Index 
Texte adoptate
Joi, 17 ianuarie 2019 - StrasbourgEdiţie definitivă
Azerbaidjan, în special cazul lui Mehman Huseynov
 Sudan
 Programul de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania *
 Raportul anual pe 2017 privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții
 Cererile transfrontaliere de restituire a operelor de artă și a bunurilor culturale furate pe perioada conflictelor armate și a războaielor
 Protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre ***I
 Instituirea programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal ***I
 Instituirea programului „Drepturi și valori” ***I
 Instrumentul european pentru securitate nucleară care completează Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională *
 Combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale
 Raport anual privind activitățile financiare ale Băncii Europene de Investiții
 Integrarea diferențiată
 Ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative din cadrul organismelor de pregătire ale Consiliului UE

Azerbaidjan, în special cazul lui Mehman Huseynov
PDF 124kWORD 53k
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la Azerbaidjan, în special la cazul lui Mehman Huseynov (2019/2511(RSP))
P8_TA(2019)0033RC-B8-0056/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Azerbaidjan, în special cea din 15 iunie 2017 referitoare la cazul jurnalistului Afgan Mukhtarli din Azerbaidjan(1), cea din 10 septembrie 2015 referitoare la Azerbaidjan(2) și cea din 18 septembrie 2014 referitoare la persecutarea apărătorilor drepturilor omului în Azerbaidjan(3),

–  având în vedere recomandarea sa din 4 iulie 2018 adresată Consiliului, Comisiei și Vicepreședintei Comisiei/Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) privind negocierile referitoare la Acordul cuprinzător UE-Azerbaidjan(4),

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la politica europeană de vecinătate, în special recomandarea sa din 15 noiembrie 2017 adresată Consiliului, Comisiei și SEAE privind Parteneriatul Estic, în perspectiva summitului din noiembrie 2017(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 septembrie 2017 referitoare la corupție și drepturile omului în țările terțe(6),

–  având în vedere cea de-a 15-a reuniune a Comisiei parlamentare de cooperare (CPC) UE-Azerbaidjan, care a avut loc la Baku în perioada 7-8 mai 2018,

–  având în vedere Acordul de parteneriat și cooperare UE-Azerbaidjan din 1996 și adoptarea de către Consiliu, la 14 noiembrie 2016, a unui mandat pentru Comisie și VP/ÎR de a negocia un acord cuprinzător cu Azerbaidjan și lansarea negocierilor privind acordul menționat anterior la 7 februarie 2017,

–  având în vedere declarația VP/ÎR din 7 martie 2017 privind condamnarea lui Mehman Huseynov în Azerbaidjan,

–  având în vedere Orientările UE în domeniul drepturilor omului privind libertatea de exprimare online și offline,

–  având în vedere cel mai recent raport al Grupului de lucru privind detenția arbitrară referitor la misiunea sa în Azerbaidjan adresat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului(7),

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Mehman Huseynov, deținătorul unui blog de luptă împotriva corupției și directorul Institutului pentru Libertatea și Siguranța Reporterilor (IRSF), execută o pedeapsă cu închisoarea de doi ani în urma condamnării sale din 3 martie 2017 pentru că a denunțat în public că a fost maltratat și torturat de către poliție, precum și pentru că a criticat funcționarii publici expunând averile lor nejustificate;

B.  întrucât dl Huseynov, care urmează să fie eliberat în martie 2019, este pasibil de o pedeapsă suplimentară cu închisoarea de 5 până la 7 ani, sub acuzația de „recurs la violență care nu pune în pericol viața sau sănătatea angajaților centrelor penitenciare sau ai centrelor de detenție provizorie” în conformitate cu articolul 317 alineatul (2);

C.  întrucât dl Huseynov este acuzat că a atacat un gardian al penitenciarului pentru a evita un control de rutină la 26 decembrie 2018; întrucât, în urma presupusului atac, a fost plasat în regim de izolare, refuzându-i-se dreptul de a-și consulta avocatul; întrucât, la 28 decembrie, dl Huseynov a intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva acestor încercări de a-i prelungi pedeapsa și a eventualelor noi acuzații; întrucât, la 30 decembrie, ca urmare a deteriorării stării sale de sănătate, a leșinat; întrucât, la insistența rudelor sale, bloggerul și-a întrerupt greva foamei și a început să bea lichide; întrucât, la 11 ianuarie 2019, delegația UE în Azerbaidjan l-a putut vizita și a confirmat că primește asistență medicală;

D.  întrucât aceasta nu este o situație izolată, înregistrându-se și alte cazuri în care autorităților formulează noi acuzații împotriva prizonierilor politici a căror pedeapsă cu închisoarea se apropie de sfârșit; întrucât, potrivit Forumului societății civile din cadrul Parteneriatului estic, este vorba de al cincilea caz de acest tip din ultimele luni;

E.  întrucât, la 4 ianuarie 2019, Tribunalul districtual Nizami din Baku a hotărât sancționarea administrativă a celor care au protestat împotriva noilor acuzații formulate la adresa dlui Huseynov, și anume Mete Turksoy, Afghan Sadigov, Nurlan Gahramanli, Elimkhan Aghayev, Sakhavat Nabiyev, Ismayil Islamoghlu, Goshgar Ahmadov, Yashar Khaspoladov, Farid Abdinov, Elchin Rahimzade, Orkhan Mammadov, Bakhtiyar Mammadli, Fatima Movlamli, Matanat Mahmurzayeva și Parvin Abishova; întrucât toate persoanele acuzate au fost declarate vinovate în temeiul articolul 513 alineatul (2) (încălcarea normelor privind organizarea manifestațiilor, pichetărilor și demonstrațiilor) din Codul infracțiunilor administrative;

F.  întrucât contextul mass-media și libertatea de exprimare din Azerbaidjan nu au înregistrat niciun progres substanțial; întrucât Azerbaidjanul ocupă locul 163 din 180 de țări în clasamentului mondial al libertății presei din 2018, publicat de Reporteri fără frontiere; întrucât, în prezent, 10 jurnaliști execută pedepse cu închisoarea în Azerbaidjan;

G.  întrucât mai multe site-uri web și portaluri ale mass-mediei independente rămân blocate și inaccesibile în interiorul țării, inclusiv, printre altele, postul Azadliq Radio (Radio Free Europe/Radio Liberty Azerbaijan Service) și serviciul său internațional Radio Free Europe Radio Liberty, ziarul Azadliq (care nu are legătură cu Azadliq Radio), Meydan TV și Azerbaijan Saadi (Azerbaijan Hour); întrucât, la sfârșitul anului 2017 și la începutul anului 2018, numeroși cetățeni azeri au fost interogați deoarece au publicat comentarii critice pe Facebook sau doar au indicat că le place o publicație de pe platformele de comunicare socială sau pentru că au făcut clic pe „particip” la demonstrații politice;

H.  întrucât, în decembrie 2018, Tribunalul economic și administrativ din Baku a dispus ca jurnalista de investigații Khadija Ismayilova să plătească o amendă de peste 23 000 de euro pentru un presupus caz de evaziune fiscală privind impozitul pe venit, în care a fost implicat postul Radio Free Europe, unde ea a lucrat ca redactor, dar nu a deținut niciodată o poziție de reprezentant legal; întrucât avocatul său, Yalchin Imanov, se numără printre cei care au fost excluși din Asociația barourilor din Azerbaidjan; întrucât, la 10 ianuarie 2019, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în legătură cu plângerea depusă de dna Ismayilova împotriva guvernului din Azerbaidjan în legătură cu difuzarea de materiale video privind viața sa personală, constatând că drepturile sale au fost încălcate în temeiul articolului 8 (respectarea vieții personale și de familie) și al articolului 10 (libertatea de exprimare) din Convenția europeană a drepturilor omului;

I.  întrucât modificările introduse în Codul de procedură civilă și administrativă și în Legea privind baroul din 2017 interzic avocaților în exercițiu care nu sunt membri ai baroului să se prezinte în instanță și să își reprezinte clienții; întrucât această nouă regulă vizează numeroși avocați, reprezentanți ai membrilor opoziției și ai activiștilor pentru drepturile omului, care au fost excluși din barou sau care fac obiectul unor măsuri disciplinare;

J.  întrucât Azerbaidjanul este membru al Consiliului Europei și, prin urmare, s-a angajat să respecte principiile democratice, drepturile omului și statul de drept; întrucât cei doi coraportori pentru Azerbaidjan ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului și-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la noile acuzații aduse dlui Huseynov; întrucât reprezentantul OSCE pentru libertatea mass-mediei a exprimat aceleași preocupări;

K.  întrucât, la 11 iulie 2018, UE și Azerbaidjan și-au finalizat prioritățile parteneriatului, stabilind prioritățile politice comune care trebuie să ghideze și să consolideze parteneriatul UE-Azerbaidjan în următorii ani;

1.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a lui Mehman Huseynov și îndeamnă autoritățile din Azerbaidjan să renunțe la toate acuzațiile noi care i se aduc; își exprimă îngrijorarea cu privire la starea sa de sănătate, pentru care autoritățile trebuie să furnizeze toată asistența medicală profesională necesară și să permită accesul regulat al familiei sale și al unui consilier juridic care este obligat să păstreze secretul profesional;

2.  solicită Azerbaidjanului să pună capăt reprimării dizidenților, precum și eliberarea imediată și necondiționată din închisoare a tuturor prizonierilor politici, inclusiv a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului și a altor activiști ai societății civile, inclusiv, dar nu numai, a următoarelor persoane: Afgan Mukhtarli, Ilkin Rustamzadeh, Rashad Ramazanov, Seymur Hazi, Giyas Ibrahimov, Mehman Huseynov, Bayram Mammadov, Araz Guliyev, Tofig Hasanli, Ilgiz Qahramanov și Afgan Sadygov; solicită să se renunțe la toate acuzațiile aduse acestora și să se restabilească pe deplin drepturile lor politice și civile;

3.  salută eliberarea din acești ultimi ani, în Azerbaidjan, a mai multor personalități apărători ai drepturilor omului, jurnaliști, membri ai opoziției și activiști; invită autoritățile din Azerbaidjan să asigure libera circulație a persoanelor care se confruntă cu restricții, inclusiv în ceea ce îi privește pe Ilgar Mammadov, Intigam Alyiev, Khadija Ismaiylova și pe alți jurnaliști, și să le permită acestora să lucreze liber; își exprimă îngrijorarea cu privire la noile acuzații penale aduse dnei Ismayilova și solicită renunțarea la acestea;

4.  reamintește Azerbaidjanului obligațiile care îi revin în temeiul Convenției europene a drepturilor omului și solicită autorităților din Azerbaidjan să respecte și să aplice întru totul hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului;

5.  îndeamnă guvernul din Azerbaidjan să coopereze pe deplin și să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția și ale comisarului pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, precum și procedurile speciale ale ONU cu privire la apărătorii drepturilor omului și să se asigure că grupurile și activiștii societății civile independente pot acționa liber și fără restricții, inclusiv prin modificarea legilor care limitează grav finanțarea societății civile;

6.  invită Azerbaidjanul să asigure pe deplin libertatea presei și a mass-mediei, atât în legislație, cât și în practică, atât online, cât și offline, pentru a garanta libertatea de exprimare în conformitate cu standardele internaționale;

7.  îndeamnă autoritățile din Azerbaidjan să asigure independența de facto a Baroului în ceea ce privește puterea executivă; insistă să li se permită avocaților independenți în exercițiu să își desfășoare în continuare activitatea și să își reprezinte clienții în temeiul unei procuri legalizate la notariat și solicită să se pună capăt excluderii arbitrare din barou a avocaților care îi reprezintă pe membrii opoziției și pe activiștii pentru drepturile omului;

8.  își exprimă îngrijorarea cu privire la acuzațiile care implică mai mulți membri ai APCE și la presupusele încercări de influențare a factorilor de decizie europeni prin mijloace ilicite menite să împiedice criticile aduse față de încălcări grave ale drepturilor omului în Azerbaidjan;

9.  își exprimă îngrijorarea cu privire la situația persoanelor LGBTI în Azerbaidjan și solicită guvernului din Azerbaidjan să înceteze obstrucționarea și intimidarea apărătorilor drepturilor omului care promovează și protejează drepturile persoanelor LGBTI;

10.  subliniază importanța noului acord dintre UE și Azerbaidjan; subliniază că reformele democratice, statul de drept, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale trebuie să se afle în centrul noului acord; subliniază că va monitoriza îndeaproape situația pe parcursul negocierilor privind un nou acord înainte de a lua decizia de a aproba acordul;

11.  invită Consiliul, Comisia și VP/ÎR să se asigure că eliberarea dlui Huseynov și a tuturor celorlalți deținuți politici din Azerbaidjan rămâne o prioritate în relațiile bilaterale dintre UE și Azerbaidjan;

12.  îndeamnă UE și delegațiile statelor membre din Azerbaidjan să își intensifice eforturile pentru a sprijini și ajuta deținuții politici, reporterii și bloggerii, activiștii anticorupție, apărătorii drepturilor omului și membrii societății civile;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Serviciului European de Acțiune Externă, Comisiei, Președintelui, Guvernului și Parlamentului Republicii Azerbaidjan, Consiliului Europei și OSCE.

(1) JO C 331, 18.9.2018, p. 105.
(2) JO C 316, 22.9.2017, p. 207.
(3) JO C 234, 28.6.2016, p. 2.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2018)0294.
(5) JO C 356, 4.10.2018, p. 130.
(6) JO C 337, 20.9.2018, p. 82.
(7) Raportul A/HRC/36/37/Add.1 din 2.8.2017.


Sudan
PDF 129kWORD 54k
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la Sudan (2019/2512(RSP))
P8_TA(2019)0034RC-B8-0053/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Sudan, inclusiv cele din 31 mai 2018(1), 15 martie 2018(2), 16 noiembrie 2017(3) și 6 octombrie 2016(4),

–  având în vedere Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice din 1966, la care Republica Sudan este parte din 1986,

–  având în vedere decernarea, în 2007, a Premiului Saharov al Parlamentului European pentru libertatea de gândire apărătorului drepturilor omului Salih Mahmoud Osman,

–  având în vedere Declarația universală a drepturilor omului din 1948,

–  având în vedere concluziile Consiliului din 19 noiembrie 2018 referitoare la Sudan,

–  având în vedere declarația Troicii (Statele Unite, Norvegia și Regatul Unit) și Canadei din 8 ianuarie 2019 referitoare la reacția la continuarea protestelor în Sudan,

–  având în vedere declarațiile purtătoarei de cuvânt pentru politica externă și de securitate comună din 24 decembrie 2018 și 11 ianuarie 2019 referitoare la protestele în curs din Sudan,

–  având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor,

–  având în vedere Constituția Sudanului din 2005,

–  având în vedere Acordul de la Cotonou semnat de guvernul Sudanului în 2005,

–  având în vedere Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă,

–  având în vedere dialogurile interactive referitoare la situația drepturilor omului din Sudan desfășurate în cadrul Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU la 11 decembrie 2018,

–  având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât la jumătatea lunii decembrie guvernul Sudanului a anunțat încetarea acordării de subvenții pentru bunurile de primă necesitate, ca măsură de răspuns la inflația scăpată de sub control; întrucât inflația, care se situează în jurul a 122%, este a doua cea mai ridicată la nivel mondial(5);

B.  întrucât în Sudan, începând cu 19 decembrie 2018, demonstranții au ieșit în stradă pentru a protesta față de creșterea prețurilor, față de reducerea subvențiilor la produsele de bază și față de penuria de combustibil; întrucât aceste proteste s-au răspândit de la orașe și sate la capitala Khartoum;

C.  întrucât demonstrațiile s-au extins și alte zeci de mii de persoane, provenind din toate straturile societății sudaneze, au ieșit pe străzi, manifestând împotriva regimului autoritar și cerându-i președintelui Omar al-Bashir, aflat la putere de 29 de ani, să demisioneze;

D.  întrucât 22 de partide politice s-au retras de la guvernare în semn de solidaritate cu demonstranții; întrucât protestele sunt susținute de unii dintre foștii aliați ai Președintelui și de membri ai partidului său aflat la guvernare, considerați ca punând probleme serioase președintelui al-Bashir, care încearcă să modifice articolul 57 din Constituție pentru a obține un mandat pe viață;

E.  întrucât la 1 ianuarie 2019 22 de partide și grupuri politice din opoziție au cerut ca președintele al-Bashir să transfere puterea unui „consiliu suveran” și au solicitat formarea unui guvern de tranziție, care să stabilească o dată „potrivită” pentru desfășurarea de alegeri democratice; întrucât următoarele alegeri prezidențiale sunt programate în 2020; întrucât, în conformitate cu Constituția Sudanului, președintele al-Bashir nu mai are voie să candideze la sfârșitul actualului mandat; întrucât unii parlamentari din Sudan și-au anunțat disponibilitatea de a modifica constituția pentru a extinde limitele mandatului prezidențial, permițând președintelui al-Bashir să candideze și în 2020;

F.  întrucât autoritățile sudaneze au mobilizat forțele naționale de securitate, forțe de poliție și forțe paramilitare, care au făcut uz disproporționat de forță pentru a dispersa protestatarii neînarmați, lovindu-i cu bastoane, folosind muniție de război, gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene;

G.  întrucât președintele al-Bashir este singurul șef de stat în funcție urmărit de justiție pentru crime împotriva umanității, crime de război și genocid comise în timpul campaniei sale de epurare etnică din Darfur, pentru care Curtea Penală Internațională (CPI) a emis două mandate de arestare la 4 martie 2009 și la 12 iulie 2010; întrucât, deși Sudanul nu este parte la Statutul de la Roma, Rezoluția 1593 (2005) a Consiliului de Securitate al ONU îi impune cooperarea cu CPI; întrucât, în pofida mandatului de arestare, președintele al-Bashir continuă să comită crime cu impunitate, extinzând campaniile de bombardamente și atacurile dincolo de limitele regiunii Darfur, în teritoriile statelor Nilul Albastru și Kordofanul de Sud;

H.  întrucât, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, la 1 ianuarie 2019 numărul victimelor se ridica la 45; întrucât guvernul Sudanului a raportat doar 24 de victime; întrucât alți trei protestatari au fost uciși la 9 ianuarie 2019 în timpul unei demonstrații antiguvernamentale din Sudan; întrucât în aceeași zi a avut loc în Khartoum prima manifestație în sprijinul președintelui al-Bashir;

I.  întrucât, potrivit guvernului Sudanului, în trei săptămâni de proteste poliția a arestat 816 persoane, dar, potrivit societății civile, numărul real este mult mai mare; întrucât mai mulți profesori de la Universitatea din Khartoum au fost arestați după ce s-au alăturat protestelor; întrucât mai mulți lideri ai opoziției, jurnaliști, apărători ai drepturilor omului, profesori universitari și studenți, inclusiv cei grav răniți, rămân în detenție fără drept de vizită din partea familiei, a avocaților sau a medicilor;

J.  întrucât la 8 ianuarie 2019 avocatul sudanez specializat în drepturile omului și laureat al Premiului Saharov în 2007 Salih Mahmoud Osman a fost arestat în cabinetul său de avocatură; întrucât autoritățile au confirmat că este reținut, dar nu au comunicat locul detenției; întrucât familia dlui Osman este deosebit de îngrijorată de detenția sa din cauza faptului că acesta suferă de hipertensiune și a diabet, boli care necesită îngrijire medicală;

K.  întrucât valul de arestări i-a afectat pe mulți apărători ai drepturilor omului și pe unii membri ai opoziției;

L.  întrucât, la 8 ianuarie 2019, fostul vicepreședinte Ali Osman Taha i-a avertizat pe opozanții guvernului că „brigăzi” paramilitare vor apăra țara;

M.  întrucât mijloacele de informare în masă libere, independente și imparțiale sunt una dintre bazele esențiale ale unei societăți democratice; întrucât guvernul a blocat accesul la platformele de comunicare socială, iar mai multe ziare și-au întrerupt apariția după ce Serviciul Național de Informații și Securitate din Sudan a impus restricții asupra publicării de informații legate de proteste; întrucât utilizarea pe scară largă a rețelelor virtuale private a permis distribuirea de imagini și materiale video șocante, înfățișând protestatari care fuseseră răniți sau uciși; întrucât în clasamentului privind libertatea presei pe 2018 întocmit de organizația Reporteri fără frontiere Sudanul se plasează pe locul 174 din 180 de țări; întrucât la 13 ianuarie 2019 Asociația profesioniștilor din Sudan, care include, printre altele, medici, profesori și ingineri, a lansat un apel la desfășurarea de proteste în capitala Khartoum și în alte orașe precum Madani (în estul țării), Kosti (în sud) și Dongola (în nord), cu ocazia unei așa-numite „săptămâni de revoltă”; întrucât a fost lansat în premieră un apel la proteste în Nyala și Al-Fasher, în regiunea de conflict Darfur;

N.  întrucât, potrivit apărătorilor drepturilor omului, persoane provenind din Darfur au fost hărțuite și arestate în întreaga țară, chiar dacă acestea nu au participat la demonstrații;

O.  întrucât Sudanul nu a ratificat încă unele tratate esențiale privind drepturile universale ale omului, inclusiv Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante și Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei;

P.  întrucât troica formată din SUA, Norvegia și Regatul Unit și sprijinită de Canada a condamnat public reprimarea brutală a demonstrațiilor din Sudan;

Q.  întrucât UE întreține contacte la nivel înalt cu guvernul Sudanului, contacte care includ vizite ale comisarilor în Sudan;

R.  întrucât Sudanul se situează pe locul patru pe lista de supraveghere a persecuției creștinilor la nivel mondial, elaborată de organizația „Open Doors International”; întrucât situația altor minorități religioase sau a ateilor este la fel de problematică;

1.  condamnă cu fermitate utilizarea excesivă a forței de către Serviciul Național de Informații și Securitate din Sudan în timpul protestelor în desfășurare și represiunea continuă din partea autorităților sudaneze, care continuă să vizeze activiști și apărători ai drepturilor omului, precum și avocați, profesori, studenți și medici,

2.  invită guvernul Sudanului să pună capăt utilizării cu consecințe mortale a forței, arestărilor arbitrare și reținerii protestatarilor pașnici și să împiedice mai multă vărsare de sânge și practicarea torturii; subliniază că toate organismele de aplicare a legii și organismele de securitate ar trebui să acționeze sub controlul său direct și în conformitate cu angajamentele constituționale și internaționale ale Sudanului;

3.  își exprimă compasiunea față de victimele violențelor care au survenit odată cu declanșarea protestelor populare și față de familiile acestora;

4.  solicită eliberarea imediată și necondiționată a lui Salih Mahmoud Osman, laureat al Premiului Saharov, și îndeamnă autoritățile sudaneze să îi garanteze acestuia acces urgent la asistență medicală și acces neîngrădit la avocatul și la familia sa;

5.  solicită guvernului Sudanului să respecte dreptul persoanelor de a-și exprima îngrijorarea și să permită tuturor apărătorilor drepturilor omului din Sudan să își desfășoare activitatea legitimă de apărare a drepturilor omului fără niciun fel de restricții sau represalii;

6.  este deosebit de îngrijorat în legătură cu soarta a 32 de studenți originari din Darfur, arestați la 23 decembrie 2018 de către autoritățile sudaneze, care au fost prezentați ostentativ în mass-media și care se pare că au fost acuzați că s-au antrenat în Israel, fiind învinuiți de protestele în desfășurare;

7.  solicită guvernului Sudanului să-i elibereze imediat și necondiționat pe toți apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii, liderii opoziției politice și pe alți protestatari care se află în prezent în detenție fără a fi puși sub acuzare sau judecați și să le permită celor care urmează a fi judecați accesul deplin la reprezentare juridică; solicită guvernului Sudanului să comunice public locul în care se găsesc aceste persoane;

8.  invită guvernul Sudanului să ancheteze cu promptitudine toate acuzațiile de tortură, rele tratamente, detenție arbitrară și utilizare excesivă a forței împotriva persoanelor deținute de poliție și de Serviciul Național de Informații și Securitate, inclusiv acuzațiile de refuz al acordării de tratament medical necesar, și să-i tragă la răspundere pe cei responsabili în decursul unor proces corecte, făcând publice rezultatele anchetelor și aducându-i pe cei responsabili în fața justiției în conformitate cu standardele internaționale;

9.  consideră că mass-media liberă, independentă și imparțială reprezintă unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice, în care dezbaterile deschise joacă un rol crucial; îndeamnă UE să își intensifice eforturile de a promova libertatea de exprimare prin intermediul politicilor și instrumentelor sale externe, inclusiv în Sudan;

10.  solicită ridicarea imediată a restricțiilor impuse accesului la internet și încetarea limitării libertății de exprimare prin cenzurarea ziarelor, îndemnând Sudanul să întreprindă reforme pentru a garanta libertatea de exprimare, în conformitate cu obligațiile sale constituționale și cu angajamentele sale internaționale, inclusiv cu Acordul de la Cotonou, astfel cum a fost modificat pentru prima dată la Luxemburg la 25 iunie 2005;

11.  regretă persecutarea creștinilor, a altor religii și a ateilor, desfășurată cu acordul statului, precum și închiderea și demolarea bisericilor; reafirmă că libertatea religioasă, libertatea de conștiință sau de credință constituie un drept universal al omului, care trebuie universal protejat și garantat tuturor;

12.  subliniază importanța menținerii calendarului electoral, însă constată cu îngrijorare că a început procesul de modificare a constituției sudaneze pentru a permite președintelui al-Bashir să candideze din nou pentru funcția de președinte;

13.  își reiterează solicitarea ca președintele al-Bashir respecte dreptul internațional, în conformitate cu convențiile și tratatele la care guvernul său este parte; sprijină în continuare CPI în urmărirea acestuia pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid;

14.  reamintește declarația comisarului Stylianides din 31 mai 2018 din Parlamentul European, în care acesta afirmă că UE va continua să utilizeze diferitele mijloace pe care le are la dispoziție pentru a promova și a proteja drepturile omului în cazul femeilor și fetelor din Sudan, inclusiv prin îmbunătățirea accesului acestora la servicii de educație și de asistență medicală de calitate și prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la drepturile lor în rândul comunităților, în special în vederea combaterii practicilor nocive precum mutilarea genitală a femeilor;

15.  îndeamnă Vicepreședinta Comisiei/Înalta Reprezentantă al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și statele membre să vegheze ca „gestionarea migrației” și acțiunile de combatere a terorismului să nu submineze susținerea drepturilor omului; este îngrijorat de faptul că cooperarea UE și a statelor membre în mod individual cu Sudanul în materie de migrație este utilizată de regim ca alibi și pentru a-și consolida capacitatea de control și oprimare prin întărirea, de exemplu, a capacităților de supraveghere, inclusiv la frontiere, și prin furnizarea de echipamente cum ar fi cele biometrice; solicită UE și statelor sale membre să asigure, prin urmare, o transparență totală în ceea ce privește proiectele din domeniul securității care implică Sudanul, inclusiv toate activitățile planificate și beneficiarii fondurilor UE și naționale;

16.  își reiterează solicitarea cu privire la o interdicție la nivelul UE privind exportul, vânzarea, actualizarea și întreținerea oricărei forme de echipamente de securitate care pot fi sau sunt utilizate în represiunea internă, inclusiv a tehnologiei de supraveghere prin internet către state cu o situație deplorabilă a drepturilor omului precum Sudanul;

17.  ia act de declarațiile purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă în contextul protestelor în curs; invită VP/ÎR să condamne public situația alarmantă din Sudan și să utilizeze toate mijloacele de influență de care dispune pentru a exercita presiuni asupra autorităților sudaneze pentru ca acestea să pună capăt violențelor și represiunii în desfășurare, arestărilor în masă și uciderilor, precum și pentru a le încuraja să își onoreze angajamentele de respectare a normelor și legislației internaționale;

18.  subliniază angajamentul UE în oferirea de ajutor umanitar și în sprijinirea organizațiilor societății civile din Sudan și încurajează UE și statele sale membre să își continue eforturile în aceste domenii; îndeamnă Comisia să întărească în continuare sprijinul financiar acordat apărătorilor drepturilor omului și organizațiilor societății civile din Sudan prin Fondul european de dezvoltare;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisei, Guvernului Sudanului, Uniunii Africane, Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, Copreședinților Adunării Parlamentare Mixte ACP-UE și Parlamentului Panafrican.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0233.
(2) Texte adoptate, P8_TA(2018)0080.
(3) JO C 356, 4.10.2018, p. 50.
(4) JO C 215, 19.6.2018, p. 33.
(5) Calcule efectuate de prof. Steve H. Hanke, Johns Hopkins University. https://allafrica.com/stories/201807230267.html


Programul de asistență pentru dezafectarea nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania *
PDF 172kWORD 56k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a programului de asistență pentru dezafectare nucleară a centralei nucleare Ignalina din Lituania (programul Ignalina) și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1369/2013 al Consiliului (COM(2018)0466 – C8-0394/2018 – 2018/0251(NLE))
P8_TA(2019)0035A8-0413/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0466),

—  având în vedere Actul de aderare din 2003, în special articolul 3 din Protocolul nr. 4 anexat la acesta,

–  având în vedere cererea de aviz primită din partea Consiliului (C8-0394/2018),

—  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0413/2018),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  În conformitate cu Protocolul nr. 4 la Actul de aderare din 2003, care vizează centrala nucleară Ignalina1, Lituania s-a angajat să închidă unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare Ignalina până la 31 decembrie 2004 și, respectiv, până la 31 decembrie 2009, precum și să dezafecteze ulterior aceste unități.
(1)  În conformitate cu Protocolul nr. 4 la Actul de aderare din 2003, care vizează centrala nucleară Ignalina1, Lituania s-a angajat să închidă unitățile 1 și 2 ale centralei nucleare Ignalina până la 31 decembrie 2004 și, respectiv, până la 31 decembrie 2009, precum și să dezafecteze ulterior aceste unități. Protocolul nr. 4 rămâne temeiul juridic al programului Ignalina.
_____________
_________________
1 JO L 236, 23.9.2003, p. 944.
1 JO L 236, 23.9.2003, p. 944.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  În conformitate cu obligațiile ce îi revin în temeiul Actului de aderare și beneficiind de asistența din partea Uniunii, Lituania a închis cele două unități în termenul prevăzut și a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește dezafectarea lor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a continua reducerea nivelului de risc radiologic. Pe baza estimărilor disponibile, sunt necesare resurse financiare suplimentare în acest scop după anul 2020.
(2)  În conformitate cu obligațiile ce îi revin în temeiul Actului de aderare și beneficiind de asistența din partea Uniunii, Lituania a închis cele două unități în termenul prevăzut și a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește dezafectarea lor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a continua reducerea nivelului de risc radiologic. Pe baza estimărilor disponibile și a datei de închidere finale planificate pentru 2038, sunt necesare resurse financiare suplimentare substanțiale în acest scop după anul 2020. Pentru a face posibil ca planul de dezafectare să fie dus la bun sfârșit până în 2038, va trebui să se găsească o soluție pentru deficitul de finanțare în valoare de 1 548 de milioane EUR.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Activitățile care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să fie conforme cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern aplicabile. Dezafectarea centralei nucleare care face obiectul prezentului regulament ar trebui să fie efectuată în conformitate cu legislația în materie de securitate nucleară, respectiv cu Directiva 2009/71/Euratom(1) a Consiliului , și în materie de gestionare a deșeurilor, respectiv cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului (2). Responsabilitatea finală pentru securitatea nucleară și pentru gestionarea în siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive revine Lituaniei.
(3)  Activitățile care fac obiectul prezentului regulament ar trebui să fie conforme cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern aplicabile. Dezafectarea centralei nucleare care face obiectul prezentului regulament ar trebui să fie efectuată în conformitate cu legislația în materie de securitate nucleară, respectiv cu Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului(1), și în materie de gestionare a deșeurilor, respectiv cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului(2). Responsabilitatea finală pentru securitatea nucleară și pentru gestionarea în siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive revine Lituaniei. Cu toate acestea, Directiva 2011/70/Euratom permite Uniunii să contribuie la o gamă largă de proiecte de dezafectare, inclusiv privind stocarea și depozitarea definitivă a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive. Deși Directiva 2011/70/Euratom prevede că costurile gestionării combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive sunt suportate de cei care au generat aceste materiale, această dispoziție nu poate fi aplicată retroactiv în cazul Lituaniei, care a închis centrala nucleară Ignalina înainte de adoptarea directivei respective și, prin urmare, nu a fost în măsură să acumuleze fonduri suficiente pentru stocarea și depozitarea permanentă a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive.
_____________
_________________
1 Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).
1 Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de instituire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleară a instalațiilor nucleare (JO L 172, 2.7.2009, p. 18).
2 Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48).
2 Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului din 19 iulie 2011 de instituire a unui cadru comunitar pentru gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive (JO L 199, 2.8.2011, p. 48).
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Recunoscând că închiderea prematură și dezafectarea în consecință a centralei nucleare de la Ignalina, care are două reactoare RBMK de 1 500 MW, moștenite de la Uniunea Sovietică, a fost una fără precedent, reprezentând pentru Lituania o sarcină financiară excepțională, disproporționată în raport cu dimensiunea și cu forța economică a țării, Protocolul nr. 4 a prevăzut că asistența Uniunii, în cadrul programului Ignalina, va continua fără întrerupere, fiind prelungită dincolo de anul 2006, pe perioada următoarelor perspective financiare.
(4)  Recunoscând că închiderea prematură și dezafectarea în consecință a centralei nucleare de la Ignalina, care are două reactoare RBMK de 1 500 MW (reactoare de putere cu tuburi de presiune, moderate cu grafit), asemănătoare cu cele folosite în Cernobâl, moștenite de la Uniunea Sovietică, a fost una fără precedent, dat fiind faptul că nu au mai existat nicăieri în lume cazuri de dezmembrare a unui reactor similar, și a reprezentat pentru Lituania o sarcină financiară excepțională, disproporționată în raport cu dimensiunea și cu forța economică a țării, Protocolul nr. 4 a prevăzut că asistența Uniunii, în cadrul programului Ignalina, va continua fără întrerupere, fiind prelungită dincolo de anul 2006, pe perioada următoarelor perspective financiare, până la data de închidere finală, planificată în prezent pentru 2038.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Programul ar trebui să asigure, de asemenea, diseminarea către toate statele membre a cunoștințelor dobândite în cadrul Programului, în coordonare și în sinergie cu alte programe relevante ale Uniunii pentru activitățile de dezafectare din Bulgaria, din Slovacia și de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei, întrucât astfel de măsuri aduc cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii.
(10)  Programul ar trebui să asigure, de asemenea, diseminarea către toate statele membre a cunoștințelor dobândite în cadrul Programului, în coordonare și în sinergie cu alte programe relevante ale Uniunii pentru activitățile de dezafectare din Bulgaria, din Slovacia și de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei. Pentru ca aceste măsuri să aducă cea mai mare valoare adăugată la nivelul Uniunii, finanțarea în scopul difuzării cunoștințelor nu ar trebui să facă parte din finanțarea lucrărilor de dezafectare, ci ar trebui să provină din alte surse financiare ale Uniunii.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Dezafectarea centralei nucleare Ignalina ar trebui să se realizeze prin recurgerea la cele mai bune cunoștințe tehnice disponibile și cu respectarea naturii și a specificațiilor tehnologice ale instalațiilor care urmează a fi dezafectate, pentru a se asigura securitatea și cea mai mare eficiență posibilă, ținând seama în acest fel de cele mai bune practici la nivel internațional.
(11)  Dezafectarea centralei nucleare Ignalina ar trebui să se realizeze prin recurgerea la cele mai bune cunoștințe tehnice disponibile și cu respectarea naturii și a specificațiilor tehnologice ale instalațiilor care urmează a fi dezafectate, pentru a se asigura securitatea și cea mai mare eficiență posibilă, ținând seama în acest fel de cele mai bune practici la nivel internațional și asigurând salarii competitive pentru personalul calificat.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Comisia și Lituania ar trebui să asigure monitorizarea și controlul eficace al evoluției procesului de dezafectare, pentru a asigura la nivelul Uniunii cea mai mare valoare adăugată pentru finanțarea alocată în cadrul prezentului regulament, cu toate că responsabilitatea finală pentru dezafectare revine Lituaniei. Acesta include măsurarea eficace a progreselor performanțelor și adoptarea de măsuri corective acolo unde este necesar.
(12)  Comisia și Lituania ar trebui să asigure monitorizarea și controlul eficace al evoluției procesului de dezafectare, pentru a asigura la nivelul Uniunii cea mai mare valoare adăugată pentru finanțarea alocată în cadrul prezentului regulament. Acesta include monitorizarea eficace a progreselor și performanțelor și ,dacă este necesar, adoptarea, împreună cu Lituania și cu Uniunea, a unor măsuri corective acolo unde este necesar.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Programul ar trebui derulat cu un efort financiar comun al Uniunii și al Lituaniei. Ar trebui stabilit un prag maxim al cofinanțării de la Uniune, în conformitate cu practica de cofinanțare instituită în cadrul programelor precedente. Luând în considerare practicile programelor comparabile ale Uniunii și consolidarea economiei lituaniene, de la demararea programului de dezafectare a centralei Ignalina și până la sfârșitul implementării activităților finanțate în temeiul prezentului regulament, rata de cofinanțare de la Uniune nu ar trebui depășească 80 % din costurile eligibile. Restul cofinanțării ar trebui asigurat de Lituania și de alte surse decât bugetul Uniunii, în special de instituții financiare internaționale și de alți donatori.
(16)  Programul ar trebui derulat cu un efort financiar comun al Uniunii și al Lituaniei. Protocolul nr. 4 la Actul de aderare din 2003 prevede că, pentru anumite măsuri, contribuția Uniunii în cadrul programului Ignalina poate reprezenta până la 100 % din cheltuielile totale. Ar trebui stabilit un prag al cofinanțării de la Uniune, în conformitate cu practica de cofinanțare instituită în cadrul programelor precedente. Luând în considerare constatările raportului din 2018 al Comisiei privind evaluarea și punerea în aplicare a programelor de asistență ale UE pentru dezafectare nucleară în Bulgaria, Slovacia și Lituania și angajamentul politic asumat de Lituania de a contribui cu 14 % la costul total al dezafectării, ar trebui ca rata de cofinanțare de la Uniune, de la demararea programului de dezafectare a centralei Ignalina și până la sfârșitul implementării activităților finanțate în temeiul prezentului regulament, să reprezinte 86 % din costurile eligibile. Restul cofinanțării ar trebui asigurat de Lituania și de alte surse decât bugetul Uniunii. Ar trebui depuse eforturi pentru a atrage finanțare din alte surse, în special de la instituții financiare internaționale și de la alți donatori.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   În afara domeniului de aplicare al programului Ignalina, Lituaniei îi revine în continuare responsabilitatea finală pentru dezvoltarea regiunii Ignalina și pentru investițiile în această regiune, caracterizată de venituri reduse și de cele mai ridicate rate ale șomajului din țară, în principal din cauza închiderii centralei nucleare Ignalina, care era cel mai mare angajator din regiune.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Programul se încadrează în domeniul de aplicare al Programului național lituanian în temeiul Directivei 2011/70/Euratom a Consiliului.
(19)  Programul se încadrează în domeniul de aplicare al Programului național lituanian în temeiul Directivei 2011/70/Euratom a Consiliului și poate contribui la punerea în aplicare a acestuia fără a aduce atingere prezentei directive.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 23 a (nou)
(23a)   Sprijinul financiar din partea Uniunii pentru dezafectarea reactorului nuclear de la Ignalina este pe deplin justificat din motive istorice, însă programul nu ar trebui să constituie un precedent de utilizare a fondurilor Uniunii pentru dezafectarea altor reactoare nucleare. Fiecărui stat membru ar trebui să îi revină obligația etică de a evita orice povară inutilă asupra generațiilor viitoare în ceea ce privește combustibilii uzați și deșeurile radioactive, inclusiv deșeurile radioactive care ar putea proveni de la dezafectarea instalațiilor nucleare existente. Politicile naționale trebuie să se bazeze pe principiul „poluatorul plătește”.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 23 b (nou)
(23b)   Recomandarea 2006/851/Euratom a Comisiei arată că, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, operatorii nucleari ar trebui să asigure economisirea, în timpul perioadei de producție a instalațiilor nucleare, a unor resurse financiare suficiente pentru acoperirea costurilor legate de dezafectarea lor ulterioară.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  Obiectivul general al Programului este de a sprijini Lituania în privința implementării dezafectării centralei nucleare Ignalina, cu un accent special pe gestionarea problemelor de securitate radiologică ale dezafectării centralei nucleare Ignalina, asigurându-se totodată o diseminare amplă către toate statele membre UE a cunoștințelor în materie de dezafectare nucleară generate cu acest prilej.
1.  Obiectivul general al Programului este de a sprijini Lituania în mod adecvat în privința implementării în condiții de siguranță a dezafectării centralei nucleare Ignalina, cu un accent special pe gestionarea problemelor de securitate radiologică ale dezafectării centralei nucleare Ignalina, asigurându-se inclusiv depozitarea intermediară a combustibilului uzat.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2
2.  Programul are ca obiectiv specific dezmembrarea și decontaminarea echipamentelor și barelor de combustibil de la Ignalina, în conformitate cu planul de dezafectare, gestionarea în continuare în condiții de siguranță a deșeurilor de dezafectare și a celor moștenite și diseminarea către părțile interesate din UE a cunoștințelor generate cu acest prilej.
2.  Programul are ca obiectiv principal dezmembrarea și decontaminarea echipamentelor și barelor de combustibil de la Ignalina, în conformitate cu planul de dezafectare, și gestionarea în continuare în condiții de siguranță a deșeurilor de dezafectare și a celor moștenite.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Programul are, de asemenea, obiectivul complementar de a asigura difuzarea masivă în toate statele membre a cunoștințelor dobândite în materie de dezafectare nucleară. Obiectivul complementar este finanțat prin programul de asistență financiară pentru dezafectarea instalațiilor nucleare și gestionarea deșeurilor radioactive (COM (2018)0467).
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 3
3.   Descrierea detaliată a obiectivului specific figurează în anexa I. Comisia poate modifica anexa I, prin intermediul actelor de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2).
3.   Descrierea detaliată a obiectivului principal figurează în anexa I.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1
1.  Pachetul financiar pentru implementarea programului în perioada 2021 - 2027 se ridică la 552 000 000 EUR în prețuri curente.
1.  Pachetul financiar pentru implementarea programului în perioada 2021-2027 se ridică la 780 000 000 EUR în prețuri curente pentru punerea în aplicare a obiectivului principal al programului (activități de dezafectare).
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Articolul 7 – paragraful 1
Rata maximă de cofinanțare a Uniunii, aplicabilă în cadrul Programului nu trebuie să fie mai mare de 80 %. Restul cofinanțării trebuie asigurat de Lituania și din alte surse decât bugetul Uniunii.
Rata maximă de cofinanțare a Uniunii aplicabilă în cadrul Programului este de 86 %. Restul cofinanțării este asigurat de Lituania și de alte surse decât bugetul Uniunii.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 4
4.  Principalele probleme de securitate radiologică în perioada de finanțare 2021-2027 sunt abordate prin activitățile de la punctele P.1, P.2 și P.4. În special, dezmembrarea cuvei reactoarelor este inclusă la punctul P.2.Problemele mai mici sunt abordate la punctul P.3, iar punctele P.0 și P.5 acoperă activitățile auxiliare dezafectării.
4.  Principalele probleme de securitate radiologică în perioada de finanțare 2021-2027 sunt abordate prin activitățile de la punctele P.1, P.2, P.3 și P.4. În special, dezmembrarea cuvei reactoarelor este inclusă la punctul P.2. Punctele P.0 și P.5 acoperă activitățile auxiliare dezafectării.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 5 – tabelul 1 – punctul P.3

Textul propus de Comisie

Tabelul 1

#

Punct

Prioritate

P.3

Manipularea combustibilului nuclear uzat

II

Amendamentul

TABELUL 1

#

Punct

Prioritate

P.3

Manipularea combustibilului nuclear uzat

I

Amendamentul 21
Propunere de regulament
Anexa I – paragraful 7
7.  Depozitarea definitivă a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive într-un depozit geologic de adâncime este exclusă din domeniul de aplicare al Programului, acest lucru trebuind să fie realizat de Lituania în programul său național de gospodărire a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, în conformitate cu Directiva 2011/70/Euratom a Consiliului.
7.  Deși depozitarea definitivă a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive într-un depozit geologic de adâncime este exclusă din domeniul de aplicare al programului, în perioada 2021-2027, Lituania și Uniunea inițiază, în timp util, consultări cu privire la posibila includere a acestor activități în domeniul de aplicare al programului în următorul cadru financiar multianual.

