Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2017/0333R(APP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0087/2019

Texte depuse :

A8-0087/2019

Dezbateri :

PV 13/03/2019 - 24
CRE 13/03/2019 - 24

Voturi :

PV 14/03/2019 - 11.17

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0218

Texte adoptate
PDF 137kWORD 49k
Joi, 14 martie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Înființarea Fondului Monetar European
P8_TA-PROV(2019)0218A8-0087/2019

Rezoluția Parlamentului European din 14 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European (COM(2017)08272017/0333R(APP))

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European (COM(2017)0827),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la îmbunătățirea funcționării Uniunii Europene valorificând potențialul Tratatului de la Lisabona(2),

–  având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 5 iulie 2018 privind propunerile de reformare a uniunii economice și monetare (UEM),

–  având în vedere scrisoarea Președintelui Eurogrupului către Președintele Consiliului European din 25 iunie 2018 privind aprofundarea UEM și Declarația de la summitul zonei euro din 29 iunie 2018 referitoare la reforma Mecanismului european de stabilitate,

–  având în vedere raportul din 4 decembrie 2018 al Eurogrupului adresat liderilor privind aprofundarea UEM,

–  având în vedere Declarația de la summitul zonei euro din 14 decembrie 2018,

–  având în vedere poziția comună privind cooperarea viitoare dintre Comisie și MES, din 14 noiembrie 2018,

–  având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (BCE) din 11 aprilie 2018 referitor la propunerea de regulament privind înființarea Fondului Monetar European(3),

–  având în vedere Avizul nr. 2/2018 al Curții de Conturi Europene din 18 septembrie 2018 intitulat „Considerente legate de audit și de asigurarea răspunderii referitoare la propunerea din 6 decembrie 2017 privind înființarea unui Fond Monetar European ancorat în cadrul legislativ al Uniunii”,

–  având în vedere Raportul celor cinci președinți din 22 iunie 2015 privind finalizarea uniunii economice și monetare a Europei, Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei și documentul de reflecție al Comisiei din 31 mai 2017 privind aprofundarea uniunii economice și monetare,

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 iunie 2013 referitoare la consolidarea democrației europene în viitoarea UEM(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 martie 2014 referitoare la aspectele rolului și activității troicii (BCE, Comisia și FMI) în țările din zona euro care participă la program(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 februarie 2017 referitoare la capacitatea bugetară pentru zona euro(6),

–  având în vedere Rezoluția sa din 30 mai 2018 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii(7),

–  având în vedere articolul 99 alineatul (5) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare, desfășurate în conformitate cu articolul 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul interimar al Comisiei pentru bugete și Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru afaceri constituționale (A8-0087/2019),

A.  întrucât introducerea monedei euro este una dintre cele mai importante realizări politice ale proiectului european și piatra de temelie a construcției UEM;

B.  întrucât criza financiară și economică a evidențiat punctele slabe ale arhitecturii zonei euro, subliniind necesitatea urgentă a aprofundării rapide a UEM și a consolidării responsabilității sale democratice și a transparenței;

C.  întrucât moneda euro oferă cetățenilor UE protecție și oportunități; întrucât o zonă euro puternică și stabilă este esențială pentru membrii săi și pentru UE în ansamblu;

D.  întrucât apartenența la o zonă monetară comună necesită aderarea la norme și obligații comune, de exemplu la normele prevăzute în Pactul de stabilitate și de creștere, precum și instrumente comune pentru a răspunde șocurilor economice și financiare grave și pentru a promova responsabilitatea, solidaritatea și convergența socioeconomică ascendentă; întrucât Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (tratatul MES) prevede o conexiune clară cu mecanismele europene de supraveghere macroeconomică, în special respectarea normelor Pactului de stabilitate și de creștere, inclusiv a clauzelor sale de flexibilitate, precum și implementarea unor reforme structurale durabile și favorabile incluziunii; întrucât reducerea riscurilor și partajarea lor ar trebui să aibă loc în paralel cu aprofundarea UEM;

E.  întrucât crearea Fondului european de stabilitate financiară (FESF) și transformarea sa ulterioară în Mecanismul european de stabilitate (MES) au reprezentat un pas important în direcția creării unui mecanism european de gestionare a crizelor, contribuind la consolidarea UEM și oferind asistență financiară mai multor țări europene afectate de criză;

F.  întrucât natura interguvernamentală a MES are implicații asupra procesului său decizional, în special asupra capacității sale de a răspunde rapid la șocurile economice și financiare;

G.  întrucât viitoarea integrare a MES în cadrul juridic al Uniunii ar trebui să fie în continuare înțeleasă ca parte a proiectului de finalizare a UEM;

H.  întrucât dezbaterea în curs privind viitorul Europei și al UEM a evidențiat diferențele de opinii politice între statele membre cu privire la viitorul pe termen lung al MES, dar oferă, totodată, o bază solidă pentru un prim pas important în direcția consolidării rolului său, a dezvoltării instrumentelor sale financiare și a îmbunătățirii eficienței și responsabilității sale democratice ca parte a reformei MES; întrucât discuțiile privind aprofundarea UEM ar trebui să conducă la o soluție politică pentru reformarea MES;

