Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0180(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0483/2018

Texte depuse :

A8-0483/2018

Dezbateri :

Voturi :

PV 26/03/2019 - 7.17
CRE 26/03/2019 - 7.17

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0237

Texte adoptate
PDF 222kWORD 65k
Marţi, 26 martie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon ***I
P8_TA-PROV(2019)0237A8-0483/2018
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 26 martie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon și indicii de referință pentru activitățile cu impact pozitiv în ceea ce privește emisiile de carbon (COM(2018)0355 – C8-0209/2018 – 2018/0180(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0355),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0209/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 13 martie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0483/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 103.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 24.


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 26 martie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/1011 privind indicii de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și indicii de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris(1)

P8_TC1-COD(2018)0180

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(3),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(4),

întrucât:

(1)  La 25 septembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat un nou cadru global de dezvoltare durabilă: Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, având în centrul său Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD). Comunicarea Comisiei din 2016 intitulată „Următorii pași către un viitor european durabil” face legătura între Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și cadrul de politică al Uniunii, pentru a garanta că toate acțiunile și inițiativele politice ale UE, în cadrul UE și la nivel global, iau în considerare, de la bun început, ODD-urile. Concluziile Consiliului European din 20 iunie 2017 au confirmat angajamentul Uniunii și al statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a Agendei 2030 în mod complet, coerent, cuprinzător, integrat și eficient, în strânsă cooperare cu partenerii și cu alte părți interesate.

(2)  În 2015, Uniunea a încheiat Acordul de la Paris privind schimbările climatice(5). Articolul 2 litera (c) din acordul respectiv stabilește obiectivul de a consolida reacția la schimbările climatice, printre altele prin corelarea fluxurilor financiare cu evoluția către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de gaze cu efect de seră și rezistentă la schimbările climatice.

(3)   În 2018, Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) a publicat Raportul special privind încălzirea globală de 1,5 °C, în care se afirmă că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C ar necesita schimbări rapide de anvergură și fără precedent în toate aspectele societății și că limitarea încălzirii globale la 1,5 °C față de 2 °C ar putea fi însoțită de crearea unei societăți mai durabile și mai echitabile.

(4)  Durabilitatea și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice, mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și circulară sunt esențiale pentru asigurarea competitivității ▌Uniunii. Durabilitatea se află de multă vreme în centrul proiectului Uniunii, iar tratatele ▌ recunosc dimensiunea sa socială și de mediu. Există o marjă limitată pentru a transforma cultura din sectorul financiar către sustenabilitate, cu scopul de a asigura menținerea unei creșteri a temperaturii globale cu mult sub 2° C. Prin urmare, este esențial ca noile investiții în infrastructură să fie sustenabile pe termen lung.

(5)  În martie 2018, Comisia a publicat Planul său de acțiune „Finanțarea creșterii durabile”(6), lansând o strategie ambițioasă și cuprinzătoare privind finanțarea durabilă. Unul dintre obiectivele acestui plan de acțiune este acela de a reorienta fluxurile de capital spre investiții durabile pentru a obține o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Acordarea unei atenții mai mari limitării impactului schimbărilor climatice este esențială, întrucât dezastrele provocate de caracterul imprevizibil al condițiilor meteorologice au crescut considerabil.

(6)  Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului(7) a făcut apel la o creștere a finanțării sectorului privat pentru cheltuielile legate de mediu și climă, în special prin crearea de stimulente și metodologii care să încurajeze întreprinderile să măsoare costurile de mediu ale afacerilor și profiturile obținute din utilizarea serviciilor de mediu.

(7)  Realizarea ODD-urilor în Uniune necesită direcționarea fluxurilor de capital spre investiții durabile. Este important să se exploateze pe deplin potențialul pieței interne pentru realizarea acestor obiective. În acest context, este esențial să se elimine obstacolele din calea unei circulații eficiente a capitalului în investiții durabile pe piața internă și să se prevină apariția unor astfel de obstacole preconizate.

(8)  Pentru a atinge obiectivele de încălzire globală pe termen lung ale Acordului de la Paris și pentru a reduce în mod semnificativ riscurile și efectele schimbărilor climatice, obiectivul global ar trebui să fie acela de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale.

