Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2119(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0159/2019

Texte depuse :

A8-0159/2019

Dezbateri :

PV 13/03/2019 - 17
CRE 13/03/2019 - 17

Voturi :

PV 13/03/2019 - 19.13

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0201

Texte adoptate
PDF 161kWORD 56k
Miercuri, 13 martie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2019
P8_TA-PROV(2019)0201A8-0159/2019

Rezoluția Parlamentului European din 13 martie 2019 referitoare la semestrul european pentru coordonarea politicilor economice: analiza anuală a creșterii pentru 2019 (2018/2119(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 121 alineatul (2), articolele 126 și 136 și Protocolul nr. 12 la tratat,

–  având în vedere Protocolul nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană,

–  având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

–  având în vedere Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice(1),

–  având în vedere Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1174/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro(3),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv(4),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice(5),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro(6),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro(7),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară(8),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 21 noiembrie 2018, intitulată „Analiza anuală a creșterii 2019: Pentru o Europă mai puternică într-un context de incertitudine la nivel mondial” (COM(2018)0770), și Raportul privind mecanismul de alertă 2019 (COM(2018)0758),

–  având în vedere raportul anual al Consiliului bugetar european din 10 octombrie 2018,

–  având în vedere previziunile economice europene ale Comisiei (toamna anului 2018 și iarna anului 2019),

–  având în vedere Regulamentul (UE) 2017/825 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 de instituire a Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada 2017-2020 și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1303/2013 și (UE) nr. 1305/2013(9),

–  având în vedere Raportul din 2018 privind îmbătrânirea populației, publicat de Comisie la 25 mai 2018,

–  având în vedere Recomandarea de recomandare a Consiliului din 21 noiembrie 2018 privind politica economică a zonei euro (COM(2018)0759),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(10),

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei, Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei și documentul de reflecție al Comisiei din 31 mai 2017 privind aprofundarea uniunii economice și monetare,

–  având în vedere raportul Eurogrupului adresat liderilor din 4 decembrie 2018 privind aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM),

–  având în vedere declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din 14 decembrie 2018,

–  având în vedere Rezoluția Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018 privind politicile economice ale zonei euro și în perspectiva analizei anuale a creșterii pentru 2019(11),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară și Comisiei pentru dezvoltare regională, precum și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0159/2019),

A.  întrucât economia europeană intră în prezent în cel de-al șaptelea an de creștere neîntreruptă; întrucât ratele de creștere ale PIB-ului zonei euro și UE au fost reduse, preconizându-se o creștere de 1,3 % și 1,5 % în 2019, și, respectiv, de 1,6 % și 1,8 % (UE27) în 2020; întrucât se așteaptă ca rata de creștere să se modereze și mai mult, ca urmare, în parte, a îngrijorărilor tot mai mari cu privire la perspectivele de creștere globală; întrucât diferențele dintre statele membre în ceea ce privește performanțele în domeniul economic și al ocupării forței de muncă persistă;

B.  întrucât șomajul din zona euro și UE s-a situat la 7,9 % și, respectiv, 6,6 % în decembrie 2018; întrucât rata șomajului în multe state membre rămâne peste nivelurile de dinaintea crizei, în special în cazul șomajului de lungă durată, șomajul în rândul tinerilor rămânând ridicat în mai multe state membre;

C.  întrucât rata ocupării forței de muncă în UE este în creștere, deși inegală între statele membre; întrucât numărul persoanelor încadrate în muncă a atins nivelul cel mai ridicat înregistrat vreodată în zona euro, ajungând la 146 de milioane în al treilea trimestru al anului 2018; întrucât multe dintre locurile de muncă nou create sunt cu fracțiune de normă;

D.  întrucât creșterea economică rămâne vulnerabilă și variază între statele membre, în contextul tensiunilor geopolitice continue, care au impact asupra comerțului mondial, și al incertitudinilor persistente legate de viitoarele relații ale Uniunii cu Regatul Unit;

E.  întrucât Europa încă se confruntă cu un deficit în materie de investiții, deși a beneficiat ani de zile de rate ale dobânzii deosebit de scăzute și deși condițiile de finanțare rămân favorabile;

F.  întrucât, potrivit Eurostat, se estimează că rata de dependență a persoanelor vârstnice în UE va crește de la 29,3 % în 2016 la 52,3 % până în 2080, în absența modificării politicilor, ceea ce reprezintă mai puțin de două persoane apte de muncă pentru fiecare persoană în vârstă; întrucât există diferențe vaste între statele membre în această privință;

G.  întrucât, în ultimele două decenii, productivitatea totală a factorilor în zona euro a rămas în urmă față de cea a principalelor economii mondiale;

