stimuleze activitățile de cercetare și de promovare vizând reformarea legislației și reglementărilor care impun restricții nejustificate libertății universitare sau autonomiei universitare și să promoveze autonomia instituțională ca o modalitate de a proteja sistemele de învățământ superior de ingerințele sau atacurile venite din partea statului, intereselor de afaceri sau altor actori nestatali și de a apăra învățământul superior de politizare și de manipulare ideologică;
   (o) să își intensifice eforturile diplomatice, împreună cu țările partenere, prin intermediul unui angajament bilateral și multilateral privind incidentele îngrijorătoare de amenințări sau atacuri asupra libertății universitare, în special atacuri violente asupra instituțiilor și membrilor comunității universitare, precum și politici sau practici discriminatorii, restricții nejustificate privind cercetarea sau libertatea de exprimare, urmărire penală sau detenție abuzive;
   (p) să reexamineze mecanismele existente de sprijinire și de protecție a apărătorilor drepturilor omului în vederea dobândirii capacității de a identifica cazuri de atacuri asupra libertății universitare și de a oferi ajutor, inclusiv protecție și sprijin în caz de urgență, inclusiv prin protecție fizică, sprijin juridic și acordarea de vize, asistență medicală, monitorizare a procesului și a condițiilor de detenție, promovare și lobby și prin sprijin pe termen lung în cursul exilului; să solicite Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului să includă printre prioritățile sale promovarea libertății universitare și sprijinirea membrilor comunității universitare aflați în pericol;
   (q) să reexamineze programele și resursele existente pentru mobilitatea universitară și pentru alte forme de cooperare în materie de educație și cercetare, inclusiv criteriile acestora, procedurile de depunere a candidaturilor, cerințele, programele și calendarele, în vederea eliminării obstacolelor care ar putea împiedica cadrele universitare calificate sau studenții să beneficieze de accesul la programe, stagii sau alte resurse; să promoveze proiectele existente finanțate de UE, cum ar fi „Academic Refuge”, care încearcă să sensibilizeze mai mult în ceea ce privește importanța libertății universitare în sectorul învățământului superior și consecințele asupra societății în ansamblu atunci când această libertate este reprimată;
   (r) să se asigure că programele UE de asistență macrofinanciară pentru țări terțe și politicile instituțiilor financiare europene nu subminează libertatea universitară prin sprijinirea politicilor care reduc alocarea venitului național sectorului învățământului;
   (s) să introducă noi inițiative în cadrul programelor existente și viitoare - eventual ca acțiuni sinergice elaborate și finanțate de UE din bugetele sale de care nu sunt consacrate educației și cercetării - cum ar fi Instrumentul pentru preaderare (IPA III), Orizont 2020, Erasmus+ și acțiunile Marie Skłodowska-Curie pentru noile programe finanțate de UE pentru a sprijini plasarea cadrelor universitare și a studenților aflați în pericol și care beneficiază de statut internațional de protecție în instituțiile de învățământ superior și de cercetare europene;
   (t) să sprijine eforturile normative în desfășurare la nivel regional și internațional, inclusiv prin adoptarea unei declarații internaționale asupra libertății universitare și autonomiei instituțiilor de învățământ superior; să încurajeze UE și statele sale membre să elaboreze o inițiativă în materie de libertate universitară în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU;
   (u) să garanteze sprijinul continuu la nivel înalt acordat Centrului European Interuniversitar și Campusului Global pentru Drepturile Omului și Democratizare, drept emblemă a sprijinului acordat de UE educației privind drepturile omului la nivel mondial;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.


Situația femeilor cu dizabilități
PDF 434kWORD 55k
Rezoluţia Parlamentului European din 29 noiembrie 2018 referitoare la situația femeilor cu dizabilități (2018/2685(RSP))
P8_TA-PROV(2018)0484B8-0547/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și intrarea sa în vigoare la 21 ianuarie 2011, în conformitate cu Decizia 2010/48/CE a Consiliului din 26 noiembrie 2009 privind încheierea de către Comunitatea Europeană a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap(1), în special articolul 6, referitor la femeile și fetele cu dizabilități,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW, 1979) și protocolul opțional la aceasta (1999),

–  având în vedere Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor(2),

–  având în vedere articolele 10, 19 și 168 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă(3),

