Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0206(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0461/2018

Texte depuse :

A8-0461/2018

Dezbateri :

PV 15/01/2019 - 20
CRE 15/01/2019 - 20

Voturi :

PV 16/01/2019 - 12.7
CRE 16/01/2019 - 12.7
Explicaţii privind voturile
PV 04/04/2019 - 6.18

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0020
P8_TA(2019)0350

Texte adoptate
PDF 1246kWORD 140k
Miercuri, 16 ianuarie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Fondul social european Plus (FSE+) ***I
P8_TA-PROV(2019)0020A8-0461/2018

Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) (COM(2018)0382 – C8-0232/2018 – 2018/0206(COD))(1)

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul -1 (nou)
(-1)  Conform articolului 3 din TUE, prin instituirea pieței interne, Uniunea acționează pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social; promovează egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului; și combate excluziunea socială și discriminările. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind, printre altele, promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, asigurarea unui nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile; protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.
(1)  La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile; protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, serviciilor publice, sănătății, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolele 174 și 175 din TFUE. Toate acțiunile din cadrul FSE + ar trebui să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și au în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, la care Uniunea Europeană și toate statele sale membre sunt părți.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.
(2)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie dezvoltate în cadrul unui parteneriat între autoritățile naționale, regionale și locale, să includă o perspectivă de gen și să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Consiliul din [...] a adoptat orientări revizuite privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru a alinia textul la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea îmbunătățirii competitivității Europei și a transformării acesteia într-un loc mai bun pentru investiții, pentru crearea de locuri de muncă și pentru stimularea coeziunii sociale. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele acestor orientări, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, FSE+ ar trebui să sprijine statele membre ținând seama de orientările integrate relevante și de recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul, la nivel național, de programele naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale punerii în aplicare a unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special Noua agendă pentru competențe în Europa și Spațiul european al educației, recomandările relevante ale Consiliului și alte inițiative precum Garanția pentru tineret, parcursurile de actualizare a competențelor și Integrarea șomerilor de lungă durată.
(3)  Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE, și anume: stimularea cererii de forță de muncă; îmbunătățirea ofertei de forță de muncă: accesul la locuri de muncă, aptitudini și competențe; îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă și a eficacității dialogului social și promovarea egalității de șanse pentru toți, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, inclusiv îmbunătățirea serviciilor publice în domeniul sănătății și în alte domenii, împreună cu orientările generale ale politicilor economice adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE fac parte din orientările integrate care stau la baza Strategiei Europa 2020. Consiliul din [...] a adoptat orientări revizuite privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru a le alinia la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea stimulării creării de locuri de muncă și a promovării coeziunii sociale, îmbunătățind astfel competitivitatea Europei și transformând Uniunea într-un loc mai bun pentru investiții. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă, statele membre ar trebui să programeze sprijinul FSE+ relevant pentru ele, ținând seama de orientările respective, precum și de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) și cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și, la nivel național, de aspectele ocupării forței de muncă și de aspectele sociale din programele naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale punerii în aplicare a unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special Noua agendă pentru competențe în Europa și Spațiul european al educației, Garanția pentru tineret și alte recomandări relevante ale Consiliului și alte inițiative precum Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării, parcursurile de actualizare a competențelor, Integrarea șomerilor de lungă durată, un cadru de calitate pentru stagii și ucenicii și planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țări terțe.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la „ Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă” - un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase pentru a aborda problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare.
(4)  La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la „ Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă” - un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase pentru a aborda problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare. FSE+ ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă prin eradicarea formelor extreme de sărăcie (obiectivul 1); promovarea unui învățământ de calitate, favorabil incluziunii (obiectivul nr 4), promovarea egalității de gen (obiectivul nr. 5) promovarea egalității de gen, promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării forței de muncă depline și productive, precum și a muncii decente pentru toți (obiectivul nr. 8) și reducerea inegalităților (obiectivul nr. 10).
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Având în vedere Carta socială europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961, Uniunea și statele sale membre ar trebui să includă în obiectivele lor promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii, în conformitate cu articolul 151 din TFUE.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 4 b (nou)
(4b)  Societatea europeană se confruntă în continuare cu o serie de probleme sociale. Peste 100 de milioane de persoane sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, șomajul în rândul tinerilor depășește în continuare dublul ratei globale a șomajului și este necesară o mai bună integrare a resortisanților țărilor terțe. Aceste probleme nu numai pun în pericol bunăstarea cetățenilor afectați direct, ci exercită o presiune economică și socială asupra întregii societăți europene.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, de gestionarea fluxurilor de migrație și amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a forței de muncă și de carențele tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actualele și viitoare, investind în competențele relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor.
(5)  Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, inegalități sociale, de gestionarea fluxurilor de migrație și problemelor de integrare conexe, de tranziția echitabilă către o energie curată, de schimbările tehnologice, de declinul demografic, de șomaj în general și de șomajul în rândul tinerilor, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a societății și a forței de muncă și de penuria tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actuale și viitoare, investind în competențele, educația, formarea și învățarea continuă relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind competențe și cunoștințe, politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor, precum și luând măsuri în privința inegalităților în creștere în materie de sănătate dintre statele membre și din interiorul acestora.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Regulamentul (UE) nr. [...] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.
(6)  Regulamentul (UE) nr. [...] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+ și coordonarea acestuia cu alte fonduri, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul FSE+.
(7)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare, precum și sinergiile între instrumentele financiare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul FSE+. Prezentul regulament ar trebui să specifice obiectivele operaționale și să stabilească dispoziții speciale privind acțiunile eligibile care pot fi finanțate de FSE+ în cadrul gestiunii directe și indirecte.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.
(8)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de incluziunea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui, prin urmare, să includă trei componente: componenta FSE+ cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate”. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază.
(9)  Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui, prin urmare, să includă trei componente: componenta FSE+ cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate” cu gestiune directă și indirectă. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre și beneficiari, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun să se prevadă că obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii, de a promova accesul la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul la acestea, precum și de a promova incluziunea socială și sănătatea și de a reduce sărăcia nu se realizează numai în cadrul gestiunii partajate, ci și în cadrul gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii.
(10)  Uniunea ar trebui să contribuie la politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, încurajând cooperarea și completând acțiunile acestora. Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun să se prevadă că obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii echitabile și favorabile incluziunii, indiferent de gen, de a promova accesul la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul la acestea, de a ajuta la reintegrarea în sistemele de învățământ și de a promova învățarea pe tot parcursul vieții, precum și de a promova incluziunea socială și sănătatea și de a eradica sărăcia se vor realiza în continuare în principal în cadrul gestiunii partajate și, dacă este cazul, vor fi completate în cadrul gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Integrarea în FSE+ a Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății va crea, de asemenea, sinergii între procesele de elaborare și testare a inițiativelor și politicilor menite să îmbunătățească eficacitatea, reziliența și viabilitatea sistemelor de sănătate elaborate de componenta „Sănătate” a programului FSE+ și punerea lor în aplicare în statele membre prin intermediul instrumentelor furnizate de celelalte componente ale FSE+.
(11)  Integrarea în FSE+ a Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății va crea, de asemenea, sinergii între procesele de elaborare și testare a inițiativelor și politicilor menite să îmbunătățească eficacitatea, accesibilitatea, reziliența și viabilitatea sistemelor de sănătate elaborate de componenta „Sănătate” a programului FSE+ și punerea lor în aplicare în statele membre la nivel național, regional și local, prin intermediul instrumentelor furnizate de celelalte componente ale FSE+.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Anumite părți din acest pachet financiar ar trebui să fie utilizate pentru acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în temeiul gestiunii directe și indirecte în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”.
(12)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Ar trebui să specifice alocările pentru activități care urmează să fie realizate în cadrul gestiunii partajate și alocările pentru acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în temeiul gestiunii directe și indirecte.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  FSE+ ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită (re)integrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, a șomerilor de lungă durată și a persoanelor inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă și pentru a spori mobilitatea lucrătorilor. FSE+ ar trebui să promoveze participarea femeilor la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire.
(13)  FSE+, în strânsă cooperare cu statele membre, ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită integrarea și reintegrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, a șomerilor de lungă durată, a îngrijitorilor, a persoanelor inactive economic și dezavantajate, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente, a antreprenoriatului și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea politicilor de ocupare a forței de muncă și a funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată și personalizată, acolo unde este cazul, pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă, acordând o atenție specială grupurilor dezavantajate și pentru a facilita mobilitatea lucrătorilor și furnizarea de către aceștia a serviciilor într-un mod nediscriminatoriu. FSE+ ar trebui să promoveze participarea femeilor la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces ușor la servicii de calitate, accesibile sau gratuite, de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și la alte servicii de îngrijire sau la sprijin de înaltă calitate. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sigur, sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de muncă, precum și de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire. FSE+ ar trebui, de asemenea, să sprijine măsurile menite să faciliteze tranziția tinerilor de la studii la câmpul muncii.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Pentru a sprijini și a valorifica potențialul de creare de locuri de muncă în economia socială, FSE+ ar trebui să contribuie la îmbunătățirea integrării întreprinderilor sociale în planurile naționale de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, precum și în programele naționale de reformă. Definiția întreprinderii sociale ar trebui să fie în concordanță cu definițiile prevăzute de legislația în domeniul economiei sociale a diferitelor state membre, precum și de Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor digitale, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, precum și să contribuie la creșterea competitivității și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea la locul de muncă și ucenicii, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu industria, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor.
(14)  În condițiile în care FSE+ este principalul instrument european principal consacrat ocupării forței de muncă, competențelor și incluziunii sociale, este vital ca acesta să poată contribui la coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga Europă. În acest scop, FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a caracterului nediscriminatoriu, a accesibilității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor lingvistice, antreprenoriale și digitale, inclusiv competențe în domeniul protecției datelor și administrării informației, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. În cazul șomerilor de lungă durată și al persoanelor care provin dintr-un mediu social defavorizat, ar trebui să se acorde o atenție specială capacitării lor. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă sau reintegrarea în câmpul muncii, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională a tuturor, precum și să contribuie la incluziune și la competitivitatea socială, la reducerea segregării orizontale și verticale și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin investiții în educația vocațională, învățarea la locul de muncă și ucenicii, punând accentul în special pe conceptul de succes al formării duale, care combină învățarea și experiența profesională, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu partenerii sociali, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, susținerea învățării informale și neformale, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor. FSE+ ar trebui să încurajeze, de asemenea, accesul minorităților la profesia de cadru didactic, pentru o mai bună integrare a comunităților marginalizate, cum ar fi romii, minoritățile și migranții.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  FSE + ar trebui să sprijine măsurile incluse în planurile naționale ale statelor membre care vizează eradicarea sărăciei energetice și să promoveze eficiența energetică a clădirilor în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică și, după caz, în locuințele sociale, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” și cu Regulamentul (XX/XX) al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și cu Directiva (XX/XX) a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 14 b (nou)
(14b)  În viitor, alocarea de finanțare din FSE+ statelor membre ar trebui să fie condiționată de oferirea de către acestea de dovezi că sunt implicate efectiv în proiecte privind implementarea sau consolidarea sistemului de formare duală, care combină predarea și practica, în cadrul Garanției pentru tineret.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu programul Erasmus, în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea de studiu.
(15)  Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, acordând o atenție specială copiilor care provin din medii sociale defavorizate, precum copiii din centrele de plasament și copiii fără adăpost, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar și reintegrarea în sistemul de învățământ, precum și educația și învățarea în rândul adulților, prevenind astfel transmiterea sărăciei de la o generație la alta, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii și excluziunea socială, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. Aceste forme de învățare informală nu ar trebui să înlocuiască accesul la educația obișnuită, în special la învățământul preșcolar și primar. În acest context, ar trebui să fie stabilite sinergii, complementaritate și coerență de politică cu programul Erasmus cu scopul de a viza și de a-i pregăti în mod adecvat și activ pe studenții defavorizați pentru experiențele de mobilitate din străinătate și de a spori participarea acestora la mobilitatea de studiu transfrontalieră.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)   Sprijinul în cadrul priorității de investiții „dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității” contribuie la obiectivele stabilite prin prezentul regulament. Strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității sprijinite de FSE+ ar trebui să fie favorabile incluziunii persoanelor dezavantajate prezente pe teritoriul respectiv, atât din punctul de vedere al guvernanței grupurilor de acțiune locală, cât și al conținutului strategiei. FSE ar trebui să fie capabil să sprijine strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității în zone urbane și rurale, precum și investiții teritoriale integrate (ITI).
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 15 b (nou)
(15b)  Valoarea adăugată a politicii de coeziune a Uniunii se regăsește în special în abordarea vizând dimensiunea teritorială la nivel local, guvernanța pe mai multe niveluri, planificarea multianuală și obiectivele comune și măsurabile, abordarea integrată în materie de dezvoltare și convergența către standardele europene în materie de capacități administrative.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 15 c (nou)
(15c)  Comisia și statele membre ar trebui să vegheze ca egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen să constituie un principiu obligatoriu în toate etapele de programare, de la definirea priorităților programelor operaționale până la punerea în aplicare, monitorizare și evaluare și ca acțiunile-cheie pentru integrarea egalității de gen în toate domeniile de politică să primească sprijin.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 15 d (nou)
(15d)   FSE+ ar trebui să sprijine programele educaționale care le oferă adulților cu un nivel scăzut de competențe posibilitatea de a dobândi un nivel minim de alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți1a.
__________________
JO C 484, 24.12.2016, p. 1.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, în special competențele digitale și tehnologiile generice esențiale, cu scopul de a oferi persoanelor competențe adaptate la digitalizare, la schimbările tehnologice, la inovare și la schimbările sociale și economice, de a facilita mobilitatea și tranzițiile profesionale, sprijinind în special adulții cu competențe reduse și/sau slab calificați, în conformitate cu Noua agendă pentru competențe în Europa.
(16)  FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, luând în considerare provocările cu care se confruntă diferite grupuri defavorizate, în special competențele antreprenoriale și digitale și tehnologiile generice esențiale, cu scopul de a oferi persoanelor și comunităților locale, competențe, abilități și cunoștințe adaptate la digitalizare, la schimbările tehnologice, la inovare și la schimbările sociale și economice, cum ar fi cele induse de tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de a facilita tranziția de la educație la câmpul muncii și mobilitatea și sprijinind în special adulții cu competențe reduse și/sau slab calificați și persoanele cu handicap, în conformitate cu Noua agendă pentru competențe în Europa și în coordonare și complementaritate cu programul Europa digitală.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Sinergiile cu programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului.
