Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2107(INI)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0090/2019

Texte depuse :

A8-0090/2019

Dezbateri :

PV 14/03/2019 - 7
CRE 14/03/2019 - 7

Voturi :

PV 14/03/2019 - 11.5
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0207

Texte adoptate
PDF 172kWORD 98k
Joi, 14 martie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Punerea în aplicare a Regulamentului privind sistemul generalizat de preferințe (SGP)
P8_TA-PROV(2019)0207A8-0090/2019

Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 978/2012 privind SGP (2018/2107(INI))

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 de aplicare a unui sistem generalizat de preferințe tarifare și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 732/2008 al Consiliului(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 607/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 552/97 al Consiliului de retragere temporară a beneficiului preferințelor tarifare generalizate al Myanmar/Birmania(2) și Rezoluția sa din 23 mai 2013 referitoare la restabilirea accesului Myanmarului/Birmaniei la preferințele tarifare generalizate(3),

–  având în vedere evaluarea la jumătatea perioadei a actualului regulament privind SGP din iulie 2018(4) și Raportul Comisiei privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 978/2012(5) însoțit de documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 4 octombrie 2018(6),

–  având în vedere rapoartele Comisiei din 28 ianuarie 2016 și din 19 ianuarie 2018 privind sistemul generalizat de preferințe pentru perioadele 2014-2015(7) și, respectiv, 2016-2017(8), în care se evaluează efectele SGP punând accentul pe performanțele beneficiarilor SGP+,

–  având în vedere audierea publică privind SGP organizată de Comisia pentru comerț internațional (INTA) la 16 februarie 2016, schimbul de opinii privind aplicarea SGP+ pentru Sri Lanka din 21 martie 2017 și schimbul de opinii referitor la punerea în aplicare a Regulamentului SGP din 19 februarie 2018,

–  având în vedere articolele 5 și 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 208 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere decizia Ombudsmanului European în cazul 1409/2014/MHZ privind neefectuarea de către Comisia Europeană a unei evaluări prealabile a impactului asupra drepturilor omului în contextul acordului de liber schimb dintre UE și Vietnam(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului din 2010 privind standardele sociale și de mediu, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2918 referitoare la Raportul anual 2017 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință(11),

–  având în vedere Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la Inițiativa emblematică a UE în sectorul confecțiilor(12),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 iunie 2017 referitoare la stadiul punerii în aplicare a Pactului de sustenabilitate în Bangladesh(13),

–  având în vedere parteneriatele din proprie inițiativă cu anumite țări, precum Pactul de sustenabilitate pentru Bangladesh și Inițiativa pentru drepturile lucrătorilor din Myanmar,

–  având în vedere strategia comună din 2007 a UE și a statelor sale membre, intitulată „Ajutorul pentru comerț: Intensificarea sprijinului acordat de UE țărilor aflate în curs de dezvoltare în privința necesităților comerciale”,

–  având în vedere obiectivele ONU de dezvoltare durabilă (ODD) pentru 2030,

–  având în vedere convențiile de bază ale Organizației Internaționale a Muncii privind munca copiilor, munca forțată, discriminarea, libertatea de asociere și negocierea colectivă,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 mai 2016 privind UE și lanțurile valorice globale responsabile,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2017 referitoare la impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale(14),

–  având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură, precum și articolul 1 alineatul (1) litera (e) și anexa 3 la Decizia Conferinței președinților din 12 decembrie 2002 privind procedura de autorizare a rapoartelor din proprie inițiativă(15),

–  având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizul Comisiei pentru afaceri externe, precum și cel al Comisiei pentru dezvoltare (A8-0090/2019),

A.  întrucât UE a fost prima care a pus în aplicare un SGP în 1971 în urma recomandării Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) ca țările industrializate să acorde preferințe comerciale generalizate, nereciproce și nediscriminatorii țărilor în curs de dezvoltare, ajutându-le astfel să genereze venituri suplimentare prin comerțul internațional, într-un efort de a reduce sărăcia, de a promova buna guvernanță și de a susține dezvoltarea sustenabilă;

