Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2155(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0449/2018

Texte depuse :

A8-0449/2018

Dezbateri :

PV 14/01/2019 - 21
CRE 14/01/2019 - 21

Voturi :

PV 15/01/2019 - 8.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0013

Texte adoptate
PDF 168kWORD 60k
Marţi, 15 ianuarie 2019 - Strasbourg Ediţie definitivă
Orientările UE și mandatul trimisului special al UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE
P8_TA(2019)0013A8-0449/2018

Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la Orientările UE și mandatul trimisului special al UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE (2018/2155(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere protecția internațională a libertății de gândire, de conștiință, religioase sau de convingere garantată de articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) din 1948, articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966, Declarația Organizației Națiunilor Unite (ONU) din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință, articolul 9 din Convenția europeană a drepturilor omului și articolele 10, 21 și 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Observația nr. 22 din 30 iulie 1993 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU referitoare la articolul 18 din DUDO din 1948 și Rezoluția sa 16/18 din 12 aprilie 2011 referitoare la combaterea intoleranței, a stereotipurilor negative, a stigmatizării, a discriminării, a incitării la violență și a violenței la adresa persoanelor din motive legate de religie sau de convingere,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 2 și 21,

–  având în vedere articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 21 februarie 2011 privind intoleranța, discriminarea și violența pe motive de religie sau credință,

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația, adoptate de Consiliu la 25 iunie 2012, și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019,

–  având în vedere Orientările UE din 24 iunie 2013 privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere,

–  având în vedere recomandarea sa din 13 iunie 2013 referitoare la proiectul de orientări ale UE privind promovarea și protecția libertății religioase sau de credință(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 20 ianuarie 2011 referitoare la situația creștinilor în contextul libertății religioase(2), din 4 februarie 2016 referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh(3) și din 14 decembrie 2017 referitoare la situația populației rohingya(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la noua abordare a UE în materie de drepturi ale omului și democrație – evaluarea activităților Fondului European pentru Democrație (FED) de la înființarea sa(5), în special punctele 27 și 28,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 14 decembrie 2016(6) și, respectiv, din 23 noiembrie 2017(7), referitoare la Rapoartele anuale pe 2015 și 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință, în ceea ce privește anul 2015, în special, punctul 14 din rezoluția din 2016 și, în ceea ce privește anul 2016, în special, punctul 8 din rezoluția din 2017,

–  având în vedere „Planul de acțiune de la Rabat”, publicat la 5 octombrie 2012 de către Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), privind interzicerea oricărei forme de promovare a urii naționale, rasiale sau religioase care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violență,

–  având în vedere mandatul trimisului special al UE pentru promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase în afara UE,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 235/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare pentru democrație și drepturile omului la scară mondială(8),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 19 mai 2014 privind o abordare bazată pe drepturi a cooperării pentru dezvoltare, cuprinzând toate drepturile omului, și documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 aprilie 2014 intitulat „Setul de instrumente – Abordarea bazată pe drepturi, cuprinzând toate drepturile omului, față de cooperarea pentru dezvoltare a UE” (SWD(2014)0152),

–  având în vedere că Parlamentul European i-a decernat Premiul Saharov pentru libertate de gândire bloggerului și activistului saudit Raif Badawi în 2015 pentru eforturile sale remarcabile de a stimula discuția liberă cu privire la religie și politică în țara sa; având în vedere detenția continuă a acestuia după ce a fost condamnat la 10 ani de închisoare, o mie de bice și o amendă mare pentru că ar fi „insultat Islamul”,

–  având în vedere cazul pakistanezei creștine Asia Bibi, care a fost închisă și condamnată la moarte pentru blasfemie, precum și achitarea sa recentă,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0449/2018),

