Index 
Texte adoptate
Miercuri, 16 ianuarie 2019 - StrasbourgEdiţie definitivă
Închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) pentru exercițiul financiar 2016
 Acordul UE-Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean (Rezoluție)
 Acordul UE-Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean ***
 Acordul UE-China în legătură cu procedura OMC de soluționare a litigiului DS492 „Măsuri care afectează concesiile tarifare privind anumite produse din carne de pasăre” ***
 Fondul European de ajustare la globalizare (FEG) ***I
 Fondul social european Plus (FSE+) ***I
 Dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) ***I
 Repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune ***I
 Procedura de autorizare a pesticidelor de către Uniune
 Instituirea unui program financiar specific pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive *
 Raportul privind punerea în aplicare a pilonului comercial al Acordului de asociere cu America Centrală
 Instituirea Programului InvestEU ***I
 Documentul de călătorie provizoriu al UE *
 Programul pentru cercetare și formare 2021-2025 al Euratom *
 Raportul anual al Băncii Centrale Europene pe 2017
 Uniunea bancară - Raportul anual pe 2018
 Punerea în aplicare a Acordului comercial UE - Columbia și Peru
 Situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2017

Închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) pentru exercițiul financiar 2016
PDF 115kWORD 48k
Decizia Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 privind închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016 (2018/2938(RSP))
P8_TA(2019)0015B8-0052/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere conturile anuale finale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016,

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016, însoțit de răspunsul Biroului(1),

–  având în vedere declarația de asigurare(2) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2016, în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 20 februarie 2018 privind descărcarea de gestiune a Biroului în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2016 (05941/2018 – C8-0087/2018),

–  având în vedere Decizia sa din 18 aprilie 2018(3) de amânare a deciziei de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2016, precum și răspunsul directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,

–  având în vedere Decizia sa din 24 octombrie 2018(4) prin care se refuză acordarea descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil,

–  având în vedere articolul 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolul 208,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 439/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 mai 2010 privind înființarea unui Birou European de Sprijin pentru Azil(6), în special articolul 36,

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) nr. 1271/2013 al Comisiei din 30 septembrie 2013 privind Regulamentul financiar cadru pentru organismele menționate la articolul 208 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului(7), în special articolul 108,

–  având în vedere articolul 94 din Regulamentul de procedură și articolul 5 alineatul (2) litera (a) al doilea paragraf din anexa IV la acesta,

1.  aprobă închiderea conturilor Biroului European de Sprijin pentru Azil pentru exercițiul financiar 2016;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie directorului executiv al Biroului European de Sprijin pentru Azil, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO C 417, 6.12.2017, p. 79.
(2) JO C 417, 6.12.2017, p. 79.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0140.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0406.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) JO L 132, 29.5.2010, p. 11.
(7) JO L 328, 7.12.2013, p. 42.


Acordul UE-Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean (Rezoluție)
PDF 147kWORD 56k
Rezoluția fără caracter legislativ a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (10593/2018 – C8-0463/2018 – 2018/0256M(NLE))
P8_TA(2019)0016A8-0478/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10593/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) și articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a)(i) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0463/2018),

–  având în vedere Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte,

–  având în vedere Acordul dintre UE și Maroc privind măsurile de reciproce de liberalizare referitoare la produse agricole și produse pescărești, denumit și Acordul de liberalizare, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

–  având în vedere hotărârea Tribunalului (cauza T-512/12) din 10 decembrie 2015,

–  având în vedere hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) (cauza C-104/16 P) din 21 decembrie 2016,

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2018)0346 din 11 iunie 2018, care însoțește propunerea de decizie a Consiliului,

–  având în vedere Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor din 23 mai 1969 și articolele 34 și 36 ale acesteia,

–  având în vedere raportul Secretarului General al ONU către Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite referitor la situația Saharei Occidentale (S/2018/277),

–  având în vedere Rezoluția 2414 (2018) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite privind situația Saharei Occidentale (S/RES/2414 (2018)),

–  având în vedere Carta Națiunilor Unite, în special articolul 73 din capitolul XI privind teritoriile care nu se autoguvernează,

–  având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), în special capitolul 1 titlul V articolul 21,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 218 alineatul (6) litera (a),

–  având în vedere rezoluția sa legislativă din 16 ianuarie 2019(1) referitoare la proiectul de decizie a Consiliului,

–  având în vedere articolul 99 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional, avizele Comisiei pentru afaceri externe și Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală, precum și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru pescuit (A8-0478/2018),

A.  întrucât Uniunea Europeană și Regatul Maroc se bucură de relații istorice și mențin o cooperare strânsă, dezvoltată printr-un parteneriat extins care acoperă aspecte politice, economice și sociale, consolidat de statutul avansat și de dorința ambelor părți de a-l dezvolta și mai mult;

B.  întrucât Acordul de liberalizare dintre UE și Maroc a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013; întrucât Frontul Polisario a sesizat CJUE la 19 noiembrie 2012 pentru a denunța acest acord, pe motiv că ar încălca dreptul internațional, dat fiind că se aplică Saharei Occidentale;

C.  întrucât, la 10 decembrie 2015, Curtea a hotărât, în primă instanță, să anuleze decizia Consiliului de încheiere a Acordului de liberalizare; întrucât Consiliul a introdus în unanimitate un recurs împotriva acestei hotărâri la 19 februarie 2016;

D.  întrucât Marea Cameră a CJUE a reținut, în hotărârea sa din 21 decembrie 2016, că Acordul de liberalizare nu oferă un temei juridic pentru includerea Saharei Occidentale în domeniul său de aplicare și că, prin urmare, nu se poate aplica acestui teritoriu;

E.  întrucât, la punctul 106 din această hotărâre, se arată că poporul din Sahara Occidentală trebuie considerat ca fiind un „terț” în contextul acestui acord – în sensul principiului efectului relativ al tratatelor – al cărui consimțământ trebuie obținut pentru a pune în aplicare acordul vizat în teritoriul respectiv; întrucât, în consecință, acest acord nu ar putea să-și extindă aplicarea pe teritoriul Saharei Occidentale în absența unui acord suplimentar;

F.  întrucât operatorii economici pot în continuare să exporte în Uniunea Europeană produse provenind din Sahara Occidentală, însă, începând cu 21 decembrie 2016, produselor originare din acest teritoriu nu li se mai pot aplica preferințe tarifare;

G.  întrucât autoritățile vamale ale UE nu au la dispoziție informații suficiente care să le permită să stabilească dacă produsele exportate din Maroc provin de pe teritoriul Saharei Occidentale, ceea ce le împiedică să respecte hotărârea CJUE;

H.  întrucât, în urma pronunțării hotărârii CJUE, Consiliul i-a acordat Comisiei mandatul de a modifica protocoalele nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean, pentru a permite includerea produselor provenind din Sahara Occidentală; întrucât includerea acestora necesită prin definiție o formă de trasabilitate pentru a le identifica;

I.  întrucât este esențial să se asigure conformitatea acordului cu Hotărârea CJUE din 21 decembrie 2016 în cauza C-104/16P;

J.  întrucât Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) au consultat la Bruxelles și la Rabat, funcționarii aleși și o serie de reprezentanți și asociații ale societății civile de pe teritoriul neautonom al Saharei Occidentale;

K.  întrucât Parlamentul a considerat necesar să fie prezent pe teren pentru a evalua situația în mod direct și a înțelege diferitele puncte de vedere ale cetățenilor; întrucât Parlamentul a reamintit concluziile misiunii de informare a Comisiei pentru comerț internațional (INTA) efectuate în teritoriu la 2 și 3 septembrie 2018;

L.  întrucât modificarea Acordului de liberalizare are loc într-un context politic și geopolitic mai larg;

M.  întrucât, după sfârșitul colonialismului spaniol în Sahara Occidentală, conflictul din zonă a durat peste patruzeci de ani;

N.  întrucât Sahara Occidentală este considerată de Națiunile Unite ca fiind un teritoriu care nu a fost decolonizat;

O.  întrucât prin Rezoluția 2440 (2018) a Consiliului de Securitate al ONU mandatul MINURSO a fost prelungit cu încă șase luni;

P.  întrucât UE și statele sale membre nu recunosc suveranitatea Regatului Maroc asupra teritoriului Saharei Occidentale; întrucât Organizația Națiunilor Unite și Uniunea Africană recunosc Frontul Polisario ca reprezentant al cetățenilor din Sahara Occidentală,

Q.  întrucât Națiunile Unite consideră că Sahara Occidentală este un teritoriu care nu se autoguvernează în sensul articolului 73 din Carta ONU,

1.  reamintește că Marocul este un partener privilegiat al UE din vecinătatea sudică, cu care Uniunea a legat un parteneriat puternic, strategic și de durată care acoperă aspectele politice, economice și sociale, precum și securitatea și migrația; subliniază că Marocului i s-a acordat un statut avansat în cadrul politicii europene de vecinătate (PEV);

2.  subliniază că este important ca acest acord să ofere garanții privind respectarea dreptului internațional, inclusiv a drepturilor omului, și să fie în conformitate cu hotărârile relevante ale CJUE;

3.  reamintește obligația care le revine UE și statelor sale membre în temeiul articolului 21 din TUE de a respecta principiile Cartei Organizației Națiunilor Unite și dreptul internațional; subliniază, în acest sens, că articolul 1 alineatul 2 din Carta ONU prevede să se respecte principiul autodeterminării popoarelor;

4.  reamintește că, în conformitate cu articolul 21 din TUE, acțiunea Uniunii pe scena internațională are la bază principiile democrației, statului de drept, universalității și indivizibilității drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și respectarea principiilor Cartei Organizației Națiunilor Unite și ale dreptului internațional;

5.  subliniază că acest acord nu implică nicio formă de recunoaștere a suveranității Marocului în zona Saharei Occidentale, înscrisă în prezent de Organizația Națiunilor Unite pe lista teritoriilor care nu se autoguvernează și din care o mare parte este gestionată la momentul actual de Regatul Maroc, și insistă că UE sprijină în continuare eforturile ONU de a asigura o soluție justă, de durată și reciproc acceptabilă la conflictul din Sahara Occidentală, care va asigura autodeterminarea poporului din Sahara Occidentală, în conformitate cu dreptul internațional, cu Carta ONU și cu rezoluțiile ONU relevante; reiterează, prin urmare, sprijinul deplin acordat trimisului personal al Secretarului General al ONU pentru Sahara Occidentală, domnul Horst Köhler, pentru a ajuta ca părțile să fie readuse la masa tratativelor din cadrul ONU, astfel încât să încheie acest acord; invită părțile să reia aceste negocieri fără condiții prealabile și cu bună-credință; atrage atenția că ratificarea Acordului de liberalizare modificat dintre UE și Maroc trebuie să nu afecteze absolut de loc rezultatul procesului de pace din Sahara Occidentală;

6.  speră ca reuniunea părților la conflict de la începutul lunii decembrie de la Geneva, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite, și cu participarea Algeriei și a Mauritaniei, a contribuit la reluarea procesului de pace;

7.  ia act de cele două condiții pe care hotărârea CJUE le impune, și anume aceea de a menționa în mod explicit Sahara Occidentală în textul acordului și de a obține consimțământul populației, precum și de cel de-al treilea criteriu adăugat de Consiliu, care vizează necesitatea de a asigura faptul că acordul aduce beneficii populației locale;

8.  subliniază, așa cum se menționează în raportul Comisiei, că au fost luate toate măsurile rezonabile și fezabile pentru a obține informații cu privire la consimțământul populației în cauză prin intermediul acestor consultări cu caracter incluziv;

9.  subliniază că, pe parcursul procesului de consultare, Comisia și SEAE au avut contacte periodice cu echipa trimisului personal al Secretarului General al ONU pentru Sahara Occidentală;

10.  ia act de interesele legitime ale poporului din teritoriu și consideră că este necesară o terminare respectată și acceptată a conflictului actual, pentru dezvoltarea economică a teritoriului; este, de asemenea, convins că poporul sahrawi are dreptul de a se dezvolta în așteptarea unei soluții politice;

11.  remarcă, pe baza discuțiilor cu diverși actori locali și reprezentanți ai societății civile, că unele părți și-au exprimat sprijinul pentru acord, apărându-și dreptul la dezvoltarea economică, în timp ce alte părți consideră că soluționarea conflictului politic trebuie să aibă loc înainte de acordarea preferințelor comerciale; constată că, în cadrul consultărilor cu caracter incluziv conduse de Comisie și de SEAE cu o serie de organizații din Sahara Occidentală și alte organizații și organisme, majoritatea părților participante și-au exprimat sprijinul pentru beneficiile socioeconomice pe care le-ar aduce preferințele tarifare propuse;

12.  reamintește că CJUE nu a specificat, în hotărârea sa, modul în care ar trebui să fie exprimat consimțământul poporului și consideră, așadar, că există încă un anumit grad de incertitudine cu privire la acest criteriu;

13.  recunoaște că acordul poate conduce la promovarea dezvoltării sociale și durabile, care are o contribuție esențială la dezvoltarea economică, socială și de mediu actuală și la crearea potențială a unor oportunități de muncă locale, atât pentru calificări scăzute cât și pentru calificări înalte; observă că se estimează că aproximativ 59 000 de locuri de muncă depind de exporturi, ceea ce înseamnă aproximativ 10 % din populația care trăiește în teritoriu;

14.  consideră că sistemul de preferințe tarifare al UE a avut un impact pozitiv asupra sectoarelor produselor agricole și pescărești și asupra nivelurilor exportului de astfel de produse din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale; face, însă, apel la prudență atunci când se verifică dacă acestea produc valoare adăugată locală, sunt reinvestite local și oferă oportunități de muncă decente pentru populația locală;

15.  este convins că, indiferent de rezultatul procesului de pace, populația locală va beneficia de dezvoltarea economică și de efectele de propagare create în materie de investiții în infrastructură, ocupare forței de muncă, sănătate și educație;

16.  recunoaște investițiile existente în mai multe sectoare, precum și eforturile de a dezvolta tehnologii ecologice, cum ar fi sursele regenerabile de energie și uzina de desalinizare a apei de mare, dar insistă că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a asigura o mai bună incluziune în toate sectoarele economiei locale;

17.  recunoaște inițiativele de afaceri ale persoanelor din Sahara Occidentală, în special cele ale tinerilor, printre care se numără multe femei, și subliniază că trebuie extinse posibilitățile de export și întărită certitudinea juridică pentru a permite mai multe investiții în sectoarele cu cerere ridicată privind ocuparea forței de muncă, cum ar fi agricultura, pescuitul și infrastructura;

18.  recunoaște potențialul strategic al Saharei Occidentale ca un centru de investiții pentru restul continentului african;

19.  avertizează în legătură cu efectele negative pe care le-ar avea o neaplicarea a preferințelor tarifare asupra produselor originare din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale, precum și cu mesajul pe care o astfel de decizie l-ar transmite generației mai tinere care investește sau dorește să investească în teritoriu, din perspectiva potențialului său de a susține dezvoltarea teritoriului; subliniază riscul relocării anumitor activități către alte regiuni, unde acestea ar beneficia în continuare de preferințele tarifare; remarcă faptul că, potrivit Comisiei, nepunerea în aplicare a preferințelor tarifare ar putea deteriora situația economică și socială a populației locale din teritoriile în cauză;

20.  își exprimă convingerea că prezența UE, inter alia, prin acest acord este preferabilă retragerii, din perspectiva angajării în promovarea și monitorizarea drepturilor omului și a libertăților individual, și cere o evaluare riguroasă și un dialog solid cu Marocul în legătură cu aceste aspecte;

21.  reamintește că alte părți ale lumii, care adoptă o abordare mai puțin ambițioasă în privința dezvoltării durabile, a standardelor de muncă și sociale înalte, precum și a drepturilor omului, de abia așteaptă oportunități comerciale noi și vor câștiga o influență crescută de oriunde s-ar retrage UE;

22.  subliniază faptul că implicarea neîntreruptă a UE în teritoriu va avea un efect de levier pozitiv asupra dezvoltării durabile a acestuia;

23.  subliniază că securitatea juridică este esențială pentru a atrage investiții sustenabile și de lungă durată în teritoriu și, prin urmare, pentru dinamismul și diversificarea economiei locale;

24.  reamintește că, în urma adoptării hotărârii CJUE, statele membre nu mai pot din punct de vedere juridic, să acorde preferințe comerciale produselor provenind din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale și că incertitudinea juridică cu care se confruntă operatorii economici trebuie să ia sfârșit;

25.  știe și este profund preocupat de faptul că, până în prezent, a fost dificil să se identifice produsele care sunt exportate de pe teritoriul neautonom al Saharei Occidentale;

26.  subliniază că un criteriu esențial pentru ca Parlamentul să își dea consimțământul pentru acord este garantarea instituirii unui mecanism pentru autoritățile vamale ale statelor membre, prin care să aibă acces la informații fiabile privind produsele originare din Sahara Occidentală și importate în UE, cu respectarea deplină a legislației vamale a UE; subliniază că un astfel de mecanism va pune la dispoziție date statistice detaliate și defalcate, furnizate în timp util cu privire la aceste exporturi; regretă faptul că a durat mult timp până când Comisia și Marocul au convenit asupra unui astfel de mecanism și invită Comisia să folosească toate măsurile corective disponibile în cazul în care punerea în aplicare a acordului nu este satisfăcătoare; invită Comisia să prezinte Parlamentului o evaluare anuală a conformității acestui mecanism cu legislația UE în domeniul vamal;

27.  subliniază că, dacă acest acord nu va fi în vigoare, inclusiv mecanismul care permite identificarea produselor, va fi imposibil să se cunoască dacă și câte produse originare din teritoriul care nu se autoguvernează al Saharei Occidentale intră pe piața europeană;

28.  subliniază că aplicarea dispoziției convenite între UE și Maroc referitoare la un schimb anual reciproc de informații și statistici privind produsele acoperite de schimbul de scrisori este necesară pentru a evalua domeniul de aplicare al acordului și impactul său asupra dezvoltării și asupra populațiilor locale;

29.  invită Comisia și SEAE să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare și rezultatele acordului și să informeze periodic Parlamentul cu privire la constatările lor;

30.  invită Comisia să analizeze modalitățile prin care preferințele comerciale pot fi acordate efectiv în viitor tuturor persoanelor care trăiesc în Sahara Occidentală.

31.  reamintește că Uniunea și Marocul au negociat, după cum prevedea acordul inițial încheiat în 2012, un acord ambițios și cuprinzător privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole, ale produselor agricole transformate, ale peștelui și ale produselor pescărești care prevede protejarea de către Maroc a întregii liste de indicații geografice ale Uniunii; reamintește, de asemenea, că procedura de încheiere a acestui acord, demarată în 2015, a fost suspendată în urma hotărârii Curții din 21 decembrie 2016; invită UE și Marocul să reia această procedură imediat și să revină rapid la negocierile privind o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare;

32.  subliniază că sectorul horticol european este deosebit de sensibil la anumite exporturi de fructe și legume din Maroc către Uniune care beneficiază de preferințele prevăzute în Acordul din 8 martie 2012 privind măsurile reciproce de liberalizare referitoare la produse agricole, la produse agricole transformate, la pește și produse pescărești;

33.  atrage atenția că accesul țărilor terțe la piața internă a UE ar trebui să respecte standardele și normele sanitare, fitosanitare, de trasabilitate și de mediu;

34.  cere Comisiei să promoveze măsuri și controale echivalente în Maroc și Uniunea Europeană în domeniul standardelor sanitare, fitosanitare, de trasabilitate și de mediu și în materie de etichetare a normelor de origine, pentru a asigura concurența echitabilă dintre cele două piețe;

35.  reamintește că acordul actualizat nu modifică contingentele tarifare și regimul preferențial de import stabilit anterior, ci doar oferă producătorilor europeni o clarificare cu privire la domeniul de aplicare al acordului din punct de vedere geografic;

36.  atrage atenția că o parte din producția de fructe și legume exportate către Uniune și care beneficiază de preferințe în temeiul acordului în cauză (în special roșii și pepeni galbeni) provine de pe teritoriul Saharei Occidentale și că există proiecte ambițioase pentru a dezvolta în continuare această producție și exportul său;

37.  ia act, cu toate acestea, de clarificarea adusă de noul acord și speră că acesta va fi în măsură să asigure de acum înainte un cadru stabil și incontestabil între părțile acordului și pentru operatorii economici în cauză, de ambele părți ale Mării Mediterane;

38.  constată că monitorizarea produselor agricole sensibile și aplicarea strictă a contingentelor sunt fundamentale pentru funcționarea echilibrată a acordului; reamintește că articolul 7 din Protocolul nr. 1 la acordul din 2012 conține o clauză de salvgardare care permite luarea unor măsuri adecvate în cazul în care importuri de cantități crescute de produse agricole sensibile în temeiul acordului cauzează perturbări grave ale piețelor și/sau un prejudiciu grav ramurii de producție în cauză; speră ca importurile în Uniune, care beneficiază de preferințe, de produse agricole sensibile provenite din Maroc și din Sahara Occidentală să facă obiectul unei monitorizări adecvate și extinse din partea Comisiei, care să fie pregătită să activeze de îndată această clauză în cazul unei nevoi justificate;

39.  ia act de faptul că navele de pescuit ale UE care își desfășoară activitatea în apele vizate au obligația legală de a fi dotate cu un sistem de monitorizare a navelor de pescuit (SMN) și că este obligatoriu să li se transmită autorităților marocane poziția unei nave, astfel încât să fie pe deplin posibil să se urmărească navele și să se înregistreze locul în care acestea desfășoară activități de pescuit;

40.  invită UE să își intensifice eforturile de promovare a cooperării regionale între țările din Maghreb, fapt ce poate avea doar un impact pozitiv major pentru regiune și dincolo de granițele acesteia;

41.  atrage atenția asupra necesității strategice ca UE să colaboreze mai strâns cu țările din regiunea Maghreb și să își dezvolte legăturile cu acestea; consideră că extinderea acordului de asociere în actualul context este o componentă logică a acestei strategii;

42.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Serviciului European de Acțiune Externă.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0017.


Acordul UE-Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean ***
PDF 111kWORD 48k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (10593/2018 – C8-0463/2018– 2018/0256(NLE))
P8_TA(2019)0017A8-0471/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10593/2018),

–  având în vedere proiectul de acord sub forma unui schimb de scrisori între Uniunea Europeană și Regatul Maroc cu privire la modificarea protocoalelor nr. 1 și 4 la Acordul euro-mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte (10597/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (i) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0463/2018),

–  având în vedere rezoluția sa fără caracter legislativ din 16 ianuarie 2019(1) referitoare la proiectul de decizie,

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional, precum și avizele Comisiei pentru afaceri externe și ale Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0471/2018),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Regatului Maroc.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2019)0016.


Acordul UE-China în legătură cu procedura OMC de soluționare a litigiului DS492 „Măsuri care afectează concesiile tarifare privind anumite produse din carne de pasăre” ***
PDF 111kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză în legătură cu DS492 „Uniunea Europeană – Măsuri care afectează concesiile tarifare privind anumite produse din carne de pasăre” (10882/2018 – C8-0496/2018 – 2018/0281(NLE))
P8_TA(2019)0018A8-0472/2018

(Procedura de aprobare)

Parlamentul European,

–  având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (10882/2018),

–  având în vedere proiectul de acord sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană și Republica Populară Chineză în legătură cu litigiul DS492: Uniunea Europeană – Măsuri care afectează concesiile tarifare privind anumite produse din carne de pasăre (10883/2018),

–  având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și cu articolul 218 alineatul (6) al doilea paragraf litera (a) punctul (v) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0496/2018),

–  având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 108 alineatul (7) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere recomandarea Comisiei pentru comerț internațional (A8-0472/2018),

1.  aprobă încheierea acordului;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale Republicii Populare Chineze.


Fondul European de ajustare la globalizare (FEG) ***I
PDF 308kWORD 91k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) (COM(2018)0380 – C8-0231/2018 – 2018/0202(COD))
P8_TA(2019)0019A8-0445/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0380),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 175 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0231/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 12 decembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, avizele Comisiei pentru comerț internațional, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru control bugetar și ale Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0445/2018),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG FET) pentru tranziție (FET)[Am. 1. Acest amendament se aplică întregului text]

P8_TC1-COD(2018)0202


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 175 al treilea paragraf,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(5),

întrucât:

(1)  Principiile orizontale, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”) și la articolul articolele 9 și 10 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv principiile subsidiarității și proporționalității astfel cum sunt prevăzute la articolul 5 din TUE, ar trebui să fie respectate la punerea în aplicare a fondurilor, ținând seama de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În conformitate cu articolul 8 din TFUE, statele membre și Comisia ar trebui să urmărească eliminarea inegalităților, promovarea egalității dintre femei și bărbați și integrarea perspectivei de gen, precum și combaterea discriminării pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Obiectivele fondurilor ar trebui să fie urmărite în cadrul dezvoltării durabile și al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului, astfel cum este prevăzut la articolul 11 și la articolul 191 alineatul (1) din TFUE, ținând seama de principiul „poluatorul plătește”. [Am. 2]

(2)  La 17 noiembrie 2017, ca răspuns la provocările sociale din Europa, Parlamentul European, Consiliul și Comisia au proclamat în comun Pilonul european al drepturilor sociale(6) . Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața forței de muncă, Uniunea trebuie să fie pregătită pentru provocările actuale și viitoare generate de globalizare și digitalizare, luând măsuri pentru ca de creștere să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind politicile de ocupare a forței de muncă și politicile sociale. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condiții de lucru echitabile; protecție și incluziune socială. Pilonul european al drepturilor sociale acționează ca un cadru director general al Fondului european de ajustare la globalizare (FEG) pentru tranziție (FET), permițând Uniunii să pună în practică principiile relevante în cazul evenimentelor majore de restructurare.

(3)  La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii(7) la „Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă”(8) – un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în cadrul european de politici și ca Uniunea să fie ambițioasă în politicile pe care le aplică pentru a aborda provocările mondiale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare.

(4)  În februarie 2018, Comisia a adoptat comunicarea sa privind „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020” (9). Comunicarea subliniază faptul că bugetul Uniunii trebuie să sprijine economia socială de piață unică a Europei. Prin urmare, va fi extrem de important să se îmbunătățească șansele de angajare și să se abordeze provocările în materie de competențe, în special cele legate de digitalizare, automatizare și tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu respectarea deplină a Acordului de la Paris din 2015 privind combaterea schimbărilor climatice, adoptat în cadrul celei de a 21-a Conferințe a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice. Flexibilitatea bugetară trebuie să fie un principiu-cheie în următorul cadru financiar multianual. Mecanismele de flexibilitate trebuie să rămână în vigoare pentru ca Uniunea să poată reacționa mai prompt la evenimente neprevăzute și pentru a se asigura faptul că resursele bugetare sunt utilizate acolo unde sunt necesare cel mai urgent. [Am. 3]

(5)  În „Cartea albă privind viitorul Europei”(10), Comisia își exprimă preocupările cu privire la mișcările izolaționiste, sporirea îndoielilor față de beneficiile comerțului deschis și economia socială de piață a Uniunii în general.

(6)  În „Documentul de reflecție privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare”(11), Comisia identifică globalizarea comerțului și evoluția tehnologică drept factorii principali ai cererii sporite de specialiști și ai scăderii numărului de locuri de muncă ce necesită un nivel mai scăzut de calificare. În pofida avantajelor globale enorme ale Deși se recunosc avantajele unui comerț mai deschis și ale unei integrări sporite a economiilor mondiale, aceste efecte , sunt necesare mijloace corespunzătoare pentru tratarea efectelor secundare negative trebuie combătute conexe. Întrucât beneficiile actuale ale globalizării sunt deja distribuite în mod inegal în rândul cetățenilor și al regiunilor, având un impact puternic asupra celor expuși efectelor sale negative, există pericolul ca schimbările din evoluțiile tehnologice din ce în ce mai rapide domeniul tehnologiei și al mediului să adâncească în continuare aceste efecte. Prin urmare, în conformitate cu principiile solidarității și sustenabilității, va fi necesar să se asigure faptul că beneficiile împărțirea mai echitabilă a beneficiilor globalizării vor fi împărțite. Fondurile structurale competente ale Uniunii, cum ar fi Fondul social european Plus (FSE+), ar trebui să anticipeze mai pe larg eventualele efecte negative produse simultan de globalizare și de tranziția tehnologică și cea de mediu, pentru a adapta mai bine mediul de afaceri și forța de muncă echitabil prin îmbinarea creșterii concilierea deschiderii economice și a progreselor tehnologice progresului tehnologic cu o protecție protecția socială adecvată și cu acordarea activă de sprijin în inserția profesională și în desfășurarea de activități profesionale independente. [Am. 4]

(7)  În „Documentul de reflecție privind viitorul finanțelor Uniunii”(12), Comisia subliniază necesitatea de a reduce divergențele economice și sociale dintre statele membre și din interiorul acestora. Prin urmare, o prioritate-cheie o reprezintă investițiile în dezvoltarea durabilă, egalitate, incluziune socială, educație și formare, precum și în sănătate. [Am. 5]

(8)  Este probabil ca schimbările climatice, globalizarea și evoluția tehnologică să sporească și mai mult gradul de interconectare și de interdependență a al economiilor mondiale. Realocarea forței de muncă reprezintă o componentă integrantă și inevitabilă a acestor schimbări economice. Dacă se dorește ca beneficiile schimbării să fie distribuite în mod echitabil, este extrem de important să se acorde asistență lucrătorilor disponibilizați și persoanelor amenințate de disponibilizare. Principalele instrumente ale Uniunii prin care se acordă asistență lucrătorilor afectați sunt FSE+, care este conceput să ofere sprijin într-un mod anticipativ, și FET, care este menit să ofere sprijin reacționând la eventuale evenimente majore de restructurare. „Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării”(13) este instrumentul de politică al Uniunii care stabilește cadrul pentru bunele practici în materie de anticipare și gestionare a restructurării întreprinderilor. Acesta oferă un cadru cuprinzător cu privire la modul în care provocările aferente ajustării și restructurării economice și impactul social și în domeniul ocupării forței de muncă generat de respectivele provocări ar trebui să fie abordate cu ajutorul unor mijloace adecvate în materie de politici. De asemenea, acesta invită statele membre să utilizeze fondurile UE și fondurile naționale într-un mod care să permită atenuarea cu mai multă eficacitate a impactului social al restructurării, în special a efectelor negative asupra ocupării forței de muncă. Principalele instrumente ale Uniunii prin care se acordă asistență lucrătorilor afectați sunt Fondul social european Plus (FSE+), care este conceput să ofere sprijin într-un mod anticipativ, și FEG, care este menit să ofere sprijin într-un mod reactiv în cazul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare. [Am. 6]

(9)  Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului(14) pentru cadrul financiar multianual aferent perioadei 1 ianuarie 2007­31 decembrie 2013. FEG a fost instituit pentru a permite Uniunii să își exprime solidaritatea cu lucrătorii care au fost disponibilizați ca urmare a modificărilor structurale majore ale configurației comerțului mondial generate de globalizare.

(10)  Domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 a fost extins în 2009 prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului(15), ca parte a planului european de redresare economică, pentru a-i include pe lucrătorii care au fost disponibilizați ca o consecință directă a crizei financiare și economice mondiale.

(11)  Pe durata cadrului financiar multianual pentru perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020, Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentul European și al Consiliului(16) a extins domeniul de aplicare pentru a acoperi nu doar disponibilizările rezultate în urma unei perturbări economice grave provocate de o continuare a crizei financiare și economice mondiale abordate în Regulamentul (CE) nr. 546/2009, ci și cele rezultate în urma oricărei noi crize financiare și economice mondiale.

(11a)  Programul FET ar trebui să fie vizibil și să dispună de date mai multe și de o mai bună calitate, pentru a permite o evaluare științifică adecvată a FET și a evita constrângerile administrative în funcționarea programului de asistență pentru ajustările din domeniul comerțului. [Am. 7]

(12)  Comisia a efectuat o evaluare la jumătatea perioadei a FEG pentru a analiza cum și în ce măsură FEG își atinge obiectivele. FEG s-a dovedit a fi eficace, atingând o rată mai ridicată de reintegrare a lucrătorilor disponibilizați decât în perioada de programare anterioară. Evaluarea a constatat, de asemenea, că FEG a generat valoare adăugată europeană. Acest lucru este valabil în special în ceea ce privește efectele sale în materie de volum, ceea ce înseamnă că asistența FEG nu sporește doar numărul și diversitatea serviciilor oferite, ci și nivelul lor de intensitate. În plus, intervențiile FEG au o vizibilitate ridicată și demonstrează în mod direct publicului larg valoarea adăugată a intervenției UE. Cu toate acestea, au fost identificate o serie de provocări. Pe de o parte, procedura de mobilizare a fost considerată prea lungă. În plus, multe state membre au raportat probleme privind elaborarea analizei ample a contextului în care a avut loc evenimentul care a declanșat disponibilizările. Motivul principal pentru care, deși se confruntă cu un caz care ar putea intra în domeniul de aplicare al FEG, statele membre nu înaintează o cerere de asistență din partea acestuia îl reprezintă problemele în materie de capacitate financiară și instituțională. Pe de o parte, ar putea fi vorba doar de o lipsă a personalului necesar – în prezent, statele membre pot solicita asistență tehnică doar dacă pun în aplicare o intervenție a FEG. Ținând seama de faptul că disponibilizările pot interveni în mod neașteptat, ar fi important ca statele membre să fie pregătite să reacționeze imediat și să poată înainta o cerere fără întârziere. În plus, în anumite state membre sunt necesare eforturi mai susținute de consolidare a capacităților instituționale pentru a asigura o punere în aplicare eficientă și eficace a intervențiilor FEG. Pragul de 500 de locuri de muncă desființate a fost criticat ca fiind prea ridicat, în special în regiunile mai puțin populate(17).

(13)  Comisia subliniază importanța pe care o are în continuare rolul FEG FET în calitate de fond flexibil menit să-i sprijine pe lucrătorii care își pierd locul de muncă în cursul unor evenimente de restructurare de mare amploare și să-i ajute să revină în câmpul muncii cât mai repede posibil. Uniunea ar trebui să continue să furnizeze un sprijin specific și unic pentru a facilita reintegrarea profesională de calitate și durabilă a lucrătorilor disponibilizați în domenii, sectoare, teritorii sau piețe ale muncii care sunt afectate de șocul unei perturbări economice grave. Având în vedere interdependența și efectele reciproce ale comerțului deschis, ale evoluției tehnologice, ale digitalizării și automatizării sau ale altor factori, cum ar fi retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană sau tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, și, prin urmare, având în vedere faptul că este din ce în ce mai dificil să se identifice un factor specific care cauzează disponibilizările, mobilizarea FEG FET ar trebui să se bazeze în viitor doar pe impactul puternic al unui eveniment de restructurare. Având în vedere obiectivul său de a furniza sprijin în situații de urgență și în circumstanțe neașteptate, care completează asistența cu un caracter anticipativ mai pronunțat oferită de FSE+, FEG FET ar trebui să rămână un instrument flexibil și special în afara plafoanelor bugetare ale cadrului financiar multianual, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei intitulată „Un buget modern pentru o Uniune care protejează, capacitează și apără – Cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027” și în anexa la aceasta(18). [Am. 8 și 97]

(13a)  În rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual pentru 2021-2027 și la resursele proprii, Parlamentul European și-a confirmat poziția fermă privind nivelul necesar de finanțare a politicilor principale ale UE în cadrul CFM 2021-2027, pentru a le permite să-și îndeplinească misiunea și obiectivele. În special, Parlamentul a solicitat insistent să fie dublată finanțarea specifică din CFM destinată IMM-urilor și combaterii șomajului în rândul tinerilor, a salutat o serie de propuneri care aduc îmbunătățiri dispozițiilor actuale, îndeosebi majorarea alocărilor pentru instrumentele speciale, și a declarat că este pregătit să negocieze noi îmbunătățiri, ori de câte ori va fi necesar. [Am. 9]

(14)  După cum s-a menționat, pentru a menține dimensiunea europeană a FEG FET, o cerere de sprijin ar trebui să fie prezentată în cazul în care un eveniment major de restructurare are un impact puternic asupra economiei locale sau regionale. Un astfel de impact ar trebui definit printr-un număr minim de locuri de muncă desființate într-o anumită perioadă de referință. Luând în considerare constatările evaluării la jumătatea perioadei, pragul ar trebui fixat la 250200 de locuri de muncă desființate într-o perioadă în perioada de referință de patru luni (sau de 6 luni în cazuri sectoriale) respectivă. Ținând seama de faptul că valurile de disponibilizări din sectoare diferite, dar din aceeași regiune au în egală măsură un impact puternic asupra pieței locale a forței de muncă, este posibil să se înainteze și cereri regionale. În cazul piețelor forței de muncă de dimensiuni reduse, cum ar fi statele membre mici sau regiunile îndepărtate, inclusiv regiunile ultraperiferice menționate la articolul 349 din TFUE, ori în circumstanțe excepționale, s-ar putea înainta ar trebui să poată fi înaintate cereri în cazul desființării unui număr mai mic de locuri de muncă. [Am. 10]

(14a)  Deși este necesar să se respecte principiul subsidiarității, iar evenimentul de restructurare trebuie să aibă un impact puternic pentru ca o cerere de asistență să poată fi depusă, FET ar trebui să manifeste solidaritate cu lucrătorii disponibilizați din toate tipurile de întreprinderi, indiferent de dimensiunea acestora. [Am. 11]

(14b)  FET ar trebui să rămână un instrument special al UE care să reacționeze la situații ce produc evenimente majore de restructurare pe piața europeană a forței de muncă. Totuși, Uniunea ar trebui să-și continue eforturile de a găsi modalități mai sustenabile de abordare a schimbărilor structurale și a provocărilor care afectează piețele muncii și duc la astfel de evenimente în statele membre. [Am. 12]

(15)  Pentru a exprima solidaritatea Uniunii cu lucrătorii disponibilizați și cu persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, rata de cofinanțare a costului pachetului de servicii personalizate și punerii în aplicare a acestuia ar trebui să fie egală cu cea aferentă FSE+ din respectivul stat membru în cauză.

(16)  Partea din bugetul Uniunii alocată FEG FET ar trebui să fie executată de către Comisie în cadrul gestiunii partajate cu statele membre în sensul Regulamentului (UE, Euratom) [numărul noului Regulament financiar] al Parlamentului European și al Consiliului(19) („Regulamentul financiar”). Prin urmare, atunci când execută FEG FET în cadrul gestiunii partajate, Comisia și statele membre ar trebui să respecte principiile prevăzute în Regulamentul financiar, cum ar fi buna gestiune financiară, transparența și nediscriminarea.

(17)  Centrul European de Monitorizare a Schimbărilor, cu sediul în cadrul Fundației Europene pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă (Eurofound) din Dublin, acordă asistență Comisiei și statelor membre prin intermediul unor analize calitative și cantitative pentru a le ajuta să evalueze tendințele în materie de globalizare, cum ar fi cele în materie de globalizare, schimbările tehnologice și de mediu, tendințele de restructurare și utilizare a FEG cele legate de utilizarea FET. Aceste analize ar trebui să conțină suficiente date defalcate, mai ales din perspectiva genurilor, pentru a combate mai eficient inegalitățile dintre genuri. [AM 13]

(17a)  Observatorul european al restructurărilor (ERM) din cadrul Eurofound monitorizează în timp real raportarea restructurărilor ample din întreaga Uniune, pe baza unei rețele de corespondenți naționali. ERM este foarte important pentru FET și ar trebui să sprijine activitatea acestuia, în special ajutându-l să identifice posibile cazuri de intervenție într-un stadiu incipient. [AM 14]

(18)  Lucrătorii disponibilizați și persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat ar trebui să beneficieze de un acces egal la FEG FET, indiferent de tipul contractului lor de muncă sau al raportului lor de muncă. Prin urmare, lucrătorii disponibilizați, indiferent de tipul și durata raporturilor lor de muncă, precum și persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat ar trebui să fie considerate ca posibili beneficiari ai FEG FET în sensul prezentului regulament. [AM 15]

(19)  Contribuțiile financiare din partea FEG FET ar trebui să fie direcționate destinate în primul rând către măsuri active de ocupare a măsurilor active pe piața forței de muncă și serviciilor personalizate ce vizează reintegrarea rapidă a beneficiarilor într-un loc de muncă durabil și de calitate într-un sector orientat către viitor, fie în cadrul, fie în afara sectorului lor inițial de activitate, și ar trebui să fie destinate totodată inițierii de activități profesionale independente sau creării de întreprinderi, inclusiv prin înființarea de cooperative. Măsurile ar trebui să reflecte nevoile preconizate ale pieței forței de muncă de la nivel local sau regional. Cu toate acestea, ori de câte ori este relevant, dacă este cazul, ar trebui, de asemenea, să fie sprijinită mobilitatea lucrătorilor disponibilizați pentru a-i ajuta să își găsească un nou loc de muncă în altă parte. Trebuie Ar trebui să se acorde o atenție specială diseminării competențelor necesare în era digitală și depășirii stereotipurilor de gen la locul de muncă, dacă este cazul. Includerea alocațiilor bănești într-un pachet coordonat de servicii personalizate ar trebui să fie restricționată limitată. Contribuțiile financiare ar trebui să suplimenteze, dar nu să înlocuiască măsurile ce se află în răspunderea statelor membre și/sau a întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al acordurilor colective. Întreprinderile ar putea fi trebui să fie încurajate să participe la cofinanțarea națională a măsurilor sprijinite de FEG FET. [AM 16]

(19a)  Atunci când concep și pun în practică pachete coordonate de servicii personalizate, al căror scop este facilitarea reintegrării beneficiarilor vizați, statele membre ar trebui să valorifice și să se axeze într-o măsură mai mare pe obiectivele Agendei digitale și ale Strategiei privind piața unică digitală, pentru a soluționa puternica disparitate de gen din domeniul TIC și din domeniile științelor, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM), promovând reconversia și recalificarea femeilor în sectoarele TIC și STIM. Atunci când concep și pun în practică pachete coordonate de servicii personalizate, statele membre ar trebui, de asemenea, să evite perpetuarea prezenței dominante a unui singur gen în industriile și sectoarele în care această preponderență există în virtutea tradiției. Majorarea proporției genului mai puțin reprezentat în diverse sectoare, cum ar fi în sectoarele financiar, TIC și STIM, poate contribui la reducerea diferențelor de remunerare și de pensii între femei și bărbați. [AM 17]

(20)  La conceperea pachetului coordonat de măsuri de politică active în domeniul pieței forței de muncă, statele membre ar trebui să acorde prioritate măsurilor care vor spori în mod semnificativ capacitatea de inserție profesională a beneficiarilor. Statele membre ar trebui să depună toate eforturile pentru reintegrarea în locuri de muncă durabile a unui număr cât mai mare de beneficiari de calitate și durabile a tuturor beneficiarilor care participă la aceste măsuri, cât mai curând posibil, în perioada de șase șapte luni care precedă prezentarea raportului final privind execuția contribuției financiare. Structura pachetului coordonat de servicii personalizate ar trebui să ia în considerare, dacă este cazul, motivele care stau la baza concedierilor și să anticipeze perspectivele viitoare ale pieței muncii și competențele necesare. Pachetul coordonat trebuie să fie pe deplin compatibil cu trecerea la o economie inofensivă pentru climă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. [AM 18]

(21)  Atunci când elaborează pachetul coordonat de măsuri de politică active în domeniul pieței politice active pe piața forței de muncă, statele membre ar trebui să acorde o atenție specială beneficiarilor defavorizați, inclusiv persoanelor cu dizabilități, persoanelor care au rude în întreținere, tinerilor și persoanelor în vârstă fără loc de muncă, persoanelor cu un nivel scăzut de calificare, migranților, precum și celor expuși persoanelor expuse riscului de sărăcie, deoarece aceste grupuri se confruntă cu probleme speciale deosebite în ceea ce privește reintegrarea pe piața forței de muncă. Cu toate acestea, principiile egalității de gen și nediscriminării, care se numără printre valorile de bază ale Uniunii și care sunt consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale, ar trebui să fie respectate și promovate în cadrul punerii în aplicare a FEG FET. [AM 19]

(21a)  În perioada cuprinsă între martie 2007 și martie 2017, Comisia a primit 148 de cereri de cofinanțare din partea FEG din 21 de state membre, suma totală solicitată fiind de aproape 600 de milioane EUR pentru a acorda asistență unui număr de 138 888 de lucrători disponibilizați și 2 944 de persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). [AM 20]

(22)  În vederea sprijinirii eficace și rapide a beneficiarilor, statele membre ar trebui să facă tot posibilul pentru a înainta de urgență cereri complete privind acordarea unei contribuții financiare din partea FET, iar instituțiile Uniunii ar trebui să facă tot posibilul pentru a le evalua rapid. În cazul în care Comisia solicită informații suplimentare în vederea evaluării unei cereri, ar trebui să stabilească un termen pentru furnizarea informațiilor suplimentare. [AM 21]

(22a)  Pentru a facilita punerea în aplicare și obiectivele prezentului regulament, ar trebui ca FET și posibilitățile pe care le oferă să beneficieze de mai multă publicitate, în special la nivelul autorităților responsabile din statele membre. [AM 22]

(22b)  Comisia ar trebui să faciliteze accesul la autoritățile naționale și regionale prin intermediul unui serviciu de asistență specific, care să ofere informații generale și explicații privind procedurile și modul de depunere a unei cereri. Serviciul de asistență trebuie să pună la dispoziție formulare standard în scop statistic și analitic. [AM 23]

(23)  În interesul beneficiarilor și al organismelor responsabile cu punerea în aplicare a măsurilor, statul membru solicitant ar trebui să-i informeze pe toți actorii implicați în procedura de depunere a cererii cu privire la evoluția acesteia și să asigure implicarea lor pe parcursul procesului de punere în aplicare. [AM 24]

(24)  În conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, contribuțiile financiare din FEG FET nu ar trebui pot să înlocuiască, ci ar trebui mai degrabă să completeze, atunci când este posibil, măsurile de sprijin care sunt disponibile pentru beneficiari în cadrul fondurilor Uniunii sau al altor politici ori programe ale Uniunii. Contribuția financiară din partea FET nu se poate substitui nici măsurilor naționale sau măsurilor care, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective de muncă, țin de responsabilitatea întreprinderilor care au efectuat disponibilizările, și ar trebui să creeze o valoare adăugată europeană reală. [AM 25]

(25)  Având în vedere principiul egalității, statele membre ar trebui să asigure un acces efectiv la informațiile privind FET pe întreg teritoriul lor, inclusiv în zonele rurale. Comisia ar trebui, în special, să promoveze difuzarea bunelor practici existente, să îmbunătățească cunoașterea criteriilor de eligibilitate și a procedurilor de depunere a cererilor pentru asistență din partea FET și să depună mai multe eforturi pentru a sensibiliza cetățenii Uniunii, și mai ales lucrătorii din Uniune, cu privire la FET. Ar trebui să se includă dispoziții speciale pentru activități de informare și comunicare privind cazuri și rezultate ale FEG cazurile și rezultatele FET. [AM 26]

(26)  Pentru a facilita punerea în aplicare a prezentului regulament, cheltuielile ar trebui să fie eligibile fie de la data la care un stat membru începe să furnizeze servicii personalizate, fie de la data la care un stat membru suportă cheltuieli administrative pentru punerea în aplicare a FEG FET.

(27)  Pentru a acoperi nevoile care apar în special pe durata primelor luni ale fiecărui an, atunci când posibilitățile de transfer de la alte linii bugetare sunt foarte limitate, în cadrul procedurii bugetare anuale ar trebui să se prevadă un volum adecvat de credite de plată la linia bugetară aferentă FEG FET.

(27a)  Pentru a acoperi necesitățile apărute în special în primele luni ale fiecărui an, atunci când posibilitățile de transfer de la alte linii bugetare sunt foarte reduse, ar trebui să se prevadă, în cadrul procedurii bugetare anuale, la linia bugetară aferentă FET, un cuantum adecvat de credite de plată. [AM 27]

(28)  [Cadrul financiar multianual și Acordul interinstituțional dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie din [data viitoare] privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(20) („Acordul interinstituțional”) determină cadrul bugetar al FEG FET].

(29)  În interesul beneficiarilor, asistența ar trebui să fie pusă la dispoziție cât mai rapid și mai eficient posibil. Statele membre și instituțiile Uniunii implicate în procesul decizional privind FEG FET ar trebui să facă tot posibilul pentru a reduce timpul de prelucrare și pentru a simplifica procedurile, astfel încât să se asigure adoptarea fără sincope și rapidă a deciziilor privind mobilizarea FEG FET. Prin urmare, în viitor, autoritatea bugetară ar trebui să decidă cu privire la cererile de transfer transmise de Comisie fără să mai fie necesară o propunere a Comisiei de mobilizare a FEG. [vot separat]

(30)  În cazul în care se închide o întreprindere, lucrătorii disponibilizați pot fi ajutați să preia integral sau parțial activitățile fostului angajator, iar statul membru în care este situată întreprinderea poate avansa fondurile de care este nevoie în mod urgent pentru ca acest lucru să fie posibil. [AM 29]

(31)  Pentru a permite exercitarea controlului politic de către Parlamentul European și monitorizarea continuă de către Comisie a rezultatelor obținute cu ajutorul asistenței din partea FEG FET, statele membre ar trebui să înainteze un raport final privind punerea în aplicare a FEG FET, care ar trebui să respecte cerințe stricte de monitorizare și să conțină concluzii referitoare la evoluția beneficiarilor și o evaluare a impactului asupra egalității de gen. [AM 30]

(32)  Statele membre ar trebui să rămână responsabile cu execuția contribuției financiare și cu gestionarea și controlul acțiunilor sprijinite prin finanțare din partea Uniunii, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului („Regulamentul financiar”)(21) sau cu regulamentul care îi va urma. Statele membre ar trebui să justifice modul în care au utilizat contribuția financiară primită din partea FEG FET. Având în vedere perioada scurtă de punere în aplicare a operațiunilor FEG FET, obligațiile de raportare ar trebui să reflecte natura specială a intervențiilor FEG FET.