Raportul anual pe 2017 privind controlul activităților financiare ale Băncii Europene de Investiții
PDF 164kWORD 64k
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la Raportul anual pe 2017 privind controlul activităților financiare ale BEI (2018/2151(INI))
P8_TA(2019)0036A8-0479/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul de activitate al Băncii Europene de Investiții (BEI) pentru 2017,

–  având în vedere Raportul financiar pe 2017 și Raportul statistic pe 2017 ale BEI,

–  având în vedere Raportul pe 2017 privind sustenabilitatea, Raportul pe 2017 privind evaluarea bazată pe trei piloni a operațiunilor desfășurate de BEI pe teritoriul UE și Raportul pe 2017 privind rezultatele obținute de Banca Europeană de Investiții în afara UE,

–  având în vedere rapoartele anuale ale Comitetului de audit pentru 2017,

–  având în vedere Raportul privind punerea în practică în 2017 a politicii de transparență a BEI și Raportul pe 2017 privind guvernanța instituției,

–  având în vedere „Decizia Ombudsmanului European în cazul 1316/2016/TN privind presupusele deficiențe ale politicii de transparență a Băncii Europene de Investiții(1)”,

–  având în vedere revizuirea mecanismului de tratare a reclamațiilor (BEI CM), care a fost inițiată în urma adoptării „Deciziei Ombudsmanului European în cazul 1316/2016/TN privind presupusele deficiențe ale politicii de transparență a Băncii Europene de Investiții”,

–  având în vedere Raportul de activitate al Biroului de conformitate al BEI pentru 2017 și Raportul de activitate pe 2017 al Grupului BEI privind combaterea fraudei,

–  având în vedere Planul operațional al Grupului BEI pentru 2017-2019,

–  având în vedere articolele 3 și 9 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolele 15, 126, 174, 175, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Protocolul nr. 5 la acesta privind Statutul BEI și Protocolul nr. 28 la acesta privind coeziunea economică, socială și teritorială,

–  având în vedere Regulamentul de procedură al Băncii Europene de Investiții,

–  având în vedere rezoluțiile sale din 27 aprilie 2017 privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2015 – Raport anual 2015(2), din 3 mai 2018 privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2016 – Raport anual 2016(3),

–  având în vedere Decizia nr. 1080/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind mandatul extern al BEI pentru perioada 2007-2013(4), precum și Decizia nr. 466/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de acordare a unei garanții a UE Băncii Europene de Investiții pentru pierderile rezultate din operațiuni de finanțare care sprijină proiecte de investiții în afara Uniunii(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1017 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 iunie 2015 privind Fondul european pentru investiții strategice, Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și Portalul european de proiecte de investiții și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013 – Fondul european pentru investiții strategice(6),

–  având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 14 septembrie 2016 privind prelungirea duratei Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), precum și introducerea unor îmbunătățiri tehnice ale fondului și ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții (COM(2016)0597, SWD(2016)0297 și SWD(2016)0298),

–  având în vedere auditul ad-hoc din 8 noiembrie 2016 realizat de Ernst & Young cu privire la aplicarea Regulamentului (UE) 2015/1017 („Regulamentul FEIS”),

–  având în vedere raportul Comisiei din 28 mai 2018 privind gestionarea Fondului de garantare al Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în 2017 (COM(2018)0345),

–  având în vedere raportul BEI privind evaluarea operațională a FEIS din iunie 2018,

–  având în vedere raportul Comisiei din 29 iunie 2018 referitor la raportul complet către Parlamentul European și Consiliu privind utilizarea garanției UE în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) și funcționarea Fondului de garantare în cadrul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) (COM(2018)0497),

–  având în vedere Acordul tripartit între Comisia Europeană, Curtea Europeană de Conturi și Banca Europeană de Investiții din septembrie 2016,

–  având în vedere documentele de informare ale Curții Europene de Conturi privind viitorul finanțelor UE: Reformarea modului de funcționare a bugetului UE din februarie 2018 și privind propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual 2021-2027 din iulie 2018,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0479/2018),

A.  întrucât misiunea BEI este de a contribui la integrarea, dezvoltarea echilibrată și coeziunea economică și socială a statelor membre prin mobilizarea unor volume substanțiale de fonduri pe piețele de capital și prin acordarea acestor fonduri în condiții avantajoase proiectelor care extind obiectivele de politică ale UE;

B.  întrucât BEI se află în centrul eforturilor de redresare economică la nivelul Uniunii, cu două majorări succesive de capital și prin rolul său esențial în punerea în aplicare a Planului de investiții pentru Europa prin intermediul gestionării Fondului european pentru investiții strategice (FEIS);

C.  întrucât BEI ar trebui să contribuie la creșterea favorabilă incluziunii, la crearea de locuri de muncă sustenabile și de calitate și la reducerea inegalităților;

D.  întrucât o evaluare periodică și completă a nevoilor în diferite sectoare este esențială pentru a detecta lacunele și barierele în calea investițiilor în diferite regiuni, dar și pentru a identifica un portofoliu de oportunități cu potențial de creștere și locuri de muncă, oferind astfel o contribuție suplimentară la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015, și pentru a calibra în mod adecvat natura și dimensiunea disfuncționalităților pieței, în funcție de externalitățile existente, de necesitățile de dezvoltare sectorială și teritorială;

E.  întrucât rolul BEI în ceea ce privește mobilizarea fondurilor publice este esențial pentru capacitatea Uniunii de a răspunde și de a se adapta la noile tendințe și riscuri economice și în materie de mediu și la incertitudinile geopolitice, consolidând și întărind, în același timp, supravegherea și gestionarea prudențială a riscurilor de către Grupul BEI;

F.  întrucât Grupul BEI a cunoscut în ultimii ani o schimbare semnificativă în ceea ce privește natura, volumul, profilul de risc și complexitatea activității sale în cadrul Fondului european pentru investiții strategice („FEIS”), cu o tendință către un număr tot mai mare de operațiuni mai mici sprijinite de garanția UE în cadrul FEIS, precum și o creștere semnificativă a mandatelor în gestiune în numele Comisiei Europene și în furnizarea de servicii de consiliere;

G.  întrucât Brexitul va avea un impact asupra bazei de capital a BEI, a adecvării și a capacității viitoare de creditare;

H.  întrucât BEI ar trebui să aducă o valoare adăugată la cel mai înalt nivel de integritate, bună guvernanță și, în special, având în vedere constatările Ombudsmanului din „Decizia în cazul 1316/2016/TN privind presupusele deficiențe ale politicii de transparență a Băncii Europene de Investiții(7)”, la cel mai înalt nivel de transparență și responsabilitate, conformându-se totodată celor mai bune practici bancare aplicabile;

I.  întrucât combaterea tuturor formelor de spălare a banilor, de finanțare a terorismului și a practicilor fiscale dăunătoare ar trebui să rămână o prioritate constantă a BEI;

J.  întrucât, la 31 decembrie 2017, acționarii Fondului European de Investiții (FEI) erau BEI (58,5 %), Uniunea reprezentată de Comisia Europeană (29,7 %) și 32 de instituții financiare (11,8 %); întrucât majoritatea operațiunilor FEI sunt în prezent finanțate în temeiul unor acorduri privind mandatul specific încheiate cu părți terțe,

Rolul BEI în asigurarea unei investiții publice strategice cu valoare adăugată

1.  evidențiază faptul că investițiile publice sunt în continuare necesare pentru a elimina decalajele în materie de investiții din diverse sectoare care rămân sub nivelurile anterioare crizei în statele membre cele mai vulnerabile și în țările beneficiare ale fondurilor de coeziune, pentru a facilita în continuare redresarea după criză și pentru a stimula creșterea economică, ocuparea forței de muncă și coeziunea pe termen lung și sustenabile în Uniune;

2.  remarcă faptul că BEI dispune de un capital total subscris de 243 de miliarde EUR; relevă faptul că toate statele membre au statutul de acționari ai BEI și că, pe lângă capitalul vărsat, statele membre se angajează, de asemenea, să furnizeze capital suplimentar, la cerere; subliniază faptul că principalii patru acționari sunt Germania, Franța, Italia și Regatul Unit, fiecare dintre aceste țări contribuind la capitalul total cu 39,14 miliarde EUR și, în termeni procentuali, cu 16,11 %;

3.  remarcă faptul că, în conformitate cu strategia sa operațională, BEI își propune să sprijine obiectivele strategice europene, cum ar fi restabilirea competitivității UE, a creșterii economice pe termen lung și a creării de locuri de muncă, să faciliteze accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), să protejeze mediul și să promoveze tranziția energetică prin finanțarea proiectelor de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a acestora, să abordeze criza locurilor de muncă cu care se confruntă tânăra generație a UE, să sprijine proiectele de infrastructură și să contribuie la atenuarea cauzelor migrației;

4.  consideră că BEI are un rol financiar relevant, care poate genera rezultate considerabile în reducerea inegalităților în Uniune și invită BEI să se concentreze pe investițiile care contribuie la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015 și care sporesc competitivitatea și egalitatea de șanse, sprijinind politica de coeziune în regiunile mai puțin dezvoltate;

5.  invită BEI să reducă în continuare deficitele de investiții recurente și disfuncționalitățile structurale actuale ale pieței prin elaborarea de cheltuieli globale și pe termen mediu și lung, prin facilitarea cofinanțării la nivel național și a planurilor de investiții, printre altele, către regiunile și localitățile Uniunii care se caracterizează printr-un nivel scăzut al veniturilor și care se confruntă cu mai multe obstacole în calea investițiilor;

6.  subliniază că prioritățile BEI în cadrul Planului de acțiune 2017-2019 ar trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare efective a obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru o dezvoltare inteligentă și durabilă;

7.  subliniază faptul că condițiile de creditare ale BEI ar trebui să faciliteze dezvoltarea regiunilor periferice ale Uniunii Europene prin promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă; solicită BEI să consolideze în mod semnificativ mecanismele prin care se furnizează asistență tehnică și consiliere financiară autorităților locale și regionale în faza premergătoare aprobării proiectelor, pentru a îmbunătăți accesibilitatea și a asigura implicarea tuturor statelor membre, în special a celor cu un număr mai scăzut de proiecte aprobate;

8.  încurajează BEI să definească opțiuni financiare sau de finanțare sustenabile și un mediu de investiții favorabil care să reflecte angajamentele și obiectivele generale ale Uniunii, cu scopul de a promova inovarea și coeziunea economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii, precum și de a consolida dimensiunea socială și ecologică a investițiilor BEI prin reducerea deficitului de investiții în sectorul social și în domeniul siguranței infrastructurilor; invită BEI să ia în considerare, în cazul proiectelor de infrastructură de mare amploare, toate riscurile relevante în ceea ce privește impactul asupra mediului și să finanțeze numai acele proiecte care au demonstrat o valoare adăugată reală pentru populația locală și din punct de vedere ecologic, social și economic; subliniază importanța unei monitorizări stricte a posibilelor riscuri de corupție și fraudă în acest context și a efectuării unor evaluări ex-ante și ex-post atente cu privire la proiectele care urmează să fie finanțate;

9.  încurajează BEI să informeze permanent părțile interesate cu privire la potențialul financiar și să furnizeze servicii de consultanță adecvate atunci când este necesar, chiar dacă instrumentele BEI se bazează pe cerere;

10.  subliniază că, în cadrul negocierilor în curs privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, trebuie adoptate măsuri detaliate privind toate obligațiile Regatului Unit față de BEI pentru a se asigura că nu este afectată capacitatea BEI de a-și atinge obiectivele;

Stimularea investițiilor în principalele domenii strategice

11.  ia act de faptul că, potrivit raportului financiar al BEI pentru 2017, împrumuturile semnate de bancă pentru 2017 s-au ridicat la 69,9 miliarde EUR (62,6 miliarde EUR în cadrul UE și 7,3 miliarde EUR în afara UE), ceea ce reprezintă o sumă mai mică în comparație cu ultimii 5 ani (2013-2016), sumă care se situează sub 70 de miliarde EUR, deși se află în cadrul marjei de flexibilitate de 10 % prevăzută în planul operațional al BEI; remarcă, de asemenea, stabilitatea și calitatea portofoliului global de credite, cu o pondere similară, de 0,3 %, a contractelor de credit depreciate în raport cu 2016;

12.  ia act de faptul că Uniunea Europeană oferă o garanție pentru BEI, care este normală în cazul instituțiilor financiare desemnate de statele membre pentru a contribui la atingerea obiectivelor publice; subliniază, cu toate acestea, că situația necesită cele mai responsabile politici de creditare, astfel încât fondurile să fie cheltuite în mod eficient pentru întreaga Uniune, statele sale membre și interesul public; solicită BEI, care își desfășoară activitatea în baza unui mandat de dezvoltare, să asigure mai bine respectarea obiectivelor sale de politică socială și de mediu, inclusiv în proiectele cofinanțate sau în contribuțiile la fondurile de investiții și la fondurile de capitaluri proprii;

13.  își reiterează îngrijorarea cu privire la faptul că jumătate dintre statele membre au primit 80 % din investițiile totale ale BEI în interiorul UE, în timp ce celelalte 14 state membre au beneficiat de numai 10 % din aceste investiții; reiterează, în plus, faptul că trei state membre au primit individual 16 %, 15 % și, respectiv, 11 %; solicită Băncii să includă în raportarea sa defalcată informații cu privire la investițiile sale în regiuni cu venituri mici și cu venituri ridicate, în conformitate cu propriul său studiu privind investițiile (EIBIS) și cu privire la efectul potențial pentru depășirea decalajelor în materie de investiții și a barierelor în regiunile mai puțin favorabile din UE;

14.  invită BEI să examineze din nou estimările sale privind investițiile pe cap de locuitor și ierarhizarea statelor membre pe baza acestora, deoarece cifrele actualizate par să indice o ierarhizare care corespunde, în general, clasamentului în funcție de valorile absolute ale sumelor primite de statele membre;

15.  în plus, ia act de faptul că, în conformitate cu raportul anual al FEI pentru 2017, FEI a semnat în 2017 tranzacții în valoare totală de 9,3 miliarde EUR, în comparație cu 9,45 miliarde EUR în 2016, generând o finanțare de 35,4 miliarde EUR pentru a sprijini IMM-urile și întreprinderile cu capitalizare medie din Europa;

16.  ia act de faptul că finanțarea acordată de Grupul BEI atât în interiorul, cât și în afara UE în 2017, în sprijinul obiectivelor sale de politică publică, s-a ridicat la, respectiv (i) 13,8 miliarde EUR pentru inovare și competențe, (ii) 18 miliarde EUR pentru infrastructură, (iii) 16,7 miliarde EUR pentru proiecte legate de mediu și (iv) 29,6 miliarde EUR pentru IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie; subliniază faptul că, datorită impactului și importanței lor pentru economiile locale și naționale, investițiile în IMM-uri, în întreprinderi nou-înființate, cercetare, inovare, economia digitală și în eficiența energetică reprezintă factorul cel mai important pentru a stimula redresarea economică în UE și a promova crearea de locuri de muncă de calitate;

17.  ia act de faptul că, în cadrul Uniunii, în 2017, volumul împrumuturilor acordate de BEI a fost de 18,24 miliarde EUR pentru obiectivul orizontal de coeziune economică și socială, iar Banca și-a atins 29,6 % din nivelul-țintă al investițiilor pentru acest obiectiv, de 30 %;

18.  remarcă faptul că BEI s-a angajat să aloce 25 % din totalul fondurilor de care dispune pentru proiecte legate de schimbările climatice, urmând ca această contribuție să ajungă la 35 % până în 2020; subliniază că această tendință ar trebui evaluată pozitiv, observând că proiectele sprijinite ar trebui să fie eficiente nu numai în lupta împotriva schimbărilor climatice, ci și dintr-o perspectivă financiară;

19.  ia act de faptul că, în cadrul Uniunii, 16,58 miliarde EUR au fost destinate obiectivului orizontal privind combaterea schimbărilor climatice prin care BEI a contribuit la alinierea cu Acordul de la Paris din 2015 și la dezvoltarea durabilă la nivel mondial; încurajează BEI să mențină un nivel ridicat de ambiție în acest domeniu;

20.  salută angajamentul BEI de a-și alinia operațiunile la prioritățile Acordului de la Paris din 2015 până în 2020; având în vedere recentul raport al IPCC, invită BEI să își revizuiască strategia în domeniul climei pentru a o alinia la o traiectorie a încălzirii globale care să fie limitată la 1,5 °C;

21.  încurajează BEI să își consolideze prezența și activitățile în țările din Balcanii de Vest, deoarece acestea sunt importante din punct de vedere strategic pentru UE, iar stimularea activităților de creditare și de investiții în regiune este esențială;

22.  ia act de revizuirea în curs a criteriilor BEI de acordare de împrumuturi în domeniul energiei; se așteaptă ca această revizuire să fie aliniată la Acordul de la Paris din 2015; își reiterează solicitarea adresată BEI de a acorda prioritate creditării în beneficiul surselor regenerabile de energie eficiente, la scară mică și descentralizate și de a prezenta un plan ambițios de stopare a finanțării acordate proiectelor bazate pe combustibilii fosili; invită BEI să își propună să devină un lider în materie de acțiuni în domeniul climei, majorând investițiile sale în sectorul energiei din surse regenerabile și în cel al eficienței energetice, precum și să considere acest obiectiv drept o prioritate în cadrul revizuirii criteriilor sale de acordare de împrumuturi în sectorul energiei;

23.  salută, în acest context, rolul BEI în emiterea de obligațiuni de sensibilizare cu privire la schimbările climatice (sau 4,29 miliarde EUR față de 3,8 miliarde EUR în 2016), ceea ce corespunde implicării băncii în acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în vederea intensificării investițiilor în domeniul eficienței energetice și al surselor regenerabile de energie la scară redusă, cu un impact mai mare la nivel local și regional;

24.  consideră că BEI ar trebui să își consolideze în continuare rolul în ceea ce privește contribuția sa la realizarea unei dezvoltări durabile și că măsurile de combatere a schimbărilor climatice ar trebui să vizeze în principal sectoarele transporturilor ecologice și producerea de energie curată, reducerea consumului de energie (pentru încălzire, transport și producție), producția industrială ecologică și agricultura ecologică, aprovizionarea cu apă și tratamentul apelor uzate, precum și tranziția ecologică în general;

25.  reamintește că IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei europene și, prin urmare, invită BEI să îmbunătățească accesul lor la credite prin consolidarea programelor existente, cum ar fi instrumentul european de microfinanțare „Progress”, precum și prin alocarea mai multor fonduri acestor programe; solicită stabilirea unor cerințe strategice mai proactive în privința IMM-urilor și a microîntreprinderilor pentru băncile intermediare care acordă finanțări din fondurile BEI;

26.  subliniază că BEI, atunci când oferă sprijin companiilor din UE în străinătate, ar trebui să țină seama în mod corespunzător de strategia comercială a UE, inclusiv de acordurile de liber schimb, de servicii și de investiții existente și viitoare; subliniază că, în acest context, BEI ar trebui să țină seama în special de cerințele de internaționalizare a IMM-urilor europene;

27.  subliniază că o parte din totalul împrumuturilor acordate de BEI vizează operațiuni desfășurate în afara Uniunii; ia act de faptul că trebuie să existe o coordonare și o complementaritate strânse între activitățile de creditare externă ale BEI și Planul de investiții externe al UE;

28.  recunoaște eforturile BEI de a contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă și de a aborda provocările globale legate de migrație, inclusiv prin lansarea de obligațiuni de sensibilizare cu privire la sustenabilitate pentru a finanța cele 17 obiective de dezvoltare durabilă ale ONU;

Efectuarea operațiunilor financiare ale BEI

29.  ia act cu satisfacție de concluzia Comitetului de audit potrivit căreia situațiile financiare adoptate de Consiliul de administrație al BEI prezintă o imagine fidelă și corectă a poziției financiare a Băncii la 31 decembrie 2017, precum și a rezultatelor operațiunilor sale și a fluxurilor de trezorerie pentru 2017, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil;

30.  își reiterează, totuși, solicitarea privind raportul anual al BEI și solicită BEI să prezinte un raport anual de activitate mai cuprinzător, detaliat și armonizat și să îmbunătățească în mod semnificativ modul de prezentare a informațiilor prin includerea de defalcări detaliate și fiabile ale investițiilor aprobate, semnate și plătite pentru un anumit an și ale surselor de finanțare utilizate (resurse proprii, FEIS, programe UE gestionate la nivel central etc.), precum și astfel de informații cu privire la beneficiari (state membre, sectorul public sau privat, intermediari sau beneficiari direcți), sectoare sprijinite și rezultatele evaluărilor ex-post;

31.  ia act de volumul de noi activități speciale semnate de Bancă în 2017, care corespund proiectelor cu un profil de risc mai ridicat, în valoare de 18,0 miliarde EUR (2016: 13,1 miliarde EUR), din care 2,7 miliarde EUR din riscul propriu al BEI, iar restul de 15,3 miliarde EUR au fost acoperite de diminuarea riscului de credit de portofoliu;

32.  ia act de rezultatele raportate pentru 26 de proiecte finalizate în 2017 în afara UE, pentru care evaluarea prin intermediul cadrului de măsurare a rezultatelor (REM) pentru intervenții externe permite evaluarea rezultatelor nu numai conform așteptărilor, ci și conform realizărilor; observă, cu toate acestea, că în ceea ce privește activitățile din cadrul UE, informațiile sunt prezentate exclusiv cu privire la impactul potențial și rezultatele preconizate ale noilor operațiuni semnate în 2017, utilizând instrumentul de evaluare bazată pe trei piloni (3PA); își reiterează solicitarea adresată Băncii de a include informații cu privire la rezultatele obținute de proiectele finalizate în cadrul UE și de a adapta 3PA, dacă acest lucru este necesar în acest scop;

33.  consideră că este necesar să se aprofundeze criteriile de verificare a contribuției suplimentare a BEI pentru o mai bună orientare a finanțării, pentru a evita direcționarea dublă și pentru a căuta toate sinergiile posibile ori de câte ori este posibil;

34.  încurajează promovarea culturii performanței în cadrul BEI, printr-o îmbunătățire treptată, în special pentru a reduce indicatorii de performanță transversali ai impactului operațiunilor de bază ale BEI;

35.  invită BEI să prezinte în mod regulat dovezi privind sustenabilitatea realizărilor, a impacturilor și a rezultatelor, folosind indicatori relevanți și actualizați; consideră că îmbunătățirea caracterului adecvat și a relevanței indicatorilor din tabloul de bord este esențială nu numai pentru a evalua amploarea rezultatelor și a impactului, ci și pentru a găsi modalități de intervenție care sunt întotdeauna mai eficiente;

36.  consideră că, dincolo de nivelul efectiv al investițiilor, este necesar să se lucreze la durabilitate, respectiv capacitatea unui proiect de a-și menține beneficiile pe termen lung într-o formă relevantă din punctul de vedere al mediului sau pe plan financiar, economic sau social (în mod direct sau nu) după finalizarea proiectului;

37.  salută adoptarea de către BEI a politicii de excludere aprobate în decembrie 2017 și solicită ca acest instrument să fie utilizat în mod riguros pentru a bloca accesul la finanțarea BEI al clienților implicați în practici de corupție sau fraudă;

Dezvoltarea FEIS

38.  ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2017, Grupul BEI (BEI și FEI) a semnat 606 de operațiuni în cadrul FEIS pentru o finanțare totală de 37,4 miliarde EUR și că aceste operațiuni ar trebui să mobilizeze investiții în valoare de 207,3 miliarde EUR în toate cele 28 de state membre și în toate obiectivele stabilite în Regulamentul FEIS, cu următoarea repartizare pentru principalele sectoare: 30 % pentru IMM-uri, 24 % pentru CDI, 21 % pentru sectorul energetic, 10 % pentru domeniul digital, 8 % pentru transporturi, 4 % pentru infrastructura socială și 4 % pentru mediu și utilizarea eficientă a resurselor; îndeamnă BEI să își reducă la minimum investițiile în sectoarele și proiectele care implică emisii ridicate de dioxid de carbon și să sporească ponderea investițiilor sale în activități de îmbunătățire a calității mediului și utilizare eficientă a resurselor;

39.  ia act de faptul că, începând cu 31 decembrie 2017, în cadrul Componentei pentru infrastructură și inovare (IIW), BEI a semnat 278 de operațiuni cu o finanțare totală de 27,4 miliarde EUR, care ar trebui să mobilizeze investiții în valoare de 131,4 miliarde EUR în 27 state membre, precum și că, în cadrul componentei pentru IMM-uri (SMEW), FEI a semnat operațiuni cu 305 intermediari financiari cu o finanțare totală de aproape 10 miliarde EUR, care ar trebui să mobilizeze investiții în valoare de 76 de miliarde EUR în toate cele 28 de state membre ale UE; observă că, până la sfârșitul anului 2017, un număr total de 135 785 de întreprinderi primiseră deja finanțare sprijinită de FEIS în cadrul SMEW și au fost create sau sprijinite 1,5 milioane de locuri de muncă;

40.  reiterează faptul că investițiile efective mobilizate de FEIS pot fi măsurate doar la sfârșitul perioadei de investiții, luând în același timp în considerare faptul că efectul multiplicator global estimat al celor 606 de operațiuni aprobate și semnate în cadrul FEIS la sfârșitul anului 2017 este de 13,53x, ușor inferior ipotezei inițiale și obiectivului de 15x stabilit atunci când s-a lansat FEIS; ia act de faptul că informațiile privind modul în care au fost derivați multiplicatorii de referință sunt distribuite în prezent între serviciile BEI și recomandă ca toate aceste informații să fie colectate într-un document de sine stătător;

41.  constată că nu au fost efectuate cereri de executare de fonduri din bugetul Uniunii ca urmare a neîndeplinirii obligațiilor de plată;

42.  ia act de faptul că limitele orientative de concentrare geografică stabilite de Comitetul director al FEIS, care impun ca la sfârșitul perioadei de investiții, ponderea investițiilor IIW (în ceea ce privește operațiunile semnate) în oricare trei state membre, împreună, să nu depășească 45 % din totalul portofoliului FEIS, nu au fost respectate, având în vedere faptul că, până la 31 decembrie 2017, cele trei state membre cu cel mai mare volum de semnături (Franța, Italia și Spania) au reprezentat aproximativ 47 % din volumul semnat; relevă faptul că încă se mai pot aduce îmbunătățiri în ceea ce privește extinderea distribuției teritoriale a fondurilor FEIS, în paralel cu diseminarea, la o scară mai largă, a oportunităților sale de investiții;

43.  ia act de evaluarea FEIS și de constatările sale, conform cărora operațiunile speciale ale FEIS și non-FEIS au un profil de risc similar, precum și de faptul că combinarea dintre FEIS, fondurile ESI și granturile MIE rămâne limitată, existând riscul ca FEIS să ducă la excluderea instrumentelor financiare bazate pe fonduri ESI; se așteaptă ca deficiențele și riscurile identificate în urma evaluării FEIS să fie eliminate în implementarea FEIS 2.0;

44.  salută îmbunătățirea transparenței prin publicarea deciziilor comitetului de investiții al FEIS și a documentelor adoptate de Comitetul director, împreună cu procesele-verbale ale reuniunilor;

45.  încurajează o mai bună sinergie între FEIS și băncile naționale de promovare, deoarece coordonarea cu acestea din urmă reprezintă un efort recurent care ar putea contribui la eficacitatea FEIS;

Drepturile omului

46.  invită BEI să instituie o strategie privind drepturile omului și să își consolideze mecanismele de asigurare a diligenței necesare la nivel de proiect pentru a identifica și a aborda riscurile legate de drepturile omului în toate activitățile sale și pe întreaga durată de viață a proiectelor sale; invită, de asemenea, BEI să instituie un mecanism eficient prin care apărătorii drepturilor omului să poată alerta banca în condiții de siguranță cu privire la situații în care se constată o deteriorare a mediului de lucru sau la riscuri de conflicte și de represalii;

Creșterea transparenței și a responsabilității în ceea ce privește guvernanța corporativă și activitățile BEI

47.  ia act de observațiile Comitetului de audit din raportul său anual către Consiliul guvernatorilor pentru exercițiul financiar 2017, cu privire la:

   (a) importanța de a asigura soliditatea și sustenabilitatea financiară pe termen lung a BEI și de a menține ratingul AAA într-un mediu marcat de incertitudini la nivel geopolitic, în materie de politică economică, de reglementare și de evoluții macroeconomice;
   (b) necesitatea de a revizui și consolida mediul de control intern și de gestionare a riscurilor din cadrul Grupului BEI, având în vedere dimensiunea în schimbare și complexitatea din ce în ce mai mare a activităților Grupului BEI;
   (c) necesitatea de a pune în aplicare pe deplin cele mai bune practici bancare, inclusiv în domeniile în care există în continuare lacune generalizate în materie de conformitate;
   (d) necesitatea de a efectua o analiză cuprinzătoare și ulterior, de a restructura aprobarea de credit și procesul decizional aferent în cadrul BEI, deoarece procesul de evaluare și aprobare a împrumuturilor și mediul de control corespunzător nu par să fie în măsură să facă față nevoilor actuale ale întreprinderilor și constituie o dovadă a presiunii exercitate asupra serviciilor;

48.  împărtășește ferm regretul Comitetului de audit cu privire la faptul că BEI nu a înregistrat încă progrese pentru a aborda preocuparea exprimată în trei ani consecutivi (2015, 2016 și 2017) cu privire la combinația existentă de responsabilități în rândul anumitor membri ai Comitetului de direcție; este pe deplin de acord și sprijină recomandarea Comitetului de audit, conform căreia toți membrii Comitetului de direcție al BEI ar trebui să poată acționa în mod obiectiv, critic și independent, precum și că ar trebui să înceteze combinațiile neortodoxe de responsabilități, cum ar fi responsabilitatea de a supraveghea atât prima, cât și a doua linie a activităților de apărare;

49.  solicită BEI, în acest sens, să ia serios în considerare această recomandare și să asigure o repartizare clară a responsabilităților la nivelul Comitetului de direcție; salută reforma inițiată pentru a modifica structura de guvernanță a BEI;

50.  invită BEI să elimine lacunele existente în ceea ce privește cadrul aplicabil pentru cele mai bune practici din sectorul bancar și se așteaptă ca acest cadru să fie pe deplin operațional din 2008, deoarece punerea sa în aplicare este considerată o condiție prealabilă pentru menținerea puterii și stabilității financiare a BEI;

51.  este îngrijorat de concluzia Comitetului de audit potrivit căreia extinderea rapidă a activităților și capacităților BEI legate de punerea în aplicare a FEIS, a mandatelor gestionate în numele unor părți terțe și furnizarea de servicii de consiliere nu au fost în mod necesar însoțite de adaptări relevante în structura sau procesele de afaceri; ia act de faptul că, în 2017, Comitetul de audit își menține cinci din recomandările sale din 2015 și 2016 privind controlul intern și mediul de risc; invită BEI să pună în aplicare cu prioritate aceste recomandări și să se asigure că procesele interne, securitatea cibernetică și gestionarea riscurilor sunt în concordanță cu cerințele și provocările noi și tot mai mari pentru Grupul BEI;

52.  consideră că BEI ar trebui să sporească gradul său de transparență, nu numai față de Parlamentul European, ci și față de autoritățile statelor membre; consideră că solicitarea de a furniza reprezentanților democratici mai multe informații privind activitățile BEI este întru totul justificată;

53.  consideră că transparența poate fi îmbunătățită, atât la nivelul organelor de conducere, cât și la nivel operațional; reiterează necesitatea publicării în mod sistematic a fișelor 3PA și REM; solicită ca informațiile care nu au caracter confidențial din procesele-verbale ale reuniunilor Comitetului de direcție și ale Consiliului guvernatorilor să fie, de asemenea, făcute publice; constată cu satisfacție că în 2017 BEI a început să publice procesele-verbale ale Consiliului de administrație al BEI, declarația directorilor privind conflictele de interese și anumite informații privind proiectele, și anume evaluările impactului asupra mediului;

54.  reiterează faptul că transparența, respectarea strictă a obligației privind diligența necesară și controlul în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor UE conduc nu numai la consolidarea responsabilității corporative globale a BEI, oferind o imagine de ansamblu clară asupra tipului de intermediari financiari și de beneficiari finali, pe baza unei diligențe temeinice și a politicii de cunoaștere a clientelei, dar contribuie, de asemenea, la creșterea eficienței și a sustenabilității globale a proiectelor finanțate;

55.  își reiterează solicitarea adresată BEI de a extinde informațiile publicate pentru proiectele puse în aplicare prin intermediari, incluzând informații privind proiectele finale care ar putea permite evaluarea impactului economic și social al investițiilor sale;

56.  reamintește că procesul de guvernanță ar trebui să țină mai mult seama de rezultatele dialogului sau ale consultării cu organizațiile societății civile sau de interesele sau preocupările specifice ale actorilor locali și regionali, cu scopul de a permite un proces decizional democratic mai pertinent și mai legitim;

57.  își exprimă preocuparea cu privire la constatările evidențiate în raportul anual al Curții de Conturi Europene, potrivit cărora au fost descoperite o serie de deficiențe grave legate de funcționarea Fondului European de Investiții: Curtea de Conturi a semnalat o deficiență în materie de reglementare, ilustrată de faptul că autoritățile de audit ale statelor membre aveau obligația de a audita inițiativele dedicate IMM-urilor, fără a avea dreptul, în temeiul legislației în vigoare, de a efectua controale la fața locului;

58.  reamintește că, în ceea ce privește cele 30 de investiții examinate de Curtea de Conturi, intermediarii financiari aprobaseră împrumuturi către cinci destinatari, fără să confirme statutul de IMM al acestora; aceste proiecte nu au fost considerate eligibile de către Curtea de Conturi Europeană, în timp ce alte patru împrumuturi contractate de beneficiari fuseseră acordate pentru a finanța, parțial sau integral, activități neeligibile;

59.  salută faptul că problemele depistate de Curtea de Conturi au fost, în principiu, soluționate prin revizuirea Regulamentului financiar; invită BEI să abordeze, în cadrul următorului său raport anual, aspectele legate de deficiențele în materie de reglementare și să garanteze faptul că dispozițiile Regulamentului financiar revizuit le permit autorităților de audit ale statelor membre să efectueze audituri și la nivelul beneficiarilor finali;

60.  salută adoptarea de către Consiliul de administrație, în ianuarie 2017, a abordării interimare privind politica BEI față de jurisdicțiile slab reglementate, netransparente și necooperante, dar se așteaptă ca aceasta să conducă la revizuirea acestei politici pentru a ameliora obligația de diligență fiscală a BEI în ceea ce privește împrumuturile sale externe, în paralel cu cadrul revizuit al BEI pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML-CFT);

61.  invită BEI să depună toate eforturile necesare pentru a asigura diligența necesară la nivel corporativ și în materie de integritate în scopul identificării efective a beneficiari reali ai tuturor clienților și operațiunilor sale, precum și a societăților care sunt beneficiarii finali ai investițiilor atunci când sunt în joc investiții ale BEI în fonduri de capitaluri proprii; invită BEI să publice pe site-ul său internet, în ceea ce privește clienții săi, informații privind beneficiarii reali, pentru a spori vizibilitatea operațiunilor sale și a contribui la prevenirea cazurilor de corupție și a conflictelor de interese;

62.  invită BEI ca, în conformitate cu concluziile Consiliului adoptate la 25 mai 2018 privind dispoziția standard a UE privind buna guvernanță în chestiuni fiscale pentru acordurile cu țări terțe, să consolideze legătura dintre finanțarea BEI și buna guvernanță fiscală; consideră că BEI ar trebui să contribuie în continuare la dezvoltarea celor mai bune practici în materie de impozitare echitabilă prin combaterea evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale; invită BEI să adopte o politică fiscală responsabilă, care să asigure faptul că BEI nu finanțează clienți implicați în mecanisme de evitare a obligațiilor fiscale și de evaziune fiscală sau care își desfășoară activitatea prin intermediul paradisurilor fiscale; solicită BEI să includă în contractele sale cu toți intermediarii financiari selectați dispoziții și clauze standard privind buna guvernanță;

63.  subliniază că mandatul revizuit de acordare a împrumuturilor externe al BEI precizează că lista neagră a UE este obligatorie pentru Bancă și că operațiunile BEI nu sprijină proiecte care contribuie la spălarea de bani, finanțarea terorismului, evitarea obligațiilor fiscale, frauda fiscală și evaziunea fiscală;

64.  ia act de faptul că, la sfârșitul anului 2017, BEI a investigat 136 de cazuri de fraudă, trei dintre principalele tipuri de acuzații fiind fraudele (53,7 %), corupția (25,5 %) și coluziunea (10,7 %);

65.  relevă faptul că fondurile BEI au fost utilizate de întreprinderi implicate în scandalul privind nivelul emisiilor, mai precis de către compania Volkswagen, și că există posibilitatea ca acestea să fi fost utilizate, prin urmare, pentru finanțarea unor activități neetice și ilegale;

66.  ia act de faptul că numărul noilor plângeri admisibile a crescut de la 84 în 2016 la un nou record de 102 în 2017 și că 173 de plângeri au fost tratate în 2017; ia act de faptul că 38 din plângerile primite în 2017 se referă la doar două proiecte de investiții ale BEI: gazoductul transadriatic și șoseaua de acces la portul Mombasa din Kenya;

67.  ia act de revizuirea politicii BEI privind mecanismul de tratare a reclamațiilor și includerea exemplelor oferite de Ombudsmanul European pentru definirea administrării defectuoase, care include forme de administrare deficitară sau incorectă, cum ar fi neregulile administrative, discriminarea ilegală, refuzurile nejustificate de a furniza informații, abuzurile de putere și întârzierile inutile; cu toate acestea, își exprimă îngrijorarea cu privire la aspectele rămase care fac în continuare obiectul revizuirii;

68.  regretă faptul că BEI nu a luat în considerare preocupările Parlamentului cu privire la revizuirea mecanismului BEI de tratare a reclamațiilor, astfel cum au fost exprimate la punctul 86 din Rezoluția sa din 3 mai 2018 referitoare la Raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2016; își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că forma revizuită a mecanismului de tratare a reclamațiilor, astfel cum a fost aprobată, generează un risc grav pentru independența acestui mecanism și pentru transparența investigațiilor și a concluziilor sale; invită BEI să se asigure că șeful mecanismului BEI de tratare a reclamațiilor (BEI CM) poate lua toate deciziile privind admisibilitatea și eligibilitatea reclamației, acționând în mod independent față de celelalte servicii ale BEI, și că procedurile de recrutare pentru ocuparea funcției de șef al BEI CM devin mai transparente;

69.  ia act de decizia Ombudsmanului în cauza 1316/2016 TN privind afirmațiile referitoare la politica de transparență a BEI de la 23 mai 2018 și invită Banca să pună în aplicare îmbunătățirile sugerate de Ombudsman cu privire la eliminarea prezumției de nedivulgare legate de documentele colectate și generate în cursul inspecțiilor, investigațiilor și auditurilor, precum și cu privire la reformularea dispozițiilor relevante din politica sa în materie de transparență legate de împrumuturile intermediate și de termenele pentru tratarea cererilor de informații;

70.  reamintește necesitatea de a prevedea norme mai stricte privind conflictele de interese și criterii clare, stricte și transparente pentru a preveni orice formă de influență sau de lipsă de obiectivitate a mecanismului de acordare a împrumuturilor; reiterează faptul că BEI trebuie să își revizuiască cât mai curând posibil Codul de conduită pentru a se asigura că vicepreședinții săi nu sunt responsabili de operațiuni în statele lor membre de origine, întrucât aceasta reprezintă un risc la adresa independenței instituției; invită BEI, pentru a preveni mai bine conflictele de interese în cadrul organelor sale de conducere și posibilele probleme de tip „ușă turnantă”, să ia în considerare recomandările Ombudsmanului și să își revizuiască Codul de conduită;

71.  se așteaptă ca politica BEI în ceea ce privește protecția avertizorilor de integritate, care face în prezent obiectul unei revizuiri, să fie ambițioasă și să prevadă standarde ridicate; îndeamnă BEI să includă în revizuirea respectivă atât avertizorii interni, cât și pe cei externi, precum și să stabilească proceduri, termene și orientări clare și bine definite, cu scopul de a oferi avertizorilor o îndrumare cât mai eficientă și de a-i proteja de orice eventuale represalii;

Controlul exercitat de Parlamentul European

72.  sprijină poziția Curții de Conturi Europene, potrivit căreia Curtea ar trebui să fie mandatată să auditeze toate operațiunile BEI, inclusiv pe cele în care BEI utilizează fonduri care nu fac parte din bugetul UE pentru finanțarea operațiunilor sale;

73.  invită Comisia sa pentru control bugetar să organizeze un atelier anual/o audiere anuală dedicat(ă) controlului activităților și operațiunilor BEI, care să furnizeze Parlamentului informații suplimentare relevante pentru a-i sprijini activitatea în materie de control al BEI și al operațiunilor sale;

Acțiuni întreprinse în urma recomandărilor Parlamentului

74.  își reiterează solicitarea ca BEI să raporteze cu privire la situația actuală și la stadiul recomandărilor anterioare formulate de Parlament în rezoluțiile sale anuale, în special în ceea ce privește:

   (a) impactul activităților sale de creditare și rezultatele obținute;
   (b) prevenirea conflictelor de interese, în special privind membrii Comitetului de investiții al FEIS și ai Consiliului de administrație al BEI și prevederea unor norme mai stricte privind conflictele de interese în Codul de conduită relevant și, în special, în codurile aplicabile Consiliului de administrație și Comitetului de direcție;
   (c) transparența și divulgarea informațiilor privind sistemul de contractare și subcontractare care vizează intermediarii și beneficiarii finali, cu referire la prevenirea evitării obligațiilor fiscale, a fraudei și a corupției;

o
o   o

75.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/95520
(2) JO C 298, 23.8.2018, p. 80.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0198.
(4) JO L 280, 27.10.2011, p. 1.
(5) JO L 135, 8.5.2014, p. 1.
(6) JO L 169, 1.7.2015, p. 1.
(7) https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/95520


Cererile transfrontaliere de restituire a operelor de artă și a bunurilor culturale furate pe perioada conflictelor armate și a războaielor
PDF 142kWORD 58k
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la cererile transfrontaliere de restituire a operelor de artă și a bunurilor culturale furate pe perioada conflictelor armate și a războaielor (2017/2023(INI))
P8_TA(2019)0037A8-0465/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Convenția de la Haga din 1954 pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat și cel de-al doilea protocol la aceasta din martie 1999,

–  având în vedere rezoluția sa din 14 decembrie 1995 referitoare la restituirea bunurilor furate către comunitățile evreiești(1) și cea din 16 iulie 1998 referitoare la restituirea bunurilor aparținând victimelor Holocaustului(2),

–  având în vedere pachetul de măsuri adoptat în decembrie 2016 pentru consolidarea capacității UE de a combate finanțarea terorismului și a criminalității organizate, îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Planului de acțiune împotriva finanțării terorismului din 2 februarie 2016 (COM(2016)0050) și propunerea sa de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind importul bunurilor culturale din 13 iulie 2017 (COM(2017)0375),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 aprilie 2015 referitoare la distrugerea siturilor culturale de către ISIS/Daesh(3),

–  având în vedere Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal din 24 iunie 1995,

–  având în vedere Directiva 2014/60/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru(4),

–  având în vedere articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

–  având în vedere articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind exportul bunurilor culturale(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială(6), în special articolul 7 alineatul (4),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 decembrie 2003 referitoare la un cadru juridic pentru libera circulație în cadrul pieței interne a bunurilor al căror drept de proprietate este susceptibil de a fi contestat(7),

–  având în vedere studiul din 2016 realizat de Direcția Generală Politici Interne privind „Cererile transfrontaliere de restituire a operelor de artă jefuite pe perioada conflictelor armate și a războaielor și alternative la litigiile în instanță”,

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (8),

–  având în vedere Convenția UNESCO privind mijloacele de interzicere și prevenire a importului, exportului și transferului ilicit de proprietate culturală din 14 noiembrie 1970,

–  având în vedere Rezoluția nr. 14232/12 a Consiliului din 4 octombrie 2012 privind crearea unei rețele informale a autorităților de aplicare a legii și a experților competenți în domeniul bunurilor culturale (UE CULTNET),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice și avizul Comisiei pentru cultură și educație (A8-0465/2018),

A.  întrucât, potrivit Interpol, piața neagră a operelor de artă devine la fel de lucrativă ca piața drogurilor, a armelor și a mărfurilor contrafăcute;

B.  întrucât, potrivit evaluării impactului propunerii Comisiei de privind importul bunurilor culturale, între 80 % și 90 % din vânzările globale de antichități sunt reprezentate de bunuri cu origine ilicită;

C.  întrucât patrimoniul cultural constituie unul dintre elementele de bază ale civilizației, având, printre altele, o valoare simbolică și constituind memoria culturală a umanității, menită să unească oamenii; întrucât, în ultimii ani, facțiunile beligerante și entitățile teroriste din întreaga lume au săvârșit numeroase infracțiuni împotriva patrimoniului cultural mondial și întrucât opere de artă, sculpturi și artefacte arheologice valoroase sunt vândute și importate în UE din anumite țări din afara UE, profiturile obținute putând fi utilizate pentru a finanța activități de terorism; întrucât este esențial să se ia măsuri ferme împotriva traficului ilicit de bunuri culturale, cum ar fi operele de artă jefuite în timpul conflictelor armate și al războaielor din Libia, Siria și Irak; întrucât bunurile culturale au o importanță culturală, artistică, istorică și științifică enormă și trebuie protejate împotriva însușirii ilegale și a jafului;

D.  întrucât, la scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, au avut loc tentative de a găsi și de a restitui bunurile jefuite țării lor de origine;

E.  întrucât restituirea obiectelor tranzacționate și/sau excavate sau obținute ilegal trebuie să fie asigurată, având în vedere angajamentul Uniunii Europene față de procese echitabile și compensarea victimelor, precum și Constituția și Convențiile UNESCO privind protecția patrimoniului;

F.  întrucât Principiile Conferinței de la Washington privind operele de artă confiscate de naziști, Forumul de la Vilnius și Declarația de la Terezin privind bunurile furate în timpul Holocaustului și aspectele conexe au subliniat că este importantă restituirea bunurilor imobile individuale; întrucât numărul operelor de artă care au fost restituite în perioada scursă de la Conferința de la Washington este estimat a fi între 1 000 și 2 000(9); întrucât nu există o listă completă cu operele de artă restituite în ultimii ani;

G.  întrucât lipsesc în continuare opere de artă care așteaptă să fie restituite proprietarilor lor de drept sau moștenitorilor acestora; întrucât, la Conferința de la Washington din 1998, Jonathan Petropoulos a făcut o estimare potrivit căreia, în întreaga Europă, au fost furate în jur de 650 000 de opere de artă, iar Ronald Lauder a afirmat că 11 000 de opere de artă cu o valoare cuprinsă între 10 și 30 de miliarde USD la momentul respectiv (1998) lipsesc în continuare; întrucât Claims Conference-WJRO răspunde, în general, că nu există estimări exacte: au fost furate aproximativ 650 000 de opere de artă, dintre care circa 100 000 lipsesc în continuare;

H.  întrucât justițiabilii continuă să se confrunte cu probleme de natură juridică, din cauza, pe de o parte, a caracterului adesea foarte specific al cerințelor lor și, pe de altă parte, a expirării legilor postbelice privind restituirea, a neretroactivității normelor convenționale, a lipsei unei definiții privind „arta” jefuită, a dispozițiilor privind termenul de prescripție pentru cereri sau a dispozițiilor privind prescripția achizitivă și buna-credință;

I.  întrucât cererile de restituire a operelor de artă și a bunurilor culturale jefuite au fost abordate în principal prin intermediul dreptului internațional public; întrucât este necesar să fie instituite în completare norme mai riguroase ale dreptului internațional privat;

J.  întrucât dimensiunea dezvoltată insuficient a dreptului privat atât la nivel internațional, cât și la nivel european contribuie la insecuritate juridică în cazurile de restituire transfrontalieră a operelor de artă și a bunurilor culturale jefuite, nu numai în ceea ce privește tranzacțiile finalizate cu opere de artă jefuite de către naziști, ci și în ceea ce privește cazurile viitoare;

K.  întrucât nu există legislație la nivelul UE care să reglementeze în mod explicit și cuprinzător cererile de restituire pentru operele de artă și bunurile culturale jefuite în conflicte armate de către persoane private;

L.  întrucât UNESCO, în colaborare cu casele de licitații importante, cu muzeele și cu colecționarii de renume din Europa, realizează cercetări aprofundate cu privire la proveniența acestor opere, pentru a le putea restitui proprietarilor lor;

M.  întrucât, pentru a completa baza de date a Interpol privind bunurile furate, Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM) publică, de mai bine de un deceniu, „liste roșii” care consemnează categoriile de obiecte care ar putea face obiectul traficului ilicit,

1.  regretă că, până în prezent, nu s-a adoptat practic nicio măsură ca urmare a rezoluției sale referitoare la un cadru juridic pentru libera circulație în cadrul pieței interne a bunurilor al căror drept de proprietate este susceptibil de a fi contestat, în care Parlamentul a solicitat Comisiei să efectueze un studiu cu privire la o serie de aspecte legate de normele de drept civil și procedural, cercetarea provenienței, sisteme de catalogare, mecanisme alternative de soluționare a litigiilor și valoarea înființării unei autorități administrative transfrontaliere de coordonare; consideră că articolul 81 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar putea servi drept temei juridic pentru a conferi Uniunii competențe de a acționa în acest domeniu;

2.  subliniază că furtul de opere de artă și alte bunuri culturale în timpul conflictelor armate și al războaielor, precum și pe timp de pace constituie o problemă comună majoră, care trebuie abordată atât din prisma prevenirii, cât și a restituirii bunurilor culturale furate, pentru a proteja și a asigura integritatea patrimoniului și a identității culturale a societăților, a comunităților, a grupurilor și a persoanelor;

3.  constată că nu s-a acordat suficientă atenție la nivelul UE restituirii operelor de artă și bunurilor culturale jefuite, furate sau obținute ilegal, printre altele, în conflicte armate, în special în domeniul dreptului privat, al dreptului internațional privat și al procedurii civile; solicită Comisiei să protejeze, să sprijine și să încurajeze cererile transfrontaliere de restituire a bunurilor culturale strămutate și însușite ilegal ca urmare a actelor de furt sancționate de stat sau jefuite în timpul conflictelor armate; în acest sens, invită Comisia să elaboreze recomandări și orientări, pentru a sensibiliza cu privire la necesitatea sprijinirii instituțiilor naționale din statele membre în ceea ce privește cererile de restituire;

4.  subliniază că instituții precum UNESCO și Interpol fac apel la consolidarea protecției patrimoniului cultural și la responsabilizarea statelor în vederea introducerii unor dispoziții care să faciliteze restituirile;

5.  regretă faptul că nu există statistici fiabile privind amploarea exactă a furtului și a comerțului ilicit cu bunuri culturale; solicită Comisiei și statelor membre să elaboreze statistici fiabile în acest domeniu;