A.  întrucât libertatea de gândire, de conștiință, religioasă și de convingere, la care se face referire comună în cadrul UE și în această rezoluție sub denumirea de dreptul la libertatea religioasă sau de convingere, este un drept al omului inerent tuturor ființelor umane și un drept fundamental al persoanelor la egalitate cu toate celelalte drepturi, care nu ar trebui să fie supus niciunei discriminări, astfel cum se prevede în textele internaționale și în textele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, inclusiv în Declarația universală a drepturilor omului, Convenția Europeană privind drepturile omului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât toate persoanele au dreptul la respectarea tuturor drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute în Declarația universală a drepturilor omului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, fără discriminare bazată pe rasă, etnie, abilități, gen, orientare sexuală, convingeri religioase sau lipsa unei credințe religioase; întrucât, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, acțiunea externă a Uniunii se bazează pe principiile care stau la baza creării sale; întrucât, în conformitate cu articolul 2 din tratat, Uniunea se întemeiază pe societăți caracterizate prin pluralism și toleranță;

B.  întrucât principiul separației între biserică și stat este un principiu director în organizarea statului din Europa și din lume;

C.  întrucât Parlamentul European a definit secularismul ca separarea strictă între autoritățile religioase și cele politice, care implică respingerea oricărei ingerințe religioase în funcționarea instituțiilor publice și a oricărei ingerințe a autorităților publice în chestiunile religioase, cu excepția celor care vizează respectarea normelor de siguranță și menținerea ordinii publice (inclusiv respectarea libertății altora), garantând libertatea de conștiință în aceeași măsură pentru toți, indiferent dacă sunt credincioși, agnostici sau atei;

D.  întrucât libertatea religioasă sau de convingere implică dreptul fiecărei persoane de a alege ce să creadă, sau dreptul de a nu crede, dreptul de a-și schimba religia sau de a renunța la religie și convingeri fără nicio constrângere și dreptul de a practica și de a-și manifesta concepția, conștiința, religia sau credința pe care a ales-o, fie în mod individual sau în cadrul unei comunități și atât în privat, cât și în public; întrucât manifestarea gândirii, conștiinței religiei sau a credinței poate lua forma rugăciunilor, a practicării și predicilor; întrucât libertatea religioasă sau de convingere implică dreptul comunităților de credincioși și de atei de a-și prezerva filozofia sau de a renunța la ea și de acționa în conformitate cu ea, precum și dreptul organizațiilor religioase, seculare și neconfesionale de a avea personalitate juridică recunoscută; întrucât protejarea persoanelor care aderă la o religie sau nu aderă la niciuna și combaterea efectivă a încălcărilor libertății religioase sau de convingere, cum ar fi discriminarea sau restricțiile juridice motivate de religie sau convingere, sunt condiții primordiale pentru a asigura că persoanele se pot bucura în mod egal de libertatea religioasă sau de convingere;

E.  întrucât convingerile teiste, non-teiste și ateiste, precum și dreptul de a nu avea nicio religie sau credință sunt protejate, de asemenea, în temeiul articolului 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; întrucât a avea sau nu o religie sau o credință este un drept absolut și nu poate fi limitat sub nicio formă;

F.  întrucât toate drepturile omului și libertățile fundamentale sunt indivizibile, interdependente și intercorelate; întrucât libertatea religioasă sau de convingere este dependentă de elemente ale multor alte drepturi ale omului și libertăți fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, libertatea de asociere și întrunire, iar acestea joacă împreună un rol important în combaterea tuturor formelor de intoleranță și discriminare bazate pe religie sau credință;

G.  întrucât libertatea religioasă încetează atunci când sunt încălcate drepturile și libertățile altor persoane, întrucât practicarea unei religii sau susținerea unei convingeri nu poate justifica, niciodată și sub niciun pretext, extremismul violent sau mutilarea și nici nu poate permite acțiuni care aduc atingere demnității inerente a individului;

