Index 
Texte adoptate
Joi, 13 decembrie 2018 - StrasbourgEdiţie definitivă
Soluționarea accelerată a litigiilor comerciale
 Instituirea programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial ***I
 Instituirea programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 ***I
 Acordul dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind cooperarea în materie de reglementare a siguranței aviației civile ***
 Un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale *
 Normele de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale *
 Iran, în special cazul lui Nasrin Sotoudeh
 Egipt, în special situația apărătorilor drepturilor omului
 Tanzania
 Tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor
 Caracterul adecvat al protecției datelor cu caracter personal asigurate de Japonia
 Conflictul de interse și protecția bugetului UE în Republica Cehă
 Activitățile Ombudsmanului European în 2017
 Dezbaterile din cadrul Comisiei pentru petiții în 2017

Soluționarea accelerată a litigiilor comerciale
PDF 157kWORD 58k
Rezoluţie
Anexă
Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2018 conținând recomandări adresate Comisiei privind soluționarea accelerată a litigiilor comerciale (2018/2079(INL))
P8_TA(2018)0519A8-0396/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 225 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 67 alineatul (4) și articolul 81 alineatul (2) din TFUE,

–  având în vedere articolul 19 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta),

–  având în vedere studiul Direcției Generale pentru politici interne intitulat „Dezvoltarea competențelor de drept comercial în statele membre”,

–  având în vedere tabloul de bord al UE privind justiția 2018,

–  având în vedere „Principiile formării profesionale judiciare” ale Rețelei Europene de Formare Judiciară (EJTN) din 2016(1),

–  având în vedere acquis-ul Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare în materie civilă,

–  având în vedere articolele 46 și 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0396/2018),

A.  întrucât dreptul la proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, consacrat la articolul 47 din Cartă și la articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, constituie una dintre garanțiile fundamentale ale statului de drept și ale democrației și este o parte intrinsecă a procedurilor civile în ansamblu;

B.  întrucât introducerea unei proceduri civile europene accelerate ar putea contribui la modernizarea procedurilor naționale, la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderi, precum și la o creștere economică accentuată datorită eficacității și eficienței sistemelor judiciare, facilitând, în același timp, accesul la justiție în Uniune și contribuind la asigurarea libertăților fundamentale ale Uniunii;

C.  întrucât tabloul de bord pentru justiție din 2018 a arătat că disponibilitatea asistenței judiciare și nivelul taxelor judiciare au un impact esențial asupra accesului la justiție, în special pentru cetățenii care trăiesc în sărăcie;

D.  întrucât cooperarea judiciară este promovată, susținută și încurajată prin mai multe acte procedurale din dreptul secundar al Uniunii, printre care Regulamentul privind cererile cu valoare redusă, Directiva privind asistența judiciară, Regulamentul privind obținerea de probe și Regulamentul privind notificarea sau comunicarea actelor;

E.  întrucât obiectivele cooperării judiciare între statele membre sunt, printre altele, să asigure respectarea deplină a dreptului la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil în cauzele transfrontaliere, să garanteze proceduri judiciare eficiente și fără dificultăți și în aceste situații și să stabilească încrederea reciprocă în sistemele judiciare, care reprezintă baza pentru continuarea recunoașterii reciproce a hotărârilor în întreaga Uniune;

F.  întrucât dreptul procedural în acest domeniu diferă de la un stat membru la altul, pentru că numeroase aspecte de drept procedural din domeniul justiției civile sunt reglementate la nivel național, ceea ce corespunde principiului subsidiarității și proporționalității; întrucât o procedură accelerată ar putea conduce la apropierea necesară a regimurilor procedurale din Uniune;

G.  întrucât este necesară întărirea cooperării consolidate între autoritățile și sistemele judiciare ale statelor membre la nivelul Uniunii, în vederea eliminării eventualelor obstacole care pot decurge din incompatibilitățile dintre diferitele sisteme judiciare și administrative;

H.  întrucât Regulamentul Bruxelles I stabilește o serie de norme de bază privind competența judiciară și recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială în Uniune; întrucât versiunea sa reformată, care se aplică din 2015 (Bruxelles Ia), a introdus o serie de ajustări esențiale pentru soluționarea litigiilor transfrontaliere în UE, generând economii de costuri și timp pentru întreprinderi și cetățeni;

I.  întrucât Regulamentul Roma I stabilește normele privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale în materie civilă și comercială;

J.  întrucât normele procedurale ar trebui să garanteze atât protecția drepturilor părților, cât și rapiditatea soluționării litigiilor;

K.  întrucât în statele membre soluționarea litigiilor comerciale în instanțele publice este, în general, lentă și nu se ridică la așteptările părților implicate în litigiile comerciale, fapt accentuat de introducerea procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă, care a condus, în schimb, la o soluționare semnificativ mai rapidă a litigiilor în materie de consum; și întrucât utilizarea adecvată a tehnologiei informației și comunicațiilor în instanțe contribuie la accelerarea procedurilor și la reducerea costurilor;

L.  întrucât soluționarea lentă a litigiilor comerciale din Uniune ar putea determina părțile comerciale să apeleze la soluționarea alternativă a litigiilor sau la soluționarea în state nemembre și să aleagă aplicarea dreptului național al unui stat nemembru la contracte;

M.  întrucât pentru o soluționare de înaltă calitate a litigiilor comerciale este necesar un nivel înalt de competență și experiență în acest domeniu în instanțe a judecătorilor, avocaților și practicienilor din domeniul dreptului;

N.  întrucât introducerea unei proceduri accelerate, rentabile și rapide, condusă de judecători și avocați cu experiență și competențe înalte în statele membre, ar face mai probabilă decizia de a alege legislația națională a unui stat membru și, în consecință, ar îmbogăți competențele în materie civilă și comercială în statele membre;

O.  întrucât este necesar să se găsească o soluție adecvată în ceea ce privește diferitele regimuri lingvistice care ar putea consta în formulare armonizate, disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii;

P.  întrucât instanțele și camerele specializate în materie comercială vor garanta un nivel mai ridicat de competență și de independență în aceste chestiuni și, prin urmare, vor atrage acest tip de cazuri în fața instanțelor din statele membre,

1.  constată că soluționarea litigiilor comerciale este mult mai lentă decât ar putea fi, durata fiind, în medie, de 3-4 ani și că aceasta conduce la pierderi substanțiale pentru întreprinderi, nu numai din punct de vedere economic, ci și în ceea ce privește timpul și energia și alte resurse care ar putea fi alocate altor oportunități;

2.  subliniază necesitatea de a asigura respectarea deplină a dreptului părților la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, astfel cum se prevede în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și de a garanta calitatea ridicată a procedurilor judiciare în materie comercială;

3.  subliniază reușita aplicării procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă (PECVR), care a oferit un mijloc de soluționare a litigiilor transfrontaliere în materie de consum, dar și de altă natură, care privesc cereri cu valoare redusă în Uniune, într-un mod rapid și rentabil, asigurând în același timp protecția drepturilor părților;

4.  evidențiază faptul că încrederea reciprocă este o noțiune complexă și că mulți factori joacă un rol în construirea acestei încrederi, precum educația judiciară și perfecționarea, cooperarea judiciară transfrontalieră și schimbul de experiențe și de bune practici între judecători;

5.  subliniază că, în ceea ce privește echitatea proceselor și accesul la justiție, rețelele de cooperare și bazele de date care consolidează cooperarea judiciară și schimburile de informații ar trebui menținute și extinse, inclusiv Rețeaua Judiciară Europeană și portalul european e-Justiție, care urmează să devină un ghișeu unic al justiției în Uniune;

6.  consideră că adoptarea unui regulament similar PECVR, privind o procedură civilă europeană accelerată (PCEA) aplicabilă litigiilor comerciale transfrontaliere, ar fi cea mai bună modalitate de a soluționa problema perioadelor îndelungate de așteptare pentru litigiile comerciale din Uniune, aspecte care ar putea determina economii importante pentru întreprinderile europene și activarea capitalului inutilizat;

7.  susține că părțile comerciale vor fi mai bine plasate pentru a plăti pentru reprezentare și a se pregăti pentru litigiile în instanță, ceea ce echivalează cu perspective mai bune de a-și proteja drepturile și ar permite o procedură mai rapidă;

8.  observă că o astfel de procedură s-ar putea baza pe cerința ca părțile să se pregătească temeinic înainte de lansarea procedurii, pe termene stricte, pe puține posibilități de a adăuga fapte sau probe în cursul procesului și pe inexistența unei căi de atac separate la deciziile procedurale, realizându-se astfel o procedură accelerată;

9.  consideră că un sistem procedural strict de acest tip este compatibil cu protecția drepturilor părților, cu condiția ca PCEA să fie voluntară și să se aplice numai în cazul în care:

   părțile au convenit să utilizeze procedura după apariția litigiului sau
   pârâtul acceptă să participe la procedură după ce reclamantul a introdus o acțiune în cadrul PCEA, cu condiția ca pârâtul să dispună de suficient timp pentru a se pregăti în mod corespunzător înainte de începerea procedurii;

10.  consideră că PCEA ar trebui, în orice caz, să fie valabilă numai în cazul în care părțile au fost informate în mod corespunzător, în prealabil, cu privire la consecințele acordului de a recurge la o astfel de procedură; consideră că costurile PCEA nu ar trebui să fie excesive pentru părți, pentru a garanta respectarea dreptului de acces la justiție;

11.  subliniază că părțile în litigiu ajung adesea la o soluționare pe cale amiabilă atunci când circumstanțele și argumentele sunt prezentate pe larg, ceea ce înseamnă că, în cadrul unui sistem procedural care impune părților să investigheze circumstanțele și să își dezvolte argumentele înainte de a ajunge în instanță, vor putea fi soluționate pe cale amiabilă, într-o etapă timpurie, mai multe litigii;

12.  observă că obiectivul de a asigura o soluționare mai rapidă și mai rentabilă a litigiilor comerciale în Uniune nu poate fi realizat doar prin introducerea unui sistem procedural armonizat și accelerat; atingerea acestui obiectiv impune ca judecătorii, avocații și practicienii din domeniul dreptului să aibă un înalt nivel de competență și experiență în materie de drept comercial și de drept internațional privat, pentru a face ca un astfel de sistem procedural să fie eficient;

13.  subliniază că distribuția actuală în alegerea legii aplicabile contractelor comerciale între diferitele jurisdicții europene nu este egală între statele membre;

14.  observă că alegerea legii aplicabile se bazează adesea pe considerente complexe, iar combinația de legi și instanțe străine expune părțile unor riscuri economice substanțiale, precum și că aceste dispoziții sunt discutabile în special atunci când sunt convenite ca elemente ale unor contracte standard sau în situațiile în care una dintre părți nu are decât puține posibilități sau nicio posibilitate de a influența acordul în acest sens;

15.  înțelege că barierele lingvistice ar putea constitui un obstacol suplimentar și, prin urmare, un alt motiv pentru a alege o anumită legislație aplicabilă, și nu alta;

16.  subliniază faptul că disponibilitatea unor formulare standard uniforme, disponibile în toate limbile oficiale ale Uniunii, ar facilita accesul la PCEA;

17.  sugerează că, pentru a asigura formulare standard uniforme, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei, exercitate în conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare;

18.  invită Comisia să evalueze necesitatea de a revizui regulamentele Roma I, Roma II și Bruxelles Ia, pentru a consolida legătura dintre obiectivul și obiectul contractelor și legislația aleasă, garantând, în același timp, protejarea părților mai vulnerabile în ceea ce privește raporturile și contractele dintre întreprinderi, precum și menținerea autonomiei părților în ceea ce privește alegerea legii;

19.  subliniază că aceste probleme nu pot fi soluționate doar prin măsuri legislative, ci sunt necesare și măsuri practice de îmbunătățire a competențelor instanțelor și ale avocaților, cum ar fi consolidarea formării acestora în materie comercială, creșterea accesului la dreptul Uniunii și la dreptul național al statelor membre, în special la jurisprudență;

20.  observă că dreptul comercial și dreptul internațional privat sunt domenii mai puțin codificate decât alte domenii de drept, ceea ce înseamnă că cercetarea academică are un rol mai important și, prin urmare, una dintre măsurile de consolidare a competențelor în materie comercială în statele membre este de a pune la dispoziție mai multe resurse pentru cercetare în acest domeniu;

21.  salută, prin urmare, cele nouă principii de formare judiciară ale EJTN, adoptate în cadrul Adunării Generale din 2016 a acestui organism, dat fiind că asigură un fundament și un cadru comun pentru instituțiile judiciare și instituțiile de formare judiciară din Europa deopotrivă;

22.  subliniază că, de asemenea, că este extrem de importantă calitatea legislației aplicabile în materie comercială și gradul său de adaptare la practicile și evoluțiile din acest sector;

23.  solicită prin urmare Comisiei, în conformitate cu articolul 225 din TFUE, să prezinte, până la 1 ianuarie 2020, în temeiul articolului 81 alineatul (2) din TFUE, o eventuală propunere de act legislativ privind o procedură civilă europeană accelerată și, în conformitate cu recomandările prezentate în anexa la prezenta rezoluție, în urma evaluării de către Comisie a necesității unei astfel de revizuiri, o propunere de modificare a Regulamentelor Roma I, Roma II și Bruxelles Ia;

24.  invită Comisia și statele membre să completeze aceste propuneri cu alte măsuri de sprijin, care să îmbunătățească competențele de drept comercial și drept internațional privat în statele membre;

25.  confirmă că recomandările din anexa la prezenta rezoluție respectă drepturile fundamentale, principiul autonomiei procedurale naționale și principiile subsidiarității și proporționalității;

26.  consideră că toate implicațiile financiare ale propunerii, în special costurile procedurilor introduse în cadrul PCEA, ar fi compensate prin economii echivalente, deoarece PCEA va fi probabil mult mai rentabilă decât procedurile obișnuite ale statelor membre și având în vedere că litigiile nu vor fi deschise în cadrul sistemelor procedurale generale ale statelor membre în cauză;

27.  subliniază faptul că dreptul comercial este doar unul dintre domeniile în care sunt necesare acțiuni suplimentare la nivelul Uniunii pentru a asigura un acces mai bun la justiție, o calitate mai bună a procedurilor, garanții mai solide pentru părți și soluționarea mai rapidă a litigiilor;

28.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre prezenta rezoluție și recomandările din anexă.

ANEXĂ LA REZOLUȚIE:

RECOMANDĂRI PRIVIND MĂSURILE PENTRU INTRODUCEREA ȘI SUSȚINEREA UNEI PROCEDURI CIVILE EUROPENE ACCELERATE

PRINCIPIILE ȘI OBIECTIVELE PROPUNERILOR SOLICITATE

I.  Procedura civilă europeană accelerată

Obiectivul principal al propunerii este de a introduce o procedură civilă europeană accelerată voluntară, pentru a oferi întreprinderilor europene posibilitatea de a ajunge la o soluționare a litigiilor pur comerciale de natură transfrontalieră într-o perioadă de timp rezonabilă.

Procedura civilă europeană accelerată s-ar putea baza pe următoarele principii:

1.  se aplică litigiilor comerciale transfrontaliere cărora nu li se aplică procedura europeană cu privire la cererile cu valoare redusă;

2.  se aplică fie atunci când părțile convin astfel după apariția litigiului, fie în cazul în care reclamantul depune o cerere în cadrul procedurii iar pârâtul o acceptă;

3.  se aplică numai în cazul în care părțile au fost informate în mod corespunzător, în prealabil, cu privire la consecințele acordului de a recurge la o astfel de procedură;

4.  impune părților să își pregătească temeinic argumentele înainte de a ajunge în instanță și nu le lasă, încă de la început, posibilitatea de a aduce noi fapte sau dovezi în instanță;

5.  nu permite o cale de atac separată împotriva deciziilor procedurale;

6.  este, în principiu, o procedură scrisă, care permite audieri la cererea cel puțin a uneia dintre părți;

7.  instituie inițial termene foarte scurte ale procedurii, permițând însă instanței, cu acordul părților, să aplice termene mai lungi în cazuri mai complexe;

8.  încurajează soluționarea pe cale amiabilă intra și extrajudiciară a litigiilor comerciale transfrontaliere, inclusiv prin mediere;

9.  încurajează utilizarea tehnologiilor moderne în cadrul audierilor, obținerii probelor și serviciilor de documente;

10.  costurile procedurii ar trebui să fie limitate, pentru a garanta respectarea dreptului de acces la justiție;

11.  permite recunoașterea și executarea hotărârii definitive în cadrul procedurii, în modul cel mai simplu și mai ușor de utilizat în conformitate cu dreptul Uniunii.

II.  Eventuale modificări ale Regulamentelor Roma I, Roma II și Bruxelles Ia

Propunerea privind procedura civilă europeană accelerată ar putea fi susținută printr-o propunere de modificare a Regulamentelor Roma I, Roma II și Bruxelles Ia pentru a realiza o legătură mai strânsă între scopul acordurilor și dreptul ales în cadrul Uniunii și pentru a oferi părților la contracte pur comerciale mai multă autonomie, protejând totodată mai bine părțile mai vulnerabile în raporturile dintre întreprinderi.

Modificările Regulamentului Roma I ar putea include:

1.  luarea în considerare a consolidării legăturii dintre legislația aleasă și conținutul, scopul și obiectivul contractului și al părților;

2.  reconsiderarea normelor aplicabile valabilității alegerii jurisdicției: aceasta trebuie tratată în cadrul dreptului care se aplică automat contractului.

III.  Alte măsuri pentru îmbunătățirea competențelor în materie comercială în statele membre

1.  Aceste propuneri ar trebui să fie sprijinite prin acțiuni ale Comisiei și statelor membre în vederea îmbunătățirii competențelor în materie comercială, cum ar fi:

a)  formarea judecătorilor, a practicienilor din domeniul dreptului și a avocaților în materie comercială;

b)  un acces simplificat și extins la dreptul Uniunii și la dreptul național al statelor membre, inclusiv la jurisprudență;

c)  acordarea unei atenții crescute dreptului comercial și dreptului internațional privat în educația juridică;

d)  alocarea mai multor resurse pentru cercetarea academică în domeniul dreptului comercial și al dreptului internațional privat; și

e)  cunoașterea unei limbi străine și a terminologiei juridice aferente;

2.  În plus, statele membre sunt invitate să se asigure că instanțele care aplică procedura civilă europeană accelerată au competențe specifice în domeniul dreptului comercial, de exemplu prin desemnarea unor instanțe sau camere comerciale sau consolidarea celor existente.

3.  Comisia este invitată, de asemenea, să examineze mai în detaliu posibilitatea de a înființa un tribunal comercial european, care să completeze instanțele statelor membre și să ofere justițiabililor un for internațional adițional, specializat în soluționarea litigiilor comerciale.

4.  Ca măsură finală, statele membre sunt invitate să ia în considerare revizuirea legislației lor aplicabile în materie comercială în raporturile dintre întreprinderi, deoarece unul dintre factorii importanți pentru alegerea jurisdicției este eficacitatea și calitatea legislației comerciale a unei țări.