(9)  Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului(8) stabilește norme uniforme pentru indicii de referință din Uniune și acoperă diferite tipuri de indici de referință. Din ce în ce mai mulți investitori urmăresc strategii de investiții cu emisii scăzute de dioxid de carbon și recurg la indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon pentru a caracteriza sau măsura performanța portofoliilor de investiții. Instituirea unor indici de referință ale UE pentru activitățile de tranziție climatică și a unor indici de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris, bazați pe o metodologie legată de angajamentele privind emisiile de dioxid de carbon din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, ar contribui la o mai mare transparență și ar contribui la prevenirea fenomenului de „greenwashing”.

(10)  O mare varietate de indici sunt în prezent grupați împreună ca indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. Acești indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon sunt utilizați ca indici de referință pentru portofoliile și produsele de investiții care sunt vândute la nivel transfrontalier. Calitatea și integritatea indicilor de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon afectează funcționarea eficientă a pieței interne într-o gamă largă de portofolii de investiții individuale și colective. Mulți indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon utilizați ca măsuri de performanță pentru portofoliile de investiții, în special pentru conturile de investiții separate și schemele de investiții colective, sunt furnizați într-un stat membru, dar sunt utilizați de administratorii de portofolii și de active în alte state membre. În plus, administratorii de portofolii și de active își acoperă frecvent riscurile legate de expunerea la dioxid de carbon prin utilizarea unor indici de referință produși în alte state membre.

(11)  Pe piață au apărut diferite categorii de indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon cu diferite grade de ambiție. În timp ce unii indici de referință vizează reducerea amprentei de carbon a unui portofoliu de investiții standard, altele vizează selectarea numai a componentelor care contribuie la atingerea obiectivului de 2°C stabilit în Acordul de la Paris privind schimbările climatice. În pofida diferențelor dintre obiective și strategii, numeroși astfel de indici de referință sunt promovați în mod obișnuit ca indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon. Standardele minime și o metodologie comună pentru indicii de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și pentru indicii de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris ar contribui la evitarea greenwashing.

(12)  Abordările divergente privind metodologiile indicilor de referință au ca rezultat fragmentarea pieței interne, deoarece utilizatorii indicilor de referință nu au informații clare cu privire la faptul dacă un anumit indice pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon este un indice de referință aliniat la obiectivul de 2°C sau doar un indice de referință care vizează reducerea amprentei de carbon a unui portofoliu de investiții standard. Pentru a aborda revendicările potențial nelegitime ale administratorilor cu privire la impactul scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon al activităților care fac obiectul indicilor lor de referință, este probabil ca statele membre să adopte norme diferite pentru a evita confuzia în rândul investitorilor și ambiguitatea pentru investitori în legătură cu obiectivele și nivelul de ambiție care stau la baza diferitelor categorii de așa-numiți indici pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon utilizați drept indici de referință pentru un portofoliu de investiții în activități cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon.

(13)  În lipsa unui cadru armonizat care să asigure precizia și integritatea principalelor categorii de indici de referință pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon utilizați în portofoliile de investiții individuale sau colective, este probabil ca diferențele dintre abordările statelor membre să creeze obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne.

(14)  Pentru a menține buna funcționare a pieței interne în beneficiul investitorului final, pentru a îmbunătăți în continuare condițiile de funcționare a acesteia și pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorilor și investitorilor, este deci oportună modificarea Regulamentului (UE) 2016/1011 prin introducerea unui cadru de reglementare care stabilește indicii minimi de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și pentru indicii de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris la nivelul Uniunii. În această privință, este deosebit de important ca acești indici de referință să nu dăuneze semnificativ altor obiective de mediu, sociale și de guvernanță.

(15)  Introducerea unei distincții clare între indicii de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și indicii de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris și elaborarea de standarde minime pentru fiecare dintre aceștia ar contribui la asigurarea coerenței între acești indici de referință. Indicele de referință al UE aliniat la Acordul de la Paris ar trebui să fie conform cu obiectivul pe termen lung privind încălzirea globală prevăzut în Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

(16)  Pentru a se asigura că etichetele „indicii de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică” și „indicii de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris” sunt fiabile și ușor de recunoscut pentru investitorii din întreaga Uniune, numai administratorii care respectă cerințele prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie eligibili pentru a utiliza aceste etichete în momentul comercializării în Uniune.