H.  întrucât respectarea libertății religioase sau de convingere contribuie în mod direct la democrație, la dezvoltare, la statul de drept, la pace și la stabilitate; întrucât încălcările libertății religioase sau de convingere sunt răspândite, afectează oameni din toată lumea, încalcă demnitatea vieții umane și dau naștere sau chiar exacerbează intoleranța, constituind, adeseori, primele semne ale unor potențiale violențe și conflicte; întrucât statele trebuie să exercite obligația de diligență pentru a preveni, a investiga și a pedepsi actele de violență sau amenințările cu violența bazate pe religia sau pe convingerea acestora, precum și să asigure tragerea la răspundere când au loc astfel de încălcări;

I.  întrucât, conform articolului 21 din TUE, UE promovează și apără universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și respectarea demnității umane ca parte a principiilor directoare ale politicii sale externe;

J.  întrucât încă persistă în multe țări restricții și antagonisme de natură religioasă, generate de guverne sau de societăți; întrucât o serie de minorități religioase s-au confruntat cu amenințări grave și persecuții din partea actorilor statali și nestatali; întrucât apărătorii drepturilor omului de la nivel mondial, care luptă pentru libertatea religioasă sau de convingere, sunt tot mai des amenințați și atacați;

K.  întrucât, în urmărirea obiectivului vizând promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase prin intermediul politicii externe a UE, Consiliul a adoptat, în iunie 2013, Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de gândire, de conștiință și de religie, iar, în mai 2016, Comisia a numit primul trimis special pentru promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase în afara UE, pentru un mandat de un an, care a fost, între timp, reînnoit anual de două ori;

L.  întrucât UE a promovat libertatea religioasă sau de convingere la nivel internațional și prin intermediul forurilor multilaterale, în special preluând inițiativa unor rezoluții tematice referitoare la libertatea religioasă sau de convingere în cadrul Adunării Generale a ONU și al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU (CDO), precum și cooperând cu raportorul special al ONU pentru libertatea religioasă sau de convingere și sprijinindu-i mandatul, dar și cooperând cu țările terțe care împărtășesc aceeași viziune;

M.  întrucât promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase inclusiv prin sprijinul societății civile, pentru protecția persoanelor credincioase și a celor necredincioase și a acelor persoane care aparțin unor minorități religioase sau de credințe minoritare mai ales, prin sprijinul acordat apărătorilor drepturilor omului și combaterea discriminării bazate pe motive de religie sau convingeri, precum și promovarea dialogului intercultural și interconfesional reprezintă priorități de bază a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) în perioada 2014-2020; întrucât Fondul european de dezvoltare (FED) și instrumentele financiare ale UE cum ar fi instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) au sprijinit, de asemenea, proiecte care au potențialul de a îmbunătăți perspectivele libertății de gândire, de conștiință și religioase,

1.  subliniază că libertatea de gândire, de conștiință, libertatea religioasă și de convingere, cuprinse de obicei în cadrul UE și în prezenta rezoluție în termenul libertate religioasă sau de convingere, este un drept universal al omului, o valoare a UE și un pilon important și incontestabil al demnității, cu un impact major asupra tuturor persoanelor, asupra identității și dezvoltării personale, dar și asupra societăților; subliniază că oamenilor trebuie să li se permită libertatea de a-și organiza viața personală în conformitate cu propriile convingeri; atrage atenția că dreptul la libertatea religioasă sau de convingere include dreptul de a nu crede, de a adopta concepții teiste, non-teiste, agnostice sau ateiste, precum și dreptul la apostazie; afirmă că libertatea religioasă sau de convingere trebuie protejată, promovată și garantată în mod corespunzător de toți actorii și trebuie consolidată prin dialog interconfesional și intercultural, în conformitate cu articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului și cu valorile Uniunii Europene, prevăzute în TUE și în Carta drepturilor fundamentale a UE; subliniază datoria statelor de a garanta libertate religioasă sau de convingere pentru toți în mod egal, fără discriminare pe motive religioase sau de credință, pentru a avea societăți pașnice, democratice și pluraliste, care respectă diversitatea și convingerile;

