Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2109(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0059/2019

Texte depuse :

A8-0059/2019

Dezbateri :

PV 14/02/2019 - 7
CRE 14/02/2019 - 7

Voturi :

PV 14/02/2019 - 10.19

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0133

Texte adoptate
PDF 165kWORD 56k
Joi, 14 februarie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Consolidarea competitivității pieței interne prin dezvoltarea uniunii vamale a Uniunii Europene și a guvernanței acesteia
P8_TA-PROV(2019)0133A8-0059/2019

Rezoluția Parlamentului European din 14 februarie 2019 referitoare la consolidarea competitivității pieței interne prin dezvoltarea uniunii vamale a Uniunii Europene și a guvernanței acesteia (2018/2109(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (CVU)(1), precum și actul delegat [Regulamentul delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei din 28 iulie 2015](2), actul de punere în aplicare [Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei din 2 noiembrie 2015](3), actul delegat provizoriu [Regulamentul delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015](4) și programul de activitate [Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/578 a Comisiei din 11 aprilie 2016)(5) aferente,

–  având în vedere propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 în vederea prelungirii utilizării tranzitorii a altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor prevăzute în Codul vamal al Uniunii (COM(2018)0085),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Comitetul Economic și Social European privind dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia (COM(2016)0813),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European intitulată „Primul raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia” (COM(2018)0524),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European intitulată „Al doilea raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a strategiei și a planului de acțiune ale UE pentru gestionarea riscurilor vamale” (COM (2018) 0549),

–  având în vedere raportul Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind strategia informatică în domeniul vamal (COM(2018)0178),

–  având în vedere poziția în primă lectură a Parlamentului European referitoare la propunerea Comisiei Europene privind cadrul juridic al Uniunii referitor la încălcările dispozițiilor vamale și la sancțiunile aferente (COM(2013)0884),

–  având în vedere Decizia nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț(6),

–  având în vedere Rezoluția Parlamentului European din 1 ianuarie 2017 referitoare la abordarea provocărilor legate de punerea în aplicare a Codului vamal al Uniunii(7),

–  având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind punerea în aplicare a Codului vamal al Uniunii și exercitarea competenței de a adopta acte delegate în temeiul articolului 284 din acesta (COM (2018)0039),

–  având în vedere Raportul special nr. 19/2017 al Curții de Conturi Europene, intitulat „Procedurile de import: deficiențele cadrului juridic și aplicarea ineficace afectează interesele financiare ale UE”,

–  având în vedere Raportul special nr. 26/2018 al Curții de Conturi Europene intitulat „O serie de întârzieri înregistrate în implementarea sistemelor informatice vamale: ce anume nu a funcționat?”,

–  având în vedere Raportul Consiliului 11760/2017 privind progresele înregistrate în combaterea fraudei în domeniul accizelor,

–  având în vedere raportul elaborat de Europol și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală în materie de contrafacere și piraterie în Uniunea Europeană,

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor și avizul Comisiei pentru comerț internațional (A8-0059/2019),

A.  întrucât uniunea vamală, care își sărbătorește anul acesta cel de-al 50-lea an de existență, reprezintă unul dintre fundamentele Uniunii Europene și unul dintre cele mai mari ansambluri comerciale din lume și întrucât o uniune vamală pe deplin funcțională este esențială pentru buna funcționare a pieței unice și un comerț liber în UE, ca parte esențială a politicii comerciale comune față de țările terțe, atât în interesul întreprinderilor și cetățenilor Uniunii, cât și al credibilității Uniunii Europene, asigurându-i o poziție puternică în negocierea acordurilor comerciale cu țările terțe;

B.  întrucât autoritățile vamale trebuie să găsească echilibrul necesar între facilitarea comerțului legitim, controalele vamale menite să protejeze securitatea Uniunii și a cetățenilor săi, încrederea consumatorilor în bunurile care intră pe piața unică, și interesele financiare și comerciale ale Uniunii și sunt responsabile de punerea în aplicare a peste 60 de acte juridice, pe lângă cadrul juridic vamal, pentru combaterea comerțului ilegal și a contrabandei și pentru acordarea statutului de operator economic autorizat;