(1) Http://www.ejtn.eu/PageFiles/15756/Judicial%20Training%20Principles_EN.pdf


Instituirea programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial ***I
PDF 364kWORD 139k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei 541/2014/UE (COM(2018)0447 – C8-0258/2018 – 2018/0236(COD))(1)
P8_TA(2018)0520A8-0405/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Proiectul de rezoluție legislativă   Amendamentul
Amendamentul 1
Proiect de rezoluție legislativă
Referirea 5 a (nouă)
–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (COM(2016)0587) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0300),
Amendamentul 2
Proiect de rezoluție legislativă
Referirea 5 b (nouă)
–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (COM(2016)0588) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0306),
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare.
(1)  Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare. În același timp, este important să se creeze condiții adecvate pentru a asigura un mediu concurențial echitabil global pentru întreprinderile active în sectorul spațial.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Dezvoltarea sectorului spațial a fost legată în trecut de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial sunt produse cu dublă utilizare. Prin urmare, ar trebui exploatate posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre.
(2)  Dezvoltarea sectorului spațial a fost legată în trecut de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial sunt produse cu dublă utilizare. Prin urmare, ar trebui exploatate posibilitățile pe care le oferă spațiul și accesul autonom la acesta pentru securitatea și independența Uniunii și a statelor sale membre.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să asigurăm nu doar continuitatea acestor inițiative, ci și îmbunătățirea lor în continuare, astfel încât să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor, să răspundă noilor nevoi ale utilizatorilor și să poată contribui la prioritățile politice, precum schimbările climatice, inclusiv prin monitorizarea schimbărilor din regiunea arctică, securitatea și apărarea.
(3)  Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să se asigure atât continuitatea acestor inițiative, cât și asimilarea și utilizarea lor și îmbunătățirea lor în continuare, astfel încât să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor, să răspundă noilor nevoi ale utilizatorilor și să poată contribui la prioritățile politice. Programul ar trebui să promoveze și serviciile spațiale, astfel încât toate statele membre și cetățenii lor să se poată bucura de toate beneficiile programului.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Uniunea are nevoie să își asigure libertatea de acțiune și autonomia pentru a avea acces la spațiu și posibilitatea de a utiliza acest acces în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial să își păstreze accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 alineatul (2) din tratat. Este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile. Pe lângă măsurile luate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană, Comisia ar trebui să aibă în vedere modalități de a sprijini astfel de instalații. În special, atunci când infrastructura spațială de la sol necesară pentru lansări conform cerințelor programului necesită întreținere sau îmbunătățiri, ar trebui să fie posibilă finanțarea parțială a unor astfel de operațiuni prin intermediul programului, în concordanță cu Regulamentul financiar și în cazurile în care se poate stabili o valoare adăugată a UE clară, în vederea eficientizării costurilor pentru program.
(4)  Uniunea are nevoie să își asigure libertatea de acțiune și autonomia pentru a avea acces la spațiu și posibilitatea de a utiliza acest acces în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial să își păstreze accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, inclusiv tehnologii de lansare alternative și sisteme sau servicii inovatoare, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 alineatul (2) din tratat. Este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile. Pe lângă măsurile luate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană, Comisia ar trebui să aibă în vedere modalități de a sprijini astfel de instalații. În special, atunci când infrastructura spațială de la sol necesară pentru lansări conform cerințelor programului necesită întreținere sau îmbunătățiri, ar trebui să fie posibilă finanțarea parțială a unor astfel de operațiuni prin intermediul programului, în concordanță cu Regulamentul financiar și în cazurile în care se poate stabili o valoare adăugată a UE clară, în vederea eficientizării costurilor pentru program.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și pentru dobândirea de capacități pentru a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale. Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin instituirea de platforme spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și sectorul utilizatorilor. Uniunea ar trebui să încurajeze extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa în Uniune a unui acces adecvat la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și creând parteneriate pentru inovare (abordarea bazată pe primul contract).
(5)  Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și pentru dobândirea de capacități pentru a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale. Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin instituirea de inițiative, cum ar fi platformele spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și sectorul utilizatorilor. Platformele spațiale ar trebui să lucreze în cooperare cu centrele de inovare digitală în vederea stimulării competențelor și a spiritului antreprenorial. Uniunea ar trebui să încurajeze înființarea și extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa în Uniune a unui acces adecvat la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și creând parteneriate pentru inovare (abordarea bazată pe primul contract).
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Date fiind aria sa de acoperire și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, programul spațial al Uniunii („programul”) are o puternică dimensiune internațională. Prin urmare, Comisiei ar trebui să i se acorde competența de a gestiona și de a coordona activități pe scena internațională, în numele Uniunii, în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor, pentru a promova tehnologia și industria Uniunii și pentru a încuraja cooperarea în domeniul formării, ținând seama de necesitatea de a asigura reciprocitatea drepturilor și a obligațiilor părților. Este deosebit de important ca Uniunea să fie reprezentată de Comisie în organismele Programului internațional Cospas-Sarsat sau în organismele relevante ale ONU, inclusiv în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură, precum și în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.
(6)  Date fiind aria sa de acoperire și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, programul spațial al Uniunii („programul”) are o puternică dimensiune internațională. Prin urmare, Comisiei ar trebui să i se acorde competența de a gestiona și de a coordona activități pe scena internațională, în numele Uniunii, în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor. Comisia ar trebui să consolideze diplomația economică pentru a promova tehnologia și industria Uniunii și pentru a încuraja cooperarea în domeniul formării, ținând seama de necesitatea de a asigura reciprocitatea drepturilor și a obligațiilor părților și concurența loială la nivel internațional. Este deosebit de important ca Uniunea să fie reprezentată de Comisie în organismele Programului internațional Cospas-Sarsat sau în organismele relevante ale ONU, inclusiv în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură, precum și în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Alături de statele membre și de Înaltul Reprezentant, Comisia ar trebui să promoveze comportamentul responsabil în spațiu și în spațiul cosmic și să exploreze posibilitatea aderării la convențiile relevante ale Organizației Națiunilor Unite.
(7)  Alături de statele membre și de Înaltul Reprezentant, Comisia ar trebui să promoveze comportamentul responsabil în spațiu și în spațiul cosmic, în special pentru a găsi soluții la problema proliferării deșeurilor spațiale, și să exploreze posibilitatea aderării la convențiile relevante ale ONU, inclusiv la Tratatul privind principiile care guvernează activitățile statelor în explorarea și utilizarea spațiului extraterestru, inclusiv a Lunii și a altor corpuri cerești (Tratatul privind spațiul cosmic).
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile reglementate de Regulamentul (UE) [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași elemente de cost, în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, fie alternativ, fie prin combinarea fondurilor incluse în finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă.
(8)  Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile reglementate de Regulamentul (UE) [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași costuri, în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, fie alternativ, fie prin combinarea fondurilor incluse în finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă. Este important să se asigure o continuitate între soluțiile dezvoltate prin intermediul Orizont Europa și al altor programe ale Uniunii și componentele programului.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Aproximativ 200 000 de specialiști sunt angajați în sectorul spațial al Uniunii. Prin urmare, este esențial să se dezvolte în continuare infrastructura de ultimă generație a acestui sector și, astfel, să se stimuleze activitățile economice din amonte și din aval. În plus, pentru a asigura competitivitatea industriei spațiale europene în viitor, programul ar trebui să susțină dezvoltarea competențelor avansate în domeniile legate de spațiu și a activităților de educație și de formare, acordându-se o atenție deosebită fetelor și femeilor, pentru a concretiza întregul potențial al cetățenilor Uniunii în acest domeniu.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)   Programul ar trebui să valorifice sinergiile dintre sectorul spațial și cel al transporturilor, având în vedere că tehnologiile spațiale joacă un rol strategic prin faptul că, datorită lor, transporturile terestre, maritime, aeriene și spațiale devin mai inteligente, mai eficiente, mai sigure, mai securizate, sustenabile și integrate și, în același timp, un sector al transporturilor inovator și în creștere va conduce la o mai mare cerere de tehnologii spațiale inovatoare și actualizate.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Toate veniturile generate de program ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.
(14)  Toate veniturile generate de componentele programului ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea atingerii obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.
(16)  Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare, în special către întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea strictă a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita dublarea eforturilor și a se reduce la minimum depășirile de costuri și întârzierile.
(25)  O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea strictă a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita dublarea eforturilor și a se reduce la minimum depășirile de costuri și întârzierile și ar trebui să aibă ca prioritate utilizarea infrastructurii europene existente și dezvoltarea sectoarelor industriale și profesionale europene.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  Programele spațiale sunt axate pe nevoile utilizatorilor și necesită, prin urmare, implicarea continuă și efectivă a reprezentanților utilizatorilor pentru implementarea și dezvoltarea acestora.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 26
(26)  Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea contribuții importante la program, în special la punerea în aplicare a acestuia, și ar trebui să li se solicite să coopereze pe deplin cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar trebui să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter de reglementare în executarea programului și ar putea să beneficieze de asistența lor. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, între ele precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio15.
(26)  Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea contribuții importante la program, în special la punerea în aplicare a acestuia, și ar trebui să li se solicite să coopereze pe deplin cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar trebui să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter de reglementare în executarea programului și ar putea să beneficieze de asistența lor. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, între ele precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția adecvată a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio15.
__________________
__________________
15 Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
15 Decizia nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (JO L 81, 21.3.2012, p. 7).
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine sarcina de a pune în aplicare programul, de a își asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea aplicațiilor sale. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini. În plus, Comisia este cea mai în măsură să determine principalele specificații tehnice și operaționale necesare pentru implementarea sistemelor și evoluția serviciilor.
(27)  Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine sarcina de a supraveghea punerea în aplicare a programului, de a își asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea aplicațiilor sale. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini. În plus, Comisia este cea mai în măsură să determine principalele cerințe necesare pentru implementarea sistemelor și evoluția serviciilor.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succede acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește securitatea. Prin urmare, anumite sarcini legate de securitate și de promovarea programului ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție ce acoperă diferite alte sarcini specifice legate de program.
(28)  Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succede acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește securitatea, securitatea cibernetică și promovarea serviciilor și a sectorului din aval. Prin urmare, sarcinile legate de aceste domenii ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. Pe baza reușitelor înregistrate în ceea ce privește promovarea adoptării de către utilizatori și de către piață a programelor Galileo și EGNOS și în vederea promovării programelor ca pachet, agenției ar trebui să i se încredințeze, de asemenea, întreprinderea unor activități de promovare și comercializare a Copernicus. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție ce acoperă diferite alte sarcini specifice legate de program.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  Agenția Spațială Europeană este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană. Prin urmare, ea este un partener important pentru punerea în aplicare a programului și ar trebui stabilite relații adecvate cu ea. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, este important să se încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu Agenția Spațială Europeană, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA și să asigure coerența acestora și conformitatea lor cu Acordul-cadru încheiat cu Agenția Spațială Europeană, în special cu articolul 5. Cu toate acestea, întrucât Agenția Spațială Europeană nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, pentru protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre este esențial ca un astfel de acord să fie condiționat de introducerea unor norme de funcționare adecvate la Agenția Spațială Europeană. Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.
(29)  Agenția Spațială Europeană este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană. Prin urmare, ea este un partener important pentru punerea în aplicare a programului și ar trebui stabilite relații adecvate cu ea. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, este important să se încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu Agenția Spațială Europeană, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA și să asigure coerența acestora și conformitatea lor cu Acordul-cadru încheiat cu Agenția Spațială Europeană, în special cu articolul 5. Întrucât Agenția Spațială Europeană nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, pentru protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre este esențial ca un astfel de acord să conțină cerințe adecvate privind normele de funcționare ale Agenției Spațiale Europene. Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 31
(31)  Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale sau de cele dintre domeniul civil și cel militar, entitățile relevante ale Uniunii care au legături mai strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană de Apărare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea militară de planificare și conducere/Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, ar trebui să aibă roluri de coordonare a grupurilor de utilizatori specifice. La nivel agregat, Agenția UE pentru Programul spațial și Agenția Europeană de Apărare ar trebui să reprezinte comunitățile de utilizatori civili și, respectiv, militari și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și nevoile și cerințele în continuă evoluție.
(31)  Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale, entitățile relevante ale Uniunii care au legături mai strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, ar trebui să aibă roluri de coordonare a grupurilor de utilizatori specifice. La nivel agregat, Agenția ar trebui să reprezinte comunitatea de utilizatori și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și nevoile și cerințele în continuă evoluție.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 36
(36)  Pentru circulația în condiții de securitate a informațiilor, ar trebui instituite norme corespunzătoare care să asigure echivalența normelor de securitate pentru diferitele entități publice și private, precum și pentru persoanele fizice implicate în punerea în aplicare a programului.
(36)  Pentru circulația în condiții de securitate a informațiilor, ar trebui instituite norme corespunzătoare care să asigure echivalența normelor de securitate pentru diferitele entități publice și private, precum și pentru persoanele fizice implicate în punerea în aplicare a programului, prin instituirea mai multor niveluri de acces la informații și, implicit, prin securitatea accesului la informații.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 36 a (nou)
(36a)  Securitatea cibernetică a infrastructurilor spațiale europene, atât la sol cât și în spațiu, este esențială pentru a asigura continuitatea operațiunilor sistemelor, capacitatea lor efectivă de a-și duce la îndeplinire sarcinile în mod continuu și de a furniza serviciile necesare.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 38
(38)  Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit, pe lângă sinergiile cu activitățile legate de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.
(38)  Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit. Navigația prin satelit joacă, de asemenea, un rol în contextul securității Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 40
(40)  EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de sistemul Galileo. Serviciile oferite de EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira, cu obiectivul acoperirii acestor teritorii până la sfârșitul anului 2025. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului [2018/XXXX] (Regulamentul privind AESA) și monitorizării calității serviciului Galileo care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că, deși semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor, numai sistemele locale sau regionale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană.
(40)  EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de sistemul Galileo. Serviciile oferite de EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira, cu obiectivul acoperirii acestor teritorii până la sfârșitul anului 2025. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului1a și monitorizării calității serviciului Galileo și a performanțelor în materie de siguranță care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor și că numai sistemele locale sau regionale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană.
_________________
1a Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2018 privind normele comune în domeniul aviației civile și de înființare a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2111/2005, (CE) nr. 1008/2008, (UE) nr. 996/2010, (UE) nr. 376/2014 și a Directivelor 2014/30/UE și 2014/53/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, precum și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 552/2004 și (CE) nr. 216/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Regulamentului (CEE) No 3922/91 al Consiliului (JO L 212, 22.8.2018, p. 1).
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 40 a (nou)
(40a)   EGNOS poate oferi asistență agriculturii de precizie și poate ajuta fermierii europeni să elimine deșeurile, să reducă aplicarea în exces a îngrășămintelor și a erbicidelor și să optimizeze randamentele culturilor. EGNOS are deja o importantă „comunitate de utilizatori”, însă numărul de utilaje agricole compatibile cu tehnologia navigației este mai limitat. Acest aspect ar trebui abordat.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 41
(41)  Este imperativă asigurarea continuității, sustenabilității și disponibilității viitoare a serviciilor furnizate de sistemele Galileo și EGNOS. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui de asemenea să continue și ar trebui pregătite deja noile generații ale acestor sisteme.
(41)  Este imperativă asigurarea continuității, sustenabilității, securității, fiabilității, preciziei și a disponibilității viitoare a serviciilor furnizate de sistemele Galileo și EGNOS. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui de asemenea să continue și ar trebui pregătite deja noile generații ale acestor sisteme.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 44 a (nou)
(44a)    Pentru a sprijini valorificarea serviciilor oferite de Galileo și EGNOS și pentru a susține serviciile în aval, în special în sectorul transporturilor, autoritățile competente ar trebui să dezvolte standarde și certificări comune la nivel internațional. 
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 45
(45)  Având în vedere importanța pentru Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre și impactul acesteia asupra securității lor, stabilirea amplasamentului infrastructurii respective ar trebui să îi revină Comisiei. Implementarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să urmeze în continuare un proces deschis și transparent.
eliminat
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 46
(46)  Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, în special în domeniul securității, ar trebui promovată utilizarea serviciilor furnizate de cele două prin alte politici ale Uniunii, atunci când acest lucru este justificat și benefic.
(46)  Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, în special în domeniul securității, ar trebui integrată utilizarea serviciilor furnizate de cele două în alte politici ale Uniunii, atunci când este posibil. Măsurile de încurajare a utilizării acestor servicii în toate statele membre constituie, de asemenea, o etapă importantă.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 47
(47)  Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru observarea Pământului și la servicii de geoinformare, permițând astfel Uniunii să obțină independență în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, schimbările climatice, protecția civilă, securitatea și economia digitală.
(47)  Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru observarea Pământului și la servicii de geoinformare, permițând astfel Uniunii să obțină independență în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, inclusiv agricultura, biodiversitatea, utilizarea terenurilor, silvicultura, dezvoltarea rurală și pescuitul, schimbările climatice, siturile patrimoniului cultural, protecția civilă, securitatea, inclusiv securitatea infrastructurilor, precum și economia digitală.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 48
(48)  Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice și să asigure continuitatea cu activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului17 de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus), precum și al Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială18, care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii19. Programul ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare ale statelor membre, ale Agenției Spațiale Europene, ale EUMETSAT20, precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativele comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, ar trebui , de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE21. Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.
(48)  Capacitățile existente ar trebui dezvoltate și completate cu noi active, care pot fi dezvoltate în comun de către entitățile responsabile. În acest scop, Comisia ar trebui să conlucreze îndeaproape cu Agenția Spațială Europeană, statele membre și, după caz, cu alte entități care dețin active spațiale și in situ relevante. Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice și să asigure continuitatea cu activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului17 de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus), precum și al Regulamentului (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială18, care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii19. Programul ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare ale statelor membre, ale Agenției Spațiale Europene, ale EUMETSAT20, precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativele comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, ar trebui , de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE21. Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.
__________________
__________________
17 Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 (JO L 122, 24.4.2014, p. 44).
17 Regulamentul (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a programului Copernicus și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 911/2010 (JO L 122, 24.4.2014, p. 44).
18 Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011-2013) (JO L 276, 20.10.2010, p. 1).
18 Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (2011-2013) (JO L 276, 20.10.2010, p. 1).
19 Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa” [COM(2018) 237 final], Comunicarea „Către un spațiu european comun al datelor” [COM(2018) 232 final], Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță [COM(2018) 8 final].
19 Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa” [COM(2018) 237 final], Comunicarea „Către un spațiu european comun al datelor” [COM(2018) 232 final], Propunerea de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță [COM(2018) 8 final].
20 Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici.
20 Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici.
21 Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).
21 Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE).
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 49 a (nou)
(49a)  Ar trebui valorificat întregul potențial al Copernicus pentru societatea și economia Uniunii, dincolo de beneficiarii direcți, prin intensificarea măsurilor de adoptare de către utilizatori, ceea ce necesită acțiuni suplimentare care să facă datele utilizabile de către nespecialiști și, astfel, să stimuleze creșterea, crearea de locuri de muncă și transferurile de cunoștințe.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 52
(52)  În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni legate de sisteme noi de observare, care să sprijine acțiunile de răspuns la problema globală a schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră). Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării la regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorie în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare legate de mediu (de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea ameliorată a incendiilor). În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), explorând, în același timp, noi modele operaționale și comerciale pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a își dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.
(52)  În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni, a căror fezabilitate este studiată în prezent de Agenția Spațială Europeană, legate de sisteme noi de observare, care să sprijine acțiunile de răspuns la problema globală a schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră). Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării la regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorie în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare legate de mediu (de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea ameliorată a incendiilor). În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), explorând, în același timp, noi modele operaționale și comerciale pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a își dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 53
(53)  În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor de bază oferite, furnizarea de informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară locală, națională, europeană și mondială, informații privind starea atmosferei, informații cu privire la starea oceanelor, informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre care să sprijine punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și ale Uniunii; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze sustenabilitatea furnizării de servicii.
(53)  În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor de bază oferite, furnizarea de informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară locală, națională, europeană și mondială, informații privind starea atmosferei, inclusiv calitatea aerului; informații cu privire la starea oceanelor; informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre care să sprijine punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și ale Uniunii; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze sustenabilitatea furnizării de servicii.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 54 a (nou)
(54a)  În scopul îndeplinirii obiectivelor Copernicus în mod sustenabil, ar putea fi înființat un comitet (subcomitetul Copernicus) pentru a asista Comisia în asigurarea coordonării contribuțiilor la Copernicus din partea Uniunii, a Forumurilor utilizatorilor, a statelor membre și a organizațiilor interguvernamentale, precum și a coordonării cu sectorul privat, folosind în mod optim capacitățile existente și identificând lacunele care trebuie soluționate la nivelul Uniunii.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 55
(55)  Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, Comisia și entitățile cărora le-a încredințat execuția și care furnizează servicii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu diferitele comunități de utilizatori din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale sectorului public și ale politicilor și, astfel, pentru a asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea seturilor de date in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus actualizate.
(55)  Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, agenția și entitățile cărora Copernicus le-a încredințat execuția ar trebui să colaboreze îndeaproape cu diferitele comunități de utilizatori din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale sectorului public și ale politicilor și, astfel, pentru a asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului în interesul cetățenilor europeni. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea seturilor de date in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus actualizate.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 56 a (nou)
(56a)  Statele membre, Comisia și entitățile responsabile ar trebuie să deruleze periodic campanii de informare privind beneficiile programului Copernicus pentru ca toți potențialii utilizatori să aibă acces la informațiile și datele relevante.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 57 a (nou)
(57a)  Serviciile pentru schimbările climatice ale Copernicus, deși aflate încă în fază preoperațională, evoluează deja în direcția bună, având în vedere că numărul de utilizatori s-a dublat între 2015 și 2016. Toate serviciile pentru schimbările climatice ar trebui să devină complet operaționale cât mai repede posibil și, astfel, să furnizeze fluxul continuu de date necesare pentru acțiuni eficace de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 59
(59)  Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și celor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.
(59)  Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale și regionale, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și celor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 59 a (nou)
(59a)   Având în vedere potențialul ridicat al imaginilor prin satelit pentru o gestionare sustenabilă și eficientă a resurselor, de exemplu furnizarea de informații fiabile și în timp util cu privire la condițiile de cultură și sol, aceste servicii ar trebui să fie dezvoltate în continuare pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor finali și pentru a asigura conectarea datelor.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 62
(62)  În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială24. Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, SST este de o importanță primordială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sigure și garantate a spațiului, care constituie un bun comun.
(62)  În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului24. Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, SST este de o importanță primordială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sigure și garantate a spațiului, care constituie un bun comun. SST vizează, de asemenea, facilitarea pregătirii proiectelor europene de „curățare” a orbitei terestre.
__________________
__________________
24 JO L 158, 27.5.2014, p. 227.
24 Decizia nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (JO L 158, 27.5.2014, p. 227).
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 63
(63)  SST ar trebui să dezvolte în continuare performanța și autonomia capacităților sale. În acest scop, el ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât SST este un sistem orientat către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate.
(63)  SST ar trebui să dezvolte în continuare performanța și autonomia capacităților sale. În acest scop, el ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. Catalogul ar putea să urmeze exemplul altor state cu capacități spațiale și să pună la dispoziție o parte din datele sale în scopuri necomerciale sau de cercetare. SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât SST este un sistem orientat către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate și de transmitere de informații relevante de la și către instituțiile publice pentru îmbunătățirea eficacității sistemului.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 67
(67)  În plus, SST ar trebui să fie complementar măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările privind diminuarea deșeurilor cosmice ale Comitetului ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS) și Orientările privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele de eliminare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale. SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM actual.
(67)  În plus, SST ar trebui să fie complementar măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările privind diminuarea deșeurilor cosmice ale Comitetului ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS) și Orientările privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele care vizează promovarea dezvoltării și a implementării unor sisteme tehnologice concepute pentru eliminarea activă a deșeurilor spațiale. SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM actual.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Considerentul 70
(70)  Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o funcție de meteorologie spațială, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii de meteorologie spațială orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a produce servicii meteorologice spațiale. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale de meteorologie spațială, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor va necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor meteorologice spațiale. Furnizarea de servicii meteorologice spațiale ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre și implicarea sectorului privat.
(70)  Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o funcție de meteorologie spațială, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii de meteorologie spațială orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a produce servicii meteorologice spațiale. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale de meteorologie spațială, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor va necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor meteorologice spațiale. Furnizarea de servicii meteorologice spațiale ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre și a organizațiilor internaționale și implicarea sectorului privat.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Considerentul 73
(73)  GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare pot fi grupate pentru analiză în trei categorii principale: gestionarea crizelor, care poate include misiuni și operațiuni civile și militare de securitate și apărare comună, intervenții în caz de dezastre naturale sau provocate de om, crize umanitare și crize maritime; supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea pre-frontieră a liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă, supravegherea traficului ilegal; precum și infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructurile critice (de exemplu, energie, transporturi, diguri și baraje) și infrastructurile spațiale.
(73)  GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare pot fi grupate pentru analiză în trei categorii principale: gestionarea crizelor, dezastrele naturale și cele provocate de om, crizele umanitare și urgențele maritime; supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea pre-frontieră a liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă, supravegherea traficului ilegal; precum și infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructura digitală (de exemplu, centre de date și servere), infrastructurile critice (de exemplu, energie, transporturi, diguri, cum ar fi barajele) și infrastructurile spațiale.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Considerentul 78
(78)  Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM a UE face posibil ca majoritatea utilizatorilor să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM, în măsura în care utilizează tehnologii din Uniune.
(78)  Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM a UE ar trebui să facă posibil ca utilizatorii să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Considerentul 86
(86)  Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin programul Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale Agenției Spațiale Europene. Sinergia cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în special în ceea ce privește resursele naturale și alimentele sustenabile, monitorizarea climei, orașele inteligente, vehiculele automatizate, securitatea și gestionarea dezastrelor. Procesul de planificare strategică în cadrul programului Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructurile deținute de Uniune, precum cele care țin de Galileo, de EGNOS și de Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.
(86)  Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin programul Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale Agenției Spațiale Europene. Sinergia cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Este important să se asigure continuitatea între soluțiile dezvoltate prin programul Orizont Europa și operațiunile componentelor programului. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în principalele domenii de politică ale Uniunii. Procesul de planificare strategică în cadrul programului Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructurile deținute de Uniune, precum cele care țin de Galileo, de EGNOS și de Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Considerentul 87
(87)  Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament prevede în special ca Agenției GNSS European să i se încredințeze noi sarcini, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului, în special în legătură cu acreditarea de securitate. Prin urmare, trebuie adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.
(87)  Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament prevede în special ca Agenției GNSS European să i se încredințeze noi sarcini, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului, în special în legătură cu acreditarea de securitate și securitate cibernetică. Prin urmare, trebuie adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Considerentul 88
(88)  Având în vedere domeniul său de acțiune, care nu se va mai limita la Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui, așadar, modificată. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.
(88)  Având în vedere domeniul său de acțiune, care nu se va mai limita la Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui, așadar, modificată. Atunci când îi încredințează sarcini agenției, Comisia ar trebui să asigure finanțarea adecvată pentru administrarea și executarea acestor sarcini, inclusiv resurse umane și financiare adecvate. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 2
(2)  „fenomene meteorologice spațiale” înseamnă variațiile naturale ale mediului spațial dintre Soare și Pământ, inclusiv exploziile solare, particulele energetice solare, vânturile solare și ejecțiile de masă coronală, care pot duce la furtuni solare (furtuni geomagnetice, furtuni de radiații solare și perturbații ionosferice) ce au potențialul de a afecta Pământul;
(2)  „fenomene meteorologice spațiale” înseamnă variațiile naturale ale mediului spațial dintre Soare și Pământ, inclusiv exploziile solare, particulele energetice solare, vânturile solare și ejecțiile de masă coronală, care pot duce la furtuni solare (furtuni geomagnetice, furtuni de radiații solare și perturbații ionosferice) ce au potențialul de a afecta Pământul sau infrastructurile spațiale;
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 5
(5)  „cunoașterea situației spațiale” („SSA”) înseamnă o abordare holistică a principalelor pericole spațiale, cuprinzând coliziunile dintre sateliți și deșeuri spațiale, fenomenele meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului;
(5)  „cunoașterea situației spațiale” („SSA”) înseamnă cunoașterea și înțelegerea cuprinzătoare a principalelor pericole spațiale, cuprinzând coliziunile dintre sateliți și deșeuri spațiale, fenomenele meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului;
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 6
(6)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(6)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau alte instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 10
(10)  „date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale detectați de senzori SST sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observațiile înregistrate de senzorii SST în cadrul componentei de supraveghere și urmărire spațială („SST”);
(10)  „date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale, inclusiv deșeurile spațiale, detectați de senzori SST sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observațiile înregistrate de senzorii SST în cadrul componentei de supraveghere și urmărire spațială („SST”);
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 14 a (nou)
(14a)   „Informații Copernicus de la terți” înseamnă informații care fac obiectul unei licențe și sunt oferite spre utilizare în cadrul activităților Copernicus și care provin din alte surse decât sateliții Sentinel ai Copernicus;
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 23 – paragraful 1
„utilizatori de bază ai Copernicus” care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și au rolul suplimentar de a ghida evoluția programului Copernicus, între care se numără instituțiile și organismele Uniunii și organismele publice europene, naționale sau regionale cărora li s-a încredințat o misiune de serviciu public privind definirea, punerea în aplicare, asigurarea respectării sau monitorizarea politicilor de mediu, de protecție civilă, de siguranță sau de securitate;
„utilizatori de bază ai Copernicus” care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și au rolul suplimentar de a ghida evoluția programului Copernicus, între care se numără instituțiile și organismele Uniunii și organismele publice europene, naționale sau regionale cărora li s-a încredințat o misiune de serviciu public privind definirea, punerea în aplicare, asigurarea respectării sau monitorizarea politicilor de mediu, de protecție civilă, de siguranță, inclusiv de siguranța infrastructurii, sau de securitate;
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 23 – paragraful 2 a (nou)
„servicii Copernicus de bază” înseamnă serviciile operaționale agregate în componenta de prelucrare a datelor și a informațiilor sau în componenta de servicii și care prezintă un interes general și comun pentru statele membre și pentru Uniune;
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 23 a (nou)
(23a)  „sectorul spațial” înseamnă:
„sectorul din amonte”, ce include activități care duc la un sistem spațial operațional, și explorarea spațiului;
„sectorul din aval”, ce include activitățile legate de exploatarea datelor satelitare pentru a dezvolta produse și servicii legate de spațiu destinate utilizatorilor finali.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a
(a)  un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) civil autonom, aflat sub control civil, care cuprinde o constelație de sateliți, centre și o rețea globală de stații terestre și care oferă servicii de poziționare, de navigare și de măsurare a timpului și integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Galileo”);
(a)  un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) civil autonom, aflat sub control civil, care cuprinde o constelație de sateliți, centre și o rețea globală de stații terestre și care oferă servicii de poziționare, de navigare și de măsurare a timpului și integrează, după caz, nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Galileo”);
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – litera c
(c)  un sistem de observare a Pământului autonom și orientat către utilizatori, aflat sub control civil, care oferă date și servicii de geoinformare, cuprinde sateliți, infrastructuri terestre, instalații de prelucrare a datelor și a informațiilor și o infrastructură de distribuție și care integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Copernicus”);
(c)  un sistem de observare a Pământului autonom și orientat către utilizatori, aflat sub control civil, care oferă date și servicii de geoinformare bazate pe o politică a datelor gratuite și deschise, cuprinde sateliți, infrastructuri terestre, instalații de prelucrare a datelor și a informațiilor și o infrastructură de distribuție și care integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Copernicus”);
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – litera d
(d)  un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea vehiculelor spațiale active și inactive, a treptelor de lansare abandonate, a deșeurilor și a fragmentelor de deșeuri care orbitează în jurul Pământului, sistem completat de parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale și de monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului (denumite în continuare „NEO”) care se apropie de Pământ (sistem denumit în continuare „SST”);
(d)  un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea vehiculelor spațiale active și inactive și a spațiului, a deșeurilor care orbitează în jurul Pământului, sistem completat de parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale și de monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului (denumite în continuare „NEO”) care se apropie de Pământ (sistem denumit în continuare „SST”);
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 2
În plus, programul include măsuri de asigurare a unui acces eficient la spațiu pentru program și de promovare a unui sector spațial inovator.
În plus, programul include măsuri de asigurare a unui acces autonom la spațiu, de combatere a amenințărilor cibernetice, de promovare a unui sector spațial inovator și competitiv, în amonte sau în aval, și de sprijinire a diplomației spațiale.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Programul are următoarele obiective generale:
1.  (Nu privește versiunea în limba română)
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a
(a)  să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, și care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată contribui la prioritățile politice ale Uniunii, printre care schimbările climatice, securitatea și apărarea;
(a)  să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, și care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată contribui la prioritățile politice ale Uniunii, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice; și să sprijine capacitatea decizională independentă și bazată de date concrete a Uniunii și a statelor sale membre;
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b
(b)  să maximizeze beneficiile socioeconomice, inclusiv prin promovarea pe scară cât mai largă a utilizării datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului;
(b)  să maximizeze beneficiile socioeconomice, în special prin consolidarea sectorului european din aval, facilitând astfel creșterea și crearea de locuri de muncă în Uniune și promovând pe scară cât mai largă adoptarea serviciilor de către public și utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului, în Uniune, dar și în afara ei;
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera c
(c)  să sporească securitatea Uniunii și a statelor sale membre, precum și libertatea de acțiune și autonomia sa strategică, în special în ceea ce privește tehnologiile și procesele decizionale bazate pe dovezi;
(c)  să întărească securitatea, inclusiv securitatea cibernetică, a Uniunii și a statelor sale membre și să-i consolideze autonomia strategică, în special din punct de vedere industrial și tehnologic;
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera c a (nouă)
(ca)  să consolideze ecosistemul industrial și științific european în domeniul spațial, prin stabilirea unui cadru coerent care să îmbine excelența pregătirii și a know-how-ului european, dezvoltarea capacităților de nivel înalt de concepție, de producție și viziunea strategică necesară într-un sector din ce în ce mai competitiv.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d
(d)  să promoveze rolul Uniunii pe scena internațională ca unul dintre liderii din sectorul spațial și să îi consolideze rolul în ceea ce privește abordarea provocărilor globale și sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu schimbările climatice și cu dezvoltarea durabilă.
(d)  să promoveze rolul Uniunii pe scena internațională ca unul dintre liderii din sectorul spațial și să îi consolideze rolul în ceea ce privește abordarea provocărilor globale și sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu dezvoltarea durabilă.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d a (nouă)
(da)  să consolideze diplomația spațială a Uniunii și să încurajeze cooperarea internațională pentru a sensibiliza opinia publică că spațiul reprezintă un patrimoniu comun al umanității;
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d b (nouă)
(db)  să promoveze tehnologia și industriile Uniunii, precum și principiul reciprocității și concurenței loiale la nivel internațional;
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera d c (nouă)
(dc)  să consolideze siguranța Uniunii și a statelor sale membre în diferite domenii, în special cel al transporturilor (aviație, inclusiv vehicule aeriene fără pilot, transporturi feroviare, navigație, transporturi rutiere, condusul autonom), al creării și monitorizării infrastructurilor, al monitorizării suprafeței terestre și al mediului înconjurător.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 2 – litera a
(a)  pentru Galileo și EGNOS: să furnizeze servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și, acolo unde este cazul, securizate.
(a)  pentru Galileo și EGNOS: să furnizeze pe termen lung și în mod continuu servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și, acolo unde este cazul, securizate;
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 2 – litera b
(b)  pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung, date și informații precise și fiabile de observare a Pământului pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre în domeniul mediului, al schimbărilor climatice, al agriculturii și al dezvoltării rurale, al protecției civile, al siguranței și securității, precum și al economiei digitale;
(b)  pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung, date și informații precise și fiabile de observare a Pământului pentru a sprijini aplicarea și monitorizarea politicilor și acțiunilor orientate către utilizatori ale Uniunii și ale statelor sale membre;
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 2 – litera c
(c)  pentru cunoașterea situației spațiale (SSA): să sporească capacitățile SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale, să monitorizeze condițiile meteorologice spațiale și să cartografieze și să lege în rețea capacitățile privind NEO ale statelor membre;
(c)  pentru cunoașterea situației spațiale (SSA): să mărească capacitățile SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor și deșeurilor spațiale, să monitorizeze condițiile meteorologice spațiale și să cartografieze și să lege în rețea capacitățile privind NEO ale statelor membre;
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 2 – litera e
(e)  să contribuie, acolo unde este necesar pentru nevoile programului, la un acces la spațiu autonom, securizat și eficient din punctul de vedere al costurilor;
(e)  să asigure un acces autonom, securizat și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu;
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 2 – litera f
(f)  să sprijine și să consolideze competitivitatea, spiritul antreprenorial, competențele și capacitatea de a inova ale persoanelor juridice și fizice din Uniune care activează sau doresc activeze în acest sector, ținând seama în special de poziția și de necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate.
(f)  să promoveze dezvoltarea unei economii spațiale puternice și competitive la nivelul Uniunii și să maximizeze oportunitățile pentru întreprinderile din Uniune de toate dimensiunile și pentru toate regiunile Uniunii.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – partea introductivă
Programul sprijină:
Programul sprijină, în sinergie cu alte programe și surse de finanțare ale Uniunii și ale Agenției Spațiale Europene, următoarele:
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera a
(a)  furnizarea de servicii de lansare pentru necesitățile programului;
(a)  furnizarea de servicii de lansare pentru program, inclusiv servicii agregate de lansare pentru Uniune și pentru alte entități, la cererea lor, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii în conformitate cu articolul 25, în vederea creșterii competitivității lansatoarelor și industriilor europene pe piața mondială;
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera b
(b)  activitățile de dezvoltare legate de un acces la spațiu autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor;
(b)  activitățile de dezvoltare legate de un acces la spațiu autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor, inclusiv tehnologii de lansare alternative și sisteme sau servicii inovatoare, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, în conformitate cu articolul 25;
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera c
(c)  acolo unde este necesar pentru nevoile programului, adaptările necesare ale infrastructurii spațiale de la sol.
(c)  acolo unde este necesar pentru obiectivele programului, sprijinul necesar pentru întreținerea, adaptările și dezvoltarea infrastructurii spațiale de la sol, în special a infrastructurilor existente, a lanțurilor de rachete și a centrelor de cercetare.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 6 – titlu
Acțiuni în favoarea unui sector spațial inovator în Uniune
Acțiuni de sprijinire a unui sector spațial inovator și competitiv în Uniune
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera a
(a)  activitățile de inovare care valorifică cel mai bine tehnologiile, infrastructurile sau serviciile spațiale;
(a)  activitățile de inovare care dezvoltă și valorifică cel mai bine tehnologiile, infrastructurile sau serviciile spațiale;
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera a a (nouă)
(aa)  măsuri adecvate pentru a înlesni adoptarea soluțiilor inovatoare care rezultă din activitățile de cercetare și inovare, în special prin sinergii cu alte fonduri ale Uniunii, cum ar fi Orizont Europa și InvestEU, pentru a sprijini dezvoltarea sectoarelor din aval ale tuturor componentelor programului;
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera a b (nouă)
(ab)  consolidarea sectorului spațial european pe piața de export;
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera b
(b)  crearea de parteneriate pentru inovare în domeniul spațiului pentru a dezvolta și, ulterior, a achiziționa produsele sau serviciile rezultate;
(b)  crearea de parteneriate pentru inovare în domeniul spațial pentru a dezvolta produse sau servicii inovatoare și, ulterior, pentru a achiziționa produsele și serviciile rezultate pentru nevoile programului;
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera b a (nouă)
(ba)  conceperea, testarea, implementarea și desfășurarea unor soluții spațiale interoperabile, bazate pe date pentru serviciile publice, care încurajează inovarea și stabilesc cadre comune pentru ca serviciile de administrație publică să își poată realiza întregul potențial în slujba cetățenilor și a companiilor europene;
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera c
(c)  antreprenoriatul, de la primele etape până la faza de expansiune, în conformitate cu articolul 21 și cu celelalte dispoziții privind accesul la finanțare menționate la articolul 18 și în capitolul I din titlul III;
(c)  antreprenoriatul, inclusiv de la primele etape până la faza de expansiune, în conformitate cu articolul 21 și pe baza altor dispoziții privind accesul la finanțare menționate la articolul 18 și în capitolul I din titlul III;
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera d
(d)  colaborarea dintre întreprinderi sub forma unor platforme spațiale care reunesc, la nivel regional și național, actori din sectorul spațial și din sectorul digital, precum și utilizatori, și care furnizează sprijin pentru cetățeni și întreprinderi în vederea stimulării competențelor și a spiritului antreprenorial;
(d)  colaborarea sub forma unei rețele de platforme spațiale care reunesc, în special la nivel regional și național, actori din sectorul spațial și din sectorul digital, precum și utilizatori, și care oferă sprijin, facilități și servicii pentru cetățeni și întreprinderi pentru a stimula aptitudinile și spiritul antreprenorial; încurajarea cooperării dintre platformele spațiale și centrele de inovare digitală înființate în cadrul programului Europa Digitală;
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera d a (nouă)
(da)  posibila elaborare a unei strategii de tip „abordare pentru primul contract” cu toți actorii relevanți din sectorul public și din cel privat pentru a sprijini dezvoltarea întreprinderilor nou-înfiinţate;
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera d b (nouă)
(db)  sinergii cu sectorul transporturilor, sectorul spațial și cel digital pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii (cum ar fi apelurile de urgență eCall, tahograful digital, supravegherea și gestionarea traficului, conducerea autonomă, vehiculele fără pilot și dronele) și pentru a răspunde nevoilor de conectivitate sigură și continuă, de poziționare solidă, de intermodalitate și de interoperabilitate, mărind astfel competitivitatea serviciilor de transport și a industriei;
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera e
(e)  furnizarea de activități de educație și de formare;
(e)  furnizarea de activități de educație și de formare pentru dezvoltarea competențelor spațiale avansate;
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera f
(f)  accesul la instalații de prelucrare și de testare;
(f)  accesul la instalații de prelucrare și de testare pentru profesioniștii din sectorul public și privat, pentru studenți și antreprenori;
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 2 – litera c
(c)  să nu confere țării terțe sau organizației internaționale o competență decizională cu privire la program;
(c)  să nu confere țării terțe sau organizației internaționale o competență decizională cu privire la program sau, după caz, acces la informații sensibile sau clasificate;
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 2 – litera d a (nouă)
(da)  să protejeze, dacă este necesar, interesele strategice și suverane ale Uniunii în toate domeniile implicate, inclusiv autonomia strategică a Europei pe plan tehnologic sau industrial;
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3
3.  Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile sau alte înțelegeri cu privire la activitățile menționate la alineatul (1) cuprind dispoziții care stabilesc regimul adecvat de proprietate pentru activele respective și, în ceea ce privește litera (c), că Uniunea poate utiliza în mod liber receptoarele PRS în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE.
3.  Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că toate contractele, acordurile sau alte înțelegeri cu privire la activitățile menționate la alineatul (2) cuprind dispoziții care stabilesc regimul adecvat de proprietate și de utilizare pentru activele respective și, în ceea ce privește litera (c), că Uniunea poate utiliza și acorda dreptul de a utiliza în mod liber receptoarele PRS în conformitate cu Decizia 1104/2011/UE.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1
Serviciile, datele și informațiile furnizate de componentele programului sunt furnizate fără nicio garanție implicită sau explicită în ceea ce privește calitatea, precizia, disponibilitatea, fiabilitatea, viteza și adecvarea în orice scop. În acest sens, Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorii serviciilor, datelor și informațiilor respective sunt informați, într-un mod adecvat, cu privire la absența garanției menționate.
Serviciile, datele și informațiile furnizate de componentele programului sunt furnizate fără nicio garanție implicită sau explicită în ceea ce privește calitatea, precizia, disponibilitatea, fiabilitatea, viteza și adecvarea la orice scop, mai puțin în cazul în care această garanție este obligatorie, conform dreptului aplicabil al Uniunii, pentru furnizarea serviciilor vizate. În acest sens, Comisia ia măsurile necesare pentru a se asigura că utilizatorii serviciilor, datelor și informațiilor respective sunt informați, într-un mod adecvat, cu privire la absența garanției menționate.
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 1
Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de [16] miliarde EUR în prețuri curente.
Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de [16,9] miliarde EUR în prețuri curente.
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera b
(b)  pentru Copernicus: [5,8] miliarde EUR;
(b)  pentru Copernicus: [6] miliarde EUR;
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1 – paragraful 2 – litera c
(c)  pentru SST/GOVSATCOM: [0,5] miliarde EUR.
(c)  pentru SST/GOVSATCOM: [1,2] miliarde EUR.
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 2
2.  Activitățile transversale prevăzute la articolul 3 sunt finanțate în temeiul componentelor programului.
2.  Activitățile transversale prevăzute la articolele 3, 5 și 6 sunt finanțate în cadrul componentelor programului.
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 14 – paragraful 1 – litera a
(a)  promovarea, în toate statele membre și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil a întreprinderilor nou-înființate, a celor intrate recent pe piață, a întreprinderilor mici și mijlocii și a altor operatori economici, inclusiv printr-o cerință de subcontractare de către ofertanți;
(a)  promovarea în întreaga Uniune și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare a unei participări cât mai ample și cât mai deschise a tuturor operatorilor economice, și mai ales a întreprinderilor nou-înfiinţate, a celor intrate recent pe piață, a întreprinderilor mici și mijlocii și a altor operatori economici, inclusiv printr-o cerință de subcontractare de către ofertanți;
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 14 – paragraful 1 – litera d
(d)  favorizarea autonomiei Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic;
(d)  stimularea autonomiei strategice a Uniunii, în special din punct de vedere industrial și tehnologic, de-a lungul întregului lanț valoric;
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 14 – paragraful 1 – litera d a (nouă)
(da)  respectarea principiilor accesului liber și concurenței echitabile în întreg lanțul de aprovizionare industrială, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații relevante care creează un mediu concurențial echitabil pentru toți potențialii ofertanți;
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 1
1.  Pentru a încuraja întreprinderile nou intrate pe piață, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate și pentru a oferi o acoperire geografică cât mai largă, protejând în același timp autonomia strategică a Uniunii, autoritatea contractantă poate solicita ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură concurențială de ofertare, la nivelurile adecvate de subcontractare, altor întreprinderi decât cele care aparțin grupului ofertantului.
1.  Pentru a încuraja întreprinderile nou intrate pe piață, în special întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate și pentru a oferi o acoperire geografică cât mai largă, protejând în același timp autonomia strategică a Uniunii, autoritatea contractantă se angajează să solicite ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură concurențială de ofertare, la nivelurile adecvate de subcontractare, altor întreprinderi decât cele care aparțin grupului ofertantului.
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 2
2.  Autoritatea contractantă enunță partea din contract care trebuie subcontractată sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim.
2.  Autoritatea contractantă enunță partea din contract care trebuie subcontractată industriei la toate nivelurile, în temeiul alineatului (1), sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3
3.  Orice derogare de la o cerere în conformitate cu alineatul (1) trebuie justificată de către ofertant.
3.  Toate derogările de la cerere în conformitate cu alineatul (1) trebuie justificate de către ofertant și analizate de către autoritatea contractantă.
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 19 – paragraful 2
În cazul unei cereri de propuneri comune, se stabilesc proceduri comune pentru selectarea și evaluarea propunerilor. Toate procedurile trebuie să implice un grup echilibrat de experți numit de fiecare dintre părți.
În cazul unei cereri de propuneri comune, se stabilesc proceduri comune pentru selectarea și evaluarea propunerilor. La proceduri participă un grup echilibrat de experți numiți de fiecare parte. Experții nu evaluează, nu consiliază și nici nu oferă asistență în chestiuni pentru care se află în conflict de interese.
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 1
1.  În plus față de dispozițiile de la [articolul 165] din Regulamentul financiar, Comisia și agenția pot desfășura proceduri de achiziții publice comune cu Agenția Spațială Europeană sau cu alte organizații internaționale implicate în implementarea componentelor programului.
1.  În plus față de dispozițiile de la [articolul 165] din Regulamentul financiar, Comisia sau agenția pot desfășura proceduri de achiziții publice comune cu Agenția Spațială Europeană sau cu alte organizații internaționale implicate în implementarea componentelor programului.
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Articolul 27 – paragraful 1 – litera a
(a)  distribuția strictă a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în punerea în aplicare a programului, în special între statele membre, Comisie, agenție și Agenția Spațială Europeană;
(a)  distribuția strictă a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în punerea în aplicare a programului, în special între statele membre, Comisie, agenție și Agenția Spațială Europeană, pe baza atribuțiilor fiecărei organizații, îmbunătățind transparența, eficacitatea și eficiența costurilor și evitând suprapunerea activităților;
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Articolul 27 – paragraful 1 – litera b
(b)  controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor și a calendarului de către toate entitățile, în domeniile lor de competență respective în conformitate cu prezentul regulament;
(b)  controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor și a performanței tehnice de către toate entitățile, în domeniile lor de responsabilitate în conformitate cu prezentul regulament;
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Articolul 27 – paragraful 1 – litera d
(d)  luarea sistematică în considerare a necesităților utilizatorilor serviciilor furnizate de componentele programului, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice legate de serviciile respective;
(d)  luarea sistematică în considerare a necesităților utilizatorilor serviciilor furnizate de componentele programului, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice legate de serviciile respective, inclusiv prin consultarea Forumurilor consultative ale utilizatorilor la nivel național și la nivelul Uniunii;
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 2
2.  Comisia sau, pentru sarcinile menționate la articolul 30, agenția pot încredința sarcini specifice statelor membre sau agențiilor naționale ori unor grupuri de state membre sau de agenții naționale. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programului și promovarea utilizării sale, inclusiv ajutând la protejarea frecvențelor necesare pentru program.
2.  Comisia sau, pentru sarcinile menționate la articolul 30, agenția poate încredința sarcini specifice statelor membre sau unor grupuri de state membre, sub rezerva unui acord specific de la caz la caz. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programului și promovarea utilizării sale, inclusiv ajutând la protejarea frecvențelor necesare pentru program la un nivel adecvat.
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Statele membre urmăresc o consultare activă și coordonată cu comunitățile de utilizatori finali, în special în ceea ce privește Galileo, EGNOS și Copernicus, inclusiv prin intermediul Forumurilor consultative ale utilizatorilor.
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 1
1.  Comisia deține responsabilitatea globală pentru implementarea programului, inclusiv în domeniul securității. În conformitate cu prezentul regulament, ea stabilește prioritățile și evoluția pe termen lung a programului și supraveghează implementarea acestuia, ținând seama în mod corespunzător de impactul asupra celorlalte politici ale Uniunii.
1.  Comisiei îi revine întreaga responsabilitate pentru implementarea programului și responsabilitatea în domeniul securității pentru componentele programului care nu sunt încredințate agenției în temeiul articolului 30. În conformitate cu prezentul regulament, ea stabilește prioritățile și evoluția pe termen lung a programului și supraveghează implementarea acestuia, ținând seama în mod corespunzător de impactul asupra celorlalte politici ale Uniunii.
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 2
2.  Comisia gestionează componentele programului, în cazul în care gestiunea respectivă nu a fost încredințată unei alte entități.
2.  Comisia gestionează componentele programului, în cazul în care gestiunea respectivă nu a fost încredințată unor alte entități menționate la articolele 30, 31 și 32.
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 3
3.  Comisia asigură împărțirea clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în program și coordonează activitățile entităților respective.
3.  Comisia asigură împărțirea clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în program și coordonează activitățile entităților respective și asigură protecția deplină a intereselor Uniunii, buna gestionare a fondurilor sale și aplicarea normelor, în special a celor legate de achizițiile publice. Prin urmare, Comisia, împreună cu Agenția și cu Agenția Spațială Europeană, încheie un acord-cadru de parteneriat financiar pentru sarcinile încredințate celor două entități, după cum se menționează la articolul 31a.
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 3 a (nou)
3a.  În ceea ce privește dispoziția specifică privind funcționarea și administrarea funcțiilor meteorologice spațiale și NEO și GOVSATCOM, Comisia adoptă acte delegate, în conformitate cu articolul 105.
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 4 – paragraful 1
Dacă acest lucru este necesar pentru buna funcționare a programului și pentru furnizarea în bune condiții a serviciilor oferite de componentele programului, Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, specificațiile tehnice și operaționale necesare pentru implementarea și evoluția componentelor respective și a serviciilor furnizate de acestea, după consultarea utilizatorilor și a tuturor celorlalte părți implicate relevante. Atunci când stabilește specificațiile tehnice și operaționale respective, Comisia evită reducerea nivelului general de securitate și asigură îndeplinirea imperativului de retrocompatibilitate.
Dacă acest lucru este necesar pentru buna funcționare a programului și pentru furnizarea în bune condiții a serviciilor oferite de componentele programului, Comisia stabilește, prin intermediul actelor delegate, cerințele tehnice la nivel înalt pentru implementarea și evoluția componentelor respective și a serviciilor furnizate de acestea, după consultarea utilizatorilor și a tuturor celorlalte părți implicate relevante, inclusiv în sectorul din aval. Atunci când stabilește aceste cerințe la nivel înalt, Comisia evită reducerea nivelului general de securitate și asigură îndeplinirea imperativului de retrocompatibilitate.
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 4 – paragraful 2
Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
Actele delegate respective se adoptă în conformitate cu articolul 21.
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 5
5.  Comisia promovează și asigură adoptarea și utilizarea datelor și serviciilor furnizate de componentele programului în sectoarele public și privat, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării adecvate a serviciilor respective și prin favorizarea unui mediu stabil pe termen lung. Ea dezvoltă sinergii între aplicațiile diferitelor componente ale programului și asigură complementaritatea, coerența, sinergia și legăturile dintre program și alte acțiuni și programe ale Uniunii.
5.  Comisia asigură complementaritatea, coerența, sinergia și legăturile dintre program și alte acțiuni și programe ale Uniunii. În strânsă cooperare cu Agenția și, dacă este cazul, cu Agenția Spațială Europeană și cu entitățile participante la programul Copernicus, aceasta Comisia sprijină și contribuie la:
—  activitățile legate de adoptarea și utilizarea serviciilor furnizate de componentele programului în sectorul public și în cel privat;
—  dezvoltarea de sinergii între aplicații;
—  dezvoltarea corespunzătoare a acestor servicii;
—  promovarea unui mediu stabil pe termen lung.
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 6
6.  Dacă este cazul, Comisia asigură coordonarea cu activitățile desfășurate în sectorul spațial la nivelul Uniunii, precum și la nivel național și internațional. Ea încurajează cooperarea dintre statele membre și promovează convergența capacităților și a dezvoltărilor lor tehnologice în domeniul spațial.
6.  Dacă este cazul și în cooperare cu agenția și cu Agenția Spațială Europeană, Comisia asigură coordonarea cu activitățile desfășurate în sectorul spațial la nivelul Uniunii, precum și la nivel național și internațional. Ea încurajează cooperarea dintre statele membre și promovează convergența capacităților și a dezvoltărilor lor tehnologice în domeniul spațial.
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 1 – litera b a (nouă)
(ba)  să promoveze și să asigure adoptarea și utilizarea datelor și serviciilor furnizate de componentele programului, inclusiv dezvoltarea de aplicații și servicii în aval, bazate pe componentele programului;
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 1 – litera b b (nouă)
(bb)  să pună în aplicare acțiuni în sprijinul unui sector spațial inovator al Uniunii în conformitate cu articolul 6;
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 1 – litera b c (nouă)
(bc)  să sprijine accesul la finanțare prin instrumentele financiare din cadrul titlului III și al InvestEU, precum și, în cooperare cu BEI, prin instrumentele financiare create de BEI, care se adresează în special IMM-urilor;
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 1 – litera c
(c)  să desfășoare activități de comunicare și de promovare și activități legate de comercializarea serviciilor oferite de Galileo și de EGNOS;
(c)  să desfășoare activități de comunicare și de promovare și activități legate de comercializarea serviciilor oferite mai ales de Galileo, EGNOS și Copernicus;
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 1 – litera c a (nouă)
(ca)  în ceea ce privește Galileo și EGNOS: gestionarea Galileo și EGNOS, cum este menționat la articolul 43;
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 1 – litera d
(d)  să îi furnizeze expertiză tehnică Comisiei.
(d)  să îi furnizeze expertiză tehnică Comisiei, evitând suprapunerea cu sarcinile ESA în temeiul articolul 27 și 31.
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 2 – litera a
(a)  gestionarea exploatării componentelor EGNOS și Galileo, astfel cum este menționată la articolul 43;
eliminat
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 2 – litera b a (nouă)
(ba)  să ofere recomandări Comisiei cu privire la prioritățile domeniului spațial din cadrul Orizont Europa și să participe la implementarea sa;
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 2 – litera c
(c)  punerea în aplicare a activităților legate de dezvoltarea aplicațiilor și a serviciilor din aval bazate pe componentele programului.
eliminat
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 3
3.  Comisia îi poate încredința și alte sarcini agenției, inclusiv desfășurarea de activități de comunicare, de promovare și de comercializare a datelor și informațiilor, precum și alte activități legate de adoptarea de către utilizatori în legătură cu alte componente ale programului decât Galileo și EGNOS.
3.  Comisia îi poate încredința și alte sarcini agenției, evitând suprapunerile și pe baza unei mai mari eficiențe în transpunerea în practică a obiectivelor programului.
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Agenția poate încheia acorduri de parteneriat sau alte acorduri cu agențiile spațiale naționale, cu un grup de agenții spațiale naționale sau cu alte entități, în scopul îndeplinirii sarcinilor care îi revin.
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 4
4.  Sarcinile menționate la alineatele (2) și (3) se încredințează de către Comisie prin intermediul unui acord de contribuție încheiat în conformitate cu [articolul 2 alineatul (18)] și cu [titlul VI] din Regulamentul financiar.
4.  Sarcinile menționate la alineatele (2) și (3) se încredințează de către Comisie prin intermediul unui acord de contribuție încheiat în conformitate cu [articolul 2 alineatul (18)] și cu [titlul VI] din Regulamentul financiar și se reevaluează în conformitate cu articolul 102 alineatul (6) din prezentul regulament, în special în ceea ce privește componenta Copernicus.
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 4 a (nou)
4a.  Ori de câte ori îi încredințează sarcini agenției, Comisia asigură fonduri adecvate pentru administrarea și executarea acestora, inclusiv resurse umane și financiare adecvate.
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 1 – litera a
(a)  în ceea ce privește Copernicus: dezvoltarea, proiectarea și construirea infrastructurii spațiale a Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective;
(a)  în ceea ce privește Copernicus: dezvoltarea, proiectarea și construirea infrastructurii spațiale și terestre pentru Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective;
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 1 – litera b
(b)  în ceea ce privește Galileo și EGNOS: evoluția sistemelor, dezvoltarea segmentului terestru și proiectarea și dezvoltarea de sateliți;
(b)  în ceea ce privește Galileo și EGNOS: sprijinirea agenției în executarea sarcinilor sale principale; când sunt prevăzute în acorduri specifice încheiate între agenție și Agenția Spațială Europeană, achiziții publice în numele și în contul agenției, pentru evoluția sistemelor, proiectarea și dezvoltarea segmentului terestru și proiectarea și dezvoltarea segmentului spațial;
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 1 – litera c
(c)  în ceea ce privește toate componentele programului: activități de cercetare și de dezvoltare în domeniile sale de expertiză.
(c)  în ceea ce privește toate componentele programului: activități de cercetare și de dezvoltare legate de infrastructura componentelor programului.
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 1 – litera c a (nouă)
(ca)  încurajarea cooperării dintre statele membre și promovarea convergenței capacităților și a evoluțiilor lor tehnologice în segmentul spațial.
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 2
2.  Comisia încheie cu agenția și cu Agenția Spațială Europeană un acord-cadru de parteneriat financiar, astfel cum se specifică la [articolul 130] din Regulamentul financiar. Acordul-cadru de parteneriat financiar:
eliminat
–  definește clar responsabilitățile și obligațiile Agenției Spațiale Europene în ceea ce privește programul;
–  impune respectarea de către Agenția Spațială Europeană a normelor de securitate ale programului Uniunii, în special în ceea ce privește prelucrarea informațiilor clasificate;
–  precizează condițiile de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene, în special în ceea ce privește achizițiile publice, procedurile de gestionare, rezultatele preconizate măsurate prin indicatori de performanță, măsurile aplicabile în caz de executare necorespunzătoare sau frauduloasă a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și rezultatele, precum și strategia de comunicare și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale; aceste condiții trebuie să fie în conformitate cu titlurile III și V din prezentul regulament și cu Regulamentul financiar;
–  impune participarea Comisiei și, dacă este relevant, a agenției la ședințele consiliului de evaluare a ofertelor al Agenției Spațiale Europene care privesc programul;
–  stabilește măsuri de monitorizare și de control, care includ în special un sistem de anticipare a costurilor, informarea sistematică a Comisiei sau, dacă este cazul, a agenției cu privire la costuri și la calendar și, în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, rezultatele și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor atribuite în limitele bugetelor alocate și penalități la adresa Agenției Spațiale Europene, în cazul în care discrepanțele respective îi sunt imputabile în mod direct;
–  stabilește principiile pentru remunerarea Agenției Spațiale Europene, care trebuie să fie proporțională cu dificultatea sarcinilor ce trebuie îndeplinite și coerentă cu prețurile de pe piață și cu onorariile celorlalte entități implicate, inclusiv Uniunea, și care, dacă este cazul, poate să se bazeze pe indicatori de performanță; onorariile respective nu acoperă cheltuielile generale care nu sunt asociate cu activitățile încredințate de Uniune Agenției Spațiale Europene.
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 3
3.  Încheierea acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la alineatul (2) este condiționată de instituirea, în cadrul Agenției Spațiale Europene, a unor structuri interne și a unei metode operaționale, în special cu privire la luarea deciziilor, la metodele de gestionare și la răspundere, care să permită asigurarea protecției maxime a intereselor Uniunii și respectarea deciziilor acesteia, inclusiv pentru activitățile finanțate de către Agenția Spațială Europeană care au un impact asupra programului.
eliminat
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 4
4.  Fără a aduce atingere acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la alineatul (4), Comisia sau agenția îi pot solicita Agenției Spațiale Europene expertiză tehnică și informațiile necesare pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin prezentul regulament.
eliminat
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Articolul 31 a (nou)
Articolul 31a
Acordul-cadru de parteneriat financiar
1.  Comisia încheie cu agenția și cu Agenția Spațială Europeană un acord-cadru de parteneriat financiar, astfel cum este prevăzut la [articolul 130] din Regulamentul financiar. Acordul-cadru de parteneriat financiar:
(a)  definește clar rolurile, responsabilitățile și obligațiile Comisiei, ale agenției și ale Agenției Spațiale Europene legate de program;
(b)  definește clar instrumentele de coordonare și control pentru implementarea componentelor programului, ținând cont de rolurile și responsabilitățile Comisiei în coordonarea globală a componentelor programului;
(c)  impune respectarea de către Agenția Spațială Europeană a normelor de securitate ale programului Uniunii, în special pentru prelucrarea informațiilor clasificate;
(d)  precizează condițiile de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene, inclusiv aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile publice, în contextul procedurii de achiziții în numele Uniunii și pentru Uniune, procedurile de gestionare, rezultatele preconizate măsurate prin indicatori de performanță, măsurile aplicabile în caz de executare necorespunzătoare sau frauduloasă a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și rezultatele, precum și strategia de comunicare și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale; aceste condiții sunt în conformitate cu titlurile III și V din prezentul regulament și cu Regulamentul financiar;
(e)  impune participarea Comisiei și a agenției la ședințele consiliului de evaluare a ofertelor al Agenției Spațiale Europene care privesc programul, dacă aceasta din urmă efectuează achiziții în numele și pentru Uniune, în temeiul alineatului (1a);
(f)  stabilește măsuri de monitorizare și de control, care includ în special un sistem de anticipare a costurilor, informarea sistematică a Comisiei sau, dacă este cazul, a agenției cu privire la costuri și la calendar și, în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, rezultatele și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor atribuite în limitele bugetelor alocate și sancţiuni la adresa Agenției Spațiale Europene, în cazul în care discrepanțele respective îi sunt imputabile în mod direct;
(g)  stabilește principiile pentru remunerarea Agenției Spațiale Europene, luând în considerare modelul său de cost ca entitate publică, care trebuie să fie proporțională cu dificultatea sarcinilor ce trebuie îndeplinite și coerentă cu prețurile de pe piață și cu onorariile celorlalte entități implicate, inclusiv Uniunea, și care, dacă este cazul, poate să se bazeze pe indicatori de performanță; onorariile respective nu acoperă cheltuielile generale care nu sunt asociate cu activitățile încredințate de Uniune Agenției Spațiale Europene;
(h)  cere Agenției Spațiale Europene să asigure o protecție deplină a intereselor Uniunii și a deciziilor sale, fapt care poate, de asemenea, să determine Agenția Spațială Europeană să își adapteze dispozițiile privind procesul decizional, metodele de management și răspunderea.
2.  Fără a aduce atingere acordului-cadru de parteneriat financiar menționat la articolul 31a, Comisia sau agenția îi pot cere Agenției Spațiale Europene să ofere expertiză tehnică și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuitelor prin prezentul regulament. Condițiile pentru astfel de cereri și aplicarea lor se stabilesc de comun acord.
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Articolul 32 – titlu
Rolul altor entități
Rolul EUMETSAT și al altor entități
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Articolul 32 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Comisia poate încredința implementarea componentelor programului, integral sau parțial, prin intermediul unor acorduri de contribuție, altor entități decât cele menționate la articolele 30 și 31, inclusiv:
1.  Comisia poate încredința implementarea următoarelor sarcini, integral sau parțial, prin intermediul unor acorduri de contribuție, altor entități decât cele menționate la articolele 30 și 31, inclusiv:
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Articolul 32 – alineatul 1 – litera a
(a)  exploatarea infrastructurii spațiale a componentei Copernicus sau a unor părți ale acesteia, care poate fi încredințată EUMETSAT;
(a)  îmbunătățirea și exploatarea infrastructurii spațiale a componentei Copernicus sau a unor părți ale acesteia, care poate fi încredințată EUMETSAT;
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Articolul 32 – alineatul 1 – litera b
(b)  implementarea serviciilor Copernicus sau a unor părți ale acestora, către agenții, organisme sau organizații relevante.
(b)  aplicarea serviciilor Copernicus sau a unor părți ale acestora, care pot fi încredințate unor agenții, organisme sau organizații relevante, gestionând și achiziția de informații relevante de la terți.
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Articolul 32 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Comisia ține seama de avizul tehnic și științific al Centrului Comun de Cercetare pentru punerea în aplicare a programului.
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Articolul 33 – paragraful 1 – partea introductivă
Securitatea programului ar trebui să se bazeze pe următoarele principii:
Securitatea programului se bazează pe următoarele principii:
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Articolul 33 – paragraful 1 – litera a
(a)  să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici ale acestora;
(a)  să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici și legislații naționale ale acestora;
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Articolul 33 – paragraful 1 – litera a a (nouă)
(aa)  să țină seama experiența dobândită în urma funcționării programelor Galileo, EGNOS și Copernicus;
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
În domeniul său de competență, Comisia asigură un nivel înalt de securitate în ceea ce privește, în special:
În domeniul lor de competență, Comisia și agenția asigură un nivel înalt de securitate în ceea ce privește, în special:
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 1 – paragraful 2
În acest scop, Comisia se asigură că pentru fiecare componentă a programului se realizează o analiză a riscurilor și a amenințărilor. Pe baza acestei analize a riscurilor și a amenințărilor, Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, pentru fiecare componentă a programului, cerințele de securitate generale. Atunci când face acest lucru, Comisia ține seama de impactul acestor cerințe asupra bunei funcționări a componentei respective, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul, și se asigură că nu reduce nivelul general de securitate și nu subminează funcționarea echipamentelor existente bazate pe componenta respectivă. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
În acest scop, Comisia efectuează, în consultare cu utilizatorii finali din statele membre și cu entitățile relevante care gestionează implementarea unei componente a programului, o analiză a riscurilor și a amenințărilor pentru componentele Copernicus, SST și GOVSATCOM. Agenția face o analiză a riscurilor și amenințărilor pentru componentele Galileo și EGNOS. Pe baza acestei analize a riscurilor și a amenințărilor, Comisia, în consultare cu utilizatorii finali din statele membre și cu entitățile relevante care gestionează implementarea unei componente a programului, stabilește, prin acte de punere în aplicare, pentru fiecare componentă a programului, cerințele de securitate generale. Atunci când face acest lucru, Comisia ține seama de impactul acestor cerințe asupra bunei funcționări a componentei respective, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul, și se asigură că nu reduce nivelul general de securitate și nu subminează funcționarea echipamentelor existente bazate pe componenta respectivă. Cerințele generale de securitate stabilesc procedurile care trebuie urmate în cazurile în care securitatea Uniunii sau a statelor sale membre poate fi afectată de funcționarea unei componente. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 2
2.  Entitatea responsabilă cu gestionarea unei componente a programului este responsabilă cu gestionarea securității componentei respective și, în acest scop, realizează analiza riscurilor și a amenințărilor și desfășoară toate activitățile necesare pentru a asigura și a monitoriza securitatea componentei respective, în special stabilirea specificațiilor tehnice și a procedurilor operaționale, și monitorizează conformitatea acestora cu cerințele de securitate generale menționate la alineatul (1).
2.  Comisia este responsabilă de gestionarea securității componentelor Copernicus, SST și GOVSATCOM. Agenția este responsabilă de gestionarea securității componentelor Galileo și EGNOS. În acest scop, ele desfășoară toate activitățile necesare pentru a asigura și a monitoriza securitatea componentelor de care sunt responsabile, în special stabilirea specificațiilor tehnice și a procedurilor operaționale, și monitorizează conformitatea acestora cu cerințele de securitate generale menționate la alineatul (1) al treilea paragraf.
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 3 – partea introductivă
3.  Agenția:
3.  În plus, agenția:
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 3 – litera d a (nouă)
(da)  asigură securitatea cibernetică a programului;
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 4 – litera a
(a)  iau măsuri care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora29 și cu cele necesare pentru protecția propriilor infrastructuri critice naționale, în vederea asigurării protecției infrastructurilor terestre de la sol care fac parte integrantă din program și care se află pe teritoriul lor;
(a)  iau măsuri care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora29 și cu cele necesare pentru protecția propriilor infrastructuri critice naționale, în vederea asigurării protecției infrastructurilor terestre care fac parte integrantă din program și care se află pe teritoriul lor;
__________________
__________________
29 JO L 345, 23.12.2008, p. 75.
29 JO L 345, 23.12.2008, p. 75.
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 5
5.  Entitățile implicate în program iau toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea programului.
5.  Entitățile implicate în program iau toate măsurile necesare, ținând seama și de problemele identificate în analiza riscurilor, pentru a asigura securitatea programului.
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Articolul 38 – alineatul 2
2.  Un reprezentant al Agenției Spațiale Europene este invitat să asiste la reuniunile consiliului de acreditare de securitate în calitate de observator. În mod excepțional, reprezentanți ai agențiilor Uniunii, ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi, de asemenea, invitați să participe la aceste reuniuni în calitate de observatori pentru aspecte care le privesc în mod direct pe acestea, în special aspecte referitoare la infrastructura care le aparține sau care se află pe teritoriul lor. Modalitățile practice pentru această participare a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale, precum și condițiile de participare se stabilesc în acordurile relevante și sunt conforme cu regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate.
2.  Un reprezentant al Agenției Spațiale Europene este invitat să asiste la reuniunile consiliului de acreditare de securitate în calitate de observator. În mod excepțional, reprezentanți ai agențiilor Uniunii, ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi, de asemenea, invitați să participe la aceste reuniuni în calitate de observatori, în special pentru aspecte referitoare la infrastructura care le aparține sau care se află pe teritoriul lor. Modalitățile practice pentru această participare a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale, precum și condițiile de participare se stabilesc în acordurile relevante și sunt conforme cu regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate.
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Articolul 43 – paragraful 1 – litera b
(b)  gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special rețele, amplasamente și instalații de sprijin, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;
(b)  gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, inclusiv finalizarea infrastructurii terestre care se află în afara teritoriului Uniunii, dar care este necesară pentru a-i oferi serviciului EGNOS acoperirea integrală a teritoriilor statelor membre situate din punct de vedere geografic în Europa, în special rețele, amplasamente și instalații de sprijin, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;
Amendamentul 161
Propunere de regulament
Articolul 43 – paragraful 1 – litera c
(c)  dezvoltarea generațiilor viitoare ale sistemelor și evoluția serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, fără a aduce atingere viitoarelor decizii privind perspectivele financiare ale Uniunii;
(c)  dezvoltarea generațiilor viitoare ale sistemelor și evoluția serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, fără a aduce atingere viitoarelor decizii privind perspectivele financiare ale Uniunii, ținând seama de nevoile părților interesate și ale părților relevante;
Amendamentul 162
Propunere de regulament
Articolul 43 – paragraful 1 – litera c a (nouă)
(ca)  sprijinirea dezvoltării și evoluției elementelor tehnologice fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele compatibile cu Galileo;
Amendamentul 163
Propunere de regulament
Articolul 43 – paragraful 1 – litera c b (nouă)
(cb)  sprijinirea dezvoltării unor aplicații din aval ale Galileo și EGNOS și a unor aplicații integrate în aval care să utilizeze atât EGNOS/Galileo, cât și Copernicus;
Amendamentul 164
Propunere de regulament
Articolul 43 – paragraful 1 – litera e
(e)  dezvoltarea pieței și punerea la dispoziție a serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS;
(e)  dezvoltarea pieței și punerea la dispoziție a serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, în special pentru a maximiza beneficiile socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1);
Amendamentul 165
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 – litera c
(c)  un serviciu pentru siguranța vieții (safety of life - SoL), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare cu un nivel ridicat de continuitate, de disponibilitate și de precizie, inclusiv un mesaj de integritate care avertizează utilizatorii în caz de defecțiune a Galileo sau a altor GNSS sau în caz de semnale „în afara toleranței” emise de Galileo și de alte GNSS, pe care le amplifică în zona de acoperire, destinat în principal utilizatorilor pentru care siguranța este esențială, în special în sectorul aviației civile, pentru serviciile de navigație aeriană.
(c)  un serviciu pentru siguranța vieții (safety of life - SoL), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare temporală cu un nivel ridicat de continuitate, de disponibilitate, de precizie și de integritate. Serviciul este oferit în conformitate cu Regulamentul privind AESA pentru a asigura respectarea cerințelor în materie de siguranță a aviației și include un mesaj de integritate care avertizează utilizatorii în caz de defecțiune a Galileo sau a altor GNSS sau în caz de semnale „în afara toleranței” emise de Galileo și de alte GNSS, pe care le amplifică în zona de acoperire, destinat în principal utilizatorilor pentru care siguranța este esențială, în special în sectorul aviației civile, pentru serviciile de navigație aeriană.
Amendamentul 166
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 2 – paragraful 1
Serviciile menționate la alineatul (1) sunt furnizate în mod prioritar pe teritoriile statelor membre situate geografic în Europa.
Serviciile menționate la alineatul (1) sunt furnizate în mod prioritar pe teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, cu scopul de a acoperi teritoriile continentale până la sfârșitul anului 2023 și toate teritoriile până la sfârșitul lui 2025.
Amendamentul 167
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 3
3.  Costul unei asemenea extinderi, inclusiv costurile de exploatare conexe specifice acestor regiuni, nu este suportat din bugetul menționat la articolul 11. O astfel de extindere nu întârzie furnizarea serviciilor menționate la alineatul (1) pe ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.
3.  Costul unei asemenea extinderi, inclusiv costurile de exploatare conexe specifice acestor regiuni, nu este suportat din bugetul menționat la articolul 11, dar Comisia examinează posibilitatea de a exploata programele de parteneriat existente și, dacă este cazul, de a dezvolta un instrument financiar specific menit să sprijine aceste programe. O astfel de extindere nu întârzie furnizarea serviciilor menționate la alineatul (1) pe ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.
Amendamentul 168
Propunere de regulament
Articolul 47 – titlu
Compatibilitate și interoperabilitate
Compatibilitate, interoperabilitate și standardizare
Amendamentul 169
Propunere de regulament
Articolul 47 – alineatul 2
2.  Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt compatibile și interoperabile cu alte sisteme de navigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care cerințele de compatibilitate și de interoperabilitate necesare sunt prevăzute în acorduri internaționale.
2.  Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt compatibile unul cu celălalt și interoperabile cu alte sisteme de navigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care cerințele de compatibilitate și de interoperabilitate necesare sunt prevăzute în acorduri internaționale.
Amendamentul 170
Propunere de regulament
Articolul 47 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Galileo și EGNOS depun eforturi pentru a respecta standardele și certificările internaționale.
Amendamentul 171
Propunere de regulament
Articolul 48 – alineatul 1
1.  Copernicus este implementat pe baza unor investiții prealabile ale Uniunii și, acolo unde este cazul, a capacităților naționale sau regionale ale statelor membre și ținând seama de capacitățile furnizorilor comerciali de date și de informații comparabile și de necesitatea de a promova concurența și dezvoltarea pieței.
1.  Copernicus este implementat pe baza unor investiții prealabile ale Uniunii, ale Agenției Spațiale Europene și ale EUMESTAT și, acolo unde este cazul, a capacităților naționale sau regionale ale statelor membre și ținând seama de capacitățile furnizorilor comerciali de date și de informații comparabile și de necesitatea de a promova concurența și dezvoltarea pieței.
Amendamentul 172
Propunere de regulament
Articolul 48 – alineatul 2
2.  Copernicus furnizează date și informații pe baza unei politici de date complete, gratuite și deschise.
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 173
Propunere de regulament
Articolul 48 – alineatul 3 – litera a – liniuța 1
–  dezvoltarea și exploatarea sateliților Sentinel ai Copernicus;
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 174
Propunere de regulament
Articolul 48 – alineatul 3 – litera c
(c)  componenta de accesare și de distribuire a datelor, care include infrastructura și serviciile ce asigură descoperirea, vizualizarea, accesarea, distribuirea și exploatarea datelor Copernicus și informațiilor Copernicus;
(c)  componenta de accesare și de distribuire a datelor, care include infrastructura și serviciile ce asigură descoperirea, vizualizarea, arhivarea pe termen lung, accesarea, distribuirea și exploatarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus într-un mod accesibil utilizatorilor;
Amendamentul 175
Propunere de regulament
Articolul 48 – alineatul 3 – litera d
(d)  componenta de dezvoltare a pieței și de adoptare de către utilizatori, în conformitate cu articolul 29 alineatul (5), care include activitățile, resursele și serviciile relevante pentru promovarea Copernicus, a datelor și a serviciilor sale la toate nivelurile, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1).
(d)  componenta de adoptare de către utilizatori, de consolidare a capacităților și de dezvoltare a pieței în conformitate cu articolul 29 alineatul (5), care include activitățile, resursele și serviciile relevante pentru promovarea Copernicus, a datelor și a serviciilor sale la toate nivelurile, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1).
Amendamentul 176
Propunere de regulament
Articolul 48 – alineatul 4
4.  Copernicus promovează coordonarea internațională a sistemelor de observare și a schimburilor aferente de date, pentru a-și consolida dimensiunea globală și complementaritatea, ținând seama de acordurile și de procesele de coordonare internaționale existente.
4.  Copernicus promovează coordonarea internațională a sistemelor de observare și a schimburilor aferente de date, pentru a-și consolida dimensiunea globală și complementaritatea, ținând seama de acordurile și de procesele de coordonare internaționale existente și viitoare.
Amendamentul 177
Propunere de regulament
Articolul 49 – titlu
Obținerea datelor
Acțiuni eligibile
Amendamentul 178
Propunere de regulament
Articolul 49 – paragraful 1 – litera a
(a)  acțiuni pentru asigurarea continuității misiunilor Sentinel existente și pentru dezvoltarea, lansarea, întreținerea și exploatarea unor sateliți Sentinel suplimentari care să extindă sfera de observare, acordând prioritate: capacităților de observare pentru monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, permițând acoperirea zonelor polare și făcând posibile aplicații de mediu inovatoare în domeniul agriculturii, al silviculturii și al gospodăririi apelor;
(a)  acțiuni pentru asigurarea continuității misiunilor Sentinel existente și pentru dezvoltarea, lansarea, întreținerea și exploatarea unor sateliți Sentinel suplimentari care să extindă sfera de observare, cum ar fi: capacitățile de observare pentru monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, permițând acoperirea zonelor polare și făcând posibile aplicații de mediu inovatoare în domeniul agriculturii, al silviculturii și al gospodăririi apelor;
Amendamentul 179
Propunere de regulament
Articolul 49 – paragraful 1 – litera b
(b)  acțiuni pentru asigurarea accesului la datele de la terți care sunt necesare pentru generarea de servicii Copernicus sau pentru utilizarea de către instituțiile, agențiile și serviciile descentralizate ale Uniunii;
(b)  acțiuni pentru asigurarea accesului la datele de la terți care sunt necesare pentru generarea de servicii Copernicus sau pentru utilizarea de către utilizatorii principali, acordând prioritate datelor furnizate și/sau finanțate de entitățile publice din statele membre, cum ar fi agențiile naționale;
Amendamentul 180
Propunere de regulament
Articolul 49 – paragraful 1 – litera c a (nouă)
(ca)  sprijin pentru dezvoltarea unor aplicații și servicii în aval relevante ale Copernicus.
Amendamentul 181
Propunere de regulament
Articolul 50 – paragraful 1 – partea introductivă
Copernicus include acțiuni în sprijinul următoarelor servicii:
Copernicus include acțiuni în sprijinul următoarelor servicii de bază:
Amendamentul 182
Propunere de regulament
Articolul 50 – paragraful 1 – litera a – liniuța 3
–  monitorizarea suprafeței terestre și agricultura, pentru furnizarea de informații privind ocuparea terenurilor, utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, zonele urbane, cantitatea și calitatea apelor continentale, pădurile, agricultura și alte resurse naturale, biodiversitatea și criosfera;
–  monitorizarea suprafeței terestre și agricultura, pentru furnizarea de informații privind ocuparea terenurilor, utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, calitatea solului, deșertificarea, siturile ce aparțin patrimoniului cultural, cantitatea și calitatea apelor continentale, pădurile și în special despăduririle, agricultura și alte resurse naturale, biodiversitatea și criosfera; statele membre vor putea folosi informațiile și datele rezultate din monitorizarea suprafeței agricole privind gradul de ocupare și utilizare a terenurilor agricole astfel încât să reducă și mai mult povara administrativă de acordare a subvențiilor agricole;
Amendamentul 183
Propunere de regulament
Articolul 50 – paragraful 1 – litera a – liniuța 4 a (nouă)
–   cartografierea terenurilor agricole care necesită irigare, previziunile privind recoltele și utilizarea terenurilor și garantarea unui nivel mai bun de calitate și siguranță a alimentelor prin protecția mediului;
Amendamentul 184
Propunere de regulament
Articolul 50 – paragraful 1 – litera a – liniuța 4 b (nouă)
–  monitorizarea activităților de pescuit pentru a asigura un nivel mai bun de calitate și siguranță a alimentelor prin protecția mediului;
Amendamentul 185
Propunere de regulament
Articolul 50 – paragraful 1 – litera a a (nouă)
(aa)  monitorizarea sprijinului pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii;
Amendamentul 186
Propunere de regulament
Articolul 53 – paragraful 1 – partea introductivă
Componenta SST sprijină următoarele activități:
Programul SST urmărește să doteze progresiv Uniunea cu o capacitate SST autonomă.
Componenta SST sprijină următoarele activități:
Amendamentul 187
Propunere de regulament
Articolul 53 – paragraful 1 – litera a
(a)  crearea, dezvoltarea și exploatarea unei rețele de senzori tereștri și/sau spațiali ai statelor membre, inclusiv senzori dezvoltați prin intermediul Agenției Spațiale Europene și senzori ai Uniunii exploatați la nivel național, pentru a supraveghea și a urmări obiecte și pentru a produce un catalog european de obiecte spațiale adaptat la nevoile utilizatorilor menționați la articolul 55;
(a)  crearea, dezvoltarea și exploatarea unei rețele de senzori tereștri și/sau spațiali ai statelor membre sau ai Uniunii, inclusiv senzori dezvoltați prin intermediul Agenției Spațiale Europene și senzori ai Uniunii exploatați la nivel național, pentru a supraveghea și a urmări obiecte și pentru a produce un catalog european de obiecte spațiale adaptat la nevoile utilizatorilor menționați la articolul 55;
Amendamentul 188
Propunere de regulament
Articolul 56 – alineatul 1 – paragraful 1 – partea introductivă
Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54 înaintează Comisiei o propunere comună, demonstrând conformitatea cu următoarele criterii:
Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 54 înaintează Comisiei o propunere individuală sau comună, demonstrând conformitatea cu următoarele criterii:
Amendamentul 189
Propunere de regulament
Articolul 57 – alineatul 8
8.  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la SST. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
8.  Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 105 în ceea ce privește dispozițiile specifice de stabilire a unor norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la SST. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
Amendamentul 190
Propunere de regulament
Articolul 58 a (nou)
Articolul 58a
Monitorizarea cererii și ofertei de SST
Înainte de 31 decembrie 2024, Comisia evaluează implementarea componentei SST, în special în ceea ce privește evoluția nevoilor utilizatorilor în raport cu capacitatea senzorilor spațiali și tereștri și completează producerea catalogului european menționat la articolul 53 alineatul (1a).
Evaluarea analizează, în special, necesitatea unor infrastructuri spațiale și terestre suplimentare.
Dacă este necesar, evaluarea este însoțită de o propunere adecvată privind dezvoltarea de infrastructuri spațiale și terestre suplimentare în cadrul componentei SST.
Amendamentul 191
Propunere de regulament
Articolul 60 – alineatul 1 – litera c a (nouă)
(ca)  crearea unui catalog european de NEO.
Amendamentul 192
Propunere de regulament
Articolul 61 – paragraful 1 – partea introductivă
În cadrul componentei GOVSATCOM, capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit sunt combinate într-o resursă comună a Uniunii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit. Această componentă cuprinde:
În cadrul componentei GOVSATCOM, capacitățile și serviciile de comunicare prin satelit sunt combinate într-o resursă comună a Uniunii de capacități și de servicii de comunicare prin satelit cu cerințe de securitate corespunzătoare. Această componentă poate cuprinde:
Amendamentul 193
Propunere de regulament
Articolul 61 – paragraful 1 – litera a
(a)  dezvoltarea, construirea și exploatarea infrastructurii segmentului terestru;
(a)  dezvoltarea, construirea și exploatarea infrastructurii segmentului terestru și spațial;
Amendamentul 194
Propunere de regulament
Articolul 62 – alineatul 3
3.  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unei liste de categorii de servicii și de capacități de comunicare prin satelit, inclusiv atributele lor, cuprinzând acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Aceste măsuri se bazează pe cerințele operaționale și de securitate menționate la alineatul (1) și stabilesc prioritatea serviciilor furnizate utilizatorilor la nivelul Uniunii. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
3.  Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, portofoliul de servicii pentru serviciile furnizate în cadrul GOVSATCOM, sub forma unei liste de categorii de servicii și de capacități de comunicare prin satelit, inclusiv atributele lor, cuprinzând acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Aceste măsuri se bazează pe cerințele operaționale și de securitate menționate la alineatul (1). Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).
Amendamentul 195
Propunere de regulament
Articolul 62 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Portofoliul de servicii menționat la alineatul (3) ia în considerare serviciile existente disponibile în regim comercial, pentru a nu denatura competiția de pe piața internă.
Amendamentul 196
Propunere de regulament
Articolul 63 – paragraful 1 – litera b
(b)  persoanele juridice acreditate în mod corespunzător să furnizeze capacități sau servicii satelitare în conformitate cu procedura de acreditare de securitate de la articolul 36, pe baza cerințelor de securitate specifice pentru componenta GOVSATCOM menționate la articolul 34 alineatul (1).
(b)  persoanele juridice acreditate în mod corespunzător să furnizeze capacități sau servicii satelitare în conformitate cu procedura de acreditare de securitate de la articolul 36.
Amendamentul 197
Propunere de regulament
Articolul 63 – paragraful 1 – litera ba (nouă)
(ba)  Furnizorii de capacități sau servicii de comunicații prin satelit din cadrul acestei componente respectă cerințele specifice de securitate ale componentei GOVSATCOM stabilite în conformitate cu articolul 34 alineatul (1).
Amendamentul 198
Propunere de regulament
Articolul 65 – alineatul 1
1.  Capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare pentru comunicarea prin satelit care sunt puse în comun sunt partajate între participanții GOVSATCOM și prioritatea utilizării lor de către aceștia este stabilită pe baza unei analize a riscurilor de securitate realizate de utilizatorii de la nivelul Uniunii și al statelor membre. La această partajare și stabilire a priorității se acordă prioritate utilizatorilor de la nivelul Uniunii.
1.  Capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare pentru comunicarea prin satelit care sunt puse în comun sunt partajate între participanții GOVSATCOM și prioritatea utilizării lor de către aceștia este stabilită pe baza unei analize a riscurilor de securitate realizate de utilizatorii de la nivelul Uniunii și al statelor membre.
Amendamentul 199
Propunere de regulament
Articolul 66 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Centrele GOVSATCOM iau în considerare serviciile existente disponibile în comerț, pentru a nu denatura competiția de pe piața internă.
Amendamentul 200
Propunere de regulament
Articolul 69 – paragraful 1
Până la sfârșitul anului 2024, Comisia evaluează implementarea componentei GOVSATCOM, mai ales în ceea ce privește evoluția nevoilor utilizatorilor în raport cu capacitatea de comunicare prin satelit. Evaluarea examinează, în special, necesitatea unor infrastructuri spațiale suplimentare. Evaluarea este însoțită, dacă este necesar, de o propunere adecvată privind dezvoltarea de infrastructuri spațiale suplimentare în cadrul componentei GOVSATCOM.
Până la sfârșitul anului 2024, Comisia, în cooperare cu entitățile responsabile, evaluează implementarea componentei GOVSATCOM, mai ales în ceea ce privește evoluția nevoilor utilizatorilor în raport cu capacitatea de comunicare prin satelit. Evaluarea examinează, în special, necesitatea unor infrastructuri spațiale suplimentare. Evaluarea este însoțită, dacă este necesar, de o propunere adecvată privind dezvoltarea de infrastructuri spațiale suplimentare în cadrul componentei GOVSATCOM.
Amendamentul 201
Propunere de regulament
Articolul 71 – paragraful 1
Sediul agenției se află la Praga (Republica Cehă).
Sediul agenției se află la Praga (Republica Cehă). În funcție de necesitățile programului, se pot înființa birouri locale ale agenției, astfel cum se prevede la articolul 79 alineatul (2).
Amendamentul 202
Propunere de regulament
Articolul 73 – alineatul 4
4.  Membrii și membrii supleanți ai consiliului de administrație sunt numiți pe baza cunoștințelor lor în domeniul sarcinilor principale ale agenției, ținând seama de competențele manageriale, administrative și bugetare relevante. Parlamentul European, Comisia și statele membre fac tot posibilul să limiteze schimbarea reprezentanților lor în consiliul de administrație, pentru a asigura continuitatea activităților acestui consiliu. Toate părțile urmăresc obținerea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în consiliul de administrație.
4.  Membrii și membrii supleanți ai consiliului de administrație sunt numiți pe baza cunoștințelor lor în domeniul sarcinilor agenției, ținând seama de competențele manageriale, administrative și bugetare relevante. Parlamentul European, Comisia și statele membre fac tot posibilul să limiteze schimbarea reprezentanților lor în consiliul de administrație, pentru a asigura continuitatea activităților acestui consiliu. Toate părțile urmăresc obținerea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în consiliul de administrație.
Amendamentul 203
Propunere de regulament
Articolul 73 – alineatul 5
5.  Mandatul membrilor și al membrilor supleanți ai consiliului de administrație are o durată de patru ani și poate fi reînnoit o singură dată.
5.  Mandatul membrilor și al membrilor supleanți ai consiliului de administrație are o durată de patru ani și poate fi reînnoit.
Amendamentul 204
Propunere de regulament
Articolul 75 – alineatul 3
3.  Consiliul de administrație se întrunește într-o reuniune ordinară de două ori pe an. În plus, se întrunește la inițiativa președintelui său sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi.
3.  Consiliul de administrație se întrunește într-o reuniune ordinară cel puțin de două ori pe an. În plus, se întrunește la inițiativa președintelui său sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi.
Amendamentul 205
Propunere de regulament
Articolul 75 – alineatul 5
5.  [Pentru orice componentă a programului care presupune utilizarea de infrastructuri naționale sensibile, doar reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri și reprezentantul Comisiei pot participa la reuniunile și la deliberările consiliului de administrație și pot vota. În cazul în care președintele consiliului de administrație nu este reprezentantul unuia dintre statele membre care dețin astfel de infrastructuri, el este înlocuit de reprezentanții unui stat membru care deține astfel de infrastructuri.]
5.  [Pentru orice componentă a programului care presupune utilizarea de infrastructuri naționale sensibile, doar reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri și reprezentantul Comisiei pot participa la reuniunile și la deliberările consiliului de administrație, dar numai reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri pot vota. În cazul în care președintele consiliului de administrație nu este reprezentantul unuia dintre statele membre care dețin astfel de infrastructuri, el este înlocuit de reprezentanții unui stat membru care deține astfel de infrastructuri.]
Amendamentul 206
Propunere de regulament
Articolul 77 – alineatul 2 – litera a a (nouă)
(aa)  adoptă, până la data de 30 iunie a primului an al cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, programul de lucru multianual al agenției pentru perioada acoperită de cadrul financiar multianual după integrarea, fără modificări, a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (a) și după primirea avizului Comisiei. Parlamentul European este consultat cu privire la programul de lucru multianual;
Amendamentul 207
Propunere de regulament
Articolul 77 – alineatul 2 – litera d a (nouă)
(da)  adoptă norme de transparență privind contractele industriale și este informat periodic cu privire la acestea de către directorul executiv;
Amendamentul 208
Propunere de regulament
Articolul 79 – alineatul 1 – litera c a (nouă)
(ca)  respectă normele de transparență privind contractele industriale și informează consiliul de administrație;
Amendamentul 209
Propunere de regulament
Articolul 79 – alineatul 2
2.  Directorul executiv decide dacă este necesar ca unul sau mai mulți membri ai personalului să fie situați în unul sau mai multe state membre în scopul îndeplinirii sarcinilor agenției într-un mod eficient și eficace. Înainte de a decide să înființeze un birou local, directorul executiv obține aprobarea prealabilă a Comisiei, a consiliului de administrație și a statului membru (statelor membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul biroului local în așa fel încât să se evite costurile inutile și dublarea funcțiilor administrative ale agenției. Este posibil să fie necesară încheierea unui acord privind sediul cu statul membru (statele membre) în cauză.
2.  Directorul executiv decide dacă este necesar ca unul sau mai mulți membri ai personalului să fie situați în unul sau mai multe state membre în scopul îndeplinirii sarcinilor agenției într-un mod eficient și eficace. Înainte de a decide să înființeze un birou local, directorul executiv obține aprobarea prealabilă a consiliului de administrație și a statului membru (statelor membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul biroului local în așa fel încât să se evite costurile inutile și dublarea funcțiilor administrative ale agenției. Este posibil să fie necesară încheierea unui acord privind sediul cu statul membru (statele membre) în cauză. Acolo unde este posibil, impactul în ceea ce privește alocarea de personal și bugetul se integrează în programul de lucru anual și, în orice caz, acest proiect este notificat autorității bugetare în conformitate cu articolul 84 alineatul (11).
Amendamentul 210
Propunere de regulament
Articolul 88 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Personalul agenției este remunerat din resursele proprii ale agenției și, dacă este necesar pentru executarea sarcinilor delegate ale agenției, prin utilizarea bugetului delegat de către Comisie.
Amendamentul 211
Propunere de regulament
Articolul 89 – alineatul 1 – paragraful 2
Directorul executiv este numit de consiliul de administrație, pe baza meritelor și a capacităților atestate în domeniul administrației și al gestiunii, precum și a competențelor și experienței în domeniile relevante, dintr-o listă de candidați propuși de Comisie în urma unui concurs deschis și transparent, după publicarea unei cereri de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau în altă parte.
Directorul executiv este numit de consiliul de administrație, pe baza meritelor și a capacităților atestate în domeniul administrației și al gestiunii, precum și a competențelor și experienței în domeniile relevante, dintr-o listă de cel puțin trei candidați propuși de Comisie în urma unui concurs deschis și transparent, după publicarea unei cereri de exprimare a interesului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau în altă parte.
Amendamentul 212
Propunere de regulament
Articolul 89 – alineatul 2 – paragraful 2
La propunerea Comisiei, ținând cont de evaluarea menționată la primul paragraf, consiliul de administrație poate prelungi mandatul directorului executiv o singură dată, pentru o perioadă de maximum patru ani.
La propunerea Comisiei, ținând cont de evaluarea menționată la primul paragraf, consiliul de administrație poate prelungi mandatul directorului executiv o singură dată, pentru o perioadă de maximum cinci ani.
Amendamentul 213
Propunere de regulament
Articolul 92 – titlu
Acordul privind sediul și condițiile de funcționare
Acordul privind sediul și birourile locale și condițiile de funcționare
Amendamentul 214
Propunere de regulament
Articolul 92 – alineatul 1
1.  Prevederile necesare referitoare la sediul care urmează să fie pus la dispoziția agenției în statul membru gazdă și la facilitățile care urmează să fie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în statul membru gazdă directorului executiv, membrilor consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora se stabilesc într-un acord privind sediul, încheiat între agenție și statul membru în care se află sediul după obținerea aprobării consiliului de administrație.
1.  Prevederile necesare referitoare la sediul care urmează să fie pus la dispoziția agenției în statele membre gazdă și la facilitățile care urmează să fie oferite de statele membre respective, precum și normele specifice aplicabile în statele membre gazdă directorului executiv, membrilor consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora se stabilesc într-un acord privind sediul și birourile locale, încheiat între agenție și statul membru în care se află sediul sau infrastructura locală după obținerea aprobării consiliului de administrație.
Amendamentul 215
Propunere de regulament
Articolul 98 – alineatul 1
1.  Agenția este deschisă participării țărilor terțe care au încheiat acorduri cu Uniunea în acest sens.
1.  Agenția este deschisă participării țărilor terțe și organizațiilor internaționale care au încheiat acorduri cu Uniunea în acest sens.
Amendamentul 216
Propunere de regulament
Articolul 101 – alineatul 1 a (nou)
1a.   Comisia stabilește o metodologie pentru a furniza indicatori calitativi pentru o evaluare exactă a progresului înregistrat în îndeplinirea obiectivelor generale stabilite la articolul 4 alineatul (1) literele (a), (b) și (c). Pe baza acestei metodologii, Comisia completează anexa, cel târziu până la 1 ianuarie 2021.
Amendamentul 217
Propunere de regulament
Articolul 102 – alineatul 2
2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.
2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea punerii în aplicare a programului. O parte specifică a acestei evaluări este dedicată guvernanței programului și are scopul de a informa dacă sunt necesare modificări ale sarcinilor și competențelor încredințate diferiților actori ai programului.
Amendamentul 218
Propunere de regulament
Articolul 102 – alineatul 4
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și, după caz, poate transmite o nouă propunere legislativă împreună cu evaluarea.
Amendamentul 219
Propunere de regulament
Articolul 102 – alineatul 6 – paragraful 1
Până la 30 iunie 2024 și ulterior la fiecare cinci ani, Comisia evaluează performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul, sarcinile și amplasamentul acesteia, pe baza orientărilor Comisiei. Evaluarea abordează în special posibila necesitate de a modifica mandatul agenției și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. De asemenea, ea abordează politica agenției privind conflictele de interese și independența și autonomia consiliului de acreditare de securitate.
Până la 30 iunie 2024 și ulterior la fiecare trei ani, Comisia evaluează performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul, sarcinile și amplasamentul acesteia, pe baza orientărilor Comisiei. Evaluarea abordează posibila necesitate de a modifica mandatul agenției, în special în ceea ce privește posibilitatea de a îi încredința sarcini suplimentare, în conformitate cu articolul 30, precum și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. De asemenea, ea abordează politica agenției privind conflictele de interese și independența și autonomia consiliului de acreditare de securitate.
Amendamentul 220
Propunere de regulament
Articolul 105 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 52 și 101 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, până la 31 decembrie 2028.
2.  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolele 52 și 101, se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.
Amendamentul 221
Propunere de regulament
Articolul 107 – alineatul 1
1.  Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
1.  Comisia este asistată de un comitet care se întrunește în configurații/subcomisii specifice dedicate fiecărei componente principale a programului (Galileo și EGNOS, Copernicus, SSA, GOVSATCOM). Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
Amendamentul 222
Propunere de regulament
Articolul 107 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Acordurile internaționale încheiate de Uniune pot prevedea participarea, după caz, a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale la lucrările comitetului Copernicus în condițiile prevăzute de regulamentul său de procedură, luând în considerare securitatea Uniunii.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0405/2018).