6.  își exprimă îngrijorarea că inițiativele politice și legislative actuale se concentrează exclusiv pe dreptul public, administrativ și/sau penal; evidențiază că, pentru a institui un cadru de reglementare cuprinzător, dreptul privat trebuie luat în considerare într-o măsură mai accentuată; solicită autorităților competente să ia toate măsurile și inițiativele adecvate pentru a realiza acest lucru;

7.  consideră că este necesară o investigare mai profundă pentru a scoate la lumină comerțul ilicit cu bunuri culturale și pentru a obține informații mai detaliate cu privire la amploarea, structura și dimensiunea acestuia, de exemplu prin proiectul ILLICID desfășurat în prezent în Germania;

8.  salută recunoașterea de către unele state membre a faptului că problemele unice legate de cererile de restituire a operelor de artă și a bunurilor culturale jefuite, furate sau obținute în mod ilicit în conflicte armate și războaie trebuie abordate pentru a se ajunge la soluții juridice care să garanteze drepturile de proprietate ale persoanelor particulare, ale autorităților publice și locale și ale asociațiilor religioase deposedate pe nedrept de operele lor de artă în timpul unor conflicte armate sau războaie;

9.  subliniază importanța conștientizării la nivel colectiv pentru a denunța aceste practici ilegale și reamintește că fiecare obiect sustras de la proprietarul său reprezintă o valoare istorică și științifică pierdută pentru totdeauna;

10.  ia act de faptul că cea mai eficientă modalitate de combatere a traficului de bunuri culturale și a dezvoltării pieței de artă ilegale, precum și de sprijinire a restituirii este de a încuraja dezvoltarea unor practici corecte în domeniul comerțului cu opere de artă și al restituirii, dintr-o perspectivă transnațională și mondială, având impact atât în ceea ce privește scopul preventiv, cât și cel coercitiv sau punitiv;

11.  consideră că, pentru a dispune de un set de norme care poate preveni în mod eficient furtul operelor de artă și al bunurilor culturale și contrabanda cu acestea și pentru a realiza o piață mondială a obiectelor de artă pe deplin transparentă, responsabilă și etică, Comisia ar trebui să încerce să coopereze cu țările terțe în vederea stabilirii unor parteneriate fructuoase, ținând seama, în acest scop, de principiile enunțate în Convenția UNIDROIT din 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal;

12.  consideră că o acțiune legislativă a UE, care să includă dimensiunea dreptului internațional privat, ar fi adecvată numai pentru tranzacțiile viitoare;

13.  consideră că este momentul să se pună capăt anilor de tergiversări și nuanțări, dacă se dorește instituirea unei piețe europene a obiectelor de artă responsabilă și etică; solicită Comisiei, în acest sens, să identifice măsurile de drept civil care să contribuie la depășirea problemelor dificile cu care se confruntă persoanele private care doresc restituirea operelor de artă care le aparțin în mod real; în același timp, invită Comisia să elaboreze un nou cadru de dezbateri, în vederea identificării celor mai bune practici și soluții, atât pentru prezent, cât și pentru viitor;

14.  salută propunerea Comisiei de regulament privind importul bunurilor culturale, precum și amendamentele la propunere adoptate de Parlament la 25 octombrie 2018(10); reiterează, având în vedere amploarea globală a pieței operelor de artă și numărul obiectelor aflate în proprietate privată, necesitatea unor eforturi suplimentare în ceea ce privește restituirea transfrontalieră a operelor de artă și a bunurilor culturale furate pe perioada conflictelor armate și a războaielor; subliniază că cercetarea privind proveniența și cooperarea europeană s-au dovedit a fi utile pentru identificarea obiectelor furate și, ulterior, pentru restituirea lor și, în unele cazuri, au dus la prevenirea finanțării grupurilor teroriste sau a războaielor;

15.  regretă faptul că, din cauza lipsei sau a laxismului normelor referitoare la cercetarea privind proveniența și la obligația de diligență sau din cauza diferențelor dintre aceste norme între statele membre, multora dintre cererile transfrontaliere de restituire nu li se poate da curs în mod eficace și coordonat, acest lucru putând încuraja furturile și traficul și stimula contrabanda; observă că, din cauza lipsei unor standarde comune, procedura aplicabilă rămâne adesea neclară pentru toate părțile interesate, inclusiv muzee, comercianții și colecționarii de opere de artă, turiști și călători; solicită, prin urmare, Comisiei să armonizeze normele referitoare la cercetarea privind proveniența și să includă unele principii de bază din Convenția UNIDROIT din 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal;

16.  subliniază că există o nevoie urgentă de a se promova activ recurgerea în mod sistematic la o cercetare independentă și de înaltă calitate privind proveniența pentru a identifica operele de artă furate, a facilita restituirea acestora proprietarilor legitimi, a garanta o piață a obiectelor de artă complet transparentă, responsabilă și etică și a preveni și împiedica în mod eficace furturile de opere de artă și bunuri culturale care provin din zone de război și de conflicte armate și traficul cu acestea; ia act de posibilitățile oferite de instrumentele financiare europene în acest sens; solicită Comisiei și statelor membre să încurajeze și să sprijine, la nivelul Uniunii și la nivel național, programe speciale de formare în domeniul cercetării privind proveniența, pentru a le permite în special celor implicați în combaterea comerțului ilicit cu bunuri culturale să-și dezvolte și să-și îmbunătățească competențele de specialitate, inclusiv prin proiecte transfrontaliere;

17.  consideră că cercetarea privind proveniența este strâns legată de obligația de diligență necesară aplicabilă la achiziționarea de opere de artă și constituie o preocupare majoră pentru toți actorii de pe piața artei deoarece dobândirea, cu bună știință sau din neglijență, a unor opere de artă furate este pedepsită în temeiul anumitor legislații naționale;

18.  consideră că, în mod evident, ar trebui să se aibă grijă să se creeze o listă cuprinzătoare a tuturor obiectelor culturale, inclusiv a celor care au aparținut evreilor, care au fost furate de către naziști și aliații acestora, din momentul în care aceste acte au avut loc și până în prezent; îndeamnă Comisia să sprijine un sistem de catalogare care să fie utilizat, de asemenea, de entitățile publice și de colecțiile de artă private, cu scopul de a colecta date privind situația bunurilor culturale jefuite, furate sau obținute ilegal și statutul exact al cererilor existente; îndeamnă Comisia să sprijine proiecte de digitalizare care să elaboreze baze de date digitale sau să le conecteze pe cele existente, pentru a facilita schimbul de astfel de date și cercetarea privind proveniența;

19.  consideră că, pentru a permite o bună cercetare privind proveniența, este necesară crearea unui registru documentar sau a unui registru de tranzacții cât se poate de detaliat; solicită Comisiei să sprijine activ elaborarea unor orientări comune privind astfel de registre și să adopte măsurile adecvate pentru a încuraja statele membre să introducă o obligație generală pentru profesioniștii piețelor obiectelor de artă de a păstra un astfel de registru de tranzacții și, la nivel mai general, de a adera la Convenția UNIDROIT din 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal;

20.  îndeamnă Comisia să încurajeze activitățile de cercetare privind proveniența din întreaga Uniune și să le sprijine din punct de vedere financiar; sugerează Comisiei să organizeze un forum de discuții pentru a face schimb de bune practici și pentru a găsi cele mai bune soluții pentru prezent și pentru viitor;

21.  invită Comisia să aibă în vedere instituirea unui mecanism specific de soluționare alternativă a litigiilor pentru a aborda cazurile de cereri de restituire a operelor de artă și a bunurilor culturale jefuite, cu scopul de a depăși obstacolele juridice existente, cum ar fi o formă hibridă de arbitraj și mediere; subliniază importanța unor standarde clare și a unor proceduri transparente și neutre;

22.  ia act de faptul că termenul de prescripție le creează adesea dificultăți reclamanților în materie de restituire; solicită Comisiei să evalueze chestiunea și să găsească echilibrul adecvat în ceea ce privește termenul de prescripție aplicabil cererilor de restituire a obiectelor de artă jefuite, inclusiv celor de restituire a obiectelor de artă jefuite de către naziști, care ar trebui să țină seama atât de protecția intereselor victimelor jafului și furtului, cât și de cele ale pieței; consideră că Actul SUA privind recuperarea operelor de artă expropriate în timpul Holocaustului ar putea servi drept exemplu;

23.  solicită Comisiei să aibă în vedere luarea unei măsuri legislative pentru a consolida sistemul juridic aplicabil cererilor de restituire transfrontalieră a operelor de artă și a bunurilor culturale furate în timpul conflictelor armate și al războaielor, pe baza unor instrumente de drept internațional privat;

24.  solicită instituțiilor competente ale UE să încurajeze statele membre să facă schimb de informații privind practicile existente în ceea ce privește verificarea provenienței bunurilor culturale și să își intensifice cooperarea pentru a armoniza măsurile de control și procedurile administrative menite să stabilească proveniența bunurilor culturale;

25.  atrage atenția asupra lipsei de coordonare la nivelul statelor membre în ceea ce privește interpretarea noțiunii de „diligență necesară”; invită Comisia să clarifice noțiunea de „diligență necesară” în ceea ce privește buna credință; evidențiază, ca exemplu, articolul 16 din Legea federală elvețiană privind transferul internațional de bunuri culturale, care interzice comercianților și adjudecătorilor încheierea unei tranzacții de artă în cazul în care au îndoieli cu privire la proveniența obiectului; constată că, în temeiul acestei legi, sarcina probei este transferată în parte vânzătorului; cu toate acestea, posesorul unei opere de artă nu se poate baza pe principiul bunei credințe în cazul în care nu este în măsură să demonstreze că a acordat atenția cuvenită în momentul achiziției; invită Comisia să adopte măsuri destinate să sensibilizeze piața obiectelor de artă și potențialii cumpărători de artefacte în ceea ce privește importanța cercetării privind proveniența, având în vedere faptul că acest tip de cercetare este legat de obligația de diligență necesară;

26.  îndeamnă Comisia să elaboreze principii comune privind accesul la arhivele publice sau private care conțin informații privind identificarea și localizarea bunurilor și să efectueze o analiză detaliată a bazelor de date existente cu privire la bunurile culturale și să aibă în vedere crearea unei metabaze de date centrale, care să țină cont de informațiile disponibile, să fie actualizată în mod periodic și să fie accesibilă tuturor actorilor relevanți; consideră că, pornind de la această metabază de date centrale, ar trebui să fie instituit un sistem comun de catalogare, care ar putea utiliza identificatori standardizați ai obiectelor; solicită, prin urmare, Comisiei să încurajeze introducerea unor identificatori ai obiectelor, elaborați și promovați de către ICOM și alte organizații, ca standard de piață în întreaga piață internă; consideră că o astfel de bază de date ar trebui să fie conectată la „Baza de date a operelor de artă furate” a Interpol și să fie actualizată în mod periodic;

27.  consideră că crearea, cu scopul de a permite o cercetare privind proveniența mai detaliată și mai exactă, a unui registru documentar sau a unui registru de tranzacții cu bunuri culturale ar putea fi o completare utilă a bazei de date menționate mai sus; solicită Comisiei să adopte măsurile adecvate pentru a încuraja statele membre să introducă o obligație generală pentru actorii de pe piețele obiectelor de artă de a păstra astfel de registre documentare sau registre de tranzacții și, la nivel mai general, de a adera la Convenția UNIDROIT din 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal;

28.  consideră că baza de date centrală ar trebui să funcționeze pe baza unui sistem de catalogare comun, prin care obiectele ar fi identificate într-un mod standardizat (luând în considerare caracteristici precum materialele, tehnicile, măsurătorile, inscripțiile, titlul, subiectul, data sau perioada etc.);

29.  solicită Comisiei să identifice principiile comune privind modul de stabilire a dreptului de proprietate, precum și normele privind prescrierea și standardele de probă și conceptul de jaf și artă, luând în considerare reglementările în vigoare în statele membre în acest sens;

30.  solicită statelor membre și țărilor candidate să depună toate eforturile necesare pentru a adopta măsuri care să asigure crearea unor mecanisme care să favorizeze întoarcerea proprietății la care se face referire în prezenta rezoluție și luarea în considerare a faptului că restituirea operelor de artă jefuite, furate sau obținute ilegal în cursul desfășurării de crime împotriva umanității către reclamanții legitimi reprezintă o chestiune de interes general în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului;

31.  consideră că, pentru a dispune de un set de norme care poate preveni în mod eficient furtul operelor de artă și al bunurilor culturale și contrabanda cu acestea și pentru a realiza o piață mondială a obiectelor de artă pe deplin transparentă, responsabilă și etică, Comisia ar trebui să urmărească să coopereze cu țări terțe și să instituie parteneriate fructuoase care să favorizeze întoarcerea proprietății la care se face referire în prezenta rezoluție, luând totodată în considerare atât principiile consacrate în Convenția UNIDROIT din 1995 privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, cât și articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului;

32.  reamintește că educația favorizează respectarea și aprecierea operelor de artă și a altor bunuri culturale, ca simboluri ale patrimoniului cultural, și că, prin urmare, joacă un rol important în prevenirea și descurajarea furturilor și a comerțului ilicit cu bunuri culturale; invită Comisia și statele membre să încurajeze și să sprijine acțiuni educaționale și de sensibilizare în acest sens, inclusiv în contexte non-formale și informale;

33.  invită Comisia și toate autoritățile competente relevante să adopte măsuri destinate să sensibilizeze piața obiectelor de artă și potențialii cumpărători de artefacte cu privire la importanța cercetării privind proveniența, având în vedere faptul că acest tip de cercetare este legat de obligația de diligență;

34.  reamintește că, pentru a combate traficul ilicit cu opere aparținând patrimoniului cultural, este esențială o cooperare strânsă între organele de poliție și cele vamale, la nivel european și internațional;

35.  sprijină ideea ca procedurile transfrontaliere de restituire a operelor de artă și a bunurilor culturale jefuite, furate sau obținute ilegal pe perioada conflictelor armate și a războaielor și promovarea activă a cercetării privind proveniența să fie abordate în contextul inițiativei Anul European al Patrimoniului Cultural 2018; invită, prin urmare, Comisia și grupul de lucru instituit de aceasta să includă acest punct în planul lor de lucru care prezintă în detaliu activitățile pentru Anul European al Patrimoniului Cultural 2018;

36.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 17, 22.1.1996, p. 199.
(2) JO C 292, 21.9.1998, p. 166.
(3) JO C 346, 21.9.2016, p. 55.
(4) JO L 159, 28.5.2014, p. 1.
(5) JO L 39, 10.2.2009, p. 1.
(6) JO L 351, 20.12.2012, p. 1.
(7) JO C 91E, 15.4.2004, p. 500.
(8) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.
(9) Potrivit Inițiativei Claims Conference-WJRO [Conferința privind pretențiile materiale - World Jewish Restitution Organization (Organizația mondială pentru restituirea proprietăților aparținând evreilor)] privind operele de artă și bunurile culturale jefuite.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2018)0418.


Protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre ***I
PDF 221kWORD 73k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre (COM(2018)0324 – C8-0178/2018 – 2018/0136(COD))(1)
P8_TA(2019)0038A8-0469/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Statul de drept este una dintre principalele valori pe care se bazează Uniunea. Astfel cum se reamintește la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, aceste valori sunt comune statelor membre.
(1)  Uniunea este întemeiată pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și în criteriile de aderare la Uniune. Astfel cum se reamintește la articolul 2 din TUE, aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)  Statele membre ar trebui să își respecte obligațiile și să dea un exemplu prin îndeplinirea lor pe deplin și să treacă la o cultură comună a statului de drept ca valoare universală care să fie aplicată de toate părțile interesate în mod echitabil. Respectarea și promovarea deplină a acestor principii constituie condiția prealabilă esențială pentru legitimitatea proiectului european în ansamblul său și condiția de bază pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune și asigurarea punerii efective în aplicare a politicilor sale.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 1 b (nou)
(1b)  În conformitate cu articolul 2, articolul 3 alineatul (1) și articolul 7 din TUE, Uniunea are posibilitatea de a acționa pentru a-și proteja fundamentul constituțional și valorile pe care se întemeiază, inclusiv principiile sale bugetare. Statele membre, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și țările candidate au obligația de a respecta, proteja și promova aceste principii și valori, precum și datoria de a coopera loial;
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Statul de drept impune tuturor autorităților publice să acționeze în limitele stabilite de lege, în conformitate cu valorile democrației și ale drepturilor fundamentale, precum și sub controlul unor instanțe de judecată independente și imparțiale. În conformitate cu statul de drept, principii precum, în special, legalitatea7, securitatea juridică8, interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive9, separarea puterilor în stat10 și o protecție jurisdicțională efectivă de către instanțele independente11 trebuie să fie respectate12.
(2)  Statul de drept impune tuturor autorităților publice să acționeze în limitele stabilite de lege, în conformitate cu valorile democrației și ale respectării drepturilor fundamentale, precum și sub controlul unor instanțe de judecată independente și imparțiale. În conformitate cu statul de drept, trebuie respectate12 principii precum, în special, legalitatea7, inclusiv un proces transparent, responsabil și democratic de implementare a legislației, securitatea juridică8, interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea prerogativelor executive9, separarea puterilor în stat10, accesul la justiție și o protecție jurisdicțională efectivă în fața unor instanțe independente și imparțiale11. Aceste principii sunt reflectate, printre altele, la nivelul Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și, de asemenea, pe baza jurisprudenței pertinente a Curții Europene a Drepturilor Omului12a.
__________________
__________________
7 Hotărârea Curții de Justiție din 29 aprilie 2004, CAS Succhi di Frutta, C-496/99, PECLI:EU:C:2004:236, punctul 63.
7 Hotărârea Curții de Justiție din 29 aprilie 2004, CAS Succhi di Frutta, C-496/99, PECLI:EU:C:2004:236, punctul 63.
8 Hotărârea Curții de Justiție din 12 noiembrie 1981, Amministrazione delle finanze dello Stato/Srl Meridionale Industria Salumi și alții Ditta Italo Orlandi & Figlio și Ditta Vincenzo Divella/Amministrazione delle finanze dello Stato. Cauzele conexate 212-217/80, ECLI:EU:C:1981:270, punctul 10.
8 Hotărârea Curții de Justiție din 12 noiembrie 1981, Amministrazione delle finanze dello Stato/Srl Meridionale Industria Salumi și alții Ditta Italo Orlandi & Figlio și Ditta Vincenzo Divella/Amministrazione delle finanze dello Stato. Cauzele conexate 212-217/80, ECLI:EU:C:1981:270, punctul 10.
9 Hotărârea Curții de Justiție din 21 septembrie 1989, Hoechst, cauzele conexate 46/87 și 227/88, ECLI:EU:C:1989:337, punctul 19.
9 Hotărârea Curții de Justiție din 21 septembrie 1989, Hoechst, cauzele conexate 46/87 și 227/88, ECLI:EU:C:1989:337, punctul 19.
10 Hotărârea Curții de Justiție din 10 noiembrie 2016, Kovalkovas, C-477/16, ECLI:EU:C:2016:861, punctul 36; hotărârea Curții de Justiție din 10 noiembrie 2016, PPU Poltorak, C-452/16, ECLI:EU:C:2016:858, punctul 35; și hotărârea Curții de Justiție din 22 decembrie 2010, DEB, C­279/09, ECLI:EU:C:2010:811, punctul 58.
10 Hotărârea Curții de Justiție din 10 noiembrie 2016, Kovalkovas, C-477/16, ECLI:EU:C:2016:861, punctul 36; Hotărârea Curții de Justiție din 10 noiembrie 2016, PPU Poltorak, C-452/16, ECLI:EU:C:2016:858, punctul 35; și hotărârea Curții de Justiție din 22 decembrie 2010, DEB, C­279/09, ECLI:EU:C:2010:811, punctul 58.
11 Hotărârea Curții de Justiție din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses/Tribunal de Contas, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117, punctele 31, 40-41.
11 Hotărârea Curții de Justiție din 27 februarie 2018, Associação Sindical dos Juízes Portugueses/Tribunal de Contas, C-64/16, ECLI:EU:C:2018:117, punctele 31, 40-41; hotărârea Curții de Justiție din 25 iulie 2018, LM, C-216/18, PPU, ECLI:EU:C:2018:586, punctele 63-67.
12 Comunicarea Comisiei „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept”, COM(2014)0158, anexa I.
12 Comunicarea Comisiei „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept”, COM(2014)0158, anexa I.
12a Raportul Comisiei de la Veneția din 4 aprilie 2011 Studiul nr. 512/2009 (CDL-AD(2011)003rev).
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Criteriile de aderare sau criteriile de la Copenhaga, stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 și întărite de Consiliul European de la Madrid din 1995, reprezintă condițiile esențiale pe care toate țările candidate trebuie să le îndeplinească pentru a deveni state membre. Aceste criterii includ stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților; o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței, precum și capacitatea de asumare a obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al Uniunii.
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 2 b (nou)
(2b)  Dacă o țară candidată nu îndeplinește standardele, valorile și principiile democratice necesare, urmarea este amânarea aderării țării respective la Uniune, până când aceasta îndeplinește pe deplin aceste standarde. Obligațiile care le revin țărilor candidate în conformitate cu criteriile de la Copenhaga continuă să se aplice statelor membre și după aderarea lor la Uniune, în temeiul articolului 2 din TUE și al principiului cooperării loiale consacrat la articolul 4 din TUE. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie evaluate în mod periodic pentru a verifica dacă legislația și practicile lor continuă să respecte criteriile și valorile comune respective pe care este întemeiată Uniunea, oferind astfel un cadru juridic și administrativ solid pentru punerea în aplicare a politicilor Uniunii.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Statul de drept este o condiție prealabilă pentru protecția celorlalte valori fundamentale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului. Respectarea statului de drept este legată în mod intrinsec de respectarea democrației și a drepturilor fundamentale: nu poate exista democrație și respectarea drepturilor fundamentale fără respectarea statului de drept și viceversa.
(3)  Deși nu există o ierarhie între valorile Uniunii, respectarea statului de drept este esențială pentru protecția celorlalte valori fundamentale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului. Respectarea statului de drept este legată în mod intrinsec de respectarea democrației și a drepturilor fundamentale: nu poate exista democrație și respectarea drepturilor fundamentale fără respectarea statului de drept și viceversa. Coerența și consecvența politicii interne și externe în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale sunt esențiale pentru credibilitatea Uniunii.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Organismele judiciare ar trebui să acționeze în mod independent și imparțial, iar organele de urmărire penală ar trebui să își poată exercita în mod corespunzător funcția. Acestea ar trebui să dispună de resurse suficiente și de proceduri pentru a acționa în mod eficace și cu respectarea deplină a dreptului la un proces echitabil. Aceste condiții sunt cerute drept garanție minimă împotriva unor decizii ilegale și arbitrare luate de autoritățile publice care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii.
(6)  Independența și imparțialitatea sistemului judiciar ar trebui garantate întotdeauna, iar organele de urmărire penală ar trebui să își poată exercita în mod corespunzător funcția. Acestea ar trebui să dispună de resurse suficiente și de proceduri pentru a acționa în mod eficace și cu respectarea deplină a dreptului la un proces echitabil. Aceste condiții sunt cerute drept garanție minimă împotriva unor decizii ilegale și arbitrare luate de autoritățile publice care ar putea afecta aceste principii fundamentale și interesele financiare ale Uniunii.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)   Independența parchetelor și a sistemului judiciar presupune în egală măsură independența formală (de jure) și independența efectivă (de facto) a parchetelor și a sistemului judiciar, precum și a procurorilor și a judecătorilor.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Respectarea statului de drept este importantă nu doar pentru cetățenii Uniunii, ci și pentru inițiativele de afaceri, pentru inovare, pentru investiții și pentru buna funcționare a pieței interne, care se va dezvolta cel mai bine dacă există un cadru juridic și instituțional solid.
(8)  Respectarea statului de drept este esențială nu doar pentru cetățenii Uniunii, ci și pentru inițiativele de afaceri, pentru inovare, pentru investiții, pentru coeziunea economică, socială și teritorială și pentru buna funcționare a pieței interne, care se va dezvolta sustenabil numai dacă există un cadru juridic și instituțional solid.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Integrarea mecanismelor de monitorizare existente ale Uniunii, cum ar fi Mecanismul de cooperare și verificare, Tabloul de bord privind justiția și rapoartele privind combaterea corupției într-un cadru mai larg privind monitorizarea statului de drept ar putea asigura mecanisme de control mai eficiente și mai eficace pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 8 b (nou)
(8b)   Lipsa transparenței, discriminarea arbitrară, denaturarea concurenței și condițiile de concurență inechitabile în cadrul pieței interne și în afara acesteia, impactul asupra integrității pieței unice și asupra echității, stabilității și legitimității sistemului fiscal, inegalitățile economice profunde, concurența neloială dintre state, nemulțumirea socială, neîncrederea și deficitul democratic constituie unele dintre efectele negative ale practicilor fiscale dăunătoare.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 10 a (nou)
(10a)  Uniunea are la dispoziție o multitudine de instrumente și procese pentru a asigura aplicarea deplină și corectă a principiilor și a valorilor prevăzute în TUE, dar în prezent nu există niciun răspuns rapid și eficace provenind din partea instituțiilor Uniunii, în special pentru a asigura buna gestiune financiară. Pentru a fi adecvate și eficace, instrumentele existente ar trebui să fie puse în aplicare, evaluate și completate în cadrul unui mecanism al statului de drept.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Deficiențele generalizate existente în statele membre în ceea ce privește statul de drept care afectează în special buna funcționare a autorităților publice și a controlului jurisdicțional efectiv pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii.
(11)  Deficiențele generalizate existente în statele membre în ceea ce privește statul de drept care afectează în special buna funcționare a autorităților publice și a controlului jurisdicțional efectiv pot afecta grav interesele financiare ale Uniunii. Efectuarea unor anchete eficiente în cazul unor astfel de deficiențe și aplicarea unor măsuri eficace și proporționale dacă se constată o deficiență generalizată sunt necesare nu numai pentru asigurarea intereselor financiare ale Uniunii, cum ar fi colectarea eficientă a veniturilor, dar și pentru a asigura încrederea publică în Uniune și în instituțiile acesteia. În definitiv, numai un sistem judiciar independent, care susține statul de drept și securitatea juridică în toate statele membre, poate să garanteze că sumele provenite de la bugetul Uniunii sunt suficient de protejate.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   Amploarea fenomenelor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale se ridică, potrivit estimărilor Comisiei, la până la o mie de miliarde de euro pe an. Impactul negativ al unor astfel de practici asupra bugetelor statelor membre și al Uniunii și asupra cetățenilor este evident și ar putea afecta încrederea în democrație.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 11 b (nou)
(11b)   Evitarea obligațiilor fiscale la nivelul întreprinderilor are un impact direct asupra bugetelor statelor membre și al Uniunii, precum și asupra repartizării eforturilor fiscale între categoriile de contribuabili, precum și între factorii economici.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 11 c (nou)
(11c)   Statele membre ar trebui să aplice pe deplin principiul cooperării loiale în aspecte legate de concurența fiscală.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 11 d (nou)
(11d)   Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, ar trebui să se asigure că dreptul Uniunii și principiul cooperării loiale între statele membre sunt respectate pe deplin.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 11 e (nou)
(11e)   Evaluarea și monitorizarea politicilor fiscale ale statelor membre la nivelul Uniunii ar elimina riscul punerii în aplicare de noi măsuri fiscale dăunătoare în statele membre. Monitorizarea respectării de către statele membre, jurisdicțiile, regiunile sau alte structuri administrative ale acestora a listei comune a Uniunii privind țările și teritoriile necooperante ar proteja piața unică și ar asigura funcționarea corespunzătoare și coerentă a acesteia.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Identificarea unei deficiențe generalizate necesită o evaluare calitativă realizată de Comisie. Evaluarea respectivă se poate baza pe informații primite din toate sursele disponibile și de la toate instituțiile recunoscute, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rapoartele Curții de Conturi și concluziile și recomandările organizațiilor și rețelelor internaționale relevante, cum ar fi organismele Consiliului Europei și rețelele europene ale curților supreme și ale consiliilor judiciare.
(12)  Identificarea unei deficiențe generalizate necesită o evaluare calitativă aprofundată realizată de Comisie. Evaluarea respectivă ar trebui să fie obiectivă, imparțială și transparentă și să se bazeze pe informații primite din toate sursele pertinente, ținând seama de criteriile utilizate în contextul negocierilor de aderare la Uniune, în special capitolele acquis-ului privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, controlul financiar și impozitarea, precum și orientările utilizate în contextul Mecanismului de cooperare și verificare în vederea urmăririi progreselor înregistrate de un stat membru și de la instituțiile recunoscute, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene și ale Curții Europene a Drepturilor Omului, rezoluțiile Parlamentului European, rapoartele Curții de Conturi și concluziile și recomandările organizațiilor internaționale relevante, cum ar fi organele Consiliului Europei, inclusiv, în special, lista de control a Comisiei de la Veneția cu privire la statul de drept, și rețelele internaționale relevante, cum ar fi rețelele europene ale curților supreme și ale consiliilor judiciare.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Ar trebui instituit un grup consultativ de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și al chestiunilor financiare și bugetare, cu scopul de a sprijini Comisia în evaluarea sa privind deficiențele generalizate. Grupul respectiv ar trebui să efectueze o evaluare anuală independentă a aspectelor legate de statul de drept în toate statele membre care afectează sau riscă să afecteze buna gestiune financiară sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, ținând seama de informațiile furnizate de toate sursele relevante și de instituțiile recunoscute. Atunci când ia o decizie cu privire la adoptarea sau eliminarea unor posibile măsuri, Comisia ar trebui să țină seama de opiniile relevante exprimate de grupul respectiv.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Ar trebui stabilite măsurile posibile care pot fi adoptate în cazul unor deficiențe generalizate, precum și procedura care trebuie urmată pentru adoptarea măsurilor respective. Aceste măsuri ar trebui să includă suspendarea plăților și a angajamentelor, o reducere a finanțării în cadrul angajamentelor existente, precum și interdicția de a încheia noi angajamente cu destinatarii.
(13)  Ar trebui stabilite măsurile care pot fi adoptate în cazul unor deficiențe generalizate, precum și procedura care trebuie urmată pentru adoptarea măsurilor respective. Aceste măsuri ar trebui să includă suspendarea plăților și a angajamentelor, o reducere a finanțării în cadrul angajamentelor existente, precum și interdicția de a încheia noi angajamente cu destinatarii.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  Este esențial ca interesele legitime ale destinatarilor și beneficiarilor finali să fie protejate în mod corespunzător atunci când se adoptă măsuri în cazul unor deficiențe generalizate. Atunci când are în vedere adoptarea unor măsuri, Comisia ar trebui să țină seama de impactul lor potențial asupra destinatarilor și beneficiarilor finali. Pentru a întări protecția destinatarilor sau beneficiarilor finali, Comisia ar trebui să furnizeze informații și orientări prin intermediul unui site sau al unui portal electronic, împreună cu instrumente adecvate pentru a informa Comisia cu privire la orice încălcare a obligației juridice a entităților guvernamentale și a statelor membre de a continua să efectueze plăți după adoptarea măsurilor în temeiul prezentului regulament. Dacă este necesar, pentru a se asigura că orice sumă datorată de entitățile guvernamentale sau de statele membre este plătită efectiv destinatarilor sau beneficiarilor finali, Comisia ar trebui să fie în măsură să recupereze plățile efectuate către aceste entități sau, după caz, să efectueze o corecție financiară prin reducerea sprijinului pentru un program și să transfere o sumă echivalentă în rezerva Uniunii, care urmează să fie utilizată în beneficiul destinatarilor sau al beneficiarilor finali.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a prezentului regulament și având în vedere importanța efectelor financiare a măsurilor impuse în temeiul prezentului regulament, ar trebui să i se confere competențe de executare Consiliului, care ar trebui să acționeze pe baza unei propuneri a Comisiei. Pentru a facilita adoptarea deciziilor care se impun pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, ar trebui utilizat votul cu majoritate calificată inversă.
(15)  Pentru a asigura punerea în aplicare uniformă a prezentului regulament și având în vedere importanța efectelor financiare a măsurilor impuse în temeiul prezentului regulament, ar trebui să i se confere competențe de executare Comisiei.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)  Având în vedere efectul lor asupra bugetului Uniunii, măsurile instituite în temeiul prezentului regulament ar trebui să intre în vigoare numai după ce Parlamentul European și Consiliul au aprobat un transfer către o rezervă bugetară cu un cuantum echivalent cu valoarea măsurilor adoptate. Pentru a facilita adoptarea deciziilor care sunt necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, astfel de transferuri ar trebui considerate a fi aprobate, cu excepția cazului în care, într-un termen stabilit, sunt modificate sau respinse de Parlamentul European sau Consiliu, cel din urmă hotărând cu majoritate calificată.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Înainte de a propune adoptarea oricărei măsuri în temeiul prezentului regulament, Comisia ar trebui să informeze statul membru vizat cu privire la motivele pentru care consideră că există o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept în statul membru respectiv. Statul membru ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații. Comisia și Consiliul ar trebui să țină seama de aceste observații.
(16)  Înainte de a propune adoptarea oricărei măsuri în temeiul prezentului regulament, Comisia ar trebui să informeze statul membru vizat cu privire la motivele pentru care consideră că există o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept în statul membru respectiv. Comisia ar trebui să informeze fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la o astfel de notificare și conținutul acesteia. Statul membru în cauză ar trebui să aibă posibilitatea de a prezenta observații. Comisia ar trebui să țină seama de aceste observații.
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  Consiliul ar trebui să ridice măsurile cu efect suspensiv pe baza unei propuneri a Comisiei dacă situația care a condus la impunerea măsurilor respective a fost suficient remediată.
(17)  Comisia ar trebui să ridice măsurile cu efect suspensiv și să propună Parlamentului European și Consiliului să ridice total sau parțial rezerva bugetară a măsurilor în cauză dacă situația care a condus la impunerea măsurilor respective a fost suficient remediată.
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European cu privire la toate măsurile propuse și adoptate în temeiul prezentului regulament,
eliminat
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera a
(a)  „statul de drept” se referă la valoarea Uniunii consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care include principii precum legalitatea – care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor, securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente, inclusiv a drepturilor fundamentale, separarea puterilor în stat și egalitatea în fața legii;
(a)  „statul de drept” este înțeles în legătură cu valorile Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, precum și cu criteriile de aderare la Uniune menționate la articolul 49 din TUE; acesta include principii precum legalitatea – care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legislației; securitatea juridică; interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive; accesul la justiție și protecția jurisdicțională efectivă în fața unor instanțe independente și imparțiale; inclusiv a drepturilor fundamentale stipulate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului; separarea puterilor în stat; nediscriminarea și egalitatea în fața legii;
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera b
(b)  „deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept” înseamnă o practică sau o omisiune larg răspândită ori recurentă sau o măsură luată de autoritățile publice care afectează statul de drept;
(b)  „deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept” înseamnă o practică sau o omisiune larg răspândită ori recurentă sau o măsură luată de autoritățile publice care afectează statul de drept, în cazul în care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii; o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept poate fi, de asemenea, o consecință a unei amenințări sistemice la adresa valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii;
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera c
(c)  „entitate guvernamentală” înseamnă toate autoritățile publice de la toate nivelurile de guvernare, inclusiv autoritățile naționale, regionale și locale, precum și organizațiile din statele membre în sensul [articolului 2 punctul 42] din Regulamentul (UE, Euratom) nr. [...] (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).
(c)  „entitate guvernamentală” înseamnă orice autoritate publică de la toate nivelurile de guvernare, inclusiv autoritățile naționale, regionale și locale, precum și organizațiile din statele membre în sensul articolului 2 punctul 42 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului1a (denumit în continuare „Regulamentul financiar”).
__________________
1a Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 2 a (nou)
Articolul 2a
Deficiențe generalizate
În special următoarele sunt considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în cazul în care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii:
(a)  periclitarea independenței sistemului judiciar, inclusiv stabilind orice tip de limitări privind capacitatea de exercitare a funcțiilor judiciare în mod autonom, intervenind din exterior asupra garanțiilor de independență, limitând activitatea judiciară în temeiul unui ordin extern, revizuind în mod arbitrar normele privind numirea sau condițiile de muncă ale personalului judiciar, influențându-l în orice mod care îi pune în pericol imparțialitatea sau interferând cu independența avocaturii;
(b)  faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;
(c)  limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective a încălcărilor legii;
(d)  periclitarea capacității administrative a unui stat membru de a respecta obligațiile care decurg din statutul de membru al Uniunii, inclusiv capacitatea de a pune în aplicare în mod efectiv normele, standardele și politicile care alcătuiesc corpul dreptului Uniunii;
(e)  măsuri care reduc protecția comunicării confidențiale dintre avocat și client.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 3 – titlu
Măsuri
Riscuri la adresa intereselor financiare ale Uniunii
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Se iau măsuri adecvate în cazul în care o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii, în special:
1.  o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru poate fi constatată atunci când unul sau mai multe dintre următoarele, în special, sunt afectate sau riscă să fie afectate:
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera a
(a)  funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru vizat care execută bugetul Uniunii, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de acordare a granturilor, atunci când asigură monitorizarea și efectuează controale;
(a)  funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru vizat care execută bugetul Uniunii, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de acordare a granturilor;
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera a a (nouă)
(aa)  buna funcționare a economiei de piață, respectând astfel concurența și forțele pieței din Uniune, precum și punerea în aplicare în mod eficace a obligațiilor care decurg din calitatea de membru, inclusiv adeziunea la obiectivul uniunii politice, economice și monetare;
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera a b (nouă)
(ab)  buna funcționare a autorităților care efectuează controale financiare, monitorizare și audituri interne și externe, precum și funcționarea corespunzătoare a sistemelor eficiente și transparente de gestiune financiară și de responsabilitate;
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera b
(b)  funcționarea corespunzătoare a organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea penală a fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii;
(b)  funcționarea corespunzătoare a organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii;
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera c
(c)  controlul jurisdicțional efectiv de către instanțe independente al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a) și (b);
(c)  controlul jurisdicțional efectiv de către instanțe independente al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a), (ab) și (b);
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera d
(d)  prevenirea și sancționarea fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii și impunerea de către instanțele sau de către autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficiente și disuasive în ceea ce privește destinatarii;
(d)  prevenirea și sancționarea fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii și impunerea de către instanțele sau de către autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficiente și disuasive în ceea ce privește destinatarii;
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera e a (nouă)
(ea)   prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale și a concurenței fiscale și funcționarea corespunzătoare a autorităților care contribuie la cooperarea administrativă în materie fiscală;
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera f
(f)  cooperarea eficace și în timp util cu Oficiul european de luptă antifraudă și cu Parchetul European în cursul anchetelor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul propriilor acte juridice și în conformitate cu principiul cooperării loiale.
(f)  cooperarea eficace și în timp util cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, cu condiția participării statului membru în cauză, cu Parchetul European în cursul anchetelor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul propriilor acte juridice și în conformitate cu principiul cooperării loiale;
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1 – litera f a (nouă)
(fa)  execuția corectă a bugetului Uniunii în urma unei încălcări sistematice a drepturilor fundamentale.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2
2.   Următoarele fapte pot, în special, să fie considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept:
eliminat
(a)  periclitarea independenței sistemului judiciar;
(b)  faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;
(c)  limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii.
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 3 a (nou)
Articolul 3a
Grupul experților independenți
1.  Comisia instituie un grup de experți independenți („Grupul”).
Grupul este alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional și al chestiunilor financiare și bugetare. Un expert este numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experți sunt numiți de Parlamentul European. Componența Grupului asigură un echilibru de gen.
Ori de câte ori este cazul, reprezentanți ai organizațiilor și rețelelor relevante, cum ar fi Federația europeană a academiilor de științe și umaniste, Rețeaua europeană a instituțiilor naționale pentru drepturile omului, organismele Consiliului Europei, Comisia Europeană pentru eficiența justiției, Consiliul Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa, Rețeaua pentru justiție fiscală, Organizația Națiunilor Unite, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pot fi invitați ca observatori în cadrul Grupului, în conformitate cu normele procedurale menționate la alineatul (6).
2.  Atribuțiile consultative ale Grupului au scopul de a asista Comisia în identificarea deficiențelor generalizate în materie de stat de drept într-un stat membru, care afectează sau riscă să afecteze principiile bunei gestiuni financiare sau protecția intereselor financiare ale Uniunii.
Grupul evaluează anual situația din toate statele membre pe baza unor criterii și informații cantitative și calitative, ținând seama în mod corespunzător de informațiile și orientările menționate la articolul 5 alineatul (2).
3.  În fiecare an, Grupul publică un rezumat al constatărilor sale.
4.  În cadrul misiunii sale consultative și ținând seama de rezultatul considerațiilor de la alineatul (2), Grupul poate exprima un aviz cu privire la o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept într-un stat membru.
Atunci când exprimă un aviz, Grupul încearcă să ajungă la un consens. În cazul în care nu se poate ajunge la un astfel de consens, Grupul își exprimă avizul printr-o majoritate simplă a membrilor săi.
5.  Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în temeiul articolului 5 alineatul (6) și al articolul 6 alineatul (2), Comisia ia în considerare orice aviz relevant emis de Grup în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol.
6.  Grupul alege un președinte din rândul membrilor săi. Grupul își stabilește regulamentul de procedură.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 4 – titlu
Conținutul măsurilor
Măsuri pentru protejarea bugetului Uniunii
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 1 – partea introductivă
1.  Se pot adopta una sau mai multe dintre următoarele măsuri adecvate:
1.  În cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3, se pot adopta una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3
3.  Măsurile adoptate sunt proporționale cu natura, gravitatea și amploarea deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept. În măsura posibilului, măsurile vizează acțiunile Uniunii afectate sau care ar putea fi afectate de deficiența respectivă.
3.  Măsurile adoptate sunt proporționale cu natura, gravitatea, durata și amploarea deficienței generalizate în ceea ce privește statul de drept. În măsura posibilului, măsurile vizează acțiunile Uniunii afectate sau care ar putea fi afectate de deficiența respectivă.
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Comisia furnizează informații și orientări pentru destinatarii sau beneficiarii finali privind obligațiile statelor membre menționate la alineatul (2) prin intermediul unui site sau al unui portal electronic.
Comisia oferă, pe același site sau portal, instrumente adecvate pentru ca destinatarii sau beneficiarii finali să informeze Comisia cu privire la orice încălcare a acestor obligații care, în opinia acestor destinatari sau beneficiari finali, îi afectează direct. Prezentul alineat se aplică într-un mod care asigură protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, în conformitate cu principiile stabilite în Directiva XXX (Directiva privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii). Informațiile furnizate de destinatarii sau beneficiarii finali în conformitate cu prezentul alineat pot fi luate în considerare de către Comisie numai în cazul în care sunt însoțite de o dovadă conform căreia destinatarul sau beneficiarul final în cauză a depus o plângere oficială la autoritatea competentă.
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 4 – alineatul 3 b (nou)
3b.  Pe baza informațiilor furnizate de către destinatarii sau beneficiarii finali în conformitate cu alineatul (3a), Comisia se asigură că orice sumă datorată de entități guvernamentale sau de statele membre în conformitate cu alineatul (2) este plătită efectiv destinatarilor sau beneficiarilor finali.
În cazul în care este necesar:
(a)  în ceea ce privește fondurile din bugetul Uniunii gestionate în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar, Comisia:
(i)  recuperează plata efectuată către oricare dintre organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) punctele (v)-(vii) din Regulamentul financiar pentru o sumă echivalentă cu suma neplătită destinatarilor sau beneficiarilor finali, cu încălcarea alineatului (2) din prezentul articol;
(ii)  transferă o sumă echivalentă cu suma menționată la punctul anterior în rezerva Uniunii menționată la articolul 12 din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM). Această sumă este considerată ca fiind o marjă lăsată disponibilă în sensul articolului 12 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM) și este mobilizată în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM), în beneficiul, în măsura posibilului, destinatarilor sau al beneficiarilor finali menționați la alineatul (2) din prezentul articol;
(b)  în ceea ce privește fondurile din bugetul Uniunii gestionate în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul financiar:
(i)  obligația autorităților guvernamentale sau a statelor membre menționată la alineatul (2) din prezentul articol este considerată o obligație a statelor membre în sensul [articolului 63] din Regulamentul XXX (Regulamentul RDC). Orice încălcare a unei astfel de obligații este tratată în conformitate cu [articolul 98] din Regulamentul XXX (Regulamentul RDC);
(ii)  Suma care rezultă din reducerea contribuției din partea fondurilor la un program, în aplicarea [articolului 98] din Regulamentul XXX (Regulamentul RDC) este transferată de Comisie în rezerva Uniunii menționată la articolul 12 din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM). Această sumă este considerată ca fiind o marjă lăsată disponibilă în sensul articolului 12 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul XXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM) și este mobilizată în conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul XXC al Consiliului (Regulamentul privind CFM), în beneficiul, în măsura posibilului, destinatarilor sau al beneficiarilor finali menționați la alineatul (2) din prezentul articol.
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 1
1.  În cazul în care Comisia constată că are motive rezonabile de a considera că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3, aceasta trimite statului membru respectiv o notificare scrisă, precizând motivele care stau la baza constatărilor sale.
1.  În cazul în care Comisia, ținând cont de eventualele opinii ale Grupului, constată că are motive rezonabile de a considera că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3, aceasta trimite statului membru respectiv o notificare scrisă, precizând motivele care stau la baza constatărilor sale. Comisia informează fără întârziere Parlamentul European și Consiliul cu privire la o astfel de notificare și conținutul acesteia.
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 2
2.  Comisia poate lua în considerare toate informațiile relevante, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rapoartele Curții de Conturi, precum și concluziile și recomandările organizațiilor internaționale relevante.
2.  Atunci când analizează dacă sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 3, Comisia ia în considerare toate informațiile relevante, inclusiv avizele Grupului, hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rezoluțiile Parlamentului European, rapoartele Curții de Conturi, precum și concluziile și recomandările organizațiilor și rețelelor internaționale relevante. Comisia ia, de asemenea, în considerare criteriile utilizate în contextul negocierilor de aderare la Uniune, în special capitolele acquis-ului privind sistemul judiciar și drepturile fundamentale, justiția, libertatea și securitatea, controlul financiar și impozitarea, precum și orientările utilizate în contextul Mecanismului de cooperare și verificare în vederea urmăririi progreselor înregistrate de un stat membru.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 4
4.  Statul membru vizat furnizează toate informațiile cerute și poate face observații într-un termen stabilit de Comisie, care nu poate fi mai scurt de o lună de la data notificării constatării. În observațiile sale, statul membru poate propune adoptarea unor măsuri de remediere.
4.  Statul membru vizat furnizează informațiile cerute și poate face observații într-un termen stabilit de Comisie, care nu poate fi mai scurt de o lună, nici mai lung de trei luni de la data notificării constatării. În observațiile sale, statul membru poate propune adoptarea unor măsuri de remediere.
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 5
5.  Comisia ia în considerare informațiile primite și observațiile făcute de statul membru vizat, precum și adecvarea măsurilor de remediere propuse atunci când decide dacă să prezinte sau nu o propunere de decizie privind impunerea unor măsuri adecvate.
5.  Comisia ia în considerare informațiile primite și observațiile făcute de statul membru vizat, precum și adecvarea măsurilor de remediere propuse atunci când decide dacă să adopte sau nu o decizie privind oricare dintre măsurile prevăzute la articolul 4. Comisia decide în legătură cu acțiunile întreprinse ulterior cu privire la informațiile primite în termenul orientativ de o lună și, în orice caz, într-un termen rezonabil de la data primirii informațiilor respective.
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 5 a (nou)
5a.  Atunci când analizează proporționalitatea măsurilor care urmează să fie impuse, Comisia ține seama în mod corespunzător de informațiile și orientările menționate la alineatul (2).
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 6
6.  În cazul în care consideră că s-a stabilit existența unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, Comisia prezintă Consiliului o propunere pentru un act de punere în aplicare privind măsurile adecvate.
6.  În cazul în care consideră că s-a stabilit existența unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, Comisia adoptă, prin intermediul unui act de punere în aplicare, o decizie privind măsurile menționate la articolul 4.
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 6 a (nou)
6a.  În același timp cu adoptarea deciziei, Comisia prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului o propunere de transfer către o rezervă bugetară a unui cuantum echivalent cu valoarea măsurilor adoptate.
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 6 b (nou)
6b.  Prin derogare de la articolul 31 alineatele (4) și (6) din Regulamentul financiar, Parlamentul European și Consiliul deliberează cu privire la propunerea de transfer în termen de patru săptămâni de la primirea acesteia de către cele două instituții. Propunerea de transfer se consideră aprobată, cu excepția cazului în care, în acest termen de patru săptămâni, Parlamentul European, hotărând cu majoritatea voturilor exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, o modifică sau o respinge. În cazul în care Parlamentul European sau Consiliul modifică propunerea de transfer, se aplică articolul 31 alineatul (8) din Regulamentul financiar.
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 6 c (nou)
6c.  Decizia menționată la alineatul (6) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu resping propunerea de transfer în termenul menționat la alineatul (6b).
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 7
7.  Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția cazului în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă propunerea Comisiei în termen de o lună de la adoptarea propunerii de către Comisie.
eliminat
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 5 – alineatul 8
8.  Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate modifica propunerea Comisiei și poate adopta textul modificat drept decizie a Consiliului.
eliminat
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 1
1.  Statul membru vizat poate, în orice moment, să prezinte Comisiei elemente de probă pentru a arăta că deficiența generalizată în ceea ce privește statul de drept a fost remediată sau a încetat să mai existe.
1.  Statul membru vizat poate, în orice moment, să prezinte Comisiei o notificare oficială incluzând elemente de probă pentru a arăta că deficiența generalizată în ceea ce privește statul de drept a fost remediată sau a încetat să mai existe.
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  Comisia evaluează situația din statul membru vizat. Odată ce deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept pe baza cărora au fost adoptate măsurile adecvate încetează să mai existe, integral sau parțial, Comisia prezintă Consiliului o propunere de decizie de ridicare a respectivelor măsuri, integral sau parțial. Se aplică procedura prevăzută la articolul 5 alineatele (2), (4), (5), (6) și (7).
2.  La cererea statului membru în cauză sau din proprie inițiativă, Comisia, ținând cont de eventualele avize ale Grupului, evaluează situația din statul membru vizat în termenul orientativ de o lună și, în orice caz, într-un termen rezonabil de la data primirii notificării oficiale. Odată ce deficiențele generalizate în ceea ce privește statul de drept pe baza cărora au fost adoptate măsurile menționate la articolul 4 încetează să mai existe, integral sau parțial, Comisia adoptă fără întârziere o decizie de ridicare a respectivelor măsuri, integral sau parțial. În același timp cu adoptarea deciziei sale, Comisia prezintă simultan Parlamentului European și Consiliului o propunere de ridicare, în totalitate sau parțial, a rezervei bugetare menționate la articolul 5 alineatul (6a). Se aplică procedura prevăzută la articolul 5 alineatele (2), (4), (5), (6), (6b) și (6c).
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3
3.  În cazul ridicării măsurilor privind suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe sau modificările acestora menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (i) sau privind suspendarea angajamentelor menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (ii), sumele corespunzătoare angajamentelor suspendate sunt înscrise în buget sub rezerva articolului 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX (Regulamentul privind CFM). Angajamentele suspendate ale exercițiului n pot fi înscrise în buget cel târziu în exercițiul n+2.
3.  În cazul ridicării măsurilor privind suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe sau modificările acestora menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (i) sau privind suspendarea angajamentelor menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) punctul (ii), sumele corespunzătoare angajamentelor suspendate sunt înscrise în buget sub rezerva articolului 7 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX (Regulamentul privind CFM). Angajamentele suspendate ale exercițiului n pot fi înscrise în buget cel târziu în exercițiul n+2. Începând cu anul n+3, o sumă echivalentă cu angajamentele suspendate se introduce în rezerva Uniunii pentru angajamente prevăzută la articolul 12 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. XXXX al Consiliului (Regulamentul privind CFM).
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 7
Articolul 7
eliminat
Informarea Parlamentului European
Comisia informează de îndată Parlamentul European cu privire la toate măsurile propuse sau adoptate în temeiul articolelor 4 și 5.
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 7 a (nou)
Articolul 7a
Raportarea
Comisia raportează Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentului regulament, în special cu privire la eficacitatea măsurilor adoptate, dacă este cazul, în termen de cel mult cinci ani de la data intrării sale în vigoare.
În cazul în care este necesar, raportul este însoțit de propuneri adecvate.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 8 – paragraful 1
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2021.
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 8 a (nou)
Articolul 8a
Includerea în Regulamentul financiar
Conținutul prezentului regulament se introduce în Regulamentul financiar la următoarea revizuire a acestuia.

