Index 
Texte adoptate
Marţi, 15 ianuarie 2019 - StrasbourgEdiţie definitivă
Instituirea, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal ***I
 Încheierea acordului privind statutul dintre Uniunea Europeană și Republica Albania referitor la acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Albania ***
 Protocolul la Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Kârgâzstan, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană ***
 Acordul cuprinzător dintre UE și Republica Kârgâzstan
 Conducerea autonomă în transportul european
 Utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri ***I
 Punerea în aplicare a clauzelor de salvgardare și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor aferente anumitor acorduri încheiate între Uniunea Europeană și anumite țări terțe ***I
 Instituirea programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal ***I
 Modificarea statutului Băncii Europene de Investiții *
 Integrarea dimensiunii de gen în Parlamentul European
 Întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune
 Evaluarea modului în care este utilizat bugetul Uniunii Europene pentru reforma sectorului public
 Orientările UE și mandatul trimisului special al UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE
 Egalitatea de gen și politicile fiscale în UE

Instituirea, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal ***I
PDF 212kWORD 69k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 15 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (COM(2018)0474 – C8-0273/2018 – 2018/0258(COD))(1)
P8_TA(2019)0001A8-0460/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Cele 2 140 de birouri vamale2 existente la frontierele externe ale Uniunii Europene trebuie să fie echipate în mod corespunzător pentru a asigura funcționarea uniunii vamale. Necesitatea unor controale vamale adecvate și echivalente este din ce în ce mai urgentă nu doar din cauza rolului tradițional al vămilor de colectare a veniturilor, ci din ce în ce mai mult din cauza nevoii de a consolida în mod semnificativ controlul, la intrare și la ieșire, al mărfurilor ce traversează frontierele externe ale Uniunii, cu scopul de a garanta siguranța și securitatea. În același timp, controalele care vizează circulația mărfurilor ce traversează frontierele externe nu ar trebui însă să împiedice comerțul legitim cu țările terțe, ci dimpotrivă, ar trebui să îl faciliteze.
(1)  Cele 2 140 de birouri vamale2 existente la frontierele externe ale Uniunii Europene trebuie să fie echipate în mod corespunzător pentru a asigura funcționarea eficientă și eficace a uniunii vamale. Necesitatea unor controale vamale adecvate și echivalente este din ce în ce mai urgentă nu doar din cauza rolului tradițional al vămilor de colectare a veniturilor, ci din ce în ce mai mult din cauza nevoii de a consolida în mod semnificativ controlul, la intrare și la ieșire, al mărfurilor ce traversează frontierele externe ale Uniunii, cu scopul de a garanta siguranța și securitatea. În același timp, controalele care vizează circulația mărfurilor ce traversează frontierele externe nu ar trebui însă să împiedice comerțul legitim cu țările terțe, ci dimpotrivă, ar trebui să îl faciliteze, cu respectarea normelor de siguranță și de securitate.
__________________
__________________
2 Anexa la Raportul anual pe 2016 privind performanța uniunii vamale disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/publications/annual-activity-report-2016-taxation-and-customs-union_ro.
2 Anexa la Raportul anual pe 2016 privind performanța uniunii vamale disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/publications/annual-activity-report-2016-taxation-and-customs-union_ro.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  Uniunea vamală constituie una dintre pietrele de temelie ale Uniunii Europene, care este unul dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume, și este esențială pentru buna funcționare a pieței unice, atât în beneficiul întreprinderilor, cât și al cetățenilor. În rezoluția sa din 14 martie 20182a, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea deosebită cu privire la frauda vamală, care a generat o pierdere semnificativă de venituri pentru bugetul Uniunii. Parlamentul European a reiterat faptul că o Europă mai puternică și mai ambițioasă poate fi realizată numai dacă dispune de mijloace financiare mai consistente și a solicitat, așadar, să se acorde un sprijin continuu politicilor existente, să se majoreze resursele destinate programelor emblematice ale Uniunii și să se prevadă mijloace financiare suplimentare pentru noile responsabilități.
__________________
2a P8_TA(2018)0075: Următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Actualmente, performanța controalelor vamale desfășurate de statele membre se caracterizează prin existența unui dezechilibru. Acest dezechilibru se datorează atât diferențelor geografice dintre statele membre, cât și diferențelor în ceea ce privește capacitățile și resursele lor respective. Capacitatea statelor membre de a reacționa la provocările generate de modelele de afaceri și lanțurile de aprovizionare în continuă evoluție la nivel mondial depinde nu numai de componenta umană, dar și de disponibilitatea unor echipamente de control moderne și sigure. Furnizarea unor echipamente de control vamal echivalente este deci un element important în remedierea dezechilibrului existent. Astfel va fi îmbunătățită echivalența în ceea ce privește performanța controalelor vamale în toate statele membre și se va evita devierea fluxurilor de mărfuri către punctele cele mai slabe.
(2)  Actualmente, performanța controalelor vamale desfășurate de statele membre se caracterizează prin existența unui dezechilibru. Acest dezechilibru se datorează atât diferențelor geografice dintre statele membre, cât și diferențelor în ceea ce privește capacitățile și resursele lor respective, precum și lipsei unor controale vamale standardizate. Capacitatea statelor membre de a reacționa la provocările generate de modelele de afaceri și lanțurile de aprovizionare în continuă evoluție la nivel mondial depinde nu numai de componenta umană, dar și de disponibilitatea și funcționarea adecvată a unor echipamente de control moderne și sigure. Alte provocări, cum ar fi dezvoltarea rapidă a comerțului electronic, digitalizarea documentelor de control și de inspecție, reziliența la atacurile cibernetice, sabotajul, spionajul industrial și utilizarea abuzivă a datelor vor crește, de asemenea, cererea pentru o mai bună funcționare a procedurilor vamale. Furnizarea unor echipamente de control vamal echivalente este deci un element important în remedierea dezechilibrului existent. Astfel va fi îmbunătățită echivalența în ceea ce privește performanța controalelor vamale în toate statele membre și se va evita devierea fluxurilor de mărfuri către punctele cele mai slabe. Toate mărfurile care intră pe teritoriul vamal al Uniunii ar trebui să facă obiectul unor controale amănunțite, astfel încât să se evite „comerțul portuar” de către persoanele care comit fraude vamale. Pentru a consolida sistemul în ansamblu și convergența în ceea ce privește efectuarea controalelor vamale de către statele membre, este necesară o strategie clară referitoare la punctele slabe.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Statele membre s-au exprimat în mod repetat pe marginea necesității unui sprijin financiar și au solicitat efectuarea unei analize aprofundate a necesarului de echipamente. În concluziile sale3 din 23 martie 2017 privind finanțarea în domeniul vamal, Consiliul a invitat Comisia să evalueze posibilitatea de a finanța necesarul de echipamente tehnice din viitoarele programe financiare ale Comisiei, să îmbunătățească coordonarea și [...] cooperarea dintre autoritățile vamale și alte autorități de aplicare a legii în scopul finanțării.
(3)  O serie de state membre s-au exprimat în mod repetat pe marginea necesității unui sprijin financiar și au solicitat efectuarea unei analize aprofundate a necesarului de echipamente. În concluziile sale3 din 23 martie 2017 privind finanțarea în domeniul vamal, Consiliul a invitat Comisia să evalueze posibilitatea de a finanța necesarul de echipamente tehnice din viitoarele programe financiare ale Comisiei, să îmbunătățească coordonarea și [...] cooperarea dintre autoritățile vamale și alte autorități de aplicare a legii în scopul finanțării.
___________________
___________________
3.https://www.consilium.europa.eu/media/22301/st09581en17-vf.pdf
și http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7586-2017-INIT/ro/pdf
3.https://www.consilium.europa.eu/media/22301/st09581en17-vf.pdf
și http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-7586-2017-INIT/ro/pdf
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Prin urmare, este oportună crearea unui nou instrument de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal.
(6)  Prin urmare, este oportună crearea unui nou instrument de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal, care să asigure detectarea anumitor practici, cum ar fi contrafacerea bunurilor și alte practici comerciale ilegale. Ar trebui luate în considerare formulele de sprijin financiar existente.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Dat fiind că autoritățile statelor membre își asumă din ce în ce mai multe responsabilități, care se extind adesea și asupra domeniului securității și vizează acțiuni ce se desfășoară la frontiera externă, echivalența în efectuarea controalelor la frontieră și a controalelor vamale la frontierele externe trebuie garantată prin intermediul unui sprijin financiar adecvat acordat de către Uniune statelor membre. Este la fel de important să se promoveze cooperarea între agenții la frontierele Uniunii în ceea ce privește controalele mărfurilor și ale persoanelor în rândul autorităților naționale din fiecare stat membru responsabile cu controlul la frontiere sau cu alte sarcini îndeplinite la frontieră.
(7)  Dat fiind că autoritățile statelor membre își asumă din ce în ce mai multe responsabilități, care se extind adesea și asupra domeniului securității și vizează acțiuni ce se desfășoară la frontiera externă, echivalența în efectuarea controalelor la frontieră și a controalelor vamale la frontierele externe trebuie garantată prin intermediul unui sprijin financiar adecvat acordat de către Uniune statelor membre. Este la fel de important să se promoveze cooperarea între agenții, ținând seama totodată de securitatea cibernetică, la frontierele Uniunii în ceea ce privește controalele mărfurilor și ale persoanelor în rândul autorităților naționale din fiecare stat membru responsabile cu controlul la frontiere sau cu alte sarcini îndeplinite la frontieră.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru instrument, care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară6 pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.
(11)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru instrument, care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară6 pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale. Pentru a asigura disciplina bugetară, condițiile de stabilire a priorităților în ceea ce privește acordarea granturilor ar trebui să fie clare, definite și să se bazeze pe nevoile identificate în ceea ce privește sarcinile îndeplinite de punctele vamale.
________________
___________________
6 Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (JO C 373, 20.12.2013, p. 1).
6 Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (JO C 373, 20.12.2013, p. 1).
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Echipamentele de control vamal finanțate prin acest instrument ar trebui să respecte standarde optime de securitate, inclusiv de securitate cibernetică, de siguranță și în materie de mediu și de sănătate.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 13 b (nou)
(13b)  Datele generate de echipamentele de control vamal finanțate prin acest instrument ar trebui să fie accesate și prelucrate numai de către personalul autorizat al autorităților și ar trebui protejate în mod adecvat împotriva accesului sau comunicării neautorizate. Statele membre ar trebui să dețină controlul exclusiv asupra acestor date.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 13 c (nou)
(13c)  Echipamentele de control vamal finanțate prin acest instrument ar trebui să contribuie la asigurarea unei gestionări optime a riscurilor vamale.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 13 d (nou)
(13d)  Atunci când înlocuiesc vechile echipamente de control vamal cu ajutorul acestui instrument, statele membre ar trebui să fie responsabile de eliminarea ecologică a echipamentelor vechi de control vamal.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Majoritatea echipamentelor de control vamal pot fi utilizate cu titlu echivalent sau punctual pentru controalele de conformitate cu alte reglementări, de exemplu, dispoziții privind gestionarea frontierelor, vizele sau cooperarea polițienească. Fondul de gestionare integrată a frontierelor a fost conceput, așadar, sub forma a două instrumente complementare cu domenii de aplicare distincte, dar coerente în ceea ce privește achiziționarea de echipamente. Pe de o parte, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize instituit prin Regulamentul [2018/XXX]10 va exclude echipamentele care pot fi utilizate atât pentru gestionarea frontierelor, cât și pentru controalele vamale. Pe de altă parte, instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal instituit prin prezentul regulament nu va acorda sprijin financiar pentru echipamente doar în scop de control vamal, ci va permite și utilizarea în alte scopuri, de exemplu pentru controalele vamale și securitate. Această repartizare a rolurilor va încuraja cooperarea între agenții ca parte componentă a abordării europene a gestionării integrate a frontierelor, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/162411 permițând astfel autorităților vamale și de frontieră să colaboreze și să optimizeze impactul bugetului Uniunii prin utilizarea în comun și interoperabilitatea echipamentelor de control.
(15)  Majoritatea echipamentelor de control vamal pot fi utilizate cu titlu echivalent sau punctual pentru controalele de conformitate cu alte reglementări, de exemplu, dispoziții privind gestionarea frontierelor, vizele sau cooperarea polițienească. Fondul de gestionare integrată a frontierelor a fost conceput, așadar, sub forma a două instrumente complementare cu domenii de aplicare distincte, dar coerente în ceea ce privește achiziționarea de echipamente. Pe de o parte, instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize instituit prin Regulamentul [2018/XXX]10 va exclude echipamentele care pot fi utilizate atât pentru gestionarea frontierelor, cât și pentru controalele vamale. Pe de altă parte, instrumentul de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal instituit prin prezentul regulament nu va acorda sprijin financiar pentru echipamente doar în scop de control vamal, ci va permite și utilizarea în alte scopuri conexe, de exemplu pentru controalele vamale, siguranță și securitate. Această repartizare a rolurilor va încuraja cooperarea între agenții ca parte componentă a abordării europene a gestionării integrate a frontierelor, astfel cum se menționează la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (UE) 2016/162411 permițând astfel autorităților vamale și de frontieră să colaboreze și să optimizeze impactul bugetului Uniunii prin utilizarea în comun și interoperabilitatea echipamentelor de control. Pentru a se garanta că toate instrumentele sau echipamentele finanțate prin fond sunt păstrate în permanență la punctul vamal desemnat care deține echipamentele, folosirea în comun și interoperabilitatea dintre autoritățile vamale și autoritățile de frontieră sunt definite ca fiind nesistematice și fără caracter regulat.
__________________
__________________
10 COM(2018)0473.
10 COM(2018)0473.
11 Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
11 Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european și de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 863/2007 al Parlamentului European și al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 2007/2004 al Consiliului și a Deciziei 2005/267/CE a Consiliului (JO L 251, 16.9.2016, p. 1).
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Prin derogare de la Regulamentul financiar, ar trebui să fie posibilă finanțarea unei acțiuni din mai multe programe sau instrumente ale Uniunii pentru a permite și a sprijini, după caz, cooperarea și interoperabilitatea în toate domeniile. Totuși, în astfel de cazuri, contribuțiile nu pot să acopere aceleași costuri, în conformitate cu principiul interzicerii dublei finanțări stabilit în Regulamentul financiar.
(16)  Prin derogare de la Regulamentul financiar, ar trebui să fie posibilă finanțarea unei acțiuni din mai multe programe sau instrumente ale Uniunii pentru a permite și a sprijini, după caz, cooperarea și interoperabilitatea în toate domeniile. Totuși, în astfel de cazuri, contribuțiile nu pot să acopere aceleași costuri, în conformitate cu principiul interzicerii dublei finanțări stabilit în Regulamentul financiar. În cazul în care unui stat membru i-au fost deja acordate sau a primit contribuții de la un alt program al Uniunii sau sprijin dintr-un fond al Uniunii pentru achiziționarea aceluiași echipament, contribuția sau sprijinul în cauză ar trebui să se menționeze în cerere.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   Comisia ar trebui să stimuleze achizițiile publice și testările comune de echipamente de control vamal între statele membre.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Având în vedere evoluția rapidă a priorităților vamale, a amenințărilor și a tehnologiilor, programele de lucru nu ar trebui să se extindă pe perioade lungi de timp. În același timp, necesitatea de a elabora programe anuale de lucru duce la creșterea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, fără ca acest lucru să fie necesar pentru punerea în aplicare a instrumentului. În acest context, programele de lucru ar trebui, în principiu, să acopere mai multe exerciții financiare.
(17)  Având în vedere evoluția rapidă a priorităților vamale, a amenințărilor și a tehnologiilor, programele de lucru nu ar trebui să se extindă pe perioade lungi de timp. În același timp, necesitatea de a elabora programe anuale de lucru duce la creșterea sarcinii administrative atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, fără ca acest lucru să fie necesar pentru punerea în aplicare a instrumentului. În acest context, programele de lucru ar trebui, în principiu, să acopere mai multe exerciții financiare. În plus, pentru a se asigura că integritatea intereselor strategice ale Uniunii este menținută, statele membre sunt încurajate să analizeze securitatea cibernetică și riscurile în ceea ce privește expunerea potențială a datelor sensibile în afara Uniunii atunci când organizează licitații pentru noi echipamente de control vamal.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a programului de lucru în temeiul prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului12.
eliminat
__________________
12 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Deși punerea în aplicare la nivel central este indispensabilă pentru a atinge obiectivul specific de garantare a unor controale vamale echivalente, dată fiind natura tehnică a prezentului instrument, sunt necesare lucrări pregătitoare la nivel tehnic. Prin urmare, punerea în aplicare ar trebui să se bazeze pe evaluări ale nevoilor, care depind de competențele și experiența la nivel național dobândite grație implicării administrațiilor vamale ale statelor membre. Aceste evaluări ale nevoilor ar trebui să se bazeze pe o metodologie clară, care să includă un număr minim de măsuri menite să asigure colectarea informațiilor solicitate.
(19)  Deși punerea în aplicare la nivel central este indispensabilă pentru a atinge obiectivul specific de garantare a unor controale vamale echivalente, dată fiind natura tehnică a prezentului instrument, sunt necesare lucrări pregătitoare la nivel tehnic. Prin urmare, punerea în aplicare ar trebui să se bazeze pe evaluări individuale ale nevoilor, care depind de competențele și experiența la nivel național dobândite grație implicării administrațiilor vamale ale statelor membre. Aceste evaluări ale nevoilor ar trebui să se bazeze pe o metodologie clară, care să includă un număr minim de măsuri menite să asigure colectarea informațiilor solicitate relevante.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Pentru a se asigura o monitorizare și o raportare regulată, ar trebui să se instituie un cadru adecvat pentru monitorizarea rezultatelor obținute cu ajutorul instrumentului și al acțiunilor întreprinse în cadrul acestuia. Această monitorizare și raportare ar trebui să se bazeze pe indicatori care vor măsura efectele acțiunilor întreprinse în cadrul instrumentului. Cerințele de raportare ar trebui să includă anumite informații cu privire la echipamentele de control vamal care depășesc un anumit prag al costurilor.
(20)  Pentru a se asigura o monitorizare și o raportare regulată, ar trebui să se instituie un cadru adecvat pentru monitorizarea rezultatelor obținute cu ajutorul instrumentului și al acțiunilor întreprinse în cadrul acestuia. Această monitorizare și raportare ar trebui să se bazeze pe indicatori calitativi și cantitativi care vor măsura efectele acțiunilor întreprinse în cadrul instrumentului. Statele membre ar trebui să garanteze proceduri de achiziții transparente și clare. Cerințele de raportare ar trebui să includă informații detaliate cu privire la echipamentele de control vamal și procedurile de achiziții care depășesc un anumit prag al costurilor, precum și justificarea cheltuielilor.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Pentru a răspunde în mod adecvat evoluțiilor în materie de priorități, amenințări și tehnologii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea scopurilor controalelor vamale pentru acțiunile eligibile în cadrul instrumentului și a listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(22)  Pentru a răspunde în mod adecvat evoluțiilor în materie de priorități, amenințări și tehnologii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea prezentului regulament pentru a stabili programele de lucru și pentru a modifica scopurile controalelor vamale pentru acțiunile eligibile în cadrul instrumentului și a listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate și pe deplin transparente, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Prezentul regulament face obiectul normelor financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină, în special, procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau execuție indirectă; ele conțin și dispoziții de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.
(24)  Prezentul regulament face obiectul normelor financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină, în special, procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau execuție indirectă; ele conțin și dispoziții de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE. Finanțarea în cadrul acestui instrument ar trebui să respecte principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivul specific al acțiunilor și de a obține rezultate, ținând seama, în special, de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul estimat de nerespectare a normelor. Ar trebui să se ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(25)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivul specific al acțiunilor și de a obține rezultate, ținând seama, în special, de costurile controalelor, de sarcina administrativă și de riscul estimat de nerespectare a normelor. Ar trebui să se ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Îmbunătățirea execuției fondurilor și a calității cheltuielilor ar trebui să fie principiile directoare pentru atingerea obiectivelor instrumentului, asigurându-se totodată utilizarea optimă a resurselor financiare.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  Ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, instrumentul are ca obiectiv general sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale pentru a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, pentru a garanta securitatea și siguranța în Uniune și pentru a proteja Uniunea împotriva practicilor comerciale neloiale și ilegale, facilitând în același timp, activitățile comerciale legitime.
1.  Ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor și cu scopul ca, pe termen lung, toate administrațiile vamale din Uniune să fie standardizate, instrumentul are ca obiectiv general sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale pentru a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, pentru a promova cooperarea dintre agenții la frontierele Uniunii în ceea ce privește controalele de bunuri și persoane, pentru a garanta securitatea și siguranța în Uniune și pentru a proteja Uniunea împotriva practicilor comerciale ilegale, facilitând în același timp, activitățile comerciale legitime.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2
2.  Obiectivul specific al instrumentului este de a contribui la realizarea unor controale vamale adecvate și echivalente prin achiziționarea, întreținerea și modernizarea unor echipamente de control vamal de ultimă generație adecvate și fiabile.
2.  Obiectivul specific al instrumentului este de a contribui la realizarea unor controale vamale adecvate și echivalente prin achiziționarea pe deplin transparentă, întreținerea și modernizarea unor echipamente de control vamal de ultimă generație adecvate, securizate, reziliente din punct de vedere cibernetic, sigure, ecologice și fiabile. Un alt obiectiv este îmbunătățirea calității controalelor vamale în toate statele membre pentru a evita devierea mărfurilor către puncte mai slabe din Uniune.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Instrumentul contribuie la implementarea gestionării europene integrate a frontierelor, prin sprijinirea cooperării între agenții, utilizarea în comun și interoperabilitatea noilor echipamente achiziționate prin intermediul instrumentului.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a instrumentului în perioada 2021-2027 se ridică la 1 300 000 000 EUR în prețuri curente.
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a instrumentului în perioada 2021-2027 se ridică la 1 149 175 000 EUR la prețurile din 2018 (1 300 000 000 EUR în prețuri curente).
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2
2.  Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a instrumentului și de evaluare a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele instrumentului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea instrumentului.
2.  Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi cheltuieli legitime și verificate pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a instrumentului și de evaluare a performanțelor și a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi și cheltuieli legitime și verificate legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, schimbul de date între statele membre implicate, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele specifice ale instrumentului, în sprijinul obiectivului general, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea instrumentului.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1 a (nou)
1a.   În cazul în care acțiunea sprijinită implică achiziționarea sau modernizarea de echipamente, Comisia stabilește măsuri de salvgardare adecvate și măsuri de urgență pentru a se asigura că toate echipamentele achiziționate cu sprijinul programelor și instrumentelor Uniunii sunt utilizate de autoritățile vamale competente în toate cazurile relevante.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3
3.  Atunci când acțiunea sprijinită implică achiziționarea sau modernizarea echipamentelor, Comisia instituie un mecanism de coordonare care asigură eficiența și interoperabilitatea dintre toate echipamentele achiziționate cu sprijinul programelor și al instrumentelor Uniunii.
3.  Atunci când acțiunea sprijinită implică achiziționarea sau modernizarea echipamentelor, Comisia instituie un mecanism de coordonare care asigură eficiența și interoperabilitatea dintre toate echipamentele achiziționate cu sprijinul programelor și al instrumentelor Uniunii, care permite consultarea și participarea agențiilor relevante ale UE, în special a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Mecanismul de coordonare include participarea și consultarea Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, pentru a crește la maximum valoarea adăugată a Uniunii în domeniul gestionării frontierelor.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3 a (nou)
3a.   În cazul în care acțiunea sprijinită implică achiziționarea sau modernizarea de echipamente, Comisia stabilește măsuri de salvgardare adecvate și măsuri de urgență pentru a se asigura că toate echipamentele achiziționate cu sprijinul programelor și instrumentelor Uniunii respectă standardele convenite cu privire la întreținerea periodică.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  Prin derogare de la alineatul (1), în situații justificate în mod corespunzător, acțiunile pot să acopere, de asemenea, achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal destinate testării de noi unități sau noi funcționalități în condiții de funcționare.
2.  Prin derogare de la alineatul (1), în situații justificate în mod corespunzător, acțiunile pot să acopere, de asemenea, achiziționarea pe deplin transparentă, întreținerea și modernizarea echipamentelor de control vamal destinate testării de noi unități sau noi funcționalități în condiții de funcționare.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3
3.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica scopurile controalelor vamale prevăzute la alineatul (1) litera (b) și în anexa 1, atunci când o astfel de modificare este considerată necesară.
3.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica scopurile controalelor vamale prevăzute la alineatul (1) litera (b) și în anexa 1, atunci când o astfel de modificare este considerată necesară și pentru a ține pasul cu evoluțiile tehnologice, cu tiparele în schimbare privind contrabanda de mărfuri și cu soluțiile noi, inteligente și inovatoare în scopuri de control vamal.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 4
4.  Echipamentele de control vamal finanțate prin acest instrument pot fi utilizate pentru alte scopuri decât de control vamal, inclusiv pentru controlul persoanelor, pentru a sprijini autoritățile naționale de gestionare a frontierelor și investigațiile.
4.  Echipamentele de control vamal finanțate prin acest instrument ar trebui utilizate în principal pentru controalele vamale, dar pot fi utilizate pentru alte scopuri decât de control vamal, inclusiv pentru controlul persoanelor, pentru a sprijini autoritățile naționale de gestionare a frontierelor și investigațiile în atingerea obiectivelor generale și specifice ale instrumentului, menționate la articolul 3.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 4 a (nou)
4a.   Comisia stimulează achizițiile publice și testările comune de echipamente de control vamal între statele membre.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Finanțarea peste plafonul respectiv poate fi acordată în cazuri de achiziții publice și testări comune ale echipamentelor de control vamal între statele membre.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 b (nou)
2b.   Circumstanțele excepționale menționate la alineatul (2) pot include achiziționarea de noi echipamente de control vamal și depunerea acestora la rezerva de echipamente tehnice a poliției de frontieră și gărzii de coastă europene. Admisibilitatea echipamentului de control vamal destinat rezervei de echipamente tehnice se stabilește în conformitate cu articolul 5 alineatul (3).
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 1 - partea introductivă
Următoarele costuri nu sunt eligibile pentru finanțare în cadrul instrumentului:
Toate costurile legate de acțiunile menționate la articolul 6 sunt eligibile pentru finanțare în cadrul instrumentului, cu excepția:
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
(aa)  costuri asociate cu formarea sau cu actualizarea competențelor necesare pentru utilizarea echipamentului;
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 1 – litera c
(c)  costuri asociate cu sistemele electronice, cu excepția programelor informatice necesare în mod direct pentru utilizarea echipamentelor de control vamal;
(c)  costuri asociate cu sistemele electronice, cu excepția programelor informatice și a actualizărilor de programe informatice necesare în mod direct pentru utilizarea echipamentelor de control vamal și cu excepția programelor informatice și a programării electronice necesare pentru interconectarea programelor existente cu echipamentele de control vamal;
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 9 –paragraful 1 – litera d
(d)  costuri legate de rețele, cum ar fi canalele de comunicare securizate sau nesecurizate, sau de abonamente;
(d)  costuri legate de rețele, cum ar fi canalele de comunicare securizate sau nesecurizate, sau de abonamente, cu excepția rețelelor sau abonamentelor necesare în mod direct pentru utilizarea echipamentelor de control vamal;
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 2
2.  Programele de lucru sunt adoptate de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Respectivul act de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15.
2.  Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 14, acte delegate de modificare a Anexei 2a pentru stabilirea programelor de lucru.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
Pregătirea programelor de lucru menționate la alineatul (1) este susținută de o evaluare a nevoilor, care cuprinde cel puțin următoarele:
Pregătirea programelor de lucru menționate la alineatul (1) este susținută de o evaluare individuală a nevoilor, care cuprinde următoarele:
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera b
(b)  un inventar complet al echipamentelor de control vamal disponibile;
(b)  un inventar complet al echipamentelor de control vamal disponibile și funcționale;
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera c
(c)  o definiție comună a unui standard minim și a unui standard optim al echipamentelor de control vamal prin trimitere la categoria de puncte de trecere a frontierei și
(c)  o definiție comună a unui standard tehnic minim al echipamentelor de control vamal prin trimitere la categoria de puncte de trecere a frontierei;
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera ca (nouă)
(ca)  o evaluare a unui nivel optim al echipamentelor de control vamal prin trimitere la categoria de puncte de trecere a frontierei și
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera d
(d)  o estimare detaliată a nevoilor financiare.
(d)  o estimare detaliată a nevoilor financiare în funcție de dimensiunea operațiunilor vamale și de volumul de muncă aferent.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
1.  În anexa 2 sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de instrument în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3.
1.  În conformitate cu obligațiile sale de raportare în temeiul articolului 38 alineatul (3) litera (e) punctul (i) din Regulamentul financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la rezultatele programului. Raportarea Comisiei cu privire la rezultate include informații privind atât progresele, cât și deficiențele.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2
2.  Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției instrumentului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica anexa 2 în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.
2.  În anexa 2 sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de instrument în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 3. Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției instrumentului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14 pentru a modifica anexa 2 în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare, pentru a furniza Parlamentului European și Consiliului informații calitative și cantitative referitoare la performanțele programului.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 3
3.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor instrumentului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.
3.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele referitoare la monitorizarea implementării și a rezultatelor instrumentului sunt comparabile și complete și sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate. Comisia furnizează Parlamentului European și Consiliului informații fiabile referitoare la calitatea datelor privind performanțele care au fost utilizate.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 4 – litera ca (nouă)
(ca)   prezența și starea echipamentelor finanțate de la bugetul Uniunii în termen de cinci ani de la punerea în funcțiune;
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 4 – litera cb (nouă)
(cb)   informații privind acțiunile de întreținere a echipamentelor de control vamal.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 4 – litera cc (nouă)
(cc)   informații privind procedura de achiziții publice;
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 4 – litera cd (nouă)
(cd)   justificarea cheltuielilor.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
1.  Evaluările acțiunilor finanțate în cadrul instrumentului și menționate la articolul 6 analizează rezultatele instrumentului, impactul și eficiența sa și se efectuează în timp util pentru a garanta utilizarea lor eficientă în procesul de luare a deciziilor.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2
2.  Evaluarea interimară a instrumentului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării instrumentului.
2.  Evaluarea interimară a instrumentului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea implementării instrumentului.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
Evaluarea intermediară prezintă constatările necesare pentru a lua o decizie cu privire la continuarea programului după 2027 și la obiectivele sale.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 3
3.  La finalul implementării instrumentului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a instrumentului.
3.  La finalul implementării instrumentului, dar nu mai târziu de trei ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a instrumentului.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 4
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale și de învățămintele desprinse, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 4 a (nou)
4a.  Comisia include evaluările parțiale anuale în raportul său intitulat „Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene — Combaterea fraudei”.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 12 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 6 alineatul (3), la articolul 11 alineatul (2) și la articolul 12 alineatul (2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 3
3.  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 12 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 6 alineatul (3), la articolul 11 alineatul (2) și la articolul 12 alineatul (2) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 6
6.  Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) și cu articolul 12 alineatul (2) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în conformitate cu articolul 6 alineatul (3), cu articolul 11 alineatul (2) și cu articolul 12 alineatul (2) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se amână cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 15
Articolul 15
eliminat
Procedura comitetului
1.  Comisia este asistată de Comitetul pentru programul Vamă menționat la articolul 18 din Regulamentul (UE) [2018/XXX]23.
2.  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
__________________
23 COM(2018)0442.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii menționează originea fondurilor și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg, demonstrând astfel valoarea adăugată a Uniunii și contribuind la eforturile Comisiei de a colecta date în vederea consolidării transparenței bugetare.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2
2.  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind instrumentul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate instrumentului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.
2.  Pentru a asigura transparența, Comisia face publice periodic informații cu privire la instrument, la acțiunile și rezultatele sale, referindu-se, printre altele, la programele de lucru menționate la articolul 11.
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Anexa 1 – coloana 3 – rândul 1
Containere, camioane, vagoane feroviare
Containere, camioane, vagoane feroviare și vehicule
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Anexa 1 - coloana 3 - rândul 3 a (nou)
Autovehicule
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Anexa 1 – coloana 2 – rândul 5
Porți cu retrodifuzie de raze X
Porți cu retrodifuzie pe bază de raze X
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Anexa 2 - coloana 2 - rândul 6 a (nou)
Scaner de securitate bazat pe unde milimetrice
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Anexa 2 – punctul 1 a (nou)
1a.  Securitatea și siguranța
(a)  gradul de conformitate cu standardele de securitate al echipamentelor de control vamal de la toate punctele de trecere a frontierei, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică;
(b)  gradul de conformitate cu standardele de siguranță al echipamentelor de control vamal de la toate punctele de trecere a frontierei;
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Anexa 2 – punctul 1 b (nou)
1b.  Sănătatea și mediul
(a)  gradul de conformitate cu standardele în materie de sănătate al echipamentelor de control vamal de la toate punctele de trecere a frontierei;
(b)  gradul de conformitate cu standardele de mediu al echipamentelor de control vamal de la toate punctele de trecere a frontierei;
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Anexa 2 a (nouă)
Anexa 2a
Programe de lucru
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Anexa 2 b (nouă)
Anexa 2 b
Circumstanțe excepționale pentru finanțarea excedentară

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0460/2018).


