Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 3, 6, 9, 10, 11, 12, 21, 23 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și articolele 8, 9, 10, 15, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 26, 45, 46, 47, 48, 153, 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 10 și 11 din TUE, precum și declarația de la articolul 10 alineatul (3) potrivit căreia „orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii”,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (2) din TUE, în care se consacră dreptul la liberă circulație al persoanelor,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere cadrul financiar multianual pentru perioada 2020-2027,

–   având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(1),

–  având în vedere Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni”(3) pentru perioada 2014-2020,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 aprilie 2011 privind libera circulație a lucrătorilor în cadrul Uniunii(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013(5),

–  având în vedere Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale(6),

–  având în vedere Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne(7),

–  având în vedere propunerea de directivă a Consiliului de instituire a unui document de călătorie provizoriu al UE și de abrogare a Deciziei 96/409/PESC (COM(2018)0358),

–  având în vedere Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului din 20 aprilie 2015 privind măsurile de coordonare și cooperare pentru facilitarea protecției consulare a cetățenilor nereprezentați ai Uniunii în țările terțe și de abrogare a Deciziei 95/553/CE(8),

–  având în vedere propunerea Comisiei de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Drepturi și valori” (COM(2018)0383),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2009 privind orientări pentru o mai bună transpunere și aplicare a Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (COM(2009)0313),

–  având în vedere raportul Comisiei din 24 ianuarie 2017, intitulat „Consolidarea drepturilor cetățenilor într-o Uniune a schimbărilor democratice - Raportul din 2017 privind cetățenia Uniunii” (COM(2017)0030),

–  având în vedere recomandarea Comisiei din 12 septembrie 2018 privind rețelele de cooperare electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică și combaterea campaniilor de dezinformare în contextul alegerilor pentru Parlamentul European (C(2018)5949),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 octombrie 2015 referitoare la inițiativa cetățenească europeană(10) și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind inițiativa cetățenească europeană (COM(2017)0482),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la vânzarea cetățeniei UE(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 aprilie 2016 referitoare la cunoașterea UE în școală(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 martie 2017 referitoare la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 martie 2017 referitoare la obstacolele pentru exercitarea libertății cetățenilor UE de a circula și a munci pe piața internă(14),

–  având în vedere Avizul Comitetului Regiunilor din 31 ianuarie 2013 intitulat „Consolidarea cetățeniei Uniunii: promovarea drepturilor electorale ale cetățenilor UE”,

–  având în vedere studiile publicate în 2016 de Departamentul tematic C al Parlamentului, intitulate „Obstacole în calea dreptului la liberă circulație și ședere al cetățenilor UE și al familiilor acestora”,

–  având în vedere raportul din 2018 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, intitulat „Concretizarea drepturilor cetățenilor UE: instanțele naționale asigură respectarea libertății de circulație și a drepturilor conexe”,

–  având în vedere rezultatele sondajului Eurobarometru 89/2018,

–   având în vedere Rezoluția sa din 7 februarie 2018 privind componența Parlamentului European(15),

–  având în vedere poziția sa, adoptată la 4 iulie 2018, referitoare la proiectul de decizie a Consiliului de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, anexat la Decizia 76/787/CECO, CEE, Euratom a Consiliului din 20 septembrie 1976 („Actul electoral”)(16),

–  având în vedere decizia sa din 7 februarie 2018 referitoare la revizuirea Acordului-cadru privind relațiile dintre Parlamentul European și Comisia Europeană(17),

—  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii(18),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 – poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord(19),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 12 septembrie 2018 către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată „Dezvoltarea unei economii europene în domeniul datelor” (COM(2018)0637),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisiei pentru petiții (A8-0041/2019),

A.  întrucât cetățenia UE și drepturile sale conexe au fost introduse inițial în 1992 de Tratatul de la Maastricht și au fost ulterior consolidate de Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009, dar nu au fost puse în aplicare decât parțial;

B.  întrucât drepturile, valorile și principiile pe care se bazează Uniunea, evidențiate la articolele 2 și 6 din TUE, plasează cetățeanul în centrul proiectului european; întrucât dezbaterea privind viitorul Europei implică, de asemenea, o reflecție asupra solidității identității noastre comune;

C.  întrucât principiile transparenței, integrității și responsabilității instituțiilor UE și ale proceselor decizionale, așa cum decurg din articolele 10 și 11 din TUE și 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt elemente substanțiale ale conceptului de cetățenie și sunt esențiale pentru construirea și consolidarea credibilității și a încrederii în Uniune în ansamblu; întrucât recurgerea la acorduri și instrumente ad hoc și interguvernamentale în mai multe domenii de politică ale UE, precum și la organisme decizionale informale, prin eludarea și dezinstituționalizarea procedurii legislative ordinare a UE, riscă să submineze grav aceste principii;

