Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2100(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0419/2018

Texte depuse :

A8-0419/2018

Dezbateri :

PV 15/01/2019 - 15
CRE 15/01/2019 - 15

Voturi :

PV 16/01/2019 - 21.7
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0030

Texte adoptate
PDF 149kWORD 57k
Miercuri, 16 ianuarie 2019 - Strasbourg Ediţie definitivă
Uniunea bancară - Raportul anual pe 2018
P8_TA(2019)0030A8-0419/2018

Rezoluția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2018 (2018/2100(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2017(1),

–  având în vedere răspunsurile Comisiei și Băncii Centrale Europene (BCE) la Rezoluția Parlamentului European din 1 martie 2018 referitoare la uniunea bancară – raportul anual pe 2017,

–  având în vedere declarația convenită la summitul zonei euro în cadrul reuniunii sale din 29 iunie 2018,

–  având în vedere Raportul special al Curții de Conturi Europene (CCE) din 16 ianuarie 2018 privind eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către BCE(2),

–  având în vedere propunerea Comisiei din 24 mai 2018 de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind titlurile garantate cu obligațiuni suverane (COM(2018)0339),

–  având în vedere constatările din 23 februarie 2018 ale BCE potrivit cărora ABLV Bank și ABLV Bank Luxembourg sunt în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate, în conformitate cu Regulamentul privind mecanismul unic de rezoluție(3),

–  având în vedere lansarea la 31 ianuarie 2018 de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a exercițiului său pe 2018 de simulare de criză la nivelul UE(4),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare („Comunicarea privind sectorul bancar”)(5),

–  având în vedere raportul anual statistic al ESMA din 18 octombrie 2018 privind piețele instrumentelor financiare derivate,

–  având în vedere anunțurile BCE din 15 martie 2018 privind așteptările în materie de supraveghere pentru noile credite neperformante(6) și din 11 iulie 2018 referitoare la măsurile sale suplimentare de supraveghere a stocului de credite neperformante(7),

–  având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) din septembrie 2018 intitulat „Abordarea creditelor neperformante dintr-o perspectivă macroprudențială” („Approaching non-performing loans from a macroprudential angle”),

–  având în vedere raportul CERS din septembrie 2018 intitulat „Monitorul privind sistemul bancar paralel din UE nr. 3”,

–  având în vedere anunțul de post vacant pentru funcția de președinte al Consiliului de supraveghere al BCE, începând cu 1 ianuarie 2019(8),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu din 11 octombrie 2017 privind mecanismul unic de supraveghere instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 (COM(2017)0591),

–  având în vedere propunerile de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (CRR) (COM(2016)0850), precum și a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (CRD IV) (COM(2016)0854),

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2017 referitor la modificările aduse cadrului Uniunii privind cerințele de capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții (CON/2017/46),

–  având în vedere raportul Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) din iulie 2017 privind implicațiile IFRS 9 asupra stabilității financiare,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 11 iulie 2017 privind Planul de acțiune pentru abordarea creditelor neperformante în Europa,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare (A8-0419/2018),

A.  întrucât încredințarea către BCE a supravegherii instituțiilor financiare de importanță sistemică s-a dovedit a fi un succes;

B.  întrucât supravegherea prudențială și a combaterii spălării banilor nu pot fi abordate în mod separat;

C.  întrucât rolul ABE trebuie să fie consolidat în mod semnificativ pentru a pune în aplicare și a controla efectiv măsurile de combatere a spălării banilor;

D.  întrucât este important să se clarifice modul în care sunt tratate ajutoarele de stat pentru acțiunile schemelor de garantare a depozitelor(9);

E.  întrucât volumul de credite neperformante, precum și expunerile de nivel 2 și de nivel 3 din sistemele bancare ale unor state membre sunt încă îngrijorător de mari;

F.  întrucât între statele membre există în continuare diferențe considerabile în ceea ce privește numărul și ratele creditelor neperformante;

G.  întrucât participarea la uniunea bancară este deschisă pentru statele membre care nu au adoptat încă moneda euro; întrucât niciun stat membru nu a decis până în prezent să participe pe această bază; întrucât mai multe state membre discută posibilitatea de a se alătura uniunii bancare; întrucât diferite instituții financiare consideră că este avantajos să se afle în interiorul uniunii bancare,

