Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2148(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0467/2018

Texte depuse :

A8-0467/2018

Dezbateri :

PV 12/02/2019 - 16
CRE 12/02/2019 - 16

Voturi :

PV 13/02/2019 - 8.13
CRE 13/02/2019 - 8.13
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0095

Texte adoptate
PDF 180kWORD 68k
Miercuri, 13 februarie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Raportul pe 2018 privind Bosnia și Herțegovina
P8_TA-PROV(2019)0095A8-0467/2018

Rezoluția Parlamentului European din 13 februarie 2019 referitoare la Raportul Comisiei pe 2018 privind Bosnia și Herțegovina (2018/2148(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere (ASA) dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte,

–  având în vedere Protocolul privind adaptarea ASA dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Bosnia și Herțegovina, pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană, care a fost parafat la 18 iulie 2016 și a intrat în vigoare la 1 februarie 2017,

–  având în vedere cererea de aderare la Uniunea Europeană depusă de Bosnia și Herțegovina la 15 februarie 2016 și prezentarea răspunsurilor țării la chestionarul Comisiei din 28 februarie 2018,

–  având în vedere Concluziile Consiliului European din 19-20 iunie 2003 privind Balcanii de Vest, precum și anexa intitulată „Agenda de la Salonic pentru Balcanii de Vest: către integrarea europeană”,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 16 octombrie 2017 privind Bosnia și Herțegovina, din 26 iunie 2018 privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere și din 15 octombrie 2018 privind Bosnia și Herțegovina/Operația militară EUFOR Althea,

–  având în vedere prima reuniune a Comisiei parlamentare de stabilizare și de asociere (CPSA) UE-Bosnia și Herțegovina care a avut loc la 5-6 noiembrie 2015, a doua reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere (CSA) UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 10 iulie 2017, cea de a treia reuniune a Comisiei de stabilizare și de asociere UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 27 martie 2018, și cea de a treia reuniune a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Bosnia și Herțegovina, care a avut loc la 13 iulie 2018,

–  având în vedere procesul de la Berlin, îndeosebi concluziile președintelui formulate cu ocazia reuniunii la nivel înalt a summitului Balcanilor de Vest din 10 iulie 2018, cele trei declarații comune semnate în aceeași zi privind cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate, persoanele dispărute și crimele de război, precum și declarația anticorupție făcută publică de Bosnia și Herțegovina cu aceeași ocazie,

–  având în vedere declarația adoptată în cadrul summitului UE-Balcanii de Vest organizat la Sofia la 17 mai 2018 și „Agenda priorităților de la Sofia” anexată la aceasta,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018 intitulată „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune” (COM(2018)0065),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 17 aprilie 2018 intitulată „Comunicarea din 2018 privind politica de extindere a UE” (COM(2018)0450), însoțită de documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Raportul pe 2018 privind Bosnia și Herțegovina” (SWD(2018)0155),

–  având în vedere declarația comună din 2 mai 2018 a Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, și a comisarului pentru politica europeană de vecinătate și negocieri în vederea extinderii, Johannes Hahn, privind reforma electorală din Bosnia și Herțegovina în vederea alegerilor pentru Camera Popoarelor din cadrul Federației,

–  având în vedere rezultatele alegerilor organizate la 7 octombrie 2018,

–  având în vedere declarația privind constatările și concluziile preliminare ale misiunii internaționale de observare a alegerilor a Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR), publicată la 8 octombrie 2018,

–  având în vedere Declarația comună din 8 octombrie 2018 a VP/ÎR Mogherini și a comisarului Johannes Hahn privind alegerile din Bosnia și Herțegovina,

–  având în vedere concluziile comune ale dialogului economic și financiar dintre UE și Balcanii de Vest și Turcia din 25 mai 2018,

–  având în vedere declarația locală a UE din 1 iunie 2018 privind Codul de Procedură Penală al Bosniei și Herțegovinei,

–  având în vedere cel de-al cincizeci și treilea(1) și cel de al cincizeci și patrulea(2) raport adresate Consiliului de Securitate al ONU de Înaltul Reprezentant pentru asigurarea punerii în aplicare a Acordului de pace privind Bosnia și Herțegovina, din 3 mai 2018 și, respectiv, 31 octombrie 2018,

–  având în vedere agenda de reforme pentru Bosnia și Herțegovina în perioada 2015-2018, adoptată în iulie 2015, precum și mecanismul de coordonare adoptat de Consiliul de Miniștri al Bosniei și Herțegovinei și de guvernele Federației Bosnia și Herțegovina și Republicii Srpska (RS) la 23 august 2016,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la această țară,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0467/2018),

A.  întrucât UE își menține angajamentul față de perspectiva europeană a Bosniei și Herțegovinei și față de integritatea teritorială, suveranitatea și unitatea acesteia;

B.  întrucât cererea de aderare a țării la UE reprezintă o alegere strategică și un angajament de avansare către UE;

C.  întrucât Comisia își pregătește avizul privind cererea de aderare la UE a Bosniei și Herțegovinei; întrucât Bosnia și Herțegovina, utilizând mecanismul de coordonare privind aspectele europene, a elaborat răspunsurile la chestionarul Comisiei și le-a înaintat la 28 februarie 2018; întrucât Bosnia și Herțegovina a primit, la 20 iunie 2018, peste 600 de întrebări suplimentare și nu a fost încă în măsură să își trimită răspunsurile la întrebările adiționale;

D.  întrucât, de la mijlocul anului 2017, s-a înregistrat o încetinire semnificativă a adoptării reformelor legate de UE, în pofida angajamentului Bosniei și Herțegovinei față de agenda de reforme; întrucât aderarea la UE este un proces cuprinzător, care necesită voință politică, eforturi comune ale tuturor părților interesate și consens privind agenda de reforme; întrucât cetățenii Bosniei și Herțegovinei trebuie să se afle în centrul reformelor instituționale, economice și sociale,

E.  întrucât au avut loc alegeri generale în Bosnia și Herțegovina la 7 octombrie 2018; întrucât partidele politice nu au reușit să convină asupra modificărilor aduse legii electorale necesare pentru a elimina lacuna legislativă rezultată în urma deciziilor Curții Constituționale în cauza Ljubić privind alegerea membrilor Camerei Popoarelor din cadrul Federației; întrucât eforturile de facilitare pe această temă, conduse de ambasadorii UE și SUA în Bosnia și Herțegovina, cu implicarea Comisiei de la Veneția, nu au fost fructuoase;