D.  întrucât UE a întâmpinat dificultăți în a face față numeroaselor crize cu consecințe socioeconomice importante, care au condus la apariția ideologiilor populiste și naționaliste bazate pe identitățile exclusive și pe criteriile bazate pe supremație care contravin valorilor europene;

E.  întrucât gestionarea nesatisfăcătoare a diverselor crize a dus la intensificarea sentimentelor de dezamăgire ale cetățenilor față de unele dintre rezultatele proiectului de integrare europeană; întrucât este esențial să se garanteze că cetățenia UE este considerată un privilegiu prețuit în rândul cetățenilor, inclusiv prin restabilirea încrederii cetățenilor în proiectul UE, acordând prioritate promovării drepturilor tuturor cetățenilor, inclusiv, printre altele, a drepturilor civile, politice și sociale, îmbunătățind calitatea democrației în cadrul Uniunii, a posibilităților de exercitare efectivă a drepturilor și libertăților fundamentale și a oportunităților fiecărui cetățean de a participa la viața democratică a Uniunii, asigurând, în același timp, o implicare mai mare a societății civile în procesele decizionale și de punere în aplicare;

F.  întrucât actuala revizuire a ICE urmărește să îmbunătățească eficacitatea acesteia și să consolideze democrația participativă și cetățenia activă;

G.  întrucât, pentru a avea acces la cetățenia UE, este nevoie să fie dobândită cetățenia unui stat membru, care este reglementată de legile naționale; întrucât, în același timp, drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia UE sunt prevăzute de legislația UE și nu depind de statele membre și, prin urmare, nu pot fi limitate în mod nejustificat de către acestea;

H.  întrucât, în contextul accesului la cetățenia națională, statele membre ar trebui să fie guvernate de principiile dreptului UE, cum ar fi principiile proporționalității, statului de drept și nediscriminării, care au fost formulate în mod riguros în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene;

I.  întrucât perspectiva Brexitului a subliniat importanța drepturilor care decurg din cetățenia UE, în special în rândul tinerilor europeni, precum și rolul lor în viața a milioane de cetățeni ai UE și a crescut, de asemenea, gradul de conștientizare în UE cu privire la pierderea potențială a acestor drepturi de ambele părți;

J.  întrucât rata medie de participare la alegerile pentru Parlamentul European în 2014 a fost de 42,6 %; întrucât, potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat în mai 2018, doar 19 % dintre europenii intervievați cunoșteau data următoarelor alegeri europene;

K.  întrucât gradul de informare cu privire la birourile Europe Direct în rândul cetățenilor UE este aproape inexistent, în pofida faptului că principalul rol al acestor birouri este de a furniza informații;

L.  întrucât există peste 400 de centre de informare Europe Direct la nivelul UE, care au o contribuție la activitățile de comunicare ale Comisiei cu privire la politicile Uniunii Europene care prezintă un interes direct pentru cetățeni, obiectivul urmărit fiind acela de a coopera cu cetățenii la nivel local și regional;

M.  întrucât conceptul de cetățenie definește relația dintre cetățeni și comunitatea politică, inclusiv drepturile, îndatoririle și responsabilitățile acestora; întrucât articolul 20 din TFUE oferă cetățenilor UE dreptul de a alege și de a fi aleși în Parlamentul European, precum și la alegerile locale în statul membru unde își au reședința, în aceleași condiții ca și resortisanții acestui stat;

N.  întrucât cetățenii europeni sunt direct reprezentați în Parlamentul European și toți cetățenii trebuie să beneficieze de o atenție egală din partea instituțiilor UE; întrucât articolul 8 din TFUE stabilește principiul integrării perspectivei de gen, precizând că „în toate acțiunile pe care le întreprinde, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”;

O.  întrucât Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit în mai multe cazuri că drepturile care decurg din cetățenia UE pot fi, de asemenea, invocate de resortisanții unui stat membru față de același stat(20);

P.  întrucât mai multe state membre oferă așa-numitele „programe de vize de aur” și programe pentru investitori ca mijloace de obținere a cetățeniei;

Q.  întrucât libera circulație oferă cetățenilor UE posibilitatea de a călători, studia, lucra și locui în alte țări ale UE; întrucât peste 16 milioane de europeni se bucură de dreptul lor de a locui în altă țară din UE;

R.  întrucât dreptul la liberă circulație este esențial pentru cetățenia UE și completează celelalte libertăți aferente pieței interne a UE; întrucât tinerii europeni sunt în special atașați de libertatea de circulație, care este considerată drept cea mai pozitivă realizare a UE după asigurarea păcii în Europa;