C.  întrucât standardizarea informațiilor și proceselor vamale joacă un rol esențial în omogenizarea controalelor, în special în ceea ce privește fenomene precum clasificarea incorectă și subevaluarea importurilor și raportarea voit greșită a originii mărfurilor, care sunt în detrimentul tuturor operatorilor economici, dar mai ales al întreprinderilor mici și mijlocii;

D.  întrucât importurile și exporturile UE s-au ridicat la 3 700 de miliarde EUR în 2017, iar taxele vamale colectate reprezintă 15 % din bugetul Uniunii;

E.  întrucât, prin urmare, punerea în aplicare a Codului vamal al Uniunii este esențială pentru a menține resursele proprii ale Uniunii, anume taxele vamale, și pentru a proteja interesele fiscale naționale, dar și pentru a asigura siguranța consumatorilor europeni și o competiție corectă și loială pe piața internă;

F.  întrucât Codul vamal al Uniunii prevede că sistemele electronice necesare pentru aplicarea sa trebuie să fie operaționale până la 31 decembrie 2020; întrucât digitalizarea procedurilor vamale a fost lansată în 2003 și introdusă în 2008, odată cu adoptarea Regulamentul (CE) nr. 450/2008 din 23 aprilie 2008 de instituire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat)(8) și cu adoptarea Deciziei nr. 70/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind crearea unui mediu informatizat pentru vamă și comerț (Decizia privind vama electronică);

G.  întrucât digitalizarea vămilor se bucură de progres, peste 98 % din declarațiile vamale fiind în prezent electronice, iar următoarele domenii vamale fiind în prezent tratate prin sisteme electronice: tranzitul (NCTS), controlul exporturilor (ECS), datele de securitate (SCI), managementul riscurilor (CRMS), numărul de înregistrare și identificare a operatorilor economici (numărul „EORI”), autorizațiile (CDS), operatorii economici autorizați (AEO), informațiile tarifare obligatorii (EBTI), contingente și tarife (QUOTA), suspendările tarifare autonome, nomenclatura combinată (TARIC), sistemul de supraveghere a importurilor și exporturilor (SURV2) și sistemul exportatorilor înregistrați (REX);

H.  întrucât obiectivul programului Vamă propus în cadrul financiar multianual al UE 2021-2027 este de a sprijini activitățile autorităților vamale ale statelor membre și cooperarea dintre acestea;

I.  întrucât retragerea Regatului Unit din UE reprezintă o provocare pentru buna funcționare a uniunii vamale;

J.  întrucât punerea în aplicare a unor sisteme electronice esențiale pentru deplina aplicare a Codului vamal al Uniunii va fi întârziată și amânată după 31 decembrie 2020;

K.  întrucât instrumentul de performanță al uniunii vamale funcționează pe baza indicatorilor-cheie de performanță într-o serie de domenii precum protecția intereselor financiare, asigurarea siguranței și a securității cetățenilor UE și evaluarea importanței rolului jucat de autoritățile vamale la creșterea și competitivitatea UE;

L.  întrucât guvernanța programului Vamă 2020 și, prin urmare, a activităților informatice vamale este partajată între Comisie, statele membre și reprezentanții intereselor comerciale într-o multitudine de structuri decizionale a căror proliferare are un impact negativ și de durată asupra eficienței programului și a gestiunii proiectelor informatice;

M.  întrucât va fi necesar, după încheierea programului Vamă 2020 în curs și după realizarea unei evaluări de rentabilitate a diferitelor opțiuni posibile, să se revizuiască guvernanța programelor vamale;

1.  subliniază activitatea zilnică a autorităților vamale ale statelor membre și a serviciilor Comisiei, care depun eforturi pentru a ușura schimburile comerciale, pentru a oferi protecție împotriva concurenței neloiale prin intrarea în piața internă a unor produse cu preț de dumping sau contrafăcute, pentru a reduce birocrația, pentru a colecta venituri la bugetele naționale și la bugetul Uniunii și pentru a proteja populația împotriva amenințărilor teroriste, a celor la adresa sănătății, a mediului ș.a.;