F.  întrucât Bosnia și Herțegovina încalcă în continuare dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului, în conformitate cu cauza Sejdić-Finci și cu cauzele conexe; întrucât Comisia a fost însărcinată de Consiliu să acorde o atenție specială acestei chestiuni atunci când își redactează avizul referitor la candidatura Bosniei și Herțegovinei la UE; întrucât se preconizează, așadar, că avizul Comisiei va analiza aspecte legate de funcționalitate și va reexamina cadrul juridic pentru compatibilitatea cu acquis-ul UE, identificând eventuale reforme constituționale și alte reforme necesare; întrucât, cu cât Bosnia și Herțegovina se va apropia mai mult de UE, cu atât mai mult va deveni presantă nevoia de reformă constituțională, care vizează sporirea funcționalității și asigurarea protecției drepturilor omului; întrucât, până în prezent, conducerea politică a țării nu a fost în măsură să remedieze deficiențele legate de Constituția Bosniei și Herțegovinei;

G.  întrucât, la momentul actual, 13 decizii ale Curții Constituționale și numeroase decizii constituționale de la nivelul entității (28 în Federație și șapte în Republica Srpska) nu sunt puse în aplicare; întrucât transpunerea în practică a deciziilor Curții Constituționale este esențială pentru garantarea statului de drept;

H.  întrucât Bosnia și Herțegovina este, de asemenea, țară semnatară a Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991),

I.  întrucât în Europa modernă nu se acceptă glorificarea persoanelor condamnate pentru crime de război și crime împotriva umanității;

J.  întrucât provocările persistente în procesul de reconciliere ar trebui abordate cu mai multă fermitate;

K.  întrucât corupția, inclusiv la cel mai înalt nivel, continuă să fie larg răspândită,

1.  salută furnizarea de către Bosnia și Herțegovina a răspunsurilor la chestionarul Comisiei; îndeamnă Bosnia și Herțegovina să răspundă la întrebările suplimentare, care au un caracter mai tehnic, în timp util și de manieră transparentă și detaliată, pentru a contribui la avizul Comisiei privind cererea sa de aderare la UE;

2.  este preocupat de încetinirea accentuată a ritmului reformelor, ca urmare a dezacordurilor apărute între părți și a campaniei preelectorale extrem de polarizate care a început foarte devreme; subliniază că angajamentul declarat de autoritățile din Bosnia și Herțegovina față de calea europeană trebuie să fie însoțit de punerea în aplicare consecventă a reformelor care decurg din agenda de reforme și transpus în rezultate concrete, în beneficiul cetățenilor, indiferent de apartenența lor etnică și religioasă; regretă faptul că, în afara adoptării strategiilor naționale în domeniul energiei, al mediului și al dezvoltării rurale, precum și a unor măsuri importante de reformă, cum ar fi amendamentele la Legea accizelor care sunt necesare pentru asigurarea finanțării din partea FMI și BERD, nu s-au înregistrat progrese substanțiale;

3.  regretă faptul că retorica naționalistă și etnică care dezbină a dominat încă o dată campania electorală și continuă să caracterizeze discursul politic, implicând actori de toate părțile; invită toți liderii politici să se angajeze fără întârziere în formarea guvernelor la toate nivelurile, lucrând constructiv împreună, în interesul cetățenilor din țara lor; solicită o comunicare adecvată a procesului de integrare în UE, și ca proiect de reconciliere și de dezvoltare a unei culturi politice bazate pe compromis și înțelegere reciprocă;

4.  observă că acest ciclu electoral a fost marcat încă o dată de segmentare pe criterii etnice, iar campania electorală s-a axat în principal pe subiecte care dezbină, fiind legate de trecut, și nu pe propunerea unor soluții concrete care să rezolve problemele curente ale cetățenilor; regretă retorica naționalistă și incendiară din perioada preelectorală, care adâncește decalajul dintre cele trei popoare constitutive; observă că alegerile din 7 octombrie 2018 au fost caracterizate prin spirit concurențial și s-au desfășurat, în general, în condiții bune, în pofida unor nereguli, iar cetățenii din Bosnia și Herțegovina și-au exercitat dreptul democratic cu calm și în mod ordonat; reiterează faptul că toate neregulile apărute în cadrul procesului electoral ar trebui anchetate și condamnate în termenii cei mai fermi cu putință, iar orice activități ilegale ar trebui să facă obiectul urmăririi penale; subliniază deficiențele persistente ale procesului electoral democratic și se așteaptă ca recomandările OSCE/ODIHR să fie abordate fără întârziere; reamintește că decizia din 2010 a Curții Constituționale privind respectarea dreptului democratic al cetățenilor din Mostar de a vota în cadrul alegerilor locale nu a fost încă pusă în aplicare;

5.  regretă faptul că nu s-a ajuns la niciun compromis înaintea alegerilor în ceea ce privește modificările legislației electorale necesare pentru a elimina lacuna legislativă generată de deciziile Curții Constituționale în cauza Ljubić privind alegerea membrilor Camerei Popoarelor din cadrul Federației; ia act de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de alocare a mandatelor în Camera Popoarelor din cadrul Federației, adoptată la 18 decembrie 2018, și îndeamnă toți actorii politici să găsească o soluție în privința lacunelor juridice rămase în legea electorală din BiH, într-un mod sistematic; îndeamnă toți liderii politici și parlamentarii aleși să dea dovadă de responsabilitate, să evite declarațiile care pun sub semnul întrebării unitatea statului, să lase deoparte opiniile contradictorii și să găsească compromisuri și soluții care vor fi acceptabile pentru toți; avertizează asupra întârzierilor și a încercărilor de blocare a formării autorităților după alegeri, deoarece acest lucru nu ar servi intereselor cetățenilor și nici obiectivului integrării europene; subliniază că organizarea de alegeri, punerea în aplicare a rezultatelor și formarea guvernului în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile reprezintă o caracteristică esențială a unei democrații care funcționează corect, precum și o condiție obligatorie pentru orice țară care aspiră să adere la UE;