Încheierea acordului privind statutul dintre Uniunea Europeană și Republica Albania referitor la acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Albania ***
PDF 110kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea acordului privind statutul dintre Uniunea Europeană și Republica Albania referitor la acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Albania (10302/2018 – C8-0433/2018 – 2018/0241(NLE))
P8_TA(2019)0002A8-0463/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10302/2018),

–  având în vedere proiectul de acord privind statutul dintre Uniunea Europeană și Republica Albania referitor la acțiunile desfășurate de Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Albania (10290/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 77 alineatul (2) literele (b) și (d), articolul 79 alineatul (2) litera (c) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0433/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0463/2018),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Albania.


Protocolul la Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Kârgâzstan, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană ***
PDF 111kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii și al statelor membre, a Protocolului la Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Kârgâzstan, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (12564/2017 – C8-0033/2018 – 2017/0185(NLE))
P8_TA(2019)0003A8-0443/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (12564/2017),

–  având în vedere proiectul de protocol la Acordul de parteneriat și cooperare dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Kârgâzstan, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană (12659/2017),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolele 207 și 209 și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0033/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri externe (A8-0443/2018),

1.  aprobă încheierea protocolului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Kârgâzstan.


Acordul cuprinzător dintre UE și Republica Kârgâzstan
PDF 158kWORD 56k
Recomandarea Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate privind Acordul cuprinzător dintre UE și Republica Kârgâzstan (2018/2118(INI))
P8_TA(2019)0004A8-0450/2018

Parlamentul European,

—  având în vedere Decizia (UE) 2017/… din 9 octombrie 2017 a Consiliului de autorizare a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate să înceapă negocierile și să negocieze, în numele Uniunii Europene, dispozițiile care intră în sfera de competență a Uniunii ale unui acord cuprinzător între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kârgâzstan, pe de altă parte (11436/1/17 REV 1),

—  având în vedere decizia reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului la 9 octombrie 2017, de autorizare a Comisiei Europene să înceapă negocierile și să negocieze, în numele statelor membre, dispozițiile care intră în sfera de competență a statelor membre ale unui acord cuprinzător între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Kârgâzstan, pe de altă parte (11438/1/17 REV 1),

—  având în vedere că temeiurile juridice propuse pentru noul acord cuprinzător sunt articolul 37 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolul 91, articolul 100 alineatul (2), articolele 207 și 209 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—  având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare (APC) existent dintre UE și Republica Kârgâzstan, în vigoare din 1999,

—  având în vedere Rezoluțiile sale din 15 decembrie 2011 referitoare la situația aplicării strategiei UE pentru Asia Centrală(1) și din 13 aprilie 2016 referitoare la implementarea și revizuirea Strategiei UE-Asia Centrală(2),

—  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Kârgâzstan, inclusiv cele din 15 ianuarie 2015(3), din 8 iulie 2010(4) și din 6 mai 2010(5),

—  având în vedere declarația VP/ÎR referitoare la alegerile prezidențiale din Republica Kârgâzstan din 16 octombrie 2017,

—  având în vedere concluziile Parlamentului European, ale misiunii internaționale de observare a alegerilor (MIOA), ale Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) privind alegerile prezidențiale,

—  având în vedere declarația adoptată de cea de a 13-a Comisie parlamentară de cooperare UE-Kârgâzstan la 3 mai 2018,

—  având în vedere decizia Uniunii Europene din 2 februarie 2016 de a acorda Republicii Kârgâzstan statutul SGP+,

—  având în vedere poziția sa din 22 octombrie 2013 referitoare la poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei decizii a Parlamentului European și a Consiliului privind acordarea unei asistențe macrofinanciare Republicii Kârgâzstan(6),

–  având în vedere articolul 113 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0450/2018),

A.  întrucât, în decembrie 2017, UE și Kârgâzstan au lansat negocieri privind un acord cuprinzător, care ar urma să înlocuiască actualul APC UE-Kârgâzstan, cu scopul de a consolida și a aprofunda cooperarea în domenii de interes reciproc, pe baza valorilor comune ale democrației, statului de drept și bunei guvernări, în cadrul unui nou cadru juridic;

B.  întrucât acordul cuprinzător va necesita acordul Parlamentului pentru a intra în vigoare,

1.  recomandă Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate:

Principii generale

Dialogul politic și cooperarea internațională

Dispoziții instituționale

Preocupări și interese comune legate de domeniile de cooperare vizate de acord

   (a) să negocieze și să încheie un acord ambițios, cuprinzător și echilibrat între UE și Kârgâzstan, care va înlocui APC din 1999 și va constitui baza unor relații puternice și durabile și al dezvoltării stabile, sigure și sustenabile pentru ambele părți;
   (b) să identifice perspectivele strategice pe termen scurt și lung din acordul cuprinzător și să stabilească o serie de obiective bine identificate și structurate pentru cooperarea cu Kârgâzstanul; să depună eforturi suplimentare și să aprofundeze relația, pentru a spori vizibilitatea și eficiența UE în această țară și în regiune;
   (c) să sprijine economia de piață, oferind beneficii sociale și economice concrete cetățenilor ambelor părți; să susțină normele în materie de concurență și securitatea juridică, inclusiv prin consolidarea unor instituții independente și transparente;
   (d) să asigure angajamentul ferm al ambelor părți de a respecta și a promova principiile democratice, drepturile omului și statul de drept cu respectarea deplină a criteriilor necesare pentru statutul de SGP+ acordat Republicii Kârgâzstan, inclusiv ratificarea convențiilor internaționale aplicabile și punerea efectivă în aplicare a concluziilor și a recomandărilor organismelor de monitorizare competente instituite în temeiul respectivelor convenții; să faciliteze și să poarte un dialog periodic, axat pe rezultate, pe tema drepturilor omului, de interes pentru ambele părți, care ar trebui să includă autoritățile și societatea civilă, în scopul consolidării cadrului instituțional și a politicilor publice; să sublinieze apartenența constructivă a Kârgâzstanului la Consiliul ONU pentru drepturile omului în perioada 2016-2018 și să încurajeze continuarea implicării sale internaționale;
   (e) să contribuie la consolidarea multilateralismului și a cooperării internaționale și să dezvolte abordări comune ale cooperării cu partenerii kârgâzi, pentru a promova securitatea internațională, a aborda în mod eficace provocările globale precum terorismul, schimbările climatice, migrația și criminalitatea organizată și a participa la punerea în aplicare a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și a noii Strategii de dezvoltare națională 2018-2040; și, în general, să contribuie la stabilizarea și creșterea Asiei Centrale;
   (f) să consolideze dialogul politic și cooperarea sectorială; să prevadă un dialog periodic constructiv privind toate aspectele de interes, valorificând cadrele existente;
   (g) să intensifice cooperarea în domeniul gestionării crizelor, al prevenirii conflictelor, combaterii terorismului și a criminalității organizate, a criminalității cibernetice, al prevenirii radicalizării violente și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării integrate a frontierelor, cu respectarea deplină a protecției drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în conformitate cu modificările Codului Penal; să asigure că Legea națională nr. 150 din 2005 privind combaterea activităților extremiste respectă pe deplin standardele internaționale;
   (h) să consolideze dispozițiile referitoare la relațiile economice și comerciale, îmbunătățind climatul de investiții și contribuind la diversificarea economiei kârgâze, în beneficiul ambelor părți, consolidând securitatea juridică și transparența în materie de reglementare; să sprijine buna guvernare, un sistem judiciar funcțional și reducerea birocrației excesive și, folosind toate metodele disponibile, să promoveze dezvoltarea economică sustenabilă în interesul consolidării și dezvoltării sistemului comercial multilateral bazat pe reguli; să contribuie la sprijinirea instituirii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii; să consolideze în continuare relațiile economice UE-Kârgâzstan cu privire la statutul SGP+ și să solicite Kârgâzstanului să pună în aplicare angajamentele internaționale care decurg din acest statut, pentru a sprijini dezvoltarea economică a țării;
   (i) să îmbunătățească cooperarea în domeniul combaterii corupției, a spălării de bani și a evaziunii fiscale; să includă secțiuni specifice, care să formuleze angajamente clare și ferme și măsuri de combatere a corupției în toate formele sale, și să pună în aplicare standardele internaționale și convențiile multilaterale de combatere a corupției; să includă dispoziții privind buna guvernanță fiscală și standarde de transparență care reafirmă angajamentul părților de a pune în aplicare standardele internaționale în ceea ce privește combaterea evitării obligațiilor fiscale și a evaziunii fiscale;
   (j) să contribuie la consolidarea apartenenței Kârgâzstanului la Organizația Mondială a Comerțului prin reforme adecvate privind investițiile străine, autoritățile vamale și accesul la piețele internaționale;
   (k) să îmbunătățească coordonarea între pozițiile UE și ale Kârgâzstanului în forurile internaționale;
   (l) să consolideze dialogul interparlamentar între Republica Kârgâzstan și Parlamentul European;
   (m) să asigure, în cadrul acordului, un accent puternic pe schimbările climatice, gospodărirea apelor, precum și pe prevenirea și pregătirea pentru riscul de dezastre din cauza riscului ridicat de catastrofe naturale, inclusiv de cutremure; să susțină Kârgâzstanul în eforturile sale pentru protejarea mediului și în eforturile sale susținute în favoarea dezvoltării durabile;
   (n) să asigure transmiterea directivelor de negociere către Parlamentul European, sub rezerva normelor de confidențialitate, pentru a permite un control adecvat exercitat de Parlament asupra procesului de negociere și pentru a respecta în mod consecvent obligațiile interinstituționale care decurg din articolul 218 alineatul (10) din TFUE, conform cărora Parlamentul European trebuie informat imediat și complet în toate etapele procedurii;
   (o) să distribuie toate documentele legate de negocieri, cum ar fi procesele-verbale și proiectele de texte negociate, precum și să informeze periodic Parlamentul;
   (p) să asigure respectarea, la toate nivelurile, a practicii consacrate de a aștepta aprobarea Parlamentului înainte de a aplica cu titlu provizoriu noul acord;
   (q) să consolideze și să extindă cooperarea existentă, consacrată în actualul APC, care a instituit deja următoarele organisme de cooperare și dialog:
   Consiliul de cooperare la nivel ministerial;
   Comitetul de cooperare la nivel de înalți funcționari și subcomitetele privind comerțul și investițiile și cooperarea pentru dezvoltare;
   Comisia parlamentară de cooperare (CPC);
   (r) să consolideze controlul interparlamentar în cadrul unei CPC cu puteri autonome, urmând să fie instituită în noul acord, în special în ceea ce privește democrația, statul de drept și lupta împotriva corupției;
   (s) să asigure implicarea societății civile atât în timpul negocierilor, cât și în etapa de punere în aplicare a acordului;
   (t) să asigure includerea unor clauze privind suspendarea potențială a cooperării în caz de încălcare a elementelor esențiale de către una dintre părți, inclusiv un rol pentru consultarea Parlamentului în astfel de cazuri;
   (u) să aloce, atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre, resursele adecvate pentru punerea în aplicare a acordului cuprinzător, astfel încât să asigure realizarea tuturor obiectivelor ambițioase stabilite în cursul negocierilor;
   (v) să țină cont de rolul Republicii Kârgâzstan ca una dintre puținele țări democratice emergente din regiune, care necesită sprijin politic, diplomatic, financiar și tehnic pe termen lung din partea UE;
   (w) să își continue eforturile de consolidare a unei democrații parlamentare funcționale, cu un sistem pluripartit veritabil și cu un sistem de control și echilibru constituțional, precum și să asigure controlul parlamentar al executivului, ca unul dintre statele-pilot pentru sprijinul pentru democrație acordat de UE; să își facă cunoscută preocuparea cu privire la amendamentele constituționale din 2016, în special o consolidare substanțială a competențelor prim-ministrului, supremația hotărârilor instanțelor naționale față de tratatele internaționale privind drepturile omului și pierderea independenței Camerei Constituționale a Curții Supreme; să încurajeze implicarea ONG-urilor în elaborarea și reexaminarea legislației și a politicilor statului, în special cu privire la orice instrumente sau mecanisme care afectează în mod direct acțiunea organizațiilor societății civile;
   (x) să reafirme importanța unei acțiuni sistematice în vederea promovării valorilor democrației și a drepturilor omului, inclusiv a libertății de exprimare, de asociere și a libertății de întrunire, precum și a independenței sistemului judiciar;
   (y) să încurajeze un mediu favorabil pentru jurnaliști și presa independentă; să asigure că Kârgâzstanul le permite lucrătorilor și jurnaliștilor străini care activează în domeniul drepturilor omului și au interdicție de intrare în Kârgâzstan să revină în țară și să-și continue activitatea fără ingerințe nejustificate;
   (z) să recunoască progresele înregistrate în ceea ce privește organizarea în mod pașnic a alegerilor legislative și prezidențiale și îmbunătățirea transparenței în cadrul alegerilor legislative și prezidențiale și să solicite continuarea punerii în aplicare a recomandărilor formulate de misiunile internaționale de observare a alegerilor;
   (aa) să îndemne Kârgâzstanul să inverseze orice tendință negativă autoritară, cum ar fi instrumentarea la nivel politic a administrării justiției, pedepsele judiciare injuste, procesele injuste și netransparente, ingerința în libertatea mass-mediei, impunitatea agenților de aplicare a legii și presupusa maltratare și torturare a persoanelor reținute, extrădările către țări în care oamenii se confruntă cu riscul de tortură sau de maltratare, precum și discriminarea împotriva minorităților și limitările impuse libertății de întrunire și de exprimare, și să îndemne Kârgâzstanul să investigheze minuțios toate acuzațiile referitoare la manipularea unor probe, șantaj, tortură și alte rele tratamente; să exprime preocuparea cu privire la faptul că atât lideri politici, cât și candidați potențiali la președinție au fost reținuți pe baza unor presupuse acuzații de corupție;
   (ab) să exprime nemulțumirea, în acest context, față de menținerea sentinței de condamnare pe viață pronunțate împotriva activistului pentru drepturile omului Azimjon Askarov, care a documentat violența interetnică din 2010, și să solicite eliberarea sa imediată, anularea condamnării, reabilitarea sa și oferirea de despăgubiri;
   (ac) să reamintească că corupția subminează drepturile omului, egalitatea, comerțul și concurența echitabilă și descurajează investițiile străine, împiedicând astfel creșterea economică și reducând, în același timp, încrederea cetățenilor în instituțiile statului;
   (ad) să încurajeze un angajament puternic în favoarea progresului social, a bunei guvernări, a democrației și bunelor relații interetnice și interreligioase, a formării și educației și ca mijloc de consolidare a bazelor stabilității și securității; să sprijine în continuare măsurile de consolidare a păcii și de securitate, precum și să își sporească eforturile pentru integrarea deplină a minorităților, în urma confruntărilor etnice din Kârgâzstan din 2010, în scopul de a preveni conflictele viitoare;
   (ae) să contribuie la depășirea problemelor și obstacolelor socioeconomice de tipul celor menționate în Recomandarea 202 a OIM; în acest context, să acorde o atenție specială tinerilor promovând schimburile academice, culturale și în rândul tinerilor; să acorde o atenție deosebită dezvoltării regionale din țară, punând accentul în special pe inegalitățile dintre nord și sud;
   (af) să sprijine, să promoveze și să faciliteze în continuare cooperarea regională în Asia Centrală, una dintre regiunile cel mai puțin integrate din lume, ca urmare a dinamicii pozitive actuale, inclusiv în vederea consolidării stabilității și dezvoltării pe întreg teritoriul Asiei Centrale; să recunoască implicarea țării în programele UE orientate în această direcție, precum și punerea în aplicare a strategiei UE-Asia Centrală în domeniile energiei, gospodăririi apelor și provocărilor legate de mediu și în dialogurile periodice politice și în domeniul drepturilor omului purtate cu UE;
   (ag) să asigure că apartenența Kârgâzstanului la Uniunea Economică Eurasiatică (UEE) nu afectează consolidarea relațiilor sale cu UE, astfel cum s-a dovedit prin APC consolidat UE-Kazahstan, ratificat recent;
   (ah) să țină cont de dezvoltarea relațiilor Kârgâzstanului cu China și Rusia; să încurajeze Kârgâzstanul să își diversifice economia în vederea reducerii dependenței sale politice semnificative de acești doi actori externi; să țină cont de dezvoltarea acestor relații în contextul implementării strategiei ”One Belt One Road” (OBOR) – O centură un drum – a Chinei; să asigure că este consolidată în mod semnificativ combaterea propagandei răspândite în țară de mass-media rusă;
   (ai) să contribuie la continuarea dezamorsării recentelor tensiuni diplomatice și economice în regiune, inclusiv dintre Kazahstan și Kârgâzstan;
   (aj) să sprijine îmbunătățirea continuă a relațiilor diplomatice cu Uzbekistanul, precum și un dialog constructiv privind gestionarea resurselor de apă limitate din regiune;
   (ak) să recunoască preocupările Kârgâzstanului în domeniul securității, având în vedere deteriorarea situației în materie de securitate din Afganistan și ca răspuns la creșterea radicalizării în regiunea Asiei Centrale; să ofere asistență în ceea ce privește luptătorii islamiști străini care se întorc din străinătate și membrii familiilor acestora; să consolideze cooperarea regională cu țările din Asia Centrală în domeniul combaterii mișcărilor jihadiștilor și a criminalității transfrontaliere, bazându-se pe punerea în aplicare a unor măsuri de control la frontieră legate de combaterea terorismului, de natură juridică, instituțională și practică, și a unor măsuri de prevenire a radicalizării religioase în creștere;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta recomandare Consiliului, Comisiei și Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Președintelui, Guvernului și Parlamentului Republicii Kârgâzstan.

(1) JO C 168 E, 14.6.2013, p. 91.
(2) JO C 58, 15.2.2018, p. 119.
(3) JO C 300, 18.2.2016, p. 10.
(4) JO C 351 E, 2.12.2011, p. 92.
(5) JO C 81 E, 15.3.2011, p. 80.
(6) JO C 208, 10.6.2016, p. 177.


Conducerea autonomă în transportul european
PDF 184kWORD 68k
Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la conducerea autonomă în transportul european (2018/2089(INI))
P8_TA(2019)0005A8-0425/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 17 mai 2018 intitulată „Către o mobilitate automatizată: O strategie a UE pentru mobilitatea viitorului” (COM(2018)0283),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 30 noiembrie 2016 intitulată „O strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative, o etapă către mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată” (COM(2016)0766),

–  având în vedere rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la conectivitatea la internet pentru creștere, competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și tehnologia 5G(1),

–  având în vedere Rezoluția din 13 martie 2018 referitoare la o Strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative(2),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizele Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0425/2018),

A.  întrucât strategia UE privind mobilitatea conectată și automatizată este strâns legată de prioritățile politice ale Comisiei, în special de cele legate de locurile de muncă, creșterea economică și investiții, cercetare și inovare, mediu și schimbări climatice, mobilitate și transporturi curate și sigure, siguranța rutieră și descongestionarea traficului rutier, precum și piața unică digitală și uniunea energetică;

B.  întrucât ritmul rapid al dezvoltării tehnologice, atât în industria transportului, cât și în domeniul roboticii și al inteligenței artificiale, are un impact semnificativ asupra economiei și a societății; întrucât vehiculele autonome ne vor schimba semnificativ viața de zi cu zi, vor determina viitorul transportului rutier la nivel mondial, vor reduce cheltuielile de transport, vor îmbunătăți siguranța rutieră, vor crește mobilitatea și vor reduce impactul asupra mediului; întrucât sectorul transportului rutier ar putea deschide calea către noi servicii și noi moduri de transport, răspunzând astfel cererii tot mai mari față de mobilitatea personală și transportul bunurilor, și ar putea contribui chiar la revoluționarea urbanismului;

C.  întrucât Comisia își propune să reducă la jumătate numărul anual de decese rutiere în UE până în 2020, în comparație cu 2010, în concordanță cu obiectivul „Zero victime” întrucât progresele în ceea ce privește reducerea numărului total de victime și persoane rănite par să fi stagnat recent, având în vedere că în 2016 peste 25 000 de persoane și-au pierdut viața pe șoselele din UE, iar alte 135 000 au fost grav rănite; întrucât orașele noastre se confruntă cu probleme importante legate de mobilitate, la care se adaugă poluarea și schimbările climatice;

D.   întrucât s-a dovedit deja că sistemele de asistență la condus, cum ar fi avertizarea la trecerea involuntară peste liniile de separare a benzilor de circulație și frânarea automată în caz de urgență contribuie la siguranța rutieră și la reducerea numărului de accidente grave;

E.  întrucât majoritatea covârșitoare a accidentelor rutiere sunt cauzate de comportamentul uman inadecvat și, ca atare, există o necesitate imperativă de a reduce posibilitățile de producere a unor astfel de accidente prin obligativitatea utilizării sistemelor de asistare a conducătorului auto, care îmbunătățesc siguranța rutieră, menținându-se, în același timp, mobilitatea personală;

F.  întrucât tendința constantă și pozitivă în materie de siguranță rutieră pe care UE a înregistrat-o în ultimii zece ani a încetinit; întrucât transportul rutier este responsabil în continuare de cea mai mare parte a emisiilor din transport, în ceea ce privește gazele cu efect de seră și poluanții atmosferici;

G.  întrucât cererea de transport, indiferent dacă este vorba despre transportul de pasageri sau de mărfuri, înregistrează o creștere la nivel mondial, în contextul în care se conștientizează că resursele planetei noastre sunt limitate și că eficiența transportului va reprezenta, așadar, o preocupare din ce în ce mai importantă;

H.  întrucât UE ar trebui să încurajeze și să dezvolte în continuare tehnologiile digitale pentru mobilitatea automatizată, pentru a compensa comportamentele umane inadecvate și pentru a reduce accidentele rutiere și numărul de decese din trafic;

I.  întrucât automatizarea și implementarea noilor tehnologii vor crește gradul de siguranță a transportului și a sistemelor de transport și vor elimina anumiți factori umani implicați; întrucât, concomitent cu automatizarea, ar trebui luate în considerare atât diversitatea, cât și starea sistemelor de transport din diferite state membre; întrucât trebuie construite noi sisteme de transport iar sistemele de transport, noi sau existente, trebuie echipate cu mijloace de siguranță adecvate înainte ca automatizarea să poată fi efectuată;

J.  întrucât există niveluri de automatizare, iar nivelurile 1și 2 sunt deja disponibile pe piață, însă nivelurile de automatizare condiționată, automatizare sporită și, respectiv, automatizare completă, specifică conducerii autonome, nu sunt prevăzute a fi disponibile înainte de perioada 2020-2030 și întrucât, prin urmare, sistemele de asistare a conducătorului auto sunt importante reprezentând o tehnologie de bază în calea către o automatizare completă;

K.  întrucât este necesar să se prevadă investiții atât în faza de cercetare, cât și în faza ulterioară de dezvoltare, pentru a îmbunătăți tehnologiile disponibile și pentru a implementa o infrastructură de transport sigură și inteligentă;

L.  întrucât mai multe țări din lume (de exemplu, SUA, Australia, Japonia, Coreea și China) se îndreaptă rapid către introducerea pe piață a unei mobilități conectate și automatizate; întrucât Europa trebuie să reacționeze mult mai proactiv la evoluțiile rapide din acest sector, să încurajeze inițiativele și să promoveze cerințe stricte de siguranță pentru toți participanții la trafic care călătoresc pe mare, pe apă, pe căi rutiere, aeriene sau feroviare și utilizând mijloace de transport mixte;

M.  întrucât Comisia se așteaptă ca noua piață a vehiculelor automatizate și conectate să crească exponențial, veniturile estimate depășind 620 de miliarde EUR până în 2025 în industria automobilelor din UE și 180 de miliarde EUR în sectorul produselor electronice din UE;

N.  întrucât Declarația de la Amsterdam (2016) definește cooperarea dintre statele membre, Comisie și industrie în domeniul conducerii conectate și automatizate;

O.  întrucât transportul autonom acoperă toate mijloacele de transport (rutier, feroviar, aerian, maritim și pe căile navigabile interioare) pilotate de la distanță, automatizate și autonome;

P.  întrucât comunicarea Comisiei privind calea către o mobilitate automatizată constituie o etapă importantă în strategia UE pentru mobilitatea conectată și automatizată;

Q.  întrucât trebuie pus accentul pe mobilitatea autonomă, având în vedere că vehiculele complet autonome vor genera beneficii evidente pentru siguranța rutieră și vor putea circula fără funcționalități conectate; întrucât este posibil ca capacitățile și serviciile auxiliare să necesite în continuare comunicații digitale;

R.  întrucât introducerea vehiculelor autonome, preconizată deja pentru 2020, va aduce beneficii considerabile, presupunând totodată diverse riscuri noi, și anume cele legate de siguranța rutieră, răspunderea civilă și asigurări, securitatea informatică, drepturile de proprietate intelectuală, protecția datelor și aspecte legate de accesul la date, infrastructura tehnică, standardizarea și ocuparea forței de muncă; întrucât nu poate fi prevăzut pe deplin efectul pe termen lung al mobilității autonome asupra locurilor de muncă și asupra mediului; întrucât este de o importanță crucială să se garanteze caracterul adecvat al cadrului juridic al UE pentru a se răspunde în mod corespunzător acestor provocări și să se sensibilizeze publicul față de vehiculele autonome, determinând acceptarea acestora,

S.  întrucât implicațiile etice ale utilizării acestor tehnologii fac necesară elaborarea de orientări pentru utilizarea inteligenței artificiale, precum și sisteme care să garanteze tratarea coerentă a acestor probleme etice;

Principii generale

1.  salută Comunicarea Comisiei „Către o mobilitate automatizată”, care stabilește abordarea care să facă din UE liderul mondial în utilizarea de sisteme sigure pentru mobilitatea automatizată, îmbunătățind siguranța și eficiența rutieră și acționând împotriva congestionării și pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor provenind din transporturi și eliminând treptat combustibilii fosili;

2.  recunoaște măsurile inițiale adoptate de Comisie și de statele membre privind mobilitatea automatizată a viitorului și ia act de inițiativele legislative referitoare la Directiva STI(3) și de propunerile de revizuire a Directivei privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere(4) și a Regulamentului privind siguranța generală a autovehiculelor(5);

3.  afirmă rolul important al sistemelor de transport inteligente cooperative (C-STI) în asigurarea conectivității pentru vehicule automatizate/autonome de nivel 2, 3 și posibil 4 ale Societății inginerilor auto ; încurajează statele membre și industria STI să continue introducerea de sisteme de transport inteligente cooperative (STI cooperative) și invită Comisia să sprijine statele membre și industria în procesul de introducere a serviciilor STI cooperative, în special prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, fondurile structurale și de investiții europene și programul InvestEU;

4.  evidențiază potențialul de inovare al tuturor mijloacelor autonome de transport rutier, feroviar, maritim și aerian; subliniază necesitatea ca actorii europeni să își unească forțele pentru a obține și a menține o poziție de lider mondial în domeniul transportului autonom; observă că progresele în sectorul mobilității autonome, în mod deosebit în transportul rutier, necesită o colaborare sinergetică între multe sectoare ale economiei europene, inclusiv cel al producătorilor de vehicule și sectoarele digitale;

5.  recunoaște potențialul semnificativ al mobilității automatizate pentru multe sectoare, oferind noi oportunități de afaceri pentru întreprinderile nou-înființate, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și pentru industrie și întreprinderi în ansamblu, în special în ceea ce privește crearea de noi servicii de mobilitate și posibilitățile de angajare;

6.  subliniază necesitatea dezvoltării unor vehicule autonome care să fie accesibile pentru persoanele cu handicap și cu mobilitate redusă;

7.  îndeamnă Comisia să prezinte o strategie, în special în ceea ce privește protecția datelor, accesul la date și securitatea cibernetică, în conformitate cu Rezoluția sa din 13 martie 2018 referitoare la o strategie europeană privind sistemele de transport inteligente cooperative, asigurând o abordare neutră din punct de vedere tehnologic, deschisă și pregătită pentru piață; recunoaște oportunitatea prezentată de viitoarele Recomandări ale Comisiei privind accesul la datele și resursele de la bordul vehiculelor;

8.  afirmă necesitatea de a analiza acțiuni legislative care să asigure accesul corect, sigur, în timp real și neutru din punct de vedere tehnologic la datele de la bordul vehiculelor pentru anumite entități terțe; consideră că un astfel de acces ar trebui să permită utilizatorilor finali și părților terțe să beneficieze de digitalizare și să promoveze condiții de concurență echitabile și de securitate în ceea ce privește stocarea datelor de la bordul vehiculelor;

9.  constată că în cazul inteligenței artificiale utilizate în scopul mobilității autonome vor apărea întrebări legate de drepturile de proprietate intelectuală și de drepturile aferente de utilizare asemănătoare cu cele care au survenit în alte domenii, precum dreptul de proprietate sau utilizare asupra codului informatic, datelor și invențiilor create de inteligența artificială înșiși; consideră, însă, că ar trebui găsite soluții cât mai generale pentru aceste chestiuni;

10.  atrage atenția asupra necesității ca, la elaborarea noului cadru legislativ de reglementare a mobilității autonome, să se depășească orice obstacol în calea dezvoltării progresului tehnologic, a cercetării și inovării.

