Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2574(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentelor :

Texte depuse :

RC-B8-0128/2019

Dezbateri :

PV 13/02/2019 - 20
CRE 13/02/2019 - 20

Voturi :

PV 14/02/2019 - 10.16

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0130

Texte adoptate
PDF 145kWORD 55k
Joi, 14 februarie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Viitorul Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și impactul său asupra UE
P8_TA-PROV(2019)0130RC-B8-0128/2019

Rezoluția Parlamentului European din 14 februarie 2019 referitoare la viitorul Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și la impactul asupra Uniunii Europene (2019/2574(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind eliminarea rachetelor cu rază intermediară și scurtă de acțiune (denumit în continuare „Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune”) semnat la Washington la 8 decembrie 1987 de Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, care erau în momentul respectiv, președintele SUA, respectiv liderul Uniunii Sovietice(1),

–  având în vedere raportul elaborat de Departamentul de Stat al SUA în 2018 privind acceptarea și respectarea acordurilor și angajamentelor privind controlul armelor, neproliferarea și dezarmarea,

–  având în vedere declarația din 21 octombrie 2018 a președintelui american, Donald Trump, care avertizează în legătură cu retragerea SUA din Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune,

–  având în vedere declarația Secretarului de Stat al SUA din 2 februarie 2019 privind intenția SUA de a se retrage din Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune(2),

–  având în vedere declarația din 2 februarie 2019 a președintelui rus Vladimir Putin, care afirmă că și Rusia intenționează să își suspende participarea la tratat,

–  având în vedere declarația miniștrilor de externe ai NATO din 4 decembrie 2018(3) referitoare la Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune,

–  având în vedere „Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene - Viziune comună, acțiuni comune: O Europă mai puternică”,

–   având în vedere preocupările exprimate cel mai recent de SUA și NATO în declarația din 1 februarie 2019 a Consiliului Nord-Atlantic(4) cu privire la nerespectarea de către Rusia a Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, în special în ceea ce privește noul său sistem de rachete 9M729,

–  având în vedere remarcile Vicepreședintei Comisiei/Înaltă Reprezentantă a Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, de la cea de-a 7-a Conferință a UE privind neproliferarea și dezarmarea, care a avut loc la Bruxelles, în perioada 18-19 decembrie 2018,

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 octombrie 2016 referitoare la securitatea și neproliferarea nucleară(5),

–  având în vedere declarația comună privind cooperarea UE-NATO, semnată la Bruxelles, la 10 iulie 2018,

–  având în vedere Agenda ONU pentru dezarmare(6),

–  având în vedere obiectivul 16 de dezvoltare durabilă al ONU, care vizează promovarea unor societăți pașnice și favorabile incluziunii în vederea dezvoltării durabile(7),

–  având în vedere raportul anual din 2017 privind progresele înregistrate cu privire la punerea în aplicare a Strategiei Uniunii Europene împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, publicat la18 mai 2018,

–  având în vedere Tratatul de neproliferare nucleară (TNP) din 1968, care impune tuturor statelor obligația de a realiza dezarmarea nucleară cu bună credință și de a înceta cursa înarmării nucleare,

–  având în vedere Tratatul privind interzicerea armelor nucleare (TPNW), adoptat la 7 iulie 2017 de Adunarea Generală a ONU,

–  având în vedere Rezoluția sa din 10 martie 2010 referitoare la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare(8),

–  având în vedere Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată de Consiliul European la 12 decembrie 2003,

–  având în vedere Concluziile Consiliului referitoare la cea de-a noua Conferință a părților de revizuire a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare (8079/15),

–  având în vedere Premiul Nobel pentru Pace din 2017 acordat Campaniei internaționale pentru abolirea armelor nucleare (ICAN) și declarația sa din 1 februarie 2019 intitulată „Retragerea SUA din Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune reprezintă un pericol pentru Europa (și întreaga lume)”,

–  având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, semnat în 1987 de Statele Unite și Uniunea Sovietică, este un acord care, fiind semnat în perioada războiului rece, are un caracter excepțional, impunând ambelor părți să-și distrugă, nu numai să limiteze, stocurile de rachete balistice nucleare și convenționale și de rachete de croazieră cu lansare de la sol cu raza de acțiune între 500 și 5 500 km, interzicându-le părților să dețină, să producă și să testeze în zbor aceste rachete;