–  având în vedere propunerea Comisiei de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (COM(2008)0426), precum și poziția Parlamentului din 2 aprilie 2009 pe această temă(4),

–  având în vedere studiul realizat de Direcția Generală Politici Interne ale Uniunii din cadrul Parlamentului, intitulat „Discriminarea generată de intersecția dintre gen și dizabilități”,

–  având în vedere raportul Institutului European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) intitulat „Sărăcia, genul și inegalități intersecționale în UE”, acordând o atenție specială capitolului 8 referitor la „Dimensiunea de gen și dizabilitățile”,

–  având în vedere Indicele egalității de gen pe 2017 al EIGE,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la situația femeilor cu dizabilități (O-000117/2018 – B8-0418/2018),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în UE există peste 80 de milioane de persoane cu dizabilități; întrucât unul din patru europeni are un membru al familiei cu o dizabilitate; întrucât în UE există aproximativ 46 de milioane de femei și fete cu dizabilități, reprezentând aproximativ 16 % din populația feminină totală și 60 % din populația totală a persoanelor cu dizabilități;

B.  întrucât termenul „dizabilitate” include o mare varietate de situații personale temporare, pe termen scurt sau lung, care necesită măsuri de răspuns adaptate și care includ probleme de sănătate psihică;

C.  întrucât din cauza evoluțiilor demografice și a îmbătrânirii populației tot mai mulți oameni dobândesc o dizabilitate mai târziu în viață;

D.  întrucât persoanelor cu dizabilități li se refuză drepturile fundamentale în fiecare zi, prin perpetuarea dificultăților de accesare a unui loc de muncă remunerat, care conferă drepturi, atât în sectorul public, cât și în cel privat; întrucât formarea profesională a persoanelor cu dizabilități nu corespunde cu nevoile și cu ceea ce s-ar putea realiza pentru a permite dobândirea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor necesare pentru integrarea în viața profesională;

E.  întrucât în UE numai 18,8 % dintre femeile cu dizabilități sunt încadrate în muncă; întrucât 45 % dintre femeile de vârstă activă (și anume cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani) cu dizabilități sunt inactive, cifra echivalentă pentru bărbați fiind de 35 %;

F.  întrucât 75 % dintre persoanele cu dizabilități grave nu au posibilitatea de a participa pe deplin pe piața europeană a muncii, iar femeile cu dizabilități sunt de două până la cinci ori mai expuse riscului de a fi victime ale violenței decât femeile fără dizabilități;

G.  întrucât 34 % dintre femeile care au o problemă de sănătate sau o dizabilitate au fost supuse pe durata vieții lor violenței fizice sau sexuale din partea unui partener;

H.  întrucât sterilizarea femeilor cu dizabilități fără cunoștința sau consimțământul lor este o formă foarte răspândită de violență, care afectează în special membrii minorităților etnice, cum ar fi femeile de etnie romă;

I.  întrucât persoanele cu dizabilități nu sunt vizibile în viața publică și în mass-media;

J.  întrucât aproximativ două treimi din îngrijitorii din Europa sunt femei; întrucât 80 % din totalul serviciilor de îngrijire din UE sunt asigurate de îngrijitori informali neremunerați și 75 % dintre aceștia sunt femei; întrucât se estimează că valoarea economică a serviciilor de îngrijire informală neremunerate din UE, exprimată ca procent din costul total al asigurării îngrijirii formale pe termen lung, se situează între 50 % și 90 %;

K.  întrucât participarea socială și economică a femeilor cu dizabilități este esențială pentru succesul strategiei economice și sociale generale a Europei;

L.  întrucât femeile cu dizabilități se confruntă adesea cu forme multiple de discriminare pe criterii legate de identitatea de gen, expresia genului și caracteristicile sexuale, printre altele, care contribuie la feminizarea sărăciei;

M.  întrucât persoanele cu dizabilități și în special femeile cu dizabilități au venituri mai mici și sunt expuse unui risc mai mare de sărăcie și de excluziune socială; întrucât situațiile de sărăcie și de excluziune se perpetuează atunci când protecția socială este în mod evident insuficientă; întrucât situația femeilor cu dizabilități încadrate în muncă s-a deteriorat în timp, comparativ cu cea a bărbaților (proporția femeilor care se confruntă cu sărăcia persoanelor încadrate în muncă a fost de 10 % în 2007 și de 12 % în 2014);