11.  subliniază că comunicarea Comisiei intitulată „Către o mobilitate automatizată” nu prezintă analize și propuneri în ceea ce privește vehiculele autonome în toate modurile de transport; invită Comisia să asigure analize și strategii specifice fiecărui model, inclusiv în domeniul transportului intermodal și al mobilității;

12.  solicită Comisiei Europene și statelor membre să-și extindă politicile în materie de conducere autonomă pentru a include și transportul în comun, precum și să își extindă perspectiva la toate modurile de transport;

13.  salută activitatea desfășurată la reuniunile la nivel înalt ale Consiliului privind conducerea autonomă și ar dori ca această activitate să fie extinsă și la alte moduri de transport decât cel rutier;

14.  subliniază că standardele tehnice referitoare la vehicule și infrastructură (de exemplu, semnele de circulație, marcajele rutiere, sistemele de semnalizare și sistemele de transport inteligente cooperative) ar trebui să fie elaborate și aliniate la nivel internațional, la nivelul UE și la nivel național, plecând de la lucrările și forumurile existente pentru a evita redundanța, pe baza principiilor unei abordări deschise, transparente și neutre din punct de vedere tehnologic, prin creșterea siguranței rutiere și garantarea unei interoperabilități transfrontaliere fluide;

15.  ia act de faptul că datele fiabile de la bordul vehiculului și cele referitoare la rută sunt elemente de bază pentru realizarea conducerii autonome și conectate în spațiul european unic al transporturilor și pentru servicii competitive destinate utilizatorilor finali; îndeamnă, prin urmare, Comisia să se asigure că obstacolele din calea utilizării acestor date sunt eliminate și că un sistem de reglementare solid este pus în aplicare în acest sens înainte de 1 ianuarie 2020, asigurând același nivel de calitate și de disponibilitate a datelor la nivelul statelor membre;

16.  observă că este urgent să se asigure securitatea juridică atât pentru utilizatori, cât și pentru părțile interesate în ceea ce privește conformitatea vehiculelor autonome cu legislația esențială existentă, în special cu legislația privind confidențialitatea în mediul electronic și cu Regulamentul general privind protecția datelor(6); invită Comisia să specifice care din categoriile de informații generate de vehicule autonome vor fi tratate ca date deschise și puse la dispoziție în timp real și care vor fi tratate ca confidențiale;

17.  subliniază că este important să se garanteze că utilizatorii au control și acces atât la datele personale, cât și la cele generate la bordul vehiculelor, produse, colectate și comunicate de autovehicule conectate și automatizate; subliniază faptul că consumatorilor trebuie să li se ofere nivelul maxim de protecție informatică;

18.  subliniază creșterea masivă preconizată a datelor produse de vehiculele autonome și colectate și transmise de acestea și subliniază necesitatea de a utiliza aceste date, în special datele fără caracter personal și cele anonimizate, pentru a facilita utilizarea de vehicule autonome și a dezvolta în continuare inovarea în cadrul noilor soluții de mobilitate; reamintește că protecția vieții private și a datelor sensibile generate de vehiculele autonome trebuie să constituie o prioritate absolută;

19.  subliniază că vehiculele complet autonome sau foarte autonome vor fi disponibile pe piață în următorii ani și că trebuie instituite, cât mai curând posibil, cadre de reglementare adecvate, care garantează funcționarea lor sigură și oferă un regim clar privind responsabilitatea, pentru a aborda schimbările produse, inclusiv inevitabila interacțiune dintre vehiculele autonome și ceilalți utilizatori ai infrastructurii;

20.  ia act de faptul că normele existente în materie de răspundere, precum Directiva 85/374/CEE a Consiliului din 25 iulie 1985 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect(7) (Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect) și Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de răspundere civilă auto, precum și aplicarea obligației de asigurare a acestei răspunderi(8) (Directiva privind asigurarea auto), nu au fost elaborate pentru a face față provocărilor pe care le prezintă utilizarea de mașini autonome și subliniază faptul că există tot mai multe dovezi că actualul cadru de reglementare, mai ales în ceea ce privește răspunderea, asigurarea, înmatricularea și protecția datelor cu caracter personal, nu va mai fi suficient sau adecvat în fața noilor riscuri ce decurg din automatizarea, conectivitatea și complexitatea tot mai mari ale vehiculelor;

21.  este de părere că, având în vedere schimbările dinamice din sectorul tehnologic, este necesar să se clarifice cine ar trebui să suporte prejudiciul în cazul accidentelor cauzate de vehiculele complet autonome și, în funcție de nivelul de autonomie – autonomie totală sau prezența unui șofer, – trebuie stabilită cu o certitudine absolută partea responsabilă; subliniază că este necesar să se analizeze dacă poziția potrivit căreia poate fi pusă pe seama unor factori tehnici numai o proporție infimă din toate accidentele de până în prezent ar justifica transferarea răspunderii către fabricant, întrucât un factor de risc ce nu ține de neglijență poate fi legat pur și simplu de riscul prezentat de introducerea pe piață a unui vehicul autonom; subliniază, de asemenea, că este necesar să se verifice dacă obligațiile specifice de siguranță rutieră ce îi revin proprietarului vehiculului și obligațiile privind instrucțiunile aplicabile șoferului în fiecare caz pot compensa în mod corespunzător transferul răspunderii; prin urmare, invită Comisia să evalueze în detaliu și să adapteze cadrul juridic actual al UE și, unde este cazul, să introducă noi dispoziții pe baza cărora să se repartizeze responsabilitatea și răspunderea; de asemenea, invită Comisia să evalueze și să monitorizeze posibilitatea instituirii unor instrumente suplimentare la nivelul UE pe măsura evoluției inteligenței artificiale;

22.  subliniază importanța tehnologiilor care se bazează pe sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) și a proiectului Galileo pentru a îmbunătăți interacțiunea și interoperabilitatea sistemelor digitale de bord și de rețea; solicită finalizarea și lansarea, cât mai curând posibil, a restului de sateliți, astfel încât sistemul european de poziționare Galileo să poată fi utilizat ca sistem de poziționare implicit în cazul vehiculelor automatizate;

23.  observă că garantarea unui acces universal la tehnologiile de mobilitate autonomă nu va fi posibilă fără a asigura accesul la internetul de mare viteză și la rețelele 5G; regretă că există regiuni, în special în zone rurale, în care procesul de implementare a generației actuale de rețele 4G este în continuare întârziat față de așteptări;

Transportul rutier

24.  reamintește noile norme de siguranță cuprinse în principiile directoare pentru interfața om-mașină propuse în raportul final GEAR 2030;

25.  subliniază necesitatea ca legislația privind siguranța rutieră la nivelul Comisiei Economice pentru Europa a ONU (CEE-ONU), UE și la nivel național să fie definită cât mai curând posibil pentru a sprijini inovațiile tehnologice și conducerea autonomă în scopul reducerii erorilor umane, a incidentelor în trafic și a numărului de decese în accidente rutiere;

26.  subliniază importanța adoptării unui Regulament ambițios privind siguranța generală a autovehiculelor, ținând seama de potențialul de salvare a vieții, pe termen scurt, al instalării obligatorii pe vehicule a noilor tehnologii de siguranță, care vor fi, de asemenea, utilizate în viitor pentru introducerea în circulație a vehiculelor conectate și automatizate (VCA);

27.  reamintește că dezvoltarea VCA a fost determinată, în mare măsură, de impulsul tehnologic; subliniază necesitatea de a studia și a recunoaște aspectele umane și societale ale dezvoltării VCA și de a garanta că introducerea lor în circulație respectă pe deplin valorile și obiectivele societale, umane și de mediu;

28.  ținând cont de importanța mobilității în UE, îndeamnă Comisia și statele membre să ajungă la o poziție comună și să coopereze pentru ca UE să își asume și să mențină un rol de lider în ceea ce privește armonizarea tehnică internațională a vehiculelor automatizate în cadrul CEE-ONU și al Convenției de la Viena, în special în cadrul tuturor discuțiilor din cadrul Forumului mondial CEE-ONU pentru armonizarea reglementărilor privind vehiculele (Grupul de lucru „29”) și al Grupului de lucru privind vehiculele automatizate/autonome și conectate (GRVA);

29.  subliniază că procedurile de supraveghere a pieței legate de vehiculele automatizate pe întreaga durată a vieții acestora ar trebui să fie cât mai standardizate, transparente și verificabile, incluzând efectuarea de teste transfrontaliere pe drumuri publice și în condiții reale de conducere, precum și inspecții tehnice periodice;

30.  subliniază necesitatea unei legislații clare, care este revizuită cu regularitate, actualizată când este necesar și armonizată, cu dispoziții care impun instalarea unor înregistratoare de date referitoare la evenimente în conformitate cu Regulamentul revizuit privind siguranța generală pentru a facilita investigațiile privind accidentele, precum și pentru a clarifica și a permite abordarea, cât mai curând posibil, a problemelor legate de răspundere; ia act de faptul că aceste înregistratoare de evenimente sunt necesare pentru a stabili responsabilitățile diferiților actori implicați în caz de accident;

31.  subliniază necesitatea introducerii unor sisteme de protecție direct din faza de tranziție în cursul căreia vehiculele conectate și automatizate vor coexista cu vehiculele neconectate și neautomatizate; subliniază importanța sistemelor de asistare a conducătorului auto ca un pas spre o conducere complet automatizată, pentru a contribui deja la prevenirea accidentelor rutiere cu ajutorul sistemelor de siguranță activă și pentru a reduce gravitatea accidentelor cu ajutorul sistemelor de siguranță pasivă;

32.  invită statele membre să asigure o infrastructură rutieră sigură și de înaltă calitate, care să faciliteze utilizarea vehiculelor automatizate și autonome;

33.  invită Comisia și statele membre să se asigure că toate sistemele care conțin informații cu transmitere digitală cu privire la traficul rutier sunt interoperabile;

34.  subliniază îngrijorările exprimate cu privire la scăderea vigilenței utilizatorilor în cazul folosirii vehiculelor care necesită un anumit grad de intervenție a conducătorului auto; solicită o clarificare mai bună a definiției și a diferențierii cerințelor privind „vehiculele cu sisteme avansate de asistență a conducătorilor auto” (niveluri SAE 1-3), în comparație cu „vehiculele automatizate” (niveluri SAE 4 și 5) în legislația privind siguranța rutieră și efectuarea unor studii suplimentare privind fezabilitatea și siguranța vehiculelor automatizate de nivel 3, în special problema de a semnala conducătorului auto că intervenția sa este necesară și pericolele care pot rezulta când se intervine cu întârziere;

35.  solicită Comisiei să definească orientări etice clare privind inteligența artificială;

36.  invită Comisia să elaboreze parametri corespunzători de responsabilitate, precum și sisteme de apărare și de protejare a persoanelor, cu scopul de a oferi o abordare coerentă a chestiunilor etice legate de sistemele autonome pentru vehiculele automatizate;

37.  subliniază că trebuie discutate aspectele etice ale vehiculelor fără șofer și soluționate de către legiuitor înainte ca aceste vehicule să poată fi pe deplin acceptate și puse la dispoziție în situații de trafic; atrage așadar atenția că vehiculele automate trebuie să fie evaluate prealabil pentru a aborda aceste aspecte etice;

38.  subliniază provocările preconizate în materie de congestionare a traficului în contextul mobilității urbane create de adoptarea pe scară largă a vehiculelor autonome; consideră că vehiculele autonome și soluțiile precum utilizarea în comun a autovehiculelor și comenzile de curse pot contribui la abordarea acestor provocări; invită autoritățile să elaboreze politici care să garanteze că vehiculele autonome îmbunătățesc opțiunile de călătorie, inclusiv transportul public și alte soluții, pentru toți cetățenii;

39.  subliniază faptul că circulația în convoi are un viitor promițător, deoarece generează economii de combustibil și energie și contribuie la creșterea siguranței rutiere; solicită, prin urmare, statelor membre, Comisiei și sectorului industrial de profil să implementeze măsurile stabilite în Declarația de la Amsterdam; invită Comisia să propună un cadru de reglementare pentru promovarea conectivității de tip „vehicle-to-everything” (V2X) pentru vehiculele extrem de automatizate și complet automatizate (de exemplu, formarea de convoaie) în special pentru transportul rutier pe distanțe lungi;

40.  susține că elementele de siguranță pasive și active ale vehiculelor autonome au un rol important în reducerea numărului de coliziuni, precum și a vătămărilor și a deceselor cauzate de coliziuni, deoarece este posibil ca coliziunile să continue, în special în etapa intermediară a traficului mixt; solicită Comisiei și statelor membre să îmbunătățească siguranța rutieră;

41.  subliniază riscurile legate de creșterea traficului mixt, la care participă vehicule tradiționale și vehicule autonome, care impun mai multe teste in situ pentru a sprijini activități de cercetare și dezvoltare orientate spre viitor și efectuate de întreprinderi și organisme publice și private, dar și pentru a asigura date concrete pentru adaptarea corespunzătoare a normelor privind răspunderea civilă;

42.  subliniază că o soluție posibilă pentru soluționarea lacunelor și deficiențelor existente ar putea fi instituirea unui cadru de asigurări fără culpă pentru prejudiciul cauzat de vehiculele autonome;

43.  subliniază că, în conformitate cu rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la normele de drept civil privind robotica(9), nu trebuie să existe nicio limitare a răspunderii legate de natura și amploarea daunelor care trebuie compensate, pentru a garanta o protecție adecvată a victimelor;

Transportul aerian

44.  subliniază recent adoptata reglementare a AESA(10) cu privire la normele actualizate în materie de siguranță a aviației, care include, printre altele, dispoziții care oferă un temei juridic solid pentru primul set de norme UE cuprinzătoare pentru toate tipurile de drone civile; reamintește cât de necesară a fost adoptarea Regulamentului AESA, având în vedere apariția de noi tehnologii, cum ar fi vehiculele aeriene fără pilot (UAV), și în spațiul aerian european, care a impus adaptarea actualului cadru de reglementare al UE și a normelor naționale divergente;

45.  solicită, de asemenea, Comisiei să prezinte fără întârziere norme detaliate pentru aeronave automatizate, care necesită specificații personalizate și specifice, având în vedere faptul că o unică abordare operațională a UAV nu este adecvată pentru a se asigura integrarea în siguranță a aeronavelor automatizate în spațiul aerian comun cu aeronavele cu echipaj; reamintește că vehiculele aeriene fără pilot vor avea nevoie de sisteme de informații sigure și, dacă este cazul, certificate, precum și un mediu de gestionare al spațiului aerian specific; evidențiază că astfel de norme aplicabile vehiculelor aeriene fără pilot ar trebui să ia în considerare natura și riscul operațiunii sau activității, caracteristicile operaționale ale aeronavelor fără pilot și caracteristicile zonei de desfășurare a operațiunilor, cum ar fi densitatea demografică, caracteristicile terenului și existența clădirilor și a altor infrastructuri sensibile;

46.  reiterează importanța protejării datelor personale în cazul utilizării mijloacelor de conducere automată în sectorul aerian;

47.  reamintește Declarația de la Varșovia din 2016 privind dronele, ca un levier pentru crearea de locuri de muncă și de noi oportunități de afaceri; reiterează importanța acțiunilor planificate în vederea dezvoltării ecosistemului de drone din UE, care se așteaptă să fie implementate până în 2019 și să se bazeze pe principiile directoare din Declarația de la Riga;

48.  subliniază importanța dezvoltării în mod coordonat de tehnologii și concepte operative care vor permite integrarea în siguranță a avioanelor în ceea ce privește serviciile de gestionare a traficului aerian, în conformitate cu obiectivele U-Space, un program gestionat de întreprinderea comună SESAR (SESAR JU); recunoaște activitățile desfășurate până în prezent de către SESAR JU, care trebuie să fie sprijinite în continuare.

49.  reamintește că finanțarea programelor de cercetare și de experimentare aflate deja în derulare în domeniul UAV, cum ar fi U-Space, va trebui majorată în următoarele planificări ale bugetului; ia act de faptul că aceste experimente, care fac posibilă în prezent testarea în condiții de trafic real a utilizării unei flote mari de UAV, garantând totodată un nivel maxim de siguranță în gestionarea traficului aerian și condiții de securitate în operarea acestuia, vor putea servi drept exemplu pentru efectuarea experimentelor cu vehicule autonome la sol;

50.  observă că este necesară crearea unor zone de teste pentru tehnologiile aeronavelor automatizate, inclusiv ale dronelor, ce vor asigura simularea în condiții de siguranță a noilor soluții tehnologice înainte de implementarea finală a acestora;

Transportul maritim și pe căi navigabile interioare

51.  subliniază potențialul și valoarea adăugată a navelor autonome, în special pe căile navigabile interioare, și în transportul maritim pe distanțe mici, ceea ce poate duce la o scădere a numărului de accidente pe mare și pe căile navigabile interioare, dintre care cele mai multe provin din eroare umană;

52.  subliniază potențialul automatizării de a elimina o parte din erorile umane și de a oferi mai mult timp personalului navigant pentru observarea optică, în special pe rutele maritime înguste și în zonele portuare; consideră, totuși, că, în special la apropierea de alte nave, schimbul de informații și comunicarea sunt imperios necesare pentru siguranță și, prin urmare, pe puntea navelor personalul navigant trebuie să fie în continuare prezent;

53.  salută activitatea grupului de lucru al PIANC privind transportul maritim inteligent și rețeaua internațională pentru navele autonome;

54.  solicită Comisiei să ilustreze și să definească nivelurile de automatizare atât pentru navigația interioară, cât și pentru cea maritimă, precum și standarde comune, inclusiv pentru porturi, în vederea armonizării și stimulării utilizării navelor autonome în interacțiune cu utilizatorii și infrastructura automatizată și neautomatizată;

55.  subliniază importanța dezvoltării și extinderii nodurilor digitale și a coridoarelor rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) interconectate, prin intermediul unor instalații terminale moderne și a unor sisteme electronice eficiente de gestionare a traficului, cum ar fi serviciile de informații fluviale și Sistemul de informații privind porturile de pe Rin (RPIS), în vederea creării unui sistem de transporturi multimodale complet autonom;

56.  invită Comisia să elaboreze o strategie cuprinzătoare cu scopul de a stimula continuarea automatizării navigației interioare, a infrastructurii sale, gestionarea căilor navigabile și a traficului, dezvoltarea porturilor automatizate, ținând seama de poziția porturilor de navigație interioară ca noduri multimodale la pregătirea zonei digitale de navigație interioară (DINA);

57.  solicită mai mult sprijin și promovarea suplimentară a zonelor de testare transfrontalieră, precum și mai multe proiecte precum NOVIMAR și navigația maritimă fără echipaj prin intermediul rețelelor de informații (MUNIN), cofinanțat de UE în cadrul celui de-al șaptelea Program-cadru și Orizont 2020 pentru a dezvolta în continuare tehnologia autonomă de transport maritim și infrastructura automatizată în UE;

58.  subliniază faptul că standardele aplicabile ambarcațiunilor trebuie să fie dezvoltate și aliniate împreună cu Organizația Maritimă Internațională, pentru a se stabili un cadru juridic internațional în vederea exploatării în siguranță a navelor;

Transport feroviar

59.  solicită Comisiei să creeze, în consultare și coordonare cu industria și alte părți interesate, protocoale și standarde comune care să permită sisteme autonome de trenuri și trenuri ușoare;

60.  solicită accelerarea îmbunătățirii condițiilor-cadru pentru vehiculele autonome în transportul feroviar și accelerarea tranziției către un sector feroviar digital; constată că sistemul european de control și comandă al trenului (ETCS) este folosit drept bază pentru automatizarea sectorului feroviar, care se realizează prin conectarea ETCS la sistemul de control automat al trenului (ATO); îndeamnă Comisia să accelereze și să acorde prioritate implementării ETCS în cadrul programelor de finanțare existente și viitoare ale UE;

61.  subliniază importanța instalațiilor de centralizare digitale ca o nouă etapă importantă pentru promovarea digitalizării infrastructurii feroviare și invită Comisia și statele membre să sprijine implementarea acestora;

62.  solicită Comisiei să continue dezvoltarea programului Shitf2Rail spre o rețea feroviară digitală și spre o circulație feroviară complet automatizată, inclusiv dezvoltarea unui standard privind ATO conectat la ETCS, precum și a securității cibernetice.

63.  subliniază provocările din ce în ce mai mari cu care se confruntă mobilitatea urbană legate de congestionare, precum și oportunitățile oferite de sistemele de transport public automatizate pe calea ferată pentru a face față acestor provocări; invită Comisia și statele membre să promoveze și să sprijine proiectele care abordează aceste probleme prin inovații automatizate ale transportului public pe calea ferată;

Drepturile consumatorilor și condițiile de concurență

64.  solicită Comisiei să creeze norme cuprinzătoare privind responsabilitățile și drepturile constructorilor, conducătorilor auto sau ale operatorilor, la toate nivelurile de automatizare pentru toate modurile de transport; subliniază faptul că aceste obligații trebuie comunicate conducătorilor sau operatorilor în mod clar, explicit și să nu necesite explicații suplimentare, prin etichetare comercială sau prin alte modalități de comunicare; consideră că este esențial să se asigure siguranța vehiculelor și întreținerea periodică a acestora pe parcursul întregului lor ciclu de viață și subliniază rolul de catalizator al accesului echitabil la piață al părților interesate relevante, în acest sens, la datele din interiorul vehiculului;

65.  solicită Comisiei să garanteze că toate sistemele din vehiculele autonome sunt proiectate astfel încât proprietarii sau utilizatorii să poată alege liber prestatori de servicii concurenți fără a depinde exclusiv de serviciile oferite de producătorul vehiculului;

66.  subliniază necesitatea de a le garanta furnizorilor independenți de servicii auto în domeniul întreținerii și reparațiilor vehiculelor autonome un acces pe piață echitabil; reamintește că astfel de agenți economici, inclusiv și în special producătorii de piese și atelierele mici de reparații precum și centrele de întreținere, constituie un element important al concurenței pe piața autovehiculelor și au impact pozitiv asupra disponibilității și prețurilor acestor servicii;

67.  observă că pe piața digitalizată a serviciilor auto un acces direct și la timp la unele date și funcții ale vehiculului va fi decisiv în ceea ce privește existența unei concurențe echitabile pe piața serviciilor în domeniul mobilității automatizate și combinate; reamintește că operatorii independenți joacă un rol extrem de important în întregul lanț de aprovizionare din sectorul autovehiculelor;

68.  observă riscul potențial de denaturare a concurenței pe piața unică în sectorul de deservire a vehiculelor autonome dacă producătorii îngreunează accesul reparatorilor independenți la sistemele instalate în acest tip de vehicule; subliniază că pentru acest segment de piață trebuie aplicate dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 461/2010 al Comisiei(11);

69.  subliniază că consumatorii ar trebui informați înainte de achiziționare despre vehiculul pe care urmează să-l cumpere, precum și despre serviciile de reparații pe care le pot accesa;

70.  consideră că tranziția la vehiculele automatizate, pe lângă impactul său pozitiv asupra siguranței rutiere, consumului de carburant, mediului și creării de noi locuri de muncă în sectorul telecomunicațiilor și al autovehiculelor, ar putea, de asemenea, să genereze pierderea locurilor de muncă în sectorul transporturilor și să aibă consecințe negative asupra sectorului asigurărilor, care trebuie abordate cât mai curând posibil pentru a asigura o tranziție fără dificultăți;

Nevoi educaționale și de cercetare

71.  subliniază necesitatea de a dezvolta tehnologii autonome esențiale (de exemplu, formalizarea și simularea creierului uman și ale proceselor cognitive în timpul conducerii, sisteme de percepție ale mediului și inteligență artificială) în UE pentru a ține pasul cu concurența de la nivel internațional și pentru a crea noi locuri de muncă;

72.  subliniază faptul că, odată disponibile pe piață, vehiculele automatizate vor avea un profund impact asupra distribuției și consumului de bunuri; consideră, prin urmare, că este nevoie urgentă să se evalueze acest impact și să se asigure măsuri de sprijinire a sectoarelor și a persoanelor afectate;

73.  solicită inițiative pentru a identifica și aborda aspecte legate de schimbările în ceea ce privește cererea și oferta de forță de muncă, având în vedere necesitatea unor competențe noi și specializate în producția de vehicule și utilizarea profesională prin formarea în scopul reconversiei (de exemplu, cursuri și sesiuni de formare), pentru a facilita tranziția către noi forme de mobilitate;

74.  îndeamnă Comisia, împreună cu statele membre, să propună inițiative care să promoveze competențele, educația și formarea necesare pentru a menține UE în avangarda sectorului transportului autonom; subliniază că este important ca statele membre să ia în considerare aceste noi tendințe în programele lor educaționale pentru a răspunde nevoii de forță de muncă înalt calificată și competentă în diferitele sectoare ale transporturilor;

75.  reamintește suma de 300 de milioane EUR alocată în cadrul programului Orizont 2020 pentru programele de cercetare și inovare pentru vehiculele automatizate din 2014 până în 2020 și recomandă ca aceste programe să fie continuate și extinse pentru toate modurile de transport în următoarea perioadă financiară multianuală pentru 2021-2027 (Orizont Europa);

76.  subliniază rolul important al cercetării colaborative în asigurarea progresului rapid al automatizării transporturilor prin implicarea întregului ecosistem al inovării;

77.  invită Comisia să înființeze o întreprindere comună similară, de exemplu, cu Shift2Rail pentru transportul feroviar și Clean Sky pentru industria aeronautică, pentru a crea o inițiativă strategică orientată către industrie în domeniul transportului autonom, care să-i atragă pe cetățenii europeni, să fie justificată din punct de vedere comercial, să stimuleze potențialul de cercetare și inovare al UE pe baza unei colaborări la scară largă în domeniul industrial, public și academic și care să promoveze dezvoltarea și implementarea tehnologiilor într-un mod armonizat și interoperabil în scopul de a crea un sistem de transport multimodal, ușor de extins la nivel mondial, conceput pentru transportul autonom;

78.  subliniază că este necesar să se stabilească situri de testare în condiții reale în întreaga UE pentru a dezvolta și a testa în mod aprofundat noi tehnologii; îndeamnă toate statele membre să desemneze, până în 2020, zonele urbane și extraurbane în care vehiculele autonome de cercetare să poată fi testate în condiții de trafic real, menținând în același timp siguranța rutieră în aceste zone și să asigure crearea unor cadre de testare europene transfrontaliere și interoperabile;

79.  subliniază faptul că unii cetățeni ai UE și-au exprimat neîncrederea în mobilitatea automatizată; subliniază, prin urmare, că legislatorii trebuie să abordeze dimensiunea etică pentru a îmbunătăți acceptarea publică în această privință; cere realizarea de investiții în activități de cercetare extinse vizând inteligența artificială și alte dimensiuni ale mobilității automatizate;

80.  solicită o cercetare amplă a efectelor pe termen lung ale transportului autonom pe teme precum adaptarea consumatorilor, acceptarea societală, reacțiile fiziologice, răspunsurile fizice și mobilitatea socială, reducerea accidentelor și o îmbunătățire a transportului în general;

81.  invită insistent toate părțile interesate, inclusiv producătorii de vehicule, furnizorii de componente și serviciile de software și de proiectare, precum și statele membre și autoritățile implicate să coopereze pentru a promova inovarea, pentru a asigura investiții în infrastructuri adecvate mobilității automatizate, atât pe autostrăzi, cât și pe drumurile urbane, precum și pentru a facilita testarea transfrontalieră; subliniază că trebuie mărite investițiile în ajustarea infrastructurii actuale, în construirea de noi infrastructuri și îmbunătățirea conexiunii dintre drumurile europene; atrage atenția că se poate observa o lipsă de încredere a cetățenilor europeni față de conducerea automată și că, prin urmare, ar trebui făcută o campanie de sensibilizare pentru a mări încrederea cetățenilor; cere realizarea de investiții în activități de cercetare extinse vizând inteligența artificială și dimensiunea etică a transporturilor autonome și conectate.

o
o   o

82.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 307, 30.8.2018, p. 144.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0063.
(3) JO L 207, 6.8.2010, p. 1.
(4) COM(2018)0274.
(5) COM(2018)0286.
(6) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(7) JO L 210, 7.8.1985, p. 29.
(8) JO L 263, 7.10.2009, p. 11.
(9) JO C 252, 18.7.2018, p. 239.
(10) JO L 212, 22.8.2018, p. 1.
(11) JO L 129, 28.5.2010, p. 52.


Utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri ***I
PDF 171kWORD 51k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/1/CE privind utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri (COM(2017)0282 – C8-0172/2017 – 2017/0113(COD))
P8_TA(2019)0006A8-0193/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0282),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0172/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 6 decembrie 2017(1),

–  după consultarea Comitetului Regiunilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0193/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(2);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 ianuarie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/1/CE privind utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri

P8_TC1-COD(2017)0113


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  Directiva 2006/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului(5) prevede un nivel minim de deschidere a pieței pentru utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri.

(2)  Utilizarea vehiculelor închiriate poate reduce costurile întreprinderilor care transportă mărfuri pe cont propriu sau contra cost în numele unui terț și, în același timp, poate spori flexibilitatea operațională. Prin urmare, aceasta poate să contribuie la o creștere a productivității și competitivității întreprinderilor în cauză. În plus, dat fiind că vehiculele închiriate sunt în general mai noi decât media parcului auto, ele sunt totodată pot fi adesea mai sigure și mai puțin poluante. [AM 1]

(3)  Directiva 2006/1/CE nu le permite întreprinderilor să beneficieze pe deplin de avantajele utilizării vehiculelor închiriate. Directiva menționată le permite statelor membre să restricționeze utilizarea de către întreprinderile stabilite pe teritoriile lor a vehiculelor închiriate cu o masă totală maximă autorizată de mai mult de șase tone pentru operațiunile pe cont propriu. În plus, statele membre nu sunt obligate să permită utilizarea unui vehicul închiriat pe teritoriile lor, în cazul în care vehiculul a fost înmatriculat sau pus în circulație în conformitate cu legislația dintr-un alt stat membru decât cel de stabilire a întreprinderii care l-a închiriat. [AM 2]

(4)  Pentru a permite întreprinderilor să beneficieze în mai mare măsură de avantajele oferite de utilizarea vehiculelor închiriate, ar trebui să li se permită să utilizeze vehicule închiriate în orice stat membru, nu doar în cel de stabilire. Aceasta le-ar permite în special să facă față mai ușor vârfurilor de cerere pe termen scurt, sezoniere sau temporare sau să înlocuiască vehiculele defecte sau deteriorate.

(4a)  Statele membre nu ar trebui să poată restrânge utilizarea pe teritoriul lor a unui vehicul închiriat de o întreprindere stabilită legal pe teritoriul unui alt stat membru, cu condiția ca vehiculul să fie înregistrat și să respecte standardele de funcționare și cerințele de siguranță sau să fie pus în circulație în conformitate cu legislația oricărui stat membru și autorizat pentru funcționare de către statul membru în care este stabilită întreprinderea responsabilă. [AM 3]

(5)  Nivelul de impozitare a transportului rutier încă variază considerabil în cadrul Uniunii. Prin urmare, anumite restricții, care afectează la rândul lor indirect libertatea de a presta servicii de închiriere de vehicule, continuă să fie justificate pentru cu scopul de a evita denaturările fiscale. Prin urmare, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a limita perioada de timp în care poate fi folosit , pe teritoriul lor, durata în care o întreprindere stabilită pe teritoriul lor un vehicul închiriat într-un poate utiliza vehicule închiriate înmatriculate sau puse în circulație în alt stat membru decât cel de stabilire al întreprinderii care îl închiriază. [AM 4]

(5a)  În vederea aplicării acestor măsuri, informațiile privind numărul de înmatriculare al vehiculului închiriat ar trebui furnizate în registrele electronice naționale ale statelor membre, astfel cum a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1071/2009. Autoritățile competente ale statului membru de stabilire care sunt informate cu privire la utilizarea unui vehicul pe care operatorul l-a închiriat și care este înmatriculat sau pus în circulație în conformitate cu legislația dintr-un alt stat membru ar trebui să informeze autoritățile competente din celălalt stat membru cu privire la aceasta. În acest scop, statele membre ar trebui să utilizeze Sistemul de informare al pieței interne (IMI). [AM 5]

(6)  Pentru ca operațiunile de transport pe cont propriu să poată fi efectuate într-un mod mai eficient, statele membre ar trebui să nu mai fie autorizate să restrângă posibilitatea de utilizare a vehiculelor închiriate pentru astfel de operațiuni.

(6a)   Pentru a menține standardele operaționale, pentru a îndeplini cerințele de siguranță și pentru a asigura condiții de muncă decente pentru conducătorii auto, este important să se garanteze accesul transportatorilor la active și la infrastructura de sprijin direct în țara în care aceștia își desfășoară operațiunile. [AM 6]

(7)  Punerea în aplicare și efectele prezentei directive ar trebui să fie monitorizate de Comisie și să fie documentate de către aceasta în cadrul unui raport. Orice , cel mai târziu la trei ani de la data de transpunere a prezentei directive. Raportul ar trebui să ia în considerare în mod corespunzător impactul asupra siguranței rutiere, asupra veniturilor fiscale și asupra mediului. Raportul ar trebui să evalueze, de asemenea, toate cazurile de încălcare a prezentei directive, inclusiv cazurile transfrontaliere. Necesitatea de a realiza acțiuni ulterioare în acest domeniu ar trebui analizate analizată în lumina acestui raport. [AM 7]

(8)  Deoarece obiectivele prezentei directive nu pot fi îndeplinite într-o măsură suficientă de către statele membre individual și, datorită naturii transfrontaliere a transportului rutier și aspectelor pe care prezenta directivă este menită să le remedieze, pot fi mai bine îndeplinite la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor.

(9)  Prin urmare, Directiva 2006/1/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 2006/1/CE se modifică după cum urmează:

1.  Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)  alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i)  teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:"

„Fiecare stat membru permite folosirea pe teritoriul său a vehiculelor închiriate de întreprinderi stabilite pe teritoriul unui alt stat membru, cu condiția ca:”;

"

(ii)  litera (a) se înlocuiește cu următorul text:"

„(a) vehiculul să fie înmatriculat sau pus în circulație în conformitate cu legislația unui oricărui stat membru, inclusiv cu standarde operaționale și cerințe de siguranță;”; [AM 8]

"

(b)  se introduce următorul alineat (1a):"

„(1a) În cazul în care vehiculul nu este înmatriculat sau pus în circulație în conformitate cu legislația din statul membru în care este stabilită întreprinderea care închiriază vehiculul, statele membre pot limita perioada de utilizare a vehiculului închiriat pe teritoriile lor. Cu toate acestea, într-un astfel de caz, statele membre permit utilizarea vehiculului pentru o perioadă de cel puțin patru luni într-un an calendaristic.” [AM 9]

"

2.  Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 3

(1)  Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că întreprinderile stabilite pe teritoriul lor pot utiliza vehicule închiriate pentru transportul rutier de mărfuri în aceleași condiții ca și vehiculele deținute de ele, cu respectarea condițiilor prevăzute la articolul 2. [AM 10]

(1a)  Dacă vehiculul este înmatriculat sau pus în circulație în conformitate cu legislația altui stat membru, statul membru de stabilire al întreprinderii poate:

   (a) să limiteze perioada în care vehiculul închiriat poate fi folosit pe teritoriul lor, cu condiția să permită utilizarea vehiculului închiriat timp de cel puțin patru luni consecutive în orice an calendaristic dat; în orice caz, se poate prevedea ca contractul de închiriere să nu depășească termenul stabilit de statul membru;
   (b) limitarea numărului de vehicule închiriate care pot fi utilizate de către orice întreprindere, cu condiția ca acestea să prevadă posibilitatea utilizării a cel puțin unui număr de vehicule reprezentând 25 % din totalul parcului de vehicule de marfă deținute de întreprindere la data de 31 decembrie a anului care precede cererea de autorizare; În cazul unei întreprinderi care deține un parc auto cu un număr de vehicule mai mare de unu și mai mic de patru, acesteia i se va permite să utilizeze cel puțin un astfel de vehicul închiriat. [AM 11]

(1b)  Statele membre pot exclude de la aplicarea dispozițiilor alineatului (1) operațiunile de transport pe cont propriu efectuate de vehiculele cu o greutate încărcată totală admisă de peste șase tone. [AM 28 și 34]

"

2a.  se inserează următorul articol 3a:"

„Articolul 3a

1.  Informațiile privind numărul de înmatriculare al unui vehicul închiriat sunt înregistrate în registrul electronic național, astfel cum este definit la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 *.

2.  Autoritățile competente ale statului membru de stabilire a unui operator, care sunt informate cu privire la utilizarea unui vehicul pe care operatorul l-a închiriat și care este înmatriculat sau pus în circulație în conformitate cu legislația dintr-un alt stat membru informează autoritățile competente din celălalt stat membru cu privire la aceasta.

3.  Cooperarea administrativă prevăzută la alineatul (2) se efectuează prin sistemul de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 **.