B.  întrucât, până în mai 1991, au fost eliminate 2 692 de rachete, în conformitate cu dispozițiile tratatului; întrucât au urmat 10 ani de inspecții la fața locului; întrucât, în cele din urmă, peste 3 000 de rachete cu focoase nucleare au fost înlăturate datorită Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune;

C.  întrucât Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune a contribuit la limitarea concurenței strategice dintre SUA și Uniunea Sovietică și, în același timp, la construirea și la consolidarea stabilității în perioada războiului rece; întrucât Europa a fost principalul beneficiar al Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, care a avut un rol fundamental în menținerea securității sale de mai mult de trei decenii; întrucât tratatul reprezintă în continuare un pilon al păcii și stabilității internaționale, în special ca parte a arhitecturii securității europene;

D.  întrucât, în 2014, administrația Obama a declarat că Rusia „și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune de a nu deține, produce sau testa în zbor rachete de croazieră cu lansare de la sol (GLCM) cu o rază de acțiune cuprinsă între 500 km și 5 500 km, și de a nu deține sau produce lansatoare de astfel de rachete”; întrucât rapoartele ulterioare publicate de Departamentul de Stat al SUA în 2015, 2016, 2017 și 2018 au reiterat afirmațiile SUA cu privire la încălcarea continuă de către Rusia a tratatului;

E.  întrucât Statele Unite și NATO au adresat Rusiei în mod repetat întrebări cu privire la activitățile acesteia de dezvoltare a rachetelor, în special în ceea ce privește sistemul de rachete 9M729, considerat de aceștia ca încălcând Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune;

F.  întrucât, în decembrie 2017, cu ocazia celei de-a 30-a aniversări a tratatului, administrația președintelui Trump a anunțat o „strategie integrată” care cuprindea măsuri diplomatice, militare și economice menite să determine Rusia să se conformeze din nou tratatului; întrucât aceste măsuri au inclus eforturi diplomatice prin intermediul Comisiei speciale de verificare, lansarea unui program de cercetare și dezvoltare militară și măsuri economice împotriva entităților ruse implicate în dezvoltarea și producerea rachetelor neconforme;

G.  întrucât SUA și Rusia nu au reușit să abordeze preocupările lor reciproce prin intermediul dialogului diplomatic; întrucât nu a fost convocată Comisia de verificare specială, instituită în temeiul tratatului pentru a aborda, printre altele, preocupările legate de conformitate;

H.  întrucât, la 20 octombrie 2018, președintele Trump a anunțat că SUA se va retrage din tratat, invocând nerespectarea acestuia de către Rusia și neparticiparea Chinei; întrucât, la 4 decembrie 2018, după reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a anunțat că SUA a constatat o încălcare gravă a tratatului de către Rusia și că își va suspenda, ca măsură corectivă, obligațiile în termen de 60 de zile în cazul în care Rusia nu revine la respectarea deplină a tratatului și nu demonstrează acest lucru;

I.  întrucât, la 1 februarie 2019, SUA a anunțat că, la expirarea termenului de 60 de zile acordat Rusiei pentru a reveni la o conformitate deplină, își va suspenda obligațiile care îi revin în temeiul Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și va începe procesul de retragere din acesta în cazul în care Rusia, care, conform SUA, încalcă grav tratatul, nu respectă din nou dispozițiile acestuia în termen de șase luni; întrucât Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a solicitat Rusiei să profite de perioada de șase luni oferită de SUA pentru a reveni la o conformitate deplină;

J.  întrucât, la 4 decembrie 2018, miniștrii de externe ai NATO au dat publicității o declarație prin care au recunoscut încălcarea Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune de către Rusia și au solicitat Rusiei să revină de urgență la respectarea deplină a tratatului și să demonstreze acest lucru;

K.  întrucât, la 2 februarie 2019, Rusia a anunțat că va suspenda Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și va dezvolta noi tipuri de rachete; întrucât autoritățile ruse și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la instalațiile de apărare antirachetă ale NATO;