6.  reiterează cu fermitate necesitatea formării rapide a Camerei Popoarelor din cadrul Federației, în conformitate cu hotărârile Curții Constituționale a Bosniei și Herțegovinei, astfel cum s-a reamintit și în declarația comună a VP/ÎR Mogherini și a comisarului Hahn referitoare la alegerile din Bosnia și Herțegovina;

7.  regretă că problema reprezentării democratice și legitime a celor trei popoare constitutive și a tuturor cetățenilor rămâne nerezolvată; îndeamnă toate părțile să găsească un compromis în timp util, deoarece această chestiune ar trebui abordată cât mai curând posibil de noii legiuitori, inclusiv prin operaționalizarea deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sejdić-Finci și în cauze conexe; reiterează necesitatea continuării reformelor constituționale, politice și electorale care vor transforma Bosnia și Herțegovina într-un stat pe deplin eficace, incluziv și funcțional întemeiat pe statul de drept;

8.  regretă faptul că, din cauza încercărilor de introducere a blocajului etnic în normele privind votul în cadrul CPSA, delegații din Bosnia și Herțegovina nu au reușit încă să ajungă la un acord cu privire la regulamentul de procedură al CPSA, care, în consecință, nu s-a reunit de trei ani; regretă lipsa cooperării cu Parlamentul European, reamintește că acest lucru reprezintă o încălcare clară a obligațiilor care decurg din ASA și îndeamnă toți actorii să agreeze și să accepte regulamentul de procedură al CPSA, pe baza recomandărilor Parlamentului European referitoare la acest subiect; observă că instituțiile democratice funcționale, inclusiv parlamentul, reprezintă o condiție prealabilă pentru avansarea în procesul de integrare în UE;

9.  își exprimă preocuparea cu privire la lipsa evaluărilor sistematice ale impactului de reglementare și a consultărilor publice, la insuficiența și calitatea limitată a monitorizării și raportării și la lipsa unei obligații formale de a publica documente-cheie de planificare guvernamentală;

10.  solicită să se adopte noi strategii nediscriminatorii și care iau în considerare dimensiunea de gen, la nivelul întregii țări și în domenii cum ar fi încadrarea în muncă și gestionarea finanțelor publice, care vor permite aplicarea consecventă a reformelor în întreaga țară, precum și accesul la finanțări IPA suplimentare; ia act cu satisfacție de faptul că adoptarea unor strategii relevante la nivelul întregii țări a permis accesul la finanțări IPA II suplimentare în domenii-cheie, cum ar fi agricultura și dezvoltarea rurală, mediul și energia, în cadrul documentului indicativ de strategie pentru perioada 2014-2020, revizuit recent; subliniază necesitatea de a asigura o mai bună absorbție a asistenței pentru preaderare, în special prin îmbunătățirea coordonării donatorilor și a capacității administrative; îndeamnă la adoptarea unui program național de apropiere a legislației țării de acquis-ul UE, o cerință juridică în temeiul ASA și un mijloc indispensabil de pregătire a aderării la UE;

11.  își reînnoiește apelul la adoptarea unei strategii naționale privind drepturile omului; subliniază că modificările aduse Legii privind Ombudsmanul ar trebui să fie adoptate cât mai curând posibil, pentru a asigura conformitatea cu principiile de la Paris; consideră necesare instituirea unui mecanism național preventiv pentru prevenirea torturii și a maltratării, precum și adoptarea unei legi statale privind drepturile civililor torturați în timpul războiului, în conformitate cu obligațiile internaționale ale Bosniei și Herțegovinei; este de părere că Bosnia și Herțegovina ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a asigura conformitatea condițiilor din închisori și din structurile de arest ale poliției cu standardele internaționale; îndeamnă încă o dată autoritățile din Republica Srpska să abroge dispoziția privind pedeapsa cu moartea din Constituția entității; reiterează necesitatea de a asigura accesul nediscriminatoriu la justiție în întreaga țară prin intermediul unui sistem armonizat și sustenabil de asistență judiciară gratuită; solicită autorităților să promoveze în mod activ valorile europene și să continue să urmeze o perspectivă europeană;

12.  invită autoritățile din Bosnia și Herțegovina să ia măsuri concrete pentru integrarea dimensiunii de gen în toate politicile, inclusiv în agenda de reformă, și își exprimă preocuparea cu privire la subreprezentarea femeilor în funcțiile de decizie, în special la nivel local; îndeamnă partidele politice din Bosnia și Herțegovina să asigure reprezentarea femeilor la toate nivelurile sistemului politic;

13.  regretă faptul că Bosnia și Herțegovina încalcă în continuare dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului prin faptul că nu pune în aplicare hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauzele Sejdić-Finci, Zornić, Pilav și Šlaku, ceea ce generează o discriminare evidentă între cetățenii din Bosnia și Herțegovina, în contradicție flagrantă cu valorile și normele UE; reamintește că, în pregătirea avizului său, Comisia ar trebui să acorde atenție acestui aspect; susține în continuare că aplicarea acestor hotărâri ar contribui la instituirea unei societăți democratice funcționale; subliniază că, la fel ca în cazul oricărui stat care dorește să adere, UE se așteaptă ca Bosnia și Herțegovina să își alinieze treptat sistemul juridic și constituțional cu cerințele acquis-ului UE privind nediscriminarea și se așteaptă să se realizeze progrese cu privire la aceste chestiuni esențiale, în timp util; insistă că aplicarea acestor hotărâri nu ar trebui să afecteze continuarea implementării agendei de reformă și trebuie să conducă la eliminarea oricăror restricții privind dreptul de a candida pe criterii de etnie și pe baza reședinței sau din cauza alegerii făcute de un cetățean de a nu se afilia unui popor constitutiv; consideră, prin urmare, că reforma constituțională și cea electorală ar trebui să fie corelate; solicită liderilor politici să evite retorica naționalistă care conduce la polarizarea societății și să continue dialogul politic și activitățile care duc la cooperarea dintre reprezentanții politici ai celor trei popoare și ai altora;