______________________

* În ceea ce privește luarea în considerare la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 a extinderii informațiilor care urmează să fie înregistrate, astfel cum a propus Comisia.

** JO L 316, 14.11.2012, p.1.” [AM 12]

"

(3)  Se introduce următorul articol 5a:"

„Articolul 5a

Până la [OP: a se introduce data calculată la 5 trei ani de la expirarea termenului de transpunere a directivei], Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare și efectele prezentei directive. Raportul trebuie să conțină informații privind utilizarea vehiculelor închiriate într-un alt stat membru decât statul membru de stabilire a întreprinderii care le închiriază. Raportul acordă o atenție deosebită impactului asupra siguranței rutiere și asupra veniturilor fiscale, inclusiv cazurilor de denaturare fiscală, precum și aplicării normelor privind cabotajul, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(6). Pe baza acestui raport, Comisia evaluează dacă este necesar să se propună măsuri suplimentare.” [AM 13]

"

Articolul 2

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la data de [OP: a se introduce data calculată la 18 luni de la intrarea în vigoare] cel târziu [20 de luni după data intrării în vigoare a prezentei directive]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul dispozițiilor respective. [AM 14]

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele cuprind o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 129, 11.4.2018, p. 71.
(2) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 14 iunie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0264).
(3)JO C 129, 11.4.2018, p. 71.
(4) Poziția Parlamentului European din 15 ianuarie 2019.
(5)Directiva 2006/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri (versiune codificată) (JO L 33, 4.2.2006, p. 82).
(6) Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri (JO L 300, 14.11.2009).


Punerea în aplicare a clauzelor de salvgardare și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor aferente anumitor acorduri încheiate între Uniunea Europeană și anumite țări terțe ***I
PDF 128kWORD 52k
Rezoluţie
Text
Anexă
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de punere în aplicare a clauzelor de salvgardare și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor aferente anumitor acorduri încheiate între Uniunea Europeană și anumite țări terțe (COM(2018)0206 – C8-0158/2018 – 2018/0101(COD))
P8_TA(2019)0007A8-0330/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0206),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C8-0158/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 5 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0330/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului și a Comisiei anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în partea L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu actul legislativ final;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 15 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de punere în aplicare a clauzelor de salvgardare bilaterale și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor aferente anumitor acorduri comerciale încheiate între Uniunea Europeană și țări terțe

(Întrucât s-a ajuns la un acord între Parlament şi Consiliu, poziţia Parlamentului corespunde cu actul legislativ final, Regulamentul (UE) 2019/287.)

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

DECLARAȚIE COMUNĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A COMISIEI

Parlamentul European și Comisia sunt de acord cu privire la importanța unei cooperări strânse privind punerea în aplicare a Acordurilor enumerate în anexa la Regulamentul (EU) 2019/287 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 februarie 2019(1) de punere în aplicare a clauzelor de salvgardare și a altor mecanisme care permit retragerea temporară a preferințelor aferente anumitor acorduri încheiate între Uniunea Europeană și anumite țări terțe. În acest scop, aceste instituții sunt de acord că în cazul în care Parlamentul European adoptă o recomandare privind deschiderea unei anchete de salvgardare, Comisia analizează cu atenție dacă sunt întrunite condițiile specificate în regulament privind deschiderea unei anchete din oficiu. În cazul în care Comisia consideră că aceste condiții nu sunt întrunite, aceasta prezintă un raport comisiei responsabile a Parlamentului European, care cuprinde o explicație privind toți factorii pertinenți pentru deschiderea unei astfel de anchete.

(1) JO L 53, 22.2.2019, p. 1.


Instituirea programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal ***I
PDF 213kWORD 71k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 15 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal (COM(2018)0442 – C8-0261/2018 – 2018/0232(COD))(1)
P8_TA(2019)0008A8-0464/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Programul Vamă 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1294/201318, și predecesoarele sale au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării vamale. Multe dintre activitățile din domeniul vamal sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate statele membre și, prin urmare, nu pot fi realizate în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Un program pentru domeniul vamal la nivelul Uniunii, pus în aplicare de Comisie, oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii pentru a dezvolta aceste activități de cooperare, ceea ce este mai eficient din punctul de vedere al costurilor decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa cadrul său individual de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Prin urmare, este oportun să se asigure continuitatea finanțării de către Uniune a activităților din domeniul cooperării vamale prin instituirea unui nou program în același domeniu, programul Vamă.
(1)  Programul Vamă 2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1294/201318, și predecesoarele sale au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării vamale. Multe dintre activitățile vamale sunt de natură transfrontalieră, întrucât implică și afectează toate statele membre și, prin urmare, nu pot fi puse în aplicare în mod eficace și eficient de fiecare stat membru în parte. Un program vamal paneuropean pus în aplicare de Comisie le oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii pentru a dezvolta aceste activități de cooperare, ceea ce este mai rentabil decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa propriul său cadru de cooperare la nivel bilateral sau multilateral. Acestui program îi revine, de asemenea, un rol determinant în protejarea intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor membre ale acesteia prin asigurarea colectării eficace a taxelor vamale, constituind astfel o sursă importantă de venit pentru bugetul Uniunii și pentru bugetele naționale, inclusiv prin consolidarea capacităților în domeniul tehnologiilor informației și prin intensificarea cooperării în domeniul vamal. De asemenea, sunt necesare mecanisme de control armonizate și standardizate pentru a urmări fluxurile transfrontaliere ilegale de bunuri și pentru a combate fraudele. Prin urmare, este oportun și necesar pentru asigurarea eficienței să se asigure continuitatea finanțării de către Uniune a activităților din domeniul cooperării vamale prin instituirea unui nou program în același domeniu, programul „Vamă” (denumit în continuare „programul”).
__________________
__________________
18 Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE, JO L 347, 20.12.2013, p. 209.
18 Regulamentul (UE) nr. 1294/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru domeniul vamal în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Vamă 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 624/2007/CE, JO L 347, 20.12.2013, p. 209.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  Timp de 50 de ani, uniunea vamală, pusă în aplicare de către autoritățile vamale naționale, a fost piatra de temelie a Uniunii, aceasta din urmă fiind unul dintre cele mai mari blocuri comerciale din lume. Uniunea vamală constituie un exemplu semnificativ al integrării cu succes a Uniunii și este esențială pentru buna funcționare a pieței unice atât în beneficiul întreprinderilor, cât și al cetățenilor. În Rezoluția sa din 14 martie 2018 intitulată „Următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020”, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea deosebită cu privire la frauda vamală. O Uniune mai puternică și mai ambițioasă se poate realiza numai dacă acesteia i se asigură mijloace financiare mai consistente, un sprijin constant pentru politicile existente și resurse suplimentare.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Uniunea vamală a evoluat considerabil în ultimii cincizeci de ani, iar în prezent administrațiile vamale îndeplinesc cu succes o gamă largă de sarcini la frontiere. Acționând împreună, ele lucrează pentru a facilita schimburile comerciale și pentru a reduce birocrația, pentru a colecta venituri pentru bugetele naționale și bugetul UE, dar și pentru a proteja populația atât împotriva amenințărilor teroriste, sanitare sau de mediu, cât și împotriva altor amenințări. În special, prin introducerea la nivelul UE a unui cadru comun de gestionare a riscurilor vamale19 și prin controlul vamal al fluxurilor de numerar în cantități mari pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, autoritățile vamale își asumă o poziție de primă linie în lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate. Având în vedere amplul lor mandat, autoritățile vamale sunt acum cu adevărat autoritățile principale pentru controlul mărfurilor la frontierele externe ale Uniunii. În acest context, programul Vamă ar trebui să acopere nu doar cooperarea vamală, ci să acorde sprijin și pentru misiunea extinsă a autorităților vamale, astfel cum este prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, și anume supravegherea comerțului internațional al Uniunii, implementarea aspectelor externe ale pieței interne, a politicii comerciale comune și a celorlalte politici comune ale Uniunii cu impact asupra comerțului, precum și securitatea lanțului de aprovizionare. Temeiul juridic va acoperi, prin urmare, cooperarea vamală (articolul 33 din TFUE), piața internă (articolul 114 din TFUE) și politica comercială (articolul 207 din TFUE).
(2)  Uniunea vamală a evoluat considerabil în ultimii 50 de ani, iar în prezent administrațiile vamale îndeplinesc cu succes o gamă largă de sarcini la frontiere. Acționând împreună, ele depun eforturi pentru a facilita schimburile comerciale etice și echitabile și pentru a reduce birocrația, pentru a colecta venituri destinate bugetelor naționale și bugetului UE, dar și pentru a contribui la protecția populației atât împotriva amenințărilor teroriste, sanitare sau de mediu, cât și împotriva altor amenințări. În special, prin introducerea la nivelul UE a unui cadru comun de gestionare a riscurilor vamale19 și prin controlul fluxurilor de numerar în cantități mari în scopul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului, autoritățile vamale își asumă o poziție de primă linie în lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a concurenței neloiale. Având în vedere amplul lor mandat, autoritățile vamale sunt acum cu adevărat autoritățile principale pentru controlul mărfurilor la frontierele externe ale Uniunii. În acest context, programul Vamă ar trebui să acopere nu doar cooperarea vamală, ci să acorde sprijin și pentru misiunea extinsă a autorităților vamale, astfel cum este prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, și anume supravegherea comerțului internațional al Uniunii, implementarea aspectelor externe ale pieței interne, a politicii comerciale comune și a celorlalte politici comune ale Uniunii cu un impact asupra comerțului și a securității lanțului de aprovizionare. Temeiul juridic al prezentului regulament ar trebui să acopere, prin urmare, cooperarea vamală (articolul 33 din TFUE), piața internă (articolul 114 din TFUE) și politica comercială (articolul 207 din TFUE).
__________________
__________________
19 https://ec.europa.eu/taxation_customs/general-information-customs/customs-risk-management/measures-customs-risk-management-framework-crmf_en
19 https://ec.europa.eu/taxation_customs/general-information-customs/customs-risk-management/measures-customs-risk-management-framework-crmf_en
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Prin asigurarea unui cadru pentru acțiuni, care are drept obiectiv sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale, programul ar trebui să contribuie la protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, la protejarea Uniunii de practicile comerciale neloiale și ilegale, încurajând în același timp activitățile economice legitime, la garantarea securității și siguranței Uniunii și a rezidenților acesteia, precum și la facilitarea comerțului legitim, astfel încât întreprinderile și cetățenii să poată beneficia de întregul potențial al pieței interne și al comerțului mondial.
(3)  Ca obiectiv general, programul ar trebui să le acorde asistență statelor membre și Comisiei prin asigurarea unui cadru pentru acțiuni care să aibă ca obiectiv sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale în vederea atingerii obiectivului pe termen lung de a face astfel încât toate administrațiile vamale din Uniune să colaboreze cât mai strâns posibil, să contribuie la protejarea intereselor financiare și economice ale UE și ale statelor membre, să protejeze Uniunea de practicile comerciale neloiale și ilegale, încurajând în același timp activitățile economice legitime, să garanteze securitatea și siguranța Uniunii și a rezidenților acesteia, îmbunătățind astfel protecția consumatorilor, și să faciliteze comerțul legitim, astfel încât întreprinderile și cetățenii să poată beneficia de întregul potențial al pieței interne și al comerțului mondial.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  Unul dintre principalele obiective specifice ale programului ar trebui să fie acordarea de asistență statelor membre și Comisiei în ceea ce privește instalarea sistemelor electronice, deoarece este evident că unele sisteme menționate la articolul 278 din Codul vamal al Uniunii vor putea fi instalate numai parțial până la 31 decembrie 2020, cu consecința că după acea dată se va recurge în continuare la sisteme neelectronice, iar în lipsa unor modificări legislative care să extindă acest termen, întreprinderile și autoritățile vamale nu vor fi în măsură să își îndeplinească îndatoririle și obligațiile legale aferente operațiunilor vamale.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 3 b (nou)
(3b)  Gestionarea și controlul frontierelor este un domeniu de politică dinamic, care se confruntă cu noi provocări ce apar ca rezultat al evoluției constante a modelelor comerciale și a lanțurilor de aprovizionare, precum și ca rezultat al schimbării practicilor de consum și al digitalizării, cum ar fi comerțul electronic, inclusiv internetul obiectelor, analiza datelor, inteligența artificială și tehnologia block chain. Programul ar trebui să sprijine gestionarea vămilor în astfel de situații și să permită recurgerea la soluții inovatoare. Aceste provocări scot în evidență, de asemenea, nevoia îmbunătățirii cooperării între autoritățile vamale și necesitatea unei interpretări și aplicări uniforme a legislației vamale. Atunci când finanțele publice sunt solicitate, iar volumul schimburilor comerciale la nivel mondial se află în creștere, frauda și contrabanda trezesc preocupări din ce în ce mai puternice. Programul ar trebui să contribuie la soluționarea acestor probleme.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 3 c (nou)
(3c)  Pentru a se asigura o eficiență maximă și pentru a se evita suprapunerile, Comisia ar trebui să coordoneze punerea în practică a programului cu alte programe și fonduri conexe ale Uniunii. Printre acestea se află programul Fiscalis, Programul UE de luptă antifraudă și Programul privind piața unică, precum și Fondul pentru securitate internă și Fondul de gestionare integrată a frontierelor, Programul de sprijin pentru reforme, Programul „Europa digitală”, Mecanismul pentru interconectarea Europei și Decizia Consiliului privind resursele proprii ale Uniunii Europene, precum și regulamentele și măsurile de punere în aplicare.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 3 d (nou)
(3d)  În ceea ce privește posibila retragere a Regatului Unit din Uniune, pachetul financiar prevăzut pentru program nu ține seama de costurile generate de semnarea acordului de retragere și nici de posibila relație viitoare dintre Regatul Unit și Uniune. Semnarea acordului și retragerea Regatului Unit din toate sistemele vamale și acțiunile de cooperare vamală existente, precum și expirarea obligațiilor sale legale în acest domeniu ar putea genera costuri suplimentare, care nu pot fi estimate exact în momentul instituirii programului. De aceea, Comisia ar trebui să analizeze posibilitatea asigurării unor rezerve suficiente pentru a putea face față acestor eventuale costuri. Totuși, aceste costuri nu ar trebui să fie acoperite din pachetul financiar al programului, deoarece bugetul prevăzut al programului va fi suficient numai pentru acoperirea cheltuielilor care pot fi prevăzute în mod realist în momentul instituirii programului.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, programul ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a candidaților potențiali și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. De asemenea, acesta poate fi deschis și pentru alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul unor acorduri specifice între Uniunea Europeană și țările respective privind participarea lor la orice program al Uniunii.
(5)  Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, programul ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a candidaților potențiali și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, dacă sunt îndeplinite toate condițiile. De asemenea, acesta poate fi deschis și pentru alte țări terțe, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în cadrul unor acorduri specifice între Uniune și țările respective privind participarea lor la orice program al Uniunii, dacă participarea acestor țări este în interesul Uniunii și are un impact pozitiv asupra pieței interne fără efecte negative asupra protecției consumatorilor.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Acest program face obiectul Regulamentului (UE, Euratom) [2018/XXX] al Parlamentului European și al Consiliului21 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul prevede normele de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice și rambursarea cheltuielilor experților externi.
(6)  Programul ar trebui să fie vizat de Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului21 (denumit în continuare „Regulamentul financiar”). Regulamentul financiar prevede normele de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice și rambursarea cheltuielilor experților externi.
__________________
__________________
21 COM(2016) 605 final.
21 Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Acțiunile aplicate în cadrul programului Vamă 2020 s-au dovedit adecvate și, prin urmare, ar trebui menținute. Pentru a asigura o mai mare simplitate și flexibilitate în executarea programului și, prin urmare, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui să fie definite numai în termeni de categorii generale, cu o listă de exemple ilustrative de activități concrete. Prin cooperare și consolidarea capacităților, programul Vamă ar trebui, de asemenea, să promoveze și să sprijine adoptarea inovațiilor și efectul de pârghie al acestora pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de realizare a priorităților centrale ale vămilor.
(7)  Acțiunile aplicate în cadrul programului Vamă 2020 și care s-au dovedit adecvate ar trebui, prin urmare, să fie menținute, iar cele care s-au dovedit neadecvate ar trebui încetate. Pentru a asigura un grad mai mare de simplitate și flexibilitate în executarea programului și, prin urmare, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui să fie definite numai în termeni de categorii generale, cu o listă de exemple ilustrative de activități concrete. Prin cooperare și consolidarea capacităților, programul ar trebui, de asemenea, să promoveze și să sprijine adoptarea inovațiilor și efectul de pârghie al acestora pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de realizare a priorităților centrale ale vămilor.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Regulamentul [2018/XXX] instituie, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, un Instrument pentru echipamente de control vamal22 (denumit în continuare „Instrumentul ECV”). Pentru a menține coerența și coordonarea orizontală a tuturor acțiunilor de cooperare referitoare la vamă și la echipamentele de control vamal, este oportun ca punerea lor în aplicare să fie reglementată de un singur act juridic și de un set unic de reguli, și anume prezentul regulament. Prin urmare, Instrumentul ECV ar trebui să sprijine doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile, în timp ce prezentul program ar trebui să sprijine toate acțiunile asociate, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea necesităților de echipamente sau, după caz, activitățile de formare legate de echipamentele achiziționate.
(8)  Regulamentul [2018/XXX] instituie, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, un Instrument pentru echipamente de control vamal22 (denumit în continuare „Instrumentul ECV”). Pentru a menține coerența și coordonarea orizontală a tuturor acțiunilor de cooperare referitoare la vamă și la echipamentele de control vamal, este oportun ca punerea lor în aplicare să fie reglementată de un singur act juridic și de un set unic de reguli, acest act și aceste reguli regăsindu-se în prezentul regulament. Prin urmare, Instrumentul ECV ar trebui să sprijine doar achiziționarea, întreținerea și modernizarea echipamentelor eligibile, în timp ce prezentul program ar trebui să sprijine toate acțiunile asociate, cum ar fi acțiunile de cooperare pentru evaluarea necesităților de echipamente sau, după caz, activitățile de formare legate de echipamentele achiziționate.
_________________
_________________
22 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal
22 Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Având în vedere importanța globalizării, programul ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a implica experți externi, în sensul articolului 238 din Regulamentul financiar. Experții externi respectivi ar trebui să fie în principal reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țări terțe neasociate, precum și reprezentanți ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici și ai societății civile.
(10)  Având în vedere importanța globalizării, programul ar trebui să continue să prevadă posibilitatea de a implica experți externi, în sensul articolului 238 din Regulamentul financiar. Experții externi respectivi ar trebui să fie în principal reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv din țări terțe neasociate, precum și reprezentanți ai mediilor academice și ai organizațiilor internaționale, ai operatorilor economici și ai societății civile.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  În conformitate cu angajamentul Comisiei de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE”23, resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate din cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul uniunii vamale și al autorităților vamale.
(11)  În conformitate cu angajamentul Comisiei de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE”23, resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate din cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, având în vedere faptul că suma alocată acestui program este calculată fără a se ține seama de eventuale cheltuieli neprevăzute, excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul uniunii vamale și al autorităților vamale.
__________________
__________________
23 COM(2010)0700 final.
23 COM(2010)0700.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   Ar trebui să fie eligibilă pentru finanțare achiziția de programe informatice necesare pentru efectuarea unor controale stricte la frontieră. De asemenea, ar trebui privilegiate programele informatice care pot fi utilizate în toate statele membre, pentru a facilita schimburile de date.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Acțiunile de consolidare a capacităților în materie de tehnologia informației (IT) vor atrage cea mai mare parte a bugetului în cadrul programului. Dispozițiile specifice ar trebui să descrie componentele comune și, respectiv, componentele naționale ale sistemelor electronice europene. În plus, ar trebui să fie clar definite atât domeniul de aplicare al acțiunilor, cât și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre.
(12)  Acțiunile de consolidare a capacităților în materie de tehnologia informației (IT) vor atrage o parte mai importantă a bugetului în cadrul programului. Dispozițiile specifice ar trebui să descrie componentele comune și, respectiv, componentele naționale ale sistemelor electronice europene. În plus, ar trebui să fie clar definite atât domeniul de aplicare al acțiunilor, cât și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre. Pentru a asigura coerența și coordonarea măsurilor de dezvoltare a capacităților informatice, programul ar trebui să prevadă elaborarea și actualizarea de către Comisie a unui plan vamal strategic multianual (PSM-V) cu scopul de a crea un mediu electronic care să garanteze coerența și interoperabilitatea sistemelor vamale din Uniune.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  În conformitate cu constatările din cele două rapoarte speciale referitoare la domeniul vamal, adoptate recent de Curtea de Conturi Europeană, și anume Raportul special nr. 19/2017 din 5 decembrie 2017 intitulat „Proceduri de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE” și Raportul special nr. 26/2018 din 10 octombrie 2018 intitulat „O serie de întârzieri înregistrate în implementarea sistemelor informatice vamale: ce anume nu a funcționat?”, măsurile întreprinse în cadrul programului „Vamă” pentru cooperare în domeniul vamal ar trebui să aibă ca scop eliminarea deficiențelor semnalate.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 14 b (nou)
(14b)  La 4 octombrie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la combaterea fraudei vamale și protejarea resurselor proprii ale UE. La punerea în practică a acțiunilor din cadrul programului ar trebui să se țină seama de concluziile incluse în această rezoluție.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luând în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul estimat de nerespectare a normelor. Acestea ar trebui să ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(20)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține cele mai bune rezultate, luând în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul estimat de nerespectare a normelor. Acestea ar trebui să ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  Programul are ca obiectiv general sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale pentru a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, pentru a garanta securitatea și siguranța în Uniune și pentru a proteja Uniunea împotriva practicilor comerciale neloiale și ilegale, facilitând în același timp, activitățile comerciale legitime.
1.  Obiectivul global al programului este sprijinirea uniunii vamale și a autorităților vamale în eforturile acestora de a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, pentru a realiza scopul pe termen lung privind cooperarea cât mai strânsă a administrațiilor vamale din Uniune, pentru a garanta securitatea și siguranța statelor membre și pentru a proteja Uniunea împotriva fraudelor și a practicilor comerciale neloiale și ilegale, promovând în același timp activitățile comerciale legitime și un nivel ridicat al protecției consumatorilor.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2
2.  Programul are ca obiectiv specific să sprijine pregătirea și punerea în aplicare uniformă a legislației și politicii vamale, precum și cooperarea vamală și consolidarea capacității administrative, inclusiv competențele umane și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene.
2.  Programul are următoarele obiective specifice:
(1)   să sprijine pregătirea și punerea în aplicare uniformă a legislației și politicii vamale, precum și cooperarea vamală;
(2)  să sprijine consolidarea capacităților IT, care constă în dezvoltarea, întreținerea și exploatarea sistemelor electronice menționate la articolul 278 din Codul vamal al Uniunii și în sprijinirea trecerii fără probleme la un mediu și comerț informatizat, în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament;
(3)  să finanțeze acțiuni comune, care constau în mecanisme de cooperare care le permit funcționarilor să desfășoare activități operative comune în cadrul responsabilităților lor de bază, să facă schimb de experiență vamală și să-și unească eforturile pentru a pune în aplicare politica vamală;
(4)  să îmbunătățească competențele umane prin sprijinirea aptitudinilor profesionale ale funcționarilor vamali și permițându-le să-și îndeplinească rolul în mod uniform;
(5)  să sprijine inovațiile în domeniul politicilor vamale.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Programul este coerent cu alte programe de acțiune și fonduri ale UE cu obiective similare în domenii înrudite și valorifică eventuale sinergii cu acestea.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 b (nou)
2b.  Punerea în practică a programului respectă principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 c (nou)
2c.  Programul sprijină, de asemenea, evaluarea și monitorizarea continue ale cooperării dintre autoritățile vamale, în vederea identificării lacunelor și a unor eventuale îmbunătățiri.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 20212027 este de 950 000 000 EUR la prețurile curente.
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 842 844 000 EUR la prețurile din 2018 (950 000 000 EUR la prețurile curente).
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2
2.  Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a programului și de evaluare a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.
2.  Atunci când este necesar și în cazuri justificate corespunzător, suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi, de asemenea, cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a programului și de evaluare a performanței acestuia și a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare întreprinse de Comisie și adresate statelor membre și agenților economici, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului, în măsura în care aceste activități sunt necesare pentru realizarea obiectivelor programului.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Programul nu este utilizat pentru a acoperi cheltuielile legate de eventuala retragere a Regatului Unit din Uniune. Comisia rezervă resursele necesare, conform propriei estimări, pentru acoperirea cheltuielilor legate de ieșirea Regatului Unit din toate sistemele vamale ale Uniunii și din acțiunile de cooperare, precum și de expirarea obligațiilor sale legale în acest domeniu.
Înainte de a rezerva aceste resurse, Comisia estimează posibilele costuri și informează Parlamentul European de îndată ce sunt disponibile date pertinente pentru estimarea respectivă.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera c – partea introductivă
(c)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:
(c)  alte țări terțe, cu respectarea condițiilor prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera c – liniuța 2
–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din Regulamentul [2018/XXX] [noul regulament financiar];
–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venit alocat în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 2
2.  Acțiunile care completează sau care sprijină acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) [2018/XXX] [instrumentul ECV] sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțare în cadrul prezentului program.
2.  Acțiunile care completează sau care sprijină acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) [2018/XXX] [instrumentul ECV] și/sau care completează sau care sprijină acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) [2018/XXX] [Programul de combatere a fraudelor] sunt, de asemenea, eligibile pentru finanțare în cadrul prezentului program.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera b
(b)  colaborarea structurată pe bază de proiecte;
(b)  colaborarea structurată pe bază de proiecte, cum ar fi dezvoltarea domeniului informatic prin colaborarea dintre un grup de state membre;
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera d
(d)  acțiuni de dezvoltare a competențelor umane și acțiuni de consolidare a capacităților;
(d)  acțiuni de dezvoltare a competențelor umane și acțiuni de consolidare a capacităților, inclusiv formare și schimb de bune practici;
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera e – punctul 3 a (nouă)
(3a)   activități de monitorizare; 
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 4
4.  Acțiunile care constau în dezvoltarea și operarea unor adaptări sau extinderi ale componentelor comune ale sistemelor electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe care nu sunt asociate programului sau cu organizații internaționale sunt eligibile pentru finanțare dacă prezintă interes pentru Uniune. Comisia instituie măsurile administrative necesare, care pot prevedea o contribuție financiară pentru aceste acțiuni din partea părților terțe vizate.
4.  Acțiunile care constau în dezvoltarea, instalarea, întreținerea și operarea unor adaptări sau extinderi ale componentelor comune ale sistemelor electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe care nu sunt asociate programului sau cu organizații internaționale sunt eligibile pentru finanțare dacă prezintă interes pentru Uniune. Comisia instituie măsurile administrative necesare, care pot prevedea o contribuție financiară pentru aceste acțiuni din partea părților terțe vizate.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.  Ori de câte ori acest lucru este benefic pentru realizarea acțiunilor în vederea punerii în aplicare a obiectivelor menționate la articolul 3, reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv cei ai țărilor terțe care nu sunt asociate la program în temeiul articolului 5, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante, reprezentanți ai operatorilor economici și ai organizațiilor care reprezintă operatori economici, precum și reprezentanți ai societății civile pot participa în calitate de experți externi la acțiunile organizate în cadrul programului.
1.  Ori de câte ori acest lucru este benefic pentru realizarea acțiunilor în vederea punerii în aplicare a obiectivelor menționate la articolul 3, reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv cei ai țărilor terțe care nu sunt asociate la program în temeiul articolului 5, reprezentanți ai mediilor academice și reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante, reprezentanți ai operatorilor economici și ai organizațiilor care reprezintă operatori economici, precum și reprezentanți ai societății civile pot participa în calitate de experți externi la acțiunile organizate în cadrul programului.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3
3.  Experții externi sunt selectați de Comisie, pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor relevante ale acestora pentru acțiunea specifică avută în vedere, evitând orice potențial conflict de interese.
3.  Experții externi sunt selectați de Comisie, pe baza competențelor, a experienței lor în domeniul de aplicare al prezentului regulament și a cunoștințelor relevante ale acestora cu privire la acțiunea specifică avută în vedere, evitând orice potențial conflict de interese. Procesul de selecție asigură un echilibru între reprezentanții mediului de afaceri și alți experți din cadrul societății civile și ține seama de principiul egalității între femei și bărbați. Lista experților externi este actualizată în mod regulat și pusă la dispoziția publicului.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 1
1.  Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.
1.  Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar, în special cu principiile bunei gestiuni financiare, transparenței, proporționalității, nediscriminării și egalității de tratament.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1
1.  Prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni.
1.  Prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100% din costurile eligibile ale unei acțiuni, în funcție de pertinența acțiunii și de impactul estimat.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1
1.  Comisia și statele membre asigură în comun dezvoltarea și operarea, inclusiv proiectarea, specificațiile, testarea conformității, implementarea, întreținerea, evoluția, securitatea, asigurarea calității și controlul calității sistemelor electronice europene incluse în planul strategic multianual pentru domeniul vamal menționat la articolul 12.
1.  Comisia și statele membre asigură în comun dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene incluse în planul strategic multianual pentru domeniul vamal menționat la articolul 12, inclusiv proiectarea, specificațiile, testarea conformității, implementarea, întreținerea, evoluția, modernizarea, securitatea, asigurarea calității și controlul calității acestora.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 2 – litera b
(b)  coordonarea de ansamblu a dezvoltării și operării sistemelor electronice europene având în vedere operabilitatea, interconectarea și îmbunătățirea lor continuă, precum și implementarea lor în mod sincronizat;
(b)  coordonarea de ansamblu a dezvoltării și operării sistemelor electronice europene având în vedere operabilitatea, reziliența informatică, interconectarea și îmbunătățirea lor continuă, precum și implementarea lor în mod sincronizat;
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 2 – litera ea (nouă)
(ea)   comunicarea eficientă și rapidă cu statele membre și între acestea, pentru a optimiza guvernanța sistemelor electronice ale Uniunii;
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 2 – litera eb (nouă)
(eb)   comunicarea în timp util și transparentă cu părțile interesate implicate în punerea în practică a sistemelor informatice la nivelul Uniunii și la nivelul statelor membre, îndeosebi cu privire la întârzierile de punere în practică și la utilizarea componentelor de la nivelul Uniunii și la nivel național. 
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 3 – litera d
(d)  furnizarea periodică de informații Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru a le permite autorităților sau operatorilor economici respectivi să utilizeze pe deplin sistemele electronice europene;
(d)  informarea periodică a Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru a le permite autorităților sau operatorilor economici vizați să utilizeze pe deplin și în mod eficient sistemele electronice europene;
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Comisia elaborează și actualizează un plan strategic multianual pentru domeniul vamal care enumeră toate sarcinile relevante pentru dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene și care clasifică fiecare sistem sau parte a unui sistem ca fiind:
1.  Comisia elaborează și actualizează un plan strategic multianual pentru domeniul vamal care enumeră toate sarcinile relevante pentru dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene și care clasifică fiecare sistem sau o parte a unui sistem ca fiind:
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1 – litera a
(a)  o componentă comună: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivelul Uniunii care este disponibilă pentru toate statele membre sau identificată a fi comună de către Comisie din motive care țin de eficiență, securitate și raționalizare;
(a)   o componentă comună: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivelul Uniunii care este disponibilă pentru toate statele membre sau identificată de către Comisie ca fiind comună din motive care țin de eficiență, de securitatea raționalizării și de fiabilitate;
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1 – litera b
(b)  o componentă națională: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivel național, care este disponibilă în statul membru care a creat o astfel de componentă sau a contribuit la crearea sa în comun cu alte state;
(b)  o componentă națională: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivel național, care este disponibilă în statul membru care a creat o astfel de componentă sau a contribuit la crearea sa în comun cu alte state, de exemplu în cadrul unui proiect de colaborare privind dezvoltarea informatică la care participă un grup de state membre;
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 3
3.  Statele membre notifică Comisiei finalizarea fiecărei sarcini care le-a fost atribuită în cadrul planului strategic multianual pentru domeniul vamal menționat la alineatul (1). De asemenea, ele raportează periodic Comisiei progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor care le sunt atribuite.
3.  Statele membre notifică Comisiei finalizarea fiecărei sarcini care le-a fost atribuită în cadrul planului strategic multianual pentru domeniul vamal menționat la alineatul (1). De asemenea, ele raportează periodic Comisiei cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor ce le revin și, dacă este cazul, cu privire la întârzierile previzibile în implementarea acestora.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 5
5.  Cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Comisia, pe baza rapoartelor anuale menționate la alineatul (4), întocmește un raport consolidat de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre și de Comisie în punerea în aplicare a planului menționat la alineatul (1) și pune raportul respectiv la dispoziția publicului.
5.  Cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Comisia, pe baza rapoartelor anuale menționate la alineatul (4), întocmește un raport consolidat de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre și de Comisie în punerea în aplicare a planului menționat la alineatul (1), incluzând informații privind adaptările necesare sau întârzierile planului, și pune raportul respectiv la dispoziția publicului.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
1.  Programul va fi pus în aplicare prin programe de lucru multianuale menționate la articolul 108 din Regulamentul financiar.
1.  Programul va fi pus în aplicare prin programe de lucru multianuale menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. Programele de lucru multianuale stabilesc în special obiectivele urmărite, rezultatele așteptate, modalitățile de punere în aplicare și cuantumul total al planului de finanțare. De asemenea, programele conțin o descriere detaliată a acțiunilor care urmează să fie finanțate, indică cuantumul alocat fiecărei acțiuni și conțin un calendar orientativ al punerii în aplicare. După caz, programele de lucru multianuale sunt comunicate Parlamentului European.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2
2.  Programele de lucru multianuale se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 18 alineatul (2).
2.  Programele de lucru multianuale se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte de punere în aplicare și sunt comunicate Parlamentului European și Consiliului. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 18 alineatul (2).
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Programul de lucru multianual se bazează pe învățămintele desprinse din programele precedente.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1
1.  În anexa 2 sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3.
1.  În conformitate cu obligațiile sale de raportare în temeiul articolului 41 alineatul (3) litera (h) din Regulamentul financiar, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații referitoare la rezultatele programului. Raportarea cu privire la rezultate include informații privind atât progresele, cât și deficiențele.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 2
2.  Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a modifica anexa 2 în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.
2.  În anexa 2 sunt enumerați indicatori pentru raportările privind rezultatele programului în sensul îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3. Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a modifica anexa 2 în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare pentru a asigura Parlamentul European și Consiliul cu informații calitative și cantitative actualizate referitoare la rezultatele programului.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 3
3.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.
3.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt comparabile și complete și sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se impun cerințe de raportare proporționale și pertinente. Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului informații fiabile referitoare la calitatea datelor privind performanțele care au fost utilizate.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 2
2.  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului.
2.  Evaluarea intermediară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea implementării programului.
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 2 a (nou)
2a.   Evaluarea intermediară prezintă constatările necesare pentru a lua o decizie cu privire la continuarea programului după 2027 și la obiectivele sale.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 3
3.  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.
3.  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de trei ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 4
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
4.  Comisia prezintă și comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale și de învățămintele desprinse, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 16 – paragraful 1
În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă acordă drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le-au fost atribuite. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv controale și inspecții la fața locului, prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă acordă drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi Europeană și Parchetul European (EPPO) să își exercite pe deplin competențele care le-au fost atribuite. În cazul OLAF și al EPPO, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului1a și în Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului1b.
__________________
1a Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
1b Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 1
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii menționează originea finanțării primite din partea Uniunii și asigură o vizibilitate maximă a acesteia (în special în cadrul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 2
2.  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.
2.  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile finanțate în cadrul programului și rezultatele obținute de acțiunile finanțate. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în conformitate cu articolul 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0464/2018).