1.  ia act, cu satisfacție, de realizările și rezultatele uniunii bancare în ceea ce privește contribuția la promovarea unei piețe cu adevărat unice, a unor condiții de concurență echitabile și a stabilității financiare, precum și la creșterea previzibilității pentru actorii de pe piață; subliniază importanța angajamentului față de procesul de finalizare a uniunii bancare și nevoia de a asigura deschiderea și tratamentul egal al tuturor statelor membre care participă la uniunea bancară; reamintește că procesul de finalizare a uniunii bancare, care include un sistem european de asigurare a depozitelor și un mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție, trebuie să continue, la fel ca și măsurile pentru reducerea riscurilor, care va ajuta la a consolida și mai mult perspectivele de stabilitate financiară și de creștere economică;

2.  subliniază importanța angajamentului față procesul de finalizare a uniunii piețelor de capital, care va contribui la crearea unei piețe de capital cu adevărat unice în UE, la canalizarea creditării în economia reală, la partajarea mai ușoară a riscurilor în sectorul privat, la o nevoie mai redusă de a partaja riscurile în sectorul public, la facilitarea investițiilor transfrontaliere și la completarea finanțării prin intermediul băncilor;

3.  reamintește că uniunea bancară este deschisă tuturor statelor membre care doresc să se alăture; salută orice măsură luată de statele membre din afara zonei euro în vederea aderării la uniunea bancară, deoarece acest lucru contribuie la alinierea uniunii bancare la piața internă;

4.  consideră că, pe lângă asigurarea stabilității financiare, unul dintre obiectivele uniunii bancare ar trebui să fie acela de a menține, respectând principiul proporționalității, diversitatea modelelor bancare sustenabile ale UE și de a evita orientarea sistemului bancar european către un model unic sau care penalizează disproporționat băncile mai mici, deoarece această diversitate permite îndeplinirea cerințelor cetățenilor și a proiectelor lor și reprezintă un instrument de diversificare, o caracteristică esențială pentru a face față șocurilor potențiale;

5.  subliniază că propunerile organismelor internaționale ar trebui transpuse în dreptul european astfel încât să se țină seama de particularitățile sectorului bancar european;

6.  atrage atenția că în special standardele Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) nu ar trebui să fie transpuse ca atare în dreptul european, fără a lua suficient în considerare particularitățile sistemului bancar european și principiul proporționalității;

7.  reamintește necesitatea unui set coerent și concis de norme pentru buna funcționare a uniunii bancare, ținând seama de importanța proporționalității; invită Comisia să acorde, după caz, prioritate regulamentelor față de directive, ca instrument legislativ pentru uniunea bancară, și să își stabilească o prioritate din a garanta pe deplin că întreaga legislație relevantă este pusă în aplicare integral și corect în toate statele membre; invită Comisia ca, în cooperare cu autoritățile europene de supraveghere, să identifice și să elimine obstacolele din calea pieței interne;

8.  consideră că deciziile luate de autoritățile de supraveghere și de rezoluție trebuie explicate în mod adecvat și trebuie să fie coerente, transparente și publice; îndeamnă autoritățile de supraveghere și autoritățile de rezoluție să fie cât mai restrictive posibil în aplicarea dispozițiilor care le permit să refuze accesul la documente;

Supravegherea

9.  ia act de evaluările recente realizate de BCE în 2018 potrivit cărora unele instituții erau „în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate”; evidențiază necesitatea de a îmbunătăți timpii de răspuns ai supravegherii bancare europene; este profund îngrijorat că unele dintre aceste cazuri au ridicat probleme privind aplicarea normelor de combatere a spălării banilor în uniunea bancară; reliefează necesitatea urgentă a unei abordări comune a UE în această privință, cu competențe atribuite în mod clar; salută, în acest context, propunerea Comisiei de a consolida ABE în domeniul combaterii spălării banilor;

10.  ia act de rezultatele simulării de criză realizate la nivelul UE de către ABE; salută includerea instrumentelor de nivel 2 și de nivel 3 în sfera simulărilor de criză din 2018; consideră că simulările de criză ar trebui interpretate în combinație cu alte activități de monitorizare în curs; invită mecanismul unic de supraveghere (MUS), ABE și CERS să folosească metodologii coerente la definirea simulărilor de criză pentru a asigura un grad ridicat de transparență a acestei proceduri și pentru a preveni posibilele denaturări;