I.  întrucât, pe termen scurt, reforma MES ar trebui să contribuie la uniunea bancară, oferind un mecanism adecvat de sprijin financiar comun pentru Fondul unic de rezoluție (FUR),

1.  salută propunerea Comisiei din 6 decembrie 2017 de regulament al Consiliului privind înființarea Fondului Monetar European și consideră că aceasta reprezintă o contribuție utilă la dezbaterea în curs privind viitorul Europei, aprofundarea UEM și reforma MES; salută, în special, propunerea Comisiei privind integrarea MES în cadrul juridic al UE;

2.  ia act de faptul că funcțiile care urmează să fie exercitate de MES reformat vor ține de domeniul politicii economice, iar utilizarea denumirii de fond monetar european ar putea induce în eroare; ia act de faptul că, în avizul său din 11 aprilie 2018, BCE a sugerat ca succesorul ca MES să păstreze denumirea de „MES”; solicită, în lumina celor de mai sus, o evaluare corespunzătoare și aprofundată a implicațiilor alegerii unei denumiri pentru MES reformat, pentru a asigura un impact cât mai redus posibil asupra funcționării armonioase a MES reformat; sugerează ca MES să își păstreze denumirea actuală, care este recunoscută pe piața de capital, clarificându-se faptul că politica monetară a zonei euro rămâne de competența BCE;

3.  subliniază că buna funcționare a UEM este susținută de existența unei instituții care servește drept „creditor de ultimă instanță”; ia act, în acest context, de contribuția pozitivă a MES la abordarea deficiențelor cadrului instituțional al UEM, și anume prin acordarea de asistență financiară mai multor state membre afectate de criza financiară mondială și de criza datoriilor suverane;

4.  reamintește pozițiile sale anterioare în favoarea integrării MES în cadrul legislativ al UE, transformându-l într-un organism al UE de sine stătător; insistă asupra faptului că această integrare ar trebui să țină seama și de rolul parlamentelor naționale și să continue să fie înțeleasă ca parte a proiectului de finalizare a UEM; consideră că integrarea MES ar permite gestionarea în conformitate cu metoda comunitară, ar asigura coerența deplină a normelor și obligațiilor bugetare, ar facilita coordonarea politicilor economice și bugetare și ar spori legitimitatea democratică și responsabilitatea prin intermediul Parlamentului European;

5.  subliniază că, dacă pe viitor vor fi implicate resurse bugetare ale UE, Parlamentul ar trebui să aibă puterea politică de a exercita toate drepturile de control bugetar aplicabile asupra MES în cadrul procedurii de descărcare de gestiune; constată că, în acest caz, Curtea de Conturi Europeană ar trebui considerată drept auditor extern independent și ar trebui să i se acorde un rol clar și formal în procedura de descărcare de gestiune;

6.  reamintește prerogativele de supraveghere bugetară și democratică ale parlamentelor naționale; consideră că controlul exercitat de parlamentele naționale și de Parlamentul European asupra MES reformat ar trebui în continuare îmbunătățit; consideră că parlamentele naționale ar trebui să aibă dreptul de a obține informații privind activitățile MES reformat și de a se implica într-un dialog cu directorul executiv al MES;

7.  ia act de faptul că propunerea Comisiei a generat o discuție animată cu privire la implicațiile sale politice, financiare și juridice; subliniază însă că această dezbatere privind viziunea pe termen lung asupra cadrului instituțional al MES nu ar trebui să amâne măsurile de care este nevoie urgentă pentru a consolida și a crește responsabilitatea democratică a UEM și capacitatea acesteia de a promova stabilitatea financiară și convergența și de a răspunde la șocurile economice; solicită, prin urmare, o reformă semnificativă a MES pe termen scurt printr-o revizuire a Tratatului privind MES, fără a afecta evoluțiile mai ambițioase din viitor;

8.  subliniază că principala misiune a MES reformat ar trebui să fie în continuare furnizarea de asistență financiară tranzitorie statelor membre care au nevoie, pe baza unei condiționalități specifice convenite în programele de ajustare și ținând seama de învățămintele desprinse din programele anterioare de asistență financiară gestionate de Comisie, de Fondul Monetar Internațional (FMI) și de BCE; subliniază că MES reformat trebuie să dispună de resurse adecvate în acest scop; se opune, prin urmare, oricărei încercări de a transforma MES reformat într-un instrument destinat exclusiv sectorului bancar sau de a reduce capacitatea sa financiară de a sprijini statele membre;

9.  reamintește că gama de instrumente financiare disponibile pentru MES ar trebui să fie disponibile și ameliorate pentru MES reformat, inclusiv posibilitatea de a acorda suficientă asistență financiară preventivă, permițând statelor membre să acceseze asistența înainte de a se confrunta cu dificultăți majore în obținerea de fonduri pe piețele de capital; susține că accesul la linia de credit condiționată cu scop preventiv (PCCL) ar trebui să fie disponibil pe baza unei scrisori de intenție și sub rezerva criteriilor aplicabile; constată că aceste instrumente financiare trebuie utilizate pentru a ajuta statele membre în cazul unor șocuri economice și financiare grave; reamintește că asistența financiară acordată statelor membre poate fi completată de un viitor instrument bugetar pentru convergență și competitivitate, cu scopul de a promova stabilizarea economică și financiară, investițiile și convergența socioeconomică ascendentă în zona euro;