S.  întrucât punerea în aplicare a Directivei 2004/38/CE s-a confruntat cu dificultăți practice, iar europenii se pot confrunta în continuare cu dificultăți în a se deplasa sau locui într-un alt stat membru din cauza discriminării care decurge din cerințele privind cetățenia, intrarea și șederea; întrucât există o jurisprudență considerabilă a Curții de Justiție menită să clarifice conceptele-cheie pentru cetățenii mobili ai UE;

T.  întrucât dreptul la protecție consulară este garantat în temeiul articolelor 20 și 23 din TFUE, iar cetățenii UE sunt, prin urmare, îndreptățiți să beneficieze de protecție din partea oricărui alt stat membru, în aceleași condiții ca și resortisanții statului respectiv, atunci când se află pe teritoriul unei țări terțe în care statul lor membru de cetățenie nu este reprezentat; întrucât situațiile de urgență, de dezastre naturale sau evenimente cum ar fi atacurile teroriste pot afecta cetățenii europeni care provin dintr-un stat membru fără reprezentare în țara terță în cauză;

U.  întrucât Comisia Europeană a făcut cunoscut, în cadrul Raportului privind cetățenia UE din 2017, angajamentul său de a organiza o campanie de informare și sensibilizare la nivelul UE privind cetățenia UE, pentru a-i ajuta pe cetățeni să își înțeleagă mai bine drepturile; întrucât această responsabilitate de a informa mai bine cetățenii UE cu privire la drepturile și obligațiile lor trebuie împărtășită de statele membre și de societatea civilă;

V.  întrucât, potrivit Raportului Comisiei din 2017 privind cetățenia Uniunii, începând din 2012, un număr tot mai mare de persoane au declarat că s-au confruntat cu o anumită formă de discriminare;

W.  întrucât crearea spațiului Schengen și integrarea acquis-ului Schengen în cadrul UE au amplificat în mod semnificativ libera circulație în UE și constituie una dintre cele mai mari realizări ale procesului de integrare europeană;

X.  întrucât introducerea cetățeniei europene reprezintă o realizare a proiectului european, care încă nu își valorifică încă întregul potențial; subliniază că aceasta este o construcție unică în lume,

1.  consideră că nu toate dispozițiile privind cetățenia UE au fost puse în aplicare pentru a-și atinge potențialul maxim, chiar dacă acest lucru ar permite consolidarea unei identități europene; subliniază că, prin crearea cetățeniei Uniunii, s-a demonstrat că poate exista o cetățenie care nu este determinată de naționalitate și care constituie fundamentul unui domeniu politic din care decurg drepturi și îndatoriri, care sunt stabilite de dreptul Uniunii Europene și nu al statelor; invită instituțiile Uniunii să ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți punerea în aplicare, domeniul de aplicare și eficacitatea dispozițiilor tratatului referitoare la cetățenie, precum și ale dispozițiilor corespunzătoare consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; subliniază că cetățenii europeni nu sunt pe deplin conștienți de drepturile lor care decurg din cetățenia Uniunii;

2.  reamintește că cetățenia UE se adaugă cetățeniei unui stat membru; subliniază faptul că cetățenia UE permite complementaritatea unor identități multiple pentru cetățeni și că naționalismul exclusivist și ideologiile populiste subminează această calitate; este de părere că exercitarea unei cetățenii active și încurajarea participării civice sunt esențiale pentru consolidarea sentimentului de apartenență la un proiect politic, pentru a sprijini dezvoltarea unui sentiment comun al identității europene și a favoriza înțelegerea reciprocă, dialogul intercultural și cooperarea transnațională, precum și pentru construirea unor societăți deschise, favorabile incluziunii, bazate pe coeziune și reziliente;

3.  consideră că punerea în aplicare pe deplin, de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE, a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și promovarea activă a drepturilor și a principiilor consacrate în aceasta reprezintă o pârghie esențială pentru a garanta implicarea efectivă a cetățenilor în procesul democratic al UE și pentru a concretiza dispozițiile consacrate la articolul 20 din TFUE;

4.  subliniază că drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia Uniunii nu pot fi limitate în mod nejustificat; în acest sens, îndeamnă statele membre să facă uz de prerogativa lor de a acorda cetățenia într-un spirit de cooperare echitabilă, inclusiv în cazul copiilor cetățenilor UE care se confruntă cu dificultăți în îndeplinirea criteriilor de cetățenie în temeiul normelor naționale; subliniază că exercitarea cu succes a drepturilor cetățenești presupune că toate drepturile și libertățile consacrate în Carta drepturilor fundamentale sunt protejate și promovate, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, care ar trebui să își poată exercita drepturile fundamentale în același mod ca orice alt cetățean, și că abordarea integratoare a perspectivei de gen este pusă în aplicare pentru a asigura exercitarea deplină de către femei a drepturilor asociate cu cetățenia UE;