2.  subliniază faptul că uniunea vamală este una dintre cele mai vechi realizări ale UE și poate fi considerată una dintre principalele sale povești de succes, deoarece a permis întreprinderilor stabilite în Uniune să își vândă mărfurile și să facă investiții în întreaga UE, și a permis UE să elimine frontierele interne și să concureze cu restul lumii; subliniază că piața unică a UE nu ar fi posibilă fără uniunea vamală, care oferă un mediu economic lipsit de taxe vamale și fără rolul jucat de aceasta în reglementarea importurilor și a exporturilor;

3.  subliniază că o uniune vamală pe deplin funcțională este esențială pentru a garanta credibilitatea și forța UE, precum și poziția sa în negocierea de noi acorduri comerciale; subliniază că o uniune vamală eficientă a UE contribuie la facilitarea comerțului legal și la reducerea sarcinilor administrative pentru comercianții legitimi, aspect important pentru dezvoltarea întreprinderilor competitive; subliniază importanța asigurării unor controale eficace - printre altele, prin promovarea cooperării cu autoritățile vamale ale țărilor terțe - și a evitării oricărui obstacol nejustificat în calea comerțului legal;

4.  subliniază cât este de important ca procedurile vamale să devină infailibile în întreaga Uniune prin reforma infrastructurii informatice; consideră că digitalizarea trebuie să aibă potențialul de a face schimbul de informații și plata taxelor mai transparente și mai accesibile, în special pentru IMM-uri și pentru agenții economici din țările terțe, oferind oportunități de simplificare a procedurilor și reglementărilor vamale;

5.  constată că actualele divergențe în materie de controale și calitatea acestora, proceduri vamale și politici de sancțiuni la punctele de intrare UE în uniunea vamală duc adesea la denaturarea fluxurilor comerciale, alimentând problema „jurisdicției celei mai favorabile” și punând în pericol integritatea pieței unice; în acest context, solicită insistent Comisiei și statelor membre să soluționeze această problemă;

6.  încurajează Comisia să își intensifice eforturile de creare a unui ghișeu vamal integrat la nivelul UE, care să permită întreprinderilor să prezinte într-un singur loc toate informațiile și documentele necesare, astfel încât acestea să poată îndeplini toate cerințele de reglementare privind importul, exportul și tranzitul mărfurilor;

7.  reamintește că Regatul Unit va deveni o țară terță după retragerea din UE, modificând astfel frontierele externe ale UE și subliniază că procesul Brexit nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra dezvoltării structurilor vamale europene și a guvernanței acestora;

Digitalizarea procedurilor vamale

8.  invită Comisia și statele membre să dezvolte o abordare mai eficientă, mai rentabilă și mai raționalizată a gestionării sistemelor informatice destinate autorităților vamale; solicită, în special, o estimare mai precisă și realistă a timpului și resurselor necesare, precum și a naturii proiectelor informatice individuale care vor contribui la digitalizarea procedurilor vamale;

9.  regretă faptul că punerea în aplicare a noilor sisteme informatice pentru uniunea vamală a suferit o serie de întârzieri, ceea ce a dus la solicitarea Comisiei adresată Parlamentului și Consiliului de prelungire a perioadei de tranziție după anul 2020, termenul prevăzut în CVU; regretă totodată că informațiile furnizate de Comisie pentru a justifica această nouă prelungire au fost incomplete, în special în ceea ce privește aspectele care sunt de responsabilitatea sa, respectiv a statelor membre, nepermițând astfel Parlamentului European să își exercite controlul bugetar și politic în mod corespunzător;

10.  subliniază că, deși 75 % din componentele europene ale sistemelor informatice necesare pentru punerea în aplicare a CVU ar trebui să fie gata în decembrie 2020, acest lucru nu înseamnă că 75 % din sistemele informatice chiar vor fi pregătite până la acea dată, întrucât 25 % din sistemele informatice țin de componentele naționale pentru care sunt responsabile statele membre și unde se constată întârzieri;