Instituirea programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 ***I
PDF 353kWORD 135k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 13 decembrie 2018 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0434 – C8-0256/2018 – 2018/0227(COD))(1)
P8_TA(2018)0521A8-0408/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Proiectul de rezoluție legislativă   Amendamentul
Amendamentul 1
Proiect de rezoluție legislativă
Referirea 3 a (nouă)
–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la tehnologia financiară: influența tehnologiei asupra viitorului sectorului financiar,
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 88 din Decizia / /UE a Consiliului53], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(4)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 88 din Decizia / /UE a Consiliului53], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Constrângerile legate de participarea țărilor sau a teritoriilor de peste mări trebuie luate în considerare la punerea în aplicare a programului, iar participarea lor efectivă la program trebuie monitorizată și evaluată în mod periodic.
_________________
_________________
53 Decizia / / UE a Consiliului.
53 Decizia / / UE a Consiliului.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 201654, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate în urma aplicării cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.
(5)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 201654, este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate în urma aplicării cerințelor de monitorizare specifice, corelate cu necesitățile existente și respectând Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului54a, evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative pentru toți beneficiarii, mai ales asupra statelor membre și IMM-urilor. Aceste cerințe ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili, de natură cantitativă și calitativă, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.
__________________
__________________
54 Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
54 Acord interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
54a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)  Programul ar trebui să asigure cel mai înalt grad de transparență, răspundere și control democratic al instrumentelor și mecanismelor financiare inovatoare care implică bugetul Uniunii, în special referitor la contribuția acestora, în ceea ce privește atât așteptările inițiale, cât și rezultatele finale obținute în vederea realizării obiectivelor Uniunii.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Summitul pe teme digitale de la Tallinn55 din septembrie 2017 și Concluziile Consiliului European56 din 19 octombrie 2017 au subliniat faptul că este necesar ca Europa să investească în digitalizarea economiilor noastre și în rezolvarea problemei deficitului în materie de competențe pentru a ne menține și a ne spori competitivitatea la nivelul Europei, calitatea vieții și structura socială. Consiliul European a concluzionat că transformarea digitală oferă oportunități imense pentru inovare, creștere economică și locuri de muncă și că va contribui la îmbunătățirea competitivității la nivel mondial și va spori diversitatea creativă și culturală. Pentru a valorifica aceste oportunități este necesară abordarea colectivă a unora dintre provocările pe care le prezintă transformarea digitală, precum și revizuirea politicilor afectate de transformarea digitală.
(6)  Summitul pe teme digitale de la Tallinn55 din septembrie 2017 și Concluziile Consiliului European56 din 19 octombrie 2017 au subliniat faptul că este necesar ca Europa să investească în digitalizarea eficientă a economiilor noastre și în rezolvarea problemei deficitului în materie de competențe pentru a ne menține și a ne spori competitivitatea și inovația la nivelul Europei, calitatea vieții și structura socială. Consiliul European a concluzionat că transformarea digitală oferă oportunități imense pentru inovare, creștere economică și locuri de muncă și că va contribui la îmbunătățirea competitivității la nivel mondial și va spori diversitatea creativă și culturală. Pentru a valorifica aceste oportunități este necesară abordarea colectivă a unora dintre provocările pe care le prezintă transformarea digitală în mai multe direcții, inclusiv garantându-se că elementele constitutive esențiale pe care se bazează noile tehnologii sunt instituite, creându-se norme legale eficace și ușor de aplicat, prin revizuirea politicilor afectate de transformarea digitală și prin crearea unui mediu favorabil inovării în care interesele utilizatorilor sunt protejate complet. În mod optim, pachetul financiar pentru acest program, un efort la nivel european, se majorează cu fonduri semnificative din sectorul privat și prin contribuții din partea statelor membre.
__________________
__________________
55 https://www.eu2017.ee/news/insights/conclusions-after-tallinn-digital-summit
55 https://www.eu2017.ee/news/insights/conclusions-after-tallinn-digital-summit
56. http://www.consilium.europa.eu/media/21611/19-euco-final-conclusions-ro.pdf
56. http://www.consilium.europa.eu/media/21611/19-euco-final-conclusions-ro.pdf
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Viitorul societății europene și al economiei europene se va baza în mare măsură pe o politică armonizată și coerentă în domeniul spectrului de frecvențe, pe infrastructura 5G, ceea ce va necesita un obiectiv de infrastructură în ceea ce privește rețelele VHC, cu scopul de a oferi servicii de comunicații de înaltă calitate și mai rapide; aceasta este o condiție prealabilă pentru buna punere în aplicare programului. În acest sens, programul ar trebui să beneficieze de buna punere în aplicare a Mecanismului pentru interconectarea Europei și, în special, a inițiativei Wif4EU, care vizează promovarea conectivității pentru cetățenii din spațiile publice ale Uniunii; combinarea acestor două programe va maximiza rezultatele și va atinge obiectivele Uniunii de a asigura o acoperire fiabilă și consecventă a rețelelor de mare viteză în întreaga Uniune.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Consiliul European a concluzionat, în special, că Uniunea ar trebui să abordeze urgent noile tendințe, printre care se numără aspecte precum inteligența artificială sau tehnologiile registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia lanțului de blocuri - blockchain), asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor, de respectare a drepturilor digitale și a standardelor etice. Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o abordare europeană privind inteligența artificială până la începutul anului 2018 și i-a solicitat acesteia să prezinte inițiativele necesare pentru consolidarea condițiilor-cadru, pentru ca UE să poată explora noi piețe prin inovații radicale, bazate pe riscuri, și să reafirme rolul de lider al industriei sale.
(7)  Consiliul European a concluzionat, în special, că Uniunea ar trebui să abordeze urgent noile tendințe, printre care se numără aspecte precum decalajul digital, inteligența artificială, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor, cu respectarea deplină a drepturilor din Regulamentul (UE) 2016/679, a drepturilor fundamentale și a standardelor etice. Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o abordare europeană privind inteligența artificială până la începutul anului 2018 și i-a solicitat acesteia să prezinte inițiativele necesare pentru consolidarea condițiilor-cadru, pentru ca UE să poată explora noi piețe prin inovații radicale, bazate pe riscuri, și să reafirme rolul de lider al industriei sale.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)   La 10 aprilie 2018, statele membre și-au exprimat sprijinul și voința comună de a colabora la inițiativele privind serviciile de infrastructură pentru inteligența artificială și tehnologiile registrelor distribuite (de exemplu blockchain), prin semnarea unor acorduri de cooperare.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 7 b (nou)
(7b)   Pentru punerea în aplicare cu succes a acestui program, este nevoie de mai mult decât de urmarea tendințelor. Europa trebuie să își ia un angajament în favoarea tehnologiilor de protecție a vieții private [și anume, criptografia și aplicațiile descentralizate (DApps)], precum și în favoarea creșterii investițiilor într-o infrastructură adaptată exigențelor viitorului (rețele prin fibră optică) pentru a face posibilă o societate digitalizată autonomă.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 7 c (nou)
(7c)   Europa trebuie să facă investiții decisive în viitorul său, construind capacități digitale strategice pentru a beneficia de pe urma revoluției digitale. La nivelul UE trebuie să se asigure un buget substanțial (de cel puțin 9,2 miliarde EUR) în acest scop, iar acesta trebuie să fie completat de eforturi de investiții considerabile la nivel național și regional, în special asigurându-se o relație consecventă și complementară cu fondurile structurale și de coeziune.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”57 menționează, printre opțiunile pentru viitorul cadru financiar, instituirea unui program pentru transformarea digitală a Europei care să permită realizarea „unor progrese importante pe calea către o creștere inteligentă în domenii precum infrastructurile de date de înaltă calitate, conectivitatea și securitatea cibernetică”. Programul ar urma să vizeze asigurarea poziției de lider a Europei în materie de supercalcul, internet de nouă generație, inteligență artificială, robotică și volume mari de date. Acesta ar urma să consolideze poziția concurențială a industriei și întreprinderilor din Europa în cadrul economiei digitalizate și ar avea un impact semnificativ asupra completării lacunelor în materie de competențe în întreaga Uniune.
(8)  Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”57 menționează, printre opțiunile pentru viitorul cadru financiar, instituirea unui program pentru transformarea digitală a Europei care să permită realizarea „unor progrese importante pe calea către o creștere inteligentă în domenii precum infrastructurile de date de înaltă calitate, conectivitatea și securitatea cibernetică și digitalizarea administrațiilor publice”. Programul ar urma să vizeze asigurarea poziției de lider a Europei în materie de supercalcul, internet de nouă generație, inteligență artificială, robotică și volume mari de date. Acesta ar urma să consolideze poziția concurențială a industriei și întreprinderilor din Europa în cadrul economiei digitalizate și ar avea un impact semnificativ asupra completării lacunelor în materie de competențe în întreaga Uniune, asigurând faptul că cetățenii europeni dispun de abilitățile, competențele și cunoștințele necesare pentru a face față transformării digitale.
__________________
__________________
57 COM(2018)0098.
57 COM(2018)0098.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)   Întrucât, având în vedere întârzierea în dezvoltarea capacităților digitale strategice ale Uniunii și eforturile depuse pentru a remedia această situație, ar trebui să se garanteze un buget pe măsura obiectivelor ambițioase ale acestui program, de cel puțin 9,2 miliarde EUR.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Comunicarea intitulată „Către un spațiu european comun al datelor”58se referă la noua măsură care urmează să fie adoptată ca un pas important către un spațiu comun de date în UE, și anume un spațiu digital omogen a cărui amploare va permite dezvoltarea de noi produse și servicii bazate pe date.
(9)  Comunicarea intitulată „Către un spațiu european comun al datelor”58 se referă la noua măsură care urmează să fie adoptată ca un pas important către un spațiu comun de date în UE, și anume un spațiu digital omogen a cărui amploare va permite dezvoltarea și inovarea de noi produse și servicii bazate pe date.
_________________
_________________
58 COM (2018)0125.
58 COM (2018)0125.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)   Inițiativa privind internetul de generație următoare, lansată de Comisia Europeană în 2017, ar trebui să reprezinte, de asemenea, un teren propice pentru punerea în aplicare a programului, întrucât aceasta vizează crearea unui internet mai deschis, cu servicii mai bune, cu mai multe informații, cu o mai mare implicare și participare, abordând oportunitățile tehnologice rezultate din progresele realizate în diverse domenii de cercetare, care se extind de la noi arhitecturi de rețea și infrastructuri de software la noi concepte pentru servicii și aplicații.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Obiectivul general al programului ar trebui să fie sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor și favorizarea unei mai bune valorificări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, în beneficiul întreprinderilor și cetățenilor din întreaga Uniune. Programul ar trebui structurat în jurul a cinci obiective specifice care să reflecte principalele domenii de politică, și anume: calculul de înaltă performanță (high-performance computing – HPC), securitatea cibernetică, inteligența artificială, competențele digitale avansate și implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea. În toate aceste domenii, programul ar trebui, de asemenea,vizeze o mai bună aliniere a politicilor de la nivelul Uniunii, al statelor membre și al regiunilor și o punere în comun a resurselor private și industriale pentru a consolida investițiile și a dezvolta sinergii mai puternice.
(10)  Obiectivul general al programului ar trebui să fie sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor și favorizarea unei mai bune valorificări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, precum și modernizarea unor sectoare specifice de interes public, în beneficiul întreprinderilor, mai ales al IMM-urilor, și al cetățenilor din întreaga Uniune. În plus, programul ar trebui să îmbunătățească competitivitatea Uniunii și reziliența economiei sale.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)   Există o nevoie stringentă de a susține IMM-urile care doresc să valorifice transformarea digitală în procesele lor de producție. Cercetarea și inovarea în domeniul digital le vor permite IMM-urilor să contribuie la dezvoltarea economiei europene, prin utilizarea eficientă a resurselor.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 10 b (nou)
(10b)  Programul ar trebui structurat în jurul a cinci obiective specifice care să reflecte domenii principale de politică, și anume: (a) calculul de înaltă performanță, (b) inteligența artificială și tehnologia registrelor distribuite, (c) securitatea cibernetică, (d) competențele digitale avansate și (e) implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea. În toate aceste domenii, programul ar trebui, de asemenea, să vizeze o mai bună aliniere a politicilor de la nivelul Uniunii, al statelor membre și al regiunilor și o punere în comun a resurselor private și industriale pentru a consolida investițiile și a dezvolta sinergii mai puternice.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 10 c (nou)
(10c)  Împreună cu obiectivul general al transformării digitale, programul ar trebui să contribuie la asigurarea obiectivelor strategice de securitate pe termen lung prin construirea de capacități în Uniune, acordând prioritate acțiunilor care sporesc potențialul strategic și limitează dependența de furnizorii și produsele din țări terțe, asigurând astfel competitivitatea economică și în materie de inovare a Uniunii.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Centrele de inovare digitală ar trebui să aibă un rol central în punerea în aplicare a programului și să stimuleze adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale de către întreprinderi, organismele publice și mediul academic. O rețea de centre de inovare digitală ar trebui să asigure cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă59. Pe baza propunerilor statelor membre se vor selecta primele centre de inovare digitală, urmând ca ulterior rețeaua să fie extinsă prin intermediul unui proces deschis și competitiv. Rețeaua de centre de inovare digitală va servi drept punct de acces la cele mai recente capacități digitale, inclusiv calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și la alte tehnologii inovatoare, cum ar fi tehnologiile generice esențiale, disponibile de asemenea în ateliere colaborative de fabricație (fablabs) sau în laboratoare digitale deschise (citylabs). Acestea acționează ca ghișee unice în ceea ce privește accesul la tehnologii testate și validate și promovează inovarea deschisă. De asemenea, aceste centre vor oferi sprijin în domeniul competențelor digitale avansate. Rețeaua de centre de inovare digitală ar trebui, de asemenea, să stimuleze participarea regiunilor ultraperiferice pe piața unică digitală.
(11)  Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă un rol central în punerea în aplicare a programului și să stimuleze adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi, inclusiv IMM-uri, organismele publice și mediul academic. O rețea de centre europene de inovare digitală ar trebui să asigure cea mai mare acoperire geografică posibilă în întreaga Europă59. Pe baza propunerilor statelor membre se vor selecta primele centre europene de inovare digitală, urmând ca ulterior rețeaua să fie extinsă prin intermediul unui proces deschis, transparent și competitiv. Rețeaua de centre europene de inovare digitală va servi drept punct de acces la cele mai recente capacități digitale, inclusiv calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și la alte tehnologii inovatoare existente, cum ar fi tehnologiile generice esențiale, disponibile de asemenea în ateliere colaborative de fabricație (fablabs) sau în laboratoare digitale deschise (citylabs). Acestea acționează ca ghișee unice în ceea ce privește accesul la tehnologii testate și validate și promovează inovarea deschisă. De asemenea, aceste centre vor oferi sprijin în domeniul competențelor digitale avansate. Rețeaua de centre europene de inovare digitală ar trebui, de asemenea, să stimuleze participarea regiunilor ultraperiferice pe piața unică digitală și să sprijine tranziția digitală în țările și teritoriile de peste mări.
__________________
__________________
59 După cum se indică în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene” [COM(2016)0180].
59 După cum se indică în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene” [COM(2016)0180].
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 11 a (nou)
(11a)  Pentru a genera sinergii între investițiile efectuate în cadrul acestui program și investițiile Uniunii în proiecte de cercetare și dezvoltare, în special investițiile legate de programul Orizont Europa, centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă rolul unei platforme care reunește industria, întreprinderile și administrațiile care au nevoie de noi soluții tehnologice, pe de o parte, și întreprinderile, în special întreprinderile nou-înființate și IMM-urile, care au soluții gata pentru a fi introduse pe piață, pe de altă parte.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 11 b (nou)
(11b)  Planificarea, dezvoltarea și achizițiile în cadrul programului ar trebui să se realizeze cu scopul de a îmbunătăți capacitatea și competitivitatea Uniunii pe termen mediu și lung. Ar trebui să se acorde prioritate acțiunilor care sporesc potențialul strategic și competitivitatea Uniunii, care vizează limitarea dependenței de furnizori și produse din țări terțe. Participarea țărilor terțe la obiectivele specifice ale programului ar trebui, prin urmare, să depindă de contribuția pe care aceste țări o vor aduce la Uniune.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Programul ar trebui pus în aplicare prin proiecte care să consolideze capacitățile digitale de bază și utilizarea lor pe scară largă. Acest lucru ar trebui să implice investiții comune realizate împreună cu statele membre și, atunci când este necesar, cu sectorul privat, ceea ce ar presupune, în special, să se ajungă la o masă critică în domeniul achizițiilor publice pentru a se obține un raport calitate-preț mai bun și a se garanta că furnizorii din Europa rămân în avangarda progresului tehnologic.
(12)  Programul ar trebui pus în aplicare prin proiecte care să consolideze capacitățile digitale de bază și autonomia strategică a Uniunii. În acest scop, programul ar trebui să dispună de un buget din partea UE de cel puțin 9,2 miliarde EUR, completat cu investiții comune provenind de la statele membre și/sau din partea sectorului privat, ceea ce ar presupune, în special, să se ajungă la o masă critică în domeniul achizițiilor publice pentru a se obține un raport calitate-preț mai bun și a se garanta că furnizorii din Europa ajung în avangarda progresului tehnologic.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără suprapuneri cu finanțarea privată sau excluderea acesteia și fără denaturarea concurenței pe piața internă.
(14)  Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a consolida și a extinde baza digitală a Uniunii, pentru a aborda provocările societale majore, pentru a îmbunătăți în continuare competențele industriale digitale ale Uniunii, precum și pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără suprapuneri cu finanțarea privată sau excluderea acesteia și fără denaturarea concurenței pe piața internă.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Pentru a se atinge un grad maxim de flexibilitate pe durata întregului ciclu de viață al programului și a se dezvolta sinergii între diferitele sale componente, fiecare dintre aceste obiective specifice poate fi realizat prin oricare dintre instrumentele disponibile în temeiul Regulamentului financiar. Mecanismele de execuție care ar urma să fie utilizate sunt gestiunea directă și gestiunea indirectă, atunci când finanțarea din partea Uniunii este combinată cu alte surse de finanțare sau atunci când executarea necesită crearea unor structuri reglementate în comun.
(15)  Pentru a se atinge un grad maxim de flexibilitate pe durata întregului ciclu de viață al programului și a se dezvolta sinergii între diferitele sale componente, fiecare dintre aceste obiective specifice poate fi realizat prin oricare dintre instrumentele disponibile în temeiul Regulamentului financiar. Mecanismele de execuție care ar urma să fie utilizate sunt gestiunea directă și gestiunea indirectă, atunci când finanțarea din partea Uniunii este combinată cu alte surse de finanțare sau atunci când executarea necesită crearea unor structuri reglementate în comun. În cazurile de gestiune indirectă, Comisia se asigură că sunt menținute și respectate standardele de calitate și de siguranță impuse pentru gestiunea directă a programului.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Calculul de înaltă performanță și capacitățile aferente de prelucrare a datelor în Uniune ar trebui să permită asigurarea utilizării pe scară mai largă a calcului de înaltă performanță de către întreprinderi și, la un nivel mai general, în domenii de interes public pentru a valorifica oportunitățile unice pe care supercalculatoarele le oferă societății în ceea ce privește sănătatea, mediul și securitatea, precum și competitivitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii.
(16)  Calculul de înaltă performanță și capacitățile aferente de prelucrare și stocare a datelor în Uniune ar trebui să permită asigurarea utilizării pe scară mai largă a calcului de înaltă performanță de către întreprinderi și, la un nivel mai general, în domenii de interes public pentru a valorifica oportunitățile unice pe care supercalculatoarele le oferă societății în ceea ce privește sănătatea, mediul și securitatea, precum și competitivitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Uniunea trebuie să achiziționeze supercalculatoare de talie mondială, să își securizeze sistemul de aprovizionare și să furnizeze servicii pentru simularea, vizualizarea și crearea de prototipuri, asigurând în același timp un sistem de calcul de înaltă performanță în conformitate cu valorile și principiile Uniunii.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Consiliul60 și Parlamentul European61 și-au exprimat sprijinul pentru intervenția Uniunii în acest domeniu. În plus, în 2017, nouă state membre au semnat Declarația EuroHPC62, un acord între guverne prin care acestea se angajează să colaboreze cu Comisia pentru a construi și implementa în Europa infrastructuri HPC și infrastructuri de date de ultimă generație care să fie disponibile în întreaga Uniune pentru comunitățile științifice și partenerii publici și privați.
(17)  Consiliul60 și Parlamentul European61 și-au exprimat sprijinul pentru intervenția Uniunii în acest domeniu. În plus, în 2017, nouă state membre au semnat Declarația EuroHPC62, un acord între guverne prin care acestea se angajează să colaboreze cu Comisia pentru a construi și implementa în Europa infrastructuri HPC și infrastructuri de date de ultimă generație care să fie disponibile în întreaga Uniune pentru comunitățile științifice și partenerii publici și privați și pentru a consolida valoarea adăugată a UE.
__________________
__________________
60
60
61
61
62
62
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  În cazul obiectivului specific privind calculul de înaltă performanță, se consideră că mecanismul cel mai potrivit de realizare este o întreprindere comună, care să coordoneze în special strategiile naționale și ale Uniunii și investițiile în infrastructura informatică de înaltă performanță și cercetare și dezvoltare, să pună în comun resurse din fonduri publice și private și să protejeze interesele economice și strategice ale Uniunii63. În plus, centrele de competență specializate în calcul de înaltă performanță din statele membre vor oferi servicii în acest domeniu întreprinderilor, mediului academic și administrațiilor publice.
(18)  În cazul obiectivului specific privind calculul de înaltă performanță, se consideră că mecanismul cel mai potrivit de realizare este o întreprindere comună, care să coordoneze în special strategiile naționale și ale Uniunii și investițiile în infrastructura informatică de înaltă performanță și cercetare și dezvoltare, să pună în comun resurse din fonduri publice și private și să protejeze interesele economice și strategice ale Uniunii63. În plus, centrele de competență specializate în calcul de înaltă performanță din statele membre vor oferi servicii în acest domeniu întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, mediului academic și administrațiilor publice stabilite în Uniune.
__________________
__________________
63 Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanță” (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposal-council-regulation-establishing-eurohpc-joint-undertaking-impact-assessment)
63 Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanță” (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposal-council-regulation-establishing-eurohpc-joint-undertaking-impact-assessment)
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Dezvoltarea capacității legate de inteligența artificială reprezintă un factor esențial pentru transformarea digitală a întreprinderilor și a sectorului public. Roboți din ce în ce mai autonomi sunt utilizați în fabrici, locuințe, orașe, spitale și în aplicații acvatice de adâncime. Platformele comerciale de inteligență artificială au trecut de la faza de testare la aplicații reale în domeniile sănătății și mediului. Toți principalii producători de autovehicule dezvoltă în prezent mașini autonome, iar tehnicile de învățare automată se află în centrul tuturor principalelor platforme web și al aplicațiilor cu volume mari de date.
(19)  Dezvoltarea capacității legate de inteligența artificială reprezintă un factor esențial pentru transformarea digitală a întreprinderilor și a sectorului public. Roboți din ce în ce mai autonomi sunt utilizați în fabrici, locuințe, orașe, spitale și în aplicații acvatice de adâncime. Platformele comerciale de inteligență artificială au trecut de la faza de testare la aplicații reale în domeniile sănătății și mediului. Toți principalii producători de autovehicule dezvoltă în prezent mașini autonome, iar tehnicile de învățare automată se află în centrul tuturor principalelor platforme web și al aplicațiilor cu volume mari de date. Pentru a crea cele mai bune condiții-cadru pentru ca aceste noi tehnologii să se dezvolte în Europa, Uniunea trebuie să adauge principiul inovării la procesul său de elaborare a politicilor.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
(19a)   În Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene, Parlamentul European a subliniat impactul barierelor lingvistice asupra industriei și digitalizării acesteia. În acest context, dezvoltarea de tehnologii lingvistice la scară largă bazate pe inteligența artificială, cum ar fi traducerea automată, recunoașterea vocală, analiza volumelor mari de date text, sistemele de dialog și de întrebări-răspunsuri sunt esențiale pentru a menține diversitatea lingvistică, pentru a asigura caracterul incluziv și pentru a facilita comunicarea de la om la om și de la om la mașină.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 19 b (nou)
(19b)  Dezvoltarea din ce în ce mai rapidă a roboților cu capacitatea de a învăța de sine stătător și a inteligenței artificiale, precum și capacitatea acestora de a multiplica conținutul de cunoștințe și de învățare în câteva secunde face dificilă anticiparea oricărei etape de dezvoltare până la încheierea programului în 2027. Prin urmare, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită acestei tendințe digitale care evoluează rapid și, dacă este cazul, ar trebui să adapteze rapid obiectivele programului de lucru în consecință.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 19 c (nou)
(19c)  Având în vedere cererea din ce în ce mai mare a industriei europene de soluții de robotică care folosesc inteligența artificială și importanța evitării unui deficit semnificativ de investiții în acest domeniu, obiectivele programului referitoare la inteligența artificială ar trebui să cuprindă robotica bazată pe inteligența artificială.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 19 d (nou)
(19d)  Produsele și serviciile bazate pe inteligența artificială ar trebui să fie ușor de utilizat, să respecte obligațiile legale în mod implicit și să le ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere și mai multe informații, în special cu privire la calitatea produselor și a serviciilor.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Pentru dezvoltarea inteligenței artificiale este crucial să existe seturi de date de mari dimensiuni și facilități de testare și experimentare care să fie disponibile.
(20)  Pentru dezvoltarea inteligenței artificiale este crucial să existe seturi de date de mari dimensiuni și facilități de testare și experimentare pentru a asigura piața internă în cazul utilizării inteligenței artificiale, precum și accesul la capacități de extragere a informațiilor din texte și date, inclusiv tehnologiile lingvistice.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
(20a)   La 25 aprilie 2018, Comisia s-a angajat să propună o abordare europeană prin dezvoltarea unui proiect de orientări privind inteligența artificială în cooperare cu părțile interesate în cadrul Alianței pentru IA, un grup de experți în domeniul inteligenței artificiale, pentru a stimula aplicațiile și întreprinderile bazate pe IA în Europa.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  În Rezoluția din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene64, Parlamentul European a evidențiat importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică, recunoscând necesitatea de a sensibiliza publicul pe această temă și a considerat că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel național și european.
(21)  În Rezoluția din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene64, Parlamentul European a evidențiat importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică, recunoscând necesitatea de a sensibiliza publicul pe această temă și a considerat că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel național și european, precum și punerea în aplicare a securității și a protecției vieții private implicit și începând cu momentul conceperii.
__________________
__________________
64 Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO
64 Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Securitatea cibernetică este o provocare pentru întreaga Uniune, pe care nu o mai putem aborda doar prin inițiative naționale fragmentate. Capacitatea Europei în materie de securitate cibernetică ar trebui consolidată, astfel încât Europa să fie dotată cu capacitățile necesare pentru a-și proteja cetățenii și întreprinderile de amenințările cibernetice. În plus, consumatorii ar trebui să fie protejați atunci când utilizează produse conectate, care pot fi piratate și le pot pune în pericol siguranța. Acest lucru ar trebui realizat împreună cu statele membre și cu sectorul privat, prin dezvoltarea și coordonarea de proiecte menite să consolideze capacitățile Europei în domeniul securității cibernetice și prin asigurarea implementării la scară largă a celor mai recente soluții în materie de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, precum și prin gruparea competențelor în acest domeniu pentru a se asigura o masă critică și un nivel de excelență.
(22)  Securitatea cibernetică este o provocare pentru întreaga Uniune, pe care nu o mai putem aborda doar prin inițiative naționale fragmentate. Capacitatea Europei în materie de securitate cibernetică ar trebui consolidată, astfel încât Europa să fie dotată cu capacitățile necesare pentru a proteja cetățenii, administrațiile publice și întreprinderile de amenințările cibernetice. În plus, consumatorii ar trebui să fie protejați atunci când utilizează produse conectate, care pot fi piratate și le pot pune în pericol siguranța. Acest lucru ar trebui realizat împreună cu statele membre și cu sectorul privat, prin dezvoltarea și coordonarea de proiecte menite să consolideze capacitățile Europei în domeniul securității cibernetice și prin asigurarea implementării la scară largă a celor mai recente soluții în materie de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, precum și prin gruparea competențelor în acest domeniu pentru a se asigura o masă critică și un nivel de excelență.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de inițiative65 prin care a formulat o abordare globală a Uniunii în privința securității cibernetice, cu scopul de a întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor și atacurilor cibernetice și de a-i consolida capacitatea tehnologică și industrială în acest domeniu.
(23)  În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de inițiative65 prin care a formulat o abordare globală a Uniunii în privința securității cibernetice, cu scopul de a întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor și atacurilor cibernetice, de a îmbunătăți reziliența cibernetică și de a-i consolida capacitatea tehnologică și industrială în acest domeniu.
_________________
_________________
65 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/cybersecurity
65 https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/cybersecurity
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
(23a)  În principiu, soluțiile de securitate cibernetică ar trebui să aibă ca parametri de proiectare de bază standarde de siguranță și de securitate, în conformitate cu tehnologia de ultimă generație disponibilă și cu principiile „securității începând cu momentul conceperii” și „securității implicite”.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Încrederea este o condiție prealabilă pentru funcționarea pieței unice digitale. Tehnologiile în materie de securitate cibernetică, cum ar fi identitățile digitale, criptografia sau tehnologiile de detectare a intruziunii și aplicarea lor în domenii precum finanțele, industria 4.0, energia, transporturile, serviciile medicale sau e-guvernarea sunt esențiale pentru garantarea securității și a încrederii în activitatea și tranzacțiile online, atât în rândul cetățenilor, cât și al administrațiilor publice și al întreprinderilor.
(24)  Încrederea este o condiție prealabilă pentru funcționarea pieței unice digitale. Tehnologiile în materie de securitate cibernetică, cum ar fi tehnologia registrelor distribuite, identitățile digitale, criptografia, criptarea sau tehnologiile de detectare a intruziunii și aplicarea lor în domenii precum finanțele, industria 4.0, logistica, energia, transporturile, turismul, serviciile medicale sau e-guvernarea sunt esențiale pentru garantarea securității, a transparenței și a încrederii în activitatea și tranzacțiile online, inclusiv în platformele 5G, atât în rândul cetățenilor, cât și al administrațiilor publice și al întreprinderilor.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  În concluziile sale din 19 octombrie 2017Consiliul European, a subliniat că, pentru a construi cu succes o Europă digitală, Uniunea are nevoie în special de piețe ale forței de muncă și sisteme de formare și de educație adecvate pentru era digitală și că există o nevoie de a investi în competențele digitale, precum și de a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii;
(25)  În concluziile sale din 19 octombrie 2017, Consiliul European, a subliniat că, pentru a construi cu succes o Europă digitală, Uniunea are nevoie în special de piețe ale forței de muncă și sisteme de formare și de educație adecvate pentru era digitală și că există o nevoie de a investi în competențele digitale și de a îmbunătăți gradul de alfabetizare digitală, precum și de a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii, printr-o abordare integrată.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
(26a)   Având în vedere necesitatea unei abordări holistice, programul ar trebui, de asemenea, să ia în considerare domeniile referitoare la incluziune, calificare, formare și specializare care, pe lângă competențele digitale avansate, sunt decisive pentru crearea de valoare adăugată în societatea bazată pe cunoaștere.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  În rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene67, Parlamentul European a afirmat că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală.
(27)  În rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene67, Parlamentul European a afirmat că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală. De asemenea, a solicitat ca perspectiva de gen să fie integrată în toate inițiativele digitale, subliniind necesitatea de a aborda grava disparitate de gen din sectorul TIC, care este esențial pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a Europei;
__________________
__________________
67 Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO
67 Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 27 a (nou)
(27a)  În Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la egalitatea de gen și capacitarea femeilor în era digitală, Parlamentul European a subliniat necesitatea colectării de date defalcate pe genuri privind utilizarea TIC și a dezvoltării unor ținte, indicatori și valori de referință pentru a urmări progresele legate de accesul femeilor la TIC și pentru a promova exemplele de cele mai bune practici în rândul întreprinderilor;
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 27 b (nou)
(27b)  În Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016, intitulată „Pregătirea unui act legislativ privind piața unică digitală”, Parlamentul European a sprijinit pe deplin și a încurajat o cultură antreprenorială digitală destinată femeilor, precum și integrarea și participarea acestora în cadrul societății informaționale.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Tehnologiile digitale avansate, sprijinite prin prezentul program, ca de exemplu calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică și inteligența artificială, sunt în prezent suficient de mature pentru a trece din faza de cercetare la cea de adoptare, implementare și extindere la nivelul Uniunii. Implementarea acestor tehnologii necesită un răspuns la nivelul Uniunii, întocmai ca și componenta privind competențele. Oportunitățile de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate trebuie amplificate, sporite și făcute accesibile în întreaga UE. În caz contrar, ar avea de suferit atât buna implementare a tehnologiilor digitale avansate, cât și competitivitatea globală a economiei Uniunii. Acțiunile sprijinite prin acest program sunt complementare cu cele sprijinite de FSE, FEDR și programul Orizont Europa.
(28)  Tehnologiile digitale avansate, sprijinite prin prezentul program, ca de exemplu calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică, tehnologia de cloud computing, protecția datelor și guvernanța informațiilor, precum și inteligența artificială, sunt în prezent suficient de mature pentru a trece din faza de cercetare la cea de adoptare, implementare și extindere la nivelul Uniunii. Implementarea acestor tehnologii necesită un răspuns la nivelul Uniunii, întocmai ca și componenta privind competențele. Oportunitățile de învățare și formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate trebuie amplificate, sporite și făcute accesibile în întreaga UE. În caz contrar, ar avea de suferit atât buna implementare a tehnologiilor digitale avansate, cât și competitivitatea globală a economiei Uniunii. Acțiunile sprijinite prin acest program sunt complementare cu cele sprijinite de FSE, FEDR, ERASMUS și programul Orizont Europa.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  Modernizarea administrațiilor și a serviciilor publice prin mijloace digitale este esențială pentru reducerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor și a cetățenilor în general, astfel încât interacțiunile acestora cu autoritățile publice să fie mai rapide, mai ușor de stabilit și mai puțin costisitoare, iar eficiența și calitatea serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor să fie sporită. Întrucât o serie de servicii de interes public au deja o dimensiune europeană, acordarea de sprijin pentru adoptarea și implementarea lor la nivelul Uniunii ar trebui să asigure faptul că cetățenii și întreprinderile vor beneficia de acces la servicii digitale de înaltă calitate în întreaga Europă.
(29)  Modernizarea administrațiilor și a serviciilor publice prin mijloace digitale este esențială pentru reducerea sarcinii administrative asupra cetățenilor și industriei, astfel încât interacțiunile acestora cu autoritățile publice să fie mai rapide, mai ușor de stabilit și mai puțin costisitoare, iar eficiența, transparența și calitatea serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor să fie sporită, crescând, în același timp, eficiența cheltuirii fondurilor publice. Întrucât o serie de servicii de interes public au deja o dimensiune europeană, acordarea de sprijin pentru adoptarea și implementarea lor la nivelul Uniunii ar trebui să asigure faptul că cetățenii și întreprinderile ar putea beneficia de acces la servicii digitale multilingve de înaltă calitate în întreaga Europă. De asemenea, este important ca aceste servicii să fie accesibile și persoanelor cu handicap.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Considerentul 29 a (nou)
(29a)   Digitalizarea poate facilita și îmbunătăți accesul fără obstacole al tuturor persoanelor, inclusiv al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap și al celor din zone îndepărtate sau rurale.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Considerentul 30
(30)  Transformarea digitală a domeniilor de interes public cum ar fi serviciile medicale68, mobilitatea, justiția, monitorizarea planetei/mediului, educația și cultura presupune menținerea și extinderea infrastructurilor de servicii digitale, care fac posibil schimbul transfrontalier de date în condiții de siguranță și încurajează dezvoltarea la nivel național. Coordonarea acestora în temeiul prezentului regulament îndeplinește cel mai bine potențialul de exploatare a sinergiilor.
(30)  Transformarea digitală a domeniilor de interes public cum ar fi serviciile medicale68, mobilitatea, justiția, monitorizarea planetei/mediului, securitatea, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura energetică, educația și formarea și cultura presupune menținerea, modernizarea și extinderea infrastructurilor de servicii digitale, care fac posibil schimbul transfrontalier și între mai multe limbi de date și informații în condiții de siguranță și încurajează dezvoltarea la nivel național. Coordonarea acestora în temeiul prezentului regulament îndeplinește cel mai bine potențialul de exploatare a sinergiilor și de asigurare a complementarității. Totuși, transformarea digitală ar trebui să țină cont de faptul că anumiți cetățeni nu participă, din diferite motive, la aceasta și ar trebui susținute rețele care să continue să îi informeze pe acești cetățeni, să îi ajute să-și păstreze toate drepturile și să își îndeplinească toate obligațiile sociale și civice.
_________________
_________________
68 http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=51628
68 http://ec.europa.eu/newsroom/dae/document.cfm?doc_id=51628
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Considerentul 30 a (nou)
(30a)   Transformarea digitală în acest sector trebuie totuși să le permită cetățenilor europeni să aibă acces la propriile date, să le folosească și să le gestioneze în condiții de siguranță în context transfrontalier, indiferent de locul în care se găsesc cetățenii sau datele.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Considerentul 30 b (nou)
(30b)   Implementarea și accesul la tehnologiile avansate în domenii de interes public, precum educația, presupun, de asemenea, formare în ceea ce privește competențele necesare pentru utilizarea acestor tehnologii. Prin urmare, obiectivele incluse în Obiectivul specific nr. 8 ar trebui să acopere și programele de formare adresate persoanelor care urmează să utilizeze tehnologiile avansate.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Considerentul 32
(32)  Modernizarea administrațiilor publice europene reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale punerii în aplicare cu succes a Strategiei privind piața unică digitală. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei a evidențiat necesitatea de a consolida transformarea administrațiilor publice și de a asigura faptul că cetățenii au un acces ușor, fiabil și fără întreruperi la serviciile publice.
(32)  Modernizarea administrațiilor publice europene reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale punerii în aplicare cu succes a Strategiei privind piața unică digitală. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei a evidențiat necesitatea de a consolida transformarea administrațiilor publice și de a asigura faptul că cetățenii au un acces ușor, fiabil, sigur, fără întreruperi și inclusiv la serviciile publice.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Considerentul 33
(33)  Analiza anuală a creșterii publicată de Comisie în 201769 arată că nivelul de calitate a administrațiilor publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin urmare, este esențial pentru a stimula productivitatea, competitivitatea, cooperarea economică, creșterea și crearea de locuri de muncă. Mai precis, este necesar să existe o administrație publică eficientă și transparentă și sisteme de justiție eficace pentru a sprijini creșterea economică și a le oferi întreprinderilor și cetățenilor servicii de înaltă calitate.
(33)  Analiza anuală a creșterii publicată de Comisie în 201769 arată că nivelul de calitate a administrațiilor publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin urmare, este esențial pentru a stimula productivitatea, competitivitatea, cooperarea economică, creșterea durabilă, crearea de locuri de muncă și locuri de muncă de înaltă calitate. Mai precis, este necesar să existe o administrație publică eficientă și transparentă și sisteme de justiție eficace pentru a sprijini creșterea economică și a le oferi întreprinderilor și cetățenilor servicii de înaltă calitate.
__________________
__________________
69 COM(2016)0725.
69 COM(2016)0725.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Considerentul 34
(34)  Interoperabilitatea serviciilor publice europene vizează toate nivelurile de administrație: nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. Pe lângă eliminarea barierelor din calea funcționării pieței unice, interoperabilitatea facilitează punerea în aplicare cu succes a politicilor și oferă un important potențial în ceea ce privește evitarea barierelor electronice transfrontaliere, asigurând în continuare, la nivelul Uniunii, apariția unor servicii publice comune noi sau consolidarea celor în curs de dezvoltare. Pentru a elimina fragmentarea serviciilor europene, a susține libertățile fundamentale și recunoașterea reciprocă operațională în UE, ar trebui promovată o abordare holistică, transsectorială și transfrontalieră în materie de interoperabilitate, într-un mod cât mai eficace și mai adecvat pentru utilizatorii finali. Aceasta implică faptul că interoperabilitatea trebuie înțeleasă într-un sens larg, de la nivelul juridic și tehnic la elemente de politică în domeniu. În consecință, durata activităților ar depăși ciclul de viață obișnuit al soluțiilor, urmând să includă toate elementele de intervenție care ar sprijini condițiile-cadru necesare pentru menținerea interoperabilității în general.
(34)  Interoperabilitatea serviciilor publice europene vizează toate nivelurile de administrație: nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. Pe lângă eliminarea barierelor din calea funcționării pieței unice, interoperabilitatea facilitează cooperarea transfrontalieră, alinierea standardelor comune și punerea în aplicare cu succes a politicilor și oferă un important potențial în ceea ce privește evitarea barierelor electronice și lingvistice transfrontaliere și reducerea birocrației, asigurând în continuare, la nivelul Uniunii, apariția unor servicii publice comune noi sau consolidarea celor în curs de dezvoltare, precum și prevenirea dublei stocări inutile. Pentru a elimina fragmentarea serviciilor europene, a susține libertățile fundamentale și recunoașterea reciprocă operațională în UE, ar trebui promovată o abordare holistică, neutră din punct de vedere tehnologic, transsectorială și transfrontalieră în materie de interoperabilitate, într-un mod cât mai eficace și mai adecvat pentru utilizatorii finali și cu asigurarea unui nivel ridicat de protecție a datelor. Aceasta implică faptul că interoperabilitatea trebuie înțeleasă într-un sens larg, de la nivelul juridic și tehnic la elemente de politică în domeniu. În consecință, durata activităților ar depăși ciclul de viață obișnuit al soluțiilor, urmând să includă toate elementele de intervenție care ar sprijini condițiile-cadru necesare pentru menținerea interoperabilității în general.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Considerentul 34 a (nou)
(34a)  La 6 octombrie 2017, miniștrii UE reuniți la Tallinn au afirmat că strategia digitală europeană ar trebui să se bazeze pe colaborare și interoperabilitate, inclusiv utilizarea politicilor deschise de acordare a licențelor și a standardelor deschise. Așadar, programul ar trebui să încurajeze soluțiile cu sursă deschisă pentru a permite reutilizarea, sporirea nivelului de încredere și asigurarea transparenței. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra sustenabilității proiectelor finanțate.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Considerentul 37
(37)  În aprilie 2016, Comisia a adoptat inițiativa privind digitalizarea industriei europene, pentru a se asigura că „toate industriile din Europa, indiferent de sector, de locul unde sunt amplasate și de dimensiuni pot beneficia pe deplin de inovarea digitală”71.
(37)  În aprilie 2016, Comisia a adoptat inițiativa privind digitalizarea industriei europene, pentru a se asigura că „toate industriile din Europa, indiferent de sector, de locul unde sunt amplasate și de dimensiuni pot beneficia pe deplin de inovarea digitală”. Acest lucru are o relevanță deosebită pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectoarele culturale și creative.
__________________
71
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Considerentul 39
(39)  Atingerea obiectivelor vizate poate necesita mobilizarea potențialului tehnologiilor complementare în domenii precum colaborarea în rețea și tehnica de calcul, astfel cum se precizează în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene”73, care recunoaște că „disponibilitatea unor infrastructuri de rețea și de tip cloud de clasă mondială” este un ingredient esențial al digitalizării industriei.
(39)  Atingerea obiectivelor vizate poate necesita mobilizarea potențialului tehnologiilor complementare în domenii precum colaborarea în rețea și tehnica de calcul, astfel cum se precizează în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene”73, care recunoaște că „disponibilitatea unor infrastructuri de rețea și de tip cloud de clasă mondială” este o componentă esențială a digitalizării industriei.
__________________
__________________
73 COM (2016)0180: Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale.
73 COM (2016)0180: Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Considerentul 40
(40)  Prin faptul că prevede un set unic de norme care se aplică direct în ordinea juridică a statelor membre, Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), aplicabil începând din luna mai 2018, garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre ale UE și consolidează încrederea și securitatea persoanelor, două elemente indispensabile pentru o piață unică digitală adevărată. Atunci când implică prelucrarea de date cu caracter personal, acțiunile întreprinse în cadrul prezentului program ar trebui, prin urmare, să sprijine punerea în aplicare a Regulamentului general privind protecția datelor, de exemplu în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei lanțului de blocuri.
(40)  Prin faptul că prevede un set unic de norme care se aplică direct în ordinea juridică a statelor membre, Regulamentul (UE) 2016/679 garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre ale UE și consolidează încrederea și securitatea persoanelor, două elemente indispensabile pentru o piață unică digitală adevărată. Atunci când implică prelucrarea de date cu caracter personal, toate acțiunile întreprinse în cadrul prezentului program ar trebui, prin urmare, să fie în deplină conformitate cu regulamentul respectiv. Acestea ar trebui să sprijine în special dezvoltarea tehnologiilor digitale care respectă obligațiile privind „protecția datelor începând cu momentul conceperii”, care sunt obligatorii în temeiul regulamentului respectiv, în măsura în care prelucrarea implică date de comunicații electronice, respectându-se dispozițiile Directivei 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului.1a
_________________
1a Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (JO L 201, 31.7.2002, p. 37).
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Considerentul 41
(41)  Programul ar trebui să fie pus în aplicare cu respectarea deplină a cadrului UE și a cadrului internațional de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Protecția efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol esențial în inovare și, prin urmare, este necesară pentru punerea în aplicare eficace a programului.
(41)  Programul ar trebui să fie pus în aplicare cu respectarea deplină a cadrului UE și a cadrului internațional de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Protecția efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol esențial în inovare și pentru păstrarea valorii adăugate europene și, prin urmare, este necesară pentru punerea în aplicare eficace a programului.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Considerentul 42
(42)  Organismele care vor urma să pună în aplicare programul ar trebui să se conformeze dispozițiilor aplicabile instituțiilor Uniunii, precum și dispozițiilor din legislațiile naționale privind prelucrarea informațiilor, în special a informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor UE clasificate.
(42)  În măsura în care organismele care vor urma să pună în aplicare programul prelucrează informații sensibile neclasificate, acestea ar trebui să respecte dispozițiile relevante prevăzute în legislația Uniunii sau în legislațiile naționale privind prelucrarea informațiilor, după caz.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Considerentul 43
(43)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și va ajuta la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice74. Acțiunile relevante vor fi identificate pe parcursul elaborării și punerii în aplicare a programului și vor fi reevaluate în contextul evaluărilor și proceselor de revizuire relevante.
(43)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu obligațiile Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și va ajuta la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice74. Acțiunile relevante ar trebui identificate pe parcursul elaborării și punerii în aplicare a programului și reevaluate în contextul evaluărilor și proceselor de revizuire relevante, pentru a garanta respectarea pe deplin a acestor obligații.
_________________
_________________
74 COM(2018)0321, p. 1.
74 COM(2018)0321, p. 1.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Considerentul 44
(44)  În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui să i se confere Comisiei competențe de executare în vederea adoptării programelor de lucru, astfel încât obiectivele programului să fie realizate în conformitate cu prioritățile Uniunii și ale statelor membre, asigurându-se în același timp consecvența, transparența și continuitatea acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/201175 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.
eliminat
__________________
75 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Considerentul 45
(45)  Programele de lucru ar trebui adoptate, în principiu, ca programe de lucru multianuale, în mod normal bianuale, sau, dacă necesitățile legate de punerea în aplicare a programului justifică acest lucru, ca programe anuale de lucru. Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a duce la îndeplinire obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de nerespectare. Ar trebui să se utilizeze sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(45)  Ar trebui adoptate programe de lucru, astfel încât obiectivele programului să fie realizate în conformitate cu prioritățile Uniunii și ale statelor membre, asigurându-se în același timp consecvența, transparența și continuitatea acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre. Programele de lucru ar trebui adoptate, în principiu, o dată la doi ani, sau, dacă necesitățile legate de punerea în aplicare a programului justifică acest lucru, anual. Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a duce la îndeplinire obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de nerespectare. Ar trebui să se utilizeze sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Considerentul 46
(46)  Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să i se delege Comisiei în vederea modificării anexei II pentru a revizui și/sau completa acești indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(46)  Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să i se delege Comisiei în vederea modificării anexelor I și II pentru a revizui și/sau completa acești indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Considerentul 46 a (nou)
(46a)   Pentru a asigura, a menține și a dezvolta finanțarea pe termen lung pentru programul „Europa digitală”, este nevoie de norme comune la nivelul UE, care să fie clare, orientate spre viitor și favorabile concurenței, pentru a stimula investițiile și inovarea și pentru a păstra accesibilitatea financiară.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Considerentul 47
(47)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cele prevăzute la articolele [8], [11], [16], [21], [35], [38] și [47] în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate comercială, interzicerea discriminării, asistența medicală, protecția consumatorilor și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Statele membre trebui să aplice prezentul regulament respectând aceste drepturi și principii.
(47)  Acțiunile care intră sub incidența programului ar trebui să respecte drepturile fundamentale și să se conformeze principiilor recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cele prevăzute la articolele [8], [11], [16], [21], [22], [35], [38], [41] și [47] în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate comercială, interzicerea discriminării, diversitatea lingvistică și dreptul la comunicare în oricare dintre limbile UE, asistența medicală, protecția consumatorilor și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Astfel de acțiuni ar trebui să fie în concordanță cu orice obligație juridică, inclusiv cu dreptul internațional și cu orice decizie relevantă a Comisiei, precum și cu principiile etice, care includ evitarea oricărei încălcări a integrității în cercetare.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Considerentul 47 a (nou)
(47a)  În aprilie 2018, Comisia s-a angajat1a să instituie un cadru pentru părțile interesate și experți în scopul dezvoltării unui proiect de orientări privind inteligența artificială, în cooperare cu Grupul european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii; Comisia va sprijini organizațiile de consumatori și autoritățile de supraveghere din domeniul protecției datelor de la nivel național și de la nivelul UE la constituirea de cunoștințe care să faciliteze înțelegerea aplicațiilor bazate pe IA, cu contribuții din partea Grupului consultativ european al consumatorilor și a Comitetului european pentru protecția datelor.
__________________
1a Comunicarea din 25 aprilie 2018 privind inteligența artificială pentru Europa, COM(2018)0237, disponibilă la: http://www.europarl.europa.eu/RegData/docs_autres_institutions/commission_europeenne/com/2018/0237/COM_COM(2018)0237_RO.pdf
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Considerentul 48
(48)  Țările terțe care sunt membre ale SEE pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor prin adoptarea unei decizii în temeiul respectivului acord. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi a Uniunii Europene să își exercite în mod exhaustiv competențele care le revin.
eliminat
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1
Prezentul regulament instituie programul Europa digitală (denumit în continuare „programul”).
Prezentul regulament instituie programul Europa digitală (denumit în continuare „programul”), care urmează a fi pus în aplicare în perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2027.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera e
(e)  „centru de inovare digitală” înseamnă o entitate juridică desemnată sau selectată printr-o procedură deschisă și competitivă în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în cadrul programului, în special oferirea accesului la expertiza tehnologică și la facilități de experimentare, cum ar fi echipamente și instrumente informatice care să permită transformarea digitală a întreprinderilor;
(e)  „centru european de inovare digitală” înseamnă o entitate juridică existentă sau nouă, sau un consorțiu de entități juridice, desemnată sau selectată printr-o procedură deschisă, transparentă și competitivă în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în cadrul programului, în special oferirea accesului la expertiza tehnologică și la facilități de experimentare, cum ar fi echipamente și instrumente informatice care să permită transformarea digitală a întreprinderilor, precum și facilitarea accesului la finanțare. Centrul european de inovare digitală este deschis întreprinderilor de toate formele și dimensiunile, în special IMM-urilor, întreprinderilor în curs de extindere și administrațiilor publice din întreaga Uniune.
Centrele europene de inovare digitală funcționează ca ghișee unice unde întreprinderile - în special IMM-urile, întreprinderile nou-înființate și întreprinderile cu capitalizare medie - pot beneficia de ajutor pentru a-și îmbunătăți afacerea, procesele de producție, produsele și serviciile prin intermediul tehnologiei digitale, care ar putea aduce o valoare adăugată. Centrele vor crea, așadar, o rețea descentralizată la nivelul Uniunii, oferind sprijin întreprinderilor pentru a se asigura că competențele angajaților corespund expertizei necesare pentru a folosi tehnologia digitală disponibilă. De asemenea, centrele vor colabora cu furnizorii de programe de învățământ, pentru a sprijini formarea studenților și formarea la locul de muncă a lucrătorilor.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera f a (nouă)
(fa)   „alfabetizarea mediatică” înseamnă competențele analitice necesare pentru ca o persoană să găsească modalitatea de a înțelege lumea digitală.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera f b (nouă)
(fb)  „parteneriat european” înseamnă o inițiativă în cadrul căreia Uniunea, împreună cu parteneri privați și/sau publici (cum ar fi industria, organizații de cercetare, organisme cu misiune de serviciu public la nivel local, regional, național sau internațional sau organizațiile societății civile, inclusiv fundații, organizații ale IMM-urilor), se angajează să sprijine în comun elaborarea și punerea în aplicare a activităților de inovare digitală și de implementare tehnologică, inclusiv a celor legate de comercializare și de utilizarea rezultatelor pentru reglementări sau politici;
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera f c (nouă)
(fc)  „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderi mici și mijlocii astfel cum sunt definite la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei;