(17)  Sinergiile cu programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru dezvoltarea lor personală și profesională și pentru locurile de muncă ale viitorului și să se ia măsuri în privința problemelor societale actuale și viitoare. Comisia ar trebui să asigure sinergii între componenta „Sănătate” și programul Orizont Europa în vederea îmbunătățirii rezultatelor obținute în domeniul protecției sănătății și al prevenirii bolilor.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)   Sinergiile cu programul Drepturi și valori ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde acțiunile de prevenire și combatere a discriminării, rasismului, xenofobiei, antisemitismului, islamofobiei și a altor forme de intoleranță, precum și dedica acțiuni specifice pentru prevenirea urii, a segregării și a stigmatizării, inclusiv a comportamentului agresiv, hărțuirii și tratamentului intolerant.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 17 b (nou)
(17b)   Sinergiile create datorită cooperării teritoriale europene, atât la nivel regional, cât și la nivel transfrontalier, au creat proiecte de cooperare pentru îmbunătățirea locurilor de muncă, includerea populației mai vulnerabile, abordarea problemelor demografice, în domeniul sănătății și al educației, nu numai în Uniune, ci și cu țări care se află în etapa de preaderare și cu țări învecinate, în care cooperarea de la nivelul Uniunii aduce o valoare adăugată. FSE+ ar trebui să îmbunătățească finanțarea acestui tip de proiecte și să asigure transferul de cunoștințe între acestea și procesul legislativ pentru a îmbunătăți cadrul de reglementare european și schimbul de bune practici între teritoriile din Uniune.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre de a combate sărăcia în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, și lucrătorii săraci. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității acestora.
(18)  FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre la toate nivelurile de administrație, inclusiv la nivel local și regional, de a eradica sărăcia, inclusiv sărăcia energetică, așa cum se prevede în normele recent adoptate privind guvernanța uniunii energetice [a se adăuga numărul regulamentului odată publicat], în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, reducând obstacolele, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile sociale și în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici și strategii active și reactive diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost, cetățenii unor țări terțe, inclusiv migranți, și lucrătorii săraci, dar nu se limitează la acestea. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora, inclusiv prin sprijin specific pentru economia socială. Statele membre ar trebui să promoveze acțiunile FSE+ care completează măsurile naționale, în concordanță cu Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii1a, inclusiv măsuri privind un sprijin adecvat pentru venit. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală orientate spre persoană, cele de îngrijire conexe și pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității și serviciile de orientare pentru accesul la locuințe sociale sau accesibile ca preț. Acestea includ serviciile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, ca parte a serviciilor de medicină de familie. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității, caracterului incluziv și a eficacității acestora în reacția la realitățile în schimbare de pe piața muncii. FSE+ ar trebui să se ocupe, de asemenea, de sărăcia rurală cauzată de dezavantajele specifice ale zonelor rurale, cum ar fi situația demografică nefavorabilă, o piață nedezvoltată a forței de muncă, acces limitat la serviciile de educație și formare și la serviciile de asistență medicală și sociale.
______________
1a Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (JO L 307, 18.11.2008, p. 11).
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  FSE+ ar trebui să contribuie la reducerea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Având în vedere că, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele componentei FSE+ cu gestiune partajată sprijină persoanele cele mai defavorizate, statele membre ar trebui să aloce cel puțin % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.
(19)  FSE+ ar trebui să contribuie la eradicarea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor sărace sau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Statele membre ar trebui să aloce cel puțin 3% din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a combate formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și în rândul persoanelor în vârstă și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice cele mai simple norme cu putință în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
(19a)   FSE+ ar trebui să urmărească soluționarea problemei sărăciei în rândul femeilor în vârstă de pe teritoriul Uniunii, luând în considerare faptul că disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile, care se situează la 40%, constituie un risc acut de agravare a sărăciei în rândul femeilor în vârstă, în special în rândul celor care locuiesc fără un partener, urmând astfel angajamentele asumate în Concluziile Consiliului din 2015 „Oportunități egale pentru femei și bărbați în ceea ce privește veniturile: eliminarea disparității de gen în ceea ce privește pensiile”1a. Sărăcia în rândul femeilor în vârstă este exacerbată și de creșterea cheltuielilor nete cu asistența medicală și medicamentele pe care pacienții în vârstă trebuie să le suporte, în special femeile care își petrec o parte mai mare a vieții decât bărbații având o stare de sănătate precară, datorită speranței de viață mai mari.
_________________
1a http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9302-2015-INIT/ro/pdf
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 19 b (nou)
(19b)  Pentru a combate sărăcia și a îmbunătăți incluziunea socială, FSE+ trebuie să promoveze participarea activă a ONG-urilor specializate, precum și a organizațiilor de persoane expuse sărăciei, atât la elaborarea, cât și la implementarea programelor specifice.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație.
(20)  Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare echitabilă a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, inclusiv migranți, care pot include inițiative la nivel local, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație, al FEDR și al acelor fonduri care pot avea un efect pozitiv asupra incluziunii resortisanților din țări terțe.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
(20a)   Autoritățile statelor membre responsabile cu planificarea și implementarea FSE+ ar trebui să își coordoneze acțiunile cu autoritățile desemnate de statele membre pentru a gestiona intervenția Fondului pentru azil, migrație și integrare, în scopul de a promova integrarea resortisanților țărilor terțe la toate nivelurile în cel mai bun mod posibil prin strategii puse în practică, în principal, de către autoritățile locale și regionale și de către organizații neguvernamentale și prin cele mai adecvate măsuri adaptate la situația specifică a resortisanților țărilor terțe. Măsurile de integrare ar trebui să vizeze resortisanții țărilor terțe care au domiciliul legal într-un stat membru sau, dacă este cazul, care sunt în curs de a obține șederea legală într-un stat membru, inclusiv beneficiari ai protecției internaționale.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare a recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente.
(21)  FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, eradicării sărăciei, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare a recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să implice autoritățile locale și regionale în procesul de asigurare a coerenței, a coordonării și a complementarității între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente, ținând seama de principiile și drepturile prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale, de tabloul de bord social în cadrul semestrului european, de Agenda OIM privind munca decentă și de particularitățile regionale, contribuind astfel la obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 174 din TFUE în ceea ce privește întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 21 a (nou)
(21a)  Având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare a regiunilor și diferitele realități sociale din Uniune, gradul de flexibilitate a FSE+ ar trebuie să fie suficient pentru ca particularitățile regionale și teritoriale să fie luate în considerare.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse le sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale.
(22)  Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse le sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 27% din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale și eradicarea sărăciei. Acest procent ar trebui să fie complementar resurselor naționale destinate combaterii sărăciei extreme.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
(22a)  Toate statele membre au ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC), care constituie standardul în promovarea și protecția drepturilor copilului. Promovarea drepturilor copiilor reprezintă un obiectiv explicit al politicilor Uniunii (articolul 3 din Tratatul de la Lisabona), iar Carta prevede ca interesul superior al copilului să fie considerat primordial în toate acțiunile Uniunii. Uniunea și statele membre ar trebui să utilizeze FSE+ în mod adecvat pentru a rupe cercul vicios al defavorizării pentru copiii care trăiesc în sărăcie și excluziune socială, așa cum este definită în recomandarea Comisiei din 2013 intitulată „Investiția în copii”. FSE+ ar trebui să sprijine acțiunile care promovează intervențiile eficace care contribuie la exercitarea drepturilor copiilor.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 22 b (nou)
(22b)  Având în vedere nivelul persistent ridicat de sărăcie în rândul copiilor și de excluziune socială din Uniune (26,4 % în 2017), precum și Pilonul european al drepturilor sociale, care prevede că copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei și că copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 5% din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru sistemul de garanție europeană pentru copii în scopul de a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală, educație și îngrijire gratuite, la locuințe decente și la hrană adecvată și de a eradica sărăcia în rândul copiilor și excluziunea socială. Investirea timpurie în copii generează randamente semnificative pentru aceștia și pentru societate în ansamblu și sunt cruciale pentru a rupe cercul vicios al defavorizării în primii ani de viață. Sprijinirea copiilor în a-și dezvolta competențe și capacități le permite să-și dezvolte potențialul deplin, conducându-i către cele mai bune rezultate în materie de educație și de sănătate, ajutându-i să devină membri activi ai societății și să-și sporească șansele pe piața muncii în calitate de tineri.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este necesar ca statele membre respective să continue să investească resurse suficiente din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret. Statele membre ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat. Statele membre în cauză ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 10 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a tinerilor.
(23)  Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, niveluri care sunt chiar mai ridicate în cazul tinerilor care provin dintr-un mediu social defavorizat, este necesar ca statele membre să continue să investească resurse adecvate din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, în special prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de înaltă calitate de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate eficace destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, tineri cel mai greu accesibili și tinerii în situații de vulnerabilitate, inclusiv prin activități pentru tineret. Statele membre ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat și pentru a-și furniza serviciile fără discriminări de orice natură. Statele membre ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 3 % din resursele lor naționale din cadrul componentei FSE+ pentru a sprijini politicile din domeniul capacității de inserție profesională a tinerilor, educația continuă, crearea de locuri de muncă de calitate, uceniciile și stagiile. Statele membre cu o rată a tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare mai mare decât media Uniunii sau mai mare de 15% ar trebui să aloce cel puțin 15% din resursele lor naționale din FSE+ pentru sprijinirea politicilor în acest domeniu, acționând la nivelul teritorial adecvat.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
(23a)  Diferențele subregionale se multiplică, inclusiv în regiunile cele mai prospere, în care există insule de sărăcie.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 23 b (nou)
(23b)   Cum domeniul de acțiune al FSE+ a fost extins, sarcinile adăugate ar trebui însoțite de o creștere bugetară pentru a îndeplini obiectivele programului. Este nevoie de mai multe fonduri pentru a combate șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor și sărăcia și pentru a susține dezvoltarea și formarea profesională, în special în mediul profesional digital, în acord cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 23 c (nou)
(23c)  EURES ar trebui consolidat pe termen lung, în special printr-o dezvoltare cuprinzătoare a platformei internet și prin participarea activă a statelor membre. Statele membre ar trebui să utilizeze mai eficient modelul existent și să publice în sistemul EURES toate locurile de muncă disponibile.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Statele membre ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea între acțiunile sprijinite prin aceste fonduri.
(24)  Statele membre și Comisia ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea și să exploateze sinergiile dintre acțiunile sprijinite prin FSE+ și celelalte programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Erasmus, Fondul pentru azil, migrație și integrare, Orizont Europa, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, programul Europa digitală, InvestEU, Europa Creativă sau Corpul european de solidaritate.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  În conformitate cu articolul 349 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor UE. Din cauza constrângerilor permanente, aceste regiuni necesită un sprijin specific.
(25)  În conformitate cu articolele 349 și 174 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, regiunile ultraperiferice, regiunile nordice slab populate și insulele au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor UE. Deoarece suferă de handicapuri naturale grave și permanente de natură geografică, aceste regiuni au nevoie de un sprijin specific.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  În conformitate cu articolul 174 din TFUE, statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE + contribuie la dezvoltarea și punerea în aplicare a unor politici specifice pentru a contracara constrângerile și dificultățile cu care se confruntă regiunile care suferă handicapuri demografice grave și continue, cum ar fi regiunile depopulate și slab populate.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Considerentul 26
(26)  Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre să încurajeze participarea partenerilor sociali și a societății civile la execuția FSE+ în cadrul gestiunii partajate.
(26)  Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre instituțiile Uniunii și autoritățile locale, regionale, naționale și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre, în colaborare cu autoritățile locale și regionale,asigure o participare semnificativă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, organismelor de promovare a egalității, instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului și a altor organizații relevante și reprezentative la programarea și execuția FSE+, de la desemnarea priorităților programelor operaționale la punerea în practică, monitorizarea și evaluarea rezultatelor și impactului, în concordanță cu Codul european de conduită privind parteneriatul, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene înființate prin Regulamentul delegat (UE) nr. 240/20141a. În plus, în scopul asigurării nediscriminării și a egalității de șanse, organismele de promovare a egalității și instituțiile naționale de apărare a drepturilor omului ar trebui să fie implicate în fiecare etapă.
____________
1a Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
(26a)  O bună guvernanță și parteneriatul dintre autoritățile de management și parteneri necesită utilizarea eficace și eficientă a consolidării capacităților părților interesate, cărora statele membre ar trebui să le aloce o proporție adecvată din resursele FSE+. Deoarece investițiile în capacitatea instituțională și în eficiența administrației publice și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în vederea reformelor, a unei mai bune reglementări și a bunei guvernanțe nu mai sunt incluse în obiectivul operațional al FSE+ cu gestiune partajată, ci în Programul de sprijin pentru reforme structurale, este necesar ca Comisia și statele membre să asigure coordonarea eficace între cele două instrumente.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, este esențial să se acorde sprijin inovării sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+.
(27)  Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, inclusiv la nivel local, este esențial să se acorde sprijin inovării și economiei sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Considerentul 27 a (nou)
(27a)  Pentru a profita pe deplin de potențialul cooperării intersectoriale și pentru a îmbunătăți sinergiile și coerența cu alte domenii de politică în vederea atingerii obiectivelor sale generale, FSE + ar trebui să poată să sprijine acțiunile inovatoare care utilizează sportul, activitatea fizică și cultura pentru a promova incluziunea socială, să combată șomajul, în special în rândurile grupurilor defavorizate, să amelioreze incluziunea grupurilor marginalizate, să promoveze un stil de viață sănătos și să prevină bolile.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigureFSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.