14.  solicită mai multe măsuri eficace de combatere a tuturor formelor de discriminare, în special prin adoptarea unor strategii privind drepturile omului și combaterea discriminării la nivel național; încurajează cooperarea celor trei popoare și a altora în ceea ce privește aspectele culturale, religioase și educaționale, pentru a depăși diviziunile etnice; regretă că nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește soluționarea chestiunii cunoscute sub sintagma „două școli sub același acoperiș”; solicită luarea unor măsuri decisive la toate nivelurile, pentru a găsi soluții sistemice care să asigure o educație incluzivă și nediscriminatorie pentru toți copiii; constată că adoptarea de programe și programe de învățământ pe întreg teritoriul Bosniei și Herțegovinei ar trebui să respecte diversitatea culturală și lingvistică a popoarelor, insistând totodată asupra înțelegerii reciproce și reconcilierii; este preocupat de faptul că lipsa resurselor și a coordonării împiedică punerea în aplicare a planului de acțiune pentru copii în perioada 2015-2018; salută legislația Bosniei și Herțegovinei privind îngrijirea în familie și subliniază necesitatea de a sprijini viitoarea dezinstituționalizare a copiilor în întreaga țară; solicită îmbunătățirea accesului la educație și la serviciile sociale adecvate pentru copiii cu handicap, precum și, la un nivel mai general, îmbunătățirea accesului persoanelor cu handicap la clădiri, instituții și mijloace de transport;

15.  solicită implementarea mai eficace a dispozițiilor juridice privind egalitatea între femei și bărbați, reducând diferențele de remunerare dintre femei și bărbați, consolidând accesul femeilor la piața muncii și combătând stereotipurile de gen din societate; constată cu preocupare lipsa punerii în aplicare eficace a legislației privind prevenirea și protecția împotriva violenței pe criterii de gen, în special a violenței domestice; subliniază necesitatea alinierii legislației la Convenția de la Istanbul; îndeamnă la progrese în ceea ce privește respectarea drepturilor persoanelor cu handicap, în special prin transpunerea rapidă în practică a recomandărilor aplicabile ale ONU; recunoaște măsurile luate în ceea ce privește protecția juridică a persoanelor LGBTI, dar subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi în vederea urmăririi penale a actelor de violență și a infracțiunilor motivate de ură împotriva acestora, precum și în vederea promovării incluziunii lor sociale;

16.  este preocupat de faptul că lipsa de coordonare între diferitele niveluri de autoritate și lipsa de finanțare continuă să afecteze protecția eficace a minorităților și a grupurilor vulnerabile, în special a populației rome; solicită să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida protecția drepturilor minorităților; observă cu preocupare că rezultatele anchetei din 2017 cu privire la romii marginalizați din Bosnia și Herțegovina indică accesul limitat al acestora la oportunități în toate aspectele dezvoltării umane; condamnă stigmatizarea și excluziunea socială de care suferă minoritatea romă; solicită autorităților să comemoreze victimele Holocaustului romilor, să marcheze ziua de 2 august ca Ziua Memorială a Holocaustului Romilor și să includă victimele de etnie romă în comemorările lor anuale din 27 ianuarie, care marchează Ziua Comemorării Holocaustului; salută adoptarea unui plan revizuit de acțiune privind romii, pentru perioada 2017-2020, referitor la locuințe, ocuparea forței de muncă și asistența medicală; insistă că trebuie luate măsuri pentru a îmbunătăți în continuare educația, gradul de ocupare a forței de muncă, sănătatea, locuințele și condițiile de viață pentru romi și alte minorități etnice, concentrându-se pe îmbunătățirea și punerea deplină în aplicare a politicilor și cadrelor legislative existente; își exprimă preocuparea cu privire la reprezentarea scăzută a membrilor minorităților naționale în viața politică și publică;

17.  ia act de participarea Bosniei și Herțegovinei la evaluarea PISA a OCDE din 2018, cu sprijinul financiar al Comisiei Europene; felicită instituțiile de învățământ din Bosnia și Herțegovina (ministerele competente și instituțiile de la nivel cantonal, de entitate și de stat, precum și din districtul Brčko) pentru cooperarea și disponibilitatea lor de a lucra împreună; îndeamnă viitoarele guverne de la toate nivelurile să utilizeze rezultatele testelor, care se așteaptă să fie publicate 2019, pentru a se angaja într-o dezbatere constructivă și în dezvoltarea reformelor educaționale care vor conduce la o mai bună calitate a rezultatelor educaționale;

18.  solicită o reformă amplă a sistemelor de protecție socială prin eliminarea practicilor discriminatorii în conformitate cu obligațiile privind drepturile omului și prin asigurarea faptului că sunt stabilite standarde minime adecvate pentru protecția populației celei mai vulnerabile, precum și prin abordarea lacunelor din legislație care împiedică unii copii să beneficieze de asigurare medicală; invită toate instituțiile competente din Bosnia și Herțegovina să consolideze coordonarea și colaborarea în domeniul monitorizării drepturilor copiilor, inclusiv să instituie un mecanism cuprinzător de colectare a datelor privind drepturile copilului în Bosnia și Herțegovina;

19.  constată că Bosnia și Herțegovina este în continuare o țară de origine, de tranzit și de destinație pentru traficul de persoane; solicită îmbunătățirea gestionării frontierelor și consolidarea unităților specializate de investigare a traficului de persoane, pentru a putea lupta în mod eficace împotriva traficanților de persoane;

20.  este preocupat de reformele economice și educaționale insuficiente, care generează niveluri ridicate de șomaj în rândul tinerilor și emigrare din motive economice, precum și de lipsa politicilor adecvate și a investițiilor în copii și tineri; îndeamnă Bosnia și Herțegovina să abordeze problema dezechilibrului de gen ridicat în ceea ce privește ratele de participare la forța de muncă și excluderea tinerilor care aparțin minorităților de la măsurile din domeniul educației și încadrării în muncă; solicită o politică mult mai proactivă și mai sistematică pentru tinerii din Bosnia și Herțegovina, care ar trebui să vizeze autonomizarea tinerilor din țară; încurajează, în acest sens, Bosnia și Herțegovina să instituie un cadru dedicat și să asigure funcționarea deplină a Comisiei pentru coordonarea problemelor legate de tineret în cadrul Ministerului Afacerilor Civile al Bosniei și Herțegovinei;

21.  solicită strategii și legi pentru drepturile persoanelor care aparțin grupurilor minoritare, precum și ca protecția acestora să fie asigurată pe deplin și sprijinită prin fonduri publice;

22.  solicită Bosniei și Herțegovinei să garanteze dreptul de proprietate; subliniază lipsa unui cadru legislativ cuprinzător privind soluționarea cererilor de restituire și încurajează autoritățile să deschidă un dialog cu părțile interesate pe tema chestiunilor legate de restituirea proprietăților confiscate sau de despăgubirea pentru acestea;