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiilor competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0469/2018).


Instituirea programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal ***I
PDF 233kWORD 73k
Text
Text consolidat
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal (COM(2018)0443 – C8-0260/2018 – 2018/0233(COD))(1)
P8_TA(2019)0039A8-0421/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

AMENDAMENTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN(2)
P8_TA(2019)0039A8-0421/2018
la propunerea Comisiei
P8_TA(2019)0039A8-0421/2018
---------------------------------------------------------
P8_TA(2019)0039A8-0421/2018
2018/0233(COD)
P8_TA(2019)0039A8-0421/2018

Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de instituire a programului „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 114 și 197,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)  Atât programul Fiscalis 2020, care a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(4) și este pus în aplicare de către Comisie în cooperare cu statele membre și cu țările asociate, cât și predecesoarele sale au contribuit în mod semnificativ la facilitarea și consolidarea cooperării dintre autoritățile fiscale din Uniune. Valoarea adăugată a acestor programe, inclusiv pentru protejarea intereselor financiare și economice ale statelor membre ale Uniunii și ale contribuabililor a fost recunoscută de către autoritățile fiscale din țările participante. Provocările identificate pentru deceniul următor adesea nu pot fi abordate în mod eficient dacă statele membre nu privesc dincolo de frontierele teritoriului lor administrativ și dacă nu cooperează intens cu omoloagele lor.

(2)  Programul Fiscalis 2020 oferă statelor membre un cadru la nivelul Uniunii în care să dezvolte respectivele activități de cooperare, fiind o soluție mai rentabilă decât dacă fiecare stat membru și-ar înființa cadre proprii de cooperare la nivel bilateral sau multilateral, fie între ele, fie cu țările terțe cu care Uniunea cooperează îndeaproape în domeniul fiscal. Prin urmare, este oportun să se asigure continuarea programului menționat prin instituirea unui nou program în același domeniu, programul Fiscalis (denumit în continuare „programul”).

(2a)   Programul ar trebui să permită consolidarea capacității statelor membre de a combate frauda fiscală, corupția, evaziunea fiscală și planificarea fiscală agresivă, prin asistență tehnică pentru formarea resurselor umane și dezvoltarea structurilor administrative. Acest sprijin ar trebui să fie furnizat într-o manieră transparentă.

(3)  Prin asigurarea unui cadru pentru acțiunile care sprijină piața unică, stimulează concurența loială în cadrul Uniunii și protejează interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, programul ar trebui să contribuie la prevenirea și combaterea fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a planificării fiscale agresive și a dublei neimpozitări, la prevenirea și la reducerea sarcinii administrative inutile pentru cetățeni și întreprinderi în tranzacțiile transfrontaliere, la sprijinirea unor sisteme fiscale mai echitabile și mai eficiente, la valorificarea întregului potențial al pieței unice și la stimularea concurenței loiale în cadrul Uniunii precum și la sprijinirea unei abordări comune a Uniunii în cadrul forurilor internaționale.

(4)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru program, care va constitui principala valoare de referință, în înțelesul punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(5), pentru Parlamentul European și Consiliu pe durata procedurii bugetare anuale.

(5)  Pentru a sprijini procesul de aderare și de asociere a țărilor terțe, programul ar trebui să fie deschis participării țărilor în curs de aderare și a țărilor candidate, precum și a candidaților potențiali și a țărilor partenere din cadrul politicii europene de vecinătate, dacă sunt îndeplinite anumite condiții. De asemenea, acesta poate fi deschis și pentru alte țări terțe, în special pentru țările cel mai puțin dezvoltate, în conformitate cu condițiile prevăzute în cadrul unor acorduri specifice între Uniunea Europeană și țările respective privind participarea lor la orice program al Uniunii.

(5a)   Parlamentul European și-a stabilit prioritățile. Lipsa actuală a mijloacelor financiare reprezintă un obstacol în atingerea obiectivelor stabilite de Parlamentul European pentru cadrul financiar multianual post-2020 [2017/2052(INI)]. O cooperare mai eficientă în domeniul fiscal poate permite o mai bună colectare a resurselor necesare pentru punerea în aplicare a viitorului cadru financiar multianual.

(6)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului(6) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Regulamentul prevede normele de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice și rambursarea cheltuielilor experților externi.

(7)  Acțiunile aplicate în cadrul programului Fiscalis 2020 s-au dovedit adecvate și, prin urmare, ar trebui menținute. Pentru a asigura o mai mare simplitate și flexibilitate în executarea programului și, prin urmare, pentru a îndeplini mai bine obiectivele acestuia, acțiunile ar trebui să fie definite numai în termeni de categorii generale, cu o listă de exemple ilustrative de activități concrete. Cu toate acestea, acțiunile ar trebui să vizeze teme prioritare pentru a proteja interesele financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre. Prin cooperare și consolidarea capacităților, programul Fiscalis ar trebui, de asemenea, să promoveze și să sprijine adoptarea inovațiilor și efectul de pârghie al acestora pentru a îmbunătăți în continuare capacitățile de realizare a priorităților centrale ale fiscalității.

(8)  Având în vedere mobilitatea tot mai mare a contribuabililor, numărul tranzacțiilor transfrontaliere, internaționalizarea instrumentelor financiare și, în consecință, riscul crescut de fraudă fiscală, de evaziune fiscală și de planificare fiscală agresivă, care depășesc cu mult frontierele Uniunii, adaptările sau extinderile sistemelor electronice europene asupra țărilor terțe care nu sunt asociate la program și a organizațiilor internaționale ar putea avea un interes pentru Uniune sau pentru statele membre. În special, acest lucru ar permite evitarea sarcinilor administrative și a costurilor implicate de dezvoltarea și operarea a două sisteme electronice similare pentru schimburile de informații în cadrul Uniunii și, respectiv, pentru schimburile internaționale de informații. Prin urmare, atunci când acest lucru este justificat de un astfel de interes, adaptările sau extinderile unor sisteme electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe și organizații internaționale ar trebui să constituie costuri eligibile în cadrul programului. Cu condiția ca temele prioritare să beneficieze de sprijin financiar deplin, ar putea fi încurajate în cadrul programului și acțiuni specifice cu țările cel mai puțin dezvoltate, în special în ceea ce privește schimbul automat de informații, unde este cazul.

(9)  Având în vedere importanța globalizării și a combaterii fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive, programul ar trebui să prevadă în continuare posibilitatea de a implica experți externi, în sensul articolului 238 din Regulamentul financiar. Selectarea acestora ar trebui să se facă în mod transparent, pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor relevante ale acestora pentru acțiunea specifică avută în vedere și pe baza capacității lor de a contribui la acțiunea respectivă. Ar trebui să se asigure că experții respectivi sunt imparțiali și că nu există niciun conflict de interese posibil în exercitarea atribuțiilor lor profesionale. Ar trebui asigurată o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate relevante.

(9a)   Având în vedere recenta adoptare a directivelor Consiliului 2014/107/UE(7); (UE) 2015/2376(8); (UE) 2016/881(9); (UE) 2016/2258(10); (UE) 2018/822(11) și având în vedere negocierile în curs cu privire la o bază fiscală consolidată comună a societăților (CCCTB), programul ar trebuie să vizeze formarea angajaților administrațiilor fiscale, pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a acestor directive.

(10)  În conformitate cu angajamentul Comisiei de a asigura coerența și simplificarea programelor de finanțare, stabilit în comunicarea din 19 octombrie 2010 intitulată „Revizuirea bugetului UE”(12), resursele ar trebui să fie împărțite cu alte instrumente de finanțare ale Uniunii dacă activitățile preconizate din cadrul programului urmăresc obiective care sunt comune mai multor instrumente de finanțare, excluzând totuși dubla finanțare. Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să asigure coerența în ceea ce privește utilizarea resurselor Uniunii în sprijinul politicii fiscale și al autorităților fiscale.

(10a)  Din motive de rentabilitate, programul Fiscalis ar trebui să exploateze posibilele sinergii cu alte măsuri ale Uniunii din domenii conexe, cum ar fi programul „Vamă”, Programul UE de luptă antifraudă, Programul „Piața unică” și Programul de sprijin pentru reforme.

(10b)   Inițiativele antifraudă naționale individuale ar putea să transfere frauda către alte state membre, adesea vecine, și să creeze o sarcină administrativă disproporționată pentru întreprinderile care își respectă obligațiile, precum și o lipsă de securitate juridică pentru comerțul internațional. Prin urmare, este esențial ca, prin coordonarea celor mai bune practici naționale la nivelul Uniunii, Comisia să alinieze măsurile naționale antifraudă.

(11)  Acțiunile de consolidare a capacităților în materie de tehnologia informației (IT) vor atrage o parte importantă a bugetului în cadrul programului. Prin urmare, dispozițiile specifice ar trebui să descrie componentele comune și, respectiv, componentele naționale ale sistemelor electronice europene. În plus, ar trebui să fie clar definite atât domeniul de aplicare al acțiunilor, cât și responsabilitățile Comisiei și ale statelor membre. Ar trebui asigurată o interoperabilitate fără fricțiuni între elementele comune și cele naționale ale sistemelor electronice europene, precum și sinergii cu alte sisteme electronice ale programelor relevante ale Uniunii.

(12)  În prezent, nu există nicio obligație de a elabora un plan strategic multianual pentru domeniul fiscal („PSM-F”) în vederea creării unui mediu electronic coerent și interoperabil pentru politica fiscală în Uniune. În scopul asigurării coerenței și coordonării acțiunilor de consolidare a capacităților IT, programul ar trebui să prevadă crearea unui astfel de PSM-F.

(13)  Prezentul regulament ar trebui să fie pus în aplicare prin intermediul programelor de lucru. Având în vedere atât obiectivele urmărite pe termen mediu și lung, cât și experiența dobândită de-a lungul timpului, programele de lucru ar trebui să poată cuprinde mai mulți ani. Trecerea de la programele anuale de lucru la cele multianuale va reduce sarcina administrativă atât pentru Comisie, cât și pentru statele membre, însă nu ar trebui în niciun caz să conducă la pierderea de informații sau de transparență față de contribuabili. Programele de lucru multianuale ar trebui să reflecte toate informațiile relevante produse în contextul rapoartelor anuale sau al exercițiilor de inventariere menționate în prezentul regulament. Rapoartele anuale respective ar trebui să fie puse la dispoziția publicului pentru a informa contribuabilii cu privire la cele mai bune practici, lecțiile învățate, provocările și obstacolele rămase identificate în cadrul programului.

(14)  În vederea completării prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adoptarea programelor de lucru.

(15)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 pentru o mai bună legiferare(13), este necesar să se evalueze programul pe baza informațiilor colectate prin respectarea cerințelor de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative excesive exercitate mai ales asupra statelor membre și luându-se în considerare și REFIT. După caz, aceste cerințe ar trebui să includă indicatori cuantificabili, ca bază pentru evaluarea efectelor regulamentului pe teren. Rezultatele acestei monitorizări ar trebui să facă obiectul unui raport anual consolidat, elaborat de Comisie pe baza informațiilor furnizate de statele membre. Raportul ar trebui să conțină o cartografiere a obstacolelor rămase în calea realizării de către statele membre a obiectivelor programului prevăzute la articolul 3 și a abordării subiectelor prioritare de la articolul 7 alineatul (2a) și să formuleze sugestii referitoare la cele mai bune practici. În plus, Comisia ar trebui să realizeze o evaluare intermediară și o evaluare finală a programului. Atât rapoartele anuale, cât și rapoartele de evaluare ar trebui să fie puse la dispoziția publicului pe o pagină de internet dedicată.

(15a)   Comisia ar trebui să organizeze un seminar bianual la care să participe câte doi reprezentanți ai statelor membre beneficiare, pentru a împărtăși problemele legate de tematicile programului și, în special, de schimbul de informații între administrațiile fiscale, precum și pentru a sugera posibile îmbunătățiri. La seminar participă un reprezentant/o reprezentantă din partea conducerii administrațiilor fiscale și un reprezentant/o reprezentantă din partea sindicatelor angajaților administrației fiscale, precum și un reprezentant/o reprezentantă al/a Parlamentului European și al/a Consiliului.

(16)  Pentru a răspunde în mod adecvat schimbărilor în materie de priorități ale politicilor fiscale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea listei indicatorilor de măsurare a gradului de realizare a obiectivelor specifice ale programului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(17)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(14), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(15), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(16) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului(17), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționate, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(18). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene, asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(18)  Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Normele respective sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină, în special, procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii sau execuție indirectă; ele conțin și dispoziții de organizare a controlului răspunderii participanților la execuția bugetului. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE se referă, de asemenea, la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și eficacitatea finanțării din partea UE.

(19)  Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute de prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luând în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul estimat de nerespectare a normelor. Acestea ar trebui să ia în considerare utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Acoperirea cheltuielilor de călătorie ar trebui să fie o prioritate, astfel încât participarea experților naționali la acțiuni comune să fie asigurată.

(20)  Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, ci, având în vedere amploarea și efectele sale, poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului respectiv.

(21)  Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, care ar trebui, prin urmare, să fie abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

(1)  Prezentul regulament instituie programul „Fiscalis” pentru cooperare în domeniul fiscal (denumit în continuare „programul”).

(2)  El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.  „fiscalitate” înseamnă aspectele, inclusiv elaborarea, gestionarea, punerea în aplicare și asigurarea conformității, referitoare la următoarele taxe și impozite:

(a)  taxa pe valoarea adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE a Consiliului(19);

(b)  accizele la alcool, prevăzute în Directiva 92/83/CEE a Consiliului(20);

(c)  accizele la produsele din tutun, prevăzute în Directiva 2011/64/UE a Consiliului(21);

(d)  impozitele pe produse energetice și energie electrică, prevăzute în Directiva 2003/96/CE a Consiliului(22);

(e)  alte impozite și taxe menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2010/24/UE a Consiliului(23), inclusiv impozitele pe profit, în măsura în care acestea sunt relevante pentru piața unică și pentru cooperarea administrativă dintre statele membre;

2.  „autorități fiscale” înseamnă autoritățile publice și alte organisme care sunt responsabile cu fiscalitatea sau cu activități aferente fiscalității;

3.  „sisteme electronice europene” înseamnă sistemele electronice necesare pentru fiscalitate și pentru îndeplinirea misiunilor autorităților fiscale;

4.  „țară terță” înseamnă o țară care nu este membră a Uniunii;

4a.  „țară cel mai puțin dezvoltată” înseamnă o țară terță cu venituri mici care se confruntă cu obstacole majore de natură structurală în calea dezvoltării durabile, astfel cum este definită de Organizația Națiunilor Unite.

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Programul are obiectivul general de a sprijini autoritățile fiscale și domeniul fiscal în îmbunătățirea funcționării pieței unice, promovarea concurenței loiale în Uniune, protejarea intereselor financiare și economice ale Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv împotriva fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive și a îmbunătățirii perceperii taxelor.

(2)  Programul are ca obiectiv specific să sprijine politica fiscală și corecta sa punere în aplicare, să sprijine cooperarea fiscală, schimbul de informații fiscale și consolidarea capacității administrative, inclusiv competențele umane, dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene, precum și modernizarea progresivă a instrumentelor informatice de raportare și de audit care urmează a fi aplicate uniform în toate statele membre. De asemenea, programul ajută administrațiile fiscale să faciliteze și să îmbunătățească punerea în aplicare a directivelor Uniunii privind impozitarea și să își instruiască personalul în această privință.

Articolul 4

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021 – 2027 este de 300 milioane EUR în prețuri constante 2018 sau 339 milioane EUR în prețuri curente.

(2)  Suma menționată la alineatul (1) mai poate acoperi, printre altele, cheltuieli pentru activități de pregătire, monitorizare, control, audit, evaluare și alte activități de gestionare a programului și de evaluare a îndeplinirii obiectivelor sale. De asemenea, această sumă poate acoperi cheltuieli legate de studii și alte materiale scrise relevante, reuniuni ale experților, acțiuni de informare și comunicare, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele programului, precum și cheltuieli legate de rețele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, inclusiv pentru instrumente informatice instituționale și alte tipuri de asistență tehnică și administrativă necesare în legătură cu gestionarea programului.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(b)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective, cu condiția ca țările respective să fi ajuns la un nivel satisfăcător de apropiere a legislației și a metodelor administrative relevante de cele ale Uniunii;

(c)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific referitor la participarea unei țări terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acordul:

—  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

—  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

—  să nu confere țării terțe o competență decizională cu privire la program;

—  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Cu condiția ca temele prioritare să fi fost finanțate integral, țările cel mai puțin dezvoltate sunt încurajate să participe la program în conformitate cu principiile coerenței politicilor în favoarea dezvoltării (CPD) și cu condițiile prevăzute în acordurile specifice dintre aceste țări și Uniune, care acoperă participarea acestor țări la program. Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1) litera (c), participarea țărilor cel mai puțin dezvoltate la program este gratuită pentru acestea și se axează pe atingerea obiectivelor fiscale internaționale, cum ar fi schimbul automat de informații în materie fiscală. Acordul specific garantează drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, mai precis granturi, premii, achiziții publice și rambursarea cheltuielilor de călătorie și de ședere suportate de experții externi.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 7

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile de punere în aplicare a obiectivelor prevăzute la articolul 3 sunt eligibile pentru finanțare.

(2)  Acțiunile menționate la alineatul (1) includ următoarele:

(a)  reuniuni și evenimente ad hoc similare;

(b)  colaborarea structurată pe bază de proiecte, inclusiv inspecții la fața locului și audituri comune; [Am. 2 și 3]

(c)  acțiuni de consolidare a capacităților IT, în special dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene sau care vizează crearea unor registre comune;

(d)  acțiuni de dezvoltare a competențelor umane și acțiuni de consolidare a capacităților;

(e)  acțiuni de sprijin și alte acțiuni, inclusiv:

(1)  studii și alte materiale scrise relevante;

(2)  activități de inovare, în special inițiative de demonstrare a fezabilității conceptelor (proof-of-concepts), proiecte-pilot și prototipuri;

(3)  acțiuni de comunicare elaborate în comun;

(4)  orice alte acțiuni relevante prevăzute în programele de lucru menționate la articolul 13, care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor prevăzute la articolul 3 sau în sprijinul atingerii lor.

Formele posibile ale acțiunilor relevante menționate la literele (a), (b) și (d) sunt prezentate în lista neexhaustivă din anexa 1.

(2a)   Acțiunile menționate la alineatul (1) vizează următoarea listă de subiecte prioritare:

(a)  eliminarea lacunelor în privința punerii eficiente în aplicare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului(24), astfel cum a fost modificată;

(b)  schimbul eficient de informații, inclusiv cererile de grup, și dezvoltarea formatelor utilizabile, ținând seama de inițiativele de la nivel internațional;

(c)  eliminarea obstacolelor din calea cooperării transfrontaliere;

(d)  eliminarea obstacolelor din calea accesibilității informațiilor privind beneficiarii reali în temeiul Directivei 2011/16/UE a Consiliului, astfel cum a fost modificată;

(e)  combaterea fraudei transfrontaliere în domeniul TVA;

(f)  schimbul de bune practici privind recuperarea impozitelor, inclusiv a impozitelor care nu sunt plătite în conformitate cu Directiva europeană privind impozitarea veniturilor din economii (EUSTD);

(g)  implementarea unor instrumente informatice naționale unificate în vederea dezvoltării unor interfețe comune care să permită interconectarea sistemelor informatice naționale;

(3)  Acțiunile care constau în dezvoltarea și operarea unor adaptări sau extinderi ale componentelor comune ale sistemelor electronice europene pentru cooperarea cu țări terțe care nu sunt asociate programului sau cu organizații internaționale sunt eligibile pentru finanțare dacă prezintă interes pentru Uniune. Comisia instituie măsurile administrative necesare, care pot prevedea o contribuție financiară pentru aceste acțiuni din partea părților terțe vizate.

(4)  În cazul în care o acțiune de consolidare a capacităților IT menționată la alineatul (2) litera (c) se referă la dezvoltarea și operarea unui sistem electronic european, numai costurile legate de responsabilitățile încredințate Comisiei în temeiul articolului 11 alineatul (2) sunt eligibile pentru finanțare în cadrul programului. Statele membre suportă costurile legate de responsabilitățile care le sunt încredințate în temeiul articolului 11 alineatul (3).

Articolul 8

Participarea experților externi

(1)  Ori de câte ori acest lucru este benefic pentru realizarea acțiunilor în vederea punerii în aplicare a obiectivelor menționate la articolul 3, reprezentanți ai autorităților guvernamentale, inclusiv cei ai țărilor terțe care nu sunt asociate la program în temeiul articolului 5, și, dacă este relevant, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai altor organizații relevante, reprezentanți ai operatorilor economici și ai organizațiilor care reprezintă operatori economici, precum și reprezentanți ai societății civile pot participa în calitate de experți externi la acțiunile organizate în cadrul programului. Comisia evaluează, printre altele, caracterul imparțial al acestor experți externi, se asigură că nu există niciun conflict de interese cu responsabilitățile profesionale ale acestora și decide privind participarea lor în mod ad-hoc, în funcție de nevoi.

(2)  Costurile suportate de experții externi menționați la alineatul (1) sunt eligibile pentru rambursare în cadrul programului, în conformitate cu dispozițiile articolului 238 din Regulamentul financiar.

(3)  Experții externi sunt selectați de Comisie, în urma unei proceduri transparente și echilibrate, pe baza competențelor, a experienței și a cunoștințelor relevante ale acestora pentru acțiunea specifică avută în vedere și pe baza capacității lor de a contribui la acțiunea respectivă. Comisia asigură o reprezentare echilibrată a tuturor părților interesate relevante. Aceasta clarifică dacă experții externi participă în nume propriu sau în numele altei organizații sau altui operator economic. Lista experților externi este pusă la dispoziția publicului pe site-ul Comisiei.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 9

Atribuirea, complementaritatea și finanțarea combinată

(1)  Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

(2)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție de la un alt program al Uniunii poate primi o contribuție și din partea programului, cu condiția ca această contribuție să nu acopere aceleași costuri. Orice contribuție la acțiune face obiectul normelor aplicabile programului Uniunii din care s-a acordat respectiva contribuție. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile totale eligibile ale acțiunii, iar sprijinul acordat de diferitele programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile pentru acordarea sprijinului.

(3)  În conformitate cu articolul 198 litera (f) din Regulamentul financiar, granturile vor fi acordate fără o cerere de propuneri dacă entitățile eligibile sunt autorități fiscale din statele membre și din țările terțe asociate la program, astfel cum se menționează la articolul 5 din prezentul regulament, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul respectiv.

Articolul 10

Rata de cofinanțare

(1)  Prin derogare de la articolul 190 din Regulamentul financiar, programul poate finanța până la 100 % din costurile eligibile ale unei acțiuni.

(2)  Rata de cofinanțare aplicabilă în cazul în care acțiunile necesită atribuirea de granturi se stabilește în programele de lucru multianuale menționate la articolul 13.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII SPECIFICE PENTRU ACȚIUNILE DE CONSOLIDARE A CAPACITĂȚILOR INFORMATICE

Articolul 11

Responsabilități

(1)  Comisia și statele membre asigură în comun dezvoltarea și operarea, inclusiv proiectarea, specificațiile, testarea conformității, implementarea, întreținerea, evoluția, securitatea, asigurarea calității și controlul calității sistemelor electronice europene incluse în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la articolul 12.

(2)  Comisia asigură în special:

(a)  dezvoltarea și operarea componentelor comune astfel cum s-a stabilit în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal prevăzut la articolul 12;

(b)  coordonarea de ansamblu a dezvoltării și operării sistemelor electronice europene având în vedere operabilitatea, interconectarea și îmbunătățirea lor continuă, precum și implementarea lor în mod sincronizat;

(c)  coordonarea, la nivelul Uniunii, a sistemelor electronice europene în vederea promovării și implementării lor la nivel național;

(d)  coordonarea dezvoltării și operării sistemelor electronice europene în ceea ce privește interacțiunile lor cu părți terțe, cu excepția acțiunilor destinate satisfacerii cerințelor naționale;

(e)  coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante referitoare la guvernarea electronică la nivelul Uniunii;

(ea)   coordonarea măsurilor antifraudă aplicate la nivel național prin identificarea celor mai bune practici la nivelul Uniunii și diseminarea acestora.

(3)  Statele membre asigură în special:

(a)  dezvoltarea și operarea componentelor naționale astfel cum s-a stabilit în planul strategic multianual pentru domeniul fiscal prevăzut la articolul 12;

(b)  coordonarea dezvoltării și operării componentelor naționale ale sistemelor electronice europene la nivel național;

(c)  coordonarea sistemelor electronice europene cu alte acțiuni relevante referitoare la guvernarea electronică la nivel național;

(d)  furnizarea periodică de informații Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru a le permite autorităților sau operatorilor economici respectivi să utilizeze pe deplin sistemele electronice europene;

(e)  implementarea la nivel național a sistemelor electronice europene.

Articolul 12

Planul strategic multianual pentru domeniul fiscal (PSM-F)

(1)  Comisia elaborează și actualizează un plan strategic multianual pentru domeniul fiscal care enumeră toate sarcinile relevante pentru dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene și care clasifică fiecare sistem sau parte a unui sistem ca fiind:

(a)  o componentă comună: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivelul Uniunii care este disponibilă pentru toate statele membre sau identificată a fi comună de către Comisie din motive care țin de eficiență, securitate și raționalizare;

(b)  o componentă națională: o componentă a sistemelor electronice europene dezvoltată la nivel național, care este disponibilă în statul membru care a creat o astfel de componentă sau a contribuit la crearea sa în comun cu alte state;

(c)  sau o combinație între cele două.

(2)  Planul strategic multianual pentru domeniul fiscal include, de asemenea, acțiuni de inovare și acțiuni pilot, precum și metodologiile și instrumentele de sprijin aferente sistemelor electronice europene.

(3)  Statele membre notifică Comisiei finalizarea fiecărei sarcini care le-a fost atribuită în cadrul planului strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la alineatul (1). De asemenea, ele raportează periodic Comisiei progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor legate de întreg programul.

(4)  Cel târziu până la data de 31 martie a fiecărui an, statele membre transmit Comisiei rapoartele de progres anuale cu privire la punerea în aplicare a planului strategic multianual pentru domeniul fiscal menționat la alineatul (1), care acoperă perioada 1 ianuarie - 31 decembrie a anului precedent. Rapoartele anuale menționate se bazează pe un format prestabilit. În rapoartele anuale privind progresele, statele membre raportează obstacolele în calea realizării obiectivelor programului prevăzute la articolul 3 și a abordării subiectelor prioritare prevăzute la articolul 7 alineatul (2a) și formulează sugestii pentru cele mai bune practici.

(5)  Cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Comisia, pe baza rapoartelor anuale menționate la alineatul (4), întocmește un raport consolidat de evaluare a progreselor înregistrate de statele membre și de Comisie în punerea în aplicare a planului menționat la alineatul (1), precum și progresele înregistrate în realizarea obiectivelor programului menționate la articolul 3 și a abordării subiectelor prioritare prevăzute la articolul 7 alineatul (2a). Pentru a evalua progresele înregistrate, Comisia include în raportul anual consolidat respectiv o cartografiere a obstacolelor rămase în calea realizării de către statele membre a obiectivelor programului prevăzute la articolul 3 și a abordării subiectelor prioritare prevăzute la articolul 7 alineatul (2a) și formulează sugestii referitoare la cele mai bune practici. Rapoartele anuale consolidate ale Comisiei sunt puse la dispoziția publicului pe un site special creat al Comisiei și servesc drept bază pentru viitoarele programe de lucru multianuale menționate la articolul 13, precum și pentru rapoartele de evaluare menționate la articolul 15.

CAPITOLUL V

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 13

Programul de lucru

(1)  Programul va fi pus în aplicare prin programe de lucru multianuale menționate la articolul 108 din Regulamentul financiar.

(2)  Programele de lucru multianuale se adoptă de către Comisie prin intermediul unor acte delegate. Aceste acte delegate se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 17.

Articolul 14

Monitorizare și raportare

(1)  În anexa 2 sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice stabilite la articolul 3.

(2)  Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 17 pentru a modifica anexa 2 în scopul de a revizui sau completa indicatorii, acolo unde se consideră necesar, și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)  Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, destinatarilor fondurilor Uniunii li se vor impune cerințe de raportare proporționate.

Articolul 15

Evaluare

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor. Evaluările sunt puse la dispoziția publicului de către Comisie pe un site special creat.

(2)  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de trei ani de la începerea implementării programului.

(3)  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de un an de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 16

Audituri și investigații

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță respectivă acordă drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite responsabil, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite pe deplin competențele care le-au fost atribuite. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

EXERCITAREA DELEGĂRII DE COMPETENȚE ȘI PROCEDURA COMITETULUI

Articolul 17

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 14 alineatul(2) se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 13 alineatul (2) și la articolul 14 alineatul (2) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 13 alineatul (2) și 14 alineatul (2) intră în vigoare în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 18

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet denumit „Comitetul pentru programul Fiscalis”. Comitetul respectiv este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

CAPITOLUL VII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 19

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționate adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea ▌priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

Articolul 20

Abrogare

Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 se abrogă de la 1 ianuarie 2021.

Articolul 21

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate, până la încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1286/2013, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în temeiul programului anterior, prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 1286/2013, la programul actual.

(3)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (2), necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 22

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA 1

Listă neexhaustivă a formelor posibile de acțiuni

menționate la articolul 7 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (d)

Acțiunile menționate la articolul 7 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (d) pot lua, printre altele, următoarele forme:

(a)  În ceea ce privește reuniunile și evenimentele ad hoc similare:

–  seminar și atelier, la care participă, în general, toate țările și în cadrul căruia se fac prezentări, iar participanții sunt angrenați în discuții și activități intensive pe un anumit subiect;

–  vizită de lucru organizată pentru a le permite funcționarilor să dobândească sau să își dezvolte experiența sau cunoștințele în domeniul politicii fiscale;

–  prezența în birourile administrative și participarea la anchete administrative.

(b)  În ceea ce privește colaborarea structurată:

–  grup de proiect, în general compus dintr-un număr limitat de țări, care funcționează pentru o perioadă limitată și urmărește realizarea unui obiectiv predefinit, cu rezultate definite cu precizie, inclusiv coordonarea sau analiza comparativă;

–  grup operativ, și anume forme structurate de cooperare, cu un caracter permanent sau temporar, care pun în comun expertiza pentru a îndeplini atribuții în domenii specifice sau pentru a efectua activități operaționale, beneficiind eventual de sprijinul serviciilor de colaborare online, de asistență administrativă și de infrastructură și echipamente;

–  control multilateral sau simultan, constând în verificarea coordonată a situației fiscale a uneia sau a mai multor persoane impozabile, organizat de două sau mai multe țări, printre care se numără cel puțin două state membre, cu interese comune sau complementare;

–  audit comun, constând în verificarea comună a situației fiscale a uneia sau a mai multor persoane impozabile de către o singură echipă de audit compusă din două sau mai multe țări, printre care se numără cel puțin două state membre, cu interese comune sau complementare;

–  orice altă formă de cooperare administrativă stabilită prin Directiva 2011/16/UE, Regulamentul (UE) nr. 904/2010, Regulamentul (UE) nr. 389/2012 sau Directiva 2010/24/UE.

(d)  În ceea ce privește acțiunile de dezvoltare a competențelor umane și acțiunile de consolidare a capacităților:

–  acțiuni comune de formare sau dezvoltarea unor programe de învățare online (eLearning), care să sprijine formarea competențelor și dobândirea cunoștințelor profesionale necesare în domeniul fiscal;

–  asistență tehnică, menită să îmbunătățească procedurile administrative, să consolideze capacitatea administrativă și să amelioreze funcționarea și operațiunile administrațiilor fiscale prin inițierea și schimbul de bune practici.

ANEXA 2

Indicatori

Obiectiv specific: să sprijine politica fiscală, cooperarea în domeniul fiscal și consolidarea capacității administrative, inclusiv a competențelor umane, precum și dezvoltarea și operarea sistemelor electronice europene.

1.  Consolidarea capacităților (capacități administrative, umane și informatice):

1.  Indexul privind aplicarea și implementarea legislației și a politicilor Uniunii (numărul de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu și recomandări emise în urma acțiunilor respective)

2.  Indexul privind învățarea (modulele de învățare utilizate; numărul de funcționari formați; scorul de calitate per participant)

3.  Disponibilitatea sistemelor electronice europene (în procente referitoare la timp)

4.  Disponibilitatea rețelei comune de comunicații (în procente referitoare la timp)

5.  Proceduri informatice simplificate pentru administrațiile naționale și operatorii economici (numărul de operatori economici înregistrați, numărul cererilor și numărul de consultări ale diferitelor sisteme electronice finanțate de program)

2.  Schimbul de cunoștințe și colaborarea în rețele:

6.  Indexul privind robustețea colaborării (gradul de colaborare în rețea generat, numărul de reuniuni față în față, numărul de grupuri de colaborare online)

7.  Indexul privind bunele practici și orientări (indicele numărului de acțiuni din cadrul programului organizate în acest domeniu; procentul de administrații fiscale care au utilizat o practică de lucru/o orientare dezvoltată cu sprijinul programului)

2a.  Indicatori suplimentari:

1.  Venituri colectate în contextul combaterii fraudei fiscale, a evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive în cursul auditurilor comune

2.   Numărul de cereri de cooperare administrativă și judiciară formulate, primite și trimise fiecărui stat membru

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0421/2018).
(2)* Amendamente: textul nou sau modificat este marcat cu caractere cursive aldine; textul eliminat este marcat prin simbolul ▌.
(3) JO C […], […], p. […].
(4) Regulamentul (UE) nr. 1286/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program de acțiune pentru a îmbunătăți funcționarea sistemelor de impozitare în Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020 (Fiscalis 2020) și de abrogare a Deciziei nr. 1482/2007/CE (JO L 347, 20.12.2013, p. 25).
(5) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(6) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
(7) Directiva 2014/107/UE a Consiliului din 9 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 359, 16.12.2014, p. 1).
(8) Directiva (UE) 2015/2376 a Consiliului din 8 decembrie 2015 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 332, 18.12.2015, p. 1).
(9) Directiva (UE) 2016/881 a Consiliului din 25 mai 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal (JO L 146, 3.6.2016, p. 8).
(10) Directiva (UE) 2016/2258 a Consiliului din 6 decembrie 2016 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește accesul autorităților fiscale la informații privind combaterea spălării banilor (JO L 342, 16.12.2016, p. 1).
(11) Directiva (UE) 2018/822 a Consiliului din 25 mai 2018 de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce privește schimbul automat obligatoriu de informații în domeniul fiscal cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării (JO L 139, 5.6.2018, p. 1).
(12) COM(2010)0700.
(13) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(14) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).
(15) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p.1).
(16) Regulamentul (Euratom, CE) NR. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(17) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(18) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(19) Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, JO L 347, 11.12.2006, p. 1;
(20) Directiva 92/83/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice (JO L 316, 31.10.1992, p. 21).
(21) Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat (JO L 176, 5.7.2011, p. 24).
(22) Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).
(23) Directiva 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de impozite, taxe și alte măsuri, JO L 84, 31.3.2010, p. 1.
(24) Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal și de abrogare a Directivei 77/799/CEE (JO L 64, 11.3.2011, p. 1).