L.  întrucât China, împreună cu alte țări nesemnatare ale Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, a demarat o acțiune de proliferare masivă a arsenalului său de rachete, demonstrând necesitatea unui nou tratat care să implice SUA, Rusia și China;

M.  întrucât eventuala încetare a tratatului ar putea conduce la o escaladare a tensiunilor dintre puterile nucleare, la neînțelegeri și la o nouă cursă a înarmării;

N.  întrucât Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune este o piatră de temelie pentru menținerea stabilității strategice globale, a păcii mondiale și a securității regionale; întrucât menținerea tratatului s-ar alătura eforturilor de a păstra alte acorduri existente în materie de control al armelor și de dezarmare și ar crea condiții mai favorabile negocierilor privind limitările, dezarmarea și neproliferarea armelor; întrucât anunțurile de retragere din tratat pun sub semnul întrebării probabilitatea neextinderii altor tratate majore de control al armelor, cum ar fi Tratatul dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă privind noile reduceri și limitări ale armamentului strategic ofensiv (denumit în continuare „Noul tratat START”), ceea ce ar afecta grav regimul internațional de control al armelor care a oferit decenii de stabilitate în ceea ce privește armele nucleare, lăsând lumea fără nicio limitare obligatorie din punct de vedere juridic a arsenalelor nucleare;

O.  întrucât, la 20 septembrie 2017, Secretarul General al ONU a deschis spre semnare Tratatul ONU privind interzicerea armelor nucleare, care, până în prezent, a fost semnat de 70 de state, dintre care 21 au devenit state-părți prin ratificarea aderării, unul dintre acestea fiind un stat membru al UE, Austria, iar Irlanda urmând să își prezinte probabil instrumentele de ratificare Secretarului General al ONU în următoarele câteva luni;

P.  întrucât campania ICAN, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a solicitat tuturor statelor să ratifice Tratatul privind interzicerea armelor nucleare;

1.  sprijină respectarea, precum și menținerea și consolidarea Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune; reamintește contribuția sa vitală la pacea și securitatea Europei și a restului lumii și la dezarmare și neproliferarea armelor la nivel mondial;

2.  își exprimă profunda îngrijorare cu privire la încălcările tratatului și la declarațiile ulterioare ale SUA și apoi ale Rusiei cu privire la suspendarea obligațiilor care le revin în temeiul acestuia și la retragerea lor din tratat în termen de șase luni; subliniază că aceste evenimente reprezintă o amenințare la adresa unuia dintre cele mai importante interese de securitate ale Europei, precum și la adresa securității și păcii europene și mondiale; își exprimă temerea că aceste acțiuni ar putea duce la erori de apreciere și la percepții greșite care conduc la o deteriorare a relațiilor dintre SUA și Rusia, la escaladarea tensiunilor, la intensificarea amenințărilor și riscurilor nucleare și militare, precum și la o posibilă revenire la cursele destabilizatoare ale înarmării, ceea ce ar fi în detrimentul securității și stabilității strategice a Europei;

3.  condamnă Rusia pentru încălcarea repetată a dispozițiilor tratatului;

4.  invită Federația Rusă să respecte din nou pe deplin tratatul și să demonstreze acest lucru pentru a răspunde preocupărilor exprimate de SUA și NATO, drept răspuns la încălcarea continuă a dispozițiilor tratatului, și îndeamnă Rusia să se implice în viitorul pe termen lung al acordului;

5.  recunoaște importanța unei transparențe depline și a dialogului în vederea consolidării încrederii în punerea în aplicare a Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și a oricăror alte acorduri care sprijină stabilitatea și securitatea strategice; având în vedere cele de mai sus, invită atât Rusia, cât și SUA să clarifice acuzațiile respective de nerespectare a tratatului, să se angajeze într-un dialog constructiv, sub auspiciile Consiliului de Securitate al ONU, ale Comisiei de verificare speciale sau ale altor foruri adecvate, în scopul de a reduce tensiunile, de a lua în considerare interesele și preocupările ambelor părți, de a continua negocierile cu bună credință pentru a proteja Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune înainte de retragerea lor efectivă în august 2019, de a consolida transparența și monitorizarea reciprocă și de a stabili norme și garanții mai ferme în ceea ce privește arsenalurile lor de rachete și capacitățile lor nucleare;