23.  regretă lipsa de progrese în ceea ce privește libertatea de exprimare și independența mass-mediei; respinge în mod clar încercările continue de a exercita presiuni politice și financiare asupra mass-mediei; condamnă cazurile recurente de intimidare, amenințările cu moartea și atacurile verbale și fizice îndreptate împotriva jurnaliștilor, în special împotriva jurnaliștilor de investigație care scriu despre cazuri de crime de război care nu au fost urmărite penal; solicită autorităților să colecteze date despre aceste cazuri, să asigure anchetarea și urmărirea rapidă în justiție a autorilor lor și să promoveze un mediu favorabil libertății de exprimare; atrage atenția că este necesar să se consolideze stabilitatea financiară și neutralitatea politică a Agenției de reglementare în domeniul comunicațiilor; își reiterează apelul la asigurarea independenței și a finanțării sustenabile a posturilor publice de radio și televiziune, precum și a disponibilității conținutului în toate limbile oficiale; solicită să se acorde mai multă atenție condițiilor de muncă ale jurnaliștilor din întregul sector; își exprimă preocuparea cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei și își reiterează solicitarea privind asigurarea transparenței depline prin adoptarea cadrului legislativ adecvat; deplânge faptul că, din cauza obstrucționării politice, nu au putut fi instituite servicii publice de radio și televiziune funcționale; își reiterează apelul la asigurarea pluralismului mass-media și subliniază că producerea și difuzarea de conținut radio TV în toate limbile oficiale din Bosnia și Herțegovina ar contribui la protejarea diversității culturale a țării; subliniază că, la fel ca și în cazul altor țări din regiune, persistă îngrijorări cu privire la instrumentalizarea politică a mass-mediei, fie direct de către actorii politici, fie de către actorii din mediul de afaceri în încercările lor de a exercita o influență politică;

24.  salută eforturile de promovare a reconcilierii, a respectului reciproc și a toleranței religioase în țară, inclusiv pe cele ale Consiliului interreligios din Bosnia și Herțegovina; regretă cazurile de discriminare din motive religioase, care continuă să apară, precum și incidentele care vizează lăcașuri de cult; îi laudă și îi sprijină pe cei care luptă pentru libertatea de exprimare, împotriva discursului de incitare la ură, împotriva urii religioase și pe cei care promovează incluziunea; respinge incitările la frica de ceilalți și solicită autorităților să reacționeze prompt și consecvent în toate aceste cazuri;

25.  salută adoptarea cadrului strategic pentru reforma administrației publice în Bosnia și Herțegovina pentru perioada 2018-2022 și solicită punerea rapidă în aplicare a acesteia; atrage atenția, din nou, asupra fragmentării și politizării sistemului de elaborare a politicilor din Bosnia și Herțegovina și subliniază necesitatea unei reforme a cadrului constituțional, conform celor mai înalte standarde în materie de drepturi ale omului și libertăți, și a îmbunătățirii calității, coerenței și accesibilității financiare a politicilor publice din întreaga țară; solicită adoptarea unei strategii la nivel național privind gestionarea finanțelor publice și creșterea transparenței bugetare în Bosnia și Herțegovina, precum și mecanisme mai puternice de prevenire a ineficienței și risipei resurselor publice, inclusiv în domeniul achizițiilor publice; solicită, în special, luarea de măsuri pentru a se reduce riscul de politizare a funcției publice, prin intermediul unui sistem de gestionare eficace a resurselor umane la toate nivelurile administrative, precum și prin standardizarea procedurilor funcției publice la toate nivelurile administrației, îndeosebi între nivelurile federal și cantonal ale Federației;

26.  recunoaște faptul că s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește instituirea unor mecanisme instituționale de cooperare între autorități și organizațiile societății civile (OSC), precum și asigurarea finanțării publice pentru OSC-uri; își reiterează apelul la adoptarea unui cadru strategic de cooperare cu societatea civilă la toate nivelurile de guvernanță, la sporirea transparenței proceselor decizionale ale puterilor publice și la eforturi suplimentare care să permită controlul public asupra activității desfășurate de guverne; subliniază, în plus, necesitatea de a spori implicarea societății civile în planificarea, monitorizarea și punerea în aplicare a programelor de sprijin ale UE; îndeamnă autoritățile să poarte un dialog efectiv care ar putea duce la inițiative legislative și de consolidare a capacităților având potențialul de a consolida capacitățile partenerilor sociali și ale societății civile; subliniază că este necesar ca organizațiilor societății civile din domeniul drepturilor omului, al democrației și al statului de drept, inclusiv organizațiilor de monitorizare și sensibilizare și organizațiilor mici de la nivel local, să li se pună la dispoziție fonduri publice;

27.  rămâne preocupat de corupția larg răspândită în Bosnia și Herțegovina și de decalajul persistent dintre voința politică declarată de a o combate și lipsa unor rezultate concrete; subliniază că nu există un palmares de cazuri importante și că cadrul juridic și instituțional pentru combaterea corupției sistemice în domenii cum ar fi finanțarea partidelor politice, achizițiile publice, conflictele de interese și declarațiile de avere, este slab și insuficient; solicită să se ia măsuri pentru a se îmbunătăți cadrul juridic și instituțional de combatere a corupției în conformitate cu standardele europene, printr-o mai bună armonizare a planurilor de acțiune adoptate la diferite niveluri, prin punerea în aplicare a strategiilor existente și prin consolidarea cooperării între organismele de prevenire a corupției și cu agenția anticorupție;

28.  consideră că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți lupta împotriva corupției larg răspândite; îndeamnă să se ia măsuri pentru a se îmbunătăți în mod semnificativ palmaresul în domeniul prevenirii și reprimării corupției, inclusiv măsuri pentru a impune sancțiuni eficace și disuasive, incluzând confiscarea bunurilor dobândite prin comiterea unor infracțiuni; subliniază că este necesar să se consolideze capacitatea de combatere și de investigare a infracțiunilor economice, financiare și din domeniul achizițiilor publice; subliniază că ar trebui să se acorde o atenție deosebită realizării de verificări eficace în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și îmbunătățirii accesului public și controlului asupra declarațiilor de avere ale funcționarilor publici, inclusiv ale celor care candidează la alegeri; solicită să se dea curs recomandărilor Grupului de state împotriva corupției (GRECO), îndeosebi celor privind finanțarea partidelor politice și conflictele de interese; consideră că este esențial ca Bosnia și Herțegovina să adopte o lege privind conflictele de interese în conformitate cu standardele europene și internaționale; îndeamnă Bosnia și Herțegovina să realizeze o analiză a cadrului legislativ anticorupție existent și, ulterior, să adopte o strategie coerentă pentru remedierea lacunelor și a deficiențelor identificate, în conformitate cu standardele internaționale și europene;