Instituirea programului „Drepturi și valori” ***I
PDF 304kWORD 97k
Amendamentele adoptate de Parlamentul European la 17 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului „Drepturi și valori” (COM(2018)0383 – C8-0234/2018 – 2018/0207(COD))(1)
P8_TA(2019)0040A8-0468/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Titlu
Propunere de
Propunere de
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
de instituire a programului „Drepturi și valori”
de instituire a programului „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori”
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 precizează în continuare că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că, printre altele, „Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Valorile respective sunt reafirmate și exprimate mai detaliat în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
(1)  În conformitate cu articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Dintre aceste drepturi și valori, demnitatea umană, recunoscută prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, reprezintă baza primară a tuturor drepturilor fundamentale ale omului. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Articolul 3 precizează în continuare că „Uniunea urmărește să promoveze pacea, valorile sale și bunăstarea popoarelor sale” și că, printre altele, „Uniunea respectă bogăția diversității sale culturale și lingvistice și veghează la protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural european”. Valorile respective sunt reafirmate și exprimate mai detaliat în drepturile, libertățile și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 1 a (nou)
(1a)   În Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii, Parlamentul European a subliniat importanța principiilor orizontale care ar trebui să stea la baza cadrului financiar multianual (CFM) și a tuturor politicilor conexe ale Uniunii, inclusiv integrarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU în toate politicile și inițiativele Uniunii din următorul CFM, a subliniat că eliminarea discriminării este esențială pentru îndeplinirea angajamentelor Uniunii față de o Europă favorabilă incluziunii și a deplâns lipsa integrării perspectivei de gen și a angajamentelor privind egalitatea de gen în politicile Uniunii, astfel cum sunt prezentate în propunerile privind CFM.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 1 b (nou)
(1b)   În Rezoluția sa din 14 martie 2018 referitoare la următorul CFM: pregătirea poziției Parlamentului privind CFM post-2020, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul său pentru programe din domeniile culturii, educației, mass-mediei, tineretului, sportului, democrației, cetățeniei și societății civile care și-au demonstrat în mod clar valoarea adăugată europeană și se bucură de mult timp de popularitate în rândul beneficiarilor, a subliniat că singura modalitate de a avea o Uniune mai puternică și mai ambițioasă este de a consolida mijloacele financiare de care dispune și a recomandat înființarea unui Fond european intern pentru democrație, care să acorde un sprijin consolidat societății civile și organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) ce activează în domeniile democrației și drepturilor omului, urmând să fie gestionat de către Comisie. Ar trebui să se ofere sprijin în continuare politicilor existente, ar trebui sporite resursele programelor emblematice ale Uniunii, iar responsabilitățile suplimentare ar trebui corelate cu mijloace financiare suplimentare.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Aceste drepturi și valori trebuie să fie promovate și respectate în continuare, să fie diseminate în rândul cetățenilor și al popoarelor și să constituie pilonul central al proiectului UE. Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, cuprinzând programele „Drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii Europene: drepturile omului, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe pentru viața politică, socială, culturală și economică din UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție și de cooperare transfrontalieră al Uniunii. Programul „Drepturi și valori” va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului8, și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/20149 (denumite în continuare „programele anterioare”).
(2)  Aceste drepturi și valori trebuie să fie cultivate, protejate și promovate activ în continuare de Uniune și de toate statele membre în toate politicile lor în mod consecvent și trebuie să fie respectate și diseminate în rândul cetățenilor și al popoarelor și să constituie pilonul central al proiectului UE, deoarece deteriorarea acestor drepturi și valori într-un stat membru poate avea efecte negative asupra Uniunii în ansamblul său. Prin urmare, în bugetul UE se creează un nou fond pentru justiție, drepturi și valori, cuprinzând programele „Drepturi și valori” și „Justiție”. Într-o perioadă în care societățile europene se confruntă cu extremismul, cu radicalismul și cu divizarea, precum și cu reducerea continuă a spațiului societății civile independente, este mai important ca oricând să se promoveze, să se consolideze și să se apere justiția, drepturile și valorile Uniunii Europene: drepturile omului, respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, nediscriminarea și statul de drept. Acest lucru va avea implicații profunde și directe pentru viața politică, socială, culturală și economică din UE. Ca parte a noului fond, programul „Justiție” va continua să sprijine dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție și de cooperare transfrontalieră al Uniunii. Programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” („programul”) va reuni programul „Drepturi, egalitate și cetățenie” 2014-2020, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului8, și programul „Europa pentru cetățeni”, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului9 (denumite în continuare „programele anterioare”) și va fi adaptat pentru a aborda noile provocări la adresa valorilor europene.
__________________
__________________
8 Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
8 Regulamentul (UE) nr. 1381/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” pentru perioada 2014-2020 (JO L 354, 28.12.2013, p. 62).
9 Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).
9 Regulamentul (UE) nr. 390/2014 al Consiliului din 14 aprilie 2014 de instituire a programului „Europa pentru cetățeni” pentru perioada 2014-2020 (JO L 115, 17.4.2014, p. 3).
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa în primul rând pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor și drepturilor noastre comune și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a stimula și de a susține o societate bazată pe drepturi, egală, favorabilă incluziunii și democratică. Aceasta presupune o societate civilă dinamică, încurajarea participării democratice, civice și sociale a oamenilor și promovarea bogatei diversități a societății europene, pe baza istoriei și a memoriei noastre comune. Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede totodată că instituțiile acordă cetățenilor și asociațiilor reprezentative, prin mijloace corespunzătoare, posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.
(3)  Fondul pentru justiție, drepturi și valori și cele două programe de finanțare subiacente se vor axa pe persoanele și entitățile care contribuie la revigorarea și la dinamizarea valorilor și drepturilor noastre comune, a egalității și a bogatei noastre diversități. Obiectivul final este acela de a stimula și de a susține o societate bazată pe drepturi, egală, deschisă, favorabilă incluziunii și democratică, prin finanțarea unor activități care să promoveze o societate civilă dinamică, bine dezvoltată, rezilientă și capacitată, inclusiv prin sensibilizare în ceea ce privește promovarea și protejarea valorilor noastre comune, și care să încurajeze participarea democratică, civică și socială a oamenilor și să promoveze pacea și bogata diversitate a societății europene, pe baza valorilor, istoriei, memoriei și patrimoniului nostru comun. Articolul 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană prevede ca instituțiile să mențină un dialog deschis, transparent și regulat cu societatea civilă și să acorde, prin mijloace corespunzătoare, cetățenilor și asociațiilor reprezentative posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  Comisia ar trebui să mențină un dialog constant, deschis și transparent cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, prin înființarea unui grup de dialog civil. Grupul de dialog civil ar trebui să contribuie la schimbul de experiență și de bune practici și la discutarea evoluțiilor politice în domeniile și obiectivele vizate de program și de domeniile conexe. Grupul de dialog civil ar trebui să fie format din organizații care au fost selectate să primească un grant pentru funcționare sau pentru acțiune în cadrul programului, precum și din alte organizații și părți interesate care și-au exprimat interesul pentru programul sau activitatea în acest domeniu de politică, dar care nu sunt neapărat sprijinite de program.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Programul „Drepturi și valori” („programul”) ar trebui să permită realizarea de sinergii pentru a face față provocărilor comune promovării și protejării valorilor și pentru a atinge o dimensiune esențială în vederea obținerii de rezultate concrete în domeniu. Acest lucru ar trebui realizat prin valorificarea experienței pozitive a programelor anterioare. Aceasta va permite valorificarea deplină a potențialului sinergiilor, pentru a sprijini într-un mod mai eficace domeniile de politică vizate și pentru a spori potențialul acestora de a ajunge la oameni. Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri țintă ale acestora și de nevoile lor specifice, prin abordări adaptate.
(4)  Programul ar trebui să permită realizarea de sinergii pentru a face față provocărilor comune promovării și protejării valorilor consacrate în tratate și pentru a atinge o dimensiune esențială în vederea obținerii de rezultate concrete în domeniu. Acest lucru ar trebui realizat prin valorificarea experienței pozitive a programelor anterioare și prin dezvoltarea ei în continuare. Aceasta va permite valorificarea deplină a potențialului sinergiilor, pentru a sprijini într-un mod mai eficace domeniile de politică vizate și pentru a spori potențialul acestora de a ajunge la oameni. Pentru a fi eficace, programul ar trebui să țină seama de caracterul specific al diferitelor politici, de diversele grupuri-țintă ale acestora și de nevoile și posibilitățile lor de participare specifice prin abordări adaptate și țintite, inclusiv promovarea tuturor tipurilor de egalitate și egalitatea de gen în cadrul politicilor.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Respectarea deplină și promovarea statului de drept și a democrației este fundamentală pentru consolidarea încrederii cetățenilor în Uniune. Respectarea statului de drept în interiorul Uniunii este o condiție prealabilă pentru protecția drepturilor fundamentale, precum și pentru respectarea tuturor drepturilor și obligațiilor consacrate în tratate. Modul în care statul de drept este implementat în statele membre joacă un rol esențial în asigurarea încrederii reciproce între statele membre și între sistemele lor juridice. Prin urmare, programul ar trebui să promoveze și să protejeze drepturile fundamentale, democrația și statul de drept la nivel local, regional, național și transnațional.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 4 b (nou)
(4b)  Statul de drept, consacrat la articolul 2 din TUE drept una dintre valorile Uniunii, include principiile legalității, implicând un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor, securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar al puterilor executive, protecția judiciară efectivă cu ajutorul unor instanțe independente, inclusiv a drepturilor fundamentale și separarea puterilor și egalitatea în fața legii.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 5
(5)  Pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, este nevoie de o varietate de acțiuni și de eforturi coordonate. Reunirea cetățenilor în proiecte de înfrățire a orașelor sau în cadrul unor rețele de orașe și sprijinirea organizațiilor societății civile în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, a participării lor la viața democratică a Uniunii. În același timp, sprijinirea unor activități de promovare a înțelegerii reciproce, a diversității, a dialogului și a respectului pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență și de identitate europeană, bazat pe înțelegerea comună a valorilor, a culturii, a istoriei și a patrimoniului european. Promovarea unui sentiment mai puternic de apartenență la Uniune și la valorile Uniunii este deosebit de importantă în rândul cetățenilor din regiunile ultraperiferice ale UE, având în vedere izolarea și depărtarea lor față de Europa continentală.
(5)  Pentru a aduce Uniunea Europeană mai aproape de cetățenii săi, pentru a stimula participarea democratică și a oferi cetățenilor posibilitatea de a-și exercita drepturile legate de cetățenia europeană, este nevoie de o varietate de acțiuni și de eforturi coordonate, care să urmărească o distribuție geografică echilibrată. Reunirea cetățenilor în proiecte de înfrățire a orașelor sau în cadrul unor rețele de orașe și sprijinirea organizațiilor societății civile la nivel local, regional și transnațional în domeniile vizate de program vor contribui la creșterea implicării cetățenilor în societate și, în cele din urmă, a participării lor active la viața democratică a Uniunii, precum și la elaborarea agendei politice a Uniunii. În același timp, sprijinirea unor activități de promovare a înțelegerii reciproce, a dialogului intercultural, a diversității culturale și lingvistice, a reconcilierii, a incluziunii sociale și a respectului pentru alte persoane încurajează un sentiment de apartenență la Uniune și de cetățenie comună pornind de la o identitate europeană, bazat pe înțelegerea comună a valorilor, a culturii, a istoriei și a patrimoniului european. Promovarea unui sentiment mai puternic de apartenență la Uniune și la valorile Uniunii este deosebit de importantă în rândul cetățenilor din regiunile ultraperiferice ale UE, având în vedere izolarea și depărtarea lor față de Europa continentală.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Creșterea pluralității și a tendințelor migrației la nivel mondial crește importanța dialogului intercultural și interconfesional în societățile noastre. Prin intermediul programului ar trebui acordat sprijin deplin dialogului intercultural și interconfesional ca o componentă a armoniei sociale în Europa și ca element esențial pentru creșterea incluziunii sociale și a coeziunii. Deși dialogul interconfesional ar putea ajuta la sublinierea contribuției pozitive a religiei la coeziunea socială, analfabetismul religios riscă să creeze premisele utilizării greșite a sentimentului religios în rândul populației. Prin urmare, programul ar trebui să sprijine proiecte și inițiative care dezvoltă alfabetizarea religioasă, promovează dialogul interconfesional și înțelegerea reciprocă.
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Sunt necesare activități de comemorare și o reflecție critică asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii cu privire la istoria comună, ca temelie pentru construirea unui viitor comun, a unei moralități și a unor valori comune. Ar trebui să se ia în considerare și relevanța aspectelor istorice, culturale și interculturale, precum și legăturile dintre memoria istorică, crearea unei identități europene și sentimentul de apartenență la același grup.
(6)  Sunt necesare activități de comemorare și o gândire critică și creativă asupra memoriei istorice a Europei pentru a sensibiliza cetățenii, în special tinerii, cu privire la istoria lor comună, ca temelie pentru construirea unui viitor comun. Ar trebui să se ia în considerare și relevanța aspectelor istorice, sociale, culturale și interculturale, toleranța și dialogul, pentru a promova un fundament comun bazat pe valorile noastre comune, solidaritate, diversitate și pace, precum și legăturile dintre memoria istorică, crearea unei identități europene și sentimentul de apartenență la același grup.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  De asemenea, cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii, să se simtă în largul lor locuind, călătorind, studiind, lucrând și desfășurând activități de voluntariat într-un alt stat membru, să simtă că se pot bucura de toate drepturile aduse de această cetățenie și că și le pot exercita, să aibă încredere că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune. Societatea civilă trebuie să fie sprijinită în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii Europene prevăzute la articolul 2 din TUE și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor de care dispun în baza legislației Uniunii.
(7)  Cetățenii Uniunii nu sunt suficient de conștienți de drepturile care decurg din cetățenia Uniunii, precum dreptul de a vota la alegerile europene și locale sau de a beneficia de protecție consulară acordată de ambasadele altor state membre. Cetățenii ar trebui să fie mai conștienți de aceste drepturi, să se simtă în largul lor locuind, călătorind, studiind, lucrând și desfășurând activități de voluntariat într-un alt stat membru, să simtă că se pot bucura de toate drepturile aduse de această cetățenie și că și le pot exercita, să aibă încredere că beneficiază de acces egal, de deplina respectare și protecție a drepturilor lor, fără nicio discriminare, oriunde s-ar afla în Uniune. Societatea civilă trebuie să fie consolidată la toate nivelurile în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii Europene prevăzute la articolul 2 din TUE și în contribuția sa la exercitarea efectivă a drepturilor de care dispun în baza legislației Uniunii.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)   Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2009 referitoare la conștiința europeană și totalitarismul și Concluziile Consiliului din 9-10 iunie 2011 privind memoria crimelor comise de regimurile totalitare în Europa subliniază cât de important este să se mențină vie memoria trecutului ca mijloc de construire a unui viitor comun și subliniază valoarea rolului Uniunii în facilitarea, împărtășirea și promovarea memoriei colective a respectivelor crime, inclusiv în vederea consolidării unei identități europene comune pluraliste și democratice.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Egalitatea între femei și bărbați reprezintă o valoare fundamentală și un obiectiv al Uniunii Europene. Discriminarea și tratamentul inegal al femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora și o piedică în calea participării lor depline la nivel politic, social și economic în societate. În plus, existența unor obstacole structurale și culturale împiedică realizarea unei egalități de gen reale. Prin urmare, promovarea egalității de gen în toate activitățile Uniunii constituie o activitate de bază pentru Uniune și un motor al creșterii economice și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.
(8)  Egalitatea de gen reprezintă o valoare fundamentală și un obiectiv al Uniunii Europene. Articolul 8 din prezentul regulament încredințează Uniunii sarcina de a elimina, prin toate acțiunile sale, inegalitățile și de a promova egalitatea între bărbați și femei. Totuși, progresele globale în materie de egalitate de gen sunt foarte lente, după cum reiese din indicele egalității de gen din 2017, publicat de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. Discriminarea intersecțională, adesea silențioasă și disimulată, și tratamentul inegal al femeilor și fetelor, precum și diversele forme de violență împotriva femeilor reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale acestora și o piedică în calea participării lor depline la nivel politic, social și economic în societate. În plus, existența unor obstacole politice, structurale și culturale împiedică realizarea unei egalități de gen reale. Prin urmare, promovarea egalității de gen în toate activitățile Uniunii, prin sprijinirea integrării dimensiunii de gen și susținerea obiectivelor în materie de nediscriminare, precum și prin combaterea activă a stereotipurilor și abordarea problemei discriminării silențioase, constituie o activitate de bază pentru Uniune și un motor al creșterii economice și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Violența pe criterii de gen și violența împotriva copiilor și a tinerilor constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale. Violența persistă în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice, și are urmări grave asupra sănătății fizice și psihice a victimelor și asupra societății în ansamblu. Copiii, tinerii și femeile sunt deosebit de vulnerabili la violență, în special în relațiile apropiate. Ar trebui să se ia măsuri pentru promovarea drepturilor copilului și pentru a se contribui la protecția copiilor împotriva vătămărilor și a violenței, care le pun în pericol sănătatea fizică și psihică și care constituie o încălcare a drepturilor lor la dezvoltare, la protecție și la demnitate. Combaterea tuturor formelor de violență, promovarea prevenirii și protejarea și sprijinirea victimelor reprezintă priorități ale Uniunii care contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și la egalitatea între femei și bărbați.
(9)  Violența pe criterii de gen și violența împotriva copiilor și a tinerilor, a persoanelor în vârstă, a persoanelor cu handicap, a refugiaților și a migranților și a membrilor diferitelor grupuri minoritare, cum ar fi membrii grupurilor etnice minoritare și persoanele LGBTQI, constituie o încălcare gravă a drepturilor fundamentale. Violența persistă în întreaga Uniune, în toate contextele sociale și economice, și are urmări grave asupra sănătății fizice și psihice a victimelor și asupra societății în ansamblu. Combaterea violenței bazate pe gen necesită o abordare multidimensională, care să cuprindă aspectele juridice, educaționale, sanitare (inclusiv drepturile sexuale și cele privind reproducerea) și economice, precum și alte aspecte societale, cum ar fi sprijinirea organizațiilor pentru drepturile femeilor sau furnizarea de consiliere, de asistență și de proiecte care urmăresc atingerea obiectivului unei societăți mai egalitare din perspectiva genului. Este necesar să se combată în mod activ stereotipurile și normele dăunătoare încă de la o vârstă fragedă, precum și toate formele de discurs de incitare la ură și de violență online. Ar trebui să se ia măsuri pentru promovarea drepturilor copilului și pentru a se contribui la protecția copiilor împotriva vătămărilor și a violenței, care le pun în pericol sănătatea fizică și psihică și care constituie o încălcare a drepturilor lor la dezvoltare, la protecție și la demnitate. Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) definește violența împotriva femeilor ca fiind „toate actele de violență bazată pe gen care provoacă sau pot provoca femeilor un prejudiciu sau suferințe fizice, sexuale, psihologice sau economice, inclusiv amenințarea cu astfel de acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă acestea au loc în viața publică sau în viața privată”. Combaterea tuturor formelor de violență și promovarea, prevenirea, protejarea și sprijinirea victimelor reprezintă priorități ale Uniunii care contribuie la respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor și la egalitatea între femei și bărbați. Aceste priorități ar trebui să fie sprijinite prin intermediul programului. Prevenirea și sprijinul pentru drepturile victimelor ar trebui să fie concepute în cooperare cu grupul-țintă, asigurându-se că răspund nevoilor specifice ale persoanelor cu vulnerabilități multiple.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  Femeile fără acte de identitate sunt deosebit de vulnerabile la violență și la abuzul sexual și nu au acces la servicii de sprijin. Este esențial să se pună în aplicare o abordare axată pe victime și să se ofere servicii de sprijin adecvate pentru toate femeile din întreaga Uniune, indiferent de statutul lor de rezident. Este esențial să se adopte o perspectivă de gen în procedurile de azil în contextul activităților intersecționale, aceasta putând contribui și la îmbunătățirea egalității de gen.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Pentru a preveni și a combate toate formele de violență și pentru a proteja victimele sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor anterioare „Daphne”, „Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Justiție”. În special finanțarea acordată prin programul „Daphne” pentru sprijinirea victimelor violenței și combaterea violenței împotriva femeilor, a copiilor și a tinerilor a constituit un real succes de la lansarea sa în 1997, atât din punctul de vedere al popularității sale în rândul părților interesate (autorități publice, instituții academice și organizații neguvernamentale), cât și din cel al eficacității proiectelor finanțate. Prin acest program s-au finanțat proiecte de sensibilizare, de furnizare de servicii de sprijin pentru victime și de sprijinire a activităților organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) care își desfășoară activitatea la fața locului. Acest program a abordat toate formele de violență, de exemplu violența în familie, violența sexuală, traficul de persoane, precum și noile forme emergente de violență, cum ar fi hărțuirea pe internet. Prin urmare, este important ca toate aceste acțiuni să fie continuate, iar rezultatele și învățămintele desprinse să fie luate în considerare în mod corespunzător în derularea programului.
(10)  Pentru a preveni și a combate toate formele de violență și pentru a proteja victimele sunt necesare o voință politică puternică și o acțiune coordonată, bazată pe metodele și rezultatele programelor anterioare „Daphne”, „Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Justiție”. În special finanțarea acordată prin programul „Daphne” pentru sprijinirea victimelor violenței și combaterea violenței împotriva femeilor, a copiilor și a tinerilor a constituit un real succes de la lansarea sa în 1997, atât din punctul de vedere al popularității sale în rândul părților interesate (autorități publice, instituții academice și organizații neguvernamentale), cât și din cel al eficacității proiectelor finanțate. Prin acest program s-au finanțat proiecte de sensibilizare, de furnizare de servicii de sprijin pentru victime și de sprijinire a activităților organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) care își desfășoară activitatea la fața locului. Acest program a abordat toate formele de violență, de exemplu violența în familie, violența sexuală, traficul de persoane, urmărirea în scopul hărțuirii și practicile vătămătoare cunoscute cum ar fi mutilarea genitală feminină, precum și noile forme emergente de violență, cum ar fi hărțuirea pe internet între copii și celelalte tipuri de hărțuire online. Prin urmare, este important ca toate aceste acțiuni să fie continuate, cu o alocare bugetară independentă pentru programul Daphne, iar rezultatele și învățămintele desprinse să fie luate în considerare în mod corespunzător în derularea programului.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede luarea de măsuri în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Nediscriminarea este, de asemenea, consacrată la articolul 21 din cartă. Ar trebui să se țină seama de trăsăturile specifice ale diferitelor forme de discriminare și să se conceapă în paralel măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea discriminării din unul sau mai multe motive. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a discriminării, a rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a islamofobiei și a altor forme de intoleranță. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență, ură, segregare și stigmatizare, precum și combaterii comportamentului agresiv, a hărțuirii și a tratamentului intolerant. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-o manieră prin care să se potențeze reciproc cu alte activități ale Uniunii care au aceleași obiective, în special cu cele menționate în Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”10 și în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre11.
(11)  Nediscriminarea reprezintă un principiu fundamental al Uniunii. Articolul 19 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede luarea de măsuri în vederea combaterii oricărei discriminări bazate pe sex, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Nediscriminarea este, de asemenea, consacrată la articolul 21 din cartă. Ar trebui să se țină seama de trăsăturile specifice ale diferitelor forme de discriminare, inclusiv de discriminare directă, indirectă și structurală, și să se conceapă în paralel măsuri corespunzătoare pentru prevenirea și combaterea discriminării din unul sau mai multe motive. Programul ar trebui să sprijine acțiuni de prevenire și combatere a discriminării, a rasismului, a xenofobiei, a afrofobiei, a antisemitismului, a antițiganismului, a islamofobiei, a homofobiei și a altor forme de intoleranță, atât online, cât și offline, împotriva persoanelor din grupuri minoritare, luând în considerare nivelurile multiple de discriminare cu care se confruntă femeile. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită prevenirii și combaterii tuturor formelor de violență, ură, segregare și stigmatizare, precum și combaterii comportamentului agresiv, a hărțuirii și a tratamentului intolerant. Programul ar trebui să fie pus în aplicare într-o manieră prin care să se potențeze reciproc cu alte activități ale Uniunii care au aceleași obiective, în special cu cele menționate în Comunicarea Comisiei din 5 aprilie 2011 intitulată „Un cadru UE pentru strategiile naționale de integrare a romilor până în 2020”10 și în Recomandarea Consiliului din 9 decembrie 2013 cu privire la măsurile de integrare efectivă a romilor în statele membre11.
__________________
__________________
10 COM(2011)0173.
10 COM(2011)0173.
11 JO C 378, 24.12.2013, p. 1.
11 JO C 378, 24.12.2013, p. 1.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 12
(12)  Participarea deplină și efectivă a persoanelor cu handicap în societate, în aceleași condiții cu ceilalți, este împiedicată de obstacole comportamentale și de mediu, precum și de lipsa accesibilității. Persoanele cu handicap se confruntă, printre altele, cu obstacole care le împiedică să pătrundă pe piața muncii, să obțină o educație incluzivă și de calitate, să evite sărăcia și a excluziunea socială, să aibă acces la inițiative și mijloace de expresie culturale sau să își exercite drepturile politice. În calitate de părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), Uniunea Europeană și toate statele sale membre s-au angajat să promoveze, să protejeze și să asigure exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap. Dispozițiile CNUDPH au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii.
(12)  Participarea deplină și efectivă a persoanelor cu handicap în societate, în aceleași condiții cu ceilalți, este împiedicată de obstacole comportamentale și de mediu, precum și de lipsa accesibilității. Persoanele cu handicap, inclusiv cele care suferă de deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale pe termen lung, se confruntă, printre altele, cu obstacole care le împiedică să pătrundă pe piața muncii, să obțină o educație incluzivă și de calitate, să evite sărăcia și excluziunea socială, să aibă acces la inițiative și mijloace de expresie culturale sau să își exercite drepturile politice. În calitate de părți la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), Uniunea Europeană și toate statele sale membre s-au angajat să promoveze, să protejeze și să asigure exercitarea deplină și egală a tuturor drepturilor omului și a libertăților fundamentale de către toate persoanele cu handicap. Dispozițiile CNUDPH, a căror punere în aplicare este obligatorie, au devenit parte integrantă a ordinii juridice a Uniunii. În această privință, programul ar trebui să acorde o atenție deosebită activităților de sensibilizare cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele cu handicap atunci când doresc să participe pe deplin în societate și să își exercite drepturile în calitate de cetățeni cu drepturi egale, și ar trebui să finanțeze astfel de activități.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor (dreptul la viață privată) este un drept fundamental consacrat la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale. Protecția datelor cu caracter personal constituie un drept fundamental consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal este verificată de autorități de supraveghere independente. Cadrul juridic al Uniunii – în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului12 și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului13 – cuprinde dispoziții menite să asigure protecția efectivă a dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Aceste instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Uniunea ar trebui să fie în măsură să desfășoare activități de sensibilizare, să efectueze studii și alte activități relevante, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal în perioadele de dezvoltare tehnologică rapidă.
(13)  Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor (dreptul la viață privată) este un drept fundamental consacrat la articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale. Protecția datelor cu caracter personal constituie un drept fundamental consacrat la articolul 8 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Respectarea normelor de protecție a datelor cu caracter personal este verificată de autorități de supraveghere independente. Cadrul juridic al Uniunii – în special Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului12 și Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului13 – cuprinde dispoziții menite să asigure protecția efectivă a dreptului la protecția datelor cu caracter personal. Aceste instrumente juridice încredințează autorităților naționale de supraveghere a protecției datelor sarcina de a promova conștientizarea și înțelegerea de către public a riscurilor, a normelor, a garanțiilor și a drepturilor legate de prelucrarea datelor cu caracter personal. Uniunea ar trebui să fie în măsură să desfășoare activități de sensibilizare, să sprijine organizațiile societății civile în promovarea protecției datelor în conformitate cu normele Uniunii și să efectueze studii și alte activități relevante, având în vedere importanța dreptului la protecția datelor cu caracter personal în perioadele de dezvoltare tehnologică rapidă.
__________________
__________________
12 JO L 119, 4.5.2016, p. 1-88.
12 JO L 119, 4.5.2016, p. 1-88.
13 JO L 119, 4.5.2016, pp. 89-131.
13 JO L 119, 4.5.2016, pp. 89-131.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 13 a (nou)
(13a)   Libertatea de exprimare și de informare este consacrată în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Accesul liber la informații, evaluarea contextului mass-mediei și utilizarea responsabilă și în condiții de siguranță a rețelelor de informare și comunicare sunt direct legate de dezvoltarea liberă a opiniei publice și sunt esențiale pentru a garanta o democrație funcțională. Este necesar ca publicul să dobândească competențele mediatice necesare pentru a avea o gândire critică și discernământ, precum și capacitatea de a analiza realități complexe, de a recunoaște diferențele dintre opinii și fapte și de a rezista oricărei forme de incitare la ură. În acest scop, Uniunea ar trebui să promoveze dezvoltarea educației în domeniul mass-media pentru toți cetățenii, indiferent de vârstă, prin formare, sensibilizare, studii și alte activități relevante.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului [(UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului14]. Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene.
(14)  Inițiativa cetățenilor europeni este primul instrument supranațional de democrație participativă, care creează o legătură directă între cetățenii europeni și instituțiile Uniunii. Articolul 24 din TFUE obligă Parlamentul European și Consiliul să adopte dispozițiile referitoare la procedurile și condițiile necesare pentru prezentarea unei inițiative cetățenești în înțelesul articolului 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Acest lucru s-a realizat prin adoptarea Regulamentului [(UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului14]. Programul ar trebui să sprijine finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului de a lansa, de a sprijini și de a-i încuraja și pe alții să sprijine inițiative cetățenești europene.
_________________
_________________
14 Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească (JO L 65, 11.3.2011, p. 1).
14 Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească (JO L 65, 11.3.2011, p. 1).
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea.
(15)  În conformitate cu articolele 8 și 10 din TFUE, programul ar trebui să sprijine, în toate activitățile sale, abordarea integratoare a egalității de gen și a obiectivelor privind nediscriminarea și să promoveze includerea dimensiunii de gen în buget și evaluarea impactului din perspectiva genului, dacă este necesar pe tot parcursul procesului bugetar al Uniunii. Integrarea adecvată a dimensiunii de gen necesită includerea perspectivei de gen în toate liniile bugetare relevante și alocarea unor resurse adecvate și transparența liniilor bugetare dedicate promovării egalității de gen și combaterii discriminării pe criterii de gen. Proiectele individuale și programul ca atare ar trebui revizuite la sfârșitul perioadei de finanțare pentru a stabili în ce măsură au servit la aplicarea principiilor menționate mai sus.
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Considerentul 17
(17)  În conformitate cu actele Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre înființează organisme independente pentru promovarea egalității de tratament, cunoscute în general sub denumirea de „organisme de promovare a egalității”, pentru combaterea discriminării bazate pe rasă și origine etnică, precum și pe criterii de gen. Numeroase state membre nu s-au limitat însă la aceste cerințe și s-au asigurat că organismele de promovare a egalității pot gestiona și cazurile de discriminare bazată pe alte motive, cum ar fi vârsta, orientarea sexuală, religia și convingerile, handicapul sau alte motive. Organismele de promovare a egalității au un rol decisiv în promovarea egalității și în asigurarea aplicării eficiente a legislației privind egalitatea de tratament, în special oferind asistență independentă victimelor discriminării, efectuând anchete independente privind discriminarea, publicând rapoarte independente și formulând recomandări cu privire la orice aspect legat de discriminare din țara respectivă. Este esențial ca activitatea organismelor de promovare a egalității să fie coordonată la nivelul Uniunii în acest sens. În 2007 a fost creată rețeaua EQUINET. Membrii acesteia sunt organismele naționale de promovare a egalității de tratament înființate prin Directivele 2000/43/CE15 și 2004/113/CE16 ale Consiliului, precum și prin Directivele 2006/54/CE17 și 2010/41/UE18 ale Parlamentului European și ale Consiliului. EQUINET se află într-o poziție excepțională, fiind singura entitate care asigură coordonarea activităților derulate de organismele de promovare a egalității. Această activitate de coordonare desfășurată de EQUINET este esențială pentru buna punere în aplicare a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.
(17)  În conformitate cu actele Uniunii privind egalitatea de tratament, statele membre înființează organisme independente pentru promovarea egalității de tratament, cunoscute în general sub denumirea de „organisme de promovare a egalității”, pentru combaterea discriminării bazate pe rasă și origine etnică, precum și pe criterii de gen. Numeroase state membre nu s-au limitat însă la aceste cerințe și s-au asigurat că organismele de promovare a egalității pot gestiona și cazurile de discriminare bazată pe alte motive, cum ar fi limba, vârsta, orientarea sexuală, religia și convingerile, handicapul sau alte motive. Organismele de promovare a egalității au un rol decisiv în promovarea egalității și în asigurarea aplicării eficiente a legislației privind egalitatea de tratament, în special oferind asistență independentă victimelor discriminării, efectuând anchete independente privind discriminarea, publicând rapoarte independente și formulând recomandări cu privire la orice aspect legat de discriminare din țara respectivă. Este esențial ca activitatea tuturor acestor organisme relevante de promovare a egalității să fie coordonată la nivelul Uniunii în acest sens. În 2007 a fost creată rețeaua EQUINET. Membrii acesteia sunt organismele naționale de promovare a egalității de tratament înființate prin Directivele 2000/43/CE15 și 2004/113/CE16 ale Consiliului, precum și prin Directivele 2006/54/CE17 și 2010/41/UE18 ale Parlamentului European și ale Consiliului. La 22 iunie 2018, Comisia a adoptat o Recomandare privind standardele aplicabile organismelor de promovare a egalității, care tratează aspectele legate de mandatul, independența, eficacitatea și coordonarea și cooperarea între organismele de promovare a egalității. EQUINET se află într-o poziție excepțională, fiind singura entitate care asigură coordonarea activităților derulate de organismele de promovare a egalității. Această activitate de coordonare desfășurată de EQUINET este esențială pentru buna punere în aplicare a legislației antidiscriminare a Uniunii în statele membre și ar trebui să fie sprijinită prin intermediul programului.
__________________
__________________
15 Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).
15 Directiva 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică (JO L 180, 19.7.2000, p. 22).
16 Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (JO L 373, 21.12.2004, p. 37).
16 Directiva 2004/113/CE a Consiliului din 13 decembrie 2004 de aplicare a principiului egalității de tratament între femei și bărbați privind accesul la bunuri și servicii și furnizarea de bunuri și servicii (JO L 373, 21.12.2004, p. 37).
17 Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).
17 Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (JO L 204, 26.7.2006, p. 23).
18 Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010, p. 1).
18 Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului (JO L 180, 15.7.2010, p. 1).
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Considerentul 17 a (nou)
(17a)  Pentru a îmbunătăți accesibilitatea și pentru a oferi orientări imparțiale și informații practice referitoare la toate aspectele programului, statele membre ar trebui să instituie puncte de contact, cu scopul de a oferi asistență atât beneficiarilor, cât și solicitanților. Punctele de contact ale programului ar trebui să fie în măsură să își îndeplinească funcțiile în mod independent, fără o subordonare directă sau o interferență în luarea deciziilor din partea autorităților publice. Punctele de contact ale programului pot fi gestionate de statele membre sau de organizații ale societății civile sau de consorții ale acestora. Punctele de contact ale programului nu trebuie să aibă nicio responsabilitate în ceea ce privește selecția proiectelor;
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Considerentul 18
(18)  Organismele independente din domeniul drepturilor omului și organizațiile societății civile au un rol esențial în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii în temeiul articolului 2 din TUE și în sprijinirea exercitării efective a drepturilor care decurg din legislația Uniunii, inclusiv din Carta drepturilor fundamentale a UE. După cum se arată în Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2018, un sprijin financiar adecvat este esențial pentru realizarea unui mediu favorabil și sustenabil în care organizațiile societății civile să își consolideze rolul și să își îndeplinească funcțiile acestora în mod independent și eficace. Prin urmare, în completarea eforturilor de la nivel național, finanțarea UE ar trebui să contribuie la sprijinirea, conferirea de putere și consolidarea capacității organizațiilor independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul promovării drepturilor omului, ale căror activități contribuie la aplicarea strategică a drepturilor în conformitate cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv prin activități de reprezentare și de supraveghere, precum și la promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii la nivel național.
(18)  Organismele independente din domeniul drepturilor omului, organizațiile societății civile și apărătorii drepturilor omului au un rol esențial în promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii în temeiul articolului 2 din TUE și în sprijinirea exercitării efective a drepturilor care decurg din legislația Uniunii, inclusiv din Carta drepturilor fundamentale a UE. După cum se arată în Rezoluția Parlamentului European din 19 aprilie 2018, o creștere a finanțării și un sprijin financiar adecvat sunt esențiale pentru realizarea unui mediu favorabil și sustenabil în care organizațiile societății civile să își consolideze rolul și să își îndeplinească funcțiile acestora în mod independent și eficace. Prin urmare, în completarea eforturilor de la nivel național, finanțarea UE ar trebui să contribuie, inclusiv printr-o finanțare de bază adecvată și opțiuni simplificate în materie de costuri, norme și proceduri financiare, la sprijinirea, conferirea de putere și consolidarea capacității organizațiilor independente ale societății civile care își desfășoară activitatea în domeniul promovării valorilor Uniunii, precum democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, ale căror activități contribuie la aplicarea strategică a drepturilor în conformitate cu legislația UE și cu Carta drepturilor fundamentale a UE, inclusiv prin activități de reprezentare și de supraveghere, precum și la promovarea, garantarea și conștientizarea valorilor comune ale Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional.
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Considerentul 19
(19)  Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, a oficiilor și a agențiilor Uniunii, în special a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, și să ia în considerare activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program.
(19)  Comisia ar trebui să asigure coerența generală, complementaritatea și sinergiile cu activitatea organismelor, a oficiilor și a agențiilor Uniunii, în special a Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați și a Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, și să ia în considerare activitatea altor actori naționali și internaționali în domeniile vizate de program. Comisia ar trebui să îndrume în mod activ participanții la acest program să utilizeze rapoartele și resursele generate de aceste organisme, servicii și agenții ale Uniunii, cum ar fi instrumentele pentru integrarea dimensiunii de gen în buget și evaluarea egalității de gen, elaborate de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Considerentul 19 a (nou)
(19a)  Mecanismul cuprinzător al Uniunii privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale ar trebui să garanteze o evaluare periodică și egală a tuturor statelor membre, furnizând informațiile necesare pentru activarea măsurilor legate de deficiențele generale ale valorilor Uniunii în statele membre.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Considerentul 20
(20)  Sub rezerva anumitor condiții, programul ar trebui să fie deschis participării statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) și a statelor membre ale AELS care nu sunt membre ale SEE, precum și a altor țări europene. De asemenea, ar trebui să poată participa la program și statele aderente, țările candidate și țările potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare.
(20)  În ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor specifice de promovare a egalității de gen și a drepturilor legate de gen, de promovare a implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional, precum și de combatere a violenței, programul ar trebui să fie deschis, sub rezerva anumitor condiții, participării statelor membre ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) și a statelor membre ale AELS care nu sunt membre ale SEE, precum și a altor țări europene. De asemenea, ar trebui să poată participa la program și statele aderente, țările candidate și țările potențial candidate care beneficiază de o strategie de preaderare.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Considerentul 21
(21)  Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor desfășurate, precum și complementaritatea acestora cu acțiunile statelor membre, urmărindu-se în același timp coerența, complementaritatea și sinergiile cu programele de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură, în special în cadrul Fondului pentru justiție, drepturi și valori – deci și cu programul „Justiție” –, precum și cu programul „Europa creativă” și cu Erasmus+, pentru a se realiza potențialul interacțiunilor culturale în domeniul culturii, al mass-media, al artelor, al educației și al creativității. Este necesar să se creeze sinergii și cu alte programe europene de finanțare, în special în domenii precum ocuparea forței de muncă, piața internă, întreprinderile, tineretul, sănătatea, cetățenia, justiția, migrația, securitatea, cercetarea, inovarea, tehnologia, industria, coeziunea, turismul, relațiile externe, comerțul și dezvoltarea.
(21)  Pentru a se asigura alocarea eficientă a fondurilor din bugetul general al Uniunii, este necesar să se asigure valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor desfășurate, inclusiv la nivel local, național și internațional, pentru a promova și proteja valorile consacrate la articolul 2 din TUE. Comisia ar trebui să aibă în vedere coerența, sinergiile și complementaritatea cu acțiunile statelor membre, precum și cu alte programe de finanțare care sprijină domeniile de politică aflate în strânsă legătură cu Fondul pentru justiție, drepturi și valori, inclusiv cu programul Europa Creativă și cu Erasmus +, precum și cu politicile relevante ale Uniunii.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Considerentul 21 a (nou)
(21a)  În conformitate cu articolul 9 din TFUE, ar trebui promovate un grad înalt de ocupare a forței de muncă, garantarea unei protecții sociale adecvate și combaterea excluziunii sociale. Măsurile adoptate în cadrul acestui program ar trebui, prin urmare, să promoveze sinergii între combaterea sărăciei, a excluziunii sociale și de pe piața forței de muncă, pe de o parte, și promovarea egalității și combaterea tuturor formelor de discriminare, pe de altă parte. Prin urmare, punerea în aplicare a programului ar trebui să se realizeze într-un mod care să asigure cât mai multe sinergii și complementarități atât între diferitele sale componente, cât și cu Fondul social european Plus. În plus, ar trebui să se asigure sinergii atât cu programul Erasmus, cât și cu Fondul social european Plus, pentru a garanta că aceste fonduri contribuie împreună la oferirea unei educații de înaltă calitate și la asigurarea egalității de șanse pentru toți.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Considerentul 22 a (nou)
(22a)  Este important să se asigure o bună gestiune financiară a programului, precum și punerea sa în aplicare în modul cel mai eficace și ușor de utilizat, garantându-se, în același timp, securitatea juridică și accesibilitatea programului pentru toți participanții.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Considerentul 22 b (nou)
(22b)  Îmbunătățirea punerii în aplicare și a calității cheltuielilor ar trebui să constituie principii directoare pentru atingerea obiectivelor programului, asigurându-se totodată utilizarea optimă a resurselor financiare.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Considerentul 23
(23)  Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [Noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, , instrumentele financiare și garanțiile bugetare.
(23)  Acestui program i se aplică Regulamentul (UE, Euratom) nr. [Noul RF] („Regulamentul financiar”). Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, execuția indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare, și solicită transparență totală în ceea ce privește utilizarea resurselor, buna gestiune financiară și utilizarea prudentă a resurselor. În special, în cadrul punerii în aplicare a prezentului program ar trebui să se definească în mod concret și să se consolideze în continuare norme privind posibilitatea ca organizațiile locale, regionale, naționale și transnaționale ale societății civile, inclusiv pentru organizațiile de la nivel local ale societății civile, să beneficieze de finanțare prin granturi de funcționare multianuale, de granturi în cascadă (sprijin financiar pentru terți) și de dispoziții care să asigure proceduri rapide și flexibile de acordare a granturilor, cum ar fi o procedură de depunere a cererilor în două etape, precum și de proceduri de depunere a cererilor și de raportare ușor de utilizat.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Considerentul 24
(24)  Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și forme de finanțare care să nu depindă de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului20, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului21, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului22 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului23, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate să ancheteze și să trimită în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului24. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
(24)  Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute de prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare în special costurile controalelor, sarcina administrativă, dimensiunea și capacitatea părților interesate relevante și ale beneficiarilor vizați și riscul de neconformitate preconizat. În acest sens ar trebui să se analizeze posibilitatea de a utiliza sume forfetare, rate forfetare, costuri unitare și granturi în cascadă, precum și criterii de cofinanțare care să țină seama de activitatea de voluntariat și forme de finanțare care să nu depindă de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar. Cerințele în materie de cofinanțare ar trebui să fie acceptate în natură și să poată fi anulate în cazul unei finanțări complementare limitate. În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului20, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului21, cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului22 și cu Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului23, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor și a fraudelor, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, după caz, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv controale și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate să ancheteze și să trimită în judecată cazuri de fraudă și alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului24. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.
__________________
__________________
20 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
20 Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
21 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p.1).
21 Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).
22 Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
22 Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
23 Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
23 Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
24 Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
24 Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Considerentul 25
(25)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot să participe la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acestui acord. Țările terțe pot participa și în baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene pentru exercitarea deplină a competențelor acestora.
(25)  În ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor specifice de promovare a egalității de gen și a drepturilor legate de gen, a implicării și participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii la nivel local, regional, național și transnațional și de combatere a violenței, țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot să participe la programele Uniunii în cadrul cooperării instituite în temeiul Acordului privind SEE, care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul acestui acord. Țările terțe pot participa și în baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui să se introducă o dispoziție specifică prin care să se acorde drepturile și accesul necesar ordonatorului de credite responsabil, Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), precum și Curții de Conturi Europene pentru exercitarea deplină a competențelor acestora.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Considerentul 26 a (nou)
(26a)  Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre are scopul de a dota Uniunea cu mijloacele necesare pentru a proteja mai bine bugetul său atunci când deficiențele statului de drept afectează sau amenință să afecteze buna gestiune financiară sau interesele financiare ale Uniunii. Aceasta ar trebui să fie complementară programului „Drepturi și valori”, al cărui rol este diferit, și anume de a finanța politici care sunt conforme cu drepturile fundamentale și valorile europene și de a se concentra pe viața și participarea cetățenilor.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Considerentul 27
(27)  În conformitate cu [articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului25], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care se leagă țara respectivă sau teritoriul respectiv.
(27)  În conformitate cu [articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului25], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care se leagă țara respectivă sau teritoriul respectiv. Constrângerile impuse de situarea la distanță a TTPM trebuie luate în considerare în punerea în aplicare a programului, iar participarea lor efectivă la program trebuie monitorizată și evaluată în mod regulat.
__________________
__________________
25 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
25 Decizia 2013/755/UE a Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Considerentul 28
(28)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate de Uniune cu privire la punerea în aplicare a Acordului de la Paris și a îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul program va contribui la integrarea politicilor climatice și la atingerea unei ținte globale de sprijinire a obiectivelor climatice cu 25 % din cheltuielile bugetare ale Uniunii Europene. Pe parcursul pregătirii și al derulării programului vor fi identificate acțiuni relevante în acest sens, care vor fi reevaluate în contextul evaluării programului la jumătatea perioadei.
(28)  Reflectând importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acest program va contribui la integrarea acțiunilor legate de climă și la realizarea obiectivului global potrivit căruia 25 % din cheltuielile bugetare ar trebui să contribuie la obiectivele climatice în următoarea perioadă de CFM 2021-2027 și la atingerea unei ținte anuale de 30 %, cât mai rapid posibil, dar nu mai târziu de 2027. Pe parcursul pregătirii și al derulării programului vor fi identificate acțiuni relevante în acest sens, care vor fi reevaluate în contextul evaluării programului la jumătatea perioadei.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Considerentul 29
(29)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor culese prin intermediul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului la fața locului.
(29)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016, este necesar ca acest program să fie evaluat pe baza informațiilor culese prin intermediul unor cerințe de monitorizare specifice, evitându-se totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. În acest context, organizațiile societății civile, autoritățile publice locale, partenerii sociali etc. ar putea fi exemple de solicitanți și beneficiari care ar putea să nu dispună de personalul și resursele adecvate pentru a îndeplini cerințele de monitorizare și de raportare. După caz, aceste cerințe pot include indicatori cuantificabili ca bază pentru evaluarea efectelor programului la fața locului.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Considerentul 30
(30)  Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește indicatorii menționați la articolele 14 și 16 și în anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții lor au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
(30)  Pentru a completa prezentul regulament în vederea desfășurării programului și pentru a asigura o evaluare eficace a progreselor pe care le realizează în direcția atingerii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește programele de lucru menționate la articolul 13 și indicatorii menționați la articolele 14 și 16 și în anexa II. Este deosebit de important ca, pe parcursul activităților sale pregătitoare, Comisia să desfășoare consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca aceste consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții lor au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Considerentul 31
(31)  Pentru a se asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de punere în aplicare. Aceste competențe ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului26,
eliminat
__________________
26 Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1
Prezentul regulament instituie programul „Drepturi și valori” („programul”).
Prezentul regulament instituie programul „Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” („programul”).
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 2
Regulamentul stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele privind furnizarea finanțării.
Regulamentul stabilește obiectivele programului și domeniul său de aplicare, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și condițiile privind furnizarea finanțării.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1
1.  Obiectivul general al programului este de a proteja și a promova drepturile și valorile consacrate în tratatele UE, inclusiv prin sprijinirea organizațiilor societății civile, cu scopul de a susține societățile deschise, democratice și favorabile incluziunii.
1.  Obiectivul general al programului este de a proteja și a promova drepturile și valorile consacrate în tratate, inclusiv democrația, statul de drept și drepturile fundamentale consacrate la articolul 2 din TUE, în special prin sprijinirea și consolidarea capacității organizațiilor societății civile la nivel local, regional, național și transnațional, în special la nivel local, și prin încurajarea participării civice și democratice, cu scopul de a susține și de a dezvolta în continuare societățile deschise, bazate pe drepturi, democratice, egalitare și favorabile incluziunii.
Amendamentul 48
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera - a (nouă)
(-a)  protejarea și promovarea democrației și a statului de drept la nivel local, regional, național și transnațional (componenta „Valorile Uniunii”);
Amendamentul 49
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera a
(a)  promovarea egalității și a drepturilor (componenta „Egalitate și drepturi”);
(a)  promovarea egalității, inclusiv a egalității de gen, a nediscriminării și a integrării dimensiunii de gen (componenta „Egalitate, drepturi și egalitate de gen”);
Amendamentul 50
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera b
(b)  promovarea implicării și a participării cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”);
(b)  sensibilizarea cetățenilor, în special a tinerilor, cu privire la importanța Uniunii prin intermediul activităților menite să conserve memoria evenimentelor istorice care au dus la crearea sa, și promovarea democrației, libertății de exprimare, pluralismului, angajamentului civic, precum și a întâlnirilor între cetățeni și a participării active a cetățenilor la viața democratică a Uniunii (componenta „Cetățenie activă”);
Amendamentul 51
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera c
(c)  combaterea violenței (componenta „Daphne”).
(c)  combaterea violenței, inclusiv a violenței bazate pe gen (componenta „Daphne”).
Amendamentul 52
Propunere de regulament
Articolul 2 a (nou)
Articolul 2a
Componenta „Valorile Uniunii”
În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (-a), programul se concentrează pe:
(a)   protejarea și promovarea democrației și a statului de drept, inclusiv prin sprijinirea activităților societății civile care promovează independența sistemului judiciar și o protecție judiciară eficace de către instanțele independente, inclusiv a drepturilor fundamentale; acordarea de sprijin apărătorilor drepturilor omului independenți și organizațiilor societății civile care se ocupă de controlul respectării statului de drept, sprijinirea apărării avertizorilor de integritate și a inițiativelor care promovează cultura comună a transparenței, bunei guvernări și combaterea corupției;
(b)   promovarea construirii unei Uniuni mai democratice, precum și protejarea și sensibilizarea cu privire la drepturile și valorile consacrate în tratate, prin furnizarea de sprijin financiar organizațiilor independente ale societății civile care promovează și cultivă aceste drepturi și valori la nivel local, regional, național și transnațional, creând astfel un mediu care să permită dialogul democratic și consolidarea libertății de exprimare, de întrunire sau de asociere pașnică, a libertății și pluralismului mass-mediei și a libertății academice.
Amendamentul 53
Propunere de regulament
Articolul 3 – titlu
Componenta „Egalitate și drepturi”
Componenta „Egalitate, drepturi și egalitate de gen”
Amendamentul 54
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – partea introductivă
În cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (a), programul se concentrează pe:
În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (a), programul se concentrează pe:
Amendamentul 55
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – litera a
(a)  prevenirea și combaterea inegalităților și a discriminării pe criterii de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală și sprijinirea unor politici cuprinzătoare de promovare a egalității de gen și a antidiscriminării, inclusiv a integrării acestora în rândul principalelor politici, precum și sprijinirea politicilor de combatere a rasismului și a tuturor formelor de intoleranță;
(a)  promovarea egalității și prevenirea și combaterea inegalităților și a discriminării pe criterii de sex, rasă, sociale sau origine etnică, culoare, caracteristici genetice, limbă, religie sau convingeri, opinii politice sau de altă natură, apartenența la o minoritate națională, avere, naștere, handicap, vârstă sau orientare sexuală sau pe orice alte criterii și sprijinirea unor politici cuprinzătoare de promovare a egalității de gen și a antidiscriminării, și a integrării acestora în rândul principalelor politici, precum și sprijinirea politicilor de combatere a rasismului și a tuturor formelor de intoleranță, atât online, cât și offline;
Amendamentul 56
Propunere de regulament
Articolul 3 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
(aa)  sprijinirea unor politici și programe cuprinzătoare de promovare a drepturilor femeilor, a egalității de gen, a capacitării femeilor și a integrării perspectivei de gen;
Amendamentul 57
Propunere de regulament
Articolul 4 – titlu
Componenta „Implicarea și participarea cetățenilor”
Componenta „Cetățenia activă”
Amendamentul 58
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – partea introductivă
În cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (b), programul se concentrează pe:
În cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (a), programul urmărește următoarele finalități:
Amendamentul 59
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera a
(a)  o mai bună înțelegere a Uniunii, a istoriei, a patrimoniului cultural și a diversității acesteia de către cetățeni;
(a)  sprijinirea proiectelor prezentate de cetățeni, cu un accent deosebit pe tineri, cu scopul de a încuraja oamenii nu numai să își amintească evenimentele care au precedat înființarea Uniunii, care constituie nucleul memoriei sale istorice, dar și să afle mai multe despre istoria, cultura și valorile lor comune și să înțeleagă bogăția patrimoniului lor cultural comun și a diversității culturale și lingvistice, care constituie fundamentul pentru un viitor comun; promovarea înțelegerii de către cetățeni a Uniunii, a originilor sale, a rațiunii de a fi și a realizărilor sale și a sensibilizării acestora față de provocările prezente și viitoare, precum și a importanței înțelegerii și toleranței reciproce, care se află în centrul proiectului european;
Amendamentul 60
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
(aa)   încurajarea și sprijinirea schimbului de bune practici în domeniul educației cu privire la cetățenia europeană, atât în cadrul educației formale, cât și al educației nonformale;
Amendamentul 61
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera b
(b)  promovarea schimburilor și a cooperării dintre cetățenii din diferite țări; promovarea participării civice și democratice a cetățenilor prin asigurarea posibilității acestora și a asociațiilor reprezentative de a-și face cunoscute opiniile și de a face schimb public de opinii în toate domeniile de acțiune ale Uniunii.
(b)  promovarea dialogului public prin intermediul înfrățirilor între orașe, al reuniunilor cetățenilor, în special al tinerilor, și al cooperării între municipalități, comunități locale și organizații ale societății civile din diferite țări, pentru a le oferi acestora experiență practică directă în ceea ce privește bogăția diversității culturale și a patrimoniului în Uniune și pentru a întări implicarea cetățenilor în societate;
Amendamentul 62
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1 – litera ba (nouă)
(ba)  încurajarea și consolidarea participării civice la viața democratică a Uniunii la nivel local, național și transnațional; crearea de condiții pentru cetățeni și asociații de promovare a dialogului intercultural și desfășurarea de dezbateri publice adecvate cu privire la toate domeniile de acțiune ale Uniunii, contribuind astfel la modelarea agendei politice a Uniunii; sprijinirea inițiativelor comune organizate, atât sub forma unei asocieri între cetățeni, cât și sub forma unor rețele de entități juridice, pentru a implementa mai eficient obiectivele stabilite la punctele anterioare;
Amendamentul 63
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – partea introductivă
În cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (c), programul se concentrează pe:
În cadrul obiectivului general prevăzut la articolul 2 alineatul (1) și în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 2 alineatul (2) litera (c), programul se concentrează pe:
Amendamentul 64
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera - a (nouă)
(-a)  prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență bazată pe gen împotriva femeilor și promovarea punerii în aplicare depline, la toate nivelurile, a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul); și
Amendamentul 65
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera a
(a)  prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, precum și a violenței împotriva altor categorii expuse riscului;
(a)  prevenirea și combaterea tuturor formelor de violență împotriva copiilor, a tinerilor și a femeilor, precum și a violenței împotriva altor categorii expuse riscului, cum ar fi persoanele LGBTQI, persoanele cu handicap, minoritățile, persoanele în vârstă și migranții și refugiații;
Amendamentul 66
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1 – litera b
(b)  sprijinirea și protejarea victimelor acestor forme de violență.
(b)  sprijinirea și protejarea victimelor acestor forme de violență, inclusiv prin sprijinirea activităților organizațiilor societății civile care facilitează și asigură accesul la justiție, la serviciile de sprijinire a victimelor și la raportarea în siguranță la poliție pentru toate victimele violenței, precum și sprijinirea și asigurarea aceluiași nivel de protecție pe întreg teritoriul Uniunii pentru victimele violenței de gen.
Amendamentul 67
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 1
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de [641 705 000] EUR la nivelul prețurilor actuale.
1.  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de [1 627 000 000] EUR la prețurile din 2018 [1 834 000 000 EUR la nivelul prețurilor actuale].
Amendamentul 68
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2 – litera -a (nouă)
(-a)  [754 062 000 EUR în prețurile din 2018] [850 000 000 la nivelul prețurilor actuale] (respectiv 46,34 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (-a);
Amendamentul 69
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2 – litera a
(a)  [408 705 000] EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (c);
(a)  [429 372 000 EUR în prețurile din 2018] [484 000 000 EUR] (respectiv 26,39 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (c);
Amendamentul 70
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2 – litera b
(b)  [233 000 000] EUR pentru obiectivul specific menționat la articolul 2 alineatul (2) litera (b).
(b)  [443 566 000 EUR în prețurile din 2018] [500 000 000 EUR] (respectiv 27,26 % din pachetul financiar total) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) litera (b);
Amendamentul 71
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2 – paragraful 1 a (nou)
Comisia alocă cel puțin 50 % din sumele menționate la literele (-a) și (a) de la primul paragraf din prezentul alineat pentru a sprijini activitățile desfășurate de organizațiile societății civile, din care cel puțin 65 % se alocă organizațiilor societății civile locale și regionale.
Comisia nu se abate de la procentele alocate în cadrul pachetului financiar, astfel cum sunt prevăzute în Anexa I(-a), cu mai mult de 5 puncte procentuale. Dacă depășirea acestei limite se dovedește a fi necesară, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a modifica Anexa I(-a), modificând procentele alocate ale fondurilor programului cu 5-10 puncte procentuale.
Amendamentul 72
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 5
5.  Resursele alocate statelor membre în gestiune partajată pot fi transferate, la cererea acestora, către prezentul program. Comisia execută aceste resurse fie direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, fie indirect, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (c). Dacă acest lucru este posibil, resursele respective se utilizează în beneficiul statului membru în cauză.
5.  Resursele alocate statelor membre în gestiune partajată pot fi transferate, la cererea acestora sau la cererea Comisiei, către prezentul program. Comisia execută aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar. Dacă este posibil, resursele respective se utilizează în beneficiul statului membru.
Amendamentul 73
Propunere de regulament
Articolul 6 a (nou)
Articolul 6a
Mecanismul de sprijinire a valorilor
1.   În cazuri excepționale, în care există o deteriorare gravă și rapidă într-un stat membru a respectării valorilor Uniunii consacrate la articolul 2 din TUE, iar aceste valori riscă să nu fie suficient protejate și promovate, Comisia poate deschide o cerere de propuneri sub forma unei proceduri accelerate pentru cereri de grant pentru organizațiile societății civile, cu scopul de a facilita, sprijini și consolida dialogul democratic în statul membru în cauză și de a soluționa problema conformității insuficiente cu valorile consacrate la articolul 2 din TUE.
2.   Comisia alocă până la 5 % din sumele menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (-a) Mecanismului de sprijinire a valorilor prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol. La sfârșitul fiecărui exercițiu bugetar, Comisia transferă toate fondurile neangajate în cadrul acestui mecanism pentru a sprijini alte acțiuni care se încadrează în obiectivele programului.
3.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 pentru a declanșa Mecanismul de sprijinire a valorilor prevăzut la alineatul (1) din prezentul articol. Activarea mecanismului se bazează pe o monitorizare și o evaluare cuprinzătoare, regulate și bazate pe dovezi a situației din toate statele membre în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.
Amendamentul 74
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 1
1.  Programul se pune în aplicare prin gestiune directă, în conformitate cu Regulamentul financiar, sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 61 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar. Programul poate asigura finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar.
1.  Programul se pune în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar.
Amendamentul 75
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Contribuțiile la un mecanism de asigurare mutuală pot acoperi riscul asociat recuperării fondurilor datorate de beneficiari și sunt considerate o garanție suficientă în conformitate cu Regulamentul financiar.
2.  Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în primul rând prin granturi pentru acțiuni, precum și prin granturi de funcționare anuale și multianuale. Această finanțare este implementată astfel încât să asigure buna gestiune financiară, utilizarea prudentă a fondurilor publice, nivelurile mai scăzute ale sarcinii administrative pentru operatorul de program și pentru beneficiari, precum și accesibilitatea fondurilor programului pentru potențialii beneficiari. Se pot utiliza sume forfetare, costuri unitare și granturi „în cascadă” (sprijin financiar pentru părțile terțe). Se acceptă cerințele de cofinanțare în natură, dar ele pot fi anulate în cazul unei finanțări complementare limitate.
Amendamentul 76
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 1
Pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament acțiunile care contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele specifice menționate la articolul 2. Sunt eligibile pentru finanțare în special activitățile menționate în anexa I.
1.   Pot primi finanțare în temeiul prezentului regulament acțiunile care contribuie la realizarea unuia dintre obiectivele generale sau specifice menționate la articolul 2. Sunt eligibile pentru finanțare în special activitățile menționate la articolul 9a.
Amendamentul 77
Propunere de regulament
Articolul 9 – paragraful 2 (nou)
2.   În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din TUE, Comisia înființează un „Grup de dialog civil”, menit să asigure un dialog periodic, deschis și transparent cu beneficiarii programului și cu alte părți interesate relevante, pentru a face schimb de experiență și de bune practici și pentru a discuta evoluțiile politice în domeniile și obiectivele vizate de program și domeniile conexe.
Amendamentul 78
Propunere de regulament
Articolul 9 a (nou)
Articolul 9a
Activități eligibile pentru finanțare
Obiectivele generale și specifice ale programului prevăzute la articolul 2 vor fi realizate în special, dar nu exclusiv, prin sprijinirea următoarelor activități:
(a)   sensibilizare, educarea publicului, promovarea și difuzarea de informații pentru o mai bună cunoaștere a politicilor, a principiilor și a drepturilor din domeniile și obiectivele acoperite de program;
(b)   învățarea reciprocă prin schimb de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă și pentru o mai mare implicare civică și democratică;
(c)   activități de monitorizare analitică, de raportare și de promovare pentru a îmbunătăți înțelegerea situației din statele membre și de la nivelul Uniunii în domeniile acoperite de program, precum și pentru a îmbunătăți transpunerea și punerea în aplicare adecvată a dreptului Uniunii, a politicilor și a valorilor comune ale Uniunii în statele membre, astfel de activități incluzând, de exemplu, colectarea de date și statistici; elaborarea de metodologii comune și, după caz, de indicatori sau criterii de referință; studii, cercetări, analize și sondaje; evaluări; evaluarea impactului; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale educaționale;
(d)   activități de formare pentru părțile interesate relevante, pentru a îmbunătăți cunoștințele acestora despre politicile și drepturile din domeniile acoperite de program, și consolidarea independenței și capacității părților interesate relevante de a promova politicile și drepturile din domeniile acoperite de program, inclusiv prin litigii strategice;
(e)   promovarea sensibilizării publicului și a înțelegerii de către acesta a riscurilor, normelor, garanțiilor și drepturilor privind protecția datelor cu caracter personal, viața privată și securitatea digitală;
(f)   consolidarea sensibilizării cetățenilor cu privire la valorile europene de bază și la angajamentul lor față de justiție, egalitate, statul de drept și democrație, precum și cu privire la drepturile și obligațiile care decurg din cetățenia Uniunii, cum ar fi dreptul de a călători, de a munci, de a studia și de a locui în alt stat membru, prin campanii de informare și promovarea înțelegerii reciproce, a dialogului intercultural și a respectului pentru diversitate în cadrul Uniunii;
(g)   creșterea gradului de conștientizare în rândul cetățenilor, în special al tinerilor, privind cultura europeană, patrimoniul cultural, identitatea, istoria și memoria istorică, precum și consolidarea sentimentului lor de apartenență la Uniune, în special prin inițiative de reflecție asupra cauzelor regimurilor totalitare în istoria modernă a Europei și de comemorare a victimelor acestor crime, nedreptăți și activități legate de alte momente definitorii din istoria europeană recentă;
(h)   reunirea cetățenilor de naționalități și culturi diferite, oferindu-le posibilitatea de a participa la activități de înfrățire între orașe și proiecte la scară mică și proiecte ale societății civile, creând astfel condițiile pentru o abordare ascendentă mai marcată;
(i)   încurajarea și facilitarea participării active și favorabile incluziunii, acordând o atenție deosebită grupurilor marginalizate ale societății, la construirea unei Uniuni mai democratice, precum și sensibilizarea, promovarea și apărarea drepturilor fundamentale, a drepturilor și a valorilor prin sprijinirea organizațiilor societății civile active în domeniile acoperite de program la toate nivelurile, precum și dezvoltarea capacității rețelelor europene și a organizațiilor societății civile de a contribui la dezvoltarea, sensibilizarea și monitorizarea punerii în aplicare a legislației, a obiectivelor politice, a valorilor și a strategiilor Uniunii;
(j)   finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului lor de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene;
(k)   îmbunătățirea cunoștințelor despre program, stimularea diseminării și a transferabilității rezultatelor sale și încurajarea demersurilor de informare a cetățenilor și a societății civile, inclusiv prin înființarea și sprijinirea de puncte de contact independente pentru program;
(l)  consolidarea capacității și independenței apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor societății civile care monitorizează situația statului de drept și sprijinirea acțiunilor la nivel local, regional, național și transnațional;
(m)   sprijinirea apărării avertizorilor de integritate, inclusiv sprijinirea inițiativelor și măsurilor de stabilire a unor canale sigure de raportare în cadrul organizațiilor și către autoritățile publice sau alte organisme relevante, precum și a măsurilor de protejare a avertizorilor împotriva concedierii, a retrogradării sau a altor represalii, inclusiv prin informarea și instruirea autorităților publice și a părților interesate relevante;
(n)   sprijinirea inițiativelor și a măsurilor de promovare și protejare a libertății și pluralismului mass-mediei și de consolidare a capacităților pentru noile provocări, cum ar fi noile mijloace de informare în masă și combaterea discursurilor de incitare la ură, precum și a dezinformării orientate către ținte precise prin acțiuni de sensibilizare, formare, studii și activități de monitorizare;
(o)   sprijinirea organizațiilor societății civile care desfășoară activități de promovare și monitorizare a integrității, a transparenței și a răspunderii administrației publice și autorităților publice, precum și activități de combatere a corupției;
(p)   sprijinirea organizațiilor care ajută, găzduiesc și protejează victime ale violenței și persoane care sunt ținta unor amenințări, inclusiv adăposturi pentru femei.
Amendamentul 79
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 1
1.  Granturile programului sunt acordate și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.
1.  Granturile programului sunt acordate și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar și includ granturi pentru acțiuni, granturi de funcționare multianuale și granturi în cascadă.
Amendamentul 80
Propunere de regulament
Articolul 10 – alineatul 2
2.  Comitetul de evaluare poate fi compus din experți externi.
2.  Comitetul de evaluare poate fi compus din experți externi. Componența comitetului de evaluare reflectă un echilibru de gen.
Amendamentul 81
Propunere de regulament
Articolul 11 – alineatul 1
1.  O acțiune care a primit o contribuție din partea programului poate primi și o contribuție din partea altui program al Uniunii, inclusiv din fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. [Finanțarea cumulativă nu trebuie să depășească totalul costurilor eligibile ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii se poate calcula în mod proporțional]
1.  O acțiune care a primit o contribuție din partea programului poate primi și o contribuție din partea altui program al Uniunii, inclusiv din fonduri care fac obiectul gestiunii partajate, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri, iar dubla aprovizionare a fondurilor se evită indicând în mod clar sursele de finanțare pentru fiecare categorie de cheltuieli, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare. [Finanțarea cumulativă nu trebuie să depășească totalul costurilor eligibile ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii se poate calcula în mod proporțional]
Amendamentul 82
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2 – litera a – liniuța 1
–  un stat membru sau o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;
–  un stat membru sau o țară ori un teritoriu de peste mări legat de un stat membru;
Amendamentul 83
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2 – litera a – liniuța 2
—  o țară terță asociată la program;
—  pentru obiectivele specifice menționate la articolul 2 alineatul (2) literele (a) și (c), o țară terță asociată la program, în conformitate cu articolul 7 din prezentul regulament;
Amendamentul 84
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2 – litera b
(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.
(b)  orice entitate juridică non-profit înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională;
Amendamentul 85
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 3
3.  Se poate acorda un grant de funcționare Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității (EQUINET), în absența unei cereri de propuneri, pentru a acoperi cheltuielile asociate programului de lucru permanent al acesteia.
3.  Se poate acorda un grant de funcționare Rețelei europene a organismelor de promovare a egalității (EQUINET), în absența unei cereri de propuneri, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) litera (a), pentru a acoperi cheltuielile asociate programului de lucru permanent al acesteia, cu condiția să se efectueze o evaluare a impactului de gen al programului lor de lucru.
Amendamentul 86
Propunere de regulament
Articolul 13 – titlu
Programul de lucru
Programul de lucru și prioritățile multianuale
Amendamentul 87
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1
1.  Programul se pune în aplicare cu ajutorul programelor de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.
1.  Programul se realizează cu ajutorul programelor de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.
Amendamentul 88
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 1 a (nou)
1a.  Comisia aplică principiul parteneriatului atunci când își stabilește prioritățile din cadrul programului și asigură o implicare cuprinzătoare a părților interesate în planificarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea prezentului program și a programelor sale de lucru, în conformitate cu articolul 15a.
Amendamentul 89
Propunere de regulament
Articolul 13 – alineatul 2
2.  Programul de lucru se adoptă de către Comisie printr-un act de punere în aplicare. Actul de punere în aplicare respectiv se adoptă în conformitate cu procedura de consultare prevăzută la articolul 19.
2.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 în ceea ce privește completarea prezentului regulament prin stabilirea programului de lucru corespunzător.
Amendamentul 90
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 1
1.  În anexa II sunt stabiliți indicatori pentru raportarea progreselor programului în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 2.
1.  După caz, se colectează indicatori defalcați pe sexe pentru raportarea progreselor programului în direcția îndeplinirii obiectivelor specifice prevăzute la articolul 2. Lista indicatorilor este stabilită în anexa II.
Amendamentul 91
Propunere de regulament
Articolul 14 – alineatul 3
3.  Sistemul de raportare a performanței asigură colectarea eficientă, eficace și în timp util a datelor referitoare la monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii și statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale.
3.  Sistemul de raportare a performanței asigură colectarea eficientă, eficace și în timp util a datelor referitoare la monitorizarea punerii în aplicare și a rezultatelor programului. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii și statelor membre li se impun cerințe de raportare proporționale și cât mai puțin împovărătoare. Pentru a facilita îndeplinirea cerințelor de raportare, Comisia pune la dispoziție formate ușor de utilizat și oferă programe de orientare și de sprijin ce vizează în special organizațiile societății civile, care s-ar putea să nu dispună întotdeauna de know-how și de personal și resurse adecvate pentru a îndeplini cerințele de raportare.
Amendamentul 92
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 1
1.  Evaluările se efectuează în timp util pentru ca rezultatele acestora să fie utilizate în procesul decizional.
1.  Evaluările țin seama de dimensiunea de gen, furnizează cifre defalcate în funcție de gen, includ un capitol specific pentru fiecare componentă și iau în considerare numărul persoanelor contactate, feedbackul lor și acoperirea lor geografică și se efectuează în timp util pentru ca rezultatele acestora să fie utilizate în procesul decizional.
Amendamentul 93
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 2
2.  Evaluarea intermediară a programului se efectuează după ce sunt disponibile suficiente informații privind punerea sa în aplicare, în termen de cel mult patru ani de la începerea acesteia. Evaluarea la jumătatea perioadei ia în considerare rezultatele evaluărilor impactului pe termen lung al programelor anterioare („Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni”).
2.  Evaluarea intermediară a programului se efectuează după ce sunt disponibile suficiente informații privind punerea sa în aplicare, în termen de cel mult patru ani de la începerea acesteia. Evaluarea intermediară ia în considerare rezultatele evaluărilor impactului pe termen lung al programelor anterioare („Drepturi, egalitate și cetățenie” și „Europa pentru cetățeni”). Evaluarea intermediară include o evaluare a impactului de gen pentru a aprecia măsura în care se realizează obiectivele programului în materie de egalitate de gen, pentru a se asigura că nicio componentă a programului nu are un impact negativ neintenționat asupra egalității de gen și pentru a identifica recomandări privind modul în care pot fi elaborate viitoarele cereri de propuneri și decizii de acordare a granturilor de funcționare astfel încât să promoveze activ considerațiile legate de egalitatea de gen.
Amendamentul 94
Propunere de regulament
Articolul 15 – alineatul 4
4.  Comisia comunică Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale.
4.  Comisia comunică Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale. Comisia pune evaluarea la dispoziția publicului și o face ușor accesibilă, publicând-o pe site-ul său.
Amendamentul 95
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 2
2.  Competența de a adopta acte delegate, menționată la articolul 14, se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027.
2.  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 13 și 14 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2027.
Amendamentul 96
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 3
3.  Delegarea de competențe prevăzută la articolul 14 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.
3.  Delegarea de competențe prevăzută la articolele 13 și 14 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității niciunuia dintre actele delegate care sunt deja în vigoare.
Amendamentul 97
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 4
4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
4.  Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. Componența grupului de experți consultați reflectă un echilibru de gen. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia asigură transmiterea promptă și simultană a tuturor documentelor, inclusiv a proiectelor de acte, către Parlamentul European, Consiliu și către experții din statele membre. Atunci când consideră că este necesar, Parlamentul European și Consiliul își pot trimite propriii experți la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei la care sunt invitați experți din statele membre și care se referă la pregătirea actelor delegate. În acest scop, Parlamentul European și Consiliul primesc planificarea pentru următoarele luni și invitații la toate reuniunile experților.
Amendamentul 98
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 5
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
5.  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului. În temeiul Acordului interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, cetățenii și alte părți interesate își pot exprima opinia în legătură cu proiectul de text al unui act delegat în termen de patru săptămâni. Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor sunt consultate cu privire la proiectul de text, pe baza experienței ONG-urilor și a autorităților locale și regionale în ceea ce privește punerea în aplicare a programului.
Amendamentul 99
Propunere de regulament
Articolul 16 – alineatul 6
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 14 intră în vigoare dacă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
6.  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 13 sau 14 intră în vigoare dacă nici Parlamentul European și nici Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.
Amendamentul 100
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 1
1.  Beneficiarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii (în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele acestora), furnizând informații coerente, concrete și proporționale, destinate unor categorii de public diverse, inclusiv mass-mediei și publicului larg.
1.  Beneficiarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării din partea Uniunii (în special atunci când promovează acțiunile și rezultatele acestora), furnizând informații coerente, concrete și proporționale, într-o formă accesibilă și persoanelor cu handicap, destinate unor categorii de public diverse, inclusiv mass-mediei și publicului larg și, după caz, beneficiarilor acțiunilor finanțate astfel și participanților la acestea, demonstrând astfel valoarea adăugată a Uniunii și contribuind la eforturile Comisiei de a colecta date în vederea consolidării transparenței bugetare.
Amendamentul 101
Propunere de regulament
Articolul 18 – alineatul 2
2.  Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele menționate la articolul 2.
2.  Comisia desfășoară acțiuni de informare și de comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale.
Amendamentul 102
Propunere de regulament
Articolul 18 a (nou)
Articolul 18a
Puncte de contact pentru program
În fiecare stat membru există un punct de contact independent pentru program, cu personal calificat, în special, să ofere părților interesate și beneficiarilor programului orientări imparțiale, informații practice și asistență cu privire la toate aspectele programului, inclusiv la procedura de depunere a candidaturii.
Amendamentul 103
Propunere de regulament
Articolul 19
Articolul 19
eliminat
Procedura comitetului
1.  Comisia este asistată de un comitet. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
3.  Comitetul se poate reuni în configurații specific, pentru a gestiona diferitele componente ale programului.
Amendamentul 104
Propunere de regulament
Anexa -I (nouă)
Anexa I
Fondurile disponibile ale programului menționate la articolul 6 alineatul (1) se alocă după cum urmează:
(a)  În cadrul sumei menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (a):
—  cel puțin 15 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivului specific prevăzut la articolul 3 litera (aa);
—  cel puțin 40 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 5 litera (-a) și
—  cel puțin 45 % pentru activitățile de punere în aplicare a obiectivelor specifice prevăzute la articolul 3 literele (a) și (b) și la articolul 5 literele (a) și (b);
(b)  În cadrul sumei menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (b):
—  15 % pentru acțiunile comemorative;
—  65 % pentru participarea democratică;
—  10 % pentru acțiunile promoționale și
—  10 % pentru gestionare.
Amendamentul 105
Propunere de regulament
Anexa I
Anexa I
eliminat
Activitățile programului
Obiectivele specifice ale programului, menționate la articolul 2 alineatul (2), se vor realiza în special prin susținerea următoarelor activități:
(a)   sensibilizare și diseminare de informații pentru o mai bună cunoaștere a politicilor și a drepturilor din domeniile acoperite de program;
(b)   învățare reciprocă prin schimb de bune practici între părțile interesate, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere reciprocă și pentru o mai mare implicare civică și democratică;
(c)   activități analitice și de monitorizare1, pentru o mai bună înțelegere a situației din statele membre și de la nivelul UE în domeniile acoperite de program, precum și pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației și a politicilor UE;
(d)   activități de formare pentru părțile interesate relevante, pentru a îmbunătăți cunoștințele acestora despre politicile și drepturile din domeniile acoperite;
(e)   elaborarea și întreținerea de instrumente bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC);
(f)   sensibilizarea mai intensă a cetățenilor cu privire la cultura, istoria și memoria europeană, precum și cu privire la sentimentul de apartenență la Uniune;
(g)   reunirea europenilor de naționalități și culturi diferite, prin activități de înfrățire între orașe;
(h)   încurajarea și facilitarea atât a participării active la edificarea unei Uniuni mai democratice, cât și a conștientizării drepturilor și valorilor, prin sprijinirea organizațiilor societății civile;
(i)   finanțarea asistenței tehnice și organizaționale pentru punerea în aplicare a Regulamentului [(UE) nr. 211/2011], susținând astfel exercitarea de către cetățeni a dreptului lor de a lansa și de a sprijini inițiative cetățenești europene;
(j)   stimularea capacității rețelelor europene de a promova și de a dezvolta în continuare dreptul, obiectivele de politică și strategiile Uniunii, precum și de a sprijini organizațiile societății civile care activează în domeniile acoperite de program;
(k)   îmbunătățirea cunoștințelor despre program, stimularea diseminării și a transferabilității rezultatelor sale și încurajarea demersurilor de informare directă a cetățenilor, inclusiv prin înființarea și sprijinirea unei rețele de birouri/puncte de contact naționale pentru program.
1 Printre aceste activități se numără, de exemplu: culegerea de date și statistici; elaborarea de metodologii comune și, după caz, de indicatori sau criterii de referință; studii, cercetări, analize și anchete; evaluări; evaluarea impactului; elaborarea și publicarea de ghiduri, rapoarte și materiale cu scop educativ.
Amendamentul 106
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 1 – partea introductivă
Programul va fi monitorizat pe baza unui set de indicatori care măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor generale și specifice ale programului, pentru a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor culege date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:
Programul va fi monitorizat pe baza unui set de indicatori de rezultat care măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor generale și specifice ale programului, pentru a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. După caz, indicatorii sunt defalcați în funcție de vârstă, sex și orice alte date care pot fi colectate (de exemplu, etnie, handicap și identitate de gen). În acest scop, se vor culege date cu privire la următorul set de indicatori-cheie:
Amendamentul 107
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 1 – tabel
Numărul de persoane care au participat la:
Numărul de persoane, defalcate în funcție de sex și vârstă, care au participat la:
(i)  activități de formare;
(i)  activități de formare;
(ii)  activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;
(ii)  activități de învățare reciprocă și de schimb de bune practici;
(iii)  activități de sensibilizare, de informare și de diseminare.
(iii)  activități de sensibilizare, de informare și de diseminare.
Amendamentul 108
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 1 – rândul 1 a (nou)
Comisia publică, de asemenea, următorii indicatori de performanță în fiecare an:
Amendamentul 109
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 1 – rândul 1 b (nou)
Numărul de cereri și de activități pentru care s-a acordat finanțare, defalcat în funcție de lista de la articolul 9 alineatul (1) și după componenta vizată
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Anexa II – paragraful 1 – rândul 1 c (nou)
Nivelul de finanțare cerut de solicitanți și acordat, defalcat în funcție de lista de la articolul 9 alineatul (1) și după componenta vizată
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Anexa II – tabel – rândul 6
Numărul de rețele și de inițiative transnaționale care se concentrează asupra memoriei și a patrimoniului european, ca rezultat al intervenției programului
Numărul de rețele și de inițiative transnaționale care se concentrează asupra acțiunilor de comemorare europene, a patrimoniului european și a dialogului civil european, ca rezultat al intervenției programului.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Anexa II – tabel – rândul 6 a (nou)
Distribuția geografică a proiectelor