N.  întrucât evoluțiile tehnologice cuprind atât oportunități, cât și provocări, în special pentru femeile cu dizabilități, deoarece forța de muncă mondială utilizează din ce în ce mai mult instrumente digitale;

O.  întrucât există încă dificultăți în ceea ce privește accesul la centre medicale, la asistență medicală spitalicească, la produse de sprijin, la medicamente și terapii esențiale pentru monitorizare și reabilitare; întrucât există în continuare probleme grave de mobilitate, fie din cauza barierelor arhitecturale care împiedică traficul în spațiile și pe străzile publice, fie din cauza accesului limitat la transportul public și în comun; întrucât se mențin obstacole în calea comunicării (cum ar fi lipsa interpreților în limbajul semnelor în serviciile publice și accesibilitatea redusă a programelor de televiziune pentru persoanele cu deficiențe de auz), care limitează și împiedică accesul la serviciile publice și la informații; întrucât serviciile de sprijin, de protecție, de comunicare, precum și de îngrijire și de sănătate, precum cele legate de asistența medicală primară, de violența față de femei, de îngrijirea copilului și de maternitate, ar trebui să fie total accesibile în toate limbile, formele și formatele, în special pentru femeile și fetele cu dizabilități;

P.  întrucât participarea deplină a persoanelor cu dizabilități, conform articolului 29 din CRPD, la viața politică și publică, unde acestea sunt adesea subreprezentate, nu se va materializa, în special pentru femei, dacă problema nu este abordată în mod corespunzător;

Q.  întrucât, în pofida numeroaselor convenții internaționale și prevederi ale dreptului european, precum și a actualei Strategii europene pentru persoanele cu dizabilități, persoanele cu dizabilități încă nu se bucură pe deplin de drepturile lor cetățenești și sociale; întrucât accesul egal la cultură, sport și activități recreative și participarea egală la viața socială și politică nu sunt garantate; întrucât persoanele care lucrează în aceste domenii sunt subevaluate; întrucât toate convențiile și prevederile menționate mai sus sunt ignorate în mod sistematic, în timp ce lucrătorilor și persoanelor cu dizabilități li se refuză în continuare drepturile fundamentale; întrucât femeile și fetele cu dizabilități sunt în continuare marginalizate în luarea de decizii și în progresele în materie de egalitate de gen;

R.  întrucât egalitatea de gen nu a fost integrată în mod orizontal în Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități;

S.  întrucât articolele 21 și 26 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene interzic explicit discriminarea pe criterii de dizabilități și solicită participarea egală a persoanelor cu dizabilități în societate; întrucât egalitatea de tratament poate fi asigurată prin aplicarea de măsuri și politici pozitive pentru femeile cu dizabilități și mamele copiilor cu dizabilități;

T.  întrucât includerea unei dimensiuni de gen în Strategia europeană post-2020 pentru persoanele cu dizabilități va contribui la o abordare integrată de eliminare a discriminării femeilor și a fetelor cu dizabilități;

U.  întrucât salariul lunar al bărbaților cu dizabilități este mai mare decât cel al femeilor cu dizabilități, în timp ce ambele salarii sunt, în general, mai mici decât cele ale altor lucrători, într-o realitate discriminatorie care persistă;

V.  întrucât actuala piață a muncii este instabilă și precară, iar creșterea șomajului determină o reducere a posibilităților de acces la locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități;

W.  întrucât există o lipsă de mijloace umane, materiale și pedagogice în sistemul public de învățământ pentru însoțirea și includerea efectivă în mod corespunzător a copiilor și a tinerilor cu nevoi educaționale speciale; întrucât integrarea deplină în societate este realizată în principal prin locuri de muncă de calitate și educație accesibilă; întrucât ocuparea forței de muncă nu este considerată doar o sursă de venit, ci a devenit, de asemenea, un mecanism de integrare socială, deoarece creează o legătură cu societatea, relații interpersonale și un sentiment de participare la viața socială, culturală și economică;

X.  întrucât femeile cu dizabilități se pot confrunta cu forme unice de abuz care sunt dificil de recunoscut, cum ar fi eliminarea sau distrugerea dispozitivelor de mobilitate ale unei persoane sau refuzarea accesului la resurse legate de dizabilități în cadrul comunității și/sau la programări medicale;