(17)  Prezentul regulament ar trebui să se aplice numai indicilor de referință care utilizează eticheta „indice de referință al UE pentru activități de tranziție climatică” sau „indice de referință ai UE aliniat la Acordul de la Paris”.

(18)  Pentru a încuraja întreprinderile să prezinte obiective credibile privind reducerile emisiilor de dioxid de carbon, administratorul unui indice de referință al UE pentru activități de tranziție climatică pentru selectarea sau ponderarea activelor-suport ar trebui să ia în considerare întreprinderile care au un obiectiv de reducere a emisiilor lor de carbon în vederea unei alinieri generale la obiectivul pe termen lung de încălzire globală al Acordului de la Paris privind schimbările climatice. Acest obiective ar trebui să fie credibil și făcut public, în sensul că ar trebui să atragă după sine un angajament real de decarbonizare și că ar trebui să fie suficient de detaliat și viabil din punct de vedere tehnic.

(19)  ▌Utilizatorii de ▌indici de referință nu dispun întotdeauna de informațiile necesare referitoare la măsura în care metodologia administratorilor de indici de referință ia în considerare factorii ESG. De asemenea, informațiile existente sunt adesea dispersate sau inexistente și nu permit o comparație eficientă în scopuri de investiții transfrontaliere. Pentru a le permite participanților să facă alegeri în cunoștință de cauză, tuturor administratorilor de indici de referință, cu excepția administratorilor de indici de referință ai ratei dobânzii și de indici ai cursului de schimb, ar trebui să li se solicite să prezinte ▌în declarația privind indicele de referință dacă indicii de referință sau familiile de indici de referință urmăresc sau nu obiectivele ESG și dacă administratorul de indici de referință oferă sau nu astfel de indici de referință.

(20)  Pentru a informa investitorii cu privire la gradul de conformitate cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, în cazul indicilor de referință semnificativi pentru acțiuni și obligațiuni, precum și al indicilor de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică și indicii de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris, administratorul de indici de referință ar trebui să publice informații detaliate privind măsura în care se asigură sau nu un grad general de aliniere la obiectivul de reducere a emisiilor de carbon sau de atingere a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

(21)  Din aceleași motive, administratorii indicilor de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică și ai indicilor de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris ar trebui să publice, de asemenea, metodologia utilizată pentru calcularea acestora. Aceste informații ar trebui să descrie modul în care activele-suport au fost selectate și ponderate, precum și care sunt activele excluse și din ce motiv. ▌Pentru a evalua modul în care indicele de referință contribuie la atingerea obiectivelor de mediu, administratorul indicilor de referință ar trebui să prezinte modul în care au fost măsurate emisiile de carbon ale activelor-suport, valorile respective, inclusiv amprenta totală de carbon a indicelui de referință, precum și tipul și sursa datelor utilizate. Pentru a le permite administratorilor de active să aleagă cel mai adecvat indice de referință pentru strategia lor de investiții, administratorii indicilor de referință ar trebui să explice raționamentul din spatele parametrilor metodologiei lor și modul în care indicele de referință contribuie la obiectivele de mediu ▌. Informațiile publicate ar trebui să includă, de asemenea, detalii privind frecvența revizuirilor și procedura urmată.

(22)  Metodologiile utilizate pentru indicii de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și indicii de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris ar trebui să se bazeze pe traiectorii de decarbonizare bazate pe date științifice sau pe o aliniere generală la obiectivele de încălzire globală pe termen lung ale Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

(23)  Pentru a asigura o aderare continuă la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice selectat, administratorii indicilor de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și ai indicilor de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris ar trebui să își revizuiască în mod regulat metodologiile și să informeze utilizatorii cu privire la procedurile aplicabile în cazul oricărei modificări substanțiale. La introducerea unei modificări substanțiale, administratorii indicilor de referință ar trebui să dezvăluie motivele acestei modificări și să arate, cu explicații că modificarea respectivă este în concordanță cu obiectivele inițiale ale indicilor de referință.