B.  întrucât articolul 207 din TFUE prevede că politica comercială a UE se desfășoară în cadrul principiilor și al obiectivelor acțiunii externe a UE și promovează valorilor apărate de Uniune, prevăzute la articolul 2 din TUE și contribuie la urmărirea obiectivelor enumerate la articolul 21, precum consolidarea democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților și drepturilor fundamentale, egalitatea, respectarea demnității umane și protecția mediului și a drepturilor sociale;

C.  întrucât în concluziile sale, Ombudsmanul UE a afirmat următoarele: o bună administrare înseamnă respectarea drepturilor fundamentale; dacă drepturile fundamentale nu sunt respectate, nu poate exista o bună administrare; instituțiile și organismele UE trebuie să ia întotdeauna în considerare conformitatea acțiunilor lor cu drepturile fundamentale și ar trebui să urmărească, de asemenea, promovarea cauzei drepturilor omului în țările partenere;

D.  întrucât actualul SGP a fost instituit prin Regulamentul (UE) nr. 978/2012, adoptat în temeiul articolului 207 din TFUE în cadrul procedurii legislative ordinare, Parlamentul European asumându-și pentru prima dată rolul de colegiuitor în privința unui regulament privind SGP;

E.  întrucât, potrivit articolului 40 din Regulamentul privind SGP, Comisia trebuie să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la aplicarea Regulamentului privind SGP la cinci ani de la adoptare, care ar trebui să constituie o sursă de inspirație pentru următorul Regulament privind SGP care trebuie adoptat până în 2022; întrucât prezentul regulament este în vigoare de la 1 ianuarie 2014; întrucât a fost efectuată o evaluare independentă aprofundată a funcționării prezentului regulament în vederea furnizării informațiilor pentru exercițiul de revizuire al Comisiei și întrucât a fost elaborată o listă de recomandări concrete;

F.  întrucât sistemul are trei elemente constitutive: schema generală SGP, schema de stimulente SGP+ și schema „totul în afară de arme” (EBA); întrucât beneficiarii SGP standard – actualmente 18 țări – beneficiază de taxe vamale reduse pentru 66 % din categoriile de produse ale UE; întrucât opt beneficiari ai SGP+ exportă aproximativ 66 % din toate categoriile de produse scutite de taxe vamale în schimbul angajamentului lor de a pune în aplicare efectiv cele 27 de convenții internaționale de bază care reglementează drepturile forței de muncă, drepturile omului, buna guvernanță și aspectele de mediu; întrucât 49 dintre țările cel mai puțin dezvoltate incluse în schema EBA din cadrul SGP beneficiază de acces fără taxe vamale pe piața UE pentru toate produsele, cu excepția armelor și muniției; întrucât toate țările beneficiare au obligații care decurg din convenții internaționale în domeniul drepturilor omului și al drepturilor lucrătorilor în temeiul Regulamentului privind SGP, în timp ce țările SGP + sunt, de asemenea, obligate să respecte convențiile internaționale privind mediul și buna guvernanță; întrucât numai schema SGP+ prevede un dialog structurat, care evaluează punerea efectivă în aplicare a convențiilor respective de către țările beneficiare; întrucât țările care beneficiază de SGP trebuie, de asemenea, să fie capabile să introducă standarde și norme internaționale, inclusiv să elaboreze, să aplice și să asigure respectarea unei legislații corespunzătoare, mai ales în ceea ce privește instituirea statului de drept și combaterea corupției;

G.  întrucât obiectivele-cheie ale reformei SGP din 2012 au fost să se pună mai mult accent pe țările nevoiașe - țările cel mai puțin dezvoltate și alte țări cu venituri mici și cu venituri inferioare, să se promoveze în continuare principiile de bază ale dezvoltării durabile și ale bunei guvernanțe, să se sporească stabilitatea și previzibilitatea și să se amelioreze securitatea juridică pentru operatorii economici;

H.  întrucât mai multe convenții, orientări și norme internaționale au scopul de a preveni încălcările drepturilor omului; întrucât, în special, țările care beneficiază de SGP au obligația de a aplica aceste orientări și de a crea condițiile juridice și economice adecvate în care întreprinderile să funcționeze și să își găsească un loc în lanțurile de aprovizionare globale;

I.  întrucât UE ar trebui să răspundă și mai eficace la dumpingul social și de mediu și la practicile comerciale și concurențiale neloiale, asigurând, în plus, condiții de concurență echitabile;

