Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2001(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0172/2019

Texte depuse :

A8-0172/2019

Dezbateri :

PV 13/03/2019 - 26
CRE 13/03/2019 - 26

Voturi :

PV 14/03/2019 - 11.8

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0210

Texte adoptate
PDF 173kWORD 54k
Joi, 14 martie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Orientări pentru bugetul 2020 – Secțiunea III
P8_TA-PROV(2019)0210A8-0172/2019

Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2020, secțiunea III Comisia (2019/2001(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(1) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(2) (denumit în continuare „Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(3),

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(4),

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2019(5) și declarațiile comune asupra cărora au convenit Parlamentul European, Consiliul și Comisia, anexate la acesta,

–  având în vedere Rezoluția 70/1 a Adunării Generale a ONU din 25 septembrie 2015 intitulată „Transformarea lumii în care trăim: agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă”, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, precum și documentul de reflecție al Comisiei, intitulat „Către o Europă durabilă până în 2030”, prezentat recent,

–  având în vedere Concluziile Consiliului din 12 februarie 2019 privind orientările bugetare pentru 2020 (06323/2019),

–  având în vedere articolul 86a din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A8-0172/2019),

A.  întrucât negocierile privind bugetul Uniunii pe 2020 se vor derula în paralel cu negocierile privind următorul cadru financiar multianual (CFM) și reforma sistemului de resurse proprii ale Uniunii; întrucât 2019 va reprezenta cel de al șaptelea an al CFM 2014-2020;

B.  întrucât Consiliul a adoptat, în mod repetat, o conduită contradictorie în ultimii ani, prezentând noi priorități politice pentru UE, însă arătându-se reticent în a pune la dispoziție noi credite pentru a le finanța; întrucât noile priorități politice și viitoarele provocări ale UE ar trebui finanțate prin credite noi, nu prin reducerea valorii creditelor pentru programele existente;

C.  întrucât, către sfârșitul perioadei actuale de programare financiară, punerea în aplicare a programelor multianuale va necesita resurse financiare adecvate și, prin urmare, anticiparea plăților necesare în 2020 pentru a preveni o altă criză a plăților în primii ani ai CFM 2021-2027,

Bugetul 2020: punte către viitoarea Europă – Investiții în cetățeni, inovare și protecția cetățenilor

1.  subliniază că bugetul Uniunii pe 2020 reprezintă o punte către următorul CFM pentru perioada 2021-2027 și ar trebui să contribuie la crearea unei viziuni comune și pe termen lung cu privire la viitoarele priorități politice ale Uniunii, și să ofere valoare adăugată europeană; se așteaptă ca, la momentul adoptării bugetului pentru 2020, să fie implicat în veritabile negocieri cu Consiliul privind CFM, în urma unui acord politic în cadrul Consiliului European; consideră că un buget solid, responsabil și orientat spre viitor pentru 2020 va facilita un acord și tranziția către următorul CFM; intenționează, prin urmare, să utilizeze pe deplin flexibilitatea existentă și alte dispoziții prevăzute în Regulamentul privind CFM și în Regulamentul financiar, pentru a consolida principalele programe ale UE în bugetul pentru 2020, ținând seama în mod corespunzător de abordarea bugetară bazată pe performanțe din bugetul UE;

2.  solicită ca programele specifice pentru agricultură să promoveze, pe de o parte, lanțuri scurte de aprovizionare, prețuri echitabile pentru producători, un venit stabil și decent pentru agricultori și, pe de altă parte, redistribuirea plăților, astfel încât să se asigure o distribuție echitabilă între țări, tipuri de producție și producători, eliminând disparitățile actuale și favorizând, în termeni relativi, statele membre cu cele mai mari deficite de producție, precum și producătorii mici și mijlocii;

3.  consideră, prin urmare, că bugetul UE pentru anul viitor ar trebui să definească priorități politice clare și să permită Uniunii să creeze creștere economică durabilă și incluzivă și locuri de muncă, să investească, în continuare, în capacități de inovare și de cercetare pentru soluții viitoare, să stimuleze competitivitatea, să asigure o Europă sigură, protejată și pașnică, să îmbunătățească condițiile de muncă și de trai ale cetățenilor, să întărească coeziunea economică, socială și teritorială, să consolideze Uniunea în lupta sa împotriva provocărilor de mediu și a schimbărilor climatice în vederea respectării obligațiilor sale asumate în acordul de la Paris, să contribuie la aplicarea deplină a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, precum și să pună în practică Pilonul european al drepturilor sociale;