(28)  Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. Aspectele legate de gen ar trebui să fie luate în considerare în cadrul tuturor programelor puse în practică, pe parcursul elaborării, punerii în practică, monitorizării și evaluării acestora. În plus, FSE+ ar trebui, în special, să respecte articolul 21 din Cartă, care prevede că se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală. mai mult, discriminarea bazată pe caracteristici sexuale sau pe identitatea de gen sau din motive de naționalitate ar trebui, de asemenea, interzisă. Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure, de asemenea, că FSE+ promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap în ceea ce privește, printre altele, educația, munca, ocuparea și accesibilitatea universală. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple și intersecționale. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor urmează să fie în concordanță cu Carta și se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Considerentul 28 a (nou)
(28a)  Ar trebui luată în calcul ideea de a se folosi indicatori regionali pentru a se ține seama mai bine de diferențele subregionale.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Considerentul 28 b (nou)
(28b)   FSE + ar trebui să sprijine studiul limbilor pentru promovarea înțelegerii reciproce și construirea unei societăți incluzive și printr-o adoptare mai largă de către statele membre a setului de instrumente pentru sprijinul lingvistic pentru refugiați, elaborat de Consiliul Europei.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  În scopul de a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, statele membre ar trebui, în cazul în care astfel de date sunt disponibile în registre, să le permită autorităților de management să colecteze date din registre.
(29)  În scopul de a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, statele membre ar trebui, în cazul în care astfel de date, dacă este posibil, defalcate pe sexe, sunt disponibile în registre, să le permită autorităților de management să colecteze date din registre, respectând protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1a. Este recomandabil să se stimuleze continuarea transmiterii electronice a datelor, întrucât aceasta contribuie la reducerea sarcinilor administrative.
__________________
1a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Considerentul 31
(31)  Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ideile fezabile ar trebui să poată fi aplicate la scară mai largă sau în alte contexte cu sprijin financiar din partea FSE+, precum și din alte surse.
(31)  Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ar trebui să fie posibilă și încurajată testarea ideilor la nivel local, urmând ca ideile fezabile să poată fi aplicate la scară mai largă sau - unde este cazul - transferate în alte contexte din diferite regiuni sau state membre cu sprijin financiar din partea FSE+ sau în combinație cu alte surse.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Considerentul 32
(32)  FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile centrale de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum și între aceste servicii și Comisie. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.
(32)  FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, Comisie și partenerii sociali. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă, cu implicarea partenerilor sociali, ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii. FSE+ acoperă parteneriatele transfrontaliere dintre serviciile publice regionale de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali și activitățile acestora de promovare a mobilității , precum și transparența și integrarea piețelor transfrontaliere ale forței de muncă prin informare, consultanță și plasament. În numeroase regiuni de frontieră, acestea au un rol important în dezvoltarea unei autentice piețe europene a muncii.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Considerentul 33
(33)  Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, economia socială și întreprinderile sociale este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Regulamentul privind FSE+ stabilește dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta pentru întreprinderile sociale, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și persoanele vulnerabile care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU.
(33)  Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, economia socială și întreprinderile sociale este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Regulamentul privind FSE+ stabilește dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta și la serviciile de sprijin pentru întreprinderile din domeniul economiei sociale, inclusiv în sectorul cultural și creativ, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și grupurile dezavantajate care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Considerentul 33 a (nou)
(33a)  Comisia ar trebui să introducă la nivelul Uniunii o „etichetă europeană a economiei sociale” pentru întreprinderile sociale și bazate pe solidaritate, care să se bazeze pe criterii clare, menite să scoată în evidență caracteristicile specifice ale acestor întreprinderi și impactul lor social, să le crească vizibilitatea, să încurajeze investițiile, să faciliteze accesul la finanțare și la piața unică pentru cei care doresc să-și extindă activitatea pe plan național sau în alte state membre, respectând, totodată, diferitele forme și cadre juridice din acest sector și din statele membre;
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Considerentul 34
(34)  Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii filantropici, pot juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin urmare, actorii filantropici, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fi implicați, după caz, în acțiunile FSE+, în special în cele care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.
(34)  Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii filantropici, pot juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin urmare, actorii filantropici, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fie implicați, după caz și atât timp cât acestea nu urmăresc obiective politice sau sociale în contradicție cu idealurile Uniunii, în acțiunile FSE+, în special în cele care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Considerentul 34 a (nou)
(34a)  Cooperarea transnațională are o valoare adăugată semnificativă și, prin urmare, ar trebui să fie sprijinită de toate statele membre, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, ținând seama de principiul proporționalității. De asemenea, ar trebui să se dea mai multă greutate rolului Comisiei în facilitarea schimburilor de experiență și în coordonarea punerii în aplicare a inițiativelor relevante.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Considerentul 35 a (nou)
(35a)   Comisia Europeană ar trebui să sporească participarea statelor membre și a organizațiilor subreprezentate, prin reducerea cât mai mult posibil a obstacolelor în calea participării, inclusiv a sarcinii administrative de a solicita și a primi finanțare.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Considerentul 35 b (nou)
(35b)   Unul dintre obiectivele principale ale Uniunii este consolidarea sistemelor de sănătate, prin sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de asistență medicală, elaborând un sistem de informații sustenabil în materie de sănătate, precum și prin sprijinirea proceselor naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Considerentul 36
(36)  Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”17.
(36)  Se impune continuarea eforturilor în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la articolul 168 din TFUE. Dacă întreaga populație va rămâne sănătoasă și activă într-un mod nediscriminatoriu și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Sprijinul și recunoașterea acordate inovării, inclusiv inovării sociale, care are un impact asupra sănătății, contribuie la luarea de măsuri de răspuns la problemele de sustenabilitate ale sectorului sănătății în contextul soluționării problemelor generate de schimbările demografice. În plus, acțiunile în vederea reducerii inegalităților în domeniul sănătății sunt importante pentru realizarea obiectivului de „creștere favorabilă incluziunii”. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”17.
_________________
_________________
17 COM (2016) 739 final
17 COM (2016) 739 final
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Considerentul 36 a (nou)
(36a)  Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „sănătatea este o stare generală de bine din punct de vedere fizic, mintal și social, și nu simpla absență a unei boli sau a unei infirmități”. Pentru a îmbunătăți starea de sănătate a populației Uniunii, este esențial să nu se pună accentul exclusiv pe sănătatea fizică și bunăstarea socială. Potrivit OMS, problemele de sănătate mintală sunt responsabile pentru aproape 40 % din anii trăiți cu dizabilități. Problemele de sănătate mintală sunt, de asemenea, variate și de lungă durată, constituie o sursă de discriminare și contribuie în mod semnificativ la inegalitatea în domeniul sănătății. În plus, criza economică afectează factorii care determină sănătatea mintală, deoarece factorii de protecție sunt diminuați, iar factorii de risc cresc.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Considerentul 37
(37)  Dovezile și valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006, ar trebui să stea la baza proceselor decizionale pentru planificarea și gestionarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și reziliente, promovarea de instrumente pentru asigurarea accesului universal la servicii de asistență medicală de calitate, precum și punerea în aplicare voluntară la scară mai largă a bunelor practici.
(37)  Dovezile și valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006, ar trebui să stea la baza proceselor decizionale pentru planificarea și gestionarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și reziliente, promovarea de instrumente pentru asigurarea accesului universal la servicii de asistență medicală și servicii de îngrijire conexe de calitate și care plasează persoana în centrul atenției, precum și punerea în aplicare voluntară la scară mai largă a bunelor practici. Acestea includ serviciile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, ca parte a serviciilor de medicină de familie.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Considerentul 37 a (nou)
(37a)  Programele anterioare de acțiune ale Uniunii în domeniul sănătății publice (2003-2008) și în domeniul sănătății (2008-2013 și 2014-2020), stabilite prin Deciziile nr. 1786/2002/CE1a și, respectiv, nr. 1350/2007/CE1b precum și prin Regulamentul (UE) nr. 282/2014 ale Parlamentului European și Consiliului1c („programele anterioare din domeniul sănătății“), au fost evaluate favorabil ca având drept rezultat o serie de evoluții și îmbunătățiri importante. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să se bazeze pe realizările programelor anterioare din domeniul sănătății.
____________________
1aDecizia nr. 1786/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de adoptare a unui program de acțiune comunitară în domeniul sănătății publice (2003-2008) (JO L 271, 9.10.2002, p. 1).
1bDecizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 de instituire a unui Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008‑2013) (JO L 301, 20.11.2007, p. 3).
1cRegulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea celui de al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1350/2007/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 1).
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Considerentul 37 b (nou)
(37b)   Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să constituie un mijloc de promovare a acțiunilor în domenii în care există o valoare adăugată pentru Uniune, care poate fi demonstrată pe baza următoarelor aspecte: schimbul de bune practici între statele membre și între regiuni; sprijinirea rețelelor pentru schimbul de cunoștințe sau învățarea reciprocă; sprijinirea calificării profesioniștilor din domeniul sănătății; abordarea amenințărilor transfrontaliere pentru a reduce riscurile și a atenua consecințele acestora; luarea de măsuri în privința anumitor aspecte privind piața internă în care Uniunea dispune de o legitimitate considerabilă pentru a asigura soluții de înaltă calitate pentru toate statele membre; deblocarea potențialului de inovare în domeniul sănătății; acțiuni care ar putea duce la un sistem de evaluare comparativă pentru a permite luarea de decizii în cunoștință de cauză la nivelul Uniunii; îmbunătățirea eficienței prin evitarea risipei de resurse ca urmare a redundanței și prin optimizarea utilizării resurselor financiare.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Considerentul 38
(38)  Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor de-a lungul întregii vieți a cetățenilor Uniunii și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc precum consumul de tutun și fumatul pasiv, consumul dăunător de alcool, consumul de droguri ilegale și efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa activității fizice și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, cu scopul de a completa acțiunea statelor membre în conformitate cu strategiile relevante. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să promoveze modele de prevenție eficace, tehnologii inovatoare și noi modele și soluții de afaceri pentru a contribui la asigurarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile în statele membre și pentru a facilita accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii Uniunii.
(38)  Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor, la diagnosticarea timpurie de-a lungul întregii vieți a persoanelor care locuiesc în Uniune și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc precum consumul de tutun, fumatul și fumatul pasiv, consumul dăunător de alcool, factorii de mediu care constituie un risc asupra sănătății, consumul de droguri ilegale și efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, obezitatea și obiceiurile alimentare nesănătoase, legate și ele de sărăcie și lipsa activității fizice și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, o sensibilizare mai mare a publicului cu privire la factorii de risc, intervenții bine concepute în materie de sănătate publică pentru reducerea ponderii și a impactului infecțiilor și bolilor infecțioase care pot fi prevenite, inclusiv prin vaccinare, asupra stării generale de sănătate pe tot parcursul vieții, cu scopul de a completa acțiunea statelor membre în conformitate cu strategiile relevante. În acest context, ar trebui acordată o atenție deosebită educației pentru sănătate, deoarece ajută persoanele și comunitățile să își îmbunătățească sănătatea, să își sporească cunoștințele și le influențează atitudinea. Problemele actuale în materie de sănătate pot fi gestionate în mod eficace numai prin colaborarea la nivelul UE și prin acțiunea continuă a UE în domeniul sănătății. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să sprijine punerea în aplicare a legislației relevante a Uniunii, să promoveze modele de prevenție și de sensibilizare eficace destinate tuturor, tehnologii inovatoare și noi modele și soluții de afaceri pentru a contribui la asigurarea unor sisteme de sănătate, inovatoare, accesibile, eficiente și sustenabile în statele membre și pentru a facilita accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru persoanele care locuiesc în Uniune, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Considerentul 38 a (nou)
(38a)   Pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”, Comisia Europeană ar trebui să sprijine crearea unui Comitet director pentru sănătate. În plus, Comisia ar trebui să propună modalități și o metodologie de aliniere a activităților legate de sănătate la procesul semestrului european, abilitat acum să recomande reforme ale sistemelor de sănătate (și ale altor factori sociali determinanți ai sănătății) pentru o mai mare accesibilitate și durabilitate a dispozițiilor privind asistența medicală și protecția socială în statele membre.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Considerentul 39
(39)  Bolile netransmisibile sunt responsabile de mai mult de 80 % din cazurile de mortalitate precoce din Uniune, iar o prevenție eficace implică dimensiuni transfrontaliere multiple. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au subliniat necesitatea de a reduce la minimum consecințele pentru sănătatea publică ale amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, cum ar fi bolile transmisibile și alte amenințări biologice, chimice, de mediu și necunoscute, prin sprijinirea consolidării capacităților de pregătire și răspuns.
(39)  Bolile netransmisibile sunt responsabile de mai mult de 80 % din cazurile de mortalitate precoce din Uniune, iar o prevenție eficace implică acțiuni transsectoriale și dimensiuni transfrontaliere multiple. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au subliniat necesitatea de a reduce la minimum consecințele pentru sănătatea publică ale amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, cum ar fi emisiile și poluarea bruscă și cumulativă a mediului, bolile transmisibile și alte amenințări biologice, chimice, de mediu și necunoscute, prin sprijinirea consolidării capacităților de pregătire și răspuns.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Considerentul 39 a (nou)
(39a)   Investițiile continue în abordări inovatoare bazate pe comunitate pentru combaterea bolilor transfrontaliere, cum ar fi epidemiile de HIV/SIDA, tuberculoză și hepatitele virale sunt vitale, întrucât dimensiunea socială a bolilor este un factor major care afectează capacitatea de abordare a acestora ca epidemii în Uniune și în țările vecine. O inițiativă politică mai ambițioasă și mijloacele tehnice și financiare adecvate pentru a asigura un răspuns regional durabil în lupta împotriva HIV/SIDA și a hepatitei în Europa vor contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă privind aceste boli.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Considerentul 40
(40)  Reducerea poverii infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace sunt esențiale pentru a asigura eficiența sistemelor medicale și sănătatea cetățenilor.
(40)  Reducerea poverii infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace, totodată reducând utilizarea acestora pentru a ajuta la combaterea rezistenței la antimicrobiene, sunt esențiale pentru a asigura eficiența sistemelor medicale și sănătatea cetățenilor.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Considerentul 42
(42)  Având în vedere natura specifică a unora dintre obiectivele vizate de componenta „Sănătate” a FSE+ și de tipul de acțiuni din cadrul acestei componente, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai în măsură să realizeze activitățile aferente. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din [noul Regulament financiar], iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.
(42)  Având în vedere natura specifică a unora dintre obiectivele vizate de componenta „Sănătate” a FSE+ și de tipul de acțiuni din cadrul acestei componente, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai în măsură să realizeze activitățile aferente, cu sprijinul activ al societății civile. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre și, în plus, organizațiile societății civile, după caz, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din [noul Regulament financiar], iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Considerentul 42 a (nou)
(42a)   Pentru a spori performanța monitorizării programelor în ceea ce privește ineficiențele și inadvertențele, Comisia ar trebui să pună în aplicare și să utilizeze indicatori de monitorizare programatici și specifici acțiunilor pentru a se asigura că obiectivele programului sunt atinse.