29.  salută adoptarea, în martie 2017, a planului de acțiune privind punerea în aplicare a strategiei de reformă a sectorului judiciar pentru perioada 2014-2018 și instituirea structurilor necesare de raportare și monitorizare; subliniază necesitatea unei acțiuni decisive în ceea ce privește punerea sa în aplicare; este preocupat de persistența amenințărilor motivate politic la adresa sistemului judiciar; reiterează necesitatea de a consolida independența sistemului judiciar, inclusiv în raport cu influența politică, precum și imparțialitatea, profesionalismul, eficiența și responsabilitatea acestuia; salută planul de acțiune detaliat adoptat pentru punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei Europene privind chestiunile care țin de competența Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor (CSJP), menite să consolideze măsurile de numire, disciplinare și de integritate în ceea ce privește sistemul judiciar, inclusiv prin îmbunătățirea declarațiilor de avere; îndeamnă la adoptarea și punerea rapidă în aplicare a actelor legislative conexe; subliniază necesitatea revizuirii Legii privind CSJP pe baza recomandărilor Comisiei și a avizului Comisiei de la Veneția; solicită standardizarea codurilor penale pentru cazurile de crime de război și subliniază importanța evaluărilor de gen în ceea ce privește reforma judiciară în curs;

30.  regretă faptul că autoritățile de la toate nivelurile continuă să ignore sau să respingă deciziile obligatorii ale sistemului judiciar, inclusiv la cel mai înalt nivel, reamintind că astfel de acte reprezintă o provocare serioasă pentru statul de drept;

31.  salută reducerea suplimentară a numărului de cazuri de crime de război nesoluționate, tendința pozitivă continuă în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de crime de război care implică violență sexuală și îmbunătățirile sprijinului acordat în instanță victimelor și martorilor; îndeamnă autoritățile din Bosnia și Herțegovina să armonizeze legislația privind victimele civile de război pentru a include și victimele violenței sexuale, cu scopul de a opri discriminarea în ceea ce privește statutul și accesul la despăgubiri în cadrul diferitelor entități; solicită modificarea promptă a strategiei naționale privind crimele de război, pentru a asigura o distribuire mai eficientă a cazurilor între diferitele niveluri de guvernanță, alături de noi criterii și termene pentru soluționarea celor mai complexe cazuri;

32.  constată că lipsesc în continuare o strategie cuprinzătoare de justiție tranzițională, precum și un mecanism solid de despăgubire a încălcărilor grave ale drepturilor omului în întreaga țară, inclusiv pentru victimele violenței sexuale legate de război; solicită adoptarea Legii cu privire la victimele torturii, a strategiei de justiție tranzițională și a programului pentru victimele violenței sexuale, precum și constituirea unui fond special pentru despăgubirea victimelor violurilor, torturii și abuzurilor pe timp de război și instituirea de mecanisme adecvate pentru despăgubirea victimelor civile de război, care includ restituirea, compensarea, reabilitarea, despăgubirea și garanțiile privind nerepetarea acestor fapte;

33.  își reiterează sprijinul pentru inițiativa de înființare a Comisiei regionale pentru determinarea faptelor legate de crimele de război și de alte încălcări grave ale drepturilor omului comise pe teritoriul fostei Iugoslavii (RECOM); subliniază importanța implicării serioase a liderilor Bosniei și Herțegovinei în crearea acesteia; evidențiază importanța acestui proces și nevoia implicării active a tuturor liderilor politici regionali pentru ca această comisie să își înceapă activitatea fără întârziere; atrage atenția asupra propunerii de plan de acțiune a Coaliției pentru RECOM, care conține date și puncte de referință clare;

34.  regretă orice fel de glorificare a persoanelor condamnate pentru cele mai grave crime împotriva umanității; solicită să se acorde de urgență respect victimelor crimelor de război și să se promoveze reconcilierea; reamintește tuturor liderilor politici și instituțiilor din Bosnia și Herțegovina că au responsabilitatea de a evalua în mod obiectiv evenimentele din timpul războiului în interesul adevărului, al reconcilierii și al unui viitor pașnic, precum și de a evita utilizarea abuzivă a sistemului judiciar în scopuri politice; susține că urmărirea penală a cazurilor de crime de război trebuie să se bazeze pe conceptul de independență judiciară și nu trebuie să fie exploatată pentru a servi scopurilor politice de zi cu zi, pentru implicarea în revizionismul istoric sau pentru a agrava decalajele din cadrul societății; ia act cu regret de decizia Adunării Naționale a Republicii Srpska de a revoca aprobarea acordată raportului din 2004 al Comisiei de la Srebrenica și condamnă declarațiile tuturor părților care glorifică criminali de război;

35.  subliniază că, deși s-au realizat progrese semnificative, moștenirea violențelor sexuale în situații de conflict și a traumelor din războiul din 1992-1995 necesită în continuare atenția cuvenită în Bosnia și Herțegovina; subliniază că trebuie să se asigure faptul că supraviețuitorii femei și bărbați, inclusiv copiii născuți în acest context, au acces echitabil la îngrijire medicală, sprijin și justiție, prin despăgubiri complete, inclusiv prin reabilitarea și atenuarea stigmatizării supraviețuitorilor violențelor sexuale comise în timpul conflictelor;