Y.  întrucât ratele cancerului la sân în rândul femeilor cu dizabilități sunt mult mai mari decât cele ale populației feminine generale, din cauza lipsei unor echipamente de screening și de diagnosticare adaptate;

Z.  întrucât Indicele egalității de gen pe 2017 al EIGE arată că, în medie, nevoile de îngrijiri medicale a 13 % dintre femeile cu dizabilități și nevoile de îngrijiri dentare a 12 % dintre acestea nu sunt acoperite, în timp ce, în cazul femeilor fără dizabilități, procentul corespunzător este de 5 %,

Recomandări generale

1.  reafirmă că toate persoanele cu dizabilități ar trebui să poată să-și exercite plenar drepturile, pe baza incluziunii și a participării lor depline în societate; subliniază că acest lucru este posibil numai prin aplicarea unor politici active și publice și prin eliminarea tuturor barierelor din calea participării;

2.  invită statele membre să introducă politici de prevenire, tratare, reabilitare și integrare a persoanelor cu dizabilități și de sprijinire a familiilor acestora și să își asume responsabilitatea pentru exercitarea efectivă a drepturilor lor, fără a aduce atingere drepturilor și îndatoririlor părinților sau ale tutorilor; solicită, de asemenea, elaborarea unei pedagogii care să sensibilizeze societatea cu privire la îndatoririle de respect pentru persoanele cu dizabilități și de solidaritate față de acestea, pentru a combate discriminarea socială cu care se confruntă;

3.  invită statele membre să își îndeplinească angajamentele în ceea ce privește ratificarea CRPD și să ia toate măsurile necesare pentru a garanta drepturile și libertățile, precum și responsabilitățile consacrate în aceasta, în special în domenii precum ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea, protecția socială, locuințele, mobilitatea, accesul la justiție, cultură, sport, activități recreative și participarea la viața socială și politică, precum și responsabilitățile specifice definite în CRPD privind drepturile femeilor și ale copiilor cu dizabilități;

4.  subliniază faptul că femeile și fetele cu dizabilități suferă de pe urma dublei discriminări cauzate de intersecția dintre gen și dizabilitate și pot fi adesea chiar expuse la discriminări multiple cauzate de intersecția genului și a dizabilității cu orientarea sexuală, identitatea de gen, exprimarea de gen, caracteristicile sexuale, țara de origine, clasa, statutul de migrant, vârsta, religia sau originea etnică;

5.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei și statelor membre de a integra tema femeilor și fetelor cu dizabilități în strategia, politicile și programele lor de promovare a egalității de gen, o perspectivă de gen în strategiile lor pentru persoanele cu dizabilități, precum și o perspectivă legată de gen și de dizabilități în toate celelalte politici;

6.  invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea și inovarea în ceea ce privește dezvoltarea de produse și servicii pentru a sprijini persoanele cu dizabilități în activitățile lor de zi cu zi;

7.  subliniază că numărul persoanelor în vârstă este în creștere și, conform Organizației Mondiale a Sănătății, dizabilitățile predomină în rândul femeilor, care sunt afectate în mod deosebit de acest fenomen ca urmare a speranței lor de viață mai îndelungate; subliniază că, în consecință, va exista o creștere proporțională a numărului de femei cu dizabilități;

8.  insistă ca datele colectate să fie defalcate în funcție de gen pentru a identifica formele de discriminare multiplă intersecțională cu care se confruntă femeile și fetele cu dizabilități în toate domeniile vizate de Convenția de la Istanbul și ori de câte ori este relevant;

9.  invită EIGE să continue să furnizeze analize și contribuții la nivelul UE și al statelor membre în ceea ce privește situația specifică a femeilor și a fetelor cu dizabilități, cu un accent special pe discriminarea intersecțională;

10.  reafirmă că femeile cu dizabilități se confruntă adeseori cu provocări și pericole și mai mari în țările implicate în conflicte și în zonele de conflict; subliniază, prin urmare, necesitatea de a proteja femeile cu dizabilități în cadrul politicilor externe ale UE;