5.  reamintește că cetățenia Uniunii are, de asemenea, implicații extinse și conferă drepturi în domeniul participării democratice, astfel cum rezultă din articolele 10 și 11 din TUE; subliniază faptul că, pentru exercitarea dreptului de a participa la viața democratică a Uniunii, deciziile ar trebui luate într-un mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean și că, prin urmare, este esențial să existe garanții relevante în ceea ce privește transparența procesului decizional și lupta împotriva corupției;

6.  regretă clauzele de neparticipare la unele părți din tratatele UE adoptate de către anumite state membre, ceea ce generează diferențe de facto în ceea ce privește drepturile cetățenilor și subminează aceste drepturi, care ar trebui să fie egale în temeiul tratatelor UE;

7.  ia act de faptul că programul Erasmus +, programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” și programul „Europa pentru cetățeni” aduc beneficii importante cetățenilor UE și, în special, tinerilor, prin sensibilizarea cu privire la statutul lor de cetățeni ai UE și prin îmbunătățirea cunoștințelor acestora cu privire la drepturile care decurg din acest statut și valorile sale de bază; consideră că programele europene voluntare, cum ar fi Serviciul european de voluntariat și Corpul european de solidaritate, contribuie, de asemenea, la consolidarea cetățeniei europene; subliniază importanța capitală a unor astfel de programe, în special în rândul tinerilor, și solicită consolidarea acestora din punct de vedere financiar;

Drepturile politice

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la tendința de scădere a prezenței la vot atât în alegerile naționale, cât și în cele pentru Parlamentul European, în special în rândul tinerilor; este convins că consolidarea sferei publice a UE și deplina punere în aplicare a cetățeniei europene au potențialul de a inversa această tendință prin creșterea sentimentului cetățenilor de apartenență la o comunitate europeană și prin consolidarea democrației reprezentative;

9.  recunoaște eforturile Comisiei de a promova programe care să promoveze cetățenia europeană și conștientizarea de către cetățeni a drepturilor lor politice; observă, cu toate acestea, slabele progrese înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a articolului 165 din TFUE ca temei juridic pentru promovarea dimensiunii europene în educația cetățenilor; consideră că este esențial să se promoveze participarea cetățenilor la viața democratică a UE și că dezvoltarea programelor de învățământ axate pe teme legate de UE în sistemele de educație ar trebui să reprezinte o prioritate pentru continuarea valorificării potențialului cetățeniei UE;

10.  regretă încă o dată faptul că unii cetățeni ai UE sunt privați de dreptul de vot în statul membru de cetățenie și nu pot participa la alegerile parlamentare naționale în statul lor membru de reședință; subliniază că pierderea drepturilor electorale care decurg din șederea într-un alt stat membru ar putea descuraja cetățenii să se mute în alt stat membru și, prin urmare, ar putea constitui o posibilă încălcare a articolului 18 din TFUE;

11.   consideră că, într-un sistem democratic reprezentativ, este esențial să se asigure funcționarea adecvată a instituțiilor UE pentru a proteja toate drepturile politice ale cetățenilor UE; subliniază importanța accesibilității informațiilor privind cetățenia UE și a drepturilor care decurg din deținerea acesteia, în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene, pentru a consolida noțiunea de cetățenie a UE; regretă faptul că, de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, articolul 15 alineatul (3) din TFUE, care a devenit temeiul juridic pentru accesul public la documente și care extinde aplicabilitatea normelor pricind accesul la toate instituțiile, organele, agențiile și oficiile Uniunii, nu a fost încă pus în aplicare pe deplin; consideră că progresele înregistrate în adoptarea noului regulament au fost în mod constant blocate de statele membre;

Libera circulație

12.  salută beneficiile pe care libera circulație le aduce cetățenilor UE și economiilor statelor membre; subliniază că drepturile care derivă din Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora nu sunt întotdeauna cunoscute și respectate, ceea ce creează obstacole în calea liberei circulații și a șederii cetățenilor UE și a familiilor acestora și duce la discriminarea lor; reamintește obligația statelor membre de a proteja drepturile de liberă circulație, inclusiv dreptul la reîntregirea familiei, pentru soții/soțiile de același sex;

13.  este îngrijorat de faptul că interpretarea anumitor dispoziții și clauze ale Directivei 2004/38/CE de către instanțele naționale diferă nu numai de la un stat membru la altul, ci și, uneori, în cadrul aceleiași jurisdicții; constată cu îngrijorare că autoritățile naționale nu sunt întotdeauna pe deplin conștiente de drepturile și obligațiile prevăzute în Directiva 2004/38/CE;

14.  evidențiază problema absenței informațiilor sau a furnizării de informații incorecte sau neclare cu privire la obligația de a deține viză pentru membrii familiei sau la drepturile de ședere; insistă asupra faptului că statele membre ar trebui să asigure eliminarea barierelor inutile în calea dreptului de intrare/ședere, în special pentru resortisanții țărilor terțe care sunt membri de familie ai cetățenilor UE;

