Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2792(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0156/2019

Texte depuse :

B8-0156/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 13/03/2019 - 11.22
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0186

Texte adoptate
PDF 186kWORD 61k
Miercuri, 13 martie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
O Europă care protejează: aer curat pentru toți
P8_TA-PROV(2019)0186B8-0156/2019

Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la o Europă care protejează: aer curat pentru toți (2018/2792(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 37 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE(1),

–  având în vedere Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa(2),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică(3) și cerințele prevăzute de aceasta de a crea un mediu ambiant interior sănătos,

–  având în vedere Recomandarea Parlamentului European din 4 aprilie 2017 adresată Consiliului și Comisiei în urma anchetei privind măsurarea emisiilor în sectorul autovehiculelor(4),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate(5),

–  având în vedere rezoluția sa din 14 decembrie 2017 referitoare la o strategie europeană pentru o mobilitate cu emisii scăzute de dioxid de carbon(6),

–  având în vedere rezoluția sa din 2 decembrie 2015 referitoare la mobilitatea urbană durabilă(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la punerea în aplicare a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu(8),

–  având în vedere raportul din 2017 intitulat „Calitatea aerului din Europa”, elaborat de Agenția Europeană de Mediu,

–  având în vedere raportul special al Curții de Conturi Europene intitulat „Poluarea atmosferică: sănătatea noastră nu este încă protejată în mod suficient”(9), publicat la 11 septembrie 2018,

–  având în vedere actualizarea din 2018 a bazei de date privind calitatea aerului din lume a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS),

–  având în vedere orientările OMS privind calitatea aerului din încăperi,

–  având în vedere studiul său din septembrie 2018 intitulat „Calitatea aerului și traficul urban în UE: bune practici și posibile soluții”(10),

–  având în vedere hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 13 decembrie 2018 în cauzele T-339/16 (Ville de Paris/Comisia), T-352/16 (Ville de Bruxelles/Comisia) și T-391/16 (Ville de Madrid/Comisia);

–  având în vedere nota de informare a Curții de Conturi Europene din 7 februarie 2019 privind răspunsul UE la scandalul „Dieselgate”(11);

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la O Europă care oferă protecție: aer curat pentru toți (O-000138/2018 – B8-0009/2019),

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât limitele de emisii legale ale UE depășesc încă limitele recomandate de OMS și întrucât Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că la nivelul UE se raportează anual peste 400 000 de decese premature care pot fi atribuite poluării aerului; întrucât 98 % din populația urbană a UE este expusă unor niveluri de ozon care depășesc orientările OMS;

B.  întrucât în Europa calitatea aerului a cunoscut o îmbunătățire lentă, dar constantă în ultimele decenii, iar legislația europeană a fost principalul factor determinant al acestei evoluții benefice;

C.  întrucât cele mai recente estimări ale AEM cu privire la impactul asupra sănătății care poate fi atribuit expunerii la poluarea aerului arată că concentrațiile de particule în suspensie 2,5 (PM2,5) au fost responsabile pentru 399 000 de decese premature în 2014, cauzate de expunerea îndelungată în cadrul UE-28; întrucât impactul estimat în UE al expunerii la concentrații de NO2 și O3 în 2014 a fost de circa 75 000, respectiv 13 600 de decese premature pe an;

D.  întrucât calitatea slabă a aerului are un impact imens asupra sănătății și întrucât femeile însărcinate, copiii și persoanele în vârstă sunt în mod special expuși;

E.  întrucât aproximativ 90 % dintre cetățenii europeni care trăiesc în orașe sunt expuși la niveluri de poluare a aerului considerate dăunătoare pentru sănătatea umană;

F.  întrucât traficul rutier generează aproximativ 40 % din emisiile de oxizi de azot (NOx) în UE și aproximativ 80 % din totalul emisiilor de NOx din traficul rutier sunt generate de vehiculele pe bază de motorină; întrucât emisiile produse de autoturismele pe bază de motorină care au depășit limitele UE de poluare rutieră au fost responsabile de decesul prematur a 6 800 de europeni în 2015;

G.  întrucât consecințele economice ale impactului calității scăzute a aerului asupra sănătății au fost estimate la pierderi de 3-9 % din PIB-ul UE;

H.  întrucât nepunerea în aplicare a legislației privind calitatea aerului în zonele urbane și neluarea de măsuri privind poluarea aerului în încăperi sunt deosebit de îngrijorătoare și împiedică realizarea obiectivului prioritar nr. 3 din cel de-al șaptelea plan de acțiune pentru mediu, potrivit căruia cetățenii Uniunii ar trebui să fie protejați de presiunile legate de mediu și de riscurile pentru sănătate și bunăstare;