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Considerentul 42 b (nou)
(42b)   Programul FSE+ ar trebui să elimine obstacolele existente în calea participării la societatea civilă, de exemplu prin simplificarea procedurilor de solicitare, ușurarea criteriilor financiare prin eliminarea procentajului de cofinanțare în anumite cazuri, dar și prin consolidarea capacităților pacienților, ale organizațiilor lor și ale altor factori relevanți prin formare și educație. Programul urmărește, de asemenea, să permită funcționarea rețelelor și organizațiilor societății civile la nivel european care contribuie la realizarea obiectivelor sale, inclusiv a organizațiilor la nivelul Uniunii.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Considerentul 42 c (nou)
(42c)   Punerea în aplicare a componentei „Sănătate” a FSE+ ar trebui să fie de așa natură încât să se respecte responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicilor lor în domeniul sănătății și organizarea și prestarea serviciilor de sănătate și de asistență medicală. Respectând obligațiile din tratat și rolul statelor membre ca interlocutor principal în procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii, autoritățile competente de la nivel subnațional ar trebui totodată implicate pentru a asigura un impact eficient și durabil al politicii Uniunii în domeniul sănătății, prin integrarea acestora în politicile sociale de pe teren.
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Considerentul 44
(44)  Legislația UE în domeniul sănătății are un impact imediat asupra vieții cetățenilor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la produsele din tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea sunt esențiale pentru protecția sănătății în UE. Prezentul regulament, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, asigurând totodată realizarea obiectivelor în materie de sănătate. Prin urmare, este necesară dezvoltarea continuă a bazei de dovezi necesare pentru punerea în aplicare a legislației cu un astfel de caracter științific.
(44)  Legislația UE în domeniul sănătății are un impact imediat asupra vieții cetățenilor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la produsele din tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea sunt esențiale pentru protecția sănătății în UE. În plus, multe alte acte legislative ale Uniunii au un impact semnificativ asupra sănătății, cum ar fi cele referitoare la alimente și la etichetarea alimentelor, poluarea aerului, perturbatorii endocrini și pesticide. În unele cazuri, impactul cumulativ al factorilor de risc asupra mediului nu este clar înțeles, ceea ce poate duce la riscuri inacceptabile pentru sănătatea cetățenilor.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Considerentul 44 a (nou)
(44a)   Reglementările cu implicații în materie de sănătate, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestora, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, păstrând la bază principiul precauției, astfel cum este consacrat în tratate. Prin urmare, este necesar să se dezvolte în mod constant baza de date științifice necesară pentru punerea în aplicare acestei legislații de natură științifică și pentru a asigura posibilitatea unei examinări independente, recâștigând astfel încrederea publică în procesele Uniunii, și întrucât, prin însăși natura sa, punerea în comun acestor dovezi este în interesul publicului, ar trebui garantat cel mai înalt nivel de transparență.
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Considerentul 44 b (nou)
(44b)   Soluționarea problemelor în materie de sănătate nu se poate face numai de sectorul sănătății, întrucât sănătatea este determinată de mai mulți factori externi. Prin urmare, așa cum se menționează în tratatele de la Maastricht și Amsterdam, implicarea sănătății în toate domeniile de politică este importantă pentru capacitatea Uniunii de a face față problemelor viitoare. Totuși, sensibilizarea altor sectoare cu privire la impactul deciziilor lor asupra sănătății și la integrarea sănătății în politicile lor este una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă în prezent sectorul sănătății din Europa. Progrese importante în ceea ce privește sănătatea au fost înregistrate până în prezent în politici din sectoare precum educația, traficul, nutriția, agricultura, forța de muncă sau planificarea. De exemplu, în domeniul sănătății inimii s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative prin schimbări în politicile și reglementările privind calitatea alimentelor, o mai intensă activitate fizică și reducerea fumatului.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Considerentul 46
(46)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.
(46)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei în perioada de programare 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Considerentul 47
(47)  În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului19], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(47)  În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului19], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Programul va trebui să țină seama de constrângerile speciale cu care se confruntă persoanele și entitățile stabilite pe aceste teritorii, pentru a le permite acestora accesul real la componentele menționate anterior.
__________________
__________________
19 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
19 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Considerentul 48
(48)  Statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.
(48)  Sub rezerva respectării tuturor normelor și reglementărilor relevante, statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Considerentul 50 a (nou)
(50a)   Este important să se asigure o gestiune financiară a fondurilor sănătoasă și corectă pentru a garanta implementarea sa într-un mod cât mai clar, mai eficient și mai ușor cu putință, garantându-se, în același timp, certitudinea juridică și accesibilitatea sa pentru toți participanții. Având în vedere că activitățile FSE+ se desfășoară în cadrul gestiunii partajate, statele membre nu ar trebui să adauge norme suplimentare sau să modifice normele din mers, pentru că acest lucru ar complica utilizarea fondurilor pentru beneficiari și ar putea duce la o întârziere în plata facturilor.
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Considerentul 51
(51)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității piețelor muncii și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației și formării și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale și a sănătății și reducerea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.
(51)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității și echității piețelor muncii și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației, formării și îngrijirii și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a sănătății și eradicarea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 1
Articolul 1
Articolul 1
Obiect
Obiect
Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+).
Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+). FSE+ are trei componente: componenta cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate”.
Acesta prevede obiectivele FSE+, bugetul pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.
Prezentul regulament prevede obiectivele FSE+, bugetul pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, completând normele generale aplicabile FSE+ în temeiul Regulamentului (UE) nr. [Regulamentul privind dispozițiile comune].
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 2
Articolul 2
Articolul 2
Definiții
Definiții
1.  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1.  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(1)  „măsuri auxiliare” înseamnă activitățile prevăzute în plus față de distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și orientarea către acestea sau consilierea în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;
(1)  „măsuri auxiliare” înseamnă activitățile prevăzute în plus față de distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială și de a eradica sărăcia, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și de sprijin psihologic și orientarea către acestea, oferirea de informații relevante despre serviciile publice sau consilierea în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;
(2)  „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care permite participarea sa la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” ale FSE+ în conformitate cu articolul 30;
(2)  „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care permite participarea sa la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” ale FSE+ în conformitate cu articolul 30;
(3)  „asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă și materiale școlare;
(3)  „asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă, inclusiv produse pentru igiena feminină, și materiale școlare;
(4)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(4)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(5)  „indicatori comuni de rezultat imediat” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea (data de ieșire);
(5)  „indicatori comuni de rezultat imediat” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea (data de ieșire);
(6)  „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele după șase luni de la data la care participantul părăsește operațiunea;
(6)  „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele după șase și după 12 luni de la data la care participantul părăsește operațiunea;
(7)  „costurile achiziționării de alimente și/sau ale asistenței materiale de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;
(7)  „costurile achiziționării de alimente și/sau ale asistenței materiale de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;
(7a)  „parteneriate transfrontaliere” înseamnă, în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, structuri permanente de cooperare între servicii publice de ocupare a forței de muncă, societatea civilă sau partenerii sociali situați în cel puțin două state membre;
(8)  „destinatar final” înseamnă persoana cea mai defavorizată sau persoanele cele mai defavorizate care primesc sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi);
(8)  „destinatar final” înseamnă persoana cea mai defavorizată sau persoanele cele mai defavorizate care primesc sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi);
(9)  „criză sanitară” înseamnă orice criză percepută în general ca o amenințare, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea urgentă de măsuri de către autorități în condiții de incertitudine;
(9)  „criză sanitară” înseamnă orice criză percepută în general ca o amenințare, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea urgentă de măsuri de către autorități în condiții de incertitudine;
(10)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;
(10)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;
(11)  „microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile asociate de dezvoltare a afacerilor oferite sub formă de consiliere individuală, formare și mentorat, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și/sau generatoare de venit;
(11)  „microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile asociate de dezvoltare a afacerilor oferite sub formă de consiliere individuală, formare și mentorat, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și/sau generatoare de venit;
(12)  „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;
(12)  „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;
(13)  „persoanele cele mai defavorizate” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din astfel de persoane, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante, evitând conflictele de interese, care sunt aprobate de către respectivele autorități naționale competente și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;
(13)  „persoanele cele mai defavorizate” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din astfel de persoane, inclusiv copii și persoane fără adăpost, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante, evitând conflictele de interese, care sunt aprobate de către respectivele autorități naționale competente și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;
(14)  „valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;
(14)  „valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;
(15)  „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care
(15)  „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere din economia socială, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care
(a)  în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social pozitiv cuantificabil, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială și/sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;
(a)  în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social, inclusiv asupra mediului, pozitiv cuantificabil, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială și/sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;
(b)  își utilizează profiturile în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și a adoptat proceduri și norme predefinite privind orice distribuire a profiturilor care asigură că această distribuire nu subminează obiectivul social principal;
(b)  reinvestește cea mai mare parte din profiturile obținute în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și a adoptat proceduri și norme predefinite privind orice distribuire a profiturilor care asigură că această distribuire nu subminează obiectivul social principal;
(c)  este administrată în mod antreprenorial, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate vizate de activitățile sale economice;
(c)  este administrată în mod antreprenorial, democratic, participativ, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate vizate de activitățile sale economice;
(15a)  „întreprindere socială” înseamnă diferite tipuri de întreprinderi și entități diverse care își desfășoară activitatea în domeniul economiei sociale, cum ar fi cooperativele, casele de ajutor reciproc, asociațiile, fundațiile, întreprinderile sociale și alte tipuri de întreprinderi reglementate de legile diferitelor state membre și care se bazează pe prioritatea persoanei și a obiectului social comparativ cu capitalul, guvernanța democratică, solidaritatea și reinvestirea profiturilor sau a excedentelor, în proporție majoritară;
(16)  „inovații sociale” înseamnă activități care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;
(16)  „inovații sociale” înseamnă activități, inclusiv activități colective, care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii, practici și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, inclusiv între public, organizațiile din sectorul terțiar, cum ar fi organizațiile de voluntariat și cele comunitare, și întreprinderile sociale, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;
(17)  „experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare;
(17)  „experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte, inclusiv geografice și sectoriale, sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare;
(18)  „competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Competențele-cheie sunt următoarele: abilitatea de a citi și de a scrie, cunoașterea unor limbi străine, matematică, știință, tehnologie și inginerie, competențele digitale, personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele civice, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia culturală.
(18)  „competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Competențele-cheie sunt următoarele: abilitatea de a citi și de a scrie, cunoașterea unor limbi străine, matematica, știința, tehnologia, artele și ingineria, competențele digitale, competențele în domeniul mass-media; personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele civice, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia (inter)culturală și gândirea critică;
(19)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii Europene.
(19)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii Europene;
(19a)  „grupuri dezavantajate” înseamnă grupuri-țintă cu un număr ridicat de persoane sărace sau expuse riscului de sărăcie, de discriminare sau de excluziune socială, inclusiv, printre altele, minoritățile etnice, cum ar fi romii, resortisanții țărilor terțe, inclusiv migranții, persoanele în vârstă, copiii, părinții singuri, persoanele cu dizabilități sau persoanele cu boli cronice;
(19b)  „învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă învățare în toate formele sale (formală, non-formală și informală), în orice etapă a vieții, inclusiv educația copiilor preșcolari, educația generală, educația și formarea profesională, învățământul superior și învățarea în rândul adulților, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, a competențelor, a aptitudinilor și a posibilităților de a participa în societate.
2.  Definițiile de la articolul [2] din [viitorul RDC] se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.
2.  Definițiile de la articolul [2] din [viitorul RDC] se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.
2a.  Definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii1a se aplică, de asemenea, componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în cadrul gestiunii directe și indirecte.
________________
1a Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 3
Articolul 3
Articolul 3
Obiective generale și metode de execuție
Obiective generale și metode de execuție
FSE+ are drept scopsprijine statele membre să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii, în concordanță cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017.
FSE+ sprijină statele membre, la nivel național, regional și local, precum și Uniuneadezvolte societăți favorabile incluziunii și să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă de calitate, crearea de locuri de muncă, educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, eradicarea sărăciei, inclusiv în rândul copiilor, incluziunea și integrarea socială, coeziune socială, protecție socială și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii.
FSE+ este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene și cu Carta, respectând principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017, contribuind astfel la obiectivele Uniunii în ceea ce privește consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE și cu angajamentul Uniunii și al statelor sale membre de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.
FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul la piața muncii, condiții de lucru echitabile, protecția și incluziunea socială și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul egal la piața muncii, învățarea pe tot parcursul vieții, condiții de lucru de înaltă calitate, protecția, integrarea și incluziunea socială, eradicarea sărăciei, inclusiv în rândul copiilor, investiții în favoarea copiilor și a tinerilor, nediscriminarea, egalitate între femei și bărbați, acces la servicii de bază și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
Execuția fondului se realizează:
Execuția fondului se realizează:
a)  în cadrul gestiunii partajate, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor specifice indicate la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și
a)  în cadrul gestiunii partajate, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor specifice indicate la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și
b)  în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”) și pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatele (1) și (3) și la articolul 26 (componenta „Sănătate”).
b)  în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”) și pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatele (1) și (3) și la articolul 26 (componenta „Sănătate”).