2.  își exprimă profunda preocupare față de creșterea dramatică din ultimii ani a încălcărilor libertății religioase sau de convingere în întreaga lume și a persecuțiilor din motive care țin de religie sau de convingeri; condamnă instrumentalizarea problemelor religioase în scopuri politice și violența, hărțuirea sau presiunile sociale împotriva oricărei persoane sau grupuri de persoane pe motive de gândire, de conștiință, de religie sau de convingere; condamnă persecuția și atacurile împotriva grupurilor etnice și religioase, a celor care nu cred, a ateilor și a oricăror altor minorități, precum și persecuția femeilor și fetelor, precum și a persoanelor din motive legate de orientarea lor sexuală; condamnă convertirile forțate și practicile dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate și o serie de alte practici asociate cu manifestări ale unei religii sau convingeri ori percepute ca manifestări ale religiei sau credințelor, și cere tragerea la răspundere imediată pentru astfel de încălcări; subliniază că aceste încălcări ale libertății religioase sau de convingere stau, adesea, la baza războaielor sau a altor forme de conflicte armate sau le exacerbează, ducând la încălcări ale dreptului umanitar, inclusiv la ucideri în masă sau genocid; evidențiază că încălcările libertății religioase sau de convingere subminează democrația, împiedică dezvoltarea și afectează negativ exercitarea altor libertăți și drepturi fundamentale; subliniază că acest lucru obligă comunitatea internațională, UE și statele sale membre să își reafirme determinarea și să își consolideze acțiunile de promovare a libertății religioase sau de convingere pentru toți;

3.  evidențiază că, în conformitate cu articolul 21 din TUE, UE și statele sale membre s-au angajat să consolideze respectarea drepturilor omului, ca principiu director al politicii externe a UE; salută călduros faptul că Orientările UE din 2013 integrează promovarea și protejarea libertății religioase sau de convingere în politica externă și în acțiunile externe ale UE și solicită, în acest sens, consolidarea suplimentară a activităților care urmăresc sensibilizarea și punerea în aplicare a orientărilor;

4.  subliniază că, în conformitate cu articolul 17 din TFUE, UE s-a angajat să mențină dialoguri deschise, transparente și regulate cu bisericile și cu organizațiile religioase, filosofice și neconfesionale; subliniază efectele acestor dialoguri pentru respectarea altor drepturi ale omului; subliniază că aceste dialoguri interconfesionale și interculturale sunt, adeseori, primite cu mai mare deschidere de unii dintre partenerii internaționali ai UE și creează un punct de pornire pentru progrese în alte domenii;

5.  subliniază că este important să se comunice cu cei care nu cred din țările în care nu se pot organiza și nu se pot bucura de libertatea de întrunire;

Strategia UE de promovare și protejare a libertății religioase sau de convingere prin relațiile internaționale și prin cooperare

6.  salută consolidarea promovării libertății religioase sau de convingere în politica externă și în acțiunile externe ale UE din ultimii ani, în special prin intermediul Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a UE și al Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2015-2019; salută faptul că la această consolidare aderă tot mai multe țări partenere, care se angajează să respecte articolul 18 din DUDO și, respectiv, din PIDCP;

7.  ia act de crearea, în 2016, de Președintele Comisiei, a postului de trimis special al UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE, ca răspuns la Rezoluția Parlamentului din 4 februarie 2016; consideră numirea trimisului special un important pas înainte și o recunoaștere clară a libertății religioase sau de convingere în cadrul agendei în materie de drepturi ale omului a politicii externe și a acțiunilor externe ale UE, atât bilaterale, cât și multilaterale, și în cadrul cooperării pentru dezvoltare; îl încurajează pe trimisul special să își continue angajamentul și cooperarea și complementaritatea acțiunilor sale cu cele ale reprezentanților speciali ai UE pentru drepturile omului în ceea ce privește această chestiune, inclusiv promovarea orientărilor UE; ia act cu satisfacție de sprijinul activ pentru trimisul special acordat de comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare și al DG DEVCO