11.  consideră că Comisia și Consiliul trebuie, ca o chestiune de maximă prioritate, să se asigure că codul vamal este pus în aplicare și că procedurile vamale sunt informatizate până la noul termen limită; îndeamnă, prin urmare, Comisia și statele membre să facă tot posibilul pentru a evita noi amânări; ca atare, consideră că crearea arhitecturii informatice necesită dezvoltarea și utilizarea a 17 instrumente informatice cu implicații serioase pentru resursele financiare și umane; consideră, prin urmare, că este imperios necesar să se evite duplicarea resurselor în gestionarea proiectelor informatice ale statele membre și cele ale Comisiei;

12.  invită Comisia să actualizeze calendarul pentru programul său de lucru cu privire la CVU, pe baza prelungirii perioadei de tranziție propuse de Comisie(9) spre adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu; invită Parlamentul și Consiliul să depună eforturi pentru adoptarea rapidă a acestei prelungiri, asigurând condițiile necesare pentru implementarea cu succes a arhitecturii informatice vamale fără a afecta testele de securitate cuprinzătoare, astfel încât eventualele probleme să nu pună în pericol controalele efectuate de autoritățile vamale ale statelor membre; subliniază, la fel ca și Curtea de Conturi Europeană, că aceleași cauze produc aceleași efecte, și că actualizarea planului strategic multianual din 2017 prin concentrarea introducerii a șase instrumente informatice în același an prezintă o provocare majoră, cu riscul important ca noul termen să nu poată fi respectat, și deci va trebui amânat din nou, după 2025;

13.  invită Comisia să își actualizeze planul strategic multianual prin planificarea secvențială de proiecte pe durata perioadei de tranziție pentru a evita, pe cât posibil, concentrarea introducerii programelor la sfârșitul perioadei și prin stabilirea unor obiective de etapă obligatorii, inclusiv pentru statele membre;

14.  solicită Comisiei să nu modifice specificațiile tehnice și juridice adoptate pentru cele 17 de instrumente informatice, deoarece amploarea proiectelor și timpul necesar desfășurării acestora nu sunt compatibile nici cu evoluția constantă a tehnologiilor, nici cu modificările inevitabile ale dispozițiilor legale și ale reglementărilor care vor avea loc în această perioadă;

15.  reamintește că, potrivit Curții de Conturi, Comisia era conștientă de întârzieri, dar a ales să nu includă aceste informații în rapoartele sale oficiale, ceea ce a împiedicat părțile interesate (cum ar fi Parlamentul European, alte instituții ale UE care nu sunt reprezentate în structura de guvernanță a programului Vamă 2020, precum și întreprinderile și cetățenii interesați) să fie pe deplin informați cu privire la riscul unor întârzieri în timp real; invită așadar Comisia să raporteze în mod regulat și transparent cu privire la desfășurarea planului strategic multianual de lucru și la introducerea sistemelor vamale informatizate, astfel încât să nu repete greșelile din perioada anterioară de programare și să informeze cu privire la orice viitoare posibile întârzieri, evitând să solicite o nouă prelungire in extremis sau fără luarea de măsuri corective;

16.  invită Comisia să evalueze în mod continuu programul Vamă 2020 și să rezolve deficiențele identificate, în special prin utilizarea suboptimă a echipelor de experți instituite în cadrul acestui program și prin facilitarea cooperării dintre serviciile vamale;

17.  subliniază faptul că monitorizarea continuă a politicilor, analiza și evaluarea permanente ale posibilului impact sunt elemente esențiale ale guvernanței uniunii vamale; constată și salută activitatea Comisiei de elaborare a unui instrument privind performanța uniunii vamale, care va permite, în cele din urmă, evaluarea sistematică a acesteia în raport cu obiectivele sale strategice în ceea ce privește eficiența, eficacitatea și uniformitatea; invită statele membre să sprijine eforturile de dezvoltare a acestui instrument;

18.  sugerează Comisiei că acest instrument ar trebui să evalueze, de asemenea, performanța controalelor vamale în ceea ce privește potențialul de digitalizare și fluxul de date, pentru a crea controale în funcție de risc și mai eficiente, optimizând în același timp sarcina autorităților vamale;