J.  întrucât, în mai multe țări, zonele libere industriale pentru export (ZIE) sunt exceptate de la dreptul național al muncii, împiedicându-se astfel dreptul deplin de a exercita o activitate sindicală sau de a solicita despăgubiri legale; întrucât acestea constituie o încălcare a standardelor fundamentale ale OIM și ar putea avea și alte efecte negative asupra drepturilor omului;

K.  întrucât egalitatea de gen în toate politicile UE este consacrată la articolul 8 din TFUE; întrucât, din cauza inegalităților structurale de gen, acordurile comerciale și de investiții tind să afecteze în mod diferit femeile și bărbații; întrucât, conform datelor OIM, în 2012 la nivel mondial, 21 de milioane de persoane, dintre care 55 % femei și fete, au fost victime ale muncii forțate, 90 % dintre acestea fiind exploatate în sectorul privat;

L.  întrucât articolul 19 alineatul (6) din Regulamentul privind SGP impune Comisiei să ia în considerare „toate informațiile relevante” pentru a stabili dacă țările care beneficiază de SGP își respectă în mod corespunzător obligațiile privind drepturile omului, inclusiv informațiile furnizate de societatea civilă; întrucât implicarea societății civile și a partenerilor sociali în punerea în aplicare a SGP poate spori legitimitatea și eficacitatea politicii comerciale comune a UE;

M.  întrucât Regulamentul privind SGP permite UE să suspende preferințele în cazurile cele mai grave de încălcări ale drepturilor omului în temeiul capitolului V articolul 19 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind SGP, care prevede retragerea temporară a tratamentului preferențial pentru o serie de motive, inclusiv încălcările sistematice ale principiilor definite în convențiile enumerate în anexa VIII partea A;

N.  întrucât Comisia a inițiat această procedură în cazul Cambodgiei și este în curs de a începe investigații în legătură cu Myanmar/Birmania pentru încălcări ale drepturilor omului în cadrul eventualei retrageri din regimul „Totul în afară de arme”,

Principalele concluzii și recomandări

1.  salută evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a actualului Regulament privind SGP, care analizează dacă este probabilă realizarea obiectivelor stabilite în acesta; salută faptul că noul regulament a atras o creștere a exporturilor beneficiarilor inițiativei „Totul în afară de arme” (EBA) și ale beneficiarilor SGP +, un factor important ce contribuie semnificativ la eradicarea sărăciei;

2.  constată cu satisfacție că în 2016 în UE au intrat importuri în valoare de 62,6 miliarde EUR în temeiul preferințelor din SGP (cu o tendință de creștere), defalcate după cum urmează: 31,6 miliarde EUR din partea beneficiarilor SGP standard, aproximativ 7,5 miliarde EUR din partea beneficiarilor SGP + și 23,5 miliarde EUR din partea beneficiarilor EBA (date ale Eurostat din septembrie 2017);

3.  reamintește că SGP ajută industriile țărilor în curs de dezvoltare să depășească dificultățile pe care le întâmpină pe piețele de export din cauza costurilor inițiale ridicate; reamintește că, în conformitate cu obiectivele UNTCAD, țintele SGP constau în creșterea veniturilor din exporturi, încurajarea industrializării țărilor în curs de dezvoltare și, în consecință, a țărilor cel mai puțin dezvoltate și accelerarea ritmului lor de creștere, în vederea eradicării sărăciei;

4.  subliniază că SGP+ este un instrument esențial al politicii comerciale a UE, care oferă un acces mai bun pe piață și este însoțit de un mecanism strict de monitorizare, pentru a promova drepturile omului și ale lucrătorilor, protecția mediului și buna guvernanță în țările vulnerabile aflate în curs de dezvoltare;

5.  ia act de faptul că actualul regulament privind SGP este în vigoare de trei ani, de la începutul procesului de evaluare la jumătatea perioadei, ceea ce a permis deja identificarea unor elemente care trebuie luate în considerare în vederea reformării în următorul Regulament privind SGP; salută recomandările formulate în raportul final de evaluare la jumătatea perioadei;

6.  subliniază faptul că SGP, fiind o parte a politicii comerciale a UE, trebuie să se bazeze pe principiile politicii externe a UE (eficacitate, transparență și valori), consacrate la articolul 21 din TUE; subliniază faptul că articolul 208 din TFUE stabilește principiul coerenței politicilor de dezvoltare și stabilește ca principal obiectiv eradicarea sărăciei; subliniază reafirmarea acestor principii în comunicarea Comisiei „Comerț pentru toți”;