11.  reamintește că există riscuri asociate cu datoria suverană; ia act de activitatea în curs a Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) privind riscul suveran; este preocupat și de faptul că unele instituții financiare s-au angajat în expuneri excesiv de mari pe titluri de creanță emise de propriile guverne; subliniază că cadrul de reglementare al UE privind tratamentul prudențial al datoriei suverane ar trebui să fie în conformitate cu standardele internaționale;

12.  salută propunerea Comisiei de consolidare a rolului ABE în ceea ce privește combaterea spălării banilor în sectorul financiar; invită colegiuitorii să adopte propunerea fără întârzieri nejustificate și accentuează necesitatea consolidării cooperării și a schimbului de informații între autoritățile naționale de supraveghere pe baza standardelor comune din cadrul UE, făcând obiectul unei coordonări la nivelul UE și oferind sprijin autorităților naționale când nu pot face față anumitor situații;

13.  rămâne îngrijorat de cazurile recente de spălare de bani petrecute la bănci europene și de riscul ca astfel de cazuri să expună economia UE la instabilitate financiară și politică; observă că mai multe dintre aceste cazuri au fost raportate de jurisdicții din afara UE; solicită o abordare comună în ceea ce privește supravegherea prudențială și a activităților de combatere a spălării banilor; constată că în afara uniunii bancare au fost identificate și unele probleme legate de aplicarea legislației privind combaterea spălării banilor și că aderarea la uniunea bancară ar putea ajuta statele membre care nu fac parte din zona euro să abordeze aceste probleme;

14.  reliefează că piețele financiare sunt puternic interconectate; evidențiază importanța pregătirii autorităților de supraveghere bancară pentru toate rezultatele posibile în negocierile privind Brexitul dintre UE-27 și Regatul Unit, ținând seama că acest lucru nu înlocuiește pregătirea actorilor privați; invită Comisia și autoritățile de supraveghere să analizeze riguros implicațiile Brexitului; invită UE-27 să aprofundeze reglementarea comună și supravegherea comună, crescând, totodată, profunzimea și amploarea piețelor de capital din UE27;

15.  îndeamnă toți negociatorii să acționeze în direcția adoptării unui pachet legislativ echilibrat și sustenabil care vizează reducerea riscului în sistemul bancar, înainte de alegerile europene din 2019; îndeamnă Consiliul, în special, să negocieze cu bună credință, ținând seama în mod corespunzător de diversitatea modelelor bancare din UE, de principiul proporționalității și de pachetul echilibrat adoptat de Parlamentul European; invită Comisia să abordeze concret problema băncilor „prea mari pentru a se prăbuși”, împreună cu riscurile diferitelor modele bancare din UE, ținând seama de dimensiunea lor pe piețele relevante;

16.  ia act de negocierile în curs privind pachetul referitor la creditele neperformante; observă actul adițional al BCE privind creditele neperformante și activitatea ABE în legătură cu orientările privind gestionarea expunerilor neperformante și a celor restructurate în urma dificultăților financiare; salută reducerea volumului de credite neperformante în ultimii ani; își reafirmă îngrijorarea că numărul total și proporția creditelor neperformante și ale instrumentelor de nivel 2 și 3 rămân mult peste medie în unele state membre; subliniază că riscul la adresa stabilității financiare pe care îl reprezintă creditele neperformante este semnificativ, dar mai mic decât în urmă cu câțiva ani; este de acord cu Comisia că responsabilitatea principală pentru reducerea creditelor neperformante revine statelor membre, în special prin adoptarea de legi eficiente în materie de insolvență, precum și băncilor înseși, însă reliefează interesul UE de a reduce ponderea creditelor neperformante;

17.  își exprimă îngrijorarea cu privire la utilizarea pe scară largă a modelelor interne de către instituțiile bancare; invită MUS și ABE să-și continue activitatea referitoare la adecvarea utilizării de modele interne pentru a stabili credibilitatea lor și a realiza condiții de concurență echitabile între instituții;

18.  ia act de negocierile în curs privind Sistemul european de supraveghere financiară (SESF); consideră că o piață unică are nevoie de competențe de supraveghere adecvate la nivelul UE; subliniază că responsabilitatea principală a SESF constă în a asigura eficacitatea acțiunilor de supraveghere;