(24)  Indicii de referință care nu au active-suport cu un impact asupra schimbărilor climatice, cum ar fi indicii de referință ai ratei dobânzii sau ai cursului de schimb, ar trebui să fie scutiți să publice în declarația privind indicele de referință informații privind măsura în care se asigură sau nu un grad general de aliniere la obiectivul de reducere a emisiilor de carbon sau de atingere a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice. În plus, ar trebui să fie suficient ca indicii de referință respectivi sau familiile de indici de referință, care nu urmăresc obiective în materie de emisii de carbon, să indice în mod clar în declarația privind indicele de referință că nu urmăresc astfel de obiective.

(25)  Pentru a crește transparența și a asigura un nivel adecvat de armonizare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a aduce precizări ▌cu privire la conținutul minim al obligațiilor de publicare de informații pe care ar trebui să le respecte administratorii de indici de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică și indici de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris și standardele minime de armonizare a metodologiei a indicilor de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică și indicilor de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris, inclusiv metoda de calculare a emisiilor de dioxid de carbon ▌asociate activelor-suport, ținând seama de metodele privind amprenta de mediu a produselor și a organizațiilor, astfel cum sunt definite la punctul 2 literele (a) și (b) din Recomandarea 2013/179/UE(9) a Comisiei și de activitatea grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă (TEG). Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări deschise și publice adecvate în legătură cu fiecare din aceste acte delegate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare ▌. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate și primesc procesele-verbale ale tuturor reuniunilor Grupului de experți tehnici al Comisiei privind finanțarea sustenabilă.

(26)  Articolul 51 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1011 a introdus o perioadă de tranziție, astfel încât un furnizor de indici ce furnizează un indice de referință la 30 iunie 2016 solicită autorizarea până la 1 ianuarie 2020. Întreruperea furnizării indicilor de referință poate avea un impact asupra integrității pieței, asupra stabilității financiare, asupra consumatorilor, asupra economiei reale sau asupra finanțării gospodăriilor și afacerilor din statele membre. Întreruperea furnizării unui indice de referință critic de către un administrator ar putea afecta valabilitatea contractelor financiare sau a instrumentelor financiare. O astfel de întrerupere a furnizării unui indice de referință critic ar putea provoca perturbări atât investitorilor, cât și consumatorilor, cu posibile repercusiuni grave asupra stabilității financiare. În plus, încetarea contribuțiilor cu date de intrare la indicii de referință critici ar putea submina caracterul reprezentativ al acestor indici de referință și ar putea avea un impact negativ asupra capacității indicilor de referință respectivi de a reflecta piața sau realitatea economică subiacentă a acestora. Prin urmare, ar trebui asigurată posibilitatea de delegare a administrării indicilor de referință critici, precum și a contribuțiilor la indicii de referință respectivi pentru o perioadă totală de 5 ani. Indicii de referință critici se află într-un proces de reformă. Trecerea de la un indice de referință critic existent la o rată care îi succedă în mod adecvat necesită o perioadă de tranziție, astfel încât să poată fi finalizate fără perturbări toate măsurile juridice și tehnice necesare pentru o astfel de trecere. În cursul acestei perioade de tranziție va trebui ca indicele de referință critic existent să fie publicat împreună cu ultima rată care îi succedă. Prin urmare, este necesar să se extindă perioada în care poate fi publicat și folosit un indice de referință critic existent fără ca administratorul acestuia să fi solicitat autorizația.

(27)  Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/1011 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului (UE) 2016/1011

Regulamentul (UE) 2016/1011 se modifică după cum urmează:

1.  la articolul 3 alineatul (1), se introduc următoarele puncte▌:"

„23a. «indice de referință al UE pentru activități de tranziție climatică» înseamnă un indice de referință etichetat ca indice de referință al UE pentru activități tranziția climatică unde activele-suport, în sensul punctului 1 litera (b) punctul (ii) de la prezentul alineat, sunt selectate, ponderate sau excluse astfel încât portofoliul de referință rezultat să se afle pe o traiectorie de decarbonizare și este conceput în conformitate cu standardele stabilite în actele delegate menționate la articolul 19a alineatul (2).