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera f d (nouă)
(fd)  „consorțiu” înseamnă un grup de întreprinderi care colaborează, constituit pentru a efectua o acțiune în cadrul programului.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Programul are următoarele obiective generale: să sprijine transformarea digitală a economiei și a societății europene și să aducă beneficii cetățenilor și întreprinderilor europene. Programul:
1.  Programul are următoarele obiective generale: să sprijine și să accelereze transformarea digitală a economiei, industriei și a societății europene și să aducă beneficii cetățenilor, serviciilor publice și întreprinderilor europene, precum și să consolideze autonomia strategică și coeziunea Uniunii, asigurând totodată competitivitatea și reducerea decalajului digital. Programul:
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera b
(b)  va extinde difuzarea și adoptarea acestora în domenii de interes public și de către sectorul privat.
(b)  extinde difuzarea și adoptarea acestora în sectorul privat și în domenii de interes public, sprijinind transformarea lor digitală și asigurând accesul la tehnologiile digitale;
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a
(a)  implementarea, coordonarea la nivelul Uniunii și exploatarea unei infrastructuri integrate de date și de supercalcul la scară exa de nivel mondial77 în Uniune care să fie accesibilă în condiții necomerciale utilizatorilor publici și privați și cercetării finanțate din fonduri publice;
(a)  implementarea, coordonarea la nivelul Uniunii și exploatarea unei infrastructuri interoperabile de date și de supercalcul la scară exa de nivel mondial77 în Uniune care să fie accesibilă utilizatorilor publici și privați și cercetării finanțate din fonduri publice și private;
__________________
__________________
77 Miliarde de miliarde de operațiuni cu virgulă mobilă pe secundă.
77 Miliarde de miliarde de operațiuni cu virgulă mobilă pe secundă.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera b
(b)  implementarea tehnologiei gata de utilizare/operaționale rezultate în urma cercetării și inovării pentru a construi o Uniune integrată de calcul de înaltă performanță, care să acopere toate segmentele lanțului valoric științific și industrial, inclusiv echipamente informatice (hardware), programe informatice (software), aplicații, servicii, interconexiuni și competențe digitale;
(b)  implementarea tehnologiei gata de utilizare/operaționale rezultate în urma cercetării și inovării pentru a construi un ecosistem integrat la nivelul Uniunii pentru calculul de înaltă performanță, care să acopere toate segmentele lanțului valoric științific și industrial, inclusiv echipamente informatice (hardware), programe informatice (software), aplicații, servicii, interconexiuni și competențe digitale, garantând un nivel ridicat de securitate și protecție a datelor;
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – litera c
(c)  implementarea și exploatarea unei infrastructuri la scara post-exa78, inclusiv integrarea tehnologiilor de informatică cuantică și dezvoltarea de noi infrastructuri de cercetare pentru științele informatice.
(c)  implementarea și exploatarea unei infrastructuri la scara post-exa78, inclusiv integrarea tehnologiilor de informatică cuantică și dezvoltarea de noi infrastructuri de cercetare; încurajarea dezvoltării în interiorul Uniunii a hardware-ului și software-ului necesar pentru o astfel de implementare, pentru științele informatice.
__________________
__________________
78 De o mie de ori mai rapidă decât infrastructura la scară exa.
78 De o mie de ori mai rapidă decât infrastructura la scară exa.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 1 se pun în aplicare în principal prin intermediul întreprinderii comune propuse de Comisie și aprobate de Consiliul de miniștri la 25 iunie 2018, în conformitate cu Regulamentul (UE) ... al Parlamentului European și al Consiliului1a.
__________________
1a Regulamentul privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță. 10594/18. Bruxelles, 18 septembrie 2018 (OR. en). http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10594-2018-INIT/ro/pdf
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera a
(a)  extinderea și consolidarea capacităților de bază în domeniul inteligenței artificiale în Uniune, inclusiv a resurselor de date și a bibliotecilor de algoritmi în conformitate cu legislația privind protecția datelor;
(a)  extinderea și consolidarea capacităților de bază în domeniul inteligenței artificiale în Uniune, inclusiv a resurselor de date și a bibliotecilor de algoritmi. În conformitate cu legislația privind protecția datelor, soluțiile bazate pe IA și resursele puse la dispoziție trebuie să respecte principiul protecției vieții private și al securității începând cu momentul conceperii și să asigure faptul că omul rămâne în centrul dezvoltării și implementării inteligenței artificiale,
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera b
(b)  punerea acestor capacități la dispoziția tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice;
(b)  punerea acestor capacități la dispoziția întreprinderilor, în special a IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, și a administrațiilor publice, inclusiv a organizațiilor non-profit, institutelor de cercetare, universităților,
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera c a (nouă)
(ca)  dezvoltarea și consolidarea aplicațiilor industriale și a sistemelor de producție, facilitarea integrării tehnologiilor în lanțurile valorice, dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare și reducerea timpului dintre momentul inovării și industrializare, precum și promovarea adoptării soluțiilor bazate pe IA în domeniile de interes public și în societate;
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 a (nou)
Acțiunile aferente acestui obiectiv specific, Inteligența artificială, se pun în aplicare exclusiv prin gestionare directă de către Comisie sau de către o agenție executivă, pe baza unei analize cost-beneficiu.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 b (nou)
Acțiunile desfășurate în cadrul obiectivului specific nr. 2 respectă principiile etice și legislația relevantă la nivel național și internațional și la nivelul Uniunii, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția europeană privind drepturile omului și protocoalele la aceasta. Comisia, ținând seama de recomandările Grupului de experți la nivel înalt privind inteligența artificială, specifică condițiile legate de aspectele etice în programele de lucru din cadrul obiectivului specific nr. 2. Cererile de oferte sau acordurile de grant includ condițiile relevante, astfel cum sunt enunțate în programele de lucru. În timpul evaluării fiecărei acțiuni, se realizează o analiză etică a fiecărui proiect. Acțiunile care nu sunt acceptabile din punct de vedere etic sau care nu îndeplinesc acordul privind condițiile nu sunt eligibile pentru finanțare.
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera a
(a)  sprijinirea, împreună cu statele membre, a achiziționării de echipamente, instrumente și infrastructuri de date de securitate cibernetică avansate, cu respectarea deplină a legislației privind protecția datelor;
(a)  sprijinirea, împreună cu statele membre, a achiziționării de echipamente, instrumente și infrastructuri de date de securitate cibernetică avansate pentru a atinge un nivel ridicat comun de securitate cibernetică la nivel european, cu respectarea deplină a legislației privind protecția datelor și a drepturilor fundamentale, asigurând totodată autonomia strategică a UE;
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera b
(b)  sprijinirea utilizării optime a cunoștințelor, capacităților și competențelor europene legate de securitatea cibernetică;
(b)  sprijinirea utilizării optime și a extinderii cunoștințelor, capacităților și competențelor europene legate de securitatea cibernetică și partajarea și integrarea celor mai bune practici;
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera c
(c)  asigurarea unei largi implementări a celor mai recente soluții de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei;
(c)  asigurarea unei largi implementări a celor mai recente soluții de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, acordând o atenție specială serviciilor publice și operatorilor economici esențiali, precum IMM-urile;
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera d
(d)  consolidarea capacităților în cadrul statelor membre și în sectorul privat pentru ca acestea să poată respecta Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune79.
(d)  consolidarea capacităților în cadrul statelor membre și în sectorul privat pentru ca acestea să poată respecta Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune79, inclusiv prin măsuri menite să ducă la dezvoltarea unei culturi a securității cibernetice în cadrul organizațiilor.
__________________
__________________
79 JO L 194, 19.7.2016, p. 1.
79 JO L 194, 19.7.2016, p. 1.
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 – litera d a (nouă)
(da)  îmbunătățirea rezilienței împotriva atacurilor cibernetice, sporirea gradului de conștientizare a riscurilor și a cunoștințelor privind procesele de securitate de bază în rândul utilizatorilor, în special servicii publice, IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, asigurarea faptului că întreprinderile dispun de un nivel de bază de securitate, cum ar fi criptarea de la un capăt la altul a datelor și comunicațiilor și actualizarea programelor informatice, precum și încurajarea utilizării securității implicite și începând cu momentul conceperii, a cunoștințelor privind procesele de securitate de bază și a igienei cibernetice;
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 6 – paragraful 1 a (nou)
Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 3, Securitate cibernetică și încredere, se pun în aplicare în principal prin intermediul Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și al Rețelei de competență în domeniul securității cibernetice, în conformitate cu [Regulamentul ..... al Parlamentului European și al Consiliului1a].
__________________
1a Regulamentul ..... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1 – partea introductivă
Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 4 – Competențe digitale avansate – sprijină dezvoltarea acestor competențe în domeniile finanțate prin program, contribuind astfel la creșterea rezervei de talente a Europei prin promovarea unui nivel mai ridicat de profesionalism, în special în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, analiza volumelor mari de date, securitatea cibernetică, tehnologiile registrelor distribuite, robotica și inteligența artificială. Intervenția financiară urmărește următoarele obiective operaționale:
Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 4 – Competențe digitale avansate – sprijină dezvoltarea acestor competențe în domeniile finanțate prin program, contribuind astfel la creșterea rezervei de talente a Uniunii, reducând decalajul digital, promovând un nivel mai ridicat de profesionalism cu asigurarea echilibrului de gen, în special în ceea ce privește calculul de înaltă performanță, analiza volumelor mari de date, securitatea cibernetică, tehnologiile registrelor distribuite, robotica, inteligența artificială, tehnologia de tip cloud computing, sistemele și rețelele de comunicare, competențele în materie de protecție a datelor, inteligența artificială. În vederea stimulării și îmbunătățirii pieței muncii, precum și a specializării în tehnologii și aplicații digitale, intervenția financiară urmărește următoarele obiective operaționale:
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1 – litera a
(a)  sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri pe termen lung pentru studenți, profesioniști din domeniul IT și pentru alte categorii de lucrători;
(a)  sprijinirea conceperii și furnizării de cursuri de formare de înaltă calitate pe termen lung, inclusiv învățare mixtă pentru studenți, profesori, educatori, profesioniști din domeniul IT, cercetători și alte categorii de lucrători, inclusiv funcționarii publici, în colaborare cu școlile, universitățile și centrele de cercetare;
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1 – litera b
(b)  sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri pe termen scurt pentru antreprenori, directori de întreprinderi mici și pentru lucrători;
(b)  sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri de înaltă calitate pe termen scurt, inclusiv învățare mixtă pentru antreprenori, directori de întreprinderi mici și întreprinderi nou-înființate și pentru lucrători, inclusiv funcționari publici și lucrători independenți;
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1 – litera c
(c)  sprijinirea formării la locul de muncă și a stagiilor pentru studenți, tineri absolvenți și tineri întreprinzători.
(c)  sprijinirea formării de înaltă calitate la locul de muncă, inclusiv a învățării mixte și a stagiilor pentru studenți, tineri absolvenți și tineri întreprinzători.
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1 a (nou)
Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 4 – Competențe digitale avansate – se pun în aplicare în principal prin gestionare directă de către Comisia Europeană. Centrele europene de inovare digitală pot funcționa ca facilitatori pentru oportunitățile de formare, oferind consultanță întreprinderilor și colaborând cu centrele de competență adecvate, pentru a asigura cea mai largă acoperire geografică în întreaga Uniune.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – partea introductivă
Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate – urmărește următoarele obiective operaționale:
Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate – urmărește următoarele obiective operaționale care completează acțiunile legate de infrastructura digitală realizate în acest scop, reducând totodată decalajul digital:
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera a
(a)  asigurarea faptului că sectorul public și domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, educația, sistemul judiciar, transporturile, energia, mediul, sectoarele culturale și creative, pot implementa și accesa tehnologiile digitale de ultimă generație, în special calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică;
(a)  asigurarea faptului că sectorul public și domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, educația, sistemul judiciar, transporturile și comunicațiile, energia, mediul, sectoarele culturale și creative, precum și întreprinderile stabilite în Uniune pot implementa în mod efectiv tehnologiile digitale de ultimă generație, în special calculul de înaltă performanță, tehnologia limbajului, inteligența artificială și securitatea cibernetică, și au competențele necesare, dobândite prin formare, de a le utiliza;
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera b
(b)  implementarea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de servicii digitale interoperabile transeuropene (inclusiv a serviciilor conexe) în complementaritate cu acțiunile întreprinse la nivel național și regional;
(b)  implementarea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de servicii digitale interoperabile transeuropene de ultimă generație în întreaga Uniune (inclusiv a serviciilor conexe) în complementaritate cu acțiunile întreprinse la nivel național și regional;
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera c
(c)  facilitarea elaborării, actualizării și utilizării de soluții și cadre de către administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii europeni, inclusiv reutilizarea soluțiilor și a cadrelor de interoperabilitate;
(c)  facilitarea elaborării, actualizării și utilizării de soluții și cadre de către administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii europeni, inclusiv cu sursă deschisă și reutilizarea soluțiilor și a cadrelor de interoperabilitate;
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera d
(d)  includerea administrațiilor publice în procesul de testare și experimentare a tehnologiilor digitale, inclusiv în utilizarea transfrontalieră a acestora;
(d)  includerea administrațiilor publice în procesul de testare, experimentare și extindere a tehnologiilor digitale, inclusiv în utilizarea transfrontalieră a acestora;
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera e
(e)  sprijinirea adoptării de către întreprinderile din Uniune, în special de către IMM-uri, a tehnologiilor digitale avansate și conexe, în special a calculului de înaltă performanță, a inteligenței artificiale, a tehnologiilor viitoare și emergente în materie de securitate cibernetică;
(e)  sprijinirea adoptării de către întreprinderile din Uniune, în special de către IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, a tehnologiilor digitale avansate și conexe, în special a calculului de înaltă performanță, a inteligenței artificiale, a tehnologiei registrelor distribuite, a securității cibernetice, a protecției datelor, a tehnologiei de tip cloud computing și a guvernanței informațiilor și a viitoarelor tehnologii emergente;
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1 – litera f
(f)  sprijinirea conceperii, testării, aplicării și implementării unor soluții digitale interoperabile pentru serviciile publice, la nivelul UE, furnizate prin intermediul unei platforme de soluții reutilizabile bazate pe date, care încurajează inovarea și stabilește cadre comune pentru ca serviciile de administrație publică să își poată pune întregul potențial în slujba cetățenilor și a întreprinderilor europene;
(f)  sprijinirea conceperii, întreținerii, testării, aplicării și implementării unor soluții digitale interoperabile pentru serviciile publice, la nivelul UE, furnizate prin intermediul unei platforme de soluții reutilizabile bazate pe date, care încurajează inovarea și stabilește cadre comune pentru ca serviciile de administrație publică să își poată pune întregul potențial în slujba cetățenilor și a întreprinderilor europene;
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera g
(g)  asigurarea unei capacități permanente la nivelul Uniunii pentru a observa, a analiza și a se adapta la tendințele digitale care evoluează rapid, precum și partajarea și integrarea celor mai bune practici;
(g)  asigurarea unei capacități permanente la nivelul Uniunii pentru a fi în fruntea dezvoltării digitale și, în plus, a observa, a analiza și a se adapta la tendințele digitale care evoluează rapid, precum și partajarea și integrarea celor mai bune practici și facilitarea interacțiunilor dintre diferitele inițiative naționale, care să ducă la dezvoltarea societății digitale datorită unei cooperări permanente între toți actorii implicați la nivelul UE;
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 – litera h
(h)  sprijinirea cooperării în vederea realizării unui ecosistem european de infrastructuri fiabile, utilizând servicii și aplicații de registre distribuite, inclusiv sprijinirea promovării interoperabilității și a standardizării și a introducerii de aplicații transfrontaliere în UE;
(h)  sprijinirea cooperării în vederea realizării unui ecosistem european de infrastructuri fiabile, utilizând, printre altele, servicii și aplicații de registre distribuite, inclusiv sprijinirea promovării interoperabilității și a standardizării și a introducerii de aplicații transfrontaliere în UE bazate pe securitate și protecția vieții private începând cu momentul conceperii, garantând protecția datelor și siguranța consumatorilor;
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1 a (nou)
Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate – se pun în aplicare în principal prin gestionare directă de către Comisia Europeană. Centrele europene de inovare digitală și centrele de competență pot funcționa ca facilitatori.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 1
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 9 194 000 000 EUR în prețuri curente.
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 8 192 391 000 EUR la prețurile din 2018 (9 194 000 000 EUR în prețuri curente).
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera a
(a)  până la 2 698 240 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță
(a)  până la 2 404 289 438 EUR la prețurile din 2018 (2 698 240 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera b
(b)  până la 2 498 369 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 2 – Inteligență artificială
(b)  până la 2 226 192 703 EUR la prețurile din 2018 (2 498 369 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 2 – Inteligență artificială
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera c
(c)  până la 1 998 696 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 3 – Securitate cibernetică și încredere
(c)  până la 1 780 954 875 EUR la prețurile din 2018 (1 998 696 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 3 – Securitate cibernetică și încredere
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera d
(d)  până la 699 543 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 4 – Competențe digitale avansate
(d)  până la 623 333 672 EUR la prețurile din 2018 (699 543 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 4 – Competențe digitale avansate
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera e
(e)  până la 1 299 152 000 EUR pentru obiectivul specific nr. 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate
(e)  până la 1 157 620 312 EUR la prețurile din 2018 (1 299 152 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 5
5.  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.
5.  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). Dacă este posibil, resursele respective sunt utilizate în cea mai mare măsură posibilă în beneficiul statului membru în cauză.
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1 – partea introductivă
Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:
eliminat
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 1
1.  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiul Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;
1.  programul este deschis membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiul Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 2
2.  țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a acestora la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
2.  Asocierea completă sau parțială la program a țărilor terțe care nu sunt menționate la alineatul (1) se bazează pe o evaluare de la caz la caz a obiectivelor specifice, în conformitate cu condițiile prevăzute într-un acord specific referitor la participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acest acord specific să respecte pe deplin următoarele criterii:
—  participarea țării terțe este în interesul Uniunii;
—  participarea contribuie la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 3;
—  participarea nu presupune niciun fel de risc în materie de securitate și respectă pe deplin cerințele relevante în materie de securitate stabilite la articolul 12;
—  acordul asigură un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;
—  acordul stabilește condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];
—  acordul nu conferă țării terțe o competență decizională cu privire la program;
—  acordul garantează drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)
2a.  La pregătirea programelor de lucru, Comisia Europeană sau alte organisme relevante de punere în aplicare evaluează, de la caz la caz, dacă pentru acțiunile incluse în programele de lucru sunt îndeplinite condițiile stabilite în acordul menționat la punctul 2.
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 3
3.  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite în acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau în alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;
eliminat
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Articolul 10 – paragraful 1 – punctul 4
4.  țările terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul
eliminat
—  să asigure un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;
—  să prevadă condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];
—  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;
—  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a proteja interesele financiare ale acesteia.
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 2
2.  Cooperarea cu țările și organizațiile terțe menționate la alineatul (1) în cadrul obiectivului specific 3 – Securitate cibernetică și încredere intră sub incidența articolului [12].
2.  Cooperarea cu țările și organizațiile terțe menționate la alineatul (1) în cadrul obiectivului specific 1 – Calculul de înaltă performanță, a obiectivului specific 2 – Inteligența artificială – și a obiectivului specific 3 – Securitate cibernetică și încredere intră sub incidența articolului [12].
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 5
5.  Programul de lucru poate prevedea, de asemenea, ca entitățile juridice stabilite în țări asociate și entitățile juridice stabilite în UE, dar care sunt controlate din țări terțe să nu fie eligibile să participe la niciuna sau la o parte dintre acțiunile din cadrul obiectivului specific 3 din motive de securitate. În astfel de cazuri, cererile de propuneri și cererile de oferte sunt limitate la entități stabilite sau care urmează să fie stabilite în statele membre și controlate de statele membre și/sau de resortisanți ai statelor membre.
5.  Programul de lucru poate prevedea, de asemenea, ca entitățile juridice stabilite în țări asociate și entitățile juridice stabilite în UE, dar care sunt controlate din țări terțe să nu fie eligibile să participe la niciuna sau la o parte dintre acțiunile din cadrul obiectivelor specifice 1, 2 și 3 din motive strategice și de securitate. În astfel de cazuri, cererile de propuneri și cererile de oferte sunt limitate la entități stabilite sau care urmează să fie stabilite în statele membre și controlate de statele membre și/sau de resortisanți ai statelor membre.
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 5 a (nou)
5a.  Nu sunt permise acțiuni care includ transferuri de tehnologie în afara Uniunii. Pentru a asigura obiectivele de securitate strategică pe termen lung se realizează o evaluare a oportunităților în ceea ce privește participarea entităților care au sediul principal în afara Uniunii.
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 5 b (nou)
5b.  Comisia sau organismul de finanțare poate efectua, după caz, controale de securitate, iar acțiunile care nu respectă normele de securitate pot fi excluse sau stopate în orice moment.
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
1.  Programul este conceput pentru a fi pus în aplicare prin facilitarea sinergiilor, astfel cum se descrie în anexa III, cu alte programe de finanțare ale Uniunii, în special prin intermediul unor acorduri de finanțare complementară din partea UE în cazul în care modalitățile de gestionare a programelor permit acest lucru; fie secvențial, în mod alternativ, fie prin combinarea de fonduri, inclusiv pentru finanțarea comună de acțiuni.
1.  Programul este conceput pentru a fi pus în aplicare prin facilitarea sinergiilor, astfel cum se descrie în anexa III, cu alte programe de finanțare ale Uniunii, în special prin intermediul unor acorduri de finanțare complementară din partea UE în cazul în care modalitățile de gestionare a programelor permit acest lucru; fie secvențial, în mod alternativ, fie prin combinarea de fonduri, inclusiv pentru finanțarea comună de acțiuni. Comisia se asigură că, atunci când face uz de caracterul complementar al programului pentru alte programe europene de finanțare, în special fondurile ESI, Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Orizont Europa și Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MCE 2), InvestEU, Erasmus, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), nu este afectată realizarea obiectivelor specifice 1-5.
Comisia examinează posibilitățile de îmbunătățire a eficienței tuturor programelor care oferă resurse în domeniul digitizării.
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2
2.  Pentru a se asigura în mod sistematic sinergii între program și instrumentele relevante de finanțare ale UE, se stabilesc mecanisme adecvate de coordonare între autoritățile relevante și instrumentele adecvate de monitorizare. Măsurile contribuie la evitarea suprapunerilor și la maximizarea impactului cheltuielilor.
2.  Pentru a se asigura în mod sistematic sinergii între program și instrumentele relevante de finanțare ale UE, se stabilesc mecanisme adecvate de coordonare între autoritățile competente, respectiv între autorități și Comisia Europeană, precum și instrumente adecvate de monitorizare. Măsurile contribuie la evitarea suprapunerilor și la maximizarea impactului cheltuielilor.
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2
2.  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special sub formă de achiziții, ca formă primară de finanțare, precum și sub formă de granturi și premii. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.
2.  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special sub formă de achiziții realizate de Comisie sau de organismul de finanțare ori de beneficiarii de granturi, în mod individual sau în comun, ca formă primară de acțiune, precum și sub formă de granturi și premii. Achizițiile pot autoriza atribuirea de contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri și pot stabili condiții privind locul de executare în conformitate cu acordurile internaționale aplicabile privind achizițiile. Totodată, programul poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1
Programul poate fi pus în aplicare prin parteneriate europene. Acestea pot include, în special, contribuții la parteneriate public-privat existente sau noi sub forma unor întreprinderi comune, instituite în temeiul articolului 187 din TFUE. Pentru aceste contribuții, se aplică dispozițiile referitoare la parteneriatele europene în temeiul [Regulamentului Orizont Europa, de adăugat referința].
Programul poate fi pus în aplicare prin parteneriate europene convenite în cadrul procesului de programare strategică de Comisie împreună cu statele membre. Acestea pot include, în special, contribuții la parteneriate public-privat existente sau noi sub forma unor întreprinderi comune, instituite în temeiul articolului 187 din TFUE. Pentru aceste contribuții, se aplică dispozițiile referitoare la parteneriatele europene în temeiul [Regulamentului Orizont Europa, de adăugat referința].
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 a (nou)
Parteneriatele europene:
(a)  sunt încheiate atunci când ele vor atinge mai eficace obiectivele programului Europa digitală decât Uniunea singură;
(b)  respectă principiile valorii adăugate a Uniunii, transparenței, deschiderii, impactului, efectului de levier, angajamentului financiar pe termen lung al tuturor părților implicate, flexibilității, coerenței și complementarității cu inițiativele Uniunii, locale, regionale, naționale și internaționale;
(c)  sunt limitate în timp și includ condiții pentru eliminarea treptată a finanțării în cadrul programului.
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Articolul 15 – paragraful 1 b (nou)
Dispozițiile și criteriile pentru selectarea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea și eliminarea treptată a acestora se găsesc la (a se adăuga referința).
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Articolul 16 – titlu
Centre de inovare digitală
Centre europene de inovare digitală
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1
1.  În cursul primului an de punere în aplicare a programului se instituie o rețea inițială de centre de inovare digitală.
1.  În cursul primului an de punere în aplicare a programului se instituie o rețea inițială de centre europene de inovare digitală, bazată pe infrastructura existentă, astfel încât să existe cel puțin un centru de inovare digitală în fiecare stat membru.
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  În scopul constituirii rețelei menționate la alineatul (1), fiecare stat membru desemnează entități candidate în cadrul unui proces deschis și competitiv, care să îndeplinească următoarele criterii:
2.  În scopul constituirii rețelei menționate la alineatul (1), fiecare stat membru desemnează entități candidate în cadrul unui proces deschis, transparent, favorabil incluziunii și competitiv, care să îndeplinească următoarele criterii:
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 – litera a
(a)  să aibă competențe adecvate legate de funcțiile exercitate de centrele de inovare digitală;
(a)  să aibă competențe adecvate legate de funcțiile exercitate de centrele europene de inovare digitală;
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 – litera b
(b)  să aibă o capacitate de gestionare, personal și infrastructură adecvate;
(b)  să aibă o capacitate de gestionare, personal, infrastructură și competențe adecvate;
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 – litera d a (nouă)
(da)  să stabilească o cooperare reală cu sectorul privat, pentru a asigura relevanța pe piață a intervențiilor din cadrul obiectivelor specifice 1-5.
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 – litera d b (nouă)
(db)  să mențină legături cu centrele TIC create în cadrul Orizont 2020, al centrului EUinvest și al rețelei European Entreprise;
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Condițiile detaliate care trebuie îndeplinite pentru a fi desemnat „centru european de inovare digitală” și sarcinile care de îndeplinit sunt armonizate și publicate în timp util, pentru a permite pregătirea și realizarea corespunzătoare a acțiunilor.
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – partea introductivă
3.  Comisia adoptă o decizie privind selecția entităților care formează rețeaua inițială. Aceste entități sunt selectate de Comisie din rândul entităților candidate desemnate de către statele membre pe baza criteriilor menționate la alineatul (2) și a următoarelor criterii suplimentare:
3.  Comisia adoptă o decizie privind selecția entităților care formează rețeaua inițială. Aceste entități sunt selectate și identificate clar de Comisie din rândul entităților candidate desemnate de către statele membre pe baza criteriilor menționate la alineatul (2) și a următoarelor criterii suplimentare:
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – litera b
(b)  necesitatea de a asigura, prin această rețea inițială, o acoperire a nevoilor întreprinderilor și a domeniilor de interes public și o acoperire geografică echilibrată și cuprinzătoare.
(b)  necesitatea de a asigura, prin această rețea inițială, o acoperire a nevoilor întreprinderilor și a domeniilor de interes public și o acoperire geografică echilibrată și cuprinzătoare, îmbunătățind convergența, precum și de a contribui la eliminarea decalajului dintre țările beneficiare ale fondurilor de coeziune și alte state membre și de a diminua decalajul digital din punct de vedere geografic.
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 4
4.  Centrele de inovare digitală suplimentare sunt selectate pe baza unui proces deschis și competitiv, în așa fel încât să se asigure cea mai largă acoperire geografică în întreaga Europă. Numărul de entități din rețea trebuie să fie proporțional cu populația unui anumit stat membru, iar în fiecare stat membru trebuie să existe cel puțin o platformă de inovare digitală. Pentru a se răspunde constrângerilor specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice ale UE, se pot desemna entități specifice care să le acopere nevoile.
4.  Centrele europene de inovare digitală suplimentare sunt selectate pe baza unui proces deschis, transparent și competitiv, în așa fel încât să se asigure cea mai largă acoperire geografică în întreaga Europă. Numărul de entități din rețea trebuie să fie proporțional cu populația unui anumit stat membru. Pentru a se răspunde constrângerilor specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice ale UE, în acestea pot fi selecționate centre de inovare suplimentare.
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 5
5.  Centrele de inovare digitală pot primi finanțare sub formă de granturi.
5.  Centrele europene de inovare digitală sunt identificate clar, prin indicații specifice și pot primi finanțare sub formă de granturi.
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 6 – partea introductivă
6.  Centrele de inovare digitală care beneficiază de finanțare sunt implicate în punerea în aplicare a programului pentru:
6.  Centrele europene de inovare digitală care beneficiază de finanțare sunt implicate în punerea în aplicare a programului pentru:
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 6 – litera a
(a)  a furniza servicii de transformare digitală – inclusiv facilități de testare și de experimentare – orientate către IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, inclusiv în sectoarele cu o asimilare lentă a tehnologiilor digitale și conexe;
(a)  a furniza servicii de transformare digitală și cunoștințe de specialitate în domeniul tehnologic – inclusiv facilități de testare și de experimentare – orientate către întreprinderile nou-înfiinţate, IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, inclusiv în sectoarele cu o asimilare lentă a tehnologiilor digitale și conexe;
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 6 – litera a a (nouă)
(aa)  a sprijini întreprinderile, în special IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, organizațiile și administrațiile publice să devină mai competitive și să-și îmbunătățească modelul de afaceri prin utilizarea noilor tehnologii vizate de program;
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 6 – litera b
(b)  a transfera expertiză și know-how între regiuni, în special prin crearea de rețele între IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie stabilite într-o regiune și centrele de inovare digitală stabilite din alte regiuni care sunt cele mai potrivite pentru a furniza serviciile relevante;
(b)  a transfera expertiză și know-how între regiuni, în special prin crearea de rețele între IMM-urile, întreprinderile nou-înfiinţate și întreprinderile cu capitalizare medie stabilite într-o regiune și centrele europene de inovare digitală stabilite în alte regiuni care sunt cele mai potrivite pentru a furniza serviciile relevante; a încuraja schimburile de competențe, inițiativele comune și bunele practici;
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 6 – litera c
(c)  a furniza servicii tematice, inclusiv servicii legate de inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică și încredere administrațiilor, organizațiilor din sectorul public, IMM-urilor și întreprinderilor cu capitalizare medie. Centrele individuale de inovare digitală se pot specializa în servicii tematice specifice și nu trebuie să furnizeze toate serviciile tematice menționate la prezentul alineat;
(c)  a furniza servicii tematice, inclusiv servicii legate de inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică și încredere administrațiilor, organizațiilor din sectorul public, IMM-urilor, întreprinderilor nou-înfiinţate, întreprinderilor cu capitalizare medie și întreprinderilor nou-înființate. Centrele europene individuale de inovare digitală se pot specializa în servicii tematice specifice și nu trebuie să furnizeze toate serviciile tematice menționate la prezentul alineat;
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 6 a (nou)
6a.  Centrele europene de inovare digitală pot, de asemenea, să coopereze cu Institutul European de Inovare și Tehnologie, în special EIT Digital, precum și cu centrele de inovare digitală instituite în cadrul programului Orizont 2020.
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 6 b (nou)
6b.  Centrele europene de inovare digitală pot susține activitățile centrelor de inovare digitală create prin programele-cadru pentru cercetare și inovare, inclusiv centrele de inovare ale EIT Digital.
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 1
1.  Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul [3] și la articolele [4]-[8] sunt eligibile pentru finanțare.
1.  Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul [3] și la articolele [4]-[8] sunt eligibile pentru finanțare în conformitate cu obiectivele generale stabilite în anexa I.
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2 – litera a – punctul ii
(ii)  într-o țară terță asociată la program;
(ii)  într-o țară terță asociată la program în conformitate cu articolele 10 și 12;
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
3.  Entitățile stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni.
3.  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare la acțiuni specifice dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor programului și dacă nu implică riscuri de securitate suplimentare pentru Uniune sau pune la îndoială autonomia strategică a Uniunii.
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 4
4.  Persoanele fizice nu sunt eligibile, cu excepția granturilor acordate în cadrul obiectivului specific 4 Competențe digitale avansate.
4.  Persoanele fizice pot fi eligibile pentru granturile acordate în cadrul obiectivului specific 4 - Competențe digitale avansate. Resortisanții țărilor terțe pot fi eligibili cu condiția să aibă reședința în Uniune.
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Articolul 19 – paragraful 1
Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.
Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar și pot acoperi până la 100 % din costurile eligibile pe baza unor motive bine întemeiate, fără a aduce atingere principiului cofinanțării și în conformitate cu specificațiile pentru fiecare obiectiv.
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Criteriile de atribuire sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri, luându-se în considerare cel puțin următoarele elemente:
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – litera e
(e)  acolo unde este cazul, impactul economic, social, asupra climei și mediului, precum și accesibilitatea;
(e)  acolo unde este cazul, impactul economic, asupra climei, asupra mediului și impactul social, în special promovarea accesibilității și a unor oportunități educaționale și profesionale egale;
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – litera g
(g)  acolo unde este cazul, o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic pe întregul teritoriu al Uniunii, inclusiv în regiunile ultraperiferice;
(g)  acolo unde este cazul, o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic pe întregul teritoriu al Uniunii, inclusiv în regiunile ultraperiferice, precum și în țările și teritoriile de peste mări;
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – litera h a (nouă)
(ha)  după caz, libertatea de reutilizare și adaptare a rezultatelor proiectelor;
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – litera h b (nouă)
(hb)  dacă este cazul, interes public;
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Articolul 20 – alineatul 1 – litera h c (nouă)
(hc)  acolo unde este cazul, o reducere a decalajului digital dintre regiuni, dintre cetățeni și dintre întreprinderi.
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Articolul 21 – paragraful 1
Operațiunile de finanțare mixtă decise în temeiul prezentului program sunt puse în aplicare în conformitate cu [Regulamentul InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.
Operațiunile de finanțare mixtă decise în temeiul prezentului program sunt puse în aplicare în conformitate cu [Regulamentul InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar. Cuantumul cheltuielilor din acest program care urmează să fie combinate cu un instrument financiar este nerambursabil.
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 2 a (nou)
2a.  În cazul în care unei acțiuni i-au fost deja acordate sau aceasta a primit contribuții de la un alt program al Uniunii sau sprijin dintr-un fond UE, contribuția sau sprijinul în cauză se menționează în cererea de contribuție din partea programului.
Amendamentul 161
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 3
3.  Primul program de lucru multianual se concentrează pe activitățile prevăzute în anexă și se asigură că acțiunile care beneficiază de astfel de finanțare nu conduc la scăderea finanțării private. Programele de lucru ulterioare pot include activități care nu sunt prevăzute în anexă cu condiția ca acestea să fie compatibile cu obiectivele prezentului regulament, astfel cum se prevede la articolele [4-8].
3.  Programele de lucru se concentrează pe activitățile prevăzute în anexa I și se asigură că acțiunile care beneficiază de astfel de finanțare nu conduc la scăderea finanțării private.
Amendamentul 162
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a modifica anexa I în vederea revizuirii sau completării activităților incluse în aceasta în mod consecvent cu obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt prevăzute la articolele 4-8.
Amendamentul 163
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 1
1.  În anexa II se prevăd indicatorii care trebuie utilizați pentru monitorizarea punerii în aplicare și a progreselor înregistrate în cadrul programului în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.
1.  În anexa II se prevăd indicatorii măsurabili care trebuie utilizați pentru monitorizarea punerii în aplicare și a progreselor înregistrate în cadrul programului în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.
Amendamentul 164
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Comisia stabilește o metodologie pentru a furniza indicatori măsurabili pentru o evaluare exactă a progresului înregistrat în privința îndeplinirii obiectivelor generale stabilite la articolul 3 alineatul (1). Pe baza acestei metodologii, Comisia completează anexa III, cel târziu până la 1 ianuarie 2021.
Amendamentul 165
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 2
2.  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în cadrul programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 27, pentru a modifica anexa II în vederea revizuirii și completării indicatorilor, atunci când acest lucru este considerat necesar, și în vederea adăugării de dispoziții în prezentul regulament privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.
2.  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în cadrul programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 27, pentru a modifica anexa II în vederea revizuirii și completării indicatorilor măsurabili, atunci când acest lucru este considerat necesar, și în vederea adăugării de dispoziții în prezentul regulament privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.
Amendamentul 166
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 3
3.  Sistemul de rapoarte de performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor de fonduri ale Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.
3.  Sistemul de rapoarte de performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate și că acestea sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor de fonduri ale Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.
Amendamentul 167
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 4
4.  Statisticile oficiale ale UE cum ar fi anchetele statistice din domeniul TIC sunt folosite la maximum. Institutele naționale de statistică sunt consultate și implicate, împreună cu Eurostat, în conceperea inițială și în dezvoltarea ulterioară a indicatorilor statistici folosiți pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului și a progreselor înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală.
4.  Statisticile oficiale ale UE cum ar fi anchetele statistice din domeniul TIC sunt folosite în modul cel mai eficient posibil, precum și colectarea seturilor de date DESIla nivelul NUTS-2 pentru a contribui la abordarea lipsei de date regionale referitoare la programul Europa digitală. Institutele naționale de statistică sunt consultate și implicate, împreună cu Eurostat, în conceperea inițială și în dezvoltarea ulterioară a indicatorilor statistici folosiți pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului și a progreselor înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală.
Amendamentul 168
Propunere de regulament
Articolul 25 – titlu
Evaluare
Evaluarea programului
Amendamentul 169
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1
1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
1.  Comisia asigură monitorizarea regulată și evaluarea externă a programului, în special pe baza sistemului de rapoarte de performanță menționat la articolul 24 alineatul (3). Evaluările cuprind, de asemenea, o evaluare calitativă a progresului înregistrat în privința îndeplinirii obiectivelor generale stabilite la articolul 3 alineatul (1).
Amendamentul 170
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 2
2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului.
2.  Pe lângă monitorizarea regulată a programului, Comisia elaborează un raport interimar de evaluare, pe care îl transmite Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor nu mai târziu de 31 decembrie 2024. Evaluarea intermediară prezintă constatările necesare pentru a se lua o decizie cu privire la continuarea programului după 2027 și la obiectivele respective.
Evaluarea intermediară este transmisă Parlamentului European.
Amendamentul 171
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 3
3.  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul [1], Comisia efectuează o evaluare finală a programului.
3.  Pe baza unei evaluări externe și independente finale, Comisia întocmește un raport de evaluare finală a programului, care analizează impactul pe termen mai lung și sustenabilitatea acestuia.
Amendamentul 172
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 4 a (nou)
4a.  Comisia transmite Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor raportul de evaluare finală menționat la alineatul (3) nu mai târziu de 31 decembrie 2030.
Amendamentul 173
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 5
5.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
eliminat
Amendamentul 174
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 4
4.  Ca parte a sistemului de control, strategia de audit se poate baza pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli. Acest eșantion reprezentativ este completat de o selecție realizată pe baza unei evaluări a riscurilor legate de cheltuieli.
4.  Ca parte a sistemului de control, strategia de audit se bazează pe auditul financiar cel puțin al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli. Acest eșantion reprezentativ este completat de o selecție realizată pe baza unei evaluări a riscurilor legate de cheltuieli.
Amendamentul 175
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 24 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 23 și 24 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.
Amendamentul 176
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 3
3.  Parlamentul European sau Consiliul pot revoca în orice moment delegarea de competențe menționată la articolul 24. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolele 23 și 24 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
Amendamentul 177
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 6
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 24 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 23 și 24 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 178
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 1
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, veridice, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
Amendamentul 179
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 2
2.  Comisia derulează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul [3].
2.  Comisia derulează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Aceasta asigură, de asemenea, integrarea informațiilor și a accesului potențialilor solicitanți la finanțarea din partea Uniunii în sectorul digital. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul [3].
Amendamentul 180
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 1 – paragraful 2 – punctul 1
1.  instituirea unui cadru de achiziții publice comune pentru o rețea integrată de calcul de înaltă performanță de talie internațională, care include tehnologie de supercalcul cu capacitate exascale și infrastructură de date; acestea vor fi accesibile, în scopuri necomerciale, pentru utilizatorii publici și privați și în scopuri de cercetare finanțată din fonduri publice;
1.  instituirea unui cadru de achiziții publice comune pentru o rețea integrată de calcul de înaltă performanță de talie internațională, care include tehnologie de supercalcul cu capacitate exascale și infrastructură de date; acestea vor fi accesibile tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice și, în scopuri necomerciale, pentru utilizatorii publici și privați și în scopuri de cercetare finanțată din fonduri publice.
Amendamentul 181
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 1 – paragraful 2 – punctul 6
6.  implementarea unei tehnologii gata de utilizare/exploatare: supercalculul, considerat un serviciu de cercetare și inovare, menit să contribuie la crearea unui ecosistem HPC european integrat care să includă toate segmentele lanțului valoric științific și industrial (hardware, software, aplicații, servicii, interconectări și competențe digitale avansate).
6.  implementarea unei tehnologii gata de utilizare/exploatare: supercalculul, considerat un serviciu de cercetare și inovare, în special tehnologiile noi care au beneficiat sau beneficiază de finanțare din partea Uniunii, menite să contribuie la crearea unui ecosistem HPC european integrat care să includă toate segmentele lanțului valoric științific și industrial (hardware, software, aplicații, servicii, interconectări și competențe digitale avansate).
Amendamentul 182
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 2 – paragraful 1
Programul dezvoltă și consolidează capacitățile de bază din domeniul inteligenței artificiale în Europa, care includ baze de date și repertorii de algoritmi, și le pune la dispoziția tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice, consolidând și conectând totodată echipamentele de testare și experimentare a inteligenței artificiale din statele membre.
Programul dezvoltă și consolidează capacitățile de bază din domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiilor registrelor distribuite în Europa, care includ baze de date și repertorii de algoritmi, și le pune la dispoziția tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice, consolidând și conectând totodată echipamentele de testare și experimentare a inteligenței artificiale din statele membre.
Amendamentul 183
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 4 – paragraful 1
Programul facilitează accesul populației active, actuale și viitoare, la competențe digitale avansate, în special în domeniul calculului de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia blockchain) și al securității cibernetice, oferindu-le studenților, noilor absolvenți și lucrătorilor existenți, indiferent de locul în care se află, mijloacele necesare dobândirii și dezvoltării acestor competențe.
Programul facilitează accesul și oportunitățile de formare ale populației active, actuale și viitoare, la competențe digitale avansate, în special în domeniul calculului de înaltă performanță, al inteligenței artificiale, al registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia blockchain) și al securității cibernetice, oferindu-le studenților, noilor absolvenți sau cetățenilor de toate vârstele, care au nevoie să își perfecționeze competențele, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și lucrătorilor existenți, indiferent de locul în care se află, mijloacele necesare dobândirii și dezvoltării acestor competențe.
Amendamentul 184
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 4 – paragraful 2 – punctul 1
1.  accesul la formarea la locul de muncă, prin participarea la stagii în centrele de competență și în cadrul întreprinderilor care implementează tehnologii avansate.
1.  accesul la formarea la locul de muncă și la oportunități de învățare mixtă, prin participarea la stagii în centrele de competență și în cadrul întreprinderilor care implementează tehnologii avansate.
Amendamentul 185
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 4 – paragraful 4
Inițial, toate intervențiile vor fi planificate și puse în aplicare în centrele de inovare digitală, astfel cum se prevede la articolul 15.
Inițial, toate intervențiile vor fi planificate și puse în aplicare în centrele de inovare digitală, astfel cum se prevede la articolul 16.
Amendamentul 186
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 5 – secțiunea I – punctul 1 – subpunctul 1.2
1.2.  sprijinirea acțiunilor de proiectare, testare, implementare, întreținere și promovare a unui ecosistem coerent de infrastructură pentru servicii digitale transfrontaliere și contribuirea la găsirea unor soluții cap la cap optime, securizate, interoperabile, multilingve, interoperabile la nivel transfrontalier și transsectorial, precum și a unor cadre comune în administrația publică; de asemenea, trebuie integrate metodologii pentru evaluarea impactului și a beneficiilor;
1.2.  sprijinirea acțiunilor de proiectare, testare, implementare, întreținere, extindere și promovare a unui ecosistem coerent de infrastructură pentru servicii digitale transfrontaliere și contribuirea la găsirea unor soluții cap la cap optime, securizate, interoperabile, multilingve, interoperabile la nivel transfrontalier și transsectorial, precum și a unor cadre comune în administrația publică; de asemenea, trebuie integrate metodologii pentru evaluarea impactului și a beneficiilor;
Amendamentul 187
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 5 – secțiunea I – punctul 2 – subpunctul 2.1
2.1.  asigurarea faptului că cetățenii UE își pot accesa, distribui, utiliza și gestiona în siguranță datele personale privind sănătatea la nivel transfrontalier, indiferent de locul în care se află cetățenii sau în care se găsesc datele; finalizarea infrastructurii de servicii digitale în domeniul e-sănătății și extinderea acesteia prin introducerea unor noi servicii digitale, sprijinirea implementării unui format european de schimb de date pentru dosarele medicale electronice;
2.1.  asigurarea faptului că cetățenii UE își pot accesa, distribui, utiliza și gestiona la nivel transfrontalier în siguranță și într-un mod care garantează protejarea vieții private datele personale privind sănătatea, indiferent de locul în care se află cetățenii sau în care se găsesc datele; finalizarea infrastructurii de servicii digitale în domeniul e-sănătății și extinderea acesteia prin introducerea unor noi servicii digitale, sprijinirea implementării unui format european de schimb de date pentru dosarele medicale electronice;
Amendamentul 188
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 5 – secțiunea I – punctul 3
3.  Sistemul judiciar: asigurarea desfășurării comunicațiilor electronice transfrontaliere în siguranță și fără întreruperi în interiorul sistemului judiciar și între sistemul judiciar și alte organisme competente în domeniul justiției civile și penale; îmbunătățirea accesului la justiție și la informații juridice și proceduri pentru cetățeni, întreprinderi, practicienii în domeniul dreptului și membri ai sistemului judiciar, prin intermediul unor interconexiuni interoperabile semantice cu bazele de date și cu registrele naționale și facilitarea soluționării extrajudiciare online a litigiilor; promovarea dezvoltării și a punerii în aplicare a tehnologiilor inovatoare pentru instanțe și practicienii din domeniul dreptului, cu ajutorul unor soluții de inteligență artificială în măsură să modernizeze și să accelereze procedurile (de exemplu aplicații de „tehnologie juridică”);
3.  Sistemul judiciar: asigurarea desfășurării comunicațiilor electronice transfrontaliere în siguranță și fără întreruperi în interiorul sistemului judiciar și între sistemul judiciar și alte organisme competente în domeniul justiției civile și penale; îmbunătățirea accesului la justiție și la informații juridice și proceduri pentru cetățeni, întreprinderi, practicienii în domeniul dreptului și membri ai sistemului judiciar, prin intermediul unor interconexiuni interoperabile semantice cu baze de date și registre și facilitarea soluționării extrajudiciare online a litigiilor; promovarea dezvoltării și a punerii în aplicare a tehnologiilor inovatoare pentru instanțe și practicienii din domeniul dreptului, cu ajutorul unor soluții de inteligență artificială în măsură să modernizeze și să accelereze procedurile (de exemplu aplicații de „tehnologie juridică”);
Amendamentul 189
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 5 – secțiunea I – punctul 4
4.  Transport, energie și mediu: implementarea unor soluții și infrastructuri descentralizate necesare pentru aplicațiile digitale la scară largă, cum ar fi orașele inteligente sau zonele rurale inteligente, pentru a sprijini politicile în domeniile transportului, energiei și mediului;
4.  Transport, energie și mediu: implementarea unor soluții și infrastructuri descentralizate necesare pentru aplicațiile digitale la scară largă, cum ar fi orașele inteligente, zonele rurale inteligente sau regiunile ultraperiferice, pentru a sprijini politicile în domeniile transportului, energiei și mediului;
Amendamentul 190
Propunere de regulament
Anexa 1 – partea 5 – secțiunea II – titlu
II Activități inițiale legate de digitalizarea industriei:
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 191
Propunere de regulament
Anexa 2 – partea 2 – punctul 2.2
2.2  Numărul de întreprinderi și organizații care utilizează IA
2.2  Numărul de întreprinderi și organizații care testează și experimentează IA în cooperare cu centrele de inovare digitală
Amendamentul 192
Propunere de regulament
Anexa 2 – partea 2 – punctul 2.2 a (nou)
2.2a  Numărul de aplicații IA concrete sprijinite prin program care se comercializează în prezent.
Amendamentul 193
Propunere de regulament
Anexa 2 – partea 4 – punctul 4.1
4.1  Număr de specialiști TIC calificați și încadrați în muncă
4.1  Număr de specialiști TIC calificați și încadrați în muncă anual în Uniune
Amendamentul 194
Propunere de regulament
Anexa 2 – partea 4 – punctul 4.2
4.2  Numărul de întreprinderi care întâmpină dificultăți în recrutarea specialiștilor TIC
4.2  Numărul de întreprinderi care întâmpină dificultăți în recrutarea specialiștilor TIC anual în Uniune
Amendamentul 195
Propunere de regulament
Anexa 2 – partea 4 – punctul 4.2 b (nou)
4.2b  Numărul de studenți, proaspăt absolvenți și șomeri care și-au ameliorat situația după formarea oferită în cadrul programului.
Amendamentul 196
Propunere de regulament
Anexa 2 – partea 5 – punctul 5.1
5.1  Preluarea serviciilor publice digitale
5.1  Frecvența preluării serviciilor publice digitale
Amendamentul 197
Propunere de regulament
Anexa 2 – partea 5 – punctul 5.2
5.2  Întreprinderile cu scor ridicat de intensitate digitală
5.2  Numărul de întreprinderi cu scor ridicat de intensitate digitală
Amendamentul 198
Propunere de regulament
Anexa 2 – partea 5 – punctul 5.3
5.3  Alinierea Cadrului național de interoperabilitate cu Cadrul european de interoperabilitate
5.3  Gradul de aliniere a Cadrului național de interoperabilitate cu Cadrul european de interoperabilitate
Amendamentul 199
Propunere de regulament
Anexa 3 – punctul 1 – litera b a (nouă)
(ba)   Programul Europa digitală creează, în mod activ, sinergii cu Orizont Europa în ceea ce privește durabilitatea datelor rezultate din proiecte de cercetare;
Amendamentul 200
Propunere de regulament
Anexa 3 – punctul 1 – litera c
(c)  Europa digitală va investi în (i) consolidarea capacității digitale în calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate și (ii) implementarea la nivel național și regional, într-un cadru european, a capacităților digitale și a celor mai recente tehnologii digitale în domenii de interes public (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și educația) sau în caz de disfuncționalitate a pieței (cum ar fi digitalizarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii).
(c)  Europa digitală va investi în (i) consolidarea capacității digitale în calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate și (ii) implementarea la nivel național, regional și local, într-un cadru european, a capacităților digitale și a celor mai recente tehnologii digitale în domenii de interes public (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și educația) sau în caz de disfuncționalitate a pieței (cum ar fi digitalizarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii).
Amendamentul 201
Propunere de regulament
Anexa 3 – punctul 1 – litera c
(c)  Europa digitală va investi în (i) consolidarea capacității digitale în calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate și (ii) implementarea la nivel național și regional, într-un cadru european, a capacităților digitale și a celor mai recente tehnologii digitale în domenii de interes public (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și educația) sau în caz de disfuncționalitate a pieței (cum ar fi digitalizarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii).
(c)  Europa digitală va investi în (i) consolidarea capacității digitale în calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, tehnologia registrelor distribuite, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate și (ii) implementarea la nivel național și regional, într-un cadru european, a capacităților digitale și a celor mai recente tehnologii digitale în domenii de interes public (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și educația) sau în caz de disfuncționalitate a pieței (cum ar fi digitalizarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii).