19.  salută Comunicarea Comisiei referitoare la FinTech; recunoaște potențialul important al FinTech și necesitatea de a încuraja inovarea; constată, cu toate acestea, necesitatea unei reglementări clare și a unei supravegheri adecvate, care să protejeze consumatorii și să asigure stabilitatea financiară, precum și condiții de concurență echitabile pentru actorii de pe piața financiară; consideră că întreprinderile din sectorul FinTech care desfășoară același tip de activități ca și alți actori din sistemul financiar trebuie supuse acelorași reguli privind operațiunile desfășurate; evidențiază necesitatea de a îmbunătăți în mod continuu reziliența cibernetică a sectorului financiar din UE;

20.  este îngrijorat în continuare de amploarea sistemului bancar paralel în UE; reamintește că, la sfârșitul lui 2017, acesta reprezenta, potrivit estimărilor, aproximativ 40 % din sistemul financiar al UE; încurajează autoritățile UE, naționale și internaționale să continue să monitorizeze cu vigilență riscurile reprezentate de aceste activități și să le abordeze cât mai repede posibil, pentru a garanta concurența loială, transparența și stabilitatea financiară; invită Comisia să identifice de urgență lacunele existente în regulamentele actuale;

21.  reamintește dezbaterea inițială privind rolul BCE atât ca autoritate monetară, cât și de supraveghere; consideră că, în general, BCE a reușit să păstreze cele două roluri separate; consideră totuși că este necesară o dezbatere suplimentară pentru a evita riscul unui conflict de interese între cele două sarcini; subliniază importanța cooperării dintre ABE ca autoritate de reglementare și MUS ca autoritate de supraveghere, respectând repartizarea responsabilităților;

22.  consideră că armonizarea suplimentară a practicilor în ceea ce privește aprecierea dacă o bancă este în curs de a intra în dificultate sau susceptibilă de a intra în dificultate, precum și o distincție mai clară între competențele de supraveghere și de intervenție timpurie ar contribui la o gestionare a crizelor mai eficientă de către autoritățile competente, înainte de rezoluție;

Rezoluția

23.  ia act de acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii summitului zonei euro din 29 iunie 2018, conform căruia Mecanismul european de stabilitate (MES) va asigura mecanismul comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (SRF) și va fi reformat pentru a oferi un sprijin eficace pentru stabilitate, bazat pe condiții stricte care să garanteze responsabilitatea, răspunderea și principiul evitării hazardului moral, precum și principiul conform căruia contribuabilii nu sunt răspunzători pentru riscurile bancare; reamintește poziția Parlamentului potrivit căreia acest mecanism ar trebui să fie încorporat pe deplin în cadrul instituțional al Uniunii și atrage atenția asupra necesității unui control democratic adecvat;

24.  reamintește că procedurile normale de insolvență sunt cele care se aplică atunci când măsurile de rezoluție nu sunt considerate ca fiind în interesul public; este conștient că divergențele din cadrul legislației privind insolvența reflectă proceduri naționale consacrate; observă că legislația în materie de insolvență poate beneficia de pe urma unei armonizări suplimentare în întreaga Uniune pentru a asigura norme comune și condiții de concurență echitabile pentru toate băncile și pentru toți investitorii și creditorii;

25.  își reafirmă poziția conform căreia normele privind recapitalizarea preventivă trebuie să fie clarificate; observă că recapitalizarea preventivă poate fi un instrument de gestionare a crizelor, dar consideră că utilizarea sa trebuie să fie strict limitată la cazurile excepționale în care banca îndeplinește nivelurile minime armonizate de capital reglementat, fiind astfel solvabilă, și în care se asigură conformitatea cu normele UE privind ajutoarele de stat; reamintește că obiectivul regimului de rezoluție al UE este de a garanta protejarea contribuabililor, că acționarii și creditorii băncii suportă costurile eșecurilor în materie de management bancar și că stabilitatea sistemului financiar în ansamblu este menținută; subliniază că este necesar să se îmbunătățească aplicarea setului comun de norme pentru rezoluția instituțiilor de credit;

26.  invită Comisia să evalueze redresarea și rezoluția instituțiilor de credit în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat; invită Comisia să evalueze reglementarea pe baza Directivei privind redresarea și rezoluția instituțiilor bancare (BRRD); solicită Comisiei să aplice în mod transparent normele privind ajutoarele de stat cu referire la BRRD;