I.  întrucât sistemul alimentar și cel agricol actuale sunt responsabile pentru emisiile excesive de amoniac, oxid de azot și metan; întrucât 94 % din emisiile de amoniac și 40 % din emisiile de metan provin din activități agricole; întrucât, la scară globală, zootehnia intensivă produce mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât transportul;

J.  întrucât calitatea scăzută a aerului reprezintă o provocare din ce în ce mai mare în contextul dezvoltării durabile, și întrucât combaterea poluării aerului este de o importanță vitală pentru asigurarea punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU pentru 2030 în Europa și în afara acesteia;

K.  întrucât OMS a adoptat, în anul 2000, un set de principii care stabilesc dreptul la un aer sănătos în încăperi, în care a subliniat că „în conformitate cu principiile dreptului omului la sănătate, fiecare are dreptul să respire un aer sănătos în încăperi”;

L.  întrucât Uniunea ar trebui să depună eforturi pentru a promova la nivel mondial acțiunea de reducere a poluării aerului,

M.  întrucât negrul-de-fum, un produs al arderii incomplete a carbonului organic rezultat din trafic, din arderea combustibililor fosili și a biomasei și din industrie, este unul dintre constituenții particulelor în suspensie și are un efect de încălzire globală;

Observații cu caracter general

1.  constată că în 2018, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizată în legătură cu șase state membre privind nerespectarea standardelor UE privind calitatea aerului; de asemenea, reamintește că, în prezent, sunt în curs de desfășurare 29 de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru nerespectarea limitelor de poluare a aerului ale UE în 20 de state membre și aproximativ două treimi din statele membre nu respectă în prezent valorile-limită pentru PM10 și NO2, iar o cincime a depășit valoarea-țintă pentru PM2,5;

2.  îndeamnă Comisia să acționeze fără întârziere asupra PM2,5, propunând introducerea unor valori mai stricte de conformitate pentru aceste particule în legislația UE privind calitatea aerului, în acord cu recomandările OMS;

3.  îndeamnă Comisia și statele membre să evalueze și să revizuiască politicile privind calitatea aerului numai pe baza unor dovezi științifice solide, actualizate, independente și evaluate inter pares;

4.  îndeamnă statele membre să acorde prioritate punerii în aplicare, la toate nivelurile și în toate sectoarele, a unor acțiuni coordonate și a unor politici destinate îmbunătățirii calității aerului în orașe și în zonele urbane, pentru a atinge obiectivele UE privind calitatea aerului, și ținând cont de efectele poluanților asupra climei și ecosistemelor; reamintește că poluarea atmosferică, precum și bolile și decesele asociate acesteia, generează costuri sociale și de sănătate considerabile și reprezintă o sarcină semnificativă asupra bugetelor publice în întreaga Uniune; îndeamnă statele membre să se asigure că măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului în zonele urbane nu au un impact negativ asupra calității aerului din zonele învecinate, cum ar fi zonele suburbane și aglomerările mai extinse;

5.  subliniază, din nou, că poluarea atmosferică are o dimensiune locală, regională, națională și transfrontalieră și că impune adoptarea de măsuri la toate nivelurile de guvernanță; solicită, prin urmare, consolidarea abordării care are la bază guvernanța pe mai multe niveluri, în cadrul căreia fiecare actor își asumă responsabilitatea pentru măsurile care pot fi luate și ar trebui luate la nivelul său; în mod similar, consideră că ar trebui să existe un grad mai mare de cooperare în procesul de elaborare a politicilor în cadrul Comisiei, cu implicarea tuturor direcțiilor generale aferente; regretă că, deși DG Mediu are competență în domeniul poluării aerului, obiectivele acestei direcții sunt deseori subminate de politicile și interesele care apar din alte departamente;

6.  invită autoritățile competente din statele membre să adopte o abordare cuprinzătoare și globală în ceea ce privește poluarea aerului, inclusiv poluarea aerului din încăperi, luând în considerare diferitele domenii implicate și afectate, cum ar fi sectorul agricol și cel al producției de alimente, conservarea naturii, schimbările climatice, eficiența energetică, mobilitatea și planificarea urbană, și să acorde prioritate abordărilor de atenuare a poluării, care au beneficii colaterale în alte domenii; îndeamnă autoritățile competente să elaboreze planuri de acțiune pentru un aer curat, care să cuprindă măsuri credibile ce abordează toate sursele de poluare a aerului și toate sectoarele economiei; încurajează orașele și autoritățile competente să înceapă să lucreze la toate nivelurile în direcția unei convenții privind un aer curat pentru toți;