(1) Chestiunea a fost retrimisă pentru negocieri interinstituționale comisiei competente în temeiul articolului 59 alineatul (4) al patrulea paragraf din Regulamentul de procedură (A8-0468/2018).


Instrumentul european pentru securitate nucleară care completează Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională *
PDF 203kWORD 64k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de instituire a Instrumentului european pentru securitate nucleară, care completează Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională pe baza Tratatului Euratom (COM(2018)0462 – C8-0315/2018 – 2018/0245(NLE))
P8_TA(2019)0041A8-0448/2018

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2018)0462),

—  având în vedere articolul 203 din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0315/2018),

—  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0448/2018),

1.  aprobă propunerea Comisiei astfel cum a fost modificată;

2.  invită Comisia să își modifice propunerea în consecință, în conformitate cu articolul 293 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice;

3.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

4.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial propunerea Comisiei;

5.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 1
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  Prin urmare, angajamentele privind siguranța nucleară, neproliferarea și securitatea nucleară, precum și obiectivele de dezvoltare durabilă și interesele generale ale Uniunii ar trebui să joace un rol vital în orientarea programării acțiunilor în temeiul prezentului regulament.
Amendamentul 2
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Obiectivul prezentului program denumit „Instrumentul european pentru securitate nucleară, care completează Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională pe baza Tratatului Euratom” ar trebui să fie de a promova instituirea unei securități nucleare eficace și eficiente, radioprotecția și aplicarea unor controale de garanții nucleare eficiente și eficace asupra materialelor nucleare în țările terțe, pe baza activităților desfășurate pe plan intern în Uniune.
(3)  Obiectivul prezentului program denumit „Instrumentul european pentru securitate nucleară, care completează Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională pe baza Tratatului Euratom” (denumit în continuare „Instrumentul”) ar trebui să fie de a promova instituirea unei securități nucleare eficace și eficiente, radioprotecția și aplicarea unor controale de garanții nucleare eficiente și eficace asupra materialelor nucleare în țările terțe, pe baza cadrelor de reglementare și a partajării celor mai bune practici din cadrul Uniunii.
Amendamentul 3
Propunere de regulament
Considerentul 3 a (nou)
(3a)  Instrumentul nu ar trebui, în niciun caz, să promoveze utilizarea energiei nucleare în țările terțe și în Uniune, ci ar trebui să se concentreze în special pe îmbunătățirea standardelor de securitate nucleară la nivel mondial, promovând în același timp un nivel ridicat de protecție împotriva radiațiilor și aplicarea unor garanții eficace și eficiente pentru materialele nucleare.
Amendamentul 4
Propunere de regulament
Considerentul 3 b (nou)
(3b)  Accidentele nucleare de la centralele nucleare de la Cernobîl din 1986 și Fukushima Daiichi din 2011 au demonstrat în mod clar că accidentele nucleare au consecințe globale devastatoare pentru cetățeni și mediu. Acest fapt subliniază necesitatea celor mai înalte standarde de securitate nucleară, a garanțiilor și a eforturilor continue de îmbunătățire a acestor standarde și garanții la nivel global, precum și a angajamentului Comunității de a sprijini aceste obiective în țările terțe. Aceste standarde și garanții ar trebui să reflecte practicile cele mai avansate, în special în ceea ce privește guvernanța și autonomia de reglementare.
Amendamentul 5
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Prezentul regulament face parte din cadrul elaborat pentru planificarea cooperării și ar trebui să completeze măsurile de cooperare în domeniul nuclear care sunt finanțate în temeiul [Regulamentului privind IVCDCI].
(4)  Prezentul regulament face parte din cadrul elaborat pentru planificarea cooperării și ar trebui să completeze măsurile de cooperare în domeniul nuclear care sunt finanțate în temeiul [Regulamentului privind IVCDCI], care intră sub incidența Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, în special a articolelor 209 şi 212 și a articolului 322 alineatul (1).
Amendamentul 6
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)  Comunitatea este membră a Convenției privind securitatea nucleară (1994) și a Convenției comune privind securitatea managementului combustibilului uzat și securitatea managementului deșeurilor radioactive (1997).
Amendamentul 7
Propunere de regulament
Considerentul 5 b (nou)
(5b)  Transparența și informarea publicului în legătură cu securitatea nucleară, garanțiile, dezafectarea instalațiilor și activitățile de gestionare a deșeurilor, după cum se prevede, de exemplu, în Convenția de la Aarhus (1998), reprezintă un element important de prevenire a efectelor negative ale materialelor radioactive asupra cetățenilor și a mediului și, prin urmare, ele ar trebui garantate în cadrul acestui Instrument.
Amendamentul 8
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Comunitatea ar trebui să continue cooperarea strânsă, în conformitate cu capitolul 10 din Tratatul Euratom, cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), în ceea ce privește securitatea nucleară și controlul de garanții nucleare, pentru promovarea obiectivelor prevăzute la titlul II capitolele 3 și 7.
(6)  Comunitatea ar trebui să continue cooperarea strânsă, în conformitate cu capitolul 10 din Tratatul Euratom, cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), în ceea ce privește securitatea nucleară și controlul de garanții nucleare, pentru promovarea obiectivelor prevăzute la titlul II capitolele 3 și 7. Ea ar trebui să coopereze în continuare cu alte organizații internaționale cu o reputație foarte bună în domeniu, cum ar fi Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică/Agenția pentru Energie Nucleară, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Parteneriatul de Mediu pentru Dimensiunea Nordică, care urmăresc obiective similare de securitate nucleară cu cele ale Comunității. Coerența, complementaritatea și cooperarea între Instrument și aceste organizații și programele lor pot extinde domeniul de aplicare, eficiența și eficacitatea măsurilor de securitate nucleară la nivel mondial. Ar trebui evitate suprapunerile și duplicatele.
Amendamentul 9
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Pentru a îmbunătăți în mod continuu securitatea nucleară și pentru a consolida reglementarea în acest domeniu la nivelul Uniunii, Consiliul a adoptat Directivele 2009/71/Euratom, 2011/70/Euratom și 2013/59/Euratom ale Consiliului. Aceste directive, alături de standardele ridicate vizând siguranța nucleară și dezafectările în Comunitate, servesc drept orientare pentru acțiunile finanțate în cadrul Instrumentului și motivează țările terțe care cooperează să implementeze reglementări și standarde cu același nivel de siguranță.
Amendamentul 10
Propunere de regulament
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  Instrumentul ar trebui să promoveze, de asemenea, cooperarea internațională pe baza convențiilor privind securitatea nucleară și gestionarea deșeurilor radioactive. Țările partenere ar trebui să fie încurajate să devină părți la convențiile respective, permițând o evaluare inter pares periodică asistată de AIEA a sistemelor lor naționale. Evaluările inter pares oferă o viziune externă asupra situației și provocărilor legate de securitatea nucleară în țările terțe, care poate fi utilizată în programarea sprijinului la nivel înalt al Uniunii. Instrumentul poate beneficia de evaluările agențiilor internaționale în domeniul energiei nucleare, cu o bună reputaţie, care efectuează evaluări inter pares, prezentând rapoarte către potențialii beneficiari ai Instrumentului. Constatările și recomandările unor astfel de evaluări inter pares puse la dispoziția autorităților naționale pot fi, de asemenea, utile în stabilirea priorităților în ceea ce privește măsurile concrete de sprijin pentru țările terțe în cauză.
Amendamentul 11
Propunere de regulament
Considerentul 6 c (nou)
(6c)  Conceptele de siguranță nucleară și de securitate nucleară sunt legate în mod indisolubil, deoarece lipsa siguranței nucleare, de exemplu în procesele de operare în condiții de siguranță, poate conduce la riscuri de securitate nucleară, iar riscurile de securitate nucleară, în special riscurile noi, de exemplu în securitatea cibernetică, pot conduce la noi provocări în materie de siguranță nucleară. Prin urmare, activitățile Uniunii în materie de siguranță nucleară în țările terțe, astfel cum sunt prevăzute în anexa II la Regulamentul ... [COD nr. 2018/0243 (IVDCI)] și activitățile finanțate prin intermediul Instrumentului ar trebui să fie coerente și complementare.
Amendamentul 12
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Prezentul instrument ar trebui să prevadă acțiuni de sprijinire a acestor obiective și să se bazeze pe acțiunile sprijinite anterior în temeiul Regulamentului (Euratom) nr. 237/201424 referitoare la securitatea nucleară și controlul de garanții nucleare în țările terțe, în special în țările în curs de aderare, țările candidate și țările potențial candidate.
(7)  Prezentul Instrument ar trebui să prevadă acțiuni de sprijinire a acestor obiective și să se bazeze pe acțiunile sprijinite anterior în temeiul Regulamentului (Euratom) nr. 237/201424 referitoare la securitatea nucleară, gestionarea în condiții de siguranță a deșeurilor radioactive, dezafectarea în condiții de siguranță și reabilitarea fostelor amplasamente nucleare și controlul de garanții nucleare în țările terțe, în special în țările în curs de aderare, țările candidate și țările potențial candidate, precum și în spațiul de vecinătate, în înţelesul ... [COD 2018/0243, IVDCI]. În scopul punerii în aplicare a celor mai înalte standarde de securitate nucleară și pentru detectarea deficiențelor măsurilor de siguranță existente, Instrumentul ar putea sprijini organismele de reglementare în domeniul nuclear în efectuarea unor evaluări cuprinzătoare ale riscurilor și securității („teste de stres”) ale instalațiilor existente și ale centralelor nucleare în curs de construire, bazate pe acquis-ul comunitar privind securitatea nucleară și deșeurile radioactive, pe punerea în aplicare a recomandărilor și pe monitorizarea măsurilor relevante. Parlamentul European ar trebui să fie informat în mod regulat de către Comisie cu privire la activitățile desfășurate în țările terțe în domeniul securității nucleare și la stadiul implementării lor.
_______________
_________________
24 Regulamentul (Euratom) nr. 237/2014 al Consiliului din 13 decembrie 2013 privind instituirea unui instrument pentru cooperarea în materie de securitate nucleară (JO L 77, 15.3.2014, p. 109).
24 Regulamentul (Euratom) nr. 237/2014 al Consiliului din 13 decembrie 2013 privind instituirea unui instrument pentru cooperarea în materie de securitate nucleară (JO L 77, 15.3.2014, p. 109).
Amendamentul 13
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  În conformitate cu articolul 3 din TFUE, obiectivul Uniunii este acela de a crește bunăstarea cetățenilor săi. Acest Instrument oferă Uniunii posibilitatea de a îmbunătăți în mod sustenabil situația socioeconomică și sănătatea persoanelor la nivel mondial, în interiorul și în afara granițelor sale. Proiectele finanțate prin Instrument ar trebui, de asemenea, să fie coerente cu politicile interne și externe ale Uniunii, contribuind, de exemplu, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, cum ar fi sănătatea și bunăstarea, apa curată și salubrizarea. Instrumentul în sine ar trebui să urmeze principiile bunei guvernări și să contribuie prin aceasta la obiectivul de dezvoltare durabilă pentru pace, justiție și instituții solide.
Amendamentul 14
Propunere de regulament
Considerentul 7 b (nou)
(7b)  Instrumentul ar trebui să vizeze implicarea țărilor care primesc asistență financiară în temeiul prezentului regulament pentru a susține angajamentele care decurg din acordurile de asociere, parteneriat și cooperare cu Uniunea, Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, să respecte convențiile internaționale relevante, standardele de securitate nucleară și de protecție împotriva radiațiilor și să se angajeze să pună în aplicare recomandările și măsurile relevante, în condițiile celor mai înalte standarde de transparență și publicitate.
Amendamentul 15
Propunere de regulament
Considerentul 7 c (nou)
(7c)  Acest Instrument ar trebui, prin intermediul proiectelor finanțate de acesta, să sprijine pe deplin măsurile privind securitatea nucleară și garanțiile nucleare, precum și îmbunătățirea stării de sănătate a persoanelor din țările terțe, în special a celor care locuiesc în apropierea instalațiilor nucleare și/sau a zonelor miniere de uraniu, inclusiv reabilitarea în condiții de siguranță a fostelor amplasamente a minelor de uraniu din țările terțe, în special în Asia Centrală și în Africa, unde, în prezent, aproximativ 18 % din aprovizionarea globală cu uraniu provine din Africa de Sud, Niger și Namibia.
Amendamentul 16
Propunere de regulament
Considerentul 7 d (nou)
(7d)  Acest instrument ar trebui să vizeze angajarea țărilor care beneficiază de asistență financiară în temeiul prezentului regulament în direcția consolidării principiilor democratice, a statului de drept și a drepturilor omului și a respectării angajamentelor care decurg din Convențiile de la Espoo și Aarhus.
Amendamentul 17
Propunere de regulament
Considerentul 8
(8)  Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe consultarea, acolo unde este cazul, cu autoritățile relevante ale statelor membre și pe dialogul cu țările partenere.
(8)  Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe consultarea, acolo unde este cazul, cu autoritățile relevante ale Uniunii și statelor membre, cum ar fi Grupul european de reglementare pentru securitatea nucleară și pe dialogul cu țările partenere. Această consultare ar trebui să aibă loc, în special, în cursul elaborării și înaintea adoptării programelor orientative multianuale. Dacă un astfel de dialog nu permite găsirea unei soluții la preocupările Uniunii în materie de securitate nucleară, nu ar trebui acordată finanțarea externă în temeiul prezentului regulament.
Amendamentul 18
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Ar trebui promovată o abordare individuală și diferențiată față de țările care beneficiază de sprijin prin acest Instrument. Utilizarea Instrumentului ar trebui să se bazeze pe evaluarea nevoilor specifice ale țărilor care primesc sprijin, precum și pe beneficiile globale preconizate ale Instrumentului, în special pe schimbările structurale din țările respective.
Amendamentul 19
Propunere de regulament
Considerentul 8 b (nou)
(8b)  Organismele de reglementare ale statelor membre, organizațiile de asistență tehnică, întreprinderile de inginerie nucleară și serviciile de energie nucleară au expertiza și know-how-ul necesare în ceea ce privește punerea în aplicare a celor mai înalte standarde de securitate nucleară și de protecție împotriva radiațiilor într-o varietate de sisteme de reglementare ale statelor membre, ceea ce poate constitui o sursă utilă de sprijin pentru țările partenere care își propun să facă același lucru în cadrele lor de reglementare și industriale naționale.
Amendamentul 20
Propunere de regulament
Considerentul 9
(9)  Ori de câte ori este posibil și adecvat, rezultatele acțiunii externe a Comunității ar trebui să fie monitorizate și evaluate pe baza unor indicatori definiți în prealabil, transparenți, specifici fiecărei țări și măsurabili, adaptați particularităților și obiectivelor instrumentului și, de preferință, bazați pe cadrul de rezultate al țării partenere.
(9)  Rezultatele acțiunii externe a Comunității ar trebui să fie monitorizate și evaluate pe baza unor indicatori definiți în prealabil, transparenți, specifici fiecărei țări și măsurabili, adaptați particularităților și obiectivelor instrumentului și, de preferință, bazați pe cadrul de rezultate al țării partenere. Indicatorii ar trebui să fie orientaţi spre performanță și să vizeze obținerea de rezultate, pentru a impune țărilor beneficiare să își asume o responsabilitate și o răspundere mai mari față de Uniune și statele membre în ceea ce privește rezultatele obținute în cadrul punerii în aplicare a măsurilor de îmbunătățire a siguranței.
Amendamentul 21
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Uniunea și Comunitatea ar trebui să urmărească un nivel maxim de eficiență în utilizarea resurselor disponibile, pentru a optimiza impactul acțiunii lor externe. Acest lucru ar trebui să fie obținut prin intermediul coerenței și al complementarității între instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, precum și prin crearea de sinergii cu alte politici și programe ale Uniunii. Pentru a maximiza impactul acțiunilor combinate în vederea atingerii unui obiectiv comun, prezentul regulament ar trebui să permită combinarea formelor de finanțare cu alte programe ale Uniunii, atât timp cât contribuțiile nu acoperă aceleași costuri.
(10)  Uniunea și Comunitatea ar trebui să urmărească un nivel maxim de eficiență și optim în utilizarea resurselor disponibile și ar trebui să urmărească să-și îmbunătățească implementarea și calitatea cheltuielilor, pentru a optimiza impactul acțiunii lor externe. Acest lucru ar trebui să fie obținut prin intermediul coerenței și al complementarității între instrumentele de finanțare externă ale Uniunii, precum și prin crearea de sinergii cu alte politici și programe ale Uniunii, cum ar fi programele de cercetare și formare ale Euratom. Pentru a maximiza impactul acțiunilor combinate în vederea atingerii unui obiectiv comun, prezentul regulament ar trebui să permită combinarea formelor de finanțare cu alte programe ale Uniunii, atât timp cât contribuțiile nu acoperă aceleași costuri.
Amendamentul 22
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese în funcție de capacitatea lor de a îndeplini obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile aferente controalelor, sarcina administrativă și eventualul risc de neconformitate. Ar trebui să fie avută în vedere utilizarea sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a costurilor unitare, precum și finanțarea care nu este legată de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
(14)  Tipurile de finanțare și metodele de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese în funcție de capacitatea lor de a îndeplini obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile aferente controalelor, sarcina administrativă și eventualul risc de neconformitate, ținând cont în același timp de accesibilitatea acestora pentru potențialii parteneri și de capacitatea lor de a crea securitate juridică. Ar trebui să fie avută în vedere utilizarea sumelor forfetare, a ratelor forfetare și a costurilor unitare, precum și finanțarea care nu este legată de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.
Amendamentul 23
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)  Pentru a încuraja aplicarea celor mai înalte standarde de securitate nucleară în țările terțe, procesele decizionale și de negociere din cadrul Comisiei și cu țările terțe trebuie să fie eficiente și rapide.
Amendamentul 24
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1
1.  Obiectivul prezentului regulament este de a completa activitățile de cooperare din domeniul nuclear care sunt finanțate în temeiul [Regulamentului privind IVCDCI], în special pentru a sprijini promovarea unui nivel ridicat de securitate nucleară și de radioprotecție, precum și aplicarea unor controale de garanții nucleare eficace și eficiente asupra materialelor nucleare în țările terțe, pe baza activităților din cadrul Comunității și în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.
1.  Obiectivul prezentului regulament este de a completa activitățile de cooperare din domeniul nuclear care sunt finanțate în temeiul [Regulamentului privind IVCDCI], în special pentru a sprijini promovarea unui nivel ridicat de securitate nucleară și de radioprotecție, precum și aplicarea unor controale de garanții nucleare eficace și eficiente asupra materialelor nucleare în țările terțe, pe baza cadrelor de reglementare și a celor mai bune practici din cadrul Comunității și în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, și pentru a contribui la asigurarea unei utilizări exclusiv civile a materialelor nucleare și prin aceasta, a protecției cetățenilor și a mediului. În cadrul acestui obiectiv, prezentul regulament urmărește, de asemenea, să sprijine punerea în aplicare a transparenței în procesul de luare a deciziilor în domeniul nuclear de către autoritățile țărilor terțe.
Cooperarea asigurată de Uniune în domeniul securității și al garanțiilor nucleare în temeiul prezentului regulament nu are ca scop promovarea energiei nucleare.
Amendamentul 25
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera a
(a)  promovarea unei culturi a securității nucleare eficace și punerea în aplicare a celor mai înalte standarde de securitate nucleară și de radioprotecție, precum și îmbunătățirea continuă a securității nucleare;
(a)  promovarea unei culturi și a unei guvernanțe eficace a securității nucleare și îmbunătățirea continuă a securității nucleare, precum și punerea în aplicare a celor mai înalte standarde de securitate nucleară și de radioprotecție existente la nivel comunitar și internațional pentru activitățile nucleare în cauză;
Amendamentul 26
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera b
(b)  gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, precum și dezafectarea și reabilitarea fostelor amplasamente și instalații nucleare;
(b)  gestionarea responsabilă și în condiții de siguranță a deșeurilor radioactive, de la generare până la eliminarea finală, inclusiv a combustibilului uzat (respectiv pretratarea, tratarea, prelucrarea, depozitarea și eliminarea), precum și dezafectarea și reabilitarea eficiente și în condiții de siguranță a fostelor amplasamente și instalații nucleare, precum și a amplasamentelor tradiționale legate de extracția de uraniu sau de obiecte și materiale radioactive scufundate;
Amendamentul 27
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera c
(c)  instituirea unor sisteme de control de garanții eficiente și eficace.
(c)  instituirea unor garanții eficiente, eficace și transparente pentru materialul nuclear;
Amendamentul 28
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera c a (nouă)
(ca)  încurajarea promovării transparenței și deschiderii totale a autorităților din țările terțe, precum și a informării și participării publice la procesele decizionale legate de securitatea instalațiilor nucleare și de practicile eficace de gestionare a deșeurilor radioactive, în conformitate cu convențiile și instrumentele internaționale relevante;
Amendamentul 29
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 2 – litera c b (nouă)
(cb)  folosirea cunoștințelor și a acțiunilor aferente Instrumentului pentru a dobândi influență politică în organizațiile internaționale în domeniul energiei și securității;
Amendamentul 30
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 1
1.  În punerea în aplicare a prezentului regulament, se asigură atât consecvența, sinergia și complementaritatea cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX privind IVCDCI, cu alte programe care se înscriu în acțiunea externă a Uniunii și cu alte politici și programe relevante ale Uniunii, cât și coerența politicilor din domeniul dezvoltării.
1.  În punerea în aplicare a prezentului regulament, se asigură atât consecvența, sinergia și complementaritatea cu Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX privind IVCDCI, cu alte programe care se înscriu în acțiunea externă a Uniunii și cu alte politici și acte legislative relevante ale Uniunii, cum ar fi Directiva 2009/71/Euratom, Directiva 2011/70/Euratom și Directiva 2013/59/Euratom, obiectivele și valorile Uniunii și programele Uniunii, cum ar fi Programul pentru cercetare și formare al Comunității Europene a Energiei Atomice de completare a programului Orizont Europa, precum și coerența politicilor pentru dezvoltare.
Amendamentul 31
Propunere de regulament
Articolul 3 – alineatul 2 a (nou)
2a.  Comisia coordonează cooperarea cu țările terțe, cu organizațiile internaționale care au obiective similare, în special AIEA și OCDE/AEN. Această coordonare va permite Comunității și organizațiilor în cauză să evite orice suprapunere a acțiunilor și finanțărilor în țări terțe. De asemenea, Comisia implică autoritățile competente ale statelor membre și operatorii europeni în îndeplinirea acestei sarcini, crescând astfel calitatea expertizei europene în domeniul securității nucleare și al garanțiilor nucleare.
Amendamentul 32
Propunere de regulament
Articolul 4 – paragraful 1
Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în perioada 2021-2027 este de 300 de milioane EUR în prețuri curente.
Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în perioada 2021-2027 este de 266 de milioane EUR în prețuri constante.
Amendamentul 33
Propunere de regulament
Articolul 5 – paragraful 1
Acordurile de asociere, acordurile de parteneriat și cooperare, acordurile multilaterale și alte acorduri prin care se stabilește o relație cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic cu țările partenere, precum și concluziile Consiliului European și concluziile Consiliului, declarațiile summiturilor sau concluziile reuniunilor la nivel înalt cu țările partenere, comunicările Comisiei sau comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate constituie cadrul general de politică pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.
Acquis-ul comunitar privind securitatea nucleară și gestionarea în condiții de siguranță a combustibilului uzat și a deșeurilor radioactive, acordurile de asociere, acordurile de parteneriat și cooperare, acordurile multilaterale și alte acorduri prin care se stabilește o relație cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic cu țările partenere, precum și concluziile Consiliului European și concluziile Consiliului, declarațiile summiturilor sau concluziile reuniunilor la nivel înalt cu țările partenere, comunicările Comisiei sau comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate constituie cadrul general de politică pentru punerea în aplicare a prezentului regulament.
Amendamentul 34
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 2
2.  Programele indicative multianuale au drept scop asigurarea unui cadru coerent pentru cooperarea dintre Comunitate și țara terță sau regiunea parteneră în cauză, în conformitate cu scopul general și domeniul de aplicare, cu obiectivele, principiile și politica Comunității și pe baza cadrului de politică menționat la articolul 5.
2.  Programele indicative multianuale au drept scop asigurarea unui cadru coerent pentru cooperarea dintre Comunitate și țara terță, regiunea parteneră sau organizația internațională în cauză, în conformitate cu scopul general și domeniul de aplicare, cu obiectivele, principiile și politica Comunității și pe baza cadrului de politică menționat la articolul 5.
Amendamentul 35
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3
3.   Programele indicative multianuale constituie fundamentul general pentru cooperare și stabilesc obiectivele Comunității pentru cooperarea în temeiul prezentului regulament, ținând seama de nevoile țărilor vizate, de prioritățile Comunității, de situația internațională și de activitățile țărilor terțe respective. De asemenea, programele indicative multianuale precizează valoarea adăugată a cooperării și modul de evitare a suprapunerii cu alte programe și inițiative, în special cele ale organizațiilor internaționale care urmăresc obiective similare și ale marilor donatori.
3.   Programele indicative multianuale constituie fundamentul general pentru cooperare și stabilesc obiectivele Comunității pentru cooperarea în temeiul prezentului regulament, ținând seama de nevoile și circumstanțele țărilor vizate, de prioritățile Comunității, de situația internațională și de activitățile țărilor terțe respective. De asemenea, programele indicative multianuale precizează valoarea adăugată a cooperării și modul de evitare a suprapunerii cu alte programe și inițiative, în special cele ale organizațiilor internaționale care urmăresc obiective similare și ale marilor donatori.
Amendamentul 36
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Programele orientative multianuale au scopul de a angaja țările care beneficiază de asistență financiară în temeiul prezentului regulament să respecte angajamentele care decurg din acordurile cu Uniunea și Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare, să se angajeze să respecte convențiile internaționale relevante, standardele de securitate nucleară și de protecție împotriva radiațiilor și să se angajeze să pună în aplicare recomandările și măsurile relevante, în condițiile celor mai înalte standarde de transparență și publicitate.
Amendamentul 37
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 4 a (nou)
4a.  Programele indicative multianuale ar trebui să stabilească un cadru pentru o supraveghere calificată și independentă, pentru a mări nivelul de securitate nucleară a țărilor partenere. Ele ar putea include dispoziții care să sprijine autoritățile de reglementare în domeniul nuclear în efectuarea unor evaluări cuprinzătoare ale riscurilor și securității („teste de stres”) instalațiilor nucleare, pe baza acquis-ului comunitar în domeniul securității nucleare și al deșeurilor radioactive, precum și în punerea în aplicare a recomandărilor care decurg din aceste teste de stres și din monitorizarea aplicării măsurilor relevante, de exemplu în țările în curs de aderare, în țările candidate, în țările potențial candidate și în țările vizate de politica europeană de vecinătate.
Amendamentul 38
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 5
5.  Programele indicative multianuale sunt bazate pe un dialog cu țările sau regiunile partenere.
5.  Programele indicative multianuale sunt bazate pe un dialog cu țările sau regiunile partenere. În procesul de elaborare și înainte de adoptarea programelor, Comisia ar trebui să consulte Grupul european de reglementare pentru securitatea nucleară (ENSREG) și, dacă este cazul, autoritățile naționale competente ale statelor membre.
Amendamentul 39
Propunere de regulament
Articolul 6 – alineatul 6
6.  Comisia adoptă programele indicative multianuale în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13 alineatul (2). Conform aceleiași proceduri, Comisia revizuiește și, dacă este necesar, actualizează respectivele programe indicative.
6.  Comisia adoptă programele indicative multianuale în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13 alineatul (2). Comisia le evaluează la jumătatea perioadei și, conform aceleiași proceduri, dacă este necesar, revizuiește și actualizează respectivele programe indicative.
Amendamentul 40
Propunere de regulament
Articolul 7 – alineatul 3 – paragraful 1 – litera a
(a)  planurile de acțiune, măsurile individuale și măsurile de sprijin pentru care finanțarea din partea Uniunii nu depășește 10 milioane EUR;
(a)  măsurile individuale și măsurile de sprijin pentru care finanțarea din partea Uniunii nu depășește 10 milioane EUR;
Amendamentul 41
Propunere de regulament
Articolul 8 – alineatul 2 – litera b
(b)  cheltuieli legate de informare și de comunicare, inclusiv elaborarea de strategii de comunicare și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii și vizibilitatea acestor priorități.
(b)  cheltuieli legate de informare și de comunicare, inclusiv elaborarea de strategii de comunicare și de comunicare instituțională a priorităților politice, scopurile și valorile Uniunii, precum și vizibilitatea acestora.
Amendamentul 42
Propunere de regulament
Articolul 11 a (nou)
Articolul 11a
Criterii aplicabile cooperării internaționale în materie de securitate nucleară
1.   O înțelegere comună și un acord reciproc între țara terță și Comunitate sunt confirmate printr-o solicitare oficială adresată Comisiei, prin care guvernul respectiv își asumă obligații.
2.   Țările terțe care doresc să coopereze cu Comunitatea sunt membre ale Tratatului de neproliferare a armelor nucleare și ar trebui să aibă un protocol adițional sau un acord de garanții nucleare cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică suficiente pentru a oferi garanții credibile că materialele nucleare declarate nu sunt folosite decât pentru activitățile nucleare pașnice și că nu există materiale sau activități nucleare nedeclarate în statul respectiv. Aceste țări subscriu pe deplin la principiile fundamentale de securitate, astfel cum sunt prevăzute în standardele de securitate ale AIEA, și sunt părți la convențiile relevante, precum Convenția privind securitatea nucleară din 1994 și Convenția comună privind securitatea managementului combustibilului uzat și securitatea managementului deșeurilor radioactive sau au luat măsuri care demonstrează un angajament ferm de aderare la convențiile respective. În cazul unei cooperări active, acest angajament se evaluează anual, ținând seama de rapoartele naționale și de alte documente privind implementarea convențiilor relevante. Pe baza evaluării respective, se ia o decizie privind continuarea cooperării. În cazuri de urgență, se dă dovadă în mod excepțional de flexibilitate la aplicarea acestor principii.
3.   Pentru a asigura și monitoriza conformitatea cu obiectivele de cooperare din prezentul regulament, țara terță beneficiară acceptă evaluarea acțiunilor întreprinse în temeiul alineatului (2). Evaluarea permite monitorizarea și verificarea conformității cu obiectivele convenite și poate fi o condiție pentru continuarea plății contribuției Comunității.
Amendamentul 43
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 1
(1)  Monitorizarea, raportarea și evaluarea se efectuează în conformitate cu articolul 31 alineatele (2), (4), (5) și (6), precum și cu articolele 32 și 36 din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX privind IVCDCI.
(1)  Monitorizarea, raportarea și evaluarea se efectuează în conformitate cu articolul 31 alineatele (2), (4), (5) și (6), precum și cu articolele 32 și 36 din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX privind IVCDCI. După consultarea ENSREG, în cadrul comisiei Instrumentului european pentru cooperarea internațională în materie de securitate nucleară se discută evaluări specifice, menționate la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. XXX/XXX privind IVCDCI, legate de securitatea nucleară, protecția și garanțiile împotriva radiațiilor, care se prezintă Parlamentului European.
Amendamentul 44
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2 – litera a
(a)  numărul de acte juridice și de acte de reglementare elaborate, introduse și/sau revizuite; și
(a)   numărul de acte juridice și de acte de reglementare elaborate, introduse și/sau revizuite și punerea lor în aplicare cu succes, precum și impactul acestora asupra standardelor și garanțiilor de securitate nucleară în țările respective, inclusiv impactul asupra cetățenilor și mediului;
Amendamentul 45
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2 – litera b
(b)  numărul de studii de proiectare, de concept sau de fezabilitate în vederea înființării unor instalații care să fie conforme cu cele mai înalte standarde de securitate nucleară.
(b)   numărul de studii de proiectare, de concept sau de fezabilitate în vederea înființării unor instalații care să fie conforme cu cele mai înalte standarde de securitate nucleară și aplicarea reușită a rezultatelor acestor studii.
Amendamentul 46
Propunere de regulament
Articolul 12 – alineatul 2 – litera b a (nouă)
(ba)  siguranța nucleară, protecția împotriva radiațiilor și măsuri de protecție eficiente și efective, bazate pe cele mai înalte standarde de securitate nucleară, protecție împotriva radiațiilor și garanții nucleare, inclusiv rezultate internaționale ale evaluărilor reciproce, aplicate în instalații nucleare.
Amendamentul 47
Propunere de regulament
Articolul 12 a (nou)
Articolul 12a
Transparență
Comisia și țările terțe care cooperează cu Uniunea în cadrul acestui Instrument se asigură că informațiile necesare privind măsurile de siguranță nucleară întreprinse în aceste țări terțe cu ajutorul Instrumentului și în ceea ce privește standardele lor de siguranță nucleară în general sunt puse la dispoziția lucrătorilor și a publicului larg, acordând o atenție specială autorităților locale, populației și părților interesate aflate în vecinătatea unei instalații nucleare. Această obligație cuprinde și garanția că autoritatea de reglementare competentă și deținătorii de licențe furnizează informații în domeniile lor de competență. Informațiile sunt puse la dispoziția publicului în conformitate cu legislația și instrumentele internaționale relevante, cu condiția ca acest fapt să nu pună în pericol alte interese prioritare, precum securitatea, recunoscute prin legislația și instrumentele internaționale relevante.

Combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale
PDF 161kWORD 54k
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2011/7/CE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale (2018/2056(INI))
P8_TA(2019)0042A8-0456/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale,(1)

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Directivei 2011/7/UE (COM(2016)0534) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul (SWD(2016)0278),

–  având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la Strategia privind piața unică,(2)

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 septembrie 2016 referitoare la accesul la finanțare al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și creșterea diversității finanțării IMM-urilor în cadrul uniunii piețelor de capital,(3)

–  având în vedere analiza aprofundată intitulată „Directiva 2011/7/EU privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale: evaluarea punerii în aplicare la nivel european”, publicată de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European în iulie 2018;

–  având în vedere rapoartele privind plățile în Europa (European Payment Reports) publicate de Intrum,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) din decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă și anexa 3 la aceasta,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0456/2018),

A.  întrucât plățile reprezintă esența vitală a afacerilor și, în medii de afaceri viabile și eficiente, efectuarea la termen a plăților le permite întreprinderilor să își ramburseze datoriile în timp util, să se extindă, să investească, să creeze locuri de muncă, să genereze creștere economică mai amplă și să aducă beneficii economiei europene în general;

B.  întrucât majoritatea bunurilor și serviciilor furnizate și introduse pe piața internă între agenții economici sau între agenții economici și autoritățile publice au la bază plăți reportate, într-un sistem în care furnizorul îi acordă clientului său posibilitatea de plată la termen a facturii, conform celor convenite între părți, celor stabilite pe factura furnizorului sau în dispozițiile legale relevante;

C.  întrucât efectuarea cu întârziere a plăților este o practică dăunătoare persistentă, cu un efect negativ asupra dezvoltării întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, care nu dispun de fluxuri previzibile de lichidități atunci când plățile sunt efectuate cu întârziere;

D.  întrucât această practică afectează în special întreprinderile mici și mijlocii în mod implicit, influențând în mod negativ lichiditatea lor, complicându-le gestiunea financiară și afectându-le competitivitatea și profitabilitatea;

E.  întrucât întreprinderile mari dispun de mai multe resurse decât IMM-urile pentru a se proteja împotriva plăților efectuate cu întârziere, de exemplu, prin intermediul plăților în avans, al controalelor de credit, al colectării datoriilor, al garanțiilor bancare sau al asigurărilor de credit, și pot fi, de asemenea, mai bine plasate pentru a profita de nivelul global scăzut al ratei dobânzii pentru a-și spori investițiile și puterea de negociere;

F.  întrucât, în temeiul Directivei 2011/7/UE (Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților), autoritățile publice au o „responsabilitate deosebită”(4) în ceea ce privește promovarea unui mediu de afaceri care să sprijine efectuarea la timp a plăților;

G.  întrucât Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților prevede, printre altele, perioade de plată pentru tranzacțiile între întreprinderi (B2B) și între autoritățile publice și întreprinderi (PA2B), dreptul automat la dobândă pentru plata întârziată, o sumă minimă de 40 EUR ca despăgubire pentru costurile de recuperare și o dobândă legală de cel puțin 8 % peste rata de referință a Băncii Centrale Europene;

H.  întrucât, în pofida reducerii generale a duratei medii a perioadelor de plată grație Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, 6 din 10 întreprinderi din UE sunt încă plătite, în cadrul tranzacțiilor B2B, mai târziu decât a fost convenit în contract;

I.  întrucât, din prisma dimensiunilor întreprinderilor, IMM-urile înregistrează cea mai mare probabilitate de a accepta sau de a li se impune termene de plată mai lungi sau injuste din partea întreprinderilor mai mari, din cauza dezechilibrului de putere de negociere și de teama de a deteriora relațiile de afaceri și de a pierde un viitor contract;

J.  întrucât, potrivit barometrului Atradius privind practicile de plată, 95 % dintre IMM-uri declară că primesc plăți efectuate cu întârziere, ceea ce reprezintă o proporție mai mare decât pentru întreprinderile de mari dimensiuni, ducând, prin urmare, la concluzia că IMM-urile au tendința să plătească mai repede decât întreprinderile mari, dar primesc plăți efectuate cu mai mare întârziere;

K.  întrucât întârzierea în efectuarea plăților afectează toate sectoarele economice, dar este deosebit de răspândită în cele în care există o prevalență a IMM-urilor în lanțul valoric relevant (de exemplu, construcții, utilități și transporturi, servicii profesionale, producție, produse alimentare și băuturi și IT/telecomunicații);

L.  întrucât întârzierea în efectuarea plăților este, în continuare, responsabilă de 1 din 4 falimente din UE;

M.  întrucât întârzierea în efectuarea plăților creează costuri suplimentare pentru întreprinderi, deoarece acestea trebuie să investească în resurse pentru a-i urmări pe cei care plătesc cu întârziere sau trebuie să plătească o dobândă pentru creditul contractat pentru continuarea operațiunilor comerciale;

N.  întrucât întârzierea în efectuarea plăților sau teama de a fi plătit cu întârziere rămâne unul dintre principalele obstacole în calea participării IMM-urilor la contractele de achiziții publice;

O.  întrucât, pentru fiecare zi de reducere a întârzierii plăților, s-ar putea economisi 158 milioane EUR în costuri de finanțare, iar fluxul de numerar suplimentar ar putea sprijini 6,5 milioane de locuri de muncă suplimentare în Europa;

P.  întrucât Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a patru state membre (Grecia, Slovacia, Spania și Italia) pentru aplicarea necorespunzătoare a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților și a sesizat Curtea de Justiție în cazul Italiei;

Q.  întrucât anumite state membre au lansat inițiative pentru a promova o cultură a plăților la termen, prin intermediul codurilor privind plata la termen, al implicării voluntare la nivel de sector sau al unor sinergii mai puternice cu normele privind achizițiile publice;

R.  întrucât raportul Comisiei privind punerea în aplicare a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, publicat în 2016, a indicat că faptul că societățile sunt la curent cu drepturile lor în temeiul directivei nu înseamnă că ele utilizează aceste drepturi și că lipsa unui sistem comun de monitorizare a perioadelor medii de plată, lipsa de claritate cu privire la anumite concepte-cheie ale directivei și dezechilibrul între întreprinderile mai mari și cele mai mici pe piață sunt principalii factori care împiedică aplicarea efectivă a directivei;

S.  întrucât efectuarea cu întârziere a plăților este o problemă complexă, multidimensională, cauzată de factori orizontali, comuni în toate sectoarele și toate tipurile de tranzacții (cum ar fi aspecte legate de fluxul de lichidități, dezechilibrele de putere și dimensiune între întreprinderi, structura lanțului de aprovizionare, ineficiența administrativă, accesul insuficient la credite, lipsa de cunoștințe privind gestionarea creditelor și a facturilor) și de influența factorilor externi (și anume situația economică și cultura antreprenorială națională), și întrucât nu este posibil să se găsească o singură soluție care să rezolve toate problemele;

T.  întrucât Propunerea de directiva privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente (COM(2018)0173) cuprinde dispoziții privind întârzierea în efectuarea plăților pentru mărfurile perisabile și cerința ca statele membre să desemneze o autoritate de executare care să supravegheze respectarea normelor;

U.  întrucât problemele care conduc la întârzierea în efectuarea plăților trebuie să fie abordate printr-o combinație de măsuri juridice și voluntare, cu intervenții specifice care să implice Comisia, statele membre și asociațiile profesionale; întrucât o astfel de combinație ar include măsuri preventive care să vizeze problemele ce apar înainte ca o tranzacție să aibă loc și soluții corective care să vizeze problemele ce apar după finalizarea unei tranzacții; întrucât orice intervenție, indiferent dacă este vorba de măsuri de reglementare sau voluntare, ar trebui să țină seama de particularitățile sectorului economic în cauză,

Îmbunătățirea comportamentului de plată în UE printr-o combinație de măsuri juridice și voluntare

1.  consideră că atât Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților, cât și legislația națională privind întârzierea în efectuarea plăților trebuie puse în aplicare mai bine, prompt și în mod eficace, prin respectarea limitelor maxime stabilite pentru achitarea facturilor și prin măsuri care vizează îmbunătățirea normelor privind condițiile de plată și descurajarea practicilor neloiale; indică faptul că aceste măsuri pot fi clasificate în funcție de natura lor (juridică sau voluntară), de domeniul de aplicare (orizontal sau sectorial) și de obiectivul lor (preventiv, de remediere sau de schimbare a culturii antreprenoriale); consideră că, în paralel, în anumite state membre, legislația în vigoare și acțiunile privind încălcarea acesteia au început să conducă la o schimbare în cultura administrațiilor publice în întreaga UE, caracterizată de un declin general al întârzierilor în efectuarea plăților;

2.  susține că nu există o abordare universală pentru soluționarea problemei plăților întârziate, deoarece, în unele sectoare business-to-business, termenele de plată mai lungi, care în orice caz respectă termenele stabilite în Directiva 2011/7/UE, pot, în anumite situații, răspunde nevoilor întreprinderilor, în funcție de particularitățile fiecărui sector; subliniază, cu toate acestea, că ar trebui depuse eforturi pentru a se ajunge la termene de plată de 30 de zile și că termenele de plată mai mari de 60 de zile, astfel cum sunt autorizate de Directiva 2011/7/UE, reprezintă o lacună care poate conduce la acorduri privind termene de lungă durată, fapt care ar putea fi dăunător pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, respectând, în același timp, libertatea contractuală între întreprinderi pe piață; subliniază că este important să se asigure întotdeauna condiții echitabile între întreprinderile aflate într-o poziție dominantă și micii operatori;

Măsuri preventive

3.  consideră că statele membre ar trebui să stabilească condiții de plată mai stricte; constată că unele state membre au limitat termenul standard de plată la 30 de zile, în timp ce doar câteva state membre au introdus termene de plată maxime de la care părțile nu pot deroga; constată, de asemenea, că la nivel sectorial introducerea termenelor maxime de plată este mai frecventă; consideră că o legislație care să stabilească condiții de plată mai stricte ar putea reduce în mod eficace termenele de plată într-o anumită măsură și, cu condiția să fie pusă în aplicare, ar crea condiții de concurență echitabile între întreprinderile mari și cele mici; subliniază, în acest context, că un set de norme mai uniform și simplificat ar putea contribui la a clarifica la ce se pot aștepta creditorii și debitorii în cazul plăților efectuate cu întârziere și, prin urmare, ar îmbunătăți previzibilitatea activităților lor economice;

4.  consideră că introducerea unei transparențe sporite în ceea ce privește comportamentul de plată ar putea descuraja întârzierea în efectuarea plăților; consideră că accesul la aceste informații poate constitui un stimulent pentru ca întreprinderile și entitățile publice să își îmbunătățească practicile de plată și să își respecte obligațiile financiare; încurajează statele membre să ia în considerare diferite forme posibile de publicare obligatorie a informațiilor privind comportamentul de plată, cum ar fi bazele de date sau registrele, atât pentru sectorul privat, cât și pentru cel public;

5.  încurajează statele membre să aibă în vedere instituirea unui sistem obligatoriu care să furnizeze informații privind bunele practici în materie de plăți, cum ar fi cea de „recunoaștere și promovare” (name and fame) și să sprijine o cultură a plăților la termen în relațiile dintre întreprinderi, având în vedere, printre altele, faptul că s-a demonstrat că plata la timp este o strategie de afaceri inteligentă, având în vedere că plătitorii responsabili pot negocia afaceri mai bune și se pot baza pe furnizori fiabili; solicită Comisiei să realizeze un studiu privind sistemele naționale existente, furnizând informații cu privire la bunele practici în materie de plăți (name and fame) atât pentru întreprinderi, cât și pentru autoritățile publice, și să analizeze fezabilitatea stabilirii unor criterii comune pentru aceste sisteme la nivelul UE;

6.  subliniază importanța de a le oferi antreprenorilor, în special IMM-urilor, mai multe informații și formări în domeniul gestionării creditelor și a facturilor; reamintește că gestionarea eficientă a creditelor reduce perioada medie de colectare și menține, prin urmare, un flux de numerar optim, reducând astfel riscul de neplată și contribuind la îmbunătățirea potențialului de creștere; consideră că formarea ar trebui să vizeze inclusiv funcționarii din administrația publică și că educația și sprijinul pot, de asemenea, spori șansele IMM-urilor de a utiliza căile de atac prevăzute de Directiva privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților; constată că, din păcate, IMM-urile nu dispun, de multe ori, de capacitatea de a investi în formare și că, în prezent, nu există programe la nivelul UE sau la nivel național care să se concentreze asupra consolidării cunoștințelor întreprinderilor în materie de gestionare a creditelor și a facturilor; consideră că un număr mai mare de fonduri ale UE ar trebui să fie direcționate către educația financiară a IMM-urilor și îndeamnă, prin urmare, autoritățile din statele membre să își intensifice eforturile de a furniza formare suplimentară pentru IMM-uri în ceea ce privește gestionarea creditelor; consideră, de asemenea, că formarea și sprijinul ar trebui să includă, de asemenea, orientări privind recuperarea plăților restante în tranzacțiile transfrontaliere și, prin urmare, invită Comisia să continue integrarea acestor orientări și a altor informații utile, cum ar fi drepturile și instrumentele aflate la dispoziția antreprenorilor în litigiile juridice cu debitorii, pe portalul de informare „Europa ta”, precum și asigurarea sprijinului pentru întreprinderi prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene;

Măsuri corective

7.  invită statele membre și asociațiile de întreprinderi să aibă în vedere instituirea unor servicii naționale și regionale libere și confidențiale de mediere (mediere, conciliere, arbitraj și adjudecare) accesibile tuturor întreprinderilor, ca alternativă la procedurile judiciare, pentru soluționarea litigiilor în materie de plăți și menținerea relațiilor de afaceri, dar și pentru informarea societăților cu privire la drepturile lor și la căile de atac împotriva întârzierii în efectuarea plăților. subliniază că aceste servicii de mediere ar fi utile în special pentru IMM-uri, care deseori nu dispun de mijloace financiare adecvate pentru a soluționa litigiile și, din această cauză, renunță la exercitarea drepturilor lor; îndeamnă, de asemenea, statele membre să ia în considerare în mod corespunzător posibilitatea de a finanța în mod public ombudsmanii independenți responsabili de investigarea litigiilor privind întârzierea în efectuarea plăților și neplățile, ajutând întreprinderile mici la soluționarea litigiilor de întârziere în efectuarea plăților și de neplată, oferind consiliere cu privire la acțiunile în cazul arieratelor de plată și recomandând soluții, în special pentru IMM-uri; invită statele membre și Comisia să asigure accesul efectiv la justiție în probleme legate de recuperarea datoriilor în tranzacțiile transfrontaliere;

8.  solicită statelor membre să asigure respectarea legislației lor naționale și să încurajeze și să îmbunătățească controale mai stricte, de exemplu în rândul întreprinderilor mari, și utilizarea sancțiunilor administrative eficace, proporționale și disuasive, contribuind astfel la îmbunătățirea comportamentului în materie de plăți; susține că intervenția directă din partea autorităților publice, deoarece ele sunt cele care asigură aplicarea sancțiunilor administrative, ar putea contribui la depășirea „factorului teamă” și ar putea scuti creditorii de responsabilitatea de a lua măsuri împotriva debitorilor, întrucât autoritățile ar asigura în mod direct respectarea legii și ar lua măsuri discreționare împotriva întreprinderilor care sunt implicate în practici de plată necorespunzătoare; consideră că valoarea sancțiunilor administrative și natura lor cumulativă ar putea descuraja întreprinderile să întârzie în efectuarea plăților și subliniază că acest sistem ar trebui aplicat în mod progresiv, în funcție de nivelul de conformitate al întreprinderii;

9.  subliniază că, în pofida faptului că Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților a fost adoptată în februarie 2011 și în pofida noilor mecanisme de protecție a întreprinzătorilor puse recent în aplicare de către unele state membre, mii de IMM-uri și întreprinderi nou-înființate din întreaga Europă intră în faliment în fiecare an, în așteptarea plății facturilor, inclusiv de către autoritățile publice naționale; îndeamnă stăruitor Comisia și statele membre să ia în considerare forme obligatorii de despăgubire adecvată, de exemplu compensări și alte măsuri de sprijin, cum ar fi fonduri de garantare pentru IMM-uri și operațiuni de factoring, a întreprinderilor cărora o autoritate publică le datorează bani, astfel încât acestea să nu fie nevoite să intre în faliment din acest motiv;

10.  subliniază că datoriile fiscale și contribuțiile sociale ale întreprinderilor ar trebui să fie compensate cu sumele restante datorate de autoritățile publice;

11.  solicită statelor membre să creeze fonduri de garantare pentru IMM-uri, care să garanteze datoriile la bănci ale IMM-urilor ce dețin creanțe față de autoritățile publice;

12.  ia act, cu multă îngrijorare, de situația din unele state membre, în care autoritățile publice au întârziat foarte mult plățile pentru bunurile și/sau serviciile care le-au fost furnizate de întreprinderi (sectorul cel mai afectat fiind cel al sănătății), au inclus în contractele de furnizare clauze de necesionare și au împiedicat (prin lege) furnizorii să își recupereze creanțele în instanță, ceea ce a dus la dificultăți financiare extrem de mari sau chiar falimente ale acestor întreprinderi; consideră că, pentru a sprijini întreprinderile a căror gestiune financiară este complicată din cauza plăților întârziate din partea autorităților publice, statele membre ar trebui să instituie proceduri mai rapide și mai eficiente de rambursare a TVA și de recuperare a creditelor, în special pentru IMM-uri;

13.  subliniază că codurile și cartele privind plățile la termen și măsurile de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI), împreună cu auditul intern și criteriile interne de asigurarea a respectării normelor contribuie la crearea unei culturi de plată responsabile și la asigurarea unor relații echitabile și de încredere între întreprinderi;

14.  consideră că anumite concepte ale directivei, cum ar fi termenul „vădit inechitabil” în relație cu condițiile de plată din acordurile contractuale și din practicile comerciale, și momentul la care termenele de plată contractuale încep și se încheie ar trebui clarificate prin orientări emise de Comisie; ia act, de asemenea, de jurisprudența recentă a Curții de Justiție cu privire la interpretarea anumitor concepte ale directivei (respectiv „întreprindere”, „tranzacție comercială” și „vădit inechitabil” în cauzele C-256/15 și C-555/14);

15.  consideră că este important să se evite abaterea sectorului public de la normele privind termenele de plată stabilite în directivă; solicită, așadar, statelor membre și Comisiei, în lumina recentei jurisprudențe a Curții de Justiție (cauza C-555/14), să ia măsurile necesare pentru a se asigura că autoritățile publice își plătesc furnizorii la timp, iar creditorii primesc în mod automat plata dobânzi legale pentru întârzierile în efectuarea plăților și despăgubiri atunci când plățile sunt efectuate cu întârziere, fără să fie nevoie de acționarea în instanță a rău-platnicilor, și solicită Comisiei sa propună calcularea automata a dobânzilor;

16.  subliniază că efectuarea rapidă a plăților este extrem de importantă pentru supraviețuirea și dezvoltarea întreprinderilor, în special a IMM-urilor; constată că tehnologiile financiare și digitale revoluționează mijloacele de plată și viteza plăților; se așteaptă, prin urmare, la o creștere puternică a facturării electronice și la înlocuirea treptată a formelor tradiționale de plată cu altele inovatoare (de exemplu, finanțare în lanțul de aprovizionare, factoring etc.), astfel încât creditorul să poată fi plătit în timp real de îndată ce factura este emisă;

17.  ia act cu interes deosebit de procedurile instituite în anumite state membre în cazul întârzierii în efectuarea plăților de către autoritățile publice, în temeiul cărora autoritatea centrală poate emite un avertisment către o autoritate locală în cazul în care aceasta din urmă nu și-a plătit la timp furnizorii și, în cazul în care efectuarea plăților continuă să întârzie, autoritatea centrală poate plăti furnizorii în mod direct pentru bunurile sau serviciile furnizate, suspendând creditele către bugetul autorității locale care nu și-a respectat obligațiile; consideră că un astfel de sistem, care combină monitorizarea fiabilă a performanțelor de plată ale organismelor publice cu un plan eficace de escaladare, comunicat la scară largă atunci când este activat, pare să fi obținut rezultate care merită să fie analizate mai în detaliu și împărtășite statelor membre ca exemplu de bună practică;

18.  ia act cu îngrijorare de concluziile raportului Comisiei, care indică faptul că principalul motiv pentru care întreprinderile creditoare nu își exercită drepturile care le revin în temeiul Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților este teama de a compromite bunele relații de afaceri; consideră, în acest sens, că ar trebui luate măsuri pentru ca IMM-urile să își poată reclama mai ușor drepturile în temeiul Directivei privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților; solicită, în acest context, o examinare mai aprofundată a posibilității, prevăzută la articolul 7 alineatul (5) din Directiva privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților, ca organizațiile care reprezintă în mod oficial întreprinderile să introducă acțiuni în fața instanțelor statelor membre pe motiv că clauzele sau practicile contractuale sunt vădit inechitabile;

19.  salută anumite inițiative la nivel sectorial în unele state membre, în cadrul cărora întreprinderile participante au elaborat un angajament în care prezintă în detaliu măsurile concrete pe care le vor lua pentru a se asigura că furnizorii lor mai mici sunt plătiți mai rapid pentru produsele sau serviciile pe care le furnizează; observă că „recunoașterea și promovarea” (name and fame) ar putea produce rezultatele preconizate prin intermediul autoreglementării la nivel sectorial, această metodă venind în sprijinul concret al IMM-urilor;

20.  subliniază importanța procedurilor de achiziții publice ca mijloc de îmbunătățire a funcționării pieței interne; solicită să se aibă în vedere consolidarea sinergiilor între Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților și normele privind achizițiile publice, în special posibilitatea ca autoritățile contractante să acționeze pentru a exclude contractanții care nu își respectă obligațiile din contractele de achiziții publice viitoare în cazul în care subcontractanții nu sunt plătiți la timp de către principalul contractant atunci când acesta este obligat să facă acest lucru (Directiva privind achizițiile publice)(5), să utilizeze la scară mai largă opțiunea prevăzută la articolul 71 alineatul (3) din Directiva privind achizițiile publice, care permite, în anumite condiții, plata directă a subcontractanților, și să considere comportamentul de plată față de subcontractanți drept unul dintre criteriile de evaluare a capacității financiare a contractanților potențiali în cadrul licitațiilor publice; invită statele membre să asigure transparența și trasabilitatea plăților efectuate de autoritățile publice contractanților și subcontractanților, precum și a plăților efectuate de contractant subcontractanților sau furnizorilor săi;

Concluzii și recomandări

21.  îndeamnă statele membre să își asume întreaga responsabilitate în efectuarea plăților de către administrațiile publice și să își îmbunătățească legislația, asigurând punerea în aplicare adecvată și integrală a Directivei privind întârzierea în efectuarea plăților, eliminând, de asemenea, legile, reglementările sau practicile contractuale naționale din sectorul public care intră în conflict cu scopurile acestei directive, cum ar fi interdicțiile privind executarea și cesionarea creanțelor din sectorul public; reafirmă, în paralel, faptul că Comisia ar trebui să depună toate eforturile pentru a încerca să asigure punerea în aplicare deplină și adecvată a obligațiilor existente;

22.  îndeamnă statele membre și Comisia să încurajeze „o schimbare decisivă în direcția creării unei culturi a efectuării prompte a plăților”(6) prin luarea celor mai adecvate măsuri, inclusiv prin elaborarea unor orientări privind cele mai bune practici și, dacă este cazul, prin inițiative legislative, ținând seama de propunerile menționate mai sus, pentru crearea unui mediu de afaceri de încredere pentru întreprinderi și a unei culturi a plăților punctuale;

23.  îndeamnă statele membre să se asigure că procedurile de plată sunt mai eficiente, subliniind în special că procedurile de control pentru verificarea facturilor sau a conformității bunurilor și serviciilor cu specificațiile contractuale nu ar trebui utilizate pentru prelungirea, în mod artificial, a perioadelor de plată peste limitele impuse de directivă;

24.  reamintește statelor membre și Comisiei că plata la termen este o condiție fundamentală pentru existența unor medii economice viabile și că, prin urmare, ar trebui integrată în toate inițiativele politice și legislative care afectează întreprinderile (de exemplu, RSI, întreprinderile nou-înființate și relațiile dintre platforme și întreprinderi);

25.  îndeamnă statele membre și Comisia să recurgă la publicații profesionale, la campanii de promovare sau la orice alte instrumente de sensibilizare a întreprinderilor cu privire la căile de atac în cazul efectuării cu întârziere a plăților;

26.  solicită Comisiei să faciliteze și să promoveze accesul la linii de finanțare adecvate pentru antreprenorii europeni;

o
o   o

27.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și statelor membre.

(1) JO L 48, 23.2.2011, p. 1.
(2) JO C 76, 28.2.2018, p. 112.
(3) JO C 204, 13.6.2018, p. 153.
(4) Considerentul 6 din Directiva 2011/7/UE.
(5) Articolul 57 alineatul (4) litera (g) din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE.
(6) Considerentul 12 din Directiva 2011/7/UE.


Raport anual privind activitățile financiare ale Băncii Europene de Investiții
PDF 166kWORD 60k
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la Raportul anual privind activitățile financiare ale Băncii Europene de Investiții (2018/2161(INI))
P8_TA(2019)0043A8-0415/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Raportul de activitate pe 2017 al Băncii Europene de Investiții (BEI) intitulat „Impactul în viitor”,

–  având în vedere Raportul financiar pe 2017 și Raportul statistic pe 2017 ale BEI,

–  având în vedere raportul BEI din 2018 intitulat „Operațiunile BEI în interiorul Uniunii Europene, 2017: rezultate și impact”,

–  având în vedere raportul BEI din 2018 intitulat „Operațiunile BEI în exteriorul Uniunii Europene, 2017: finanțare cu impact global”,

–  având în vedere Raportul pe 2017 privind sustenabilitatea al Grupului BEI,

–  având în vedere articolele 15, 126, 175, 177, 208, 209, 271, 308 și 309 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și Protocolul nr. 5 privind statutul BEI anexat la tratat,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 26 noiembrie 2014, intitulată „Un Plan de investiții pentru Europa” (COM(2014)0903),

—  având în vedere politica BEI privind jurisdicțiile slab reglementate, netransparente și necooperante (politica JNC), publicată în 15 decembrie 2010 și addendumul la politica JNC publicat în 8 aprilie 2014,

–  având în vedere articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru comerț internațional (A8-0415/2018),

A.  întrucât obiectivul principal al BEI este de a oferi finanțare pe termen lung și cunoștințe de specialitate pentru proiecte, precum și de a mobiliza investiții suplimentare pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor UE;

B.  întrucât BEI este singura bancă deținută de către statele membre ale UE și care reprezintă interesele acestora;

C.  întrucât BEI este considerată a fi componenta financiară a UE și cea mai importantă instituție pentru susținerea investițiilor publice și private în cadrul acesteia, peste 90 % din împrumuturile sale având loc în cadrul Uniunii;

D.  întrucât activitățile de creditare ale BEI sunt finanțate în principal prin intermediul emisiunii de obligațiuni pe piețele de capital internaționale;

E.  întrucât programul anual de finanțare al BEI se ridică la aproximativ 60 de miliarde EUR;

F.  întrucât 33 % și 37 % dintre obligațiunile BEI emise în 2017 și, respectiv, 2016 au fost emise în dolari americani;

G.  întrucât obligațiunile BEI au cea mai ridicată calitate a creditului, iar cele trei agenții principale de rating de credit au acordat BEI ratingul AAA, datorită faptului, printre altele, că se află în proprietatea statelor membre și unei gestionări conservatoare a riscurilor care contribuie la un portofoliu de credite solid, cu numai 0,3 % credite neperformante;

H.  întrucât instrumentele financiare și garanțiile bugetare ar putea crește impactul bugetului UE;

I.  întrucât BEI este partenerul firesc al UE în executarea instrumentelor financiare, în strânsă cooperare cu instituțiile financiare naționale, regionale sau multilaterale;

J.  întrucât BEI joacă, de asemenea, un rol important în afara UE prin intermediul activităților sale de creditare externă, în calitate de cel mai mare creditor și debitor multilateral din lume;

K.  întrucât BEI continuă să consolideze integrarea europeană, rolul său dovedindu-se a fi și mai important de la începutul crizei financiare, în 2008;

L.  întrucât prioritățile BEI stabilite în Planul operațional al băncii (POB) pentru perioada 2017-2019 se axează pe obiectivele strategiei Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în domeniile energiei, transportului și mobilității, sănătății, dezvoltării infrastructurii rurale și întreprinderilor agricole, întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor) și întreprinderilor cu capitalizare medie, mediului și inovării;

M.  întrucât Grupul BEI ar trebui să mențină o bonitate ridicată, ca atu fundamental al modelului său de afaceri, și un portofoliu de active de înaltă calitate, solid, cu proiecte de investiții robuste în cadrul Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) și toate instrumentele financiare din portofoliul său,

Realizările BEI din ultimii 60 de ani

1.  felicită BEI pentru 60 de ani de operațiuni de succes, timp în care a investit 1 100 de miliarde EUR și a finanțat 11 800 de proiecte în 160 de țări, devenind cel mai mare creditor multilateral mondial;

2.  salută faptul că activitatea de creditare a grupului BEI în cadrul UE aprobată în perioada 2015-2016 va sprijini investiții în valoare de 544 de miliarde EUR, va adăuga 2,3 % la PIB și va crea 2,25 milioane de locuri de muncă până în 2020; îndeamnă BEI să își intensifice în continuare activitățile pentru a contribui la o creștere durabilă și pe termen lung;

3.  evidențiază oportunitățile pe care le oferă BEI de a modela piețele în conformitate cu obiectivele de politică ale UE; recunoaște că BEI are capacitatea de a efectua investiții contraciclice pentru a combate subdezvoltarea și recesiunea generată de criza financiară și dificultățile în ceea ce privește accesul la finanțare pentru IMM-uri și proiectele inovatoare;

4.  subliniază rolul important al BEI în calitate de bancă a UE, aceasta fiind singura instituție financiară internațională deținută integral de statele membre ale UE și care este orientată în întregime de politicile și standardele UE;

5.  solicită BEI să își consolideze activitățile de consiliere și, în acest sens, împreună cu Comisia, statele membre și instituțiile financiare naționale de promovare oficiale, să remedieze deficiențele sistemice care împiedică anumite regiuni sau țări să valorifice pe deplin activitățile financiare ale BEI;

6.  subliniază că 700 000 de IMM-uri ar urma să beneficieze de un acces mai bun la finanțare și constată că Departamentul pentru economie al BEI și Centrul Comun de Cercetare al Comisiei estimează că operațiunile FEIS au venit deja în sprijinul a peste 750 000 de locuri de muncă, această cifră urmând să ajungă la 1,4 milioane până în 2020 și că planul Juncker a crescut deja cu 0,6 % PIB-ul UE, preconizându-se o creștere suplimentară a acestuia de 1,3 % până în 2020;

7.  salută lansarea de către BEI a inițiativei pentru reziliența economică, vizând să ajute țările din Balcanii de Vest și vecinătatea sudică a UE să răspundă provocărilor reprezentate de migrația neregulamentară și de strămutarea forțată; solicită creșterea finanțării pentru această inițiativă și intensificarea implicării BEI în aceste regiuni pentru a sprijini acțiunile umanitare, crearea de locuri de muncă, creșterea economică și îmbunătățirea infrastructurilor; salută, în această privință, aprobarea primelor proiecte ale Planului european de investiții externe în Africa (PIE) și așteaptă cu interes consolidarea rolului BEI;

8.  subliniază faptul că numai în 2017, a fost aprobat un număr record de 901 proiecte, din care peste 78 de miliarde EUR au fost alocate pentru inovare, mediu, infrastructură și IMM-uri;

9.  subliniază activitățile BEI care sprijină coeziunea economică și socială și care au implicat o finanțare de peste 200 de miliarde EUR pentru regiuni în ultimii 10 ani;

Observații generale

10.  salută pașii parcurși de BEI pentru a măsura mai bine impactul investițiilor sale, spre deosebire de furnizarea exclusivă de date referitoare la volumele cantitative ale finanțărilor;

11.  reamintește faptul că BEI a răspuns la criză prin extinderea semnificativă a activităților sale; consideră că aceasta a jucat un rol pozitiv în reducerea deficitului negativ de investiții; îndeamnă BEI să acorde o atenție deosebită riscului de retragere a creditării pentru investițiile private acum când condițiile economice revin la normal;

12.  subliniază faptul că activitățile BEI au fost esențiale pentru redresarea economică și restabilirea nivelurilor de investiții în urma crizei, care continuă să fie inegale între statele membre și între regiuni, precum și între sectoare; invită BEI să investească în continuare în statele membre ale UE pentru a contribui la redresarea lor economică; evidențiază faptul că ar trebui să se pună un accent special pe finanțarea sectoarelor inovării și infrastructurii, unde decalajul în materie de investiții este deosebit de grav;

13.  observă că aproape o treime din finanțarea acordată de BEI este în dolari americani, expunând astfel banca unor potențiale sancțiuni din partea SUA; solicită BEI să înceapă să reducă progresiv finanțarea pe care o acordă în dolari americani;

14.  observă că BEI este auditată anual de Curtea de Conturi Europeană; ia act de dezbaterea referitoare la posibilitatea de a introduce supravegherea operațiunilor sale de creditare de către BCE; avertizează că acest lucru ar putea avea un impact major asupra naturii, funcționării și guvernanței BEI;

Inovare și competențe

15.  recunoaște că BEI acordă prioritate inovării și competențelor pentru a stimula creșterea și a asigura competitivitatea pe termen lung Europei, cu împrumuturi în valoare de 13,9 miliarde EUR în 2017, printre altele pentru 7,4 milioane de conexiuni digitale de mare viteză și pentru instalarea a 36,8 milioane de contoare inteligente;

Mediu și durabilitate

16.  salută faptul că, în 2017, BEI a acordat împrumuturi în valoare de 16,6 miliarde EUR pentru proiecte care sprijină obiectivele sale de politică de mediu, finanțând proiecte în domenii precum protecția mediului, energia din surse regenerabile, eficiența energetică, biodiversitatea, aerul curat, apa curată, gestionarea apei și deșeurilor și transporturile durabile, și a angajat în favoarea climei peste 25 % din totalul creditelor în toate domeniile sale de politică publică, depășindu-și astfel angajamentul inițial cu 3,2 %;

17.  subliniază că instituțiile UE ar trebui să ofere un exemplu în ceea ce privește finanțele sustenabile; recunoaște statutul BEI ca cel mai mare emitent de obligațiuni ecologice la nivel mondial și că obligațiunile sale de sensibilizare la problemele climatice oferă investitorilor o legătură transparentă cu proiectele privind energia din surse regenerabile și eficiența energetică care beneficiază de veniturile rezultate din emisiunea obligațiunilor ecologice de către BEI, pe baza sistemului BEI de raportare a beneficiilor climatice ale proiectelor, inclusiv a indicatorilor de impact, precum emisiile de gaze cu efect de seră evitate, nivelurile absolute de emisii, economiile de energie și instalațiile suplimentare de producere a electricității;

18.  salută, în acest sens, prima emisiune de către BEI a obligațiunilor de conștientizare a sustenabilității în valoare de 500 de milioane EUR, care va fi dedicată proiectelor cu impact ridicat, pentru a sprijini obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, asigurând în același timp încrederea investitorilor responsabili din punct de vedere social, prin intermediul unor standarde riguroase în materie de transparență și piață;