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0408/2018).


Acordul dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană privind cooperarea în materie de reglementare a siguranței aviației civile ***
PDF 109kWORD 48k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a unui amendament la Acordul dintre Statele Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind cooperarea în materie de reglementare a siguranței aviației civile (07482/2018 – C8-0157/2018 – 2016/0343(NLE))
P8_TA(2018)0522A8-0432/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (07482/2018),

–  având în vedere proiectul de Amendament 1 la Acordul între Statele Unite ale Americii și Comunitatea Europeană privind cooperarea în materie de reglementare a siguranței aviației civile (07236/2017),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 100 alineatul (2) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0157/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru transport și turism (A8-0432/2018),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Statelor Unite ale Americii.


Un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale *
PDF 211kWORD 76k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale (COM(2018)0148 – C8-0137/2018 – 2018/0073(CNS))
P8_TA(2018)0523A8-0428/2018

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0148),

–  având în vedere articolul 113 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0137/2018),

–  având în vedere avizele motivate prezentate în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității de către parlamentul danez, parlamentul național al Irlandei, parlamentul maltez și Camera Reprezentanților a Țărilor de Jos, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0428/2018),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Economia mondială se transformă rapid într-una digitală și, drept urmare, au apărut noi modalități de a desfășura activități comerciale. Companiile digitale sunt caracterizate de faptul că operațiunile lor sunt strâns legate de internet. În special, modele de afaceri digitale se bazează în mare măsură pe capacitatea de a desfășura activități de la distanță, cu o prezență fizică limitată sau chiar deloc, pe contribuția utilizatorilor finali la crearea de valoare și pe importanța activelor necorporale.
(1)  Economia mondială se transformă rapid într-una digitală și, drept urmare, au apărut noi modalități de a desfășura activități comerciale. Companiile digitale sunt caracterizate de faptul că operațiunile lor sunt strâns legate de internet. În special, modele de afaceri digitale se bazează în mare măsură pe capacitatea de a desfășura activități de la distanță, cu o prezență fizică sau impozabilă limitată sau inexistentă într-o anumită țară, pe contribuția utilizatorilor finali la crearea de valoare și pe importanța activelor necorporale.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Normele actuale de impozitare a societăților au fost dezvoltate în mare parte în decursul secolului XX, pentru companiile tradiționale. Ele se bazează pe ideea că impozitarea ar trebui să aibă loc acolo unde este creată valoarea. Cu toate acestea, aplicarea normelor actuale la economia digitală a dus la o nepotrivire între locul unde sunt impozitate profiturile și locul în care este creată valoarea, în special în cazul modelelor de afaceri care se bazează foarte mult pe participarea utilizatorilor. Prin urmare, a devenit evident faptul că normele actuale de impozitare a societăților sunt inadecvate pentru impozitarea profiturilor din economia digitală și trebuie revizuite.
(2)  Normele actuale de impozitare a societăților au fost dezvoltate în mare parte în decursul secolului XX, pentru companiile tradiționale. Ele se bazează pe ideea că impozitarea ar trebui să aibă loc acolo unde este creată valoarea. Cu toate acestea, aplicarea normelor actuale la economia digitală a dus la o nepotrivire între locul unde sunt impozitate profiturile și locul în care este creată valoarea, în special în cazul modelelor de afaceri care se bazează foarte mult pe participarea utilizatorilor. Digitalizarea a schimbat rolul utilizatorilor, permițându-le să se implice din ce în ce mai mult în procesul de creare a valorii. Prin urmare, a devenit evident faptul că normele actuale de impozitare a societăților pentru impozitarea profiturilor din economia digitală nu iau în considerare acest factor nou și trebuie revizuite urgent.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)   Obiectivul este acela de a reduce decalajul dintre impozitarea veniturilor digitale și impozitarea veniturilor tradiționale. În prezent, în medie, pentru întreprinderile digitale se aplică o cotă efectivă de impozitare de numai 9,5 %, comparativ cu 23,2 % pentru modelele de afaceri tradiționale1a. Un sistem de impozitare trebuie să fie echitabil și favorabil pentru societate în ansamblu. Ar trebui să se asigure condiții de concurență echitabile pentru toate întreprinderile care desfășoară activități pe piața unică.
_________________
1a Sursă: Calcule rezultate din evaluarea impactului realizată de Comisia Europeană, pe baza ZEW (2016, 2017) și ZEW și alții (2017).
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Revizuirea respectivă constituie un element important al pieței unice digitale3, dat fiind că piața unică digitală are nevoie de un cadru fiscal modern și stabil pentru ca economia digitală să stimuleze inovarea, să combată fragmentarea pieței și să permită tuturor celor implicați să beneficieze de noua dinamică a pieței în condiții echitabile și echilibrate.
(3)  Revizuirea respectivă constituie un element important al pieței unice digitale3, dat fiind că piața unică digitală are nevoie de un cadru fiscal echitabil, modern și stabil pentru ca economia digitalizată să stimuleze inovarea și creșterea economică favorabilă incluziunii, să combată fragmentarea pieței și să permită tuturor celor implicați să beneficieze de noua dinamică a pieței în condiții echitabile și echilibrate. Digitalizarea afectează întreaga economie, care nu se limitează la crearea unui impozit pe servicii digitale; prin urmare, normele fiscale ar trebui să fie reformate. Măsurile ad-hoc prevăzute în prezenta directivă nu ar trebui să întârzie activitățile legate de impozitarea unei prezențe digitale substanțiale și includerea acestei impozitări într-o bază fiscală consolidată comună a societăților.
__________________
__________________
3 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” [COM(2015)0192, 6.5.2015].
3 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O strategie privind piața unică digitală pentru Europa” [COM(2015)0192, 6.5.2015].
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Dată fiind natura globală a problemei impozitării economiei digitale, abordarea ideală ar fi să se găsească o soluție internațională multilaterală. Din acest motiv, Comisia este angajată activ în dezbaterea internațională în acest sens. În cadrul OCDE, lucrările sunt în prezent în curs de desfășurare. Cu toate acestea, realizarea de progrese la nivel internațional este dificilă. Prin urmare, se iau măsuri pentru adaptarea normelor privind impozitarea societăților la nivelul Uniunii6 și pentru încurajarea realizării de acorduri cu jurisdicții din afara Uniunii7, astfel încât cadrul de impozitare a societăților să poată fi adaptat la noile modele de afaceri digitale.
(5)  Dată fiind natura globală a problemei impozitării economiei digitale, abordarea ideală ar fi să se găsească o soluție internațională multilaterală. Din acest motiv, Comisia este angajată activ în dezbaterea internațională în acest sens. În cadrul OCDE, al Fondului Monetar Internațional (FMI), al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Grupului Băncii Mondiale, care formează platforma de colaborare privind impozitarea, lucrările sunt în prezent în curs de desfășurare. Cu toate acestea, realizarea de progrese la nivel internațional este dificilă. Prin urmare, se iau măsuri pentru adaptarea normelor privind impozitarea societăților la nivelul Uniunii6 și pentru încurajarea realizării de acorduri cu jurisdicții din afara Uniunii7, astfel încât cadrul de impozitare a societăților să poată fi adaptat la noile modele de afaceri digitale. Ar trebui asigurată coerența cu cadrul favorabil incluziunii privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS), pentru a garanta că nu există nicio abatere de la standardele internaționale și pentru a evita creșterea complexității.
__________________
__________________
6 Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale [COM(2018)0147].
6 Propunere de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale [COM(2018)0147].
7 Recomandarea Comisiei privind impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale [C(2018) 1650].
7 Recomandarea Comisiei privind impozitarea societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale [C(2018) 1650].
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 6
(6)  În așteptarea acestor măsuri, a căror aprobare și implementare este posibil să fie de durată, statele membre se confruntă cu o presiune de a acționa în legătură cu acest aspect, dat fiind riscul ca bazele lor de impozitare a societăților să se erodeze în mod semnificativ de-a lungul timpului. Măsurile necoordonate luate de statele membre în mod individual pot fragmenta piața unică și pot denatura concurența, împiedicând dezvoltarea de noi soluții digitale și competitivitatea Uniunii în ansamblu. Acesta este motivul pentru care este necesar să se adopte o abordare armonizată privind o soluție intermediară care să soluționeze această problemă într-un mod specific, până la adoptarea unei soluții cuprinzătoare.
(6)  În așteptarea acestor măsuri, a căror aprobare și implementare este posibil să fie de durată, statele membre se confruntă cu o presiune de a acționa în legătură cu acest aspect, dat fiind riscul ca bazele lor de impozitare a societăților să se erodeze în mod semnificativ de-a lungul timpului. Măsurile necoordonate luate de statele membre în mod individual pot fragmenta piața unică și pot denatura concurența, împiedicând dezvoltarea de noi soluții digitale și competitivitatea Uniunii în ansamblu. Acesta este motivul pentru care este necesar să se adopte o abordare armonizată privind o soluție intermediară care să soluționeze această problemă într-un mod specific, până la adoptarea unei soluții cuprinzătoare. Soluția intermediară ar trebui să fie temporar restricționată pentru a evita să devină involuntar permanentă. Prin urmare, ar trebui introdusă o clauză de încetare a efectelor care ar duce la expirarea automată a prezentei directive în momentul elaborării unei soluții cuprinzătoare, de preferință la nivel internațional. Până la 31 decembrie 2020, în cazul în care nu s-a ajuns la o soluție cuprinzătoare, Comisia ar trebui să aibă în vedere o propunere în temeiul articolului 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căreia Parlamentul European și Consiliul să acționeze în conformitate cu procedura legislativă ordinară. Acest lucru este esențial pentru a se ajunge cât mai rapid la un acord cu scopul de a evita ca statele membre să mărească numărul de impozite digitale naționale unilaterale.
Amendamentul 7
Propunere de directivă
Considerentul 7
(7)  Această soluție interimară ar trebui să stabilească un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale (impozitul pe servicii digitale, ISD) pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale de către anumite entități. Ea ar trebui să fie o măsură ușor de implementat, care vizează veniturile provenite din furnizarea de servicii digitale în cazul cărora utilizatorii contribuie în mod semnificativ la procesul de creare a valorii. Acest factor (crearea de valoare) stă și la baza măsurii privind normele de impozitare a societăților, după cum se arată la considerentul 5.
(7)  Această soluție interimară ar trebui să stabilească un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale (impozitul pe servicii digitale, ISD) pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale, inclusiv conținut digital, de către anumite entități. Ea ar trebui să fie o măsură ușor de implementat, care vizează veniturile provenite din furnizarea de servicii digitale în cazul cărora utilizatorii și pe activele necorporale contribuie în mod semnificativ la procesul de creare a valorii. Acest factor (crearea de valoare de către utilizatori și dependența puternică de activele necorporale ) stă și la baza măsurii privind normele de impozitare a societăților, după cum se arată la considerentul 5.
Amendamentul 8
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  ISD ar trebui să se aplice numai veniturilor care rezultă din furnizarea anumitor servicii digitale. Serviciile digitale ar trebui să fie cele care depind în mare parte de crearea de valoare de către utilizatori și în cazul cărora diferența dintre locul unde sunt impozitate profiturile și locul unde sunt stabiliți utilizatorii este de obicei cea mai mare. Veniturile obținute din prelucrarea contribuției utilizatorilor sunt cele care ar trebui impozitate, nu participarea utilizatorilor în sine.
(9)  ISD ar trebui să se aplice veniturilor care rezultă din furnizarea serviciilor digitale care depind în mare parte de crearea de valoare de către utilizatori și de capacitatea acestora de a furniza servicii fără a avea o prezență fizică sau având o prezență fizică foarte redusă. În aceste cazuri, diferența dintre locul unde sunt impozitate profiturile și locul unde sunt stabiliți utilizatorii este de obicei cea mai mare.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  În special, veniturile impozabile ar trebui să fie cele care rezultă din furnizarea următoarelor servicii: (i) plasarea pe o interfață digitală de materiale publicitare orientate către utilizatorii interfeței respective; (ii) punerea la dispoziție a unor interfețe digitale multilaterale care permit utilizatorilor să găsească alți utilizatori și să interacționeze cu aceștia și care ar putea, de asemenea, să faciliteze furnizarea subiacentă de bunuri sau de servicii direct între utilizatori (denumite uneori și „servicii de intermediere”); și (iii)transmiterea de date colectate cu privire la utilizatori, generate de activitățile utilizatorilor pe interfețele digitale. Dacă nu se obțin venituri din furnizarea unor asemenea servicii, nu ar trebui să existe nicio răspundere pentru plata ISD. Alte venituri care sunt obținute de entitatea ce furnizează asemenea servicii, dar care nu sunt generate în mod direct de aceste furnizări de servicii ar trebui de asemenea să nu intre în domeniul de aplicare al impozitului.
(10)  În special, veniturile impozabile ar trebui să fie cele care rezultă din furnizarea următoarelor: (i) plasarea pe o interfață digitală de materiale publicitare orientate către utilizatorii interfeței respective; (ii) punerea la dispoziție a unor interfețe digitale multilaterale care permit utilizatorilor să găsească alți utilizatori și să interacționeze cu aceștia și care ar putea, de asemenea, să faciliteze furnizarea subiacentă de bunuri sau de servicii direct între utilizatori (denumite uneori și „servicii de intermediere”); (iii) prelucrarea, transmiterea și vânzarea de date colectate cu privire la utilizatori, generate de activitățile utilizatorilor pe interfețele digitale. și (iv) furnizarea de conținut digital, de exemplu video, audio sau texte. Dacă nu se obțin venituri din furnizarea unor asemenea tipuri de conținut, bunuri și servicii, nu ar trebui să existe nicio răspundere pentru plata ISD. Alte venituri care sunt obținute de entitatea ce furnizează asemenea servicii, dar care nu sunt generate în mod direct de aceste furnizări de servicii ar trebui de asemenea să nu intre în domeniul de aplicare al impozitului.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Pentru cazurile care implică interfețe digitale multilaterale care facilitează o furnizare subiacentă de bunuri sau de servicii direct între utilizatorii interfeței respective, tranzacțiile subiacente și veniturile obținute de utilizatori din tranzacțiile în cauză ar trebui să rămână în afara domeniului de aplicare al impozitului. Veniturile care rezultă din activitățile de comercializare cu amănuntul ce constau în vânzarea de bunuri sau de servicii contractate online prin intermediul site-ului web al furnizorului bunurilor sau serviciilor respective, în cazul cărora furnizorul nu acționează ca intermediar, ar trebui de asemenea să se afle în afara domeniului de aplicare al ISD, deoarece crearea de valoare pentru comerciantul cu amănuntul rezidă în bunurile sau serviciile furnizate, iar interfața digitală este folosită doar ca mijloc de comunicare. Stabilirea faptului dacă un furnizor vinde bunuri sau servicii online în nume propriu ori furnizează servicii de intermediere ar urma să se facă ținând seama de fondul juridic și economic al unei tranzacții, astfel cum este reflectat în acordurile dintre părțile relevante. De exemplu, se poate spune că furnizorul unei interfețe digitale pe care sunt puse la dispoziție bunuri ale unor terțe părți furnizează un serviciu de intermediere (cu alte cuvinte, punerea la dispoziție a unei interfețe digitale multilaterale) în cazul căruia nu se asumă niciun risc de inventar semnificativ sau în cazul căruia terța parte este cea care stabilește efectiv prețul acestor bunuri.
(13)  Pentru cazurile care implică interfețe digitale multilaterale care facilitează o furnizare subiacentă de bunuri sau de servicii direct între utilizatorii interfeței respective, tranzacțiile subiacente și veniturile obținute de utilizatori din tranzacțiile în cauză ar trebui să rămână în afara domeniului de aplicare al impozitului. Veniturile care rezultă din activitățile de comercializare cu amănuntul ce constau în vânzarea de bunuri sau de servicii contractate online prin intermediul site-ului web al furnizorului bunurilor sau serviciilor respective, în cazul cărora furnizorul nu acționează ca intermediar, ar trebui de asemenea să se afle în afara domeniului de aplicare al ISD. Cu toate acestea, având în vedere că este posibil să se prelucreze date ale utilizatorilor prin intermediul unei interfețe digitale și să se creeze astfel o valoare adăugată în urma tranzacției și deoarece absența prezenței fizice poate crea o oportunitate pentru planificarea fiscală agresivă, extinderea domeniului de aplicare al acestor servicii, ar trebui să fie luată în considerare în cadrul revizuirii prezentei directive.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 14
(14)  Serviciile care constau în furnizarea de conținut digital de către o entitate printr-o interfață digitală ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al impozitului, indiferent dacă conținutul digital este deținut de entitatea respectivă sau aceasta a dobândit drepturile de distribuție a conținutului în cauză. Chiar dacă este posibil ca între destinatarii unui asemenea conținut digital să fie permis un anumit gen de interacțiune și, prin urmare, s-ar putea considera că furnizorul unor astfel de servicii pune la dispoziție o interfață digitală multilaterală, este mai puțin clar că utilizatorul joacă un rol esențial în crearea de valoare pentru compania care furnizează conținutul digital. Din perspectiva creării de valoare, accentul este pus pe conținutul digital în sine, care este livrat de entitate. Prin urmare, veniturile obținute din astfel de furnizări ar trebui să nu intre în domeniul de aplicare al impozitului.
(14)  Serviciile care constau în furnizarea de conținut digital de către o entitate printr-o interfață digitală ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al impozitului, indiferent dacă conținutul digital este deținut de entitatea respectivă sau aceasta a dobândit drepturile de distribuție a conținutului în cauză; veniturile obținute din astfel de furnizări ar trebui să fie evaluate de Comisie în termen de ... [ doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive].
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 15
(15)  Conținutul digital ar trebui definit ca fiind date furnizate sub formă digitală, precum programe de calculator, aplicații, jocuri, muzică, videoclipuri sau texte, indiferent dacă sunt accesate prin descărcare sau prin flux continuu, și ca fiind diferit de datele reprezentate de o interfață digitală în sine. Prin aceasta se urmărește cuprinderea diferitelor forme pe care le poate lua conținutul digital atunci când este procurat de un utilizator, ceea ce nu afectează faptul că scopul unic sau principal din perspectiva utilizatorului este procurarea conținutului digital.
(15)  Conținutul digital ar trebui definit ca fiind date furnizate sub formă digitală, precum programe de calculator, aplicații, jocuri, muzică, videoclipuri sau texte, indiferent dacă sunt accesate prin descărcare sau prin flux continuu, și ca fiind diferit de datele reprezentate de o interfață digitală în sine.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 15 a (nou)
(15a)   Întreprinderile digitale au tendința să investească mai puțin în clădiri și utilaje în raport cu întreprinderile tradiționale.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 16
(16)   Serviciul descris la considerentul 14 ar trebui să fie diferențiat de un serviciu care constă în punerea la dispoziție a unei interfețe digitale multilaterale prin care utilizatorii pot încărca și partaja conținut digital cu alți utilizatori sau de punerea la dispoziție a unei interfețe care facilitează o furnizare subiacentă de conținut digital direct între utilizatori. Aceste din urmă servicii constituie un serviciu de intermediere și, prin urmare, ar trebui să intre sub incidența domeniului de aplicare al ISD, indiferent de natura tranzacției subiacente.
eliminat
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Considerentul 17
(17)  Serviciile impozabile care constau în transmiterea de date colectate privind utilizatorii ar trebui să includă numai date care au fost generate de activitățile utilizatorilor respectivi pe interfețele digitale, dar nu și datele generate de senzori sau de alte mijloace și colectate în mod digital. Acest lucru se datorează faptului că serviciile care intră în domeniul de aplicare al ISD ar trebui să fie cele care folosesc interfețele digitale ca o modalitate de a crea contribuții ale utilizatorilor pe care le monetizează, mai degrabă decât servicii care folosesc interfețele doar ca o modalitate de a transmite date generate în alt mod. Prin urmare, ISD nu ar trebui să fie un impozit pe colectarea de date, pe utilizarea datelor colectate de o companie pentru scopurile sale interne sau pe partajarea gratuită a datelor colectate de o companie cu alte părți. Ceea ce ar trebui să vizeze ISD este generarea de venituri din transmiterea datelor obținute dintr-o activitate foarte specifică (activitățile utilizatorilor pe interfețele digitale).
(17)  Serviciile impozabile care constau în prelucrarea, transmiterea sau vânzarea de date colectate privind utilizatorii ar trebui să includă date care au fost generate de activitățile utilizatorilor respectivi pe interfețele digitale. Aceste servicii impozabile ar trebui să fie cele care folosesc interfețele digitale ca o modalitate de a crea contribuții ale utilizatorilor pe care le monetizează. ISD nu este în sine un impozit pe colectarea de date. Ceea ce ar trebui să vizeze ISD este generarea de venituri din prelucrarea, vânzarea sau transmiterea către o parte terță a acestor date obținute dintr-o activitate foarte specifică (activitățile utilizatorilor pe interfețele digitale).
Amendamentul 16
Propunere de directivă
Considerentul 22
(22)  Doar anumite entități ar trebui să se califice drept persoane impozabile în sensul ISD, indiferent dacă sunt stabilite într-un stat membru sau într-o jurisdicție din afara Uniunii. În special, o entitate ar trebui să se califice drept o persoană impozabilă numai dacă îndeplinește ambele condiții următoare: (i) cuantumul total al veniturilor la nivel mondial raportate de entitate pentru cel mai recent exercițiu financiar încheiat pentru care este disponibilă o declarație financiară depășește 750 000 000 EUR; și (ii) cuantumul total al veniturilor impozabile obținute de entitate în cadrul Uniunii în decursul exercițiului financiar respectiv depășește 50 000 000 EUR.
(22)  Doar anumite entități ar trebui să se califice drept persoane impozabile în sensul ISD, indiferent dacă sunt stabilite într-un stat membru sau într-o jurisdicție din afara Uniunii. În special, o entitate ar trebui să se califice drept o persoană impozabilă numai dacă îndeplinește ambele condiții următoare: (i) cuantumul total al veniturilor la nivel mondial raportate de entitate pentru cel mai recent exercițiu financiar încheiat pentru care este disponibilă o declarație financiară depășește 750 000 000 EUR; și (ii) cuantumul total al veniturilor impozabile obținute de entitate în cadrul Uniunii în decursul exercițiului financiar respectiv depășește 40 000 000 EUR.
Amendamentul 17
Propunere de directivă
Considerentul 23
(23)  Primul prag (totalul veniturilor anuale la nivel mondial) ar trebui să limiteze aplicarea ISD la companii de anumite dimensiuni, și anume cele care sunt în principal capabile să furnizeze serviciile digitale respective în cazul cărora contribuțiile utilizatorilor joacă un rol fundamental și care depind în mare măsură de rețele largi de utilizatori, de un trafic de utilizatori intens și de exploatarea unei poziții puternice pe piață. Aceste modele de afaceri, care depind de crearea de valoare de către utilizatori pentru obținerea de venituri și care sunt viabile numai dacă sunt realizate de companii de anumite dimensiuni, sunt cele responsabile pentru diferența mai mare dintre locul în care sunt impozitate profiturile acestor companii și locul unde este creată valoarea. Mai mult, companiile mai mari dispun de oportunitatea de a se angaja în practici de planificare fiscală agresivă. Acesta este motivul pentru care același prag a fost propus în cadrul altor inițiative ale Uniunii9. Un asemenea prag are de asemenea scopul să genereze securitate juridică, dat fiind că ar face mai ușoară și mai puțin costisitoare determinarea de către companii și de către autoritățile fiscale a faptului dacă o entitate este răspunzătoare pentru plata ISD sau nu. El exclude, de asemenea, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate, asupra cărora sarcinile de asigurare a conformității aferente noului impozit probabil că ar avea un efect disproporționat.
(23)  Primul prag (totalul veniturilor anuale la nivel mondial) ar trebui să limiteze aplicarea ISD la companii de anumite dimensiuni, și anume cele care sunt în principal capabile să furnizeze serviciile digitale respective, care se bazează masiv pe active necorporale mobile și/sau pe active digitale, în cazul cărora contribuțiile utilizatorilor joacă un rol fundamental și care depind în mare măsură de rețele largi de utilizatori, de un trafic de utilizatori intens și de exploatarea unei poziții puternice pe piață. Aceste modele de afaceri, care depind de crearea de valoare de către utilizatori pentru obținerea de venituri și care sunt viabile numai dacă sunt realizate de companii de anumite dimensiuni, sunt cele responsabile pentru diferența mai mare dintre locul în care sunt impozitate profiturile acestor companii și locul unde este creată valoarea. Mai mult, companiile mai mari dispun de oportunitatea de a se angaja în practici de planificare fiscală agresivă. Pragul propus are, de asemenea, scopul să genereze securitate juridică, dat fiind că ar face mai ușoară și mai puțin costisitoare determinarea de către companii și de către autoritățile fiscale a faptului dacă o entitate este răspunzătoare pentru plata ISD sau nu. El exclude, de asemenea, întreprinderile mici și întreprinderile nou-înființate, asupra cărora sarcinile de asigurare a conformității aferente noului impozit probabil că ar avea un efect disproporționat.
__________________
9 A se vedea articolul 2 din Propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB) [COM(2016)0683].
Amendamentul 18
Propunere de directivă
Considerentul 27
(27)  Pentru a reduce posibilele cazuri de dublă impunere în care aceleași venituri sunt supuse impozitului pe profit și ISD, se preconizează că statele membre vor permite companiilor să deducă ISD plătit drept cost din baza de impozitare a profitului pe teritoriul lor, indiferent dacă ambele impozite sunt plătite în același stat membru sau în state membre diferite.
(27)  Pentru a reduce posibilele cazuri de dublă impunere în care aceleași venituri sunt supuse impozitului pe profit și ISD, urmează să se găsească o soluție viitoare comună la nivelul întregii Uniuni pentru a permite companiilor să deducă ISD plătit drept cost din baza de impozitare a profitului pe teritoriul lor, indiferent dacă ambele impozite sunt plătite în același stat membru sau în state membre diferite.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Considerentul 29
(29)  În cazul în care utilizatorii unui anumit serviciu impozabil se află în diferite state membre sau jurisdicții din afara Uniunii, veniturile impozabile relevante obținute din serviciul respectiv ar trebui repartizate fiecărui stat membru în mod proporțional, pe baza anumitor coeficienți de repartizare specifici. Acești coeficienți ar trebui stabiliți în funcție de natura fiecărui serviciu impozabil și de elementele distinctive care determină încasarea de venituri pentru furnizorul unui astfel de serviciu.
(29)  În cazul în care utilizatorii unui anumit serviciu impozabil se află în diferite state membre sau jurisdicții din afara Uniunii, veniturile impozabile relevante obținute din serviciul respectiv ar trebui repartizate fiecărui stat membru în mod proporțional, pe baza anumitor coeficienți de repartizare specifici. Acești coeficienți ar trebui stabiliți în funcție de natura fiecărui serviciu impozabil și de elementele distinctive care determină încasarea de venituri pentru furnizorul unui astfel de serviciu. În cazul în care coeficienții de repartizare conduc la o repartizare dezechilibrată care nu reflectă activitatea economică reală, un mecanism de soluționare a litigiilor ar putea remedia o astfel de situație. Având în vedere considerentele de mai sus, Comisia ar trebui să evalueze posibilitatea instituirii unui mecanism de soluționare a litigiilor, pentru a permite soluționarea adecvată a litigiilor atunci când sunt implicate state membre diferite.
Amendamentul 20
Propunere de directivă
Considerentul 30
(30)  În cazul unui serviciu impozabil care constă în plasarea de materiale publicitare pe o interfață digitală, pentru determinarea proporției veniturilor impozabile care urmează să fie repartizate într-o perioadă fiscală către un stat membru ar trebui să se țină seama de numărul de dăți când un material publicitar a apărut pe dispozitivele utilizatorilor în acea perioadă fiscală în statul membru respectiv.
(30)  În cazul unui serviciu impozabil care constă în plasarea de materiale publicitare sau furnizarea de conținut pe o interfață digitală, pentru determinarea proporției veniturilor impozabile care urmează să fie repartizate într-o perioadă fiscală către un stat membru ar trebui să se țină seama de numărul de dăți când un material publicitar sau un conținut digital a apărut pe dispozitivele utilizatorilor în acea perioadă fiscală în statul membru respectiv.
Amendamentul 22
Propunere de directivă
Considerentul 32
(32)  În ceea ce privește transmiterea datelor colectate cu privire la utilizatori, repartizarea veniturilor impozabile într-o perioadă fiscală către un stat membru ar trebui să țină seama de numărul de utilizatori de la care datele transmise în acea perioadă fiscală au fost generate ca urmare a faptului că utilizatorii respectivi au folosit un dispozitiv în statul membru în cauză.
(32)  În ceea ce privește prelucrarea, vânzarea sau transmiterea datelor colectate cu privire la utilizatori, repartizarea veniturilor impozabile într-o perioadă fiscală către un stat membru ar trebui să țină seama de numărul de utilizatori de la care datele exploatate, vândute sau transmise în acea perioadă fiscală au fost generate ca urmare a faptului că utilizatorii respectivi au folosit un dispozitiv în statul membru în cauză.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Considerentul 34
(34)  Orice prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul ISD ar trebui să se facă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului10, inclusiv cele care este posibil să fie necesare în legătură cu adresele IP (protocol de internet) sau cu alte mijloace de geolocalizare. Ar trebui să se acorde atenție în mod special necesității de a prevedea măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru respectarea normelor legate de legalitatea și securitatea activităților de prelucrare, de comunicarea de informații și de drepturile persoanelor vizate. Ori de câte ori este posibil, datele cu caracter personal ar trebui să fie anonimizate.
(34)  Orice prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul ISD ar trebui să se facă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului10, inclusiv cele care este posibil să fie necesare în legătură cu adresele IP (protocol de internet) sau cu alte mijloace de geolocalizare, fără a permite identificarea utilizatorilor. Autoritatea fiscală a statelor membre este informată cu privire la metoda utilizată pentru a stabili localizarea utilizatorilor. Ar trebui să se acorde atenție în mod special necesității de a prevedea măsurile tehnice și organizatorice adecvate pentru respectarea normelor legate de legalitatea și securitatea activităților de prelucrare, în special a principiilor necesității și proporționalității, de comunicarea de informații și de drepturile persoanelor vizate. Ori de câte ori este posibil, datele cu caracter personal ar trebui să fie anonimizate.
_________________
_________________
10 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
10 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Amendamentul 24
Propunere de directivă
Considerentul 35
(35)  Veniturile impozabile ar trebui să fie egale cu totalul veniturilor brute obținute de o persoană impozabilă, minus taxa pe valoarea adăugată și alte impuneri similare. Veniturile impozabile ar trebui recunoscute ca fiind obținute de o persoană impozabilă în momentul în care devin exigibile, indiferent dacă au fost efectiv plătite sau nu până în acel moment. ISD ar trebui să fie exigibil într-un stat membru pentru proporția din veniturile impozabile obținute de o persoană impozabilă într-o perioadă fiscală care este tratată ca fiind obținută în statul membru în cauză și ar trebui calculat prin aplicarea cotei ISD la proporția respectivă. Pentru a se evita denaturarea piețe unice, ar trebui să existe o singură cotă ISD la nivelul Uniunii. Cota ISD ar trebui să fie stabilită la 3 %, ceea ce realizează un echilibru adecvat între veniturile generate de acest impozit și luarea în considerare a impactului diferențiat al ISD asupra companiilor cu marje de profit diferite.
(35)  Veniturile impozabile ar trebui să fie egale cu totalul veniturilor brute obținute de o persoană impozabilă, minus taxa pe valoarea adăugată și alte impuneri similare. Veniturile impozabile ar trebui recunoscute ca fiind obținute de o persoană impozabilă în momentul în care devin exigibile, indiferent dacă au fost efectiv plătite sau nu până în acel moment. ISD ar trebui să fie exigibil într-un stat membru pentru proporția din veniturile impozabile obținute de o persoană impozabilă într-o perioadă fiscală care este tratată ca fiind obținută în statul membru în cauză și ar trebui calculat prin aplicarea cotei ISD la proporția respectivă. Pentru a se evita denaturarea piețe unice, ar trebui să existe o singură cotă ISD la nivelul Uniunii. Cota ISD stabilită la 3 % vizează să realizeze un echilibru adecvat între veniturile generate de acest impozit și luarea în considerare a impactului diferențiat al ISD asupra companiilor cu marje de profit diferite.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Considerentul 37
(37)  Statele membre ar trebui să poată stabili obligații contabile, de ținere a evidențelor sau de alt gen destinate să asigure faptul că ISD datorat este efectiv plătit, precum și alte măsuri de prevenire a evaziunii, a eludării și a abuzurilor fiscale.
(37)  Statele membre ar trebui să poată stabili obligații contabile, de ținere a evidențelor sau de alt gen destinate să asigure faptul că ISD datorat este efectiv plătit, precum și alte măsuri, inclusiv penalități și sancțiuni, de prevenire a evaziunii, a eludării și a abuzurilor fiscale.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Considerentul 37 a (nou)
(37a)   ISD total achitat de o persoană impozabilă în fiecare stat membru, ar trebui să fie inclus în sistemul de raportare pentru fiecare țară în parte.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Considerentul 38 a (nou)
(38a)  În cazul în care o persoană impozabilă face obiectul plății ISD în mai mult de un stat membru, Comisia ar trebui să auditeze, din trei în trei ani, declarația privind ISD depusă în statul membru de identificare.
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Considerentul 40 a (nou)
(40a)  ISD este o măsură temporară în așteptarea unei soluții permanente, care nu ar trebui în niciun caz să întârzie intrarea în vigoare a unei soluții permanente. Prezenta directivă ar trebui să expire odată cu adoptarea Directivei Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale, a Directivelor Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților și privind o bază fiscală comună a societăților, inclusiv sediul digital permanent, astfel cum s-a propus în rezoluțiile legislative ale Parlamentului European din 15 martie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților și respectiv la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților o directivă de punere în aplicare a unui acord politic încheiat într-un forum internațional precum OCDE sau ONU.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Considerentul 40 b (nou)
(40b)   Statele membre ar trebui să transmită periodic Comisiei rapoarte cu privire la plata ISD de către entități, funcționarea ghișeului unic și cooperarea cu alte state membre pentru colectarea și plata impozitelor.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Considerentul 40 c (nou)
(40c)   La doi ani de la... [data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia ar trebui să facă o evaluare a aplicării prezentei directive și să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de propuneri de revizuire a acesteia, în conformitate cu principiile impozitării echitabile a sectorului digital.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Considerentul 41
(41)  Obiectivele prezentei directive vizează protejarea integrității pieței unice, asigurarea bunei funcționări a acesteia și evitarea denaturării concurenței. Deoarece, datorită naturii lor, obiectivele respective nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, stabilit la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,
(41)  Obiectivele prezentei directive vizează protejarea integrității pieței unice, asigurarea unei funcționări echitabile și adecvate a acesteia și evitarea denaturării concurenței. Deoarece, datorită naturii lor, obiectivele respective nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, ci pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, stabilit la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7 a (nou)
(7a)  „prelucrarea datelor” înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera c
(c)  transmiterea de date colectate cu privire la utilizatori, generate de activitățile utilizatorilor pe interfețele digitale.
(c)  prelucrarea și transmiterea de date colectate cu privire la utilizatori, generate de activitățile utilizatorilor pe interfețele digitale;
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 1 – litera ca (nouă)
(ca)  punerea la dispoziția utilizatorilor de conținut pe o interfață digitală, cum ar fi materiale video, audio, jocuri sau texte, utilizând o interfață digitală.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 3 – alineatul 4 – litera a
(a)  punerea la dispoziție a unei interfețe digitale, în cazul în care scopul unic sau principal al punerii la dispoziție a interfeței este ca entitatea care o pune la dispoziție să furnizeze utilizatorilor conținut digital sau servicii de comunicare sau servicii de plată;
(a)  punerea la dispoziție a unei interfețe digitale, în cazul în care scopul unic sau principal al punerii la dispoziție a interfeței este ca entitatea care o pune la dispoziție să furnizeze servicii de comunicare sau servicii de plată, atât timp cât nu se generează alte venituri din prelucrarea, transmiterea sau vânzarea datelor utilizatorilor;
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – litera b
(b)  cuantumul total al veniturilor impozabile obținute de entitate în cadrul Uniunii în decursul exercițiului financiar relevant depășește 50 000 000 EUR.
(b)  cuantumul total al veniturilor impozabile obținute de entitate în cadrul Uniunii în decursul exercițiului financiar relevant depășește 40 000 000 EUR.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 2 – litera ca (nouă)
(ca)  în cazul unui serviciu care se încadrează la articolul 3 alineatul (1) litera (ca), conținutul digital în cauză se afișează pe dispozitivul utilizatorului cu condiția ca dispozitivul să fie utilizat în statul membru în cauză în perioada fiscală respectivă, pentru a accesa o interfață digitală.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 6
6.  Datele care este posibil să fie colectate de la utilizatori în scopul aplicării prezentei directive se limitează la datele care indică statul membru unde se află utilizatorii, fără a permite identificarea utilizatorilor respectivi.
6.  Datele care este posibil să fie colectate de la utilizatori în scopul aplicării prezentei directive se limitează la datele care indică statul membru unde se află utilizatorii, fără a permite identificarea utilizatorilor respectivi. Orice prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul ISD trebuie să se facă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului, inclusiv prelucrarea care poate să fie necesară în legătură cu adresele IP (protocol de internet) sau cu alte mijloace de geolocalizare.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 6 a (nou)
6a.   Comisia analizează dacă instituirea unui mecanism de soluționare a litigiilor ar putea spori și mai mult eficacitatea și eficiența soluționării diferendelor dintre statele membre. Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire la acest subiect, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
Amendamentul 41
Propunere de directivă
Articolul 8 – paragraful 1
Cota ISD este de 3 %.
Cota ISD este stabilită la 3 %.
Amendamentul 42
Propunere de directivă
Articolul 10 – alineatul 3 – paragraful 1 a (nou)
În cazul în care se aplică litera (b) din prezentul alineat, Comisia efectuează, o dată la trei ani, un audit al declarației ISD depusă în statul membru de identificare.
Amendamentul 43
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 2
2.  Cu toate acestea, dacă persoana impozabilă nu mai este răspunzătoare pentru plata ISD în respectivul stat membru de identificare ales în temeiul articolului 10 alineatul (3) litera (b), persoana impozabilă își schimbă statul membru de identificare în conformitate cu cerințele de la articolul 10.
2.  Cu toate acestea, dacă persoana impozabilă nu mai este răspunzătoare pentru plata ISD în respectivul stat membru de identificare ales în temeiul articolului 10 alineatul (3) litera (b), persoana impozabilă își schimbă statul membru de identificare în conformitate cu cerințele de la articolul 10, fără a aduce atingere alineatului (2a).
Amendamentul 44
Propunere de directivă
Articolul 13 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Dacă persoana impozabilă nu mai este răspunzătoare pentru plata ISD în respectivul stat membru de identificare ales în temeiul articolului 10 alineatul (3) litera (b), persoana impozabilă poate decide să păstreze statul membru de identificare ales inițial, având în vedere că persoana impozabilă poate fi răspunzătoare pentru plata ISD în statul membru respectiv din nou în următoarea perioadă fiscală. Dacă persoana impozabilă nu mai este răspunzătoare pentru plata ISD în statul membru respectiv timp de mai mult de două perioade fiscale consecutive, persoana impozabilă își schimbă statul membru de identificare în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 10.
Amendamentul 45
Propunere de directivă
Articolul 17 – alineatul 2
2.  Modificările menționate la alineatul (1) se transmit pe cale electronică statului membru de identificare în termen de trei ani de la data la care trebuia depusă declarația inițială. După această perioadă, modificările sunt reglementate de normele și de procedurile aplicabile, respectiv, în fiecare stat membru în care este datorat ISD.
2.  Modificările menționate la alineatul (1) se transmit pe cale electronică statului membru de identificare în termen de doi ani de la data la care trebuia depusă declarația inițială. După această perioadă, modificările sunt reglementate de normele și de procedurile aplicabile, respectiv, în fiecare stat membru în care este datorat ISD.
Amendamentul 46
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 3
3.  Statele membre pot adopta măsuri de prevenire a evaziunii, a eludării și a abuzurilor fiscale în ceea ce privește ISD.
3.  Statele membre adoptă măsuri, inclusiv penalități și sancțiuni, de prevenire a evaziunii, a eludării și a abuzurilor fiscale în ceea ce privește ISD.
Amendamentul 47
Propunere de directivă
Articolul 18 – alineatul 5 a (nou)
5a.   După adoptarea prezentei directive, Comisia elaborează o propunere legislativă care să fie inclusă în Directiva 2013/34/UE referitoare la divulgarea informațiilor privind impozitul pe venit de către anumite întreprinderi și sucursale, care prevede ca cuantumul total al ISD plătit de o persoană impozabilă în diferite state membre să fie adăugat în lista standardelor obligatorii de raportare pentru fiecare țară în parte.
Amendamentul 48
Propunere de directivă
Capitolul 4 – titlu
COOPERAREA ADMINISTRATIVĂ
COOPERAREA ADMINISTRATIVĂ ȘI SCHIMBUL OBLIGATORIU DE INFORMAȚII
Amendamentul 49
Propunere de directivă
Articolul -20 (nou)
Articolul -20
Schimbul automat și obligatoriu de informații
Pentru ca autoritățile fiscale să stabilească impozitul datorat în mod corespunzător și pentru a asigura punerea în aplicare adecvată și uniformă a prezentei directive, schimbul de informații în domeniul fiscal este automat și obligatoriu, după cum este prevăzut în Directiva 2011/16/UE a Consiliului. Statele membre pun la dispoziția administrațiilor fiscale naționale personalul adecvat, competențe și resurse bugetare corespunzătoare, precum și resurse pentru formarea personalului administrațiilor fiscale, concentrându-se pe cooperarea fiscală transfrontalieră și pe schimbul automat de informații cu scopul de a asigura punerea integrală în aplicare a prezentei directive.
Amendamentul 50
Propunere de directivă
Articolul 24 a (nou)
Articolul 24a
Raportare și reexaminare
La doi ani de la... [data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia face o evaluare a aplicării prezentei directive și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului, însoțit, după caz, de propuneri de revizuire a acesteia, în conformitate cu principiile impozitării echitabile a sectorului digital.
În special, Comisia evaluează:
(a)  creșterea ratei ISD de la 3 % la 5 %, împreună cu o deducere fiscală corespunzătoare, pentru a limita diferența dintre ratele efective de impozitare ale societăților tradiționale și ale celor digitale;
(b)  domeniul de aplicare al ISD, inclusiv o extindere a domeniului de aplicare pentru a include vânzarea de bunuri sau servicii care sunt contractate online prin interfețe digitale;
(c)  valoarea impozitului plătit în fiecare stat membru;
(d)  tipul de activități digitale care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive;
(e)  potențialele practici de planificare fiscală aplicate de entități pentru a evita plata ISD;
(f)  funcționarea ghișeului unic, cooperarea dintre statele membre; precum și
(g)  impactul global asupra pieței interne, luând în considerare posibila denaturare a concurenței.
Amendamentul 51
Propunere de directivă
Articolul 24 b (nou)
Articolul 24b
Obligații de raportare
Statele membre transmit anual Comisiei rapoarte cu privire la cifrele și informațiile relevante privind plata ISD de către entități, funcționarea ghișeului unic și cooperarea cu alte state membre pentru colectarea și plata impozitelor.
Amendamentul 52
Propunere de directivă
Articolul 25 a (nou)
Articolul 25a
Clauza de limitare în timp condiționată de măsuri permanente
ISD este o măsură temporară în așteptarea unei soluții permanente; prin urmare, prezenta directivă expiră odată cu adoptarea primei dintre următoarele:
(a)  Directiva Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale;
(b)  Directivele Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților și privind o bază fiscală comună a societăților, inclusiv sediul digital permanent, astfel cum s-a propus în rezoluțiile legislative ale Parlamentului European din 15 martie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală consolidată comună a societăților și respectiv la propunerea de directivă a Consiliului privind o bază fiscală comună; sau
(c)  o directivă care pune în aplicare un acord politic încheiat la nivelul forurilor internaționale, cum ar fi OCDE sau ONU.

Normele de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale *
PDF 185kWORD 66k
Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la propunerea de directivă a Consiliului de stabilire a normelor de impozitare a societăților în cazul unei prezențe digitale substanțiale (COM(2018)0147 – C8-0138/2018 – 2018/0072(CNS))
P8_TA(2018)0524A8-0426/2018

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0147),

–  având în vedere articolul 115 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0138/2018),

–  având în vedere avizele motivate prezentate de către Parlamentul Danemarcei, Parlamentul Național al Irlandei, Parlamentul Maltei și Camera Reprezentanților a Țărilor de Jos în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0426/2018),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Transformarea rapidă a economiei mondiale în urma digitalizării exercită noi presiuni asupra sistemelor de impozitare a societăților, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel internațional, și pune sub semnul întrebării posibilitatea de a stabili locul unde companiile digitale ar trebui să își plătească impozitele și cât ar trebui să plătească. Cu toate că necesitatea de a adapta normele de impozitare a societăților la economia digitală este recunoscută la nivel internațional de către organisme precum G20, va fi probabil dificil să se ajungă la un acord la nivel global.
(1)  Transformarea rapidă a economiei mondiale în urma digitalizării exercită noi presiuni asupra sistemelor de impozitare a societăților, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel internațional, și pune sub semnul întrebării posibilitatea de a stabili locul unde companiile digitale ar trebui să își plătească impozitele și cât ar trebui să plătească. Cu toate că necesitatea de a adapta normele de impozitare a societăților la economia digitală este recunoscută la nivel internațional de către organisme precum G20, va fi probabil dificil să se ajungă la un acord la nivel global, iar acest lucru nu se va întâmpla în viitorul apropiat.
Amendamentul 2
Propunere de directivă
Considerentul 1 a (nou)
(1a)   În era digitală, acum că datele au devenit o nouă resursă economică, pe lângă forța de muncă și resursele tradiționale din trecut, și cum mult prea des societățile multinaționale bazate în mare măsură pe activități digitale iau măsuri care să le permită evitarea sau eludarea impozitelor, se impune dezvoltarea unei noi abordări, pentru a avea un sistem echitabil și sustenabil de impozitare a economiei digitale, care să asigure faptul că companiile digitale își plătesc impozitele acolo unde își desfășoară în mod efectiv activitatea economică.
Amendamentul 3
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Raportul privind acțiunea 1 a proiectului BEPS (erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor), intitulat „Addressing the Tax Challenges of the Digital Economy” și publicat de OCDE în octombrie 2015, prezenta mai multe abordări diferite pentru impozitarea economiei digitale, care au fost examinate mai amănunțit în raportul OCDE intitulat „Tax challenges Arising from Digitalisation – Interim Report 2018”. Pe măsură ce transformarea digitală a economiei se accelerează, crește și necesitatea găsirii unor soluții care să asigure o impozitare echitabilă și eficace a companiilor digitale.
(2)  Raportul privind acțiunea 1 a proiectului BEPS (erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor), intitulat „Addressing the Tax Challenges of the Digital Economy” și publicat de OCDE în octombrie 2015, prezenta mai multe abordări diferite pentru impozitarea economiei digitale, care au fost examinate mai amănunțit în raportul OCDE intitulat „Tax challenges Arising from Digitalisation – Interim Report 2018”. Pe măsură ce transformarea digitală a economiei se accelerează, crește și devine urgentă și necesitatea găsirii unor soluții care să asigure o impozitare echitabilă și eficace a companiilor digitale. Cu toate acestea, activitatea OCDE privind impozitarea economiei digitale nu a dus la progrese suficiente până acum, ceea ce reflectă nevoia de a evolua în această privință la nivelul Uniunii. În pofida dificultăților de a ajunge la un acord global și a acțiunilor întreprinse de Uniune prin prezenta directivă, ar trebui să se depună în continuare eforturi intense pentru a ajunge la un astfel de acord. În lipsa unei abordări comune a Uniunii, statele membre vor adopta însă soluții unilaterale, care vor conduce la incertitudine în materie de reglementare și va fi o situație dificilă pentru societățile care operează la nivel transfrontalier și pentru autoritățile fiscale. Astfel cum s-a solicitat în cadrul Comisiei de anchetă pentru spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală a Parlamentului European și în cadrul Comisiei sale speciale pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare (TAXE2), ar trebui să se instituie un organism fiscal al ONU împuternicit, care să servească drept forum pentru dezbateri și discuții cu privire la acordurile globale și la alte aspecte legate de sistemul fiscal internațional.
Amendamentul 4
Propunere de directivă
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  În rapoartele sale finale ale Comisiei de anchetă pentru spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală și ale Comisiilor speciale pentru deciziile fiscale și alte măsuri similare sau cu efecte similare, Parlamentul European a concluzionat că este nevoie să se abordeze provocările fiscale legate de economia digitală.
Amendamentul 5
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  Concluziile Consiliului European din 19 octombrie 2017 subliniau că este nevoie de un sistem de impozitare eficace și echitabil, adecvat pentru era digitală, și că se așteaptă cu interes propuneri adecvate din partea Comisiei până la începutul anului 201815. Concluziile Consiliului ECOFIN din 5 decembrie 2017 au subliniat că o definiție acceptată la nivel mondial a sediului permanent și normele aferente privind stabilirea prețurilor de transfer și atribuirea profitului ar trebui să rămână esențiale și atunci când sunt abordate provocările impozitării profiturilor din economia digitală și încurajează o strânsă cooperare între UE, OCDE și alți parteneri internaționali pentru a se răspunde provocărilor legate de impozitarea profiturilor din economia digitală16. În acest sens, statele membre ar trebui să aibă obligația de a include în sistemele lor naționale de impozitare a societăților norme care să le permită să își exercite drepturile de impozitare. Prin urmare, diversele impozite pe profit aplicabile în statele membre ar trebui clarificate. Aceste norme ar trebui să extindă definiția unui sediu permanent și să stabilească o prezență impozabilă pentru o prezență digitală semnificativă în jurisdicțiile lor respective. În plus, ar trebui stabilite principii generale de repartizare a profiturilor impozabile către o astfel de prezență digitală. În principiu, aceste norme ar trebui să se aplice tuturor contribuabililor persoane juridice, indiferent de locul în care își au rezidența fiscală - în Uniune sau în altă parte.
(4)  Concluziile Consiliului European din 19 octombrie 2017 subliniau că este nevoie de un sistem de impozitare eficace și echitabil, adecvat pentru era digitală, și că se așteaptă cu interes propuneri adecvate din partea Comisiei până la începutul anului 201815. Concluziile Consiliului ECOFIN din 5 decembrie 2017 au subliniat că o definiție acceptată la nivel mondial a sediului permanent și normele aferente privind stabilirea prețurilor de transfer și atribuirea profitului ar trebui să rămână esențiale și atunci când sunt abordate provocările impozitării profiturilor din economia digitală și încurajează o strânsă cooperare între UE, OCDE și alți parteneri internaționali pentru a se răspunde provocărilor legate de impozitarea profiturilor din economia digitală16.În acest sens, statele membre ar trebui să aibă obligația de a include în sistemele lor naționale de impozitare a societăților norme care să le permită să își exercite drepturile de impozitare. Prin urmare, diversele impozite pe profit aplicabile în statele membre ar trebui clarificate. Aceste norme ar trebui să extindă definiția unui sediu permanent și să stabilească o prezență impozabilă pentru o prezență digitală semnificativă în jurisdicțiile lor respective. În plus, ar trebui stabilite principii generale de repartizare a profiturilor impozabile către o astfel de prezență digitală. În principiu, aceste norme ar trebui să se aplice tuturor contribuabililor persoane juridice, indiferent de dimensiunea lor și de locul în care își au rezidența fiscală - în Uniune sau în altă parte. Mai mult, normele comune prevăzute în prezenta directivă necesită o armonizare mai amplă a bazei fiscale a societăților în Uniune pentru toate societățile. Acesta este motivul pentru care prezenta directivă nu ar trebui să împiedice sau să întârzie lucrările referitoare la propunerea privind o bază fiscală consolidată comună a societăților.
_________________
_________________
15 Reuniune a Consiliului European (19 octombrie 2017) – Concluzii (doc. EUCO 14/17).
15 Reuniune a Consiliului European (19 octombrie 2017) – Concluzii (doc. EUCO 14/17).
16 Concluziile Consiliului (5 decembrie 2017) – Reacția la provocările reprezentate de impozitarea profiturilor din economia digitală (FISC 346 ECOFIN 1092).
16 Concluziile Consiliului (5 decembrie 2017) – Reacția la provocările reprezentate de impozitarea profiturilor din economia digitală (FISC 346 ECOFIN 1092).
Amendamentul 6
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Cu toate acestea, normele nu ar trebui să se aplice entităților care își au rezidența fiscală într-o jurisdicție din afara Uniunii cu care statul membru în care este identificată prezența digitală substanțială are încheiată și în vigoare o convenție de evitare a dublei impuneri, cu excepția cazului în care convenția respectivă cuprinde dispoziții privind o prezență digitală substanțială care creează drepturi și obligații similare în raport cu respectiva jurisdicție din afara Uniunii ca cele create de prezenta directivă. Acest lucru este necesar pentru a evita orice conflict cu convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate cu jurisdicții din afara Uniunii, dat fiind că aceste jurisdicții nu intră în general sub incidența dreptului Uniunii.
(5)  Cu toate acestea, normele nu ar trebui să se aplice entităților care își au rezidența fiscală într-o jurisdicție din afara Uniunii cu care statul membru în care este identificată prezența digitală substanțială are încheiată și în vigoare o convenție de evitare a dublei impuneri, cu excepția cazului în care convenția respectivă cuprinde dispoziții privind o prezență digitală substanțială care creează drepturi și obligații similare în raport cu respectiva jurisdicție din afara Uniunii ca cele create de prezenta directivă. Acest lucru este necesar pentru a evita orice conflict cu convențiile de evitare a dublei impuneri încheiate cu jurisdicții din afara Uniunii, dat fiind că aceste jurisdicții nu intră în general sub incidența dreptului Uniunii. Însă pentru ca dispozițiile conținute în prezenta directivă să fie pe deplin eficace, statele membre ar trebui îndemnate să își adapteze, atunci când este necesar, convențiile de evitare a dublei impuneri în vigoare, pentru a include dispoziții privind o prezență digitală substanțială care creează drepturi și obligații similare în privința jurisdicțiilor din afara Uniunii ca cele create de prezenta directivă. Comisia poate să prezinte o propunere pentru a stabili un model al Uniunii de modificare a convenției fiscale, care să fie folosit pentru a adapta miile de convenții bilaterale încheiate de fiecare stat membru.
Amendamentul 9
Propunere de directivă
Considerentul 8
(8)  Un obiectiv esențial al prezentei directive este acela de a îmbunătăți reziliența pieței interne, în ansamblul său, pentru a aborda provocările pe care le implică impozitarea economiei digitale. Acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual, deoarece companiile digitale își pot desfășura activitatea la nivel transfrontalier fără a avea vreo prezență fizică într-o jurisdicție; prin urmare, sunt necesare norme care să asigure faptul că acestea plătesc impozite în jurisdicțiile în care realizează profituri. Dată fiind această dimensiune transfrontalieră, o inițiativă la nivelul UE aduce valoare adăugată în comparație cu ceea ce s-ar putea realiza printr-o multitudine de măsuri naționale. Pentru a se asigura o aplicare armonizată a normelor privind o prezență digitală substanțială în cadrul Uniunii este necesară o inițiativă comună la nivelul întregii piețe interne. Utilizarea unor abordări unilaterale și divergente de către fiecare stat membru s-ar putea dovedi ineficace și ar putea fragmenta piața unică prin crearea în Uniune a unor conflicte între politicile naționale, a unor denaturări și a unor obstacole fiscale pentru companii. Întrucât obiectivele prezentei directive pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, stabilit la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
(8)  Un obiectiv esențial al prezentei directive este acela de a îmbunătăți reziliența pieței interne, în ansamblul său, pentru a aborda provocările pe care le implică impozitarea economiei digitale, respectând, în același timp, principiul neutralității fiscale, dar și libera circulație a serviciilor în cadrul pieței unice europene și fără a face discriminări între întreprinderile din Uniune și cele din afara Uniunii. Acest obiectiv nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre acționând individual, deoarece companiile digitale își pot desfășura activitatea la nivel transfrontalier fără a avea vreo prezență fizică sau având doar o prezență fizică redusă într-o jurisdicție; prin urmare, sunt necesare norme care să asigure faptul că acestea plătesc impozite în jurisdicțiile în care realizează profituri. Dată fiind această dimensiune transfrontalieră, o inițiativă la nivelul UE aduce valoare adăugată în comparație cu ceea ce s-ar putea realiza printr-o multitudine de măsuri naționale. Pentru a se asigura o aplicare armonizată a normelor privind o prezență digitală substanțială în cadrul Uniunii este necesară o inițiativă comună la nivelul întregii piețe interne. Utilizarea unor abordări unilaterale și divergente de către fiecare stat membru s-ar putea dovedi ineficace și ar putea fragmenta piața unică prin crearea în Uniune a unor conflicte între politicile naționale, a unor denaturări și a unor obstacole fiscale pentru companii. În consecință, ar trebui să se acorde o atenție specială asigurării faptului că abordarea Uniunii este echitabilă și nu discriminează niciun stat membru anume. Întrucât obiectivele prezentei directive pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, stabilit la același articol, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.
Amendamentul 10
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Pentru a se institui un cadru coerent și consistent privind baza fiscală pentru toate societățile, conceptul de prezență digitală substanțială și soluțiile prezentate în prezenta directivă ar trebui să devină, de asemenea, parte integrantă din directivele Consiliului privind o bază fiscală comună a societăților și o bază fiscală consolidată comună a societăților.
Amendamentul 40
Propunere de directivă
Considerentul 8 b (nou)
(8b)  În cazul în care prezenta propunere nu conduce la un acord și, prin urmare, nu reușește să elimine denaturările concurenței și obstacolele fiscale pentru întreprinderile din Uniune, Comisia ar trebui să prezinte o nouă propunere întemeiată pe articolul 116 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, conform căruia Parlamentul European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară, adoptă directivele necesare.
Amendamentul 11
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Este necesar ca orice prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul prezentei directive să se facă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului17, ceea ce include obligația de a pune la dispoziție măsurile tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a se conforma obligațiilor impuse de regulamentul respectiv, în special cele referitoare la legalitatea prelucrării, la securitatea activităților de prelucrare, la comunicarea de informații și drepturile persoanelor vizate, la protecția datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit. Ori de câte ori este posibil, datele cu caracter personal ar trebui să fie anonimizate.
(9)  Este necesar ca orice prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul prezentei directive să se facă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului17, ceea ce include obligația de a pune la dispoziție măsurile tehnice și organizatorice corespunzătoare pentru a se conforma obligațiilor impuse de regulamentul respectiv, în special cele referitoare la legalitatea prelucrării, la securitatea activităților de prelucrare, la comunicarea de informații și drepturile persoanelor vizate, la protecția datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit, cu respectarea corespunzătoare a principiilor necesității și proporționalității. Ori de câte ori este posibil, datele cu caracter personal ar trebui să fie anonimizate. Datele care pot fi colectate de la utilizatori în scopul aplicării prezentei directive ar trebui să se limiteze strict la datele care indică statul membru în care sunt situați utilizatorii, fără a permite identificarea utilizatorului.
__________________
__________________
17 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
17 Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Amendamentul 12
Propunere de directivă
Considerentul 10
(10)  Comisia ar trebui să evalueze punerea în aplicare a prezentei directive la cinci ani de la intrarea în vigoare a acesteia și să prezinte Consiliului un raport în acest sens. Statele membre ar trebui să comunice Comisiei toate informațiile necesare pentru această evaluare. Ar trebui înființat un Comitet consultativ DigiTax care să examineze întrebările referitoare la aplicarea directivei.
(10)  Comisia ar trebui să evalueze punerea în aplicare a prezentei directive până la [trei ani de la data intrării în vigoare a prezentei directive] și să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport în acest sens, în special privind sarcina administrativă și costurile suplimentare pentru societăți și îndeosebi întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), impactul sistemului de impozitare prevăzut de prezenta directivă asupra veniturilor statelor membre, impactul asupra datelor cu caracter personal ale utilizatorilor și impactul asupra pieței unice în ansamblu, având în vedere mai ales posibila denaturare a concurenței între societățile care fac obiectul noilor norme prevăzute în prezenta directivă. În cadrul revizuirii ar trebui să se examineze, de asemenea, dacă ar trebui modificate tipurile de servicii care intră sub incidența directivei sau definiția prezenței digitale substanțiale. Statele membre ar trebui să comunice Comisiei toate informațiile necesare pentru această evaluare. Ar trebui înființat un Comitet consultativ DigiTax care să examineze întrebările referitoare la aplicarea directivei. Respectivul comitet ar trebui să își publice ordinile de zi și, înaintea selecției, ar trebui să se asigure că membrii comitetului nu se află într-o situație de conflict de interese. Un observator al Parlamentului European ar trebui invitat să participe la reuniunile comitetului.
Amendamentul 13
Propunere de directivă
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Având în vedere cheltuielile administrative pentru o prezență digitală substanțială, ar trebui să se asigure faptul că IMM-urile nu intră în mod neintenționat în domeniul de aplicare al prezentei directive. Comisia ar trebui, în cadrul procesului de revizuire, să examineze măsura în care prezenta directivă afectează în mod negativ IMM-urile.
Amendamentul 14
Propunere de directivă
Considerentul 12 a (nou)
(12a)   Întrucât dispozițiile prevăzute în prezenta directivă vizează să asigure o soluție permanentă și cuprinzătoare la problema impozitării economiei digitale, soluția temporară a unei impozitări a serviciilor digitale, astfel cum se prevede în Directiva privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale, încetează automat să se mai aplice odată cu intrarea în vigoare a dispozițiilor prezentei directive.
Amendamentul 15
Propunere de directivă
Articolul 2 – paragraful 1
Prezenta directivă se aplică entităților indiferent de locul în care sunt rezidente în scopul impozitului pe profit - într-un stat membru sau într-o țară terță.
Prezenta directivă se aplică entităților indiferent de dimensiunea lor și de locul în care sunt rezidente în scopul impozitului pe profit - într-un stat membru sau într-o țară terță.
Amendamentul 19
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 6
6.  Statul membru în care este folosit un dispozitiv de utilizator este stabilit prin referire la adresa IP (protocol de internet) a dispozitivului sau, dacă este mai precisă, orice altă metodă de geolocalizare.
6.  Statul membru în care este folosit un dispozitiv de utilizator este stabilit prin referire la adresa IP (protocol de internet) a dispozitivului sau, dacă este mai precisă, orice altă metodă de geolocalizare, fără a permite identificarea utilizatorului, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679. Autoritatea fiscală a statelor membre este informată cu privire la metoda utilizată pentru a stabili locul în care se află utilizatorii.
Amendamentul 21
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 7 a (nou)
7a.   Contribuabilul este obligat să prezinte autorităților fiscale toate informațiile relevante pentru determinarea prezenței digitale substanțiale în conformitate cu prezentul articol.
Amendamentul 23
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 5 – litera a
(a)  colectarea, stocarea, prelucrarea, analizarea, utilizarea și vânzarea de date de la nivel de utilizator;
(a)  colectarea, stocarea, prelucrarea, analizarea, exploatarea, transmiterea, utilizarea și vânzarea de date de la nivel de utilizator;
Amendamentul 25
Propunere de directivă
Articolul 5 – alineatul 6 a (nou)
6a.   Statele membre alocă personal, expertiză și resurse bugetare adecvate pentru administrațiile fiscale naționale, precum și resurse pentru formarea personalului, pentru a putea atribui profituri sediului permanent și pentru a reflecta activitățile digitale în statul membru respectiv.
Amendamentul 26
Propunere de directivă
Articolul 5 a (nou)
Articolul 5a
1.  Până la ...[data intrării în vigoare a prezentei directive], Comisia emite orientări pentru autoritățile fiscale cu privire la modalitățile în care trebuie identificate, măsurate și impozitate prezența digitală substanțială și serviciile digitale. Normele respective sunt armonizate la nivelul întregii Uniuni și se publică în toate limbile oficiale ale Uniunii.
2.  Pe baza orientărilor menționate la alineatul (1), Comisia emite orientări cu o metodologie clară pentru ca întreprinderile să poată evalua singure dacă și care dintre activitățile lor urmează să fie luate în considerare în prezența digitală substanțială. Orientările respective se emit în toate limbile oficiale ale Uniunii și sunt puse la dispoziție pe site-ul internet al Comisiei.
Amendamentul 27
Propunere de directivă
Articolul 5 b (nou)
Articolul 5b
Cooperarea administrativă
Pentru a garanta o aplicare uniformă a directivei în Uniunea Europeană, schimbul de informații cu privire la aspecte fiscale este automat și obligatoriu, astfel cum se prevede în Directiva 2011/16/UE a Consiliului.
Amendamentul 28
Propunere de directivă
Articolul 6 – titlu
Examinare
Raportul privind punerea în aplicare și examinarea
Amendamentul 29
Propunere de directivă
Articolul 6 – alineatul 1
1.  Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentei directive la cinci ani de la intrarea în vigoare a acesteia și prezintă Consiliului un raport în acest sens.
1.  Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentei directive până la … [trei ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive] și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport în acest sens. În acest raport se pune accentul în special pe sarcina administrativă și costurile suplimentare pentru societăți și îndeosebi IMM-uri, impactul sistemului de impozitare prevăzut de prezenta directivă asupra veniturilor statelor membre, impactul asupra datelor cu caracter personal ale utilizatorilor și impactul asupra pieței unice în ansamblu, având în vedere mai ales posibila denaturare a concurenței între societățile care fac obiectul noilor norme prevăzute în prezenta directivă. În cadrul raportului ar trebui să se examineze, de asemenea, dacă ar trebui modificate tipurile de servicii care intră sub incidența directivei sau definiția prezenței digitale substanțiale.
Amendamentul 30
Propunere de directivă
Articolul 6 a (nou)
Articolul 6a
Exercitarea delegării
1.  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată se conferă Comisiei pe o perioadă nedeterminată de la … [data intrării în vigoare a prezentei directive].
3.  Delegarea de competențe menționată poate fi revocată oricând de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică Consiliului.
5.  Un act delegat adoptat intră în vigoare numai în cazul în care Consiliul nu a formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Consiliul a informat Comisia că nu va formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Consiliului.
Amendamentul 31
Propunere de directivă
Articolul 6 b (nou)
Articolul 6b
Recurs
Societățile – atât din Uniune, cât și din afara acesteia – pot contesta decizia conform căreia serviciile pe care le furnizează sunt servicii digitale în conformitate cu legislația națională.
Amendamentul 32
Propunere de directivă
Articolul 6 c (nou)
Articolul 6c
Informarea Parlamentului European
Parlamentul European este informat cu privire la adoptarea de acte delegate de către Comisie, la orice obiecțiuni formulate cu privire la acestea și la revocarea delegării de competențe de către Consiliu.
Amendamentul 33
Propunere de directivă
Articolul 6 d (nou)
Articolul 6d
Mandatul acordat Comisiei Europene pentru a negocia convenții fiscale cu țări terțe
Statele membre asigură o delegare a competențelor către Comisie pentru a negocia în numele lor revizuirea sau adoptarea unor convenții fiscale cu țări terțe, în conformitate cu normele prevăzute de prezenta directivă, în special ceea ce privește includerea definiției unei prezențe digitale substanțiale în scopuri fiscale.
Amendamentul 34
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 2
2.  Comitetul DigiTax este format din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei. Președintele comitetului este un reprezentant al Comisiei. Serviciile de secretariat pentru comitet sunt asigurate de Comisie.
2.  Comitetul DigiTax este format din reprezentanți ai statelor membre și ai Comisiei, precum și un observator al Parlamentului European. Președintele comitetului este un reprezentant al Comisiei. Serviciile de secretariat pentru comitet sunt asigurate de Comisie. Comitetul își publică ordinile de zi, iar înainte de a selecta participanții la comitet, se asigură că aceștia nu se află într-o situație de conflict de interese. Părțile interesate, inclusiv partenerii sociali, au posibilitatea să participe la reuniunile relevante în calitate de observatori.
Amendamentul 35
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4
4.  Comitetul DigiTax examinează întrebările legate de aplicarea prezentei directive, ridicate de președintele comitetului fie din proprie inițiativă, fie la cererea reprezentantului unui stat membru, și aduce la cunoștința Comisiei concluziile sale.
4.  Comitetul DigiTax examinează întrebările legate de aplicarea prezentei directive, ridicate de președintele comitetului fie din proprie inițiativă, fie la cererea Parlamentului European sau a unui reprezentant al unui stat membru, și aduce la cunoștința Comisiei concluziile sale.
Amendamentul 36
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4 – paragraful 1 a (nou)
Comitetul DigiTax elaborează un raport anual cu privire la activitățile și constatările sale și comunică acest raport Parlamentului, Consiliului și Comisiei.
Amendamentul 37
Propunere de directivă
Articolul 7 – alineatul 4 a (nou)
4a.  Comitetul DigiTax verifică și controlează punerea corectă în aplicare a prezentei directive de către societăți. Acesta trebuie să fie în măsură să colecteze și să utilizeze datele pe care le colectează de la autoritățile fiscale naționale în scopul de a examina aplicarea corespunzătoare a normelor privind o prezență digitală substanțială și a servi drept organism care facilitează cooperarea între autoritățile fiscale naționale în vederea reducerii la minimum a posibilității dublei impozitări și a dublei neimpozitări.
Amendamentul 38
Propunere de directivă
Articolul 8 – paragraful 1
Datele care pot fi colectate de la utilizatori în scopul aplicării prezentei directive se limitează la datele care indică statul membru în care sunt situați utilizatorii, fără a permite identificarea utilizatorului.
Datele care pot fi colectate de la utilizatori în scopul aplicării prezentei directive se limitează la datele care indică statul membru în care sunt situați utilizatorii, fără a permite identificarea utilizatorului. Orice prelucrare a datelor cu caracter personal efectuată în scopul aplicării prezentei directive respectă pe deplin Regulamentul (UE) 2016/679.
Amendamentul 39
Propunere de directivă
Articolul 9 a (nou)
Articolul 9a
Legătura cu impozitarea serviciilor digitale pentru venituri
Odată ce prezenta directivă începe să se aplice, Directiva privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale expiră automat.