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 4
Articolul 4
Articolul 4
Obiective specifice
Obiective specifice
1.  FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, incluziunii sociale și sănătății, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”, prevăzut la articolul [4] din [viitorul RDC]:
1.  FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, mobilității, incluziunii sociale, eradicării sărăciei și sănătății, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”, prevăzut la articolul [4] din [viitorul RDC]:
(i)  îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomerii de lungă durată și persoanele inactive, promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale;
(i)  îmbunătățirea accesului tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la forță de muncă de calitate și la măsuri de activare, în special măsuri specifice pentru tineri, mai ales prin punerea în aplicare a Garanției pentru tineret, pentru șomerii de lungă durată, persoanele inactive din punct de vedere economic și grupurile defavorizate, acordându-se o atenție deosebită persoanelor care se confruntă cu cele mai multe obstacole în ocuparea unui loc de muncă, promovării ocupării forței de muncă, a activității independente, a spiritului antreprenorial și a economiei sociale;
(ii)  modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;
(ii)  modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;
(iii)  promovarea participării femeilor la piața muncii, a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor, a unui mediu de lucru sănătos care să reducă riscurile la adresa sănătății, a adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;
(iii)  promovarea participării femeilor la piața muncii și a evoluției lor în carieră, promovarea principiului remunerării egale pentru muncă egală și a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, acordându-se o atenție deosebită părinților singuri, inclusiv în ceea ce privește accesul la servicii de îngrijire a copiilor, la educație preșcolară, la servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice și la alte servicii de îngrijire și tipuri de sprijin abordabile ca preț, favorabile incluziunii și de calitate; și promovarea unui mediu de lucru sănătos, bine adaptat, care să reducă riscurile la adresa sănătății și riscul apariției bolilor, precum și promovarea adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și promovarea reorientării profesionale și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;
(iv)  îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe digitale;
(iv)  îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe antreprenoriale și digitale, și recunoașterea învățării non-formale și informale, pentru a promova incluziunea digitală și a facilita tranziția de la studii la muncă, în scopul reflectării cerințelor sociale și economice;
(v)  promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți;
(v)  promovarea accesului egal la educație și formare de înaltă calitate, abordabile ca preț și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate și persoanele care asigură servicii de îngrijire, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, combătând abandonul școlar și promovând introducerea sistemelor de formare duală, uceniciile, mobilitatea pentru toți și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități;
(vi)  promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională;
(vi)  promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele antreprenoriale și digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională și participarea deplină în societate;
(vii)  favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională;
(vii)  favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse, nediscriminarea și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, în special pentru grupurile defavorizate;
(viii)  promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;
(viii)  promovarea integrării socioeconomice pe termen lung a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților;
(viiia) combaterea discriminării comunităților marginalizate, cum ar fi romii, și promovarea integrării lor socioeconomice;
(ix)  creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;
(ix)  creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile, accesibile și la prețuri abordabile, inclusiv la servicii pentru obținerea de locuințe și la servicii de asistență medicală orientate către persoane și servicii de îngrijire conexe; modernizarea instituțiilor de securitate socială, a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, a sistemelor de protecție socială și de incluziune socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială egală, acordând o atenție deosebită copiilor, grupurilor dezavantajate și celor mai defavorizate persoane; îmbunătățirea accesibilității, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;
(ixa)  creșterea gradului de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități în vederea îmbunătățirii incluziunii lor pe piața forței de muncă și în programele de educație și de formare;
(x)  promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;
(x)  promovarea integrării sociale a persoanelor sărace sau expuse riscului de sărăcie și/sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;
(xi)  reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare.
(xi)  reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare, pentru a asigura incluziunea lor socială, acordându-se o atenție specială copiilor aflați în situații vulnerabile.
2.  Prin acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1), FSE+ contribuie, de asemenea, la celelalte obiective de politică enumerate la articolul [4] din [viitorul RDC], în special cele referitoare la:
2.  Prin acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1), FSE+ are drept scop să contribuie la celelalte obiective de politică enumerate la articolul [4] din [viitorul RDC], în special cele referitoare la:
1.  o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale;
1.  o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare, a centrelor de sănătate și de asistență medicală și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale, ținând seama de legile și de cadrele instituite în statele membre în domeniul economiei sociale;
2.  o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie și bioeconomie.
2.  o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, creșterea gradului de sensibilizare a populației în ceea ce privește dezvoltarea și stilurile de viață durabile, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie, economia circulară și bioeconomie;
2a.  o Uniune mai apropiată de cetățeni, prin măsuri care vizează reducerea sărăciei și incluziunea socială, luând în considerare particularitățile zonelor urbane, rurale și de coastă, în vederea combaterii inegalităților socioeconomice în orașe și regiuni;
2b.  În cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, FSE+ sprijină dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea instrumentelor, politicilor și legislației relevante ale Uniunii și promovează elaborarea de politici bazate pe date concrete, inovarea socială și progresul social, în colaborare cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și organismele publice și private (obiectivul specific 1); promovează mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor pe o bază echitabilă și stimulează oportunitățile de ocupare a forței de muncă (obiectivul specific 2); promovează ocuparea forței de muncă și incluziunea socială prin creșterea disponibilității și accesibilității microfinanțării pentru microîntreprinderi și întreprinderile din economia socială, în special pentru persoanele vulnerabile (obiectivul specific 3);
3.  În cadrul componentei „Sănătate”, FSE+ sprijină, de asemenea, promovarea sănătății și prevenirea bolilor, contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, reduce inegalitățile în materie de sănătate, protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere privind sănătatea și sprijină legislația UE în domeniul sănătății.
3.  În cadrul componentei „Sănătate”, FSE+ contribuie la un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și la prevenirea bolilor, inclusiv prin promovarea activității fizice și a educației pentru sănătate, contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, reduce inegalitățile în materie de sănătate, crește speranța de viață la naștere, protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere privind sănătatea, promovează prevenirea bolilor, diagnosticarea timpurie și sănătatea pe parcursul întregii vieți și consolidează și sprijină legislația UE legată de sănătate, inclusiv în domeniul sănătății mediului, și promovează sănătatea în toate politicile Uniunii. Politica Uniunii în domeniul sănătății este ghidată de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) pentru a se asigura că UE și statele membre ating obiectivele ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”.
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 5
Articolul 5
Articolul 5
Buget
Buget
1.  Pachetul financiar total pentru ESF+ în perioada 2021-2027 este de 101 174 000 000 EUR în prețuri curente.
1.  Pachetul financiar total pentru ESF+ în perioada 2021-2027 este de 106 781 000 000 EUR în prețurile din 2018 (120 457 000 000 EUR în prețuri curente).
2.  Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 100 000 000 000 EUR în prețuri curente sau 88 646 194 590 EUR în prețurile din 2018, din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), iar 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
2.  Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 105 686 000 000 EUR în prețurile din 2018 (119 222 000 000 EUR în prețuri curente), din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), 5 900 000 000 EUR pentru măsuri din cadrul Garanției europene pentru copii menționate la articolul 10a, iar 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
3.  Pachetul financiar pentru componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în perioada 2021-2027 este de 1 174 000 000 EUR în prețuri curente.
3.  Pachetul financiar pentru componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în perioada 2021-2027 este de 1 095 000 000 EUR în prețurile din 2018 (1 234 000 000 EUR în prețuri curente).
4.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (3) este următoarea:
4.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (3) este următoarea:
(a)  761 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”;
(a)  675 000 000 EUR la prețurile din 2018 (761 000 000 EUR la prețurile curente) pentru punerea în aplicare a componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”;
(b)  413 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a componentei „Sănătate”.
(b)  420 000 000 EUR la prețurile din 2018 (473 000 000 EUR la prețurile curente; sau 0,36 % din CFM 2021-2027) pentru punerea în aplicare a componentei „Sănătate”.
5.  Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.
5.  Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 6
Articolul 6
Articolul 6
Egalitatea dintre femei și bărbați, egalitatea de șanse și nediscriminarea
Egalitatea dintre femei și bărbați, egalitatea de șanse și nediscriminarea
Egalitatea dintre femei și bărbați, egalitatea de șanse și nediscriminarea
Egalitatea de gen, egalitatea de șanse și nediscriminarea
1.  Toate programele puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și operațiunile sprijinite de componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” asigură egalitatea dintre femei și bărbați pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor. De asemenea, programele și operațiunile respective promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor.
1.  Toate programele puse în aplicare în cadrul FSE+ asigură egalitatea de gen pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor. Ele sprijină, de asemenea, acțiuni specifice care vizează creșterea participării femeilor la viața profesională și dezvoltarea lor profesională, precum și concilierea între viața profesională și cea personală, promovarea egalității de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, stare de sănătate, vârstă sau orientare sexuală, inclusiv a accesibilității pentru persoanele cu handicap și în ceea ce privește TIC, pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor, consolidând astfel incluziunea socială și reducând inegalitățile.
2.  Statele membre și Comisia sprijină, de asemenea, acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor menționate la alineatul (1) în cadrul oricărui obiectiv al FSE+, inclusiv a tranziției de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității.
2.  Statele membre și Comisia sprijină, de asemenea, acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor menționate la alineatul (1) în cadrul oricărui obiectiv al FSE+, inclusiv a tranziției de la îngrijirea instituționalizată la cea acordată în cadrul familiei și al comunității și a îmbunătățirii accesibilității universale pentru persoanele cu dizabilități.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Coerență și concentrare tematică
Coerență și concentrare tematică
1.  Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.
1.  Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și în tabloul de bord social din cadrul semestrului european și de caracteristicile regionale specifice, contribuind astfel la obiectivele Uniunii stabilite la articolul 174 din TFUE în materie de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și care sunt pe deplin în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.
Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Erasmus, Fondul pentru azil și migrație și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile responsabile de punerea în aplicare în vederea realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.
Statele membre și, după caz, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, InvestEU, Europa Creativă, instrumentul „Drepturi și valori”, Erasmus, Fondul pentru azil și migrație, Cadrul UE post-2020 pentru strategiile naționale de integrare a romilor și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între autoritățile de management responsabile de punerea în aplicare în vederea asigurării unor abordări integrate și a realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.
2.  Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4.
2.  Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4.
3.  Statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(xi), inclusiv pentru promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe.
3.  Statele membre alocă cel puțin 27% din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(x), inclusiv pentru promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe.
3a.  În cadrul obiectivelor specifice pentru domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii) - (x), statele membre alocă cel puțin 5 % din resursele lor provenite din FSE+ cu gestiune partajată pentru acțiuni specifice care vizează executarea Garanției europene pentru copii, cu scopul de a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală gratuită, învățământ gratuit, îngrijiri gratuite, locuințe decente și alimentație adecvată.
4.  Statele membre alocă cel puțin 2 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivul specific de reducere a deprivării materiale stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi).
4.  Pe lângă alocarea minimă de cel puțin 27 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(x), statele membre alocă cel puțin 3 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivul specific de incluziune socială a persoanelor celor mai defavorizate și/sau de reducere a deprivării materiale, stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctele (x) și (xi).
În cazuri justificate în mod corespunzător, resursele alocate obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (x), care vizează persoanele cele mai defavorizate, pot fi luate în considerare în scopul verificării conformității cu cerința de alocare a cel puțin 2 % stabilită la prezentul alineat primul paragraf.
5.  Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2025 unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.
5.  Statele membre alocă cel puțin 3 % din resursele lor cu gestiune partajată unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.
Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019 sau în care rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este mai mare de 15 %, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru intervalul 2021-2025 din perioada de programare acțiunilor și reformelor structurale menționate mai sus, acordând o atenție deosebită regiunilor mai afectate și ținând seama de divergențele dintre ele.
Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor menționate cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.
Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024 sau în care rata NEET este mai mare de 15 %, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor sau reformelor structurale menționate cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.
Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la primul și la al doilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf.
Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la al doilea și al treilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf. Alocarea respectivă nu înlocuiește finanțarea necesară pentru infrastructura și dezvoltarea regiunilor ultraperiferice.
Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.
Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.
6.  Alineatele (2)-(5) nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
6.  Alineatele (2)-(5) nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
7.  Alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței tehnice.
7.  Alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței tehnice.
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 7 a (nou)
Articolul 7a
Respectarea drepturilor fundamentale
Cu ocazia executării acestor fonduri, statele membre și Comisia asigură respectarea drepturilor fundamentale și a Cartei.
Orice cost generat de o acțiune care nu este în concordanță cu Carta nu este eligibil în temeiul articolului 58 alineatul (2) din Regulamentul privind dispozițiile comune xx/xx și al Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 8
Articolul 8
Articolul 8
Parteneriat
Parteneriat
1.  Fiecare stat membru asigură participarea adecvată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la realizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată.
1.  În conformitate cu articolul 6 din [viitorul RDC] și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014, fiecare stat membru asigură, în parteneriat cu autoritățile locale și regionale, o participare semnificativă a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organismelor de promovare a egalității, a instituțiilor naționale pentru drepturile omului și a altor organizații relevante sau reprezentative la programarea și realizarea politicilor și inițiativelor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al nediscriminării și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată. Această participare semnificativă este favorabilă incluziunii și accesibilă persoanelor cu handicap.
2.  În cadrul fiecărui program, statele membre alocă o proporție adecvată din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile.
2.  Statele membre alocă cel puțin 2 % din resursele FSE+ pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile de la nivel european și național sub formă de formare profesională, măsuri de colaborare în rețea și consolidarea dialogului social, precum și pentru activități întreprinse de partenerii sociali în comun.
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 9
Articolul 9
Articolul 9
Reducerea deprivării materiale
Reducerea deprivării materiale
Resursele menționate la articolul 7 alineatul (4) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific.
Resursele menționate la articolul 7 alineatul (4) privind incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane și/sau deprivarea materială se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific. Rata de cofinanțare pentru această prioritate sau pentru acest program este stabilită la cel puțin 85 %.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 10
Articolul 10
Articolul 10
Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor
Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor
Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) se programează în cadrul unei priorități specifice și este destinat obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (i).
Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) se programează în cadrul unei priorități sau al unui program specific și este destinat obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (i).
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 10 a (nou)
Articolul 10a
Sprijin pentru Garanția europeană pentru copii
Sprijinul în temeiul articolului 7 alineatul (3a) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific care reflectă Recomandarea Comisiei Europene din 2013 referitoare la Investițiile în copii. Acesta contribuie la reducerea sărăciei și excluziunii sociale a copiilor, în cadrul obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii) - (x).
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 11
Articolul 11
Articolul 11
Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări
Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări
Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul uneia sau mai multor priorități specifice.
Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice menționate la articolul 4 alineatul (1). Statele membre asigură complementaritatea, coerența, coordonarea și sinergiile cu Pilonul european al drepturilor sociale.
La nivelul autorității de management este asigurată o flexibilitate suficientă pentru identificarea priorităților și a domeniilor pentru investițiile realizate prin intermediul FSE+ în concordanță cu provocările locale sau regionale specifice.
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Dezvoltare teritorială integrată
1.  FSE+ poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. xxxx/2018 [noul RDC] în conformitate cu dispozițiile de la capitolul II titlul III din regulamentul respectiv [noul RDC].
2.  Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin ESF+, exclusiv sub formele menționate la articolul [22] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 11 b (nou)
Articolul 11b
Cooperare transnațională
1.  Statele membre pot sprijini acțiuni de cooperare transnațională în cadrul unei priorități specifice.
2.  Acțiunile de cooperare transnațională pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).
3.  Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată unei astfel de priorități, rata maximă de cofinanțare a acesteia poate fi majorată la 95 %.