Drepturile femeilor cu dizabilități

11.  subliniază că femeilor cu dizabilități trebuie să li se asigure exercitarea deplină a drepturilor lor în ceea ce privește accesul la educație de calitate, accesibilă și la prețuri rezonabile, asistență medicală, inclusiv asistență medicală transspecifică, precum și sănătatea sexuală și reproductivă și drepturile aferente, ocuparea forței de muncă, mobilitatea, viața de familie, autonomia corporală, sexualitatea și căsătoria, precum și garanțiile care protejează aceste drepturi;

12.  reamintește că autoritățile de la toate nivelurile și părțile interesate relevante trebuie să respecte și să susțină dreptul la o viață independentă și, prin urmare, să ofere instrumentele și sprijinul necesare pentru a permite persoanelor cu dizabilități, în special femeilor, să se bucure de libertatea de a alege și de a-și controla propria viață și propriul stil de viață;

13.  subliniază că femeile și fetele cu dizabilități trebuie să fie informate cu privire la drepturile lor și la serviciile disponibile; subliniază că aceste informații trebuie furnizate într-o manieră simplă și sigură, ținând seama de diferitele metode de comunicare, mijloace de comunicare și formate alese de acestea și adaptate la acestea; subliniază că dreptul la informare nu trebuie să fie confundat cu conceptualizarea necesității de a încerca în mod activ să obțină acces la drepturi (transferând responsabilitatea de a obține rezultate către cei care au nevoie de acestea), deoarece statele membre trebuie să își asume responsabilitatea de a viza toate persoanele cu dizabilități și de a le asigura și a le garanta drepturile prevăzute de lege sau de convenția internațională;

14.  solicită integrarea persoanelor cu dizabilități în structurile obișnuite ale societății la toate nivelurile, inclusiv în sănătate, educație și ocuparea forței de muncă, ținând seama de faptul că utilizarea persistentă și generalizată a unor structuri sau servicii speciale duce la segregare și reduce egalitatea de șanse;

15.  recunoaște că persoanele cu dizabilități au nevoie de acces la spații sigure, de exemplu, sub formă de cluburi și asociații;

16.  invită UE să elimine barierele din calea dreptului de vot al persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește alegerile europene din 2019;

17.  îndeamnă statele membre să pună în aplicare principiul egalității de remunerare pentru aceeași muncă, să combată discriminarea salarială și să garanteze egalitatea între femei și bărbați, inclusiv în ceea ce privește persoanele cu dizabilități;

Accesibilitate

18.  invită statele membre și Comisia să pună în aplicare politici care să promoveze accesibilitatea, ca un pas esențial către incluziune și ca o condiție indispensabilă pentru integrarea și participarea persoanelor cu dizabilități; subliniază, de asemenea, că trebuie respectate principiile egalității de tratament și egalitatea de șanse din perspectiva accesibilității și mobilității;

19.  insistă că este necesar ca statele membre să ia măsuri în special în domeniile sănătății, educației, transportului, planificării urbane și locuințelor;

20.  este profund îngrijorat că femeilor și fetelor cu dizabilități li se refuză adesea accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și la drepturile aferente; consideră îngrijorător faptul că fetelor și femeilor cu dizabilități li se refuză consimțământul în cunoștință de cauză cu privire la utilizarea mijloacelor de contracepție și că acestea sunt expuse inclusiv riscului de sterilizare forțată; invită statele membre să pună în aplicare măsuri legislative care să protejeze integritatea fizică, libertatea de a alege și autodeterminarea vieții sexuale și reproductive a fetelor și a femeilor cu dizabilități;

21.  este preocupat de faptul că puține țări au dispoziții care garantează dreptul persoanelor cu dizabilități de a accesa recunoașterea legală a genului; constată că recunoașterea legală a genului, chiar și atunci când este permisă, ar putea fi inaccesibilă femeilor și fetelor aflate sub tutelă legală; constată că evaluarea psihiatrică obligatorie pentru a avea acces la recunoașterea legală a genului împiedică accesul femeilor și fetelor cu probleme de sănătate mintală; invită statele membre să adopte o legislație privind recunoașterea legală a genului care să fie bazată pe autodeterminare și să țină seama de nevoile de accesibilitate ale persoanelor cu dizabilități;

22.  constată că, în domeniul transporturilor, este necesar ca statele membre să dezvolte politici de transport public care să faciliteze mobilitatea persoanelor cu dizabilități și să elimine barierele arhitecturale; invită Consiliul și Comisia să aloce fondurile UE necesare pentru a sprijini elaborarea unor astfel de politici;