Iran, în special cazul lui Nasrin Sotoudeh
PDF 129kWORD 52k
Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la Iran, în special cazul lui Nasrin Sotoudeh (2018/2967(RSP))
P8_TA(2018)0525RC-B8-0562/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Iran,

–  având în vedere declarația din 29 noiembrie 2018 referitoare la Iran a Raportorului special pentru situația apărătorilor drepturilor omului, a Raportorului special pentru independența judecătorilor și a avocaților, a președintelui-raportor al Grupului de lucru privind detenția arbitrară, a președintelui Grupului de lucru privind discriminarea femeilor în drept și în practică și a Raportorului special pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran,

–  având în vedere orientările UE privind pedeapsa cu moartea, tortura și alte tratamente crude, libertatea de exprimare online și offline și apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere raportul prezentat la 27 septembrie 2018 de Raportorul special pentru situația drepturilor omului din Republica Islamică Iran,

–  având în vedere decernarea în 2012 a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire și de exprimare lui Nasrin Sotoudeh,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966 și Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale din 1966, la care Iran este parte,

–  având în vedere Carta președintelui iranian privind drepturile cetățenilor,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Nasrin Sotoudeh, o avocată iraniană importantă a drepturilor omului, a fost arestată la 13 iunie 2018, după ce a reprezentat o femeie care urma să ajungă la închisoare pentru că a protestat pe cale pașnică împotriva legislației obligatorii a Iranului privind hijabul prin înlăturarea acestuia în public; întrucât Nasrin Sotoudeh s-a aflat în secția pentru femei a închisorii din Evin de la arestarea sa și a început a treia grevă a foamei la 26 noiembrie 2018 pentru a protesta împotriva refuzului autorităților iraniene de a permite lui Farhad Meysami să beneficieze de tratament spitalicesc;

B.  întrucât Nasrin Sotoudeh a fost informată că a fost reținută ca urmare a unei pedepse cu închisoarea de cinci ani, care a fost pronunțată împotriva sa in absentia în 2015 de un judecător la un Tribunal Revoluționar; întrucât aceasta a fost acuzată de „spionaj în clandestinitate”;

C.  întrucât Nasrin Sotoudeh a primit Premiul Saharov pentru libertatea de gândire în 2012 in absentia pentru munca și angajamentul său în domeniul drepturilor omului; întrucât Nasrin Sotoudeh a militat timp îndelungat și fără încetare pentru drepturile omului în Iran și a petrecut deja mai mulți ani în închisoare pentru eforturile sale; întrucât acuzarea sa și acuzațiile aduse împotriva ei demonstrează gravitatea faptului că sistemul judiciar iranian incriminează activismul pentru drepturile omului;

D.  întrucât Nasrin Sotoudeh a vorbit în mai multe rânduri în public cu privire la deficiențele în ceea ce privește statul de drept în Iran și deficiențele din sistemul său judiciar; întrucât arestarea lui Nasrin Sotoudeh este parte a unei represiuni intensificate împotriva apărătorilor drepturilor femeilor din Iran; întrucât apărătorii drepturilor femeilor care au desfășurat o campanie activă de consolidare a emancipării și a drepturilor femeilor au fost victime ale hărțuirii, arestărilor și detenției arbitrare, iar drepturile lor la un proces echitabil și la respectarea garanțiilor procedurale au fost încălcate;

E.  întrucât, în septembrie 2018, soțul ei, Reza Khandan, a fost arestat în timp ce demonstra în mod pașnic pentru eliberarea lui Nasrin Sotoudeh și a fost acuzat de „răspândirea propagandei împotriva sistemului” și de „promovarea practicii de a apărea în public fără văl”, printre alte acuzații;

F.  întrucât, în Iran, protestele societății civile împotriva sărăciei, a inflației, a corupției și a autoritarismului politic s-au înmulțit, iar reacția autorităților iraniene este o represiune brutală; întrucât serviciul de informații iranian și-a intensificat represiunea împotriva lucrătorilor din societatea civilă și a apărătorilor drepturilor omului, a avocaților, a activiștilor din domeniul mediului, a apărătorilor drepturilor femeilor, a studenților, a profesorilor, a șoferilor de camioane și a activiștilor pașnici; întrucât, în 2018, autoritățile iraniene și-au intensificat represiunea împotriva persoanelor care doresc să își exercite în mod pașnic dreptul la libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică și au trimis la închisoare sute de persoane pe baza unor acuzații generale și formulate vag privind securitatea națională;

G.  întrucât experții ONU în domeniul drepturilor omului au solicitat Iranului să garanteze drepturile apărătorilor drepturilor omului și ale avocaților aflați în închisoare pentru susținerea publică a protestelor împotriva purtării obligatorii a hijabului în Iran;

H.  întrucât Raportorul special pentru situația drepturilor omului din Iran a reiterat preocupările grave exprimate anterior de Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite, de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și de predecesorul său cu privire la continuarea execuțiilor delincvenților minori din Iran;

I.  întrucât încălcările grave ale drepturilor minorităților religioase și etnice din Iran au fost descrise în rapoartele Raportorului special pentru situația drepturilor omului în Iran și ale Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, inclusiv acuzațiile de discriminare împotriva minorităților religioase, inclusiv a creștinilor și a comunității Baha’i;

J.  întrucât instanțele iraniene nu reușesc să asigure respectarea garanțiilor procedurale și a proceselor echitabile, refuzând accesul la consiliere juridică, în special în decursul anchetei, și refuzând vizitele organizațiilor consulare, ale ONU sau ale organizațiilor umanitare; întrucât sentințele pronunțate de către sistemul judiciar iranian se bazează adesea pe acuzații vagi sau nespecificate privind securitatea națională și spionajul;

K.  întrucât au existat numeroase rapoarte privind condițiile inumane și degradante din închisori și lipsa unui acces adecvat la asistență medicală în timpul detenției, cu scopul de a intimida, a pedepsi sau a constrânge deținuții, încălcând regulile standard minime ale ONU privind tratamentul deținuților;

L.  întrucât, la 12 aprilie 2018, Consiliul a prelungit până la 13 aprilie 2019 măsurile sale restrictive ca răspuns la încălcările grave ale drepturilor omului din Iran, inclusiv înghețarea activelor și interdicția de acordare a vizelor pentru persoanele și entitățile responsabile de încălcări grave ale drepturilor omului și o interdicție privind exportul către Iran al echipamentelor care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne și al echipamentelor de monitorizare a telecomunicațiilor;

M.  întrucât UE și Iranul au organizat cea de a patra reuniune a dialogului politic la nivel înalt la 26 noiembrie 2018 la Bruxelles; întrucât discuțiile privind drepturile omului au fost organizate ca parte integrantă a dialogului politic dintre UE și Iran și ca o continuare a schimburilor periodice care au avut loc în noiembrie 2017 și în februarie 2016;

N.  întrucât punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor cetățenilor ar fi un pas către îmbunătățirea drepturilor civile ale poporului iranian;

1.  solicită guvernului iranian să o elibereze imediat și necondiționat pe Nasrin Sotoudeh; laudă curajul și hotărârea de care a dat dovadă Nasrin Sotoudeh; îndeamnă sistemul judiciar din Iran să respecte garanțiile procesuale și dreptul la un proces echitabil și să comunice informații privind acuzațiile împotriva lui Nasrin Sotoudeh;

2.  face apel la autoritățile iraniene să garanteze că tratamentul lui Nasrin Sotoudeh pe perioada detenției respectă condițiile prevăzute în „Ansamblul de principii pentru protejarea tuturor persoanelor supuse unei forme oarecare de detenție sau încarcerare”, adoptat prin Rezoluția 43/173 a Adunării Generale a ONU din 9 decembrie 1988; subliniază că autoritățile iraniene trebuie să garanteze siguranța și bunăstarea tuturor deținuților în timpul detenției, inclusiv prin acordarea de îngrijiri medicale adecvate; invită autoritățile iraniene să investigheze toate acuzațiile de rele tratamente aplicate în detenție și să îi aducă pe autori în fața justiției; condamnă tortura sistematică practicată în închisorile iraniene și solicită să se pună capăt imediat tuturor formelor de tortură și de maltratare a tuturor prizonierilor; invită Iranul să se asigure, de jure și de facto, că nicio persoană nu este supusă torturii și altor pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante;

3.  invită guvernul iranian să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, inclusiv libertatea de opinie și de exprimare; solicită eliberarea tuturor celor arestați pentru exercitarea pașnică a libertății de întrunire, de opinie și de exprimare, inclusiv a lui Reza Khandan, precum și a altor apărători ai drepturilor omului, activiști de mediu, sindicaliști, militanți pentru drepturile femeilor și deținuți pe motive de conștiință; solicită autorităților iraniene să respecte în totalitate drepturile universale ale tuturor indivizilor, în special dreptul la liberă exprimare, atât online, cât și offline; solicită autorităților iraniene să respecte și să protejeze dreptul la întrunire pașnică și să se abțină de la a recurge la forță pentru dispersarea adunărilor pașnice;

4.  își exprimă simpatia și solidaritatea față de campania împotriva codului vestimentar obligatoriu în țară; condamnă reținerea femeilor care au renunțat la acoperământul pentru cap ca parte a campaniei și solicită eliberarea lor imediată și necondiționată;

5.  își exprimă solidaritatea cu iranienii care demonstrează pentru îmbunătățirea situației sociale și economice și pentru drepturi sociale și economice;

6.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la arestarea unor persoane cu dublă cetățenie a unui stat UE și iraniană la intrarea în Iran; subliniază că aceste arestări împiedică crearea de ocazii pentru realizarea de contacte interpersonale și invită autoritățile iraniene să permită tuturor iranienilor să călătorească în siguranță în țara lor natală;

7.  invită autoritățile iraniene să asigure dreptul tuturor acuzaților la consiliere juridică la alegere în toate cauzele, fără limitări nejustificate, și la un proces echitabil, în conformitate cu angajamentele internaționale ale Iranului în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice; solicită guvernului iranian să asigure tuturor cetățenilor deținuți în Iran garanții procesuale și să le acorde dreptul la un proces echitabil;

8.  invită autoritățile iraniene să garanteze libertatea religioasă în conformitate cu Constituția iraniană și cu angajamentele internaționale la care au subscris și să pună capăt discriminării minorităților religioase și ateilor; condamnă persecutarea sistematică a minorității Baha'i; invită, de asemenea, autoritățile iraniene să se asigure că toți cei care locuiesc în țară beneficiază de protecție egală în fața legii, indiferent de etnie, religie sau convingeri;

9.  invită autoritățile iraniene să garanteze în toate împrejurările că toți apărătorii drepturilor omului din Iran își pot desfășura activitățile legitime privind drepturile omului fără a se teme de represalii și fără nicio restricție, inclusiv privarea lor de libertate, intimidarea și hărțuirea lor judiciară; invită autoritățile iraniene să pună capăt tuturor actelor de intimidare și represaliilor împotriva apărătorilor drepturilor omului, inclusiv ca pedeapsă pentru comunicarea cu funcționarii UE și ONU și cu organizațiile independente pentru drepturile omului;

10.  invită Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și Comisia să își intensifice eforturile de sprijinire a laureaților Premiului Saharov aflați în pericol, inclusiv pe Nasrin Sotoudeh și alții, care au fost fie arestați, fie condamnați sau care riscă pedeapsa cu moartea sau sunt judecați în procese evident incorecte în țări terțe;

11.  invită statele membre ale UE care au misiuni diplomatice în Iran să pună pe deplin în aplicare Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului și să ofere tot sprijinul adecvat lui Nasrin Sotoudeh și altor apărători ai drepturilor omului, inclusiv vizite la închisori, monitorizarea proceselor și oferirea de asistență juridică sau de orice altă natură de care aceștia ar avea nevoie;

12.  condamnă ferm utilizarea pedepsei cu moartea, inclusiv împotriva delincvenților minori și solicită autorităților iraniene să introducă un moratoriu imediat asupra aplicării pedepsei cu moartea ca un pas spre abolirea acesteia; ia act de modificările aduse legislației privind traficul de droguri, care ar trebui să reducă impunerea pedepsei capitale;

13.  își reiterează apelul la adresa Iranului de a-și întări angajamentul față de mecanismele internaționale din domeniul drepturilor omului, cooperând cu raportorii speciali și în cadrul mecanismelor speciale, inclusiv prin aprobarea cererilor de acces pe teritoriul țării ale titularilor de mandate; subliniază necesitatea unei colaborări mai strânse cu Consiliul pentru Drepturile Omului;

14.  solicită UE, inclusiv Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și statelor membre să aducă în discuție în mod sistematic îngrijorările privind drepturile omului în public și în privat, în cadrul forurilor bilaterale și multilaterale desfășurate cu autoritățile iraniene, inclusiv privind situația deținuților politici și a apărătorilor drepturilor omului și libertatea de exprimare și de asociere, ca o condiție esențială pentru realizarea de progrese în relațiile economice și politice; își exprimă sprijinul pentru discuțiile privind drepturile omului; subliniază, cu toate acestea, necesitatea unui dialog oficial UE-Iran pe tema drepturilor omului care să fie bazat pe drepturile universale ale omului;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, precum și guvernului și parlamentului Iranului.


Egipt, în special situația apărătorilor drepturilor omului
PDF 144kWORD 60k
Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la Egipt, în special la situația apărătorilor drepturilor omului (2018/2968(RSP))
P8_TA(2018)0526RC-B8-0568/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Egipt, în special cea din 8 februarie 2018 referitoare la execuțiile din Egipt(1), cea din 10 martie 2016 referitoare la Egipt, în special la cazul lui Giulio Regeni(2), cea din 17 decembrie 2015 referitoare la Ibrahim Halawa, care riscă pedeapsa cu moartea(3), și cea din 15 ianuarie 2015 referitoare la situația din Egipt(4),

–  având în vedere orientările UE privind pedeapsa cu moartea, tortura, libertatea de exprimare și apărătorii drepturilor omului,

–  având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe din august 2013 și februarie 2014 referitoare la Egipt,

–  având în vedere Acordul de asociere încheiat în 2001 între UE și Egipt, care a intrat în vigoare în 2004 și a fost consolidat prin Planul de acțiune din 2007; având în vedere, de asemenea, prioritățile parteneriatului UE-Egipt pentru perioada 2017-2020, adoptate la 25 iulie 2017, declarația comună emisă în urma reuniunii din 2017 a Consiliului de asociere UE-Egipt și declarația comună emisă în urma celei de a 5-a reuniuni a Subcomitetului UE-Egipt pentru chestiuni politice, drepturile omului și democrație, din ianuarie 2018,

–  având în vedere declarația comună din 10 octombrie 2017 a Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, și a Secretarului General al Consiliului Europei privind Ziua europeană și mondială împotriva pedepsei cu moartea, precum și declarația din 2 noiembrie 2018 a purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) cu privire la atacul împotriva pelerinilor creștinilor copți din Egipt,

–  având în vedere declarația comună din 26 ianuarie 2018 a experților Organizației Națiunilor Unite, inclusiv a lui Nils Melzer, raportorul special privind tortura și alte tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, care îndeamnă autoritățile egiptene să oprească execuțiile iminente, declarația din 4 decembrie 2018 a raportorului special al ONU privind condițiile de locuit adecvate, Leilani Farha, și a raportorului special al ONU privind situația apărătorilor drepturilor omului, Michel Forst, și declarația din 9 septembrie 2018 a Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, care condamnă pedeapsa colectivă cu moartea pronunțată împotriva a 75 de persoane,

–  având în vedere Constituția Egiptului, în special articolele 52 (privind interzicerea torturii sub toate formele și de toate tipurile), 73 (privind libertatea de întrunire) și 93 (privind caracterul obligatoriu al dreptului internațional al drepturilor omului) din aceasta,

–  având în vedere Protocoalele 6 și 13 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

–  având în vedere articolul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Principiile și orientările africane privind dreptul la un proces echitabil și la asistență juridică, care interzic procesele militare ale civililor în toate circumstanțele,

–  având în vedere noul Cadru strategic al UE și Planul de acțiune privind drepturile omului, care urmăresc să pună protecția și monitorizarea drepturilor omului în centrul tuturor politicilor UE,

–  având în vedere Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, Convenția privind drepturile copilului și Carta arabă a drepturilor omului, care au fost toate ratificate de Egipt,

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP), la care Egiptul este parte, în special articolele 14 și 18 din acesta, și al doilea protocol opțional privind pedeapsa cu moartea,

–  având în vedere decizia camerei inferioare a Italiei, Camera Deputaților, de a-și suspenda relațiile cu Parlamentul egiptean, din cauza lipsei de progrese înregistrate în ancheta privind moartea studentului italian Giulio Regeni,

–  având în vedere impactul asupra drepturilor omului, atât la nivel intern, cât și regional, al sancțiunilor instituite în iunie 2017 de Arabia Saudită, Egipt, Bahrain și Emiratele Arabe Unite împotriva Qatarului și raportul privind impactul crizei din Golf asupra drepturilor omului publicat de Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) în decembrie 2017,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Guvernul egiptean și-a intensificat acțiunile de reprimare a organizațiilor societății civile, a apărătorilor drepturilor omului, a activiștilor pașnici, a avocaților, a bloggerilor, a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor lucrătorilor și a sindicaliștilor, inclusiv prin arestarea și dispariția forțată a unora dintre aceștia și prin utilizarea sporită a legilor de combatere a terorismului și a stării de urgență; întrucât, de la sfârșitul lunii octombrie 2018, cel puțin 40 de lucrători din domeniul drepturilor omului, avocați și activiști politici au fost arestați, unii dintre ei dispărând forțat; întrucât apărătorii drepturilor omului și activiștii care apără drepturile persoanelor LGBTQI din Egipt continuă să se confrunte cu diferite forme de hărțuire condusă de stat, în special prin intermediul unor campanii defăimătoare și al urmăririi judiciare;

B.  întrucât avocatul pentru drepturile omului Ezzat Ghoneim, conducătorul organizației Coordonarea egipteană pentru drepturi și libertăți (ECRF), este arestat preventiv din martie 2018, fiind acuzat de „terorism al drepturilor omului”; întrucât din 4 septembrie 2018, când o instanță judecătorească i-a dispus eliberarea, nu se știe unde se află; întrucât avocatul pentru drepturile omului Ibrahim Mewally Hegazy, cofondator al Ligii familiilor persoanelor dispărute, a fost victima dispariției forțate și a torturii, fiindu-i apoi impus arestul preventiv arbitrar, și este în continuare închis în regim de izolare; întrucât Centrul El Nadeem a fost obligat să se închidă în 2017;

C.  întrucât apărătoarea drepturilor omului Amal Fathy a fost condamnată la doi ani de închisoare în septembrie 2018, sub acuzația de „răspândire de știri false” cu intenția de a aduce prejudicii statului egiptean și de „indecență publică” pentru că a postat pe rețelele de socializare o înregistrare video în care critică incapacitatea guvernului de a combate violența sexuală; întrucât doamna Fathy se află în arest preventiv, în așteptarea anchetării unui al doilea set de acuzații la adresa sa, legate de securitatea națională;

D.  întrucât Ola al-Qardawi, cetățean al Qatarului, și soțul ei Hosam Khalaf, cetățean egiptean, sunt reținuți în condiții înfiorătoare în Egipt începând din 30 iunie 2017, fără să fi fost formulate niciun fel de acuzații împotriva lor; întrucât, în iunie 2018, Grupul de lucru al ONU privind detenția arbitrară a constatat că cei doi au fost supuși unor tratamente crude, inumane sau degradante, care pot fi considerate tortură, le-a declarat detenția arbitrară și a făcut apel la Guvernul egiptean să îi elibereze;

E.  întrucât, la 2 februarie 2016, cadavrul lui Giulio Regeni, care dispăruse la Cairo la 25 ianuarie în același an, a fost găsit purtând urmele unor torturi îngrozitoare și dovezi că a suferit o moarte violentă; întrucât autoritățile egiptene nu au dezvăluit încă adevărul cu privire la moartea sa și nu i-au adus pe toți cei vinovați în fața justiției; întrucât Egiptul a respins din nou cererea Parchetului italian de identificare a agenților implicați în dispariția și moartea lui Regeni;

F.  întrucât organizația Reporteri fără frontiere a identificat cel puțin 38 de lucrători din mass-media care se află în prezent în detenție în Egipt din cauza activității lor, pe baza unei urmăriri penale politizate și a mai multor încălcări ale dreptului la un proces echitabil; întrucât lucrătorii din mass-media străină sunt, de asemenea, vizați, mai mulți corespondenți ai presei internaționale fiind deportați sau refuzându-li-se intrarea pe teritoriul Egiptului; întrucât fotojurnalistul Mahmoud „Shawkan” Abu Zeid a fost condamnat la cinci ani de închisoare, în urma unui proces colectiv, pentru activitățile sale profesionale legitime, iar în prezent execută încă o pedeapsă suplimentară de șase luni pentru neplata unei amenzi substanțiale; întrucât Ismail al-Iskandarani, jurnalist cunoscut și unul dintre puținii care relatează despre încălcările drepturilor omului în peninsula Sinai, a fost reținut în noiembrie 2015 și a fost condamnat la zece ani de închisoare de către un tribunal militar în mai 2018;

G.  întrucât în iulie 2018 a fost adoptată o nouă lege privind mass-media, prin care se extinde definiția presei, incluzând toate conturile de pe platformele de comunicare socială urmărite de peste 5 000 de persoane; astfel de conturi devin pasibile de urmărire penală pentru publicarea de „știri false” sau alte materiale considerate incitări la încălcarea legii; întrucât respectarea libertăților civile, inclusiv a libertății de exprimare și a libertății mass-mediei, reprezintă o parte esențială a bazei unei societăți democratice, iar jurnaliștii ar trebui să se bucure de libertatea de a-și exercita profesia fără teama de urmărire penală sau de închisoare;

H.  întrucât întreprinderi cu sediul în mai multe state membre ale UE continuă să exporte tehnologie de supraveghere în Egipt, facilitând pirateria informatică și programele malware, precum și alte forme de atac la adresa apărătorilor drepturilor omului și ale activiștilor societății civile pe platformele de comunicare socială; întrucât acest lucru a condus la reprimarea libertății de exprimare online;

I.  întrucât, anul trecut, Egiptul a inițiat o bătălie juridică împotriva ONG-urilor printr-o lege care impune ca finanțarea lor, de origine națională sau străină, să fie aprobată de agențiile de securitate a statului interzicându-le, practic, în consecință; întrucât, la 15 noiembrie 2018, președintele Al-Sisi a solicitat revizuirea legii privind ONG-urile pentru a o face mai „echilibrată” și a însărcinat parlamentul să revizuiască legea; întrucât 16 inculpați din „cauza finanțării străine” 173/2011 sunt programați pentru rejudecare pe 20 decembrie 2018, fiind acuzați de înființarea și operarea unor filiale ale unor organizații internaționale, fără autorizație guvernamentală;

J.  întrucât starea de urgență este în vigoare în Egipt din aprilie 2017, fiind prelungită cu trei luni începând din 21 octombrie 2018; întrucât, potrivit mass-mediei de stat, starea de urgență a fost introdusă pentru a contribui la combaterea „pericolelor terorismului și a finanțării acestuia”; întrucât președintele și cei care acționează în numele lui au puterea de a trimite civili în fața instanțelor de urgență pentru securitatea statului pe durata perioadei de trei luni; întrucât Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a criticat tentativele de acordare a imunității penale pentru infracțiunile pe care se presupune că le-au comis membrii forțelor de securitate, ceea ce subminează încrederea poporului egiptean în capacitatea guvernului de a face dreptate pentru toți;

K.  întrucât Legea egipteană privind combaterea terorismului din 2015 utilizează o definiție amplă a terorismului, care include „încălcarea ordinii publice, periclitarea siguranței, intereselor sau a securității societății, obstrucționarea dispozițiilor Constituției și ale dreptului, sau prejudicierea unității, a păcii sociale sau a securității naționale”, creând riscul ca opozanții pașnici, activiștii pro-democrație și apărătorii drepturilor omului să fie etichetați ca teroriști și condamnați la moarte;

L.  întrucât, de când este la putere președintele el-Sisi, instanțele egiptene au recomandat cel puțin 2 443 condamnări la moarte preliminare, inclusiv pentru cel puțin 12 copii, și au confirmat cel puțin 1 451 condamnări la moarte; întrucât cel puțin 926 dintre condamnările la moarte confirmate sunt rezultatul unor procese colective, în care au fost judecate 15 sau mai multe persoane simultan; întrucât, în aceeași perioadă, Egiptul a efectuat cel puțin 144 execuții; întrucât pedeapsa cu moartea, în special în cazul proceselor colective, a fost frecvent aplicată unor persoane care își exercitau drepturile fundamentale, inclusiv libertatea de întrunire;

M.  întrucât în august o instanță din Egipt a confirmat sentințele a peste 739 persoane, în legătură cu protestele care au avut în Piața Rabaa după lovitura de stat din 2013; întrucât instanța a ratificat 75 de condamnări la moarte și a confirmat pedepse cu închisoarea pe viață pentru alte 47 persoane; întrucât pe parcursul procesului au fost denunțate numeroase nereguli, iar Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului a descris acest proces ca fiind o denegare de dreptate gravă;

N.  întrucât, la sfârșitul lunii noiembrie, Egiptul a anunțat înființarea unei „Înalte comisii permanente pentru drepturile omului”, declarând că va avea rolul de a „răspunde plângerilor” depuse cu privire la situația drepturilor omului din Egipt și de a „formula o viziune egipteană unită”; întrucât principalii membri ai acestei comisii sunt reprezentanți ai ministerelor afacerilor externe și interne, ai armatei și ai serviciilor de informații;

O.  întrucât, cu toate că în Constituție cultura coptă este recunoscută ca un „pilon” al țării, începând cu anul 2011 au crescut violența și discriminarea împotriva egiptenilor de origine coptă, care reprezintă majoritatea celor nouă milioane de creștini din Egipt; întrucât creștinii copți, care reprezintă aproximativ 10 % din populația egipteană, majoritar musulmană, au fost cei mai loviți de violența sectară; întrucât, la 2 noiembrie 2018, un atac comis de militanți islamici asupra unui autobuz de pelerini creștini copți în Minya a ucis șapte persoane și a rănit alte 19, demonstrând cu ce provocări în materie de securitate se confruntă Egiptul;

P.  întrucât Consiliul de asociere UE-Egipt urmează să se reunească la 20 decembrie 2018; întrucât este programată o misiune a Subcomisiei pentru drepturile omului a Parlamentului European în Egipt, înainte de reuniunea Consiliului de asociere; întrucât Egiptul nu a invitat oficial această delegație;

Q.  întrucât Egiptul s-a confruntat cu o serie de evoluții majore după revoluția din 2011, iar comunitatea internațională sprijină țara să abordeze provocările economice, politice și de securitate; întrucât există provocări serioase la adresa securității în Egipt, în special în Sinai, unde grupările teroriste au organizat atacuri asupra forțelor de securitate; întrucât în Egipt au avut loc mai multe atacuri teroriste devastatoare;

R.  întrucât noile priorități ale parteneriatului UE-Egipt pentru 2017-2020, adoptate în iulie 2017, se bazează pe un angajament comun față de valorile universale ale democrației, pe statul de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, și constituie un cadru reînnoit pentru angajamentul politic și cooperarea consolidată, inclusiv în domeniul securității, reformei judiciare și combaterii terorismului, pe baza respectării corespunzătoare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale; întrucât Subcomitetul pentru chestiuni politice, drepturile omului și democrație din Acordul de asociere dintre Egipt și Uniunea Europeană și-a organizat cea de-a cincea sesiune la Cairo, la 10 și 11 ianuarie 2018, vizând cooperarea în domeniile drepturilor omului, democrației și statului de drept; întrucât a 6-a reuniune a Comitetului de asociere Egipt-UE a avut loc la 8 noiembrie 2018;

S.  întrucât UE este primul partener economic al Egiptului și principala sa sursă de investiții străine; întrucât asistența bilaterală a UE pentru Egipt în cadrul Instrumentului european de vecinătate pentru perioada 2017-2020 se ridică la aproximativ 500 de milioane EUR; întrucât, la 21 august 2013, Consiliul Afaceri Externe a încredințat Înaltei Reprezentante sarcina de a revizui asistența acordată de UE Egiptului; întrucât Consiliul a decis că cooperarea UE cu Egiptul va fi reajustată în funcție de evenimentele ce au loc pe teren;

T.  întrucât pe tot parcursul alegerilor prezidențiale din 2018 au fost eliminate căile de opoziție politică pașnică, negându-se în masă dreptul alegătorilor egipteni la participare politică;

U.  întrucât concluziile Consiliului Afaceri Externe al UE din 21 august 2013 au subliniat că „statele membre au convenit totodată să suspende licențele de export către Egipt pentru toate echipamentele care ar putea fi folosite în scopuri de represiune internă, să reevalueze licențele de export pentru echipamentele care fac obiectul Poziției comune 2008/944/PESC și să își revizuiască asistența pentru Egipt în domeniul securității”; întrucât aceste concluzii au fost reiterate de Consiliul Afaceri Externe în februarie 2014; întrucât VP/ÎR a confirmat într-un răspuns scris din data de 27 octombrie 2015 că aceste concluzii constituie „un angajament politic împotriva oricărui sprijin militar pentru Egipt”;

1.  condamnă cu fermitate restricțiile continue asupra drepturilor democratice fundamentale, în special libertatea de exprimare, atât online, cât și offline, libertatea de asociere și de întrunire, pluralismul politic și statul de drept în Egipt; solicită încetarea tuturor actelor de violență, instigare, incitare la ură, hărțuire, intimidare, dispariție forțată și cenzură îndreptată împotriva apărătorilor drepturilor omului, avocaților, protestatarilor, jurnaliștilor, bloggerilor, sindicaliștilor, studenților, activiștilor din domeniul apărării drepturilor femeii, persoanelor LGBTI, ONG-urilor, oponenților politici și minorităților, inclusiv a nubienilor, executate de autoritățile statului, de forțele și serviciile de securitate și de alte grupări din Egipt; condamnă utilizarea excesivă a violenței împotriva protestatarilor; solicită efectuarea unei anchete independente și transparente privind toate încălcările drepturilor omului și tragerea la răspundere a celor responsabili;

2.  invită guvernul egiptean să elibereze imediat și necondiționat apărătorii drepturilor omului Ahmad Amasha, Hanan Badr el-Din, Amal Fathy, Ezzat Ghoneim, Hoda Abdelmoneim, Ibrahim Metwally Hegazy și Azzouz Mahgoub, lucrătorii din mass-media Mahmoud ‘Shawkan’ Abu Zeid, Hisham Gaafar, Mohammed ‘Oxygen’ Ibraim, Ismail Iskandarani, Adel Sabri, Ahmed Tarek Ibrahim Ziada, Alaa Abdelfattah, Shady Abu Zaid, Mostafa al-Aasar, Hassan al-Bannaand și Moataz Wadnan, și toate celelalte persoane deținute exclusiv pentru exercitarea pașnică a libertății lor de exprimare, cu încălcarea Constituției Egiptului și a obligațiilor sale internaționale; în așteptarea eliberării acestora, invită Egiptul să le permită accesul deplin la familiile lor, la avocați liber aleși și la asistență medicală adecvată, precum și să desfășoare anchete credibile cu privire la orice acuzații de rele tratamente sau tortură; invită UE să pună pe deplin în aplicare regimul său de controlare a exporturilor către Egipt cu privire la bunurile susceptibile de a fi utilizate pentru tortură sau pedeapsa cu moartea;

3.  reamintește guvernului egiptean că prosperitatea pe termen lung a Egiptului și a poporului egiptean merge mână în mână cu protejarea drepturilor universale ale omului și cu crearea și consolidarea unor instituții democratice și transparente care sunt implicate în protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor; invită, așadar, autoritățile egiptene să pună în aplicare pe deplin principiile convențiilor internaționale la care a aderat Egiptul;

4.  invită autoritățile egiptene să renunțe la toate anchetele penale nefondate ce vizează ONG-uri, inclusiv „cauza finanțării străine”, și să abroge legea draconică privind ONG-urile; încurajează înlocuirea acestei legi cu un nou cadru legislativ, care să fie elaborat prin consultare veritabilă cu organizațiile societății civile, în conformitate cu obligațiile interne și internaționale ale Egiptului, în vederea protejării libertății de asociere;

5.  este foarte îngrijorat de faptul că în instanțele egiptene au loc procese în masă și de numărul ridicat al condamnărilor la moarte și al pedepselor lungi cu închisoarea pronunțate; invită autoritățile judiciare egiptene să nu mai aplice pedeapsa cu moartea, îndeosebi în cazul persoanelor care aveau sub 18 ani în momentul presupusei infracțiuni, și să susțină și să respecte Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, la care Egiptul este parte, în special articolul 14 privind dreptul la un proces echitabil și desfășurat cu celeritate, care să se bazeze pe acuzații clare și să respecte drepturile inculpaților;

6.  își reiterează solicitarea ca Egiptul să semneze și să ratifice Al doilea protocol facultativ la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care vizează abolirea pedepsei cu moartea, precum și Convenția internațională a ONU pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate; încurajează guvernul egiptean să emită o invitație deschisă pentru ca raportorii speciali relevanți ai ONU să viziteze țara;

7.  invită parlamentul egiptean să revizuiască Codul penal, Codul de procedură penală, legislația privind combaterea terorismului și Codul militar al Egiptului; invită autoritățile egiptene să înceteze să judece civili în instanțe militare;

8.  își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu represaliile împotriva persoanelor care au cooperat sau au încercat să coopereze cu organizațiile internaționale din domeniul drepturilor omului sau cu organismele ONU pentru drepturile omului, de exemplu, recent, cu raportorul special al Organizației Națiunilor Unite privind condițiile de locuit adecvate; reamintește autorităților egiptene că Egiptul are obligația, în calitate de membru al ONU, de a se abține de la astfel de acte;

9.  condamnă persecutarea continuă a grupurilor minoritare din Egipt; își reiterează angajamentul față de libertatea de conștiință și de religie în Egipt și solicită promovarea colaborării internaționale, inclusiv o anchetă independentă a ONU pentru a evalua situația creștinilor copți din Egipt; invită Egiptul să își revizuiască legile privind blasfemia și să asigure protecția minorităților religioase împotriva acestor legi;

10.  îndeamnă guvernul egiptean să pună capăt tuturor măsurilor discriminatorii adoptate după luna iunie 2017 împotriva cetățenilor din Qatar, având în vedere în special cazul lui Ola al-Qaradawi și al soțului său, Hosam Khalaf;

11.  sprijină aspirațiile majorității egiptenilor, care doresc să edifice o țară liberă, stabilă, prosperă, democratică și incluzivă ce își respectă angajamentele naționale și internaționale referitoare la drepturile omului și libertățile fundamentale; reamintește că este important să se respecte exprimarea pașnică a opiniilor și a criticilor;

12.  transmite cele mai sincere condoleanțe familiilor victimelor terorismului; își exprimă solidaritatea cu poporul egiptean și își reafirmă angajamentul de a lupta împotriva răspândirii ideologiilor radicale și a grupărilor teroriste;

13.  îndeamnă guvernul egiptean să se asigure că toate operațiunile din Sinai se desfășoară în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului, să investigheze amănunțit toate abuzurile, să permită accesul imediat al observatorilor și jurnaliștilor independenți în regiunea Sinaiului de Nord, să satisfacă nevoile de bază ale rezidenților și să dea voie organizațiilor umanitare independente să le ofere ajutor persoanelor aflate într-o situație dificilă;

14.  invită VP/ÎR să acorde prioritate situației apărătorilor drepturilor omului din Egipt și să condamne situația alarmantă a drepturilor omului din această țară, inclusiv aplicarea pedepsei cu moartea; îndeamnă SEAE să trateze evoluțiile recente din Egipt și să utilizeze toate pârghiile de influență pe care le are la dispoziție pentru a exercita presiuni asupra Egiptului cu scopul de a îmbunătăți situația drepturilor omului și de a stopa execuțiile, să solicite eliberarea promptă a persoanelor aflate în detenție și să încurajeze autoritățile egiptene să își respecte angajamentele față de normele și legile internaționale;

15.  subliniază importanța pe care UE o acordă cooperării sale cu Egiptul ca vecin și partener important; îndeamnă ferm Egiptul să își respecte, în consecință, angajamentul asumat în cadrul priorităților parteneriatului UE-Egipt, adoptate la 27 iulie 2017, de promovare a democrației, a libertăților fundamentale și a drepturilor omului, în conformitate cu constituția sa și cu standardele internaționale; accentuează că prioritățile parteneriatului cu Egiptul au fost adoptate în 2017 în pofida regresului permanent în domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept; îndeamnă VP/ÎR și statele membre să condiționeze cooperarea viitoare cu Egiptul de respectarea drepturilor omului și să includă îngrijorările legate de drepturile omului în toate discuțiile cu autoritățile egiptene, în special în ceea ce privește cele trei priorități existente; repetă că drepturile omului nu ar trebui subminate de acțiunile de gestionare a migrației sau de combatere a terorismului;

16.  reamintește autorităților egiptene că nivelul de implicare a UE în Egipt ar trebui să se bazeze pe stimulente, conform principiului „mai mult pentru mai mult” al politicii europene de vecinătate, și ar trebui să depindă de progresele realizate în legătură cu reformele privind instituțiile democratice, statul de drept și drepturile omului;

17.  îndeamnă VP/ÎR și statele membre să mențină o poziție puternică și unitară în legătură cu atitudinea UE față de drepturile omului în cadrul reuniunii Consiliului de asociere UE-Egipt, programată pentru 20 decembrie 2018, la fel ca în cadrul tuturor forurilor privind drepturile omului și al reuniunilor bilaterale și multilaterale, și să indice clar consecințele asupra guvernului egiptean în cazul în care acesta va continua să se comporte abuziv, de exemplu adoptarea de sancțiuni specifice împotriva persoanelor responsabile de încălcări ale drepturilor omului; solicită, de asemenea, ca UE să facă o declarație fermă la următoarea sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, având în vedere și recomandările pentru evaluarea periodică universală din 2019 a ONU;

18.  își reiterează indignarea persistentă față de torturarea și uciderea cercetătorului italian Giulio Regeni; subliniază că va continua să exercite presiuni pentru ca autoritățile UE să colaboreze cu omologii din Egipt până la aflarea adevărului în legătură cu acest caz și la tragerea la răspundere a făptașilor; reamintește autorităților egiptene că au responsabilitatea de a asigura securitatea echipei juridice italiene și egiptene care anchetează cazul lui Giulio Regeni;

19.  își reiterează solicitarea adresată statelor membre de a opri exporturile de tehnologie de supraveghere și echipamente de securitate către Egipt care pot facilita atacurile împotriva apărătorilor drepturilor omului și a activiștilor societății civile, inclusiv pe platformele de comunicare socială;

20.  regretă profund refuzul autorităților egiptene de a organiza o misiune a Subcomisiei Parlamentului pentru drepturile omului la Cairo; se așteaptă ca UE să abordeze refuzul constant al autorităților egiptene de a autoriza această vizită;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și guvernului și parlamentului Egiptului.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0035.
(2) JO C 50, 9.2.2018, p. 42.
(3) JO C 399, 24.11.2017, p. 130.
(4) JO C 300, 18.8.2016, p. 34.


Tanzania
PDF 125kWORD 52k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la Tanzania (2018/2969(RSP))
P8_TA(2018)0527RC-B8-0570/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Tanzania, inclusiv cea din 12 martie 2015(1),

–  având în vedere declarația din 15 noiembrie 2018 a Înaltei Reprezentante Federica Mogherini, în numele Uniunii, referitoare la revizuirea relațiilor dintre UE și Tanzania,

–  având în vedere declarația locală a UE din 23 februarie 2018 privind intensificarea violenței și intimidărilor de natură politică în Tanzania,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2016 privind egalitatea persoanelor LGBTI,

–  având în vedere declarația lui Michelle Bachelet, Înalta Comisară a ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), precum și Rezoluția sa din 2 noiembrie 2018 referitoare la urmărirea penală și arestarea persoanelor LGBT în Tanzania,

–  având în vedere setul de instrumente al Consiliului UE pentru promovarea și protejarea exercitării tuturor drepturilor omului de către persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale și transgen (setul de instrumente LGBT),

–  având în vedere Declarația Universală a Drepturilor Omului, Pactul cu privire la drepturile civile și politice și Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor,

–  având în vedere Convenția ONU cu privire la drepturile copilului,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

–  având în vedere Acordul de parteneriat ACP-UE („Acordul de la Cotonou”),

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât, de la alegerea președintelui Tanzaniei, John Pombe Magufuli în 2015, drepturile fundamentale în această țară au fost subminate prin legi și decrete represive; întrucât jurnaliștii cu opinii critice, politicienii din opoziție și activiștii proeminenți ai societății civile sunt supuși amenințărilor, detențiilor arbitrare și hărțuirii;

B.  întrucât, în ultimii doi ani, în această țară a crescut stigmatizarea, violența și arestările îndreptate special împotriva persoanelor LGBTI; întrucât, în dreptul tanzanian, relațiile între persoane de același sex sunt infracțiuni pedepsite cu închisoarea de cel puțin 30 de ani sau pe viață; întrucât legislația anti-homosexualitate a Tanzaniei este printre cele mai dure din lume;

C.  întrucât bărbații suspectați de a fi homosexuali din Tanzania sunt supuși unor examinări anale forțate, o metodă discreditată de „a dovedi” comportamentul homosexual, pe care Organizația Națiunilor Unite și Comisia Africană a Drepturilor Omului și Popoarelor au denunțat-o ca tortură;

D.  întrucât Paul Makonda, comisarul regional din Dar Es Salaam, este un susținător fervent al represiunii; întrucât, la conferința de presă din 31 octombrie 2018, el a anunțat crearea unui grup operativ pentru a urmări bărbații homosexuali, prostituatele și persoanele care colectează fraudulos fonduri pe platformele de comunicare socială; întrucât a cerut populației să informeze autoritățile dacă au suspiciuni că anumite persoane sunt homosexuale;

E.  întrucât ministerul sănătății a suspendat temporar furnizarea la nivel comunitar a serviciilor pentru persoanele infectate cu HIV și SIDA și a închis centrele de îngrijire pentru populațiile afectate, inclusiv pentru bărbații homosexuali; întrucât, la 17 februarie 2017, ministerul a închis 40 de centre medicale pe motiv că ar încuraja homosexualitatea; întrucât mai multe organizații au raportat că, din cauza represiunii împotriva comunității LGBTI, bărbații seropozitivi nu mai au acces la tratamentul antiretroviral, iar ale persoane nu mai au acces la teste și la servicii profilactice;

F.  întrucât, în noiembrie 2018, zece bărbați au fost arestați în Zanzibar pentru acuzația de a fi organizat o ceremonie de căsătorie între persoane de același sex; întrucât 13 activiști pentru sănătate și drepturile omului au fost arestați la 17 octombrie 2018 pentru că participaseră la o reuniune pentru a discuta o lege care restricționează accesul persoanelor LGBTI la unele servicii de sănătate;

G.  întrucât mulți copii și adolescenți, în special fete, suferă încălcări ale drepturilor omului drepturilor omului și practici dăunătoare, printre care violența sexuală la scară largă, pedepse corporale, căsătorii între copii și sarcini în adolescență, care le îngreunează școlarizarea sau o fac imposibilă; întrucât guvernul Tanzaniei obstrucționează accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă și intimidează organizațiile care oferă informații cu privire la aceste servicii;

H.  întrucât, la 22 iunie 2018, președintele Magufuli a dat o declarație prin care interzice fetelor însărcinate să meargă la școală; întrucât autoritățile intimidează organizațiile societății civile care susțin dreptul fetelor însărcinate de a se întoarce la școală;

I.  întrucât Comisia pentru drepturile omului și buna guvernare din Tanzania nu este operațională de ceva timp; întrucât președintele Magufuli nu a numit comisari sau alți funcționari în această comisie;

J.  întrucât guvernul a închis sau a amenințat posturile de radio și ziarele private și a întrerupt transmisia în direct a dezbaterilor parlamentare; întrucât canalele și decodoarele pentru canalele locale au fost blocate;

K.  întrucât Adunarea Națională a Tanzaniei a adoptat, în 2015, o lege privind criminalitatea cibernetică și în septembrie 2018 o serie de norme privind conținutul online, pentru a controla conținutul utilizat pe platformele de socializare; întrucât Legea privind statisticile, adoptată în 2015, prevede că nu este permis să se discute sau să se pună sub semnul întrebării anumite statistici comunicate de guvern;

L.  întrucât membrii marcanți ai opoziției sunt frecvent arestați pentru acuzații care variază de la presupusa insultare a președintelui la informații false și la rebeliune; întrucât, în iulie 2018, au fost arestați 20 de membri ai principalului partid de opoziție din Tanzania, pe motiv că ar încuraja conflictele; întrucât mai mulți membri și parlamentari ai opoziției politice au fost atacați violent și chiar uciși de la începutul lui 2018; întrucât, la 22 februarie 2018, Godfrey Luena, un parlamentar al principalului partid de opoziție din Tanzania, Chama Cha Demokrasia na Maendeleo (CHADEMA) și un apărător fervent al dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost ucis cu macete în afara locuinței sale; întrucât, în noiembrie 2018, coordonatoarea de programe al Comitetului pentru protecția jurnaliștilor (CPJ), Africa Angela Quintal și colega sa, Muhoki Mumo, au fost arestate și eliberate numai după ce instituțiile internaționale au făcut presiune;

M.  întrucât dezvoltarea turismului din ultimii ani a condus la intensificarea activității, în special în regiunea Serengeti, unde trăiește populația maasai; întrucât controlul terenurilor arabile sau al terenurilor rare în scopuri speculative a generat tensiuni puternice în zonă;

N.  întrucât șeful delegației UE, Roeland van de Geer, a fost obligat să părăsească țara după ce autoritățile tanzaniene au exercitat o presiune tot mai mare asupra sa; întrucât, de la alegerea președintelui Magufuli, șeful ONU Femei, șeful UNDP și șeful UNESCO au fost toți expulzați din Tanzania;

O.  întrucât Înalta Reprezentantă a UE, Federica Mogherini, a anunțat o revizuire cuprinzătoare a relațiilor Uniunii cu Tanzania;

1.  își exprimă îngrijorarea cu privire la deteriorarea situației politice din Tanzania, caracterizată de restrângerea spațiului public prin înăsprirea restricțiilor privind activitățile organizațiilor societății civile, ale apărătorilor drepturilor omului, ale mass-mediei și ale multor partide politice; este în special îngrijorat de deteriorarea situației persoanelor LGBTI;

2.  denunță toate incitările la ură și la violență pe motive de orientare sexuală; îndeamnă autoritățile din Tanzania să se asigure că Paul Makonda pune capăt provocărilor sale împotriva comunității LGBTI și că este adus în fața justiției pentru incitarea la violență;

3.  solicită desfășurarea unor anchete independente în cazurile de atacuri și agresiuni asupra jurnaliștilor, persoanelor LGBTI, apărătorilor drepturilor omului și membrilor partidelor de opoziție, în vederea aducerii făptașilor suspectați în fața justiției;

4.  reamintește guvernului Tanzaniei obligația, inclusiv angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Cotonou, de a proteja drepturile, demnitatea și integritatea fizică a tuturor cetățenilor săi în toate circumstanțele;

5.  invită Tanzania să abroge legile care incriminează homosexualitatea;

6.  îndeamnă UE și statele membre să utilizeze pe deplin Setul de instrumente LGBT pentru a încuraja țările terțe să dezincrimineze homosexualitatea, contribuind astfel la reducerea violenței și a discriminării și la protejarea apărătorilor drepturilor persoanelor LGBTI;

7.  invită autoritățile din Tanzania să modifice toate dispozițiile restrictive din Legea privind infracțiunile informatice, regulamentele privind comunicațiile electronice și poștale (conținutul online) și Legea privind serviciile mass-media și să le înlocuiască cu dispoziții care să garanteze libertatea de exprimare și a mass-mediei, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului;

8.  invită autoritățile din Tanzania să abroge orice legi, politici sau alte bariere în calea serviciilor și a informațiilor de care femeile, fetele și tinerele mame au nevoie pentru o viață sănătoasă, în special declarația Președintelui Magufuli potrivit căreia fetelor care devin mame nu ar trebui să li se permită să se întoarcă la școală, inclusiv abrogarea reglementărilor care fac legală expulzarea fetelor însărcinate din școli;

9.  îndeamnă președintele Tanzaniei să facă operativă Comisia pentru drepturile omului din această țară cât mai curând posibil, să numească comisari pentru a da curs încălcărilor drepturilor omului și să ia măsuri pentru a sprijini lucrătorii casnici din străinătate;

10.  solicită autorităților din Tanzania să elibereze toți prizonierii politici;

11.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la presiunea exercitată de guvernul Tanzaniei asupra șefului delegației UE, Roeland van de Geer; salută decizia Uniunii Europene și a statelor sale membre de a efectua o revizuire cuprinzătoare a politicilor UE privind Tanzania; insistă asupra importanței dialogului politic pentru a obține angajamente concrete din partea autorităților tanzaniene în direcția creării unui mediu favorabil pentru funcționarea societății civile, a partidelor politice și a mass-mediei; invită Comisia să se asigure că în viitorul acord de parteneriat ACP-UE după 2020 este inclusă o trimitere explicită la nediscriminarea pe motive de orientare sexuală;

12.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația populației maasai; denunță utilizarea forței de către autorități și forțele de securitate;

13.  invită autoritățile tanzaniene să acționeze în mod decisiv pentru a proteja drepturile organizațiilor societății civile, ale apărătorilor drepturilor omului, ale jurnaliștilor, ale lucrătorilor din domeniul sănătății și ale activiștilor politici în conformitate cu Constituția Tanzaniei, Carta africană a drepturilor omului și popoarelor și obligațiile și angajamentele internaționale și regionale ale țării;

14.  solicită UE să continue să monitorizeze îndeaproape situația drepturilor omului în Tanzania, în special prin raportări periodice ale delegației sale; invită delegația Uniunii Europene și statele membre să facă tot ce le stă în putință pentru a oferi protecție și sprijin în caz de urgență apărătorilor drepturilor omului aflați în situații de risc;

15.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei Europene / Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Reprezentantului Special al UE pentru drepturile omului, Consiliului ACP-UE, instituțiilor Uniunii Africane, instituțiilor Comunității Africii de Est, precum și președintelui, guvernului și parlamentului Tanzaniei.

(1) JO C 316, 30.8.2016, p. 122.


Tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor
PDF 172kWORD 61k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor (2018/2085(INI))
P8_TA(2018)0528A8-0407/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 207 alineatul (3) și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii,

–  având în vedere Acordul privind tehnologia informației al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

–  având în vedere programul de lucru al OMC privind comerțul electronic,

–  având în vedere acordul privind facilitarea comerțului al OMC,

–  având în vedere Convenția internațională pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale, revizuită de Organizația Mondială a Vămilor (Convenția de la Kyoto revizuită),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la monedele virtuale(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 referitoare la „Către o strategie în domeniul comerțului digital”(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 mai 2017 referitoare la evaluarea aspectelor externe ale rezultatelor și administrării serviciilor vamale ca instrument pentru facilitarea comerțului și combaterea comerțului ilicit(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2017 referitoare la impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale(5),

–  având în vedere Declarația comună privind comerțul și capacitarea economică a femeilor cu ocazia Conferinței ministeriale a OMC de la Buenos Aires, din decembrie 2017(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD)(7),

–  având în vedere propunerea Comisiei cu privire la dispozițiile orizontale referitoare la fluxurile transfrontaliere de date și la protecția datelor cu caracter personal (în acordurile comerciale și de investiții ale UE),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la implementarea Strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți – O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare” (COM(2017)0491),

–  având în vedere raportul din 2016 al consilierului științific principal al Biroului pentru știință din cadrul Guvernului britanic, intitulat „Distributed Ledger Technology: beyond block chain” (Tehnologia registrelor distribuite: dincolo de tehnologia „blockchain”)(8),

–  având în vedere Cartea albă din 2018 a Centrului pentru facilitarea comerțului și tranzacții electronice (ONU/CEFACT) cu privire la aplicațiile tehnice ale tehnologiei blockchain,

–  având în vedere declarația din 10 aprilie 2018 a 21 de state membre ale UE și a Norvegiei privind instituirea unui parteneriat european privind tehnologia blockchain(9), în urma căreia alte cinci state membre s-au alăturat parteneriatului, astfel încât numărul total al țărilor semnatare a ajuns acum la 27,

–  având în vedere lansarea de către Comisie a Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain la 1 februarie 2018(10),

–  având în vedere concluziile Consiliului din 19 octombrie 2017(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ale Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0407/2018),

A.  întrucât în prezentul raport „blockchain” va fi considerată, cu excepția cazului când se prevede altfel, o tehnologie a registrelor private distribuite cu permisiune (DLT), care cuprinde o bază de date constituită din blocuri secvențiale de date care sunt adăugate prin consensul operatorilor de rețea;

B.  întrucât diverse studii de caz și industrii vor valorifica în mod diferit o combinație de lanțuri de blocuri private/publice, cu permisiune/fără permisiune;

C.  întrucât fiecare bloc dintr-un lanț de blocuri conține o valoare „hash”, care verifică datele privind blocurile precedente, permițând astfel diferitelor părți să inițieze tranzacții cu încredere și răspundere sporite, având în vedere că datele stocate într-un registru nu pot fi falsificate cu ușurință;

D.  întrucât tehnologia blockchain cu sursă deschisă reprezintă baza evoluției ascendente a lanțurilor de blocuri cu permisiune la nivel mondial, contribuind la creșterea nivelului de încredere a participanților într-o anumită rețea de afaceri;

E.  întrucât tehnologia blockchain ar putea permite anumitor administratori să definească în mod clar rolurile, responsabilitățile, nivelurile de acces și drepturile de validare ale participanților;

F.  întrucât comerțul mondial se bazează pe un sector al lanțului de aprovizionare estimat la 16 mii de miliarde EUR, în cadrul căruia costurile ridicate de tranzacționare și formalitățile administrative împovărătoare conduc la procese și sisteme complexe, susceptibile de a fi afectate de erori;

G.  întrucât au fost lansate inițiative-pilot care au un potențial promițător de a reduce costurile de transport, de a face sectorul mai ecologic și de a stimula performanța economică;

H.  întrucât există cel puțin 202 inițiative guvernamentale în domeniul blockchain în 45 de țări din întreaga lume, iar economiile din regiunile Asia-Pacific, America și Orientul Mijlociu, în special, investesc în tehnologii blockchain pentru comerț;

I.  întrucât tehnologia blockchain poate consolida și îmbunătăți politicile comerciale ale UE, cum ar fi acordurile de liber schimb (ALS), acordurile de recunoaștere reciprocă (MRA), în special în ceea ce-i privește pe operatorii economici autorizați (AEO), deciziile privind caracterul adecvat al datelor, precum și măsurile de apărare comercială;

J.  întrucât tehnologia blockchain are un potențial semnificativ de îmbunătățire a transparenței și a trasabilității pe parcursul lanțului de aprovizionare, de a crește nivelul de încredere a participanților într-o anumită rețea, de a raționaliza controalele vamale și conformitatea cu reglementările, de a reduce costurile de tranzacționare, de a consolida caracterul imuabil și securitatea datelor și de a funcționa ca un instrument de combatere a corupției; întrucât beneficiile potențiale sunt însoțite de mai multe provocări, cum ar fi securitatea cibernetică;

K.  întrucât tehnologia blockchain poate oferi un cadru de transparență într-un lanț de aprovizionare, poate reduce corupția, poate depista evaziunea fiscală, poate permite urmărirea plăților ilegale și poate combate spălarea banilor bazată pe activități comerciale; întrucât există riscuri asociate cu utilizarea unor aplicații blockchain nepermise pentru activități infracționale, inclusiv evaziunea fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și spălarea banilor bazată pe activități comerciale; întrucât Comisia și statele membre trebuie să monitorizeze și să abordeze aceste probleme în regim de urgență;

L.  întrucât tehnologia blockchain continuă să evolueze în domeniul comerțului internațional și, prin urmare, necesită o abordare favorabilă inovării, favorizantă și încurajatoare, care asigură securitate juridică și, în același timp, promovează protecția consumatorilor, a investitorilor și a mediului, sporind valoarea socială a tehnologiei, reducând decalajul digital și îmbunătățind competențele digitale ale cetățenilor;

M.  întrucât tehnologia blockchain poate furniza tuturor părților implicate în comerț, fie ele publice sau private, acces permanent în timp real la o bază de date imuabile, cu marcă temporală, care conține documente referitoare la tranzacții, contribuind astfel la sporirea încrederii, la evitarea problemelor de conformitate și la combaterea utilizării bunurilor contrafăcute sau a documentelor false;

N.  întrucât unele regiuni și zone metropolitane din UE au început deja să dezvolte această tehnologie prin proiecte și programe specifice, pe baza propriilor caracteristici și prin crearea de rețele pentru răspândirea bunelor practici,

Politica comercială a Uniunii Europene

1.  recunoaște că, în pofida succeselor comerciale anterioare, ALS ale UE au un mare potențial neexploatat și nu au fost încă utilizate pe deplin, în medie, numai 67 % dintre exportatori și 90 % dintre importatorii din UE utilizând tarifele preferențiale atât în Uniune, cât și în țările sau regiunile partenere ale acesteia și recomandă să se analizeze soluțiile tehnice care ar putea crește utilizarea ALS și exporturile; ia notă de faptul că exportatorii și-ar putea încărca toate documentele într-o aplicație aparținând unei autorități publice și având la bază tehnologia blockchain și ar putea să dovedească astfel conformitatea cu tratamentul preferențial acordat în baza ALS, cum ar fi calificarea pentru regulile de origine preferențiale, măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) și dispozițiile privind comerțul și dezvoltarea durabilă; consideră că tehnologia blockchain ar putea îmbunătăți dispozițiile privind cumulul din cadrul acordurilor de liber schimb;

2.  consideră că procedurile de obținere a certificării atât pentru regulile de origine preferențiale, cât și pentru cele nepreferențiale, sunt costisitoare și greoaie pentru întreprinderi; consideră că, în cazul tratamentului preferențial, tehnologia blockchain poate contribui la stabilirea naționalității economice a unui produs; consideră, în plus, că, în cazul tratamentului nepreferențial, tehnologia blockchain ar putea veni în sprijinul utilizării proporționale de către Uniune a instrumentelor de apărare comercială, prin asigurarea transparenței în ceea ce privește proveniența bunurilor care intră pe piața europeană și a unei imagini de ansamblu asupra afluxului de importuri, astfel încât să se asigure condiții de concurență mai echitabile pentru întreprinderi;

3.  subliniază faptul că tehnologia blockchain are potențialul de a sprijini agenda privind comerțul și dezvoltarea durabilă prin asigurarea încrederii în proveniența materiilor prime și a bunurilor, procese de producție și lanțuri de aprovizionare transparente și conformitatea acestora cu normele internaționale în materie de drepturi în domeniul social, al muncii și al mediului, având în vedere relevanța deosebită pentru minereurile din zone de conflict, traficul ilicit de bunuri culturale, controlul exporturilor și corupția; subliniază faptul că tehnologia blockchain ar putea contribui la efortul de sustenabilitate al societăților și ar putea promova un comportament responsabil în afaceri;

4.  consideră că acordurile de recunoaștere reciprocă (ARR) ale operatorilor economici autorizați (AEO) oferă întreprinderilor posibilitatea de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare prin reducerea duratei și a costurilor asociate procedurilor vamale transfrontaliere; observă că există probleme de implementare care trebuie abordate; are convingerea că tehnologia blockchain oferă potențialul de a reduce incertitudinea asociată cu punerea în aplicare a acordurilor de recunoaștere reciprocă ale operatorilor economici autorizați (AEO) printr-un schimb neîntrerupt de date;

Aspecte externe ale facilitării activităților comerciale și vamale

5.  salută ferm acordul privind facilitarea comerțului (TFA), considerându-l o bază pentru explorarea de către membrii OMC a noi modalități de facilitare a comerțului, inclusiv prin intermediul tehnologiei blockchain; salută eforturile UE de menținere și consolidare a OMC și angajamentul său față de un sistem comercial bazat pe norme, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile și a aplicării normelor privind comerțul mondial;

6.  consideră că tehnologia blockchain ar putea să permită autorităților vamale să obțină automat informațiile necesare pentru o declarație vamală, să reducă necesitatea verificării manuale și a dovezilor scrise și să furnizeze simultan tuturor părților relevante o actualizare exactă a situației și a caracteristicilor mărfurilor care intră în UE, îmbunătățind astfel capacitățile de trasabilitate și transparența;

7.  consideră că digitalizarea va permite un schimb de informații mai eficient și mai transparent; consideră că tehnologia blockchain poate permite producătorilor, laboratoarelor, operatorilor de logistică, autorităților de reglementare și consumatorilor să aibă acces la toate informațiile necesare privind, de exemplu, proveniența, testarea, certificarea și acordarea licenței și să partajeze astfel de informații; constată că tehnologia blockchain ar putea, de asemenea, să contribuie la emiterea corespunzătoare a certificatelor electronice; consideră că digitalizarea și utilizarea aplicațiilor pe parcursul lanțului de aprovizionare constituie atât condiții prealabile, cât și completări necesare pentru ca tehnologia blockchain să funcționeze pe deplin; observă că între statele membre există diferențe substanțiale în ceea ce privește digitalizarea;

8.  consideră că adoptarea tehnologiei blockchain pe parcursul lanțului de aprovizionare poate crește eficiența, viteza și volumul comerțului mondial prin limitarea costurilor asociate cu tranzacțiile internaționale și prin sprijinirea întreprinderilor să identifice noi parteneri comerciali și poate duce la creșterea protecției și încrederii consumatorilor în comerțul electronic;

9.  subliniază aplicarea tehnologiei blockchain în special în următoarele moduri:

   (a) consolidarea certitudinii atât în ceea ce privește proveniența, cât și drepturile de proprietate intelectuală asupra mărfurilor, reducându-se astfel riscul intrării mărfurilor ilicite, inclusiv a mărfurilor false și contrafăcute, în lanțul de aprovizionare,
   (b) punerea la dispoziția autorităților a unor informații precise cu privire la momentele în care un bun putea să fie avariat/manipulat incorect într-un lanț de aprovizionare,
   (c) îmbunătățirea transparenței și a trasabilității, prin acordarea posibilității tuturor participanților să își înregistreze tranzacțiile și să partajeze aceste informații în rețea,
   (d) asigurarea protecției și a încrederii consumatorilor prin punerea la dispoziția lor a unor informații detaliate cu privire la produse și prin contribuția la efortul de sustenabilitate al întreprinderilor,
   (e) reducerea costurilor de gestionare a lanțului de aprovizionare, prin eliminarea necesității intermediarilor și a costurilor asociate, precum și a cerinței fizice de a produce, de a transporta și de a prelucra documentația pe suport de hârtie,
   (f) îmbunătățirea aplicării unui proces corect de plată a taxelor și a TVA-ului și a colectării veniturilor în cadrul politicii comerciale, precum și
   (g) reducerea duratei totale de tranzit al mărfurilor, prin automatizarea sarcinilor care sunt realizate în mod obișnuit prin mijloace manuale; ia act de beneficiile asociate, în special lanțurilor de aprovizionare exact la timp, în ceea ce privește reducerea costurilor și a amprentei de carbon a sectorului logistic;

10.  ia act de faptul că infractorii pot manipula comerțul legitim pentru a-și masca activitățile ilicite, cum ar fi spălarea banilor bazată pe activități comerciale, prin modificarea ilicită a documentelor necesare prin intermediul raportărilor false, de exemplu prin supraevaluarea sau subevaluarea bunului în cauză; consideră că tehnologia blockchain poate permite autorităților vamale și altor autorități să ia măsurile necesare în timp util, cu promptitudine și în mod coordonat, pentru a expune fluxurile financiare ilicite;

Fluxurile transfrontaliere de date și protecția datelor

11.  recunoaște că fluxurile transfrontaliere de date sunt o parte integrantă a comerțului internațional cu bunuri și servicii și a arhitecturii tehnologiei blockchain;