8.  subliniază importanța corelării eforturilor de promovare a libertății religioase sau de convingere și a dialogurilor inter- și intra-religioase, între credințe, între convingeri, interculturale și interfilozofice cu prevenirea extremismului religios, pe o bază complementară care se consolidează reciproc, ca modalitate de susținere a libertății religioase sau de convingere în lume, în special în cadrul țărilor învecinate și al altor țări cu care UE are relații speciale; subliniază că și organizațiile neconfesionale, umaniste și seculare sunt actori esențiali în prevenirea extremismului religios;

9.  face apel la o cooperare mai mare pentru a preveni persecuția minorităților pe motive de gândire, conștiință, religie sau convingeri, pentru a crea condiții de coexistență pașnică în societățile marcate de diversitate și pentru a asigura un dialog permanent între liderii religioși și actori, cercetători, organizațiile neguvernamentale, instituțiile naționale pentru drepturile omului, apărătorii drepturilor omului, drepturile femeilor și organizațiile de tineret, reprezentanții societății civile și mass-media; îndeamnă Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și delegațiile UE să identifice, împreună cu diferiții lor interlocutori, un set de obiective comune pentru promovarea libertății religioase sau de convingere prin intermediul unui dialog privind drepturile omului;

10.  consideră că lipsa de inițiere în chestiunile religioase, precum și lipsa de cunoștințe și nerecunoașterea rolului pe care îl joacă religiile pentru o mare parte a omenirii alimentează prejudecățile și stereotipurile care contribuie la sporirea tensiunilor, a neînțelegerii, a lipsei de respect și a tratamentului inechitabil față de atitudinile și comportamentele unor mari segmente de populații; subliniază importanța educației pentru păstrarea și consolidarea libertății religioase sau de convingere în întreaga lume și pentru combaterea intoleranței; invită pe cei care sunt în poziții de responsabilitate în mijloacele de comunicare în masă și în platformele de socializare să contribuie în mod pozitiv și respectuos la dezbaterile publice, evitând prejudecățile negative și stereotipurile față de religii și credincioși, și să-și exercite libertatea de exprimare într-un mod responsabil, conform dispozițiilor de la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului;

11.  deplânge faptul că unele țări dețin, aplică sau intenționează să introducă legislație penală care prevede sancționarea blasfemiei, a convertirii sau a apostaziei, inclusiv prin pedeapsa cu moartea; deplânge faptul că aceste legi vizează, în general, limitarea libertății religioase și de convingeri și libertatea de exprimare și sunt adesea folosite ca formă de oprimare a minorităților, precum și de opresiune politică; atrage atenția și asupra situației altor țări, care se confruntă cu sau prezintă riscul izbucnirii unor conflicte în care chestiunile religioase sunt un mecanism important sau sunt instrumentalizate; invită UE să își mărească angajarea politică și să acorde prioritate, în cadrul politicii sale externe, eforturilor care le vizează pe toate țările în cauză, în vederea abrogării legilor discriminatorii respective și încetării reprimării apărătorilor drepturilor omului și limitării spațiului societății civile pe motive religioase; îndeamnă UE să includă un dialog privind drepturile omului care să acopere respectarea libertății religioase și de convingeri în toate negocierile desfășurate pentru încheierea tuturor acordurilor cu țări terțe;

12.  condamnă detenția neîntreruptă a laureatului Premiului Saharov, Raif Badawi, în urma unui proces ilegal și îndeamnă autoritățile saudite să îl elibereze imediat și necondiționat;

13.  invită autoritățile pakistaneze să asigure siguranța lui Asia Bibi și familiei ei;

Trimisul special pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE

14.  salută faptul că trimisul special a dezvoltat rețele efective de lucru în cadrul Comisiei, precum și cu Consiliul, cu Parlamentul European, și cu alte părți interesate; îl invită pe trimisul special să raporteze anual despre țările vizitate și prioritățile sale tematice;