7.  sprijină continuarea așa-numitelor „dialoguri privind aerul curat” dintre Comisie și statele membre, care ar trebui să examineze toate lacunele de punere în aplicare din perspectiva unei abordări globale;

8.  consideră că planurile privind calitatea aerului pentru zonele și aglomerările în care calitatea aerului este scăzută din cauza nivelurilor de poluanți care depășesc persistent valorile-limită stabilite la nivelul UE ar trebui să elimine cât mai curând posibil depășirile valorilor-limită, astfel cum impune ca obligație legală Directiva 2008/50/CE și astfel cum confirmă în mod clar jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene(12),(13);

9.  subliniază că este nevoie de o abordare holistică a poluării aerului în orașele europene, care să ia în considerare diversele surse de poluare a aerului; solicită Comisiei să realizeze o actualizare ambițioasă a Directivei privind calitatea aerului înconjurător, respectând cele mai recente limite și valori-țintă ale OMS pentru PM, SO2 și O3, să stabilească o valoare pe termen scurt pentru PM2,5, să propună măsuri eficace care să permită statelor membre să respecte Directiva 2008/50/CE, să acorde prioritate evaluării măsurilor adoptate de statele membre în vederea îmbunătățirii calității aerului în contextul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și să își intensifice eforturile de verificare a conformității la nivelul statelor membre, inclusiv a conformității cu standardele procedurii de testare în condiții reale de conducere prevăzute de Regulamentul Comisiei (UE) 2017/1151 privind omologarea de tip a autovehiculelor(14);

10.  regretă mecanismul de flexibilitate introdus în temeiul articolului 5 din Directiva (UE) 2016/2284; subliniază că, în 2018, 11 state membre au solicitat să li se ajusteze plafoanele naționale de emisie; solicită Comisiei să limiteze strict la minimum utilizarea ajustării inventarului emisiilor și să analizeze dacă statele membre au luat măsuri pentru a compensa eventualele emisii neprevăzute provenind din anumite sectoare înainte de a solicita ajustarea inventarelor emisiilor;

11.  regretă că criteriile de localizare a punctelor de prelevare pentru măsurarea poluanților în conformitate cu Directiva 2008/50/CE acordă statelor membre o anumită marjă de manevră și riscă să nu atingă obiectivul de reprezentativitate; invită Comisia să analizeze modul în care această marjă de manevră afectează comparabilitatea prelevărilor și consecințele sale directe;

12.  solicită Comisiei să ia în considerare, în politicile și programele sale de cooperare cu țări terțe la frontierele externe, poluarea atmosferică transfrontalieră care își are originea în acele țări și faptul că politicile și programele de cooperare a UE cu țările respective pot avea un impact asupra îmbunătățirii calității aerului și, de asemenea, să acorde prioritate concentrării programelor sale de ajutor asupra eliminării cauzelor acestei poluări;

13.  subliniază că, potrivit OMS, calitatea slabă a aerului afectează factorii sociali și de mediu determinanți pentru sănătate, cum ar fi apa potabilă și hrana suficientă;

14.  reamintește legătura dintre poluarea aerului și inegalitate, întrucât expunerea este, de obicei, mai ridicată în cazul segmentelor mai vulnerabile ale societății; încurajează statele membre să depună eforturi pentru a preveni acumularea de dezavantaje legate de mediu, sociodemografice și economice, inclusiv prin luarea unor măsuri de limitare a poluării în punctele cele mai vulnerabile, printre care se numără instituțiile de îngrijiri medicale, de învățământ și sociale, precum și zonele centrale ale orașelor;

15.  este preocupat de creșterea volumului de dovezi științifice privind impactul poluării atmosferice legate de trafic asupra dezvoltării cognitive și performanței la copii, precum și la alte segmente ale populației;

16.  reamintește că aplicarea uniformă și actualizarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru a limita emisiile de poluanți atmosferici sunt de o importanță crucială pentru a asigura menținerea unui nivel adecvat de protecție a mediului în întreaga Uniune;

17.  subliniază importanța asigurării unui nivel ridicat și uniform de protecție a consumatorilor pe piața unică în raport cu orice viitor scandal al emisiilor și solicită colegiuitorilor să elaboreze proceduri de recurs colectiv pe baza „Noilor avantaje pentru consumatori” propuse de Comisie în aprilie 2018;