4.  subliniază că, 2020 fiind ultimul an al CFM actual, punerea în aplicare a programelor UE, în special a celor care fac obiectul gestiunii partajate în cadrul politicii de coeziune, al politicii agricole comune și al politicii comune în domeniul pescuitului, trebuie să fie și mai mult accelerată pentru a compensa întârzierile anterioare și a ajunge la faza de încheiere; se așteaptă ca acest lucru să se reflecte într-o creștere substanțială a cererilor de plată și, prin urmare, anticipează o creștere maximă a nivelului anual al creditelor de plată pentru 2020; subliniază angajamentul Parlamentului de a asigura plățile necesare în 2020 și de a preveni altă criză a plăților în primii ani ai CFM 2021-2027, astfel cum a fost cazul în perioada actuală; subliniază necesitatea îmbunătățirii continue a mecanismelor de control și de corecție, astfel încât să se asigure o punere în aplicare corectă și rapidă a programelor UE;

5.  evidențiază importanța agențiilor descentralizate în asigurarea punerii în aplicare a priorităților legislative ale Uniunii și, astfel, în îndeplinirea obiectivelor politicilor UE, precum cele în materie de competitivitate, creștere durabilă și ocupare a forței de muncă, precum și în gestionarea fluxurilor actuale de migrație și de refugiați; se așteaptă ca negocierile privind bugetul pe 2020 să conducă la o finanțare operațională și administrativă adecvată pentru agențiile UE, permițându-le să își îndeplinească sarcinile tot mai numeroase și să obțină cele mai bune rezultate posibile; își reafirmă poziția potrivit căreia 2018 a fost ultimul an de punere în aplicare a reducerii cu 5 % a personalului și în care a avut loc așa-numita „redistribuire a personalului”; așteaptă din partea Comisiei și Consiliului să nu reducă și mai mult resursele agențiilor în bugetul pe 2020;

Inovarea și cercetarea pentru soluții viitoare: sprijinirea creșterii economice durabile și favorabile incluziunii pentru a anticipa schimbările și a stimula competitivitatea

6.  subliniază că este important ca Europa să își asume rolul de lider în tehnologiile-cheie din domenii precum spațiul, asistența medicală, mediul, agricultura, siguranța și transportul; subliniază necesitatea de a se asigura că activitățile de cercetare și inovare oferă, în continuare, soluții pentru nevoile, provocările și competitivitatea Europei și reamintește, în acest context, rolul important al cercetării fundamentale; subliniază faptul că tranziția de la Orizont 2020 la Orizont Europa trebuie să fie lină pentru a asigura stabilitatea întreprinderilor, a centrelor de cercetare și a mediului academic; își exprimă îngrijorarea cu privire la subfinanțarea semnificativă a programului Orizont 2020 pe parcursul întregii perioade, care s-a tradus într-un succes scăzut al unor candidaturi excelente; intenționează, prin urmare, să asigure cea mai mare alocare anuală posibilă pentru Orizont 2020 în bugetul exercițiului următor, utilizând pe deplin dispozițiile de flexibilitate existente ale Regulamentului privind CFM și ale Regulamentului financiar; subliniază, în plus, importanța aprofundării sinergiilor cu fondurile structurale și de investiții europene;

7.  subliniază potențialul de creștere economică generat de transformarea tehnologică a Europei și solicită ca bugetul UE să-și aducă o contribuție adecvată la sprijinirea digitalizării industriei europene, promovarea competențelor digitale și a spiritului antreprenorial în domeniul digital; subliniază importanța investițiilor suplimentare în capacitățile digitale, inclusiv în sistemele informatice de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică în UE; subliniază că se preconizează ca programul Europa digitală să primească o alocare semnificativ mai mare în CFM 2021-2027 și, prin urmare, intenționează să majoreze finanțarea în acest domeniu în bugetul exercițiului următor;

8.  evidențiază succesul Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) în atragerea de investiții suplimentare în UE, cu scopul de a atinge un obiectiv de investiții de cel puțin 500 de miliarde EUR până în 2020, în urma extinderii duratei sale; atrage atenția totuși asupra recomandărilor Curții de Conturi Europene de a îmbunătăți, în continuare, aplicarea sa în ceea ce privește adiționalitatea proiectelor selectate; reamintește că fondul de garantare al FEIS a fost finanțat parțial prin realocări de la programul Orizont 2020 și de la Mecanismul pentru interconectarea Europei și își reafirmă opinia susținută de mult timp potrivit căreia noile inițiative trebuie să fie finanțate integral cu fonduri noi;