(32a)  Statele membre ar trebui să desfășoare activități de comunicare eficace pentru a promova contribuțiile financiare ale FET, să sublinieze faptul că finanțarea este din partea Uniunii și să îmbunătățească vizibilitatea activităților finanțate de Uniune în cadrul FET. [AM 31]

(33)  De asemenea, statele membre ar trebui să prevină, să detecteze și să trateze cu eficacitate orice nereguli, inclusiv fraudele comise de beneficiari. În plus, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013(22) și cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2988/95(23) și nr. 2185/96(24), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului pentru a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939 a Parlamentului European și a Consiliului (25), Parchetul European poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum se prevede în Directiva (UE) 2017/1371(26) privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal. Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare astfel încât orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii să coopereze pe deplin în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și accesul necesar Comisiei, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetului European (EPPO) și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente. Statele membre ar trebui să raporteze Comisiei neregulile detectate, inclusiv fraudele, și să o informeze cu privire la măsurile subsecvente, precum și cu privire la măsurile luate ca urmare a investigațiilor OLAF.

(34)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului[1], cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului[2], cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului[3] și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului [4], interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, atunci când este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului pentru a stabili existența unei fraude, a unui act de corupție sau a oricărei alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin în ceea ce privește protecția intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și accesul necesar Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE) și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(35)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și definesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și execuție indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE.

(36)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare(27), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, evitând totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Aceste cerințe, după caz, pot include indicatori măsurabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(37)  Reflectând Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acest program va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii și la atingerea țintei unei ținte globale ca privind utilizarea a 25% din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice în perioada de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei programare 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30% cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare a fondului, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în contextul evaluării sale. [AM 32]

(38)  Deoarece obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

(39)  Având în vedere faptul că transformarea digitală a economiei necesită un anumit nivel al competențelor de competențe digitale ale în rândul forței de muncă, diseminarea competențele competențelor necesare în era digitală ar trebui să fie un element orizontal transversal obligatoriu al oricărui pachet coordonat de servicii personalizate oferite și ar trebui să aibă ca obiectiv majorarea proporției femeilor în profesiile din domeniile STIM, [AM 33]

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) pentru tranziție (FET).

Acesta stabilește obiectivele FEG FET, formele finanțării din partea Uniunii și normele și criteriile privind acordarea unei astfel de finanțări, inclusiv privind cererile depuse de statele membre pentru obținerea de contribuții financiare din partea FEG FET în vederea unor măsuri care îi vizează pe beneficiarii menționați la articolul 7. [AM 34]

Articolul 2

Misiune

FEG contribuie la o distribuție mai bună a beneficiilor globalizării și ale progresului tehnologic, ajutându-i pe lucrătorii disponibilizați să se adapteze la schimbările structurale Obiectivele FET sunt acelea de a sprijini transformările socio-economice care sunt determinate de globalizare și de schimbările tehnologice și de mediu, acordând asistență lucrătorilor disponibilizați prin promovarea unor locuri de muncă alternative și durabile. FET este un fond de urgență care funcționează prin reacție și contribuie la o tranziție echitabilă. În acest sens, FEG FET contribuie la punerea în aplicare a principiilor definite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale și consolidează coeziunea socială și economică între regiuni și între statele membre. [AM 35]

Articolul 3

Obiective

(1)  Obiectivul general al programului este de a demonstra solidaritatea cu lucrătorii disponibilizați și cu persoanele care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat în cursul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare de tipul celor menționate la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3) și de a acorda sprijin financiar pentru măsuri de reinserție profesională, indiferent de tipul sau de durata contractului de muncă. [AM 36]

(2)  Obiectivul specific al FEG FET este de a acorda asistență și sprijin lucrătorilor pentru reintegrarea pe piața muncii în cazul unor evenimente majore neprevăzute de restructurare, în special cele cauzate de provocările aferente globalizării, cum ar fi schimbările în structura comerțului mondial, litigiile comerciale, crizele financiare sau economice, retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon ori care constituie o consecință a digitalizării sau a, a automatizării și a schimbărilor tehnologice. Se acordă o importanță deosebită măsurilor care vin în sprijinul grupurilor celor mai defavorizate și care promovează egalitatea de gen. [AM 37 și 98]

Articolul 4

Definiții

În sensul prezentului regulament:

(a)  „lucrător disponibilizat” înseamnă un lucrător, indiferent de tipul sau de durata raportului de muncă, al cărui contract de muncă încetează anticipat prin concediere sau al cărui contract nu este reînnoit, din cauza condițiilor economice; [AM 38]

(b)  „persoană care desfășoară o activitate independentă” înseamnă o persoană care avea mai puțin de 10 angajați;

(c)  „beneficiar” înseamnă o persoană care participă la măsurile cofinanțate de FEG FET;

(d)  „neregulă” înseamnă orice încălcare a dreptului aplicabil, care rezultă dintr-o acțiune sau dintr-o omisiune a unui agent economic implicat în punerea în aplicare a FEG FET, care are sau ar avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii prin imputarea unei cheltuieli nejustificate.

Articolul 5

Criteriile de intervenție

(1)  Statele membre pot solicita contribuții financiare din partea FEG FET pentru măsuri care vizează lucrători disponibilizați și persoane care desfășoară o activitate independentă, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  O contribuție financiară din partea FEG FET se acordă în cazul unor evenimente majore de restructurare care au drept consecință următoarele:

(a)  încetarea activității a peste 250 cel puțin 200 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de patru șase luni, într-o întreprindere dintr-un stat membru, inclusiv în cazul în care respectiva încetare are loc la furnizorii sau producătorii din aval ai întreprinderii în cauză; [AM 39]

(b)  încetarea activității a peste 250 cel puțin 200 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de șase nouă luni, în special în IMM-uri, în cazul în care toate operează în același sector economic definit la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și sunt situate într-o regiune sau în două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2 ori în mai mult de două regiuni învecinate definite la nivelul NUTS 2, cu condiția să existe peste 250 cel puțin 200 de lucrători afectați sau persoane care desfășoară o activitate independentă afectate în două dintre regiunile combinate; [AM 40]

(c)  încetarea activității a peste 250 cel puțin 200 de lucrători disponibilizați sau persoane care desfășoară o activitate independentă, într-o perioadă de referință de patru nouă luni, în special în IMM-uri, care operează în același sector economic sau în sectoare economice diferite definite la nivel de diviziune NACE Rev. 2 și care sunt situate în aceeași regiune definită la nivelul NUTS 2. [AM 41]

(3)  În cazul piețelor forței de muncă de dimensiuni reduse sau în circumstanțe excepționale, în special în ceea ce privește cererile care implică inclusiv cereri privind IMM-uri, justificate în mod corespunzător de către statul membru solicitant, o cerere pentru a beneficia de o contribuție financiară în temeiul prezentului articol poate fi considerată admisibilă, chiar dacă criteriile prevăzute la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) nu sunt îndeplinite în totalitate, atunci când concedierile au un impact puternic asupra ocupării forței de muncă și asupra economiei locale sau , regionale sau naționale. Statul membru solicitant precizează care dintre criteriile de intervenție prevăzute la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) nu sunt îndeplinite în totalitate. Cuantumul agregat al contribuțiilor în circumstanțe excepționale nu poate depăși 15 % din plafonul anual al FEG FET. [AM 42]

(4)  FEG FET nu poate fi mobilizat atunci când lucrătorii sunt disponibilizați ca urmare a reducerilor bugetare adoptate de un stat membru, care afectează sectoare ce depind preponderent de finanțarea publică. [AM 43]

Articolul 6

Calcularea disponibilizărilor și a cazurilor de încetare a activității

(1)  Statul membru solicitant precizează metoda utilizată pentru calcularea numărului de lucrători disponibilizați și de persoane care desfășoară o activitate independentă definite la articolul 4 în sensul articolului 5 alineatele (1), (2) și (3). [AM 44]

(2)  Statul membru solicitant în cauză calculează numărul menționat la alineatul (1) pentru a reflecta situația de la una dintre următoarele date:

(a)  data la care angajatorul, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva 98/59/CE a Consiliului(28), notifică în scris autorității publice competente concedierile colective preconizate;

(b)  data notificării individuale de către angajator a concedierii lucrătorului sau a încetării contractului de muncă al lucrătorului;

(c)  data încetării de facto a contractului de muncă sau a expirării acestuia;

(d)  sfârșitul prestării de servicii către întreprinderea utilizatoare sau

(e)  pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, data încetării activităților determinată în conformitate cu legislația națională sau cu actele administrative naționale.

În cazurile menționate la litera (a), statul membru solicitant furnizează Comisiei informații suplimentare cu privire la numărul efectiv de disponibilizări efectuate în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din prezentul regulament, înainte de finalizarea evaluării de către Comisie.

Articolul 7

Beneficiarii eligibili

Statul membru solicitant poate furniza un pachet coordonat de servicii personalizate în conformitate cu articolul 8, cofinanțate de FEG FET, beneficiarilor eligibili, printre care se pot număra:

(a)  lucrători disponibilizați și persoane care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, calculate în conformitate cu articolul 6, în perioada de referință prevăzută la articolul 5 alineatele (1), (2) și (3); [AM 45]

(b)  lucrători disponibilizați și persoane care desfășoară o activitate independentă a căror activitate a încetat, calculate în conformitate cu articolul 6, în afara perioadei de referință prevăzute la articolul 5, și anume 6 luni înainte de începutul perioadei de referință sau între sfârșitul perioadei de referință și ultima zi înainte de data finalizării evaluării de către Comisie.

Lucrătorii și persoanele care desfășoară o activitate independentă menționate la primul paragraf litera (b) sunt considerate eligibile, cu condiția să se poată stabili o legătură clară de cauzalitate cu evenimentul care a declanșat disponibilizările în perioada de referință.

Prin derogare de la articolul 5, statele membre solicitante pot furniza servicii personalizate cofinanțate prin FET unor tineri „NEET” (tânăr care nu este încadrat profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) cu vârsta sub 25 de ani sau, dacă statele membre decid astfel, cu vârsta sub 30 de ani, la data depunerii cererii, egal cu numărul beneficiarilor vizați, cu prioritate persoanelor disponibilizate sau a căror activitate a încetat, cu condiția ca cel puțin o parte din disponibilizări în sensul articolului 4 să se regăsească în regiuni de nivel NUTS 2. [AM 46]

Articolul 8

Măsuri eligibile

(1)  Se poate acorda o contribuție financiară din partea FEG FET pentru măsurile active de ocupare a forței de muncă ce fac parte dintr-un pachet coordonat de servicii personalizate, cu implicarea sindicatelor și/sau a reprezentanților lucrătorilor, concepute să faciliteze reintegrarea beneficiarilor vizați și, în special, a persoanelor celor mai defavorizate din rândul lucrătorilor disponibilizați, într-un loc de muncă sau într-o activitate independentă de calitate și durabilă. [AM 47]

Diseminarea competențelor necesare în era industrială digitală precum și într-o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor este un element orizontal obligatoriu al oricărui pachet de formare dedicată și/sau de servicii personalizate oferite. Nivelul de formare este adaptat calificărilor, competențelor și nevoilor specifice ale fiecărui beneficiar. [AM 48]

Pachetul coordonat de servicii personalizate poate include în special:

(a)  formare și reconversie profesională individualizată, inclusiv privind competențe în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și alte competențe necesare în era digitală, atestarea experienței dobândite, asistență pentru căutarea unui loc de muncă, orientare profesională, servicii de consiliere, mentorat, asistență personalizată pentru plasarea personalului disponibilizat, promovarea spiritului antreprenorial, ajutor pentru desfășurarea de activități independente, înființarea de întreprinderi și preluarea întreprinderilor de către angajați, precum și activități de cooperare; [AM 49]

(b)  măsuri speciale cu durată limitată, cum ar fi alocații pentru căutarea unui loc de muncă, stimulente de recrutare pentru angajatori, alocații de mobilitate, alocații pentru îngrijirea copiilor, alocații de formare sau de subzistență, inclusiv alocații pentru îngrijitori și stimulente de recrutare pentru angajatori, inclusiv stimulente pentru a oferi formule flexibile de lucru pentru lucrătorii disponibilizați. [AM 50]

Costurile măsurilor menționate la litera (b) nu pot depăși 35 % din costurile totale ale pachetului coordonat de servicii personalizate enumerate la prezentul alineat. [AM 51 Nu privește versiunea în limba română]

Investițiile pentru desfășurarea de activități independente, înființarea propriei întreprinderi, cooperative sau preluarea întreprinderilor de către angajați nu pot depăși 20 000 25 000 EUR pentru fiecare lucrător disponibilizat. [AM 52]

Structura pachetului coordonat de servicii personalizate anticipează perspectivele pieței de muncă și competențele necesare pe această piață. Pachetul coordonat este compatibil cu trecerea la o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și sustenabilă și, de asemenea, se axează pe diseminarea competențelor necesare în era industrială digitală și ține seama de cererea de pe piața forței de muncă de la nivel local, precum și de posibilitatea reintegrării lucrătorilor în sectorul profesional al locului de muncă anterior, dacă sunt necesare competențe noi sau suplimentare în urma unei restructurări majore, iar competențele existente pot fi utilizate în modul cel mai eficient. [AM 53]

(2)  Următoarele măsuri nu sunt eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG FET:

(a)  măsurile speciale cu durată limitată menționate la alineatul (1) litera (b) care nu sunt condiționate de participarea activă a beneficiarilor vizați la activități de căutare a unui loc de muncă sau de formare;

(b)  măsuri care sunt de responsabilitatea întreprinderilor în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă;

(ba)  măsuri specifice de stimulare a lucrătorilor dezavantajați, a celor care se supun unui risc de sărăcie mai mare sau a lucrătorilor în vârstă să rămână sau să se întoarcă pe piața forței de muncă; [AM 54]

(bb)  măsuri care sunt de responsabilitatea statelor membre în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă. [AM 55]

Măsurile care beneficiază de sprijin din partea FEG FET nu înlocuiesc în niciun caz măsurile pasive de protecție socială. [AM 56]

(3)  Pachetul coordonat de servicii se elaborează în consultare cu beneficiarii vizați sau cu reprezentanții acestora ori și/sau cu partenerii sociali. [AM 57]

(4)  La inițiativa statului membru solicitant, se poate acorda o contribuție financiară din partea FEG FET pentru activități de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare.

Articolul 9

Cereri

(1)  Statul membru solicitant înaintează Comisiei o cerere în termen de 12 săptămâni de la data la care se îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 5 alineatul (2) sau (3).

(2)  În termen de zece zile lucrătoare de la data înaintării cererii sau, după caz, de la data la care Comisia intră în posesia traducerii cererii, în funcție de data cea mai recentă, Comisia confirmă primirea cererii și aduce la cunoștința statului membru dacă are nevoie de eventuale informații suplimentare pentru a analiza cererea. [AM 58]

(3)  Dacă un stat membru o solicită, Comisia îi acordă asistență tehnică în primele etape ale procedurii. În cazul în care Comisia solicită informații suplimentare, statul membru trimite un răspuns în termen de zece zile lucrătoare de la data solicitării. Acest termen este prelungit de către Comisie cu zece zile lucrătoare la solicitarea justificată în mod corespunzător a statului membru în cauză. [AM 59]

(4)  Pe baza informațiilor furnizate de statul membru, Comisia își încheie evaluarea privind măsura în care cererea îndeplinește condițiile de acordare a unei contribuții financiare în termen de 60 40 de zile lucrătoare de la data primirii cererii complete sau, dacă este cazul, a traducerii cererii. În cazul în care Comisia, în mod excepțional, nu poate respecta respectivul termen, aceasta transmite o explicație acesta poate fi prelungit încă 20 de zile lucrătoare, printr-o motivare scrisă prealabilă în care prezintă Comisia își justifică motivele întârzierii și o notifică statului membru în cauză. [AM 60]

(5)  O cerere de finanțare trebuie să conțină următoarele informații:

(a)  o evaluare a numărului de disponibilizări în conformitate cu articolul 6, inclusiv metoda de calcul;

(b)  în cazul în care întreprinderea și-a continuat activitatea după efectuarea disponibilizărilor, confirmarea faptului că respectiva întreprindere și-a respectat toate obligațiile legale aplicabile în cazul disponibilizărilor și a luat măsurile adecvate pentru lucrătorii săi; [AM 61]

(ba)   dovezi clare privind activitățile întreprinse deja de statele membre pentru a le acorda asistență lucrătorilor disponibilizați și caracterul complementar al fondurilor solicitate de la FET din cauza insuficienței resurselor pe care le au la dispoziție autoritățile naționale sau regionale; [AM 62]

(bb)   o examinare a fondurilor primite din partea Uniunii de către întreprinderea care operează disponibilizările în ultimii cinci ani care preced disponibilizările colective; [AM 63]

(c)  o scurtă descriere a evenimentelor care au determinat disponibilizarea lucrătorilor;

(d)  identificarea, după caz, a întreprinderilor, a furnizorilor sau a producătorilor din aval și a sectoarelor care au efectuat disponibilizări, precum și a categoriilor de beneficiari vizați, în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel de instruire;

(e)  impactul preconizat al disponibilizărilor asupra economiei și a ocupării forței de muncă la nivel local, regional sau național și eventual transfrontalier, acolo unde este cazul; [AM 64]

(f)  o descriere detaliată a pachetului coordonat de servicii personalizate și a cheltuielilor aferente, inclusiv, în special, a oricărei măsuri în sprijinul inițiativelor de încadrare în muncă a beneficiarilor defavorizați, celor slab calificați, a celor în vârstă, a celor tineri și a celor din regiuni dezavantajate; [AM 65]

(g)  o explicație privind măsura în care s-a ținut seama de recomandările prevăzute în Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării și privind modul în care pachetul coordonat de servicii personalizate completează acțiunile finanțate de alte fonduri naționale sau ale Uniunii, inclusiv informații referitoare la măsurile care, în temeiul legislației naționale sau al contractelor colective de muncă, sunt obligatorii pentru respectivele întreprinderi care au efectuat disponibilizări;

(h)  bugetul estimat pentru fiecare dintre componentele pachetului coordonat de servicii personalizate în sprijinul beneficiarilor vizați și pentru orice activități de pregătire, gestionare, informare și publicitate, control și raportare;

(i)  în scopul evaluării, obiective indicative specifice fiecărui caz definite de statul membru privind rata de reangajare a beneficiarilor la 6 luni de la încheierea perioadei de punere în aplicare;

(j)  datele la care au început sau trebuie să înceapă serviciile personalizate pentru beneficiarii vizați și activitățile de punere în aplicare a FEG FET, astfel cum se prevede la articolul 8;

(k)  procedurile urmate pentru consultarea beneficiarilor vizați sau a reprezentanților acestora ori a partenerilor sociali, precum și a autorităților locale și regionale sau a altor părți interesate relevante, după caz;

(l)  o declarație de conformitate a sprijinului solicitat din partea FEG FET cu normele procedurale și de fond ale Uniunii privind ajutoarele de stat, precum și o declarație în care să se sublinieze motivul pentru care pachetul coordonat de servicii personalizate nu înlocuiește măsuri care, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective de muncă, sunt de responsabilitatea întreprinderilor;

(m)  sursele naționale de prefinanțare sau de cofinanțare și alte surse de cofinanțare, după caz;

(ma)   o declarație conform căreia acțiunile propuse vor fi complementare cu acțiunile finanțate din fondurile structurale și orice fel de dublă finanțare va fi evitată. [AM 66]

Articolul 10

Complementaritate, conformitate și coordonare

(1)  O contribuție financiară din partea FEG FET nu înlocuiește măsurile care, în conformitate cu legislația națională sau cu contractele colective de muncă, sunt de responsabilitatea întreprinderilor.

(2)  Sprijinul pentru beneficiarii vizați completează măsurile luate de statele membre la nivel național, regional și , local și transfrontalier acolo unde este cazul, inclusiv pe cele cofinanțate din fondurile și programele Uniunii, în conformitate cu recomandările prevăzute în Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării. [AM 67]

(3)  Contribuția financiară din partea FEG FET se limitează la ceea ce este necesar pentru a acorda beneficiarilor demonstra solidaritatea cu beneficiarii vizați și pentru a le acorda un sprijin temporar și unic. Măsurile care beneficiază de sprijin din partea FEG FET trebuie să fie conforme cu dreptul Uniunii și cu legislația națională, inclusiv cu normele privind ajutoarele de stat. [AM 68]

(4)  În conformitate cu responsabilitățile care le revin, Comisia și statul membru solicitant asigură coordonarea asistenței din fondurile și programele Uniunii. [AM 69]

(5)  Statul membru solicitant se asigură că măsurile specifice care beneficiază de o contribuție financiară din partea FEG FET nu primesc asistență și din partea altor instrumente financiare ale Uniunii.

Articolul 11

Egalitatea dintre femei și bărbați și nediscriminarea

Comisia și statele membre se asigură că egalitatea dintre femei și bărbați și integrarea perspectivei de gen fac parte integrantă din diversele etape toate etapele pertinente ale execuției contribuției financiare din partea FEG FET și sunt promovate în cursul acestor etape. [AM 70]

Comisia și statele membre iau toate măsurile corespunzătoare pentru a preveni orice discriminare bazată pe gen, identitate de gen, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în ceea ce privește accesul la FEG FET și în cursul diverselor etape ale execuției contribuției financiare.

Articolul 12

Asistența tehnică la inițiativa Comisiei

(1)  La inițiativa Comisiei, un procent maxim de 0,5 % din plafonul anual al FEG FET poate fi utilizat pentru asistență a finanța asistența tehnică și administrativă în vederea punerii în aplicare a fondului, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, colectare a datelor, control, audit și evaluare, inclusiv pentru sisteme de tehnologie a informațiilor, activități de comunicare și activități care sporesc vizibilitatea FEG FET și alte măsuri de asistență administrativă și tehnică. Vor fi consolidate sinergiile cu sistemele existente de monitorizare a schimbărilor structurale, precum ERM. Aceste măsuri pot viza perioade de programare viitoare și anterioare. [AM 71]

(2)  În limita plafonului prevăzut la alineatul (1), Comisia înaintează o cerere de transfer de credite pentru asistență tehnică la liniile bugetare relevante, în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul financiar.

(3)  Comisia execută bugetul aferent asistenței tehnice din proprie inițiativă în cadrul gestiunii directe sau indirecte în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) literele (a) și (c)] din Regulamentul financiar.

În cazul în care Comisia execută bugetul aferent asistenței tehnice în cadrul gestiunii indirecte, aceasta asigură transparența procedurii de desemnare a părții terțe care îndeplinește sarcina care îi revine și informează toate părțile interesate în raport cu FET, inclusiv Parlamentul European, cu privire la subcontractantul stabilit în acest scop. [AM 72]

(4)  Asistența tehnică oferită de Comisie include furnizarea de informații și orientări statelor membre cu privire la utilizarea, monitorizarea și evaluarea FEG FET, inclusiv crearea unui serviciu de asistență. De asemenea, Comisia furnizează partenerilor sociali europeni și naționali informații și orientări clare cu privire la utilizarea FEG FET. Măsurile de orientare pot include și crearea de grupuri operative în cazul în care un stat membru se confruntă cu perturbări economice grave. [AM 73]

Articolul 13

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Statele membre recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării acordate de Uniune, oferind informații coerente, eficace și specifice unor categorii de public diverse, inclusiv informații specifice destinate beneficiarilor vizați, autorităților locale și regionale, partenerilor sociali, mass-mediei și publicului. Statele membre asigură vizibilitatea valorii adăugate a Uniunii pe care o generează finanțarea și ajută Comisia în efortul acesteia de colectare a datelor, pentru a spori transparența bugetară. [AM 74]

Statele membre utilizează sigla UE în conformitate cu [anexa VIII din Regulamentul privind dispozițiile comune], împreună cu o simplă declarație de finanțare („finanțate/cofinanțate de Uniunea Europeană”).

(2)  Comisia menține și actualizează cu regularitate o prezență online, accesibilă în toate limbile oficiale ale instituțiilor Uniunii, pentru a oferi informații actualizate referitoare la FEG FET, orientări în materie de depunere a cererilor și privind acțiunile eligibile, lista actualizată în mod regulat a contactelor din statele membre, precum și informații privind cererile acceptate și cererile respinse și privind rolul Parlamentului European și al Consiliului în cadrul procedurii bugetare. [AM 75]

(3)  Comisia promovează difuzarea bunelor practici existente în materie de comunicare, pune în aplicare activități de informare și comunicare referitoare la cazuri și rezultate ale FEG FET pe baza experienței acumulate, cu scopul de a îmbunătăți FEG vizibilitatea FET, de a prezenta informații despre criteriile sale de eligibilitate și procedurile de depunere a cererilor, de a îmbunătăți eficacitatea sa și de a asigura faptul că cetățenii și lucrătorii din Uniune sunt informați cu privire la FEG FET, incluzând aici cetățenii și lucrătorii din zonele rurale cu acces dificil la informații. [AM 76]

Statele membre se asigură că toate materialele în materie de comunicare și vizibilitate se pun, la cerere, la dispoziția instituțiilor, organismelor sau agențiilor Uniunii și că Uniunii i se acordă o licență scutită de redevențe, neexclusivă și irevocabilă pentru utilizarea materialelor respective și a oricăror drepturi preexistente aferente acestora. Licența acordă Uniunii următoarele drepturi:

–  utilizarea internă, adică dreptul de a reproduce, de a copia și de a pune materialele în materie de comunicare și vizibilitate la dispoziția instituțiilor și agențiilor UE și ale statelor membre ale UE, precum și la dispoziția angajaților acestora;

–  reproducerea materialelor în materie de comunicare și vizibilitate, prin orice mijloace și în orice formă, integral sau parțial;

–  comunicarea către public a materialelor în materie de comunicare și vizibilitate, utilizându-se orice mijloc de comunicare;

–  distribuirea către public a materialelor în materie de comunicare și vizibilitate (sau copii ale acestora) în orice formă;

–  stocarea și arhivarea materialelor în materie de comunicare și vizibilitate;

–  acordarea de sublicențe către terți pentru drepturile privind materialele în materie de comunicare și vizibilitate.

Uniunii i se pot acorda drepturi suplimentare.

(4)  Resursele alocate activităților de comunicare în temeiul prezentului regulament contribuie, de asemenea, la acoperirea comunicării instituționale a priorităților politice ale Uniunii, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectivele generale menționate la articolul 3.

Articolul 14

Stabilirea contribuției financiare

(1)  Comisia, pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 9 și luând în considerare în special numărul de beneficiari vizați, măsurile propuse și costurile estimate, evaluează și propune în cel mai scurt timp posibil, în termenul prevăzut la articolul 9 alineatul (4), cuantumul unei contribuții financiare din partea FEG FET care poate fi acordată, după caz, în limita resurselor disponibile. [AM 77]

(2)  Rata de cofinanțare a FEG FET pentru măsurile propuse se aliniază cu cea mai ridicată rată de cofinanțare a FSE+ din respectivul stat membru.

(3)  În cazul în care, pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 9, Comisia ajunge la concluzia că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare în temeiul prezentului regulament, aceasta inițiază imediat procedura prevăzută la articolul 16 și notifică statul membru care depune cererea. [AM 78]

(4)  În cazul în care, pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 9, Comisia ajunge la concluzia că nu sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare în temeiul prezentului regulament, Comisia notifică imediat acest lucru statului membru solicitant și altor părți interesate, inclusiv Parlamentul European. [AM 79]

Articolul 15

Perioada de eligibilitate

(1)  Cheltuielile sunt eligibile pentru o contribuție financiară din partea FEG FET de la datele prevăzute în cerere în temeiul articolului 9 alineatul (5) litera (j), la care statul membru în cauză începe sau trebuie să înceapă să furnizeze serviciile personalizate pentru beneficiarii vizați sau suportă cheltuielile administrative pentru punerea în aplicare a FEG FET în conformitate cu articolul 8 alineatele (1) și (4).

(2)  Statul membru pune în aplicare măsurile eligibile prevăzute la articolul 8 cât mai curând posibil. Măsurile sunt, în orice caz, puse în practică cel târziu la șase luni de la data intrării în vigoare a deciziei privind contribuția financiară și realizate nu mai târziu de 24 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei privind acordarea contribuției financiare. [AM 80]

(3)  Perioada de punere în aplicare este perioada care începe de la datele prevăzute în cerere în temeiul articolului 9 alineatul (5) litera (j), la care statul membru în cauză începe serviciile personalizate pentru beneficiarii vizați și activitățile de punere în aplicare a FEG FET, astfel cum se prevede la articolul 8, și se încheie după 24 de luni de la data intrării în vigoare a deciziei privind acordarea contribuției financiare.

(4)  În cazul în care un beneficiar participă la un curs de învățământ sau de formare cu o durată de doi ani sau mai mult, cheltuielile aferente respectivului curs sunt eligibile pentru cofinanțare din partea FEG FET până la data la care trebuie înaintat raportul final menționat la articolul 20 alineatul (1), cu condiția ca cheltuielile relevante să fi fost suportate înainte de această dată.

(5)  Cheltuielile efectuate în temeiul articolului 8 alineatul (4) sunt eligibile până la termenul pentru depunerea raportului final, în conformitate cu articolul 20 alineatul (1).

Articolul 16

Procedura și execuția bugetară

(1)  În cazul în care Comisia a ajuns ajunge la concluzia că sunt îndeplinite condițiile pentru acordarea unei contribuții financiare din partea FEG FET, Comisia înaintează o cerere de transfer la liniile bugetare relevante în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul financiar prezintă o propunere de mobilizare a acestuia. Decizia de mobilizare a FET se ia de comun acord de către Parlamentul European și Consiliu în termen de o lună din data în care propunerea a fost prezentată celor două instituții. Consiliul hotărăște cu majoritate calificată, iar Parlamentul European hotărăște cu majoritatea membrilor săi și trei cincimi din voturile exprimate.

În același timp cu prezentarea propunerii sale de decizie pentru mobilizarea FET, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către liniile bugetare corespunzătoare. În cazul unui dezacord, se inițiază o procedură de trilog.

Transferurile aferente FET se execută în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul financiar. [AM 81]

(2)  Cererea de transfer trebuie să fie însoțită de un rezumat al analizei eligibilității cererii. [AM 82]

(3)  Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie privind acordarea unei contribuții financiare care intră în vigoare la data la care Comisiei i se notifică aprobarea transferului bugetar de către Parlamentul European și Consiliul adoptă decizia de mobilizare a FET. Decizia constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 110 din Regulamentul financiar. [AM 83]

(3a)  Propunerile de decizie de mobilizare a FET întocmite în temeiul alineatului (1) conțin următoarele elemente:

(a)  evaluarea efectuată în conformitate cu articolul 9 alineatul (4), însoțită de un rezumat al informațiilor pe care se bazează această evaluare,

(b)  dovezi privind îndeplinirea criteriilor enunțate la articolele 5 și 10; și

(c)  motivele care justifică sumele propuse. [AM 84]

Articolul 16a

Cazuri excepționale

În cazuri excepționale și în cazul în care resursele financiare rămase de care dispune fondul în anul în care survine evenimentul de restructurare majoră nu sunt suficiente pentru a acoperi valoarea intervenției considerată necesară de către autoritatea bugetară, Comisia poate propune ca diferența să fie finanțată din contul fondului pentru anul următor. Plafonul bugetar anual al fondului pentru anul în care survine evenimentul de restructurare majoră și pentru anul următor trebuie respectat în toate cazurile. [AM 85]

Articolul 17

Plata și utilizarea contribuției financiare

(1)  În urma intrării în vigoare a unei decizii privind acordarea unei contribuții financiare în conformitate cu articolul 16 alineatul (3), Comisia plătește statului membru în cauză contribuția financiară sub forma unei plăți unice de prefinanțare, reprezentând 100 % din contribuția financiară, în principiu în termen de 15 zile lucrătoare. Prefinanțarea se lichidează atunci când statul membru înaintează declarația de cheltuieli certificată în conformitate cu articolul 20 alineatul (1). Suma necheltuită se rambursează Comisiei.

(2)  Contribuția financiară menționată la alineatul (1) se execută în cadrul gestiunii partajate, în conformitate cu articolul 63 din Regulamentul financiar.

(3)  Condițiile tehnice detaliate ale finanțării se stabilesc de către Comisie în decizia privind acordarea unei contribuții financiare menționată la articolul 16 alineatul (3).

(4)  Atunci când pune în aplicare măsurile pe care le conține pachetul coordonat de servicii personalizate, statul membru în cauză poate prezenta Comisiei o propunere de modificare a acțiunilor incluse prin adăugarea altor măsuri eligibile enumerate la articolul 8 alineatul (1) literele (a) și (b), cu condiția ca aceste modificări să fie justificate în mod corespunzător și ca totalul să nu depășească contribuția financiară menționată la articolul 16 alineatul (3). Comisia evaluează modificările propuse și, dacă este de acord, modifică în consecință decizia privind acordarea unei contribuții financiare.

(5)  Statul membru în cauză dispune de flexibilitatea de a realoca sume între posturile bugetare prevăzute în decizia privind acordarea unei contribuții financiare în temeiul articolului 16 alineatul (3). În cazul în care, prin realocare, unul sau mai multe dintre posturile prevăzute se majorează cu peste 20 %, statul membru notifică în prealabil acest lucru Comisiei.

Articolul 18

Folosirea monedei euro

În cererile, deciziile privind acordarea de contribuții financiare și rapoartele prevăzute în prezentul regulament, precum și în orice alte documente conexe, toate sumele se exprimă în euro.

Articolul 19

Indicatori

(1)  Indicatorii pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor stabilite la articolul 3 sunt prevăzuți în anexă.

(2)  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.

(3)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexă, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a asigura evaluarea eficace a utilizării fondului.

Articolul 19a

Model pentru sondajul efectuat în rândul beneficiarilor

Sondajul efectuat în rândul beneficiarilor, menționat la articolul 20 alineatul (1) litera (d), se bazează pe un model stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Comisia adoptă un act de punere în aplicare în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 26 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol. [AM 86]

Articolul 20

Raportul final și închiderea

(1)  Cel târziu la sfârșitul celei de a șaptea luni de la expirarea perioadei prevăzute la articolul 15 alineatul (3), statul membru în cauză prezintă Comisiei un raport final privind execuția contribuției financiare, inclusiv informații referitoare la:

(a)  tipul de măsuri și principalele rezultate rezultatele obținute, explicând provocările, lecțiile învățate, sinergiile și complementaritățile cu alte fonduri ale UE, îndeosebi FSE+, și indicând, oricând este posibil, complementaritatea măsurilor cu cele finanțate de alte programe ale Uniunii sau programe naționale, în conformitate cu Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării; [AM 87]

(b)  denumirile organismelor care pun în aplicare pachetul de măsuri în statul membru;

(c)  indicatorii prevăzuți la articolul 19;

(d)  rezultatele unui sondaj realizat în rândul beneficiarilor la într-un interval de șase luni de la după încheierea perioadei de punere în aplicare, ce includ modificarea percepută a capacității de inserție profesională a beneficiarilor sau, în cazul celor care și-au găsit deja un loc de muncă, mai multe informații cu privire la calitatea și tipul locului de muncă găsit, cum ar fi modificarea programului de lucru, a nivelului de responsabilitate sau modificarea nivelului salariului în comparație cu locul de muncă anterior și sectorul în care persoana și-a găsit locul de muncă, și defalcarea acestor informații în funcție de sex, grupă de vârstă și nivel de instruire; [AM 88]

(e)  măsura în care întreprinderea care a efectuat disponibilizări, cu excepția întreprinderilor nou-lansate, a microîntreprinderilor și a IMM-urilor, a beneficiat de ajutoare de stat sau de finanțare anterioară din partea Fondului de coeziune sau a fondurilor structurale ale Uniunii în ultimii cinci ani; [AM 89]

(f)  o declarație de justificare a cheltuielilor.

(2)  Cel târziu la sfârșitul celei de a nouăsprezecea luni de la expirarea perioadei prevăzute la articolul 15 alineatul (3), statul membru în cauză transmite setul simplu de date, complet și verificat în mod corespunzător, care prezintă informații privind indicatorul de rezultat pe termen mai lung prevăzut la punctul 3 din anexă. [AM 90]

(3)  Cel târziu la șase luni de la primirea tuturor informațiilor solicitate în conformitate cu alineatul (1), Comisia lichidează contribuția financiară prin determinarea cuantumului final al contribuției financiare din partea FEG FET și, după caz, a soldului datorat de statul membru în cauză în conformitate cu articolul 24. Lichidarea este condiționată de furnizarea indicatorului de rezultat pe termen mai lung în conformitate cu alineatul (2).

Articolul 21

Raportul bianual

(1)  Până la 1 august 2021 și ulterior o dată la doi ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cantitativ și calitativ cuprinzător privind activitățile desfășurate în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) nr. 1309/2013 în cursul celor doi ani precedenți. Raportul se axează în principal pe rezultatele obținute de FEG FET și conține, în special, informații referitoare la cererile înaintate, rapiditatea prelucrării acestora și eventualele deficiențe ale normelor existente, deciziile adoptate, măsurile finanțate, inclusiv statistici privind indicatorii prevăzuți în anexă, și complementaritatea acestor măsuri cu măsurile finanțate de alte fonduri ale Uniunii, în special de FSE+, informații referitoare la lichidarea contribuțiilor financiare furnizate, precum și informații privind cererile care au fost respinse sau al căror cuantum a fost redus din cauza volumului insuficient de credite sau a neeligibilității. [AM 91]

(2)  Raportul se trimite spre informare statelor membre, Curții de Conturi, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și partenerilor sociali. [AM 92]

Articolul 22

Evaluare

(1)  La fiecare O dată la patru ani, Comisia efectuează, din proprie inițiativă și în strânsă cooperare cu statele membre, o evaluare a contribuțiilor financiare din partea FEG FET, inclusiv un studiu ulterior de impact al aplicării sale la nivel național, regional și local.

În scopul evaluării menționate la primul paragraf, statele membre colectează toate datele disponibile privind cazurile FET și lucrătorii care beneficiază de asistență. [AM 93]

(2)  Rezultatele evaluărilor menționate la alineatul (1) se trimit spre informare Parlamentului European, Consiliului, Curții de Conturi, Comitetului Economic și Social European, Comitetului Regiunilor și partenerilor sociali. Recomandările din cadrul evaluărilor sunt luate în considerare la elaborarea noilor programe din domeniul ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale sau la dezvoltarea în continuare a programelor existente.

(3)  Evaluările menționate la alineatul (1) includ statistici relevante privind contribuțiile financiare, defalcate pe sectoare și state membre. [AM 94]

(4)  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de FEG FET în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25 pentru a modifica anexa în vederea revizuirii sau a completării indicatorilor, în cazul în care se consideră necesar, și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

Articolul 23

Gestionarea și controlul financiar

(1)  Fără a se aduce atingere responsabilității Comisiei în ceea ce privește execuția bugetului general al Uniunii, statele membre își asumă responsabilitatea pentru gestionarea măsurilor care beneficiază de sprijin din partea FEG FET și pentru controlul financiar al acestor măsuri. Printre acțiunile pe care le întreprind se numără și următoarele:

(a)  verifică dacă s-au instituit mecanisme de gestionare și control și dacă acestea sunt puse în aplicare în așa fel încât să se asigure o utilizare eficientă și corectă a fondurilor Uniunii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

(b)  se asigură că furnizarea datelor de monitorizare este o cerință obligatorie în contractele încheiate cu organisme care pun în aplicare pachetul coordonat de servicii personalizate;

(c)  verifică dacă măsurile finanțate au fost puse în aplicare în mod corespunzător;

(d)  se asigură că cheltuielile finanțate se bazează pe documente justificative verificabile și sunt legale și conforme;

(e)  previn, detectează și corectează neregulile, inclusiv fraudele, și recuperează sumele plătite necuvenit, împreună cu dobânzile pentru plățile întârziate, după caz. Statele membre raportează Comisiei neregulile, inclusiv fraudele.

(2)  În sensul articolului [63 alineatul (3)?] din Regulamentul financiar, statele membre identifică organismele responsabile cu gestionarea și controlul măsurilor care beneficiază de sprijin din partea FEG FET. Aceste organisme furnizează Comisiei informațiile prevăzute la [articolul 63 alineatele (5), (6) și (7)?] din Regulamentul financiar privind execuția contribuției financiare atunci când înaintează raportul final prevăzut la articolul 20 alineatul (1) din prezentul regulament.

În cazul în care autoritățile desemnate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 au oferit garanții suficiente că plățile sunt legale și corecte și sunt înregistrate în mod corespunzător, respectivul stat membru poate să notifice Comisiei faptul că aceste autorități sunt confirmate în temeiul prezentului regulament. În acest caz, statul membru în cauză precizează ce autorități sunt confirmate și care este rolul lor.

(3)  Statele membre fac corecțiile financiare necesare în cazul în care se constată o neregulă. Corecțiile efectuate de statele membre constau în anularea totală sau parțială a contribuției financiare. Statele membre recuperează orice sumă plătită necuvenit ca urmare a unei nereguli detectate, o rambursează Comisiei și, în cazul în care suma nu este rambursată de către statul membru relevant în termenul prevăzut, se aplică dobânzi penalizatoare.

(4)  În exercitarea responsabilității sale privind execuția bugetului general al Uniunii, Comisia ia toate măsurile necesare pentru a verifica dacă acțiunile finanțate sunt puse în aplicare în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. Este responsabilitatea statului membru solicitant să asigure existența și buna funcționare a sistemelor de gestionare și control. Comisia se asigură că aceste sisteme se aplică efectiv.

În acest scop, fără a se aduce atingere competențelor Curții de Conturi sau controalelor efectuate de către statul membru în conformitate cu actele cu putere de lege și actele administrative naționale, funcționarii sau agenții Comisiei pot efectua controale la fața locului, inclusiv controale prin sondaj, privind măsurile finanțate de FEG FET, cu un preaviz de minimum o zi lucrătoare. Comisia informează statul membru solicitant cu privire la aceasta, pentru a se obține întreaga asistență necesară. La aceste controale pot participa funcționari sau agenți ai statului membru în cauză.

(5)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25 pentru a completa alineatul (1) litera (e) cu criteriile de stabilire a neregulilor care trebuie raportate și a datelor care trebuie furnizate.

(6)  Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește formatul care trebuie utilizat pentru raportarea neregulilor, în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 26 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.

(7)  Statele membru se asigură că toate documentele justificative privind cheltuielile efectuate se află la dispoziția Comisiei și a Curții de Conturi pentru o perioadă de trei ani de la lichidarea contribuției financiare primite din partea FEG FET.

Articolul 24

Recuperarea contribuției financiare

(1)  În cazul în care costul real al pachetului coordonat de servicii personalizate este mai mic decât cuantumul contribuției financiare acordate în temeiul articolului 16, Comisia recuperează suma corespunzătoare după ce a dat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

(2)  În cazul în care, după efectuarea verificărilor necesare, Comisia ajunge la concluzia că un stat membru fie nu și-a respectat obligațiile prevăzute în decizia privind acordarea unei contribuții financiare, fie nu își respectă obligațiile care îi revin în temeiul articolului 23 alineatul (1), Comisia dă statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În cazul în care nu s-a ajuns la un acord, Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie de efectuare a corecțiilor financiare necesare prin anularea, totală sau parțială, a contribuției FEG FET la măsura în cauză. Această decizie se ia în termen de 12 luni de la primirea observațiilor din partea statului membru. Statul membru în cauză recuperează orice sumă plătită necuvenit ca urmare a unei nereguli și, în cazul în care suma nu este rambursată de către statul membru solicitant în termenul prevăzut, se aplică dobânzi penalizatoare.

Articolul 25

Exercitarea delegării

(1)  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 23 alineatul (5) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(3)  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 19 alineatul (3) și la articolul 23 alineatul (5) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe prevăzute în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 19 alineatul (3) și al articolului 23 alineatul (5) intră în vigoare dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înaintea expirării termenului respectiv, ambele instituții au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 26

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Acest comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(29).

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 27

Dispoziții tranzitorii

Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 continuă să se aplice cererilor înaintate până la 31 decembrie 2020. Acesta se aplică până la închiderea respectivelor cazuri.

Articolul 28

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică cererilor înaintate începând cu 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

ANEXĂ

Indicatorii comuni de realizare și de rezultat privind cererile FEG FET

Toate datele cu caracter personal(30) trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, fără caracter binar).

(1)  Indicatori comuni de realizare privind beneficiarii

–  șomeri*;

–  persoane inactive*;

–  angajați*;

–  persoane care desfășoară o activitate independentă*;

–  persoane cu vârsta sub 30 de ani*;

–  persoane cu vârsta peste 54 de ani*;

–  absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;

–  absolvenți de studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;

–  absolvenți de studii superioare (ISCED 5-8)*;

–   persoane care au mai puțin de 2 ani de experiență profesională;

–  persoane care au între 2 și 10 ani de experiență profesională;

–  persoane care au peste 10 ani de experiență profesională. [AM 95]

Numărul total al beneficiarilor se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional(31).

Aceste date privind beneficiarii care participă la măsurile cofinanțate din FEG FET trebuie să fie furnizate în raportul final, astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (1).

(2)  Indicatori comuni de rezultat privind beneficiarii

–  procentul beneficiarilor FEG FET care au un loc de muncă (defalcați pe tip de contract de muncă: cu normă întreagă/cu fracțiune de normă, pe durată determinată/nedeterminată) și al celor care desfășoară o activitate independentă, după șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare*;

–  procentul beneficiarilor FEG FET care au dobândit o calificare după șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare*;

–  procentul beneficiarilor FEG FET care urmează studii sau cursuri de formare după șase luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare*.

Aceste date trebuie să fie furnizate în raportul final, astfel cum se prevede la articolul 20 alineatul (1), și să fie colectate prin intermediul datelor furnizate de către autoritățile competente din statul membru, precum și prin intermediul sondajelor realizate în rândul beneficiarilor [astfel cum se precizează la articolul 20 alineatul (1) litera (d)]. Datele respective trebuie să acopere numărul total calculat al beneficiarilor, raportat în conformitate cu indicatorii comuni de realizare (1). Astfel, procentele se referă, de asemenea, la acest număr total calculat.

(3)  Indicatorul comun de rezultat pe termen mai lung privind beneficiarii

–  procentul beneficiarilor FEG FET care au un loc de muncă, inclusiv al celor care desfășoară o activitate independentă, după 18 luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare specificate în decizia de finanțare*.

Aceste date trebuie să fie furnizate până la sfârșitul celei de a nouăsprezecea luni de la sfârșitul perioadei de punere în aplicare. Datele trebuie să acopere numărul total calculat al beneficiarilor, raportat în conformitate cu indicatorii comuni de realizare (1). Astfel, procentele se referă, de asemenea, la acest număr total calculat. Pentru cazurile de mai mare amploare, care acoperă mai mult de 1 000 de beneficiari, datele pot fi, de asemenea, colectate pe baza unui eșantion reprezentativ din numărul total al beneficiarilor raportat drept indicator de realizare (1).

(1) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(2) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(3)JO C ....
(4)JO C ....
(5) Poziția Parlamentului European din 16 ianuarie 2019.
(6)https://ec.europa.eu/commission/priorities/deeper-and-fairer-economic-and-monetary-union/european-pillar-social-rights_ro.
(7)http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2017/06/20/agenda-sustainable-development/.
(8)https://sustainabledevelopment.un.org/post2015/transformingourworld.
(9)https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/communication-new-modern-multiannual-financial-framework_en.pdf
(10)https://ec.europa.eu/commission/white-paper-future-europe-reflections-and-scenarios-eu27_ro.
(11)https://ec.europa.eu/commission/publications/reflection-paper-harnessing-globalisation_ro.
(12)https://ec.europa.eu/commission/publications/reflection-paper-future-eu-finances_ro.
(13)Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Cadrul de calitate al UE pentru anticiparea schimbărilor și a restructurării” (COM(2013)0882, 13.12.2013).
(14)Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (JO L 406, 30.12.2006, p. 1).
(15)Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentul European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (JO L 167, 29.6.2009, p. 26).
(16)Regulamentul (UE) nr. 1309/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de ajustare la globalizare (2014-2020) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 (OJ L 347, 20.12.2013, p. 855).
(17)COM(2018)0297 și documentul însoțitor SWD(2018)0192.
(18)COM (2018)0321 și documentul însoțitor SWD (2018)0171.
(19)JO L […], […], p. […].
(20)Referința trebuie actualizată.
(21)Referința trebuie actualizată.
(22)Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(23)Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
(24)Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(25)Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(26)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(27) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(28)Referința trebuie verificată/actualizată: Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (JO L 225, 12.8.1998, p. 16).
(29) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(30)Autoritățile de management trebuie să instituie un sistem care înregistrează și stochează datele individuale ale participanților în format electronic. Dispozițiile privind prelucrarea datelor puse în aplicare de statele membre trebuie să fie conforme cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (JO L 119, 4.5.2016, p. 1), în special cu articolele 4, 6 și 9. Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679. Prelucrarea lor este necesară în vederea îndeplinirii obligației legale care îi revine operatorului (articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) 2016/679).
(31)Șomeri, persoane inactive, angajați, persoane care desfășoară o activitate independentă.