Transporturile

18.  reamintește că reducerea poluării atmosferice și a emisiilor de CO2 în sectorul transporturilor reprezintă provocări strâns legate între ele în zonele urbane, că autoturismele, camionetele și autobuzele cu emisii zero și cu emisii scăzute sunt esențiale pentru a oferi o mobilitate curată, eficientă din punct de vedere energetic și accesibilă pentru toți cetățenii și că accelerarea dezvoltării unei comercializări în masă a acestor tipuri de vehicule prin creșterea ofertei în Uniune este crucială pentru a reduce prețurile în avantajul consumatorilor, operatorilor de flote, autorităților din domeniul achizițiilor publice și societății europene în ansamblul ei;

19.  subliniază că este esențial să se stimuleze piața vehiculelor electrice și să se emită recomandări adresate statelor membre care să le încurajeze să pună în aplicare stimulente fiscale pentru vehiculele cu emisii zero și cu emisii scăzute; subliniază că disponibilitatea și accesibilitatea infrastructurilor de încărcare, inclusiv în clădirile publice și private, în conformitate cu Directiva privind performanța energetică a clădirilor(15), precum și competitivitatea vehiculelor electrice sunt esențiale pentru o mai mare acceptare din partea consumatorilor; subliniază importanța garantării faptului că energia electrică generată pentru vehiculele electrice provine din surse de energie durabile; solicită, în acest context, o inițiativă europeană pe termen lung privind următoarea generație de baterii;

20.  reamintește rezultatele pozitive raportate ale diferitelor măsuri puse în aplicare în statele membre pentru a reduce accesul autoturismelor personale în centrele urbane și pentru a investi în transportul public și a facilita accesul la alte forme de transport, cum ar fi bicicletele;

21.  subliniază că promovarea modurilor de transport active, cum ar fi mersul cu bicicleta și mersul pe jos, este de o importanță crucială pentru îmbunătățirea calității aerului prin reducerea utilizării masive a autovehiculelor personale în orașe și în zonele urbane; consideră că modurile de transport active ar trebui, prin urmare, să fie sprijinite de o infrastructură extinsă și de înaltă calitate, completată de un transport public fiabil la nivel de oraș și regiune și încurajată de amenajarea teritoriului;

22.  constată totodată că, dat fiind că deplasările zilnice se realizează în general pe distanțe foarte scurte, este esențial să se creeze infrastructuri pentru mobilitatea ușoară (mersul pe jos, mersul cu bicicleta etc.), pentru a le oferi cetățenilor o alternativă la transportul rutier;

23.  reamintește că, pentru a reduce poluarea atmosferică, este esențial să se stimuleze producția de camioane cu emisii reduse și cu emisii zero, precum și piața și utilizarea acestora;

24.  subliniază încă o dată importanța planurilor de mobilitate urbană durabilă (PMUD) pe termen lung și încurajează statele membre să elaboreze astfel de planuri care acordă prioritate modurilor de transport cu emisii scăzute și emisii zero, pentru a reduce poluarea atmosferică, emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie; sprijină ideea creării unor zone de trafic și a unor platforme intermodale în cadrul cărora să se acorde prioritate transportului public; subliniază că sunt necesare informații clare și ușor accesibile cu privire la sistemele urbane și regionale de reglementare a accesului vehiculelor și solicită Comisiei să sprijine dezvoltarea unui instrument european digital de informare;

25.  solicită Comisiei să consolideze cooperarea multilaterală în curs cu statele membre și cu orașele europene, în contextul Agendei urbane a UE, pentru a-și finaliza Planul de acțiune privind mobilitatea urbană pe 2018(16), care ar trebui să identifice în mod clar soluțiile pentru combaterea poluării aerului la nivel municipal, și să sprijine în continuare observatorul mobilității urbane (ELTIS)(17), care difuzează informații utile privind oportunitățile de finanțare, studii de caz și cele mai bune practici privind modul în care se poate îmbunătăți calitatea aerului prin adoptarea unor soluții mai bune pentru mobilitatea urbană;