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 12
Articolul 12
Articolul 12
Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică sprijinului FSE+ acordat în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctele (i)-(x)atunci când acesta este acordat în cadrul gestiunii partajate („sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată”).
Prezentul capitol se aplică sprijinului FSE+ acordat în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctele (i)-(x)atunci când acesta este acordat în cadrul gestiunii partajate („sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată”). În plus, articolul 13 se aplică, de asemenea, sprijinului FSE+, în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (xi).
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 13
Articolul 13
Articolul 13
Acțiuni inovatoare
Acțiuni sociale inovatoare
1.  Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și experimentările sociale sau consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, sectorul privat și societatea civilă, cum ar fi grupurile de acțiune locală care elaborează și pun în aplicare strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.
1.  Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și/sau experimentările sociale, inclusiv pe cele cu o componentă socio-culturală, utilizând abordări ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, partenerii sociali, întreprinderile sociale, sectorul privat și societatea civilă.
1a.  În cadrul programelor lor operaționale sau într-o etapă ulterioară în cursul implementării, statele membre identifică domeniile de inovare socială și experimentări sociale care corespund nevoilor lor specifice.
2.  Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate pe scară redusă (experimentări sociale) dezvoltate în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și al altor programe ale Uniunii.
2.  Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate pe scară redusă (inovări sociale și experimentări sociale, inclusiv cele cu o componentă socio-culturală) dezvoltate în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și al altor programe ale Uniunii.
3.  Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).
3.  Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
4.  Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată respectivelor priorități, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %.
4.  Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %.
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 14
Articolul 14
Articolul 14
Eligibilitate
Eligibilitate
1.  Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:
1.  Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:
(a)  achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și furnizarea de infrastructură și
(a)  achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și achiziționarea de infrastructură și
(b)  achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică.
(b)  achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este absolut necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică.
2.  Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.
2.  Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.
3.  Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
3.  Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
4.  Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca nivelul acestora să nu depășească 100 % din remunerația obișnuită pentru profesia în cauză în statul membru, conform datelor Eurostat.
4.  Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată. În cazul în care se aplică un contract colectiv, acestea se stabilesc în conformitate cu contractul respectiv. Dacă nu se aplică niciun contract colectiv, nivelul lor nu depășește 100 % din remunerația obișnuită pentru profesia sau expertiza specifică în cauză în statul membru sau în regiunea respectivă, conform justificării documentare relevante furnizate de autoritatea de gestionare și/sau conform datelor Eurostat.
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 15
Articolul 15
Articolul 15
Indicatori și raportare
Indicatori și raportare
1.  Programele care beneficiază de sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa 1 la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
1.  Programele care beneficiază de sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa I sau în anexa IIa pentru acțiuni care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (x), la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program și indicatori specifici fiecărei acțiuni.
2.  Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cuantificate cumulative pentru indicatorii respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate pentru indicatorii de realizare se exprimă în cifre absolute.
2.  Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cuantificate cumulative pentru indicatorii respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate pentru indicatorii de realizare se exprimă în cifre absolute.
3.  În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-au stabilit o valoare de etapă cuantificată cumulativă pentru 2024 și o valoare-țintă cuantificată cumulativă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate pentru indicatorii de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.
3.  În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-au stabilit o valoare de etapă cuantificată cumulativă pentru 2024 și o valoare-țintă cuantificată cumulativă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate pentru indicatorii de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.
4.  Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1a din anexa 1 referitoare la participantul respectiv.
4.  Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1a din anexa 1 referitoare la participantul respectiv.
4a.  Datele menționate la alineatul (3) includ o evaluare a impactului din perspectiva genului pentru a monitoriza punerea în aplicare a programelor FSE+ cu privire la egalitatea de gen și sunt defalcate în funcție de sex.
5.  Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre permit autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.
5.  Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre pot permite autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.
6.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa I, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
6.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa I și în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 17
Articolul 17
Articolul 17
Principii
Principii
1.  Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale poate fi utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.
1.  Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale poate fi utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.
2.  Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile persoanelor celor mai defavorizate. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă este cazul, pentru bunuri iau în considerare și aspectele climatice și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a persoanelor celor mai defavorizate.
2.  Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile persoanelor celor mai defavorizate. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă este cazul, pentru bunuri iau în considerare și aspectele climatice și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară și materialele plastice de unică folosință. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a persoanelor celor mai defavorizate.
Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct persoanelor celor mai defavorizate sau indirect prin bonuri sau carduri electronice, cu condiția ca acestea să poată fi preschimbate numai contra alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază, astfel cum este stabilită la articolul 2 punctul 3.
Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct persoanelor celor mai defavorizate sau indirect prin bonuri sau carduri electronice, cu condiția ca acestea să poată fi preschimbate numai contra alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază, astfel cum este stabilită la articolul 2 punctul 3, și să nu înlocuiască nicio prestație socială existentă.
Alimentele furnizate persoanelor celor mai defavorizate pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate.
Alimentele furnizate persoanelor celor mai defavorizate pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate.
Orice sumă rezultată dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, pe lângă sumele aflate deja la dispoziția programului.
Orice sumă rezultată dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, pe lângă sumele aflate deja la dispoziția programului.
3.  Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale respectă demnitatea persoanelor celor mai defavorizate și previne stigmatizarea acestora.
3.  Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale respectă demnitatea persoanelor celor mai defavorizate și previne stigmatizarea acestora.
4.  Furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază poate fi completată cu reorientarea către serviciile competente și alte măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate.
4.  Furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază este completată cu reorientarea către serviciile competente și alte măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 20
Articolul 20
Articolul 20
Eligibilitatea cheltuielilor
Eligibilitatea cheltuielilor
1.  Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale sunt:
1.  Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale sunt:
(a)  costurile achiziționării de alimente și/sau asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;
(a)  costurile achiziționării de alimente și/sau asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;
(b)  în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite și/sau la beneficiari și costurile de depozitare la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate și plătite efectiv;
(b)  în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite și/sau la beneficiari și costurile de depozitare la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate și plătite efectiv;
(c)  costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau asistență materială de bază către persoanele cele mai defavorizate, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a) sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(c)  costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau asistență materială de bază către persoanele cele mai defavorizate, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a) sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(d)  costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea;
(d)  costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea;
(e)  costurile măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează persoanelor celor mai defavorizate alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a).
(e)  costurile măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează persoanelor celor mai defavorizate alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 5,5 % din costurile menționate la litera (a).
2.  O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) din cauza faptului că organismul responsabil de achiziția de alimente și/sau asistență materială de bază nu a respectat legislația aplicabilă nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la alineatul (1) literele (c) și (e).
2.  O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) din cauza faptului că organismul responsabil de achiziția de alimente și/sau asistență materială de bază nu a respectat legislația aplicabilă nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la alineatul (1) literele (c) și (e).
3.  Nu sunt eligibile următoarele costuri:
3.  Nu sunt eligibile următoarele costuri:
(a)  dobânda debitoare;
(a)  dobânda debitoare;
(b)  furnizarea de infrastructură;
(b)  achiziționarea de infrastructură;
(c)  costurile bunurilor de ocazie.
(c)  costurile bunurilor de ocazie de calitate redusă.
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 21
Articolul 21
Articolul 21
Indicatori și raportare
Indicatori și raportare
1.  Prioritățile care vizează reducerea deprivării materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa II la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Aceste programe pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
1.  Prioritățile care vizează reducerea deprivării materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa II la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Aceste programe pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
2.  Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință.
2.  Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință. Cerințele de raportare sunt cât mai simple posibil.
3.  Până la 30 iunie 2025 și la 30 iunie 2028, autoritățile de management prezintă Comisiei un raport referitor la rezultatele anchetei structurate privind destinatarii finali efectuate în anul precedent. Această anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.
3.  Până la 30 iunie 2025 și la 30 iunie 2028, autoritățile de management prezintă Comisiei un raport referitor la rezultatele anchetei anonime structurate privind destinatarii finali, efectuate în anul precedent și care pune accentul, de asemenea, pe condițiile de viață și natura lipsurilor materiale ale acestora. Această anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.
4.  Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.
4.  Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.
5.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
5.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 1
Auditul operațiunilor poate acoperi toate etapele execuției acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă.
Auditul operațiunilor poate acoperi toate etapele execuției acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă. Auditul operațiunilor include mai multe controale în primele etape ale punerii în aplicare, astfel încât, în cazul riscului de fraudă, fondurile să poată fi redirecționate către alte proiecte.
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Articolul 23
Articolul 23
Articolul 23
Obiective operaționale
Obiective operaționale
Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” are următoarele obiective operaționale:
Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” are următoarele obiective operaționale:
a)  să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate;
a)  să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate;
b)  să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile menționate la articolul 4, pentru a asista țările asociate să ia măsuri adecvate de politică;
b)  să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile menționate la articolul 4, pentru a asista țările asociate să ia măsuri adecvate de politică;
c)  să sprijine experimentările sociale în domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea părților interesate de a pune în aplicare, a transfera sau a extinde utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială;
c)  să sprijine experimentele sociale în domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea părților interesate de a pregăti, de a concepe și pune în aplicare, de a transfera sau de a extinde utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială, acordând o atenție specială desfășurării la scară mai largă a proiectelor locale dezvoltate de orașe, de autoritățile locale și regionale, de partenerii sociali, de organizațiile societății civile și de actorii socioeconomici în domeniul primirii, al incluziunii sociale și al integrării resortisanților țărilor terțe;
d)  să ofere servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe europene integrate ale muncii, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, ocupații, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice (de exemplu persoanele vulnerabile);
d)  să dezvolte și să ofere servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe europene integrate ale muncii, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, ocupații, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice (de exemplu, persoane în situații de vulnerabilitate);
(da)  să sprijine parteneriatele transfrontaliere între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, societatea civilă și partenerii sociali, în scopul de a promova o piață transfrontalieră a muncii și o mobilitate transfrontalieră care oferă condiții adecvate;
(db)  să sprijine furnizarea de servicii EURES în vederea recrutării și plasării lucrătorilor în locuri de muncă durabile și de calitate, prin compensarea ofertelor și a cererilor de locuri de muncă, inclusiv prin parteneriate transfrontaliere;
dc)  să faciliteze mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor, în condiții sociale adecvate, și să crească oportunitățile de ocupare a forței de muncă, prin dezvoltarea, la nivelul Uniunii, a unor piețe ale muncii de înaltă calitate și favorabile incluziunii, care să fie deschise și accesibile tuturor, respectând totodată drepturile lucrătorilor în întreaga Uniune;
e)  să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței legat de acordarea de microfinanțare pentru microîntreprinderi în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care angajează persoane vulnerabile;
e)  să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței legat de acordarea de microfinanțare, precum și disponibilitatea și accesibilitatea sa, pentru microîntreprinderi, întreprinderile economiei sociale și persoanele vulnerabile în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care angajează persoane aflate în situații vulnerabile, inclusiv grupuri defavorizate;
f)  să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile menționate la articolul 4 și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a acestor părți interesate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), a instituțiilor de securitate socială, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;
f)  să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile menționate la articolul 4 și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a părților interesate implicate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), a instituțiilor de securitate socială, a societății civile, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;
g)  să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor filantropici la piața respectivă;
g)  să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor filantropici la piața respectivă;
h)  să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de îngrijire a copiilor, sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
h)  să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire a persoanelor în vârstă, cerințe de accesibilitate și servicii de tranziție de la îngrijirea instituțională la îngrijirea familială și bazată de comunitate, inclusiv cerințe de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, servicii de îngrijire a copiilor și sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
i)  să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale, în întreaga Europă;
i)  să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniul combaterii sărăciei, ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale, în întreaga Europă;
j)  să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile menționate la articolul 4.
j)  să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile menționate la articolul 4.
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Articolul 23 a (nou)
Articolul 23a
Concentrarea tematică și finanțarea
Partea din pachetul financiar FSE+ destinată componentei pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială menționată la articolul 5 alineatul (4) litera (a) se alocă pe parcursul întregii perioade pentru obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (2b), în conformitate cu următoarele procente orientative:
(a)  55 % pentru obiectivul specific nr. 1;
(b)  18 % pentru obiectivul specific nr. 2;
(c)  18 % pentru obiectivul specific nr. 3.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Articolul 24
Articolul 24
Articolul 24
Acțiuni eligibile
Acțiuni eligibile
1.  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 4.
1.  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 4.
2.  Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” poate sprijini următoarele acțiuni:
2.  Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” poate sprijini următoarele acțiuni:
(a)  activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:
(a)  activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:
(i)  anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;
(i)  anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;
(ii)  experimentările sociale care evaluează inovațiile sociale;
(ii)  experimentările sociale care evaluează inovațiile sociale;
(iii)  monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;
(iii)  monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;
(b)  punerea în aplicare a politicilor, în special:
(b)  punerea în aplicare a politicilor, în special:
(i)  parteneriatele transfrontaliere și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;
(i)  parteneriatele transfrontaliere și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;
(ii)  un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;
(ii)  un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;
(iii)  sprijinul acordat microfinanțării și întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;
(iii)  sprijinul acordat microfinanțării și întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;
(iv)  sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;
(iv)  sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;
(c)  consolidarea capacităților, în special:
(c)  consolidarea capacităților, în special:
(i)  a capacităților rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(i)  a capacităților rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(ii)  a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a componentei;
(ii)  a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a componentei;
(iii)  a capacităților administrațiilor din țările participante, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și ale instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și pentru activitățile de colaborare în rețea;
(iii)  a capacităților administrațiilor din țările participante, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și ale instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și pentru activitățile de colaborare în rețea;
(iv)  a capacităților părților interesate în vederea cooperării transnaționale;
(iv)  a capacităților partenerilor sociali și ale părților interesate în vederea cooperării transnaționale;
(d)  activități de comunicare și diseminare, în special:
(d)  activități de comunicare și diseminare, în special:
(i)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;
(i)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;
(ii)  ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(ii)  ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iii)  sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iii)  sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iv)  evenimente, conferințe și seminare legate de Președinția Consiliului.
(iv)  asistența tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului de lucru, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sisteme de tehnologie a informației.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1 – litera b
(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională.