Modificarea statutului Băncii Europene de Investiții *
PDF 108kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului de modificare a statutului Băncii Europene de Investiții (13166/2018 – C8-0464/2018 – 2018/0811(CNS))
P8_TA(2019)0009A8-0476/2018

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Băncii Europene de Investiții adresată Consiliului de a modifica statutul Băncii Europene de Investiții (13166/2018),

–  având în vedere articolul 308 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0464/2018),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizul Comisiei pentru bugete (A8-0476/2018),

1.  aprobă propunerea;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.


Integrarea dimensiunii de gen în Parlamentul European
PDF 181kWORD 69k
Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la integrarea dimensiunii de gen în Parlamentul European (2018/2162(INI))
P8_TA(2019)0010A8-0429/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2 și 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care stabilesc principiul egalității de gen ca valoare fundamentală a Uniunii,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolele 8 și 19,

–  având în vedere articolul 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care conține dispoziții specifice privind principiul orizontal al egalității de gen, și articolul 6 din TUE, care recunoaște că această cartă are aceeași valoare juridică ca tratatele,

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO),

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 1979,

–  având în vedere Convenția de la Istanbul din 11 mai 2011 privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice,

–  având în vedere Rezoluția sa din 24 noiembrie 2016 referitoare la aderarea UE la Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor(1),

–  având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile, la 15 septembrie 1995, precum și documentele rezultate în urma acesteia, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing +5 (2000), Beijing +10 (2005) și Beijing +15 (2010) și documentul final al conferinței de revizuire Beijing +20,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 februarie 2010 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2009(2), cea din 8 martie 2011 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2010(3), cea din 13 martie 2012 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană - 2011(4), cea din 10 martie 2015 referitoare la egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2013(5), și cea din 14 martie 2017 referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2014-2015(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2003 referitoare la integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European(7),

–  având în vedere Rezoluția sa din 18 ianuarie 2007 privind abordarea integrată a egalității între femei și bărbați în cadrul lucrărilor comisiilor(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 22 aprilie 2009 privind abordarea integrată a egalității de gen în cadrul lucrărilor comisiilor și ale delegațiilor(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 7 mai 2009 referitoare la integrarea perspectivei de gen în relațiile externe ale UE și în consolidarea păcii și a structurilor statului(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2012 referitoare la femeile în procesul decizional politic(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post-2015(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 februarie 2016 referitoare la noua Strategie pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen în Europa post-2015(13),

–  având în vedere Rezoluția sa din 8 martie 2016 privind integrarea perspectivei de gen în activitatea Parlamentului European(14),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE(15),

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2018 referitoare la prevenirea și combaterea hărțuirii morale și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, în spațiile publice și în viața politică a UE(16),

–  având în vedere Statutul funcționarilor Uniunii Europene și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii, stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului(17), și în special articolul 1 literele (c) și (d),

–  având în vedere broșura „Femeile în Parlamentul European” din 2018,

–  având în vedere Raportul anual pe 2017 privind resursele umane din Parlamentul European, publicat în august 2018,

–  având în vedere ghidul privind limbajul neutru din perspectiva genului în Parlamentul European,

–  având în vedere raportul dlui Dimitrios Papadimoulis, vicepreședintele Parlamentului European și președintele Grupului la nivel înalt pentru egalitate de gen și diversitate, adresat Biroului Parlamentului European și intitulat „Egalitatea de gen în Secretariatul General al Parlamentului European - situația actuală și perspective 2017-2019”, adoptat la reuniunea Biroului din 16 ianuarie 2017,

–  având în vedere foaia de parcurs pentru perioada 2017-2019 pentru punerea în aplicare a raportului intitulat Egalitatea de gen în Secretariatul General al Parlamentului European - situația actuală și perspective 2017-2019”,

–  având în vedere Planul de acțiune privind promovarea egalității de gen și a diversității în Parlamentul European pentru perioada 2014-2019,

–  având în vedere mandatul Grupului la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate,

–  având în vedere orientările sale privind egalitatea pentru membri/persoanele responsabile cu recrutarea din comitetele de selecție,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 iulie 2017 intitulată „Un loc de muncă mai bun pentru toți: de la șanse egale la diversitate și incluziune” (C(2017)5300)(18), precum și Carta sa privind diversitatea și incluziunea(19),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 decembrie 2015 intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278)(20),

–  având în vedere Strategia Consiliului Europei privind egalitatea de gen 2018-2023(21),

–  având în vedere Declarația comună a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei din 19 noiembrie 2013 referitoare la integrarea dimensiunii de gen, anexată la rezoluția legislativă a Parlamentului European referitoare la proiectul de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2014-2020, anexată la CFM(22),

–  având în vedere raportul Uniunii Interparlamentare intitulat „Parlamente atente la dimensiunea de gen: o evaluare globală a bunelor practici”, publicat în 2011,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0429/2018),

A.  întrucât principiul egalității de gen este o valoare fundamentală a UE și este prevăzut de tratatele UE și de Carta drepturilor fundamentale; întrucât articolul 8 din TFUE stipulează că Uniunea Europeană, prin toate activitățile sale, urmărește să elimine inegalitățile, să promoveze egalitatea de gen și să combată discriminarea atunci când își definește și pune în aplicare politicile și activitățile;

B.  întrucât egalitatea de gen, în general, este esențială pentru protecția drepturilor omului, funcționarea democrației, respectarea statului de drept, creșterea economică, incluziunea socială și sustenabilitate și integrarea unei dimensiuni de gen este relevantă pentru toate domeniile de politică aflate sub competența UE;

C.  întrucât dreptul la egalitate și garantarea nediscriminării sunt principii fundamentale care stau la baza integrării dimensiunii de gen; întrucât integrarea dimensiunii de gen înseamnă abordarea drepturilor, a perspectivelor și a confortului de viață al femeilor, fetelor, persoanelor LGBTIQ și persoanelor cu orice identitate de gen;

D.  întrucât progresele în ceea ce privește asigurarea egalității de gen în UE nu numai că stagnează în întreaga Uniune, ci în unele state membre se înregistrează chiar regrese semnificative;

E.  întrucât Convenția de la Istanbul subliniază importanța schimbării mentalităților și a atitudinilor pentru a întrerupe cercul vicios al tuturor formelor de violență de gen; întrucât educația la toate nivelurile și pentru persoanele de toate vârstele, legată de egalitatea între femei și bărbați, de rolurile de gen lipsite de stereotipuri și de respectarea integrității persoanei este așadar, necesară în acest sens;

F.  întrucât fondurile și resursele umane alocate sunt insuficiente pentru a putea asigura progrese reale în ceea ce privește integrarea perspectivei de gen în politicile, programele, inițiativele și acțiunile UE;

G.  întrucât jumătate din populația Uniunii Europene este formată din femei și jumătate din bărbați, însă componența Parlamentului European reflectă o subreprezentare gravă a femeilor, doar 36,1 % dintre deputații în Parlamentul European fiind femei; întrucât acest dezechilibru este subliniat și de componența Biroului Parlamentului, care este alcătuit din 7 femei și 13 bărbați; întrucât o reprezentare de gen echilibrată și diversitatea în organismele Parlamentului ajută la eliminarea stereotipurilor, reduc discriminarea și cresc nivelul reprezentării democratice a cetățenilor UE și legitimitatea deciziilor Parlamentului;

H.  întrucât, din numirile personalului de conducere de nivel superior în cadrul Parlamentului (directori generali și directori), doar 11 % au fost femei în 2016 și doar 33 % în 2017;

I.  întrucât obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) 5 vizează „realizarea egalității de gen și capacitarea tuturor femeilor și a fetelor” până în 2030 și este un obiectiv transversal în toate cele 17 ODD; întrucât integrarea perspectivei de gen contribuie la o dezvoltare eficientă, sustenabilă și de durată, care să aibă un impact pozitiv în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de reducere a sărăciei; întrucât, cu toate acestea, progresul egalității de gen este foarte lente, iar schimbările sunt minime în multe țări din lumea întreagă(23), inclusiv în Europa; întrucât în realizarea ODD 5 s-au obținut rezultate inegale în interiorul și între statele membre, iar proporția de femei din parlamentele naționale și din funcțiile de decizie este încă departe de a fi egală cu cea a bărbaților(24);

J.  întrucât evaluările impactului de gen sunt necesare pentru a evalua și a identifica probabilitatea ca o decizie să aibă consecințe negative pentru situația egalității de gen; întrucât este, prin urmare, esențial ca bugetele să fie analizate dintr-o perspectivă de gen, pentru a obține informații cu privire la diferitele efectele ale alocării și distribuției bugetare asupra egalității de gen, precum și pentru a crește transparența și responsabilizarea;;

K.  întrucât integrarea dimensiunii de gen este considerată o strategie eficientă și acceptată la nivel global, care vizează realizarea egalității de gen și combaterea discriminării prin reorganizarea, îmbunătățirea, dezvoltarea și evaluarea proceselor politicilor tematice, astfel încât perspectiva egalității de gen să fie inclusă în toate politicile, măsurile de reglementare și programelor de cheltuieli, la toate nivelurile și în toate etapele de către actorii implicați în desfășurarea politicilor; întrucât integrarea dimensiunii de gen oferă instrumente esențiale pentru analizarea sistematică a diferențelor dintre condițiile, situațiile și necesitățile tuturor politicilor și acțiunilor, precum și pentru progresul egalității de gen și promovarea egalității de drepturi și a unei reprezentării de gen echilibrate la diferitele niveluri administrative, politice, sociale și economice, precum și în procesele decizionale;

L.  întrucât este necesară o cooperare interinstituțională mai strânsă între Parlament, Consiliu și Comisie în ceea ce privește integrarea dimensiunii de gen, astfel încât aceasta să poată fi introdusă în toate etapele bugetului, politicilor, programelor și inițiativelor Uniunii, ceea ce ar facilita și acțiunile de integrare a perspectivei de gen ale Parlamentului;

M.  întrucât amendamentele privind integrarea perspectivei de gen adoptate de Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen și prezentate spre aprobare în cadrul altor comisii reprezintă un instrument eficace pentru a garanta că egalitatea de gen este luată în considerare în mod corespunzător în rapoartele și în rezoluțiile Parlamentului European;

N.  întrucât deși un buget care include perspectiva de gen în planificare și programare contribuie la progresul egalității de gen și la respectarea drepturilor femeilor și este unul dintre instrumentele principale folosite de factorii de decizie politică pentru a promova egalitatea de gen, acesta încă nu este utilizat sistematic de către niciuna dintre instituțiile UE;

O.  întrucât, conform celor mai recente date disponibile(25), femeile reprezintă 59 % din personalul Parlamentului, dar sunt în continuare subreprezentate în toate gradele de conducere; întrucât numărul femeilor în funcții de conducere de nivel superior a înregistrat chiar o scădere din iunie 2017, iar numărul femeilor în funcții de conducere de nivel mediu a înregistrat doar o ușoară creștere;

P.  întrucât raportul din 2017 privind egalitatea de gen realizat de Dimitrios Papadimoulis, vicepreședintele Parlamentului, a stabilit trei obiective privind reprezentarea femeilor la nivelul de management mediu și superior, care trebuie atinse până în 2019: 30 % la nivel de director general, 35 % la nivel de director și 40 % la nivel de șef de unitate, și întrucât foaia de parcurs ulterioară prezintă modul în care se pot atinge aceste obiective;

Q.  întrucât, pentru a promova integrarea dimensiunii de gen în lucrările comisiilor și delegațiilor Parlamentului, un membru responsabil pentru integrarea dimensiunii de gen este numit în cadrul fiecărei comisii și în cadrul Conferinței președinților de delegație, care transmite experiența și bunele practici în cadrul rețelei pentru integrarea perspectivei de gen;

R.  întrucât asigurarea coerenței între politicile interne în materie de resurse umane și acțiunile externe în domeniul promovării egalității de gen și a drepturilor LGBTIQ este esențială pentru credibilitatea Parlamentului și a celorlalte instituții ale UE;

S.  întrucât, din 2014, Regulamentul de procedură al Parlamentului prevede că diversitatea Parlamentului trebuie să se reflecte în componența biroului fiecărei comisii parlamentare și că aceste birouri nu trebuie să fie alcătuite exclusiv din bărbați sau exclusiv din femei;

T.  întrucât posturile de conducere de nivel superior din Parlament sunt atribuite exclusiv de Biroul Parlamentului European;

U.  întrucât integrarea dimensiunii de gen în cazul Parlamentului European trebuie să țină seama în mod corespunzător de drepturile, perspectivele și binele persoanelor LGBTIQ și ale persoanelor cu orice identitate de gen; întrucât, deși Parlamentul acordă o importanță crescută aspectelor legate de persoanele LGBTIQ, activiștii LGBTIQ au o vizibilitate relativ scăzută și se fac prea puțin auziți;

V.  întrucât este necesar să se recunoască valoarea socială și politică a organizațiilor de femei și a spațiilor pentru femei, a istoriei și a activității acestora, precum și a rolului esențial al acestora în prevenirea violenței de gen și în promovarea egalității de gen, a autodeterminării femeilor și a dialogului intercultural; întrucât nu există o integrare conștientă a perspectivei de gen fără locuri care să poată genera autodeterminarea și autoritatea femeilor și să poată combate violența împotriva femeilor;

W.  întrucât legitimitatea femeilor în sfera politică este încă contestată uneori și întrucât femeile sunt victime ale stereotipurilor, ceea ce le descurajează să se implice în politică, un fenomen care se evidențiază în special acolo unde femeile sunt slab reprezentate în politică;

X.  întrucât, deși în UE au aceleași drepturi politice și civile ca și bărbații, femeile se confruntă adesea cu inegalități sociale, societale și economice;

Y.  întrucât egalitatea de gen contribuie la purtarea unor dezbateri mai cuprinzătoare și la îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor, deoarece poate permite analizarea unor perspective ample;

Z.  întrucât instituțiile trebuie să aibă responsabilitatea de a evita segregarea verticală și orizontală de gen;

AA.  întrucât angajamentul Parlamentului pentru promovarea egalității de gen există de mulți ani și întrucât Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen are responsabilitatea de a aplica și de a dezvolta integrarea dimensiunii de gen în toate sectoarele de politică;

AB.  întrucât Parlamentul European trebuie să continue să combată hărțuirea sexuală și aplice măsurile convenite;

AC.  întrucât Parlamentul are mai multe organisme responsabile de conceperea și aplicarea integrării dimensiunii de gen și de promovarea egalității de gen și a diversității, atât la nivel politic, cât și administrativ, cum ar fi Grupul la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, Rețeaua pentru integrarea perspectivei de gen, Unitatea pentru egalitate și diversitate, Comitetul pentru egalitate de șanse și diversitate (COPEC), „Égalité” (asociația personalului LGBTI+ din instituțiile UE), Comitetul consultativ pentru prevenție și protecție la locul de muncă și Grupul coordonatorilor pentru egalitate și diversitate; întrucât, cu toate acestea, nu există o coordonare clară sau o coerență între aceste organisme;

AD.  întrucât integrarea dimensiunii de gen este un proces care necesită competențe și cunoștințe specifice, dar și angajament, fiind astfel eficace numai dacă este însoțită de activități de conștientizare și de consolidare a capacităților desfășurate de instituții și de personal;

AE.  întrucât Parlamentul s-a angajat deja în 2003 să adopte și implementeze un plan de politică pentru integrarea dimensiunii de gen, prioritizând integrarea acesteia în activitatea comisiilor și a delegațiilor, cu instrumente concrete pentru promovare, pentru o mai bună informare și pentru aplicarea principiului integrării perspectivei de gen în activitatea lor cotidiană,

Observații cu caracter general

1.  își reafirmă angajamentul ferm față de egalitatea de gen, atât în ceea ce privește conținutul politicilor, al inițiativelor și al programelor UE, cât și la nivelul politic, bugetar, administrativ și executiv al Uniunii;

2.  solicită ca noul CFM, ca și cel anterior, să fie însoțit de o declarație comună a Parlamentului, Comisiei și Consiliului, prin care să își ia angajamentul că procedurile bugetare anuale aplicate pentru CFM vor integra, după caz, elemente referitoare la egalitatea de gen, ținând seama de modalitățile în care cadrul financiar general al Uniunii contribuie la obiectivul de a asigura egalitatea și garantează integrarea perspectivei de gen;

3.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a prezenta o adevărată strategie europeană privind egalitatea, sub forma unei comunicări care să conțină obiective clare și, pe cât posibil, cuantificabile, și care să fie tradusă în toate limbile oficiale ale UE, pentru o mai bună difuzare și înțelegere în rândul cetățenilor și al actorilor sociali și economici;

4.  consideră că Parlamentul ar trebui să creeze și să promoveze o cultură a diversității și a incluziunii și un mediu de lucru sigur pentru toți și că măsurile transversale destinate să asigure bunăstarea tuturor membrilor personalului și a deputaților în Parlamentul European ar trebui să fie însoțite de măsuri specifice pentru a asigura o reprezentare echilibrată din perspectiva genului, atât la nivel administrativ, cât și la nivel politic;

5.  insistă că integrarea perspectivei de gen poate însemna, de asemenea, introducerea unor acțiuni specifice orientate către femei sau bărbați pentru a elimina inegalitățile persistente sau care să modifice politicile generale astfel încât să includă o diversitate de circumstanțe pentru indivizi sau grupuri;

6.  își exprimă aprecierea pentru bărbații și femeile care dau exemple pozitive, precum și pentru inițiativele pozitive din administrația Parlamentului și de la nivel politic, care contribuie activ la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse; încurajează, de asemenea, promovarea unor modele diferite, pentru a depăși toate tipurile de stereotipuri de gen;

7.  subliniază că realizarea egalității de gen nu este o problemă a femeilor, ci una care ar trebui să implice întreaga societate;

8.  regretă că în comunicarea vizuală a Parlamentului se utilizează uneori stereotipuri de gen, și stereotipuri bazate pe orientarea sexuală și identitatea de gen; reamintește, în această privință, importanța reprezentării și promovării egalității de gen în materialele de comunicare din toate sectoarele de politică;

9.  reamintește că integrarea dimensiunii de gen se referă la opțiunile politice, la procesul decizional, la proceduri și practici, precum și la aplicare, monitorizare și evaluare; subliniază astfel că, pentru a evalua în mod cuprinzător situația actuală a integrării dimensiunii de gen în Parlament, ar trebui să se ia în considerare și reprezentarea de gen în administrație și în procesul de luare a deciziilor, nu doar conținutul politic;

10.  își exprimă îngrijorarea pentru faptul că reprezentarea femeilor în posturile de decizie esențiale din Parlament la nivel politic și administrativ rămâne scăzută, și, de asemenea, că Parlamentul trebuie să se asigure că repartizarea posturilor de decizie între genuri este echitabilă;

11.  regretă lipsa de coerență și de coordonare dintre diferitele organisme care lucrează în domeniul egalității de gen și al diversității în Parlament; își reiterează apelul de a îmbunătăți coordonarea internă pentru a realiza un grad mai mare de integrare a dimensiunii de gen, inclusiv cu privire la recrutarea de personal, organizarea activității, deciziile și procedurile de lucru;

12.  salută decizia Parlamentului de aduce un omagiu lui Simone Veil, prima femeie președintă a unei instituții UE și o susținătoare fermă a drepturilor femeilor, în special a dreptului la avort legal și a drepturilor legate de reproducere, redenumind după numele său Premiul pentru egalitate și diversitate, ca mod de a evidenția și a recunoaște bunele practici și exemplele pozitive în domeniul egalității de șanse în cadrul Secretariatului Parlamentului European; recomandă sporirea vizibilității și popularizarea acestui premiu important;

13.  subliniază importanța dialogului cu actorii externi, cum ar fi organizațiile de femei ale societății civile, grupurile „la firul ierbii” ce militează pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, mișcările feministe, instituțiile internaționale, mediul academic și parlamentele naționale pentru dezvoltarea de instrumente și colectarea de date; reamintește că mobilizarea acestora este importantă pentru îmbunătățirea proceselor UE de integrare a perspectivei de gen și pentru încurajarea schimburilor reciproce în vederea promovării bunelor practici;

Instrumente pentru integrarea dimensiunii de gen

14.  solicită măsuri eficiente pentru a asigura o egalitate efectivă între femei și bărbați în Parlamentul European; subliniază, în acest context, că în special măsurile de combatere a hărțuirii sexuale au o importanță majoră; subliniază cu precădere importanța acțiunilor de conștientizare și de formare;

15.  salută ghidul revizuit privind limbajul neutru din perspectiva genului în Parlamentul European, publicat în iulie 2018, care reflectă acum mai bine evoluțiile lingvistice și culturale și oferă sfaturi practice în toate limbile oficiale ale UE cu privire la utilizarea unui limbaj corect din perspectiva egalității de gen și a incluziunii; reamintește că Parlamentul European a fost una dintre primele organizații internaționale care a adoptat orientări privind limbajul neutru din perspectiva genului în mai multe limbi, în 2008; reamintește importanța dezvoltării unui sprijin public puternic pentru aceste orientări și îi invită pe toți deputații în Parlamentul European, precum și pe funcționari, să promoveze și să aplice aceste orientări în mod consecvent în activitatea lor;

16.  recunoaște munca Rețelei pentru integrarea dimensiunii de gen, salută includerea reprezentanților Conferinței președinților de delegație în această rețea și solicită continuarea dezvoltării acestei rețele;

17.  salută faptul că majoritatea comisiilor parlamentare au adoptat planuri de acțiune pentru integrarea dimensiunii de gen în activitatea lor și multe dintre ele au prezentat deja aceste planuri în cadrul Rețelei pentru integrarea dimensiunii de gen; solicită, prin urmare, puținelor comisii care nu au elaborat încă aceste planuri, să urmeze exemplul celor care au făcut-o; remarcă, cu toate acestea, eterogenitatea acestor planuri sau neaplicarea lor; solicită adoptarea unui plan comun de acțiune privind integrarea dimensiunii de gen pentru Parlamentul European, care ar trebui să cuprindă cel puțin dispoziții privind o reprezentare de gen egală în toate activitățile parlamentare și organismele Parlamentului, introducerea unei perspective de gen în toate activitățile sale de politică și în organizarea activității acestuia și utilizarea unui limbaj neutru din perspectiva genului în toate documentele; solicită modificarea Regulamentului de procedură în acest sens;

18.  regretă că, în ultima reformă a Regulamentului de procedură, nu au fost incluse procedurile de punere în aplicare a integrării perspectivei de gen;

19.  salută progresele realizate în ultimii ani cu privire la adoptarea unor planuri de acțiune pentru integrarea dimensiunii de gen în majoritatea comisiilor Parlamentului;

20.  solicită o cooperare mai strânsă între comisiile parlamentare, pentru a introduce o autentică perspectivă de gen în rapoartele lor și subliniază că este important ca toate comisiile parlamentare să respecte competențele Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, acceptând amendamentele privind integrarea dimensiunii de gen depuse de aceasta și colaborând pentru a evita conflictele de competențe;

21.  reiterează importanța integrării dimensiunii de gen în buget la toate nivelurile procesului bugetar; regretă absența unor mecanisme de bugetare de gen în instituțiile UE, în pofida faptului că s-au angajat ferm în acest sens; invită insistent organismele responsabile ale Parlamentului să includă perspectiva de gen și să utilizeze indicatori de gen atunci când realizează și adoptă estimările Parlamentului, precum și pe parcursul întregului proces de descărcare de gestiune;

22.  salută Rezoluția Parlamentului European din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului în UE; subliniază faptul că hărțuirea sexuală este o infracțiune penală gravă, în majoritatea cazurilor nesemnalată, este o formă extremă de discriminare de gen și unul dintre principalele obstacole în calea egalității de gen; salută decizia Biroului din 2 iulie 2018 de a revizui modul de funcționare a Comitetului consultativ pentru plângerile de hărțuire depuse împotriva unor deputați din Parlamentul European și procedurile acestuia de tratare a plângerilor, aprobând totodată categoric articolul 6, care prevede că doi consilieri experți - un medic din cadrul Cabinetului medical și un membru al Serviciului juridic - vor fi numiți de către Secretarul General, precum și adăugarea articolului 34a la Normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European, referitor la consecințele financiare ale unui caz dovedit de hărțuire al unui asistent parlamentat acreditat (APA);

23.  salută noile măsuri împotriva hărțuirii, menționate în rezoluția sa din 26 octombrie 2017, luate de Parlament, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2018, și anume:

   (a) Comitetului consultativ va dispune de un secretariat permanent propriu al, pe lângă secretariatul Biroului și al chestorilor, cu un personal mai numeros, specializat și instruit în mod regulat, care să se ocupe exclusiv de chestiunile referitoare la hărțuire;
   (b) se va permite participarea unui al doilea reprezentant al APA la reuniunile Comitetului, ca membru titular, pentru a rezolva problema cvorumului restrictiv al APA și a volumul de activitate al reprezentanților APA;
   (c) Regulamentul de procedură al Parlamentului European (articolele 11 și 166) va include noi sancțiuni în caz de hărțuire, precum și un „Cod al comportamentului corespunzător al deputaților în Parlamentul European în exercitarea funcțiilor lor”; la preluarea funcției, toți deputații vor trebui să semneze și să transmită Președintelui o declarație că au luat cunoștință de acest cod și că se angajează să-i respecte principiile; toate declarațiile (semnate sau nesemnate) vor fi publicate pe site-ul de internet al Parlamentului;
   (d) asistenții parlamentari acreditați vor fi informați mai bine cu privire la posibilitatea ca Parlamentul să le acopere toate cheltuielile de judecată și să le ofere sprijin pe parcursul întregului proces;

24.  cu toate acestea, regretă mult faptul că aplicarea altor recomandări esențiale din rezoluția Parlamentului avansează foarte lent și în mod inadecvat; solicită Președintelui și administrației Parlamentului să acorde o atenție totală și exclusivă aplicării integrale a tuturor măsurilor cerute, în special prin intermediul foii de parcurs 2017-2019 referitoare la „măsurile de prevenire și de sprijin timpuriu pentru a rezolva conflictele și situațiile de hărțuire dintre deputați și APA, stagiari sau alți membri ai personalului”, care ar trebui revizuită cât mai curând pentru a include într-un mod corespunzător cel puțin următoarele cerințe ale rezoluției, cu un calendar clar de aplicare:

   (a) oferirea unei formări obligatorii pentru deputații în PE și pentru personalul instituției;
   (b) crearea unui grup operativ de experți externi independenți, care să aibă mandatul de a examina situația hărțuirii sexuale în Parlamentul European și funcționarea celor două comitete privind hărțuirea;
   (c) consolidarea comitetelor de combatere a hărțuirii prin fuzionarea într-un singur comitet, cu o componență care să varieze în funcție de caz, și includerea unor experți, de exemplu avocați și medici, printre membrii permanenți ai comitetului;

25.  invită, în acest sens, Comisia să monitorizeze în continuare transpunerea și aplicarea corespunzătoare a Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă(26), care prevede inversarea sarcinii probei în cazurile de discriminare pe criterii de gen;

26.  invită, din nou, Serviciul de cercetare al Parlamentului European să facă studii cantitative și calitative periodice și detaliate privind evoluția procesului de integrare a perspectivei de gen în Parlament și privind funcționarea structurii organizatorice aferente, precum și să realizeze analize de impact asupra genului și analize bazate pe gen; solicită o colectare mai frecventă, sistematică și periodică de date și statistici defalcate pe gen în cadrul evaluărilor de impact ale politicilor și programelor, precum și în cadrul procesului de elaborare a politicilor, pentru a analiza progresele egalității de gen, a oferi o hartă exactă a disparităților de gen, a evalua realizările sau regresul și a oferi informații pentru un proces decizional bazat pe dovezi;

27.  își reiterează solicitarea de formare obligatorie cu privire la respect și demnitate, care trebuie să fie organizată pentru toți deputații în Parlamentul European și pentru tot personalul și, în orice caz, la începutului noului mandat;

28.  reamintește importanța consolidării capacității de integrare a dimensiunii de gen a tuturor instituțiilor UE, luând măsuri pentru ca programele de formare ia în considerare dimensiunea de gen și oferind formări specifice despre egalitatea de gen în toate sectoarele de politică; își exprimă totala susținere pentru dezvoltarea unor activități de formare specifice și regulate referitoare la integrarea perspectivei de gen, în special a unor programe de formare pentru femei cu potențial de lider; încurajează Direcția Generală Personal să ofere cursuri de formare despre integrarea perspectivei de gen pentru deputați, asistenți și personalul Parlamentului European, și încurajează grupurile politice din Parlament să asigure instruirea personalului lor cu privire la integrarea perspectivei de gen;

29.  salută Instrumentul pentru conștientizarea problematicii de gen în parlamente, creat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (IEEG) pentru a ajuta Parlamentul European și parlamentele naționale și regionale să își evalueze și să își îmbunătățească conștientizarea problematicii de gen; invită administrația Parlamentului și grupurile politice să asigure o monitorizare adecvată a rezultatelor analizei și evaluării acesteia;

30.  invită IEEG să prezinte regulat informații comisiilor parlamentare și Comisiei, pentru a evidenția perspectiva de gen în toate domeniile de politică și să pună la dispoziție datele și instrumentele pe care le-a elaborat, inclusiv privind bugetarea de gen, așa cum apare pe platforma pentru integrarea dimensiunii de gen, ca parte a unei acțiuni mai ample de consolidare a capacităților care să se adreseze și personalului și asistenților parlamentari;

Nivelul politic

31.  apreciază numirea raportorului permanent privind integrarea dimensiunii de gen în Parlamentul European, în 2016, și implicarea activă a raportorului permanent în activitatea Grupului la nivel înalt pentru egalitate de gen și diversitate; recomandă, așadar, menținerea acestei funcții în mandatul parlamentar 2019-2024;

32.  consideră că relațiile interinstituționale mai puternice în domeniul integrării dimensiunii de gen pot ajuta la conceperea unor politici ale UE care să ia în considerare perspectiva de gen; regretă că încă nu a fost stabilită o cooperare structurată în domeniul integrării perspectivei de gen cu alți parteneri instituționali, cum ar fi Comisia, Consiliul și EIGE;

33.  subliniază importanța creșterii prezenței pe listele electorale a persoanelor din genul subreprezentat, adesea femei; încurajează ferm partidele politice europene și membrii acestora să asigure o reprezentare de gen echilibrată în rândul candidaților la alegerile pentru Parlamentul European din 2019, prin intermediul unor liste-fermoar sau prin alte metode, cum ar fi listele paritare; promovează un raport echilibrat între bărbați și femei în toate domeniile;

34.  invită grupurile politice din legislatura 2019-2024 să asigure o componență echilibrată din perspectiva genului a organismelor care guvernează Parlamentul European și recomandă să se propună atât deputați, cât și deputate drept candidați pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte și membri ai Biroului, precum și pentru cele de președinți de comisii și delegații, în vederea realizării acestui obiectiv;

35.  recomandă ca grupurile politice din Parlamentul 2019-2024 să aleagă fiecare doi deputați, un bărbat și o femeie, pentru funcțiile de copreședinți ai grupului;

36.  încurajează grupurile politice din Parlament să aibă în vedere, pentru mandatul parlamentar 2019-2024, realizarea obiectivului reprezentării egale de gen atunci când își numesc membrii în comisii și delegații, și, în special, să numească un număr egal de bărbați și femei ca membri și membri supleanți în Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, pentru a încuraja implicarea bărbaților în politica privind egalitatea de gen;

37.  sugerează să se exploreze metode de a crea o rețea a femeilor în cadrul Parlamentului, care să includă rețelele naționale, deoarece rețelele formale sau informale nu numai că îmbunătățesc procesele de lucru, dar sunt și o modalitate esențială de informare, susținere reciprocă, consiliere, precum și de exemple pozitive.