26.  își exprimă sprijinul pentru o utilizare mai extinsă a tehnologiilor digitale în cursul punerii în aplicare a principiului „poluatorul plătește”, prin mecanisme precum taxarea rutieră electronică (eTolling) și sistemul de emitere a biletelor electronice (eTicketing), pe baza performanței ecologice a vehiculelor; subliniază că un cadru armonizat pentru sistemele de taxare rutieră ar trebui să țină seama atât de gazele cu efect de seră, cât și de emisiile poluante, în ceea ce privește performanța de mediu, pentru a trimite semnale clare și echilibrate pentru dezvoltarea de vehicule noi; subliniază, totuși, că aceste norme trebuie să fie clare și transparente pentru participanții la trafic; subliniază efectele benefice pentru mediu și siguranță ale soluțiilor de mobilitate conectată și de transport automatizat în zonele urbane, cum ar fi cele care vizează optimizarea fluxurilor de trafic și reducerea traficului cauzat de autovehiculele care caută loc de parcare; invită Comisia și statele membre să acorde sprijin orașelor pentru adoptarea tehnologiei necesare;

27.  subliniază că achizițiile publice ecologice prin achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute de către autoritățile publice pentru propriile flote sau pentru programe (semi) publice de co-voiajare reprezintă un element esențial pentru decarbonizarea transportului rutier, precum și pentru îmbunătățirea calității aerului în întreaga Europă;

28.  salută angajamentele luate de mai multe orașe din Europa de a-și ecologiza flotele de transport public prin stabilirea unor cerințe pentru achiziționarea de autobuze electrice și invită mai multe orașe să urmeze exemplul stabilit de unii membri europeni(18) ai rețelei C40 Cities care au semnat „Fossil Fuel Free Streets Declaration” (Declarația privind străzile fără vehicule care utilizează combustibili fosili)(19) și care se angajează să achiziționeze exclusiv autobuze electrice începând din 2025 și să asigure crearea unor zone urbane majore cu zero emisii până în 2030;

29.  subliniază că discrepanțele dintre datele oficiale privind emisiile furnizate la omologarea de tip și nivelul real al emisiilor de NOx ale vehiculelor Euro 3-6 sunt principala cauză a întârzierilor procesului de îmbunătățire a calității aerului în orașe și zonele urbane, subminând în mod serios programele și măsurile locale concepute pentru a limita accesul vehiculelor celor mai poluante;

30.  consideră că în prezent există tehnologia capabilă să respecte standardele Euro 6 privind NOx pentru vehiculele diesel, inclusiv în ceea ce privește condițiile reale de conducere și fără a avea un impact negativ asupra emisiilor de CO2;

31.  solicită statelor membre și producătorilor de autoturisme să coordoneze modernizarea obligatorie a echipamentelor pentru vehiculele pe motorină neconforme, inclusiv reducerea catalitică selectivă (RCS), pentru a reduce emisiile de dioxid de azot (NO2) și a face flota existentă nepoluantă, cu scopul de a evita interzicerea motoarelor diesel; consideră că costul acestor operațiuni de modernizare ar trebui suportat de producătorul de automobile responsabil;

32.  solicită Comisiei să reducă în continuare emisiile de NOx ale flotei de automobile a UE prin revizuirea factorului de conformitate, astfel cum se prevede în al doilea pachet RDE, în fiecare an și în concordanță cu evoluțiile tehnologice, astfel încât să fie aduse la 1 cât mai curând posibil și cel târziu până în 2021;

33.  solicită Comisiei să își folosească competențele delegate în temeiul Directivei 2014/45/UE privind inspecția tehnică periodică a autovehiculelor și a remorcilor acestora(20) pentru a actualiza procedura de testare, astfel încât toate statele membre să aibă obligația de a testa conformitatea în funcționare a autoturismelor cu standardele de emisii de NOx în timpul inspecțiilor tehnice periodice;

34.  solicită Comisiei să propună un standard post-Euro 6 pentru autovehicule care să fie neutru din punctul de vedere al carburantului, al tehnologiei și al aplicațiilor și să se alinieze cel puțin cu standardele pentru NOx din California/SUA (nivelul 3 și LEV III) și cu cerințele de conformitate în funcționare și de durabilitate;

35.  invită Comisia să își continue activitatea de îmbunătățire a performanței sistemelor portabile de măsurare a emisiilor (PEMS) pentru a ameliora precizia acestora și a reduce marja lor de eroare; consideră că, pentru particulele în suspensie, tehnologia PEMS ar trebui să poată măsura particule a căror dimensiune este mai mică de 23 de nanometri, acestea fiind cele mai periculoase pentru sănătatea publică;