Relațiile de muncă și de la locul de muncă în vederea asigurării unor locuri de muncă de calitate și a unui echilibru just între viața profesională și cea privată

23.  invită statele membre să elaboreze politici care să promoveze integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii; consideră că astfel de politici ar trebui să încurajeze accesul la piața muncii ca o condiție pentru incluziunea socială, promovând egalitatea de șanse;

24.  invită statele membre să garanteze forme specifice de reglementare a muncii care să abordeze și să integreze nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități, în special în ceea ce privește stabilirea programului de lucru; subliniază necesitatea de a defini o legislație specifică a muncii care să aibă în vedere nevoile femeilor cu dizabilități legate de sarcină și maternitate, garantând prezența continuă pe piața muncii și protecția muncii;

25.  invită statele membre să evalueze dacă sunt necesare măsuri care să garanteze că aplicarea concediului de maternitate, de paternitate, de creștere a copilului și a programului de lucru flexibil este adaptată nevoilor diverse legate de nașterile multiple, nașterile premature, părinții adoptivi, coparentalitate, părinții cu dizabilități, părinții cu probleme de sănătate mintală și părinții copiilor cu dizabilități, boli cronice sau probleme de sănătate mintală;

26.  solicită promovarea dreptului la sănătate și reabilitare, precum și politici de prevenire și remediere a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale pentru persoanele cu dizabilități;

27.  invită Comisia să furnizeze statelor membre expertiză privind modalitățile de abordare a discriminării intersecționale;

28.  invită Comisia să sprijine și să încurajeze statele membre să combată discriminarea generată de intersecția dintre identitatea de gen, exprimarea de gen, orientarea sexuală, caracteristicile sexuale și dizabilitatea, prin acțiuni de formare în domeniul diversității și prin colaborarea cu angajatorii pentru implementarea de măsuri la locul de muncă, de exemplu promovarea unor proceduri de recrutare sub anonimat;

Educația

29.  invită statele membre ca, în serviciile de îngrijire a copiilor de vârstă preșcolară, să pună accent nu numai pe accesibilitate, ci și pe calitatea și accesibilitatea ca preț a serviciilor de îngrijire, în special pentru copiii cu dizabilități, ținând seama și de nevoile părinților cu dizabilități; invită, de asemenea, statele membre să îmbunătățească investițiile publice în educația și îngrijirea copiilor preșcolari pentru acest grup de persoane;

30.  subliniază importanța integrării femeilor cu dizabilități în sistemele generale de învățământ și profesionale;

31.  subliniază că educația și formarea la un standard mai ridicat și de o mai bună calitate vor duce la o mai mare emancipare a femeilor cu dizabilități, deoarece educația este unul din instrumentele cu cel mai mare impact asupra evoluției societății, oferind cunoștințele și valorile necesare pentru a atinge niște niveluri mai ridicate de bunăstare și creștere economică și personală; subliniază importanța deosebită a educației și formării de calitate pentru persoanele cu dizabilități;

32.  solicită statelor membre să asigure cu adevărat egalitatea de șanse privind accesul la educație garantând integrarea efectivă a copiilor și a tinerilor cu dizabilități în sistemele lor de învățământ la toate nivelurile; solicită să se acorde sprijin nevoilor educaționale și materialelor educaționale speciale, în afară de existența unor școli incluzive, pentru a asigura accesul egal la sistemul de învățământ, dar și succesul în cadrul acestuia;

33.  invită statele membre să investească în educația de înaltă calitate pentru copiii și adulții cu dizabilități, ca parte a învățământului general, facilitând astfel accesul, mai ales al segmentelor celor mai dezavantajate ale populației;

34.  solicită politici educaționale care să urmărească eliminarea numeroaselor obstacole cu care se confruntă încă persoanele cu dizabilități; îndeamnă statele membre să asigure condiții fizice și/sau pedagogice care să permită accesul persoanelor cu dizabilități la instituțiile lor de învățământ general; subliniază, prin urmare, că este necesar un număr mai mare de profesori însoțitori pentru copiii cu dizabilități;