38.  încurajează grupurile politice din Parlament să adopte o strategie de integrare a dimensiunii de gen, astfel încât propunerile lor să ia în considerare impactul asupra egalității de gen;

39.  invită Secretarul General și Biroul să aplice pentru atribuirea de posturi de conducere de nivel superior același principiu ca pentru atribuirea posturilor de șef de unitate, și anume să impună obligativitatea includerii pe listele scurte a trei candidați corespunzători, cu cel puțin un candidat de fiecare gen, precizând, în același timp, că, dacă toate celelalte criterii sunt egale (de exemplu, calificări, experiență), ar trebui preferat genul subreprezentat; constată că, în cazul în care aceste cerințe nu sunt îndeplinite, postul ar trebui publicat din nou;

40.  condamnă categoric limbajul misogin folosit de mai multe ori în sala de ședințe plenare; salută sancțiunile impuse de președintele Parlamentului European și confirmate de către Birou împotriva unui deputat în Parlamentul European, pentru observațiile formulate în cadrul sesiunii plenare din 1 martie 2017, care subminau demnitatea femeilor; este preocupat de hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 31 mai 2018 de a anula decizia Președintelui și a Biroului, bazată atât pe interpretarea dispozițiilor relevante din Regulamentul de procedură, cât și pe jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind articolul 10 din CEDO (libertatea de exprimare); solicită insistent comisiei sale competente în privința Regulamentului de procedură să revizuiască normele aplicabile pentru a asigura respectul și demnitatea în hemiciclu și, în special, să adauge o clauză prin care să impună deputaților ca în dezbaterile parlamentare să nu utilizeze un limbaj de incitare la ură sau la discriminare pe criterii de gen, rasă, culoare, naționalitate, origine etnică sau socială, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenență la o minoritate națională, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală, și să impună sancțiuni exemplare în cazul nerespectării acestei clauze;

41.  salută disponibilitatea formărilor profesionale cu privire la prejudecățile inconștiente și la hărțuire; subliniază că aceste formări ar trebui să acorde o atenție deosebită aspectelor legate de egalitatea de gen și de persoanele LGBTI și să fie obligatorii pentru manageri și pentru membrii consiliilor de selecție și să fie puternic încurajate pentru toate celelalte categorii de personal;

42.  elogiază Strategia Comisiei privind diversitatea și incluziunea, publicată în 2017; invită insistent Parlamentul să folosească acest bun exemplu, să integreze pe deplin managementul diversității și să recunoască, să valorizeze și să integreze personal de diferite orientări sexuale sau identități de gen;

Nivelul administrativ

43.  salută raportul elaborat de Dimitrios Papadimoulis, intitulat „Egalitatea de gen în Secretariatul General al Parlamentului European - situația actuală și perspective 2017-2019”, precum și foaia de parcurs pentru punerea în aplicare a acestui raport; salută progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a acțiunilor concrete din foaia de parcurs și calendarul clar al acesteia pentru măsuri specifice privind gestionarea, formarea profesională, sensibilizarea cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, măsurile privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată și monitorizarea regulată a echilibrului de gen prin statistici; solicită accelerarea progreselor, pentru a se atinge obiectivele privind egalitatea de gen stabilite pentru 2019;

44.  invită insistent Grupul la nivel înalt pentru egalitatea de gen și diversitate să efectueze o dată la doi ani o evaluare structurală, punct cu punct, a aplicării foii de parcurs pentru egalitatea de gen, pe baza unei prezentări a DG PERS;

45.  este preocupat de faptul că, în ciuda declarațiilor instituționale și politice puternice, obiectivele privind egalitate de gen nu sunt menționate în mod explicit în documentele privind bugetul PE și nici nu sunt luate în considerare în toate etapele procesului bugetar;

46.  sugerează DG PERS să realizeze un chestionar destinat femeilor, în special de cele care ocupă posturi de conducere de nivel mediu, pe bază voluntară, care să răspundă la întrebări cu privire la motivația lor, la obstacole și la oportunități, pentru a înțelege mai bine barierele care împiedică candidaturile la posturi de conducere de nivel superior;

47.  salută raportul anual privind resursele umane întocmit de Parlament;

48.  reamintește că, în ceea ce privește utilizarea măsurilor de îmbunătățire a echilibrului dintre viața profesională și cea privată, ar trebui încurajată în mod special acceptarea de către manageri și, dacă este cazul, folosirea acestora în mod egal de către ambii parteneri; remarcă faptul că publicul trebuie informat mai bine cu privire la echilibrul dintre viața profesională și cea privată în Parlament, prin ateliere, formări și publicații; semnalează faptul că deputații și personalul său trebuie să fie conștienți că măsurile pentru îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, cum ar fi concediul de maternitate/paternitate, concediul parental, concediul pentru îngrijire și programul de lucru flexibil, vor contribui la realizarea egalității de gen în Parlament, vor încuraja o mai bună distribuire a responsabilităților de îngrijire între femei și bărbați, vor îmbunătăți calitatea locurilor de muncă ale femeilor și confortul lor de viață și vor avea un impact pe termen lung asupra dezvoltării sociale și economice;

49.  recomandă Direcției Generale Comunicare din cadrul Parlamentului să includă în mod mai pregnant și mai activ perspectiva de gen atunci când prezintă activitățile politice tematice ale Parlamentului și, în special, în pregătirea campaniei pentru alegerile europene din 2019;

50.  salută progresele înregistrate de Secretariatul General al Parlamentului în ceea ce privește îmbunătățirea egalității de gen în posturile de conducere de nivel mediu și superior, dar observă că, în pofida faptului că majoritatea funcționarilor Parlamentului sunt femei, reprezentarea lor în posturi de conducere de nivel mediu sau superior este încă foarte scăzută: la sfârșitul anului 2017, 15,4 % dintre directorii generali, 30,4 % dintre directori și 36,2 % dintre șefii de unitate din Secretariatul Parlamentului erau femei; solicită din nou, prin urmare, ca, atunci când există candidați cu același profil (experiență, calificare etc.), să fie preferat genul subreprezentat;

51.  solicită ca experiența sau cunoștințele privind integrarea perspectivei de gen să fie considerate un avantaj în cadrul cererilor de candidaturi de personal sau al selectării de personal;

52.  invită secretariatele comisiilor Parlamentului să asiste membrii acestora la asigurarea unei componențe de gen echilibrate a vorbitorilor din cadrul audierilor comisiilor, propunând o listă de experți echilibrată din perspectiva genului;

53.  subliniază că, pentru a realiza progrese reale în ceea ce privește îmbunătățirea egalității de gen în Secretariatul Parlamentului și în grupurile politice, este necesară o schimbare de ordin cultural pentru a modifica atitudinile conceptuale și comportamentale, cu dezvoltarea în continuare a unei culturi a egalității în cadrul Secretariatului;

o
o   o

54.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 224, 27.6.2018, p. 96.
(2) JO C 341 E, 16.12.2010, p. 35.
(3) JO C 199 E, 7.7.2012, p. 65.
(4) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 1.
(5) JO C 316, 30.8.2016, p. 2.
(6) JO C 263, 25.7.2018, p. 49.
(7) JO C 61 E, 10.3.2004, p. 384.
(8) JO C 244 E, 18.10.2007, p. 225.
(9) JO C 184 E, 8.7.2010, p. 18.
(10) JO C 212 E, 5.8.2010, p. 32.
(11) JO C 251 E, 31.8.2013, p. 11.
(12) JO C 407, 4.11.2016, p. 2.
(13) JO C 35, 31.1.2018, p. 35.
(14) JO C 50, 9.2.2018, p. 15.
(15) JO C 346, 27.9.2018, p. 192.
(16) Texte adoptate, P8_TA(2018)0331.
(17) JO L 56, 4.3.1968, p. 1.
(18) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/communication-equal-opportunities-diversity-inclusion-2017.pdf
(19) https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/diversity-inclusion-charter-2017-07-19-en.pdf
(20) https://ec.europa.eu/anti-trafficking/sites/antitrafficking/files/151203_strategic_engagement_en.pdf
(21) https://rm.coe.int/prems-093618-gbr-gender-equality-strategy-2023-web-a5/16808b47e1
(22) Texte adoptate, P7_TA(2013)0455.
(23) ‘The Global Gender Gap Report 2016’, World Economic Forum, 2016, http://reports.weforum.org/global-gender-gap-report-2016/
(24) ‘Sustainable development in the European Union – monitoring report on progress towards the SDGs in an EU context’, Eurostat, 2018, https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/9237449/KS-01-18-656-EN-N.pdf/2b2a096b-3bd6-4939-8ef3-11cfc14b9329
(25) Raportul „Femeile în Parlamentul European”, Parlamentul European, 8 martie 2018, http://www.europarl.europa.eu/RegData/publications/2018/0001/P8_PUB%282018%290001_RO.pdf
(26) JO L 204, 26.7.2006, p. 23


Întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune
PDF 124kWORD 50k
Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune (2018/2222(INI))
P8_TA(2019)0011A8-0393/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2007/198/Euratom de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe (COM(2018)0445),

–  având în vedere Decizia Consiliului de modificare a Deciziei 2007/198/Euratom de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe(1),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi Europene din 13 noiembrie 2017 privind conturile anuale ale întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul întreprinderii comune,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 14 iunie 2017 „Contribuția UE la proiectul ITER reformat” (COM(2017)0319),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0393/2018),

A.  întrucât se preconizează că fuziunea ar putea avea un rol esențial în viitorul peisaj energetic european și global, ca sursă de energie virtual inepuizabilă, sigură, ecologică și atractivă din punct de vedere economic,

B.  întrucât fuziunea oferă deja oportunități concrete pentru industrie și are un efect pozitiv asupra locurilor de muncă, a creșterii economice și a inovării, cu un impact pozitiv dincolo de domeniul fuziunii și energiei,

C.  întrucât întreprinderea comună europeană pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune coordonează activitățile de cercetare și dezvoltare științifică și tehnologică în domeniul fuziunii,

D.  întrucât Europa a jucat încă de la început un rol de lider în proiectul ITER, dezvoltat în strânsă colaborare cu ceilalți semnatari ai Acordului ITER (SUA, Rusia, Japonia, China, Coreea de Sud și India) și întrucât contribuția europeană, direcționată prin întreprinderea comună, reprezintă 45 % din costurile de construcție a proiectului,

E.  întrucât propunerea Comisiei de modificare a Deciziei 2007/198/Euratom a Consiliului vizează garantarea finanțării pentru participarea în continuare a Europei la proiectul ITER, pe întreaga durată a următorului cadru financiar multianual, pentru a garanta continuitatea proiectului în vederea unor importante descoperiri științifice în dezvoltarea fuziunii în domeniul civil, care să permită, în cele din urmă, producerea unei energii sigure și rentabile care să răspundă obiectivelor Acordului de la Paris,

1.  salută propunerea Comisiei de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei 2007/198/Euratom de înființare a întreprinderii comune europene pentru ITER și pentru dezvoltarea energiei de fuziune, cu oferirea unor avantaje conexe, cu scopul de a asigura temeiul pentru finanțarea activităților acestei întreprinderi comune pentru perioada 2021-2027, în temeiul Tratatului Euratom;

2.  regretă faptul că Consiliul nu s-a consultat cu Parlamentul privind propunerea respectivă și salută intenția, exprimată de Comisie în scrisoarea de intenție Starea Uniunii 2018, de a lua în considerare „opțiuni privind consolidarea votului cu majoritate calificată și o eventuală reformă a Tratatului Euratom”; se așteaptă ca o astfel de reformă să contribuie, în mod necesar, la acordarea unor competențe colegislative Parlamentului;

3.  reamintește întârzierea înregistrată în construirea reactorului experimental, având în vedere că inițial era prevăzut ca ITER să fie construit în 2020, dar că, în 2016, Consiliul ITER a aprobat un nou calendar care prevede finalizarea până în decembrie 2025 a primei plasme, fiind cea mai apropiată dată realizabilă din punct de vedere tehnic pentru construirea ITER;

4.  subliniază că ar trebui să se evite depășirea contribuției Euratom la întreprinderea comună pentru perioada 2021-2027;

5.  subliniază că, pentru a se evita revizuirile succesive în sens ascendent ale estimărilor costurilor aferente proiectului, pentru a se evita întârzierile în raport cu datele preconizate pentru etapele operaționale și pentru a se asigura cel mai înalt grad de fiabilitate a calendarului, Organizația ITER ar trebui să includă prevederi privind o situație neprevăzută rezonabilă în orice calendar revizuit; sprijină, în această privință, prevederile privind situația neprevăzută de cel mult 24 de luni în ceea ce privește calendarul și procentul de 10-20 % în ceea ce privește bugetul propus de Comisie;

6.  salută noua abordare în ceea ce privește gestionarea riscurilor adoptată de Organizația ITER și încurajează Consiliul ITER să reducă în continuare numărul de subcomitete, să raționalizeze funcțiile acestora și să elimine suprapunerile;

7.  invită Consiliul să aprobe propunerea Comisiei, introducând, în același timp, următoarele modificări:

   să indice contribuția Euratom la întreprinderea comună în prețuri constante și curente;
   să utilizeze, în scopuri de claritate, cuvântul „Euratom” în loc de „Comunitate” în tot cuprinsul textului;
   să includă dispoziții clare privind comitetele care asistă Consiliul de conducere al întreprinderii comune, în special Comitetul de administrare și gestionare, Comitetul pentru achiziții și contracte și Grupul consultativ tehnic, în ceea ce privește componența, statutul lor permanent sau temporar, numărul de reuniuni și metoda de remunerare a membrilor acestora;
   să evalueze și să elimine suprapunerea responsabilităților între Comitetul de administrare și gestiune și Grupul consultativ tehnic în ceea ce privește planurile de proiect și programele de lucru;
   să introducă dispoziții privind contribuțiile statului gazdă al ITER;
   să includă în anexa III („Regulamentul financiar: principii generale”) o cerință de stabilire, în Regulamentul financiar al întreprinderii comune, a unor norme și proceduri pentru evaluarea contribuțiilor în natură;
   să introducă la articolul 5 și la anexa III dispoziții care să permită întreprinderii comune să beneficieze de finanțare sub forma unor instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă, derulate în conformitate cu viitorul program InvestEU;
   să clarifice rolul și contribuția Regatului Unit la Euratom, având în vedere statutul său, în special în ceea ce privește o eventuală participare la ITER;
   să includă dispoziții privind sinergiile și cooperarea între ITER și Programul pentru cercetare și dezvoltare al Euratom pentru perioada 2021-2025;
   să ia în considerare cooperarea cu operatorii economici privați mici și mijlocii, care își desfășoară activitatea în domeniul inovării disruptive, cum ar fi întreprinderile nou-înființate care experimentează noi abordări și tehnologii, în cadrul programului de activități de cercetare și în rețeaua organismelor desemnate în domeniul cercetării științifice și tehnologice în materie de fuziune;
   să clarifice dispozițiile referitoare la rapoartele și evaluările anuale elaborate de întreprinderea comună;
   să includă în propunere o recomandare de investigare a posibilei utilizări ulterioare a materialelor utilizate în prezent în proiectul ITER;

8.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 90, 30.3.2007, p. 58.


Evaluarea modului în care este utilizat bugetul Uniunii Europene pentru reforma sectorului public
PDF 131kWORD 53k
Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la evaluarea modului în care este utilizat bugetul Uniunii Europene pentru reforma sectorului public (2018/2086(INI))
P8_TA(2019)0012A8-0378/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere studiul intitulat „Public Sector Reform: How the EU budget is used to encourage it” (Reforma sectorului public: cum este utilizat bugetul UE pentru a încuraja această reformă), publicat de Direcția Generală Politici Interne în 2016(1),

–  având în vedere Strategia Europa 2020,

–  având în vedere actuala perioadă de finanțare a UE (2014-2020) și propunerea Comisiei privind noul cadru financiar multianual (2021-2028),

–  având în vedere acordul la care au ajuns colegiuitorii în iulie 2018 de a majora bugetul Programului de sprijin pentru reforme structurale (PSRS),

–  având în vedere articolul 197 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0378/2018),

A.  întrucât administrația publică din statele membre este esențială pentru execuția bugetului UE și, atunci când funcționează în mod eficace, poate contribui la crearea unor sisteme moderne, capabile să crească prosperitatea și bunăstarea în UE;

B.  întrucât propunerea privind un nou cadru financiar anual (CFM) nu include, în forma sa actuală, un obiectiv specific pentru administrația publică,

1.  ia act de faptul că competențele administrației publice sunt repartizate între diferite servicii ale Comisiei și că acest lucru complică coordonarea eficace a serviciilor competente și a programelor și inițiativelor finanțate de UE; solicită o mai bună coordonare a tuturor programelor de asistență tehnică, cu scopul de a evita duplicarea și lipsa de eficacitate a măsurilor, care fac inutile toate eforturile Comisiei de a promova utilizarea combinată a fondurilor pentru a beneficia de avantajele pe care le aduc sinergiile; invită Comisia să își îmbunătățească sistemele pentru schimbul de bune practici pentru a ajuta statele membre să pună în aplicare bunele practici fără a impune politici orientate către devalorizarea salariilor și reforme nesustenabile din punct de vedere social;

2.  solicită viitorului președinte al Comisiei să atribuie unui singur comisar responsabilitatea pentru chestiunile legate de îmbunătățirea administrației publice și a guvernanței;

3.  este de părere că o reformă eficace a sectorului public este esențială pentru a ajuta statele membre să se adapteze la circumstanțele în schimbare, pentru a spori reziliența în vederea prevenirii crizelor viitoare, pentru a extinde guvernarea electronică și pentru a îmbunătăți furnizarea de servicii în întreaga Uniune, în special în ceea ce privește noile tehnologii și sistemele informatice și că această reformă ar putea contribui în mare măsură la reducerea risipei și a expunerii la aceasta, a pierderii sau utilizării frauduloase a fondurilor Uniunii; solicită, prin urmare, ca finanțarea operațiunilor de instalare a unor sistemelor de guvernare electronică să fie prevăzută și în viitoarele perioade de programare, în conformitate cu principiile și prioritățile enunțate în Planul european de acțiune privind guvernarea electronică;

4.  observă că, adesea, și mai ales în cazul regiunilor mai puțin dezvoltate, accesul la finanțare, precum și utilizarea acesteia, este dificil din cauza birocrației, a capacității administrative limitate sau a neregulilor; speră, prin urmare, că statele membre vor promova reforme care să aplice în mod concret principiul bunei administrări și să favorizeze accelerarea procedurilor judiciare;

5.  ia act de faptul că bugetul UE oferă statelor membre ale UE un sprijin de aproximativ 9 miliarde EUR pentru reforma administrației publice; încurajează Comisia să coreleze acest sprijin financiar cu partajarea țintită a cunoștințelor, a experienței și a bunelor practici între statele membre;

6.  solicită Comisiei să accelereze cooperarea cu statele membre pentru a sprijini regiunile mai puțin dezvoltate, prin îmbunătățirea capacității și guvernării administrative;

7.  solicită măsuri care să încurajeze punerea în aplicare a programelor care promovează dezvoltarea și aplicarea unor strategii în materie de resurse umane, de exemplu prin intermediul schimburilor de bune practici între statele membre, implicând, de asemenea, liderii și alte personalități care ocupă funcții de nivel înalt;

8.  subliniază că, adesea, au existat numeroase suprapuneri între programele operaționale specifice și alte finanțări ale UE și solicită să se prezinte propuneri de îmbunătățire; speră, în consecință, o îmbunătățire a ajutorului, pentru a favoriza coordonarea, complementaritatea și simplificarea;

9.  subliniază că este important să se asigure că programele operaționale sunt puse în aplicare în modul cel mai eficace și mai simplu posibil; consideră că este esențial ca statele membre să se abțină de la adăugarea unor norme care să complice utilizarea fondurilor de către beneficiar;

10.  ia act de faptul că Comisia nu dispune nici de un cadru standardizat și comun de evaluare pentru administrația publică, nici de o metodă de colectare sistematică a datelor; ia act cu îngrijorare de faptul că, ca urmare a lipsei acestor instrumente, Comisia realizează analize incomplete ale problemelor în toate statele membre; propune reintroducerea unui capitol dedicat administrației publice și guvernanței în analiza anuală a creșterii;

11.  invită Comisia să evalueze în prealabil capacitatea administrativă a structurilor responsabile de punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare și să încurajeze, pentru proiectele care au o importanță strategică deosebită, recurgerea la structuri și agenții naționale capabile să definească programele și operațiunile individuale și să le accelereze realizarea;

12.  consideră că CFM ar trebui utilizat pentru a stimula programele destinate să îmbunătățească administrația publică și guvernanța, în special pentru a ajuta statele membre în perioade de recesiune economică, recunoscând că, în aceste circumstanțe, reformele din domeniul sistemelor de administrație publică pot ajuta statele membre afectate;

13.  salută faptul că s-au prezentat propuneri în următorul CFM pentru a evita suprapunerea programelor și a încuraja în continuare simplificarea;

14.  încurajează Comisia să dezvolte, în cooperare cu statele membre, un cadru de evaluare specific care să reflecte aspectele cantitative și calitative ale unei administrații publice de calitate și să își dezvolte propria capacitate analitică; subliniază necesitatea de a identifica carențele din fiecare stat membru și, utilizând resursele aflate la dispoziție, de a promova măsuri pentru a depăși dificultățile prin întărirea criteriului de îndeplinire a unei condiționalități ex ante și stabilirea unor ținte;

15.  propune ca Comisia să consolideze dialogul politic cu statele membre, garantând instituirea unui forum specific;

16.  propune să se aloce timp în calendarul său parlamentar pentru un dialog structurat cu parlamentele naționale cu privire la aspectele legate de îmbunătățirea administrației publice în întreaga Uniune; invită UE să îmbunătățească monitorizarea și evaluarea fondurilor structurale și de investiții europene (ESI) în cadrul obiectivului tematic 11, incluzând indicatori specifici pentru a evalua progresele înregistrate în realizarea obiectivelor și priorităților Uniunii pentru reforma administrației publice;

17.  salută dezvoltarea unui criteriu de referință pentru evaluarea capacității administrației publice a țărilor candidate la UE de a-și asuma responsabilitățile care decurg din statutul de membru al UE; speră că statele membre vor promova reforme care să facă mai concretă aplicarea principiului bunei administrări;

18.  ia act de faptul că Premiul european pentru sectorul public (European Public Sector Award - EPSA) este cofinanțat de Comisie și de unele state membre, care reunesc cei mai buni, mai inovatori și mai eficienți performeri din sectorul public european; este de părere că Comisia ar trebui să asigure un schimb mai bun de informații și în materie de învățare și să vizeze o abordare mai largă în întreaga Europă;

19.  consideră că, în cadrul administrațiilor publice, ar trebui să se promoveze procese inovatoare care contribuie la o mai bună conectivitate, digitalizare și la servicii digitale de calitate pentru cetățeni, întreprinderi și autorități publice, ținând cont, în același timp, în mod constant, de evoluțiile rapide ale noilor tehnologii din domeniile vizate; salută faptul că noua propunere de regulament privind dispozițiile comune (RDC) le oferă viitorilor beneficiari informațiile necesare pentru a le permite să utilizeze sistemele cât mai rapid posibil;

20.  recunoaște că implicarea administrației locale este o condiție prealabilă pentru îndeplinirea obiectivelor la nivelul UE în acest domeniu; atrage atenția asupra propunerii din Declarația de la Tallinn de a „consolida structurile comune de guvernanță cu autoritățile locale și regionale” la nivel național(2);

21.  salută rețelele existente(3) care reunesc reprezentanți ai statelor membre – în special cele care primesc finanțare din partea UE – în vederea îmbunătățirii administrației publice prin schimbul de bune practici și învățarea reciprocă;

22.  consideră că rețelele existente ar putea să își îmbunătățească în mod semnificativ performanța prin stabilirea unor obiective mai ambițioase și prin dezvoltarea unor abordări mai proactive, cum ar fi învățarea comparativă, combinând autoevaluarea statelor membre cu un sistem consolidat de evaluare inter pares;

23.  consideră că o administrație publică de calitate constituie o condiție prealabilă esențială pentru realizarea obiectivelor de politică ale UE în cadrul CFM și în afara acestuia; subliniază importanța unei bune comunicări și sensibilizări politice pentru a crea un climat de încredere și pentru a stimula acțiuni și programe de reformă pozitive;

24.  consideră că este necesară o evaluare continuă pentru a vedea dacă politicile de coeziune respectă principiul adiționalității și complementarității în ceea ce privește operațiunile finanțate din resursele ordinare, îndeosebi pentru a evita ca politicile de coeziune să înlocuiască resursele ordinare naționale;

25.  observă că, în ciuda faptului că resursele din fondurile ESI pentru planul de punere în aplicare la nivel regional (PAR) au crescut cantitativ în ultima perioadă de programare, monitorizarea ar putea fi îmbunătățită pentru a evalua impactul acestei finanțări asupra PAR;

26.  solicită continuarea activității grupurilor de lucru ale Comisiei însărcinate cu sprijinirea autorităților naționale ale statelor membre pentru a utiliza mai bine fondurile politicii de coeziune în statele membre în care se înregistrează întârzieri în ceea ce privește absorbția fondurilor ESI;

27.  subliniază importanța programului de sprijinire a reformei structurale și speră că programul va fi întărit în următoarea perioadă de programare prin definirea clară a rolului său de facilitator, mai degrabă decât de sursă de asistență tehnică, și că eficacitatea și eficiența sa vor fi îmbunătățite el, fără a reduce bugetul de coeziune cu sumele propuse în prezent de Comisie în CFM 2021-2027;

28.  ia act de faptul că UE, deși nu are competențe juridice directe în sectorul administrativ, are un impact pozitiv asupra administrațiilor publice din statele membre și, în special, joacă un rol indirect prin stabilirea unor norme administrative în acquis-ul comunitar, prin schimbul de bune practici în întreaga Uniune, precum și prin intermediul instrumentelor bugetare cu scopul de a sprijini și de a stimula reforma administrației publice prin întărirea capacității administrative, a eficacității administrațiilor și prin încurajarea inovării în sectorul public;

29.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Studiu – „Public Sector Reform: How the EU budget is used to encourage it” (Reforma sectorului public: cum este utilizat bugetul UE pentru a încuraja această reformă), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul de politică D – Afaceri bugetare, 2016.
(2) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/ministerial-declaration-egovernment-tallinn-declaration
(3) Rețeaua pentru administrațiile publice europene (European Public Administration Network - EUPAN); Rețeaua tematică privind administrația publică și guvernanța (PAG), precum și alte platforme și rețele, punând un accent deosebit pe justiție, combaterea corupției, digitalizare, achiziții publice etc.


Orientările UE și mandatul trimisului special al UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE
PDF 168kWORD 60k
Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la Orientările UE și mandatul trimisului special al UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE (2018/2155(INI))
P8_TA(2019)0013A8-0449/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere protecția internațională a libertății de gândire, de conștiință, religioase sau de convingere garantată de articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului (DUDO) din 1948, articolul 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP) din 1966, Declarația Organizației Națiunilor Unite (ONU) din 1981 privind eliminarea tuturor formelor de intoleranță și de discriminare bazate pe religie și credință, articolul 9 din Convenția europeană a drepturilor omului și articolele 10, 21 și 22 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Observația nr. 22 din 30 iulie 1993 a Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU referitoare la articolul 18 din DUDO din 1948 și Rezoluția sa 16/18 din 12 aprilie 2011 referitoare la combaterea intoleranței, a stereotipurilor negative, a stigmatizării, a discriminării, a incitării la violență și a violenței la adresa persoanelor din motive legate de religie sau de convingere,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special articolele 2 și 21,

–  având în vedere articolul 17 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 21 februarie 2011 privind intoleranța, discriminarea și violența pe motive de religie sau credință,

–  având în vedere Cadrul strategic și Planul de acțiune ale UE privind drepturile omului și democrația, adoptate de Consiliu la 25 iunie 2012, și Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019,

–  având în vedere Orientările UE din 24 iunie 2013 privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere,

–  având în vedere recomandarea sa din 13 iunie 2013 referitoare la proiectul de orientări ale UE privind promovarea și protecția libertății religioase sau de credință(1),

–  având în vedere rezoluțiile sale din 20 ianuarie 2011 referitoare la situația creștinilor în contextul libertății religioase(2), din 4 februarie 2016 referitoare la uciderea sistematică în masă a minorităților religioase de către așa-numita grupare ISIS/Daesh(3) și din 14 decembrie 2017 referitoare la situația populației rohingya(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 9 iulie 2015 referitoare la noua abordare a UE în materie de drepturi ale omului și democrație – evaluarea activităților Fondului European pentru Democrație (FED) de la înființarea sa(5), în special punctele 27 și 28,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 14 decembrie 2016(6) și, respectiv, din 23 noiembrie 2017(7), referitoare la Rapoartele anuale pe 2015 și 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință, în ceea ce privește anul 2015, în special, punctul 14 din rezoluția din 2016 și, în ceea ce privește anul 2016, în special, punctul 8 din rezoluția din 2017,

–  având în vedere „Planul de acțiune de la Rabat”, publicat la 5 octombrie 2012 de către Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), privind interzicerea oricărei forme de promovare a urii naționale, rasiale sau religioase care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violență,

–  având în vedere mandatul trimisului special al UE pentru promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase în afara UE,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 235/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare pentru democrație și drepturile omului la scară mondială(8),

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 19 mai 2014 privind o abordare bazată pe drepturi a cooperării pentru dezvoltare, cuprinzând toate drepturile omului, și documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 30 aprilie 2014 intitulat „Setul de instrumente – Abordarea bazată pe drepturi, cuprinzând toate drepturile omului, față de cooperarea pentru dezvoltare a UE” (SWD(2014)0152),

–  având în vedere că Parlamentul European i-a decernat Premiul Saharov pentru libertate de gândire bloggerului și activistului saudit Raif Badawi în 2015 pentru eforturile sale remarcabile de a stimula discuția liberă cu privire la religie și politică în țara sa; având în vedere detenția continuă a acestuia după ce a fost condamnat la 10 ani de închisoare, o mie de bice și o amendă mare pentru că ar fi „insultat Islamul”,

–  având în vedere cazul pakistanezei creștine Asia Bibi, care a fost închisă și condamnată la moarte pentru blasfemie, precum și achitarea sa recentă,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0449/2018),

A.  întrucât libertatea de gândire, de conștiință, religioasă și de convingere, la care se face referire comună în cadrul UE și în această rezoluție sub denumirea de dreptul la libertatea religioasă sau de convingere, este un drept al omului inerent tuturor ființelor umane și un drept fundamental al persoanelor la egalitate cu toate celelalte drepturi, care nu ar trebui să fie supus niciunei discriminări, astfel cum se prevede în textele internaționale și în textele pe care se întemeiază Uniunea Europeană, inclusiv în Declarația universală a drepturilor omului, Convenția Europeană privind drepturile omului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; întrucât toate persoanele au dreptul la respectarea tuturor drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute în Declarația universală a drepturilor omului și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, fără discriminare bazată pe rasă, etnie, abilități, gen, orientare sexuală, convingeri religioase sau lipsa unei credințe religioase; întrucât, în conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, acțiunea externă a Uniunii se bazează pe principiile care stau la baza creării sale; întrucât, în conformitate cu articolul 2 din tratat, Uniunea se întemeiază pe societăți caracterizate prin pluralism și toleranță;

B.  întrucât principiul separației între biserică și stat este un principiu director în organizarea statului din Europa și din lume;

C.  întrucât Parlamentul European a definit secularismul ca separarea strictă între autoritățile religioase și cele politice, care implică respingerea oricărei ingerințe religioase în funcționarea instituțiilor publice și a oricărei ingerințe a autorităților publice în chestiunile religioase, cu excepția celor care vizează respectarea normelor de siguranță și menținerea ordinii publice (inclusiv respectarea libertății altora), garantând libertatea de conștiință în aceeași măsură pentru toți, indiferent dacă sunt credincioși, agnostici sau atei;