Fondul social european Plus (FSE+) ***I
PDF 455kWORD 140k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul social european Plus (FSE+) (COM(2018)0382 – C8-0232/2018 – 2018/0206(COD))(1)
P8_TA(2019)0020A8-0461/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul -1 (nou)
(-1)  Conform articolului 3 din TUE, prin instituirea pieței interne, Uniunea acționează pentru o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social; promovează egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului; și combate excluziunea socială și discriminările. În conformitate cu articolul 9 din TFUE, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind, printre altele, promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, asigurarea unui nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile; protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolul 174 din TFUE.
(1)  La 17 noiembrie 2017, Pilonul european al drepturilor sociale a fost proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie, ca răspuns la provocările sociale din Europa. Cele douăzeci de principii-cheie ale pilonului sunt structurate în jurul a trei categorii: egalitate de șanse și de acces pe piața muncii; condițiile de muncă echitabile; protecție și incluziune socială. Acțiunile întreprinse în cadrul Fondului social european Plus (FSE+) ar trebui să fie ghidate de cele douăzeci de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale. Pentru a contribui la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, FSE+ ar trebui să sprijine investițiile în oameni și sisteme în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, serviciilor publice, sănătății, educației și incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, teritorială și socială, în conformitate cu articolele 174 și 175 din TFUE. Toate acțiunile din cadrul FSE + ar trebui să respecte Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (Carta), Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și au în vedere Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, la care Uniunea Europeană și toate statele sale membre sunt părți.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.
(2)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice este cadrul de identificare a priorităților de reformă naționale și de monitorizare a punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii de investiții multianuale naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Respectivele strategii ar trebui să fie dezvoltate în cadrul unui parteneriat între autoritățile naționale, regionale și locale, să includă o perspectivă de gen și să fie prezentate împreună cu programele naționale de reformă anuale, pentru a evidenția și a coordona proiectele de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite prin finanțare națională și/sau din partea Uniunii. Acestea ar trebui să contribuie, de asemenea, la utilizarea fondurilor Uniunii într-un mod coerent și la maximizarea valorii adăugate a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din partea programelor sprijinite de Uniune în cadrul Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al Fondului social european Plus, al Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime, al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Funcției europene de stabilizare a investițiilor și al InvestEU, după caz.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Consiliul din [...] a adoptat orientări revizuite privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru a alinia textul la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea îmbunătățirii competitivității Europei și a transformării acesteia într-un loc mai bun pentru investiții, pentru crearea de locuri de muncă și pentru stimularea coeziunii sociale. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele acestor orientări, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, educația, formarea și combaterea excluziunii sociale, a sărăciei și a discriminării, FSE+ ar trebui să sprijine statele membre ținând seama de orientările integrate relevante și de recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE, precum și, dacă este cazul, la nivel național, de programele naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale punerii în aplicare a unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special Noua agendă pentru competențe în Europa și Spațiul european al educației, recomandările relevante ale Consiliului și alte inițiative precum Garanția pentru tineret, parcursurile de actualizare a competențelor și Integrarea șomerilor de lungă durată.
(3)  Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre adoptate de Consiliu în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE, și anume: stimularea cererii de forță de muncă; îmbunătățirea ofertei de forță de muncă: accesul la locuri de muncă, aptitudini și competențe; îmbunătățirea funcționării piețelor forței de muncă și a eficacității dialogului social și promovarea egalității de șanse pentru toți, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, inclusiv îmbunătățirea serviciilor publice în domeniul sănătății și în alte domenii, împreună cu orientările generale ale politicilor economice adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE fac parte din orientările integrate care stau la baza Strategiei Europa 2020. Consiliul din [...] a adoptat orientări revizuite privind politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, pentru a le alinia la principiile Pilonului european al drepturilor sociale, în vederea stimulării creării de locuri de muncă și a promovării coeziunii sociale, îmbunătățind astfel competitivitatea Europei și transformând Uniunea într-un loc mai bun pentru investiții. Pentru a se asigura alinierea deplină a FSE+ la obiectivele orientărilor pentru politicile de ocupare a forței de muncă, statele membre ar trebui să programeze sprijinul FSE+ relevant pentru ele, ținând seama de orientările respective, precum și de recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în conformitate cu articolul 148 alineatul (4) și cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE, precum și, la nivel național, de aspectele ocupării forței de muncă și de aspectele sociale din programele naționale de reformă susținute de strategii naționale. De asemenea, FSE+ ar trebui să contribuie la aspectele relevante ale punerii în aplicare a unor inițiative și activități importante ale Uniunii, în special Noua agendă pentru competențe în Europa și Spațiul european al educației, Garanția pentru tineret și alte recomandări relevante ale Consiliului și alte inițiative precum Investiția în copii: ruperea cercului vicios al defavorizării, parcursurile de actualizare a competențelor, Integrarea șomerilor de lungă durată, un cadru de calitate pentru stagii și ucenicii și planul de acțiune privind integrarea resortisanților din țări terțe.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la „ Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă” - un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase pentru a aborda problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare.
(4)  La 20 iunie 2017, Consiliul a aprobat răspunsul Uniunii la „ Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă” - un viitor european durabil. Consiliul a subliniat importanța realizării dezvoltării durabile în cele trei dimensiuni (economică, socială și de mediu) într-un mod echilibrat și integrat. Este esențial ca dezvoltarea durabilă să fie integrată în toate domeniile de politică internă și externă ale Uniunii și ca Uniunea să adopte politici ambițioase pentru a aborda problemele globale. Consiliul a salutat Comunicarea Comisiei din 22 noiembrie 2016, intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil”, ca o primă etapă în integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și în aplicarea dezvoltării durabile ca principiu călăuzitor esențial pentru toate politicile Uniunii, inclusiv prin instrumentele sale de finanțare. FSE+ ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă prin eradicarea formelor extreme de sărăcie (obiectivul 1); promovarea unui învățământ de calitate, favorabil incluziunii (obiectivul nr 4), promovarea egalității de gen (obiectivul nr. 5) promovarea egalității de gen, promovarea unei creșteri economice susținute, favorabile incluziunii și durabile, a ocupării forței de muncă depline și productive, precum și a muncii decente pentru toți (obiectivul nr. 8) și reducerea inegalităților (obiectivul nr. 10).
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Având în vedere Carta socială europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961, Uniunea și statele sale membre ar trebui să includă în obiectivele lor promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii, în conformitate cu articolul 151 din TFUE.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 4 b (nou)
(4b)  Societatea europeană se confruntă în continuare cu o serie de probleme sociale. Peste 100 de milioane de persoane sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, șomajul în rândul tinerilor depășește în continuare dublul ratei globale a șomajului și este necesară o mai bună integrare a resortisanților țărilor terțe. Aceste probleme nu numai pun în pericol bunăstarea cetățenilor afectați direct, ci exercită o presiune economică și socială asupra întregii societăți europene.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, de gestionarea fluxurilor de migrație și amenințările tot mai mari la adresa securității, de tranziția către o energie curată, de schimbările tehnologice, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a forței de muncă și de carențele tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actualele și viitoare, investind în competențele relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor.
(5)  Uniunea se confruntă cu provocări structurale generate de globalizarea economică, inegalități sociale, de gestionarea fluxurilor de migrație și problemelor de integrare conexe, de tranziția echitabilă către o energie curată, de schimbările tehnologice, de declinul demografic, de șomaj în general și de șomajul în rândul tinerilor, de îmbătrânirea din ce în ce mai extinsă a societății și a forței de muncă și de penuria tot mai accentuate în materie de competențe și de forță de muncă în anumite sectoare și regiuni, provocări cu care se confruntă mai ales IMM-urile. Ținând seama de realitățile în schimbare de pe piața muncii, Uniunea ar trebui să se pregătească pentru provocările actuale și viitoare, investind în competențele, educația, formarea și învățarea continuă relevante, luând măsuri pentru ca de creșterea economică să beneficieze cât mai multe segmente ale societății și îmbunătățind competențe și cunoștințe, politicile sociale și cele din domeniul ocupării forței de muncă, inclusiv în vederea mobilității lucrătorilor, precum și luând măsuri în privința inegalităților în creștere în materie de sănătate dintre statele membre și din interiorul acestora.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Regulamentul (UE) nr. [...] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.
(6)  Regulamentul (UE) nr. [...] stabilește cadrul de acțiune pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european Plus (FSE+), Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), Fondul pentru azil și migrație (FAMI), Fondul pentru securitate internă (FSI) și Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor (FGIF), și prevede în special obiectivele de politică și normele privind programarea, monitorizarea și evaluarea, gestionarea și controlul fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate. Prin urmare, este necesar să se precizeze obiectivele generale ale FSE+ și coordonarea acestuia cu alte fonduri, precum și să se prevadă dispoziții specifice privind tipurile de activități care pot fi finanțate de FSE+.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul FSE+.
(7)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. [noul Regulament financiar] („Regulamentul financiar”) prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare, precum și sinergiile între instrumentele financiare. Pentru a se asigura punerea în aplicare coerentă a programelor de finanțare ale Uniunii, Regulamentul financiar trebuie să se aplice acțiunilor care vor fi executate în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul FSE+. Prezentul regulament ar trebui să specifice obiectivele operaționale și să stabilească dispoziții speciale privind acțiunile eligibile care pot fi finanțate de FSE+ în cadrul gestiunii directe și indirecte.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.
(8)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în Regulamentul financiar ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. În cazul granturilor, acestea ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și de finanțări care nu sunt legate de costuri, astfel cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Pentru punerea în aplicare a măsurilor legate de incluziunea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe și în conformitate cu articolul 88 din Regulamentul privind dispozițiile comune, Comisia poate rambursa statele membre utilizând opțiuni simplificate în materie de costuri, inclusiv sume forfetare.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui, prin urmare, să includă trei componente: componenta FSE+ cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate”. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază.
(9)  Pentru a raționaliza și a simplifica mecanismele de finanțare și pentru a crea noi oportunități de sinergii prin intermediul abordărilor integrate de finanțare, acțiunile care erau sprijinite de Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), Programul Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială și Programul de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății ar trebui să fie integrate în FSE+. FSE+ ar trebui, prin urmare, să includă trei componente: componenta FSE+ cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate” cu gestiune directă și indirectă. Acest lucru ar trebui să contribuie la reducerea sarcinii administrative legate de gestionarea diferitelor fonduri, în special pentru statele membre și beneficiari, păstrându-se în același timp norme mai simple pentru operațiunile mai simple precum distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun să se prevadă că obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii, de a promova accesul la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul la acestea, precum și de a promova incluziunea socială și sănătatea și de a reduce sărăcia nu se realizează numai în cadrul gestiunii partajate, ci și în cadrul gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii.
(10)  Uniunea ar trebui să contribuie la politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, încurajând cooperarea și completând acțiunile acestora. Având în vedere acest domeniu de aplicare mai larg al FSE+, este oportun să se prevadă că obiectivele de a spori eficacitatea piețelor muncii echitabile și favorabile incluziunii, indiferent de gen, de a promova accesul la locuri de muncă de calitate, de a îmbunătăți calitatea educației și formării și accesul la acestea, de a ajuta la reintegrarea în sistemele de învățământ și de a promova învățarea pe tot parcursul vieții, precum și de a promova incluziunea socială și sănătatea și de a eradica sărăcia se vor realiza în continuare în principal în cadrul gestiunii partajate și, dacă este cazul, vor fi completate în cadrul gestiunii directe și indirecte, în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, pentru acțiunile necesare la nivelul Uniunii.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Integrarea în FSE+ a Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății va crea, de asemenea, sinergii între procesele de elaborare și testare a inițiativelor și politicilor menite să îmbunătățească eficacitatea, reziliența și viabilitatea sistemelor de sănătate elaborate de componenta „Sănătate” a programului FSE+ și punerea lor în aplicare în statele membre prin intermediul instrumentelor furnizate de celelalte componente ale FSE+.
(11)  Integrarea în FSE+ a Programului de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății va crea, de asemenea, sinergii între procesele de elaborare și testare a inițiativelor și politicilor menite să îmbunătățească eficacitatea, accesibilitatea, reziliența și viabilitatea sistemelor de sănătate elaborate de componenta „Sănătate” a programului FSE+ și punerea lor în aplicare în statele membre la nivel național, regional și local, prin intermediul instrumentelor furnizate de celelalte componente ale FSE+.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Anumite părți din acest pachet financiar ar trebui să fie utilizate pentru acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în temeiul gestiunii directe și indirecte în cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”.
(12)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru FSE+. Ar trebui să specifice alocările pentru activități care urmează să fie realizate în cadrul gestiunii partajate și alocările pentru acțiuni care urmează să fie puse în aplicare în temeiul gestiunii directe și indirecte.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  FSE+ ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită (re)integrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, a șomerilor de lungă durată și a persoanelor inactive, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă și pentru a spori mobilitatea lucrătorilor. FSE+ ar trebui să promoveze participarea femeilor la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire.
(13)  FSE+, în strânsă cooperare cu statele membre, ar trebui să urmărească promovarea ocupării forței de muncă prin intervenții active care să permită integrarea și reintegrarea pe piața muncii, în special a tinerilor, a șomerilor de lungă durată, a îngrijitorilor, a persoanelor inactive economic și dezavantajate, precum și prin promovarea desfășurării de activități independente, a antreprenoriatului și a economiei sociale. FSE+ ar trebui să vizeze îmbunătățirea politicilor de ocupare a forței de muncă și a funcționării piețelor muncii prin sprijinirea modernizării instituțiilor implicate, cum ar fi serviciile publice de ocupare a forței de muncă, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora de a furniza consiliere și orientare specifică intensificată și personalizată, acolo unde este cazul, pe parcursul căutării unui loc de muncă și al tranziției către încadrarea în muncă, acordând o atenție specială grupurilor dezavantajate și pentru a facilita mobilitatea lucrătorilor și furnizarea de către aceștia a serviciilor într-un mod nediscriminatoriu. FSE+ ar trebui să promoveze participarea femeilor la piața muncii prin măsuri menite să asigure, printre altele, un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată și un acces ușor la servicii de calitate, accesibile sau gratuite, de îngrijire a copiilor, a persoanelor în vârstă și la alte servicii de îngrijire sau la sprijin de înaltă calitate. FSE+ ar trebui, de asemenea, să vizeze asigurarea unui mediu de lucru sigur, sănătos și bine adaptat, pentru a răspunde riscurilor la adresa sănătății legate de muncă, precum și de evoluția formelor de muncă și de necesitățile forței de muncă în curs de îmbătrânire. FSE+ ar trebui, de asemenea, să sprijine măsurile menite să faciliteze tranziția tinerilor de la studii la câmpul muncii.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)  Pentru a sprijini și a valorifica potențialul de creare de locuri de muncă în economia socială, FSE+ ar trebui să contribuie la îmbunătățirea integrării întreprinderilor sociale în planurile naționale de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, precum și în programele naționale de reformă. Definiția întreprinderii sociale ar trebui să fie în concordanță cu definițiile prevăzute de legislația în domeniul economiei sociale a diferitelor state membre, precum și de Concluziile Consiliului din 7 decembrie 2015 privind promovarea economiei sociale ca factor esențial al dezvoltării economice și sociale în Europa.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor digitale, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, precum și să contribuie la creșterea competitivității și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin învățarea la locul de muncă și ucenicii, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu industria, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor.
(14)  În condițiile în care FSE+ este principalul instrument european principal consacrat ocupării forței de muncă, competențelor și incluziunii sociale, este vital ca acesta să poată contribui la coeziunea socială, economică și teritorială în întreaga Europă. În acest scop, FSE+ ar trebui să acorde sprijin pentru îmbunătățirea calității, a caracterului nediscriminatoriu, a accesibilității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pe piața muncii a sistemelor de educație și formare, cu scopul de a facilita dobândirea competențelor-cheie, în special a celor lingvistice, antreprenoriale și digitale, inclusiv competențe în domeniul protecției datelor și administrării informației, de care au nevoie toate persoanele pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. În cazul șomerilor de lungă durată și al persoanelor care provin dintr-un mediu social defavorizat, ar trebui să se acorde o atenție specială capacitării lor. FSE+ ar trebui să contribuie la evoluția în cadrul sistemelor de educație și formare și la tranziția către un loc de muncă sau reintegrarea în câmpul muncii, să sprijine învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională a tuturor, precum și să contribuie la incluziune și la competitivitatea socială, la reducerea segregării orizontale și verticale și la inovarea societală și economică prin sprijinirea inițiativelor modulabile și sustenabile în aceste domenii. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin investiții în educația vocațională, învățarea la locul de muncă și ucenicii, punând accentul în special pe conceptul de succes al formării duale, care combină învățarea și experiența profesională, orientarea pe tot parcursul vieții, anticiparea competențelor în cooperare cu partenerii sociali, materiale de formare actualizate, previzionarea și monitorizarea parcursului profesional al absolvenților, formarea formatorilor, susținerea învățării informale și neformale, validarea rezultatelor învățării și recunoașterea calificărilor. FSE+ ar trebui să încurajeze, de asemenea, accesul minorităților la profesia de cadru didactic, pentru o mai bună integrare a comunităților marginalizate, cum ar fi romii, minoritățile și migranții.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  FSE + ar trebui să sprijine măsurile incluse în planurile naționale ale statelor membre care vizează eradicarea sărăciei energetice și să promoveze eficiența energetică a clădirilor în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv al celor afectate de sărăcia energetică și, după caz, în locuințele sociale, în conformitate cu Comunicarea Comisiei intitulată „Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale: un cadru european pentru coeziunea socială și teritorială” și cu Regulamentul (XX/XX) al Parlamentului European și al Consiliului privind guvernanța uniunii energetice și cu Directiva (XX/XX) a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 14 b (nou)
(14b)  În viitor, alocarea de finanțare din FSE+ statelor membre ar trebui să fie condiționată de oferirea de către acestea de dovezi că sunt implicate efectiv în proiecte privind implementarea sau consolidarea sistemului de formare duală, care combină predarea și practica, în cadrul Garanției pentru tineret.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. În acest context, ar trebui să fie sprijinite sinergiile cu programul Erasmus, în special pentru a facilita participarea studenților defavorizați la mobilitatea de studiu.
(15)  Sprijinul acordat prin FSE+ ar trebui să fie utilizat pentru a promova accesul egal al tuturor, în special al grupurilor dezavantajate, la educație și formare de calitate, nesegregate și favorabile incluziunii, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, acordând o atenție specială copiilor care provin din medii sociale defavorizate, precum copiii din centrele de plasament și copiii fără adăpost, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar și reintegrarea în sistemul de învățământ, precum și educația și învățarea în rândul adulților, prevenind astfel transmiterea sărăciei de la o generație la alta, favorizând astfel permeabilitatea dintre sectoarele educației și formării, prevenind părăsirea timpurie a școlii și excluziunea socială, îmbunătățind cunoștințele în materie de sănătate, consolidând legăturile cu învățarea nonformală și informală și facilitând mobilitatea de studiu pentru toți. Aceste forme de învățare informală nu ar trebui să înlocuiască accesul la educația obișnuită, în special la învățământul preșcolar și primar. În acest context, ar trebui să fie stabilite sinergii, complementaritate și coerență de politică cu programul Erasmus cu scopul de a viza și de a-i pregăti în mod adecvat și activ pe studenții defavorizați pentru experiențele de mobilitate din străinătate și de a spori participarea acestora la mobilitatea de studiu transfrontalieră.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)   Sprijinul în cadrul priorității de investiții „dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității” contribuie la obiectivele stabilite prin prezentul regulament. Strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității sprijinite de FSE+ ar trebui să fie favorabile incluziunii persoanelor dezavantajate prezente pe teritoriul respectiv, atât din punctul de vedere al guvernanței grupurilor de acțiune locală, cât și al conținutului strategiei. FSE ar trebui să fie capabil să sprijine strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității în zone urbane și rurale, precum și investiții teritoriale integrate (ITI).
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 15 b (nou)
(15b)  Valoarea adăugată a politicii de coeziune a Uniunii se regăsește în special în abordarea vizând dimensiunea teritorială la nivel local, guvernanța pe mai multe niveluri, planificarea multianuală și obiectivele comune și măsurabile, abordarea integrată în materie de dezvoltare și convergența către standardele europene în materie de capacități administrative.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 15 c (nou)
(15c)  Comisia și statele membre ar trebui să vegheze ca egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen să constituie un principiu obligatoriu în toate etapele de programare, de la definirea priorităților programelor operaționale până la punerea în aplicare, monitorizare și evaluare și ca acțiunile-cheie pentru integrarea egalității de gen în toate domeniile de politică să primească sprijin.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 15 d (nou)
(15d)   FSE+ ar trebui să sprijine programele educaționale care le oferă adulților cu un nivel scăzut de competențe posibilitatea de a dobândi un nivel minim de alfabetizare, competențe numerice și competențe digitale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 19 decembrie 2016 privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți1a.
__________________
JO C 484, 24.12.2016, p. 1.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, în special competențele digitale și tehnologiile generice esențiale, cu scopul de a oferi persoanelor competențe adaptate la digitalizare, la schimbările tehnologice, la inovare și la schimbările sociale și economice, de a facilita mobilitatea și tranzițiile profesionale, sprijinind în special adulții cu competențe reduse și/sau slab calificați, în conformitate cu Noua agendă pentru competențe în Europa.
(16)  FSE+ ar trebui să promoveze oportunități flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, luând în considerare provocările cu care se confruntă diferite grupuri defavorizate, în special competențele antreprenoriale și digitale și tehnologiile generice esențiale, cu scopul de a oferi persoanelor și comunităților locale, competențe, abilități și cunoștințe adaptate la digitalizare, la schimbările tehnologice, la inovare și la schimbările sociale și economice, cum ar fi cele induse de tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de a facilita tranziția de la educație la câmpul muncii și mobilitatea și sprijinind în special adulții cu competențe reduse și/sau slab calificați și persoanele cu handicap, în conformitate cu Noua agendă pentru competențe în Europa și în coordonare și complementaritate cu programul Europa digitală.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Sinergiile cu programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru locurile de muncă ale viitorului.
(17)  Sinergiile cu programul Orizont Europa ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde utilizarea programelor de învățământ inovatoare sprijinite de Orizont Europa, astfel încât persoanele să dobândească abilitățile și competențele necesare pentru dezvoltarea lor personală și profesională și pentru locurile de muncă ale viitorului și să se ia măsuri în privința problemelor societale actuale și viitoare. Comisia ar trebui să asigure sinergii între componenta „Sănătate” și programul Orizont Europa în vederea îmbunătățirii rezultatelor obținute în domeniul protecției sănătății și al prevenirii bolilor.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)   Sinergiile cu programul Drepturi și valori ar trebui să asigure faptul că FSE+ poate integra și extinde acțiunile de prevenire și combatere a discriminării, rasismului, xenofobiei, antisemitismului, islamofobiei și a altor forme de intoleranță, precum și dedica acțiuni specifice pentru prevenirea urii, a segregării și a stigmatizării, inclusiv a comportamentului agresiv, hărțuirii și tratamentului intolerant.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 17 b (nou)
(17b)   Sinergiile create datorită cooperării teritoriale europene, atât la nivel regional, cât și la nivel transfrontalier, au creat proiecte de cooperare pentru îmbunătățirea locurilor de muncă, includerea populației mai vulnerabile, abordarea problemelor demografice, în domeniul sănătății și al educației, nu numai în Uniune, ci și cu țări care se află în etapa de preaderare și cu țări învecinate, în care cooperarea de la nivelul Uniunii aduce o valoare adăugată. FSE+ ar trebui să îmbunătățească finanțarea acestui tip de proiecte și să asigure transferul de cunoștințe între acestea și procesul legislativ pentru a îmbunătăți cadrul de reglementare european și schimbul de bune practici între teritoriile din Uniune.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre de a combate sărăcia în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, și lucrătorii săraci. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală și de îngrijire pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității acestora.
(18)  FSE+ ar trebui să sprijine eforturile statelor membre la toate nivelurile de administrație, inclusiv la nivel local și regional, de a eradica sărăcia, inclusiv sărăcia energetică, așa cum se prevede în normele recent adoptate privind guvernanța uniunii energetice [a se adăuga numărul regulamentului odată publicat], în vederea ieșirii din cercul vicios al dezavantajării care continuă de la o generație la alta și de a promova incluziunea socială asigurând egalitatea de șanse pentru toți, reducând obstacolele, combătând discriminarea și eliminând inegalitățile sociale și în materie de sănătate. Acest lucru implică mobilizarea unor politici și strategii active și reactive diverse care să vizeze persoanele cele mai dezavantajate, indiferent de vârstă, inclusiv copiii, comunitățile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele cu dizabilități, persoanele fără adăpost, cetățenii unor țări terțe, inclusiv migranți, și lucrătorii săraci, dar nu se limitează la acestea. FSE+ ar trebui să promoveze incluziunea activă a persoanelor îndepărtate de piața muncii, cu scopul de a asigura integrarea socioeconomică a acestora, inclusiv prin sprijin specific pentru economia socială. Statele membre ar trebui să promoveze acțiunile FSE+ care completează măsurile naționale, în concordanță cu Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii1a, inclusiv măsuri privind un sprijin adecvat pentru venit. FSE+ ar trebui să fie, de asemenea, utilizat pentru a spori accesul prompt și echitabil la servicii accesibile ca preț, sustenabile și de înaltă calitate, cum ar fi serviciile de asistență medicală orientate spre persoană, cele de îngrijire conexe și pe termen lung, în special serviciile de îngrijire în cadrul familiei și al comunității și serviciile de orientare pentru accesul la locuințe sociale sau accesibile ca preț. Acestea includ serviciile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, ca parte a serviciilor de medicină de familie. FSE+ ar trebui să contribuie la modernizarea sistemelor de protecție socială, în special în vederea promovării accesibilității, caracterului incluziv și a eficacității acestora în reacția la realitățile în schimbare de pe piața muncii. FSE+ ar trebui să se ocupe, de asemenea, de sărăcia rurală cauzată de dezavantajele specifice ale zonelor rurale, cum ar fi situația demografică nefavorabilă, o piață nedezvoltată a forței de muncă, acces limitat la serviciile de educație și formare și la serviciile de asistență medicală și sociale.
______________
1a Recomandarea Comisiei din 3 octombrie 2008 privind incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii (JO L 307, 18.11.2008, p. 11).
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  FSE+ ar trebui să contribuie la reducerea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Având în vedere că, la nivelul Uniunii, cel puțin 4 % din resursele componentei FSE+ cu gestiune partajată sprijină persoanele cele mai defavorizate, statele membre ar trebui să aloce cel puțin % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a elimina formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice norme mai simple în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.
(19)  FSE+ ar trebui să contribuie la eradicarea sărăciei prin sprijinirea sistemelor naționale care vizează reducerea deprivării alimentare și materiale și să promoveze integrarea socială a persoanelor sărace sau expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială și a persoanelor celor mai defavorizate. Statele membre ar trebui să aloce cel puțin 3% din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a combate formele de sărăcie extremă care au impactul cel mai puternic în materie de excluziune socială, precum lipsa de adăpost, sărăcia în rândul copiilor și în rândul persoanelor în vârstă și deprivarea alimentară. Din cauza naturii operațiunilor și a tipului de destinatari finali, este necesar să se aplice cele mai simple norme cu putință în cazul sprijinului care vizează reducerea deprivării materiale a persoanelor celor mai defavorizate.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
(19a)   FSE+ ar trebui să urmărească soluționarea problemei sărăciei în rândul femeilor în vârstă de pe teritoriul Uniunii, luând în considerare faptul că disparitatea de gen în ceea ce privește pensiile, care se situează la 40%, constituie un risc acut de agravare a sărăciei în rândul femeilor în vârstă, în special în rândul celor care locuiesc fără un partener, urmând astfel angajamentele asumate în Concluziile Consiliului din 2015 „Oportunități egale pentru femei și bărbați în ceea ce privește veniturile: eliminarea disparității de gen în ceea ce privește pensiile”1a. Sărăcia în rândul femeilor în vârstă este exacerbată și de creșterea cheltuielilor nete cu asistența medicală și medicamentele pe care pacienții în vârstă trebuie să le suporte, în special femeile care își petrec o parte mai mare a vieții decât bărbații având o stare de sănătate precară, datorită speranței de viață mai mari.
_________________
1a http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-9302-2015-INIT/ro/pdf
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 19 b (nou)
(19b)  Pentru a combate sărăcia și a îmbunătăți incluziunea socială, FSE+ trebuie să promoveze participarea activă a ONG-urilor specializate, precum și a organizațiilor de persoane expuse sărăciei, atât la elaborarea, cât și la implementarea programelor specifice.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație.
(20)  Având în vedere necesitatea continuă de a intensifica eforturile pentru a aborda problema gestionării fluxurilor de migrație în ansamblul Uniunii, precum și pentru a sprijini în mod coerent, puternic și consecvent eforturile de solidaritate și de partajare echitabilă a responsabilității, FSE+ ar trebui să ofere sprijin pentru a promova integrarea socioeconomică a resortisanților țărilor terțe, inclusiv migranți, care pot include inițiative la nivel local, în completarea acțiunilor finanțate în temeiul Fondului pentru azil și migrație, al FEDR și al acelor fonduri care pot avea un efect pozitiv asupra incluziunii resortisanților din țări terțe.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 20 a (nou)
(20a)   Autoritățile statelor membre responsabile cu planificarea și implementarea FSE+ ar trebui să își coordoneze acțiunile cu autoritățile desemnate de statele membre pentru a gestiona intervenția Fondului pentru azil, migrație și integrare, în scopul de a promova integrarea resortisanților țărilor terțe la toate nivelurile în cel mai bun mod posibil prin strategii puse în practică, în principal, de către autoritățile locale și regionale și de către organizații neguvernamentale și prin cele mai adecvate măsuri adaptate la situația specifică a resortisanților țărilor terțe. Măsurile de integrare ar trebui să vizeze resortisanții țărilor terțe care au domiciliul legal într-un stat membru sau, dacă este cazul, care sunt în curs de a obține șederea legală într-un stat membru, inclusiv beneficiari ai protecției internaționale.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare a recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să asigure coerența, coordonarea și complementaritatea între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente.
(21)  FSE+ ar trebui să sprijine reformele politicilor și sistemelor din domeniile ocupării forței de muncă, incluziunii sociale, eradicării sărăciei, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung, educației și formării. Pentru a consolida alinierea la semestrul european, statele membre ar trebui să aloce o proporție adecvată din resursele lor provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a pune în aplicare a recomandările specifice relevante legate de provocările structurale care pot fi abordate prin investiții multianuale care intră în domeniul de aplicare al FSE+. Comisia și statele membre ar trebui să implice autoritățile locale și regionale în procesul de asigurare a coerenței, a coordonării și a complementarității între componenta cu gestiune partajată și componenta „Sănătate” ale FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv cu Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure, în toate etapele procesului, o coordonare eficace pentru a garanta consecvența, coerența, complementaritatea și sinergiile între sursele de finanțare, inclusiv a asistenței tehnice aferente, ținând seama de principiile și drepturile prevăzute în Pilonul european al drepturilor sociale, de tabloul de bord social în cadrul semestrului european, de Agenda OIM privind munca decentă și de particularitățile regionale, contribuind astfel la obiectivele Uniunii prevăzute la articolul 174 din TFUE în ceea ce privește întărirea coeziunii economice, sociale și teritoriale.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 21 a (nou)
(21a)  Având în vedere nivelurile diferite de dezvoltare a regiunilor și diferitele realități sociale din Uniune, gradul de flexibilitate a FSE+ ar trebuie să fie suficient pentru ca particularitățile regionale și teritoriale să fie luate în considerare.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse le sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 25 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale.
(22)  Pentru a se asigura că dimensiunea socială a Europei, astfel cum este prevăzută în Pilonul european al drepturilor sociale, este promovată în mod corespunzător și că un minim de resurse le sunt destinate persoanelor care au cea mai mare nevoie de sprijin, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 27% din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru promovarea incluziunii sociale și eradicarea sărăciei. Acest procent ar trebui să fie complementar resurselor naționale destinate combaterii sărăciei extreme.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
(22a)  Toate statele membre au ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (CDC), care constituie standardul în promovarea și protecția drepturilor copilului. Promovarea drepturilor copiilor reprezintă un obiectiv explicit al politicilor Uniunii (articolul 3 din Tratatul de la Lisabona), iar Carta prevede ca interesul superior al copilului să fie considerat primordial în toate acțiunile Uniunii. Uniunea și statele membre ar trebui să utilizeze FSE+ în mod adecvat pentru a rupe cercul vicios al defavorizării pentru copiii care trăiesc în sărăcie și excluziune socială, așa cum este definită în recomandarea Comisiei din 2013 intitulată „Investiția în copii”. FSE+ ar trebui să sprijine acțiunile care promovează intervențiile eficace care contribuie la exercitarea drepturilor copiilor.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 22 b (nou)
(22b)  Având în vedere nivelul persistent ridicat de sărăcie în rândul copiilor și de excluziune socială din Uniune (26,4 % în 2017), precum și Pilonul european al drepturilor sociale, care prevede că copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei și că copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse, statele membre ar trebui să aloce cel puțin 5% din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru sistemul de garanție europeană pentru copii în scopul de a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală, educație și îngrijire gratuite, la locuințe decente și la hrană adecvată și de a eradica sărăcia în rândul copiilor și excluziunea socială. Investirea timpurie în copii generează randamente semnificative pentru aceștia și pentru societate în ansamblu și sunt cruciale pentru a rupe cercul vicios al defavorizării în primii ani de viață. Sprijinirea copiilor în a-și dezvolta competențe și capacități le permite să-și dezvolte potențialul deplin, conducându-i către cele mai bune rezultate în materie de educație și de sănătate, ajutându-i să devină membri activi ai societății și să-și sporească șansele pe piața muncii în calitate de tineri.
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, este necesar ca statele membre respective să continue să investească resurse suficiente din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, inclusiv prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, inclusiv prin activități pentru tineret. Statele membre ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat. Statele membre în cauză ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 10 % din resursele lor naționale provenind din componenta FSE+ cu gestiune partajată pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a tinerilor.
(23)  Având în vedere nivelurile persistent ridicate ale șomajului și inactivității în rândul tinerilor din mai multe state membre și regiuni, care îi afectează în special pe tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare, niveluri care sunt chiar mai ridicate în cazul tinerilor care provin dintr-un mediu social defavorizat, este necesar ca statele membre să continue să investească resurse adecvate din componenta FSE+ cu gestiune partajată în acțiuni de promovare a încadrării în muncă a tinerilor, în special prin punerea în aplicare a Garanțiilor pentru tineret. Plecând de la acțiunile sprijinite de inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” în perioada de programare 2014-2020, care vizează persoanele fizice, statele membre ar trebui să promoveze în continuare parcursurile de înaltă calitate de reintegrare pe piața muncii și în sistemele de educație, precum și intervențiile de proximitate eficace destinate tinerilor, acordând prioritate, dacă este cazul, tinerilor șomeri de lungă durată, inactivi și defavorizați, tineri cel mai greu accesibili și tinerii în situații de vulnerabilitate, inclusiv prin activități pentru tineret. Statele membre ar trebui, de asemenea, să investească în măsuri menite să faciliteze tranziția de la școală la muncă, precum și să reformeze și să adapteze serviciile de ocupare a forței de muncă pentru a oferi tinerilor un sprijin personalizat și pentru a-și furniza serviciile fără discriminări de orice natură. Statele membre ar trebui, prin urmare, să aloce cel puțin 3 % din resursele lor naționale din cadrul componentei FSE+ pentru a sprijini politicile din domeniul capacității de inserție profesională a tinerilor, educația continuă, crearea de locuri de muncă de calitate, uceniciile și stagiile. Statele membre cu o rată a tinerilor neîncadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare mai mare decât media Uniunii sau mai mare de 15% ar trebui să aloce cel puțin 15% din resursele lor naționale din FSE+ pentru sprijinirea politicilor în acest domeniu, acționând la nivelul teritorial adecvat.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
(23a)  Diferențele subregionale se multiplică, inclusiv în regiunile cele mai prospere, în care există insule de sărăcie.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 23 b (nou)
(23b)   Cum domeniul de acțiune al FSE+ a fost extins, sarcinile adăugate ar trebui însoțite de o creștere bugetară pentru a îndeplini obiectivele programului. Este nevoie de mai multe fonduri pentru a combate șomajul, în special șomajul în rândul tinerilor și sărăcia și pentru a susține dezvoltarea și formarea profesională, în special în mediul profesional digital, în acord cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 23 c (nou)
(23c)  EURES ar trebui consolidat pe termen lung, în special printr-o dezvoltare cuprinzătoare a platformei internet și prin participarea activă a statelor membre. Statele membre ar trebui să utilizeze mai eficient modelul existent și să publice în sistemul EURES toate locurile de muncă disponibile.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Statele membre ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea între acțiunile sprijinite prin aceste fonduri.
(24)  Statele membre și Comisia ar trebui să asigure coordonarea și complementaritatea și să exploateze sinergiile dintre acțiunile sprijinite prin FSE+ și celelalte programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Erasmus, Fondul pentru azil, migrație și integrare, Orizont Europa, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, programul Europa digitală, InvestEU, Europa Creativă sau Corpul european de solidaritate.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  În conformitate cu articolul 349 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, regiunile ultraperiferice și regiunile nordice slab populate au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor UE. Din cauza constrângerilor permanente, aceste regiuni necesită un sprijin specific.
(25)  În conformitate cu articolele 349 și 174 din TFUE și cu articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994, regiunile ultraperiferice, regiunile nordice slab populate și insulele au dreptul la măsuri specifice în cadrul politicilor comune și al programelor UE. Deoarece suferă de handicapuri naturale grave și permanente de natură geografică, aceste regiuni au nevoie de un sprijin specific.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  În conformitate cu articolul 174 din TFUE, statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE + contribuie la dezvoltarea și punerea în aplicare a unor politici specifice pentru a contracara constrângerile și dificultățile cu care se confruntă regiunile care suferă handicapuri demografice grave și continue, cum ar fi regiunile depopulate și slab populate.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Considerentul 26
(26)  Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre toți actorii de la nivelurile teritoriale relevante și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre să încurajeze participarea partenerilor sociali și a societății civile la execuția FSE+ în cadrul gestiunii partajate.
(26)  Punerea în aplicare eficientă și eficace a acțiunilor sprijinite de FSE+ depinde de buna guvernanță și de parteneriatul dintre instituțiile Uniunii și autoritățile locale, regionale, naționale și actorii socioeconomici, în special partenerii sociali și societatea civilă. Prin urmare, este esențial ca statele membre, în colaborare cu autoritățile locale și regionale,asigure o participare semnificativă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, organismelor de promovare a egalității, instituțiilor naționale din domeniul drepturilor omului și a altor organizații relevante și reprezentative la programarea și execuția FSE+, de la desemnarea priorităților programelor operaționale la punerea în practică, monitorizarea și evaluarea rezultatelor și impactului, în concordanță cu Codul european de conduită privind parteneriatul, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene înființate prin Regulamentul delegat (UE) nr. 240/20141a. În plus, în scopul asigurării nediscriminării și a egalității de șanse, organismele de promovare a egalității și instituțiile naționale de apărare a drepturilor omului ar trebui să fie implicate în fiecare etapă.
____________
1a Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, în cadrul fondurilor structurale și de investiții europene (JO L 74, 14.3.2014, p. 1).
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
(26a)  O bună guvernanță și parteneriatul dintre autoritățile de management și parteneri necesită utilizarea eficace și eficientă a consolidării capacităților părților interesate, cărora statele membre ar trebui să le aloce o proporție adecvată din resursele FSE+. Deoarece investițiile în capacitatea instituțională și în eficiența administrației publice și a serviciilor publice la nivel național, regional și local în vederea reformelor, a unei mai bune reglementări și a bunei guvernanțe nu mai sunt incluse în obiectivul operațional al FSE+ cu gestiune partajată, ci în Programul de sprijin pentru reforme structurale, este necesar ca Comisia și statele membre să asigure coordonarea eficace între cele două instrumente.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, este esențial să se acorde sprijin inovării sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+.
(27)  Pentru ca politicile să devină mai receptive la schimbările sociale, precum și pentru a încuraja și a sprijini soluțiile inovatoare, inclusiv la nivel local, este esențial să se acorde sprijin inovării și economiei sociale. În special, testarea și evaluarea soluțiilor inovatoare înainte de aplicarea acestora pe scară largă sunt vitale pentru îmbunătățirea eficienței politicilor și, prin urmare, justifică sprijinul specific acordat din FSE+.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Considerentul 27 a (nou)
(27a)  Pentru a profita pe deplin de potențialul cooperării intersectoriale și pentru a îmbunătăți sinergiile și coerența cu alte domenii de politică în vederea atingerii obiectivelor sale generale, FSE + ar trebui să poată să sprijine acțiunile inovatoare care utilizează sportul, activitatea fizică și cultura pentru a promova incluziunea socială, să combată șomajul, în special în rândurile grupurilor defavorizate, să amelioreze incluziunea grupurilor marginalizate, să promoveze un stil de viață sănătos și să prevină bolile.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. De asemenea, acestea ar trebui să se asigureFSE+ promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare, în conformitate cu articolul 10 din TFUE, promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.
(28)  Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure că FSE+ contribuie la promovarea egalității dintre femei și bărbați, în conformitate cu articolul 8 din TFUE, pentru a favoriza egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea la piața muncii, condițiile de angajare și evoluția carierei. Aspectele legate de gen ar trebui să fie luate în considerare în cadrul tuturor programelor puse în practică, pe parcursul elaborării, punerii în practică, monitorizării și evaluării acestora. În plus, FSE+ ar trebui, în special, să respecte articolul 21 din Cartă, care prevede că se interzice discriminarea de orice fel, bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală. mai mult, discriminarea bazată pe caracteristici sexuale sau pe identitatea de gen sau din motive de naționalitate ar trebui, de asemenea, interzisă. Statele membre și Comisia ar trebui să se asigure, de asemenea, că FSE+ promovează integrarea în societate a persoanelor cu handicap în condiții de egalitate cu toate celelalte și contribuie la punerea în aplicare a Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap în ceea ce privește, printre altele, educația, munca, ocuparea și accesibilitatea universală. Aceste principii ar trebui să fie luate în considerare în toate dimensiunile și în toate etapele de pregătire, monitorizare, punere în aplicare și evaluare a programelor, în mod prompt și consecvent, asigurându-se, în același timp, realizarea de acțiuni specifice de promovare a egalității dintre femei și bărbați și a egalității de șanse. FSE+ ar trebui să promoveze și tranziția de la îngrijirea instituționalizată la cea acordată în cadrul familiei și al comunității, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu discriminări multiple și intersecționale. FSE+ nu ar trebui să sprijine acțiuni care contribuie la segregare sau la excluziune socială. Regulamentul (UE) nr. [viitorul RDC] prevede că normele privind eligibilitatea cheltuielilor urmează să fie în concordanță cu Carta și se stabilesc la nivel național, cu anumite excepții în cazul cărora este necesar să se prevadă dispoziții specifice în ceea ce privește componenta FSE+ cu gestiune partajată.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Considerentul 28 a (nou)
(28a)  Ar trebui luată în calcul ideea de a se folosi indicatori regionali pentru a se ține seama mai bine de diferențele subregionale.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Considerentul 28 b (nou)
(28b)   FSE + ar trebui să sprijine studiul limbilor pentru promovarea înțelegerii reciproce și construirea unei societăți incluzive și printr-o adoptare mai largă de către statele membre a setului de instrumente pentru sprijinul lingvistic pentru refugiați, elaborat de Consiliul Europei.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  În scopul de a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, statele membre ar trebui, în cazul în care astfel de date sunt disponibile în registre, să le permită autorităților de management să colecteze date din registre.
(29)  În scopul de a reduce sarcina administrativă aferentă colectării datelor, statele membre ar trebui, în cazul în care astfel de date, dacă este posibil, defalcate pe sexe, sunt disponibile în registre, să le permită autorităților de management să colecteze date din registre, respectând protecția datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului1a. Este recomandabil să se stimuleze continuarea transmiterii electronice a datelor, întrucât aceasta contribuie la reducerea sarcinilor administrative.
__________________
1a Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Considerentul 31
(31)  Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ideile fezabile ar trebui să poată fi aplicate la scară mai largă sau în alte contexte cu sprijin financiar din partea FSE+, precum și din alte surse.
(31)  Experimentarea socială reprezintă testarea unui proiect la scară mică, ceea ce permite colectarea de date privind fezabilitatea inovațiilor sociale. Ar trebui să fie posibilă și încurajată testarea ideilor la nivel local, urmând ca ideile fezabile să poată fi aplicate la scară mai largă sau - unde este cazul - transferate în alte contexte din diferite regiuni sau state membre cu sprijin financiar din partea FSE+ sau în combinație cu alte surse.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Considerentul 32
(32)  FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile centrale de ocupare a forței de muncă din statele membre, precum și între aceste servicii și Comisie. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii.
(32)  FSE+ stabilește dispoziții menite să asigure libera circulație a lucrătorilor în mod nediscriminatoriu, prin asigurarea unei cooperări strânse între serviciile publice de ocupare a forței de muncă din statele membre, Comisie și partenerii sociali. Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă, cu implicarea partenerilor sociali, ar trebui să promoveze o mai bună funcționare a piețelor muncii, prin facilitarea mobilității transfrontaliere a lucrătorilor și prin asigurarea unei transparențe sporite a informațiilor privind respectivele piețe. Sfera de aplicare a FSE+ include și elaborarea și sprijinirea unor programe specifice de mobilitate în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii. FSE+ acoperă parteneriatele transfrontaliere dintre serviciile publice regionale de ocupare a forței de muncă și partenerii sociali și activitățile acestora de promovare a mobilității , precum și transparența și integrarea piețelor transfrontaliere ale forței de muncă prin informare, consultanță și plasament. În numeroase regiuni de frontieră, acestea au un rol important în dezvoltarea unei autentice piețe europene a muncii.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Considerentul 33
(33)  Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, economia socială și întreprinderile sociale este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Regulamentul privind FSE+ stabilește dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta pentru întreprinderile sociale, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și persoanele vulnerabile care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU.
(33)  Lipsa accesului la finanțare pentru microîntreprinderi, economia socială și întreprinderile sociale este unul dintre principalele obstacole în calea înființării de întreprinderi, în special în rândul persoanelor celor mai îndepărtate de piața muncii. Regulamentul privind FSE+ stabilește dispoziții pentru a crea un ecosistem de piață care să sporească oferta de finanțare și accesul la aceasta și la serviciile de sprijin pentru întreprinderile din domeniul economiei sociale, inclusiv în sectorul cultural și creativ, precum și să răspundă cererii din partea persoanelor care au cea mai mare nevoie de finanțare, în special șomerii, femeile și grupurile dezavantajate care doresc să înființeze sau să dezvolte o microîntreprindere. Acest obiectiv va beneficia de sprijin și prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare din cadrul componentei „Investiții sociale și competențe” a Fondului InvestEU.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Considerentul 33 a (nou)
(33a)  Comisia ar trebui să introducă la nivelul Uniunii o „etichetă europeană a economiei sociale” pentru întreprinderile sociale și bazate pe solidaritate, care să se bazeze pe criterii clare, menite să scoată în evidență caracteristicile specifice ale acestor întreprinderi și impactul lor social, să le crească vizibilitatea, să încurajeze investițiile, să faciliteze accesul la finanțare și la piața unică pentru cei care doresc să-și extindă activitatea pe plan național sau în alte state membre, respectând, totodată, diferitele forme și cadre juridice din acest sector și din statele membre;
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Considerentul 34
(34)  Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii filantropici, pot juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin urmare, actorii filantropici, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fi implicați, după caz, în acțiunile FSE+, în special în cele care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.
(34)  Actorii de pe piața investițiilor sociale, inclusiv actorii filantropici, pot juca un rol important în atingerea mai multor obiective ale FSE+, deoarece aceștia oferă finanțare și propun abordări inovatoare și complementare pentru combaterea excluziunii sociale și a sărăciei, reducerea șomajului și contribuirea la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Prin urmare, actorii filantropici, precum fundațiile și donatorii, ar trebui să fie implicați, după caz și atât timp cât acestea nu urmăresc obiective politice sau sociale în contradicție cu idealurile Uniunii, în acțiunile FSE+, în special în cele care vizează dezvoltarea ecosistemului pieței investițiilor sociale.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Considerentul 34 a (nou)
(34a)  Cooperarea transnațională are o valoare adăugată semnificativă și, prin urmare, ar trebui să fie sprijinită de toate statele membre, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, ținând seama de principiul proporționalității. De asemenea, ar trebui să se dea mai multă greutate rolului Comisiei în facilitarea schimburilor de experiență și în coordonarea punerii în aplicare a inițiativelor relevante.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Considerentul 35 a (nou)
(35a)   Comisia Europeană ar trebui să sporească participarea statelor membre și a organizațiilor subreprezentate, prin reducerea cât mai mult posibil a obstacolelor în calea participării, inclusiv a sarcinii administrative de a solicita și a primi finanțare.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Considerentul 35 b (nou)
(35b)   Unul dintre obiectivele principale ale Uniunii este consolidarea sistemelor de sănătate, prin sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de asistență medicală, elaborând un sistem de informații sustenabil în materie de sănătate, precum și prin sprijinirea proceselor naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Considerentul 36
(36)  Dacă populația va rămâne sănătoasă și activă mai mult timp și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”17.
(36)  Se impune continuarea eforturilor în vederea îndeplinirii cerințelor stabilite la articolul 168 din TFUE. Dacă întreaga populație va rămâne sănătoasă și activă într-un mod nediscriminatoriu și va avea mijloacele să joace un rol activ în gestionarea sănătății sale, se vor înregistra efecte pozitive asupra sănătății, a inegalităților în materie de sănătate, a calității vieții, a productivității, a competitivității și a incluziunii, reducându-se, în același timp, presiunile asupra bugetelor naționale. Sprijinul și recunoașterea acordate inovării, inclusiv inovării sociale, care are un impact asupra sănătății, contribuie la luarea de măsuri de răspuns la problemele de sustenabilitate ale sectorului sănătății în contextul soluționării problemelor generate de schimbările demografice. În plus, acțiunile în vederea reducerii inegalităților în domeniul sănătății sunt importante pentru realizarea obiectivului de „creștere favorabilă incluziunii”. Comisia s-a angajat să ajute statele membre să își atingă obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”17.
_________________
_________________
17 COM (2016)0739
17 COM (2016)0739
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Considerentul 36 a (nou)
(36a)  Conform definiției Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), „sănătatea este o stare generală de bine din punct de vedere fizic, mintal și social, și nu simpla absență a unei boli sau a unei infirmități”. Pentru a îmbunătăți starea de sănătate a populației Uniunii, este esențial să nu se pună accentul exclusiv pe sănătatea fizică și bunăstarea socială. Potrivit OMS, problemele de sănătate mintală sunt responsabile pentru aproape 40 % din anii trăiți cu dizabilități. Problemele de sănătate mintală sunt, de asemenea, variate și de lungă durată, constituie o sursă de discriminare și contribuie în mod semnificativ la inegalitatea în domeniul sănătății. În plus, criza economică afectează factorii care determină sănătatea mintală, deoarece factorii de protecție sunt diminuați, iar factorii de risc cresc.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Considerentul 37
(37)  Dovezile și valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006, ar trebui să stea la baza proceselor decizionale pentru planificarea și gestionarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și reziliente, promovarea de instrumente pentru asigurarea accesului universal la servicii de asistență medicală de calitate, precum și punerea în aplicare voluntară la scară mai largă a bunelor practici.
(37)  Dovezile și valorile și principiile comune ale sistemelor de sănătate din Uniunea Europeană, astfel cum sunt prevăzute în Concluziile Consiliului din 2 iunie 2006, ar trebui să stea la baza proceselor decizionale pentru planificarea și gestionarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și reziliente, promovarea de instrumente pentru asigurarea accesului universal la servicii de asistență medicală și servicii de îngrijire conexe de calitate și care plasează persoana în centrul atenției, precum și punerea în aplicare voluntară la scară mai largă a bunelor practici. Acestea includ serviciile de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, ca parte a serviciilor de medicină de familie.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Considerentul 37 a (nou)
(37a)  Programele anterioare de acțiune ale Uniunii în domeniul sănătății publice (2003-2008) și în domeniul sănătății (2008-2013 și 2014-2020), stabilite prin Deciziile nr. 1786/2002/CE1a și, respectiv, nr. 1350/2007/CE1b precum și prin Regulamentul (UE) nr. 282/2014 ale Parlamentului European și Consiliului1c („programele anterioare din domeniul sănătății“), au fost evaluate favorabil ca având drept rezultat o serie de evoluții și îmbunătățiri importante. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să se bazeze pe realizările programelor anterioare din domeniul sănătății.
____________________
1aDecizia nr. 1786/2002/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 septembrie 2002 de adoptare a unui program de acțiune comunitară în domeniul sănătății publice (2003-2008) (JO L 271, 9.10.2002, p. 1).
1bDecizia nr. 1350/2007/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 de instituire a unui Al doilea program de acțiune comunitară în domeniul sănătății (2008‑2013) (JO L 301, 20.11.2007, p. 3).
1cRegulamentul (UE) nr. 282/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind instituirea celui de al treilea program de acțiune a Uniunii în domeniul sănătății (2014-2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1350/2007/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 1).
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Considerentul 37 b (nou)