Furnizorii de indici de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică trebuie să selecteze, să pondereze sau să excludă activele suport emise de societăți care urmează o traiectorie de decarbonizare până la 31 decembrie 2022 în conformitate cu următoarele cerințe:

   (i) întreprinderile fac publice obiective măsurabile și bazate pe durată de reducere a emisiilor de dioxid de carbon;
   (ii) întreprinderile fac publice o reducere a emisiilor de carbon care este defalcată până la nivelul filialelor operaționale relevante;
   (iii) întreprinderile fac publice informațiile anuale cu privire la progresele înregistrate în vederea atingerii acestor obiective;
   (iv) activitățile activelor-suport nu afectează în mod semnificativ alte obiective ESG.
   23b. «indice de referință al UE aliniat la Acordul de la Paris» înseamnă un indice de referință etichetat ca indice de referință aliniat la Acordul de la Paris unde activele-suport, în sensul punctului 1 litera (b) punctul (ii) de la prezentul alineat, sunt selectate astfel încât emisiile de carbon din portofoliul de referință rezultat sunt aliniate cu obiectivul pe termen lung privind încălzirea globală din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și este, de asemenea, conceput în conformitate cu standardele minime stabilite în actele delegate menționate la articolul 19a alineatul (2).

Activitățile activelor-suport nu afectează în mod semnificativ alte obiective ESG.

Până la 1 ianuarie 2021, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 19a alineatul (2) cu privire la standardele minime prevăzute la articolul 3 alineatul (1) punctul 23b care identifică sectoarele care trebuie excluse deoarece nu au obiective măsurabile și bazate pe timp de reducere a emisiilor de carbon aliniate cu obiectivul pe termen lung privind încălzirea globală al Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

La elaborarea actelor delegate menționate la alineatul (1), Comisia ia în considerare activitatea Grupului de experți tehnici privind finanțarea durabilă.

După această dată, actul delegat este actualizat din trei în trei ani.

   23c. „traiectorie de decarbonizare”: înseamnă o traiectorie măsurabilă, științifică și încadrată în timp pentru a reduce sfera de aplicare 1, 2 și 3, precum și emisiile de carbon în vederea alinierii la obiectivul pe termen lung privind încălzirea globală al Acordului de la Paris privind schimbările climatice.”

"

2.  Articolul 13 se modifică după cum urmează:

(a)  La alineatul (1) se adaugă următoarea literă ▌:"

„(d) o explicație a modului în care elementele-cheie ale metodologiei prevăzute la litera (a) reflectă factorii de mediu, sociali sau de guvernanță («ESG») pentru fiecare indice de referință sau familie de indici de referință, cu excepția indicilor de referință ai cursului de schimb și ai ratei dobânzii”.

"

(b)  Se introduce următorul alineat ▌:"

„(2a) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la conținutul minim al explicațiilor menționate la alineatul (1) literele (d) din prezentul articol, precum și cu privire la formatul standard care trebuie utilizat.”;

"

3.  În titlul III se introduce următorul capitol ▌:"

„CAPITOLUL 3a

Indici de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică

Articolul 19a

Indici de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris

(1)  Cerințele prevăzute în anexa III se aplică furnizării de indici de referință etichetați ca indici de referință ai EU pentru activități de tranziție climatică sau indici de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris, și contribuirii la aceștia, pe lângă cerințele prevăzute la titlurile II, III și IV sau ca substitut al acestora.

(2)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la standardele minime privind indicii de referință etichetați ca indici de referință ai EU pentru activități de tranziție climatică sau indici de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris:

   (a) criteriile de alegere a activelor-suport, inclusiv, dacă este cazul, toate criteriile de excludere a activelor;
   (b) criteriile și metoda de ponderare a activelor-suport în indicele de referință;
   (c) stabilirea traiectoriei de decarbonizare pentru indicii de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică.

(3)  Un administrator de indici de referință care furnizează un indice de referință al UE pentru activități de tranziție climatică sau un indice de referință al UE aliniat la Acordul de la Paris respectă cerințele menționate la alineatul (1) până la 30 aprilie 2020;

Articolul 19b

Până la 1 ianuarie 2022, administratorii situați în Uniune care furnizează indici de referință semnificativi stabiliți pe baza valorii unuia sau mai multor active-suport sau prețuri-suport depun eforturi pentru a introduce pe piață indicii de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică.

"

4.  La articolul 21 alineatul (3), ultimul paragraf se modifică după cum urmează:"

„Până la sfârșitul perioadei respective, autoritatea competentă își reanalizează decizia de a-l obliga pe administrator să continue publicarea indicelui de referință și poate, dacă este necesar, să prelungească perioada cu o durată de timp adecvată care nu poate depăși 12 luni suplimentare. Perioada maximă de administrare obligatorie nu poate depăși 5 ani în total.”;

"

5.  La articolul 23 alineatul (6), ultimul paragraf se modifică după cum urmează:"

Perioada maximă pentru contribuțiile obligatorii prevăzută la literele (a) și (b) de la primul paragraf nu depășește în total 5 ani.”