H.  întrucât se estimează că ponderea datoriei din PIB în zona euro își va continua tendința descendentă din ultimii ani și va scădea de la circa 87 % în 2018 la aproximativ 85 % în 2019; întrucât, conform previziunilor Comisiei, se preconizează totuși că zece state membre vor avea o pondere a datoriei în PIB de peste 60 % în 2019, iar în șapte state membre ponderea va rămâne la peste 90 %; întrucât măsurile de reducere a datoriei au fost lente în câteva state membre; întrucât cinci state membre din zona euro cu o pondere ridicată a datoriei în PIB sunt preconizate a avea un deficit structural considerabil în 2019;

I.  întrucât nu se preconizează că statele membre din zona euro vor înregistra un deficit deasupra pragului de 3 % din PIB în 2019, iar deficitul global total al zonei euro este preconizat să scadă la 0,6 % din PIB în 2018, crescând ușor la 0,8 % din PIB în 2019;

J.  întrucât sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice ale statelor membre este o chestiune de interes pentru echitatea între generații;

K.  întrucât excedentul de cont curent a atins nivelul maxim în 2017 și urmează să scadă ușor pentru a se situa la aproximativ 3,6 % din PIB în zona euro și la 2,3 % din PIB în UE în 2019 și 2020, fiind astfel printre cele mai ridicate din lume,

1.  salută analiza anuală a creșterii pentru 2019 realizată de Comisie, care reafirmă importanța: 1) creșterii investițiilor de înaltă calitate; 2) a reformelor care cresc productivitatea, incluziunea și calitatea instituțională; și 3) a stabilității macro-financiare și a solidității finanțelor publice;

2.  îndeamnă UE și statele sale membre să ia măsuri hotărâte și concertate pentru a realiza o creștere incluzivă și sustenabilă, să își asume responsabilitatea pentru generațiile viitoare și să asigure echitatea între generații prin sustenabilitatea și adecvarea finanțelor publice și a sistemelor noastre de securitate socială și, astfel, să garanteze viitorul statelor noastre sociale;

3.  constată că în Raportul Comisiei din 2018 privind îmbătrânirea populației se estimează că, dacă nu se modifică politicile, costurile fiscale legate de pensii, de îngrijiri medicale și de îngrijiri pe termen lung vor crește în următoarele decenii, pe măsură ce populația Europei continuă să îmbătrânească semnificativ;

4.  îndeamnă statele membre să se pregătească pentru aceste evoluții demografice prin: 1) introducerea unor reforme structurale echilibrate din punct de vedere social în vederea reducerii unor asemenea costuri; 2) creșterea productivității, esențială pentru asigurarea unei creșteri economice puternice și sustenabile în viitor și 3) crearea de rezerve bugetare adecvate pentru a face față costurilor fiscale în creștere;

5.  salută faptul că rata ocupării forței de muncă în UE este în creștere, deși inegală între statele membre; constată că șomajul pe termen lung și șomajul în rândul tinerilor rămân ridicate în unele state membre, impunând reforme și investiții continue pentru a facilita intrarea tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața forței de muncă;

6.  îndeamnă Comisia să promoveze în continuare aprofundarea uniunii economice și monetare (UEM), în conformitate cu foaia de parcurs convenită;

7.  invită Comisia să acorde prioritate absolută finalizării pieței unice;

Realizarea de investiții de înaltă calitate

8.  subliniază că, pentru a asigura echitatea între generații pe termen lung, statele membre trebuie să crească productivitatea prin investiții productive, cum ar fi cele în proiectele sustenabile de infrastructură care stimulează creșterea, conforme cu obiectivele ONU de dezvoltare durabilă (ODD), pentru a stimula o potențială creștere economică, atât de necesară;

9.  salută contribuția pozitivă a Planului de investiții pentru Europa la creșterea economică și crearea de locuri de muncă; subliniază că Parlamentul și-a adoptat deja poziția de negociere cu privire la Programul InvestEU și îndeamnă să se ajungă cât mai curând la un acord politic interinstituțional; ia act de sugestia Curții de Conturi Europene privind îmbunătățirea repartizării geografice a investițiilor sprijinite de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS);

10.  constată că există încă un deficit de investiții în zona euro, în ciuda rezultatelor pozitive ale Planului de investiții pentru Europa; atrage atenția că, în contextul actual marcat de semne de încetinire a creșterii economice și de riscuri și provocări externe mai mari, investițiile publice și private joacă un rol important în facilitarea creșterii economice și a convergenței la nivel european;

11.  reamintește necesitatea ca statele membre să facă distincția între investițiile publice productive pe termen lung și cheltuielile curente atunci când recurg la marja de manevră bugetară;