(37b)   Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să constituie un mijloc de promovare a acțiunilor în domenii în care există o valoare adăugată pentru Uniune, care poate fi demonstrată pe baza următoarelor aspecte: schimbul de bune practici între statele membre și între regiuni; sprijinirea rețelelor pentru schimbul de cunoștințe sau învățarea reciprocă; sprijinirea calificării profesioniștilor din domeniul sănătății; abordarea amenințărilor transfrontaliere pentru a reduce riscurile și a atenua consecințele acestora; luarea de măsuri în privința anumitor aspecte privind piața internă în care Uniunea dispune de o legitimitate considerabilă pentru a asigura soluții de înaltă calitate pentru toate statele membre; deblocarea potențialului de inovare în domeniul sănătății; acțiuni care ar putea duce la un sistem de evaluare comparativă pentru a permite luarea de decizii în cunoștință de cauză la nivelul Uniunii; îmbunătățirea eficienței prin evitarea risipei de resurse ca urmare a redundanței și prin optimizarea utilizării resurselor financiare.
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Considerentul 38
(38)  Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor de-a lungul întregii vieți a cetățenilor Uniunii și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc precum consumul de tutun și fumatul pasiv, consumul dăunător de alcool, consumul de droguri ilegale și efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa activității fizice și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, cu scopul de a completa acțiunea statelor membre în conformitate cu strategiile relevante. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să promoveze modele de prevenție eficace, tehnologii inovatoare și noi modele și soluții de afaceri pentru a contribui la asigurarea unor sisteme de sănătate inovatoare, eficiente și sustenabile în statele membre și pentru a facilita accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru cetățenii Uniunii.
(38)  Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să contribuie la prevenirea bolilor, la diagnosticarea timpurie de-a lungul întregii vieți a persoanelor care locuiesc în Uniune și la promovarea sănătății, prin abordarea factorilor de risc precum consumul de tutun, fumatul și fumatul pasiv, consumul dăunător de alcool, factorii de mediu care constituie un risc asupra sănătății, consumul de droguri ilegale și efectele nocive ale drogurilor asupra sănătății, obezitatea și obiceiurile alimentare nesănătoase, legate și ele de sărăcie și lipsa activității fizice și ar trebui să favorizeze dezvoltarea unor medii propice pentru stiluri de viață sănătoase, o sensibilizare mai mare a publicului cu privire la factorii de risc, intervenții bine concepute în materie de sănătate publică pentru reducerea ponderii și a impactului infecțiilor și bolilor infecțioase care pot fi prevenite, inclusiv prin vaccinare, asupra stării generale de sănătate pe tot parcursul vieții, cu scopul de a completa acțiunea statelor membre în conformitate cu strategiile relevante. În acest context, ar trebui acordată o atenție deosebită educației pentru sănătate, deoarece ajută persoanele și comunitățile să își îmbunătățească sănătatea, să își sporească cunoștințele și le influențează atitudinea. Problemele actuale în materie de sănătate pot fi gestionate în mod eficace numai prin colaborarea la nivelul UE și prin acțiunea continuă a UE în domeniul sănătății. Componenta „Sănătate” a FSE+ ar trebui să sprijine punerea în aplicare a legislației relevante a Uniunii, să promoveze modele de prevenție și de sensibilizare eficace destinate tuturor, tehnologii inovatoare și noi modele și soluții de afaceri pentru a contribui la asigurarea unor sisteme de sănătate, inovatoare, accesibile, eficiente și sustenabile în statele membre și pentru a facilita accesul la o asistență medicală mai bună și mai sigură pentru persoanele care locuiesc în Uniune, atât în zonele urbane, cât și în cele rurale.
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Considerentul 38 a (nou)
(38a)   Pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”, Comisia Europeană ar trebui să sprijine crearea unui Comitet director pentru sănătate. În plus, Comisia ar trebui să propună modalități și o metodologie de aliniere a activităților legate de sănătate la procesul semestrului european, abilitat acum să recomande reforme ale sistemelor de sănătate (și ale altor factori sociali determinanți ai sănătății) pentru o mai mare accesibilitate și durabilitate a dispozițiilor privind asistența medicală și protecția socială în statele membre.
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Considerentul 39
(39)  Bolile netransmisibile sunt responsabile de mai mult de 80 % din cazurile de mortalitate precoce din Uniune, iar o prevenție eficace implică dimensiuni transfrontaliere multiple. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au subliniat necesitatea de a reduce la minimum consecințele pentru sănătatea publică ale amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, cum ar fi bolile transmisibile și alte amenințări biologice, chimice, de mediu și necunoscute, prin sprijinirea consolidării capacităților de pregătire și răspuns.
(39)  Bolile netransmisibile sunt responsabile de mai mult de 80 % din cazurile de mortalitate precoce din Uniune, iar o prevenție eficace implică acțiuni transsectoriale și dimensiuni transfrontaliere multiple. În paralel, Parlamentul European și Consiliul au subliniat necesitatea de a reduce la minimum consecințele pentru sănătatea publică ale amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, cum ar fi emisiile și poluarea bruscă și cumulativă a mediului, bolile transmisibile și alte amenințări biologice, chimice, de mediu și necunoscute, prin sprijinirea consolidării capacităților de pregătire și răspuns.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Considerentul 39 a (nou)
(39a)   Investițiile continue în abordări inovatoare bazate pe comunitate pentru combaterea bolilor transfrontaliere, cum ar fi epidemiile de HIV/SIDA, tuberculoză și hepatitele virale sunt vitale, întrucât dimensiunea socială a bolilor este un factor major care afectează capacitatea de abordare a acestora ca epidemii în Uniune și în țările vecine. O inițiativă politică mai ambițioasă și mijloacele tehnice și financiare adecvate pentru a asigura un răspuns regional durabil în lupta împotriva HIV/SIDA și a hepatitei în Europa vor contribui la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă privind aceste boli.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Considerentul 40
(40)  Reducerea poverii infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace sunt esențiale pentru a asigura eficiența sistemelor medicale și sănătatea cetățenilor.
(40)  Reducerea poverii infecțiilor rezistente și a infecțiilor asociate asistenței medicale și garantarea disponibilității unor agenți antimicrobieni eficace, totodată reducând utilizarea acestora pentru a ajuta la combaterea rezistenței la antimicrobiene, sunt esențiale pentru a asigura eficiența sistemelor medicale și sănătatea cetățenilor.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Considerentul 42
(42)  Având în vedere natura specifică a unora dintre obiectivele vizate de componenta „Sănătate” a FSE+ și de tipul de acțiuni din cadrul acestei componente, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai în măsură să realizeze activitățile aferente. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din [noul Regulament financiar], iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.
(42)  Având în vedere natura specifică a unora dintre obiectivele vizate de componenta „Sănătate” a FSE+ și de tipul de acțiuni din cadrul acestei componente, autoritățile competente din statele membre sunt cel mai în măsură să realizeze activitățile aferente, cu sprijinul activ al societății civile. Autoritățile respective, desemnate chiar de statele membre și, în plus, organizațiile societății civile, după caz, ar trebui, așadar, să fie considerate beneficiari identificați în sensul articolului [195] din [noul Regulament financiar], iar granturile ar trebui să fie acordate acestor autorități fără publicarea prealabilă a unor cereri de propuneri.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Considerentul 42 a (nou)
(42a)   Pentru a spori performanța monitorizării programelor în ceea ce privește ineficiențele și inadvertențele, Comisia ar trebui să pună în aplicare și să utilizeze indicatori de monitorizare programatici și specifici acțiunilor pentru a se asigura că obiectivele programului sunt atinse.
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Considerentul 42 b (nou)
(42b)   Programul FSE+ ar trebui să elimine obstacolele existente în calea participării la societatea civilă, de exemplu prin simplificarea procedurilor de solicitare, ușurarea criteriilor financiare prin eliminarea procentajului de cofinanțare în anumite cazuri, dar și prin consolidarea capacităților pacienților, ale organizațiilor lor și ale altor factori relevanți prin formare și educație. Programul urmărește, de asemenea, să permită funcționarea rețelelor și organizațiilor societății civile la nivel european care contribuie la realizarea obiectivelor sale, inclusiv a organizațiilor la nivelul Uniunii.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Considerentul 42 c (nou)
(42c)   Punerea în aplicare a componentei „Sănătate” a FSE+ ar trebui să fie de așa natură încât să se respecte responsabilitățile statelor membre în ceea ce privește definirea politicilor lor în domeniul sănătății și organizarea și prestarea serviciilor de sănătate și de asistență medicală. Respectând obligațiile din tratat și rolul statelor membre ca interlocutor principal în procesul de luare a deciziilor la nivelul Uniunii, autoritățile competente de la nivel subnațional ar trebui totodată implicate pentru a asigura un impact eficient și durabil al politicii Uniunii în domeniul sănătății, prin integrarea acestora în politicile sociale de pe teren.
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Considerentul 44
(44)  Legislația UE în domeniul sănătății are un impact imediat asupra vieții cetățenilor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la produsele din tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea sunt esențiale pentru protecția sănătății în UE. Prezentul regulament, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestuia, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, asigurând totodată realizarea obiectivelor în materie de sănătate. Prin urmare, este necesară dezvoltarea continuă a bazei de dovezi necesare pentru punerea în aplicare a legislației cu un astfel de caracter științific.
(44)  Legislația UE în domeniul sănătății are un impact imediat asupra vieții cetățenilor, asupra eficienței și rezilienței sistemelor de sănătate și asupra bunei funcționări a pieței interne. Cadrul de reglementare pentru medicamente și tehnologii medicale (medicamente, dispozitive medicale și substanțe de origine umană), precum și cel referitor la produsele din tutun, la drepturile pacienților privind asistența medicală transfrontalieră și la amenințările transfrontaliere grave privind sănătatea sunt esențiale pentru protecția sănătății în UE. În plus, multe alte acte legislative ale Uniunii au un impact semnificativ asupra sănătății, cum ar fi cele referitoare la alimente și la etichetarea alimentelor, poluarea aerului, perturbatorii endocrini și pesticide. În unele cazuri, impactul cumulativ al factorilor de risc asupra mediului nu este clar înțeles, ceea ce poate duce la riscuri inacceptabile pentru sănătatea cetățenilor.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Considerentul 44 a (nou)
(44a)   Reglementările cu implicații în materie de sănătate, precum și punerea în aplicare și asigurarea respectării acestora, ar trebui să țină pasul cu inovațiile, cu progresele în materie de cercetare și cu schimbările societale în acest domeniu, păstrând la bază principiul precauției, astfel cum este consacrat în tratate. Prin urmare, este necesar să se dezvolte în mod constant baza de date științifice necesară pentru punerea în aplicare acestei legislații de natură științifică și pentru a asigura posibilitatea unei examinări independente, recâștigând astfel încrederea publică în procesele Uniunii, și întrucât, prin însăși natura sa, punerea în comun acestor dovezi este în interesul publicului, ar trebui garantat cel mai înalt nivel de transparență.
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Considerentul 44 b (nou)
(44b)   Soluționarea problemelor în materie de sănătate nu se poate face numai de sectorul sănătății, întrucât sănătatea este determinată de mai mulți factori externi. Prin urmare, așa cum se menționează în tratatele de la Maastricht și Amsterdam, implicarea sănătății în toate domeniile de politică este importantă pentru capacitatea Uniunii de a face față problemelor viitoare. Totuși, sensibilizarea altor sectoare cu privire la impactul deciziilor lor asupra sănătății și la integrarea sănătății în politicile lor este una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă în prezent sectorul sănătății din Europa. Progrese importante în ceea ce privește sănătatea au fost înregistrate până în prezent în politici din sectoare precum educația, traficul, nutriția, agricultura, forța de muncă sau planificarea. De exemplu, în domeniul sănătății inimii s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative prin schimbări în politicile și reglementările privind calitatea alimentelor, o mai intensă activitate fizică și reducerea fumatului.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Considerentul 46
(46)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.
(46)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și de a îndeplini obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul regulament va contribui la integrarea acțiunilor în domeniul climei în politicile Uniunii, precum și la atingerea țintei globale ca 25 % din cheltuielile de la bugetul UE să sprijine obiectivele în domeniul climei în perioada de programare 2021-2027 și a unei ținte anuale de 30 % cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2027. Acțiunile relevante vor fi identificate în cursul pregătirii și punerii în aplicare, iar ulterior acestea vor fi reexaminate în cadrul evaluării la jumătatea perioadei.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Considerentul 47
(47)  În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului19], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(47)  În temeiul articolului [94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului19], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și a obiectivelor componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Programul va trebui să țină seama de constrângerile speciale cu care se confruntă persoanele și entitățile stabilite pe aceste teritorii, pentru a le permite acestora accesul real la componentele menționate anterior.
__________________
__________________
19 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
19 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Considerentul 48
(48)  Statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.
(48)  Sub rezerva respectării tuturor normelor și reglementărilor relevante, statele terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie adoptată în temeiul acordului respectiv. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică pentru a acorda accesul și drepturile necesare astfel încât ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă și Curtea de Conturi Europeană să își poată exercita în mod exhaustiv competențele care le revin.
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Considerentul 50 a (nou)
(50a)   Este important să se asigure o gestiune financiară a fondurilor sănătoasă și corectă pentru a garanta implementarea sa într-un mod cât mai clar, mai eficient și mai ușor cu putință, garantându-se, în același timp, certitudinea juridică și accesibilitatea sa pentru toți participanții. Având în vedere că activitățile FSE+ se desfășoară în cadrul gestiunii partajate, statele membre nu ar trebui să adauge norme suplimentare sau să modifice normele din mers, pentru că acest lucru ar complica utilizarea fondurilor pentru beneficiari și ar putea duce la o întârziere în plata facturilor.
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Considerentul 51
(51)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității piețelor muncii și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației și formării și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale și a sănătății și reducerea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.
(51)  Deoarece obiectivele prezentului regulament, și anume sporirea eficacității și echității piețelor muncii și promovarea accesului la locuri de muncă de calitate, îmbunătățirea calității educației, formării și îngrijirii și a accesului la acestea, promovarea incluziunii sociale, a egalității de șanse și a sănătății și eradicarea sărăciei, precum și acțiunile din cadrul componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 1
Articolul 1
Articolul 1
Obiect
Obiect
Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+).
Prezentul regulament instituie Fondul social european Plus (FSE+). FSE+ are trei componente: componenta cu gestiune partajată, componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, și componenta „Sănătate”.
Acesta prevede obiectivele FSE+, bugetul pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.
Prezentul regulament prevede obiectivele FSE+, bugetul pentru perioada 2021-2027, metodele de execuție, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, completând normele generale aplicabile FSE+ în temeiul Regulamentului (UE) nr. [Regulamentul privind dispozițiile comune].
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 2
Articolul 2
Articolul 2
Definiții
Definiții
1.  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
1.  În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:
(1)  „măsuri auxiliare” înseamnă activitățile prevăzute în plus față de distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și orientarea către acestea sau consilierea în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;
(1)  „măsuri auxiliare” înseamnă activitățile prevăzute în plus față de distribuirea de alimente și/sau acordarea de asistență materială de bază, cu scopul de a combate excluziunea socială și de a eradica sărăcia, cum ar fi furnizarea de servicii sociale și de sprijin psihologic și orientarea către acestea, oferirea de informații relevante despre serviciile publice sau consilierea în materie de gestionare a bugetului gospodăriei;
(2)  „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care permite participarea sa la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” ale FSE+ în conformitate cu articolul 30;
(2)  „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea care permite participarea sa la componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” ale FSE+ în conformitate cu articolul 30;
(3)  „asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă și materiale școlare;
(3)  „asistență materială de bază” înseamnă bunuri care îndeplinesc nevoile de bază ale unei persoane pentru o viață demnă, cum ar fi articole de îmbrăcăminte, articole de igienă, inclusiv produse pentru igiena feminină, și materiale școlare;
(4)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(4)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul Uniunii cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;
(5)  „indicatori comuni de rezultat imediat” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea (data de ieșire);
(5)  „indicatori comuni de rezultat imediat” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele în termen de patru săptămâni de la data la care participantul părăsește operațiunea (data de ieșire);
(6)  „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele după șase luni de la data la care participantul părăsește operațiunea;
(6)  „indicatori comuni de rezultat pe termen mai lung” înseamnă indicatorii comuni de rezultat care captează efectele după șase și după 12 luni de la data la care participantul părăsește operațiunea;
(7)  „costurile achiziționării de alimente și/sau ale asistenței materiale de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;
(7)  „costurile achiziționării de alimente și/sau ale asistenței materiale de bază” înseamnă costurile reale legate de achiziția de alimente și/sau de asistență materială de bază de către beneficiar și nu se limitează la prețul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază;
(7a)  „parteneriate transfrontaliere” înseamnă, în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, structuri permanente de cooperare între servicii publice de ocupare a forței de muncă, societatea civilă sau partenerii sociali situați în cel puțin două state membre;
(8)  „destinatar final” înseamnă persoana cea mai defavorizată sau persoanele cele mai defavorizate care primesc sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi);
(8)  „destinatar final” înseamnă persoana cea mai defavorizată sau persoanele cele mai defavorizate care primesc sprijinul prevăzut la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi);
(9)  „criză sanitară” înseamnă orice criză percepută în general ca o amenințare, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea urgentă de măsuri de către autorități în condiții de incertitudine;
(9)  „criză sanitară” înseamnă orice criză percepută în general ca o amenințare, care are o dimensiune sanitară și care necesită luarea urgentă de măsuri de către autorități în condiții de incertitudine;
(10)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;
(10)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale, care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să fie supusă unor obligații;
(11)  „microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile asociate de dezvoltare a afacerilor oferite sub formă de consiliere individuală, formare și mentorat, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și/sau generatoare de venit;
(11)  „microfinanțarea” include garanțiile, microcreditele, capitalul propriu și cvasicapitalul, combinate cu serviciile asociate de dezvoltare a afacerilor oferite sub formă de consiliere individuală, formare și mentorat, acordate persoanelor și microîntreprinderilor care au dificultăți în accesarea creditelor pentru activități profesionale și/sau generatoare de venit;
(12)  „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;
(12)  „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere cu mai puțin de 10 angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț sub 2 000 000 EUR;
(13)  „persoanele cele mai defavorizate” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din astfel de persoane, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante, evitând conflictele de interese, care sunt aprobate de către respectivele autorități naționale competente și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;
(13)  „persoanele cele mai defavorizate” înseamnă persoane fizice, care pot fi persoane individuale, familii, gospodării sau grupuri constituite din astfel de persoane, inclusiv copii și persoane fără adăpost, ale căror nevoi de asistență au fost stabilite în funcție de criterii obiective care sunt definite de către autoritățile naționale competente în consultare cu părțile interesate relevante, evitând conflictele de interese, care sunt aprobate de către respectivele autorități naționale competente și care pot include elemente care permit direcționarea sprijinului către persoanele cele mai defavorizate din anumite zone geografice;
(14)  „valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;
(14)  „valoare de referință” înseamnă o valoare care este utilizată în vederea stabilirii valorilor-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni și indicatorii de rezultat specifici programului și care se bazează pe intervenții similare existente sau anterioare;
(15)  „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care
(15)  „întreprindere socială” înseamnă o întreprindere din economia socială, indiferent de forma sa juridică, sau o persoană fizică care
(a)  în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social pozitiv cuantificabil, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială și/sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;
(a)  în conformitate cu statutul său, cu actul său constitutiv sau cu orice alt document juridic care poate determina răspunderea în conformitate cu normele din statul membru în care este situată, are ca obiectiv social principal obținerea unui impact social, inclusiv asupra mediului, pozitiv cuantificabil, mai degrabă decât obținerea de profit în alte scopuri, și care oferă servicii sau bunuri care generează o rentabilitate socială și/sau folosește metode de producție a bunurilor sau serviciilor care reflectă obiective sociale;
(b)  își utilizează profiturile în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și a adoptat proceduri și norme predefinite privind orice distribuire a profiturilor care asigură că această distribuire nu subminează obiectivul social principal;
(b)  reinvestește cea mai mare parte din profiturile obținute în primul rând pentru a-și atinge obiectivul social principal și a adoptat proceduri și norme predefinite privind orice distribuire a profiturilor care asigură că această distribuire nu subminează obiectivul social principal;
(c)  este administrată în mod antreprenorial, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate vizate de activitățile sale economice;
(c)  este administrată în mod antreprenorial, democratic, participativ, responsabil și transparent, îndeosebi prin implicarea lucrătorilor, a clienților și a părților interesate vizate de activitățile sale economice;
(15a)  „întreprindere socială” înseamnă diferite tipuri de întreprinderi și entități diverse care își desfășoară activitatea în domeniul economiei sociale, cum ar fi cooperativele, casele de ajutor reciproc, asociațiile, fundațiile, întreprinderile sociale și alte tipuri de întreprinderi reglementate de legile diferitelor state membre și care se bazează pe prioritatea persoanei și a obiectului social comparativ cu capitalul, guvernanța democratică, solidaritatea și reinvestirea profiturilor sau a excedentelor, în proporție majoritară;
(16)  „inovații sociale” înseamnă activități care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;
(16)  „inovații sociale” înseamnă activități, inclusiv activități colective, care au un caracter social atât din punctul de vedere al scopurilor urmărite, cât și al mijloacelor folosite, în special cele referitoare la dezvoltarea și punerea în aplicare de idei noi (privind produse, servicii, practici și modele) care răspund unor nevoi sociale și, în același timp, creează relații sau colaborări sociale noi, inclusiv între public, organizațiile din sectorul terțiar, cum ar fi organizațiile de voluntariat și cele comunitare, și întreprinderile sociale, fiind astfel benefice pentru societate și stimulând capacitatea acesteia de a acționa;
(17)  „experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare;
(17)  „experimentare socială” înseamnă intervenții de politică ce aduc răspunsuri inovatoare la nevoile sociale, puse în aplicare la scară mică și în condiții care asigură posibilitatea de a măsura impactul acestora, înainte de a fi puse în aplicare în alte contexte, inclusiv geografice și sectoriale, sau la scară mai mare, dacă rezultatele se dovedesc convingătoare;
(18)  „competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Competențele-cheie sunt următoarele: abilitatea de a citi și de a scrie, cunoașterea unor limbi străine, matematică, știință, tehnologie și inginerie, competențele digitale, personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele civice, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia culturală.
(18)  „competențe-cheie” înseamnă cunoștințele, aptitudinile și competențele de care au nevoie toate persoanele, în orice etapă a vieții lor, pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială și cetățenie activă. Competențele-cheie sunt următoarele: abilitatea de a citi și de a scrie, cunoașterea unor limbi străine, matematica, știința, tehnologia, artele și ingineria, competențele digitale, competențele în domeniul mass-media; personale și sociale și competența de „a învăța să înveți”, competențele civice, spiritul antreprenorial, sensibilizarea și expresia (inter)culturală și gândirea critică;
(19)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii Europene.
(19)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este stat membru al Uniunii Europene;
(19a)  „grupuri dezavantajate” înseamnă grupuri-țintă cu un număr ridicat de persoane sărace sau expuse riscului de sărăcie, de discriminare sau de excluziune socială, inclusiv, printre altele, minoritățile etnice, cum ar fi romii, resortisanții țărilor terțe, inclusiv migranții, persoanele în vârstă, copiii, părinții singuri, persoanele cu dizabilități sau persoanele cu boli cronice;
(19b)  „învățare pe tot parcursul vieții” înseamnă învățare în toate formele sale (formală, non-formală și informală), în orice etapă a vieții, inclusiv educația copiilor preșcolari, educația generală, educația și formarea profesională, învățământul superior și învățarea în rândul adulților, având ca rezultat o îmbunătățire a cunoștințelor, a competențelor, a aptitudinilor și a posibilităților de a participa în societate.
2.  Definițiile de la articolul [2] din [viitorul RDC] se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.
2.  Definițiile de la articolul [2] din [viitorul RDC] se aplică și în cazul componentei FSE+ cu gestiune partajată.
2a.  Definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (UE) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii1a se aplică, de asemenea, componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în cadrul gestiunii directe și indirecte.
________________
1a Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 3
Articolul 3
Articolul 3
Obiective generale și metode de execuție
Obiective generale și metode de execuție
FSE+ are drept scopsprijine statele membre să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, o protecție socială echitabilă și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii, în concordanță cu principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017.
FSE+ sprijină statele membre, la nivel național, regional și local, precum și Uniuneadezvolte societăți favorabile incluziunii și să asigure niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă de calitate, crearea de locuri de muncă, educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, eradicarea sărăciei, inclusiv în rândul copiilor, incluziunea și integrarea socială, coeziune socială, protecție socială și o forță de muncă calificată și rezilientă pentru viitoarea piață a muncii.
FSE+ este în conformitate cu tratatele Uniunii Europene și cu Carta, respectând principiile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale proclamat de Parlamentul European, de Consiliu și de Comisie la 17 noiembrie 2017, contribuind astfel la obiectivele Uniunii în ceea ce privește consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, în conformitate cu articolul 174 din TFUE și cu angajamentul Uniunii și al statelor sale membre de a realiza obiectivele de dezvoltare durabilă și angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris.
FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul la piața muncii, condiții de lucru echitabile, protecția și incluziunea socială și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
FSE+ sprijină, completează și adaugă valoare politicilor statelor membre pentru a asigura egalitatea de șanse, accesul egal la piața muncii, învățarea pe tot parcursul vieții, condiții de lucru de înaltă calitate, protecția, integrarea și incluziunea socială, eradicarea sărăciei, inclusiv în rândul copiilor, investiții în favoarea copiilor și a tinerilor, nediscriminarea, egalitate între femei și bărbați, acces la servicii de bază și un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
Execuția fondului se realizează:
Execuția fondului se realizează:
a)  în cadrul gestiunii partajate, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor specifice indicate la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și
a)  în cadrul gestiunii partajate, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor specifice indicate la articolul 4 alineatul (1) („componenta FSE+ cu gestiune partajată”) și
b)  în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”) și pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatele (1) și (3) și la articolul 26 (componenta „Sănătate”).
b)  în cadrul gestiunii directe și indirecte, pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatul (1) și la articolul 23 (componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”) și pentru partea asistenței care corespunde obiectivelor indicate la articolul 4 alineatele (1) și (3) și la articolul 26 (componenta „Sănătate”).
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 4
Articolul 4
Articolul 4
Obiective specifice
Obiective specifice
1.  FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, incluziunii sociale și sănătății, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”, prevăzut la articolul [4] din [viitorul RDC]:
1.  FSE+ sprijină următoarele obiective specifice în domeniile de politică ale ocupării forței de muncă, educației, mobilității, incluziunii sociale, eradicării sărăciei și sănătății, contribuind astfel la obiectivul de politică intitulat „O Europă mai socială prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale”, prevăzut la articolul [4] din [viitorul RDC]:
(i)  îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele în căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomerii de lungă durată și persoanele inactive, promovarea desfășurării de activități independente și a economiei sociale;
(i)  îmbunătățirea accesului tuturor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă la forță de muncă de calitate și la măsuri de activare, în special măsuri specifice pentru tineri, mai ales prin punerea în aplicare a Garanției pentru tineret, pentru șomerii de lungă durată, persoanele inactive din punct de vedere economic și grupurile defavorizate, acordându-se o atenție deosebită persoanelor care se confruntă cu cele mai multe obstacole în ocuparea unui loc de muncă, promovării ocupării forței de muncă, a activității independente, a spiritului antreprenorial și a economiei sociale;
(ii)  modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;
(ii)  modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii pentru ca acestea să evalueze și să anticipeze necesitățile în materie de competențe, să asigure o asistență promptă și personalizată și să sprijine corelarea cererii și a ofertei, tranzițiile și mobilitatea pe piața muncii;
(iii)  promovarea participării femeilor la piața muncii, a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, inclusiv accesul la servicii de îngrijire a copiilor, a unui mediu de lucru sănătos care să reducă riscurile la adresa sănătății, a adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;
(iii)  promovarea participării femeilor la piața muncii și a evoluției lor în carieră, promovarea principiului remunerării egale pentru muncă egală și a unui echilibru mai bun între viața profesională și cea privată, acordându-se o atenție deosebită părinților singuri, inclusiv în ceea ce privește accesul la servicii de îngrijire a copiilor, la educație preșcolară, la servicii de îngrijire a persoanelor vârstnice și la alte servicii de îngrijire și tipuri de sprijin abordabile ca preț, favorabile incluziunii și de calitate; și promovarea unui mediu de lucru sănătos, bine adaptat, care să reducă riscurile la adresa sănătății și riscul apariției bolilor, precum și promovarea adaptării la schimbare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a antreprenorilor și promovarea reorientării profesionale și a îmbătrânirii active și în condiții bune de sănătate;
(iv)  îmbunătățirea calității, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe digitale;
(iv)  îmbunătățirea calității, a caracterului incluziv, a eficacității și a relevanței pentru piața muncii a sistemelor de educație și formare, pentru a sprijini dobândirea de competențe-cheie, inclusiv de competențe antreprenoriale și digitale, și recunoașterea învățării non-formale și informale, pentru a promova incluziunea digitală și a facilita tranziția de la studii la muncă, în scopul reflectării cerințelor sociale și economice;
(v)  promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, inclusiv prin facilitarea mobilității în scop educațional pentru toți;
(v)  promovarea accesului egal la educație și formare de înaltă calitate, abordabile ca preț și favorabile incluziunii, precum și a absolvirii acestora, în special pentru grupurile defavorizate și persoanele care asigură servicii de îngrijire, începând de la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, continuând cu educația și formarea generală și profesională și până la învățământul terțiar, precum și educația și învățarea în rândul adulților, combătând abandonul școlar și promovând introducerea sistemelor de formare duală, uceniciile, mobilitatea pentru toți și accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități;
(vi)  promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională;
(vi)  promovarea învățării pe tot parcursul vieții, în special a oportunităților flexibile de perfecționare și reconversie profesională pentru toți, ținând seama de competențele antreprenoriale și digitale, anticipând mai bine schimbările și noile cerințe în materie de competențe pe baza nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile profesionale și încurajând mobilitatea profesională și participarea deplină în societate;
(vii)  favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională;
(vii)  favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse, nediscriminarea și participarea activă și a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională, în special pentru grupurile defavorizate;
(viii)  promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe și a comunităților marginalizate, cum ar fi romii;
(viii)  promovarea integrării socioeconomice pe termen lung a resortisanților țărilor terțe, inclusiv a migranților;
(viiia) combaterea discriminării comunităților marginalizate, cum ar fi romii, și promovarea integrării lor socioeconomice;
(ix)  creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de protecție socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială; îmbunătățirea accesibilității, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;
(ix)  creșterea accesului egal și în timp util la servicii de calitate, sustenabile, accesibile și la prețuri abordabile, inclusiv la servicii pentru obținerea de locuințe și la servicii de asistență medicală orientate către persoane și servicii de îngrijire conexe; modernizarea instituțiilor de securitate socială, a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, a sistemelor de protecție socială și de incluziune socială, inclusiv promovarea accesului la protecție socială egală, acordând o atenție deosebită copiilor, grupurilor dezavantajate și celor mai defavorizate persoane; îmbunătățirea accesibilității, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, a eficacității și a rezilienței sistemelor de sănătate și a serviciilor de îngrijire pe termen lung;
(ixa)  creșterea gradului de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități în vederea îmbunătățirii incluziunii lor pe piața forței de muncă și în programele de educație și de formare;
(x)  promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;
(x)  promovarea integrării sociale a persoanelor sărace sau expuse riscului de sărăcie și/sau de excluziune socială, inclusiv a persoanelor celor mai defavorizate și a copiilor;
(xi)  reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare.
(xi)  reducerea deprivării materiale prin furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază persoanelor celor mai defavorizate, inclusiv prin măsuri auxiliare, pentru a asigura incluziunea lor socială, acordându-se o atenție specială copiilor aflați în situații vulnerabile.
2.  Prin acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1), FSE+ contribuie, de asemenea, la celelalte obiective de politică enumerate la articolul [4] din [viitorul RDC], în special cele referitoare la:
2.  Prin acțiunile puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată pentru a atinge obiectivele specifice menționate la alineatul (1), FSE+ are drept scop să contribuie la celelalte obiective de politică enumerate la articolul [4] din [viitorul RDC], în special cele referitoare la:
1.  o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale;
1.  o Europă mai inteligentă prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, a competențelor pentru tehnologiile generice esențiale, a cooperării sectoriale privind competențele și spiritul antreprenorial în vederea realizării tranziției industriale, a formării cercetătorilor, a activităților de colaborare în rețea și a parteneriatelor între instituțiile de învățământ superior, a instituțiilor de educație și formare profesională (EFP), a centrelor tehnologice și de cercetare, a centrelor de sănătate și de asistență medicală și a întreprinderilor și a clusterelor, precum și prin sprijinirea microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii și a economiei sociale, ținând seama de legile și de cadrele instituite în statele membre în domeniul economiei sociale;
2.  o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie și bioeconomie.
2.  o Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare necesare pentru adaptarea competențelor și a calificărilor, creșterea gradului de sensibilizare a populației în ceea ce privește dezvoltarea și stilurile de viață durabile, perfecționarea tuturor, inclusiv a forței de muncă, și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele legate de mediu, climă, energie, economia circulară și bioeconomie;
2a.  o Uniune mai apropiată de cetățeni, prin măsuri care vizează reducerea sărăciei și incluziunea socială, luând în considerare particularitățile zonelor urbane, rurale și de coastă, în vederea combaterii inegalităților socioeconomice în orașe și regiuni;
2b.  În cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”, FSE+ sprijină dezvoltarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea instrumentelor, politicilor și legislației relevante ale Uniunii și promovează elaborarea de politici bazate pe date concrete, inovarea socială și progresul social, în colaborare cu partenerii sociali, organizațiile societății civile și organismele publice și private (obiectivul specific 1); promovează mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor pe o bază echitabilă și stimulează oportunitățile de ocupare a forței de muncă (obiectivul specific 2); promovează ocuparea forței de muncă și incluziunea socială prin creșterea disponibilității și accesibilității microfinanțării pentru microîntreprinderi și întreprinderile din economia socială, în special pentru persoanele vulnerabile (obiectivul specific 3);
3.  În cadrul componentei „Sănătate”, FSE+ sprijină, de asemenea, promovarea sănătății și prevenirea bolilor, contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, reduce inegalitățile în materie de sănătate, protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere privind sănătatea și sprijină legislația UE în domeniul sănătății.
3.  În cadrul componentei „Sănătate”, FSE+ contribuie la un nivel ridicat de protecție a sănătății umane și la prevenirea bolilor, inclusiv prin promovarea activității fizice și a educației pentru sănătate, contribuie la eficacitatea, accesibilitatea și reziliența sistemelor de sănătate, sporește siguranța asistenței medicale, reduce inegalitățile în materie de sănătate, crește speranța de viață la naștere, protejează cetățenii de amenințările transfrontaliere privind sănătatea, promovează prevenirea bolilor, diagnosticarea timpurie și sănătatea pe parcursul întregii vieți și consolidează și sprijină legislația UE legată de sănătate, inclusiv în domeniul sănătății mediului, și promovează sănătatea în toate politicile Uniunii. Politica Uniunii în domeniul sănătății este ghidată de obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) pentru a se asigura că UE și statele membre ating obiectivele ODD 3 – „Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la toate vârstele”.
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 5
Articolul 5
Articolul 5
Buget
Buget
1.  Pachetul financiar total pentru ESF+ în perioada 2021-2027 este de 101 174 000 000 EUR în prețuri curente.
1.  Pachetul financiar total pentru ESF+ în perioada 2021-2027 este de 106 781 000 000 EUR în prețurile din 2018 (120 457 000 000 EUR în prețuri curente).
2.  Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 100 000 000 000 EUR în prețuri curente sau 88 646 194 590 EUR în prețurile din 2018, din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), iar 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
2.  Partea din pachetul financiar pentru componenta FSE+ cu gestiune partajată din cadrul obiectivului „Investiții pentru locuri de muncă și creștere economică” este de 105 686 000 000 EUR în prețurile din 2018 (119 222 000 000 EUR în prețuri curente), din care se alocă 200 000 000 EUR în prețuri curente sau 175 000 000 EUR în prețurile din 2018 pentru cooperarea transnațională în sprijinul soluțiilor inovatoare, astfel cum este menționată la articolul 23 litera (i), 5 900 000 000 EUR pentru măsuri din cadrul Garanției europene pentru copii menționate la articolul 10a, iar 400 000 000 EUR în prețuri curente sau 376 928 934 EUR în prețurile din 2018 ca finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice identificate la articolul 349 din TFUE și pentru regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
3.  Pachetul financiar pentru componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în perioada 2021-2027 este de 1 174 000 000 EUR în prețuri curente.
3.  Pachetul financiar pentru componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” în perioada 2021-2027 este de 1 095 000 000 EUR în prețurile din 2018 (1 234 000 000 EUR în prețuri curente).
4.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (3) este următoarea:
4.  Repartizarea orientativă a sumei menționate la alineatul (3) este următoarea:
(a)  761 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”;
(a)  675 000 000 EUR la prețurile din 2018 (761 000 000 EUR la prețurile curente) pentru punerea în aplicare a componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”;
(b)  413 000 000 EUR pentru punerea în aplicare a componentei „Sănătate”.
(b)  420 000 000 EUR la prețurile din 2018 (473 000 000 EUR la prețurile curente; sau 0,36 % din CFM 2021-2027) pentru punerea în aplicare a componentei „Sănătate”.
5.  Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.
5.  Sumele menționate la alineatele (3) și (4) pot fi utilizate și pentru asistență tehnică și administrativă în punerea în aplicare a programelor, de exemplu pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 6
Articolul 6
Articolul 6
Egalitatea dintre femei și bărbați, egalitatea de șanse și nediscriminarea
Egalitatea de gen, egalitatea de șanse și nediscriminarea
1.  Toate programele puse în aplicare în cadrul componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și operațiunile sprijinite de componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” asigură egalitatea dintre femei și bărbați pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor. De asemenea, programele și operațiunile respective promovează egalitatea de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală, pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor.
1.  Toate programele puse în aplicare în cadrul FSE+ asigură egalitatea de gen pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor. Ele sprijină, de asemenea, acțiuni specifice care vizează creșterea participării femeilor la viața profesională și dezvoltarea lor profesională, precum și concilierea între viața profesională și cea personală, promovarea egalității de șanse pentru toți, fără discriminare pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, stare de sănătate, vârstă sau orientare sexuală, inclusiv a accesibilității pentru persoanele cu handicap și în ceea ce privește TIC, pe tot parcursul pregătirii, punerii în aplicare, monitorizării și evaluării lor, consolidând astfel incluziunea socială și reducând inegalitățile.
2.  Statele membre și Comisia sprijină, de asemenea, acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor menționate la alineatul (1) în cadrul oricărui obiectiv al FSE+, inclusiv a tranziției de la îngrijirea instituționalizată și în centre specializate la cea acordată în cadrul familiei și al comunității.
2.  Statele membre și Comisia sprijină, de asemenea, acțiuni punctuale specifice în vederea promovării principiilor menționate la alineatul (1) în cadrul oricărui obiectiv al FSE+, inclusiv a tranziției de la îngrijirea instituționalizată la cea acordată în cadrul familiei și al comunității și a îmbunătățirii accesibilității universale pentru persoanele cu dizabilități.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 7
Articolul 7
Articolul 7
Coerență și concentrare tematică
Coerență și concentrare tematică
1.  Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale.
1.  Statele membre concentrează resursele FSE+ cu gestiune partajată asupra intervențiilor care abordează provocările identificate în programele lor naționale de reformă, în cadrul semestrului european, precum și în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și țin cont de principiile și drepturile stabilite în Pilonul european al drepturilor sociale și în tabloul de bord social din cadrul semestrului european și de caracteristicile regionale specifice, contribuind astfel la obiectivele Uniunii stabilite la articolul 174 din TFUE în materie de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și care sunt pe deplin în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.
Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Erasmus, Fondul pentru azil și migrație și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între entitățile responsabile de punerea în aplicare în vederea realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.
Statele membre și, după caz, Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea, complementaritatea și coerența între FSE+ și alte fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul european de ajustare la globalizare (FEG), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, InvestEU, Europa Creativă, instrumentul „Drepturi și valori”, Erasmus, Fondul pentru azil și migrație, Cadrul UE post-2020 pentru strategiile naționale de integrare a romilor și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic, atât în etapa de planificare, cât și în cursul punerii în aplicare. Statele membre și, atunci când este cazul, Comisia optimizează mecanismele de coordonare pentru a evita duplicarea eforturilor și pentru a asigura o cooperare strânsă între autoritățile de management responsabile de punerea în aplicare în vederea asigurării unor abordări integrate și a realizării unor acțiuni de sprijin coerente și raționalizate.
2.  Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4.
2.  Statele membre alocă o proporție adecvată din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru a aborda provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări adoptate în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) și cu articolul 148 alineatul (4) din TFUE și în cadrul semestrului european care intră în domeniul de aplicare al FSE+ stabilit la articolul 4.
3.  Statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(xi), inclusiv pentru promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe.
3.  Statele membre alocă cel puțin 27% din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice din domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(x), inclusiv pentru promovarea integrării socioeconomice a resortisanților țărilor terțe.
3a.  În cadrul obiectivelor specifice pentru domeniul de politică al incluziunii sociale stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii) - (x), statele membre alocă cel puțin 5 % din resursele lor provenite din FSE+ cu gestiune partajată pentru acțiuni specifice care vizează executarea Garanției europene pentru copii, cu scopul de a contribui la accesul egal al copiilor la asistență medicală gratuită, învățământ gratuit, îngrijiri gratuite, locuințe decente și alimentație adecvată.
4.  Statele membre alocă cel puțin 2 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivul specific de reducere a deprivării materiale stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (xi).
4.  Pe lângă alocarea minimă de cel puțin 27 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii)-(x), statele membre alocă cel puțin 3 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru obiectivul specific de incluziune socială a persoanelor celor mai defavorizate și/sau de reducere a deprivării materiale, stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctele (x) și (xi).
În cazuri justificate în mod corespunzător, resursele alocate obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (x), care vizează persoanele cele mai defavorizate, pot fi luate în considerare în scopul verificării conformității cu cerința de alocare a cel puțin 2 % stabilită la prezentul alineat primul paragraf.
5.  Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru perioada 2021-2025 unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.
5.  Statele membre alocă cel puțin 3 % din resursele lor cu gestiune partajată unor acțiuni și reforme structurale specifice menite să sprijine încadrarea în muncă a tinerilor și tranziția de la școală la muncă, parcursurile de reintegrare în sistemul educațional sau de formare și educația de tip „a doua șansă”, în special în contextul punerii în aplicare a Garanțiilor pentru tineret.
Statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2019 sau în care rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este mai mare de 15 %, pe baza datelor Eurostat, alocă cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru intervalul 2021-2025 din perioada de programare acțiunilor și reformelor structurale menționate mai sus, acordând o atenție deosebită regiunilor mai afectate și ținând seama de divergențele dintre ele.
Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor menționate cel puțin 10 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.
Atunci când programează resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru 2026 și 2027 la jumătatea perioadei, în conformitate cu articolul [14] din [viitorul RDC], statele membre a căror rată a tinerilor între 15 și 29 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare este peste media Uniunii în 2024 sau în care rata NEET este mai mare de 15 %, pe baza datelor Eurostat, alocă acțiunilor sau reformelor structurale menționate cel puțin 15 % din resursele lor provenind din FSE+ cu gestiune partajată pentru anii 2026 și 2027.
Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la primul și la al doilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf.
Regiunile ultraperiferice care îndeplinesc condițiile stabilite la al doilea și al treilea paragraf alocă cel puțin 15 % din resursele FSE+ cu gestiune partajată din programele lor acțiunilor specifice stabilite la primul paragraf. Această alocare este luată în considerare în scopul verificării conformității cu procentul minim la nivel național stabilit la primul și la al doilea paragraf. Alocarea respectivă nu înlocuiește finanțarea necesară pentru infrastructura și dezvoltarea regiunilor ultraperiferice.
Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.
Atunci când pun în aplicare aceste acțiuni, statele membre acordă prioritate tinerilor inactivi și șomeri de lungă durată și prevăd intervenții de proximitate specifice.
6.  Alineatele (2)-(5) nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
6.  Alineatele (2)-(5) nu se aplică alocării suplimentare specifice primite de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994.
7.  Alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței tehnice.
7.  Alineatele (1)-(5) nu se aplică asistenței tehnice.
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 7 a (nou)
Articolul 7a
Respectarea drepturilor fundamentale
Cu ocazia executării acestor fonduri, statele membre și Comisia asigură respectarea drepturilor fundamentale și a Cartei.
Orice cost generat de o acțiune care nu este în concordanță cu Carta nu este eligibil în temeiul articolului 58 alineatul (2) din Regulamentul privind dispozițiile comune xx/xx și al Regulamentului delegat (UE) nr. 240/2014.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 8
Articolul 8
Articolul 8
Parteneriat
Parteneriat
1.  Fiecare stat membru asigură participarea adecvată a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile la realizarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată.
1.  În conformitate cu articolul 6 din [viitorul RDC] și cu Regulamentul delegat (UE) nr. 240/2014, fiecare stat membru asigură, în parteneriat cu autoritățile locale și regionale, o participare semnificativă a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organismelor de promovare a egalității, a instituțiilor naționale pentru drepturile omului și a altor organizații relevante sau reprezentative la programarea și realizarea politicilor și inițiativelor în domeniul ocupării forței de muncă, al educației, al nediscriminării și al incluziunii sociale sprijinite de componenta FSE+ cu gestiune partajată. Această participare semnificativă este favorabilă incluziunii și accesibilă persoanelor cu handicap.
2.  În cadrul fiecărui program, statele membre alocă o proporție adecvată din resursele FSE+ cu gestiune partajată pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile.
2.  Statele membre alocă cel puțin 2 % din resursele FSE+ pentru consolidarea capacităților partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile de la nivel european și național sub formă de formare profesională, măsuri de colaborare în rețea și consolidarea dialogului social, precum și pentru activități întreprinse de partenerii sociali în comun.
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 9
Articolul 9
Articolul 9
Reducerea deprivării materiale
Reducerea deprivării materiale
Resursele menționate la articolul 7 alineatul (4) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific.
Resursele menționate la articolul 7 alineatul (4) privind incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane și/sau deprivarea materială se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific. Rata de cofinanțare pentru această prioritate sau pentru acest program este stabilită la cel puțin 85 %.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 10
Articolul 10
Articolul 10
Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor
Sprijinul pentru încadrarea în muncă a tinerilor
Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) se programează în cadrul unei priorități specifice și este destinat obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (i).
Sprijinul acordat în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) se programează în cadrul unei priorități sau al unui program specific și este destinat obiectivului specific stabilit la articolul 4 alineatul (1) punctul (i).
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 10 a (nou)
Articolul 10a
Sprijin pentru Garanția europeană pentru copii
Sprijinul în temeiul articolului 7 alineatul (3a) se programează în cadrul unei priorități specifice sau al unui program specific care reflectă Recomandarea Comisiei Europene din 2013 referitoare la Investițiile în copii. Acesta contribuie la reducerea sărăciei și excluziunii sociale a copiilor, în cadrul obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (vii) - (x).
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 11
Articolul 11
Articolul 11
Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări
Sprijinul pentru punerea în aplicare a recomandărilor relevante specifice fiecărei țări
Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul uneia sau mai multor priorități specifice.
Acțiunile care abordează provocările identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări și în cadrul semestrului european, astfel cum sunt menționate la articolul 7 alineatul (2), se programează în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice menționate la articolul 4 alineatul (1). Statele membre asigură complementaritatea, coerența, coordonarea și sinergiile cu Pilonul european al drepturilor sociale.
La nivelul autorității de management este asigurată o flexibilitate suficientă pentru identificarea priorităților și a domeniilor pentru investițiile realizate prin intermediul FSE+ în concordanță cu provocările locale sau regionale specifice.
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Dezvoltare teritorială integrată
1.  FSE+ poate sprijini dezvoltarea teritorială integrată în cadrul programelor subordonate ambelor obiective prevăzute la articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. xxxx/2018 [noul RDC] în conformitate cu dispozițiile de la capitolul II titlul III din regulamentul respectiv [noul RDC].
2.  Statele membre pun în aplicare dezvoltarea teritorială integrată, sprijinită prin ESF+, exclusiv sub formele menționate la articolul [22] din Regulamentul (UE) 2018/xxxx [noul RDC].
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 11 b (nou)
Articolul 11b
Cooperare transnațională
1.  Statele membre pot sprijini acțiuni de cooperare transnațională în cadrul unei priorități specifice.
2.  Acțiunile de cooperare transnațională pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).
3.  Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată unei astfel de priorități, rata maximă de cofinanțare a acesteia poate fi majorată la 95 %.
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 12
Articolul 12
Articolul 12
Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare
Prezentul capitol se aplică sprijinului FSE+ acordat în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctele (i)-(x)atunci când acesta este acordat în cadrul gestiunii partajate („sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată”).
Prezentul capitol se aplică sprijinului FSE+ acordat în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctele (i)-(x)atunci când acesta este acordat în cadrul gestiunii partajate („sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată”). În plus, articolul 13 se aplică, de asemenea, sprijinului FSE+, în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (xi).
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 13
Articolul 13
Articolul 13
Acțiuni inovatoare
Acțiuni sociale inovatoare
1.  Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și experimentările sociale sau consolidează abordările ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, sectorul privat și societatea civilă, cum ar fi grupurile de acțiune locală care elaborează și pun în aplicare strategii de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității.
1.  Statele membre sprijină acțiunile de inovare socială și/sau experimentările sociale, inclusiv pe cele cu o componentă socio-culturală, utilizând abordări ascendente bazate pe parteneriate care implică autoritățile publice, partenerii sociali, întreprinderile sociale, sectorul privat și societatea civilă.
1a.  În cadrul programelor lor operaționale sau într-o etapă ulterioară în cursul implementării, statele membre identifică domeniile de inovare socială și experimentări sociale care corespund nevoilor lor specifice.
2.  Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate pe scară redusă (experimentări sociale) dezvoltate în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și al altor programe ale Uniunii.
2.  Statele membre pot sprijini extinderea utilizării abordărilor inovatoare testate pe scară redusă (inovări sociale și experimentări sociale, inclusiv cele cu o componentă socio-culturală) dezvoltate în cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și al altor programe ale Uniunii.
3.  Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1) punctele (i)-(x).
3.  Acțiunile și abordările inovatoare pot fi programate în cadrul oricăruia dintre obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
4.  Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată destinată respectivelor priorități, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %.
4.  Fiecare stat membru dedică cel puțin o prioritate pentru punerea în aplicare a alineatului (1) sau (2) ori a ambelor alineate. Pentru maximum 5 % din alocarea națională provenind din FSE+ cu gestiune partajată, rata maximă de cofinanțare a acestora poate fi majorată la 95 %.
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 14
Articolul 14
Articolul 14
Eligibilitate
Eligibilitate
1.  Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:
1.  Pe lângă costurile menționate la articolul [58] din [viitorul RDC], următoarele costuri nu sunt eligibile în cadrul sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată:
(a)  achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și furnizarea de infrastructură și
(a)  achiziționarea de terenuri și bunuri imobile și achiziționarea de infrastructură și
(b)  achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică.
(b)  achiziționarea de mobilier, echipamente și vehicule, cu excepția cazului în care achiziționarea este absolut necesară pentru realizarea obiectivului operațiunii sau a cazului în care aceste bunuri sunt amortizate complet sau a cazului în care achiziționarea acestor bunuri este opțiunea cea mai economică.
2.  Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.
2.  Contribuțiile în natură sub formă de indemnizații sau salarii plătite de un terț în beneficiul participanților la o operațiune pot fi eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca aceste contribuții în natură să fie angajate în conformitate cu normele naționale, inclusiv normele contabile, și ca valoarea acestora să nu depășească costul suportat de către terț.
3.  Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
3.  Alocarea suplimentară specifică primită de regiunile ultraperiferice și regiunile de nivelul NUTS 2 care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 din Protocolul nr. 6 la Actul de aderare din 1994 se utilizează pentru a sprijini realizarea obiectivelor specifice stabilite la articolul 4 alineatul (1).
4.  Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată, cu condiția ca nivelul acestora să nu depășească 100 % din remunerația obișnuită pentru profesia în cauză în statul membru, conform datelor Eurostat.
4.  Costurile directe de personal sunt eligibile pentru o contribuție din partea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată. În cazul în care se aplică un contract colectiv, acestea se stabilesc în conformitate cu contractul respectiv. Dacă nu se aplică niciun contract colectiv, nivelul lor nu depășește 100 % din remunerația obișnuită pentru profesia sau expertiza specifică în cauză în statul membru sau în regiunea respectivă, conform justificării documentare relevante furnizate de autoritatea de gestionare și/sau conform datelor Eurostat.
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 15
Articolul 15
Articolul 15
Indicatori și raportare
Indicatori și raportare
1.  Programele care beneficiază de sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa 1 la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
1.  Programele care beneficiază de sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată utilizează indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa I sau în anexa IIa pentru acțiuni care vizează incluziunea socială a celor mai defavorizate persoane în temeiul articolului 4 alineatul (1) punctul (x), la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Programele pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program și indicatori specifici fiecărei acțiuni.