36.  ia act de faptul că s-au înregistrat unele progrese, care nu sunt însă suficiente, în ceea ce privește punerea în aplicare a anexei VII la Acordul de pace de la Dayton privind refugiații și persoanele strămutate în interiorul țării; observă progresele lente înregistrate în ceea ce privește numărul constant ridicat al persoanelor strămutate în interiorul țării, al repatriaților din rândul minorităților, al refugiaților și al persoanelor dispărute; invită autoritățile să se implice într-o cooperare intensă între cele două entități și să facă schimb pe deplin de toate datele militare și de toate datele obținute de serviciile de informații care prezintă interes, pentru a identifica persoanele în continuare dispărute în urma războiului; salută inițiativele recente care vizează consolidarea cooperării regionale, în vederea soluționării problemei persoanelor dispărute, și solicită autorităților din Bosnia și Herțegovina să se implice în acest proces; subliniază importanța colectării datelor privind persoanele returnate; condamnă cazurile în care proprietățile lor au fost atacate și observă că succesul politicii de returnare în Bosnia și Herțegovina este esențial pentru reconciliere;

37.  solicită punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare și a unor programe concrete privind returnarea durabilă a refugiaților, accesul la asistență medicală și la ocuparea forței de muncă, la protecție socială, la siguranță și la educație și acordarea unei atenții semnificative compensării daunelor pentru bunurile care nu pot fi returnate; îndeamnă, în acest sens, la reluarea operațiunilor Comisiei pentru soluționarea litigiilor privind bunurile imobile revendicate de persoanele strămutate și de refugiați;

38.  regretă faptul că țara continuă să sufere din cauza prezenței minelor antipersonal, care acoperă aproximativ 2,2 % din suprafața sa totală și afectează în mod direct siguranța a peste 540 000 de locuitori; salută sprijinul continuu acordat de UE acțiunilor împotriva minelor antipersonal și salută batalionul de deminare al forțelor armate din Bosnia și Herțegovina pentru munca sa excelentă; constată cu preocupare lipsa unor cantități suficiente de tehnologii de deminare bazate pe stadiul actual al tehnologiei, ceea ce ar putea duce la o reducere a ratei actuale de 3 km2 de teritoriu curățați pe an la mai puțin de 1 km2 începând din 2020; îndeamnă, prin urmare, statele membre să doteze în mod corespunzător batalionul de deminare cu mijloacele și echipamentele necesare;

39.  salută adoptarea Strategiei 2017-2020 pentru combaterea criminalității organizate și progresele înregistrate în punerea în aplicare a planurilor de acțiune cu privire la măsurile de combatere a spălării banilor și la finanțarea terorismului; solicită intensificarea eforturilor pentru a stabili un palmares în materie de anchete, urmăriri penale, condamnări definitive și confiscarea veniturilor provenite din criminalitatea organizată; salută adoptarea mult așteptată a modificărilor Codului de procedură penală (CPC) de către Camera Reprezentanților din Bosnia și Herțegovina, la 17 septembrie 2018, deoarece acestea sunt esențiale pentru capacitatea instituțiilor statului de drept de a desfășura investigații sensibile și de a coopera cu agențiile internaționale de aplicare a legii, și invită Comisia să urmărească îndeaproape punerea în aplicare a acestor amendamente; subliniază că alinierea Legii privind Agenția pentru securitatea informațiilor la standardele europene și internaționale ar trebui să rămână o prioritate majoră pentru autorități; apreciază faptul că Bosnia și Herțegovina a fost eliminată de pe lista Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI) a „țărilor terțe cu un grad ridicat de risc care au deficiențe structurale în materie de combatere a spălării banilor/finanțării terorismului” și solicită eforturi suplimentare în acest domeniu, pentru a fi eliminată de pe lista UE a țărilor cu grad ridicat de risc;

40.  solicită continuarea eforturilor de combatere a radicalizării și măsuri suplimentare pentru identificarea, prevenirea și abordarea cuprinzătoare a problemei luptătorilor străini, precum și a comerțului ilicit cu arme, și urmărirea canalelor de finanțare destinate unei radicalizări ulterioare; încurajează autoritățile să îmbunătățească în continuare capacitățile Bosniei și Herțegovinei de combatere a terorismului printr-o mai bună coordonare și cooperare, prin schimbul de informații în materie penală, prin programele de prevenire a radicalizării tinerilor și de deradicalizare; solicită autorităților să elaboreze o strategie pentru combaterea criminalității cibernetice și a altor amenințări similare la adresa securității; reamintește necesitatea unei cooperări mai strânse privind problemele legate de gestionarea frontierelor cu țările vecine;

41.  salută eforturile autorităților din Bosnia și Herțegovina de a opri plecările cetățenilor săi pe câmpurile de luptă din străinătate și îndeamnă autoritățile să aplice condamnări adecvate pentru luptătorii teroriști străini și să gestioneze reintegrarea lor socială ulterioară; constată cu preocupare că s-a raportat prezența unor celule de radicalizare în anumite locații din țară;

42.  ia act cu preocupare de numărul tot mai mare de migranți care sosesc în Bosnia și Herțegovina în ultima vreme și de lipsa de coordonare dintre diferitele niveluri ale administrației în ceea ce privește reacția la această situație; consideră că problema migrației nu ar trebui să fie politizată; salută ajutorul umanitar acordat de UE pentru a răspunde nevoilor din ce în ce mai mari ale refugiaților, ale solicitanților de azil și ale migranților din această țară și adoptarea, la 10 august 2018, a unei măsuri speciale (în valoare de 6 milioane de euro) pentru sprijinirea Bosniei și Herțegovinei în gestionarea fluxurilor migratorii; subliniază că este important să se țină cont de perspectiva de gen a ajutorului umanitar și de impactul taberelor de refugiați asupra comunităților-gazdă; consideră că cooperarea cu țările vecine și cu UE este esențială pentru abordarea acestei provocări comune;