10.  subliniază că UEM cuprinde toate statele membre ale UE care, cu excepția Danemarcei și a Regatului Unit, au obligația de a adopta moneda euro și de a se alătura zonei euro, și că, prin urmare, orice mecanism european de stabilitate ar trebui să fie deschis la participarea tuturor statelor membre ale UE;

11.  consideră că MES reformat ar trebui să joace un rol mai important în gestionarea programelor de asistență financiară, alături de Comisie și în strânsă cooperare cu BCE, asigurând o mai mare autonomie a cadrului instituțional al UE, ori de câte ori este necesar, fără a aduce atingere parteneriatelor adecvate cu alte instituții, și anume FMI;

12.  subliniază că MES reformat ar trebui să dispună de propria sa expertiză pentru a elabora și a evalua elementele impuse de statutul său; subliniază totuși faptul că evaluarea cererilor de asistență financiară, efectuată de MES, precum și luarea deciziilor cu privire la conceperea programelor de ajustare, în cooperare cu alte instituții, nu ar trebui în niciun caz să înlocuiască, să dubleze sau să se suprapună cu supravegherea macroeconomică și bugetară normală prevăzută în normele și reglementările bugetare ale UE, care trebuie să rămână de competența exclusivă a Comisiei;

13.  consideră că posibilele programe de ajustare din viitor ar trebui să țină seama de impactul social al măsurilor propuse, de asemenea comparativ cu impactul pe termen lung al lipsei schimbărilor politice, în lumina unei analize aprofundate a impactului social, realizată în prealabil;

14.  subliniază necesitatea de a asigura o procedură eficientă de luare a deciziilor în cadrul MES reformat, în special în situații de urgență; în acest context, solicită o evaluare a structurii de guvernanță actuale;

15.  solicită o reformă rapidă a MES, prin care să i se definească, de asemenea, rolul, funcțiile și instrumentele financiare, astfel încât MES reformat să poată oferi sprijin în lichidități în caz de rezoluție și să servească drept mecanism de sprijin bugetar pentru Fondul unic de rezoluție; solicită ca mecanismul comun de sprijin să devină operațional cât mai curând posibil, până în 2020, și, în orice caz, înainte de 2024;

16.  subliniază riscurile care decurg din întârzierea aprofundării uniunii bancare; salută concluziile din raportul din 4 decembrie 2018 al Eurogrupului adresat liderilor privind aprofundarea UEM, raport care a fost aprobat, în toate elementele sale, la summitul zonei euro din 14 decembrie 2018; salută, în special, devansarea introducerii mecanismului comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție, cu condiția să se înregistreze progrese suficiente în materie de reducere a riscurilor, ceea ce se va evalua în 2020, precum și aprobarea listei termenilor și condițiilor de principiu privind reforma MES; reamintește poziția sa anterioară privind necesitatea de a finaliza sistemul european de asigurare a depozitelor (EDIS), recunoscând că reducerea riscurilor și partajarea riscurilor ar trebui să funcționeze în paralel; constată că nu s-a ajuns la un rezultat imediat în ceea ce privește viitorul buget al zonei euro și funcția de stabilizare, dar ia act de mandatul de a lucra la instrumentul bugetar pentru convergență și competitivitate; subliniază că au fost realizate progrese semnificative în ceea ce privește reducerea riscurilor; reamintește că Parlamentul a contribuit substanțial la acest lucru, în special în ceea ce privește pachetul bancar și mecanismul de protecție prudențial pentru creditele neperformante;

17.  propune instituirea unui protocol pentru un memorandum interimar de cooperare între MES și Parlament, cu efect imediat, pentru a îmbunătăți dialogul interinstituțional și a consolida transparența și responsabilitatea MES, specificând drepturile Parlamentului și ale deputaților în ceea ce privește întrebările referitoare la MES reformat, audierile periodice, drepturile de nominalizare și drepturile adecvate de control bugetar; reamintește solicitarea sa privind un acord interinstituțional de guvernanță economică; subliniază că directorul executiv al MES reformat ar trebui să fie ales și să prezinte un raport Parlamentului European, la propunerea Consiliului; solicită să se asigure echilibrul de gen în componența organelor de conducere ale MES reformat;

18.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție președinților Consiliului European, Comisiei, Consiliului, Eurogrupului și Băncii Centrale Europene, precum și directorului executiv al Mecanismului european de stabilitate și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO C 252, 18.7.2018, p. 201.
(2) JO C 252, 18.7.2018, p. 215.
(3) JO C 220, 25.6.2018, p. 2.
(4) JO C 65, 19.2.2016, p. 96.
(5) JO C 378, 9.11.2017, p. 182.
(6) JO C 252, 18.7.2018, p. 235.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0226.

Ultima actualizare: 15 martie 2019Notă juridică