9.  este pe deplin convins că îmbunătățirea echității și asigurarea egalității de șanse în cadrul economiei sociale de piață europene reprezintă o condiție prealabilă pentru dezvoltarea durabilă a Uniunii; intenționează să asigure o finanțare suficientă pentru programele de tipul COSME și Tehnologiile viitoare și emergente (FET), care contribuie în mod semnificativ la succesul întreprinderilor nou-înființate și al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-urilor), acestea reprezentând coloana vertebrală a economiei europene și vectori esențiali ai creșterii economice, ai creării de locuri de muncă, ai inovării și ai integrării sociale; subliniază nivelul înalt de executare a acestor programe și observă că dispun de o capacitate de absorbție și mai mare;

Siguranță, securitate și pace pentru cetățenii europeni

10.  consideră că protejarea frontierelor externe ale UE și a securității sale interne, cu sprijinul unei poliții de frontieră și al unei gărzi de coastă la nivel european consolidate și al Europol, o Uniune Europeană fără granițe interne, precum și funcționarea adecvată a spațiului Schengen și libertatea de circulație în Uniune sunt indisolubil legate și reciproc avantajoase; subliniază, în paralel, importanța unor investiții solide ale UE în domeniul securității interne, cu scopul, printre altele, de a îmbunătăți asigurarea respectării legii și răspunsul UE în materie judiciară la amenințarea reprezentată de infracțiunile transfrontaliere și a promova schimbul de informații, cu sprijinul consolidat din partea Eurojust și a Parchetului european; consideră obligatorie asigurarea unei finanțări adecvate, a personalului și a formării acestuia în toate agențiile care își desfășoară activitatea în domeniul securității, al justiției și al controlului frontierelor, deoarece nivelul actual al finanțării este insuficient, având în vedere creșterea considerabilă a responsabilităților acestora, importanța cooperării lor, nevoia de inovații tehnologice și adaptare și rolul lor esențial în consolidarea cooperării și coordonării între statele membre;

11.  subliniază, în paralel, responsabilitatea umanitară a UE în politica de migrație și recunoaște rolul esențial al Biroului European de Sprijin pentru Azil și al Agenției pentru Drepturi Fundamentale în dezvoltarea și punerea în aplicare în statele membre a unor practici comune în materie de azil; consideră că este o obligație de a asigura o finanțare adecvată, personal și formarea personalului în toate agențiile care își desfășoară activitatea în domeniul migrației, azilului și drepturilor omului, cu resurse financiare și umane adecvate pentru ca acestea să își poată îndeplini rolul în mod corespunzător;

12.  salută angajamentul statelor membre pentru o nouă agendă de apărare a UE și dorința acestora de a continua cooperarea europeană în domeniul apărării; sprijină importanța lansării Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), ca o primă etapă a punerii în aplicare a Fondului european de apărare; solicită o creștere suplimentară a bugetului pentru apărare al Uniunii, care să fie finanțat exclusiv din credite noi, pentru a îmbunătăți competitivitatea și inovarea industriei europene de apărare;

13.  sprijină cu fermitate eforturile consolidate ale UE de a aborda amenințările în creștere la adresa securității, precum radicalizarea și extremismul violent, în interiorul Europei și în țările învecinate, precum și o mai bună coordonare a unor astfel de programe la nivelul Uniunii;

14.  subliniază că securitatea cibernetică este esențială pentru prosperitatea și securitatea Uniunii, precum și pentru viața privată a cetățenilor săi, că atacurile cibernetice, criminalitatea informatică și manipularea amenință societățile deschise și că spionajul economic împiedică funcționarea pieței unice digitale și pune în pericol competitivitatea întreprinderilor europene; solicită resurse financiare adecvate pentru a dota toate agențiile relevante cu fonduri adecvate în vederea acoperirii sarcinilor operaționale și administrative, cu scopul de a contribui la securitatea rețelelor și a sistemelor informatice, a consolida reziliența cibernetică și a combate criminalitatea informatică; sprijină, în acest context, cooperarea strategică dintre Agenția UE pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA) și Europol;