36.  condamnă cu fermitate experimentele comandate de European Research Group on Environment and Health in the Transport Sector (Grupul european de cercetare privind mediul și sănătatea în sectorul transporturilor, EUGT) care s-au desfășurat între 2014 și 2015 pe oameni și maimuțe în încercarea de a demonstra că gazele de evacuare provenite de la motoarele diesel ale vehiculelor noi nu prezintă o amenințare pentru sănătate;

37.  solicită Comisiei și statelor membre să se asigure că astfel de experimente, abominabile din punct de vedere etic și nejustificabile din toate punctele de vedere, nu vor mai fi repetate niciodată pe teritoriul Uniunii;

38.  solicită Comisiei să ia în considerare introducerea unor standarde pentru combaterea altor tipuri de emisii decât cele de evacuare;

39.  solicită Comisiei să abordeze emisiile provenite de la utilajele de șantier, dincolo de Regulamentul privind echipamentele mobile fără destinație rutieră(21), efectuând o evaluare de impact în ceea ce privește potențialul utilajelor de construcții cu emisii zero de a reduce nivelurile de poluare atmosferică și fonică și, în plus, posibila includere în revizuirile viitoare ale legislației relevante a Uniunii;

40.  consideră că zonele de control al emisiilor pot contribui la îmbunătățirea calității aerului în orașele de coastă și în orașele afectate de un nivel ridicat de poluare cu sulf și oxizi de azot generate de transportul maritim; prin urmare, încurajează statele membre relevante să se angajeze în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI) în vederea promovării punerii în aplicare a zonelor de control al emisiilor în apele UE și invită Comisia să sprijine orice efort în acest sens;

Agricultură

41.  recunoaște că sistemul alimentar și cel agricol actuale sunt responsabile pentru emisiile excesive de amoniac (NH3), oxid de azot (N2O) și metan (CH4) și că 94 % din emisiile de amoniac și 40 % din emisiile de metan provin din activități agricole;

42.  subliniază faptul că agricultura este cea mai importantă sursă de emisii primare de PM10 în UE, după cum subliniază Agenția Europeană de Mediu;

43.  reamintește concluziile Agenției Europene de Mediu, care a declarat în 2017 că emisiile de NH3 (amoniac) din agricultură contribuie la episoadele de concentrații ridicate de particule în suspensie (PM) constatate în Europa în fiecare primăvară și concluzionează că emisiile de NH3 contribuie la efectele negative asupra sănătății, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung;

44.  subliniază că, în zonele urbane, emisiile de amoniac sunt responsabile de aproximativ 50 % din repercusiunile poluării aerului asupra sănătății, întrucât amoniacul este un precursor esențial al particulelor atmosferice; invită Comisia și statele membre să folosească reforma politicii agricole comune a UE (PAC) ca pe o oportunitate de combatere a poluării aerului provenită din sectorul agricol;

45.  subliniază faptul că există măsuri tehnice de limitare a emisiilor de amoniac, dar deocamdată sunt utilizate doar de câteva state membre; reamintește că acestea includ: gestionarea azotului, luând în considerare întregul ciclu al azotului; strategii de hrănire a animalelor pentru a reduce excreția de azot de la bovine, porcine și păsări de curte; aplicarea pe sol a gunoiului de grajd și a îngrășămintelor cu emisii scăzute; sistemele de depozitare a gunoiului de grajd cu emisii reduse; sisteme de prelucrare și compostare a gunoiului de grajd cu emisii reduse; sistemele de adăpostire a animalelor cu emisii reduse; și abordări cu emisii scăzute pentru împrăștierea îngrășămintelor minerale;

46.  solicită colegiuitorilor să includă în viitoarea PAC măsuri care să permită fermierilor să reducă emisiile globale de poluanți atmosferici din sectorul agricol, în beneficiul tuturor cetățenilor Uniunii;

47.  subliniază faptul că există tot mai multe dovezi științifice legate de consecințele negative asupra sănătății și mediului generate de zootehnia intensivă, atât în Europa, cât și la nivel mondial;

48.  reamintește că emisiile de metan din agricultură sunt un precursor important al ozonului troposferic, care are efecte negative asupra sănătății umane și că 98 % din populația urbană a UE este expusă unor niveluri de ozon care depășesc orientările OMS;

49.  subliniază că emisiile de metan nu sunt reglementate printr-o legislație UE privind poluarea atmosferică și nu sunt reglementate în mod specific de politica UE privind schimbările climatice;