15.  își exprimă îngrijorarea cu privire la dificultățile întâmpinate de către cetățeni în recunoașterea calificărilor lor profesionale în Europa; consideră că Directiva privind calificările profesionale și Cadrul european al calificărilor au contribuit la facilitarea recunoașterii între statele membre; consideră, de asemenea, că recunoașterea profesională este esențială pentru a asigura un grad mai ridicat de mobilitate atât pentru studenți, cât și pentru profesioniști; invită Comisia Europeană să continue tendința de a facilita, în măsura posibilului, recunoașterea calificărilor profesionale;

16.  își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la rezultatele cercetării efectuate de Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, care a identificat cazuri de discriminare în găsirea unui loc de muncă, în ceea ce privește accesul la diferite servicii, cum ar fi închirierea unei mașini sau a unui apartament ori la anumite servicii bancare, precum și în domeniul educației și al fiscalității; subliniază că discriminarea pe motiv de cetățenie sau naționalitate poate crea obstacole în calea liberei circulații a cetățenilor Uniunii; invită UE și statele membre să acorde o atenție deosebită monitorizării acestor cazuri de discriminare și să adopte măsuri hotărâte pentru prevenirea acestora;

17.  subliniază rolul mobilității în dezvoltarea personală a tinerilor, prin stimularea învățării și a schimburilor culturale, precum și prin îmbunătățirea înțelegerii și practicii cetățeniei active; încurajează statele membre să susțină programele UE de promovare a mobilității;

18.  evidențiază importanța culturii, a artei și a științei ca aspecte integrale ale cetățeniei europene active; subliniază rolul acestora în creșterea, în rândul cetățenilor, a unui sentiment comun de apartenență la Uniune și a înțelegerii reciproce, precum și în stimularea dialogului intercultural;

Protecția consulară

19.  ia act de faptul că aproape șapte milioane de cetățeni ai UE trăiesc în prezent în țări din afara UE și că se preconizează că acest număr va crește până la cel puțin 10 milioane până în 2020;

20.  consideră că dreptul la protecție consulară aduce beneficii tuturor cetățenilor UE și reamintește că Directiva (UE) 2015/637 a Consiliului interpretează protecția consulară în sensul cel mai larg posibil, și anume ca orice tip de asistență consulară; subliniază că sensibilizarea cu privire la aceste drepturi rămâne limitată;

21.  invită Comisia să publice o evaluare a punerii în aplicare a Directivei (UE) 2015/637 a Consiliului și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, după caz; invită statele membre să dezvolte protocoale de urgență, luând în considerare cetățenii nereprezentați, pentru a îmbunătăți comunicarea în situații de urgență în coordonare cu reprezentanțele altor state membre și cu delegațiile UE; reamintește apelul său îndelungat privind consolidarea rolului delegațiilor UE în țările terțe și subliniază valoarea adăugată a rețelei diplomatice a UE prezentă pe teren;

Dreptul de a adresa petiții Parlamentului European și plângeri Ombudsmanului European

22.  subliniază importanța dreptului de adresa petiții, astfel cum este prevăzut la articolul 227 din TFUE și la articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale, precum și a dreptului de a se adresa Ombudsmanului, consacrat la articolul 228 din TFUE și la articolul 43 din Carta drepturilor fundamentale; salută activitatea Ombudsmanului European în combaterea administrării defectuoase în instituțiile, organele și agențiile Uniunii, și în special în domeniul transparenței; subliniază importanța transparenței pentru o funcționare și o participare democratică adecvată în cadrul Uniunii, care generează încredere în rândul cetățenilor acesteia; sprijină în această privință recomandările formulate de Ombudsman în recentul său raport special privind transparența procedurii legislative a Consiliului;

Recomandări

23.  recomandă Comisiei să își exercite prerogativele în temeiul articolului 258 din TFUE pentru a solicita CJUE să decidă dacă privarea de dreptul de vot ca urmare a șederii într-un alt stat membru al UE ar trebui considerată o încălcare a libertății de circulație și de ședere; invită din nou statele membre să pună în aplicare Codul de bune practici electorale al Comisiei de la Veneția, inclusiv eliminarea privării de dreptul de vot a expatriaților la alegerile pentru parlamentele naționale;

24.  sugerează Comisiei ca, prin intermediul procedurii stabilite la articolul 25 din TFUE, să extindă drepturile enumerate la articolul 20 alineatul (2) din TFUE pentru a permite cetățenilor UE să aleagă să voteze în statul membru de cetățenie sau de reședință și acest lucru să includă toate alegerile, în conformitate cu posibilitățile constituționale ale fiecărui stat membru;