6.  îndeamnă VP/ÎR să profite de acest interval de șase luni apelând la toate mijloacele politice și diplomatice de care dispune pentru a se angaja într-un dialog cu statele-părți la tratat în vederea restabilirii încrederii la nivel transfrontalier, oferind, în același timp, expertiza și experiența UE în materie de mediere pentru a preveni retragerea atât a SUA, cât și a Rusiei din tratat; îndeamnă VP/ÎR să insiste pentru a menține și dezvolta Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune și pentru a iniția negocieri în vederea unui tratat multilateral privind această categorie de rachete; solicită VP/ÎR să se asigure că UE acționează ca un garant proactiv și credibil al securității, inclusiv în ceea ce privește teritoriul învecinat, și că își asumă un rol puternic și constructiv în dezvoltarea și consolidarea unor eforturi globale de neproliferare și control al armelor bazate pe norme, precum și a arhitecturii dezarmării;

7.  subliniază faptul că viitorul nesigur al Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune nu trebuie să pună în pericol alte acorduri de control al armelor; în special, îndeamnă SUA și Rusia să extindă noul acord START, care limitează la 1.550 numărul de focoase strategice mobilizate pe fiecare parte, înainte de expirarea acestuia în 2021;

8.  își reiterează angajamentul deplin față de menținerea unor regimuri internaționale eficace de control, de dezarmare și de neproliferare a armelor, ca bază a securității globale și europene; consideră că Europa trebuie să conducă prin puterea exemplului pentru a fi credibilă și pentru a se îndrepta spre un viitor fără arme nucleare; invită statele membre ale UE să acorde prioritate dezarmării nucleare multilaterale în cadrul politicii externe și de securitate a UE; își reafirmă angajamentul de a urma politici care să conducă la reducerea și eliminarea tuturor arsenalelor nucleare;

9.  consideră că securitatea europeană ar trebui să rămână indivizibilă; invită toate statele membre ale UE care sunt, de asemenea, membre ale NATO să acționeze în consecință; invită VP/ÎR să efectueze o evaluare comună a amenințărilor, analizând implicațiile pentru securitatea UE în cazul în care nu se mai acordă Uniunii și cetățenilor săi protecția prevăzută de Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, și să o prezinte Parlamentului în timp util, în conformitate cu articolul 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și să elaboreze apoi o strategie credibilă și ambițioasă de dezarmare nucleară bazată pe un multilateralism eficace;

10.  invită VP/ÎR să prezinte propuneri de mobilizare a fondurilor UE și de ameliorare a bazei de cunoștințe și de competențe a Uniunii în ceea ce privește neproliferarea, controlul armamentului și capacitățile umane de analizare a amenințărilor aferente armelor nucleare; invită VP/ÎR să prezinte planuri prudente pentru prevenirea utilizării neintenționate sau accidentale a armelor nucleare;

11.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Serviciului European de Acțiune Externă, guvernelor și parlamentelor statelor membre, NATO, Organizației Națiunilor Unite, președintelui și membrilor Congresului Statelor Unite ale Americii, președintelui Federației Ruse, precum și membrilor Dumei de Stat a Rusiei și ai Consiliului Federativ al Federației Ruse.

(1) https://treaties.un.org/doc/Publication/UNTS/Volume%201657/v1657.pdf
(2) https://www.state.gov/secretary/remarks/2019/02/288722.htm
(3) https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_161122.htm
(4) https://www.nato.int/cps/en/natohq/news_162996.htm
(5) JO C 215, 19.6.2018, p. 202.
(6) https://front.un-arm.org/documents/SG+disarmament+agenda_1.pdf
(7) https://sustainabledevelopment.un.org/sdg16
(8) JO C 349E , 22.12.2010, p. 77.

Ultima actualizare: 15 februarie 2019Notă juridică