7.  recunoaște faptul că SGP+ joacă un rol important în promovarea la nivel internațional a drepturilor lucrătorilor, a drepturilor omului, a bunei guvernanțe și a standardelor de protecție a mediului în țările beneficiare, nu doar prin crearea de stimulente pentru respectarea acestor standarde, ci și prin punerea la dispoziție a unei platforme pentru dialogul regulat în domeniile care intră sub incidența convențiilor și promovarea implicării în reforme substanțiale;

8.  recunoaște că schema SGP a adus câștiguri economice țărilor beneficiare și Uniunii Europene, prin creșterea exporturilor către UE și îmbunătățirea ratelor de utilizare a preferințelor de către beneficiarii EBA și SGP+; îndeamnă UE să depună eforturi pentru a crește gradul de cunoaștere a normelor SGP în țările beneficiare cu scopul de a promova o adoptare chiar mai bună a schemei; solicită Comisiei să evalueze distribuirea câștigurilor din SGP, acolo unde este posibil, pe baza disponibilității datelor; ia act de faptul că, în unele cazuri, creșterea exporturilor și a oportunităților economice a avut, de asemenea, un impact negativ neintenționat asupra drepturilor fundamentale și a dezvoltării sociale, de exemplu conducând la acapararea terenurilor sau la nerespectarea drepturilor lucrătorilor; subliniază, prin urmare, că preferințele comerciale trebuie să fie urmate de punerea în aplicare a convențiilor internaționale și a reformelor, astfel încât să se prevină situația în care programele SGP duc la creșterea nivelurilor de dumping social și de mediu;

9.  salută mecanismul simplificat de acces la SGP+ care urmărește să sporească atractivitatea acestuia pentru țările beneficiare ale SGP standard; subliniază faptul că multe dintre țările candidate pentru SGP+ au ratificat mai multe convenții internaționale necesare pentru aderarea la SGP+; subliniază că monitorizarea îmbunătățită, constantă și sistematică a procesului de punere în aplicare este de o importanță capitală și poate fi realizată prin intensificarea cooperării dintre toți actorii, pentru a îmbunătăți colectarea de informații și analiza aprofundată, utilizând toate informațiile și resursele disponibile, cum ar fi rapoartele organismelor internaționale de monitorizare, inclusiv ONU, OIM, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și incluzând implicarea directă a societății civile și a partenerilor sociali în acest proces; subliniază că acest lucru este necesar pentru a exploata întregul potențial al SGP + în scopul de a îmbunătăți situația drepturilor lucrătorilor, promovarea egalității de gen și abolirea muncii copiilor și a muncii forțate prin punerea efectivă în aplicare a celor 27 de convenții;

10.  îndeamnă Comisia să abordeze problemele legate de reducerea spațiului de acțiune pentru societatea civilă și protecția apărătorilor drepturilor omului aflați în pericol atunci când intră în dialog cu țările care beneficiază de SGP + și prin angajamentul ferm EBA, deoarece aceste chestiuni sunt legate în mod direct de obligațiile în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și al dispozițiilor relevante ale convențiilor de bază ale OIM, în conformitate cu comunicarea „Comerț pentru toți” a Comisiei; în plus, solicită Comisiei să exploreze noi opțiuni pentru participarea structurată, formală și independentă a societății civile, a reprezentanților sindicatelor și a sectorului privat, care ar putea fi o cale potențială de consolidare a procesului de monitorizare;

11.  subliniază că, per ansamblu, schema SGP pare să fi creat stimulente pentru ratificarea convențiilor internaționale și, prin urmare, a creat un cadru mai propice progreselor; subliniază importanța punerii în aplicare prin intermediul măsurilor menite să asigure faptul că SGP promovează o dezvoltare ecologică pozitivă; recomandă includerea Acordului de la Paris în lista celor 27 de convenții internaționale de bază pe care țările beneficiare SGP+ trebuie să le respecte; subliniază că trebuie realizate mai multe progrese în țările beneficiare pentru a ajunge la un model de dezvoltare durabilă;