Guvernanța, raportarea și finanțarea programului Vamă

19.  ia act de acțiunile întreprinse de Comisie și de statele membre pentru a asigura punerea în aplicare uniformă și coerentă a Codului vamal, în special în ceea ce privește formarea cadrelor și adoptarea de orientări; solicită însă Comisiei și statelor membre să își intensifice eforturile și să aloce mai multe resurse pentru a asigura punerea în aplicare deplină a Codului vamal adoptat în 2013 și a unor proceduri vamale uniforme la nivelul Uniunii Europene; invită, în acest sens, Comisia să prezinte un plan de acțiune care ar putea să se bazeze, în mod util, pe o revizuire inter pares a practicilor vamale, pe schimbul de bune practici și pe o mai bună cooperare între serviciile vamale și pe un program de formare dotat cu resurse suficiente;

20.  reamintește că Comisia lucrează în prezent la introducerea unui ghișeu unic al UE în domeniul vamal, care să permită oricărui operator economic să prezinte datele necesare pentru diferite proceduri (veterinare, sanitare, de mediu etc.) într-un format standardizat pentru destinatari multipli și prin puncte de acces armonizate; invită Comisia și statele membre să continue această muncă importantă;

21.  ia act de efortul financiar asumat de bugetul european, care a majorat alocările pentru următorul program Vamă 2021-2027 la 842 844 000 EUR calculat la prețurile din 2018; solicită statelor membre să asigure resursele necesare, umane și financiare pentru implementarea componentelor naționale, elemente esențiale pentru punerea în funcțiune a sistemului electronic vamal european și solicită Comisiei să-i prezinte în timp util un raport privind implementarea componentelor Uniunii și a componentelor externe ale Uniunii, elaborate de statele membre;

22.  subliniază că, în prezent, vămile se confruntă cu o creștere fenomenală a volumului de mărfuri cumpărate online în afara UE în ceea ce privește controalele și colectarea taxelor vamale aplicabile, în special având în vedere că volumul mărfurilor cu valoare scăzută importate în UE crește în fiecare an cu 10-15 %; invită Comisia și statele membre să își intensifice eforturile de a face față acestor aspecte;

23.  invită Comisia să propună, la sfârșitul (și doar atunci) punerii în aplicare a celor 17 sisteme informatice CVU asociate programului Vamă 2020, o structură de guvernanță mai eficientă pentru desfășurarea de proiecte informatice vamale și actualizarea acestora; subliniază cât este de important, având în vedere provocările economice, fiscale și de securitate reprezentate de sistemul informatic vamal, ca soluția adoptată să păstreze pe deplin suveranitatea europeană;

24.  subliniază că programul „Vamă 2021-2027”, prin sprijinul acordat autorităților vamale ale statelor membre, va contribui nu numai la creșterea veniturilor la bugetul UE, ci și la garantarea siguranței produselor, a protecției consumatorilor europeni și a unor condiții de concurență loială pentru întreprinderile din UE;

Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană

25.  subliniază că incertitudinea care planează asupra ieșirii Regatului Unit din UE reprezintă o provocare majoră pentru întreprinderile europene; invită, prin urmare, Comisia și statele membre să ofere părților interesate informații cuprinzătoare cu privire la repercusiunile Brexit în domeniul vamal și în cazul anumitor tipuri de taxe indirecte - TVA și accize;

26.  subliniază că, după retragerea Regatului Unit, nu trebuie să existe lacune în sistemul vamal, inclusiv la frontierele externe ale UE, care să deschidă calea către forme de comerț ilicit sau de evitare a plății datoriilor la bugetul de stat prevăzute de legislația UE;

27.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezentul raport Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) JO L 343, 29.12.2015, p. 1.
(3) JO L 343, 29.12.2015, p. 558.
(4) JO L 69, 15.3.2016, p. 1.
(5) JO L 99, 15.4.2016, p. 6.
(6) JO L 23, 26.1.2008, p. 21.
(7) JO C 242, 10.7.2018, p. 41.
(8) JO L 145, 4.6.2008, p. 1.
(9) Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 în vederea prelungirii utilizării tranzitorii a altor mijloace decât tehnicile de prelucrare electronică a datelor prevăzute în Codul vamal al Uniunii (COM(2018)0085).

Ultima actualizare: 15 februarie 2019Notă juridică