D.  întrucât libertatea religioasă sau de convingere implică dreptul fiecărei persoane de a alege ce să creadă, sau dreptul de a nu crede, dreptul de a-și schimba religia sau de a renunța la religie și convingeri fără nicio constrângere și dreptul de a practica și de a-și manifesta concepția, conștiința, religia sau credința pe care a ales-o, fie în mod individual sau în cadrul unei comunități și atât în privat, cât și în public; întrucât manifestarea gândirii, conștiinței religiei sau a credinței poate lua forma rugăciunilor, a practicării și predicilor; întrucât libertatea religioasă sau de convingere implică dreptul comunităților de credincioși și de atei de a-și prezerva filozofia sau de a renunța la ea și de acționa în conformitate cu ea, precum și dreptul organizațiilor religioase, seculare și neconfesionale de a avea personalitate juridică recunoscută; întrucât protejarea persoanelor care aderă la o religie sau nu aderă la niciuna și combaterea efectivă a încălcărilor libertății religioase sau de convingere, cum ar fi discriminarea sau restricțiile juridice motivate de religie sau convingere, sunt condiții primordiale pentru a asigura că persoanele se pot bucura în mod egal de libertatea religioasă sau de convingere;

E.  întrucât convingerile teiste, non-teiste și ateiste, precum și dreptul de a nu avea nicio religie sau credință sunt protejate, de asemenea, în temeiul articolului 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; întrucât a avea sau nu o religie sau o credință este un drept absolut și nu poate fi limitat sub nicio formă;

F.  întrucât toate drepturile omului și libertățile fundamentale sunt indivizibile, interdependente și intercorelate; întrucât libertatea religioasă sau de convingere este dependentă de elemente ale multor alte drepturi ale omului și libertăți fundamentale, cum ar fi libertatea de exprimare, libertatea de asociere și întrunire, iar acestea joacă împreună un rol important în combaterea tuturor formelor de intoleranță și discriminare bazate pe religie sau credință;

G.  întrucât libertatea religioasă încetează atunci când sunt încălcate drepturile și libertățile altor persoane, întrucât practicarea unei religii sau susținerea unei convingeri nu poate justifica, niciodată și sub niciun pretext, extremismul violent sau mutilarea și nici nu poate permite acțiuni care aduc atingere demnității inerente a individului;

H.  întrucât respectarea libertății religioase sau de convingere contribuie în mod direct la democrație, la dezvoltare, la statul de drept, la pace și la stabilitate; întrucât încălcările libertății religioase sau de convingere sunt răspândite, afectează oameni din toată lumea, încalcă demnitatea vieții umane și dau naștere sau chiar exacerbează intoleranța, constituind, adeseori, primele semne ale unor potențiale violențe și conflicte; întrucât statele trebuie să exercite obligația de diligență pentru a preveni, a investiga și a pedepsi actele de violență sau amenințările cu violența bazate pe religia sau pe convingerea acestora, precum și să asigure tragerea la răspundere când au loc astfel de încălcări;

I.  întrucât, conform articolului 21 din TUE, UE promovează și apără universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și respectarea demnității umane ca parte a principiilor directoare ale politicii sale externe;

J.  întrucât încă persistă în multe țări restricții și antagonisme de natură religioasă, generate de guverne sau de societăți; întrucât o serie de minorități religioase s-au confruntat cu amenințări grave și persecuții din partea actorilor statali și nestatali; întrucât apărătorii drepturilor omului de la nivel mondial, care luptă pentru libertatea religioasă sau de convingere, sunt tot mai des amenințați și atacați;

K.  întrucât, în urmărirea obiectivului vizând promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase prin intermediul politicii externe a UE, Consiliul a adoptat, în iunie 2013, Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de gândire, de conștiință și de religie, iar, în mai 2016, Comisia a numit primul trimis special pentru promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase în afara UE, pentru un mandat de un an, care a fost, între timp, reînnoit anual de două ori;

L.  întrucât UE a promovat libertatea religioasă sau de convingere la nivel internațional și prin intermediul forurilor multilaterale, în special preluând inițiativa unor rezoluții tematice referitoare la libertatea religioasă sau de convingere în cadrul Adunării Generale a ONU și al Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU (CDO), precum și cooperând cu raportorul special al ONU pentru libertatea religioasă sau de convingere și sprijinindu-i mandatul, dar și cooperând cu țările terțe care împărtășesc aceeași viziune;

M.  întrucât promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase inclusiv prin sprijinul societății civile, pentru protecția persoanelor credincioase și a celor necredincioase și a acelor persoane care aparțin unor minorități religioase sau de credințe minoritare mai ales, prin sprijinul acordat apărătorilor drepturilor omului și combaterea discriminării bazate pe motive de religie sau convingeri, precum și promovarea dialogului intercultural și interconfesional reprezintă priorități de bază a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) în perioada 2014-2020; întrucât Fondul european de dezvoltare (FED) și instrumentele financiare ale UE cum ar fi instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP) și Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA) au sprijinit, de asemenea, proiecte care au potențialul de a îmbunătăți perspectivele libertății de gândire, de conștiință și religioase,

1.  subliniază că libertatea de gândire, de conștiință, libertatea religioasă și de convingere, cuprinse de obicei în cadrul UE și în prezenta rezoluție în termenul libertate religioasă sau de convingere, este un drept universal al omului, o valoare a UE și un pilon important și incontestabil al demnității, cu un impact major asupra tuturor persoanelor, asupra identității și dezvoltării personale, dar și asupra societăților; subliniază că oamenilor trebuie să li se permită libertatea de a-și organiza viața personală în conformitate cu propriile convingeri; atrage atenția că dreptul la libertatea religioasă sau de convingere include dreptul de a nu crede, de a adopta concepții teiste, non-teiste, agnostice sau ateiste, precum și dreptul la apostazie; afirmă că libertatea religioasă sau de convingere trebuie protejată, promovată și garantată în mod corespunzător de toți actorii și trebuie consolidată prin dialog interconfesional și intercultural, în conformitate cu articolul 18 din Declarația universală a drepturilor omului și cu valorile Uniunii Europene, prevăzute în TUE și în Carta drepturilor fundamentale a UE; subliniază datoria statelor de a garanta libertate religioasă sau de convingere pentru toți în mod egal, fără discriminare pe motive religioase sau de credință, pentru a avea societăți pașnice, democratice și pluraliste, care respectă diversitatea și convingerile;

2.  își exprimă profunda preocupare față de creșterea dramatică din ultimii ani a încălcărilor libertății religioase sau de convingere în întreaga lume și a persecuțiilor din motive care țin de religie sau de convingeri; condamnă instrumentalizarea problemelor religioase în scopuri politice și violența, hărțuirea sau presiunile sociale împotriva oricărei persoane sau grupuri de persoane pe motive de gândire, de conștiință, de religie sau de convingere; condamnă persecuția și atacurile împotriva grupurilor etnice și religioase, a celor care nu cred, a ateilor și a oricăror altor minorități, precum și persecuția femeilor și fetelor, precum și a persoanelor din motive legate de orientarea lor sexuală; condamnă convertirile forțate și practicile dăunătoare, cum ar fi mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate și o serie de alte practici asociate cu manifestări ale unei religii sau convingeri ori percepute ca manifestări ale religiei sau credințelor, și cere tragerea la răspundere imediată pentru astfel de încălcări; subliniază că aceste încălcări ale libertății religioase sau de convingere stau, adesea, la baza războaielor sau a altor forme de conflicte armate sau le exacerbează, ducând la încălcări ale dreptului umanitar, inclusiv la ucideri în masă sau genocid; evidențiază că încălcările libertății religioase sau de convingere subminează democrația, împiedică dezvoltarea și afectează negativ exercitarea altor libertăți și drepturi fundamentale; subliniază că acest lucru obligă comunitatea internațională, UE și statele sale membre să își reafirme determinarea și să își consolideze acțiunile de promovare a libertății religioase sau de convingere pentru toți;

3.  evidențiază că, în conformitate cu articolul 21 din TUE, UE și statele sale membre s-au angajat să consolideze respectarea drepturilor omului, ca principiu director al politicii externe a UE; salută călduros faptul că Orientările UE din 2013 integrează promovarea și protejarea libertății religioase sau de convingere în politica externă și în acțiunile externe ale UE și solicită, în acest sens, consolidarea suplimentară a activităților care urmăresc sensibilizarea și punerea în aplicare a orientărilor;

4.  subliniază că, în conformitate cu articolul 17 din TFUE, UE s-a angajat să mențină dialoguri deschise, transparente și regulate cu bisericile și cu organizațiile religioase, filosofice și neconfesionale; subliniază efectele acestor dialoguri pentru respectarea altor drepturi ale omului; subliniază că aceste dialoguri interconfesionale și interculturale sunt, adeseori, primite cu mai mare deschidere de unii dintre partenerii internaționali ai UE și creează un punct de pornire pentru progrese în alte domenii;

5.  subliniază că este important să se comunice cu cei care nu cred din țările în care nu se pot organiza și nu se pot bucura de libertatea de întrunire;

Strategia UE de promovare și protejare a libertății religioase sau de convingere prin relațiile internaționale și prin cooperare

6.  salută consolidarea promovării libertății religioase sau de convingere în politica externă și în acțiunile externe ale UE din ultimii ani, în special prin intermediul Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a UE și al Planului de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2015-2019; salută faptul că la această consolidare aderă tot mai multe țări partenere, care se angajează să respecte articolul 18 din DUDO și, respectiv, din PIDCP;

7.  ia act de crearea, în 2016, de Președintele Comisiei, a postului de trimis special al UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE, ca răspuns la Rezoluția Parlamentului din 4 februarie 2016; consideră numirea trimisului special un important pas înainte și o recunoaștere clară a libertății religioase sau de convingere în cadrul agendei în materie de drepturi ale omului a politicii externe și a acțiunilor externe ale UE, atât bilaterale, cât și multilaterale, și în cadrul cooperării pentru dezvoltare; îl încurajează pe trimisul special să își continue angajamentul și cooperarea și complementaritatea acțiunilor sale cu cele ale reprezentanților speciali ai UE pentru drepturile omului în ceea ce privește această chestiune, inclusiv promovarea orientărilor UE; ia act cu satisfacție de sprijinul activ pentru trimisul special acordat de comisarul pentru cooperare internațională și dezvoltare și al DG DEVCO

8.  subliniază importanța corelării eforturilor de promovare a libertății religioase sau de convingere și a dialogurilor inter- și intra-religioase, între credințe, între convingeri, interculturale și interfilozofice cu prevenirea extremismului religios, pe o bază complementară care se consolidează reciproc, ca modalitate de susținere a libertății religioase sau de convingere în lume, în special în cadrul țărilor învecinate și al altor țări cu care UE are relații speciale; subliniază că și organizațiile neconfesionale, umaniste și seculare sunt actori esențiali în prevenirea extremismului religios;

9.  face apel la o cooperare mai mare pentru a preveni persecuția minorităților pe motive de gândire, conștiință, religie sau convingeri, pentru a crea condiții de coexistență pașnică în societățile marcate de diversitate și pentru a asigura un dialog permanent între liderii religioși și actori, cercetători, organizațiile neguvernamentale, instituțiile naționale pentru drepturile omului, apărătorii drepturilor omului, drepturile femeilor și organizațiile de tineret, reprezentanții societății civile și mass-media; îndeamnă Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și delegațiile UE să identifice, împreună cu diferiții lor interlocutori, un set de obiective comune pentru promovarea libertății religioase sau de convingere prin intermediul unui dialog privind drepturile omului;

10.  consideră că lipsa de inițiere în chestiunile religioase, precum și lipsa de cunoștințe și nerecunoașterea rolului pe care îl joacă religiile pentru o mare parte a omenirii alimentează prejudecățile și stereotipurile care contribuie la sporirea tensiunilor, a neînțelegerii, a lipsei de respect și a tratamentului inechitabil față de atitudinile și comportamentele unor mari segmente de populații; subliniază importanța educației pentru păstrarea și consolidarea libertății religioase sau de convingere în întreaga lume și pentru combaterea intoleranței; invită pe cei care sunt în poziții de responsabilitate în mijloacele de comunicare în masă și în platformele de socializare să contribuie în mod pozitiv și respectuos la dezbaterile publice, evitând prejudecățile negative și stereotipurile față de religii și credincioși, și să-și exercite libertatea de exprimare într-un mod responsabil, conform dispozițiilor de la articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului;

11.  deplânge faptul că unele țări dețin, aplică sau intenționează să introducă legislație penală care prevede sancționarea blasfemiei, a convertirii sau a apostaziei, inclusiv prin pedeapsa cu moartea; deplânge faptul că aceste legi vizează, în general, limitarea libertății religioase și de convingeri și libertatea de exprimare și sunt adesea folosite ca formă de oprimare a minorităților, precum și de opresiune politică; atrage atenția și asupra situației altor țări, care se confruntă cu sau prezintă riscul izbucnirii unor conflicte în care chestiunile religioase sunt un mecanism important sau sunt instrumentalizate; invită UE să își mărească angajarea politică și să acorde prioritate, în cadrul politicii sale externe, eforturilor care le vizează pe toate țările în cauză, în vederea abrogării legilor discriminatorii respective și încetării reprimării apărătorilor drepturilor omului și limitării spațiului societății civile pe motive religioase; îndeamnă UE să includă un dialog privind drepturile omului care să acopere respectarea libertății religioase și de convingeri în toate negocierile desfășurate pentru încheierea tuturor acordurilor cu țări terțe;

12.  condamnă detenția neîntreruptă a laureatului Premiului Saharov, Raif Badawi, în urma unui proces ilegal și îndeamnă autoritățile saudite să îl elibereze imediat și necondiționat;

13.  invită autoritățile pakistaneze să asigure siguranța lui Asia Bibi și familiei ei;

Trimisul special pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE

14.  salută faptul că trimisul special a dezvoltat rețele efective de lucru în cadrul Comisiei, precum și cu Consiliul, cu Parlamentul European, și cu alte părți interesate; îl invită pe trimisul special să raporteze anual despre țările vizitate și prioritățile sale tematice;

15.  invită Consiliul și Comisia să desfășoare o evaluare transparentă și detaliată a eficacității și a valorii adăugate a poziției de trimis special în procesul de reînnoire a mandatului său; invită Consiliul și Comisia, pe baza acestei evaluări, să sprijine în mod corespunzător mandatul instituțional, capacitatea și obligațiile Reprezentantului special, prin explorarea posibilității unui mandat multianual supus unei analize anuale și prin dezvoltarea unor rețele de lucru în cadrul tuturor instituțiilor relevante ale UE;

16.  subliniază că atribuțiile trimisului special ar trebui să se axeze pe promovarea libertății de gândire, de conștiință, religioasă și de convingere, precum și pe dreptul la libertatea de gândire, pe dreptul la apostazie și dreptul de ați exprima opinii ateiste, acordând atenție și situației persoanelor necredincioase care sunt în pericol; recomandă ca rolul trimisului special să includă competențe precum: consolidarea vizibilității, a eficacității, a coerenței și răspunderii politicii UE în domeniul libertății religioase sau de convingere în afara UE; transmiterea către Parlamentul European, Consiliu, Vicepreședintele Comisiei/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și Comisie a unor rapoarte anuale privind progresele înregistrate și a unui raport cuprinzător privind mandatul trimisului special la terminarea acestuia; strânsa cooperare cu Grupul de lucru pentru drepturile omului din cadrul Consiliului (COHOM);

17.  elogiază activitatea desfășurată de Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, inclusiv în ceea ce privește libertatea religioasă și de convingeri; subliniază că, atunci când se elaborează mandate instituționale, este important să se evite suprapunerea sarcinilor și competențelor între trimisul special și Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului;

18.  remarcă faptul că mai multe state membre au creat recent noi posturi de responsabili pentru libertatea religioasă și de convingeri, al căror rol este asemănător cu rolul trimisului special; atrage atenția că este nevoie de o abordare coerentă, care să trateze drepturile tuturor comunităților religioase, dar și pe cele ale necredincioșilor; încurajează cooperarea dintre trimisul special și funcționarii naționali responsabili de pentru libertatea religioasă și de convingeri în afara țării lor, precum și cu COHOM și Parlamentul European; solicită o cooperare mai mare și eforturi comune și reciproce ale delegațiilor UE și ambasadelor statelor membre pentru a asigura o voce coerentă și unită pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în afara UE și pentru sprijinirea comunităților și a persoanelor care se confruntă cu încălcări ale libertății religioase sau de convingere;

19.  recomandă să se aibă în vedere posibilitatea de a crea un grup informal de lucru consultativ format din reprezentanți ai statelor membre responsabili de libertatea religioasă și de convingeri și ai altor instituții relevante, precum și din reprezentanți și experți ai Parlamentului European, cercetători și reprezentanți ai societății civile, inclusiv ai bisericilor și ai altor organizații bazate pe credință, precum și ai organizațiilor neconfesionale;

20.  recomandă ca trimisul special să dezvolte în continuare cooperarea cu omologii din afara UE, în special prin colaborând strâns și sprijinind activitatea reprezentantului special al UE pentru drepturile omului și a diferiților raportori speciali ai ONU, în special a raportorului pentru libertatea religioasă și de convingeri, precum și explorarea posibilității inițiativelor comune ale UE și ONU privind discriminarea grupurilor și minorităților religioase, precum și a celor care nu cred și a persoanelor care-și schimbă religia sau critică sau renunță la o religie, formulând, de asemenea, propuneri comune privind modul de a pune capăt unei astfel de discriminări; ia act de propunerea de a declara o zi oficială anuală oficială a ONU cu ocazia comemorării victimelor și supraviețuitorilor persecuțiilor religioase;

Orientările UE privind promovarea și protecția libertății de religie sau de convingere

21.  consideră că orientările UE prezintă un set clar de linii politice, principii, norme și teme pentru acțiuni prioritare, precum și un set de instrumente pentru monitorizarea, evaluarea, raportarea și demersurile realizate de orice reprezentant al UE în țările terțe, constituind o abordare solidă prin care UE și statele sale membre să poată juca un rol eficient în promovarea libertății de gândire, de conștiință și religioase în afara UE;

22.  solicită urgent să fie implementate efectiv Orientările UE privind libertatea religioasă și de convingere, pentru ca UE să aibă o mai mare influență în ceea ce privește promovarea libertății religioase și de convingeri la nivel mondial; subliniază că înțelegerea modului în care societățile pot fi modelate și influențate de idei, religii și de alte forme de cultură și credințe, inclusiv de lipsa unei convingeri, este esențială pentru o mai bună înțelegere a promovării libertății religioase și de convingere în politica externă și cooperarea internațională a UE; cere să se acorde o atenție specială situației necredincioșilor, ateilor și apostaților care se confruntă cu discriminare și violență;

23.  cere să se consolideze cunoștințelor despre libertatea religioasă și de convingeri și salută, în acest sens, eforturile depuse până în prezent de SEAE și de Comisie pentru a oferi formare în domeniul aflării de cunoștințe despre religie și convingeri și al istoriei religiei și al convingerilor, precum și în ceea ce privește situația minorităților religioase și a ateilor la adresa funcționarilor UE și a diplomaților naționali, respectând, în același timp, principiile pluralismului și neutralității; subliniază însă că sunt necesare programe de pregătire mai extinse și mai sistematice, care ar crește sensibilizarea față de și ar spori gradul de utilizare a Orientărilor UE în rândul oficialilor și diplomaților UE și ai statelor membre și ar consolida cooperarea cu trimisul special; solicită ca cei din mediul academic, bisericile, comunitățile și asociațiile religioase în întreaga lor diversitatea, precum și organizațiile neconfesionale, cele din domeniul drepturilor omului și organizațiile societății civile să fie implicate în acest proces de pregătire; invită Comisia și Consiliul să furnizeze resurse adecvate pentru aceste programe de formare;

24.  invită Comisia și SEAE să asigure că există un capitol dedicat libertății religioase sau de convingere în Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume, dar și rapoarte dedicate aplicării Orientărilor UE, care să fie transmise Parlamentului European și Consiliului; constată că Orientările UE prevăd o evaluare de către Grupul de lucru pentru drepturile omului din cadrul Consiliului a transpunerii lor în practică, după o perioadă de trei ani, și că nicio astfel de evaluare nu a fost comunicată sau făcută publică; solicită ca evaluarea să fie făcută publică fără întârziere; consideră că evaluarea ar trebui să evidențieze cele mai bune practici, să identifice zonele în care sunt necesare îmbunătățiri și să ofere recomandări concrete privind transpunerea în practică conform unui calendar și unor etape specifice și supuse evaluării anuale regulate; solicită ca evaluarea să fie inclusă în raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume;

25.  subliniază responsabilitatea pe care o îndeplinesc punctele focale pentru drepturile omului, inclusiv în legătură cu libertatea religioasă sau de convingere, din cadrul tuturor delegațiilor UE și al misiunilor PSAC; solicită alocarea mai multor resurse pentru delegațiile și misiunile UE, pentru a le permite să își desfășoare activitatea de monitorizare, evaluare și raportare a situațiilor care creează preocupări cu privire la respectarea libertății religioase sau de convingere în țările terțe;

26.  reamintește importanța strategiilor de țară privind drepturile omului și democrația, care adaptează acțiunea UE la situația și nevoile specifice ale fiecărei țări; solicită să se acorde atenția cuvenită chestiunilor legate de libertatea de gândire, de conștiință și religioasă, întocmindu-se linii de acțiune pentru UE, astfel încât acestea să poată fi abordate în cadrul STDOD de fiecare dată când respectarea libertății de gândire, de conștiință și religioase este în pericol; își reiterează solicitarea ca deputaților în Parlamentul European să li se permită accesul la conținutul STDOD;

Acțiunile UE privind libertatea de gândire, de conștiință și religioasă în cadrul forurilor multilaterale

27.  salută angajamentul UE pentru promovarea libertății religioase sau de convingere în cadrul forurilor multilaterale, în special în cadrul ONU, al Consiliului Europei și al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și cu Organizația de Cooperare Islamică (OIC); sprijină, în acest sens, cooperarea UE cu raportorul special al ONU pentru libertatea religioasă sau de convingere și cu Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului; recomandă continuarea practicii UE constând în preluarea inițiativei în ceea ce privește rezoluțiile pe teme legate de libertatea religioasă sau de convingere în cadrul Adunării Generale a ONU și al Consiliului pentru Drepturile Omului, precum și în încercarea de a construi alianțe și a apăra poziții comune cu țările terțe și cu organizațiile internaționale; invită UE și OIC să ia în considerare pregătirea unei rezoluții comune privind libertatea religioasă sau de convingere în cadrul ONU;

Instrumentele financiare ale UE

28.  își exprimă satisfacția că libertatea religioasă sau de convingere este identificată drept o prioritate a Instrumentului european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO); remarcă majorarea finanțării IEDDO alocate proiectelor legate de libertatea religioasă sau de convingere de la adoptarea Orientărilor UE; invită Comisia și SEAE să asigure că activitatea diplomatică desfășurată de UE pentru promovarea drepturilor omului, inclusiv a libertății religioase sau de convingere și proiectele finanțate de IEDDO se consolidează reciproc și să respecte principiile pluralismului, neutralității și corectitudinii în alocarea fondurilor; subliniază că libertatea religioasă sau de convingere poate fi sprijinită și de instrumente altele decât fondurile axate pe drepturile omului, printre acestea numărându-se fondurile dedicate prevenirii conflictelor sau educației și culturii; invită Comisia și Consiliul să mențină finanțare suficientă pentru proiectele legate de libertatea religioasă sau de convingere, în cadrul instrumentelor de finanțare externă ale UE, în cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027; solicită să i se acorde IEDDO mijloace pentru a finanța protecția sau extrădarea liber-cugetătorilor și a apărătorilor drepturilor omului care sunt amenințați sau persecutați în țara lor de origine;

29.  solicită să se depună eforturi pentru asigurarea transparenței în ceea ce privește alocarea finanțării și în controlul utilizării fondurilor de către culte și activitățile acestora;

30.  subliniază că politicile UE în domeniul păcii, securității, prevenirii conflictelor și dezvoltării și cooperării se confruntă cu provocări, pentru care pot fi concepute soluții cu participarea printre alții, a bisericilor, a liderilor religioși, a cadrelor universitare, a comunităților religioase și a celor de convingeri și a asociațiilor sau organizațiilor religioase și neconfesionale, toate fiind o parte importantă a societății civile; recunoaște că este important să fim conștienți de diversitatea bisericilor, a comunităților religioase și a celor de convingeri, și a asociațiilor și organizațiilor religioase și neconfesionale care desfășoară activități de dezvoltare și umanitare pentru și alături de comunități; invită Consiliul și Comisia să încorporeze, dacă este cazul, obiective și activități legate de promovarea și protejarea libertății religioase sau de convingere în programarea instrumentelor de finanțare legate de aceste politici, și anume FED, ICD, Instrumentul european de vecinătate (IEV), IcSP și IPA, precum și orice alte instrumente care pot fi create în domeniile relevante după 2020;

o
o   o

31.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintei Comisiei/Înalt Reprezentanta Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, SEAE, guvernelor și parlamentelor statelor membre și Organizației Națiunilor Unite.

(1) JO C 65, 19.2.2016, p. 174.
(2) JO C 136 E, 11.5.2012, p. 53.
(3) JO C 35, 31.1.2018, p. 77.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0500.
(5) JO C 265, 11.8.2017, p. 130.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2016)0502.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2017)0494.
(8) JO L 77, 15.3.2014, p. 85.


Egalitatea de gen și politicile fiscale în UE
PDF 194kWORD 60k
Rezoluția Parlamentului European din 15 ianuarie 2019 referitoare la egalitatea de gen și politicile fiscale în UE (2018/2095(INI))
P8_TA(2019)0014A8-0416/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 2 și articolul 3 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolele 8, 10, 11, 153 și 157 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolul 23 și articolul 33 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația din 2015,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 16 iunie 2016 privind egalitatea de gen (00337/2016),

–  având în vedere Pactul european pentru egalitatea de gen (2011-2020) anexat la concluziile Consiliului din 7 martie 2011 (07166/2011),

–  având în vedere Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO), în special articolul 14, prin care se interzice discriminarea,

–  având în vedere Pactul internațional privind drepturile economice, sociale și culturale și raportul ONU din 15 ianuarie 2016 intitulat „Final study on illicit financial flows, human rights and the 2030 Agenda for Sustainable Development“ (Studiu final privind fluxurile financiare ilicite, drepturile omului și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă), realizat de expertul independent, privind efectele datoriei externe și ale altor obligații financiare internaționale conexe ale statelor asupra respectării depline a tuturor drepturilor omului, în special a drepturilor economice, sociale și culturale,

–  având în vedere Convenția ONU privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei (CEDAW) din 18 decembrie 1979,

–  având în vedere Declarația de la Beijing și Platforma de acțiune adoptate în cadrul celei de a patra Conferințe mondiale privind femeile, la 15 septembrie 1995, precum și documentele rezultate în urma acestora, adoptate cu ocazia sesiunilor speciale ale Organizației Națiunilor Unite Beijing+5 (2000), Beijing+10 (2005), Beijing+15 (2010) și Beijing+20 (2015),

–  având în vedere Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) și articolul 3 din aceasta, care definește „genul” ca fiind „rolurile, comportamentele, activitățile și atributele construite social, pe care societatea respectivă le consideră adecvate pentru femei și bărbați”, și Convenția interamericană pentru prevenirea, sancționarea și eradicarea violenței împotriva femeilor (Convenția de la Belem do Pará) din 1994,

–  având în vedere Rezoluția 70/1 din 25 septembrie 2015 a Adunării Generale a ONU, intitulată „Transformarea lumii în care trăim: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”,

–  având în vedere convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind egalitatea de gen, inclusiv Convenția privind egalitatea de remunerare (nr. 100), Convenția privind discriminarea (ocuparea forței de muncă și profesie) (nr. 111), Convenția privind lucrătorii care au responsabilități familiale (nr. 156) și Convenția privind protecția maternității (nr. 183),

–  având în vedere declarația comună pentru CEDAW prezentată de Centrul pentru drepturile economice și sociale (CERVM), Alliance Sud, Global Justice Clinic din cadrul Facultății de Drept a Universității din New York, Public Eye și Tax Justice Network, intitulată „Responsabilitatea elvețiană pentru impactul extrateritorial al abuzului fiscal asupra drepturilor femeilor”, care subliniază sarcina fiscală disproporționată asupra femeilor, în special a femeilor cu venituri mici și a femeilor din țările în curs de dezvoltare, care rezultă din pierderea veniturilor publice ca urmare a abuzurilor fiscale transfrontaliere;

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 3 decembrie 2015 intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen 2016-2019” (SWD(2015)0278),

–  având în vedere Strategia Comisiei „Europa 2020” pentru o creștere inteligentă, sustenabilă și incluzivă;

–  având în vedere rapoartele de țară ale Comisiei din cadrul Semestrului european din 2018,

–  având în vedere Raportul Comisiei din 2017 privind egalitatea între femei și bărbați în Uniunea Europeană,

–  având în vedere raportul Comisiei intitulat „Taxation trends in the European Union - Data for the EU Member States, Iceland and Norway” (Tendințe fiscale în Uniunea Europeană - Date pentru statele membre ale UE, Islanda și Norvegia), ediția 2018,

–  având în vedere raportul Comisiei din 8 mai 2018 privind dezvoltarea structurilor de îngrijire pentru copiii de vârstă mică în vederea sporirii participării femeilor la piața forței de muncă, a obținerii echilibrului între viața profesională și cea privată pentru părinții care lucrează și a realizării unei creșteri durabile și favorabile incluziunii în Europa („obiectivele de la Barcelona”) (COM(2018)0273),

–  având în vedere Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii,

–  având în vedere propunerea de directivă a Consiliului din 18 ianuarie 2018 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată (COM(2018)0020),

–  având în vedere indicele egalității de gen, publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (IEEG),

–  având în vedere Raportul ONU din 2015 privind femeile, intitulat „Progress of the world’s women 2015-2016. Transforming economies, realising rights” (Progresele femeilor în lume 2015-2016. Transformarea economiilor, respectarea drepturilor),

–  având în vedere raportul final din 2005 al grupului de experți al Consiliului Europei privind includerea perspectivei de gen în buget, care definește includerea perspectivei de gen în buget ca „o evaluare a bugetelor pe criterii de gen, incluzând perspectiva de gen la toate nivelurile procesului bugetar și restructurând veniturile și cheltuielile pentru a promova egalitatea de gen”,

–  având în vedere studiul din 2015 al Serviciului de cercetare al Parlamentului European intitulat „Bringing transparency, coordination and convergence to corporate tax policies in the European Union - I - Assessment of the magnitude of aggressive corporate tax planning” (Asigurarea transparenței, coordonării și convergenței politicilor în materie de impozitare a societăților în Uniunea Europeană - I - Evaluarea amplorii planificării fiscale agresive),

–  având în vedere observațiile finale ale Comitetului CEDAW privind obligațiile extrateritoriale referitoare la impactul din perspectiva genului al fluxurilor financiare ilicite și al evitării obligațiilor fiscale de către întreprinderi în cazul Elveției în 2016 și al Luxemburgului în 2018(1),

–  având în vedere documentul de informare tematică din 2016 al Institutului de studii privind dezvoltarea intitulat „Redistributing Unpaid Care Work – Why Tax Matters for Women’s Rights” (Redistribuirea activității de îngrijire neplătite - De ce este importantă fiscalitatea pentru drepturile femeii),

–  având în vedere studiul realizat în aprilie 2017 de Departamentul de politici C din Parlamentul European, Serviciul pentru afaceri constituționale și drepturile cetățenilor intitulat „Gender equality and taxation in the European Union” (Egalitatea de gen și impozitarea în Uniunea Europeană),

–  având în vedere Raportul ONU din aprilie 2018 privind femeile, intitulat „Egalitatea de gen, impozitarea și egalitatea în țările în curs de dezvoltare”,

–  având în vedere Rezoluția sa din 11 septembrie 2012 referitoare la rolul femeilor în economia ecologică(2),

–  având în vedere Raportul OCDE privind punerea în aplicare a recomandării OCDE privind egalitatea de șanse între femei și bărbați (iunie 2017) și privind regimul fiscal și de prestații sociale din 2015,

–  având în vedere Rezoluția sa din 9 iunie 2015 referitoare la Strategia UE pentru egalitatea între femei și bărbați post2015(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la femeile care desfășoară activități casnice și femeile care asigură servicii de îngrijire în UE(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la sărăcie: o perspectivă de gen(5)

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2017 referitoare la egalitatea dintre femei și bărbați în Uniunea Europeană în 2014-2015(6),

–  având în vedere recomandarea sa din 13 decembrie 2017 către Consiliu și Comisie în urma anchetei privind spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală(7),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare și Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen, în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și al Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0416/2018),

A.  întrucât articolele 2 și 3 din TUE consacră nediscriminarea și egalitatea între femei și bărbați ca două din valorile și obiective fundamentale care stau la baza Uniunii; întrucât articolele 8 și 10 din TFUE obligă Uniunea Europeană să vizeze eliminarea inegalităților, să promoveze egalitatea de gen și să combată discriminarea atunci când își definește și pune în aplicare politicile și activitățile; întrucât Carta drepturilor fundamentale conține drepturi și principii care se referă la interzicerea discriminării directe și indirecte [articolul 21 alineatul (1)] și la egalitatea între bărbați și femei (articolul 23); întrucât drepturile stipulate în Cartă sunt direct relevante pentru statele membre atunci când pun în aplicare dreptul Uniunii (articolul 51);