12.  recunoaște progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare eficace, realizată prin intensificarea monitorizării și a dialogului dintre UE și țările beneficiare, în special în materie de monitorizare a punerii în aplicare a celor 27 de convenții de bază; subliniază necesitatea continuării coordonării între Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), delegațiile UE, misiunile diplomatice ale statelor membre, guvernele țărilor beneficiare, organizațiile internaționale, întreprinderile, partenerii sociali și societatea civilă, pentru a asigura o mai bună colectare a informațiilor și o analiză mai profundă a exercițiului de monitorizare; recomandă, pe cât posibil, o mai mare transparență și o comunicare sporită între colegiutori și părțile interesate în cadrul proceselor de retragere din SGP, în special pe parcursul procedurii de investigație a Comisiei;

13.  recunoaște că ratificarea și progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare efectivă a convențiilor relevante sunt criterii de referință importante pentru a realiza progresele necesare în cadrul schemei; solicită Comisiei să se asigure că acțiunile întreprinse pentru a monitoriza punerea în aplicare efectivă a convențiilor de către țările beneficiare sunt pe deplin conforme cu documentele de strategie de țară, cu scopul de a asigura coerența politicilor, consecvența și integrarea drepturilor omului în politica comercială;

14.  subliniază necesitatea unui angajament continuu și a îmbunătățirii în continuare a transparenței în ceea ce privește monitorizarea SGP +, asigurând totodată faptul că UE își poate menține influența deplină asupra țărilor beneficiare în acest dialog, în special în cadrul exercițiului fișelor de evaluare; invită Comisia să ia în considerare măsuri suplimentare în acest domeniu și în domeniul dialogului cu țările beneficiare pentru a spori transparența, supravegherea și eficacitatea sistemului;

15.  consideră că orice decizie de suspendare a preferințelor trebuie să fie complet compatibilă cu obiectivul general de atenuare a sărăciei și subliniază că actele legislației secundare a UE trebuie să fie elaborate și interpretate în conformitate cu legislația primară a UE și cu principiile generale ale dreptului UE în această privință; subliniază, prin urmare, necesitatea de a menține actuala abordare specifică pentru retragerea preferințelor și de a garanta că această retragere este limitată la anumite sectoare și este concepută astfel încât să reducă la minimum efectele negative asupra populației locale; invită Comisia să folosească retragerile treptate ale preferințelor comerciale sau alte măsuri de retragere limitate în timp, după caz; subliniază, în cele din urmă, că retragerea preferințelor comerciale ar trebui să fie considerată drept o măsură de ultimă instanță aplicată doar în cazul unor deficiențe grave în punerea în aplicare efectivă a convențiilor internaționale și dacă țara beneficiară dovedește o lipsă clară a voinței și a implicării în vederea soluționării acestora; subliniază, în același timp, caracterul condițional al schemelor și că această condiție ar trebui utilizată pentru a menține credibilitatea fiecărei scheme și pentru a asigura luarea măsurilor în cazul încălcărilor grave și sistematice ale convențiilor;

16.  salută deciziile recente ale Comisiei de a lansa procesul de retragere a preferințelor acordate Cambodgiei în cadrul EBA și de a trimite o misiune la nivel înalt, în regim de urgență, în Myanmar/Birmania, ca reacție la situația drepturilor omului din ambele țări; se așteaptă ca Comisia să informeze și să implice Parlamentul în următoarele etape, inclusiv în ceea ce privește suspendarea preferințelor;

17.  ia act de faptul că numărul țărilor beneficiare a scăzut semnificativ ca urmare a reformei criteriilor de eligibilitate care, împreună cu graduarea produselor, a dus la o scădere, în termeni globali, a volumului importurilor UE provenite din țări SGP; recunoaște că aceste reforme permit focalizarea preferințelor asupra țărilor care au cel mai mult nevoie de ele; solicită Comisiei să asigure coerența și consecvența între schemele SGP și ALS în cadrul evaluării impactului pentru următorul regulament, pentru a garanta rolul central al SGP pentru țările în curs de dezvoltare în politica comercială a UE; constată, în acest sens, că țările beneficiare ale EBA se confruntă cu o presiune concurențială din ce în ce mai mare din partea țărilor care au încheiat acorduri de liber schimb cu UE; constată, de asemenea, că unele țări supuse anterior monitorizării SGP + fac în prezent obiectul unor acorduri de liber schimb care includ capitole privind comerțul și dezvoltarea durabilă, care ar trebui să fie eficace și aplicabile;