12.  subliniază potențialul tehnologiei blockchain de validare a tranzacțiilor dintr-un lanț de aprovizionare internațional prin definirea unor niveluri de acces și proceduri de validare pentru participanți;

13.  constată conexiunea dintre tehnologia blockchain și fluxurile de date transfrontaliere aferente activităților comerciale; observă că o rețea privată de registre cu permisiune poate genera încredere între platforme prin integrarea datelor din mai multe surse; recunoaște importanța fluxurilor transfrontaliere de date pentru creșterea economică și pentru crearea de locuri de muncă; subliniază diferența dintre datele cu caracter personal și datele fără caracter personal din lanțurile de blocuri;

14.  recunoaște problemele ridicate de relația dintre tehnologiile blockchain și punerea în aplicare a RGPD; subliniază că implementarea tehnologiei blockchain ar trebui să respecte toate dispozițiile legislative existente și viitoare ale UE în materie de protecție a datelor și viață privată; subliniază că tehnologia blockchain poate oferi soluții pentru dispozițiile referitoare la „protecția datelor începând cu momentul conceperii” la punerea în aplicare a RGPD pe baza principiilor lor comune de asigurare a unor date securizate și autoreglementate; subliniază efectul limitat al RGPD asupra tranzacțiilor comerciale, deoarece lanțurile de blocuri private cu permisiune nu conțin date cu caracter personal; recunoaște, totuși, necesitatea unor garanții necesare și a unei supravegheri reglementare; subliniază că RGPD se aplică doar în cazul datelor cu caracter personal; invită Comisia să examineze mai în profunzime acest aspect;

15.  recunoaște necesitatea conceperii tehnologiei blockchain în conformitate cu dreptul de a fi uitat și constată că utilizatorii verificați ai tehnologiei și ai aplicațiilor blockchain ar trebui să aibă în orice moment acces la toate datele referitoare la tranzacțiile în care sunt implicați, în conformitate cu drepturile lor de acces;

16.  își reiterează apelul la instituirea unor dispoziții care să permită funcționarea completă a ecosistemului digital și la promovarea fluxurilor transfrontaliere de date în cadrul acordurilor de liber schimb; observă, în această privință, că deciziile privind caracterul adecvat nu facilitează fluxul liber de date fără caracter personal; solicită, prin urmare, Comisiei să negocieze angajamente obligatorii și executorii cu privire la transferurile de date în cadrul acordurilor de liber schimb, inclusiv în ceea ce privește datele fără caracter personal;

17.  subliniază că tehnologia blockchain este o nouă paradigmă a stocării și gestionării datelor capabilă să descentralizeze modalitățile de interacțiune umană, piețele, sectorul bancar și comerțul internațional; subliniază faptul că dezvoltarea tehnologiei blockchain deschide noi perspective, dar ridică și probleme în ceea ce privește protecția datelor, transparența și infracționalitatea financiară, deoarece odată ce datele au fost introduse, ele sunt imuabile și sunt partajate cu toți participanții, ceea ce asigură securitatea și integritatea acestora; cere să se facă tot ceea ce este posibil, inclusiv la nivel național, pentru a se garanta că tehnologia are un caracter nefalsificabil și imuabil și că dreptul fundamental la protecția datelor nu este pus în pericol;

18.  recunoaște provocarea pe care o reprezintă relația dintre tehnologiile blockchain și punerea în aplicare a cadrului UE privind protecția datelor, și anume Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), și reamintește că, prin urmare, această relație ar putea evidenția un conflict între protecția drepturilor fundamentale, pe de o parte, și promovarea inovării, pe de altă parte; sugerează că este necesar să se garanteze că tehnologiile blockchain sunt pe deplin conforme cu cadrul UE privind protecția datelor și că respectă în întregime principiile prevăzute în legislația UE, în special în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ca drept fundamental în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și al articolului 16 alineatul (1) din TFUE;

19.  subliniază, în plus, că tehnologiile blockchain nu sprijină în mod automat suveranitatea datelor, în parte ca urmare a conflictului descris mai sus, și, prin urmare, trebuie special concepute pentru a face acest lucru, având în vedere că pot să genereze riscuri în privința protecției datelor;

20.  subliniază că, dacă este concepută în mod adecvat, tehnologia blockchain ar trebui să respecte principiul protecției datelor din faza de proiectare, care are rolul de a oferi persoanelor vizate un control mai strict asupra datelor lor, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor; subliniază, de asemenea, că datele cu caracter personal dintr-un lanț de blocuri nu sunt, în mod normal, anonime, ceea ce le aduce sub incidența RGPD; insistă asupra faptului că tehnologiile blockchain ar trebui să fie pe deplin compatibile cu legislația UE, inclusiv atunci când sunt utilizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal; recomandă, în acest sens, ca tehnologiile blockchain și aplicațiile să integreze mecanisme care să garanteze că datele pot fi complet anonime, garantând astfel că acestea nu stochează decât date care nu se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă;

21.  subliniază faptul că viitoarele aplicații blockchain ar trebui să introducă mecanisme care să protejeze datele cu caracter personal și viața privată a utilizatorilor și să garanteze că datele pot fi complet anonime; invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea, în special cercetarea universitară și inovarea, în legătură cu noi tehnologii blockchain care să fie compatibile cu RGPD și care să se bazeze pe principiul protecției datelor din faza de proiectare, cum ar fi zk-SNARK (zero-knowledge succinct non‑interactive arguments of knowledge);

22.  consideră că, pentru a se evita încălcarea dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, tehnologia blockchain nu ar trebui să fie utilizată pentru prelucrarea datelor cu caracter personal până când organizația utilizatorilor în cauză va fi în măsură să garanteze conformitatea cu RGPD și să asigure respectarea drepturilor de rectificare și de ștergere a datelor;

23.  scoate în evidență faptul că utilizatorii lanțurilor de blocuri pot fi, în același timp, operatori de date pentru datele cu caracter personal pe care le încarcă în registru, precum și persoane împuternicite de operatori, datorită faptului că stochează în întregime un exemplar al registrului pe calculatorul propriu;

24.  observă că, în cazurile în care lanțul de blocuri conține date cu caracter personal, natura imuabilă a unor tehnologii blockchain poate fi incompatibilă cu „dreptul la ștergerea datelor” prevăzut la articolul 17 din RGPD;

25.  constată cu îngrijorare că, în cazurile în care lanțul de blocuri conține date cu caracter personal, este posibil ca proliferarea copiilor datelor într-un lanț de blocuri să fie incompatibilă cu principiul reducerii la minimum a datelor menționat la articolul 5 din RGPD;

26.  invită Comitetul european pentru protecția datelor să emită orientări și recomandări pentru a se garanta că tehnologia blockchain este conformă cu legislația UE;

27.  constată cu îngrijorare lipsa oricărei referiri la implicațiile grave ale aplicării tehnologiei blockchain, în special în domenii precum combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a finanțării terorismului; consideră că orice utilizare a tehnologiilor blockchain ar trebui precedată de stabilirea a ceea ce va fi stocat în lanț și în afara lui, datele cu caracter personal fiind stocate în afara acestuia;

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile)

28.  consideră că inovarea și promovarea în privința tehnologiei blockchain pot crea IMM-urilor posibilități economice care le permit să se extindă la nivel internațional și să facă față costurilor asociate cu exportul, prin facilitarea interacțiunii cu consumatorii, autoritățile vamale, organismele de reglementare naționale și internaționale și alte întreprinderi implicate în lanțul de aprovizionare; adaugă faptul că infrastructura blockchain poate contribui la introducerea pe piață rapidă și la prețuri avantajoase a produselor și serviciilor;

29.  subliniază avantajele pe care tehnologia blockchain le-ar putea asigura IMM-urilor prin facilitarea comunicării inter pares, a utilizării instrumentelor de colaborare și a garantării plăților, facilitând desfășurarea afacerilor și reducând riscul de neplată și cheltuielile de judecată ale executării contractelor prin utilizarea contractelor inteligente; recunoaște necesitatea de a asigura faptul că dezvoltarea tehnologiei blockchain în comerțul internațional include IMM-urile; subliniază faptul că, în prezent, contractele inteligente pot să nu fie suficient de mature pentru a fi considerate aplicabile din punct de vedere juridic în cadrul oricărui regulament sectorial și este necesară o evaluare suplimentară a riscurilor;

30.  recunoaște perspectivele pe care introducerea tehnologiei blockchain le deschide, inclusiv pentru IMM-uri, ca parte a politicii comerciale a UE, tehnologie care ar putea aduce, printre alte beneficii, scăderea costurilor de tranzacționare și creșterea eficienței; recunoaște, de asemenea, faptul că tehnologia blockchain oferă posibilitatea creșterii încrederii în actualul sistem comercial prin punerea la dispoziție a unui registru de tranzacții imuabil; recunoaște, totuși, că, în cazurile care nu intră sub incidența politicii comerciale a UE, aplicarea acestei tehnologii poate prezenta riscuri de spălare a banilor și poate facilita finanțarea criminalității organizate;

Interoperabilitate, modularitate și interacțiuni cu tehnologiile conexe

31.  ia în serios problemele de modularitate asociate cu implementarea sistemelor blockchain, în contextul extinderii rețelelor internaționale de comerț;

32.  constată proliferarea unor lanțuri de blocuri de date diferite care înregistrează date privitoare la tranzacții în registre private și publice separate; recunoaște că există o nevoie crescândă de a dezvolta standarde globale de interoperabilitate pentru a integra tranzacțiile implicând mai multe structuri blockchain în jurul deplasării unui element pe parcursul unui lanț de aprovizionare, pentru a stimula interoperabilitatea sistemelor, inclusiv a sistemelor de operare pre-existente; invită Comisia să intensifice colaborarea cu ISO și cu alte organisme de standardizare relevante;

33.  ia în considerare posibilele interacțiuni dintre tehnologiile blockchain și alte inovații în domeniul comerțului internațional; subliniază necesitatea de a analiza oportunitățile și provocările legate de evoluțiile din domeniul tehnologiilor blockchain; solicită continuarea cercetării cu privire la aplicabilitatea acestora în cazul transformării digitale și automatizării comerțului internațional, precum și în sectorul public, în special în cadrul programului Europa digitală;

Concluzii

34.  invită Comisia să urmărească evoluțiile din domeniul tehnologiei blockchain, în special proiectele/inițiativele pilot în curs legate de lanțul de aprovizionare internațional și de aspectele externe privind domeniul vamal și procesele de reglementare; invită Comisia să elaboreze un document strategic orizontal, implicând direcțiile generale relevante, cu privire la adoptarea tehnologiilor blockchain în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare, precum și în domeniul proprietății intelectuale și, în special, în combaterea contrafacerii; invită Comisia să evalueze aspectele juridice și de guvernanță ale tehnologiei blockchain și dacă această tehnologie oferă soluții mai bune pentru tehnologiile existente și emergente care pot aborda provocările actuale din cadrul politicii comerciale a UE; invită Comisia să urmărească evoluțiile din domeniul tehnologiei blockchain, în special proiectele/inițiativele pilot în curs legate de lanțul de aprovizionare internațional; invită Comisia să elaboreze un document strategic cu privire la adoptarea tehnologiilor blockchain în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare; consideră că scopul trebuie să fie atragerea sprijinului operatorilor în domeniul tehnologiei blockchain pentru proiecte și inițiative care vizează lanțurile de aprovizionare internaționale și determinarea acestora să dezvolte proiecte comune, în cadrul cărora să fie integrate identitatea, proveniența și stocarea datelor a numeroși parteneri;

35.  solicită Comisiei să elaboreze un set de principii directoare pentru aplicarea tehnologiei blockchain în comerțul internațional, pentru a oferi industriei și autorităților vamale și de reglementare un nivel suficient de securitate juridică care să încurajeze utilizarea tehnologiei blockchain și inovarea în acest domeniu; subliniază că legiferarea tehnologiei care stă la baza aplicațiilor ar limita inovarea și crearea noilor aplicații; subliniază că este important ca UE, în special industria Uniunii, să își asume rolul de lider și responsabilitatea în domeniul tehnologiilor blockchain și să asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește concurența mondială și în domeniul dezvoltării și al mediului de reglementare; subliniază importanța dialogului și a schimbului de practici, precum și consolidarea competențelor și a competențelor digitale; invită Comisia să colaboreze cu statele membre în vederea lansării și a monitorizării unor proiecte-pilot, utilizând tehnologia blockchain în comerțul internațional, pentru a testa beneficiile acesteia;

36.  încurajează Comisia să conlucreze cu statele membre în vederea simplificării și creșterii fluxului de informații legate de facilitarea schimburilor comerciale, prin adoptarea, printre altele, a unor tehnologii ale informației și comunicării adecvate;

37.  invită Comisia să înființeze în cadrul DG Comerț un grup consultativ privind tehnologia blockchain și să elaboreze o notă explicativă privitoare la proiectele pilot de utilizare a lanțurilor de blocuri private cu permisiune pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, implicând autoritățile vamale și alte autorități transfrontaliere și luând în considerare drepturile de proprietate intelectuală și lupta împotriva contrafacerii; recunoaște faptul că, deși tehnologia blockchain se află încă în stadiile incipiente ale dezvoltării, acest sector are nevoie de o strategie pentru implementarea eficace a acestei tehnologii;

38.  solicită Comisiei să examineze modalitățile prin care tehnologia blockchain ar putea sprijini comerțul și dezvoltarea durabilă; reamintește poziția Parlamentului, potrivit căreia măsurile care sprijină o strategie a UE privind comerțul digital ar trebui să fie pe deplin conforme cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și să contribuie la realizarea acestora, inclusiv a ODD 5 privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor; reamintește poziția Parlamentului cu privire la importanța promovării participării femeilor la STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și a eliminării diferențelor dintre bărbați și femei în ceea ce privește accesul la noile tehnologii și utilizarea acestora;

39.  invită Comisia să efectueze investigații în materie de politică privind modul în care tehnologia blockchain poate moderniza politicile Uniunii de apărare comercială, pentru a le consolida legitimitatea și pentru a asigura respectarea acestora;

40.  solicită Comisiei să evalueze caracterul optim al arhitecturii blockchain care menține datele private în afara lanțului;

41.  invită Comisia să evalueze modalitățile de intensificare a facilitării comerțului și a securității prin intermediul tehnologiei blockchain, incluzând conceptul AEO;

42.  încurajează Comisia să colaboreze cu organizațiile internaționale și să contribuie la activitatea acestora și la proiectele actuale privind elaborarea unui set de standarde și principii care să stea la baza reglementărilor menite să faciliteze utilizarea tehnologiei blockchain;

43.  solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să joace un rol de lider în procesul de standardizare și securitate a tehnologiei blockchain și să colaboreze cu partenerii internaționali și cu toate părțile interesate relevante și cu industriile pentru a elabora standarde în tehnologia blockchain, inclusiv în ceea ce privește terminologia, dezvoltarea și implementarea tehnologiei în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare; subliniază că securitatea cibernetică este esențială pentru aplicațiile blockchain, inclusiv pentru comerțul internațional; invită Comisia să analizeze provocările în materie de securitate, să evalueze riscurile tehnologice, cum ar fi informatica cuantică și să întreprindă acțiuni pentru a le aborda;

44.  invită Comisia să colaboreze cu părțile interesate relevante pentru a examina și a elabora un cadru de soluționare a problemelor legate de interoperabilitatea și compatibilitatea între sistemele blockchain;

45.  salută lansarea „Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain” și îl încurajează să studieze aplicațiile destinate facilitării comerțului internațional; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea extinderii mandatului Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain și să implice părțile interesate relevante de la nivel local și mondial în vederea abordării provocărilor viitoare și a promovării sprijinului pentru factorii de decizie;

46.  invită Comisia să preia inițiativa în ceea ce privește evaluarea și dezvoltarea în continuare a tehnologiilor blockchain, inclusiv în sectoare specifice, cum ar fi cele care intră sub incidența politicii comerciale a UE, și să înființeze un grup consultativ privind tehnologia blockchain, care ar trebui să includă experți în combaterea spălării banilor și a evaziunii fiscale, în protecția datelor și în criminalitatea organizată;

47.  reamintește Comisiei că UE are ocazia de a deveni un actor principal în domeniul tehnologiei blockchain și al comerțului internațional și că ar trebui să fie un actor influent în modelarea propriei dezvoltări la nivel mondial, împreună cu partenerii săi internaționali;

o
o   o

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

(1) JO C 76, 28.2.2018, p. 76.
(2) JO C 101, 16.3.2018, p. 30.
(3) JO C 369, 11.10.2018, p. 22.
(4) JO C 307, 30.8.2018, p. 44.
(5) JO C 337, 20.9.2018, p. 33.
(6) https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/mc11_e/genderdeclarationmc11_e.pdf
(7) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(8) https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledger-technology.pdf
(9) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-countries-join-blockchain-partnership
(10) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-521_ro.htm
(11) http://www.consilium.europa.eu/media/21611/19-euco-final-conclusions-ro.pdf


Caracterul adecvat al protecției datelor cu caracter personal asigurate de Japonia
PDF 158kWORD 59k
Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la protecția adecvată a datelor cu caracter personal asigurată de Japonia (2018/2979(RSP))
P8_TA(2018)0529B8-0561/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolele 6, 7, 8, 11, 16, 47 și 52 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor - RGPD)(1) și restul legislației europene în materie de protecție a datelor,

–  având în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 6 octombrie 2015, pronunțată în cauza C-362/14 Maximillian Schrems/Data Protection Commissioner(2),

–  având în vedere Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 21 decembrie 2016 pronunțată în cauzele comune C-203/15 (Tele2 Sverige AB/Post- och telestyrelsen) și C-698/15 (Secretary of State for the Home Department/Tom Watson și alții)(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 intitulată „Către o strategie în domeniul comerțului digital”(4),

–  având în vedere documentul din 6 februarie 2018(5) al Grupului de lucru „Articolul 29” intitulat „Criterii de referință privind caracterul adecvat al nivelului de protecție”, care oferă orientări Comisiei și Comitetului european pentru protecția datelor (CEPD) în temeiul Regulamentului general privind protecția datelor (RGPD) pentru evaluarea nivelului de protecție a datelor în țările terțe și organizațiile internaționale,

–  având în vedere avizul Comitetului european pentru protecția datelor din 5 decembrie 2018 referitor la proiectul de decizie UE-Japonia privind caracterul adecvat al nivelului de protecție,

–  având în vedere proiectul de decizie de punere în aplicare al Comisiei în temeiul Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția adecvată a datelor cu caracter personal asigurată de Japonia (COM(2018)XXXX),

–  având în vedere constatările cu ocazia vizitei în Japonia din octombrie 2017 a unei delegații ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, organizată în contextul negocierilor privind caracterul adecvat al acestei protecții, pentru a se întâlni cu autoritățile și părțile interesate japoneze relevante în scopul discutării elementelor esențiale care trebuie luate în considerare de către Comisia Europeană la adoptarea deciziei sale privind caracterul adecvat al protecției,

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât RGPD este în vigoare de la 25 mai 2018; întrucât articolul 45 alineatul (2) din RGPD stabilește elementele care trebuie luate în considerare de către Comisie atunci când evaluează caracterul adecvat al nivelului de protecție într-o țară terță sau într-o organizație internațională;

B.  întrucât Comisia trebuie ia în considerare, în special, statul de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, legislația aplicabilă, atât cea generală, cât și cea sectorială, inclusiv cea referitoare la securitatea publică, apărare, securitatea națională, dreptul penal și accesul autorităților publice la datele cu caracter personal, existența și funcționarea efectivă a uneia sau mai multor autorități de supraveghere independente și angajamentele internaționale asumate de țara terță sau de organizația internațională;

C.  întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în Hotărârea sa din 6 octombrie 2015 în cauza C-362/14 (Maximillian Schrems/Data Protection Commissioner), a clarificat faptul că un nivel adecvat de protecție într-o țară terță trebuie înțeles ca fiind „în esență echivalent” cu cel garantat în Uniunea Europeană, în temeiul Directivei 95/46/CE, interpretată în lumina Cartei;

D.  întrucât Japonia este unul dintre principalii parteneri comerciali ai UE, cu care a încheiat recent un Acord de parteneriat economic (APE) care consacră valori și principii comune, protejând totodată sensibilitățile ambilor parteneri; întrucât recunoașterea comună a drepturilor fundamentale, inclusiv a dreptului la viață privată și la protecția datelor, constituie o bază importantă pentru decizia privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, care va constitui temeiul juridic pentru transferul de date cu caracter personal din UE către Japonia;

E.  întrucât delegația ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în Japonia a fost informată despre interesul autorităților și al părților interesate japoneze nu numai de a aplica noile norme din Regulamentul RGPD, dar și de a dezvolta un mecanism solid și la nivel înalt de transfer al datelor cu caracter personal între UE și Japonia, care să îndeplinească condițiile prevăzute de cadrul juridic al UE în ceea ce privește un nivel de protecție considerat în esență echivalent cu cel oferit de legislația UE privind protecția datelor;

F.  întrucât transferurile de date cu caracter personal în scop comercial între UE și Japonia sunt un element important al relațiilor dintre acestea, având în vedere digitalizarea tot mai mare a economiei mondiale; întrucât astfel de transferuri ar trebui efectuate cu respectarea deplină a dreptului la protecția datelor cu caracter personal și a dreptului la viața privată; întrucât unul dintre obiectivele fundamentale ale UE este protecția drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

G.  întrucât UE și Japonia au lansat, în ianuarie 2017, discuții pentru a facilita transferurile de date cu caracter personal în scopuri comerciale prin intermediul primei „constatări reciproce a caracterului adecvat al protecției”; întrucât Parlamentul, în rezoluția sa din 12 decembrie 2017 intitulată „Către o strategie privind comerțul digital”, „a recunoscut în mod explicit că deciziile privind caracterul adecvat ... reprezintă un mecanism fundamental în ceea ce privește protecția transferului datelor cu caracter personal din UE către o țară terță”;

H.  întrucât decizia privind caracterul adecvat al transferurilor de date cu caracter personal către Japonia ar fi prima astfel de decizie adoptată în temeiul normelor noi și mai stricte ale RGPD;

I.  întrucât Japonia și-a modernizat și întărit recent legislația în materie de protecție a datelor pentru a o alinia la standardele internaționale, în special cu garanțiile și drepturile individuale prevăzute de noul cadru legislativ european privind protecția datelor; întrucât cadrul juridic japonez în materie de protecție a datelor este alcătuit din diverși piloni, Legea privind protecția informațiilor cu caracter personal fiind actul legislativ principal (Act on Protection of Personal Information - APPI);

J.  întrucât guvernul Japoniei a adoptat, la 12 iunie 2018, o ordonanță guvernamentală prin care se deleagă Comisiei pentru protecția informațiilor cu caracter personal (Personal Information Protection Commission - PPC), în calitate de autoritate competentă pentru administrarea și punerea în aplicare a APPI, „competența de a lua măsurile necesare pentru a elimina diferențele dintre sistemele și operațiunile dintre Japonia și țara terță în cauză, în temeiul articolului 6 din lege, în scopul asigurării unui tratament adecvat al informațiilor cu caracter personal primite de la respectiva țară terță”; întrucât această decizie prevede și competența de a institui măsuri mai stricte de protecție prin adoptarea de norme mai stricte de către PPC, care să completeze și să extindă normele prevăzute de Legea privind protecția informațiilor cu caracter personal și de ordonanța guvernamentală; întrucât, în temeiul acesteia din urmă, aceste norme mai stricte ar fi obligatorii și aplicabile operatorilor comerciali din Japonia;

K.  întrucât proiectul de decizie de punere în aplicare al Comisiei privind protecția adecvată a datelor cu caracter personal asigurată de Japonia este însoțit, ca anexa I, de normele suplimentare adoptate de PPC la 15 iunie 2018, în temeiul articolului 6 din APPI , care permite în mod explicit acestei comisii să adopte norme mai stricte, inclusiv în scopul facilitării transferurilor internaționale de date; întrucât normele suplimentare nu sunt încă disponibile publicului;

L.  întrucât scopul acestor norme suplimentare ar fi acela de a aborda diferențele pertinente dintre legislația japoneză și legislația UE privind protecția datelor în vederea asigurării unui tratament adecvat al informațiilor cu caracter personal primite din partea UE în baza unei decizii privind caracterul adecvat al nivelului de protecție, în special în ceea ce privește informațiile cu caracter personal cărora trebuie să li se acorde un tratament special („date sensibile”), păstrarea datelor cu caracter personal, cu specificarea scopului utilizării, limitarea ca urmare a utilizării, restricționarea furnizării către un terț într-o țară străină și informațiile prelucrate anonim;

M.  întrucât normele suplimentare ar fi obligatorii din punct de vedere juridic pentru orice operator comercial de informații cu caracter personal care primește astfel de date transferate din UE în baza unei decizii privind caracterul adecvat și, prin urmare, acesta este obligat să respecte normele aplicabile și orice drepturi și obligații conexe și ar avea forță executorie atât pentru PPC, cât și pentru instanțele japoneze;

N.  întrucât, pentru a asigura un nivel în esență echivalent de protecție a datelor cu caracter personal transferate din UE în Japonia, normele suplimentare introduc măsuri suplimentare de protecție care să fie aplicabile pe baza unor condiții sau limitări mai stricte pentru prelucrarea datelor cu caracter personal transferate din UE, de exemplu, în cazul informațiilor cu caracter personal cărora trebuie să li se acorde un tratament special, al transferurilor ulterioare, al datelor anonime și al limitării scopului;

O.  întrucât cadrul juridic japonez privind protecția datelor face o distincție între „informații cu caracter personal” și „date cu caracter personal” și face referire, pentru unele cazuri, la o categorie specifică de date cu caracter personal, și anume „datele cu caracter personal păstrate”;

P.  întrucât, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, conceptul de „informație cu caracter personal” include orice informație referitoare la o persoană în viață care ar permite identificarea persoanei respective; întrucât definiția distinge două categorii de informații cu caracter personal, și anume: (i) coduri individuale de identificare și (ii) alte informații cu caracter personal, prin care se poate identifica o anumită persoană; întrucât această din urmă categorie include informații care, în sine, nu permit identificarea, dar pot, atunci când sunt „corect coroborate” cu alte informații, să permită identificarea unei persoane anume;

Q.  întrucât, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal, „date cu caracter personal” înseamnă informații cu caracter personal care constituie o bază de date conținând informații personale etc.; întrucât articolul 2 alineatul (1) din APPI specifică faptul că informațiile din astfel de baze de date sunt organizate sistematic, ceea ce este similar cu conceptul de sistem de evidență în temeiul articolului 2 alineatul (1) din RGPD; întrucât, conform articolului 4 alineatul (1) din RGPD, „date cu caracter personal” înseamnă orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă; întrucât o „persoană fizică identificabilă” înseamnă o persoană fizică ce poate fi identificată, în mod direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare ori un identificator online, sau la unul ori mai multe elemente specifice identității fizice, fiziologice, genetice, mentale, economice, culturale sau sociale ale respectivei persoane fizice; întrucât pentru a se determina dacă o persoană fizică este identificabilă, ar trebui să se ia în considerare toate mijloacele, cum ar fi individualizarea, pe care este probabil, în mod rezonabil, să le utilizeze fie operatorul, fie o altă persoană, în scopul identificării, în mod direct sau indirect, a persoanei fizice respective;

R.  întrucât, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din Legea privind protecția informațiilor cu caracter personal, „date cu caracter personal păstrate” înseamnă date cu caracter personal pe care un operator economic are dreptul de a le divulga, a le corecta, a le modifica sau a le șterge conținutul, de a înceta utilizarea lor, de a le șterge sau de a înceta transmiterea lor către terți și care nu se înscriu în rândul datelor prevăzute în decizia guvernamentală ca fiind de natură să aducă atingere interesului public sau de alt tip, în cazul în care prezența sau absența lor este făcută cunoscute, și nici în rândul celor care sunt prevăzute în ordonanța guvernamentală a fi șterse în termen de maximum un an; întrucât normele suplimentare armonizează noțiunea de „date cu caracter personal păstrate” cu noțiunea de „date cu caracter personal” pentru a asigura că anumite limitări ale drepturilor individuale aferente celor dintâi nu se vor aplica datelor transferate din UE;

S.  întrucât legea japoneză privind protecția datelor, care face obiectul proiectului de decizie de punere în aplicare, exclude din domeniul său de aplicare mai multe sectoare atunci când se prelucrează date cu caracter personal în scopuri specifice; întrucât proiectul de decizie de punere în aplicare nu se referă la transferul de date cu caracter personal din UE către un destinatar care se încadrează în oricare dintre domeniile exceptate de mai sus, prevăzute de legislația japoneză privind protecția datelor;

T.  întrucât, în ceea ce privește transferurile ulterioare ale datelor cu caracter personal ale UE din Japonia către o țară terță, proiectul de decizie de punere în aplicare exclude utilizarea, în astfel de transferuri ulterioare, de instrumente de transfer care nu creează o relație obligatorie între exportatorul de date din Japonia și importatorul de date din țara terță și care nu garantează nivelul necesar de protecție; întrucât acest lucru ar fi valabil, de exemplu, pentru sistemul de norme de protecție a vieții private în cooperarea economică transfrontalieră din Asia-Pacific (ACE CBPR), la care Japonia participă activ, deoarece, în acest sistem, măsurile de protecție nu rezultă dintr-un acord cu caracter obligatoriu pentru exportator și importator în contextul relației lor bilaterale și sunt, în mod evident, la un nivel mai scăzut decât cel garantat de Legea privind protecția informațiilor cu caracter personal, coroborată cu normele suplimentare;

U.  întrucât, în avizul său din 5 decembrie 2018, Comitetul european pentru protecția datelor evaluează, pe baza documentației puse la dispoziție de Comisie, dacă cadrul juridic japonez de protecție a datelor oferă garanții suficiente pentru un nivel adecvat de protecție a datelor pentru persoanele fizice; întrucât Comitetul european pentru protecția datelor salută eforturile depuse de Comisie și de PPC din Japonia pentru a mări convergența dintre cadrul juridic japonez și cel european, pentru a facilita transferurile de date cu caracter personal; întrucât Comitetul european pentru protecția datelor recunoaște că îmbunătățirile aduse de normele suplimentare pentru a elimina o parte din diferențele dintre cele două cadre sunt foarte importante și bine primite; întrucât constată că persistă o serie de preocupări, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal transferate din UE în Japonia pe toată durata ciclului lor de viață și recomandă Comisiei să furnizeze dovezi și explicații suplimentare cu privire la problemele ridicate și să monitorizeze îndeaproape aplicarea efectivă a normelor;

V.  întrucât proiectul de decizie de punere în aplicare este însoțit, de asemenea, de o scrisoare a ministrului Justiției din 14 septembrie 2018 referitoare la un document elaborat de Ministerul Justiției și de mai multe ministere și agenții privind „colectarea și utilizarea informațiilor cu caracter personal de către autoritățile publice japoneze pentru aplicarea dreptului penal și în scopuri de securitate națională”, care cuprinde o prezentare generală a cadrului juridic aplicabil și care furnizează Comisiei declarații oficiale, garanții și angajamente semnate la cel mai înalt nivel ministerial și de agenție, scrisoarea fiind atașată ca anexa II la decizia de punere în aplicare;

1.  ia act de analiza detaliată furnizată de Comisie în proiectul său de decizie de punere în aplicare privind caracterul adecvat în ceea ce privește garanțiile, inclusiv mecanismele de supraveghere și de recurs, aplicabile prelucrării datelor de către operatorii comerciali, precum și accesul autorităților publice japoneze la date, în special în domeniul asigurării respectării legii și al securității naționale;

2.  ia act de faptul că Japonia pregătește, de asemenea, în același timp, recunoașterea nivelului de protecție a datelor cu caracter personal transferate din Japonia în UE în conformitate cu articolul 23 din APPI, ceea ce ar duce la prima constatare bidirecțională a caracterului adecvat la nivel mondial, fapt care ar avea ca rezultat crearea celei mai mari zone mondiale de fluxuri libere și sigure de date;

3.  salută această evoluție ca o exprimare a răspândirii la nivel mondial a standardelor ridicate de protecție a datelor; subliniază, cu toate acestea, că acest lucru nu trebuie să ducă în niciun caz la abordări de tipul „ochi pentru ochi” în deciziile UE privind caracterul adecvat al nivelului de protecție; reamintește că, pentru o decizie privind caracterul adecvat al nivelului de protecție în temeiul RGPD, Comisia trebuie să evalueze în mod obiectiv situația juridică și practică din țara terță, teritoriul, sectorul sau organizația internațională;

4.  subliniază că Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât că termenul de „nivel adecvat de protecție” nu necesită un nivel identic de protecție ca cel garantat în UE, dar trebuie înțeles ca obligația țării terțe de a asigura, în virtutea dreptului său intern sau a angajamentelor internaționale asumate, un nivel de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale care este, în esență, echivalent cu cel garantat în cadrul Uniunii Europene în temeiul RGPD, interpretat în sensul Cartei;

5.  ia act de faptul că dreptul la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal este garantat la nivel constituțional, atât în Japonia, cât și în UE, dar că nu va fi posibilă o aliniere completă a normelor UE și ale Japoniei, date fiind diferențele de structură constituțională și de cultură;

6.  ia act de modificările aduse APPI care au intrat în vigoare la 30 mai 2017; salută îmbunătățirile de fond;

7.  constată că categoriile de activități de afaceri și de prelucrare care sunt excluse din domeniul de aplicare material al APPI au fost excluse în mod expres din domeniul de aplicare al constatării privind caracterul adecvat;

8.  consideră că, în urma adoptării, în 2016, a APPI modificate și a RGPD, sistemele de protecție a datelor din Japonia și din UE împărtășesc un grad ridicat de convergență în ceea ce privește principiile, garanțiile și drepturile individuale, precum și mecanismele de supraveghere și de aplicare a legii; subliniază, în special, crearea unei autorități de supraveghere independente, a PPC, prin intermediul APPI modificat;

9.  cu toate acestea, remarcă faptul că PPC însăși constată că „în pofida unui nivel ridicat de convergență între cele două sisteme, există unele diferențe marcante”; ia act, de asemenea, de faptul că, pentru a asigura un nivel mai ridicat de protecție a datelor cu caracter personal transferate din UE, la 15 iunie 2018 PPC a adoptat norme suplimentare;

10.  salută o serie de clarificări importante din normele suplimentare, inclusiv alinierea „informațiilor cu caracter personal anonime” din cadrul APPI cu definiția „informațiilor anonime” din RGPD;

11.  consideră că măsurile complementare de protecție prevăzute de normele suplimentare acoperă numai transferurile efectuate în temeiul deciziilor privind caracterul adecvat al nivelului de protecție; reamintește că, având în vedere domeniul de aplicare al deciziei privind caracterul adecvat, unele transferuri de date vor fi efectuate în cadrul acestor alte mecanisme disponibile;

12.  recunoaște că măsurile adiționale de protecție prevăzute în normele suplimentare se limitează la datele cu caracter personal transferate din Europa, prin urmare operatorii economici care trebuie să prelucreze simultan date cu caracter personal din Japonia și UE vor fi obligați să respecte normele suplimentare, asigurând, de exemplu, mijloace tehnice („marcare”) sau mijloace organizaționale (de exemplu, stocarea într-o bază de date specială) pentru a fi în măsură să identifice astfel de date cu caracter personal pe parcursul „ciclului lor de viață”; invită Comisia să monitorizeze situația pentru a preveni eventualele lacune, prin care operatorii ar putea eluda obligațiile prevăzute în normele suplimentare prin transferuri de date prin țări terțe;

13.  observă că definiția „datelor cu caracter personal” din APPI exclude datele „prevăzute în ordinul guvernului ca având o posibilitate redusă de a aduce atingere drepturilor și intereselor unei persoane, având în vedere metoda de utilizare a acestora”; solicită insistent Comisiei să evalueze dacă această abordare bazată pe daune este compatibilă cu abordarea UE, potrivit căreia toate prelucrările de date cu caracter personal intră sub incidența legislației privind protecția datelor; constată, de asemenea, că această abordare s-ar aplica în situații foarte limitate;

14.  constată, de asemenea, că definiția „informațiilor cu caracter personal” din APPI se limitează la informațiile „prin care poate fi identificată o anumită persoană”; observă, de asemenea, că această definiție nu include clarificarea adusă de RGPD, și anume că informațiile cu caracter personal ar trebui să fie, de asemenea, considerate date cu caracter personal atunci când acestea pot fi folosite doar pentru a „selecta” o persoană, după cum a stabilit în mod clar Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că definiția mai restrânsă a „datelor cu caracter personal” (bazată pe definiția „informațiilor cu caracter personal”) din APPI ar putea să nu corespundă standardului de a fi „în esență echivalentă” cu RGPD și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene; își pune întrebări, prin urmare, cu privire la declarația din proiectul de decizie de punere în aplicare că „datele din UE vor fi întotdeauna incluse în categoria „date cu caracter personal” din cadrul APPI”; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape implicațiile practice ale diferitelor concepte în aplicarea deciziei privind caracterul adecvat și la revizuirea periodică a acesteia;

16.  invită Comisia să ofere clarificări suplimentare și, dacă este necesar, să solicite alte norme suplimentare obligatorii din partea autorităților japoneze, pentru a se asigura că toate datele cu caracter personal în sensul RGPD sunt protejate atunci când sunt transferate în Japonia;

17.  ia act cu îngrijorare de faptul că, în ceea ce privește procesul decizional automatizat și crearea de profiluri, spre deosebire de legislația UE, nici APPI, nici Orientările PPC nu cuprind dispoziții legale și că numai anumite norme sectoriale abordează acest aspect, fără a oferi un cadru juridic global cuprinzător și o protecție substanțială și solidă împotriva deciziilor automatizate de luare a deciziilor și a creării de profiluri; invită Comisia să demonstreze modul în care acest aspect este abordat în cadrul japonez de protecție a datelor, astfel încât să se asigure un nivel echivalent de protecție; consideră că acest lucru este deosebit de pertinent având în vedere recentele cazuri de creare de profiluri de către Facebook/Cambridge Analytica;

18.  consideră că, având în vedere „Criteriile de referință privind caracterul adecvat al nivelului de protecție” („Adequacy Referential”) ale Comitetului european pentru protecția datelor (CEPD), sunt necesare clarificări suplimentare și mai detaliate în ceea ce privește marketingul direct, având în vedere lipsa unor dispoziții specifice în cadrul APPI, pentru a demonstra nivelul de protecție a datelor cu caracter personal echivalent în Japonia;

19.  ia act de avizul Comitetului european pentru protecția datelor, care identifică mai multe aspecte problematice, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal transferate din UE în Japonia de-a lungul întregului lor ciclu de viață; invită Comisia să abordeze în mod corespunzător și să furnizeze în decizia de punere în aplicare dovezi și explicații suplimentare care să demonstreze existența unor garanții adecvate;

20.  invită Comisia să clarifice dacă, în ceea ce privește transferurile ulterioare, soluția prevăzută în normele suplimentare, care constă în solicitarea consimțământului prealabil din partea persoanelor vizate din UE pentru aprobarea transferului ulterior către un terț dintr-o țară străină, nu cuprinde anumite elemente esențiale care ar permite persoanelor vizate să își exprime consimțământul, întrucât nu definește în mod expres ce include noțiunea de „informații necesare [pentru persoana vizată] privind circumstanțele legate de transfer pentru a lua o decizie cu privire la consimțământul său”, în conformitate cu articolul 13 din RGPD, cum ar fi țara terță de destinație a transferului ulterior; invită Comisia să clarifice și consecințele pentru persoana vizată în caz de refuz al consimțământului pentru transferul ulterior al datelor sale cu caracter personal;

21.  regretă că, în ceea ce privește aplicarea eficientă a APPI, nivelul amenzilor posibile care ar fi impuse de către autoritățile penale este insuficient pentru a asigura respectarea efectivă a legii, deoarece nu pare să fie proporțional, eficace sau disuasiv în raport cu gravitatea încălcării; constată însă că APPI prevede și sancțiuni penale, inclusiv pedeapsa cu închisoarea; invită Comisia să furnizeze informații cu privire la aplicarea efectivă în trecut a amenzilor administrative și a sancțiunilor penale;

22.  ia act de faptul că, deși PPC nu are competențe de supraveghere a activităților de prelucrare a datelor în sectorul de aplicare a legii, există alte mecanisme de supraveghere, cum ar fi cea efectuată de Comisia la nivel de prefectură pentru siguranța publică, care este organism independent; ia act de faptul că Comitetul de analiză a divulgării informațiilor și a protecției informațiilor cu caracter personal are, de asemenea, anumite competențe în acest domeniu, inclusiv reexaminarea cererilor de acces și publicarea avizelor, dar subliniază că aceste competențe nu sunt obligatorii din punct de vedere juridic; salută faptul că UE și Japonia au convenit să instituie un mecanism specific de recurs, administrat și supravegheat de către PPC, care se va aplica prelucrării datelor cu caracter personal în sectorul de aplicare a legii și cel al securității naționale;

23.  ia act de faptul că, în conformitate cu Legea japoneză privind protecția informațiilor cu caracter personal deținute de către organele administrative (APPIHAO), operatorii economici pot, de asemenea, să transmită date autorităților de aplicare a legii pe „bază voluntară”; subliniază că acest lucru nu este prevăzut în RGPD sau în Directiva privind poliția invită Comisia să evalueze dacă acest lucru este conform cu standardul de a fi „în esență echivalent” cu RGPD;

24.  este la curent cu relatările din mass-media cu privire la Direcția japoneză pentru colectarea de informații sub formă de semnale (DFS), „în cadrul căreia lucrează aproximativ 1 700 de persoane și care dispune de cel puțin șase instalații de supraveghere care interceptează nonstop apeluri telefonice, e-mailuri și alte comunicații”(6); este îngrijorat de faptul că acest element de supraveghere nediferențiată în masă nu este nici măcar menționat în proiectul de decizie de punere în aplicare; invită Comisia să furnizeze mai multe informații cu privire la supravegherea în masă din Japonia; este profund îngrijorat de faptul că această supraveghere în masă nu va face față testului criteriilor stabilite de Curtea Europeană de Justiție în hotărârea pronunțată în cauza Schrems (Case C-362/14);

25.  regretă că documentul „Colectarea și utilizarea informațiilor cu caracter personal de către autoritățile publice japoneze pentru aplicarea legii în materie penală și în scopuri de securitate națională”, care face parte din anexa II la proiectul de decizie de punere în aplicare, nu are același efect obligatoriu din punct de vedere juridic ca normele suplimentare;

Concluzii

26.  invită Comisia să furnizeze dovezi și explicații suplimentare cu privire la aspectele menționate mai sus, inclusiv cele identificate de Comitetul european pentru protecția datelor în avizul său din 5 decembrie 2018, pentru a demonstra că nivelul de protecție oferit de cadrul juridic japonez privind protecția datelor asigură un nivel adecvat de protecție, care este, în esență, echivalent cu cel al cadrului juridic european privind protecția datelor;

27.  consideră că această decizie privind caracterul adecvat poate, în plus, să transmită un semnal puternic țărilor din întreaga lume conform căruia convergența cu standardele ridicate ale UE în materie de protecție a datelor oferă rezultate foarte concrete; subliniază, în acest sens, importanța acestei decizii privind caracterul adecvat ca precedent pentru viitoarele parteneriate cu alte țări care au adoptat legi moderne privind protecția datelor;

28.  încredințează Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne sarcina de a continua să monitorizeze evoluțiile din acest domeniu, inclusiv cu privire la cauzele înaintate Curții de Justiție, precum și de a supraveghea acțiunile întreprinse în urma recomandărilor formulate în rezoluție;

o
o   o

29.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre, Comitetului european pentru protecția datelor, Autorității Europene pentru Protecția Datelor, comitetului înființat în temeiul articolului 93 alineatul (1) din Regulamentul general privind protecția datelor, precum și Consiliului Europei și guvernului japonez.

(1) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(2) ECLI:EU:C:2015:650.
(3) ECLI:EU:C:2016:970.
(4) JO C 369, 11.10.2018, p. 22.
(5) http://ec.europa.eu/newsroom/article29/item-detail.cfm?item_id=614108; aprobat de CEPD în cadrul primei sale reuniuni plenare.
(6) Ryan Gallagher, ‘The Untold Story of Japan’s Secret Spy Agency’, The Intercept, 19 mai 2018, https://theintercept.com/2018/05/19/japan-dfs-surveillance-agency/


Conflictul de interse și protecția bugetului UE în Republica Cehă
PDF 178kWORD 48k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la conflictele de interese și la protejarea bugetului UE în Republica Cehă (2018/2975(RSP))
P8_TA(2018)0530RC-B8-0582/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere deciziile și rezoluțiile sale anterioare privind descărcarea de gestiune a Comisiei(1) pentru exercițiile financiare 2014, 2015 și 2016,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii(2) (noul Regulament financiar), în special articolul 61 referitor la conflictele de interese,

–  având în vedere întrebările adresate Comisiei de către Partidul pirat din Cehia la 2 august 2018,

–  având în vedere plângerea oficială depusă de Transparency International din Republica Cehă la 19 septembrie 2018,

–  având în vedere avizul Serviciului Juridic al Comisiei din 19 noiembrie 2018 intitulat „Impactul articolul 61 din noul Regulament financiar (conflict de interese) asupra plăților din fondurile structurale și de investiții europene (fondurile ESI)”,

–  având în vedere prezentarea făcută la 20 noiembrie 2018 de către Direcția Generală Buget a Comisiei pentru Comisia pentru control bugetar a Parlamentului, intitulată „Normele privind conflictele de interese din Regulamentul financiar 2018”,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât dispozițiile din Regulamentul financiar din 2012 privind conflictele de interese nu s-au aplicat în mod explicit gestiunii partajate, dar statele membre au fost obligate să asigure un control intern eficace, inclusiv privind evitarea conflictelor de interese;

B.  întrucât normele privind achizițiile publice obligă statele membre să evite conflictele de interese (articolul 24 din Directiva 2014/24/UE(3)), inclusiv interesele personale directe sau indirecte, iar pentru situațiile percepute ca conflicte de interese sau obligații specifice în cadrul gestiunii partajate, există deja norme în vigoare [de exemplu, Regulamentul (UE) nr. 1303/2013(4)];

C.  întrucât Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la noul regulament financiar la 16 iulie 2018, iar actul final a fost semnat la 18 iulie 2018; întrucât articolul 61 din Regulamentul financiar, care interzice conflictele de interese, a intrat în vigoare la 2 august 2018;

D.  întrucât articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar [coroborat cu articolul 61 alineatul (3)] prevede:

   (i) o obligație negativă a actorilor financiari de a preveni situațiile de conflict de interese în ceea ce privește bugetul UE;
   (ii) o obligație pozitivă a actorilor financiari de a lua măsuri adecvate pentru a preveni apariția conflictelor de interese în ceea ce privește funcțiile aflate în responsabilitatea lor și pentru a aborda situațiile care pot fi, în mod obiectiv, percepute ca un conflict de interese;

E.  întrucât, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene(5), „un conflict de interese constituie, în sine și în mod obiectiv, o disfuncție gravă sau o anormalitate serioasă, fără a fi necesar să se țină seama, pentru calificarea sa, de intențiile persoanelor interesate și de buna sau de reaua lor credință”; întrucât Comisia are obligația de a suspenda plățile din fondurile UE dacă există o deficiență gravă în funcționarea sistemelor de gestionare și control și dacă au fost aduse la lumină nereguli grave nedescoperite, neraportate și necorectate, legate de un conflict de interese;

F.  întrucât, la 19 septembrie 2018, Transparency International din Republica Cehă a depus o plângere oficială la Comisie, în care se susține că prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a încălcat în mod repetat legislația UE și cea cehă privind conflictele de interese;

G.  întrucât s-a revelat faptul că dl Babiš este beneficiarul real al Agrofert, societatea de gestionare a Grupului Agrofert, care include, printre altele, mai multe organe de presă importante din Cehia, prin intermediul fondurilor fiduciare AB I și AB II, al căror fondator și unic beneficiar este dl Babiš;

H.  întrucât dl Babiš este, de asemenea, președintele Consiliului ceh pentru fondurile structurale și de investiții europene;

I.  întrucât societățile care aparțin Grupului Agrofert participă la proiecte subvenționate prin Programul de dezvoltare rurală al Republicii Cehe, care, la rândul său, este finanțat prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală;

J.  întrucât societățile care aparțin Grupului Agrofert au primit sume semnificative din fondurile structurale și de investiții europene în perioada 2014-2020, cuprinse între 42 milioane EUR în 2013 și 82 milioane EUR în 2017;

K.  întrucât în avizul Serviciului Juridic al Comisiei se precizează că, conform declarației de venit a funcționarilor publici cehi, dl Babiš a încasat un venit de 3,5 milioane EUR în primele șase luni ale anului 2018 din partea Grupului Agrofert prin intermediul fondurilor sale fiduciare;

L.  întrucât Parlamentul a solicitat în mod repetat Comisiei în cadrul rezoluțiilor sale de descărcare de gestiune să accelereze procedura de verificare a conformității pentru a obține informații detaliate și precise cu privire la riscul de conflicte de interese în legătură cu Fondul de stat pentru intervenții în agricultură din Republica Cehă; întrucât Parlamentul a subliniat că neadoptarea măsurilor necesare pentru a preveni un conflict de interese ar putea să oblige autoritatea cehă să retragă acreditarea agenției de plăți și ar putea conduce, de asemenea, la aplicarea de către Comisie a unei corecții financiare;

M.  întrucât, în septembrie 2018, Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a decis să abordeze această chestiune în cadrul procedurii anuale de descărcare de gestiune, în special în cadrul audierilor comisarilor care dețin cele mai multe competențe în acest domeniu;

N.  întrucât aceste audieri nu au oferit deputaților răspunsuri clare și suficiente cu privire la situația actuală a potențialului conflict de interese al prim-ministrului ceh;

O.  întrucât, la 1 decembrie 2018, unele organe de presă europene, cum ar fi The Guardian, Le Monde, De Standaard și Süddeutsche Zeitung, au publicat informații cu privire la avizul juridic emis de Serviciul Juridic al Comisiei, care a confirmat conflictul de interese al dlui Babiš,

1.  este profund îngrijorat de nerespectarea de către Republica Cehă a articolului 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar în ceea ce privește conflictul de interese al prim-ministrului ceh și legăturile sale cu Grupul Agrofert;

2.  regretă orice tip de conflict de interese care ar putea compromite execuția bugetului UE și submina încrederea cetățenilor UE în gestionarea corectă a banilor contribuabililor UE; invită Comisia să se asigure că se aplică o politică de toleranță zero și fără standarde duble în ceea ce privește conflictele de interese ale tuturor politicienilor din UE și că nu se invocă nicio scuză pentru întârzieri în protejarea intereselor financiare ale Uniunii;

3.  reamintește rezoluția sa din 27 aprilie 2017 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2015(6), în care «ia act de faptul că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a deschis anchete administrative [...] cu privire la un proiect din Republica Cehă, cunoscut drept „Cuibul de berze”, pe baza unor presupuse nereguli» și „solicită Comisiei să informeze comisia sa competentă de îndată ce se finalizează investigațiile”; reamintește rezoluția sa din 18 aprilie 2018 privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016(7), în care «salută faptul că OLAF și-a finalizat ancheta administrativă privind proiectul ceh „cuibul de berze”» și „regretă faptul că OLAF a constatat nereguli grave”;

4.  ia act de răspunsul oferit la 29 noiembrie 2018 de comisarul Oettinger în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2017 la întrebarea cu solicitare de răspuns scris nr. 51, prin care a informat Parlamentul că, în conformitate cu recomandarea OLAF privind cazul „cuibul de berze”, adoptată în decembrie 2017, autoritățile cehe au retras proiectul investigat de OLAF din cererea finală de plată din cadrul programului operațional regional pentru Boemia Centrală, precum și că nu au fost plătite fonduri ale Uniunii pentru această operațiune; ia act, de asemenea, de faptul că OLAF a recomandat autorităților judiciare naționale să deschidă o anchetă penală cu privire la problemele descoperite în cadrul investigației OLAF, precum și de faptul că acestea sunt în prezent autoritățile competente pentru acest caz;

5.  subliniază că, având în vedere aplicabilitatea directă a articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar referitor la conflictele de interese, toți cei implicați în execuția bugetului UE, inclusiv șefii de guvern, sunt responsabili pentru respectarea obligației de prevenire a conflictelor de interese și de abordare a situațiilor care pot fi percepute în mod obiectiv ca reprezentând conflicte de interese;

6.  regretă faptul că Comisia a rămas mult timp pasivă, în pofida faptului că, începând din 2014, au existat indicii clare privind existența unui conflict de interese al dlui Babiš în calitatea sa de ministru al finanțelor și, mai târziu, de prim-ministru;

7.  reamintește obligația autorităților naționale de a se asigura că legislația Uniunii privind conflictele de interese este aplicată în toate cazurile și tuturor persoanelor;

8.  invită Comisia să instituie un mecanism de control pentru a aborda problema conflictelor de interese în statele membre și să considere evitarea activă a conflictelor de interese drept una dintre prioritățile sale; îndeamnă Comisia să intervină cu hotărâre, în special atunci când autoritățile naționale nu acționează pentru a preveni conflictele de interese ale celor mai înalți reprezentanți ai lor;

9.  invită Comisia să monitorizeze această chestiune fără întârziere, pe baza avizului Serviciului său Juridic ca urmare a plângerii adresate de Transparency International din Republica Cehă, și să pună în aplicare măsurile și procedurile corective necesare pentru modificarea oricărei situații ilegale, inclusiv printr-o măsură de suspendare a întregii finanțări acordate de UE Grupului Agrofert până la investigarea și soluționarea deplină a conflictului de interese;

10.  invită toate autoritățile naționale și toți funcționarii guvernamentali să aplice în mod proactiv noul Regulament financiar, în special articolul 61 privind conflictele de interese, pentru a preveni situațiile care aduc atingere reputației UE și a statelor sale membre, democrației și intereselor financiare ale UE, precum și să servească drept exemplu de muncă în interesul public și nu pentru câștigul personal;

11.  invită parlamentele naționale ale statelor membre să se asigure că nicio legislație națională privind prevenirea conflictelor de interese nu contravine literei și spiritului noului Regulament financiar;

12.  ia act de avizul elaborat de Serviciul Juridic al Comisiei cu privire la posibilul conflict de interese al actualului prim-ministru ceh, dl Babiš, în rolul său de ministru de finanțe în 2014; solicită Comisiei să investigheze în detaliu legalitatea tuturor subvențiilor UE acordate Grupului Agrofert din momentul în care dl Babiš a intrat în guvernul ceh, ținând seama de Regulamentul financiar anterior, aplicabil înainte de 2 august 2018, și de secțiunea din acesta referitoare la conflictele de interese;

13.  solicită Comisiei să publice toate documentele de care dispune referitoare la posibilul conflict de interese al prim-ministrului ceh și al ministrului agriculturii și să explice măsurile pe care intenționează să le ia pentru a remedia situația;

14.  îndeamnă Comisia să recupereze toate fondurile care au fost plătite în mod ilegal sau necuvenit;

15.  insistă asupra deplinei transparențe cu privire la orice legături pe care dl Babiš le-ar putea avea cu Grupul Agrofert și asupra faptului că acestea nu trebuie să interfereze cu rolul său de prim-ministru al Republicii Cehe;

16.  invită Consiliul să ia toate măsurile necesare și potrivite pentru a preveni conflictele de interese în contextul negocierii viitorului buget al UE și a următorului cadru financiar multianual, în conformitate cu articolul 61 alineatul (1) din Regulamentul financiar;

17.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului și Guvernului și Parlamentului Republicii Cehe.

(1) JO L 246, 14.9.2016, p. 1, JO L 252, 29.9.2017, p. 1, și JO L 248, 3.10.2018, p. 1.
(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(3) JO L 94, 28.3.2014, p. 65.
(4) JO L 347, 20.12.2013, p. 320.
(5) Ismeri Europa Srl/Curtea de Conturi, hotărârea din 15.6.1999, cauza T-277/97, ECLI:EU:T:1999:124.
(6) JO L 252, 29.9.2017, p. 28.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0121.