27.  subliniază importanța accesului la lichidități pentru băncile aflate în proces de rezoluție, în timpul și imediat după procedurile de rezoluție; urmărește cu interes dezbaterile în curs cu privire la un posibil instrument pentru furnizarea de lichidități în cadrul rezoluției;

28.  invită Comisia să evalueze periodic dacă sectorul bancar a beneficiat de subvenții implicite și de ajutoare de stat de la începutul crizei și până în prezent, inclusiv prin furnizarea de sprijin neconvențional pentru asigurarea lichidității, și să publice un raport în acest sens; evidențiază efectul de denaturare pe care ajutoarele de stat îl pot avea asupra funcționării pieței interne; reamintește cerințele stricte referitoare la aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și invită din nou Comisia să reexamineze anual dacă aceste cerințe continuă să fie îndeplinite;

29.  salută concluzia Curții de Conturi, din raportul său privind eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către BCE, conform căreia structura organizatorică a BCE și resursele acesteia pentru evaluarea planurilor de redresare și pentru supravegherea băncilor aflate în situație de criză sunt satisfăcătoare, observând în același timp că există probleme nerezolvate în ceea ce privește schimbul de informații și eficiența coordonării; reamintește importanța hotărâtoare pe care o au cooperarea și schimbul de informații între autorități pentru punerea în aplicare a măsurilor de rezoluție;

30.  salută memorandumul de înțelegere revizuit dintre BCE și Comitetul unic de rezoluție (SRB); subliniază că un schimb de informații simplificat și, în unele cazuri, automat sporește eficiența și contribuie la menținerea la un nivel minim a sarcinii de raportare impuse băncilor;

Asigurarea depozitelor

31.  ia act de acordul la care s-a ajuns în cadrul reuniunii summitului zonei euro din 29 iunie 2018 în legătură cu sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS), precum și de Comunicarea Comisiei din 11 octombrie 2017 privind EDIS; atrage atenția că procesul de instituire a EDIS ar trebui să continue în vederea finalizării uniunii bancare; recunoaște beneficiile partajării riscurilor și ale reducerii suplimentare a riscurilor;

o
o   o

32.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Autorității Bancare Europene, Băncii Centrale Europene, Comitetului unic de rezoluție, parlamentelor statelor membre și autorităților competente, astfel cum sunt definite la punctul 40 de la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0058.
(2) Raportul special nr. 02/2018: „Eficiența operațională a gestionării crizelor bancare de către BCE”, Curtea de Conturi Europeană, 16 ianuarie 2018, https://www.eca.europa.eu/ro/Pages/DocItem.aspx?did=44556
(3) Comunicat de presă, „ECB determined ABLV Bank was failing or likely to fail” (BCE a constatat că ABLV Bank era în curs de a intra sau susceptibilă de a intra în dificultate), Banca Centrală Europeană, 24 februarie 2018, https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/pr/date/2018/html/ssm.pr180224.en.html
(4) Comunicat de presă: „EBA launches 2018 EU-wide stress test exercise” (ABE lansează exercițiul pe 2018 de simulare de criză la nivelul UE), Autoritatea Bancară Europeană, 31 ianuarie 2018, http://www.eba.europa.eu/-/eba-launches-2018-eu-wide-stress-test-exercise
(5) JO C 216, 30.7.2013, p. 1.
(6) Comunicat de presă, „ECB sets out its supervisory expectations for new NPLs” (BCE își prezintă așteptările în materie de supraveghere pentru noile credite neperformante), Banca Centrală Europeană, 15 martie 2018, https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/pr/date/2018/html/ssm.pr180315.en.html
(7) Comunicat de presă, „ECB announces further steps in supervisory approach to stock of NPLs” (BCE anunță măsuri suplimentare de supraveghere a stocului de credite neperformante), Banca Centrală Europeană, 11 iulie 2018, https://www.bankingsupervision.europa.eu/press/pr/date/2018/html/ssm.pr180711.en.html
(8) JO C 248A, 16.7.2018, p. 1.
(9) Cauza T-98/16: Acțiune introdusă la 4 martie 2016 - Italia/Comisia (JO C 145, 25.4.2016, p. 34).

Ultima actualizare: 13 decembrie 2019Notă juridică