15.  invită Consiliul și Comisia să desfășoare o evaluare transparentă și detaliată a eficacității și a valorii adăugate a poziției de trimis special în procesul de reînnoire a mandatului său; invită Consiliul și Comisia, pe baza acestei evaluări, să sprijine în mod corespunzător mandatul instituțional, capacitatea și obligațiile Reprezentantului special, prin explorarea posibilității unui mandat multianual supus unei analize anuale și prin dezvoltarea unor rețele de lucru în cadrul tuturor instituțiilor relevante ale UE;

16.  subliniază că atribuțiile trimisului special ar trebui să se axeze pe promovarea libertății de gândire, de conștiință, religioasă și de convingere, precum și pe dreptul la libertatea de gândire, pe dreptul la apostazie și dreptul de ați exprima opinii ateiste, acordând atenție și situației persoanelor necredincioase care sunt în pericol; recomandă ca rolul trimisului special să includă competențe precum: consolidarea vizibilității, a eficacității, a coerenței și răspunderii politicii UE în domeniul libertății religioase sau de convingere în afara UE; transmiterea către Parlamentul European, Consiliu, Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisie a unor rapoarte anuale privind progresele înregistrate și a unui raport cuprinzător privind mandatul trimisului special la terminarea acestuia; strânsa cooperare cu Grupul de lucru pentru drepturile omului din cadrul Consiliului (COHOM);

17.  elogiază activitatea desfășurată de Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește libertatea religioasă și de convingeri; subliniază că, atunci când se elaborează mandate instituționale, este important să se evite suprapunerea sarcinilor și competențelor între trimisul special și Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului;

18.  remarcă faptul că mai multe state membre au creat recent noi posturi de responsabili pentru libertatea religioasă și de convingeri, al căror rol este asemănător cu rolul trimisului special; atrage atenția că este nevoie de o abordare coerentă, care să trateze drepturile tuturor comunităților religioase, dar și pe cele ale necredincioșilor; încurajează cooperarea dintre trimisul special și funcționarii naționali responsabili de pentru libertatea religioasă și de convingeri în afara țării lor, precum și cu COHOM și Parlamentul European; solicită o cooperare mai mare și eforturi comune și reciproce ale delegațiilor UE și ambasadelor statelor membre pentru a asigura o voce coerentă și unită pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE și pentru sprijinirea comunităților și a persoanelor care se confruntă cu încălcări ale libertății religioase sau de convingere;

19.  recomandă să se aibă în vedere posibilitatea de a crea un grup informal de lucru consultativ format din reprezentanți ai statelor membre responsabili de libertatea religioasă și de convingeri și ai altor instituții relevante, precum și din reprezentanți și experți ai Parlamentului European, cercetători și reprezentanți ai societății civile, inclusiv ai bisericilor și ai altor organizații bazate pe credință, precum și ai organizațiilor neconfesionale;

20.  recomandă ca trimisul special să dezvolte în continuare cooperarea cu omologii din afara UE, în special prin colaborând strâns și sprijinind activitatea reprezentantului special al UE pentru drepturile omului și a diferiților raportori speciali ai ONU, în special a raportorului pentru libertatea religioasă și de convingeri, precum și explorarea posibilității inițiativelor comune ale UE și ONU privind discriminarea grupurilor și minorităților religioase, precum și a celor care nu cred și a persoanelor care-și schimbă religia sau critică sau renunță la o religie, formulând, de asemenea, propuneri comune privind modul de a pune capăt unei astfel de discriminări; ia act de propunerea de a declara o zi oficială anuală oficială a ONU cu ocazia comemorării victimelor și supraviețuitorilor persecuțiilor religioase;

Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere

21.  consideră că orientările UE prezintă un set clar de linii politice, principii, norme și teme pentru acțiuni prioritare, precum și un set de instrumente pentru monitorizarea, evaluarea, raportarea și demersurile realizate de orice reprezentant al UE în țările terțe, constituind o abordare solidă prin care UE și statele sale membre să poată juca un rol eficient în promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase în afara UE;

22.  solicită urgent să fie implementate efectiv Orientările UE privind libertatea religioasă și de convingere, pentru ca UE să aibă o mai mare influență în ceea ce privește promovarea libertății religioase și de convingeri la nivel mondial; subliniază că înțelegerea modului în care societățile pot fi modelate și influențate de idei, religii și de alte forme de cultură și credințe, inclusiv de lipsa unei convingeri, este esențială pentru o mai bună înțelegere a promovării libertății religioase și de convingere în politica externă și cooperarea internațională a UE; cere să se acorde o atenție specială situației necredincioșilor, ateilor și apostaților care se confruntă cu discriminare și violență;

23.  cere să se consolideze cunoștințelor despre libertatea religioasă și de convingeri și salută, în acest sens, eforturile depuse până în prezent de SEAE și de Comisie pentru a oferi formare în domeniul aflării de cunoștințe despre religie și convingeri și al istoriei religiei și al convingerilor, precum și în ceea ce privește situația minorităților religioase și a ateilor la adresa funcționarilor UE și a diplomaților naționali, respectând, în același timp, principiile pluralismului și neutralității; subliniază însă că sunt necesare programe de pregătire mai extinse și mai sistematice, care ar crește sensibilizarea față de și ar spori gradul de utilizare a Orientărilor UE în rândul oficialilor și diplomaților UE și ai statelor membre și ar consolida cooperarea cu trimisul special; solicită ca cei din mediul academic, bisericile, comunitățile și asociațiile religioase în întreaga lor diversitatea, precum și organizațiile neconfesionale, cele din domeniul drepturilor omului și organizațiile societății civile să fie implicate în acest proces de pregătire; invită Comisia și Consiliul să furnizeze resurse adecvate pentru aceste programe de formare;

24.  invită Comisia și SEAE să asigure că există un capitol dedicat libertății religioase sau de convingere în Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume, dar și rapoarte dedicate aplicării Orientărilor UE, care să fie transmise Parlamentului European și Consiliului; constată că Orientările UE prevăd o evaluare de către Grupul de lucru pentru drepturile omului din cadrul Consiliului a transpunerii lor în practică, după o perioadă de trei ani, și că nicio astfel de evaluare nu a fost comunicată sau făcută publică; solicită ca evaluarea să fie făcută publică fără întârziere; consideră că evaluarea ar trebui să evidențieze cele mai bune practici, să identifice zonele în care sunt necesare îmbunătățiri și să ofere recomandări concrete privind transpunerea în practică conform unui calendar și unor etape specifice și supuse evaluării anuale regulate; solicită ca evaluarea să fie inclusă în raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume;

25.  subliniază responsabilitatea pe care o îndeplinesc punctele focale pentru drepturile omului, inclusiv în legătură cu libertatea religioasă sau de convingere, din cadrul tuturor delegațiilor UE și al misiunilor PSAC; solicită alocarea mai multor resurse pentru delegațiile și misiunile UE, pentru a le permite să își desfășoare activitatea de monitorizare, evaluare și raportare a situațiilor care creează preocupări cu privire la respectarea libertății religioase sau de convingere în țările terțe;

26.  reamintește importanța strategiilor de țară privind drepturile omului și democrația, care adaptează acțiunea UE la situația și nevoile specifice ale fiecărei țări; solicită să se acorde atenția cuvenită chestiunilor legate de libertatea de gândire, de conștiință și religioasă, întocmindu-se linii de acțiune pentru UE, astfel încât acestea să poată fi abordate în cadrul STDOD de fiecare dată când respectarea libertății de gândire, de conștiință și religioase este în pericol; își reiterează solicitarea ca deputaților în Parlamentul European să li se permită accesul la conținutul STDOD;