(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională relevantă;
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Articolul 25 a (nou)
Articolul 25a
Guvernanță
1.  Comisia se consultă cu părțile interesate din Uniune, în special partenerii sociali și organizațiile societății civile, cu privire la programele de lucru în materie de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, la prioritățile și orientarea strategică a acestora și la punerea lor în aplicare.
2.  Comisia stabilește legăturile necesare cu Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia pentru protecția socială, Comitetul consultativ pentru siguranță și protecția sănătății la locul de muncă, Grupul directorilor generali pentru relațiile de muncă și Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor în scopul de a le informa corespunzător și periodic cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor programe. Comisia informează, de asemenea, alte comisii care se ocupă de politici, instrumente și acțiuni relevante pentru componenta privind ocuparea forței de muncă și inovarea socială.
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera - a (nouă)
(-a)   sprijinirea unei strategii a Uniunii în domeniul sănătății publice, care vizează:
(i)  sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a proteja și de a îmbunătăți sănătatea publică; și
(ii)  promovarea misiunii Uniunii în domeniul sănătății, în conformitate cu articolul 168 din TFUE, care prevede că, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – partea introductivă
(a)  consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a-i proteja pe cetățeni împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea;
(a)  consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a aborda amenințările transfrontaliere privind sănătatea;
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul iva (nou)
(iva)   intervenții bine concepute în materie de sănătate publică pentru reducerea ponderii și a impactului infecțiilor și bolilor infecțioase care pot fi prevenite;
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ivb (nou)
(ivb)   sprijinirea dezvoltării de competențe și instrumente pentru o comunicare eficientă a riscurilor;
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – punctul i
(i)  investiții în promovarea sănătății și a prevenirii bolilor;
(i)  investiții în promovarea sănătății și a prevenirii bolilor, inclusiv prin programe de alfabetizare și educare în domeniul sănătății și prin promovarea activității fizice;
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ia (nou)
(ia)  investiții în diagnosticarea timpurie și în depistarea medicală;
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ii
(ii)  sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire;
(ii)  sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire care răspund nevoilor și preocupărilor pacienților și cetățenilor, în special prin stabilirea de legături cu programe care susțin alfabetizarea mediatică și abilitățile digitale;
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iia (nou)
(iia)   sprijinirea dezvoltării unor servicii publice digitale în domenii precum cel al sănătății;
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iib (nou)
(iib)   consolidarea siguranței și a calității informațiilor în materie de sănătate;
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ii
(ii)  sprijinirea dezvoltării unui sistem de informații sustenabil în materie de sănătate la nivelul Uniunii;
(ii)  sprijinirea dezvoltării unui sistem de informații sustenabil, transparent și accesibil în materie de sănătate la nivelul Uniunii, asigurând totodată protecția datelor cu caracter personal.
[În propunerea Comisiei, numerotarea subpunctelor de la articolul 26 alineatul (2) litera (b) nu este corectă; există două subpuncte identificate ca fiind (ii).]
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iii
(iii)  sprijinirea statelor membre prin intermediul transferului de cunoștințe util pentru procesele naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente și a îmbunătățirii acțiunilor în materie de promovare sănătății și de prevenire a bolilor, abordând în special provocările identificate în cadrul semestrului european;
(iii)  sprijinirea statelor membre prin intermediul transferului de cunoștințe și al sprijinului acordat pentru punerea în aplicare, utile pentru procesele naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile, mai reziliente, nediscriminatorii, incluzive și echitabile, care să abordeze inegalitățile sociale, precum și a îmbunătățirii acțiunilor în materie de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, abordând în special provocările identificate în cadrul semestrului european. Aceasta include sprijinirea unor registre naționale de înaltă calitate, care să furnizeze, de asemenea, date comparabile.
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iva (nou)
(iva)   sprijinirea tranziției spre îngrijirea orientată către persoane, serviciile de sănătate și sociale de proximitate, precum și îngrijirea integrată bazată pe comunitate, în special promovarea modelelor organizaționale bazate pe munca în echipă interprofesională și crearea de rețele cu mai multe părți interesate;
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ivb (nou)
(ivb)   asigurarea implicării tuturor părților interesate relevante în acțiunile menționate anterior, la nivelul Uniunii și/sau la nivel național, după caz;
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ivc (nou)
(ivc)   dezvoltarea și punerea în aplicare a unor instrumente și strategii pentru prevenirea și combaterea inegalităților în materie de sănătate, pentru a promova incluziunea socială, capacitarea cetățenilor și participarea comunității;
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – subpunctul i
(i)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind medicamentele și dispozitivele medicale;
(i)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind medicamentele, accesul la astfel de produse pe întreg teritoriul Uniunii și dispozitivele medicale;
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – subpunctul vi
(vi)  sprijinirea comitetelor științifice ale Comisiei privind „siguranța consumatorilor” și „riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente”;
(vi)  sprijinirea dezvoltării strategiei de integrare a sănătății în toate politicile și stabilirea de procese prin care implicațiile asupra sănătății să poată fi analizate și luate în considerare în toate politicile;
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera -ca (nouă)
(ca)   sprijinirea monitorizării, a punerii în aplicare și a consolidării altor acte legislative și politici ale Uniunii cu implicații asupra sănătății, astfel încât să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane, inclusiv, dar nu numai a celor referitoare la:
(i)  poluarea atmosferică;
(ii)  perturbatorii endocrini și alte substanțe chimice cu proprietăți dăunătoare;
(iii)  reziduurile de pesticide prezente în alimente, apă și aer;
(iv)  alimente și etichetarea produselor alimentare, inclusiv a produselor care conțin acizi grași trans, etichetarea alcoolului, aditivi și materiale care intră în contact cu alimentele;
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul ii
(ii)  sprijinirea dezvoltării cooperării privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pentru a pregăti noi norme armonizate;
(ii)  sprijinirea dezvoltării cooperării și a consolidării capacităților privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pentru a pregăti noi norme armonizate;
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiia (nou)
(iiia)   sprijinirea punerii în aplicare a programelor și a celor mai bune practici referitoare la educația privind sănătatea sexuală și reproductivă și a campaniilor adresate tinerilor;
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiib (nou)
(iiib)   sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivelul Uniunii care activează în domeniul sănătății și al aspectelor legate de sănătate;
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiic (nou)
(iiic)  sprijinirea creării unui Comitet director pentru sănătate care să se ocupe de punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”;
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 1
1.  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 26.
1.  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile având drept obiectiv sănătatea care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3, 4 și 26.
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ia (nou)
(ia)   activități menite să monitorizeze impactul cumulativ asupra sănătății al factorilor de mediu care prezintă riscuri, inclusiv cel generat de contaminanții din alimente, apă, aer și alte surse;
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ib (nou)
(ib)   activități de monitorizare a impactului asupra sănătății al legislației Uniunii, spre exemplu al celei în domeniul farmacovigilenței și în alte domenii similare;
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – paragraful 1 a (nou)
Rezultatele activităților analitice care au fost finalizate sunt făcute publice.
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera b – subpunctul i
(i)  colaborarea și parteneriatele transfrontaliere, inclusiv în regiunile transfrontaliere;
(i)  colaborarea și parteneriatele transfrontaliere, inclusiv în regiunile transfrontaliere și inclusiv în ceea ce privește poluarea aerului și alte tipuri de contaminare transfrontalieră a mediului;
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul i
(i)  prin transferul, adaptarea și extinderea utilizării bunelor practici cu valoare adăugată consacrată la nivelul Uniunii între statele membre;
(i)  prin transferul și schimbul de bune practici cu valoare adăugată consacrată la nivelul Uniunii între statele membre, precum și prin adaptarea și extinderea utilizării acestora;
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul ii
(ii)  a capacităților rețelelor la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 26;
(ii)  a capacităților rețelelor la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 26, într-un mod continuu și durabil, asigurând prezența unei societăți civile active la nivelul Uniunii;
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul iv
(iv)  a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a programelor;
(iv)  a capacităților punctelor de contact regionale, subnaționale și naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a programelor;
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Articolul 29 – paragraful 1
Comisia se consultă cu autoritățile publice din domeniul sănătății din statele membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile sau în cadrul altor grupuri relevante de experți ori entități similare ale Comisiei cu privire la planurile de lucru stabilite pentru componenta „Sănătate”, prioritățile, orientările strategice și punerea în aplicare a acesteia, precum și cu privire la aspecte vizând politica din domeniul sănătății care sunt abordate de alte politici și mecanisme de sprijin, sporind astfel coordonarea și valoarea adăugată globală a acestora.
Comisia se consultă cu autoritățile publice din domeniul sănătății din statele membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile sau în cadrul altor grupuri relevante de experți ori entități similare ale Comisiei, cum ar fi organizațiile profesionale din domeniul sănătății, cu privire la planurile anuale de lucru stabilite pentru componenta „Sănătate”, prioritățile, orientările strategice și punerea în aplicare a acesteia, precum și cu privire la aspecte vizând politica din domeniul sănătății care sunt abordate de alte politici și mecanisme de sprijin, sporind astfel coordonarea și valoarea adăugată globală a acestora. O conducere politică puternică și o structură de guvernanță adecvată dedicată sănătății vor asigura faptul că protecția și promovarea sănătății sunt garantate în toate portofoliile Comisiei, în conformitate cu articolul 168 alineatul (1) din TFUE.
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Articolul 29 a (nou)
Articolul 29a
Comitetul director pentru sănătate
1.  Comisia instituie un Comitet director pentru sănătate („Comitetul director”) pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”.
2.  Comitetul director se concentrează asupra creării de sinergii între componenta „Sănătate” și alte programe în care este integrată o dimensiune a sănătății, prin coordonare și cooperare, promovarea pacienților și a implicării societății și prin oferirea de consiliere științifică și recomandări. Aceste demersuri oferă acțiuni în domeniul sănătății orientate către valoare, sustenabilitate, soluții mai bune pentru sănătate, facilitează accesul și reduc inegalitățile în materie de sănătate. 
3.  Comitetul director prezintă o strategie cuprinzătoare și asigură coordonarea în elaborarea planurilor de lucru din cadrul componentei „Sănătate”. 
4.  Comitetul director este un grup independent de părți interesate, format din actori din sectoare relevante din domeniul sănătății publice, al bunăstării și al protecției sociale, cu participarea reprezentanților regiunilor și a autorităților locale în domeniul sănătății, a reprezentanților pacienților și a cetățenilor. 
5.  Comitetul director este format din 15 până la 20 de personalități provenind din diferite discipline și activități menționate la alineatul (4). Membrii Comitetului director sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului sau a ambelor. 
6.  Președintele Comitetului director este numit de Comisie dintre membrii săi. 
7.  Comitetul director: 
(i)  își aduce contribuția la planurile anuale de lucru pentru componenta „Sănătate”, în urma unei propuneri a Comisiei;
(ii)  elaborează un plan de direcționare a coordonării și cooperării între componenta „Sănătate” și alte programe în care dimensiunea de sănătate este integrată.
Planul facilitează asigurarea vizibilității și a coordonării tuturor mecanismelor financiare existente relevante în materie de sănătate și contribuie la direcționarea coordonării și cooperării. 
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Articolul 29 b (nou)
Articolul 29b
Cooperare internațională
Comisia dezvoltă cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale specializate, în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și cu Consiliul Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în vederea punerii în aplicare a componentei „Sănătate”, cu scopul de a maximiza eficacitatea și eficiența acțiunilor la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Articolul 31
Articolul 31
Articolul 31
Forme de finanțare din partea UE și metode de execuție
Forme de finanțare din partea UE și metode de execuție
1.  Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” pot oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii, achiziții publice și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.
1.  Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” pot oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii, achiziții publice, contribuții și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.
2.  Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate direct, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.
2.  Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate direct, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.
La atribuirea granturilor, comitetul de evaluare menționat la articolul [150] din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.
La atribuirea granturilor, comitetul de evaluare menționat la articolul [150] din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.
3.  Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” sunt executate în conformitate cu [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.
3.  Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” sunt executate în conformitate cu [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.
4.  În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru a finanța acțiuni cu o valoare adăugată clară la nivelul Uniunii cofinanțate de autoritățile competente responsabile de domeniul sănătății din statele membre sau din țările terțe asociate la program ori de către organisme din sectorul public și organisme neguvernamentale, care acționează independent sau în rețea, mandatate de autoritățile competente respective.
4.  În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru a finanța acțiuni cu o valoare adăugată clară la nivelul Uniunii cofinanțate de autoritățile competente responsabile de domeniul sănătății din statele membre sau din țările terțe asociate la program ori de către organisme din sectorul public și organisme neguvernamentale, care acționează independent sau în rețea, mandatate de autoritățile competente respective.
5.  În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru rețelele europene de referință care sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele.
5.  În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru rețelele europene de referință care sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele.
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Articolul 32
Articolul 32
Articolul 32
Programul de lucru și coordonarea
Programul de lucru și coordonarea
Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate prin programele de lucru menționate la articolul [108] din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38 pentru a completa componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” prin stabilirea programelor de lucru menționate la articolul [108] din Regulamentul financiar. Respectivele programe de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea eficace între componenta „Sănătate” a FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic.
Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea eficace între componenta „Sănătate” a FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic.
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Articolul 33
Articolul 33
Articolul 33
Monitorizare și raportare
Monitorizare și raportare
1.  Se stabilesc indicatori pentru a monitoriza punerea în aplicare și progresele înregistrate de componente în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolele 23 și 26.
1.  Se stabilesc indicatori pentru a monitoriza punerea în aplicare și progresele înregistrate de componente în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolele 23 și 26.
2.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a componentelor și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
2.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a componentelor și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
3.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea completării sau modificării indicatorilor prevăzuți în anexa III, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a componentelor.
3.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea completării sau modificării indicatorilor prevăzuți în anexele IIb și III, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a componentelor.
3a.  Pentru a monitoriza cu regularitate componentele și pentru a aduce ajustările necesare priorităților sale politice și de finanțare, Comisia întocmește un raport inițial de monitorizare calitativă și cantitativă privind primul an, urmat de trei rapoarte pentru perioade consecutive de câte doi ani, pe care le prezintă Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele se prezintă, spre informare, și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Rapoartele includ rezultatele componentelor și măsura în care principiul egalității între femei și bărbați și principiul integrării perspectivei de gen au fost aplicate, precum și modul în care activitățile din cadrul acestora au abordat aspecte care țin de combaterea discriminării, inclusiv aspectele privind accesibilitatea. Pentru a crește transparența componentelor, rapoartele se pun la dispoziția publicului.