35.  invită statele membre să dezvolte strategii de combatere a intimidării și hărțuirii, inclusiv în contexte educaționale și online, a copiilor și tinerilor din motive de dizabilitate, identitate sau exprimare de gen, orientare sexuală, statut de migrant, clasă, vârstă, religie sau etnie;

36.  reamintește că este important ca nevoile femeilor și fetelor cu dizabilități să fie luate în considerare în elaborarea și aplicarea programelor și inițiativelor UE, în special în domeniul educației, al mobilității și al acțiunilor pentru tineret, precum și să se ia toate măsurile relevante pentru a garanta că aceste persoane pot beneficia în continuare de astfel de oportunități;

Sănătatea

37.  consideră că femeile și fetele cu dizabilități trebuie să beneficieze de un acces complet la asistență medicală și stomatologică adaptată la nevoile lor speciale, în special la consultare ginecologică, examinări medicale, sănătate sexuală și reproductivă, planificare familială și sprijin adaptat în timpul sarcinii, precum și la asistență medicală specifică pentru persoanele transsexuale; îndeamnă statele membre să asigure investiții publice în acest domeniu și să garanteze că serviciile lor naționale de sănătate publică includ accesul corespunzător la aceste servicii;

38.  subliniază că femeile și fetele cu dizabilități trebuie să primească toate informațiile corespunzătoare pentru a putea lua decizii în mod liber în ceea ce privește sănătatea lor; subliniază că este important ca statele membre să ia toate măsurile necesare pentru a combate sterilizarea forțată;

39.  invită Comisia să introducă obiective privind serviciile de îngrijire pentru persoanele cu dizabilități, similare obiectivelor de la Barcelona, cu instrumente de monitorizare pentru evaluarea calității, accesibilității și accesibilității ca preț a acestor servicii;

40.  invită UE și statele membre să ia toate măsurile pentru a se asigura că femeile și fetele cu dizabilități au acces egal atât la servicii medicale specifice persoanelor cu dizabilități, cât și la serviciile generale;

41.  invită Comisia să furnizeze statelor membre expertiză privind modalitățile de abordare a discriminării intersecționale;

Violența de gen

42.  salută decizia Consiliului în favoarea semnării de către UE a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), ca un pas important în direcția combaterii violenței împotriva femeilor și a fetelor cu dizabilități; invită UE să ratifice fără întârziere Convenția de la Istanbul și îndeamnă statele membre care încă nu au ratificat-o să facă acest lucru; încurajează Consiliul să finalizeze cât mai repede posibil aderarea UE la aceasta;

43.  subliniază cu îngrijorare faptul că femeile și fetele cu dizabilități sunt mai predispuse să devină victime ale violenței de gen, în special ale violenței domestice și ale exploatării sexuale; subliniază că acest lucru se referă, de asemenea, la sterilizare și avorturi forțate; invită statele membre să ia măsuri adecvate și să furnizeze servicii de înaltă calitate, accesibile și personalizate pentru a pune capăt violenței împotriva femeilor și copiilor și pentru a sprijini victimele violenței, asigurând personal format pentru a oferi consiliere specializată, precum și o protecție și un sprijin juridic adecvat;

44.  încurajează statele membre să ofere tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății și educației o formare adecvată pentru prevenirea discriminării și a violenței împotriva femeilor și fetelor cu dizabilități;

45.  reiterează apelul adresat Comisiei de a prezenta o strategie europeană cuprinzătoare de combatere a violenței împotriva femeilor, împreună cu un act legislativ pentru prevenirea și combaterea violenței de gen, acordând o atenție deosebită femeilor și fetelor cu dizabilități; solicită, de asemenea, instituirea unui observator al UE privind violența de gen;

46.  solicită adoptarea unor măsuri specifice de combatere a violenței și a abuzurilor care afectează persoanele cu dizabilități și cu dificultăți de învățare, în special femeile și fetele, cum ar fi intimidarea, agresiunea și hărțuirea în mediul online, precum și violența în situații de îngrijire formală și informală;

Incluziunea digitală și media

47.  subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a evita stereotipurile și prejudecățile legate de dizabilități și că femeile și fetele cu dizabilități trebuie să aibă o vizibilitate mai mare în mass-media pentru a schimba normele sociale de excludere predominante; invită Comisia și statele membre să promoveze egalitatea de gen în organizațiile mass-media, organismele reprezentative și instituțiile de formare, în special în consiliile lor, și să investească în inițiative de sensibilizare a opiniei publice, precum și să monitorizeze și să urmărească îndeaproape progresele înregistrate;