"

6.  La articolul 27 se introduc următoarele alineate:"

„(2a) Pentru fiecare cerință de la alineatul (2), declarația privind indicii de referință conține o explicație a modului în care se reflectă factorii de mediu, sociali și de guvernanță în fiecare indice de referință sau pentru familia de indici de referință furnizați și publicați ▌. Pentru indicii de referință sau familiile de indici de referință care nu urmăresc obiective ESG este suficient ca administratorii indicilor de referință să indice în mod clar în declarația privind indicele de referință faptul că nu urmăresc astfel de obiective.

În cazul în care niciun indice de referință în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) punctele 23a și 23b nu este disponibil în portofoliul administratorului de indici de referință individual sau în care nu există indici de referință care urmăresc sau nu iau în considerare obiectivele ESG, acest lucru este menționat de administrator în declarațiile privind toți indicii de referință. Pentru indicii săi de referință semnificativi pentru acțiuni și obligațiuni, administratorul indicelui de referință publică o declarație detaliată privind indicele de referință pentru a stabili dacă și în ce măsură un grad general de aliniere cu obiectivul de reducere a emisiilor de carbon sau de atingere a obiectivului pe termen lung al Acordului de la Paris privind încălzirea globală, în conformitate cu normele de informare pentru produsele financiare de la articolul 5 alineatul (3) din [OP: a se introduce trimiterea la Regulamentul privind informările referitoare la investițiile sustenabile și riscurile de sustenabilitate], este asigurat.

Până la 31 decembrie 2021, toți indicii de referință sau familiile de indici de referință, cu excepția indicilor de referință ai cursului de schimb valutar și ai ratei dobânzii, ar trebui, în declarația lor privind indicele de referință, să includă o explicație a modului în care metodologia se aliniază la obiectivul de reducere a emisiilor de dioxid de carbon sau atinge obiectivul pe termen lung privind încălzirea globală al Acordului de la Paris privind schimbările climatice.”

(2b)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 49 pentru a aduce precizări suplimentare cu privire la informațiile menționate la alineatul (2a) din prezentul articol, precum și formatul standard care trebuie utilizat pentru trimiterile la factorii ESG pentru a permite operatorilor de pe piață să facă alegeri în cunoștință de cauză și pentru a asigura fezabilitatea tehnică a acestui alineat.

"

7.  Articolul 49 se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2a), articolul 19 alineatul (2a) , articolul 20 alineatul (6), articolul 24 alineatul (2), articolul 27 alineatul (2), articolul 33 alineatul (7), articolul 51 alineatul (6) și articolul 54 alineatul (3) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la ... [OP data intrării în vigoare a prezentului act de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (2), articolul 13 alineatul (2a), articolul 19 alineatul (2a), articolul 20 alineatul (6), articolul 24 alineatul (2), articolul 27 alineatul (2b), articolul 33 alineatul (7), articolul 51 alineatul (6) și articolul 54 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (2), articolului 13 alineatul (2a), articolului 19 alineatul (2a), articolului 20 alineatul (6), articolului 24 alineatul (2), articolului 27 alineatul (2b), articolului 33 alineatul (7), articolului 51 alineatul (6) și articolului 54 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de trei luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înainte expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Perioada respectivă se prelungește cu trei luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

"

8.  La articolul 51 se adaugă următoarele alineate:"

„(4a) Un furnizor de indici poate continua să furnizeze un indiciu de referință existent stabilit ca fiind critic printr-un act de punere în aplicare adoptat de Comisie în conformitate cu articolul 20 până la 31 decembrie 2021.

(4b)  Un indice de referință existent stabilit ca fiind critic printr-un act de punere în aplicare adoptat de Comisie în conformitate cu articolul 20 poate fi utilizat în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare existente și noi sau pentru a măsura performanțele unui fond de investiții până la 31 decembrie 2021.