Acțiunile UE privind libertatea de gândire, de conștiință și religioasă în cadrul forurilor multilaterale

27.  salută angajamentul UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în cadrul forurilor multilaterale, în special în cadrul ONU, al Consiliului Europei și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și cu Organizația de Cooperare Islamică (OIC); sprijină, în acest sens, cooperarea UE cu raportorul special al ONU pentru libertatea religioasă sau de convingere și cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; recomandă continuarea practicii UE constând în preluarea inițiativei în ceea ce privește rezoluțiile pe teme legate de libertatea religioasă sau de convingere în cadrul Adunării Generale a ONU și al Consiliului pentru Drepturile Omului, precum și în încercarea de a construi alianțe și a apăra poziții comune cu țările terțe și cu organizațiile internaționale; invită UE și OIC să ia în considerare pregătirea unei rezoluții comune privind libertatea religioasă sau de convingere în cadrul ONU;

Instrumentele financiare ale UE

28.  își exprimă satisfacția că libertatea religioasă sau de convingere este identificată drept o prioritate a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO); remarcă majorarea finanțării IEDDO alocate proiectelor legate de libertatea religioasă sau de convingere de la adoptarea Orientărilor UE; invită Comisia și SEAE să asigure că activitatea diplomatică desfășurată de UE pentru promovarea drepturilor omului, inclusiv a libertății religioase sau de convingere și proiectele finanțate de IEDDO se consolidează reciproc și să respecte principiile pluralismului, neutralității și corectitudinii în alocarea fondurilor; subliniază că libertatea religioasă sau de convingere poate fi sprijinită și de instrumente altele decât fondurile axate pe drepturile omului, printre acestea numărându-se fondurile dedicate prevenirii conflictelor sau educației și culturii; invită Comisia și Consiliul să mențină finanțare suficientă pentru proiectele legate de libertatea religioasă sau de convingere, în cadrul instrumentelor de finanțare externă ale UE, în cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027; solicită să i se acorde IEDDO mijloace pentru a finanța protecția sau extrădarea liber-cugetătorilor și a apărătorilor drepturilor omului care sunt amenințați sau persecutați în țara lor de origine;

29.  solicită să se depună eforturi pentru asigurarea transparenței în ceea ce privește alocarea finanțării și în controlul utilizării fondurilor de către culte și activitățile acestora;

30.  subliniază că politicile UE în domeniul păcii, securității, prevenirii conflictelor și dezvoltării și cooperării se confruntă cu provocări, pentru care pot fi concepute soluții cu participarea printre alții, a bisericilor, a liderilor religioși, a cadrelor universitare, a comunităților religioase și a celor de convingeri și a asociațiilor sau organizațiilor religioase și neconfesionale, toate fiind o parte importantă a societății civile; recunoaște că este important să fim conștienți de diversitatea bisericilor, a comunităților religioase și a celor de convingeri, și a asociațiilor și organizațiilor religioase și neconfesionale care desfășoară activități de dezvoltare și umanitare pentru și alături de comunități; invită Consiliul și Comisia să încorporeze, dacă este cazul, obiective și activități legate de promovarea și protejarea libertății religioase sau de convingere în programarea instrumentelor de finanțare legate de aceste politici, și anume FED, ICD, Instrumentul european de vecinătate (IEV), IcSP și IPA, precum și orice alte instrumente care pot fi create în domeniile relevante după 2020;

o
o   o

31.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înalt Reprezentanta Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, SEAE, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO C 65, 19.2.2016, p. 174.
(2) JO C 136 E, 11.5.2012, p. 53.
(3) JO C 35, 31.1.2018, p. 77.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0500.
(5) JO C 265, 11.8.2017, p. 130.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0502.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0494.
(8) JO L 77, 15.3.2014, p. 85.

Ultima actualizare: 12 noiembrie 2019Notă juridică