15.  reamintește că pacea și stabilitatea sunt valori fundamentale care sunt sprijinite de bugetul Uniunii Europene și subliniază, în acest sens, contribuția semnificativă pe care a avut-o Uniunea la pace și reconciliere în insula Irlanda, în special prin sprijinul său pentru Acordul din Vinerea Mare și finanțarea programelor PEACE și INTERREG; subliniază importanța menținerii finanțării pentru aceste programe după Brexit;

16.  consideră, făcând trimitere la Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la folosirea datelor utilizatorilor Facebook de către Cambridge Analytica și impactul asupra protecției datelor(6), că lupta împotriva dezinformării, în special monitorizarea și descoperirea răspândirii de informații false și a oricărui alt tip de interferență externă reprezintă o prioritate în vederea asigurării unor alegeri corecte și democratice, în special în anul alegerilor europene; solicită resurse financiare suplimentare cu scopul de a intensifica utilizarea sistematică a instrumentelor de comunicare strategică, pentru a permite o reacție coordonată puternică a UE; sprijină orientările stabilite de Comisie cu privire la modul în care ar trebui să fie utilizate normele existente ale UE pentru a aborda utilizarea datelor personale cu scopul de a viza cetățeni pe platformele de comunicare socială în timpul perioadelor electorale și a garanta echitatea procesului electoral;

17.  este preocupat de faptul că un număr insuficient de cetățeni europeni au impresia că Uniunea Europeană lucrează pentru ei și că le oferă beneficii substanțiale; solicită, prin urmare, resurse financiare adecvate pentru a investi în instrumente de tipul recentelor inițiative ale Parlamentului, „Ce face Europa pentru mine” și „Citizens’ App”, menite să informeze cetățenii despre activitățile Uniunii și să scoată în evidență eforturile depuse pentru promovarea păcii, a democrației, a statului de drept și a libertății de exprimare; consideră că astfel de instrumente ar trebui să fie mai bine diseminate la nivel național;

18.  subliniază faptul că politica agricolă comună și politica comună în domeniul pescuitului sunt pietre de temelie ale integrării europene, care vizează să asigure o aprovizionare cu produse alimentare sigure și de înaltă calitate pentru cetățenii europeni, funcționarea corectă a pieței agricole unice, durabilitatea regiunilor rurale timp de mulți ani și gestionarea durabilă a resurselor naturale; reamintește că aceste politici contribuie la viabilitatea și stabilitatea UE; invită Comisia să continue să sprijine producătorii din întreaga Europă în efortul lor de a face față episoadelor neprevăzute de volatilitate a pieței și de a asigura aprovizionarea cu produse alimentare sigure și de înaltă calitate; solicită să se acorde o atenție deosebită agriculturii la scară mică și pescuitului tradițional;

Consolidarea solidarității și a înțelegerii reciproce

19.  solicită resurse financiare suplimentare pentru a răspunde viitoarelor nevoi ale Erasmus+, principalul program al Europei pentru educație, inclusiv educația și formarea profesională, tineret și sport, ținând seama, de asemenea, de dimensiunea sa externă; subliniază că sunt necesare resurse adecvate pentru a „democratiza” programul, făcând finanțarea acestuia accesibilă persoanelor din toate mediile și lucrând la un cadru european pentru programe de ucenicie de calitate și eficace, ca mijloc de combatere a șomajului în rândul tinerilor; reamintește că Parlamentul a solicitat ca pachetul financiar al acestui program să fie triplat în următorul CFM; solicită consolidarea cooperării dintre programele de educație, ucenicii, cultură și cercetare;

20.  reamintește că într-un moment în care proiectul european este pus sub semnul întrebării, este esențială reînnoirea unui angajament ferm față de Europa prin cultură, cunoștințe, creație și inovare; consideră, prin urmare, că programele Europa creativă și MEDIA ar trebui sprijinite la un nivel adecvat;

21.  subliniază că lupta împotriva șomajului în rândul tinerilor necesită eforturi financiare suplimentare substanțiale cu scopul de a crea oportunități pentru educație, formare și ocuparea forței de muncă; evidențiază, în acest sens, impactul pozitiv al Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, care a sprijinit aproximativ 1,7 milioane de tineri până la sfârșitul anului 2017; salută faptul că, la solicitarea fermă a Parlamentului, rezultatul negocierilor privind bugetul pe 2019 a fost aducerea Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor la o valoare totală de 350 de milioane EUR în 2019; se așteaptă ca bugetul pe 2020 să demonstreze o ambiție ridicată în ceea ce privește acest program, pentru a asigura o tranziție lină către Fondul social european Plus (FSE+) în următorul CFM; subliniază necesitatea de a accelera punerea în aplicare a acestui program și de a îmbunătăți în continuare eficiența sa, pentru ca acesta să ofere o mai mare valoare adăugată europeană politicilor naționale de ocupare a forței de muncă;