12.  subliniază că intensificarea creșterii productivității necesită investiții în competențe, inovare, automatizare, digitalizare, C&D, mobilitate și infrastructură sustenabile, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020; evidențiază necesitatea de a investi atât în capitalul fizic, cât și în cel uman și, prin urmare, solicită statelor membre să asigure acces egal la educația pe tot parcursul vieții, la perfecționare și la reconversie profesională;

13.  consideră că reformele care elimină birocrația excesivă legată de investiții ar facilita activitatea economică și ar crea condiții favorabile creșterii pe termen lung;

14.  accentuează că investițiile intraeuropene directe pot duce la câștiguri de productivitate atât pentru firmele investitoare, cât și pentru întreprinderile locale din regiunile-gazdă și contribuie la generarea de convergență economică în Europa; consideră că factorii esențiali pentru atragerea investițiilor sunt normele clare și aplicabile, condițiile de concurență echitabile și costurile reduse ale cerințelor de conformitate;

15.  subliniază necesitatea urgentă a unei uniuni depline a piețelor de capital, deoarece piețele financiare mai bine integrate ar putea să furnizeze mai multe mecanisme private de partajare a riscurilor și de reducere a acestora, să faciliteze investițiile transfrontaliere și accesul la finanțare pentru economia reală, precum și să promoveze investițiile private sustenabile;

Axarea eforturilor de reformă pe creșterea productivității, incluziune și calitatea instituțională

16.  reamintește că îmbătrânirea forței de muncă ar putea deveni un obstacol în calea creșterii productivității europene în următoarele decenii, dacă celelalte condiții ar rămâne neschimbate; rămâne preocupat de nivelul scăzut al competitivității și al creșterii productivității din UE și îndeamnă, prin urmare, statele membre să pună în aplicare reforme structurale menite să stimuleze productivitatea și echilibrate din punct de vedere social;

17.  subliniază necesitatea urgentă de a examina atât adecvarea, cât și sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemelor publice naționale de pensii; reliefează necesitatea de a reforma sistemele de pensii din statele membre în cauză pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung;

18.  este de acord cu Comisia că o creștere mai mare a productivității și o incluziune mai bună ar trebui să fie un obiectiv important al reformelor naționale;

19.  subliniază importanța creșterii ratei de participare a forței de muncă, printre altele pentru a ajuta să mențină sustenabilitatea sistemelor de securitate socială, în special în contextul creșterii ratei de dependență; invită, prin urmare, statele membre să adopte măsuri care să încurajeze integrarea pe piața muncii a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) și a refugiaților;

20.  observă că impozitarea excesivă poate reprezenta un obstacol pentru investiții și locuri de muncă; solicită să se renunțe la impozitarea ridicată a forței de muncă în Europa; consideră, în plus, că reducerea sarcinii fiscale pentru veniturile mici și medii va spori cererea și va stimula creșterea; reliefează necesitatea de a îmbunătăți colectarea impozitelor și de a coordona mai bine practicile administrative în domeniul fiscal și salută eforturile statelor membre care pun în aplicare astfel de reforme;

21.  subliniază că digitalizarea, globalizarea, inteligența artificială, automatizarea și schimbările tehnologice oferă un potențial ridicat de creștere, transformă radical piețele forței de muncă și afectează dinamica de creștere a economiilor europene;

22.  observă că mobilizarea unei populații în scădere de vârstă activă va necesita angajați mai flexibili și mai calificați, piețe ale forței de muncă mai dinamice, politici active privind piața forței de muncă, învățarea pe tot parcursul vieții și formarea, perfecționarea și reconversia profesională a forței de muncă, precum și legături mai puternice între sistemele de educație și formare și întreprinderi, combinate cu sisteme accesibile de securitate socială; insistă să se țină seama în mod corespunzător de aceste principii cu scopul de a sprijini piețe ale forței de muncă incluzive și funcționale și de a promova calitatea locurilor de muncă, astfel cum se menționează în Pilonul european al drepturilor sociale;

23.  subliniază că întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care sunt un factor important al ocupării forței de muncă, nu pot valorifica pe deplin potențialul pieței unice europene din cauza barierelor legislative și administrative; îndeamnă Comisia să reducă aceste bariere; în plus, îndeamnă Comisia să combată impozitarea și concurența neloială în rândul IMM-urilor și al companiilor multinaționale; accentuează importanța continuării luptei împotriva fraudei, evaziunii și eludării fiscale;

24.  reamintește importanța unui mediu administrativ și de reglementare favorabil întreprinderilor, ținând seama, în același timp, de o protecție suficientă a consumatorilor, pentru a facilita accesul întreprinderilor la finanțare și la strângerea de fonduri la nivel transfrontalier; salută accentul pus de analiza anuală a creșterii pe necesitatea de a îmbunătăți eficacitatea administrației publice, care ar trebui să implice toate nivelurile de guvernare; îndeamnă statele membre să elimine obstacolele inutile din calea investițiilor private și publice la nivel local și regional;