25.  invită statele membre să introducă instrumente de e-democrație la nivel local și național și să le integreze în mod corespunzător în procesul politic, facilitând participarea democratică atât a cetățenilor, cât și a rezidenților;

26.  consideră că revizuirea cadrului juridic care reglementează Inițiativa cetățenească europeană (ICE) oferă o ocazie de a spori participarea cetățenilor la procesul de elaborare a politicilor UE, prin adoptarea măsurilor necesare pentru ca instrumentul să devină mai puțin birocratic și mai accesibil;

27.  invită Comisia să elaboreze practici mai solide în ceea ce privește monitorizarea politică și juridică acordată ICE care au fost încununate de succes;

28.  insistă să se investească mai multe resurse pentru crearea unor programe și inițiative suplimentare, care să urmărească să promoveze un spațiu public european în care a se bucura de drepturile și libertățile fundamentale, bunăstarea socială și respectarea valorilor europene să devină modelul de identitate al cetățenilor; salută programul Drepturi și valori ca un exemplu valoros de sprijin activ al Uniunii pentru valorile și drepturile sale care decurg din cetățenia UE și consacrate în tratate, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile care promovează și protejează aceste drepturi și valori; subliniază importanța menținerii actualului buget pentru programul Drepturi și valori; se opune în mod ferm reducerii sale în noul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027, astfel cum a propus Comisia;

29.  încurajează ferm partidele politice europene și membrii acestora să asigure o reprezentare echilibrată din perspectiva genului a candidaților, prin intermediul unor „liste-fermoar” sau prin alte metode echivalente;

30.  propune creșterea semnificativă a vizibilității birourilor Europe Direct; subliniază că aceste birouri ar trebui să funcționeze ca o structură de intermediere care să poată coopera cu administrațiile publice din statele membre și societatea civilă (inclusiv sindicate, asociații de întreprinderi și organisme publice și private) pentru a informa în mod activ cetățenii europeni cu privire la drepturile și obligațiile lor și pentru a încuraja participarea cetățenilor la nivel local la viața democratică a Uniunii Europene; încurajează statele membre și entitățile de la nivel regional și local să coopereze activ cu aceste birouri; subliniază că aceste birouri ar trebui să contribuie la crearea de sinergii cu programe precum „Europa pentru cetățeni”; solicită Comisiei Europene să se asigure că aceste birouri centralizează informațiile pertinente care le permit cetățenilor UE să își exercite drepturile și facilitează exercitarea drepturilor asociate cetățeniei UE; consideră că funcționarea serviciului SOLVIT ar trebui să fie raționalizată în continuare pentru ca acesta să acționeze mai eficient în vederea protejării drepturilor cetățenilor UE, înainte ca aceștia să exercite căi de atac judiciare sau administrative;

31.  în acest sens, invită Comisia să prezinte o propunere care să consolideze atât rolul birourilor Europe Direct, cât și mijloacele de exercitare a cetățeniei UE, pe baza drepturilor conferite lucrătorilor în aplicarea Directivei 2014/54/UE, inclusiv a drepturilor cetățenilor UE de a fi protejați împotriva discriminării, și care să consolideze, totodată, mijloacele de exercitare a drepturilor de vot în temeiul articolul 22 din TFUE și a drepturilor de liberă circulație în temeiul articolul 21 din TFUE și al Directivei 2004/38/CE, precum și a dreptului la libera circulație de care se bucură membrii familiilor cetățenilor;

32.  invită Comisia să acționeze în mod sistematic cu privire la încălcările Directivei 2004/38/CE de către statele membre și solicită o orientare UE revizuită pentru aplicarea și interpretarea legislației care îi afectează pe cetățenii UE pentru a include recentele evoluții din cadrul CJUE, asigurându-se astfel că legislația UE este pe deplin eficientă;

33.  solicită o punere în aplicare coerentă a integrării perspectivei de gen în toate activitățile UE, în special în adoptarea legislației sau în punerea în aplicare a politicilor legate de cetățenia UE;

34.  reamintește că Parlamentul, din 2014 și în mai multe rânduri, și-a exprimat îngrijorarea că orice sistem național care implică vânzarea directă sau indirectă a cetățeniei UE subminează însuși conceptul de cetățenie europeană; solicită Comisiei să monitorizeze astfel de sisteme și să elaboreze un raport privind sistemele naționale de acordare a cetățeniei UE investitorilor, astfel cum se prevede în raportul din 2017 privind cetățenia;

35.  regretă că Raportul Comisiei privind cetățenia UE din 2017 nu face nicio referire la Carta drepturilor fundamentale a UE, la dreptul de a adresa o petiție, la dreptul de a adresa o plângere Ombudsmanului European, la dreptul de a avea acces la documente sau la dreptul de a sprijini o ICE; invită Comisia să acorde o atenție deplină dispozițiilor Cartei și să abordeze aceste deficiențe cu ocazia următoarei evaluări;