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Articolul 35
Articolul 35
Articolul 35
Evaluare
Evaluare
1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
2.  Evaluarea intermediară a componentelor poate fi realizată imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestora, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii lor în aplicare.
2.  Până la 31 decembrie 2024, Comisia realizează o evaluare la jumătatea perioadei a componentelor pentru:
(a)  a măsura, din punct de vedere calitativ și cantitativ, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor componentei;
(b)  a trata aspecte care țin de mediul social din Uniune și de orice schimbări majore introduse în legislația Uniunii;
(c)  a stabili dacă resursele componentelor au fost folosite în mod eficient și pentru a evalua valoarea adăugată adusă Uniunii de acestea.
Rezultatele respectivei evaluări la jumătatea perioadei sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.
3.  La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul5, Comisia efectuează o evaluare finală a componentelor.
3.  La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul5, Comisia efectuează o evaluare finală a componentelor.
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Articolul 37
Articolul 37
Articolul 37
Informare, comunicare și publicitate
Informare, comunicare și publicitate
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
2.  Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, precum și privind acțiunile și rezultatele acestor componente. Resursele financiare alocate componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolele 4, 23 și 26.
2.  Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, precum și privind acțiunile și rezultatele acestor componente. Resursele financiare alocate componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” contribuie, de asemenea, la comunicarea priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolele 4, 23 și 26.
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Articolul 38
Articolul 38
Articolul 38
Exercitarea delegării de competențe
Exercitarea delegării de competențe
1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 33 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5), la articolul 32 și la articolul 33 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 33 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5), la articolul 32 și la articolul 33 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare28.
4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare28.
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (6), al articolului 21 alineatul (5) și al articolului 33 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (6), al articolului 21 alineatul (5), al articolului 32 și al articolului 33 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
_________________________________
_________________________________
28 JO L 123, 12.5.2016, p. 13.
28 JO L 123, 12.5.2016, p. 13.
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Articolul 40
Articolul 40
Articolul 40
Comitetul prevăzut la articolul 163 din TFUE
Comitetul prevăzut la articolul 163 din TFUE
1.  Comisia este asistată de un comitet înființat în temeiul articolului 163 din TFUE („Comitetul FSE+”).
1.  Comisia este asistată de un comitet înființat în temeiul articolului 163 din TFUE („Comitetul FSE+”).
2.  Fiecare stat membru numește câte un reprezentant al administrației publice, un reprezentant al organizațiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizațiilor patronale și un supleant pentru fiecare membru pe o perioadă de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul său primește automat dreptul de a participa la lucrări.
2.  Fiecare stat membru numește câte un reprezentant al administrației publice, un reprezentant al organizațiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizațiilor patronale, un reprezentant din partea societății civile, un reprezentant al organismelor de promovare a egalității sau al altor instituții independente pentru drepturile omului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) din [viitorul RDC] și un supleant pentru fiecare membru pe o perioadă de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul său primește automat dreptul de a participa la lucrări.
3.  Comitetul FSE+ include câte un reprezentant al fiecărei organizații care reprezintă organizațiile lucrătorilor și organizațiile patronale la nivelul Uniunii.
3.  Comitetul FSE+ include câte un reprezentant al fiecărei organizații care reprezintă organizațiile lucrătorilor, organizațiile patronale și organizațiile societății civile la nivelul Uniunii.
3a.  Comitetul FSE+ poate invita reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții și ai Fondului european de investiții.
3b.  Echilibrul de gen și reprezentarea adecvată în FSE+ a grupurilor minoritare și a altor grupuri excluse este garantată.
4.  Comitetul FSE+ este consultat cu privire la utilizarea planificată a asistenței tehnice în cazul unui sprijin din partea componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE+ cu impact asupra punerii în aplicare a strategiilor la nivelul Uniunii.
4.  Comitetul FSE+ este consultat cu privire la utilizarea planificată a asistenței tehnice în cazul unui sprijin din partea componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE+ cu impact asupra punerii în aplicare a strategiilor la nivelul Uniunii.
5.  Comitetul FSE+ poate emite avize cu privire la:
5.  Comitetul FSE+ poate emite avize cu privire la:
(a)  întrebările legate de contribuția FSE+ la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a recomandărilor specifice fiecărei țări și a priorităților legate de semestrul european (programele naționale de reformă etc.);
(a)  întrebările legate de contribuția FSE+ la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a recomandărilor specifice fiecărei țări și a priorităților legate de semestrul european (programele naționale de reformă etc.);
(b)  aspecte legate de [viitorul RDC] relevante pentru FSE+;
(b)  aspecte legate de [viitorul RDC] relevante pentru FSE+;
(c)  întrebări legate de FSE+ care îi sunt transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (4).
(c)  întrebări legate de FSE+ care îi sunt transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (4).
Avizele Comitetului FSE+ se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate și se comunică spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Comisia informează Comitetul FSE+ despre modul în care a ținut seama de avizele sale.
Avizele Comitetului FSE+ se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate și se comunică spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Comisia informează Comitetul FSE+ în scris despre modul în care a ținut seama de avizele sale.
6.  Comitetul FSE+ poate înființa grupuri de lucru pentru fiecare componentă a FSE+.
6.  Comitetul FSE+ poate înființa grupuri de lucru pentru fiecare componentă a FSE+.
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Anexa I
ANEXA I1
ANEXA I1
Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată
Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată
Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, „fără caracter binar”). Dacă anumite rezultate nu sunt posibile, datele legate de acele rezultate nu trebuie să fie colectate și raportate.
Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, „fără caracter binar”). Dacă anumite rezultate nu sunt disponibile, datele legate de acele rezultate nu trebuie să fie colectate și raportate. Datele cu caracter personal sensibile pot fi analizate anonim.
(1)  Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane:
(1)  Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane:
(1a)  Indicatori comuni de realizare pentru participanți
(1a)  Indicatori comuni de realizare pentru participanți
–  Indicatorii comuni de realizare pentru participanți sunt:
–  Indicatorii comuni de realizare pentru participanți sunt:
–  șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată*;
–  șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată*;
–  șomeri de lungă durată*;
–  șomeri de lungă durată*;
–  persoane inactive*;
–  persoane inactive*;
–  angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă*;
–  angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă*;
–  persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET);
–  persoane cu vârsta sub 30 de ani*;
–  copii cu vârsta sub 18 ani*;
–  tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani*;
–  persoane cu vârsta peste 54 de ani*;
–  persoane cu vârsta peste 54 de ani*;
–  absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;
–  absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;
–  persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;
–  persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;
–  persoane cu studii superioare (ISCED 5-8)*.
–  persoane cu studii superioare (ISCED 5-8)*.
Numărul total al participanților se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.
Numărul total al participanților se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.
(1b)  Alți indicatori comuni de realizare
(1b)  Alți indicatori comuni de realizare
Dacă datele pentru acești indicatori nu sunt colectate din registrele de date, valorile acestor indicatori pot fi determinate pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarului.
Dacă datele pentru acești indicatori nu sunt colectate din registrele de date, valorile acestor indicatori pot fi determinate pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarului. Datele sunt întotdeauna furnizate de participanți pe bază de voluntariat.
–  participanți cu handicap**;
–  participanți cu handicap**;
–  participanți cu vârsta sub 18 ani*;
–  resortisanți ai țărilor terțe*;
–  resortisanți ai țărilor terțe*;
–  participanți de origine străină*;
–  participanți de origine străină*;
–  minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)**;
–  minorități (altele decât din comunitatea romă)**;
–  participanți din comunitatea romă**;
–  persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă*;
–  persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă*;
–  participanți din zonele rurale*.
–  participanți din zonele rurale*;
–  participanți din zone geografice cu un nivel ridicat de sărăcie și excluziune socială*;
–  participanți aflați în tranziție de la asistența instituționalizată la cea acordată la nivelul familiei și comunității**.
(2)  Indicatorii comuni de realizare pentru entități sunt:
(2)  Indicatorii comuni de realizare pentru entități sunt:
–  numărul de administrații publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin, la nivel național, regional sau local;
–  numărul de administrații publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin, la nivel național, regional sau local;
–  numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi sociale).
–  numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi sociale).
(3)  Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți sunt:
(3)  Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți sunt:
–  participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant*;
–  participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant*;
–  participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
(4)  Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participanți:
(4)  Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participanți:
–  participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase luni de la încetarea calității de participant*;
–  participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase și de 12 luni de la încetarea calității de participant*;
–  participanți a căror situație pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit în termen de șase luni de la încetarea calității de participant*.
–  participanți a căror situație pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit în termen de șase și de 12 luni de la încetarea calității de participant*.
Ca o cerință minimă, aceste date trebuie colectate pe baza unui eșantion reprezentativ de participanți în cadrul fiecărui obiectiv specific. Valabilitatea internă a eșantionului trebuie să fie asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivelul obiectivului specific.
Ca o cerință minimă, aceste date trebuie colectate pe baza unui eșantion reprezentativ de participanți în cadrul fiecărui obiectiv specific. Valabilitatea internă a eșantionului trebuie să fie asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivelul obiectivului specific.
________________________________
__________________________________
1 Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
1 Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Anexa II
ANEXA II
ANEXA II
Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale
Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale
(1)  Indicatori de realizare
(1)  Indicatori de realizare
(a)  Valoarea monetară totală a alimentelor și bunurilor distribuite.
(a)  Valoarea monetară totală a alimentelor și bunurilor distribuite.
(i)  valoarea totală a ajutorului alimentar;
(i)  valoarea totală a ajutorului alimentar;
(ia)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate copiilor;
(ia)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate copiilor;
(ib)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate persoanelor fără adăpost;
(ib)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate persoanelor fără adăpost;
(ic)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate altor grupuri-țintă.
(ic)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate altor grupuri-țintă.
(ii)  valoarea totală a bunurilor distribuite
(ii)  valoarea totală a bunurilor distribuite
(iia)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor;
(iia)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor;
(iib)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost;
(iib)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost;
(iic)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri-țintă.
(iic)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri-țintă.
(b)  Cantitatea totală a ajutorului alimentar distribuit (în tone).
(b)  Cantitatea totală a ajutorului alimentar distribuit (în tone).
Din care2:
Din care2:
(a)  proporția alimentelor pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite prin program (în %);
(a)  proporția alimentelor pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite prin program (în %);
(b)  proporția produselor alimentare cofinanțate de FSE+ în volumul total al alimentelor distribuite beneficiarilor (în %).
(b)  proporția produselor alimentare cofinanțate de FSE+ în volumul total al alimentelor distribuite beneficiarilor (în %).
(3)  Indicatori comuni de rezultat3
(3)  Indicatori comuni de rezultat3
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar
–  Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
–  Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
–  Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
–  Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu handicap;
–  Numărul destinatarilor finali cu handicap;
–  Numărul resortisanților țărilor terțe;
–  Numărul resortisanților țărilor terțe;
–  Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii);
–  Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
–  participanți din comunitatea romă;
–  Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
–  Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor material
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor material
–  Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
–  Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
–  Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
–  Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu handicap;
–  Numărul destinatarilor finali cu handicap;
–  Numărul resortisanților țărilor terțe;
–  Numărul resortisanților țărilor terțe;
–  Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii);
–  Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
–  participanți din comunitatea romă.
–  Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
–  Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
_________________________________
_________________________________
2 Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarilor.
2 Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarilor.
3 Ibid
3 Ibid
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Anexa II a (nouă)
ANEXA IIa
Indicatori comuni pentru sprijinul FSE+ pentru promovarea incluziunii sociale a persoanelor celor mai defavorizate
Indicatori de realizare
(1)  Numărul total de persoane care beneficiază de ajutor pentru incluziune socială
din care:
(a)  numărul de copii în vârstă de până la 15 ani;
(b)  numărul de persoane în vârstă de cel puțin 65 de ani;
(c)  numărul de femei;
(d)  numărul persoanelor de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
(e)  participanți din comunitatea romă;
(f)  numărul persoanelor fără adăpost.
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Anexa II b (nouă)
ANEXA IIb
Indicatori pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”
1.  Nivelul de câștig declarat ca urmare a unei mai bune înțelegeri a politicilor și a legislației Uniunii
(1)  Numărul de activități de analiză
(2)  Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3)  Sprijin pentru principalii actori
2.  Nivelul de colaborare activă și de parteneriat între instituțiile guvernamentale din Uniune, statele membre și țările asociate
(1)  Numărul de activități de analiză
(2)  Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3)  Sprijin pentru principalii actori
3.  Utilizarea declarată a inovării în materie de politici sociale în punerea în aplicare a recomandărilor specifice din RSI sociale și rezultatele experimentării în materie de politici sociale destinate elaborării politicilor
(1)  Numărul de activități de analiză
(2)  Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3)  Sprijin pentru principalii actori
4.  Numărul de accesări ale platformei EURES
5.  Numărul de plasamente pentru tineri realizate sau sprijinite în cadrul acțiunii pregătitoare „Primul tău loc de muncă EURES”, precum și în cadrul programelor de mobilitate specifice
6.  Numărul de contacte personale individuale ale consilierilor EURES cu persoane în căutarea unui loc de muncă sau care își schimbă locul de muncă și cu angajatori
7.  Numărul întreprinderilor înființate sau consolidate care au beneficiat de sprijinul Uniunii
8.  Proporția beneficiarilor care au creat sau au dezvoltat o întreprindere cu microfinanțare din partea Uniunii care sunt șomeri sau care aparțin grupurilor defavorizate
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Anexa III – punctul 2
2.  Numărul evaluărilor clinice comune ale tehnologiei medicale
2.  Numărul beneficiarilor (profesioniști, cetățeni, pacienți) afectați de rezultatele programului
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Anexa III – punctul 3
3.  Numărul celor mai bune practici transferate
3.  Numărul evaluărilor clinice comune ale tehnologiei medicale
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Anexa III – punctul 4
4.  Gradul de utilizare a rezultatelor programului în cadrul politicii naționale în domeniul sănătății, astfel cum este măsurat printr-un chestionar de tipul „înainte și după”.
4.  Numărul celor mai bune practici transferate
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Anexa III – punctul 4 a (nou)
4a.   Gradul de utilizare a rezultatelor programului în cadrul politicilor sau instrumentelor regionale și naționale în domeniul sănătății, astfel cum este măsurat prin metode validate.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0461/2018).

Ultima actualizare: 18 ianuarie 2019Notă juridică