(4c)  Cu excepția cazului în care Comisia a adoptat o decizie de echivalare în sensul articolului 30 alineatul (2) sau (3) sau cu excepția cazului în care un administrator a fost recunoscut în temeiul articolului 32 sau un indice de referință a fost aprobat în temeiul articolului 33, utilizarea în Uniune de către entitățile supravegheate a unui indice de referință furnizat de un administrator situat într-o țară terță, care este deja utilizat în Uniune ca referință pentru instrumente financiare, contracte financiare sau măsurare a performanței unui fond de investiții este permisă numai pentru astfel de instrumente financiare, contracte financiare și măsurare a performanței unui fond de investiții care se raportau deja la indicele de referință respectiv în Uniune la 31 decembrie 2021 sau care adaugă o trimitere la un astfel de indice de referință înainte de această dată.”;

(3a)  Până la 31 decembrie 2022, Comisia revizuiește standardele minime pentru valorile de referință menționate la articolul 23a și 23b pentru a se asigura că selectarea activelor-suport este coerentă cu investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite de un cadru la nivelul Uniunii.

(4)  Înainte de 31 decembrie 2022, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind impactul prezentului regulament și fezabilitatea unor „indici de referință ESG”, ținând seama de natura evolutivă a indicatorilor de durabilitate și de metodele utilizate pentru măsurarea acestora. Raportul este însoțit, atunci când este cazul, de o propunere legislativă.”

"

9.  la articolul 54 se adaugă următorul alineat:"

„(1a) Până la 1 aprilie 2020, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind impactul punerii în aplicare a dispozițiilor referitoare la funcționarea indicilor de referință din țările terțe în UE, inclusiv recurgerea de către administratori ai indicilor de referință din țări terțe la susținere, recunoaștere sau echivalență, precum și la eventualele deficiențe ale cadrului actual. Raportul analizează, de asemenea, consecințele aplicării dispozițiilor articolului 51 alineatele (4a) - (4c) asupra administratorilor indicilor de referință din UE și din afara UE, inclusiv în ceea ce privește condițiile de concurență echitabile. Raportul respectiv analizează în special necesitatea de a modifica prezentul regulament și este însoțit de o propunere legislativă, dacă este cazul.”

"

10.  Anexele se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Un administrator de indici de referință care furnizează un indice de referință pentru activități de tranziție climatică al UE sau un indice de referință aliniat la Acordul de la Paris în conformitate cu articolul 19a respectă cerințele stabilite în prezentul regulament până la 30 aprilie 2020. Administratorii de indici de referință respectă cerințele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) litera (d), articolul 27 alineatele (1a), (1b) și (2a) până la 30 aprilie 2020.

Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA III

Indici de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică și indici de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris

Metodologia aplicabilă indicilor de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică

1.  Administratorul unui indice de referință al UE pentru activități tranziție climatică oficializează, documentează și face publică orice metodologie utilizată pentru calcularea indicelui de referință, descriind următoarele și asigurând în același timp confidențialitatea și protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale), astfel cum sunt definite în Directiva EU 2016/943:

(a)  lista principalelor componente ale ▌indicelui de referință;

(b)  toate criteriile și metodele, inclusiv factorii de selecție și ponderare, metrica și substituenții utilizați în metodologia de calculare a indicelui de referință;

(c)  criteriile aplicate pentru a exclude activele sau întreprinderile care sunt asociate cu un nivel al amprentei de carbon sau cu un nivel al rezervelor de combustibili fosili incompatibil cu includerea în indicele de referință ▌;

(d)  criteriile pentru ▌stabilirea traiectoriei de decarbonizare;

(e)  tipul și sursa datelor ▌utilizate pentru stabilirea traiectoriei de decarbonizare, inclusiv:

(i)  emisiile generate din surse controlate de întreprindere care emite activele-suport de „categoria 1”;

(ii)  emisiile provenite din consumul de electricitate cumpărată, de aburi sau alte surse de energie generate în amonte de întreprindere care emite activele-suport de „categoria 2”;

(iii)  toate emisiile indirecte care nu sunt menționate la litera (h) punctul (ii) care au loc în lanțul valoric al societății care efectuează raportarea , inclusiv emisiile din amonte și din aval de „categoria 3”, în special pentru sectoarele cu impact ridicat asupra schimbărilor climatice și atenuării efectelor acestora;

(iv)  dacă datele ▌ utilizează Metodele privind amprenta de mediu a produselor și a organizațiilor, astfel cum sunt definite la punctul 2 literele (a) și (b) din Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei sau standarde globale ca cele ale Grupului operativ al Consiliului pentru Stabilitate Financiară privind informațiile financiare legate de climă;

(f)  expunerea totală legată de emisiile de carbon a portofoliului de indici ▌;

În cazul în care un indice „mamă” este utilizat pentru construirea unui indice de referință al UE pentru activități de tranziție climatică, se face cunoscută eroarea de traiectorie între indicele de referință al UE pentru activitățile de tranziție climatică și indicele principal.