2.  Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cuantificate cumulative pentru indicatorii respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate pentru indicatorii de realizare se exprimă în cifre absolute.
2.  Valoarea de bază a indicatorilor de realizare comuni și a indicatorilor specifici programului se stabilește la zero. În cazul în care este relevant pentru natura operațiunilor sprijinite, valorile de etapă și valorile-țintă cuantificate cumulative pentru indicatorii respectivi se stabilesc în cifre absolute. Valorile raportate pentru indicatorii de realizare se exprimă în cifre absolute.
3.  În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-au stabilit o valoare de etapă cuantificată cumulativă pentru 2024 și o valoare-țintă cuantificată cumulativă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate pentru indicatorii de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.
3.  În cazul indicatorilor de rezultat comuni și al indicatorilor specifici programului pentru care s-au stabilit o valoare de etapă cuantificată cumulativă pentru 2024 și o valoare-țintă cuantificată cumulativă pentru 2029, valoarea de referință se stabilește folosind cele mai recente date disponibile sau alte surse de informații relevante. Valorile-țintă pentru indicatorii de rezultat comuni se stabilesc în cifre absolute sau ca procent. Indicatorii de rezultat specifici programului și valorile-țintă aferente pot fi exprimate în termeni cantitativi sau calitativi. Valorile raportate pentru indicatorii de rezultat comuni se exprimă în cifre absolute.
4.  Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1a din anexa 1 referitoare la participantul respectiv.
4.  Datele privind indicatorii pentru participanți se transmit numai atunci când sunt disponibile toate datele cerute la punctul 1a din anexa 1 referitoare la participantul respectiv.
4a.  Datele menționate la alineatul (3) includ o evaluare a impactului din perspectiva genului pentru a monitoriza punerea în aplicare a programelor FSE+ cu privire la egalitatea de gen și sunt defalcate în funcție de sex.
5.  Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre permit autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.
5.  Atunci când sunt disponibile date din registre sau surse echivalente, statele membre pot permite autorităților de management și altor organisme însărcinate cu colectarea datelor necesare pentru monitorizarea și evaluarea sprijinului general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată să obțină datele respective din registrele de date sau sursele echivalente, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/679.
6.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa I, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
6.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa I și în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 17
Articolul 17
Articolul 17
Principii
Principii
1.  Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale poate fi utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.
1.  Sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale poate fi utilizat numai pentru a sprijini distribuirea de alimente sau bunuri care sunt conforme cu legislația Uniunii privind siguranța produselor de consum.
2.  Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile persoanelor celor mai defavorizate. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă este cazul, pentru bunuri iau în considerare și aspectele climatice și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a persoanelor celor mai defavorizate.
2.  Statele membre și beneficiarii selectează alimentele și/sau asistența materială de bază în temeiul unor criterii obiective legate de nevoile persoanelor celor mai defavorizate. Criteriile de selecție pentru produsele alimentare și, dacă este cazul, pentru bunuri iau în considerare și aspectele climatice și de mediu, în special pentru a se reduce risipa alimentară și materialele plastice de unică folosință. După caz, selectarea tipului de produse alimentare ce urmează a fi distribuite se efectuează în urma analizării contribuției acestora la alimentația echilibrată a persoanelor celor mai defavorizate.
Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct persoanelor celor mai defavorizate sau indirect prin bonuri sau carduri electronice, cu condiția ca acestea să poată fi preschimbate numai contra alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază, astfel cum este stabilită la articolul 2 punctul 3.
Alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate direct persoanelor celor mai defavorizate sau indirect prin bonuri sau carduri electronice, cu condiția ca acestea să poată fi preschimbate numai contra alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază, astfel cum este stabilită la articolul 2 punctul 3, și să nu înlocuiască nicio prestație socială existentă.
Alimentele furnizate persoanelor celor mai defavorizate pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate.
Alimentele furnizate persoanelor celor mai defavorizate pot fi obținute prin utilizarea, prelucrarea sau vânzarea produselor desfăcute în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca această opțiune să fie cea mai favorabilă din punct de vedere economic și să nu întârzie nejustificat furnizarea produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate.
Orice sumă rezultată dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, pe lângă sumele aflate deja la dispoziția programului.
Orice sumă rezultată dintr-o astfel de tranzacție se utilizează în beneficiul persoanelor celor mai defavorizate, pe lângă sumele aflate deja la dispoziția programului.
3.  Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale respectă demnitatea persoanelor celor mai defavorizate și previne stigmatizarea acestora.
3.  Comisia și statele membre se asigură că ajutorul furnizat în cadrul sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale respectă demnitatea persoanelor celor mai defavorizate și previne stigmatizarea acestora.
4.  Furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază poate fi completată cu reorientarea către serviciile competente și alte măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate.
4.  Furnizarea de alimente și/sau asistență materială de bază este completată cu reorientarea către serviciile competente și alte măsuri auxiliare vizând incluziunea socială a persoanelor celor mai defavorizate.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 20
Articolul 20
Articolul 20
Eligibilitatea cheltuielilor
Eligibilitatea cheltuielilor
1.  Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale sunt:
1.  Costurile eligibile ale sprijinului acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale sunt:
(a)  costurile achiziționării de alimente și/sau asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;
(a)  costurile achiziționării de alimente și/sau asistență materială de bază, inclusiv costurile legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care livrează destinatarilor finali alimentele și/sau asistența materială de bază;
(b)  în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite și/sau la beneficiari și costurile de depozitare la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate și plătite efectiv;
(b)  în cazul în care transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la beneficiarii care le distribuie destinatarilor finali nu este acoperit de litera (a), costurile suportate de organismul de achiziție legate de transportul alimentelor și/sau al asistenței materiale de bază la depozite și/sau la beneficiari și costurile de depozitare la o rată forfetară de 1 % din costurile menționate la litera (a) sau, în cazuri justificate în mod corespunzător, costurile angajate și plătite efectiv;
(c)  costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau asistență materială de bază către persoanele cele mai defavorizate, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a) sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(c)  costurile administrative, de transport și de depozitare suportate de beneficiarii implicați în distribuirea de alimente și/sau asistență materială de bază către persoanele cele mai defavorizate, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a) sau de 5 % din valoarea produselor alimentare desfăcute în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;
(d)  costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea;
(d)  costurile colectării, transportului, depozitării și distribuirii donațiilor de alimente și ale activităților de sensibilizare legate în mod direct de acestea;
(e)  costurile măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează persoanelor celor mai defavorizate alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 5 % din costurile menționate la litera (a).
(e)  costurile măsurilor auxiliare întreprinse de beneficiari sau în numele acestora și declarate de beneficiarii care livrează persoanelor celor mai defavorizate alimentele și/sau asistența materială de bază, la o rată forfetară de 5,5 % din costurile menționate la litera (a).
2.  O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) din cauza faptului că organismul responsabil de achiziția de alimente și/sau asistență materială de bază nu a respectat legislația aplicabilă nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la alineatul (1) literele (c) și (e).
2.  O reducere a costurilor eligibile menționate la alineatul (1) litera (a) din cauza faptului că organismul responsabil de achiziția de alimente și/sau asistență materială de bază nu a respectat legislația aplicabilă nu conduce la o reducere a costurilor eligibile stabilite la alineatul (1) literele (c) și (e).
3.  Nu sunt eligibile următoarele costuri:
3.  Nu sunt eligibile următoarele costuri:
(a)  dobânda debitoare;
(a)  dobânda debitoare;
(b)  furnizarea de infrastructură;
(b)  achiziționarea de infrastructură;
(c)  costurile bunurilor de ocazie.
(c)  costurile bunurilor de ocazie de calitate redusă.
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 21
Articolul 21
Articolul 21
Indicatori și raportare
Indicatori și raportare
1.  Prioritățile care vizează reducerea deprivării materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa II la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Aceste programe pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
1.  Prioritățile care vizează reducerea deprivării materiale utilizează indicatori comuni de realizare și de rezultat, astfel cum sunt stabiliți în anexa II la prezentul regulament, pentru a monitoriza progresele în ceea ce privește punerea în aplicare. Aceste programe pot utiliza și indicatori specifici fiecărui program.
2.  Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință.
2.  Pentru indicatorii de rezultat comuni și pentru indicatorii specifici programului se stabilesc valori de referință. Cerințele de raportare sunt cât mai simple posibil.
3.  Până la 30 iunie 2025 și la 30 iunie 2028, autoritățile de management prezintă Comisiei un raport referitor la rezultatele anchetei structurate privind destinatarii finali efectuate în anul precedent. Această anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.
3.  Până la 30 iunie 2025 și la 30 iunie 2028, autoritățile de management prezintă Comisiei un raport referitor la rezultatele anchetei anonime structurate privind destinatarii finali, efectuate în anul precedent și care pune accentul, de asemenea, pe condițiile de viață și natura lipsurilor materiale ale acestora. Această anchetă se bazează pe modelul care urmează să fie stabilit de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare.
4.  Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.
4.  Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care stabilește modelul care trebuie utilizat pentru ancheta structurată privind destinatarii finali, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 39 alineatul (2), în vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului articol.
5.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
5.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea modificării indicatorilor prevăzuți în anexa II, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a programelor.
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 22 – paragraful 1
Auditul operațiunilor poate acoperi toate etapele execuției acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă.
Auditul operațiunilor poate acoperi toate etapele execuției acestora și toate nivelurile lanțului de distribuție, excluzând doar controlul destinatarilor finali, cu excepția cazului în care o evaluare a riscurilor stabilește un risc specific de neregulă sau fraudă. Auditul operațiunilor include mai multe controale în primele etape ale punerii în aplicare, astfel încât, în cazul riscului de fraudă, fondurile să poată fi redirecționate către alte proiecte.
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Articolul 23
Articolul 23
Articolul 23
Obiective operaționale
Obiective operaționale
Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” are următoarele obiective operaționale:
Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” are următoarele obiective operaționale:
a)  să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate;
a)  să dezvolte cunoștințe analitice comparative de înaltă calitate pentru a se asigura că politicile care vizează realizarea obiectivelor specifice menționate la articolul 4 se bazează pe dovezi solide și sunt relevante pentru nevoile, problemele și condițiile din țările asociate;
b)  să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile menționate la articolul 4, pentru a asista țările asociate să ia măsuri adecvate de politică;
b)  să faciliteze schimbul de informații eficace și cuprinzător, învățarea reciprocă, evaluările inter pares și dialogul privind politicile în domeniile menționate la articolul 4, pentru a asista țările asociate să ia măsuri adecvate de politică;
c)  să sprijine experimentările sociale în domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea părților interesate de a pune în aplicare, a transfera sau a extinde utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială;
c)  să sprijine experimentele sociale în domeniile menționate la articolul 4 și să consolideze capacitatea părților interesate de a pregăti, de a concepe și pune în aplicare, de a transfera sau de a extinde utilizarea inovațiilor testate în materie de politică socială, acordând o atenție specială desfășurării la scară mai largă a proiectelor locale dezvoltate de orașe, de autoritățile locale și regionale, de partenerii sociali, de organizațiile societății civile și de actorii socioeconomici în domeniul primirii, al incluziunii sociale și al integrării resortisanților țărilor terțe;
d)  să ofere servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe europene integrate ale muncii, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, ocupații, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice (de exemplu persoanele vulnerabile);
d)  să dezvolte și să ofere servicii specifice de sprijin angajatorilor și persoanelor în căutarea unui loc de muncă în vederea dezvoltării unor piețe europene integrate ale muncii, de la pregătirea dinaintea recrutării la asistența ulterioară recrutării pentru ocuparea posturilor vacante din anumite sectoare, ocupații, țări, regiuni de frontieră sau pentru grupuri specifice (de exemplu, persoane în situații de vulnerabilitate);
(da)  să sprijine parteneriatele transfrontaliere între serviciile publice de ocupare a forței de muncă, societatea civilă și partenerii sociali, în scopul de a promova o piață transfrontalieră a muncii și o mobilitate transfrontalieră care oferă condiții adecvate;
(db)  să sprijine furnizarea de servicii EURES în vederea recrutării și plasării lucrătorilor în locuri de muncă durabile și de calitate, prin compensarea ofertelor și a cererilor de locuri de muncă, inclusiv prin parteneriate transfrontaliere;
dc)  să faciliteze mobilitatea geografică voluntară a lucrătorilor, în condiții sociale adecvate, și să crească oportunitățile de ocupare a forței de muncă, prin dezvoltarea, la nivelul Uniunii, a unor piețe ale muncii de înaltă calitate și favorabile incluziunii, care să fie deschise și accesibile tuturor, respectând totodată drepturile lucrătorilor în întreaga Uniune;
e)  să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței legat de acordarea de microfinanțare pentru microîntreprinderi în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care angajează persoane vulnerabile;
e)  să sprijine dezvoltarea ecosistemului pieței legat de acordarea de microfinanțare, precum și disponibilitatea și accesibilitatea sa, pentru microîntreprinderi, întreprinderile economiei sociale și persoanele vulnerabile în fazele de înființare și dezvoltare, în special celor care angajează persoane aflate în situații vulnerabile, inclusiv grupuri defavorizate;
f)  să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile menționate la articolul 4 și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a acestor părți interesate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), a instituțiilor de securitate socială, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;
f)  să sprijine colaborarea în rețea la nivelul Uniunii și dialogul cu și între părțile interesate relevante în domeniile menționate la articolul 4 și să contribuie la dezvoltarea capacității instituționale a părților interesate implicate, inclusiv a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă (SPOFM), a instituțiilor de securitate socială, a societății civile, a instituțiilor de microfinanțare și a instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale și pentru economia socială;
g)  să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor filantropici la piața respectivă;
g)  să sprijine dezvoltarea întreprinderilor sociale și apariția unei piețe a investițiilor sociale, facilitând interacțiunile publice și private și participarea fundațiilor și a actorilor filantropici la piața respectivă;
h)  să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de îngrijire a copiilor, sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
h)  să ofere orientări pentru dezvoltarea infrastructurii sociale (inclusiv locuințe, servicii de educație și îngrijire a copiilor preșcolari și de îngrijire a persoanelor în vârstă, cerințe de accesibilitate și servicii de tranziție de la îngrijirea instituțională la îngrijirea familială și bazată de comunitate, inclusiv cerințe de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, servicii de îngrijire a copiilor și sisteme de educație și formare, asistență medicală și îngrijire pe termen lung) necesare pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale;
i)  să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniul ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale, în întreaga Europă;
i)  să sprijine cooperarea transnațională pentru a accelera transferul soluțiilor inovatoare și pentru a facilita extinderea utilizării acestora, în special în domeniul combaterii sărăciei, ocupării forței de muncă, al competențelor și al incluziunii sociale, în întreaga Europă;
j)  să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile menționate la articolul 4.
j)  să sprijine punerea în aplicare a standardelor sociale și de muncă internaționale relevante în contextul valorificării oportunităților oferite de globalizare și de dimensiunea externă a politicilor Uniunii în domeniile menționate la articolul 4.
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Articolul 23 a (nou)
Articolul 23a
Concentrarea tematică și finanțarea
Partea din pachetul financiar FSE+ destinată componentei pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială menționată la articolul 5 alineatul (4) litera (a) se alocă pe parcursul întregii perioade pentru obiectivele specifice stabilite la articolul 4 alineatul (2b), în conformitate cu următoarele procente orientative:
(a)  55 % pentru obiectivul specific nr. 1;
(b)  18 % pentru obiectivul specific nr. 2;
(c)  18 % pentru obiectivul specific nr. 3.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Articolul 24
Articolul 24
Articolul 24
Acțiuni eligibile
Acțiuni eligibile
1.  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 4.
1.  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 4.
2.  Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” poate sprijini următoarele acțiuni:
2.  Componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” poate sprijini următoarele acțiuni:
(a)  activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:
(a)  activități analitice, inclusiv în ceea ce privește țările terțe, în special:
(i)  anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;
(i)  anchete, studii, colectarea de date statistice, metodologii, clasificări, microsimulări, indicatori, sprijin pentru observatoarele și analizele comparative la nivel european;
(ii)  experimentările sociale care evaluează inovațiile sociale;
(ii)  experimentările sociale care evaluează inovațiile sociale;
(iii)  monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;
(iii)  monitorizarea și evaluarea transpunerii și aplicării legislației Uniunii;
(b)  punerea în aplicare a politicilor, în special:
(b)  punerea în aplicare a politicilor, în special:
(i)  parteneriatele transfrontaliere și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;
(i)  parteneriatele transfrontaliere și serviciile de asistență din regiunile transfrontaliere;
(ii)  un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;
(ii)  un sistem specific de mobilitate a forței de muncă la nivelul UE în vederea ocupării posturilor vacante acolo unde s-au identificat lipsuri pe piața muncii;
(iii)  sprijinul acordat microfinanțării și întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;
(iii)  sprijinul acordat microfinanțării și întreprinderilor sociale, inclusiv prin operațiuni de finanțare mixtă, cum ar fi partajarea asimetrică a riscurilor sau reducerea costurilor tranzacțiilor, precum și sprijinul pentru dezvoltarea infrastructurii și a competențelor sociale;
(iv)  sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;
(iv)  sprijinul acordat pentru cooperarea și parteneriatele transnaționale cu scopul de a transfera și a extinde utilizarea soluțiilor inovatoare;
(c)  consolidarea capacităților, în special:
(c)  consolidarea capacităților, în special:
(i)  a capacităților rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(i)  a capacităților rețelelor de la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(ii)  a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a componentei;
(ii)  a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a componentei;
(iii)  a capacităților administrațiilor din țările participante, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și ale instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și pentru activitățile de colaborare în rețea;
(iii)  a capacităților administrațiilor din țările participante, ale instituțiilor de securitate socială și ale serviciilor pentru ocuparea forței de muncă responsabile de promovarea mobilității forței de muncă, ale instituțiilor de microfinanțare și ale instituțiilor care oferă finanțare pentru întreprinderile sociale sau alți actori din domeniul investițiilor sociale, precum și pentru activitățile de colaborare în rețea;
(iv)  a capacităților părților interesate în vederea cooperării transnaționale;
(iv)  a capacităților partenerilor sociali și ale părților interesate în vederea cooperării transnaționale;
(d)  activități de comunicare și diseminare, în special:
(d)  activități de comunicare și diseminare, în special:
(i)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;
(i)  învățarea reciprocă prin schimbul de bune practici, abordări inovatoare, rezultate ale activităților analitice, evaluări inter pares și analize comparative;
(ii)  ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(ii)  ghiduri, rapoarte, materiale informative și mediatizarea inițiativelor legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iii)  sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iii)  sistemele de informații care diseminează informații factuale legate de domeniile menționate la articolul 4 alineatul (1);
(iv)  evenimente, conferințe și seminare legate de Președinția Consiliului.
(iv)  asistența tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului de lucru, de exemplu pentru activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sisteme de tehnologie a informației.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 1 – litera b
(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională.
(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul legislației Uniunii sau orice organizație internațională relevantă;
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Articolul 25 a (nou)
Articolul 25a
Guvernanță
1.  Comisia se consultă cu părțile interesate din Uniune, în special partenerii sociali și organizațiile societății civile, cu privire la programele de lucru în materie de ocupare a forței de muncă și de inovare socială, la prioritățile și orientarea strategică a acestora și la punerea lor în aplicare.
2.  Comisia stabilește legăturile necesare cu Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia pentru protecția socială, Comitetul consultativ pentru siguranță și protecția sănătății la locul de muncă, Grupul directorilor generali pentru relațiile de muncă și Comitetul consultativ pentru libera circulație a lucrătorilor în scopul de a le informa corespunzător și periodic cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor programe. Comisia informează, de asemenea, alte comisii care se ocupă de politici, instrumente și acțiuni relevante pentru componenta privind ocuparea forței de muncă și inovarea socială.
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera - a (nouă)
(-a)   sprijinirea unei strategii a Uniunii în domeniul sănătății publice, care vizează:
(i)  sprijinirea statelor membre în eforturile lor de a proteja și de a îmbunătăți sănătatea publică; și
(ii)  promovarea misiunii Uniunii în domeniul sănătății, în conformitate cu articolul 168 din TFUE, care prevede că, în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii, se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane.
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – partea introductivă
(a)  consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a-i proteja pe cetățeni împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea;
(a)  consolidarea pregătirii pentru situații de criză, a gestionării acestora și a reacției la acestea în cadrul Uniunii pentru a aborda amenințările transfrontaliere privind sănătatea;
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul iva (nou)
(iva)   intervenții bine concepute în materie de sănătate publică pentru reducerea ponderii și a impactului infecțiilor și bolilor infecțioase care pot fi prevenite;
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ivb (nou)
(ivb)   sprijinirea dezvoltării de competențe și instrumente pentru o comunicare eficientă a riscurilor;
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – punctul i
(i)  investiții în promovarea sănătății și a prevenirii bolilor;
(i)  investiții în promovarea sănătății și a prevenirii bolilor, inclusiv prin programe de alfabetizare și educare în domeniul sănătății și prin promovarea activității fizice;
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ia (nou)
(ia)  investiții în diagnosticarea timpurie și în depistarea medicală;
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ii
(ii)  sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire;
(ii)  sprijinirea transformării digitale a serviciilor de sănătate și de îngrijire care răspund nevoilor și preocupărilor pacienților și cetățenilor, în special prin stabilirea de legături cu programe care susțin alfabetizarea mediatică și abilitățile digitale;
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iia (nou)
(iia)   sprijinirea dezvoltării unor servicii publice digitale în domenii precum cel al sănătății;
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iib (nou)
(iib)   consolidarea siguranței și a calității informațiilor în materie de sănătate;
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ii
(ii)  sprijinirea dezvoltării unui sistem de informații sustenabil în materie de sănătate la nivelul Uniunii;
(ii)  sprijinirea dezvoltării unui sistem de informații sustenabil, transparent și accesibil în materie de sănătate la nivelul Uniunii, asigurând totodată protecția datelor cu caracter personal.
[În propunerea Comisiei, numerotarea subpunctelor de la articolul 26 alineatul (2) litera (b) nu este corectă; există două subpuncte identificate ca fiind (ii).]
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iii
(iii)  sprijinirea statelor membre prin intermediul transferului de cunoștințe util pentru procesele naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile și mai reziliente și a îmbunătățirii acțiunilor în materie de promovare sănătății și de prevenire a bolilor, abordând în special provocările identificate în cadrul semestrului european;
(iii)  sprijinirea statelor membre prin intermediul transferului de cunoștințe și al sprijinului acordat pentru punerea în aplicare, utile pentru procesele naționale de reformă, în vederea asigurării unor sisteme de sănătate mai eficace, mai accesibile, mai reziliente, nediscriminatorii, incluzive și echitabile, care să abordeze inegalitățile sociale, precum și a îmbunătățirii acțiunilor în materie de promovare a sănătății și de prevenire a bolilor, abordând în special provocările identificate în cadrul semestrului european. Aceasta include sprijinirea unor registre naționale de înaltă calitate, care să furnizeze, de asemenea, date comparabile.
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul iva (nou)
(iva)   sprijinirea tranziției spre îngrijirea orientată către persoane, serviciile de sănătate și sociale de proximitate, precum și îngrijirea integrată bazată pe comunitate, în special promovarea modelelor organizaționale bazate pe munca în echipă interprofesională și crearea de rețele cu mai multe părți interesate;
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ivb (nou)
(ivb)   asigurarea implicării tuturor părților interesate relevante în acțiunile menționate anterior, la nivelul Uniunii și/sau la nivel național, după caz;
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera b – subpunctul ivc (nou)
(ivc)   dezvoltarea și punerea în aplicare a unor instrumente și strategii pentru prevenirea și combaterea inegalităților în materie de sănătate, pentru a promova incluziunea socială, capacitarea cetățenilor și participarea comunității;
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – subpunctul i
(i)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind medicamentele și dispozitivele medicale;
(i)  sprijinirea punerii în aplicare a legislației privind medicamentele, accesul la astfel de produse pe întreg teritoriul Uniunii și dispozitivele medicale;
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera c – subpunctul vi
(vi)  sprijinirea comitetelor științifice ale Comisiei privind „siguranța consumatorilor” și „riscurile asupra sănătății și mediului și riscurile emergente”;
(vi)  sprijinirea dezvoltării strategiei de integrare a sănătății în toate politicile și stabilirea de procese prin care implicațiile asupra sănătății să poată fi analizate și luate în considerare în toate politicile;
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera -ca (nouă)
(ca)   sprijinirea monitorizării, a punerii în aplicare și a consolidării altor acte legislative și politici ale Uniunii cu implicații asupra sănătății, astfel încât să contribuie la asigurarea unui nivel ridicat de protecție a sănătății umane, inclusiv, dar nu numai a celor referitoare la:
(i)  poluarea atmosferică;
(ii)  perturbatorii endocrini și alte substanțe chimice cu proprietăți dăunătoare;
(iii)  reziduurile de pesticide prezente în alimente, apă și aer;
(iv)  alimente și etichetarea produselor alimentare, inclusiv a produselor care conțin acizi grași trans, etichetarea alcoolului, aditivi și materiale care intră în contact cu alimentele;
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul ii
(ii)  sprijinirea dezvoltării cooperării privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pentru a pregăti noi norme armonizate;
(ii)  sprijinirea dezvoltării cooperării și a consolidării capacităților privind evaluarea tehnologiilor medicale (ETM) pentru a pregăti noi norme armonizate;
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiia (nou)
(iiia)   sprijinirea punerii în aplicare a programelor și a celor mai bune practici referitoare la educația privind sănătatea sexuală și reproductivă și a campaniilor adresate tinerilor;
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiib (nou)
(iiib)   sprijinirea organizațiilor societății civile de la nivelul Uniunii care activează în domeniul sănătății și al aspectelor legate de sănătate;
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera d – subpunctul iiic (nou)
(iiic)  sprijinirea creării unui Comitet director pentru sănătate care să se ocupe de punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”;
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 1
1.  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3 și 26.
1.  Sunt eligibile pentru finanțare numai acțiunile având drept obiectiv sănătatea care vizează obiectivele prevăzute la articolele 3, 4 și 26.
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ia (nou)
(ia)   activități menite să monitorizeze impactul cumulativ asupra sănătății al factorilor de mediu care prezintă riscuri, inclusiv cel generat de contaminanții din alimente, apă, aer și alte surse;
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – subpunctul ib (nou)
(ib)   activități de monitorizare a impactului asupra sănătății al legislației Uniunii, spre exemplu al celei în domeniul farmacovigilenței și în alte domenii similare;
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera a – paragraful 1 a (nou)
Rezultatele activităților analitice care au fost finalizate sunt făcute publice.
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera b – subpunctul i
(i)  colaborarea și parteneriatele transfrontaliere, inclusiv în regiunile transfrontaliere;
(i)  colaborarea și parteneriatele transfrontaliere, inclusiv în regiunile transfrontaliere și inclusiv în ceea ce privește poluarea aerului și alte tipuri de contaminare transfrontalieră a mediului;
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul i
(i)  prin transferul, adaptarea și extinderea utilizării bunelor practici cu valoare adăugată consacrată la nivelul Uniunii între statele membre;
(i)  prin transferul și schimbul de bune practici cu valoare adăugată consacrată la nivelul Uniunii între statele membre, precum și prin adaptarea și extinderea utilizării acestora;
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul ii
(ii)  a capacităților rețelelor la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 26;
(ii)  a capacităților rețelelor la nivelul Uniunii legate de domeniile menționate la articolul 26, într-un mod continuu și durabil, asigurând prezența unei societăți civile active la nivelul Uniunii;
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2 – litera c – subpunctul iv
(iv)  a capacităților punctelor de contact naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a programelor;
(iv)  a capacităților punctelor de contact regionale, subnaționale și naționale care oferă orientări, informații și asistență referitoare la punerea în aplicare a programelor;
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Articolul 29 – paragraful 1
Comisia se consultă cu autoritățile publice din domeniul sănătății din statele membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile sau în cadrul altor grupuri relevante de experți ori entități similare ale Comisiei cu privire la planurile de lucru stabilite pentru componenta „Sănătate”, prioritățile, orientările strategice și punerea în aplicare a acesteia, precum și cu privire la aspecte vizând politica din domeniul sănătății care sunt abordate de alte politici și mecanisme de sprijin, sporind astfel coordonarea și valoarea adăugată globală a acestora.
Comisia se consultă cu autoritățile publice din domeniul sănătății din statele membre în cadrul Grupului de coordonare privind promovarea sănătății, prevenirea bolilor și gestionarea bolilor netransmisibile sau în cadrul altor grupuri relevante de experți ori entități similare ale Comisiei, cum ar fi organizațiile profesionale din domeniul sănătății, cu privire la planurile anuale de lucru stabilite pentru componenta „Sănătate”, prioritățile, orientările strategice și punerea în aplicare a acesteia, precum și cu privire la aspecte vizând politica din domeniul sănătății care sunt abordate de alte politici și mecanisme de sprijin, sporind astfel coordonarea și valoarea adăugată globală a acestora. O conducere politică puternică și o structură de guvernanță adecvată dedicată sănătății vor asigura faptul că protecția și promovarea sănătății sunt garantate în toate portofoliile Comisiei, în conformitate cu articolul 168 alineatul (1) din TFUE.
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Articolul 29 a (nou)
Articolul 29a
Comitetul director pentru sănătate
1.  Comisia instituie un Comitet director pentru sănătate („Comitetul director”) pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul componentei „Sănătate”.
2.  Comitetul director se concentrează asupra creării de sinergii între componenta „Sănătate” și alte programe în care este integrată o dimensiune a sănătății, prin coordonare și cooperare, promovarea pacienților și a implicării societății și prin oferirea de consiliere științifică și recomandări. Aceste demersuri oferă acțiuni în domeniul sănătății orientate către valoare, sustenabilitate, soluții mai bune pentru sănătate, facilitează accesul și reduc inegalitățile în materie de sănătate. 
3.  Comitetul director prezintă o strategie cuprinzătoare și asigură coordonarea în elaborarea planurilor de lucru din cadrul componentei „Sănătate”. 
4.  Comitetul director este un grup independent de părți interesate, format din actori din sectoare relevante din domeniul sănătății publice, al bunăstării și al protecției sociale, cu participarea reprezentanților regiunilor și a autorităților locale în domeniul sănătății, a reprezentanților pacienților și a cetățenilor. 
5.  Comitetul director este format din 15 până la 20 de personalități provenind din diferite discipline și activități menționate la alineatul (4). Membrii Comitetului director sunt numiți de Comisie în urma unei cereri deschise de nominalizări sau de exprimare a interesului sau a ambelor. 
6.  Președintele Comitetului director este numit de Comisie dintre membrii săi. 
7.  Comitetul director: 
(i)  își aduce contribuția la planurile anuale de lucru pentru componenta „Sănătate”, în urma unei propuneri a Comisiei;
(ii)  elaborează un plan de direcționare a coordonării și cooperării între componenta „Sănătate” și alte programe în care dimensiunea de sănătate este integrată.
Planul facilitează asigurarea vizibilității și a coordonării tuturor mecanismelor financiare existente relevante în materie de sănătate și contribuie la direcționarea coordonării și cooperării. 
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Articolul 29 b (nou)
Articolul 29b
Cooperare internațională
Comisia dezvoltă cooperarea cu organizațiile internaționale relevante, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite și agențiile sale specializate, în special Organizația Mondială a Sănătății (OMS), precum și cu Consiliul Europei și cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în vederea punerii în aplicare a componentei „Sănătate”, cu scopul de a maximiza eficacitatea și eficiența acțiunilor la nivelul Uniunii și la nivel internațional.
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Articolul 31
Articolul 31
Articolul 31
Forme de finanțare din partea UE și metode de execuție
Forme de finanțare din partea UE și metode de execuție
1.  Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” pot oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii, achiziții publice și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.
1.  Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” pot oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special granturi, premii, achiziții publice, contribuții și plăți voluntare către organizații internaționale în care Uniunea este membră sau la a căror activitate participă.
2.  Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate direct, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.
2.  Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate direct, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, sau indirect împreună cu organismele menționate la articolul [61 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.
La atribuirea granturilor, comitetul de evaluare menționat la articolul [150] din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.
La atribuirea granturilor, comitetul de evaluare menționat la articolul [150] din Regulamentul financiar poate fi compus din experți externi.
3.  Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” sunt executate în conformitate cu [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.
3.  Operațiunile de finanțare mixtă din cadrul componentei „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” sunt executate în conformitate cu [Regulamentul privind InvestEU] și cu titlul X din Regulamentul financiar.
4.  În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru a finanța acțiuni cu o valoare adăugată clară la nivelul Uniunii cofinanțate de autoritățile competente responsabile de domeniul sănătății din statele membre sau din țările terțe asociate la program ori de către organisme din sectorul public și organisme neguvernamentale, care acționează independent sau în rețea, mandatate de autoritățile competente respective.
4.  În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru a finanța acțiuni cu o valoare adăugată clară la nivelul Uniunii cofinanțate de autoritățile competente responsabile de domeniul sănătății din statele membre sau din țările terțe asociate la program ori de către organisme din sectorul public și organisme neguvernamentale, care acționează independent sau în rețea, mandatate de autoritățile competente respective.
5.  În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru rețelele europene de referință care sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele.
5.  În cadrul componentei „Sănătate”, se pot acorda granturi directe fără o cerere de propuneri pentru rețelele europene de referință care sunt aprobate ca rețele de către Comitetul statelor membre al rețelelor europene de referință, în urma procedurii de aprobare prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/287/UE a Comisiei din 10 martie 2014 de stabilire a criteriilor pentru înființarea și evaluarea rețelelor europene de referință și a membrilor lor și pentru facilitarea schimbului de informații și de expertiză privind înființarea și evaluarea unor asemenea rețele.
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Articolul 32
Articolul 32
Articolul 32
Programul de lucru și coordonarea
Programul de lucru și coordonarea
Componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” sunt executate prin programele de lucru menționate la articolul [108] din Regulamentul financiar. Programele de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 38 pentru a completa componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” prin stabilirea programelor de lucru menționate la articolul [108] din Regulamentul financiar. Respectivele programe de lucru stabilesc, atunci când este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.
Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea eficace între componenta „Sănătate” a FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic.
Comisia favorizează sinergiile și asigură coordonarea eficace între componenta „Sănătate” a FSE+ și Programul de sprijin pentru reforme, inclusiv Instrumentul de realizare a reformelor și Instrumentul de sprijin tehnic.
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Articolul 33
Articolul 33
Articolul 33
Monitorizare și raportare
Monitorizare și raportare
1.  Se stabilesc indicatori pentru a monitoriza punerea în aplicare și progresele înregistrate de componente în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolele 23 și 26.
1.  Se stabilesc indicatori pentru a monitoriza punerea în aplicare și progresele înregistrate de componente în direcția atingerii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 4 și a obiectivelor operaționale prevăzute la articolele 23 și 26.
2.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a componentelor și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
2.  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a componentelor și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
3.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea completării sau modificării indicatorilor prevăzuți în anexa III, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a componentelor.
3.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 38 în vederea completării sau modificării indicatorilor prevăzuți în anexele IIb și III, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a componentelor.
3a.  Pentru a monitoriza cu regularitate componentele și pentru a aduce ajustările necesare priorităților sale politice și de finanțare, Comisia întocmește un raport inițial de monitorizare calitativă și cantitativă privind primul an, urmat de trei rapoarte pentru perioade consecutive de câte doi ani, pe care le prezintă Parlamentului European și Consiliului. Rapoartele se prezintă, spre informare, și Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor. Rapoartele includ rezultatele componentelor și măsura în care principiul egalității între femei și bărbați și principiul integrării perspectivei de gen au fost aplicate, precum și modul în care activitățile din cadrul acestora au abordat aspecte care țin de combaterea discriminării, inclusiv aspectele privind accesibilitatea. Pentru a crește transparența componentelor, rapoartele se pun la dispoziția publicului.
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Articolul 35
Articolul 35
Articolul 35
Evaluare
Evaluare
1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.
2.  Evaluarea intermediară a componentelor poate fi realizată imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestora, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii lor în aplicare.
2.  Până la 31 decembrie 2024, Comisia realizează o evaluare la jumătatea perioadei a componentelor pentru:
(a)  a măsura, din punct de vedere calitativ și cantitativ, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor componentei;
(b)  a trata aspecte care țin de mediul social din Uniune și de orice schimbări majore introduse în legislația Uniunii;
(c)  a stabili dacă resursele componentelor au fost folosite în mod eficient și pentru a evalua valoarea adăugată adusă Uniunii de acestea.
Rezultatele respectivei evaluări la jumătatea perioadei sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului.
3.  La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul5, Comisia efectuează o evaluare finală a componentelor.
3.  La finalul perioadei de punere în aplicare, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul5, Comisia efectuează o evaluare finală a componentelor.
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
4.  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Articolul 37
Articolul 37
Articolul 37
Informare, comunicare și publicitate
Informare, comunicare și publicitate
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
1.  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.
2.  Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, precum și privind acțiunile și rezultatele acestor componente. Resursele financiare alocate componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolele 4, 23 și 26.
2.  Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind componentele „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate”, precum și privind acțiunile și rezultatele acestor componente. Resursele financiare alocate componentelor „Ocuparea forței de muncă și inovare socială” și „Sănătate” contribuie, de asemenea, la comunicarea priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolele 4, 23 și 26.
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Articolul 38
Articolul 38
Articolul 38
Exercitarea delegării de competențe
Exercitarea delegării de competențe
1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
1.  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 33 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5), la articolul 32 și la articolul 33 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5) și la articolul 33 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe menționată la articolul 15 alineatul (6), la articolul 21 alineatul (5), la articolul 32 și la articolul 33 alineatul (3) poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare28.
4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare28.
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (6), al articolului 21 alineatul (5) și al articolului 33 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 15 alineatul (6), al articolului 21 alineatul (5), al articolului 32 și al articolului 33 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu a ridicat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
_________________________________
_________________________________
28 JO L 123, 12.5.2016, p. 13.
28.  JO L 123, 12.5.2016, p. 13.
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Articolul 40
Articolul 40
Articolul 40
Comitetul prevăzut la articolul 163 din TFUE
Comitetul prevăzut la articolul 163 din TFUE
1.  Comisia este asistată de un comitet înființat în temeiul articolului 163 din TFUE („Comitetul FSE+”).
1.  Comisia este asistată de un comitet înființat în temeiul articolului 163 din TFUE („Comitetul FSE+”).
2.  Fiecare stat membru numește câte un reprezentant al administrației publice, un reprezentant al organizațiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizațiilor patronale și un supleant pentru fiecare membru pe o perioadă de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul său primește automat dreptul de a participa la lucrări.
2.  Fiecare stat membru numește câte un reprezentant al administrației publice, un reprezentant al organizațiilor lucrătorilor, un reprezentant al organizațiilor patronale, un reprezentant din partea societății civile, un reprezentant al organismelor de promovare a egalității sau al altor instituții independente pentru drepturile omului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) din [viitorul RDC] și un supleant pentru fiecare membru pe o perioadă de maximum șapte ani. În absența unui membru, supleantul său primește automat dreptul de a participa la lucrări.
3.  Comitetul FSE+ include câte un reprezentant al fiecărei organizații care reprezintă organizațiile lucrătorilor și organizațiile patronale la nivelul Uniunii.
3.  Comitetul FSE+ include câte un reprezentant al fiecărei organizații care reprezintă organizațiile lucrătorilor, organizațiile patronale și organizațiile societății civile la nivelul Uniunii.
3a.  Comitetul FSE+ poate invita reprezentanți ai Băncii Europene de Investiții și ai Fondului european de investiții.
3b.  Echilibrul de gen și reprezentarea adecvată în FSE+ a grupurilor minoritare și a altor grupuri excluse este garantată.
4.  Comitetul FSE+ este consultat cu privire la utilizarea planificată a asistenței tehnice în cazul unui sprijin din partea componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE+ cu impact asupra punerii în aplicare a strategiilor la nivelul Uniunii.
4.  Comitetul FSE+ este consultat cu privire la utilizarea planificată a asistenței tehnice în cazul unui sprijin din partea componentei FSE+ cu gestiune partajată, precum și la alte chestiuni relevante pentru FSE+ cu impact asupra punerii în aplicare a strategiilor la nivelul Uniunii.
5.  Comitetul FSE+ poate emite avize cu privire la:
5.  Comitetul FSE+ poate emite avize cu privire la:
(a)  întrebările legate de contribuția FSE+ la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a recomandărilor specifice fiecărei țări și a priorităților legate de semestrul european (programele naționale de reformă etc.);
(a)  întrebările legate de contribuția FSE+ la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv a recomandărilor specifice fiecărei țări și a priorităților legate de semestrul european (programele naționale de reformă etc.);
(b)  aspecte legate de [viitorul RDC] relevante pentru FSE+;
(b)  aspecte legate de [viitorul RDC] relevante pentru FSE+;
(c)  întrebări legate de FSE+ care îi sunt transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (4).
(c)  întrebări legate de FSE+ care îi sunt transmise de Comisie, altele decât cele menționate la alineatul (4).
Avizele Comitetului FSE+ se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate și se comunică spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Comisia informează Comitetul FSE+ despre modul în care a ținut seama de avizele sale.
Avizele Comitetului FSE+ se adoptă cu majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate și se comunică spre informare Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Comisia informează Comitetul FSE+ în scris despre modul în care a ținut seama de avizele sale.
6.  Comitetul FSE+ poate înființa grupuri de lucru pentru fiecare componentă a FSE+.
6.  Comitetul FSE+ poate înființa grupuri de lucru pentru fiecare componentă a FSE+.
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Anexa I
ANEXA I1
ANEXA I1
Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată
Indicatori comuni pentru sprijinul general acordat prin componenta FSE+ cu gestiune partajată
Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, „fără caracter binar”). Dacă anumite rezultate nu sunt posibile, datele legate de acele rezultate nu trebuie să fie colectate și raportate.
Toate datele cu caracter personal trebuie defalcate în funcție de sex (bărbați, femei, „fără caracter binar”). Dacă anumite rezultate nu sunt disponibile, datele legate de acele rezultate nu trebuie să fie colectate și raportate. Datele cu caracter personal sensibile pot fi analizate anonim.
(1)  Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane:
(1)  Indicatori comuni de realizare aferenți operațiunilor care vizează persoane:
(1a)  Indicatori comuni de realizare pentru participanți
(1a)  Indicatori comuni de realizare pentru participanți
–  Indicatorii comuni de realizare pentru participanți sunt:
–  Indicatorii comuni de realizare pentru participanți sunt:
–  șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată*;
–  șomeri, inclusiv șomeri de lungă durată*;
–  șomeri de lungă durată*;
–  șomeri de lungă durată*;
–  persoane inactive*;
–  persoane inactive*;
–  angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă*;
–  angajați, inclusiv persoane care desfășoară o activitate independentă*;
–  persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET);
–  persoane cu vârsta sub 30 de ani*;
–  copii cu vârsta sub 18 ani*;
–  tineri cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani*;
–  persoane cu vârsta peste 54 de ani*;
–  persoane cu vârsta peste 54 de ani*;
–  absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;
–  absolvenți de învățământ secundar inferior sau sub acest nivel (ISCED 0-2)*;
–  persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;
–  persoane cu studii liceale (ISCED 3) sau postliceale (ISCED 4)*;
–  persoane cu studii superioare (ISCED 5-8)*.
–  persoane cu studii superioare (ISCED 5-8)*.
Numărul total al participanților se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.
Numărul total al participanților se calculează automat, pe baza indicatorilor comuni de realizare legați de statutul profesional.
(1b)  Alți indicatori comuni de realizare
(1b)  Alți indicatori comuni de realizare
Dacă datele pentru acești indicatori nu sunt colectate din registrele de date, valorile acestor indicatori pot fi determinate pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarului.
Dacă datele pentru acești indicatori nu sunt colectate din registrele de date, valorile acestor indicatori pot fi determinate pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarului. Datele sunt întotdeauna furnizate de participanți pe bază de voluntariat.
–  participanți cu handicap**;
–  participanți cu handicap**;
–  participanți cu vârsta sub 18 ani*;
–  resortisanți ai țărilor terțe*;
–  resortisanți ai țărilor terțe*;
–  participanți de origine străină*;
–  participanți de origine străină*;
–  minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)**;
–  minorități (altele decât din comunitatea romă)**;
–  participanți din comunitatea romă**;
–  persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă*;
–  persoane fără adăpost sau care sunt afectate de excluziunea locativă*;
–  participanți din zonele rurale*.
–  participanți din zonele rurale*;
–  participanți din zone geografice cu un nivel ridicat de sărăcie și excluziune socială*;
–  participanți aflați în tranziție de la asistența instituționalizată la cea acordată la nivelul familiei și comunității**.
(2)  Indicatorii comuni de realizare pentru entități sunt:
(2)  Indicatorii comuni de realizare pentru entități sunt:
–  numărul de administrații publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin, la nivel național, regional sau local;
–  numărul de administrații publice sau servicii publice care beneficiază de sprijin, la nivel național, regional sau local;
–  numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi sociale).
–  numărul de microîntreprinderi și de întreprinderi mici și mijlocii care beneficiază de sprijin (inclusiv întreprinderi cooperatiste și întreprinderi sociale).
(3)  Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți sunt:
(3)  Indicatorii comuni de rezultat imediat pentru participanți sunt:
–  participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant*;
–  participanți aflați în căutarea unui loc de muncă la încetarea calității de participant*;
–  participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care urmează studii sau cursuri de formare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
–  participanți care dobândesc o calificare la încetarea calității de participant*;
(4)  Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participanți:
(4)  Indicatori comuni de rezultat pe termen lung pentru participanți:
–  participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase luni de la încetarea calității de participant*;
–  participanți care au un loc de muncă, inclusiv care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase și de 12 luni de la încetarea calității de participant*;
–  participanți a căror situație pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit în termen de șase luni de la încetarea calității de participant*.
–  participanți a căror situație pe piața forței de muncă s-a îmbunătățit în termen de șase și de 12 luni de la încetarea calității de participant*.
Ca o cerință minimă, aceste date trebuie colectate pe baza unui eșantion reprezentativ de participanți în cadrul fiecărui obiectiv specific. Valabilitatea internă a eșantionului trebuie să fie asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivelul obiectivului specific.
Ca o cerință minimă, aceste date trebuie colectate pe baza unui eșantion reprezentativ de participanți în cadrul fiecărui obiectiv specific. Valabilitatea internă a eșantionului trebuie să fie asigurată astfel încât datele să poată fi generalizate la nivelul obiectivului specific.
________________________________
__________________________________
1 Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
1 Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „*” sunt date cu caracter personal, conform articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/679.
Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Datele raportate în dreptul indicatorilor marcați cu simbolul „**” sunt o categorie specială de date, conform articolului 9 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Anexa II
ANEXA II
ANEXA II
Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale
Indicatori comuni pentru sprijinul acordat din FSE+ pentru reducerea deprivării materiale
(1)  Indicatori de realizare
(1)  Indicatori de realizare
(a)  Valoarea monetară totală a alimentelor și bunurilor distribuite.
(a)  Valoarea monetară totală a alimentelor și bunurilor distribuite.
(i)  valoarea totală a ajutorului alimentar;
(i)  valoarea totală a ajutorului alimentar;
(ia)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate copiilor;
(ia)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate copiilor;
(ib)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate persoanelor fără adăpost;
(ib)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate persoanelor fără adăpost;
(ic)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate altor grupuri-țintă.
(ic)  valoarea monetară totală a alimentelor destinate altor grupuri-țintă.
(ii)  valoarea totală a bunurilor distribuite
(ii)  valoarea totală a bunurilor distribuite
(iia)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor;
(iia)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor;
(iib)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost;
(iib)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost;
(iic)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri-țintă.
(iic)  valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri-țintă.
(b)  Cantitatea totală a ajutorului alimentar distribuit (în tone).
(b)  Cantitatea totală a ajutorului alimentar distribuit (în tone).
Din care2:
Din care2:
(a)  proporția alimentelor pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite prin program (în %);
(a)  proporția alimentelor pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite prin program (în %);
(b)  proporția produselor alimentare cofinanțate de FSE+ în volumul total al alimentelor distribuite beneficiarilor (în %).
(b)  proporția produselor alimentare cofinanțate de FSE+ în volumul total al alimentelor distribuite beneficiarilor (în %).
(3)  Indicatori comuni de rezultat3
(3)  Indicatori comuni de rezultat3
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor alimentar
–  Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
–  Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
–  Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
–  Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu handicap;
–  Numărul destinatarilor finali cu handicap;
–  Numărul resortisanților țărilor terțe;
–  Numărul resortisanților țărilor terțe;
–  Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii);
–  Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
–  participanți din comunitatea romă;
–  Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
–  Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor material
Numărul destinatarilor finali care beneficiază de ajutor material
–  Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
–  Numărul copiilor cu vârsta sub 18 ani;
–  Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
–  Numărul tinerilor cu vârste între 18 și 29 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu vârsta peste 54 de ani;
–  Numărul destinatarilor finali cu handicap;
–  Numărul destinatarilor finali cu handicap;
–  Numărul resortisanților țărilor terțe;
–  Numărul resortisanților țărilor terțe;
–  Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (inclusiv al comunităților marginalizate, cum ar fi romii);
–  Numărul destinatarilor finali de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
–  participanți din comunitatea romă.
–  Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
–  Numărul destinatarilor finali fără adăpost sau al destinatarilor finali afectați de excluziunea locativă.
_________________________________
_________________________________
2 Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarilor.
2 Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza estimărilor bine argumentate ale beneficiarilor.
3 Ibid
3 Ibid
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Anexa II a (nouă)
ANEXA IIa
Indicatori comuni pentru sprijinul FSE+ pentru promovarea incluziunii sociale a persoanelor celor mai defavorizate
Indicatori de realizare
(1)  Numărul total de persoane care beneficiază de ajutor pentru incluziune socială
din care:
(a)  numărul de copii în vârstă de până la 15 ani;
(b)  numărul de persoane în vârstă de cel puțin 65 de ani;
(c)  numărul de femei;
(d)  numărul persoanelor de origine străină și al minorităților (altele decât din comunitatea romă);
(e)  participanți din comunitatea romă;
(f)  numărul persoanelor fără adăpost.
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Anexa II b (nouă)
ANEXA IIb
Indicatori pentru componenta „Ocuparea forței de muncă și inovare socială”
1.  Nivelul de câștig declarat ca urmare a unei mai bune înțelegeri a politicilor și a legislației Uniunii
(1)  Numărul de activități de analiză
(2)  Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3)  Sprijin pentru principalii actori
2.  Nivelul de colaborare activă și de parteneriat între instituțiile guvernamentale din Uniune, statele membre și țările asociate
(1)  Numărul de activități de analiză
(2)  Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3)  Sprijin pentru principalii actori
3.  Utilizarea declarată a inovării în materie de politici sociale în punerea în aplicare a recomandărilor specifice din RSI sociale și rezultatele experimentării în materie de politici sociale destinate elaborării politicilor
(1)  Numărul de activități de analiză
(2)  Numărul de activități de învățare reciprocă, sensibilizare și diseminare
(3)  Sprijin pentru principalii actori
4.  Numărul de accesări ale platformei EURES
5.  Numărul de plasamente pentru tineri realizate sau sprijinite în cadrul acțiunii pregătitoare „Primul tău loc de muncă EURES”, precum și în cadrul programelor de mobilitate specifice
6.  Numărul de contacte personale individuale ale consilierilor EURES cu persoane în căutarea unui loc de muncă sau care își schimbă locul de muncă și cu angajatori
7.  Numărul întreprinderilor înființate sau consolidate care au beneficiat de sprijinul Uniunii
8.  Proporția beneficiarilor care au creat sau au dezvoltat o întreprindere cu microfinanțare din partea Uniunii care sunt șomeri sau care aparțin grupurilor defavorizate
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Anexa III – punctul 2
2.  Numărul evaluărilor clinice comune ale tehnologiei medicale
2.  Numărul beneficiarilor (profesioniști, cetățeni, pacienți) afectați de rezultatele programului
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Anexa III – punctul 3
3.  Numărul celor mai bune practici transferate
3.  Numărul evaluărilor clinice comune ale tehnologiei medicale
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Anexa III – punctul 4
4.  Gradul de utilizare a rezultatelor programului în cadrul politicii naționale în domeniul sănătății, astfel cum este măsurat printr-un chestionar de tipul „înainte și după”.
4.  Numărul celor mai bune practici transferate
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Anexa III – punctul 4 a (nou)
4a.   Gradul de utilizare a rezultatelor programului în cadrul politicilor sau instrumentelor regionale și naționale în domeniul sănătății, astfel cum este măsurat prin metode validate.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0461/2018).


Dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) ***I
PDF 322kWORD 101k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispoziții specifice pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (COM(2018)0374 – C8-0229/2018 – 2018/0199(COD))(1)
P8_TA(2019)0021A8-0470/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la reducerea regresului regiunilor defavorizate, trebuind să se acorde o atenție specială anumitor categorii de regiuni, printre care regiunile transfrontaliere sunt enumerate în mod explicit.
(1)  Articolul 176 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că Fondul european de dezvoltare regională („FEDR”) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale existente în Uniune. În conformitate cu articolul respectiv și cu al doilea și al treilea paragraf de la articolul 174 din TFUE, FEDR trebuie să contribuie la reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la reducerea regresului regiunilor defavorizate, zonele rurale, zonele afectate de tranziția industrială, zonele cu densitate scăzută a populației, insulele și regiunile montane.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Regulamentul (UE) [noul RDC] al Parlamentului European și al Consiliului21 stabilește dispoziții comune privind FEDR și anumite alte fonduri, iar Regulamentul (UE) [noul FEDR] al Parlamentului European și al Consiliului22 stabilește dispoziții referitoare la obiectivele specifice și la sfera sprijinului de la FEDR. Se dovedește deci necesară adoptarea unor dispoziții specifice legate de obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), care să permită unuia sau mai multor state membre să coopereze la nivel transfrontalier în ceea ce privește programarea eficace, inclusiv dispozițiile privind asistența tehnică, monitorizarea, evaluarea, comunicarea, eligibilitatea, gestiunea și controlul, precum și gestiunea financiară.
(2)  Regulamentul (UE) [noul RDC] al Parlamentului European și al Consiliului21 stabilește dispoziții comune privind FEDR și anumite alte fonduri, iar Regulamentul (UE) [noul FEDR] al Parlamentului European și al Consiliului22 stabilește dispoziții referitoare la obiectivele specifice și la sfera sprijinului de la FEDR. Se dovedește deci necesară adoptarea unor dispoziții specifice legate de obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), care să permită unuia sau mai multor state membre și regiunilor lor să coopereze la nivel transfrontalier în ceea ce privește programarea eficace, inclusiv dispozițiile privind asistența tehnică, monitorizarea, evaluarea, comunicarea, eligibilitatea, gestiunea și controlul, precum și gestiunea financiară.
_________________
_________________
21 [Trimitere]
21 [Trimitere]
22 [Trimitere]
22 [Trimitere]
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  În scopul susținerii dezvoltării armonioase a teritoriului Uniunii la diferite niveluri, FEDR ar trebui să sprijine cooperarea transfrontalieră, cooperarea transnațională, cooperarea maritimă, cooperarea cu regiunile ultraperiferice și cooperarea interregională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg).
(3)  În scopul susținerii dezvoltării colaborative și armonioase a teritoriului Uniunii la diferite niveluri și reducerea decalajelor existente, FEDR ar trebui să sprijine cooperarea transfrontalieră, cooperarea transnațională, cooperarea maritimă, cooperarea cu regiunile ultraperiferice și cooperarea interregională în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg). În acest proces, ar trebui să se ia în considerare principiul guvernării pe mai multe niveluri și al parteneriatului, iar abordările bazate pe realitatea specifică a zonei ar trebui întărite.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  Diferitele componente ale Interreg ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, așa cum sunt descrise în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată în septembrie 2015.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui să aibă drept obiectiv soluționarea unor probleme identificate în comun în regiunile de frontieră și valorificarea potențialului de creștere neexploatat în zonele de frontieră, după cum se subliniază în comunicarea Comisiei „Stimularea creșterii și coeziunii în regiunile frontaliere ale UE”23 („comunicarea privind regiunile de frontieră”). În consecință, componenta transfrontalieră ar trebui să fie limitată la cooperarea la frontierele terestre, iar cooperarea transfrontalieră privind frontierele maritime ar trebui să fie integrată în componenta transnațională.
(4)  Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui să aibă drept obiectiv soluționarea unor probleme identificate în comun în regiunile de frontieră și valorificarea potențialului de creștere neexploatat în zonele de frontieră, după cum se subliniază în comunicarea Comisiei „Stimularea creșterii și coeziunii în regiunile frontaliere ale UE”23 („comunicarea privind regiunile de frontieră”). În consecință, componenta transfrontalieră ar trebui să includă cooperarea atât la frontierele terestre, cât și la frontierele maritime, fără a aduce atingere noii componente pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice.
__________________
__________________
23 Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017)0534, 20.9.2017.
23 Comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE, COM(2017)0534, 20.9.2017.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui, de asemenea, să implice cooperarea între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări sau alte teritorii din afara Uniunii. Aducerea cooperării transfrontaliere interne și externe în sfera prezentului regulament ar trebui să determine simplificarea și eficientizarea dispozițiilor aplicabile pentru autoritățile responsabile de program din statele membre și pentru autoritățile partenere și beneficiarii din afara Uniunii, comparativ cu perioada de programare 2014-2020.
(5)  Componenta de cooperare transfrontalieră ar trebui, de asemenea, să implice cooperarea între unul sau mai multe state membre sau regiunile lor și una sau mai multe țări, regiuni sau alte teritorii din afara Uniunii. Aducerea cooperării transfrontaliere interne și externe în sfera prezentului regulament ar trebui să determine simplificarea și eficientizarea dispozițiilor aplicabile pentru autoritățile responsabile de program din statele membre și pentru autoritățile partenere și beneficiarii din afara Uniunii, comparativ cu perioada de programare 2014-2020.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Componenta de cooperare transnațională și de cooperare maritimă ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea cooperării prin intermediul unor acțiuni care să conducă la dezvoltarea teritorială integrată legată de prioritățile politicii de coeziune a Uniunii și ar trebui să includă și cooperarea maritimă transfrontalieră. Cooperarea transnațională ar trebui să acopere teritorii mai vaste ale Uniunii continentale, iar cooperarea maritimă ar trebui să acopere teritorii din bazinele maritime și să integreze cooperarea transfrontalieră privind frontierele maritime în perioada de programare 2014-2020. Ar trebui să se acorde un maximum de flexibilitate pentru a se continua implementarea cooperării transfrontaliere maritime anterioare într-un cadru de cooperare maritimă mai amplu, în special prin definirea teritoriului vizat, a obiectivelor specifice pentru o astfel de cooperare, a cerințele pentru parteneriatele de proiect și crearea de subprograme și de comitete de coordonare specifice.
(6)  Componenta de cooperare transnațională și de cooperare maritimă ar trebui să aibă drept obiectiv consolidarea cooperării prin intermediul unor acțiuni care să conducă la dezvoltarea teritorială integrată legată de prioritățile politicii de coeziune a Uniunii, cu respectarea deplină a subsidiarității. Cooperarea transnațională ar trebui să acopere teritorii transnaționale mai vaste și, după caz, teritorii din bazinele maritime care prin extinderea lor geografică le depășesc pe cele din programele transfrontaliere.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Pe baza experienței de cooperare transfrontalieră și transnațională în perioada de programare 2014-2020 în regiunile ultraperiferice, când o combinație a ambelor componente într-un singur program pentru fiecare domeniu de cooperare nu a adus suficiente simplificări autorităților și beneficiarilor programului, ar trebui instituită o componentă specifică regiunilor ultraperiferice pentru a permite acestora să coopereze cu țările și teritoriile învecinate într-un mod cât mai simplu și eficace.
(7)  Pe baza experienței de cooperare transfrontalieră și transnațională în perioada de programare 2014-2020 în regiunile ultraperiferice, când o combinație a ambelor componente într-un singur program pentru fiecare domeniu de cooperare nu a adus suficiente simplificări autorităților și beneficiarilor programului, ar trebui instituită o componentă suplimentară specifică regiunilor ultraperiferice pentru a permite acestora să coopereze cu țările terțe, cu țările și teritoriile de peste mări (TTPM) sau cu organizațiile de integrare și cooperare regională într-un mod cât mai simplu și eficace în raport cu elementele lor specifice.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Pe baza experienței cu programele de cooperare interregională în cadrul Interreg și lipsa unei astfel de cooperări în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în perioada de programare 2014-2020, componenta de cooperare interregională ar trebui să pună și mai mult accent pe creșterea eficienței politicii de coeziune. Prin urmare, această componentă ar trebui limitată la două programe, unul care să faciliteze orice tip de experiență, abordări inovatoare și consolidare a capacităților pentru programele din cadrul ambelor obiective și promovarea grupărilor europene de cooperare teritorială („GECT”) înființate sau care urmează să fie înființate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului24 și unul care să îmbunătățească analiza tendințelor de dezvoltare. Cooperarea pe bază de proiect în întreaga Uniune ar trebui să fie integrată în noua componentă a investițiilor interregionale pentru inovare și strâns legată de punerea în aplicare a Comunicării Comisiei „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii”25, în special pentru sprijinirea platformelor tematice de specializare inteligentă, în special în domenii cum ar fi energia, modernizarea industrială sau sectorul agroalimentar. În cele din urmă, o dezvoltare teritorială integrată, axată pe zonele urbane funcționale sau pe zonele urbane, ar trebui să fie concentrată în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică și într-un instrument însoțitor, „Inițiativa urbană europeană”. Cele două programe aferente componentei de cooperare interregională ar trebui să vizeze întreaga Uniune și ar trebui, de asemenea, să fie deschise participării țărilor terțe.
(8)  Pe baza experienței pozitive cu programele de cooperare interregională în cadrul Interreg, pe de o parte, și pe lipsa unei astfel de cooperări în cadrul programelor aferente obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică în perioada de programare 2014-2020, pe de altă parte, cooperarea interregională prin schimburi de experiență, dezvoltarea de capacități pentru programe în ambele obiective (Cooperare teritorială europeană și Investiții pentru creștere și locuri de muncă) între orașe și regiuni reprezintă o componentă importantă în vederea găsirii unor soluții comune în domeniul politicii de coeziune și construirii de parteneriate durabile. Prin urmare, programele existente și, în special, promovarea cooperării bazate pe proiect ar trebui continuate, inclusiv promovarea grupărilor europene de cooperare teritorială („GECT”), dar și strategiile macroregionale.
__________________
24 Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) (JO L 210, 31.7.2006, p. 19).
25 Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii” - COM(2017)0376, 18.7.2017.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)   Noua inițiativă privind investițiile în inovare interregională ar trebui să se bazeze pe specializare inteligentă și să fie folosită pentru a sprijini platformele tematice de specializare inteligentă pe domenii precum energia, modernizarea industrială, economia circulară, inovarea socială, mediul sau sectorul agroalimentar și pentru a ajuta pe cei implicați în strategiile de specializare inteligentă să se reunească, pentru a intensifica inovarea și pentru a aduce pe piața europeană produse, procese și ecosisteme inovatoare. Sunt dovezi că eșecul sistemic continuă să persiste în etapa de validare și demonstrație a noilor tehnologii (de ex.: tehnologiile generice esențiale), în special când inovarea este rezultatul integrării specializărilor regionale complementare care creează lanțuri de valoare inovatoare. Acest eșec este critic, în special în etapa dintre acțiunilor pilot și integrarea deplină pe piață. În unele zone tehnologice și industriale strategice, IMM-urile nu se pot baza în prezent pe o infrastructură paneuropeană conectată excelentă și deschisă pentru demonstrații. Programele aferente inițiativei de cooperare interregională ar trebui să acopere întreaga Uniune și ar trebui să fie deschise și participării TTPM, a țărilor terțe, a regiunilor lor și a organizațiilor de integrare și cooperare regională, în special a celor învecinate cu regiunile ultraperiferice. Ar trebui încurajate sinergiile dintre investițiile interregionale pentru inovare și alte programe relevante ale UE, cum ar fi cele din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene, al Orizont 2020, al pieței digitale Europe și al programului privind piața unică, întrucât acestea vor amplifica impactul investițiilor și vor oferi o mai bună valoare pentru cetățeni.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Ar trebui stabilite criterii obiective de definire a regiunilor și zonelor eligibile. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor eligibile la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului26.
(9)  Ar trebui stabilite criterii obiective comune de definire a regiunilor și zonelor eligibile. În acest scop, identificarea regiunilor și a zonelor eligibile la nivelul Uniunii ar trebui să se bazeze pe sistemul comun de clasificare a regiunilor stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului26.
__________________
__________________
26 Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
26 Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Este necesar să se sprijine în continuare sau, după caz, să se stabilească o cooperare pe toate dimensiunile cu țările terțe învecinate cu Uniunea, deoarece o astfel de cooperare este un instrument important de politică de dezvoltare regională și ar trebui să fie în beneficiul regiunilor statelor membre care sunt limitrofe unor țări terțe. În acest scop, FEDR și instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, IPA27, IVDCI28 și PTTPM29, ar trebui să sprijine programele de cooperare transfrontalieră, cooperare transnațională și cooperare maritimă, cooperare a regiunilor ultraperiferice și cooperare interregională. Sprijinul din partea FEDR și a instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii ar trebui să se bazeze pe reciprocitate și proporționalitate. Cu toate acestea, în cazul IPA III-CTF și IVDCI-CTF, sprijinul din partea FEDR ar trebui completat cu minimum sumele echivalente din cadrul IPA III-CTF și IVDCI-CTF, sub rezerva unei sume maxime stabilite în actul legislativ în cauză, adică, până la 3 % din anvelopa financiară din cadrul IPA III și până la 4 % din anvelopa financiară a programului de vecinătate geografică în temeiul articolului 4 alineatul (2) litera (a) din IVDCI.
(10)  Este necesar să se sprijine în continuare sau, după caz, să se stabilească o cooperare pe toate dimensiunile cu țările terțe învecinate cu Uniunea, deoarece o astfel de cooperare este un instrument important de politică de dezvoltare regională și ar trebui să fie în beneficiul regiunilor statelor membre care sunt limitrofe unor țări terțe. În acest scop, FEDR și instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, IPA27, IVDCI28 și PTTPM29, ar trebui să sprijine programele de cooperare transfrontalieră, cooperare transnațională, cooperare a regiunilor ultraperiferice și cooperare interregională. Sprijinul din partea FEDR și a instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii ar trebui să se bazeze pe reciprocitate și proporționalitate. Cu toate acestea, în cazul IPA III-CTF și IVDCI-CTF, sprijinul din partea FEDR ar trebui completat cu minimum sumele echivalente din cadrul IPA III-CTF și IVDCI-CTF, sub rezerva unei sume maxime stabilite în actul legislativ în cauză.
__________________
__________________
27 Regulamentul (UE) XXX de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (JO L xx, p. y).
27 Regulamentul (UE) XXX de instituire a Instrumentului de asistență pentru preaderare (JO L xx, p. y).
28 Regulamentul (UE) XXX de instituire a Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (JO L xx, p. y).
28 Regulamentul (UE) XXX de instituire a Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională (JO L xx, p. y).
29 Decizia (UE) XXX a Consiliului privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (JO L xx, p. y).
29 Decizia (UE) XXX a Consiliului privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană, inclusiv relațiile dintre Uniunea Europeană, pe de o parte, și Groenlanda și Regatul Danemarcei, pe de altă parte (JO L xx, p. y).
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)   Ar trebui să se acorde o atenție specială regiunilor care devin noi frontiere externe ale Uniunii, pentru a asigura continuitatea adecvată a programelor de cooperare în curs de desfășurare.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Asistența IPA III ar trebui să se axeze pe sprijinirea beneficiarilor IPA pentru consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, pentru reformarea sistemului judiciar și de administrație publică, pentru respectarea drepturilor fundamentale și promovarea egalității de gen, a toleranței, a incluziunii sociale și a nediscriminării. Asistența IPA ar trebui să sprijine în continuare eforturile beneficiarilor IPA de a promova cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră, precum și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii. În plus, asistența IPA ar trebui să se preocupe de securitate, de migrație și de managementul frontierelor, de asigurarea accesului la protecție internațională, de schimbul de informații relevante, de intensificarea controalelor la frontieră și de continuarea eforturilor comune pentru combaterea migrației clandestine și a introducerii ilegale de migranți.
(11)  Asistența IPA III ar trebui să se axeze pe sprijinirea beneficiarilor IPA pentru consolidarea instituțiilor democratice și a statului de drept, pentru reformarea sistemului judiciar și de administrație publică, pentru respectarea drepturilor fundamentale și promovarea egalității de gen, a toleranței, a incluziunii sociale și a nediscriminării, precum și a dezvoltării regionale și locale. Asistența IPA ar trebui să sprijine în continuare eforturile beneficiarilor IPA de a promova cooperarea regională, macroregională și transfrontalieră, precum și dezvoltarea teritorială, inclusiv prin punerea în aplicare a strategiilor macroregionale ale Uniunii. În plus, asistența IPA ar trebui să se preocupe de securitate, de migrație și de managementul frontierelor, de asigurarea accesului la protecție internațională, de schimbul de informații relevante, de intensificarea controalelor la frontieră și de continuarea eforturilor comune pentru combaterea migrației clandestine și a introducerii ilegale de migranți.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Dezvoltarea sinergiilor cu acțiunea externă și cu programele de dezvoltare ale Uniunii ar trebui să contribuie, de asemenea, la asigurarea unui impact maxim, îndeplinind totodată principiul coerenței politicilor de dezvoltare, așa cum se prevede la articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Realizarea coerenței între toate politicile UE este esențială pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Ținând cont de situația specială a regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, este necesar să se adopte măsuri privind condițiile în care aceste regiuni pot avea acces la fondurile structurale. Prin urmare, anumite dispoziții din prezentul regulament ar trebui să fie adaptate la particularitățile regiunilor ultraperiferice, pentru a simplifica și a încuraja cooperarea cu vecinii lor, ținând seama de Comunicarea Comisiei „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene”31.
(14)  Ținând cont de situația specială a regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, este necesar să se adopte măsuri privind îmbunătățirea condițiilor în care aceste regiuni pot avea acces la fondurile structurale. Prin urmare, anumite dispoziții din prezentul regulament ar trebui să fie adaptate la particularitățile regiunilor ultraperiferice, pentru a simplifica și a încuraja cooperarea acestora cu țări terțe și TTPM, ținând seama de Comunicarea Comisiei „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene”31.
_________________
_________________
31 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, - COM(2017)0623, 24.10.2017.
31 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – „Un parteneriat strategic consolidat și reînnoit cu regiunile ultraperiferice ale UE”, - COM(2017)0623, 24.10.2017.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  Prezentul regulament stabilește posibilitatea participării TTPM la programele Interreg. Pentru a se facilita accesul TTPM și participarea lor efectivă, ar trebui să se țină seama de elementele specifice acestora și de dificultățile cu care se confruntă.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Este necesar să se stabilească resursele alocate fiecăreia dintre diferitele componente ale programului Interreg, inclusiv cota care revine fiecărui stat membru din sumele globale aferente cooperării transfrontaliere, cooperării transnaționale și cooperării maritime, cooperării cu regiunile ultraperiferice și cooperării interregionale, și potențialul de care dispun statele membre în ceea ce privește flexibilitatea între aceste componente. În comparație cu perioada de programare 2014-2020, cota pentru cooperarea transfrontalieră ar trebui redusă, iar cota pentru cooperarea transnațională și cooperarea maritimă ar trebui mărită datorită integrării cooperării maritime, fiind necesară crearea unei noi componente pentru cooperarea cu regiunile ultraperiferice.
(15)  Este necesar să se stabilească resursele alocate fiecăreia dintre diferitele componente ale programului Interreg, inclusiv cota care revine fiecărui stat membru din sumele globale aferente cooperării transfrontaliere, cooperării transnaționale, cooperării cu regiunile ultraperiferice și cooperării interregionale, și potențialul de care dispun statele membre în ceea ce privește flexibilitatea între aceste componente. Având în vedere globalizarea, cooperarea menită să stimuleze investițiile în mai multe locuri de muncă și în creștere economică, precum și investițiile comune cu alte regiuni ar trebui, însă, să fie hotărâte și în funcție de caracteristicile și ambițiile comune ale regiunilor, și nu neapărat de frontiere; prin urmare ar trebui să fie puse la dispoziție fonduri suplimentare suficiente pentru noua inițiativă privind investițiile interregionale pentru inovare, pentru a răspunde la condițiile pieței globale.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  În contextul circumstanțelor unice și specifice din insula Irlanda și cu scopul de a sprijini cooperarea nord-sud în temeiul Acordului din Vinerea Mare, un nou program transfrontalier „PEACE PLUS” ar trebui să continue și să dezvolte activitățile din programele anterioare dintre comitatele de graniță din Irlanda și Irlanda de Nord. Ținând seama de importanța practică a acestuia, este necesar să se asigure că, atunci când programul acționează în sprijinul păcii și reconcilierii, FEDR ar trebui să contribuie, de asemenea, la promovarea stabilității sociale, economice și regionale în regiunile în cauză, în special prin acțiuni menite să promoveze coeziunea între comunități. Având în vedere caracterul specific al programului, acesta ar trebui să fie gestionat în mod integrat, contribuția Regatului Unit urmând a fi integrată în program ca venituri alocate externe. În plus, anumite norme privind selecționarea operațiunilor din cadrul prezentului regulament nu ar trebui să se aplice acestui program în ceea ce privește operațiunile în sprijinul păcii și reconcilierii.
(18)  În contextul circumstanțelor unice și specifice din insula Irlanda și cu scopul de a sprijini cooperarea nord-sud în temeiul Acordului din Vinerea Mare, este necesar ca un nou program transfrontalier „PEACE PLUS” să continue și să dezvolte activitățile din programele anterioare dintre comitatele de graniță din Irlanda și Irlanda de Nord. Ținând seama de importanța practică a acestuia, este necesar să se asigure că, atunci când programul acționează în sprijinul păcii și reconcilierii, FEDR ar trebui să contribuie, de asemenea, la promovarea stabilității și cooperării sociale, economice și regionale în regiunile în cauză, în special prin acțiuni menite să promoveze coeziunea între comunități. Având în vedere caracterul specific al programului, acesta ar trebui să fie gestionat în mod integrat, contribuția Regatului Unit urmând a fi integrată în program ca venituri alocate externe. În plus, anumite norme privind selecționarea operațiunilor din cadrul prezentului regulament nu ar trebui să se aplice acestui program în ceea ce privește operațiunile în sprijinul păcii și reconcilierii.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Cea mai mare parte a sprijinului din partea Uniunii ar trebui să se concentreze pe un număr restrâns de obiective de politică, în vederea optimizării impactului Interreg.
(20)  Cea mai mare parte a sprijinului din partea Uniunii ar trebui să se concentreze pe un număr restrâns de obiective de politică, în vederea optimizării impactului Interreg. Sinergiile și complementaritățile dintre componentele INTERREG ar trebui să fie consolidate.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  Dispozițiile privind elaborarea, aprobarea și modificarea programelor Interreg, precum și privind dezvoltarea teritorială, selecționarea operațiunilor, monitorizarea și evaluarea, autoritățile responsabile de program, auditul operațiunilor, transparența și comunicarea ar trebui să fie adaptate la particularitățile programelor Interreg, față de dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) [RDC nou].
(21)  Dispozițiile privind elaborarea, aprobarea și modificarea programelor Interreg, precum și privind dezvoltarea teritorială, selecționarea operațiunilor, monitorizarea și evaluarea, autoritățile responsabile de program, auditul operațiunilor, transparența și comunicarea ar trebui să fie adaptate la particularitățile programelor Interreg, față de dispozițiile prevăzute în Regulamentul (UE) [RDC nou]. Aceste dispoziții specifice ar trebui să rămână simple și clare, pentru a evita suprareglementarea și poverile administrative suplimentare asupra statelor membre și asupra beneficiarilor.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 22
(22)  Ar trebui menținute dispozițiile privind criteriile pentru operațiunile care urmează a fi considerate realmente comune și cooperative, privind parteneriatul în cadrul unei operațiuni Interreg și privind obligațiile partenerului principal, astfel cum s-au stabilit în perioada de programare 2014-2020. Partenerii Interreg ar trebui să coopereze pe toate cele patru dimensiuni (dezvoltare, implementare, personal și finanțare) și, în cazul cooperării cu regiunile ultraperiferice, pe trei din cele patru dimensiuni, deoarece ar fi mai simplu să se combine sprijinul de la FEDR și instrumentele de finanțare externă din partea Uniunii atât la nivelul programelor, cât și la cel al operațiunilor.
(22)  Ar trebui menținute dispozițiile privind criteriile pentru operațiunile care urmează a fi considerate realmente comune și cooperative, privind parteneriatul în cadrul unei operațiuni Interreg și privind obligațiile partenerului principal, astfel cum s-au stabilit în perioada de programare 2014-2020. Partenerii Interreg ar trebui să coopereze pentru dezvoltare și implementare, dar și pentru alocarea de personal sau finanțare, sau pentru ambele, iar în cazul cooperării cu regiunile ultraperiferice, pe trei din cele patru dimensiuni, deoarece ar fi mai simplu să se combine sprijinul de la FEDR și instrumentele de finanțare externă din partea Uniunii atât la nivelul programelor, cât și la cel al operațiunilor.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
(22a)  Proiectele de tip interpersonal și la scară mică din cadrul programelor de cooperare transfrontalieră sunt un instrument important și de succes pentru a elimina obstacolelor frontaliere și transfrontaliere, promovarea contactelor între persoane la nivel local și, astfel, pentru apropierea regiunilor de frontieră și a cetățenilor acestora. Proiectele interpersonale (P2P) și proiectele la scară mică se desfășoară într-o gamă largă de domenii, precum cultura, sportul, turismul, educația și formarea profesională, economia, știința, protecția mediului și ecologia, sănătatea, transportul și infrastructura de mici dimensiuni, cooperarea administrativă, activitățile de promovare. După cum s-a arătat și în avizul Comitetului Regiunilor intitulat „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră”32, proiectele de tip interpersonal și la scară mică au o valoare adăugată europeană mare și contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivului general al programelor de cooperare transfrontalieră.
__________________
32 Avizul Comitetului European al Regiunilor „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră”, 12 iulie 2017 (JO C 342, 12.10.2017, p. 38).
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Este necesar să se clarifice normele care reglementează fondurile pentru proiecte mici care au fost implementate de la începutul Interreg, dar care nu au fost niciodată reglementate prin dispoziții specifice. Astfel cum s-a stabilit și în Avizul Comitetului Regiunilor „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră”32, astfel de fonduri pentru proiectele mici joacă un rol important în consolidarea încrederii între cetățeni și instituții, furnizează valoare adăugată europeană mare și contribuie în mod semnificativ la îndeplinirea obiectivului general al programelor de cooperare transfrontalieră prin eliminarea obstacolelor frontaliere și prin integrarea zonelor de frontieră și a localnicilor. Pentru a simplifica gestiunea finanțării micilor proiecte de către destinatarii finali, care de multe ori nu știu să solicite fonduri de la Uniune, utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și a sumelor forfetare ar trebui să devină obligatorie sub un anumit prag.
(23)  De la începutul Interreg, proiectele de tip interpersonal și la scară mică sunt sprijinite în special prin fonduri pentru proiecte mici sau instrumente similare, dar care nu au fost niciodată reglementate prin dispoziții specifice, fiind, prin urmare, necesar să se clarifice normele care reglementează fondurile pentru proiecte mici. Pentru a menține valoarea adăugată și beneficiile proiectelor de tip interpersonal și la scară mică, dar și din perspectiva dezvoltării locale și regionale, și pentru a simplifica gestiunea finanțării micilor proiecte de către destinatarii finali, care adeseori nu știu să solicite fonduri de la Uniune, utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și a sumelor forfetare ar trebui să devină obligatorie sub un anumit prag.
__________________
32 Avizul Comitetului European al Regiunilor „Proiectele de tip interpersonal și la scară mică în cadrul programelor de cooperare transfrontalieră”, 12 iulie 2017 (JO C 342, 12.10.2017, p. 38).
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Din cauza implicării mai multor state membre și a costurilor administrative mai mari care rezultă din aceasta, în special în ceea ce privește controalele și traducerea, plafonul pentru cheltuielile cu asistența tehnică ar trebui să fie mai ridicat decât în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică. Pentru a compensa aceste costuri administrative mai ridicate, statele membre ar trebui încurajate să reducă sarcinile administrative legate de implementarea proiectelor comune ori de câte ori este posibil. În plus, programele Interreg cu sprijin limitat de la Uniune sau programele de cooperare transfrontalieră externă ar trebui să beneficieze de o anumită sumă minimă destinată asistenței tehnice, pentru a avea o finanțare suficientă care să asigure eficacitatea activităților de asistență tehnică.
(24)  Din cauza implicării mai multor state membre și a costurilor administrative mai mari care rezultă din aceasta, printre altele cu privire la punctele de contact regionale (denumite și antene), care sunt puncte de contact importante pentru cei care propun sau implementează proiecte, și deci funcționează ca o linie directă către secretariatele comune și autoritățile relevante, dar în special în ceea ce privește controalele și traducerea, plafonul pentru cheltuielile cu asistența tehnică ar trebui să fie mai ridicat decât în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică. Pentru a compensa aceste costuri administrative mai ridicate, statele membre ar trebui încurajate să reducă sarcinile administrative legate de implementarea proiectelor comune ori de câte ori este posibil. În plus, programele Interreg cu sprijin limitat de la Uniune sau programele de cooperare transfrontalieră externă ar trebui să beneficieze de o anumită sumă minimă destinată asistenței tehnice, pentru a avea o finanțare suficientă care să asigure eficacitatea activităților de asistență tehnică.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 25 a (nou)
(25a)  În contextul reducerii poverilor administrative, Comisia, statele membre și regiunile ar trebui să coopereze îndeaproape pentru a putea utiliza normele adecvate și îmbunătățite, pentru managementul și sistemul de control al programului Interreg, prevăzute la articolul 77 din Regulamentul (UE) .../... [RDC nou].
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  Statele membre ar trebui să fie încurajateatribuie funcțiile autorității de management unei GECT sau să alcătuiască o grupare, întocmai altor organisme juridice transfrontaliere, responsabilă de gestionarea unui subprogram, a unei investiții teritoriale integrate sau unuia sau mai multor fonduri pentru proiecte mici, oriacționeze în calitate de partener unic.
(27)  Statele membre ar trebui, când este cazul,delege funcțiile autorității de management unei GECT noi ori uneia deja existente sau să alcătuiască o grupare, întocmai altor organisme juridice transfrontaliere, responsabilă de gestionarea unui subprogram sau a unei investiții teritoriale integrate, ori să acționeze în calitate de partener unic. Statele membre ar trebui să permită autorităților regionale și locale și altor organisme publice din diferite state membre să înființeze astfel de grupări de cooperare cu personalitate juridică și implică autoritățile locale și regionale în funcționarea acestora.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Pentru a continua lanțul de plată stabilit pentru perioada de programare 2014-2020, și anume dinspre Comisie către partenerul principal prin intermediul autorității de certificare, respectivul lanț de plată ar trebui continuat la funcția de contabilitate. Sprijinul din partea Uniunii ar urma să fie acordat partenerului principal, cu excepția cazului în care acest lucru ar duce la o dublare a taxelor pentru conversia în euro și reconversia în altă monedă sau viceversa, între partenerul principal și ceilalți parteneri.
(28)  Pentru a continua lanțul de plată stabilit pentru perioada de programare 2014-2020, și anume dinspre Comisie către partenerul principal prin intermediul autorității de certificare, respectivul lanț de plată ar trebui continuat la funcția de contabilitate. Sprijinul din partea Uniunii ar urma să fie acordat partenerului principal, cu excepția cazului în care acest lucru ar duce la o dublare a taxelor pentru conversia în euro și reconversia în altă monedă sau viceversa, între partenerul principal și ceilalți parteneri. Dacă nu se specifică altfel, partenerul principal ar trebui să garanteze că ceilalți parteneri primesc suma totală integrală a contribuției din fondul respectiv al Uniunii în termenul convenit între toți partenerii și urmând aceeași procedură aplicată pentru partenerul principal.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  În temeiul articolului [63 alineatul (9)] din Regulamentul (UE, Euratom) [FR-Omnibus], normele specifice sectoriale țin seama de nevoile programelor de cooperare teritorială europeană (Interreg), în special în ceea ce privește funcția de audit. Dispozițiile privind opinia de audit anuală, raportul anual de control și auditurile operațiunilor ar trebui deci simplificate și adaptate la aceste programe în care se implică mai mult de un stat membru.
Nu privește limba română
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 30
(30)  Ar trebui stabilit un lanț clar al răspunderii financiare pentru recuperarea sumelor corespunzătoare neregulilor, plecând de la partenerii unici sau de alt fel, trecând prin partenerul principal și autoritatea de management și ajungând la Comisie. Ar trebui să se prevadă dispoziții cu privire la răspunderea statelor membre, a țărilor terțe, a țărilor partenere sau a țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) în cazurile în care nu se pot recupera sumele respective de la partenerul unic, de alt fel sau principal, ceea ce înseamnă că statul membru restituie autorității de management sumele nerecuperate. În consecință, în cadrul programelor Interreg nu poate fi vorba despre sume nerecuperabile la nivelul beneficiarilor. Este totuși necesar să se clarifice normele aplicabile atunci când un stat membru, o țară terță, o țară parteneră sau o TTPM nu restituie autorității de management sumele nerecuperate. Ar trebui clarificate și obligațiile partenerului principal în ceea ce privește recuperarea. În special, autoritatea de management nu ar trebui să fie autorizată să oblige partenerul principal să inițieze o procedură judiciară într-o altă țară.
(30)  Ar trebui stabilit un lanț clar al răspunderii financiare pentru recuperarea sumelor corespunzătoare neregulilor, plecând de la partenerii unici sau de alt fel, trecând prin partenerul principal și autoritatea de management și ajungând la Comisie. Ar trebui să se prevadă dispoziții cu privire la răspunderea statelor membre, a țărilor terțe, a țărilor partenere sau a țărilor și teritoriilor de peste mări (TTPM) în cazurile în care nu se pot recupera sumele respective de la partenerul unic, de alt fel sau principal, ceea ce înseamnă că statul membru restituie autorității de management sumele nerecuperate. În consecință, în cadrul programelor Interreg nu poate fi vorba despre sume nerecuperabile la nivelul beneficiarilor. Este, totuși, necesar să se clarifice normele aplicabile atunci când un stat membru, o țară terță, o țară parteneră sau o TTPM nu restituie autorității de management sumele nerecuperate. Ar trebui clarificate și obligațiile partenerului principal în ceea ce privește recuperarea. În plus, procedurile legate de recuperări ar trebui să fie stabilite și convenite de către comitetul de monitorizare. Cu toate acestea, autoritatea de management nu ar trebui să fie autorizată să oblige partenerul principal să inițieze o procedură judiciară într-o altă țară.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 30 a (nou)
(30a)   Este adecvat să se încurajeze disciplina financiară. În același timp, aranjamentele pentru dezangajarea de angajamentele bugetare ar trebui să ia în considerare complexitatea programelor Interreg și a punerii în aplicare a acestora.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 32
(32)  Deși programele Interreg cu participarea unor țări terțe, țări partenere sau TTPM ar trebui implementate în cadrul gestionării partajate, cooperarea cu regiunile ultraperiferice nu poate fi implementată în cadrul gestiunii indirecte. Ar trebui stabilite norme specifice referitoare la modul de implementare a acestor programe, în ansamblu sau parțial în cadrul gestionării indirecte.
(32)  Deși programele Interreg cu participarea unor țări terțe, țări partenere sau TTPM ar trebui implementate în cadrul gestionării partajate, cooperarea cu regiunile ultraperiferice nu poate fi implementată în cadrul gestiunii indirecte. Ar trebui stabilite norme specifice despre modul de implementare a acestor programe, în ansamblu sau parțial în cadrul gestionării indirecte.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 35
(35)  Pentru a asigura condiții uniforme pentru adoptarea sau modificarea programelor Interreg, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Cu toate acestea, programele de cooperare transfrontalieră externă ar trebui să respecte, după caz, procedurile comitetului instituit în temeiul Regulamentului (UE) [IPA III] și [IVDCI] în ceea ce privește prima decizie de aprobare a programelor respective.
(35)  Pentru a asigura condiții uniforme pentru adoptarea sau modificarea programelor Interreg, ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare. Cu toate acestea, după caz, programele de cooperare transfrontalieră externă ar trebui să respecte procedurile comitetului instituit în temeiul Regulamentului (UE) [IPA III] și [IVDCI] în ceea ce privește prima decizie de aprobare a programelor respective.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 36 a (nou)
(36a)  Promovarea cooperării teritoriale europene constituie o prioritate importantă a politicii de coeziune a UE. Sprijinul acordat IMM-urilor pentru costurile suportate în cadrul proiectelor ETC este scutită deja de obligația de notificare în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/20141a (Regulamentul general de exceptare pe categorii (RGECA). Dispoziții speciale legate de ajutoarele regionale pentru investițiile întreprinderilor de toate dimensiunile sunt incluse, de asemenea, în Orientările privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-20202a și în secțiunea privind ajutoarele regionale din RGECA. În contextul experienței dobândite, ajutoarele pentru proiectele de cooperare teritorială europeană ar trebui să aibă doar un impact limitat asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre statele membre și, prin urmare, Comisia ar trebui să fie în măsură să declare că un astfel de ajutor este compatibil cu piața internă și că finanțarea acordată în sprijinul proiectelor de cooperare teritorială europeană poate beneficia de exceptare pe categorii.
_____________________
1a Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).
2a Orientări privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2014-2020 (JO C 209, 23.7.2013, p. 1).
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 1 – alineatul 1
1.  Prezentul regulament stabilește norme pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), urmărind să faciliteze cooperarea între statele membre în interiorul Uniunii, precum și între statele membre și țările terțe învecinate, țările partenere, alte teritorii sau țări și teritorii de peste mări („TTPM”).
1.  Prezentul regulament stabilește norme pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), urmărind să faciliteze cooperarea între statele membre și regiunile lor în interiorul Uniunii, precum și între statele membre, regiunile lor și țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau țări și teritorii de peste mări („TTPM”) sau organizații de integrare și cooperarea regională, respectiv grupuri de țări terțe care fac parte dintr-o organizație regională.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 4
(4)  „organism juridic transfrontalier” înseamnă o entitate juridică înființată în temeiul legislației uneia dintre țările participante la un program Interreg, cu condiția să fie instituită de autoritățile teritoriale sau de alte organisme din cel puțin două țări participante.
(4)  „organism juridic transfrontalier” înseamnă o entitate juridică, inclusiv o euroregiune, înființată în temeiul legislației uneia dintre țările participante la un program Interreg, cu condiția să fie instituită de autoritățile teritoriale sau de alte organisme din cel puțin două țări participante.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 4 a (nou)
(4a)  „organizație de integrare și cooperare regională” înseamnă un grup de state membre sau de regiuni din aceeași zonă geografică care au ca obiectiv o cooperare mai strânsă în domenii de interes comun;
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 3– paragraful 1 – punctul 1 – partea introductivă
(1)  cooperarea transfrontalieră între regiunile limitrofe pentru a promova dezvoltarea regională integrată (componenta 1)
(1)  cooperarea transfrontalieră între regiunile limitrofe pentru a promova dezvoltarea regională integrată și armonioasă (componenta 1):
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a
(a)  cooperarea transfrontalieră internă dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre a două sau mai multe state membre sau dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre ale cel puțin unui stat membru și una sau mai multe țări terțe enumerate la articolul 4 alineatul (3); sau
(a)  cooperarea transfrontalieră internă dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre sau maritime a două sau mai multe state membre sau dintre regiunile limitrofe frontaliere terestre sau maritime ale cel puțin unui stat membru și ale uneia sau mai multor țări terțe enumerate la articolul 4 alineatul (3); sau
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 3– paragraful 1 – punctul 1 – litera b – partea introductivă
(b)  cooperarea transfrontalieră externă între regiunile limitrofe frontaliere terestre ale cel puțin unui stat membru și ale unuia sau mai multor:
(b)  cooperarea transfrontalieră externă între regiunile limitrofe frontaliere terestre sau maritime ale cel puțin unui stat membru și ale unuia sau mai multor:
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 2
(2)  cooperarea transnațională și cooperarea maritimă pe teritorii transnaționale vaste sau în jurul bazinelor maritime naționale, cu implicarea partenerilor regionali și locali ai programelor din statele membre, din țările terțe și din țările partenere, precum și din Groenlanda, în vederea atingerii unui grad mai înalt de integrare teritorială („componenta 2”; când se face trimitere doar la cooperarea transnațională: „componenta 2A”; când se face trimitere doar la cooperarea maritimă: „componenta 2B”);
(2)  cooperarea transnațională pe teritorii transnaționale vaste sau în jurul bazinelor maritime naționale, cu implicarea partenerilor regionali și locali ai programelor din statele membre, din țările terțe și din țările partenere și TTPM, în vederea atingerii unui grad mai înalt de integrare teritorială („componenta 2”);
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 3
(3)  cooperarea între regiunile ultraperiferice și între acestea și țări terțe învecinate, țări partenere sau TTPM, pentru a le facilita integrarea regională în vecinătate („componenta 3”);
(3)  cooperarea între regiunile ultraperiferice și între acestea și țări terțe învecinate, țări partenere sau TTPM, sau organizațiile de integrare și cooperare regională, sau unele dintre acestea, pentru a le facilita integrarea regională și dezvoltarea uniformă în vecinătate („componenta 3”);
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul ia (nou)
(ia)  Implementarea proiectelor comune de dezvoltare interregională;
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul ib (nou)
(ib)  Dezvoltarea de capacități între parteneri din întreaga Uniune în ceea ce privește:
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul iia (nou)
(iia)  identificarea și difuzarea bunelor practici și transferul acestora îndeosebi în programele din cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică”;
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul iib (nou)
(iib)  schimbul de experiență privind identificarea, transferul și difuzarea de bune practici privind dezvoltarea urbană durabilă, inclusiv legăturile dintre zonele urbane și rurale;
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul iiia (nou)
(iiia)  înființarea, funcționarea și folosirea mecanismului european de cooperare transfrontalieră, menționat în Regulamentul (UE) .../... [noul Mecanism transfrontalier european];
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – punctul 5
(5)  investițiile interregionale pentru inovare prin comercializarea și extinderea proiectelor interregionale de inovare cu potențial de încurajarea a dezvoltării lanțurilor valorice europene („componenta 5”).
eliminat
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
1.  Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor terestre interne și externe cu țări terțe sau cu țări partenere.
1.  Pentru cooperarea transfrontalieră, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivel NUTS 3 ale Uniunii de-a lungul tuturor frontierelor interne și externe sau maritime cu țări terțe sau cu țări partenere, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru asigurarea coerenței și continuității pentru zonele vizate de programele de cooperare stabilite pentru perioada de programare 2014-2020.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 2
2.  Regiunile situate pe frontiere maritime, care sunt legate printr-o legătură fixă deasupra mării, vor fi de asemenea sprijinite în cadrul cooperării transfrontaliere.
eliminat
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3
3.  Programele Interreg referitoare la cooperarea transfrontalieră internă pot viza regiuni din Norvegia, Elveția și Regatul Unit, echivalente regiunilor de nivelul NUTS 3, precum și Liechtenstein, Andorra și Monaco.
3.  Programele Interreg referitoare la cooperarea transfrontalieră internă pot viza regiuni din Norvegia, Elveția și Regatul Unit, echivalente regiunilor de nivelul NUTS 3, precum și Liechtenstein, Andorra, Monaco și San Marino.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 4
4.  Pentru cooperarea transfrontalieră externă, regiunile care urmează să fie sprijinite prin IPA III sau IVDCI sunt regiunile de nivelul NUTS 3 din țările partenere respective sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente situate de-a lungul tuturor frontierelor terestre dintre statele membre și țările partenere eligibile în temeiul IPA III sau IVDCI.
4.  Pentru cooperarea transfrontalieră externă, regiunile care urmează să fie sprijinite prin IPA III sau IVDCI sunt regiunile de nivelul NUTS 3 din țările partenere respective sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente situate de-a lungul tuturor frontierelor terestre sau maritime dintre statele membre și țările partenere eligibile în temeiul IPA III sau IVDCI.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 5 – titlu
5 Acoperirea geografică pentru cooperarea transnațională și pentru cooperarea maritimă
Acoperirea geografică pentru cooperarea transnațională
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.  Pentru cooperarea transnațională și cooperarea maritimă, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivelul NUTS 2 ale Uniunii, care includ zonele funcționale adiacente, ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale sau de strategiile pentru bazinele maritime.
1.  Pentru cooperarea transnațională, regiunile care urmează să fie sprijinite de FEDR sunt regiunile de nivelul NUTS 2 ale Uniunii care includ zonele funcționale adiacente, fără a aduce atingere eventualelor ajustări necesare pentru asigurarea coerenței și continuității acestei cooperări în zonele coerente mai mari pe baza perioadei de programare 2014-2020 și ținând seama, după caz, de strategiile macroregionale sau de strategiile pentru bazinele maritime.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – partea introductivă
Programele Interreg referitoare la cooperarea transnațională și cooperarea maritimă pot viza:
Programele Interreg referitoare la cooperarea transnațională pot viza:
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2 – paragraful 1 – litera b
(b)  Groenlanda;
(b)  TTPM care beneficiază de sprijin prin programul TTPM;
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 3
3.  Regiunile, țările terțe sau țările partenere enumerate la alineatul 2 sunt regiuni de nivelul NUTS 2 sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente.
3.  Regiunile, țările terțe, țările partenere sau TTPM enumerate la alineatul (2) sunt regiuni de nivelul NUTS 2 sau, în absența clasificării NUTS, zone echivalente.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  Programele Interreg ale regiunilor ultraperiferice pot viza țările partenere vecine susținute de IVDCI sau TTPM sprijinite de programul TTPM, ori ambele.
2.  Programele Interreg ale regiunilor ultraperiferice pot viza țările partenere susținute de IVDCI, TTPM sprijinite de programul TTPM, organizații de cooperare regională ori toate cele trei tipuri.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 7 – titlu
Acoperirea geografică pentru cooperarea interregională și investițiile interregionale pentru inovare
Acoperirea geografică pentru cooperarea interregională
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 1
1.  Pentru orice program Interreg din componenta 4 sau pentru investițiile interregionale pentru inovare din componenta 5, întregul teritoriu al Uniunii trebuie susținut prin FEDR.
1.  Pentru orice program Interreg din componenta 4, întregul teritoriu al Uniunii trebuie susținut prin FEDR, inclusiv în regiunile ultraperiferice.
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 2
2.  Programele Interreg din componenta 4 pot acoperi, total sau parțial, țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau TTPM menționate la articolele 4, 5 și 6, indiferent dacă sunt sau nu sprijinite prin instrumentele de finanțare externă ale Uniunii.
2.  Programele Interreg din componenta 4 pot acoperi, total sau parțial, țările terțe, țările partenere, alte teritorii sau TTPM menționate la articolele 4, 5 și 6, indiferent dacă sunt sau nu sprijinite prin instrumentele de finanțare externă ale Uniunii. Țările terțe pot participa la aceste programe, cu condiția să contribuie la finanțare sub formă de venituri externe alocate.
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) conține, de asemenea, o listă a regiunilor de nivel NUTS 3 ale Uniunii luate în considerare pentru alocarea FEDR la cooperarea transfrontalieră la toate frontierele interne și la frontierele externe reglementate de instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, precum și o listă care precizează regiunile de nivel NUTS 3 luate în considerare la alocarea cotelor în cadrul componentei 2B menționate la articolul 9 alineatul (3) litera (a).
2.  Actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) conține, de asemenea, o listă a regiunilor de nivel NUTS 3 ale Uniunii luate în considerare pentru alocarea FEDR la cooperarea transfrontalieră la toate frontierele interne și la frontierele externe reglementate de instrumentele de finanțare externă ale Uniunii.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 3
3.  Regiunile țărilor sau teritoriilor terțe partenere din afara Uniunii care nu beneficiază de sprijin din partea FEDR sau a unui instrument de finanțare externă al Uniunii sunt, de asemenea, menționate în lista la care se face trimitere la alineatul (1).
Nu privește limba română.
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 1
1.  Resursele FEDR pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se ridică la 8 430 000 000 EUR din resursele totale disponibile pentru angajamentul bugetar din FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, fiind stabilite la [articolul 102 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].
1.  Resursele pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se ridică la 11 165 910 000 EUR (la prețurile din 2018), din resursele totale disponibile pentru angajamentul bugetar din FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune pentru perioada de programare 2021-2027, fiind stabilite la [articolul 103 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  Resursele menționate la alineatul (1) se alocă după cum urmează:
2.  10 195 910 000 EUR (91,31 %) din resursele menționate la alineatul (1) se alocă după cum urmează:
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera a
(a)  52,7 % (respectiv, un total de 4 440 000 000 EUR) pentru cooperarea transfrontalieră (componenta 1);
(a)  7 500 000 000 EUR (67,16 %) pentru cooperarea transfrontalieră (componenta 1);
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera b
(b)  31,4 % (respectiv, un total de 2 649 900 000 EUR) pentru cooperarea transnațională și cooperarea maritimă (componenta 2);
(b)  1 973 600 880 EUR (17,68 %) pentru cooperarea transfrontalieră (componenta 2);
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera c
(c)  3,2 % (respectiv, un total de 270 100 000 EUR) pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice (componenta 3);
(c)  357 309 120 EUR (3,2 %) pentru cooperarea regiunilor ultraperiferice (componenta 3);
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera d
(d)  1,2 % (respectiv, un total de 100 000 000 EUR) pentru cooperarea interregională (componenta 4);
(d)  365 000 000 EUR (3,27 %) pentru cooperarea transfrontalieră (componenta 4);
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 2 – litera e
(e)  11,5 % (respectiv, un total de 970 000 000 EUR) pentru investițiile pentru inovare (componenta 5);
eliminat
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera a
(a)  Regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 1 și regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 2B, care figurează în actul de punere în aplicare la articolul 8 alineatul (2);
(a)  Regiunile de nivel NUTS 3 pentru componenta 1 care figurează în actul de punere în aplicare la articolul 8 alineatul (2);
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera b
(b)  Regiunile de nivel NUTS 2 pentru componentele 2A și 3.
(b)  Regiunile de nivel NUTS 2 pentru componenta 2.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2 – litera ba (nouă)
(ba)  Regiunile de nivel NUTS 2 și 3 pentru componenta 3.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 9 – alineatul 5 a (nou)
5a.  970 000 000 EUR (8,69 %) din resursele menționate la alineatul (1) sunt alocate noii inițiative privind investițiile interregionale pentru inovare, după cum se menționează la articolul 15a (nou).
Dacă, până la 31 decembrie 2026, Comisia nu a angajat toate resursele disponibile menționate la alineatul (1) pentru proiectele selectate în inițiativa respectivă, soldurile neangajate rămase sunt realocate componentelor 1-4.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 3 – paragraful 1
Sprijinul de la FEDR se acordă programelor Interreg transfrontaliere externe individuale, cu condiția ca sumele echivalente să fie furnizate prin CTF IPA III și CTF IVDCI în temeiul documentului de programare strategică relevant. Această echivalență face obiectul unei sume maxime stabilite în actul legislativ IPA III sau IVDCI.
Sprijinul de la FEDR se acordă programelor Interreg transfrontaliere externe individuale, cu condiția ca cel puțin sumele echivalente să fie furnizate prin CTF IPA III și CTF IVDCI în temeiul documentului de programare strategică relevant. Această contribuție face obiectul unei sume maxime stabilite în actul legislativ IPA III sau IVDCI.
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera b
(b)  programul Interreg nu poate fi implementat așa cum s-a prevăzut din cauza problemelor survenite în relațiile dintre țările participante.
(b)  În cazuri justificate în mod corespunzător, când programul Interreg nu poate fi implementat așa cum s-a prevăzut din cauza problemelor grave survenite în relațiile dintre țările participante.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 4 – paragraful 1
În ceea ce privește un program Interreg din componenta 2 deja aprobat de Comisie, participarea unei țări partenere sau a Groenlandei se suspendă dacă se îndeplinește una dintre situațiile prevăzute la alineatul (3) primul paragraf literele (a) și (b).
În ceea ce privește un program Interreg din componenta 2 deja aprobat de Comisie, participarea unei țări partenere sau a unui TTPM se suspendă dacă se îndeplinește una dintre situațiile prevăzute la alineatul (3) primul paragraf literele (a) și (b).
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 4 – paragraful 2 – litera a
(a)  suspendarea completă a programului Interreg, în special atunci când principalele probleme de dezvoltare comună nu pot fi realizate fără participarea țării partenere respective sau a Groenlandei;
(a)  suspendarea completă a programului Interreg, în special atunci când principalele probleme de dezvoltare comună nu pot fi realizate fără participarea țării partenere respective sau a TTPM;
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 4 – paragraful 2 – litera c
(c)  continuarea programului Interreg fără participarea țării partenere respective sau a Groenlandei.
(c)  continuarea programului Interreg fără participarea țării partenere respective sau a unei TTPM.
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 6
6.  În cazul în care o țară terță sau țară parteneră care contribuie la un program Interreg cu resurse naționale care nu constituie cofinanțare națională de sprijin din partea FEDR sau a unui instrument de finanțare externă al Uniunii reduce contribuția respectivă pe parcursul implementării programului Interreg, fie la nivel global, fie în ceea ce privește operațiuni comune deja selecționate care au primit documentul prevăzut la articolul 22 alineatul (6), statul membru sau statele membre participante solicită una dintre opțiunile prevăzute la alineatul (4) al doilea paragraf.
6.  În cazul în care o țară terță, țară parteneră sau TTPM care contribuie la un program Interreg cu resurse naționale care nu constituie cofinanțare națională de sprijin din partea FEDR sau a unui instrument de finanțare externă al Uniunii reduce contribuția respectivă pe parcursul implementării programului Interreg, fie la nivel global, fie în ceea ce privește operațiuni comune deja selecționate care au primit documentul prevăzut la articolul 22 alineatul (6), statul membru sau statele membre participante solicită una dintre opțiunile prevăzute la alineatul (4) al doilea paragraf din prezentul articol.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 13 – paragraful 1
Rata de cofinanțare la nivelul fiecărui program Interreg nu trebuie să depășească 70 %, cu excepția cazului în care, în ceea ce privește programele Interreg transfrontaliere externe sau din componenta 3, în Regulamentul (UE) [IPA III], în Regulamentul [IVDCI] sau în Decizia (UE) [PTTPM] a Consiliului sau în orice act adoptat în temeiul acestora se stabilește un procent mai mare.
Rata de cofinanțare la nivelul fiecărui program Interreg nu trebuie să depășească 80 %, cu excepția cazului în care, în ceea ce privește programele Interreg transfrontaliere externe sau din componenta 3, în Regulamentul (UE) [IPA III], în Regulamentul [IVDCI] sau în Decizia (UE) [PTTPM] a Consiliului sau în orice act adoptat în temeiul acestora se stabilește un procent mai mare.
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 3 – partea introductivă
3.  Pe lângă obiectivele specifice pentru FEDR, astfel cum se prevede la articolul 2 din Regulamentul (UE) [FEDR nou], FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii pot contribui, de asemenea, la obiectivele specifice aferente OP 4, astfel:
3.  Pe lângă obiectivele specifice pentru FEDR, astfel cum se prevede la articolul 2 din Regulamentul (UE) [FEDR nou], FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii contribuie, de asemenea, la obiectivele specifice aferente OP 4, astfel:
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 4 – litera a – partea introductivă
(a)  în cadrul programelor Interreg din componentele 1 și 2B:
(a)  în cadrul programelor Interreg din componentele 1 și 2:
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 4 – litera a – punctul ii
(ii)  consolidarea eficacității administrației publice prin promovarea cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni și instituții, în special în vederea soluționării obstacolelor juridice și de altă natură din regiunile de frontieră;