48.  invită Comisia și statele membre să dezvolte programe și servicii pentru femeile cu dizabilități, punând accentul pe incluziunea digitală și subliniind potențialul enorm al digitalizării pentru femeile cu dizabilități;

49.  subliniază necesitatea de a mări accesibilitatea la serviciile media, prin servicii de internet complet accesibile, care respectă cele mai înalte standarde de excelență, adaptate persoanelor cu dizabilități;

50.  invită statele membre să încurajeze radiodifuzorii să implice pe deplin femeile cu dizabilități ca participanți și prezentatori în toate mijloacele de radiodifuziune;

Legislația și punerea ei în aplicare

51.  regretă faptul că Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu dizabilități, actualmente în vigoare, nu a reușit să încurajeze adoptarea unor acte, măsuri și politici legislative eficiente pentru a combate segregarea și respingerea femeilor cu dizabilități pe piața muncii, în viața politică, în școli și în mediile de învățare;

52.  invită Comisia și statele membre să introducă politici care să permită și să încurajeze participarea femeilor și a fetelor cu dizabilități la viața publică, socială, culturală, economică și politică, în special prin reducerea obstacolelor care afectează mobilitatea și prin încurajarea femeilor cu dizabilități să formeze organizații și rețele și să adere la acestea, precum și prin programe de formare și de mentorat;

53.  invită UE și statele membre să elaboreze acțiuni pozitive destinate femeilor cu dizabilități pentru a promova formarea, integrarea profesională, accesul la locuri de muncă, păstrarea locului de muncă, parcursuri profesionale egale, adaptarea la locul de muncă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată;

54.  invită Comisia să elaboreze acțiuni pozitive pentru a promova drepturile femeilor și fetelor cu dizabilități, să instituie un mecanism de monitorizare a progreselor și să finanțeze colectarea de date și cercetarea privind femeile și fetele cu dizabilități, în conformitate cu principiile Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CRPD);

55.  invită Comisia să prezinte o propunere de Strategie europeană 2020-2030 pentru persoanele cu dizabilități, care să integreze pe deplin dispozițiile CRPD în viitoarele legislații, politici și programe ale UE și care să fie în concordanță cu Convenția ONU privind drepturile copiilor și cu Angajamentul strategic pentru egalitatea dintre femei și bărbați pentru perioada 2016-2019, pentru a se asigura că femeile și fetele cu dizabilități se pot bucura pe deplin de drepturile lor, la fel ca orice altă persoană;

56.  invită UE și statele sale membre să consacre standardele CRPD prin cadrele lor juridice și de politică pentru a se asigura că abordarea dizabilităților bazată pe drepturilor omului se reflectă pe deplin în legislație și în elaborarea politicilor;

57.  subliniază faptul că femeile și fetele cu dizabilități, prin organizațiile lor reprezentative, ar trebui să fie consultate îndeaproape și să fie implicate activ în elaborarea și punerea în aplicare a legislației și a politicilor pentru a asigura nediscriminarea și egalitatea de șanse, precum și monitorizarea eficacității acestora; solicită ca între UE și organizațiile care reprezintă persoanele cu dizabilități să existe un adevărat dialog structurat pentru a elabora Strategia europeană 2020-2030 pentru persoanele cu dizabilități;

58.  subliniază că organizațiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilități trebuie să fie implicate în pregătirea, executarea și evaluarea ex post a proiectelor întreprinse în cadrul politicii de coeziune a UE;

Finanțare

59.  invită Comisia și statele membre să optimizeze fondurile structurale ale UE, inclusiv Fondul social european, pentru a promova accesibilitatea și nediscriminarea pentru femeile cu dizabilități și pentru a mări vizibilitatea oportunităților de finanțare, de exemplu, pentru înființarea de întreprinderi și pentru susținerea antreprenoriatului în general;

o
o   o

60.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei prezenta rezoluție.

(1) JO L 23, 27.1.2010, p. 35.
(2) JO C 364, 18.12.2000, p. 1.
(3) JO L 303, 2.12.2000, p. 16.
(4) JO C 137 E, 27.5.2010, p. 68.

Notă juridică