25.  evidențiază că, pentru a face față unor eventuale șocuri viitoare, se impune realizarea de progrese în ceea ce privește aprofundarea UEM; reamintește că aprofundarea UEM va necesita un angajament politic ferm, o guvernare eficientă și responsabilitate democratică; reamintește importanța unui sector bancar rezilient și a reglementării sale eficiente și adecvate pentru a proteja stabilitatea financiară; solicită finalizarea treptată a uniunii bancare, cu ajutorul unui sistem european credibil de asigurare a depozitelor, precum și al unor eforturi continue de reducere a creditelor neperformante; ia act de mandatul acordat Eurogrupului de reuniunea la nivel înalt a zonei euro cu privire la elaborarea unui instrument bugetar pentru convergență și competitivitate;

Asigurarea stabilității macroeconomice și a solidității finanțelor publice

26.   evidențiază faptul că stabilitatea macro-financiară și finanțele publice solide continuă să fie o condiție prealabilă a creșterii sustenabile;

27.  constată că o proporție mai mare a persoanelor în vârstă presupune cheltuieli mai mari cu asistența medicală, cu îngrijirile medicale asociate și cu pensiile; în plus, observă că, dacă celelalte condiții rămân neschimbate, într-o societate în curs de îmbătrânire, proporția persoanelor apte de muncă scade în raport cu proporția persoanelor în vârstă, ceea ce înseamnă că pentru fiecare persoană în vârstă scade numărul de plătitori de vârstă activă; subliniază că acest lucru creează o povară masivă asupra finanțelor publice ale acelor state membre care nu au implementat reformele necesare, punând sub semnul întrebării sustenabilitatea lor;

28.  solicită statelor membre cu un nivel ridicat al deficitelor și al datoriei publice să depună eforturi permanente pentru a le reduce; recunoaște eforturile depuse de o serie de state membre pentru a-și consolida finanțele publice, dar regretă că unele dintre ele au ratat ocazia de a realiza reformele necesare; atrage atenția că unele state membre cu o marjă de manevră fiscală suficientă s-au consolidat și mai mult, contribuind astfel la excedentul de cont curent al zonei euro;

29.  salută eforturile Comisiei de a încuraja statele membre cu deficite de cont curent sau cu datorii externe ridicate să își îmbunătățească nivelurile de competitivitate, iar pe cele cu excedente mari de cont curent să promoveze cererea prin stimularea creșterilor salariale în concordanță cu creșterea productivității și să stimuleze creșterea productivității prin promovarea investițiilor;

30.  îndeamnă statele membre să creeze rezerve bugetare adecvate pentru generațiile actuale și viitoare; solicită punerea în aplicare și respectarea consecventă a Pactului de stabilitate și de creștere (PSC), inclusiv a clauzelor sale de flexibilitate, pentru a garanta finanțe publice responsabile; reamintește importanța aplicării consecvente a normelor fiscale pentru a menține încrederea piețelor financiare, esențială pentru a atrage investiții;

31.  salută propunerea Consiliului bugetar european privind o simplificare radicală a normelor bugetare pentru a îmbunătăți în continuare cadrul bugetar actual al UE; subliniază că flexibilitatea, astfel cum este prevăzută în normele PSC, permite statelor membre să asigure un bun echilibru între obiectivul de a asigura o politică bugetară prudentă și cel de a facilita investițiile productive; invită Comisia să țină cont de toți factorii specifici fiecărei țări în analizele sale privind sustenabilitatea datoriei;

Asumarea responsabilității la nivel național

32.  reamintește că nivelurile de punere în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări sunt prea scăzute; consideră că semestrul european ar trebui să se concentreze asupra asumării responsabilității la nivel național; îndeamnă parlamentele naționale și regionale să dezbată rapoartele de țară și recomandările specifice fiecărei țări și să coopereze cu actorii relevanți; subliniază că un semestru european mai raționalizat și mai bine orientat ar putea spori asumarea responsabilității;

o
o   o

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.
(2) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.
(3) JO L 306, 23.11.2011, p. 8.
(4) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.
(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.
(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.
(7) JO L 140, 27.5.2013, p. 11.
(8) JO L 140, 27.5.2013, p. 1.
(9) JO L 129, 19.5.2017, p. 1.
(10) JO C 252, 18.7.2018, p. 215.
(11) JO C 461, 21.12.2018, p. 1.

Ultima actualizare: 15 martie 2019Notă juridică