18.  regretă faptul că SGP, în special în cazul celor 29 de țări beneficiare ale EBA, nu a adus nicio schimbare și, în unele cazuri, a adus o deteriorare a profilului diversificării exporturilor la nivelul produselor; regretă, de asemenea, faptul că nu a contribuit suficient la diversificarea economică; solicită adoptarea de măsuri suplimentare pentru a spori diversificarea exporturilor din țările SGP; regretă faptul că diversificarea în rândul beneficiarilor pare să fi fost îngreunată de interzicerea posibilității de cumulare cu țări care au ieșit din SGP, deoarece nu mai pot beneficia de regulile de origine aplicabile beneficiarilor SGP; solicită ferm ca această posibilitate să fie reintrodusă, în special pentru țările cele mai vulnerabile; ia act de scăderea semnificativă a diversificării exporturilor în toate sectoarele în cazul beneficiarilor SGP standard; invită din nou Comisia să ia în considerare reformarea și extinderea listei produselor reglementate de regulament, în special în ceea ce privește produsele semifinite și cele finite și, dacă este necesar, atenuarea regulilor de origine pentru țările cele mai vulnerabile; încurajează și mai mult țările care beneficiază de SGP să introducă măsuri eficace de diversificare a produselor; în acest sens, subliniază necesitatea de a oferi acces la cunoaștere și tehnologie pentru diversificarea produselor, astfel încât exporturile să facă față concurenței globale, în special în Europa;

19.  invită țările care beneficiază de SGP să instituie și să pună în aplicare în mod eficient măsuri legale pentru protejarea proprietății intelectuale;

20.  salută faptul că rata de utilizare a preferințelor de către beneficiarii EBA este ridicată; subliniază importanța consolidării capacităților în țările beneficiare pentru a le sprijini, astfel încât să beneficieze în cea mai mare măsură posibilă de această schemă; solicită ca măsurile prevăzute în inițiativa „ajutor pentru comerț” să fie utilizate mai eficace în acest sens; este de opinie că ar trebui să se ia în considerare includerea serviciilor în următorul regulament privind SGP, pentru a promova în continuare sporirea diversificării; subliniază, în plus, în acest context, importanța unei abordări business-to-business; solicită crearea unor platforme sectoriale multilaterale și a unor facilități online, care să reunească întreprinderile de export din țările care beneficiază de SGP, întreprinderile de import din UE și eventualii actori noi de ambele părți – care în prezent nici nu exportă, nici nu importă – pentru a face schimb de bune practici și pentru a sensibiliza cu privire la normele, condițiile și perspectivele economice pe care le oferă SGP;

21.  salută finalizarea primei anchete de salvgardare desfășurată în temeiul regulamentului și consideră că această clauză ar trebui să asigure faptul că sunt protejate interesele financiare, economice, sociale și de mediu ale UE; subliniază că, atunci când se acordă preferințe pentru produse sensibile, trebuie să li se permită acestora să beneficieze de un tratament special pentru a evita periclitarea anumitor sectoare;

22.  subliniază faptul că întreg teritoriul țărilor beneficiare, inclusiv zonele libere industriale pentru export, trebuie să fie reglementate de sistem și de obligațiile care decurg din ratificarea convențiilor relevante; îndeamnă țările beneficiare să pună în aplicare în mod eficient standardele de muncă și îndeamnă Comisia să abordeze încălcările standardelor OIM, inclusiv ale negocierii colective și libertății de asociere în zonele libere industriale pentru export situate în țările beneficiare actuale sau potențiale, precum și să se asigure că sunt eliminate orice excepții; invită Comisia să analizeze mijloacele prin care să garanteze că produsele din zonele libere industriale pentru export nu beneficiază de sistemele de preferințe, deoarece acestea beneficiază de derogări de la legislația națională, încălcând convențiile internaționale relevante;