Activitățile Ombudsmanului European în 2017
PDF 162kWORD 61k
Rezoluția Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2017 (2018/2105(INI))
P8_TA(2018)0531A8-0411/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2017,

–  având în vedere articolele 9, 11, 15, 24 și 228 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 11, 35, 37, 41, 42 și 43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 la tratate privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 la tratate privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap (UNCRPD),

–  având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului(1),

–  având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat de Parlament la 6 septembrie 2001,

–  având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlament și Ombudsmanul European la 15 martie 2006, intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la activitățile Ombudsmanului European,

–  având în vedere articolul 52 și articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0411/2018),

A.  întrucât Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2017 a fost prezentat oficial Președintelui Parlamentului European la 22 mai 2018 și întrucât Ombudsmanul, Emily O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 16 mai 2018 la Bruxelles;

B.  întrucât, în temeiul articolelor 24 și 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia;

C.  întrucât articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede că „[o]rice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii” și că „[d]eciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean”;

D.  întrucât articolul 15 din TFUE prevede că „[î]n scopul promovării unei bune guvernări și asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” și că „[o]rice cetățean al Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

E.  întrucât articolul 41 din Carta drepturilor fundamentale, care vizează dreptul la o bună administrare, prevede, printre altele, că „[o]rice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii”;

F.  întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „[o]rice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza Ombudsmanul European cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în exercitarea funcției sale jurisdicționale”;

G.  întrucât, în conformitate cu articolul 298 alineatul (1) din TFUE, „[î]n îndeplinirea misiunilor lor, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii sunt susținute de o administrație europeană transparentă, eficientă și independentă”;

H.  întrucât, în 2017, Ombudsmanul a deschis 447 de anchete, dintre care 433 s-au bazat pe plângeri, iar 14 au fost anchete din proprie inițiativă, și a închis 363 de anchete (dintre care 348 bazate pe plângeri și 15 din proprie inițiativă); întrucât majoritatea anchetelor au vizat Comisia (256 de anchete sau 57,3 %), urmată de agențiile UE (35 de anchete sau 7,8 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (34 de anchete sau 7,6 %), Parlamentul (22 de anchete sau 4,9 %), Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (17 anchete sau 3,8 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) (16 anchete sau 3,6 %) și alte instituții (67 de anchete sau 15 %);

I.  întrucât principalele trei teme abordate de anchetele închise de Ombudsman în 2017 au fost: transparența, responsabilitatea și accesul public la informații și la documente (20,6 %); cultura serviciului (16,8 %) și respectarea drepturilor procedurale (16,5 %); întrucât alte preocupări au inclus chestiuni etice, participarea publică la drepturile de decizie ale UE, utilizarea adecvată a puterii discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune financiară a procedurilor de oferte, a granturilor și a contractelor UE, recrutarea și buna gestionare a chestiunilor legate de personalul UE;

J.  întrucât, în activitatea sa strategică din 2017, biroul Ombudsmanului a închis patru anchete strategice și a deschis altele patru privind transparența Consiliului, privind problema „ușilor turnante” referitoare la foștii comisari europeni și privind accesibilitatea site-urilor Comisiei pentru persoanele cu dizabilități și privind activitățile desfășurate în etapa ce precedă depunerea unei cereri, legate de evaluările medicamentelor de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA); întrucât, în 2017, Ombudsmanul a deschis opt inițiative strategice cu privire, printre altele, la transparența activităților de lobby pe lângă Consiliul European, la îmbunătățirea inițiativei cetățenești europene (ICE) și la normele privind „ușile turnante” în diverse instituții și organisme ale UE, și a închis șase inițiative strategice;

K.  întrucât UE se confruntă, în continuare, cu cea mai gravă criză economică, socială și politică de la înființarea sa; întrucât abordarea ineficace adoptată de instituțiile UE în ceea ce privește reacția la lipsa de transparență atât din procesul decizional la nivelul UE, cât și din activitățile de lobby, pe lângă alte aspecte etice importante din cadrul instituțiilor, contribuie la subminarea, în continuare, a imaginii UE;

L.  întrucât refuzul accesului la documentele UE și aspectele aferente legate de transparență au reprezentat, în continuare, cea mai mare parte a anchetelor Ombudsmanului European în 2017;

M.  întrucât, dat fiind faptul că cererile de acces la documente sunt adesea sensibile la factorul timp, Ombudsmanul a deschis o perioadă de probă pentru o procedură accelerată;

N.  întrucât Ombudsmanul trebuie să joace un rol esențial în asigurarea responsabilității instituțiilor UE și a transparenței și imparțialității maxime ale administrației UE și ale proceselor decizionale, pentru a proteja cu succes drepturile cetățenilor, sporindu-le astfel încrederea, implicarea și participarea la viața democratică a Uniunii;

O.  întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că principiile publicității și transparenței sunt inerente procesului legislativ al UE și că eficacitatea și integritatea procesului legislativ nu pot submina principiile publicității și transparenței care stau la baza acestui proces; întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene a oferit o orientare clară în această chestiune, cum ar fi în hotărârea sa din 22 martie 2018 în cauza T-540/15;

P.  întrucât Ombudsmanul a efectuat timp de un an o anchetă pe baza unei plângeri cu privire la calitatea de membru a președintelui Băncii Centrale Europene (BCE) în Grupul celor 30 (G30), o organizație privată ai cărei membri includ reprezentanți ai băncilor supravegheate direct sau indirect de către BCE; întrucât Ombudsmanul a recomandat Președintelui BCE să renunțe la calitatea sa de membru în G30;

Q.  întrucât Ombudsmanul a efectuat anchete cu privire la plângerile legate de modul în care Comisia a tratat angajarea foștilor comisari după mandatul acestora; întrucât Ombudsmanul constatase deja că neadoptarea unei decizii specifice de către Comisie în cazul fostului președinte al Comisiei, domnul Barroso, a constituit un caz de administrare defectuoasă; întrucât, în cazul Barroso, Comitetul de etică a concluzionat că nu există motive suficiente pentru a se stabili o încălcare a obligațiilor juridice, luând în considerare declarația scrisă a fostului președinte potrivit căreia acesta nu a făcut lobby în numele Goldman Sachs și nu a avut intenția de a face acest lucru;

R.  întrucât criza financiară a provocat o criză economică și socială, punând sub semnul întrebării instituțiile europene;

S.  întrucât, la 25 octombrie 2017, a avut loc o reuniune între fostul președinte al Comisiei Barroso și un actual vicepreședinte al Comisiei, care a fost înregistrată ca o reuniune oficială cu Goldman Sachs; întrucât Ombudsmanul a constatat că natura exactă a acestei reuniuni nu este clară; întrucât Ombudsmanul a subliniat faptul că există preocupări firești cu privire la faptul că fostul președinte își utilizează statutul anterior și contactele sale cu foștii colegi pentru a influența și a obține informații; întrucât acest caz ridică probleme sistematice în ceea ce privește abordarea generală a Comisiei cu privire la tratarea acestor cazuri și la gradul de independență al Comitetului de etică; atrage atenția, prin urmare, că sunt necesare reguli mai stricte la nivelul UE pentru a preîntâmpina și a sancționa toate conflictele de interese din instituțiile și agențiile UE;

T.  întrucât, în martie 2017, Ombudsmanul a inițiat o anchetă strategică privind deschiderea și răspunderea Consiliului; întrucât Ombudsmanul a constatat că absența înregistrării de către Consiliu a identității statelor membre care adoptă o poziție în cadrul unei proceduri legislative și lipsa de transparență a Consiliului în ceea ce privește accesul public la documentele sale legislative, cum ar fi practica de a marca în mod disproporționat documente cu marcajul de distribuire „LIMITE”, însemnând că acestea nu sunt destinate circulației, constituie administrare defectuoasă; întrucât, la 17 mai 2018, Ombudsmanul a trimis Parlamentului un raport special privind ancheta sa strategică referitoare la răspunderea și transparența în cadrul activității legislative a Consiliului;

U.  întrucât o deschidere mai mare către pozițiile adoptate de guvernele naționale ar putea contribui la reducerea fenomenului de „blamare a Bruxelles-ului”, care denaturează realitatea privind modul în care se cade de acord asupra legislației UE, promovând euroscepticismul și sentimentele anti-UE;

V.  întrucât Ombudsmanul a efectuat o anchetă privind neconformitatea cu normele UE și cu normele internaționale a politicii de transparență a Băncii Europene de Investiții (BEI) în materie de acces la documente;

W.  întrucât prevenirea adecvată a conflictelor de interese în cadrul instituțiilor, agențiilor și organismelor UE este un element esențial pentru a garanta o bună administrare și pentru a crește încrederea cetățenilor în procesul decizional al Uniunii; întrucât Ombudsmanul a demarat o anchetă strategică privind modul în care Comisia efectuează evaluări ale conflictului de interese în cazul consilierilor săi speciali, care adesea lucrează concomitent pentru sectorul privat;

X.  întrucât Ombudsmanul a analizat plângerile cetățenilor care au denunțat faptul că Comisia nu a reușit să ia o decizie în timp util cu privire la cazurile de încălcare a dreptului UE în ceea ce privește utilizarea abuzivă a contractelor de muncă pe durată determinată; întrucât mai multe state membre au înregistrat, de-a lungul anilor, o creștere semnificativă a contractelor atipice și temporare de muncă, ceea ce pune sub semnul întrebării aplicarea dreptului european în materie de ocupare a forței de muncă și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene ;

Y.  întrucât, în scopul luării de decizii legate de protejarea sănătății și a siguranței oamenilor, a animalelor și a plantelor, instituțiile, agențiile și oficiile UE ar trebui să aibă o abordare orientată în mod deosebit către cetățeni și să se pună în serviciul acestora și ar trebui să răspundă în mod adecvat preocupărilor publicului în ceea ce privește transparența deplină, independența și acuratețea în colectarea și evaluarea dovezilor științifice; întrucât dovezile științifice și procedurile utilizate la nivelul UE care au condus la autorizarea, printre altele, a organismelor modificate genetic, a pesticidelor și a glifosatului au atras critici dure și au declanșat o amplă dezbatere publică;

Z.  întrucât Comisia mai are de pus în aplicare recomandările Ombudsmanului în ceea ce privește relațiile cu industria tutunului, nereușind să asigure, astfel, o transparență deplină în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru controlul tutunului (CCCT);

AA.  întrucât Ombudsmanul a publicat recomandări clare și practice privind modul în care ar trebui să interacționeze funcționarii publici cu reprezentanții grupurilor de interese și a făcut eforturi pentru a spori gradul de sensibilizare cu privire la acestea în Consiliu și Comisie;

AB.  întrucât Ombudsmanul este o parte a cadrului UE care face obiectul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, menit să protejeze, să promoveze și să monitorizeze aplicarea Convenției la nivelul instituțiilor UE;

AC.  întrucât Ombudsmanul a desfășurat o anchetă cu privire la modul în care Martin Selmayr, la acel moment șef de cabinet al Președintelui Comisiei Europene, a fost numit Secretar General al Comisiei; întrucât Ombudsmanul a subliniat că Comisia a creat un sentiment artificial de urgență pentru ocuparea postului de Secretar General cu scopul de a justifica faptul că nu a publicat un anunț de post vacant și că a organizat o procedură de selecție a Secretarului General adjunct nu pentru a ocupa direct acel post, ci pentru ca domnul Selmayr să devină secretar general printr-o numire rapidă în doi pași; întrucât Ombudsmanul a găsit patru exemple de administrare defectuoasă la numirea domnului Selmayr, cauzate de nerespectarea de către Comisie a normelor aplicabile, atât în litera, cât și în spiritul lor;

AD.  întrucât activitatea Ombudsmanului European completează în mod perfect activitatea diferiților săi omologi de la nivel național și regional; întrucât schimburile și coordonarea activității lor în cadrul Rețelei Europene a Ombudsmanilor, sub auspiciile Ombudsmanului European, constituie o parte pozitivă a eforturilor menite să asigure că toți cetățenii și rezidenții UE se bucură de dreptul la bună administrare la toate nivelurile;

AE.  întrucât Statutul actual al Ombudsmanului European a fost actualizat ultima oară înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona; întrucât, de atunci și până în prezent, au apărut așteptări noi în rândul cetățenilor UE în ceea ce privește buna administrare și rolul jucat de Ombudsman în asigurarea acesteia, în special în ceea ce privește accesul la documente, avertizarea în interes public și hărțuirea, și în garantarea gestionării corecte și echitabile de către Comisie a admisibilității inițiativelor cetățenești europene,

1.  aprobă Raportul anual pentru anul 2017 prezentat de Ombudsmanul European; ia act de prezentarea clară și ușor de citit a acestuia, care subliniază cele mai importante fapte și cifre referitoare la activitatea Ombudsmanului în 2017;

2.  o felicită pe Emily O’Reilly pentru activitatea sa excelentă și pentru eforturile constructive de îmbunătățire a calității administrației UE, a accesibilității și a calității serviciilor pe care le oferă cetățenilor; își reafirmă sprijinul ferm pentru acțiunile desfășurate de Ombudsman în beneficiul cetățenilor și al democrației europene;

3.  salută strategia pe cinci ani a Ombudsmanului, intitulată „Spre 2019”, al cărei obiectiv este să crească impactul și vizibilitatea biroului său și să construiască relații solide cu instituțiile, agențiile și organizațiile UE, în beneficiul sporit al cetățenilor;

4.  este extrem de preocupat de faptul că anchetele privind transparența și responsabilitatea, inclusiv privind accesul la informații și la documente, au continuat să reprezinte cel mai mare număr de cazuri tratate de Ombudsman în 2017, urmate de plângerile referitoare la agențiile și alte organisme ale UE;

5.  salută eforturile depuse de Ombudsman pentru a acorda personalului instituțiilor UE Premiul pentru bună administrare ediția 2017, în special personalului DG Sănătate a Comisiei pentru eforturile lor de susținere a pacienților cu boli rare;

6.  subliniază importanța unei transparențe maxime și a accesului public îmbunătățit la documentele deținute de instituțiile UE; evidențiază activitatea structurală a Ombudsmanului în dezvăluirea unor cazuri suspectate de administrare defectuoasă, prin adoptarea unei abordări de la caz la caz și prin lansarea unui număr tot mai mare de anchete din proprie inițiativă;

7.  este recunoscător pentru buna cooperare a Ombudsmanului și a echipei sale cu Comisia pentru petiții, caracterizată de stimă reciprocă și atenție la detalii;

8.  subliniază faptul că legislația UE privind accesul la documente ar trebui actualizată; își reia apelul pentru o revizuire a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(2) cu scopul de a facilita, de asemenea, activitatea Ombudsmanului de verificare în ceea ce privește acordarea accesului la documente de către Parlament, Consiliu și Comisie; salută introducerea de către Ombudsman a procedurii accelerate de tratare a plângerilor pentru a gestiona anchetele privind accesul la documente;

9.  subliniază că cetățenii trebuie să fie în măsură să participe mai direct la viața democratică a UE și să urmărească în detaliu procesul decizional din instituțiile UE, precum și să aibă acces la toate informațiile de interes pentru a-și exercita pe deplin drepturile democratice;

10.  subliniază rolul Ombudsmanului în eforturile de a atinge un nivel mai mare de transparență și asumare a răspunderii în procesul legislativ al UE cu scopul de a crește încrederea cetățenilor, nu numai cu privire la legalitatea unui act anume, ci și cu privire la legitimitatea întregului proces decizional;

11.  solicită o reexaminare a orientărilor interne ale Consiliului privind documentele LIMITE, care nu au niciun temei juridic solid, în scopul de a promova principiul potrivit căruia statutul LIMITE poate fi acordat doar unui proiect preliminar care nu are încă un autor și care nu influențează procedura legislativă;

12.  recunoaște nevoia de transparență maximă în procesul decizional al UE și salută ancheta Ombudsmanului cu privire la practica obișnuită de negociere neoficială dintre cele trei instituții principale ale UE („triloguri”); sprijină publicarea tuturor documentelor trilogurilor în conformitate cu hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene;

13.  are convingerea fermă că recomandările Ombudsmanului cu privire la politica de transparență a BEI trebuie puse în aplicare fără întârziere; reamintește că această politică se bazează pe o prezumție de divulgare și că, în conformitate cu aceasta, oricine poate avea acces la documente și informații ale BEI;

14.  solicită ca politica de divulgare a Grupului BEI să asigure un nivel din ce în ce mai ridicat de transparență în ceea ce privește principiile care reglementează politica sa de prețuri și organismele de guvernanță; solicită publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor Comitetului de direcție al BCE;

15.  subliniază că pozițiile statelor membre în cadrul Consiliului în timpul procesului legislativ trebuie înregistrate și făcute publice în timp util și într-un mod accesibil, deoarece, în orice sistem bazat pe principiul legitimității democratice, colegiuitorii trebuie să își asume responsabilitatea față de public pentru acțiunile lor; este de părere că o responsabilitate sporită a Consiliului față de pozițiile adoptate de guvernele naționale cu privire la legislația UE, inclusiv punând în mod proactiv la dispoziția publicului documentele legislative câtă vreme procedura legislativă este în curs, ar contribui la atenuarea lipsei de transparență a procesului decizional și ar reduce din cultura de „blamare a Bruxelles-ului” pentru deciziile pe care, în ultimă instanță, le iau guvernele naționale însele; solicită Consiliului ca, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din TFUE, să își revizuiască politica de confidențialitate pentru a asigura cel mai înalt nivel de transparență în activitatea sa;

16.  invită Comisia să asigure transparența maximă și accesul la documente și informații în ceea ce privește procedurile EU Pilot, cel puțin în ceea ce privește petițiile primite, precum și transparența deplină și accesul integral la procedurile EU Pilot și cele legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor care au fost finalizate deja;

17.  îndeamnă Ombudsmanul să monitorizeze în continuare punerea în aplicare de către Comisie a reformei sistemului grupurilor de experți, pentru a asigura conformitatea deplină cu normele obligatorii din punct de vedere juridic și o transparență maximă în realizarea tuturor activităților grupurilor de experți, precum și să ancheteze și să semnaleze orice posibil conflict de interese; consideră că este necesară o evaluare atentă a tuturor grupurilor de experți și informații cu privire la acestea, pentru a înțelege gradul lor de independență, în scopul de a servi interesul public și a livra valoare adăugată în procesul de elaborare a politicilor la nivelul UE; consideră că toți membrii grupurilor de experți trebuie să fie înscriși în registrul de transparență;

18.  își reia apelul în favoarea unei platforme centrale de transparență pentru toate instituțiile și agențiile UE;

19.  sprijină angajamentul Ombudsmanului în favoarea îmbunătățirii transparenței activităților de lobby din UE; subliniază că este important să se adopte un act legislativ adecvat pentru a face registrul de transparență al UE imperativ și obligatoriu din punct de vedere juridic pentru toate instituțiile și agențiile UE și reprezentanții de interese, asigurând astfel deplina transparență a activității de lobby;

20.  subliniază că este important să se actualizeze în mod regulat și să se îmbunătățească în mod substanțial precizia datelor din registrul de transparență al UE, incluzându-se obligația firmelor de avocatură care practică activități de lobby de a-și declara toți clienții; subliniază că este necesar ca toate informațiile cu privire la influența lobbiștilor să fie puse la dispoziție în mod gratuit, să fie pe deplin comprehensibile și ușor accesibile publicului; consideră că trebuie asigurată transparența deplină cu privire la finanțarea tuturor reprezentanților de interese; solicită ca toate organizațiile care încalcă normele privind „ușile turnante” să fie suspendate din registrul de transparență;

21.  evidențiază constatările Ombudsmanului potrivit cărora apartenența continuă a Președintelui BCE la Grupul G30 a reprezentat o administrare defectuoasă, deoarece a dat naștere unei percepții publice că independența BCE față de interesele financiare private ar putea fi compromisă; subliniază că membrii Comitetului executiv al BCE ar trebui să evite să fie, în același timp, membri ai unor forumuri sau ai altor organizații care includ membri ai conducerii executive a băncilor supravegheate de BCE; ia act de recomandările Ombudsmanului din 15 ianuarie 2018 privind implicarea Președintelui BCE și a membrilor organelor sale de decizie în Grupul G30 și îndeamnă BCE să modifice normele aplicabile pentru a asigura transpunerea în practică a celor mai înalte standarde etice și de asumare a răspunderii;

22.  este de părere că Comisia nu a respectat principiile transparenței, eticii și statului de drept în procedura de numire a lui Martin Selmayr în funcția de nou Secretar General al său; regretă profund decizia Comisiei de a confirma calitatea de nou Secretar General a domnului Selmayr fără a ține seama de criticile numeroase și extinse ale cetățenilor UE și de prejudiciile aduse reputației UE în ansamblul său; subliniază că domnul Selmayr trebuie să demisioneze din postul de Secretar General al Comisiei și solicită Comisiei să adopte o procedură nouă pentru numirea secretarului său general, asigurând punerea în aplicare a celor mai înalte standarde ale transparenței, eticii și statului de drept;

23.  invită Ombudsmanul să își continue activitatea de consolidare a normelor etice din cadrul instituțiilor UE, pentru a rezolva chestiunile legate de fenomenul „ușilor turnante”, și să garanteze transparența deplină a tuturor informațiilor legate de aceste cazuri, inclusiv publicarea rapidă a numelor tuturor înalților funcționari ai UE implicați; așteaptă cu interes analiza Ombudsmanului cu privire la modul în care Comisia își pune în aplicare orientările și sugestiile referitoare la modalitățile de îmbunătățire a modului în care sunt tratate situațiile de „uși turnante”, inclusiv la posibilitatea de a adopta norme legislative pentru prevenirea și sancționarea acestui tip de situații și a posibilelor abuzuri;

24.  are convingerea fermă că trebuie aplicate rapid norme și standarde morale și etice mai stricte, clare și ușor de pus în practică în toate instituțiile, agențiile și organismele UE, pentru a asigura respectarea obligației de integritate și discreție, precum și pentru a preveni conflictul de interese cu sectorul privat; consideră că aceste norme și standarde trebuie să se întemeieze pe un act legislativ; ia act de codul de conduită actualizat pentru comisari, care a intrat în vigoare în februarie 2018 și a introdus perioade mai stricte de existență a stării de incompatibilitate; este însă de părere că perioadele de notificare după expirarea mandatului ar trebui prelungite;

25.  subliniază că este necesară actualizarea efectivă și de urgență a Codului bunei conduite administrative, prin adoptarea unui regulament obligatoriu privind această chestiune;

26.  consideră că reuniunea dintre fostul președinte al Comisiei Barroso și un actual vicepreședinte al Comisiei, care a fost înregistrată ca reuniune oficială cu Goldman Sachs, demonstrează și mai mult necesitatea urgentă de a revizui normele și practicile actuale pentru a consolida cerințele de integritate ale comisarilor atât în cursul, cât și după mandatul acestora;

27.  invită din nou Comisia să garanteze publicarea proactivă și transparența deplină în ceea ce privește activitățile profesionale ale foștilor comisari după încheierea mandatului; invită Comisia să asigure asumarea totală a răspunderii de către Comitetul de etică și independența sa deplină și încurajează Ombudsmanul să evalueze în continuare și să semnaleze orice posibil conflict de interese în cazul membrilor Comitetului de etică;

28.  felicită Ombudsmanul pentru ancheta sa strategică cu privire la transparența în procesul legislativ al Consiliului (OI/2/2017/TE), dar regretă faptul că acesta din urmă nu a furnizat un răspuns în termenul prevăzut în constatări; constată că acesta este, din păcate, un subiect recurent care apare constant și în plângerile transmise Ombudsmanului; consideră, în plus, că această chestiune ar trebui considerată ca având o mare importanță pentru viața democratică a Uniunii și pentru participarea efectivă a cetățenilor de pe întregul continent, deoarece împiedică respectarea tratatelor constituționale și a Cartei drepturilor fundamentale; ia act, în acest context, de constatările Ombudsmanului într-un caz recent (1272/2017/LP – refuzul Consiliului de a acorda acces public la avizul Serviciului său juridic cu privire la un acord interinstituțional referitor la registrul de transparență), care sugerează că problema respectivă amenință principiul echilibrului instituțional și contravine practicii esențiale de cooperare loială reciprocă; atrage atenția că este imposibil să se efectueze verificări ex post pe o bază ad-hoc după ce o cerere este refuzată;

29.  subliniază că este necesară efectuarea unor îmbunătățiri majore ale normelor privind conflictele de interese în cazul consilierilor speciali; solicită Comisiei să pună pe deplin în aplicare recomandările Ombudsmanului în acest sens, asigurând o transparență totală și o abordare proactivă în evaluarea oricărui conflict potențial de interese, înainte și după numirea consilierilor speciali, precum și să se asigure că cetățenii au acces complet la toate informațiile de interes;

30.  salută interesul constant arătat de Ombudsman unor chestiuni care prezintă interes pentru personalul instituțiilor și subliniază importanța reducerii oricărui tip de discriminare care ar putea rezulta dintr-un statut diferențiat; reafirmă semnificația constatărilor Ombudsmanului privind stagiile neremunerate în cadrul delegațiilor UE ale SEAE (cazul 454/2014/PMC) și recomandarea ca SEAE să își remunereze stagiarii cu o diurnă adecvată, respectând principiul nediscriminării; regretă faptul că și alte instituții ale UE urmează aceeași practică a stagiilor neremunerate, care nu oferă oportunități echitabile tinerilor și nici nu oferă un loc de muncă egal cu cel al unui angajat, ducând la excluderea tinerilor specialiști cauzată de lipsa fondurilor adecvate cu care să se întrețină și la remunerarea lor necorespunzătoare în raport cu serviciile pe care le prestează; atrage atenția că deficiențe în statutul stagiarilor sunt vizibile în alte zone, cum ar fi lipsa unor mecanisme pentru raportarea hărțuirii sexuale în agențiile Uniunii; solicită, prin urmare, Ombudsmanului să deschidă o anchetă strategică generală cu privire la statutul stagiarilor;

31.  îndeamnă Comisia să asigure transparența totală a activității sale, prin publicarea online a datelor referitoare la toate reuniunile cu lobbiștii industriei tutunului sau cu reprezentanții lor legali, precum și a tuturor proceselor-verbale ale acestor reuniuni, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul CCCT a OMS;

32.  îndeamnă Ombudsmanul să monitorizeze punerea în aplicare a recomandărilor adresate funcționarilor publici europeni cu privire la interacțiunile acestora cu reprezentanții grupurilor de interese și să continue să sensibilizeze membrii personalului UE cu privire la aceste recomandări în toate instituțiile UE, prin formare, seminare și măsuri de sprijin conexe;

33.  regretă profund întârzierile acumulate de Comisie în legătură cu procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind utilizarea abuzivă a contractelor pe durată determinată atât în sectorul privat, cât și în cel public, care au contribuit la perpetuarea abuzurilor și la încălcarea drepturilor lucrătorilor din statele membre; invită Ombudsmanul să monitorizeze această problemă, pentru a proteja în mod eficace drepturile cetățenilor;

34.  sprijină rolul Ombudsmanului în definirea unei politici proactive și transparente în toate agențiile UE; îndeamnă Ombudsmanul să continue monitorizarea tuturor agențiilor UE, pentru a se asigura că acestea respectă cele mai înalte standarde de transparență și oferă acces public la documente și informații, punându-se un accent deosebit pe procedurile și activitățile legate de protecția sănătății umane;

35.  solicită Ombudsmanului să lanseze o anchetă strategică pentru a evalua dacă instituțiile, oficiile și agențiile UE, cum ar fi Agenția Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) garantează că adunarea, examinarea și publicarea probelor științifice sunt pe deplin independente, transparente, imparțiale, exacte și fără conflicte de interese și că există politici și garanții procedurale adecvate, în special în ceea ce privește organismele modificate genetic, glifosatul, pesticidele, produsele fitosanitare și biocide și medicamentele; sugerează, în această privință, o anchetă suplimentară cu privire la procedurile de alcătuire și selecție a comitetelor și grupurilor științifice de către aceste agenții, pentru a asigura independența lor deplină și pentru a pune în aplicare cele mai riguroase mecanisme de prevenire a oricărui posibil conflict de interese;

36.  salută anchetele strategice ale Ombudsmanului cu privire la tratamentul persoanelor cu dizabilități în cadrul Sistemul comun de asigurări de sănătate al Comisiei și cu privire la accesibilitatea paginilor web ale Comisiei și ale instrumentelor online pentru persoanele cu dizabilități; încurajează Ombudsmanul să facă tot posibilul pentru a asigura punerea în aplicare deplină și coerentă a UNCRPD de către administrația UE;

37.  salută angajamentul Ombudsmanului de deschidere și transparență pe toată durata negocierilor referitoare la Brexit; subliniază răspunsul pozitiv primit de Ombudsman atât din partea Consiliului, cât și din partea Comisiei, care recunoaște importanța transparenței; solicită Guvernului Regatului Unit să își asume același angajament;

38.  încurajează Ombudsmanul să își continue colaborarea cu omologii săi la nivel național prin intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor;

39.  face apel la Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor să dea dovadă de mai multă vigilență pentru a monitoriza dacă autoritățile publice acționează imediat în cazurile de brutalitate din partea poliției, de rasism și antisemitism în raport cu respectarea drepturilor omului și a guvernanței democratice;

40.  solicită alocarea unor resurse financiare și umane suplimentare pentru biroul Ombudsmanului, ca acesta să poată face față volumului de muncă prezent și viitor, în scopul de a-și îndeplini datoria esențială constând în consolidarea practicilor de bună administrare în cadrul UE, un serviciu de importanță vitală pentru cetățenii Uniunii;

41.  salută conferința anuală a Rețelei Europene a Ombudsmanilor, care a avut loc la 19 iunie 2017 și a fost dedicată efectelor Brexitului și creșterii populismului în Europa asupra drepturilor cetățenilor;

42.  salută Premiul pentru bună administrare acordat de Ombudsman, care recunoaște eforturile depuse de funcționarii UE pentru a găsi soluții inovatoare de aplicare a unor politici axate pe cetățeni;

43.  își reamintește disponibilitatea de a actualiza Statutul Ombudsmanului(3) și orice secțiune aferentă din acquis, pentru a adapta rolul Ombudsmanului la nevoile și așteptările actuale ale cetățenilor UE în ceea ce privește buna administrare;

44.  subliniază necesitatea de îmbunătățire a dialogului social;

45.  subliniază faptul că încrederea dintre cetățeni și instituții este de o importanță capitală date fiind dificultățile economice actuale;

46.  subliniază necesitatea ca Ombudsmanul să investigheze conflictul de interese dintre rolul Comisiei în cadrul Troicii și responsabilitatea sa ca gardian al tratatelor și al acquis-ului;

47.  invită Ombudsmanul să se asigure că Comisia va contribui la crearea unei infrastructuri de consiliere juridică pentru ICE și la crearea unui cadru juridic pentru protejarea membrilor săi;

48.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și avocaților poporului sau organelor competente similare din statele membre.

(1) JO L 113, 4.5.1994, p. 15.
(2) JO L 145, 31.5.2001, p. 43.
(3) Proiect de decizie a Parlamentului European adoptat la 22 aprilie 2008 de modificare a Deciziei sale 94/262/CECO, CE, Euratom din 9 martie 1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului (JO C 259 E, 29.10.2009, p. 116).


Dezbaterile din cadrul Comisiei pentru petiții în 2017
PDF 160kWORD 57k
Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2018 privind rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții din cursul anului 2017 (2018/2104(INI))
P8_TA(2018)0532A8-0404/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la rezultatul deliberărilor Comisiei pentru petiții,

–  având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care reflectă importanța pe care Tratatul o acordă dreptului cetățenilor și rezidenților din UE de a aduce preocupările lor în atenția Parlamentului European,

–  având în vedere articolul 228 din TFUE,

–  având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, referitor la dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

–  având în vedere dispozițiile din TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

–  având în vedere articolele 52, 215 și 216 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0404/2018),

A.  întrucât 1 271 de petiții au fost primite în 2017, în comparație cu 1 569 în 2016, dintre care 776 petiții (60,2 %) au fost considerate admisibile;

B.  întrucât 15 540 de utilizatori ai portalului web pentru petiții al Parlamentului European au sprijinit una sau mai multe petiții în 2017, comparativ cu 902 utilizatori în 2015 și cu 6 132 de utilizatori în 2016; întrucât numărul total de clicuri în sprijinul petițiilor a fost de 21 955, comparativ cu 18 810 în 2016 și 1 329 în 2015; întrucât această nouă formă de participare cetățenească la petițiile prezentate este un fenomen în creștere de care trebuie ținut cont;

C.  întrucât aproximativ 250 de petiții identice sau similare depuse în 2017 cu privire la trei teme diferite au fost tratate pe categorii tematice;

D.  întrucât, din numărul petițiilor depuse în 2017, 67 au fost cosemnate de unul sau mai mulți cetățeni, 25 de mai mult de 100 de cetățeni, 10 de mai mult de 10 000 de cetățeni și două de mai mult de 100 000 de cetățeni;

E.  întrucât numărul petițiilor primite a fost redus în comparație cu populația totală a UE; întrucât acest lucru ar putea indica faptul că o mare parte dintre cetățenii și rezidenții UE nu fac uz de dreptul de a adresa petiții, din motive de neinformare, având în vedere numeroasele preocupări și așteptări potențiale din diferitele domenii de activitate ale Uniunii; întrucât este necesar să se depună mai multe eforturi pentru a promova dreptul de a adresa petiții Parlamentului European;

F.  întrucât doar un număr redus de cetățeni și rezidenți ai UE sunt conștienți de dreptul de a adresa o petiție, lucru care confirmă necesitatea de a depune eforturi mai mari și de a introduce măsuri corespunzătoare pentru a sensibiliza mai bine publicul și a îmbunătăți în mod substanțial exercitarea acestui drept;

G.  întrucât criteriile de admisibilitate a petițiilor, în conformitate cu articolul 227 din TFUE și cu articolul 215 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, prevăd că petițiile trebuie să îndeplinească condițiile formale de admisibilitate, și anume faptul că un petiționar, care este un cetățean al UE sau care are reședința în UE, este afectat de o chestiune care se încadrează în domeniile de activitate ale Uniunii Europene; întrucât 495 de petiții au fost declarate inadmisibile, deoarece nu au respectat condițiile de admisibilitate;

H.  întrucât dreptul de a adresa o petiție Parlamentului European oferă cetățenilor și rezidenților UE mijloacele de a se adresa într-o manieră oficială direct reprezentanților aleși de către aceștia; întrucât dreptul de a adresa petiții ar trebui să fie un element esențial în participarea activă a cetățenilor și rezidenților UE în domeniile de activitate ale Uniunii Europene și ar trebui, prin urmare, să fie promovat cât mai bine posibil; întrucât exercitarea deplină a dreptului de a adresa o petiție este corelată cu necesitatea ca instituțiile UE și statele membre să găsească soluții prompte și eficace pentru problemele prezentate de petiționari, asigurând protejarea deplină a drepturilor lor fundamentale;

I.  întrucât Parlamentul se află de mult timp în linia întâi la nivel internațional în ceea ce privește dezvoltarea procesului de adresare de petiții și deține cel mai deschis și mai transparent proces de petiționare din Europa, care le permite petiționarilor să participe în mod deplin la activitățile sale;

J.  întrucât participarea activă este posibilă numai cu condiția să existe un proces democratic și transparent care să le permită Parlamentului și Comisiei pentru petiții să desfășoare o activitate apropiată de cetățeni și semnificativă; întrucât acest lucru presupune un obiectiv de îmbunătățire continuă a interacțiunii cu petiționarii, urmărind, printre altele, implementarea noilor evoluții tehnologice și profitând de acestea, precum și a interacțiunii cu alți cetățeni și rezidenți vizați, cum ar fi susținătorii petițiilor prin intermediul portalului web pentru petiții;

K.  întrucât petițiile sunt instrumente utile pentru a identifica încălcări ale dreptului UE, precum și deficiențe, inconsecvențe și lacune ale acesteia în ceea ce privește obiectivul de a garanta cel mai înalt nivel de justiție socială și o protecție deplină a drepturilor fundamentale pentru toți cetățenii; întrucât petițiile permit Parlamentului și altor instituții ale UE să analizeze transpunerea și punerea în aplicare a dreptului UE și impactul real al implementării incorecte a acestuia asupra cetățenilor și rezidenților UE; întrucât acestea pot oferi și informații privind lipsa unor dispoziții de reglementare în domenii de activitate în care UE ar putea legifera;

L.  întrucât petițiile reprezintă o garanție suplimentară pentru cetățenii și rezidenții UE în raport cu plângerile adresate direct Comisiei, deoarece implică Parlamentul în proces și permit un control mai bun al exercitării de către Comisie a atribuțiilor sale de anchetă, precum și derularea unor dezbateri transparente pe această temă, în prezența petiționarilor, a deputaților în Parlamentul European, a membrilor Comisiei și, după caz, a tuturor celorlalte autorități implicate;

M.  întrucât petițiile oferă, de multe ori, informații importante în diferite domenii de politică ale UE altor comisii parlamentare, inclusiv în legătură cu activitățile lor legislative; întrucât, în schimb, este de așteptat ca comisiile competente în domeniul unei petiții să își pună la dispoziție cunoștințele de specialitate, pentru ca petiția să fie tratată corespunzător, fapt ce permite Parlamentului să ofere un răspuns util la aceasta; întrucât respectarea dreptului fundamental de a adresa petiții este responsabilitatea întregului Parlamentului, printr-o tratare adecvată a petițiilor;

N.  întrucât fiecare petiție ar trebui să fie evaluată și tratată cu atenție; întrucât fiecare petiționar are dreptul de a primi informații cu privire la decizia de admisibilitate luată de către Comisia pentru petiții și de a beneficia de o analiză completă a problemei sale, ambele într-o perioadă de timp rezonabilă;

O.  întrucât un număr considerabil de petiții sunt discutate în mod public în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; întrucât petiționarii au dreptul de a-și prezenta petițiile și, de multe ori, iau parte pe deplin la dezbatere, contribuind astfel în mod activ la activitatea comisiei; întrucât, în 2017, 248 de petiții au fost dezbătute în reuniunile comisiei în prezența a 208 petiționari, iar 59 de petiționari au participat în mod activ, luând cuvântul;

P.  întrucât informațiile furnizate de cetățeni și rezidenți în petiții și în timpul reuniunilor comisiilor - completate de cunoștințele de specialitate oferite de Comisie, de statele membre și de alte organisme - sunt esențiale pentru activitatea comisiei; întrucât, pentru a evita orice discriminare socioeconomică, petiționarii ale căror petiții urmează să fie dezbătute în cadrul unei reuniuni publice a comisiei și care doresc să participe la discuții ar trebui să aibă dreptul la rambursarea costurilor aferente, în limite rezonabile;

Q.  întrucât principalele subiecte de interes prezentate în petiții în 2017 se refereau la aspecte ce țin de mediu (în special, gestionarea apei și a deșeurilor și conservarea), drepturile fundamentale (în special, drepturile de vot și drepturile copilului), problema nou-născuților răpiți, libera circulație a persoanelor, afacerile sociale (condițiile de muncă), diferite forme de discriminare și imigrație, pe lângă multe alte domenii de activitate;

R.  întrucât revizuirea Regulamentului de procedură al Parlamentului ar trebui să conducă la îmbunătățirea procedurii referitoare la petiții, iar normele relevante ar trebui să permită optimizarea capacității Comisiei pentru petiții de a investiga problemele ridicate de către cetățeni, asigurând astfel protecția și exercitarea deplină a dreptului de a adresa o petiție;

S.  întrucât 69,1 % dintre petițiile primite (878 de petiții) în 2017 au fost prezentate prin intermediul portalului web pentru petiții al Parlamentului European, față de 68 % (1 067 de petiții) în 2016; întrucât prevalența acestui format și creșterea preconizată în timp a utilizării sale ar putea să facă posibilă tratarea inițială mai rapidă a acestor petiții;

T.  întrucât rezumatele petițiilor pot fi acum încărcate pe portal mai repede - aproximativ la o săptămână după ce Comisia pentru petiții adoptă o decizie privind admisibilitatea petițiilor; întrucât încărcarea automată a ordinilor de zi ale reuniunilor, a proceselor-verbale și a răspunsurilor Comisiei la petiții a fost introdusă la sfârșitul anului 2017, punându-se astfel la dispoziția publicului aceste documente și sporindu-se transparența activității Comisiei pentru petiții; întrucât toate aceste elemente reflectă angajamentul Parlamentului de a oferi o experiență mai interactivă și o comunicare în timp real cu petiționarii; întrucât întrebările frecvente (FAQ) și caracteristicile declarațiilor de confidențialitate au fost revizuite pentru a reflecta modificările aduse prevederilor privind confidențialitatea din Regulamentul de procedură; întrucât s-au înregistrat, de asemenea, progrese tehnice, inclusiv noi îmbunătățiri aduse funcției de căutare și introducerea unei pagini de întâmpinare, înainte ca petiția să poată fi adresată, care conține informații și sfaturi pentru petiționari; întrucât a fost prelucrat un număr mare de cereri individuale de asistență;

U.  întrucât Comisia pentru petiții consideră inițiativa cetățenească europeană drept un instrument important al democrației directe și participative, care, dacă este luat în serios, ar trebui să le permită cetățenilor să se implice în mod activ în elaborarea politicilor și a legislației europene;

V.  întrucât în 2017 au fost efectuate patru vizite de constatare a faptelor, desfășurate în conformitate cu articolul 216a din Regulamentul de procedură al Parlamentului: o vizită în Suedia privind dificultățile întâlnite de către cetățenii UE în obținerea numărului de identificare necesar pentru a accesa majoritatea serviciilor de care au nevoie în momentul în care se mută pentru o perioadă temporară în Suedia; o vizită în Spania privind petițiile care abordează alegațiile referitoare la nou-născuții furați din spitale în timpul și după dictatura lui Franco; o vizită la Taranto (Italia) privind impactul unei fabrici de oțel și a unei rafinării locale asupra mediului și modul în care acestea au condus la poluarea aerului, a pământului și a apei; și o altă vizită la Larnaca (Cipru) privind impactul pe care îl are asupra sănătății și mediului un nou port industrial în oraș;

W.  întrucât, în conformitate cu Regulamentul de procedură, Comisia pentru petiții este responsabilă de relațiile cu Biroul Ombudsmanului European, care anchetează plângerile cu privire la cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și organelor Uniunii Europene; întrucât Emily O’Reilly, actualul Ombudsman European, și-a prezentat raportul anual pentru 2016 Comisiei pentru petiții în cadrul reuniunii sale din 30 mai 2017, iar raportul anual al Comisiei pentru petiții, la rândul său, se bazează parțial pe raportul anual al Ombudsmanului sau pe rapoartele speciale prezentate Parlamentului, tema ultimului raport de acest fel fiind transparența procesului decizional din cadrul Consiliului;

X.  întrucât Comisia pentru petiții este membră a Rețelei Europene a Ombudsmanilor, care include, de asemenea, Ombudsmanul European, ombudsmanii naționali și regionali și organisme similare din statele membre și din țările candidate la UE, precum și din alte țări din Spațiul Economic European și are scopul de a promova schimbul de informații cu privire la legislația și politicile UE și de a face schimb de bune practici,

1.  atrage atenția asupra rolului fundamental al Comisiei pentru petiții ca o punte între cetățenii și rezidenții UE și instituțiile UE, prin intermediul căreia cetățenii și rezidenții UE pot să sesizeze în mod oficial Parlamentul cu privire la cazuri de aplicare incorectă a legislației europene și să aducă în mod formal preocupările și ideile lor în atenția reprezentanților aleși, ceea ce permite, prin urmare, o examinare și o soluționare în timp util a solicitărilor petiționarilor, ori de câte ori e posibil; subliniază că modul în care se abordează problemele ridicate de petiții are un impact crucial asupra cetățenilor în ceea ce privește respectarea efectivă a dreptului lor de a adresa petiții, consacrat în legislația UE, precum și asupra opiniilor lor despre instituțiile UE; reamintește Comisiei că petițiile oferă un mijloc excelent de identificare a situațiilor în care nu se asigură respectarea dreptului UE și de investigare a acestor situații cu ajutorul controlului politic al Parlamentului European;

2.  subliniază că petițiile reprezintă atât o oportunitate, cât și o provocare pentru Parlament și alte instituții ale UE pentru că permit stabilirea unui dialog direct cu cetățenii și rezidenții UE, în special dacă sunt afectați de punerea în aplicare a dreptului UE și caută un mecanism de remediere eficace și eficient; subliniază că instituțiile UE și statele membre trebuie să depună toate eforturile în domeniile lor de competență pentru a asigura soluționarea promptă și eficace a problemelor ridicate de cetățeni prin petiții;

3.  subliniază că este important să se sensibilizeze populația printr-o dezbatere publică neîntreruptă și o informare mai largă despre competențele reale ale UE, funcționarea acesteia și necesitatea de a fi îmbunătățită în viitor, pentru a asigura faptul că cetățenii și rezidenții sunt bine informați în legătură cu nivelurile la care sunt adoptate deciziile, astfel încât să poată să participe la discuțiile privind eventuale reforme, precum și pentru a evita practica de „a da vina pe Bruxelles”, folosită de unele state membre iresponsabile; consideră că o dezbatere publică mai amplă despre UE, o informare și o educare mai bune și o activitate riguroasă a mass-mediei ar reduce numărul petițiilor inadmisibile, întrucât cetățenii și rezidenții ar fi mai conștienți de competențele UE; observă că subiectul unei petiții inadmisibile poate să joace un rol în elaborarea politicilor, chiar dacă acesta nu se încadrează în domeniul de aplicare al comisiei;

4.  subliniază nevoia unei cooperări intensificate între Comisie și alte instituții ale UE cu autoritățile locale, regionale și naționale ale statelor membre, asigurând adoptarea și punerea în aplicare a dispozițiilor UE orientate spre garantarea celor mai înalte standarde de justiție socială și a unei protecții depline și efective a drepturilor economice, sociale și culturale ale tuturor cetățenilor; subliniază nevoia unei cooperări mai active cu reprezentanții statelor membre la reuniunile comisiei și a unui răspuns mai rapid la solicitărilor trimise de comisie; solicită, prin urmare, un angajament ferm din partea tuturor autorităților implicate la nivel național și european în tratarea și soluționarea cu prioritate a petițiilor; constată încă o dată că numeroase petiții au primit răspunsuri superficiale din partea Comisiei;

5.  îndeamnă Comisia să facă uz în mod corespunzător de competențele care decurg din rolul său de gardian al tratatelor, deoarece acest rol are o importanță majoră pentru funcționarea UE în ceea ce îi privește pe cetățeni și pe legiuitorii europeni; solicită o gestionare la timp a procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, pentru a pune capăt fără întârziere situațiilor în care dreptul Uniunii nu este respectat;

6.  reafirmă că, pentru ca petițiile să fie tratate în mod complet, este esențială cooperarea cu alte comisii parlamentare; constată că, în 2017, 18 petiții au fost trimise la alte comisii parlamentare pentru aviz și 357 pentru informații; salută faptul că au fost primite 21 de avize referitoare la petiții de la comisiile parlamentare; încurajează diferitele comisii parlamentare să discute mai mult între ele pentru a acorda atenția cuvenită problemelor prezentate de cetățenii UE;

7.  atrage atenția asupra lansării rețelei pentru petiții la 21 martie 2017, la care au participat deputați din toate comisiile parlamentare, au fost prezentate orientările rețelei și au fost descrise scopul ei și rolul membrilor; este convins că, dacă este luată în serios, rețeaua pentru petiții este un instrument util pentru a se da curs mai bine petițiilor în activitatea parlamentară și legislativă; subliniază importanța rețelei pentru sensibilizarea membrilor cu privire la preocupările cetățenilor prezentate Parlamentului prin intermediul unei petiții, precum și pentru discutarea posibilelor îmbunătățiri procedurale și pentru schimbul de bune practici; subliniază că o legătură mai strânsă între comisii poate îmbunătăți eficiența planificării audierilor și a studiilor parlamentare pe teme similare; așteaptă cu interes publicarea de către Departamentul tematic C al Parlamentului a Studiului privind funcționarea actuală a cooperării diferitelor comisii cu Comisia pentru petiții; subliniază faptul că o cooperare consolidată cu comisiile parlamentare privind aspecte semnalate de petiționari permite Parlamentului să dea curs mai bine fiecărei petiții în parte și să răspundă mult mai rapid și mai eficient preocupărilor cetățenilor, ceea ce aduce valoare adăugată în viața cetățenilor și a rezidenților UE și activităților Parlamentului și ale Europei în ansamblul său;

8.  subliniază contribuția importantă a petițiilor adresate înainte de negocierile privind Brexitul de către cetățenii și rezidenții vizați; atrage atenția asupra audierii publice comune organizate la 11 mai 2017 de Comisia pentru petiții și de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), Comisia pentru afaceri constituționale (AFCO) și Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) privind drepturile cetățenilor și rezidenților după Brexit, pentru a garanta că aceste drepturi devin una dintre prioritățile Parlamentului în negocierile privind Brexitul;

9.  consideră că, pentru a asigura coerența deplină a tratamentelor aplicate diverselor petiții, ar trebui să se aloce mai multe resurse Comisiei pentru petiții și Secretariatului acesteia; subliniază că orientările comisiei, adoptate în ianuarie 2016, fac ca tratarea petițiilor și procesul decizional să fie transparente și clare;

10.  reamintește că petițiile sunt examinate în conformitate cu articolul 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că orice cetățean al UE și orice persoană fizică sau juridică care își are domiciliul sau sediul social într-un stat membru poate adresa Parlamentului European o petiție privind chestiuni care intră în domeniile de activitate ale Uniunii Europene; reamintește că procedura de tratare a petițiilor este stabilită în Regulamentul de procedură al Parlamentului European;

11.  ia act de faptul că a refuza anchetarea plângerilor cetățenilor, inclusiv a cazurilor individuale, în mod aprofundat și prompt, în cadrul abordării Comisiei din comunicarea sa din 2016 intitulată „Legislația UE: o mai bună aplicare pentru obținerea unor rezultate mai bune”(1), poate împiedica înțelegerea rapidă a unor eventuale carențe sistemice grave, aceasta putând conduce la încălcări multiple ale drepturilor, în detrimentul a numeroși cetățeni, și în acest fel se lasă, în principal, instanțelor naționale cea mai mare parte a responsabilității de a monitoriza eventualele încălcări ale legislației UE; consideră că există prea multă ambiguitate în interpretarea acestei noțiuni și consideră că o asemenea abordare este dăunătoare în domeniul legislației de mediu; consideră că acest lucru reprezintă un regres față de abordarea anterioară a punerii în aplicare a legislației de mediu a UE și o piedică în calea exercitării depline a atribuțiilor Comisiei de gardian al tratatelor;

12.  subliniază că examinarea petițiilor referitoare la condițiile de muncă precare a reliefat faptul că, în anumite state membre, mulți lucrători sunt victime ale unor practici inadmisibile și discriminatorii, reflectând lipsa unor mecanisme eficace de prevenție care să prevină și să sancționeze în mod adecvat aceste abuzuri; deplânge faptul că Comisia a acumulat o întârziere considerabilă în ceea ce privește cazurile legate de încălcări ale dreptului UE al muncii de către anumite state membre, permițând, astfel, ca încălcările drepturilor lucrătorilor să continue ani de-a rândul;

13.  solicită din nou Comisiei să informeze Comisia pentru petiții în mod sistematic cu privire la procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedurile EU Pilot în desfășurare referitoare la petiții, precum și să asigure accesul la documentele transmise pe parcursul procedurilor, odată ce acestea sunt închise, în aplicarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în special atunci când sunt deschise în mod exclusiv sau parțial pe baza unor petiții; salută platforma centralizată creată de Comisie în 2014, pe care sunt publicate deciziile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor;

14.  așteaptă din partea Comisiei să fie întotdeauna reprezentată corespunzător în dezbaterile publice din cadrul Comisiei pentru petiții, și anume de funcționari de rang înalt care pot furniza informații suplimentare și pot răspunde solicitărilor adresate de petiționari și de deputații în Parlamentul European, depășind, dacă este necesar, sfera răspunsului scris oferit în prealabil;

15.  salută tendința tot mai pronunțată a Comisiei pentru petiții de a ridica probleme în plen, prin intermediul unor întrebări cu solicitare de răspuns oral, rezoluții sau scurte propuneri de rezoluție, în conformitate cu articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură; atrage atenția asupra rezoluțiilor sale care au fost adoptate în urma publicării Raportului anual privind activitățile Comisiei pentru petiții în 2016(2), a Raportului anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016(3) și a Raportului privind cetățenia UE în 2017(4); atrage atenția asupra rezoluției sale din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă(5);

16.  ia act de audierile pe teme numeroase și diverse organizate de Comisia pentru petiții în cursul anului 2017, singură sau în cooperare cu alte comisii, și anume pe tema „Combaterea discriminării și protejarea minorităților” la 4 mai, pe tema „Situația și drepturile cetățenilor UE în Regatul Unit în urma Brexitului” la 11 mai, împreună cu comisiile EMPL și LIBE, pe tema „Restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul european” la 22 iunie, pe tema „Apatridie” la 29 iunie, împreună cu Comisia LIBE, pe tema inițiativei cetățenești europene „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice”, la 20 noiembrie, și pe tema „Protecția drepturilor lucrătorilor cu locuri de muncă temporare sau precare” la 22 noiembrie; salută, de asemenea, faptul că la 12 octombrie 2017 a avut loc atelierul anual privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap;

17.  constată că Comisia pentru petiții și-a exprimat opinia în legătură cu diferite probleme semnalate în petiții prin intermediul mai multor contribuții la rapoartele parlamentare, precum cele privind Actul european privind accesibilitatea(6), interpretarea și aplicarea Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare(7), Regulamentul Bruxelles IIa(8), Tratatul de la Marrakesh(9), monitorizarea aplicării dreptului UE 2015(10), utilizarea energiei din surse regenerabile(11), Strategia europeană pentru persoanele cu handicap(12), Raportul anual referitor la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2016(13) și revizuirea Regulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească(14);

18.  constată că aspectele legate de mediu au reprezentat principalul domeniu care i-a preocupat pe petiționari în 2017; atrage atenția asupra raportului special Eurobarometru 468 publicat în 2017(15), care a arătat că mediul este una dintre preocupările principale ale cetățenilor europeni; subliniază că este important să se răspundă așteptărilor cetățenilor și rezidenților UE în legătură cu legislația de mediu și să se pună în aplicare normele și politicile care au fost adoptate; regretă faptul că normele în materie de mediu nu sunt întotdeauna puse în aplicare într-un mod corespunzător în statele membre, astfel cum reiese din petiții; îndeamnă Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să asigure punerea corectă în aplicare a legislației UE împreună cu statele membre;

19.  reafirmă faptul că Comisia trebuie să garanteze că se realizează analize precise și exhaustive privind conformitatea cu dreptul UE a evaluărilor de mediu efectuate de statele membre pentru autorizarea proiectelor de infrastructură cu privire la care cetățenii au evidențiat prin petiții existența unor riscuri grave legate de sănătatea umană și de mediu;

20.  regretă faptul că problemele legate de calitatea aerului evidențiate de către petiționari într-o serie de state membre sunt exacerbate de poluarea provenită de la 43 de milioane de vehicule cu motoare diesel care nu sunt conforme cu normele UE referitoare la omologarea de tip a autoturismelor și a vehiculelor utilitare ușoare, și nici cu cele referitoare la emisiile acestora;

21.  atrage atenția asupra activității Comisiei pentru petiții în ceea ce privește petițiile referitoare la aspecte legate de handicap; constată că au existat mai puține petiții adresate privind aspecte legate de handicap în 2017; subliniază că accesul la transport și mediul construit și discriminarea, în special în ocuparea forței de muncă, se numără printre principalele provocări pentru persoanele cu dizabilități; constată că s-a acordat o atenție specială discuțiilor referitoare la petițiile privind aspectele legate de handicap, precum acordarea de asistență persoanelor care au în îngrijire membri de familie cu handicap și ratificarea, punerea în aplicare și implementarea rapidă a Tratatului de la Marrakesh;

22.  subliniază rolul de protecție al Comisiei pentru petiții în cadrul UE al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; atrage atenția asupra atelierului privind protecția drepturilor persoanelor cu handicap, care a avut loc în timpul reuniunii comisiei din 12 octombrie 2017 și a inclus prezentarea unui studiu referitor la educația integrată; invită instituțiile UE să dea un exemplu în acest sens și să se asigure că autoritățile naționale pun în aplicare în mod corect, fără întârziere, legislația adoptată în acest domeniu;

23.  atrage atenția asupra rezoluției sale din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă; solicită din nou Comisiei Europene să clarifice, să actualizeze și să-și extindă orientările pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE, pentru a introduce, în special, hotărârile recente ale Curții de Justiție a UE (cauzele C-456-12 și 457-12); recomandă utilizarea planurilor de transpunere și implementare (PTI) pentru a asigura o aplicare completă și adecvată; îndeamnă insistent statele membre să respecte Directiva 2004/38/CE, precum și jurisprudența CJUE în materie de liberă circulație a persoanelor, dat fiind că nerespectarea lor înseamnă o încălcare directă a unui drept fundamental al cetățenilor Uniunii;

24.  recunoaște activitatea desfășurată de Grupul de lucru al Comisiei pentru petiții pentru probleme referitoare la bunăstarea copilului și ia act de raportul său final și de recomandările sale adoptate la 3 mai 2017; crede ferm că Comisia, Consiliul și statele membre ar trebui să dea curs în mod coerent și eficace recomandărilor din raportul final al Grupului de lucru; solicită instituțiilor UE și statelor membre să respecte legislația europeană și să promoveze și să îmbunătățească efectiv cooperarea transfrontalieră în ceea ce privește chestiunile legate de familie, oferind programe de formare judecătorilor și altor profesioniști, informare privind asistența juridică și avocați bilingvi;

25.  își reiterează opinia potrivit căreia o interpretare prea restrictivă și incoerentă a articolului 51 din Carta drepturilor fundamentale îndepărtează cetățenii de UE; cere Comisiei să prezinte măsuri care vor asigura o aplicare coerentă și extinsă a domeniului de aplicare al articolului 51;

26.  încurajează Comisia să recomande statelor membre să găsească soluții împotriva pierderii dreptului de vot și a privării de dreptul la vot a cetățenilor UE, care au dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul UE, precum și împotriva pierderii dreptului de vot și a privării de dreptul de vot a rezidenților pe termen lung; își exprimă dezamăgirea cu privire la faptul că proiectul de acord de retragere între Uniunea Europeană și Regatul Unit nu face nicio trimitere la drepturile politice ale cetățenilor;

27.  subliniază că inițiativa cetățenească europeană ar trebui să fie transparentă și eficace, pentru a constitui un instrument important pentru cetățenia activă și participarea publicului; regretă că nu s-a întâmplat acest lucru în trecut și că nu a existat niciun rezultat legislativ concret al inițiativelor reușite anterioare; ia act de propunerea Comisiei de revizuire a Regulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa cetățenească europeană(16), publicată la 13 septembrie 2017; evidențiază cea mai recentă inițiativă cetățenească europeană reușită care a fost propusă, intitulată „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice”; atrage atenția asupra dezbaterii publice privind această inițiativă organizată în Parlament la 20 noiembrie 2017; se așteaptă la o reacție din partea Comisiei în ceea ce privește conținutul acesteia; confirmă angajamentul Comisiei pentru petiții de a se implica proactiv în organizarea unor audieri publice pentru inițiativele reușite; se angajează să acorde prioritate la nivel instituțional eficacității acestui proces de participare și să asigure, ca urmare a acestuia, adoptarea unor măsuri legislative corespunzătoare;

28.  subliniază că, în cadrul audierii publice referitoare la inițiativa cetățenească europeană întitulată „Interzicerea glifosatului și protecția oamenilor și a mediului împotriva pesticidelor toxice” și în urma examinării petițiilor referitoare la acest subiect, a reieșit că procedurile folosite la nivelul UE pentru a autoriza, printre altele, glifosatul, organismele modificate genetic și pesticidele sunt compromise de faptul că lipsește independența, transparența este insuficientă și nu există suficientă precizia la culegerea și evaluarea probelor științifice;

29.  ia act de numărul ridicat de petiții referitoare la bunăstarea animalelor; atrage atenția asupra studiului intitulat „Bunăstarea animalelor în Uniunea Europeană” și a prezentării sale la reuniunea comisiei din 23 martie 2017, urmată de dezbaterea mai multor petiții legate de subiectul respectiv; consideră esențială lansarea unei noi strategii la nivelul UE pentru eliminarea tuturor lacunelor existente, armonizarea legislației și asigurarea protecției depline și efective a bunăstării animalelor, inclusiv la transportul acestora, prin intermediul unui cadru legislativ clar și cuprinzător, care să îndeplinească pe deplin cerințele articolului 13 din TFUE;

30.  subliniază importanța rolului pe care îl îndeplinește rețeaua SOLVIT, care oferă cetățenilor și întreprinderilor un mijloc de a aborda preocupările legate de posibile încălcări ale legislației UE de către autoritățile publice din alte state membre; solicită Comisiei și statelor membre să promoveze SOLVIT, astfel încât aceasta să devină mai utilă și mai vizibilă pentru cetățeni; salută, în acest context, Planul de acțiune pentru consolidarea rețelei SOLVIT publicat de Comisie în mai 2017; invită Comisia să raporteze Parlamentului European cu privire la rezultatele Planului de acțiune;

31.  subliniază importanța dezvoltării în continuare a Portalului pentru petiții și nevoia de a-l transforma într-o platformă de comunicare bidirecțională și un instrument interactiv ușor de accesat, care să le ofere cetățenilor din toate statele membre ale UE acces la toate informațiile de bază referitoare la petiții și la tratarea acestora, deschizând canale de comunicare și creând comunități tematice pentru schimbul de documente și de bune practici; subliniază nevoia de a reduce și mai mult sarcina administrativă legată de modul în care sunt prelucrate petițiile; subliniază că portalul are și funcția de registru public al petițiilor; reafirmă că, pentru a dispune de un proces de petiționare funcțional, trebuie consolidată capacitatea tehnică a portalului; subliniază nevoia de a îmbunătăți comunicarea cu petiționarii, trimițându-le notificări cu privire la evoluția petiției acestora în propria lor limbă; consideră că susținătorii care și-au exprimat aprobarea și interesul în petiții sunt îndreptățiți să primească același feedback și aceleași informații ca și petiționarii, în special atunci când este vorba de dezbaterile din Parlament sau de răspunsurile din partea Comisiei; reamintește cât este de important să se intensifice eforturile de a garanta prezența tuturor petiționarilor atunci când se dezbat petițiile lor în comisie;

32.  solicită un serviciu de presă și de comunicare mai focalizat și mai activ, precum și o prezență mai activă pe platformele de comunicare socială, ceea ce ar face ca activitatea comisiei să răspundă mai bine preocupărilor publicului;

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție și raportul Comisiei pentru petiții Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre și comisiilor pentru petiții și ombudsmanilor naționali, sau organelor competente similare.

(1) JO C 18, 19.1.2017, p. 10.
(2) JO C 369, 11.10.2018, p. 105.
(3) JO C 356, 4.10.2018, p. 77.
(4) JO C 369, 11.10.2018, p. 11.
(5) JO C 263, 25.7.2018, p. 98.
(6) Aviz adoptat la 24 ianuarie 2017.
(7) Aviz adoptat la 24 ianuarie 2017.
(8) Aviz adoptat la 25 aprilie 2017.
(9) Aviz adoptat la 24 ianuarie 2017.
(10) Aviz adoptat la 22 martie 2017.
(11) Aviz adoptat la 7 septembrie 2017.
(12) Aviz adoptat la 7 septembrie 2017.
(13) Aviz adoptat la 22 noiembrie 2017.
(14) Aviz adoptat la 7 septembrie 2017.
(15) Raportul special Eurobarometru 468: Atitudinile cetățenilor europeni în privința mediului, noiembrie 2017: http://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/SPECIAL/surveyKy/2156
(16) JO L 65, 11.3.2011, p. 1.

Notă juridică