22.  consideră că, la nivel european, coeziunea socială trebuie să contribuie la soluții durabile pentru combaterea sărăciei, a excluderii sociale și a discriminării, pentru o mai bună incluziune a persoanelor cu dizabilități, precum și pentru schimbările demografice structurale pe termen lung; subliniază nevoia de resurse financiare pentru programele relevante ale UE care ajută populația în curs de îmbătrânire, furnizându-i un sprijin adecvat în ceea ce privește accesul la mobilitate, asistență medicală și servicii publice;

23.  reamintește nevoia de solidaritate și de partajare a responsabilității între statele membre în materie de migrație și azil și invită statele membre să utilizeze în mod eficient Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) prin programe naționale; solicită alocarea unor resurse adecvate în cadrul bugetului din 2020 pentru acest fond, cu scopul de a sprijini primirea solicitanților de azil în statele membre, strategiile de returnare echitabile, programele de relocare, politicile în domeniul migrației legale și promovarea integrării efective a resortisanților țărilor terțe; consideră că ar trebui întărită susținerea orașelor și a municipalităților în sistemul european de azil;

24.  reamintește că soluția de lungă durată la fenomenul actual al migrației se află în dezvoltarea politică, economică, socială și de mediu a țărilor din care provin fluxurile de migrație; solicită ca Instrumentul european de vecinătate și instrumentul de cooperare pentru dezvoltare să fie dotate cu suficiente resurse financiare pentru a sprijini această prioritate și să promoveze dezvoltarea, în continuare, a parteneriatelor durabile și reciproc avantajoase, de exemplu cu țările africane; în acest context, reafirmă necesitatea de a oferi un sprijin financiar suficient și continuu organizațiilor internaționale, inclusiv Agenției ONU de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA), Agenției ONU pentru refugiați (UNHCR) și Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM); solicită consolidarea sprijinului financiar și organizatoric dedicat programelor care contribuie la schimburile dintre UE și țările partenere în domenii precum formarea profesională, crearea de noi întreprinderi, sprijinirea IMM-urilor, asistența medicală și educația, precum și pentru politicile legate de apa curată, tratarea apelor reziduale și eliminarea deșeurilor;

25.  consideră că discriminarea bazată pe gen este intolerabilă și incompatibilă cu valorile UE; subliniază că rata de succes a cererilor pentru programul Daphne și alte fonduri care vizează combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor este alarmant de scăzută și intenționează să asigure finanțarea sporită a programului; în plus, consideră că integrarea perspectivei de gen este o strategie eficientă pentru realizarea egalității de gen și combaterea discriminării și solicită ca perspectiva egalității de gen să fie integrată în politicile relevante ale UE și în programele de cheltuieli; așteaptă din partea Comisiei să prezinte, cât mai repede posibil, un cadru pentru integrarea dimensiunii de gen în bugetul Uniunii;

26.  reamintește importanța politicii europene de vecinătate care consolidează relațiile cu țările vecine, sprijină procesele de pace, stimulează creșterea economică și socială și cooperarea transfrontalieră durabilă; subliniază că relațiile solide dintre UE și Balcanii de Vest sunt esențiale pentru stabilizarea regiunii și procesul său de preaderare; reamintește că finanțarea din bugetul Uniunii trebuie adaptată pentru a consolida capacitatea țărilor de a continua reformele juridice, politice, sociale și economice necesare, îmbunătățind, în special, funcționarea corectă a administrației publice și sprijinind stabilitatea și reziliența instituțiilor democratice și punerea în aplicare a statului de drept;