36.  subliniază că un număr tot mai mare de cetățeni europeni au fost victime ale atacurilor teroriste într-o țară care nu este propria țară și, prin urmare, solicită să se instituie de urgență protocoale în statele membre pentru a-i ajuta pe cetățenii europeni aflați pe teritoriul unei alte țări europene în cazul unui atac terorist, în conformitate cu Directiva (UE) 2017/541 privind combaterea terorismului;

37.  le propune statelor membre să instituie o sărbătoare europeană la 9 mai, pentru a consolida un sentiment european de apartenență și a crea spațiu pentru mișcările și activitățile civice;

38.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta o propunere pentru punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului referitoare la un mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale;

39.  are convingerea că principiul nediscriminării reprezintă o piatră de temelie a cetățeniei europene, precum și un principiu general și o valoare fundamentală a dreptului Uniunii, conform articolului 2 din TUE; îndeamnă Consiliul să finalizeze adoptarea directivei orizontale a UE privind combaterea discriminării, cu scopul de a garanta în continuare în mod concret protejarea drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii, prin adoptarea unei legislații concrete a UE, care să pună pe deplin în aplicare articolele 18 și 19 din TFUE într-o abordare orizontală; regretă faptul că directiva privind combaterea discriminării continuă să fie blocată de Consiliu, la un deceniu de la publicarea propunerii Comisiei;

40.  reamintește obligația, prevăzută în tratate, de a adera la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO); invită Comisia să ia măsurile necesare pentru a finaliza aderarea Uniunii la CEDO și pentru aderarea la Carta socială europeană;

41.  subliniază faptul că educația civică de calitate pentru toate vârstele (formală și informală) este esențială pentru exercitarea cu încredere a drepturilor democratice ale cetățenilor și pentru funcționarea corespunzătoare a unei societăți democratice; ia act de faptul că numai efortul continuu în sfera educației poate asigura o participare sporită la alegerile europene și îmbunătățirea înțelegerii interculturale și a solidarității în Europa, precum și eliminarea discriminării, a prejudecăților și a inegalității de gen; recomandă utilizarea articolelor 165, 166 și 167 din TFUE ca temei juridic pentru studierea potențialului educației, formării profesionale și politicilor axate pe tineret;

42.  reamintește contribuția partidelor politice la nivel european la „formarea conștiinței politice europene și la exprimarea voinței cetățenilor Uniunii” [articolul 10 alineatul (4) din TUE]; prin urmare, solicită ca cetățenii individuali ai UE să aibă posibilitatea de a solicita în mod direct înscrierea în partide politice la nivel european;

43.  reamintește necesitatea de a promova dimensiunea europeană a alegerilor parlamentare europene cu scopul de a contribui la potențialele activități viitoare ale Parlamentului prin exercitarea dreptului său de inițiativă legislativă în conformitate cu articolul 225 din TFUE; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de promovare a drepturilor cetățenilor în rândul cetățenilor europeni, inclusiv a celor legate de drepturile de vot; subliniază faptul că o informare mai bună și mai bine orientată privind politica europeană și impactul legislației UE asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor ar îmbunătăți prezența la vot la aceste alegeri europene; reamintește necesitatea de a promova participarea la alegerile europene prin creșterea vizibilității partidelor politice europene; reiterează faptul că promovarea participării la alegerile europene este o responsabilitate comună a cetățenilor, a statelor membre și a UE; subliniază necesitatea de a informa cetățenii cu privire la recenta reformă a legii electorale, inclusiv cu privire la procedura candidatului principal („Spitzenkandidat”); subliniază importanța politică și simbolismul acestei personalități în ceea ce privește consolidarea cetățeniei UE;

44.  reamintește că Parlamentul European este parlamentul întregii Uniuni și că acesta joacă un rol esențial în asigurarea legitimității instituțiilor politice ale UE pentru ca acestea să fie responsabile, prin asigurarea unui control parlamentar adecvat; insistă, prin urmare, asupra faptului că drepturile de supraveghere și competențele legislative ale Parlamentului trebuie garantate, consolidate și întărite.