50.  evidențiază diversele modalități rentabile de abordare a emisiilor de metan, fără a afecta consumul de carne și lapte; consideră că gestionarea gunoiului de grajd oferă un potențial de reducere a emisiilor, prin adoptarea unor măsuri simple și rentabile, de la metode de depozitare la tehnici de împrăștiere; consideră, de asemenea, că schimbarea strategiilor de hrănire a animalelor (de exemplu, adăugarea unor specii de leguminoase cum ar fi lucerna și inul) ar reduce în mod semnificativ emisiile de metan enteric; reamintește că materialul rămas după digestia anaerobă, prin care deșeurile organice sunt descompuse de microorganisme și transformate în biogaz, este bogat în nutrienți și poate fi utilizat ca îngrășământ natural;

51.  subliniază că costurile implicate de controlul poluării aerului în Europa sunt semnificativ mai scăzute în sectorul agricol, în comparație cu alte sectoare în care au fost implementate deja controale mai stricte ale emisiilor;

52.  consideră că viitoarea finanțare a PAC ar trebui să fie legată de măsurile obligatorii de reducere a poluării aerului;

Energia

53.  reamintește că sectorul producției și distribuției de energie este responsabil pentru mai mult de jumătate din emisiile de oxizi de sulf (SOx) și pentru o cincime din emisiile de oxizi de azot (NOx) în cele 33 de state membre ale Agenției Europene de Mediu;

54.  subliniază contribuția semnificativă a instalațiilor pe bază de cărbune și lignit la emisiile de mercur din UE și faptul că 62 % din emisiile de mercur generate de industria UE provin de la centralele electrice pe bază de cărbune;

55.  reamintește faptul că mercurul este o neurotoxină periculoasă, care afectează sistemul nervos chiar și la niveluri relativ scăzute de expunere;

56.  salută angajamentele asumate de cel puțin zece state membre ale UE de a elimina progresiv cărbunele; invită celelalte state membre să elimine treptat cărbunele ca sursă de energie până în 2030, cel târziu;

57.  recunoaște rolul important al termoficării în reducerea emisiilor și subliniază că instalațiile de încălzire centralizată bine dezvoltate reprezintă unul dintre factorii-cheie care pot limita poluarea atmosferică; încurajează statele membre care nu dispun de încălzire centralizată să ia în considerare beneficiile introducerii unui astfel de sistem;

58.  invită Comisia și statele membre să încurajeze adoptarea unor soluții de încălzire a locuințelor eficiente și pe bază de energie din surse regenerabile, pentru a contribui la reducerea emisiilor de poluanți atmosferici provenite de la gospodăriile din întreaga Uniune;

Poluarea aerului interior

59.  subliniază că oamenii petrec aproape 90 % din timpul lor în spații interioare, unde aerul poate fi mult mai poluat decât cel din exterior;

60.  reamintește că slaba calitate a aerului din interior reprezintă cauza a 10 % din bolile netransmisibile în lume și că slaba calitate a aerului din birouri are legătură, de asemenea, cu o productivitate scăzută; îndeamnă Comisia să definească standarde armonizate de testare a emisiilor pentru a măsura poluarea aerului din mediile ambiente interioare;

61.  consideră că certificarea obligatorie a calității aerului din interior ar trebui să se aplice tuturor clădirilor noi și renovate din Uniune și ar trebui să țină seama de indicatorii de performanță existenți și de metodele de testare existente, care au la bază standardul EN 16798-1 și orientările OMS privind calitatea aerului din interior;

62.  îndeamnă statele membre și Comisia să adopte și să pună în aplicare măsuri de combatere a poluării aerului la sursă, ținând cont de diferențele dintre sursele de poluare a aerului din interior și exterior;

Științele legate de poluarea aerului, monitorizare și cercetare

63.  recunoaște complexitatea și incertitudinile inerente științelor legate de poluarea aerului și, prin urmare, promovează utilizarea diferitelor forme de cunoaștere, inclusiv inițiativele științifice cetățenești(22), în monitorizarea calității aerului și evaluarea politicilor; subliniază importanța îmbunătățirii gradului de conștientizare și informare a publicului prin implicarea cetățenilor în aspectele privind calitatea aerului;

64.  invită Comisia și statele membre să sprijine cercetarea, dezvoltarea și certificarea la nivelul UE a sistemelor inovatoare inteligente cu senzori multipli, atât pentru monitorizarea calității aerului din interior, cât și a aerului din exterior; subliniază că sistemele inteligente de monitorizare a calității aerului pot fi un instrument viabil pentru inițiativele științifice cetățenești și pot aduce, de asemenea, un beneficiu special persoanelor care suferă de astm și de boli cardiovasculare;