23.  subliniază că SGP a făcut mai dinamic sectorul întreprinderilor, a contribuit la emanciparea economică a femeilor într-o anumită măsură și a favorizat participarea lor în rândul forței de muncă, în special în industriile țărilor exportatoare care fac schimburi comerciale cu UE; subliniază, în acest sens, că este important să se creeze un mediu de afaceri adecvat pentru ca femeile să profite de aceste noi competențe și experiențe și pentru a putea avansa în structurile întreprinderilor sau pentru a-și putea înființa propriile întreprinderi noi; cu toate acestea, observă că femeile continuă să fie discriminate și își exprimă îngrijorarea cu privire la condițiile de muncă ale femeilor, în special în sectorul produselor textile și de îmbrăcăminte; reiterează Rezoluția Parlamentului din 27 aprilie 2017 și invită Comisia să-i dea curs;

24.  salută efectul pe care l-a avut SGP asupra unor tehnologii mai curate și mai sigure și asupra inițiativelor voluntare în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor, ceea ce a avut un impact pozitiv direct asupra lucrătorilor și a mediului; consideră că ar trebui prevăzute măsuri care să încurajeze mai departe această evoluție și s-o evalueze în mod corect; recunoaște necesitatea de a găsi un echilibru corect între acțiunile de reglementare și cele voluntare privind obligația de diligență a întreprinderilor în această privință și invită Comisia să analizeze modalitățile de stabilire a obligațiilor de diligență;

25.  consideră că UE ar trebui să asigure coerența politicilor, încurajând alți actori internaționali, cum ar fi întreprinderile multinaționale, să participe pe deplin la îmbunătățirea drepturilor omului, a drepturilor sociale și a standardelor de mediu la nivel mondial, nu în ultimul rând prin obligarea operatorilor economici să instituie practici privind obligația de diligență, în conformitate cu Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului; invită Comisia să dea dovadă de spirit de lider pentru a se asigura că drepturile omului și drepturile lucrătorilor sunt respectate în lanțurile valorice globale și să informeze cu privire la punerea în aplicare a Rezoluției Parlamentului din 2016 referitoare la punerea în aplicare a recomandărilor Parlamentului privind standardele sociale și de mediu, drepturile omului și responsabilitatea întreprinderilor, inclusiv apelul său de a include responsabilitatea socială a întreprinderilor (RSI) în regulament și de a reforma normele OMC pentru a institui cerințe privind obligația de diligență și transparența în cadrul lanțurilor de aprovizionare, pe baza principiilor directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului;

26.  reamintește că, în interesul coerenței cu politicile altor actori internaționali, cum ar fi întreprinderile multinaționale, UE trebuie să încurajeze participarea deplină la îmbunătățirea respectării drepturilor omului, a drepturilor copiilor, a drepturilor sociale, a drepturilor de mediu și a sănătății publice la nivel mondial; invită UE să se asigure că se respectă acele drepturi ale omului reprezentate de drepturile lucrătorilor în cadrul lanțurilor valorice globale, și anume de-a lungul întregului lanț de aprovizionare;

27.  invită Comisia să analizeze, în ceea ce privește următorul regulament SGP, posibilitatea introducerii unor preferințe tarifare suplimentare pentru produsele care au fost produse în mod durabil, iar acest lucru poate fi demonstrat; consideră că bunurile ar trebui supuse, pe bază voluntară, unei proceduri de certificare în ceea ce privește modul sustenabil în care au fost produse și ar trebui prezentate documentele justificative aferente la momentul importului în UE;

o
o   o

28.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 303, 31.10.2012 p. 1.
(2) JO L 181, 29.6.2013, p. 13.
(3) JO C 55, 12.2.2016, p. 112.
(4) http://trade.ec.europa.eu/doclib/docs/2018/october/tradoc_157434.pdf
(5) COM(2018)0665.
(6) SWD(2018)0430.
(7) COM(2016)0029.
(8) COM(2018)0036.
(9) https://www.ombudsman.europa.eu/ro/decision/en/64308
(10) JO C 101, 16.3.2018, p. 19.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2018)0515
(12) JO C 298, 23.8.2018, p. 100.
(13) JO C 331, 18.9.2018, p. 100.
(14) JO C 337, 20.9.2018, p. 33.
(15) http://www.europarl.europa.eu/RegData/organes/conf_pres_groupes/proces_verbal/2002/12-12/CPG_PV(2002)12-12(ANN01)_EN.doc

Ultima actualizare: 15 martie 2019Notă juridică