45.  reamintește orientările Comisiei privind aplicarea legislației Uniunii în materie de protecție a datelor în contextul electoral și comunicarea sa din 12 septembrie 2018 privind asigurarea unor alegeri libere și corecte în Europa (COM(2018)0637); solicită să se depună toate eforturile pentru a garanta faptul că alegerile sunt libere de orice fel de imixtiuni abuzive; subliniază necesitatea de a defini o politică UE de combatere a propagandei antieuropene și a dezinformării țintite;

46.  încurajează Comisia să amplifice promovarea participării democratice prin intensificarea dialogului cu cetățenii, prin îmbunătățirea înțelegerii lor asupra rolului legislației UE în viața lor de zi cu zi și prin sublinierea dreptului lor de a vota și de a candida la alegerile locale, naționale și europene;

47.  invită Comisia să utilizeze, în această privință, rețelele sociale și instrumentele digitale, cu un accent special pe creșterea participării tinerilor și a persoanelor cu handicap; solicită crearea și punerea în practică a unor instrumente de e-democrație, cum ar fi platformele online, pentru a implica cetățenii într-un mod mai direct în viața democratică a UE, stimulându-le astfel angajamentul;

48.  susține realizarea și difuzarea de producții de presă și multimedia în toate limbile oficiale ale UE, care să pună accentul pe creșterea conștientizării, de către cetățenii UE, a drepturilor lor și să întărească capacitatea lor de a-și face efectiv respectate aceste drepturi în fiecare stat membru;

49.  consideră că, având în vedere impactul tot mai mare al rețelelor de socializare asupra vieții cetățenilor, instituțiile europene ar trebui să dezvolte în continuare noi mecanisme și politici publice menite să protejeze drepturile fundamentale ale persoanelor în mediul digital; subliniază necesitatea unei partajări sigure, echitabile și transparente a datelor cetățenilor; subliniază că libertatea mass-mediei și accesul la o pluralitate de opinii reprezintă o parte indispensabilă a unei democrații sănătoase și că competențele în domeniul mass-mediei sunt esențiale și ar trebui dezvoltate la o vârstă timpurie;

50.  încurajează utilizarea articolului 25 din TFUE pentru a lua măsuri care ar putea facilita exercitarea cetățeniei europene în fiecare zi;

51.  solicită Comisiei, în temeiul articolul 25 din TFUE, să analizeze, în cadrul următorului raport privind cetățenia, evoluția drepturilor asociate cetățeniei UE în cadrul legislației secundare și al jurisprudenței, precum și să propună o foaie de parcurs care cumuleze toate aceste progrese, pentru a realiza un bilanț oficial al dezvoltării Uniunii în acest domeniu;

52.  subliniază că obiectivul final al acestui exercițiu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 25 din TFUE, ar fi acela de a lua inițiative concrete în vederea consolidării drepturilor și libertăților cetățenești specifice, în temeiul unui statut al cetățeniei UE, similar Pilonului european al drepturilor sociale, care să includă drepturile și libertățile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale, precum și drepturile sociale stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și valorile stabilite la articolul 2 din TUE ca elemente definitorii ale „spațiului public” european, inclusiv, printre altele, modelul de guvernare relevant pentru spațiul public respectiv și valori precum demnitatea, libertatea, statul de drept, democrația, pluralismul, toleranța, dreptatea și solidaritatea, egalitatea și nediscriminarea, acest statut urmând a fi luat în considerare într-o viitoare sau eventuală reformă a tratatelor;

o
o   o

53.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) JO L 145, 31.5.2001, p. 43. (2) JO L 158, 30.4.2004, p. 77. (3) JO L 115, 17.4.2014, p. 3. (4) JO L 141, 27.5.2011, p. 1. (5) JO L 107, 22.4.2016, p. 1. (6) JO L 255, 30.9.2005, p. 22. (7) JO L 354, 28.12.2013, p. 132. (8) JO L 106, 24.4.2015, p. 1. (9) JO C 252, 18.7.2018, p. 215. (10) JO C 355, 20.10.2017, p. 17. (11) JO C 482, 23.12.2016, p. 117. (12) JO C 58, 15.2.2018, p. 57. (13) JO C 263, 25.7.2018, p. 28. (14) JO C 263, 25.7.2018, p. 98. (15) JO C 463, 21.12.2018, p. 83. (16) Texte adoptate, P8_TA(2018)0282. (17) JO C 463, 21.12.2018, p. 89. (18) Texte adoptate, P8_TA(2018)0226. (19) Texte adoptate, P8_TA(2018)0449. (20) De exemplu, hotărârea Curții de Justiție din 8 martie 2011, Gerardo Ruiz Zambrano / Office national de l’emploi (ONEM) , C-34/09, ECLI:EU:C:2011:124, Hotărârea Curții de Justiție din 2 martie 2010, Janko Rottman / Freistaat Bayern, C-135/08, ECLI:EU:C:2010:104, Hotărârea Curții de Justiție din 5 mai 2011, Shirley McCarthy / Secretary of State for the Home Department, C-434/09, ECLI:EU:C:2011:277 și hotărârea Curții de Justiție din 15 noiembrie 2011, Murat Dereci și alții / Bundesministerium für Inneres, C-256/11, ECLI:EU:C:2011:734.