65.  solicită statelor membre să asigure o evaluare și o monitorizare adecvate, reprezentative, precise și continue ale calității aerului; reamintește importanța amplasării stațiilor utilizate în principalele aglomerări urbane care se confruntă cu probleme legate de calitatea aerului, ținând cont de faptul că amplasarea necorespunzătoare nu permite o monitorizare adecvată a riscurilor pentru sănătatea publică;

66.  invită statele membre să înființeze comitete independente privind calitatea aerului, însărcinate cu efectuarea unor analize a nivelului calității aerului și cu evaluarea caracterului adecvat al măsurilor adoptate; consideră că aceste analize ar trebui să fie realizate lunar la nivel local și să fie publicate;

67.  consideră că sunt necesare mai multe cercetări cu privire la efectele asupra sănătății ale particulelor mai mici, inclusiv ale PM1 și ale particulelor ultrafine;

Considerații financiare

68.  îndeamnă statele membre să elimine toate stimulentele fiscale, impozitările preferențiale sau transferurile bugetare care favorizează în mod direct sau indirect mijloacele de transport cu emisii ridicate, în conformitate cu principiul condițiilor de concurență echitabile;

69.  reamintește principiul „utilizării veniturilor” cu privire la taxele rutiere și solicită, după caz, ca o parte din veniturile obținute din utilizarea infrastructurii rutiere să fie dedicată măsurilor de îmbunătățire a calității aerului în orașe;

70.  atrage atenția asupra necesității de a sprijini regiunile afectate de transformarea energetică, în special regiunile miniere, având în vedere că aceste regiuni sunt adesea sărace și se caracterizează prin niveluri ridicate de substanțe dăunătoare în aer;

71.  solicită eliminarea progresivă a subvențiilor pentru combustibili fosili;

72.  invită statele membre să mărească fondurile dedicate cercetării impactului calității aerului asupra sănătății publice, societății și economiei, inclusiv unei estimări a efectelor externe aferente, și fondurilor dedicate cercetării privind strategiile mai cuprinzătoare de măsurare, care să poată detecta expunerea la poluarea atmosferică ținând cont de traiectoriile persoanelor în timp și spațiu; solicită Comisiei și statelor membre să furnizeze orașelor și municipalităților mijloace suficiente pentru a combate poluarea atmosferică;

o
o   o

73.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 344, 17.12.2016, p. 1.
(2) JO L 152, 11.6.2008, p. 1.
(3) JO L 156, 19.6.2018, p. 75.
(4) JO C 298, 23.8.2018, p. 140.
(5) JO C 334, 19.9.2018, p. 151.
(6) JO C 369, 11.10.2018, p. 114.
(7) JO C 399, 24.11.2017, p. 10.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2018)0100.
(9) Raport Special nr. 23/2018 al Curții de Conturi Europene, https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR18_23/SR_AIR_QUALITY_RO.pdf
(10) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2018/604988/IPOL_STU(2018)604988_EN.pdf
(11) https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/BRP_Vehicle_emissions/BRP_Vehicle_emissions_ro.pdf
(12) Hotărârea din 5 aprilie 2017, Comisia/Bulgaria, C-488/15, ECLI:EU:C:2017:267.
(13) Hotărârea din 22 februarie 2018, Comisia/Polonia, C-336/16, ECLI:EU:C:2018:94.
(14) Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, JO L 175, 7.7.2017, p. 1.
(15) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor, JO L 153, 18.6.2010, p. 13.
(16) https://ec.europa.eu/futurium/en/system/files/ged/pum_draft_action_plan.pdf
(17) http://www.eltis.org
(18) De exemplu, Paris, Londra, Barcelona, Heidelberg, Milano, Roma, Rotterdam, Varșovia, Birmingham, Oxford și Manchester (din 8 octombrie 2018).
(19) https://c40-production-images.s3.amazonaws.com/other_uploads/images/1579_3_FFFS_declaration_FINAL.original.pdf?1535129747
(20) JO L 127, 29.4.2014, p. 51.
(21) Regulamentul (UE) 2016/1628 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerințele referitoare la limitele emisiilor de poluanți gazoși și de particule poluante și omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinație rutieră, JO L 252, 16.9.2016, p. 53.
(22) http://ec.europa.eu/environment/integration/research/newsalert/multimedia/citizen_science_en.htm

Ultima actualizare: 14 martie 2019Notă juridică