19.  salută faptul că BEI și-a atins obiectivul de 25 % în materie de finanțare pentru climă; constată cu îngrijorare că, spre deosebire de BEI, Comisia nu și-a atins obiectivul de 20 %;

20.  salută elaborarea inițiativei „Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente”, prin care se urmărește ca investițiile în proiectele din domeniul eficienței energetice în clădiri rezidențiale să devină mai atractive pentru investitorii privați prin utilizarea inteligentă a granturilor UE ca garanții; salută faptul că BEI a început de curând să investească în locuințele sociale;

21.  recomandă BEI să adopte o strategie energetică care să fie pe deplin compatibilă cu obiectivele Acordului de la Paris, luând în considerare dovezile cercetării și recomandările din raportul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) referitoare la impactul unei încălziri globale cu 1,5 °C în comparație cu nivelurile din perioada pre-industrială și traiectoriile aferente emisiilor globale de gaze cu efect de seră, în contextul consolidării răspunsului global la amenințarea generată de schimbările climatice, al dezvoltării durabile și al eforturilor de a elimina sărăcia;

22.  invită EIB să continue să acorde împrumuturi pentru a sprijini obiectivele politicii energetice europene;

23.  solicită BEI să continue să sprijine proiectele care au legătură cu schimbările climatice și protecția mediului, având în vedere faptul că UE este unul dintre semnatarii Acordului de la Paris și reamintind angajamentul asumat de UE de a-și reduce emisiile cu cel puțin 40 % până în 2030;

24.  subliniază importanța finanțării acordate de BEI pentru dezvoltarea capacității de producție a energiei din surse regenerabile și pentru îmbunătățirea eficienței energetice în sectoare precum industria și transporturile;

25.  invită BEI să colaboreze cu micii actori de pe piață și cu cooperativele comunitare pentru a grupa proiectele la scară redusă din domeniul energiilor regenerabile, permițându-le astfel să devină eligibile pentru finanțare din partea BEI;

Infrastructură

26.  subliniază sprijinul acordat de BEI în favoarea unei infrastructuri sigure și eficiente pentru aprovizionarea cu energie, transporturi și zone urbane, exprimat prin semnarea de împrumuturi în valoare de 18 miliarde EUR în sprijinul obiectivului său de politică a infrastructurii și prin acordarea unei sume de peste 22 de miliarde EUR în împrumuturi urbane în 2017;

27.  invită EIB să mențină acordarea de împrumuturi în vederea sprijinirii obiectivelor politicii energetice europene;

IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie

28.  salută sprijinul puternic acordat de Grupul BEI pentru IMM-uri și întreprinderile cu capitalizare medie cu o investiție totală de 29,6 miliarde EUR, care a avut un impact pozitiv asupra a 287 000 de întreprinderi care angajează 3,9 milioane de persoane;

29.  reamintește că, potrivit BEI, societățile mari au de două ori mai multe șanse să fie inovatoare decât IMM-urile, iar societățile tinere inovatoare au o probabilitate cu 50 % mai mare decât alte societăți de a face obiectul unor constrângeri în materie de credite; îndeamnă BEI să sprijine societățile mai mici prin credite mai mici, pentru a avea un impact mai mare asupra unei părți mai mari din economia europeană;

30.  având în vedere rolul esențial al IMM-urilor, consideră că strategia BEI privind IMM-urile ar trebui să includă consolidarea capacităților sale administrative și de consiliere pentru a furniza informații și asistență tehnică IMM-urilor în ceea ce privește dezvoltarea și solicitarea de finanțare;

31.  salută cele zece standarde stabilite în Manualul social și de mediu al BEI, care servesc drept o condiție prealabilă pentru participarea la operațiunile de creditare ale BEI, inclusiv în domenii precum prevenirea și reducerea poluării, biodiversitate și ecosisteme, standardele legate de climă, patrimoniul cultural, relocarea involuntară, drepturile și interesele grupurilor vulnerabile, standardele de muncă, sănătatea publică și la locul de muncă, siguranța și securitatea și implicarea părților interesate;

Vizibilitate, transparență și comunicare

32.  îndeamnă BEI și părțile sale interesate să ia în considerare reformele necesare pentru a asigura democratizarea guvernanței sale și o transparență și o durabilitate sporite ale operațiunilor sale;

33.  solicită BEI să își intensifice eforturile în materie de comunicare; consideră că este important ca BEI să comunice cu cetățenii UE pentru a explica mai bine obiectivele politicilor sale; consideră, în acest sens, că ar trebui inițiat un proces de reflecție pentru a consolida capacitățile de finanțare ale BEI ca modalitate, printre altele, de a ilustra în mod concret contribuția UE la viața cotidiană a cetățenilor săi;

34.  ia act cu îngrijorare de creșterea continuă a cheltuielilor administrative generale, generată în principal de creșterea costurilor legate de personal; avertizează cu privire la riscul unei creșteri suplimentare a raportului cheltuieli/venituri pentru baza de capital a BEI; solicită BEI să mențină o disciplină în materie de costuri, să păstreze simplitatea și eficiența structurii sale de conducere și să prevină evoluția către o structură de conducere cu foarte multe cadre superioare;

35.  ia act de recentele îmbunătățiri în materie de transparență, cum ar fi publicarea procesului verbal al Consiliul său de administrație și publicarea tabelului comparativ al indicatorilor pentru proiectele sprijinite de garanția din cadrul FEIS și a expunerii de motive a comitetului independent de investiții din decizia sa, în conformitate cu regulamentul revizuit; recunoaște că o bancă nu poate divulga informații sensibile din punct de vedere comercial;

36.  reamintește că politica Grupului BEI în materie de transparență se bazează pe o prezumție de divulgare și că oricine poate avea acces la documentele și informațiile Grupului; invită BEI să sporească și mai mult transparența, de exemplu prin publicarea proceselor-verbale detaliate și prin accesul la informații atât pe plan intern, pentru Parlament și celelalte instituții, cât și pentru public, în special în ceea ce privește sistemul de contractare și subcontractare, rezultatele investigațiilor interne și selecția, monitorizarea și evaluarea activităților și programelor;

37.  consideră că, printre provocările cu care se confruntă BEI, supravegherea adecvată este crucială; are convingerea că, având în vedere rolul și structura instituțională a băncii, este necesară o structură de supraveghere;

38.  ia act de revizuirea politicii și a procedurilor mecanismului pentru tratarea plângerilor în cadrul BEI; reamintește poziția sa privind mecanismul pentru tratarea plângerilor în cadrul BEI, astfel cum este exprimată în Rezoluția sa din 3 mai 2018 referitoare la raportul anual privind controlul activităților financiare ale BEI pe 2016(1); îndeamnă BEI să consolideze independența și eficiența biroului responsabil de mecanismul de tratare a plângerilor și să ia în continuare măsuri pentru a reduce birocrația, a crește capacitatea sa de analiză macroeconomică și a îmbunătăți gradul de reprezentare a femeilor în poziții de conducere;

39.  salută faptul că fișele de măsurare a rezultatelor pentru proiectele de investiții acoperite de garanția UE trebuie să fie furnizate acum Parlamentului la cererea acestuia;

40.  subliniază necesitatea unui nivel ridicat de transparență în cazul intermediarilor financiari utilizați de BEI (în special bănci comerciale, dar și instituții de microfinanțare și cooperative), pentru a asigura faptul că împrumuturile intermediate fac obiectul acelorași cerințe în materie de transparență ca și celelalte tipuri de credite;

41.  salută Inițiativa BEI privind reziliența economică (ERI) ca parte a reacției comune a UE la criza migrației și refugiaților, care pune accentul pe abordarea cauzelor profunde ale migrației; insistă asupra unei coordonări strânse și a complementarității cu Planul de investiții externe al UE; constată că, până în prezent, cele 26 de proiecte din cadrul Inițiativei privind reziliența economică și investiții în valoare de 2,8 miliarde EUR vor aduce beneficii pentru peste 1 500 de întreprinderi mici și cu capitalizare medie, contribuind la susținerea a peste 100 000 de locuri de muncă;

42.  solicită BEI să ia toate măsurile necesare pe baza lecțiilor învățate din experiența FEIS, pentru a maximiza rezultatele viitorului program InvestEU, acordând o atenție specială inegalităților regionale și sociale și statelor membre cel mai puternic afectate de criza economică;

43.  salută creșterea finanțării Inițiativei privind reziliența economică pentru țările din vecinătatea sudică și din Balcanii de Vest în valoare de 6 miliarde EUR pe o perioadă de cinci ani începând din octombrie 2016, în plus față de cele 7,5 miliarde EUR deja avute în vedere, precum și atenția acordată infrastructurii durabile și vitale;

44.  subliniază importanța dezvoltării rezilienței economice în țările gazdă și în țările de tranzit prin sprijinirea creării de locuri de muncă și a construcției de infrastructuri necesare pentru populația locală, precum și pentru populația strămutată; salută faptul că comunitățile de refugiați pot beneficia, de asemenea, de oportunități de a-și dezvolta autonomia și de a trăi în demnitate; subliniază că investițiile în reziliența economică ar trebui să contribuie la îmbunătățirea gradului de pregătire a regiunilor la viitoarele șocuri externe și la îmbunătățirea stabilității în țările fragile;

45.  ia act de cea de-a treia aniversare a FEIS și îi recunoaște realizările, salutând investițiile în valoare de 335 de miliarde EUR mobilizate în întreaga Uniune de la aprobarea Regulamentului FEIS [Regulamentul (UE) nr. 2015/1017](2) de către colegiuitori, conform căruia au fost aprobate 898 de operațiuni în cele 28 de state membre, două treimi din acestea fiind obținute din resurse private, depășind obiectivul inițial de 315 miliarde EUR stabilit în 2015; atrage atenția asupra deciziei Consiliului European și a Parlamentului European de prelungire a duratei FEIS și de extindere a capacității sale la 500 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2020;

46.  subliniază necesitatea de a accelera eforturile pentru a crea o uniune a piețelor de capital, permițând, astfel, BEI să se concentreze cu adevărat pe eliminarea lacunelor în cazul în care există disfuncționalități ale pieței și să acorde finanțare pentru proiecte cu un grad ridicat de risc;

47.  reamintește că a recunoscut necesitatea de a asigura continuitatea în sprijinul mecanismelor bazate pe cerere, cum ar fi FEIS, care sprijină investiții pe termen lung în economia reală, mobilizează investiții private și generează un impact macroeconomic semnificativ, precum și locuri de muncă în sectoare care sunt importante pentru viitorul Uniunii după actualul CFM;

48.  încurajează instituirea în timp util a unei inițiative de continuare pentru perioada de după 2020 pentru a asigura continuitatea necesară, care ar trebui să includă învățămintele desprinse din FEIS și să păstreze principalii factori de succes;

49.  consideră că Grupul BEI a jucat un rol esențial în succesul FEIS, fiind singurul interlocutor pentru beneficiari și intermediari și partenerul exclusiv pentru executare; consideră că în orice viitor program InvestEU, pentru a evita duplicarea, BEI este partenerul firesc al UE pentru îndeplinirea misiunilor bancare (trezorerie, gestionarea activelor, evaluarea riscurilor) în legătură cu implementarea instrumentelor financiare;

50.  solicită o intensificare a cooperării dintre Grupul BEI și băncile și instituțiile naționale de promovare și solicită BEI să își consolideze în continuare activitatea cu acestea pentru a-și asigura o rază largă de acțiune și a dezvolta în continuare activitățile de consultanță și asistența tehnică în vederea sprijinirii unui echilibru geografic pe termen lung; remarcă actuala paletă largă de experiențe asociată proiectelor FEIS; sprijină și încurajează continuarea schimbului de bune practici dintre BEI și statele membre, pentru a asigura creșterea eficienței economice în viitor;

Acordarea de credite în afara UE

51.  salută rolul important al BEI în finanțarea acordată în afara UE prin intermediul activităților sale de creditare externă; subliniază gestionarea eficientă de către BEI a mandatului de acordare a împrumuturilor externe, confirmată de o evaluare independentă în iunie 2018, care recunoaște importanța și eficacitatea acesteia în acordarea de finanțare din partea UE țărilor terțe la un cost minim pentru bugetul Uniunii; solicită Curții de Conturi Europene să elaboreze un raport special privind performanțele activităților de creditare externă ale BEI și alinierea acestora la politicile UE;

52.  consideră că BEI ar trebui să continue să joace un rol de lider în instituirea unor viitoare mecanisme de finanțare ale UE pentru țări terțe, asigurând în același timp că acestea respectă interesele antreprenorilor locali care doresc să înființeze întreprinderi locale, adesea întreprinderi mici și microîntreprinderi, cu scopul de a contribui înainte de toate la economia locală, care constituie o prioritate în deciziile de creditare ale BEI;

53.  consideră că BEI ar trebui să își mențină activitățile de politică externă actuale, inclusiv prin intermediul unor instrumente precum mandatele de împrumut către o țară terță; salută gestionarea de către BEI a Facilității de investiții pentru țările ACP, care sprijină în principal proiecte ce promovează dezvoltarea sectorului privat; subliniază, în acest sens, că este esențial ca rolul central al BEI în calitate de instrument financiar bilateral al UE, să fie reflectat puternic în arhitectura post-2020 pentru finanțarea acordată în afara Uniunii;

54.  consideră că activitățile BEI trebuie să fie aplicate în deplină concordanță cu celelalte politici și activități ale Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 7 din TFUE și cu Carta drepturilor fundamentale;

55.  accentuează că este important ca BEI să prezinte anual rapoarte referitoare la operațiunile sale desfășurate în afara Uniunii în ceea ce privește respectarea principiului coerenței politicilor care călăuzește acțiunea externă a Uniunii, a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice;

56.  reamintește BEI că trebuie să acționeze în concordanță cu mandatul său în materie de dezvoltare în temeiul mandatului de acordare a împrumuturilor externe pentru a garanta că investițiile din țările în curs de dezvoltare furnizează veniturile corespunzătoare autorităților fiscale locale;

57.  ia act de faptul că jumătate din toate operațiunile de creditare ale BEI acordate în temeiul mandatului de acordare a împrumuturilor externe vizează intermediarii financiari locali cu scopul de a stimula microcreditele și solicită BEI să furnizeze informații mai bune și mai sistematice cu privire la fondurile atrase de intermediarii săi financiari;

58.  reamintește că activitățile BEI trebuie să reflecte politicile interne și externe ale Uniunii; subliniază că condițiile sale de creditare ar trebui să faciliteze atingerea obiectivelor de politică vizate și, în special, dezvoltarea regiunilor periferice ale Uniunii prin promovarea creșterii economice și a ocupării forței de muncă; solicită BEI să acorde mai multe resurse mecanismelor prin care se furnizează asistență tehnică și consiliere financiară autorităților locale și regionale în faza premergătoare aprobării proiectelor, pentru a îmbunătăți accesibilitatea și participarea tuturor statelor membre, în special a celor cu numărul cel mai scăzut de proiecte aprobate;

59.  solicită BEI să investească semnificativ în tranziția ecologică în țările din vecinătatea estică;

60.  invită BEI să își intensifice eforturile de a furniza finanțare la nivel mondial pentru a-și diversifica investițiile în eficiența energetică, în energia din surse regenerabile și în economia circulară, care necesită un răspuns mai larg, ce depășește granițele naționale, se extinde la mai multe regiuni, unități administrative și întreprinderi mici și impune să se renunțe la finanțarea unor proiecte care generează riscuri grave pentru mediu și resursele naturale;

61.  subliniază importanța activităților de finanțare ale BEI în vecinătatea estică; solicită BEI să crească împrumuturile acordate țărilor din vecinătatea estică pentru a sprijini investițiile în țările care aplică acorduri de asociere cu UE;

Respectarea obligațiilor fiscale

62.  salută cadrul de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului adoptat de BEI în ianuarie 2018, care stabilește principiile esențiale de reglementare a combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și aspectele asociate în materie de integritate pentru activitățile Grupului BEI;

63.  salută progresul realizat de BEI în adoptarea celor mai înalte standarde pentru a preveni frauda fiscală, evaziunea fiscală, spălarea de bani și finanțarea terorismului, precum și evitarea obligațiilor fiscale și planificarea fiscală agresivă, prin aplicarea deplină a politicilor și standardelor UE, de exemplu, a listei UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale; solicită, în acest sens, BEI să pună capăt cooperării cu intermediarii, țările și jurisdicțiile care se află pe lista respectivă; subliniază necesitatea absolută ca BEI să dea dovadă de vigilență în mod constant și să își adapteze acțiunile la realitatea acestor practici aflată mereu în schimbare;

64.  încurajează BEI să continue să aplice o diligență sporită în fiecare operațiune în care au fost identificați factori de risc mai ridicat, cum ar fi o legătură cu o jurisdicție necooperantă (JNC), indicatori de risc fiscal și operațiuni cu structuri multijurisdicționale complexe, indiferent de existența legăturilor cu JNC;

65.  subliniază că este important să se asigure o înaltă calitate a informațiilor privind beneficiarii finali și să se prevină în mod eficient tranzacțiile cu intermediari financiari, cum ar fi băncile comerciale și firmele de investiții, cu precedente negative în materie de transparență, fraudă, corupție, criminalitate organizată și spălare de bani;

66.  salută faptul că BEI ține seama de impactul fiscal în țările în care se face investiția și de modul în care investiția contribuie la dezvoltarea economică, la crearea de locuri de muncă și la reducerea inegalităților;

67.  solicită BEI să își intensifice eforturile în materie de comunicare; consideră că este important să comunice cu cetățenii UE pentru a explica mai bine obiectivele politicilor sale și a ilustra astfel în mod concret contribuția UE la viața cotidiană a cetățenilor săi;

68.  se așteaptă ca BEI să-și alinieze politicile interne astfel încât să reflecte cadrul juridic nou-adoptat pentru a combate evitarea obligațiilor fiscale, în plus față de combaterea evaziunii fiscale, astfel cum se explică amănunțit în Comunicarea Comisiei din 21 martie 2018 privind noile cerințe împotriva evitării obligațiilor fiscale în legislația UE care reglementează în special operațiunile de finanțare și de investiții (C(2018)1756);

69.  încurajează cooperarea BEI cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și cu autoritățile naționale, pentru a preveni fraudele și spălarea banilor;

Brexit

70.  îndeamnă negociatorii Brexit să ajungă la un acord privind retragerea treptată a Regatului Unit din portofoliul BEI constituit cu participarea acestei țări, rambursarea capitalului subscris de către Regatul Unit și continuarea garanțiilor acordate BEI și activelor sale în Regatul Unit; subliniază că ratingul AAA al BEI nu trebuie să fie afectat de retragerea Regatului Unit din UE;

71.  solicită o soluție echitabilă pentru personalul britanic al BEI;

72.  salută dezvoltarea unor platforme de investiții regionale pentru a remedia deficiențele pieței și a răspunde nevoilor specifice fiecărei țări;

73.  subliniază din nou necesitatea de a reduce distribuția geografică inegală a finanțării acordate de BEI, întrucât 70 % din aceasta a fost alocată în 2017 unui număr de șase state membre, în pofida faptului că unul dintre obiectivele BEI este coeziunea economică și socială în Uniune; solicită, în schimb, o distribuție geografică dinamică, echitabilă și transparentă între statele membre a proiectelor și a investițiilor, acordând o atenție deosebită regiunilor mai puțin dezvoltate;

o
o   o

74.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) Texte adoptate, P8_TA(2018)0198.
(2) JO L 169, 1.7.2015, p. 1.


Integrarea diferențiată
PDF 132kWORD 55k
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la integrarea diferențiată (2018/2093(INI))
P8_TA(2019)0044A8-0402/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 referitoare la Viitorul Europei: Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025 (COM(2017)2025) și documentele de reflecție care o însoțesc, privind viitorul finanțelor UE, privind viitorul apărării europene, privind aprofundarea uniunii economice și monetare, privind valorificarea oportunităților oferite de globalizare și privind dimensiunea socială a Europei,

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2013 referitoare la problemele constituționale ale unei administrări pe mai multe niveluri a Uniunii Europene(3),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și avizele Comisiei pentru afaceri economice și monetare și Comisiei pentru bugete (A8-0402/2018),

A.  întrucât integrarea diferențiată este un concept polisemantic, care poate defini diferite fenomene atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere tehnic;

B.  întrucât procesele de integrare în UE sunt caracterizate printr-un număr tot mai mare și o varietate de situații care implică o integrare diferențiată atât în contextul dreptului primar, cât și al dreptului secundar;

C.  întrucât percepțiile politice asupra integrării diferențiate variază semnificativ în funcție de contextul național; întrucât în unele state membre care sunt membre ale Uniunii de mai mult timp poate avea conotații pozitive și poate fi asociată cu ideea creării unui „grup-pionier” cu scopul de a realiza progrese mai rapide în ceea ce privește aprofundarea integrării, în timp ce în statele membre care au aderat mai recent la Uniune acest concept este perceput deseori ca o cale către crearea unor state membre de categoria întâi și de categoria a doua;

D.  întrucât integrarea diferențiată se referă, de asemenea, la o gamă amplă de mecanisme diferite, care pot avea, fiecare în parte, impacturi foarte diferite asupra integrării europene; întrucât se poate face o distincție între diferențierea temporală, sau Europa cu mai multe viteze, unde țintele sunt aceleași, dar viteza necesară pentru atingerea acestora variază, diferențierea la nivelul modalităților, sau Europa à la carte, și diferențierea spațială, deseori numită „geometrie variabilă”;

E.  întrucât diferențierea este o caracteristică constantă a integrării europene, nu doar în domenii în care UE deține competențe, dar și în alte domenii, și uneori a permis ca aprofundarea și extinderea UE să fie urmărite simultan; întrucât, în consecință, nu se poate opune rezistență diferențierii și integrării, iar diferențierea nu poate fi prezentată ca o cale inovatoare pentru viitorul Uniunii;

F.  întrucât, dacă integrarea diferențiată poate fi o soluție pragmatică pentru a impulsiona integrarea europeană, aceasta ar trebui folosită cu parcimonie și în limite definite strict, având în vedere riscul de fragmentare a Uniunii și a cadrului instituțional al acesteia; întrucât obiectivul final al integrării diferențiate ar trebui să fie promovarea includerii statelor membre, și nu a excluderii acestora;

G.  întrucât experiențele din trecut arată că, în timp ce interdependența funcționează ca factor de integrare, politizarea constituie adesea un obstacol în acest sens; întrucât, în consecință, domeniile de politică cel mai profund integrate ale UE, cum ar fi armonizarea și reglementarea pieței interne, sunt de multe ori cele care sunt cel mai puțin politizate, în timp ce integrarea diferențiată pare să survină cel mai probabil în domenii politice caracterizate de o puternică polarizare politică, precum politica monetară, apărarea, controlul la frontiere, drepturile fundamentale sau fiscalitatea;

H.  întrucât stabilirea unor legături politice și a unor relații de interdependență între statele membre contribuie în mod decisiv la integrarea acestora în cadrul Uniunii;

I.  întrucât tratatele permit diferite căi de integrare pentru statele membre, și anume prin intermediul cooperării consolidate (articolul 20 din Tratatul privind Uniunea Europeană - TUE) și al cooperării structurate permanente (articolul 46 din TUE), însă nu conțin dispoziții privind flexibilitatea permanentă sau integrarea diferențiată ca obiectiv pe termen lung sau ca principiu al integrării europene; întrucât aceste căi de integrare diferite ar trebui aplicate doar unui număr limitat de politici, ar trebui să fie favorabile incluziunii pentru a le permite tuturor statelor membre să participe și nu ar trebui să submineze procesul de creare a unei Uniuni tot mai profunde, astfel cum se prevede la articolul 1 din TUE; întrucât, în plus, cooperarea consolidată în cadrul politicii de securitate și apărare comune este astăzi o realitate, contribuind la construirea unei adevărate uniuni europene a apărării;

J.  întrucât, cu excepția taxei pe tranzacțiile financiare, toate cazurile existente de integrare diferențiată ar fi putut fi adoptate de Consiliu printr-un vot cu majoritate calificată, dacă această regulă ar fi fost prevăzută la articolul 329 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în locul unanimității;

K.  întrucât unele forme de integrare diferențiată ar putea avea efecte centripete, atrăgând mai multe state membre să se alăture inițiativei mai târziu;

L.  întrucât procesul de diferențiere a dus la crearea unor inițiative în sfera cadrului juridic al UE, dar și la unele acorduri juridice interguvernamentale mai flexibile, care la rândul lor au dus la crearea unui sistem complex și greu de înțeles pentru cetățeni;

M.  întrucât statele membre nu sunt singurii actori potențiali ai integrării diferențiate; întrucât Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT)(4) permite deja cooperarea transnațională pe baza interesului comun,

1.  insistă asupra faptului că dezbaterea legată de integrarea diferențiată nu ar trebui să se axeze pe argumentele pro și contra diferențierii, ci pe modalitățile cele mai adecvate de a pune în practică integrarea diferențiată - care este deja o realitate politică - în interiorul cadrului instituțional al UE în interesul suprem al Uniunii și al cetățenilor săi;

2.  reamintește concluziile sale conform cărora structurile și procesele decizionale interguvernamentale sporesc complexitatea responsabilității instituționale, reduc transparența și răspunderea democratică, iar metoda comunitară este cea mai bună pentru funcționarea Uniunii;

3.  consideră că integrarea diferențiată ar trebui să reflecte ideea că Europa nu funcționează pe baza unei abordări universale și ar trebui să se adapteze la nevoile și dorințele cetățenilor săi; este de opinie că diferențierea ar putea fi necesară uneori pentru a lansa noi proiecte europene și pentru a depăși blocajele legate de situații politice naționale fără legătură cu proiectul comun; este de opinie, de asemenea, că aceasta ar trebui utilizată pragmatic, ca instrument constituțional pentru a asigura flexibilitatea, fără a submina interesul general al Uniunii și egalitatea de drepturi și oportunități a cetățenilor; reiterează faptul că diferențierea ar trebui concepută doar ca un pas temporar pe calea către o elaborare de politici mai eficace și mai integrată;

4.   consideră că Consiliul European ar trebui să-și ia răgazul necesar pentru a modela agenda europeană demonstrând beneficiul acțiunilor comune și încercând să convingă toate statele membre să participe la acestea; subliniază că orice eventuală integrare diferențiată convenită este, prin urmare, a doua cea mai bună opțiune, și nu o prioritate strategică;

5.  își reiterează convingerea că integrarea diferențiată trebuie să fie în continuare deschisă tuturor statelor membre, astfel cum se prevede la articolele 20 și 46 din TUE, și să constituie un exemplu de integrare europeană mai profundă, în cadrul căreia niciun stat membru nu rămâne în afara politicii pe termen lung, și nu ar trebui privită ca o modalitate de facilitare a unor soluții „à la carte” ce amenință să submineze metoda Uniunii și sistemul instituțional al UE;

6.  afirmă că orice inițiativă de diferențiere care duce la crearea sau perceperea creării unor state membre de categoria întâi și de categoria a doua ale Uniunii ar însemna un eșec politic enorm, cu consecințe nefaste pentru proiectul UE;

7.  solicită ca viitoarele modele de integrare diferențiată să fie concepute în așa fel încât să încurajeze și să sprijine pe deplin statele membre care doresc să participe în eforturile lor de dezvoltare și conversie economică, în vederea îndeplinirii criteriilor necesare într-un interval de timp rezonabil;

8.  consideră că un răspuns adecvat la nevoia de instrumente flexibile este soluționarea cauzelor profunde ale problemei; solicită, prin urmare, să se schimbe mai mult procedurile de vot în cadrul Consiliului, pentru a trece de la unanimitate la majoritate calificată, recurgând la „clauza pasarelă” [articolul 48 alineatul (7) din TUE];

9.  este de opinie că integrarea diferențiată ar trebui să se facă întotdeauna cu respectarea dispozițiilor tratatului, ar trebui să mențină unitatea instituțiilor UE și nu ar trebui să conducă la apariția unor mecanisme instituționale paralele, care, indirect, sunt contrare spiritului și principiilor fundamentale ale legislației UE, ci ar trebui să permită crearea unor organisme specifice, după caz, fără a aduce atingere competențelor și rolului instituțiilor UE; reamintește că flexibilitatea și adaptarea la particularitățile naționale, regionale și locale ar putea să fie asigurate prin intermediul unor dispoziții de drept derivat;

10.  subliniază că integrarea diferențiată nu ar trebui să ducă la procese decizionale mai complexe, care ar submina responsabilitatea democratică a instituțiilor UE;

11.  consideră că Brexitul oferă ocazia de a ne îndepărta de modelele de „neparticipare” și de a trece la modelele solidare și nediscriminatorii de „participare”; subliniază că, datorită acestor modele de „participare”, progresul spre o „uniune mai profundă” nu s-ar limita la cel mai mic numitor comun al unei soluții unice, ci ar oferi flexibilitatea necesară progresului, lăsând ușa deschisă statelor membre care doresc și sunt capabile să îndeplinească criteriile necesare;

12.  solicită ca următoarea revizuire a tratatelor să aducă ordine în actualul proces de diferențiere punând capăt practicii de neparticipare permanentă și excepțiilor de la dreptul primar al UE pentru state membre individuale, întrucât acestea duc la diferențiere negativă în dreptul primar al UE, distorsionează omogenitatea legislației UE în general și periclitează coeziunea socială a UE;

13.  recunoaște, însă, că ar putea fi necesare unele perioade de tranziție pentru noii membri, cu titlu strict excepțional, temporar și de la caz la caz; insistă asupra faptului că ar trebui introduse dispoziții juridice clare și cu titlu executoriu, pentru a evita perpetuarea în timp a acestor perioade;

14.  insistă, prin urmare, ca statutul de membru al UE să presupună respectarea integrală a dreptului primar al UE în toate domeniile de politică, iar țărilor care doresc o relație strânsă cu UE, însă nu sunt dispuse să își asume respectarea deplină a dreptului primar și nu pot sau nu vor adera la UE ar trebui să li se ofere o formă de parteneriat; consideră că această relație ar trebui să presupună și obligații corespunzătoare drepturilor aferente, ca de exemplu o contribuție la bugetul UE, și ar trebui să fie condiționată de respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, a statului de drept și, în cazul participării la piața internă, a celor patru libertăți;

15.  subliniază faptul că respectarea și protejarea valorilor fundamentale ale UE sunt piatra de temelie a Uniunii Europene, o comunitate bazată pe valori, și leagă statele membre între ele; consideră, prin urmare, că diferențierea nu ar trebui să fie permisă atunci când este vorba despre respectarea drepturilor fundamentale și a valorilor existente consacrate la articolul 2 din TUE; insistă, în plus, asupra faptului că diferențierea nu ar trebui să fie posibilă în domenii de politică în care statele membre neparticipante ar putea crea externalități negative, cum ar fi dumpingul economic și social; solicită ca Comisia să examineze atent potențialele efecte centrifuge, inclusiv pe termen lung, atunci când prezintă propunerea sa de cooperare consolidată;

16.  reamintește recomandarea sa de a se defini un parteneriat, pentru a stabili un cerc de parteneri în jurul UE pentru statele care nu pot sau nu vor să adere la Uniune, dar care doresc să aibă totuși o relație strânsă cu UE(5);

17.  propune stabilirea unei proceduri speciale care să permită, după un anumit număr de ani, atunci când a fost lansată o cooperare consolidată de un număr de state care constituie o majoritate calificată în Consiliu și după aprobarea Parlamentului European, integrarea dispozițiilor cooperării consolidate în acquis-ul UE;

18.  subliniază faptul că flexibilitatea și diferențierea ar trebui să meargă mână în mână cu o consolidare a normelor comune în domeniile de bază, pentru a asigura că diferențierea nu duce la fragmentare politică; consideră, prin urmare, că un viitor cadru instituțional european ar trebui să includă piloni europeni ai drepturilor politice, economice, sociale și de mediu, care să nu poată fi evitați;

19.  recunoaște că cooperarea regională joacă un rol important în consolidarea integrării europene și consideră că dezvoltarea acesteia în continuare are un potențial imens de a consolida și aprofunda integrarea prin adaptarea acesteia la specificul local și voința de a coopera;

20.  propune să fie dezvoltate instrumente adecvate în cadrul legislației UE și să se stabilească un buget pentru testarea inițiativelor transfrontaliere din interiorul UE care vizează chestiuni de interes pentru întreaga UE și care ar putea deveni ulterior propuneri legislative sau cazuri de cooperare consolidată;

21.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 252, 18.7.2018, p. 215.
(2) JO C 252, 18.7.2018, p. 201.
(3) JO C 468, 15.12.2016, p. 176.
(4) JO L 210, 31.7.2006, p. 19.
(5) JO C 252, 18.7.2018, p. 207.


Ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative din cadrul organismelor de pregătire ale Consiliului UE
PDF 137kWORD 54k
Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 referitoare la ancheta strategică a Ombudsmanului OI/2/2017 privind transparența dezbaterilor legislative care au loc în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului UE (2018/2096(INI))
P8_TA(2019)0045A8-0420/2018

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 15 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și dispozițiile acestuia privind accesul la documentele instituțiilor Uniunii,

–  având în vedere articolul 228 din TFUE,

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special articolul 11,

–  având în vedere articolul 3 alineatul (7) din Statutul Ombudsmanului European,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul publicului la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 aprilie 2016 referitoare la accesul public la documente [conform articolului 116 alineatul (7) din Regulamentul de procedură] pentru anii 2014-2015(2),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 septembrie 2017 referitoare la transparența, responsabilitatea și integritatea în instituțiile UE(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la interpretarea și aplicarea Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare(5),

–  având în vedere articolele 2.6 și 2.7 din Documentul de contribuție al celei de LIX-a reuniuni a COSAC, adoptat la reuniunea plenară de la Sofia din 17-19 iunie 2018,

–  având în vedere raportul special al Ombudsmanului adresat Parlamentului European în urma anchetei strategice OI/2/2017/TE privind transparența procesului legislativ al Consiliului,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru afaceri constituționale și Comisiei pentru petiții, desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri constituționale și al Comisiei pentru petiții (A8-0420/2018),

A.  întrucât articolul 228 din TFUE și articolul 3 din Statutul Ombudsmanului permit Ombudsmanului să inițieze anchete pentru care consideră că există motive, fie pe baza unei plângeri, fie din proprie inițiativă;

B.  întrucât articolul 1 și articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevăd că, la nivelul Uniunii, deciziile trebuie luate într-un mod cât mai deschis și cât mai aproape de cetățeni;

C.  întrucât Parlamentul European, în calitate de instituție care reprezintă direct cetățenii, și Consiliul Uniunii Europene, reprezentând statele membre, sunt cele două componente ale sistemului legislativ european și constituie dubla sursă de legitimitate a Uniunii Europene;

D.  întrucât Parlamentul European lucrează cu un grad mare de transparență în procedura sa legislativă, inclusiv în etapa de comisii, permițând cetățenilor, mass-mediei și părților interesate să identifice în mod clar diferitele poziții din cadrul Parlamentului și originea propunerilor specifice, precum și să urmărească adoptarea deciziilor finale;

E.  întrucât, în conformitate cu articolul 16 alineatul (8) din TUE, Consiliul trebuie să se întrunească în ședință publică atunci când deliberează și votează un proiect de act legislativ;

F.  întrucât Consiliul adoptă foarte multe dintre deciziile care ar putea fi adoptate prin vot cu majoritate calificată (VMC) prin consens și fără a recurge la un vot formal;

G.  întrucât, la 10 martie 2017, Ombudsmanul a lansat o anchetă privind transparența discuțiilor legislative din cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului, adresând Consiliului 14 întrebări, și lansând o consultare publică;

H.  întrucât, în urma anchetei, Ombudsmanul a constatat că lipsa de transparență a Consiliului în privința accesului public la documentele sale legislative și practicile sale curente în ceea ce privește transparența procesului său decizional - în special în etapa pregătitoare de la nivelul Coreperului și al grupurilor de lucru - constituie o administrare defectuoasă;

I.  întrucât, la 9 februarie 2018, Ombudsmanul a formulat șase sugestii de îmbunătățire și trei recomandări specifice adresate Consiliului cu privire la transparența grupurilor sale de pregătire, și a solicitat un răspuns din partea Consiliului;

J.  întrucât Consiliul nu a răspuns la recomandările incluse în raportul Ombudsmanului în termenul de trei luni prevăzut de lege, și dată fiind importanța transparenței legislative, Ombudsmanul a decis să nu acorde Consiliului nicio prelungire dincolo de acest termen și a prezentat raportul Parlamentului;

1.  este profund îngrijorat de faptul că una dintre criticile recurente la adresa Uniunii Europene se referă la deficitul democratic al acesteia; subliniază, prin urmare, că faptul că una dintre principalele sale trei instituții ia decizii fără transparența care este de așteptat de la o instituție democratică este în detrimentul ambițiosului proiect european;

2.  are convingerea fermă că un proces decizional complet democratic și foarte transparent la nivel european este indispensabil pentru a spori încrederea cetățenilor în proiectul european și în instituțiile UE, în special în perioada premergătoare alegerilor europene din mai 2019, și este, prin urmare, hotărât să consolideze responsabilitatea democratică a tuturor instituțiilor UE;

3.  susține punctul de vedere al Ombudsmanului, conform căruia este o cerință legală în temeiul tratatelor și o cerință democratică fundamentală ca cetățenii să poată înțelege și urmări în detaliu evoluția legislației și să poată lua parte la aceasta;

4.  accentuează faptul că un nivel ridicat de transparență a procesului legislativ este esențial pentru a permite cetățenilor, mass-mediei și părților interesate să tragă la răspundere atât reprezentanții aleși, cât și guvernele;

5.  consideră că un nivel ridicat de transparență reprezintă o măsură de protecție împotriva răspândirii speculațiilor, a știrilor false și a teoriilor conspirației, asigurând o bază factuală pentru respingerea în mod public a unor astfel de afirmații;

6.  reamintește că Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor europeni într-un mod deschis și transparent, astfel cum a fost confirmat de către Ombudsman, și ia act de progresele înregistrate de Comisie în ceea ce privește îmbunătățirea standardelor sale în materie de transparență; regretă faptul că Consiliul nu respectă încă standarde comparabile;

7.  evidențiază faptul că activitatea grupurilor de lucru ale Consiliului, și anume Comitetele Reprezentanților Permanenți (Coreper I + II) și peste 150 de grupuri de lucru reprezintă o parte integrantă din procedura decizională a Consiliului;

8.  regretă faptul că, spre deosebire de reuniunile comisiilor parlamentare din Parlament, reuniunile grupurilor de pregătire ale Consiliului, precum și majoritatea dezbaterilor din Consiliu se desfășoară cu ușile închise; consideră că cetățenii, mass-media și părțile interesate trebuie să aibă acces, prin mijloace corespunzătoare, la reuniunile Consiliului și ale grupurilor sale de pregătire, inclusiv prin livestreaming și webstreaming, și că procesele-verbale ale respectivelor reuniuni ar trebui să fie publicate pentru a asigura un grad ridicat de transparență în procesul legislativ la nivelul ambelor componente ale sistemului legislativ european; subliniază faptul că, în conformitate cu principiul legitimității democratice, ambele componente ale sistemului legislativ european ar trebui să poată fi trase la răspundere de către cetățeni pentru acțiunile lor;

9.  regretă faptul că Consiliul nu publică în mod proactiv majoritatea documentelor referitoare la dosarele legislative, astfel că cetățenii nu știu ce documente există efectiv, situație care îi împiedică să își exercite dreptul de a solicita acces la documente; regretă faptul că informațiile disponibile cu privire la documentele legislative sunt prezentate de Consiliu într-un registru incomplet și greu de folosit; invită Consiliul să înscrie în registrul său public toate documentele referitoare la dosarele legislative, indiferent de formatul acestora și de clasificarea lor; ia act, în acest sens, de eforturile depuse de Comisie, Parlament și Consiliu pentru a crea o bază de date comună pentru dosarele legislative și subliniază că toate cele trei instituții au responsabilitatea de finaliza rapid acest proiect;

10.  consideră că practica Consiliului de clasificare sistematică a documentelor referitoare la dosare legislative, distribuite în cadrul grupurilor sale de pregătire, ca „LIMITE” reprezintă o încălcare a jurisprudenței(6) Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a cerinței legale conform căreia accesul publicului la documentele legislative trebuie să fie cât mai larg; invită Consiliul să pună pe deplin în aplicare hotărârile CJUE și să elimine inconsecvențele și practicile divergente încă existente; reamintește că nu există un temei juridic solid pentru marcajul „LIMITE” și consideră că orientările interne ale Consiliului ar trebui revizuite pentru a garanta că marcajul „LIMITE” nu poate fi aplicat documentelor decât în cazuri justificate corespunzător, în conformitate cu jurisprudența CJUE;

11.  regretă faptul că, în urma hotărârii CJUE în cauza Access Info din 2013, Coreper a decis, ca regulă, că autorul documentului ar trebui să înregistreze „dacă este cazul” numele statelor membre din documentele legate de proceduri legislative aflate în desfășurare; consideră inacceptabil faptul că pozițiile adoptate de fiecare stat membru în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului nu sunt nici publicate, nici înregistrate în mod sistematic, ceea ce înseamnă că este imposibil ca cetățenii, mass-media și părțile interesate să controleze efectiv comportamentul guvernelor lor alese;

12.  evidențiază faptul că această lipsă de informații împiedică, de asemenea, parlamentele naționale să controleze acțiunile guvernelor naționale în cadrul Consiliului, ceea ce este funcția esențială a parlamentelor naționale în procedura legislativă a UE, și permite membrilor guvernelor naționale să se distanțeze în sfera națională de decizii de la nivelul european pe care chiar ei le-au pregătit și le-au adoptat; consideră că această practică este în contradicție cu spiritul tratatelor și că este iresponsabil din partea membrilor guvernelor naționale să submineze încrederea în Uniunea Europeană, „dând vina pe Bruxelles” pentru luarea unor decizii la care chiar ei au participat; consideră că o înregistrare sistematică a pozițiilor adoptate de statele membre în grupurile de pregătire ale Consiliului ar reprezenta o descurajare a acestei practici, care trebuie să ia sfârșit imediat; observă că această practică este utilizată de politicieni care urmăresc să știrbească legitimitatea UE în fața publicului;

13.  consideră că este incompatibil cu principiile democratice faptul că, la negocierile interinstituționale dintre colegiuitori, lipsa de transparență din cadrul Consiliului conduce la un dezechilibru în ceea ce privește informațiile disponibile și astfel la un avantaj structural al Consiliului asupra Parlamentului; își reiterează solicitarea de a se îmbunătăți schimbul de documente și informații între Parlament și Consiliu și de a se acorda reprezentanților Parlamentului acces, în calitate de observatori, la reuniunile Consiliului și ale organelor sale, în special în ceea ce privește legislația, într-un mod echivalent cu accesul pe care Parlamentul îl acordă Consiliului la reuniunile sale;

14.  reamintește că, în urma anchetei strategice privind transparența în cadrul trilogurilor, recomandările nu fost puse în aplicare, în mare parte din cauza reticenței Consiliului; consideră că un nivel ridicat de transparență ar trebui să se aplice trilogurilor, luând în considerare faptul că acestea au devenit o practică comună pentru încheierea unor acorduri privind dosarele legislative; consideră că aceasta ar trebui să includă publicarea documentelor relevante în mod proactiv, stabilirea unui calendar interinstituțional și o regulă generală conform căreia negocierile să nu poată începe decât după adoptarea mandatelor publice, în conformitate cu principiile publicității și transparenței, inerente procesului legislativ al UE;

15.  solicită Consiliului, care este unul dintre cele două elemente componente ale sistemului legislativ european, să își alinieze metodele de lucru la standardele unei democrații parlamentare și participative, conform prevederilor din tratate, mai degrabă decât să funcționeze ca un forum diplomatic, aceasta nefiind funcția pentru care este destinat;

16.  este de părere că, prin elaborarea sau prestabilirea unor decizii economice și financiare cuprinzătoare în formate informale, precum Eurogrupul și summitul euro, guvernele statelor membre îi privează pe cetățeni de dreptul lor de informare și eludează standardele în materie de transparență, precum și controlul democratic corespunzător; insistă ca legislația UE în materie de transparență și acces la documente să fie aplicată, fără întârziere, organismelor informale și grupurilor de pregătire din cadrul Consiliului, în special Eurogrupului, Grupului de lucru pentru Eurogrup, Comitetului pentru servicii financiare și Comitetului economic și financiar; solicită ca Eurogrupul să fie formalizat pe deplin cu ocazia următoarei revizuiri a tratatelor, pentru a garanta accesul public și controlul parlamentar adecvate;

17.   își reiterează solicitarea de a transforma Consiliul într-o adevărată cameră legislativă, creându-se astfel un sistem legislativ bicameral veritabil alcătuit din Consiliu și Parlament, Comisia reprezentând organul executiv; sugerează implicarea formațiunilor legislative specializate ale Consiliului, care sunt active în prezent, în calitate de grupuri de pregătire pentru un Consiliu legislativ unic, care s-ar reuni, toate, în public, în mod similar cu funcționarea comisiilor din Parlamentul European, iar toate deciziile legislative finale ale Consiliului ar fi luate în cadrul Consiliului legislativ unic;

18.  consideră că votul public este o caracteristică fundamentală a procesului decizional democratic; recomandă Consiliului să recurgă la VMC, și să se abțină, atunci când este posibil, de la practica luării deciziilor prin consens, și, prin urmare, fără vot formal public;

19.  sprijină pe deplin recomandările Ombudsmanului European adresate Consiliului și îndeamnă Consiliul să ia, cel puțin, toate măsurile necesare pentru a pune cât mai rapid în aplicare recomandările Ombudsmanului, și anume:

   a) să înregistreze în mod sistematic identitatea guvernelor statelor membre atunci când acestea își exprimă poziția în cadrul grupurilor de pregătire ale Consiliului;
   b) să elaboreze criterii clare și accesibile publicului în ceea ce privește clasificarea documentelor ca „LIMITE”, în conformitate cu dreptul UE;
   c) să revizuiască sistematic statutul „LIMITE” al documentelor, într-un stadiu incipient, înainte de adoptarea finală a unui act legislativ, inclusiv înainte de negocierile informale din cadrul trilogurilor, când Consiliul are deja o poziție inițială cu privire la propunere;

20.  consideră că referirile la secretul profesional nu pot fi utilizate pentru a împiedica în mod sistematic înregistrarea și publicarea documentelor;

21.  ia act de declarația făcută de președinția austriacă în fața comisiei pentru afaceri constituționale și a comisiei pentru petiții, în reuniune comună, referitoare la faptul că Parlamentul European trebuie să fie informat constant în legătură cu procesul de reflecție în curs la Consiliu cu privire la modalitățile de îmbunătățire a normelor și procedurilor sale în materie de transparență legislativă, și de disponibilitatea președinției de a colabora cu Parlamentul la nivelul adecvat pentru o reflecție comună cu privire la acele teme care necesită o coordonare interinstituțională și regretă faptul că nicio contribuție nu a fost prezentată Parlamentului până acum;

22.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Ombudsmanului European, Consiliului European, Comisiei, precum și parlamentelor și guvernelor statelor membre.

(1) JO L 145, 31.5.2001, p. 43.
(2) JO C 66, 21.2.2018, p. 23.
(3) JO C 252, 18.7.2018, p. 215.
(4) JO C 337, 20.9.2018, p. 120.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0225.
(6) Referitor la principiul accesului cât mai larg al publicului, a se vedea: cauzele conexate C-39/05 P și C-52/05 P, Suedia și Turco/Consiliul [2008] ECLI:EU:C:2008:374, punctul 34; cauza C-280/11 P, Consiliul/Access Info Europe [2013] ECLI:EU:C:2013:671, punctul 27; și cauza T-540/15 P, De Capitani/Parlamentul [2018] ECLI:EU:C:2018:167, punctul 80.

Notă juridică