43.  solicită adoptarea unui nou set de reforme orientate spre UE, imediat după formarea noului guvern și a noilor autorități în Bosnia și Herțegovina, în scopul de a relua procesul de reformă și a promova integrarea europeană a țării; insistă că o condiționalitate efectivă ar trebui să însoțească sprijinul financiar din partea UE și că planurile de acțiune și cadrele de monitorizare ar trebui elaborate de Comisia Europeană în conformitate cu cele 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale, pentru a realiza „noua dimensiune consolidată pentru Balcanii de Vest”, astfel cum se prevede în Strategia pentru Balcanii de Vest din 2018; ia act de faptul că Bosnia și Herțegovina a înregistrat unele progrese în ceea ce privește dezvoltarea economică și competitivitatea, dar observă că țara se află încă într-un stadiu incipient de instituire a unei economii de piață funcționale; este ferm convins că promovarea reformelor socioeconomice, cu implicarea adecvată a partenerilor sociali, ar trebui să constituie o prioritate majoră după alegeri, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață din țară; constată progresele foarte limitate înregistrate în domeniul social; subliniază necesitatea de a se consolida principiile economice fundamentale, cum ar fi creșterea economică, ocuparea forței de muncă și lupta împotriva economiei informale; subliniază importanța restructurării sectorului public, inclusiv a întreprinderilor publice, a reducerii în continuare a economiei informale și a sarcinii fiscale conexe asupra muncii, a îmbunătățirii mediului de afaceri (și prin dezvoltarea spațiului economic unic în Bosnia și Herțegovina), a consolidării caracterului favorabil creșterii al finanțelor publice, în special prin concentrarea pe nevoile pe termen mediu , cum ar fi infrastructura și educația, și al furnizării de statistici în timp util și exhaustive, în conformitate cu standardele europene și internaționale;

44.  constată progresele lente înregistrate în ceea ce privește protecția mediului și a climei; reamintește necesitatea alinierii cu acquis-ul UE și a asigurării aplicării efective și structurate a legislației de mediu în întreaga țară, în conformitate cu standardele UE și potrivit strategiei de armonizare legislativă în domeniul mediului din întreaga țară; subliniază din nou necesitatea de a aborda rapid poluarea transfrontalieră a aerului cauzată de rafinăria de petrol de la Brod, în conformitate cu politicile de mediu ale UE; susține că Bosnia și Herțegovina trebuie să își respecte pe deplin obligațiile în temeiul Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier și al Protocolului privind evaluarea strategică de mediu, nu în ultimul rând în ceea ce privește activitățile din bazinul hidrografic Neretva și Trebišnjica; subliniază că planificarea și construirea centralelor și a proiectelor hidroelectrice necesită respectarea legislației internaționale și a UE privind protecția mediului, inclusiv a Directivelor „Păsări” și „Habitate” și a Directivei privind evaluarea impactului asupra mediului; subliniază nevoia urgentă de a se evita orice impact negativ asupra unor zone de interes ridicat din punctul de vedere al naturii prin îmbunătățirea calității evaluărilor impactului asupra mediului, precum și de a se garanta participarea publicului și consultarea societății civile în proiectele pertinente;

45.  constată că piața de energie electrică și de gaze rămâne fragmentată și dominată de societăți-cheie istorice; invită autoritățile din Bosnia și Herțegovina să dezvolte în continuare infrastructura energetică și de transport a țării și să creeze de urgență lanțuri funcționale în domeniul energiei și al transporturilor; solicită Bosniei și Herțegovinei să profite de noul pachet UE pentru dezvoltarea conectivității regionale, precum și să depună eforturi pentru a finaliza piața regională a energiei în conformitate cu angajamentele sale în materie de climă; pledează pentru continuarea investițiilor în proiectele de infrastructură care vor îmbunătăți legăturile de transport pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei și cu țările învecinate; solicită ca, la selectarea contractanților, să se ia în considerare normele privind licitațiile și principiul transparenței, pentru a împiedica abuzul de putere și corupția și pentru a garanta selectarea celor mai bune oferte; sprijină propunerea de a reduce taxele de roaming în Balcanii de Vest;

46.  salută relațiile bilaterale constructive și stabile ale Bosniei și Herțegovinei și semnarea unor acorduri bilaterale cu vecinii săi; solicită consolidarea relațiilor de bună vecinătate cu țările din regiune și eforturi suplimentare pentru a rezolva toate disputele bilaterale deschise, inclusiv în ceea ce privește delimitarea frontierelor cu Serbia și Croația, și în vederea avansării către apartenența la organizațiile europene;

47.  salută strategia de politică externă a Bosniei și Herțegovinei pentru perioada 2018-2023 adoptată de Președinția acestei țări, în care se afirmă clar că apartenența la UE este unul dintre principalele sale obiective strategice; regretă că gradul de aliniere la declarațiile UE și la deciziile Consiliului privind politica externă și de securitate comună (PESC) a scăzut la 61 % în 2017; subliniază că sunt necesare rezultate în ceea ce privește alinierea treptată la PESC și solicită îmbunătățiri substanțiale în acest domeniu, care constituie o componentă esențială a apartenenței la UE; îndeamnă cu fermitate Bosnia și Herțegovina să se alinieze la deciziile Consiliului care introduc măsuri restrictive ale UE în contextul anexării ilegale a Crimeii de către Rusia și al evenimentelor din estul Ucrainei și regretă lipsa deliberată de cooperare în acest sens din partea unor actori politici;

48.  constată influența în creștere a unor puteri străine în Bosnia și Herțegovina și este ferm convins că un angajament mai puternic față de UE al acestei țări rămâne cea mai bună modalitate de a asigura progresul către valorile, stabilitatea și prosperitatea europene pe teritoriul țării; salută prezența continuă a operațiunii EUFOR Althea în țară, care contribuie la consolidarea capacităților și la instruirea forțelor armate ale Bosniei și Herțegovinei, precum și la menținerea capacității de descurajare în vedere sprijinirii unui mediu stabil și sigur; salută extinderea mandatului EUFOR de către Consiliul de Securitate al ONU până în noiembrie 2019;

49.  îndeamnă autoritățile să asigure alinierea strictă la standardele și obiectivele de politică internaționale și ale UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice; regretă faptul că eforturile țării în vederea combaterii schimbărilor climatice rămân la nivel declarativ și că, în același timp, se iau decizii cu privire la planificarea de noi centrale termoelectrice pe cărbune; prin urmare, solicită anularea proiectelor și planurilor hidroelectrice care sunt dăunătoare pentru natură, sunt împotriva voinței populației locale, nu sunt în conformitate cu planurile de amenajare teritorială locală sau ale entității și aduc avantaje numai investitorilor;

50.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, Președinției Bosniei și Herțegovinei, Consiliului de miniștri din Bosnia și Herțegovina, Adunării Parlamentare a Bosniei și Herțegovinei, guvernelor și parlamentelor Federației Bosnia și Herțegovina, Republicii Srpska și districtului Brčko, precum și guvernelor din cele zece cantoane.

(1) S/2018/416, 3.5.2018.
(2) S/2018/974, 31.10.2018.

Ultima actualizare: 14 februarie 2019Notă juridică