(ii)  consolidarea eficacității administrației publice prin promovarea cooperării juridice și administrative și a cooperării între cetățeni, inclusiv proiecte de tip interpersonal, actori ai societății civile și instituții, în special în vederea soluționării obstacolelor juridice și de altă natură din regiunile de frontieră;
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 5
5.  în cadrul programelor transfrontaliere externe și al programelor Interreg din componentele 2 și 3, FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii contribuie, de asemenea, la obiectivul specific Interreg „sporirea siguranței și securității Europei”, în special prin acțiuni în domeniul managementului frontierei și al mobilității și gestionării migrației, inclusiv protecția migranților.
5.  în cadrul programelor Interreg din componentele 1, 2 și 3, FEDR și, după caz, instrumentele de finanțare externă ale Uniunii poate contribui și la obiectivul specific Interreg „sporirea siguranței și securității Europei”, în special prin acțiuni în domeniul managementului trecerii frontierelor și al mobilității și gestionării migrației, inclusiv protecția migranților și a refugiaților și integrarea lor socială și economică în cadrul protecției internaționale.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 2
2.  Încă 15 % din sumele alocate FEDR și, după caz, alocate instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică pentru fiecare program Interreg din componentele 1, 2 și 3, se alocă obiectivului specific Interreg „îmbunătățirea guvernanței Interreg” sau obiectivului Interreg specific extern „sporirea siguranței și securității Europei”.
2.  Din sumele alocate FEDR și, după caz, alocate instrumentelor de finanțare externă ale Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică pentru fiecare program Interreg din componentele 1, 2 și 3, se alocă până la 15 % obiectivului specific Interreg „îmbunătățirea guvernanței Interreg” sau până la 10 % pot fi alocați obiectivului Interreg specific extern „sporirea siguranței și securității Europei”.
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 3
3.  În cazul în care un program Interreg din componenta 2A susține o strategie macroregională, valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se programează la obiectivele respectivei strategii.
3.  Dacă componenta 1 sau 2 dintr-un program Interreg susține o strategie macroregională sau o strategie pentru bazinele maritime, cel puțin 80% din FEDR și, acolo unde este cazul, o parte din valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică contribuie la obiectivele respectivei strategii.
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 4
4.  În cazul în care un program Interreg din componenta 2B susține o strategie macroregională sau o strategie pentru bazinele maritime, cel puțin 70 % din valoarea totală a finanțării de la FEDR și, acolo unde este cazul, din valoarea totală a instrumentelor de finanțare externă ale alocărilor Uniunii în temeiul altor priorități în afara celor de asistență tehnică se alocă la obiectivele respectivei strategii.
eliminat
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 15 a (nou)
Articolul 15a
Investițiile interregionale pentru inovare
1.  Resursele menționate la articolul 9 alineatul (5a) (nou) sunt alocate unei noi inițiative privind investițiile interregionale pentru inovare, care este destinată:
(a)  comercializării și extinderii proiectelor de inovare comune care pot încuraja dezvoltarea lanțurilor valorice europene;
(b)  reunirii cercetătorilor, a întreprinderilor, a societății civile și a administrațiilor publice implicate în strategiile de specializare inteligentă și inovare socială stabilite la nivel național sau regional;
(c)  proiectelor pilot pentru identificarea sau testarea unor soluții noi de dezvoltare regională și locală bazate pe strategii de specializare inteligentă; sau
(d)  schimburilor de experiență în materie de inovare care urmăresc valorificarea experienței dobândite în domeniul dezvoltării regionale sau locale.
2.  Pentru a menține principiul coeziunii teritoriale europene, cu o pondere aproximativ egală a resurselor financiare, aceste investiții se axează pe crearea de legături între regiunile mai puțin dezvoltate și cele din regiunile mai bine dezvoltate, prin creșterea capacității ecosistemelor regionale de inovare din regiunile mai puțin dezvoltate de a se integra și de a crește valoarea existentă sau emergentă a UE, precum și capacitatea de a participa la parteneriate cu alte regiuni.
3.  Comisia implementează aceste investiții în sistem de gestiune directă sau indirectă. Ea este sprijinită de un grup de experți pentru a defini un program de lucru pe termen lung și cererile de propuneri aferente.
4.  În ceea ce privește investițiile interregionale pentru inovare, întregul teritoriu al Uniunii beneficiază de susținerea FEDR. Țările terțe pot participa la aceste investiții, cu condiția să contribuie la finanțare sub formă de venituri externe alocate.
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 1
1.  Obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se implementează prin intermediul programelor Interreg în sistem de gestiune partajată, cu excepția componentei 3, care poate fi implementată total sau parțial în sistem de gestiune indirectă, și a componentei 5 care trebuie implementată în sistem de gestiune directă sau indirectă.
1.  Obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg) se implementează prin intermediul programelor Interreg în sistem de gestiune partajată, cu excepția componentei 3, care poate fi implementată total sau parțial în sistem de gestiune indirectă după consultarea părților implicate.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2
2.  Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM, elaborează un program Interreg în conformitate cu modelul prevăzut în anexă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.
2.  Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere, TTPM sau organizațiile de cooperare și integrare regională, elaborează un program Interreg în conformitate cu modelul prevăzut în anexă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3 – paragraful 1
Statele membre participante elaborează un program Interreg în cooperare cu partenerii de program menționați la articolul 6 din Regulamentul (UE) [RDC nou].
Statele membre participante elaborează un program Interreg în cooperare cu partenerii de program menționați la articolul 6 din Regulamentul (UE) [RDC nou]. La pregătirea programelor Interreg care acoperă strategiile macroregionale sau strategiile pentru bazinele maritime, statele membre și partenerii din program ar trebui să țină seama de prioritățile tematice ale strategiilor macroregionale și pentru bazinele maritime relevante și să consulte actorii relevanți. Se instituie un mecanism ex ante de către statele membre și programele partenere pentru a asigura că toți actorii de la nivelul macroregional și al bazinelor maritime, autoritățile programelor ETC, regiunile și țările se reunesc la începutul perioadei de programare, pentru a decide împreună asupra priorităților fiecărui program. Aceste priorități sunt aliniate, dacă este cazul, la planurile de acțiune ale strategiilor macroregionale sau pentru bazinele maritime.
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 4 – paragraful 1
Statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management prezintă Comisiei un program Interreg până la [data intrării în vigoare plus nouă luni;] în numele tuturor statelor membre participante și, dacă este cazul, al țărilor partenere, al țărilor terțe sau al TTPM.
Statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management prezintă Comisiei unul sau mai multe programe Interreg până la [data intrării în vigoare plus doisprezece luni;] în numele tuturor statelor membre participante și, dacă este cazul, al țărilor partenere, al țărilor terțe, al TTPM sau al organizațiilor de integrare și cooperare regională.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 4 – paragraful 2
Cu toate acestea, un program Interreg care acoperă sprijinul de la un instrument de finanțare externă al Uniunii trebuie prezentat de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management în termen de cel mult șase luni de la adoptarea de către Comisie a documentului de programare strategică relevant în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau dacă se solicită în temeiul actului de bază respectiv al unuia sau al mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.
Cu toate acestea, un program Interreg care acoperă sprijinul de la un instrument de finanțare externă al Uniunii trebuie prezentat de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management în termen de cel mult doisprezece luni de la adoptarea de către Comisie a documentului de programare strategică relevant în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau dacă se solicită în temeiul actului de bază respectiv al unuia sau al mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 3
3.  În cazuri bine justificate și de comun acord cu Comisia, pentru a crește eficiența implementării programului și pentru a realiza operațiuni de mai mare anvergură, statul membru în cauză poate decide să transfere către programele Interreg până la [x]% din suma din FEDR alocată programului aferent în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru aceeași regiune. Suma transferată va constitui o prioritate separată sau priorități separate.
3.  Pentru a crește eficiența implementării programului și pentru a realiza operațiuni de mai mare anvergură, statul membru în cauză poate decide să transfere către programele Interreg până la 20 % din suma din FEDR alocată programului aferent în cadrul obiectivului privind investițiile pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică pentru aceeași regiune. Fiecare stat membru informează în prealabil Comisia că intenționează să facă uz de posibilitatea de transfer, indicând Comisiei motivul deciziei. Suma transferată va constitui o prioritate separată sau priorități separate.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 4 – litera b – partea introductivă
(b)  un rezumat al principalelor provocări comune, ținând seama de:
(b)  un rezumat al principalelor provocări comune, ținând seama în special de:
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 4 – litera b – punctul ii
(ii)  nevoile de investiții comune și complementaritatea cu alte forme de sprijin;
(ii)  nevoile de investiții comune și complementaritatea cu alte forme de sprijin și potențiale sinergii vizate;
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 4 – litera b – punctul iii
(iii)  învățămintele desprinse din experiența anterioară;
(iii)  învățămintele desprinse din experiența anterioară și modul în care acestea au fost luate în considerare în program;
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 4 – litera c
(c)  o justificare a obiectivelor de politică alese și a obiectivelor specifice Interreg, prioritățile aferente, obiectivele specifice și formele de sprijin, abordând, dacă este cazul, sincopele din infrastructura transfrontalieră;
(c)  o justificare a obiectivelor de politică alese și a obiectivelor specifice Interreg, prioritățile aferente și abordând, dacă este cazul, sincopele din infrastructura transfrontalieră;
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 4 – litera e – punctul i
(i)  tipurile de acțiuni aferente, inclusiv o listă a operațiunilor de importanță strategică planificate și a contribuției lor preconizate la obiectivele specifice respective, precum și la strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime, după caz;
(i)  tipurile de acțiuni aferente, inclusiv o listă a operațiunilor de importanță strategică planificate și a contribuției lor preconizate la obiectivele specifice respective, precum și la strategiile macroregionale și strategiile privind bazinele maritime, după caz, respectiv setul de criterii și criteriile transparente de selecție corespunzătoare pentru o astfel de operațiune;
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 4 – litera e – punctul iii
(iii)  grupurile-țintă principale;
eliminat
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 4 – litera e – punctul v
(v)  utilizarea planificată a instrumentelor financiare;
eliminat
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 5 – litera a – punctul iii
(iii)  pentru programele Interreg din componenta 2, susținute de programul TTPM în ceea ce privește repartizarea pe instrumente de finanțare („FEDR” și „program TTPM Groenlanda”);
(iii)  pentru programele Interreg din componenta 2, susținute de programul TTPM în ceea ce privește repartizarea pe instrumente de finanțare („FEDR” și „program TTPM”);
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 5 – litera b
(b)  în ceea ce privește tabelul menționat la alineatul (4) litera (g) punctul (ii), aceasta include sumele doar pentru anii 2021 - 2025.
eliminat
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Articolul 17 – alineatul 7 – litera b
(b)  stabilește procedura pentru înființarea secretariatului comun;
(b)  stabilește procedura pentru înființarea secretariatului comun și, după caz, susține structurile de gestionare în statele membre sau în țările terțe;
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 1
1.  Comisia evaluează fiecare program Interreg și conformitatea acestuia cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și, în cazul unui sprijin de la un instrument de finanțare externă al Uniunii și acolo unde este relevant, coerența acestuia cu documentul de programare strategică multianuală în temeiul articolului 10 alineatul (1) sau cu cadrul de programare strategică pertinent în temeiul actului de bază respectiv care corespunde unuia sau mai multor instrumente.
1.  Comisia evaluează în condiții de deplină transparență fiecare program Interreg și conformitatea acestuia cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și, în cazul unui sprijin de la un instrument de finanțare externă al Uniunii și acolo unde este relevant, coerența acestuia cu documentul de programare strategică multianuală în temeiul articolului 10 alineatul (1) din prezentul regulament sau cu cadrul de programare strategică pertinent în temeiul actului de bază respectiv care corespunde unuia sau mai multor instrumente.
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 3
3.  Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe sau țările partenere sau TTPM reexaminează programul Interreg, ținând seama de observațiile formulate de Comisie.
3.  Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe sau țările partenere, TTPM sau organizațiile de integrare și cooperare regională reexaminează programul Interreg, ținând seama de observațiile formulate de Comisie.
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 4
4.  Prin intermediul unui act de punere în aplicare, Comisia adoptă o decizie de aprobare a fiecărui program Interreg în termen de cel mult șase luni de la data depunerii programului respectiv de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management.
4.  Prin intermediul unui act de punere în aplicare, Comisia adoptă o decizie de aprobare a fiecărui program Interreg în termen de cel mult trei luni de la data depunerii versiunii revizuite a programului respectiv de către statul membru care găzduiește potențiala autoritate de management.
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 1
1.  Statul membru care găzduiește autoritatea de management poate prezenta o cerere motivată de modificare a unui program Interreg, împreună cu programul modificat, stipulând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor.
1.  După consultarea autorităților locale și regionale și în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE) .../... [noul RDC], statul membru care găzduiește autoritatea de management poate prezenta o cerere motivată de modificare a unui program Interreg, împreună cu programul modificat, stipulând impactul preconizat al respectivei modificări asupra îndeplinirii obiectivelor.
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 2
2.  Comisia evaluează conformitatea modificării cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și poate formula observații în termen de trei luni de la data depunerii programului modificat.
2.  Comisia evaluează conformitatea modificării cu Regulamentul (UE) [RDC nou], cu Regulamentul (UE) [FEDR nou] și cu prezentul regulament și poate formula observații în termen de o lună de la data depunerii programului modificat.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 3
3.  Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe, țările partenere sau TTPM revizuiesc programul modificat, luând în considerare observațiile formulate de Comisie.
3.  Statele membre participante și, atunci când este cazul, țările terțe sau țările partenere, TTPM sau organizațiile de integrare și cooperare regională reexaminează programul modificat, luând în considerare observațiile formulate de Comisie.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 4
4.  Comisia aprobă modificarea unui program Interreg cel târziu la șase luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.
4.  Comisia aprobă modificarea unui program Interreg cel târziu la trei luni de la prezentarea cererii de modificare de către statul membru.
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Articolul 19 – alineatul 5 – paragraful 1
Pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași program Interreg.
După consultarea autorităților locale și regionale și în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (UE).../... [RDC nou], pe parcursul perioadei de programare, statul membru poate transfera o sumă de până la 10 % din alocarea inițială a unei priorități și nu mai mult de 5 % din bugetul programului către o altă prioritate a aceluiași program Interreg.
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 1 – paragraful 2
Comitetul de monitorizare respectiv poate institui unul sau, mai ales în cazul subprogramelor, mai multe comitete de coordonare care să acționeze în subordinea sa în scopul selectării operațiunilor.
Comitetul de monitorizare respectiv poate institui unul sau, mai ales în cazul subprogramelor, mai multe comitete de coordonare care să acționeze în subordinea sa în scopul selectării operațiunilor. Comitetele directoare aplică principiul parteneriatului, după cum prevede articolul 6 din Regulamentul (UE).../... [RDC nou] și implică parteneri din toate statele membre participante.
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 3
3.  Autoritatea de management trebuie să consulte Comisia și să ia în considerare observațiile acesteia înainte de depunerea inițială a criteriilor de selecție la comitetul de monitorizare sau, atunci când este cazul, la comitetul director. Același lucru este valabil pentru orice modificare ulterioară a acestor criterii.
3.  Autoritatea de management informează Comisia cu privire la criteriile de selecție, înainte de depunerea inițială a acestora la comitetul de monitorizare sau, atunci când este cazul, la comitetul director. Același lucru este valabil pentru orice modificare ulterioară a acestor criterii.
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 4 – partea introductivă
4.  În ceea ce privește selecționarea operațiunilor, comitetul de monitorizare sau, după caz, comitetul director:
4.  Înainte de selecționarea operațiunilor de către comitetul de monitorizare sau, după caz, de către comitetul director, autoritatea de management:
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Articolul 22 – alineatul 6 – paragraful 2
Acest document stabilește, de asemenea, obligațiile partenerului principal cu privire la recuperări, în temeiul articolului 50. Obligațiile respective se definesc de către comitetul de monitorizare. Cu toate acestea, un partener principal situat într-un alt stat membru, o altă țară terță, o altă țară parteneră sau o altă TTMP decât cea a partenerului, nu este obligat să procedeze la recuperare prin intermediul unei proceduri judiciare.
Acest document stabilește, de asemenea, obligațiile partenerului principal cu privire la recuperări, în temeiul articolului 50. Procedurile legate de recuperări sunt definite și convenite de către comitetul de monitorizare. Cu toate acestea, un partener principal situat într-un alt stat membru, o altă țară terță, o altă țară parteneră sau o altă TTMP decât cea a partenerului, nu este obligat să procedeze la recuperare prin intermediul unei proceduri judiciare.
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 1 – paragraful 1
Operațiunile selecționate în cadrul componentelor 1, 2 și 3 implică actori din cel puțin două țări participante, dintre care cel puțin unul este un beneficiar dintr-un stat membru.
Operațiunile selecționate în cadrul componentelor 1, 2 și 3 implică actori din cel puțin două țări sau TTPM participante, dintre care cel puțin unul este un beneficiar dintr-un stat membru.
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 2
2.  O operațiune Interreg poate fi implementată într-o singură țară, cu condiția ca impactul și beneficiile pentru zona de program să fie identificate în cererea pentru operațiune.
2.  O operațiune Interreg poate fi implementată într-o singură țară sau TTPM, cu condiția ca impactul și beneficiile pentru zona de program să fie identificate în cererea pentru operațiune.
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 4 – paragraful 1
Partenerii cooperează în ceea ce privește elaborarea, implementarea, dotarea cu personal și finanțarea operațiunilor Interreg.
Partenerii cooperează în ceea ce privește elaborarea și implementarea, precum și dotarea cu personal și/sau finanțarea operațiunilor Interreg. Ar trebui să se urmărească limitarea numărului partenerilor pentru fiecare operațiune Interreg la cel mult zece.
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 4 – paragraful 2
Pentru operațiunile Interreg din cadrul programelor Interreg din componenta 3, partenerii din regiunile ultraperiferice și din țările terțe, țările partenere sau TTPM, trebuie să coopereze numai în trei din cele patru dimensiuni menționate în primul paragraf.
Pentru operațiunile Interreg din cadrul programelor Interreg din componenta 3, partenerii din regiunile ultraperiferice și din țările terțe, țările partenere sau TTPM, trebuie să coopereze numai în două din cele patru dimensiuni menționate în primul paragraf.
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 6 – paragraful 1
O entitate juridică transfrontalieră sau o GECT poate fi partener unic al unei operațiuni Interreg în cadrul programelor Interreg din componentele 1, 2 și 3, cu condiția ca membrii săi să implice parteneri din cel puțin două țări participante.
O entitate juridică transfrontalieră sau o GECT poate fi partener unic al unei operațiuni Interreg în cadrul programelor Interreg din componentele 1, 2 și 3, cu condiția ca membrii săi să implice parteneri din cel puțin două țări sau TTPM participante.
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Articolul 23 – alineatul 7 – paragraful 2
Cu toate acestea, un partener unic poate fi înregistrat într-un stat membru care nu participă la program, cu condiția respectării condițiilor prevăzute la articolul 23.
eliminat
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 1 – paragraful 1
Contribuția de la FEDR sau, după caz, de la un instrument de finanțare externă al Uniunii, la fondul pentru un proiect mic în cadrul programului Interreg nu trebuie să depășească 20 000 000 EUR sau 15 % din alocarea totală a programului Interreg, reținându-se valoarea cea mai mică.
Contribuția totală de la FEDR sau, după caz, de la un instrument de finanțare externă al Uniunii, pentru unul sau mai multe fonduri pentru proiecte mici în cadrul unui program Interreg nu depășește 20 % din alocarea totală a programului Interreg și este, în cazul unui program Interreg de cooperare transfrontalieră, de cel puțin 3% din totalul alocării.
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 2
2.  beneficiarul unui fond pentru proiecte mici este o entitate juridică transfrontalieră sau o GECT.
2.   beneficiarul unui fond pentru proiecte mici este un organism de drept public sau privat, o entitate cu sau fără personalitate juridică sau o persoană fizică, care este responsabil(ă) de inițierea sau de inițierea și de implementarea operațiunilor.
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 5
5.  Costurile cu personalul și costurile indirecte generate la nivel de beneficiar pentru gestiunea fondurilor pentru proiectele mici nu pot depăși 20 % din costul total eligibil al respectivului fond pentru proiecte mici.
5.  Costurile cu personalul și alte costuri directe în concordanță cu categoriile de costuri de la articolele 39-42 și costurile indirecte generate la nivel de beneficiar pentru gestiunea fondului sau fondurilor pentru proiectele mici nu pot depăși, per ansamblu, 20 % din costul total eligibil al fondului sau fondurilor pentru proiecte mici.
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 6 – paragraful 1
În cazul în care contribuția publică la un proiect mic nu depășește 100 000 EUR, contribuția din partea FEDR sau, după caz, a unui instrument de finanțare externă al Uniunii ia forma unor costuri unitare sau sume forfetare ori include rate forfetare, cu excepția proiectelor în cazul cărora sprijinul constituie ajutor de stat.
În cazul în care contribuția publică la un proiect mic nu depășește 100 000 EUR, contribuția din partea FEDR sau, după caz, a unui instrument de finanțare externă al Uniunii ia forma unor costuri unitare sau sume forfetare ori include rate forfetare.
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Articolul 24 – alineatul 6 – paragraful 1 a (nou)
Dacă costurile totale ale fiecărei operațiuni nu depășesc 100 000 EUR, cuantumul sprijinului pentru unul sau mai multe proiecte mici poate fi fixat pe baza unui proiect de buget stabilit de la caz la caz și convenit ex ante de către organismul care selectează operațiunea.
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 2
2.  Cu excepția existenței unor dispoziții contrare în acordurile încheiate în temeiul alineatului (1) litera (a), partenerul principal se asigură că ceilalți parteneri primesc suma totală a contribuției din fondul respectiv al Uniunii cât se poate de repede și integral. Nu se poate deduce sau reține nicio sumă și nu se poate percepe nicio taxă specifică sau altă taxă cu efect echivalent care ar reduce sumele respective pentru ceilalți parteneri.
2.  Cu excepția existenței unor dispoziții contrare în acordurile încheiate în temeiul alineatului (1) litera (a), partenerul principal se asigură că ceilalți parteneri primesc suma totală a contribuției din fondul respectiv al Uniunii integral și în intervalul de timp convenit cu toți partenerii și urmând aceeași procedură aplicată partenerului principal. Nu se poate deduce sau reține nicio sumă și nu se poate percepe nicio taxă specifică sau altă taxă cu efect echivalent care ar reduce sumele respective pentru ceilalți parteneri.
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 1
Orice beneficiar dintr-un stat membru, țară terță, țară parteneră sau TTPM care participă la un program Interreg poate fi desemnat partener principal.
Orice beneficiar dintr-un stat membru care participă la un program Interreg poate fi desemnat partener principal.
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Articolul 25 – alineatul 3 – paragraful 2
Cu toate acestea, statele membre, țările terțe, țările partenere sau TTPM care participă la un program Interreg pot conveni ca un partener care nu primește sprijin din partea FEDR sau a unui instrument de finanțare externă al Uniunii poate fi desemnat partener principal.
eliminat
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 1
1.  Asistența tehnică acordată fiecărui program Interreg se rambursează ca sumă forfetară, prin aplicarea procentajelor prevăzute la alineatul (2) asupra cheltuielilor eligibile incluse în fiecare cerere de plată în temeiul [articolului 85 alineatul (3) litera (a) sau (c)], după caz, din Regulamentul (UE) [RDC nou].
1.  Asistența tehnică acordată fiecărui program Interreg se rambursează ca sumă forfetară, prin aplicarea procentajelor prevăzute la alineatul (2) pentru 2021 și 2022 asupra tranșelor anuale ale prefinanțării în conformitate cu articolul 49 alineatul (2) literele (a) și (b) din prezentul regulament și, în anii ulteriori, asupra cheltuielilor eligibile incluse în fiecare cerere de plată în temeiul [articolului 85 alineatul (3) litera (a) sau (c)], după caz, din Regulamentul (UE) [RDC nou].
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera a
(a)  la programele Interreg de cooperare transfrontalieră internă sprijinite de FEDR: 6%;
(a)  la programele Interreg de cooperare transfrontalieră internă sprijinite de FEDR: 7%;
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Articolul 26 – alineatul 2 – litera c
(c)  la programele Interreg din componenta 2, 3 sau 4, atât pentru FEDR, cât și, acolo unde este cazul, pentru instrumentele de finanțare externă ale Uniunii: 7%.
(c)  la programele Interreg din componenta 2, 3 sau 4, atât pentru FEDR, cât și, acolo unde este cazul, pentru instrumentele de finanțare externă ale Uniunii: 8 %.
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 1
1.  Statele membre și, acolo unde este cazul, țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la respectivul program instituie, de comun acord cu autoritatea de management, un comitet de monitorizare a implementării programului Interreg respectiv („comitetul de monitorizare”) în termen de trei luni de la data notificării către statele membre a deciziei Comisiei de adoptare a unui program Interreg,
1.  Statele membre și, acolo unde este cazul, țările terțe, țările partenere, TTPM sau organizațiile de integrare și cooperare regională care participă la respectivul program instituie, de comun acord cu autoritatea de management, un comitet de monitorizare a implementării programului Interreg respectiv („comitetul de monitorizare”) în termen de trei luni de la data notificării către statele membre a deciziei Comisiei de adoptare a unui program Interreg,
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 2
2.  Comitetul de monitorizare este prezidat de un reprezentant al statului membru care găzduiește autoritatea de management sau de un reprezentant al autorității de management.
eliminat
În cazul în care normele de procedură ale comitetului de monitorizare stabilesc un președinte prin rotație, comitetul de monitorizare poate fi prezidat de un reprezentant al unei țări terțe, țări partenere sau TTPM, fiind coprezidat de un reprezentant al statului membru sau al autorității de management, și viceversa.
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Articolul 27 – alineatul 6
6.  Autoritatea de management publică regulamentul de procedură al comitetului de monitorizare, precum și toate datele și informațiile partajate cu comitetul de monitorizare, pe site-ul web menționat la articolul 35 alineatul (2).
6.  Autoritatea de management publică regulamentul de procedură al comitetului de monitorizare, un sumar al datelor și informațiilor, precum și toate deciziile partajate cu comitetul de monitorizare, pe site-ul web menționat la articolul 35 alineatul (2).
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 1 – paragraful 1
Componența comitetului de monitorizare al fiecărui program Interreg este convenită de statele membre și, după caz, de țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la program și asigură o reprezentare echilibrată a autorităților competente, a organismelor intermediare și a reprezentanților partenerilor la programul menționat la [articolul 6] din Regulamentul (UE) [RDC nou] din statele membre, țări terțe, țări partenere și TTPM.
Componența comitetului de monitorizare al fiecărui program Interreg poate fi convenită de statele membre și, după caz, de țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la program și urmăresc să asigure o reprezentare echilibrată a autorităților competente, a organismelor intermediare și a reprezentanților partenerilor la programul menționat la [articolul 6] din Regulamentul (UE) [RDC nou] din statele membre, țări terțe, țări partenere și TTPM.
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 1 – paragraful 2
Componența comitetului de monitorizare trebuie să ia în considerare numărul statelor membre, al țărilor terțe, al țărilor partenere și al TTPM care participă la programul Interreg în cauză.
eliminat
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 1 – paragraful 3
Comitetul de monitorizare include, de asemenea, reprezentanți ai organismelor înființate în comun pentru întreaga zonă de program sau pentru o parte a acesteia, inclusiv ai GECT.
Comitetul de monitorizare include, de asemenea, reprezentanți ai regiunilor și ai administrațiilor locale, precum și ai altor organisme înființate în comun pentru întreaga zonă de program sau pentru o parte a acesteia, inclusiv ai GECT.
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 2
2.  Autoritatea de management publică o listă a membrilor comitetului de monitorizare pe site-ul web menționat la articolul 35 alineatul (2).
2.  Autoritatea de management publică o listă a autorităților sau organismelor desemnate ca membri ai comitetului de monitorizare pe site-ul web menționat la articolul 35 alineatul (2).
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 3
3.  Reprezentanții Comisiei participă la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți.
3.  Reprezentanții Comisiei pot participa la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți.
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Articolul 28 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Reprezentanții organismelor înființate în toată zona aferentă programului sau care acoperă o parte a acesteia, inclusiv GECT, pot participa la lucrările comitetului de monitorizare în calitate de consultanți.
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 1 – litera g
(g)  progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea capacității administrative pentru instituțiile publice și beneficiari, acolo unde este cazul.
(g)  progresele înregistrate în ceea ce privește consolidarea capacității administrative pentru instituțiile publice și beneficiari, acolo unde este cazul și propun orice alte măsuri suplimentare de sprijin, dacă este necesar.
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Articolul 29 – alineatul 2 – litera a
(a)  metodologia și criteriile folosite pentru selecționarea operațiunilor, inclusiv orice modificări ale acestora, după consultarea Comisiei în conformitate cu articolul 22 alineatul (2), fără a aduce atingere [articolului 27 alineatul (3) literele (b), (c) și (d)] din Regulamentul (UE) [RDC nou];
(a)  metodologia și criteriile folosite pentru selecționarea operațiunilor, inclusiv orice modificări ale acestora, după informarea Comisiei în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din prezentul regulament, fără a aduce atingere [articolului 27 alineatul (3) literele (b), (c) și (d)] din Regulamentul (UE) [RDC nou];
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Articolul 30 – alineatul 2 – partea introductivă
2.  La cererea Comisiei, în termen de o lună, autoritatea de management furnizează Comisiei informații cu privire la elementele menționate la articolul 29 alineatul (1):
2.  La cererea Comisiei, în termen de trei luni, autoritatea de management furnizează Comisiei informații cu privire la elementele menționate la articolul 29 alineatul (1):
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 1 – paragraful 1
Fiecare autoritate de management transmite Comisiei, în format electronic, date cumulative pentru respectivul program Interreg până la 31 ianuarie, 31 martie, 31 mai, 31 iulie, 30 septembrie și 30 noiembrie în fiecare an, utilizând modelul prevăzut în anexa [VII] la Regulamentul (UE) [RDC nou].
Fiecare autoritate de management transmite Comisiei, în format electronic, la 31 ianuarie, 31 mai și 30 septembrie în fiecare an datele în conformitate cu litera (a) de la alineatul (2) al articolului 31 din prezentul regulament, precum și o dată pe an datele în conformitate cu litera (b) de la alineatul (2) al articolului 31 din prezentul regulament pentru respectivul program Interreg, utilizând modelul prevăzut în anexa [VII] la Regulamentul (UE) [RDC nou].
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
Transmiterea datelor se efectuează utilizând sistemele existente de raportare a datelor, în măsura în care sistemele respective s-au dovedit fiabile în perioada anterioară de programare.
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Articolul 31 – alineatul 2 – litera b
(b)  valorile indicatorilor de realizare și de rezultat pentru operațiunile Interreg selecționate și valorile obținute pe operațiuni Interreg.
(b)  valorile indicatorilor de realizare și de rezultat pentru operațiunile Interreg selecționate și valorile obținute de operațiunile Interreg finalizate.
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Articolul 33 – alineatul 1
1.  Indicatorii comuni de realizare și de rezultat, astfel cum se prevede în anexa [I] la Regulamentul (UE) [FEDR nou], și, acolo unde este necesar, indicatorii de realizare și de rezultat specifici programului se utilizează în conformitate cu [articolul 12 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] și la articolul 17 alineatul (3) litera (d) punctul (ii) și la articolul 31 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament.
1.  Indicatorii comuni de realizare și de rezultat, prevăzuți în anexa [I] la Regulamentul (UE) [FEDR nou], care sunt considerați a fi cei mai potriviți pentru măsurarea progreselor realizate în realizarea obiectivelor programului de cooperare teritorială europeană (Interreg), se utilizează în conformitate cu [articolul 12 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] și cu articolul 17 alineatul (4) litera (e) punctul (ii) și articolul 31 alineatul (2) litera (b) din prezentul regulament.
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Articolul 33 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Când este necesar și în cazurile justificate în mod corespunzător de autoritatea de management, indicatorii de realizare și de rezultat specifici programului se utilizează în plus față de indicatorii care au fost selectați în conformitate cu alineatul (1).
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 1
1.  Autoritatea de management efectuează evaluări ale fiecărui program Interreg. Fiecare evaluare analizează programul din perspectiva eficacității, a eficienței, a relevanței, a coerenței și a valorii adăugate a UE, cu scopul de a îmbunătăți calitatea elaborării și implementării programului Interreg care face obiectul evaluării.
1.  Autoritatea de management efectuează, cel mult o dată pe an, evaluări ale fiecărui program Interreg. Fiecare evaluare analizează programul din perspectiva eficacității, a eficienței, a relevanței, a coerenței și a valorii adăugate a UE, cu scopul de a îmbunătăți calitatea elaborării și implementării programului Interreg care face obiectul evaluării.
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Articolul 34 – alineatul 4
4.  Autoritatea de management asigură procedurile necesare pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări.
4.  Autoritatea de management urmăresc să asigure procedurile necesare pentru generarea și colectarea datelor necesare pentru evaluări.
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 3
3.  Se aplică [articolul 44 alineatele (2) - (7)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] cu privire la responsabilitățile autorității de management.
3.  Se aplică [articolul 44 alineatele (2) - (6)] din Regulamentul (UE) [RDC nou] cu privire la responsabilitățile autorității de management.
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera c
(c)  afișarea publică a unor plăci sau panouri de la începerea implementării fizice a unei operațiuni Interreg care implică investiții fizice sau achiziționarea de echipamente, al căror cost total depășește 100 000 EUR;
(c)  afișarea publică a unor plăci sau panouri de la începerea implementării fizice a unei operațiuni Interreg care implică investiții fizice sau achiziționarea de echipamente, al căror cost total depășește 50 000 EUR;
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera d
(d)  în cazul operațiunilor Interreg care nu se încadrează la litera (c), afișarea publică cel puțin a unui afiș imprimat sau electronic cu dimensiunea minimă A3 conținând informații despre operațiunea Interreg, cu evidențierea sprijinului din partea unui fond Interreg;
(d)  în cazul operațiunilor Interreg care nu se încadrează la litera (c), afișarea publică cel puțin a unui afiș imprimat și, după caz, electronic cu dimensiunea minimă A2 conținând informații despre operațiunea Interreg, cu evidențierea sprijinului din partea unui fond Interreg;
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 4 – paragraful 1 – litera e
(e)  în cazul operațiunilor de importanță strategică și al operațiunilor al căror cost total depășește 10 000 000 EUR, prin organizarea unui eveniment de comunicare și cu implicarea Comisiei și a autorității de management competente în timp util.
(e)  în cazul operațiunilor de importanță strategică și al operațiunilor al căror cost total depășește 5 000 000 EUR, prin organizarea unui eveniment de comunicare și cu implicarea Comisiei și a autorității de management competente în timp util.
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Articolul 35 – alineatul 6
6.  În cazul în care beneficiarul nu își respectă obligațiile ce îi revin în temeiul articolului [42] din Regulamentul (UE) [RDC nou] sau al alineatelor (1) și (2) din prezentul articol, statul membru aplică o corecție financiară prin anularea a până la 5 % din sprijinul din partea fondurilor pentru operațiunea în cauză.
6.  În cazul în care beneficiarul nu își respectă obligațiile ce îi revin în temeiul articolului [42] din Regulamentul (UE) [RDC nou] sau al alineatelor (1) și (2) din prezentul articol sau nu remediază în timp util această nerespectare, autoritatea de management aplică o corecție financiară prin anularea a până la 5 % din sprijinul din partea fondurilor pentru operațiunea în cauză.
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Articolul 38 – alineatul 3 – litera c
(c)  ca rată forfetară în conformitate cu [articolul 50 alineatul (1)] din Regulamentul (UE) [RDC nou].
(c)  costurile directe cu personalul ale unei operațiuni se pot calcula la o rată forfetară de până la 20% din costurile directe, altele decât costurile directe cu personalul ale operațiunii respective, fără ca statul membru să fie obligat să facă un calcul pentru a determina rata aplicabilă.
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Articolul 38 – alineatul 5 – litera a
(a)  împărțirea costului lunar brut de angajare la timpul de lucru lunar stabilit prin documentul de angajare, exprimat în ore; sau
(a)  împărțirea valorii celei mai recente a costurilor brute lunare documentate cu forța de muncă la timpul de lucru lunar al persoanei în cauză, în conformitate cu legea aplicabilă menționată în contractul de muncă și cu articolul 50 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (UE) .../... [RDC nou]; sau
Amendamentul 161
Propunere de regulament
Articolul 38 – alineatul 6
6.  În ceea ce privește costurile cu personalul pentru persoanele care, conform documentului de angajare, lucrează pe bază orară, astfel de costuri sunt eligibile aplicând numărul de ore lucrate efectiv în cadrul operațiunii la rata orară convenită în documentul de angajare, pe baza unui sistem de înregistrare a timpului.
6.  În ceea ce privește costurile cu personalul pentru persoanele care, conform documentului de angajare, lucrează pe bază orară, astfel de costuri sunt eligibile aplicând numărul de ore lucrate efectiv în cadrul operațiunii la rata orară convenită în documentul de angajare, pe baza unui sistem de înregistrare a timpului. Dacă nu au fost încă incluse în rata orară convenită, costurile salariale menționate la litera (b) din articolul 38 alineatul (2) pot fi adăugate la rată orară respectivă, în conformitate cu legislația națională aplicabilă.
Amendamentul 162
Propunere de regulament
Articolul 39 – paragraful 1 – partea introductivă
Costurile de birou și costurile administrative se limitează la următoarele elemente:
Costurile de birou și administrative se limitează la 15 % din costurile directe totale ale unei operațiuni și la următoarele elemente:
Amendamentul 163
Propunere de regulament
Articolul 40 – alineatul 4
4.  Plata directă a cheltuielilor pentru costurile în temeiul prezentului articol de către un angajat al beneficiarului trebuie susținută de o dovadă a rambursării acestora de către beneficiar angajatului respectiv.
4.  Plata directă a cheltuielilor pentru costurile în temeiul prezentului articol de către un angajat al beneficiarului trebuie susținută de o dovadă a rambursării acestora de către beneficiar angajatului respectiv. Această categorie de costuri poate fi folosită cheltuielile de deplasare ale personalului operațional și ale altor părți interesate în scopul implementării și promovării operațiunii și programului Interreg.
Amendamentul 164
Propunere de regulament
Articolul 40 – alineatul 5
5.  Costurile cu deplasarea și cazarea aferente unei operațiuni pot fi calculate la o rată forfetară de până la 15 % din costurile directe, altele decât costurile cu personalul ale operațiunii respective.
5.  Costurile cu deplasarea și cazarea aferente unei operațiuni pot fi calculate la o rată forfetară de până la 15 % din costurile directe ale operațiunii respective.
Amendamentul 165
Propunere de regulament
Articolul 41 – paragraful 1 – partea introductivă
Costurile de consultanță și servicii externe se limitează la următoarele tipuri de servicii și consultanță furnizate de un organism de drept public sau privat sau de o persoană fizică, altele decât beneficiarul operațiunii:
Costurile de consultanță și servicii externe se compun, fără a se limită însă la acestea, din următoarele tipuri de servicii și consultanță furnizate de un organism de drept public sau privat sau de o persoană fizică, altele decât beneficiarul inclusiv toți partenerii operațiunii:
Amendamentul 166
Propunere de regulament
Articolul 41 – paragraful 1 – litera o
(o)  deplasare și cazare pentru experți externi, invitați, președinți de ședință și furnizori de servicii;
(o)  deplasare și cazare pentru experți externi;
Amendamentul 167
Propunere de regulament
Articolul 42 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Costurile cu echipamentele achiziționate, închiriate sau luate în leasing de către beneficiar în cadrul operațiunii, altele decât cele prevăzute la articolul 39, se limitează la următoarele:
1.  Costurile cu echipamentele achiziționate, închiriate sau luate în leasing de către beneficiar în cadrul operațiunii, altele decât cele prevăzute la articolul 39, se compun din următoarele elemente, fără însă a se limita la acestea:
Amendamentul 168
Propunere de regulament
Articolul 43 – paragraful 1 – litera a
(a)  achiziționarea de terenuri în conformitate cu [articolul 58 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul (UE) [RDC nou];
(a)  achiziționarea de terenuri în conformitate cu [articolul 58 alineatul (1) litera (b)] din Regulamentul (UE) [RDC nou];
Amendamentul 169
Propunere de regulament
Articolul 44 – alineatul 1
1.  Statele membre și, după caz, țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg identifică, în sensul [articolului 65] din Regulamentul (UE) [RDC nou], o autoritate de management unică și o autoritate de audit unică.
1.  Statele membre și, după caz, țările terțe, țările partenere, TTPM și organizațiile de integrare și cooperare regională care participă la un program Interreg identifică, în sensul [articolului 65] din Regulamentul (UE) [RDC nou], o autoritate de management unică și o autoritate de audit unică.
Amendamentul 170
Propunere de regulament
Articolul 44 – alineatul 2
2.  Autoritatea de management și autoritatea de audit trebuie să fie situate în același stat membru.
2.  Autoritatea de management și autoritatea de audit pot fi situate în același stat membru.
Amendamentul 171
Propunere de regulament
Articolul 44 – alineatul 5
5.  În ceea ce privește un program Interreg din componenta 2B sau din componenta 1, atunci când aceasta din urmă vizează frontiere lungi cu provocări și nevoi de dezvoltare eterogene, statele membre și, dacă este cazul, țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg pot defini zone de subprogram.
5.  În ceea ce privește un program Interreg din componenta 1, atunci când aceasta din urmă vizează frontiere lungi cu provocări și nevoi de dezvoltare eterogene, statele membre și, dacă este cazul, țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg pot defini zone de subprogram.
Amendamentul 172
Propunere de regulament
Articolul 44 – alineatul 6
6.  Atunci când autoritatea de management identifică un organism intermediar în cadrul unui program Interreg, în conformitate cu [articolul 65 alineatul (3)] din Regulamentul (UE) [RDC nou], organismul intermediar îndeplinește aceste sarcini în mai mult de un stat membru participant sau, după caz, țară terță, țară parteneră sau TTPM.
6.  Atunci când autoritatea de management identifică unul sau mai multe organisme intermediare în cadrul unui program Interreg, în conformitate cu [articolul 65 alineatul (3)] din Regulamentul (UE) [RDC nou], organismul intermediar îndeplinește aceste sarcini în mai mult de un stat membru participant sau în statul membru în cauză, sau, după caz, în mai mult de o țară terță, țară parteneră sau TTPM.
Amendamentul 173
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 a (nou)
1a.   Prin derogare de la articolul 87 alineatul (2) din Regulamentul (UE) .../...[RDC nou], Comisia rambursează cu titlu de plăți intermediare 100 % din sumele incluse în cererea de plată, care rezultă din aplicarea ratei de cofinanțare a programului la totalul cheltuielilor eligibile sau la contribuția publică, după caz.
Amendamentul 174
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 b (nou)
1b.   Dacă autoritatea de management nu efectuează verificarea în temeiul articolul 68 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr..../... [RDC nou] în întreaga zonă de program, fiecare stat membru desemnează organismul sau persoana responsabilă pentru efectuarea acestei verificări în ceea ce privește beneficiarii de pe teritoriul lor.
Amendamentul 175
Propunere de regulament
Articolul 45 – alineatul 1 c (nou)
1c.   Prin derogare de la articolul 92 din Regulamentul (UE).../... [RDC nou], programele Interreg nu sunt supuse verificării anuale a conturilor. Conturile sunt verificate la sfârșitul programului, pe baza raportului final de performanță.
Amendamentul 176
Propunere de regulament
Articolul 48 – alineatul 7
7.  În cazul în care rata de eroare extrapolată globală menționată la punctul 6 este mai mare de 2 % din cheltuielile totale declarate pentru programele Interreg incluse în populația din care a fost selectat eșantionul comun, Comisia calculează o rată de eroare reziduală globală, ținând cont de corecțiile financiare aplicate de către respectivele autorități responsabile de programul Interreg neregulilor depistate de auditurile operațiunilor selecționate în temeiul alineatului (1).
7.  În cazul în care rata de eroare extrapolată globală menționată la punctul 6 este mai mare de 3,5 % din cheltuielile totale declarate pentru programele Interreg incluse în populația din care a fost selectat eșantionul comun, Comisia calculează o rată de eroare reziduală globală, ținând cont de corecțiile financiare aplicate de către respectivele autorități responsabile de programul Interreg neregulilor depistate de auditurile operațiunilor selecționate în temeiul alineatului (1).
Amendamentul 177
Propunere de regulament
Articolul 48 – alineatul 8
8.  În cazul în care rata de eroare extrapolată globală menționată la punctul 7 este mai mare de 2 % din cheltuielile declarate pentru programele Interreg incluse în populația din care a fost selectat eșantionul comun, Comisia stabilește dacă este necesar să solicite autorității de audit al unui program Interreg specific sau al unui grup de programe Interreg care sunt foarte afectate să efectueze activități suplimentare de audit pentru a evalua rata de eroare și pentru a evalua măsurile corective necesare pentru programele Interreg afectate de neregulile depistate.
8.  În cazul în care rata de eroare extrapolată globală menționată la punctul 7 este mai mare de 3,5 % din cheltuielile declarate pentru programele Interreg incluse în populația din care a fost selectat eșantionul comun, Comisia stabilește dacă este necesar să solicite autorității de audit al unui program Interreg specific sau al unui grup de programe Interreg care sunt foarte afectate să efectueze activități suplimentare de audit pentru a evalua rata de eroare și pentru a evalua măsurile corective necesare pentru programele Interreg afectate de neregulile depistate.
Amendamentul 178
Propunere de regulament
Articolul 49 – alineatul 2 – litera a
(a)  2021: 1%;
(a)  2021: 3 %;
Amendamentul 179
Propunere de regulament
Articolul 49 – alineatul 2 – litera b
(b)  2022: 1%;
(b)  2022: 2,25%;
Amendamentul 180
Propunere de regulament
Articolul 49 – alineatul 2 – litera c
(c)  2023: 1%;
(c)  2023: 2,25%;
Amendamentul 181
Propunere de regulament
Articolul 49 – alineatul 2 – litera d
(d)  2024: 1%;
(d)  2024: 2,25%;
Amendamentul 182
Propunere de regulament
Articolul 49 – alineatul 2 – litera e
(e)  2025: 1%;
(e)  2025: 2,25%;
Amendamentul 183
Propunere de regulament
Articolul 49 – alineatul 2 – litera f
(f)  2026: 1%.
(f)  2026: 2,25%.
Amendamentul 184
Propunere de regulament
Articolul 49 – alineatul 3 – paragraful 1
În cazul în care programele Interreg transfrontaliere externe sunt sprijinite prin FEDR și CTF IPA III sau CTF IVDCI, prefinanțarea pentru toate fondurile care sprijină un astfel de program Interreg se face în conformitate cu Regulamentul (UE) [IPA III] sau [IVDCI] sau cu orice act adoptat în temeiul acestuia.
În cazul în care programele Interreg externe sunt sprijinite prin FEDR și CTF IPA III sau CTF IVDCI, prefinanțarea pentru toate fondurile care sprijină un astfel de program Interreg se face în conformitate cu Regulamentul (UE) [IPA III] sau [IVDCI] sau cu orice act adoptat în temeiul acestuia.
Amendamentul 185
Propunere de regulament
Articolul 49 – alineatul 3 – paragraful 3
Suma totală plătită ca prefinanțare se rambursează Comisiei în cazul în care, în termen de 24 de luni de la data la care Comisia plătește prima tranșă a sumei de prefinanțare, nu se depune nicio cerere de plată în cadrul programului transfrontalier Interreg. O astfel de rambursare constituie venituri alocate interne și nu reduce sprijinul din partea FEDR, CTF IPA III sau CTF IVDCI către program.
Suma totală plătită ca prefinanțare se rambursează Comisiei în cazul în care, în termen de 36 de luni de la data la care Comisia plătește prima tranșă a sumei de prefinanțare, nu se depune nicio cerere de plată în cadrul programului transfrontalier Interreg. O astfel de rambursare constituie venituri alocate interne și nu reduce sprijinul din partea FEDR, CTF IPA III sau CTF IVDCI către program.
Amendamentul 186
Propunere de regulament
Capitolul 8 – titlu
Participarea țărilor terțe sau a țărilor partenere sau a TTPM la programele Interreg în sistem de gestiune partajată
Participarea țărilor terțe, a țărilor partenere, a TTPM sau a organizațiilor de integrare sau cooperare regională la programele Interreg în sistem de gestiune partajată
Amendamentul 187
Propunere de regulament
Articolul 51 – paragraful 1
Capitolele I-VII și capitolul X se aplică participării țărilor terțe, a țărilor partenere și a TTPM la programele Interreg, sub rezerva dispozițiilor specifice prevăzute în prezentul capitol.
Capitolele I-VII și capitolul X se aplică participării țărilor terțe, a țărilor partenere, a TTPM sau organizațiilor de integrare sau cooperare regională la programele Interreg, sub rezerva dispozițiilor specifice prevăzute în prezentul capitol.
Amendamentul 188
Propunere de regulament
Articolul 52 – alineatul 3
3.  Țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg deleagă personal la secretariatul comun al programului în cauză sau înființează o sucursală pe teritoriul său, sau ambele.
3.  Țările terțe, țările partenere și TTPM care participă la un program Interreg pot delega personal la secretariatul comun al programului în cauză sau, în acord cu autoritatea de management, înființează o sucursală a secretariatului comun sau un punct de contact pe teritoriul lor, sau ambele.
Amendamentul 189
Propunere de regulament
Articolul 52 – alineatul 4
4.  Autoritatea națională sau un organism echivalent cu responsabilul de comunicare al programului Interreg, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (1), sprijină autoritatea de management și partenerii în respectiva țară terță, țară parteneră sau TTPM în ceea ce privește sarcinile prevăzute la articolul 35 alineatele (2) - (7).
4.  Autoritatea națională sau un organism echivalent cu responsabilul de comunicare al programului Interreg, astfel cum se prevede la articolul 35 alineatul (1), poate sprijini autoritatea de management și partenerii în respectiva țară terță, țară parteneră sau TTPM în ceea ce privește sarcinile prevăzute la articolul 35 alineatele (2) - (7).
Amendamentul 190
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 2
2.  Programele Interreg din componentele 2 și 4, care combină contribuții din partea FEDR și din partea unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii se execută prin gestiune partajată, atât în statele membre, cât și în țările terțe sau țările partenere participante sau, în ceea ce privește componenta 3, în orice TTPM, indiferent dacă TTPM în cauză beneficiază de sprijin în cadrul unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.
2.  Programele Interreg din componentele 2 și 4, care combină contribuții din partea FEDR și din partea unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii se execută prin gestiune partajată, atât în statele membre, cât și în țările terțe, țările partenere participante, TTPM participante, sau în ceea ce privește componenta 3, în orice TTPM, indiferent dacă TTPM în cauză beneficiază de sprijin în cadrul unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii.
Amendamentul 191
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a
a)  prin gestiune partajată, atât în statele membre, cât și în orice țară terță sau TTPM participantă;
a)  prin gestiune partajată, atât în statele membre, cât și în orice țară terță sau TTPM participantă sau grup de țări terțe care fac parte dintr-o organizație regională;
Amendamentul 192
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera b
b)  prin gestiune partajată numai în statele membre și în orice țară terță sau TTPM participantă în ceea ce privește cheltuielile FEDR efectuate în afara Uniunii pentru una sau mai multe operațiuni, iar contribuțiile din partea unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii sunt gestionate prin gestiune indirectă;
b)  prin gestiune partajată numai în statele membre și în orice țară terță sau TTPM participantă sau grup de țări terțe care fac parte dintr-o organizație regională, în ceea ce privește cheltuielile FEDR efectuate în afara Uniunii pentru una sau mai multe operațiuni, iar contribuțiile din partea unuia sau mai multor instrumente de finanțare externă ale Uniunii sunt gestionate prin gestiune indirectă;
Amendamentul 193
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera c
c)  prin gestiune indirectă, atât în statele membre, cât și în orice țară terță sau TTPM participantă.
c)  prin gestiune indirectă, atât în statele membre, cât și în orice țară terță sau TTPM participantă sau grup de țări terțe care fac parte dintr-o organizație regională.
Amendamentul 194
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 3 – paragraful 2
În cazul în care un program Interreg din componenta 3 a este executat, integral sau parțial, prin gestiune indirectă, se aplică articolul 60.
În cazul în care un program Interreg din componenta 3 este executat, integral sau parțial, prin gestiune indirectă, este necesar de un acord prealabil între statele membre și regiunile în cauză și se aplică articolul 60.
Amendamentul 195
Propunere de regulament
Articolul 53 – alineatul 3 a (nou)
3a.   Dacă sunt de acord autoritățile de management respective, se pot lansa cereri de propuneri comune pentru mobilizarea finanțării din programe NDICI bilaterale sau multinaționale și din programe de cooperare teritorială europeană (CTE). În cererea de propuneri se specifică domeniul de aplicare geografic și contribuția preconizată a acesteia la obiectivele programelor respective. Autoritățile de management decid dacă regulile NDICI sau ETC sunt aplicabile cererii de propuneri. Ele pot decide să numească o „autoritate de management coordonatoare” responsabilă cu sarcinile de gestionare și de control conexe cererii de propuneri.
Amendamentul 196
Propunere de regulament
Articolul 55 – alineatul 3
3.  În cazul în care selecționarea unuia sau mai multor proiecte mari de infrastructură se află pe ordinea de zi a reuniunii unui comitet de monitorizare sau, după caz, a unui comitet director, autoritatea de management transmite Comisiei, cu cel puțin două luni înainte de data reuniunii, o notă explicativă pentru fiecare astfel de proiect. Nota explicativă trebuie să fie de maximum trei pagini și să indice numele, locația, bugetul, partenerul principal și partenerii, precum și principalele obiective și rezultatele acestora. În cazul în care nota explicativă privind unul sau mai multe proiecte mari de infrastructură nu este transmisă Comisiei până la termenul respectiv, Comisia poate solicita președintelui comitetului de monitorizare sau al comitetului director să scoată proiectele în cauză din ordinea de zi a reuniunii.
3.  În cazul în care selecționarea unuia sau mai multor proiecte mari de infrastructură se află pe ordinea de zi a reuniunii unui comitet de monitorizare sau, după caz, a unui comitet director, autoritatea de management transmite Comisiei, cu cel puțin două luni înainte de data reuniunii, o notă explicativă pentru fiecare astfel de proiect. Nota explicativă trebuie să fie de maximum cinci pagini și să indice, pe de o parte, numele, locația, bugetul, partenerul principal și partenerii, precum și principalele obiective și rezultatele acestora și, pe de altă parte, un plan de afaceri credibil din care să reiasă că continuarea proiectului sau proiectelor este asigurată, după caz, și fără finanțare din fondurile Interreg. În cazul în care nota explicativă privind unul sau mai multe proiecte mari de infrastructură nu este transmisă Comisiei până la termenul respectiv, Comisia poate solicita președintelui comitetului de monitorizare sau al comitetului director să scoată proiectele în cauză din ordinea de zi a reuniunii.
Amendamentul 197
Propunere de regulament
Articolul 60 – alineatul 1
1.  În cazul în care un program Interreg din componenta 3 a este executat, integral sau parțial, prin gestiune indirectă în temeiul articolului 53 alineatul (3) litera (b) sau (c), sarcinile de execuție sunt încredințate unuia dintre organismele enumerate la [articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c)] din Regulamentul (UE, Euratom) [FR-Omnibus], în special unui astfel de organism situat în statul membru participant, inclusiv autorității de management a programului Interreg în cauză.
1.  În cazul în care, după consultarea actorilor implicați, un program Interreg din componenta 3 a este executat, integral sau parțial, prin gestiune indirectă în temeiul articolului 53 alineatul (3) litera (b) sau (c), sarcinile de execuție sunt încredințate unuia dintre organismele enumerate la [articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c)] din Regulamentul (UE, Euratom) [FR-Omnibus], în special unui astfel de organism situat în statul membru participant, inclusiv autorității de management a programului Interreg în cauză.
Amendamentul 198
Propunere de regulament
Articolul 61
Articolul 61
eliminat
Investițiile interregionale pentru inovare
La inițiativa Comisiei, FEDR poate sprijini investițiile interregionale pentru inovare, astfel cum se prevede la articolul 3 punctul (5), reunind cercetători, întreprinderi, societatea civilă și administrațiile publice implicate în strategiile de specializare inteligentă stabilite la nivel național sau regional.
Amendamentul 199
Propunere de regulament
Articolul 61 a (nou)
Articolul 61 a
Scutire de la obligația de notificare în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE
Comisia poate declara că ajutoarele acordate proiectelor sprijinite de cooperarea teritorială europeană sunt compatibile cu piața internă și nu sunt supuse obligației de notificare prevăzute la articolul 108 alineatul (3) din TFUE.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0470/2018).


Repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune ***I
PDF 278kWORD 97k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 16 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 32/2000 al Consiliului (COM(2018)0312 – C8-0202/2018– 2018/0158(COD))
P8_TA(2019)0022A8-0361/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0312),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 207 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată Parlamentului de către Comisie (C8-0202/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 7 decembrie 2018, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0361/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația sa anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;

3.  ia act de declarația Comisiei anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;

4.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 16 ianuarie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 32/2000 al Consiliului

P8_TC1-COD(2018)0158


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(1),

întrucât:

(1)  La 29 martie 2017, Regatul Unit a prezentat notificarea intenției sale de a se retrage din Uniune în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană ▌(TUE). TUE și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) (denumite în continuare, împreună, „tratatele”) vor înceta să se aplice Regatului Unit de la data intrării în vigoare a unui acord de retragere sau, în absența unui astfel de acord, după doi ani de la notificare, adică de la 30 martie 2019, cu excepția cazului în care Consiliul European, în acord cu Regatul Unit, hotărăște în unanimitate să proroge acest termen.

(2)  Acordul de retragere, astfel cum a fost convenit între negociatori, conține prevederi pentru ca dispozițiile din dreptul Uniunii să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia după data de la care tratatele încetează să se mai aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia. În cazul în care acordul respectiv intră în vigoare, Regulamentul (CE) nr. 32/2000 al Consiliului(2) se va aplica Regatului Unit și pe teritoriul acestuia în perioada de tranziție în conformitate cu acordul respectiv și va înceta să se aplice la sfârșitul perioadei respective.

(3)  Retragerea Regatului Unit din Uniune va avea efecte asupra relațiilor Regatului Unit și ale Uniunii cu terții, în special în contextul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în care ambele sunt membri inițiali. Întrucât negocierile cu privire la retragere s-au desfășurat în același timp cu negocierile privind cadrul financiar multianual (CFM) și luând în considerare cota alocată sectorului agricol în CFM, acest sector ar putea fi expus în mare măsură.

(4)  Prin scrisoarea din 11 octombrie 2017, Uniunea și Regatul Unit au informat ceilalți membri ai OMC că intenția celor dintâi este ca, la ieșirea din Uniune, Regatul Unit să reproducă, în măsura posibilului, obligațiile sale actuale ca stat membru al Uniunii în noua sa listă separată de concesii și angajamente privind comerțul cu mărfuri. Cu toate acestea, întrucât, în ceea ce privește angajamentele cantitative, reproducerea nu este o metodă adecvată, Uniunea și Regatul Unit au informat ceilalți membri ai OMC cu privire la intenția lor de a garanta că nivelurile actuale de acces pe piață ale altor membri ai OMC vor fi menținute prin repartizarea contingentelor tarifare ale Uniunii între Uniune și Regatul Unit.

(5)  Potrivit normelor OMC, o astfel de repartizare a contingentelor tarifare care fac parte din lista de concesii și angajamente a Uniunii va trebui să se facă în conformitate cu articolul XXVIII din Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 (denumit în continuare „GATT 1994”). Prin urmare, după finalizarea contactelor preliminare, Uniunea va începe negocieri cu membrii OMC care au un interes principal sau substanțial de furnizare sau care dețin un drept de negociator inițial în legătură cu fiecare dintre aceste contingente tarifare. Aceste negocieri ar trebui să rămână limitate în ceea ce privește domeniul lor de aplicare și să nu fie extinse în niciun caz la renegocierea condițiilor generale de acces sau a gradului de acces al produselor la piața Uniunii.

(6)  Cu toate acestea, având în vedere termenele impuse acestui proces de negocierile privind retragerea Regatului Unit din Uniune, este posibil să nu poată fi încheiate acorduri cu toți membrii OMC în cauză cu privire la totalitatea contingentelor tarifare până la data la care lista OMC de concesii și angajamente privind comerțul cu mărfuri a Uniunii încetează să se mai aplice Regatului Unit. Având în vedere necesitatea de a asigura securitatea juridică și buna funcționare continuă a importurilor în cadrul contingentelor tarifare în Uniune și Regatul Unit, este necesar ca Uniunea să poată efectua unilateral repartizarea contingentelor tarifare. Metodologia utilizată ar trebui să fie în conformitate cu cerințele de la articolul XXVIII din GATT 1994.

(7)  Prin urmare, ar trebui să fie utilizată următoarea metodologie: într-o primă etapă, ar trebui să se stabilească cota de utilizare a Regatului Unit pentru fiecare contingent tarifar. Cota respectivă, exprimată procentual, este cota Regatului Unit din totalul importurilor Uniunii în cadrul contingentului tarifar pe o perioadă reprezentativă recentă de trei ani. Cota respectivă ar trebui apoi aplicată întregului volum al contingentului tarifar prevăzut, ținând seama de orice subutilizare a acestuia, pentru a obține cota Regatului Unit dintr-un anumit contingent tarifar. Cota Uniunii ar consta astfel din restul contingentului tarifar în cauză; aceasta înseamnă că volumul total al unui anumit contingent tarifar rămâne neschimbat, și anume volumul UE27 este egal cu volumul actual al UE28 minus volumul Regatului Unit. Datele subiacente ar trebui extrase din bazele de date corespunzătoare ale Comisiei.

(8)   Metodologia de calculare a cotei de utilizare a fiecărui contingent tarifar individual a fost stabilită și convenită de Uniune și de Regatul Unit, în conformitate cu cerințele articolului XXVIII din GATT 1994, și, prin urmare, metodologia respectivă ar trebui să fie menținută în întregime pentru a asigura aplicarea sa consecventă.

(9)  În cazurile în care nu s-au observat schimburi comerciale pentru un anumit contingent tarifar în perioada reprezentativă, ar trebui urmate două abordări alternative pentru a stabili cota de utilizare a Regatului Unit. În cazurile în care există un alt contingent tarifar cu o definiție identică a produsului, cota de utilizare a respectivului contingent tarifar identic ar trebui aplicată contingentului tarifar fără schimburi comerciale observate în cursul perioadei reprezentative. În cazurile în care nu există un contingent tarifar cu o definiție identică a produsului, formula pentru a calcula cota de utilizare ar trebui aplicată importurilor Uniunii de la liniile tarifare corespunzătoare din afara contingentului tarifar.

(10)  Pentru contingentele tarifare agricole în cauză, articolele 184-188 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(3) prevăd temeiul juridic necesar pentru gestionarea contingentelor tarifare după ce au fost repartizate prin prezentul regulament. În această privință, cantitățile în cauză din contingentul tarifar sunt stabilite în partea A din anexa la prezentul regulament. Gestionarea respectivă ar trebui, prin urmare, să se efectueze ținând seama în mod corespunzător de obiectivele politicii agricole comune, astfel cum sunt stabilite în TFUE, și de multifuncționalitatea activităților agricole. În ceea ce privește contingentele tarifare care vizează majoritatea produselor pescărești, produsele industriale și anumite produse agricole prelucrate, gestionarea contingentelor tarifare se face în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 32/2000. Cantitățile în cauză din contingentele tarifare sunt prezentate în anexa I la regulamentul menționat și anexa respectivă ar trebui, prin urmare, înlocuită cu cantitățile prezentate în partea B din anexa la prezentul regulament. Patru contingente tarifare în domeniul produselor pescărești nu sunt gestionate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 32/2000, ci în temeiul Regulamentului (CE) nr. 847/2006 al Comisiei(4), care pune în aplicare Decizia 2006/324/CE a Consiliului(5). Cantitățile în cauză din contingentul tarifar sunt stabilite în partea C din anexa la prezentul regulament. Ar trebui să se confere Comisiei competențe de executare pentru a adapta dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 847/2006 în ceea ce privește aceste patru contingente tarifare în domeniul produselor pescărești, în conformitate cu cantitățile repartizate stabilite de prezentul regulament. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(6).

(11)  Pentru a lua în considerare faptul că negocierile cu membrii OMC afectați s-au desfășurat în paralel cu procedura legislativă ordinară pentru adoptarea prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica părțile A și C din anexa la prezentul regulament ▌în ceea ce privește cantitățile de contingente tarifare repartizate enumerate acolo, pentru a ține seama de orice acorduri încheiate sau de informațiile pertinente pe care le-ar putea primi în contextul negocierilor respective din care ar rezulta că factori specifici ce nu erau cunoscuți anterior impun o ajustare a repartizării contingentelor tarifare între Uniune și Regatul Unit, asigurând în același timp coerența cu metodologia comună convenită împreună cu Regatul Unit. Această competență de a adopta acte ar trebui să fie delegată Comisiei și în cazul în care astfel de informații pertinente ajung să fie disponibile din alte surse cu un interes într-un contingent tarifar specific. În plus, Regulamentul (CE) nr. 32/2000 ar trebui să fie modificat pentru a delega Comisiei competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUEpentru a modifica anexa I la respectivul regulament.

(12)  În conformitate cu principiul proporţionalităţii și ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, este necesar şi oportun să se reglementeze repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii. Prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor urmărite, în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) din TUE.

(13)  În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Regulamentul (CEE, Euratom) nr. 1182/71 al Consiliului(7), încetarea aplicării unor acte stabilită la o dată determinată survine la expirarea ultimei ore din ziua corespunzătoare acelei date. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să se aplice începând cu ziua următoare celei în care Regulamentul (CE) nr. 32/2000 încetează să se mai aplice Regatului Unit, dat fiind faptul că începând din acea zi, atât Uniunea, cât și Regatul Unit trebuie să știe care le sunt obligațiile în cadrul OMC. Cu toate acestea, dispozițiile prezentului regulament care stabilesc delegarea de competențe și conferirea de competențe de executare ar trebui să se aplice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(14)  Luând în considerare cerințele procedurale ale procedurii legislative ordinare și necesitatea de a adopta ulterior acte de punere în aplicare pentru aplicarea prezentului regulament, pe de o parte, și necesitatea de a avea contingentele tarifare repartizate stabilite și gata de a fi aplicate în momentul în care Regatul Unit încetează să mai fie acoperit de lista de concesii și angajamente a Uniunii, ceea ce ar putea avea loc încă de la 30 martie 2019, pe de altă parte, este esențial ca prezentul regulament să intre în vigoare cât mai curând posibil,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)  Contingentele tarifare incluse în lista de concesii și angajamente a Uniunii, anexată la Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994 (GATT 1994) trebuie repartizate între Uniune și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (denumit în continuare „Regatul Unit”) conform următoarei metodologii:

(a)  cota de utilizare a importurilor de către Uniune, exprimată procentual, se stabilește pentru fiecare contingent tarifar individual pe o perioadă reprezentativă recentă de trei ani;

(b)  cota de utilizare a importurilor de către Uniune, exprimată procentual, se aplică întregului volum al contingentului tarifar prevăzut pentru a obține cota sa în volum dintr-un anumit contingent tarifar;

(c)  pentru contingentele tarifare individuale pentru care nu pot fi observate activități comerciale în cursul perioadei reprezentative prevăzute la litera (a), partea Uniunii se stabilește, în schimb, urmând procedura prevăzută la litera (b), în temeiul cotei de utilizare a importurilor de către Uniune, exprimată procentual, a unui alt contingent tarifar cu exact aceeași definiție a produsului sau în liniile tarifare corespunzătoare din afara contingentului tarifar.

(2)  Partea Uniunii din contingentele tarifare menționate la alineatul (1) care rezultă din aplicarea metodologiei menționate la respectivul alineat este următoarea:

(a)  în ceea ce privește contingentele tarifare pentru produse agricole, astfel cum se prevede în partea A din anexă;

(b)  în ceea ce privește contingentele tarifare pentru produse pescărești, produse industriale și anumite produse agricole prelucrate, astfel cum se prevede în părțile B și C din anexă.

Articolul 2

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 3 pentru a modifica părțile A și C din anexă ▌ pentru a lua în considerare următoarele aspecte, asigurând în același timp coerența cu metodologia menționată la articolul 1 alineatul (1) și asigurând în special că accesul pe piață în Uniune, în configurația de după retragerea Regatului Unit, nu îl depășește pe cel care se reflectă în ponderea fluxurilor comerciale din cursul unei perioade reprezentative:

(a)  orice acord internațional încheiat de Uniune în temeiul articolului XXVIII din GATT 1994 cu privire la contingentele tarifare menționate în părțile respective din anexă; și

(b)  informațiile pertinente pe care le-ar putea primi în contextul negocierilor în temeiul articolului XXVIII din GATT 1994 sau din alte surse cu un interes într-un anumit contingent tarifar.

Articolul 3

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 2 se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 2 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare ▌(8).

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 2 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 4

Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a ajusta, în conformitate cu partea C din anexa la prezentul regulament, volumele contingentelor tarifare deschise și gestionate prin Regulamentul (CE) nr. 847/2006. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 5 alineatul (2).

Articolul 5

(1)  Comisia este asistată de Comitetul Codului vamal, instituit prin articolul 285 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(9). Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 6

Regulamentul (CE) nr. 32/2000 se modifică după cum urmează:

1.  Se introduc următoarele articole:"

„Articolul 10a

În scopul repartizării contingentelor tarifare incluse în lista de concesii și angajamente a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10b pentru a modifica anexa I la prezentul regulament pentru a ține seama de următoarele aspecte, asigurând în același timp coerența cu metodologia menționată la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. xxx/xxxx*(10) și asigurând în special că accesul pe piață în Uniune, în configuraţia de după retragerea Regatului Unit, nu îl depășește pe cel care se reflectă în ponderea fluxurilor comerciale din cursul unei perioade reprezentative:

   (a) orice acord internațional încheiat de Uniune în temeiul articolului XXVIII din GATT 1994 cu privire la contingentele tarifare menționate în anexa I; și
   (b) informațiile pertinente pe care le-ar putea primi în contextul negocierilor în temeiul articolului XXVIII din GATT 1994, sau din alte surse cu un interes într-un anumit contingent tarifar.

Articolul 10b

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10a se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 10a poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare **.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10a intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European şi nici Consiliul nu au formulat obiecţiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecţiuni. Respectivul termen se prelungește cu [două] luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

* Regulamentul (UE) 2019/… al Parlamentului European și al Consiliului din ... privind repartizarea contingentelor tarifare incluse în lista OMC a Uniunii în urma retragerii Regatului Unit din Uniune și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 32/2000 al Consiliului (JO ...).

** JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

"

2.  Anexa I se înlocuiește cu textul care figurează în partea B din anexa la prezentul regulament.

Articolul 7

(1)  Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)  Articolul 1 alineatul (2) și articolul 6 alineatul (2) se aplică începând cu ziua următoare celei în care Regulamentul (CE) nr. 32/2000 încetează să se aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestuia.

(3)  Articolele, altele decât cele menționate la alineatul (2), se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

Partea A

Descrierea produsului

Unitatea

Cantități prevăzute UE28

Țara(11)

Număr de ordine

Partea UE27 în cadrul utilizării cotei(12)

UE 27-volumul contingentelor tarifare UE27

Animale vii din specia bovine

capete

710

EO(13)

090114

100%

710

Animale vii din specia bovine

capete

711

EO

090115

100%

711

Animale vii din specia bovine

capete

24 070

EO

090113

100%

24 070

Carne de animale din specia bovine, proaspătă, refrigerată sau congelată

Organe comestibile de animale din specia bovine, proaspete, refrigerate sau congelate

t (greutate produs)

7 150

AUS

094451

34,7%

2 481

Carne de calitate superioară cu sau fără os

t (greutate produs)

17 000

ARG

094450

99,6%

16 936

Carne de calitate superioară, dezosată, de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată

t (greutate produs)

12 500

99,6%

12 453

Carne de calitate superioară cu sau fără os

t (greutate produs)

2 300

URY

094452

87,9%

2 022

Carne de calitate superioară, dezosată, de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată

t (greutate produs)

4 076

87,9%

3 584

Carne de animale din specia bovine, proaspătă, refrigerată sau congelată

Organe comestibile de animale din specia bovine, proaspete, refrigerate sau congelate

t (greutate produs)

11 500

USA / CAN

094002

99,8%

11 481

Carne de calitate superioară de animale din specia bovine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t

 

PAR

094455

71,1%

711

Carne de calitate superioară de animale din specia bovine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t

1 300

NZL

094454

65,1%

846

Carne de animale din specia bovine, dezosată, proaspătă, refrigerată sau congelată

Organe comestibile de animale din specia bovine, proaspete, refrigerate sau congelate

t

10 000

BRA

094453

89,5%

8 951

Carne de animale din specia bovine, congelată

Organe comestibile de animale din specia bovine, congelate

t (greutate fără os)

54 875

EO

094003

79,7%

43 732

Carne de bivol dezosată, congelată

t (fără os)

2 250

AUS

094001

62,4%

1 405

Carne de bivol dezosată, congelată

Carne de bivol dezosată, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (fără os)

200

ARG

094004

100%

200

Carne de animale din specia bovine, congelată

Organe comestibile de animale din specia bovine, congelate

t (greutate cu os)

63 703

EO

094057

30,9%

19 676

Carne de animale din specia bovine, congelată

Organe comestibile de animale din specia bovine, congelate

t (greutate cu os)

EO

094058

Organe comestibile de animale din specia bovine, congelate

t

800

OTH(14)

094020

100%

800

Organe comestibile de animale din specia bovine, congelate

t

700

ARG

094460

100%

700

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

- Carcase sau semicarcase de animale domestice din specia porcine, proaspete, refrigerate sau congelate

t

15 067

EO

090122

100%

15 067

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

- Bucăți de carne de animale domestice din specia porcine, proaspete, refrigerate sau congelate, dezosate sau nedezosate, cu excepția fileului prezentat separat

t

4 624

CAN

094204

100%

4 623

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

- Bucăți de carne de animale domestice din specia porcine, proaspete, refrigerate sau congelate, dezosate sau nedezosate, cu excepția fileului prezentat separat

t

6 135

EO

090123

100%

6 133

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

- Spinări și bucăți din acestea, de animale domestice din specia porcine, nedezosate, proaspete sau refrigerate

- Piept (împănat) și bucăți din piept de animale domestice din specia porcine, congelate

t

7 000

EO

090119

100%

7 000

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

- Spinări și jamboane dezosate de animale domestice din specia porcine, proaspete, refrigerate sau congelate

t

35 265

EO

094038

36%

12 680

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

- Spinări și jamboane dezosate de animale domestice din specia porcine, proaspete, refrigerate sau congelate

t

4 922

USA

094170

36%

1 770

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată:

- Fileuri de animale domestice din specia porcine, proaspete, refrigerate sau congelate

t

5 000

EO

090118

75,6%

3 780

Preparate sau conserve din carne de animale domestice din specia porcine

t

6 161

EO

090121

100%

6 161

Cârnați și cârnăciori, uscați sau pentru tartine, nefierți

Alți cârnați

t

3 002

EO

090120

5,5%

164

Animale vii din speciile ovine și caprine, altele decât animale de rasă pură

t (greutate carcasă)

105

OTH

092019

100%

105

Animale vii din speciile ovine și caprine, altele decât animale de rasă pură

t (greutate carcasă)

215

MKD

 

100%

215

Animale vii din speciile ovine și caprine, altele decât animale de rasă pură

t (greutate carcasă)

91

EO

092019

100%

91

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

23 000

ARG

092011

73,9%

17 006

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

600

ISL

090790

58,2%

349

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

850

BIH

 

48,3%

410

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

19 186

AUS

092012

20%

3 837

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

3 000

CHL

091922

87,6%

2 628

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

100

GRL

090693

48,3%

48

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

228 389

NZL

092013

50%

114 184

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

5 800

URY

092014

82,1%

4 759

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

200

OTH

092015

100%

200

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată sau congelată

t (greutate carcasă)

200

EO

092016

89,2%

178

Carcase de pui, proaspete, refrigerate sau congelate

t

6 249

EO

094067

64,9%

4 054

Bucăți de carne de pui, proaspete, refrigerate sau congelate

t

8 570

EO

094068

96,3%

8 253

Bucăți de carne de cocoș sau de găină, congelate, dezosate

t

2 705

EO

094069

89,7%

2 427

Bucăți de carne de cocoș sau de găină, congelate

t

9 598

BRA

094410

86,6%

8 308

Bucăți de carne de cocoș sau de găină, congelate

t

15 500

EO

094411

86,9%

13 471

Bucăți de carne de cocoș sau de găină, congelate

t

094412

Carne de curcan, proaspătă, refrigerată sau congelată

t

1 781

EO

094070

100%

1 781

Bucăți de carne de curcan, congelate

t

3 110

BRA

094420

86,5%

2 692

Bucăți de carne de curcan, congelate

t

4 985

EO

094421

85,3%

4 253

Bucăți de carne de curcan, congelate

t

094422

Carne și organe de pasăre comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate

t

21 345

USA

094169

100%

21 345

Carne de pasăre sărată

t

170 807

BRA

094211

76,1%

129 930

Carne de pasăre sărată

t

92 610

THA

094212

73,8%

68 385

Carne de pasăre sărată

t

828

OTH

094213

99,5%

824

Preparate din carne de curcan

t

92 300

BRA

094217

97,5%

89 950

Preparate din carne de curcan

t

11 596

OTH

094218

97,5%

11 301

Carne de pui gătită

t

79 477

BRA

094214

66,3%

52 665

Carne de pui gătită

t

160 033

THA

094215

68,4%

109 441

Carne de pui gătită

t

11 443

OTH

094216

74%

8 471

Produse din carne de pasăre, nefierte, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 57 % din greutate

t

15 800

BRA

094251

69,4%

10 969

Produse din carne de pasăre, nefierte, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 57 % din greutate

t

340

OTH

094261

69,4%

236

Produse din carne de pasăre care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 25 % din greutate, dar sub 57 % din greutate

t

62 905

BRA

094252

94,9%

59 699

Produse din carne de pasăre care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 25 % din greutate, dar sub 57 % din greutate

t

14 000

THA

094254

57,3%

8 019

Produse din carne de pasăre care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 25 % din greutate, dar sub 57 % din greutate

t

2 800

OTH

094260

59,6%

1 669

Produse din carne de pasăre care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de mai puțin de 25 % din greutate

t

295

BRA

094253

55,3%

163

Produse din carne de pasăre care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de mai puțin de 25 % din greutate

t

2 100

THA

094255

55,3%

1 162

Produse din carne de pasăre care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de mai puțin de 25 % din greutate

t

470

OTH

094262

55,3%

260

Produse din carne de rață, gâscă, bibilică nefierte, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 57 % din greutate

t

10

THA

094257

0%

0

Produse din carne de rață, gâscă, bibilică gătite, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 57 % din greutate

t

13 500

THA

094256

63,5%

8 572

Produse din carne de rață, gâscă, bibilică gătite, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 57 % din greutate

t

220

OTH

094263

72,1%

159

Produse din carne de rață, gâscă, bibilică gătite, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 25 % din greutate, dar sub 57 % din greutate

t

600

THA

094258

50%

300

Produse din carne de rață, gâscă, bibilică gătite, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de minimum 25 % din greutate, dar sub 57 % din greutate

t

148

OTH

094264

0%

0

Produse din carne de rață, gâscă, bibilică gătite, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de mai puțin de 25 % din greutate

t

600

THA

094259

46,4%

278

Produse din carne de rață, gâscă, bibilică gătite, care conțin carne sau organe de păsări de curte în proporție de mai puțin de 25 % din greutate

t

125

OTH

094265

46,4%

58

Ouă de păsări de curte, în coajă, pentru consum

t

135 000

EO

094015

84,9%

114 669

Gălbenușuri de ou

Ouă de păsări, fără coajă

t (în echivalent – ouă în coajă)

7 000

EO

094401

100%

7 000

Albumină din ou

t (în echivalent – ouă în coajă)

15 500

EO

094402

100%

15 500

Lapte praf degresat

t

68 537

EO

094590

99,998%

68 536

Unt și alte grăsimi care provin din lapte

t (în echivalent unt)

11 360

EO

094599

100%

11 360

Unt de cel puțin șase săptămâni, cu un conținut de grăsimi în greutate mai mare sau egal cu 80 %, dar mai mic decât 85 %, obținut direct din lapte sau smântână, fără a se utiliza materiale stocate, printr-un proces unic, autonom și neîntrerupt

Unt, de cel puțin șase săptămâni, având un conținut de grăsimi în greutate mai mare sau egal cu 80 % și mai mic de 85 %, obținut direct din lapte sau smântână, fără a se utiliza materiale stocate, în urma unui proces unic, autonom și neîntrerupt, care poate necesita un stadiu de concentrare și/sau de fracționare a grăsimii butirice din smântână (procedee denumite „Ammix” și „Tartinabil”)

t

74 693

NZL

094182

63,2%

47 177

Unt de cel puțin șase săptămâni, cu un conținut de grăsimi în greutate mai mare sau egal cu 80 %, dar mai mic decât 85 %, obținut direct din lapte sau smântână, fără a se utiliza materiale stocate, printr-un proces unic, autonom și neîntrerupt

Unt, de cel puțin șase săptămâni, având un conținut de grăsimi în greutate mai mare sau egal cu 80 % și mai mic de 85 %, obținut direct din lapte sau smântână, fără a se utiliza materiale stocate, în urma unui proces unic, autonom și neîntrerupt, care poate necesita un stadiu de concentrare și/sau de fracționare a grăsimii butirice din smântână (procedee denumite „Ammix” și „Tartinabil”)

t

NZL

094195

Brânză și caș:

- Brânză pentru pizza, congelată, tăiată în bucăți cu o greutate unitară de maximum 1 g, în recipiente cu un conținut net de minimum 5 kg, cu un conținut de apă de minimum 52 % din greutate și un conținut de grăsime în substanța uscată de minimum 38 % din greutate

t

5 360

EO

094591

100%

5 360

Brânză și caș:

- Emmental, inclusiv brânză topită Emmental

t

18 438

EO

094592

100%

18 438

Brânză și caș:

- Gruyère, Sbrinz, inclusiv brânză topită Gruyère

t

5 413

EO

094593

100%

5 413

Brânză și caș:

- Brânzeturi destinate prelucrării

t

20 007

EO

094594

58,7%

11 741

Brânzeturi destinate prelucrării

t

4 000

NZL

094515

41,7%

1 670

Brânzeturi destinate prelucrării

t

500

AUS

094522

100%

500

Brânză și caș:

- Brânză Cheddar

t

15 005

EO

094595

99,6%

14 941

Brânză Cheddar

t

7 000

NZL

094514

62,3%

4 361

Brânză Cheddar

t

3 711

AUS

094521

100%

3 711

Brânză Cheddar

t

4 000

CAN

094513

0%

0

Alte brânzeturi

t

19 525

EO

094596

100%

19 525

Cartofi, proaspeți sau refrigerați, de la 1 ianuarie până la 15 mai

t

4 295

EO

090055

99,9%

4 292

Tomate

t

472

EO

090094

98,2%

464

Usturoi

t

19 147

ARG

094104

100%

19 147

Usturoi

t

ARG

094099

Usturoi

t

48 225

CHN

094105

84,1%

40 556

Usturoi

t

CHN

094100

Usturoi

t

6 023

OTH

094106

61,6%

3 711

Usturoi

t

OTH

094102

Morcovi și napi, în stare proaspătă sau refrigerată

t

1 244

EO

090056

95,8%

1 192

Castraveți, proaspeți sau refrigerați, de la 1 noiembrie până la 15 mai

t

1 134

EO

090059

44,1%

500

Alte legume, proaspete sau refrigerate (ardei grași)

t

500

EO

090057

100%

500

Ceapă uscată

t

12 000

EO

090035

80,8%

9 696

Rădăcini de manioc (Casava)

t

5 750 000

THA

090708

53,8%

3 096 027

Rădăcini de manioc (Casava) altele decât peletele din făină și griș

Rădăcini de arorut, de salep și rădăcini și tuberculi similari, cu conținut ridicat de fecule

t

825 000

IDN

090126

0%

0

Rădăcini de manioc (Casava) altele decât peletele din făină și griș

Rădăcini de arorut, de salep și rădăcini și tuberculi similari, cu conținut ridicat de fecule

t

350 000

CHN

090127

78,8%

275 805

Rădăcini de manioc (Casava) altele decât peletele din făină și griș

Rădăcini de arorut, de salep și rădăcini și tuberculi similari, cu conținut ridicat de fecule

t

145 590

OTH

090128

85,5%

124 552

Rădăcini de manioc (Casava) altele decât peletele din făină și griș

Rădăcini de arorut, de salep și rădăcini și tuberculi similari, cu conținut ridicat de fecule

t

30 000

NW

090129

100%

30 000

Rădăcini de manioc (Casava) altele decât peletele din făină și griș

Rădăcini de arorut, de salep și rădăcini și tuberculi similari, cu conținut ridicat de fecule

t

2 000

NW

090130

84,6%

1 691

Batate, altele decât cele destinate alimentației umane

t

600 000

CHN

090124

42,1%

252 641

Batate, altele decât cele destinate alimentației umane

t

5 000

OTH

090131

99,7%

4 985

Ciuperci din specia Agaricus, preparate, conservate sau conservate provizoriu

t

33 980

EO

 

100%

33 980

Ciuperci din specia Agaricus, preparate, conservate sau conservate provizoriu

t

1 450

CHN

 

100%

1 450

Migdale, altele decât migdalele amare

t

90 000

EO

090041

95,5%

85 958

Portocale dulci, proaspete

t

20 000

EO

090025

100%