Când un indice «mamă» este folosit pentru realizarea unui indice de referință al UE pentru activități de tranziție climatică, raportul dintre valoarea de piață a titlurilor de valoare care sunt incluse în indicele de referință pentru activitățile de tranziție climatică și valoarea de piață a titlurilor de valoare în indicele «mamă» se face cunoscut.

Metodologia aplicabilă indicilor de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris

2.   În plus față de dispozițiile de la alineatul (1) literele (a), (b) și (c), administratorul indicilor de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris specifică formula sau calculul care este utilizat pentru a stabili dacă emisiile sunt în conformitate cu obiectivul pe termen lung privind încălzirea globală al Acordului de la Paris privind schimbările climatice, asigurând în același timp confidențialitatea și protecția know-how-ului și a informațiilor de afaceri nedivulgate (secrete comerciale), astfel cum sunt definite în Directiva EU 2016/943.

Modificări aduse metodologiei

3.  Administratorii de indici de referință ai UE pentru activități de tranziție climatică și de indici de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris adoptă și fac publice pentru utilizatori procedurile și raționamentele care stau la baza oricărei propuneri de modificare substanțială a metodologiei lor. Aceste proceduri trebuie să fie în concordanță cu obiectivul imperativ potrivit căruia calculele indicelui de referință trebuie să respecte în permanență obiectivele privind tranziția climatică și alinierea cu Acordul de la Paris. Aceste proceduri prevăd:

(a)  notificarea prealabilă într-un termen clar, care le oferă utilizatorilor suficiente posibilități de a analiza și de a formula observații cu privire la impactul acestor propuneri de modificări, având în vedere aprecierea administratorilor cu privire la circumstanțele globale;

(b)  posibilitatea utilizatorilor de a formula observații cu privire la aceste modificări și a administratorilor de a răspunde la aceste observații, acestea fiind accesibile tuturor utilizatorilor de pe piață după perioada de consultare, cu excepția cazului în care persoana care a formulat observația a solicitat confidențialitatea.

4.  Administratorii de indici de referință ai UE pentru activitățile de tranziție climatică și de indici de referință ai UE aliniați la Acordul de la Paris își examinează în mod regulat și cel puțin o dată pe an metodologiile pentru a se asigura că reflectă în mod fiabil obiectivele declarate și prevăd o procedură pentru a lua în considerare opiniile tuturor utilizatorilor relevanți.”.

(1)* Textul nu a făcut încă obiectul finalizării juridico-lingvistice.
(2) JO C 62, 15.2.2019, p. 103.
(3) JO C 86, 7.3.2019, p. 24.
(4)Poziția Parlamentului European din 26 martie 2019.
(5) JO L 282, 19.10.2016, p. 4.
(6) COM(2018)/0097 final.
(7) Decizia nr. 1386/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind un Program general al Uniunii de acțiune pentru mediu până în 2020 „O viață bună, în limitele planetei noastre” ( JO L 354, 28.12.2013, p. 171).
(8) Regulamentul (UE) 2016/1011 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind indicii utilizați ca indici de referință în cadrul instrumentelor financiare și al contractelor financiare sau pentru a măsura performanțele fondurilor de investiții și de modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2014/17/UE și a Regulamentului (UE) nr. 596/2014 (JO L 171, 29.6.2016, p. 1).
(9) Recomandarea 2013/179/UE a Comisiei din 9 aprilie 2013 privind utilizarea unor metode comune pentru măsurarea și comunicarea performanței de mediu pe durata ciclului de viață a produselor și organizațiilor (JO L 124, 4.5.2013, p. 1).

Ultima actualizare: 27 martie 2019Notă juridică