B.  întrucât în întreaga Uniune Europeană, femeile rămân subreprezentate pe piața muncii, rata globală a ocupării forței de muncă în rândul femeilor fiind în continuare cu aproape 12 % mai mică decât cea a bărbaților; întrucât, în UE, 31,5 % dintre femeile încadrate în muncă lucrează cu fracțiune de normă, în comparație cu 8,2 % dintre bărbați;

C.  întrucât este deosebit de important să se abordeze diferențele de gen în ocuparea forței de muncă și să se elimine decalajul de pensii între femei și bărbați, care, în UE, se ridică în medie la aproximativ 40 %, și care rezultă din inegalitățile acumulate pe parcursul vieții femeilor și de perioadele lor de absență de pe piața forței de muncă;

D.  întrucât diferența de remunerare între femei și bărbați în UE se ridică la 16 %, ceea ce înseamnă că femeile din UE câștigă în medie cu 16 % mai puțin pe oră decât bărbații în toate sectoarele economiei;

E.  întrucât efectul cumulativ al numeroaselor decalaje care afectează femeile ( diferența de remunerare între femei și bărbați și disparitatea de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, întreruperile din timpul carierei și cele pentru îngrijirea copiilor și munca cu normă întreagă față de cea cu fracțiune de normă) contribuie în mod substanțial la diferența de remunerare între femei și bărbați și la decalajul de pensii între bărbați și femei, femeile făcând astfel obiectul unui risc mai mare de expunere la sărăcie și la excluziune socială, iar impactul negativ se extinde și asupra copiilor și familiilor lor;

F.  întrucât Platforma de acțiune de la Beijing subliniază necesitatea de a analiza dintr-o perspectivă a genului diferitele politici și programe, inclusiv pe cele legate de impozitare, și de a le adapta, după caz, pentru a promova o distribuție mai echitabilă a activelor productive, a bogăției, a oportunităților, a veniturilor și a serviciilor;

G.  întrucât CEDAW impune ca familiile să se bazeze pe principiul egalității, al justiției și al împlinirii individuale pentru fiecare membru, tratând femeile la fel ca bărbații și în legislația fiscală, ca indivizi și cetățeni autonomi, și nu ca persoane care depind de bărbați;

H.  întrucât statele membre, în calitate de semnatare ale Pactului internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, s-au angajat să respecte obligația de a mobiliza resursele maxime disponibile pentru a dispune de fonduri în vederea asigurării respectării progresive a drepturilor economice, sociale și culturale;

I.  întrucât reglementările fiscale privind venitul personal, care dezavantajează în mod implicit femeile în ceea ce privește accesul la locurile de muncă și condițiile de angajare sau pensiile asigurate de angajator, pot încălca articolul 14 din Directiva 2006/54/CE(8) din 5 iulie 2006 a Parlamentului European și al Consiliului privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă(9);

J.  întrucât documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat „Angajamentul strategic pentru egalitatea de gen (2016-2019)” identifică domeniile-cheie pentru egalitatea de gen, inclusiv politicile fiscale, însă nu conține dispoziții obligatorii și nu solicită integrarea perspectivei de gen la nivelul statelor membre;

K.  întrucât politicile fiscale pot conține prejudecăți de gen explicite sau implicite; întrucât o prejudecată explicită înseamnă că o dispoziție fiscală vizează în mod direct bărbații sau femeile în mod distinct, în timp ce o prejudecată implicită înseamnă că dispoziția se aplică nominal în mod egal tuturor, dar în realitate există discriminare, deoarece politica interacționează cu modele de comportament/venituri care au un impact diferit asupra femeilor față de bărbați; întrucât majoritatea statelor membre au eliminat măsurile fiscale care diferențiază în mod explicit între bărbați și femei, însă persistă încă prejudecățile implicite în materie fiscală în întreaga UE, având în vedere că reglementările fiscale interacționează cu realitățile socioeconomice;

L.  întrucât opțiunile de politică în vederea creșterii și redistribuirii veniturilor pot afecta în mod disproporționat veniturile și securitatea economică a femeilor și pot reduce accesul acestora la serviciile publice de calitate, subminându-le capacitatea de a-și exercita drepturile economice și sociale și de a progresa în direcția egalității de gen;

M.  întrucât absența unei perspective de gen în politicile fiscale ale Uniunii Europene și ale statelor membre accentuează actualele disparități de gen (ocuparea forței de muncă, venituri, muncă neremunerată, pensii, sărăcie, avere etc.), descurajează femeile să intre și să rămână pe piața forței de muncă și reproduce rolurile tradiționale de gen și stereotipurile;

N.  întrucât conceperea politicilor fiscale reprezintă un element esențial al Strategiei Europa 2020; întrucât obiectivul principal al semestrului european continuă să fie asigurarea respectării Pactului de stabilitate și creștere și întrucât aspectele legate de gen tind să fie neglijate în priorități și recomandări, în special cele legate de fiscalitate;

O.  întrucât schimbările regresive în impozitarea veniturilor salariale, a societăților, a consumului și a averii, observate în ultimele decenii în statele membre, au condus la o slăbire a capacității redistributive a sistemelor fiscale și au contribuit la tendința de creștere a inegalității veniturilor; întrucât această schimbare structurală în impozitare a transferat sarcina fiscală către grupurile cu venituri mici și, prin urmare, îndeosebi către femei, din cauza repartizării inegale a veniturilor între femei și bărbați, a numărului redus de femei între persoanele cu venituri ridicate, a ratei de consum peste medie pentru femei în ceea ce privește bunurile și serviciile de bază și a ponderii ridicate a veniturilor din muncă comparativ cu veniturile din capital în venitul total al femeilor(10);

P.  întrucât femeile, în special, pot fi afectate de inegalitățile economice din cauza distribuției inegale a venitului între femei și bărbați, a numărului redus de femei între persoanele cu venituri ridicate și a ponderii ridicate a veniturilor din muncă comparativ cu veniturile din capital în venitul total al femeilor(11);

Q.  întrucât, în medie, cotele impozitului pe profit au scăzut semnificativ începând cu anii 1980, de la peste 40 % la 21,9 % în 2018, în timp ce, pe de altă parte, cotele impozitului pe consum (TVA este o componentă mare a acestuia) a crescut începând din 2009, ajungând la 20,6 % în 2016(12);

R.  întrucât politicile macroeconomice actuale ar trebui să reflecte mai bine importanța îngrijirii neremunerate și a muncii casnice și întrucât datele arată că 80 % din îngrijire este asigurată în UE de îngrijitori informali neplătiți, dintre care 75 % sunt femei; întrucât anumite politici fiscale, subfinanțarea serviciilor publice și accesul la serviciile sociale afectează în mod disproporționat grupurile cu venituri scăzute, în special femeile, deoarece acestea completează adesea lacunele în îngrijire, educație și alte tipuri de sprijin familial, de obicei fără remunerare, perpetuând responsabilitatea disproporționată a femeilor în materie de îngrijire; întrucât, în țările UE, cele mai sărace și mai vulnerabile dintre femei sunt cele care se confruntă cu povara dublă a activităților de îngrijire informală și a muncii precare slab remunerate(13):

S.  întrucât aproape toate statele membre au pus în practică sisteme duale de impozitare a veniturilor, aplicând o rată de impozitare marginală mai mare veniturilor persoanelor care reprezintă a doua sursă de venit din familie și rate de impozitare uniforme pentru majoritatea tipurilor de venituri din capital; întrucât unul din principalele obstacole la participarea femeilor pe piața forței de muncă(14), pe lângă alte dispoziții comune în materie de fiscalitate și prestații și costurile și absența serviciilor universale de îngrijire a copiilor, este sarcina fiscală disproporționat de mare, în majoritatea statelor membre, pentru persoanele care reprezintă a doua sursă de venit, ca rezultat al baremelor de impozitare progresivă directă aplicate veniturilor din muncă;

T.  întrucât nivelurile capcanei inactivității (în prezent 40 %) și ale capcanei salariilor mici, care afectează în mod disproporționat femeile și le descurajează să participe pe deplin la ocuparea forței de muncă, sunt determinate într-o măsură semnificativă de dispozițiile fiscale directe, pe lângă pierderea beneficiilor;

U.  întrucât, în unele state membre, familiile încă pot beneficia de reduceri fiscale în cazul în care unul dintre soți se află în întreținere, de indemnizații în cazul cuplurilor căsătorite și/sau de credite fiscale în cazul cuplurilor cu un singur aducător de venit, ceea ce perpetuează asimetriile cu familiile monoparentale, părinții singuri fiind reprezentați în mare parte de femei, și nu recunoaște diversitatea situațiilor familiale care există în UE; întrucât astfel de avantaje fiscale descurajează de obicei femeile dintr-un cuplu să acceseze piața forței de muncă și conduce, direct sau indirect, la realocarea de către femei a timpului destinat activităților remunerate pentru desfășurarea de activități neremunerate;

V.  întrucât impactul impozitării asupra disparităților de gen în ceea ce privește patrimoniul social, patrimoniul personal și proprietatea reprezintă un domeniu de cercetare slab dezvoltat, fiind nevoie să se asigure urgent disponibilitatea unor date defalcate în funcție de gen în aceste domenii;

1.  invită Comisia să susțină egalitatea de gen în toate politicile fiscale și să elaboreze orientări și recomandări specifice pentru statele membre pentru a elimina prejudecățile de gen legate de fiscalitate și pentru a se asigura că nu există noi impozite, legi privind cheltuielile, programe sau practici care accentuează disparitățile de gen pe piața forței de muncă sau în materie de venituri după impozitare;

2.  subliniază că, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 alineatul (3) din TUE, statele membre au libertatea de a stabili normele privind politicile lor fiscale, cu condiția ca acestea să respecte normele UE; subliniază, de asemenea, că deciziile UE în domeniul fiscal necesită acordul unanim al tuturor statelor membre;

3.  solicită Comisiei să promoveze ratificarea de către UE a Convenției CEDAW, astfel cum a făcut în ceea ce privește Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap și astfel cum face în ceea ce privește Convenția de la Istanbul;

4.  încurajează Comisia să îmbunătățească statutul Angajamentului strategic pentru egalitatea dintre femei și bărbați prin adoptarea acestuia sub formă de comunicare(15) și să includă obiective clare și acțiuni esențiale în vederea consolidării egalității dintre femei și bărbați printr-o analiză sectorială, inclusiv privind aspectele fiscale, a tuturor acțiunilor UE; solicită Comisiei și statelor membre să asigure că legislația UE împotriva discriminărilor indirecte și directe dintre bărbați și femei este pusă în aplicare în mod corespunzător și că progresele în acest sens sunt monitorizate în mod sistematic, pentru a garanta că bărbații și femeile sunt actori egali;

Impozitarea directă

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

5.  constată că politicile fiscale au impacturi diverse asupra mai multor tipuri de gospodării diferite [gospodăriile cu două persoane aducătoare de venit, gospodăriile cu o singură persoană (bărbat sau femeie) aducătoare de venit etc.]; subliniază consecințele negative ale nestimulării ocupării forței de muncă în rândul femeilor și a independenței economice a acestora și atrage atenția asupra decalajului ridicat de pensii între femei și bărbați rezultat în urma impozitării comune; subliniază că sistemele fiscale nu ar trebui să se mai bazeze pe ipoteza că gospodăriile își pun în comun resursele și le împart în mod egal, precum și că impozitarea individuală este esențială pentru o justiție fiscală pentru femei; consideră că este fundamental ca femeile și bărbații să ajungă să beneficieze de câștiguri egale și de cariere egale; îndeamnă toate statele membre să introducă treptat impozitarea individuală, asigurând totodată păstrarea deplină a tuturor beneficiilor financiare și de altă natură legate de calitatea de părinte în actualele sisteme de impozitare comună; constată că, în unele state membre, pot fi necesare perioade de tranziție către un astfel de sistem de impozitare individual; solicită, în aceste perioade de tranziție, eliminarea tuturor cheltuielilor fiscale bazate pe veniturile comune și subliniază necesitatea de a garanta că toate beneficiile fiscale, prestațiile în numerar și serviciile guvernamentale în natură sunt oferite persoanelor pentru a le garanta autonomia financiară și autonomia în societate;

6.  ia act de Comunicarea Comisiei din 20 noiembrie 2017 intitulată „Planul de acțiune al UE 2017-2019 - Combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați” (COM(2017)0678), care recunoaște opt domenii de acțiune, și solicită statelor membre să își intensifice eforturile de combatere în mod efectiv a diferenței de remunerare între femei și bărbați, pentru a îmbunătăți situația economică a femeilor și a le apăra independența economică;

7.  constată că cotele nete medii de impozitare a persoanelor care asigură a doua sursă de venit a gospodăriei într-o familie cu doi copii au fost, în medie, de 31 % pentru statele membre ale UE care fac parte din OCDE și de 28 % pentru toate țările membre OCDE în 2014; invită Comisia să monitorizeze în permanență și să consolideze aplicarea principiului egalității de remunerare între femei și bărbați pentru muncă egală sau muncă de valoare egală în statele membre și să se asigure că inegalitățile sunt eradicate atât de pe piața muncii, cât și din sectorul fiscal; solicită Comisiei și statelor membre să combată segregarea orizontală și verticală pe piața forței de muncă, eliminând inegalitățile de gen și discriminarea pe motive de gen la încadrarea în muncă și, în special, prin educație și prin campanii de conștientizare, încurajând fetele și femeile să se orienteze spre studii, locuri de muncă și cariere în sectoare cu potențial de inovare și de creștere, inclusiv în domenii TIC și STIM;

8.  invită statele membre să se asigure că stimulentele fiscale legate de ocuparea forței de muncă și de desfășurarea de activități independente nu sunt discriminatorii pe criterii de gen și să ia în considerare stimulentele fiscale și alte beneficii sau servicii fiscale pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei și pentru părinții singuri; invită, de asemenea, statele membre să analizeze diferite moduri de abordare a problemei subreprezentării femeilor pe piața muncii și să abordeze eventualele măsuri de descurajare economică pentru cea de a doua persoană care contribuie la venitul familiei și care intră pe piața muncii; constată că prejudecățile de gen pot apărea și la nivelul deducerilor fiscale și al scutirilor de la plata impozitelor, cum ar fi prin tratamentul fiscal favorabil al orelor de lucru suplimentare, de care beneficiază în cea mai mare parte profesii care sunt ocupate în prezent de bărbați;

9.  solicită statelor membre să nu reducă caracterul progresiv al sistemelor lor de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, de exemplu, încercând să simplifice impozitarea veniturilor persoanelor fizice;

10.  solicită ca impozitarea veniturilor persoanelor fizice (structura cotelor, scutirile, deducerile, indemnizațiile, creditele etc.) să fie concepută pentru a promova în mod activ repartizarea echitabilă a muncii remunerate și neremunerate, a veniturilor și a drepturilor la pensii între femei și bărbați, precum și pentru a elimina stimulentele care perpetuează rolurile de gen inegale;

11.  consideră că, datorită inegalităților de pe piața muncii, femeile pot fi afectate disproporționat de anumite politici fiscale; consideră că modul adecvat de depășire a acestui impediment este reforma instrumentelor pieței forței de muncă, pentru a soluționa problema independenței economice a femeilor; invită statele membre și instituțiile Uniunii să promoveze studiile privind efectele disparităților de gen asupra pensiilor și a independenței financiare a femeilor, luând în considerare aspecte precum îmbătrânirea populației, disparitățile de gen în ceea ce privește starea de sănătate și speranța de viață, evoluția structurilor familiale și creșterea numărului de locuințe unipersonale, precum și situațiile personale diferite ale femeilor;

Impozitarea societăților

12.  solicită statelor membre identificate în cadrul semestrului european pentru dispozițiile lor de planificare fiscală agresivă să își modifice legislația și să pună capăt acestor dispoziții în cel mai scurt timp posibil(16); este preocupat de riscul că, deși lucrează la coordonarea bazelor lor de impozitare a societăților, statele membre pot găsi noi dispoziții pentru a facilita planificarea fiscală agresivă a întreprinderilor, având libertatea de a căuta alte surse de impozitare (inclusiv taxe de consum), care au un efect disproporționat asupra femeilor;

13.  solicită statelor membre să raționalizeze stimulentele sau avantajele fiscale pe care le oferă societăților, să se asigure că aceste stimulente și avantaje fiscale sunt mai ales în beneficiul întreprinderilor mici și favorizează inovarea reală, precum și să evalueze ex ante și ulterior impactul pe care aceste stimulente îl pot avea asupra egalității de gen;

Impozitarea capitalului și a averii

14.  constată că impozitele pe profit și pe avere joacă un rol esențial în reducerea inegalităților prin redistribuirea în cadrul sistemului fiscal și prin furnizarea de venituri pentru finanțarea prestațiilor sociale și a transferurilor sociale;

15.  constată că indisponibilitatea, costurile prohibitive și lipsa unei infrastructuri adecvate care să ofere servicii de calitate pentru îngrijirea copiilor rămân un obstacol semnificativ în primul rând în calea participării egale a femeilor în toate aspectele societății, inclusiv ocuparea forței de muncă; invită statele membre să consolideze politicile fiscale pentru a îmbunătăți disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor la prețuri abordabile și de înaltă calitate, prin stimulente fiscale, pentru a reduce obstacolele cu care se confruntă femeile la ocuparea unui loc de muncă remunerat și pentru a contribui la o distribuție mai echitabilă a muncii remunerate și neremunerate în cadrul gospodăriilor, reducând astfel la minimum diferențele de remunerare și de pensie între femei și bărbați; subliniază că aceste politici ar trebui să permită integrarea femeilor pe piața muncii și să se concentreze în special asupra familiilor cu venituri mici, a familiilor monoparentale și a altor grupuri defavorizate;

16.  invită statele membre să implementeze integral Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii, care, printre altele, abordează și interzice discriminarea pe criterii de sex în furnizarea de bunuri și servicii financiare în domeniul asigurărilor și în domeniile conexe; solicită colectarea de date pentru a obține informații precise cu privire la posibilele lacune de implementare; subliniază că deținerea de proprietăți face obiectul principiului subsidiarității și că la nivelul UE nu există o legislație privind dreptul de proprietate care să facă diferența între femei și bărbați, întrucât dreptul de proprietate este legat de proprietar;

17.  regretă că, în ansamblu, contribuția impozitelor pe avere la veniturile fiscale globale a rămas destul de limitată, mai exact 5,8 % din veniturile fiscale totale în UE-15 și 4,3 % în UE 28(17);

18.  regretă că, începând din 2002, cota impozitelor pe capital a înregistrat o tendință descendentă, printre altele ca o consecință a tendinței generale de a nu mai aplica schema obișnuită de impozit pe persoanele fizice la veniturile din capital, ci de a le impozita mai curând la rate forfetare relativ moderate, care s-a observat în multe state membre(18);

Impozitare indirectă

19.  constată că ponderea taxelor pe consum a crescut între 2009 și 2016 în Uniune; constată că TVA reprezintă, de obicei, între două treimi și trei sferturi din impozitele pe consum în statele membre și că TVA-ul a ajuns, în medie, la un procent de aproape o cincime din veniturile fiscale generale din UE(19);

20.  observă că prejudecățile de gen se manifestă atunci când legislația fiscală se intersectează cu relațiile între femei și bărbați, cu normele și cu comportamentul economic; constată că TVA exercită o prejudecată de gen din cauza modelelor de consum ale femeilor, care diferă de cele ale bărbaților, întrucât achiziționează mai multe bunuri și servicii cu scopul de a promova sănătatea, educația și alimentația(20); își manifestă îngrijorarea că această situație, împreună cu veniturile mai scăzute ale femeilor, conduce la o îngreunare a sarcinii TVA pentru femei; invită statele membre să prevadă scutiri de TVA, cote reduse și cote zero pentru produsele și serviciile cu efecte sociale, de sănătate și/sau de mediu pozitive, în conformitate cu revizuirea în curs a Directivei UE privind TVA;

21.  consideră că sărăcia în contextul menstruației este o problemă constantă în UE, unde, potrivit estimărilor organizației Plan International UK, una din zece fete nu își pot permite produse sanitare; regretă că produsele igienice pentru femei și produsele și serviciile de îngrijire pentru copii, persoane în vârstă sau persoane cu dizabilități nu sunt considerate încă bunuri de bază în toate statele membre; solicită tuturor statelor membre să elimine așa-numita „taxă pe îngrijiri și pe tampoane”, făcând apel la flexibilitatea introdusă în directiva privind TVA și aplicând scutiri sau cote de 0 % de TVA pentru aceste bunuri de bază esențiale; recunoaște că o reducere a prețului datorată scutirii de TVA pentru aceste produse ar aduce beneficii nemăsurate pentru femeile tinere; sprijină acțiunile desfășurate pentru a promova disponibilitatea pe scară largă a produselor sanitare și încurajează statele membre să furnizeze produse de igienă feminină suplimentare în anumite spații (publice), cum ar fi școli, universități și instituții pentru persoane fără adăpost, precum și pentru femeile din medii cu venituri mici, cu scopul de a eradica pe deplin sărăcia în contextul menstruației în toate băile publice din UE;

Impactul evaziunii fiscale și al evitării obligațiilor fiscale asupra egalității de gen

22.  observă că evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale contribuie în mod considerabil la inegalitatea de gen din Uniune și la nivel mondial, întrucât acestea limitează resursele de care dispun guvernele pentru a crește egalitatea la nivel național și internațional(21);

23.  reamintește recomandările sale din 13 decembrie 2017 în urma investigației privind spălarea banilor, evitarea obligațiilor fiscale și evaziunea fiscală(22), precum și recomandările comisiilor speciale (TAX și TAX2) anterioare întocmite în vederea combaterii evaziunii și a evitării obligațiilor fiscale în UE; invită statele membre să adopte cât mai curând raportarea pentru fiecare țară în parte, baza fiscală consolidată comună a societăților la nivelul UE (CCCTB) și directiva revizuită privind dobânzile și redevențele;

24.  solicită Comisiei și statelor membre să promoveze reforme fiscale bazate pe egalitatea de gen în toate forurile internaționale, inclusiv OCDE și ONU, și să sprijine crearea unui organism fiscal interguvernamental al ONU, cu o componență universală, drepturi de vot egale și o participare egală a femeilor și a bărbaților; subliniază că acest organism ar trebui să fie bine echipat pentru a dezvolta o expertiză fiscală specifică în materie de gen;

25.  constată că tratatele privind dubla impozitare încheiate între statele membre și țările în curs de dezvoltare nu promovează, în general, impozitarea la sursă, aducând astfel beneficii societăților multinaționale în detrimentul mobilizării resurselor interne de către țările în curs de dezvoltare; constată că lipsa mobilizării resurselor interne împiedică finanțarea integrală a serviciilor publice, cum ar fi asistența medicală sau educația din aceste țări, ceea ce afectează în mod disproporționat femeile și fetele; îndeamnă statele membre să mandateze Comisia să revizuiască tratatele existente privind dubla impozitare, pentru a examina și soluționa aceste probleme, precum și să se asigure că viitoarele tratate privind dubla impozitare includ dispoziții privind egalitatea de gen pe lângă dispozițiile generale împotriva abuzului;

26.  solicită Comisiei speciale TAX3 să includă perspectiva de gen în formularea recomandărilor sale;

Integrarea perspectivei de gen în politicile fiscale

27.  invită Comisia și statele membre să efectueze evaluări periodice ale impactului de gen pe care îl au politicile fiscale din perspectiva egalității de gen, concentrându-se pe efectul multiplicator și pe prejudecățile implicite, pentru a se asigura că nu există nicio discriminare, nici directă, nici indirectă, în niciuna dintre politicile fiscale din UE;

28.  invită statele membre să facă schimb de bune practici privind conceperea piețelor muncii și a sistemelor lor fiscale, pentru a contribui la reducerea diferențelor de remunerare și de pensii între femei și bărbați, ceea ce ar putea, prin urmare, să promoveze un grad mai mare de echitate și egalitate în ceea ce privește tratamentul fiscal între bărbați și femei;

29.  reamintește Comisiei că, întrucât Tratatul de la Lisabona a încorporat Carta drepturilor fundamentale a UE în legislația primară, aceasta are obligația legală de a promova egalitatea de gen în politicile și acțiunile sale;

30.  recunoaște că multe grupuri de susținere și ale societății civile consideră că au fost marginalizate în cadrul discuțiilor privind politica fiscală din cauza lipsei de cunoștințe de specialitate și că, prin urmare, industria și grupurile financiare sunt suprareprezentate în procesele consultative pe teme bugetare în multe state membre; solicită statelor membre să abordeze această problemă punând la dispoziție acțiuni de formare privind procesele bugetare, pe lângă posibilitățile de consultare reală cu societatea civilă;

31.  invită Comisia să își îndeplinească obligațiile legale de a promova egalitatea de gen, inclusiv în evaluările conceperii de bază a politicii fiscale pe care le realizează; subliniază că revizuirile sistemelor fiscale ale statelor membre în cadrul Semestrului european, precum și a recomandările specifice fiecărei țări, necesită analize aprofundate în acest sens;

32.  solicită Comisiei să utilizeze prioritățile Strategiei Europa 2020 pentru a combate deficiențele structurale ale economiei Europei, a elimina diferențele de remunerare și de pensii dintre femei și bărbați, a îmbunătăți competitivitatea și productivitatea UE și a sprijini o economie socială de piață durabilă, care să aducă beneficii tuturor femeilor și bărbaților;

33.  reamintește poziția sa referitoare la propunerea de directivă privind raportarea publică pentru fiecare țară în parte(23), care propune măsuri ambițioase pentru a îmbunătăți transparența fiscală și controlul public al întreprinderilor multinaționale, întrucât acest lucru ar permite publicului larg să aibă acces la informații privind profiturile realizate, subvențiile primite și impozitele plătite în jurisdicțiile în care aceste întreprinderi își desfășoară activitatea; recomandă plasarea unei analize de gen cuprinzătoare în centrul tuturor nivelurilor existente și viitoare ale cercetării și politicilor privind justiția fiscală, în vederea obținerii unei mai mari transparențe și responsabilități fiscale; îndeamnă Consiliul să ajungă la un acord cu privire la propunerea de a iniția negocieri cu celelalte instituții pentru a adopta o cerință de raportare publică pentru fiecare țară în parte, aceasta fiind o măsură esențială pentru asigurarea unei transparențe mai mari a informațiilor fiscale ale societăților față de toți cetățenii; reamintește că este necesar ca statele membre să realizeze periodic analize ale repercusiunilor acestor măsuri asupra altor state membre și asupra țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv analize ale prejudecăților de gen din politicile fiscale și ale capacității lor de a crește veniturile interne pentru a finanța drepturile femeilor, recunoscând, în același timp, că s-au realizat progrese în acest sens în cadrul Platformei pentru buna guvernanță fiscală, planificare fiscală agresivă și dublă impunere;

34.  constată că egalitatea de gen nu este doar un drept fundamental al omului, ci ea ar contribui la o creștere mai favorabilă incluziunii și mai durabilă; subliniază că analiza bugetară din perspectiva egalității de gen ar permite o mai bună informare cu privire la impactul distributiv al investițiilor publice asupra femeilor și bărbaților; solicită Comisiei și statelor membre să pună în aplicare integrarea dimensiunii de gen în buget, astfel încât să se urmărească în mod explicit proporția fondurilor publice destinate femeilor și să se asigure că toate politicile de mobilizare a resurselor și de alocare a cheltuielilor promovează egalitatea de gen;

35.  invită Comisia să promoveze cele mai bune practici în materie de politici fiscale, care să țină seama de impactul asupra femeilor și bărbaților și care să promoveze egalitatea de gen, în special în ceea ce privește impozitarea veniturilor gospodăriilor și TVA-ul; invită Comisia să includă o analiză de gen în raportul său anual privind tendințele de impozitare în Uniunea Europeană;

36.  reamintește că, în pofida declarației comune privind integrarea perspectivei de gen anexate la Regulamentul privind CFM 2014-2020, nu s-au realizat progrese semnificative în acest domeniu, iar Comisia nu a ținut cont de implementarea sa în evaluarea CFM la jumătatea perioadei; solicită proceduri bugetare anuale pentru a evalua și a integra impactul politicilor UE asupra egalității de gen (bugetarea de gen); se așteaptă la un angajament reînnoit din partea Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei pentru integrarea dimensiunii de gen în următorul CFM și o monitorizare eficientă, inclusiv în cadrul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, ținând seama în mod corespunzător de principiul egalității între femei și bărbați consacrat la articolul 8 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

37.  invită statele membre să își respecte obligațiile legale care le revin în temeiul Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în vederea promovării egalității de gen în cadrul punerii în aplicare a legislației UE, precum și a politicilor naționale care sunt reglementate de legislația UE;

38.  subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare și o colectare mai bună a datelor defalcate pe genuri în ceea ce privește efectele distributive și de alocare în funcție de gen ale sistemului de impozitare; invită în special statele membre să colecteze date fiscale individuale, nu doar la nivel de familie, și să elimine lacunele în materie de date defalcate în funcție de gen privind modelele de consum și utilizarea cotelor reduse, privind distribuția veniturilor antreprenoriale și a impozitelor aferente, precum și privind distribuția averii nete, a veniturilor din capital și a impozitelor aferente;

39.  regretă că majoritatea statelor membre nu reușesc să colecteze sau să evalueze date individualizate referitoare la impozitul pe venit și că multe state membre continuă să colecteze date numai la nivelul gospodăriilor prin intermediul unor dispoziții fiscale comune;

40.  încurajează statele membre să conceapă o structură adecvată de stimulente fiscale pentru ansamblul măsurilor politice, care să încurajeze femeile migrante să participe sau să reia participarea la acțiuni de formare sau să se angajeze;

o
o   o

41.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) CEDAW/C/CHE/CO/4-5, punctele 40-43 (Elveția, 2016); CEDAW/C/LUX/CO/6-7, punctele 10, 15, 16 (Luxembourg, 2018).
(2) JO C 353 E, 3.12.2013, p. 38.
(3) JO C 407, 4.11.2016, p. 2.
(4) JO C 66, 21.2.2018, p. 30.
(5) JO C 76, 28.2.2018, p. 93.
(6) JO C 263, 25.7.2018, p. 49.
(7) JO C 369, 11.10.2018, p. 132.
(8) JO L 204, 26.7.2006, p. 23.
(9) Departamentul tematic C al Parlamentului European - Gender equality and taxation in the European Union (Egalitatea de gen și impozitarea în Uniunea Europeană), 2017.
(10) Departamentul tematic C al Parlamentului European, Gender equality and taxation in the European Union (Egalitatea de gen și impozitarea în Uniunea Europeană), 2017.
(11) Departamentul tematic C al Parlamentului European, Gender equality and taxation in the European Union (Egalitatea de gen și impozitarea în Uniunea Europeană), 2017.
(12) Comisia Europeană, DG Impozitare și Uniune Vamală, Taxation trends in the European Union - Data for the EU Member States, Iceland and Norway (Tendințe fiscale în Uniunea Europeană - Date pentru statele membre ale UE, Islanda și Norvegia) - ediția 2018.
(13) Institutul de studii privind dezvoltarea, Redistributing Unpaid Care Work – Why Tax Matters for Women’s Rights (Redistribuirea activității de îngrijire neplătite - De ce este importantă fiscalitatea pentru drepturile femeii). Document de informare tematică. Numărul 109. Ianuarie 2016.
(14) Departamentul tematic C al Parlamentului European - Gender equality and taxation in the European Union (Egalitatea de gen și impozitarea în Uniunea Europeană), 2017.
(15) Astfel cum se prevede în concluziile Consiliului privind egalitatea de gen din 16 iunie 2016.
(16) Comisia Europeană, European Semester: Country Reports (Semestrul european: rapoartele de țară), 7 martie 2018.
(17) Departamentul tematic C al Parlamentului European, Gender equality and taxation in the European Union (Egalitatea de gen și impozitarea în Uniunea Europeană), 2017.
(18) Departamentul tematic C al Parlamentului European, Gender equality and taxation in the European Union (Egalitatea de gen și impozitarea în Uniunea Europeană), 2017.
(19) Departamentul tematic C al Parlamentului European, Gender equality and taxation in the European Union (Egalitatea de gen și impozitarea în Uniunea Europeană), 2017.
(20) La Fiscalidad en España desde una Perspectiva de Género (2016) - Institut per a l’estudi i la transformació d ela vida quotidiana / Ekona Consultoría.
(21) Raportul ONU din 2016 intitulat Final study on illicit financial flows, human rights and the 2030 Agenda for Sustainable Development (Studiu final privind fluxurile financiare ilicite, drepturile omului și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă), realizat de expertul independent, privind efectele datoriei externe și ale altor obligații financiare internaționale conexe ale statelor asupra respectării depline a tuturor drepturilor omului, în special a drepturilor economice, sociale și culturale.
(22) JO C 369, 11.10.2018, p. 132.
(23) Texte adoptate, P8_TA(2017)0284.

Notă juridică