Abordarea provocărilor de mediu și a schimbărilor climatice

27.  subliniază faptul că bugetul pe 2020 trebuie să contribuie în mod semnificativ la abordarea provocărilor legate de mediu și schimbările climatice, pentru a compensa întârzierile actuale și a respecta angajamentele UE; reamintește angajamentul Uniunii de a fi lider în tranziția către o economie circulară cu emisii scăzute de dioxid de carbon și neutră din punctul de vedere al climei, dar regretă faptul că Uniunea nu își îndeplinește obiectivele în materie de climă, în special în ceea ce privește alocarea a 20 % din cheltuielile Uniunii pentru obiectivele legate de climă, în perioada 2014-2020; consideră, prin urmare, că o creștere semnificativă a cheltuielilor legate de climă este esențială pentru a progresa către realizarea obiectivelor politicii climatice ale Uniunii și ale Acordului de la Paris; consideră că ar trebui promovată, în continuare, și optimizată integrarea aspectelor legate de climă în toate sectoarele politicii Uniunii iar, după caz, ar trebui introduse imunizarea la schimbările climatice și verificarea durabilității; solicită să se aloce mai multe resurse financiare tuturor programelor relevante ale Uniunii de sprijinire a proiectelor cu valoare adăugată europeană, care contribuie la tranziția către o energie curată și la utilizarea eficientă a resurselor, la promovarea unei economii verzi și albastre durabile și la conservarea naturii, cu accent pe biodiversitate, habitate și speciile pe cale de dispariție;

28.  subliniază că, în vederea unei abordări coerente și eficiente a schimbărilor climatice, UE ar trebui să facă din ratificarea și punerea în aplicare a Acordului de la Paris o condiție pentru viitoarele acorduri comerciale; reamintește, în acest sens, Rezoluția sa din 3 iulie 2018 referitoare la diplomația în domeniul climei(7) și solicitarea sa adresată Comisiei în vederea realizării unei evaluări cuprinzătoare a coerenței dintre acordurile de liber schimb existente și angajamentele asumate prin Acordul de la Paris; consideră că, dacă aceste angajamente nu ar fi îndeplinite de un partener al UE, Comisia ar putea impune o suspendare temporară a angajamentelor asumate de UE față de acel partener în ceea ce privește liberalizarea comerțului;

Chestiuni restante pentru procedura 2020

29.  se așteaptă ca retragerea Regatului Unit din Uniune în martie 2019 să nu aibă un impact direct asupra bugetului 2020, deoarece Regatul Unit va contribui și va participa la execuția bugetului; îndeamnă, cu toate acestea, Comisia să evalueze și să pregătească toate scenariile posibile în vederea asigurării unei bune gestiuni financiare a bugetului Uniunii și a unui plan de urgență, care să definească angajamente clare și să descrie mecanisme, protejând bugetul UE în cazul în care Regatul Unit nu contribuie sau nu participă la punerea în aplicare a bugetului UE pe 2020;

30.  reamintește că, după declarația comună a Parlamentului, a Consiliului și a Comisiei privind consolidarea rubricii 1a prin intermediul unui buget rectificativ, emisă în concluziile comune privind bugetul pe 2019, Comisia va prezenta un buget rectificativ care crește nivelurile creditelor pentru programele Erasmus+ și Orizont 2020 de îndată ce ajustarea tehnică a CFM pentru 2020 va fi finalizată în primăvara anului 2019, pentru ca Consiliul și Parlamentul să o examineze rapid;

31.  subliniază că articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar permite ca sumele dezangajate, realizate ca urmare a nepunerii în aplicare totale sau parțiale a proiectelor de cercetare corespondente, să fie puse din nou la dispoziția programelor de cercetare în cadrul procedurii bugetare anuale și nu prevede alte condiții prealabile privind aplicarea sa; invită Comisia să prezinte un raport specific referitor la sumele dezangajate de la programele de cercetare și să ofere toate informațiile și elementele relevante privind acest articol; solicită președinției Consiliului să clarifice dacă acest articol este acum înțeles pe deplin de toate statele membre; solicită, în orice caz, ca această dispoziție și procedura corespunzătoare să fie declanșate în contextul procedurii bugetare 2020, începând deja cu includerea sa în proiectul de buget;

32.  consideră că, în calitate de componentă a autorității bugetare aleasă direct de către cetățeni, Parlamentul ar trebui să își îndeplinească rolul politic și să prezinte propuneri de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare, exprimându-și viziunea politică pentru viitor; se angajează, în acest context, să propună un pachet de proiecte-pilot și acțiuni pregătitoare elaborate în strânsă cooperare cu toate comisiile sale, pentru a găsi echilibrul just între voința politică și fezabilitatea tehnică, evaluată de Comisie;

o
o   o

33.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi.

(1) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(2) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(3) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(4) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(5) JO L 67, 7.3.2019.
(6) Texte adoptate, P8_TA(2018)0433.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0280.

Ultima actualizare: 15 martie 2019Notă juridică