Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2166(DEC)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0110/2019

Texte depuse :

A8-0110/2019

Dezbateri :

PV 26/03/2019 - 12
CRE 26/03/2019 - 12

Voturi :

PV 26/03/2019 - 13.1
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0242

Texte adoptate
PDF 348kWORD 105k
Marţi, 26 martie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Descărcarea de gestiune 2017: bugetul general al UE - Comisia și agențiile executive
P8_TA-PROV(2019)0242A8-0110/2019
Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Decizie
 Rezoluţie

1. Decizia Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE (COM(2018)0457),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (05824/2019 – C8-0053/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(7);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 28.2.2017, p. 1.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C 357, 4.10.2018, p. 1.
(4) JO C 357, 4.10.2018, p. 9.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(7) Texte adoptate P8_TA-PROV(2019)0243.


2. Decizia Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură aferent exercițiului financiar 2017 (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/776/UE a Comisiei din 18 decembrie 2013 de stabilire a „Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură” și de abrogare a Deciziei 2009/336/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Educație, Audiovizual și Cultură, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 28.2.2017, p. 1.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C 413, 14.11.2018, p. 2.
(4) JO C 434, 30.11.2018, p. 16.
(5) JO C 434, 30.11.2018, p. 209.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 343, 19.12.2013, p. 46.
(11) Texte adoptate, P8_TA-PROV(2019)0243.


3. Decizia Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii aferent exercițiului financiar 2017 (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/771/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și de abrogare a Deciziilor 2004/20/CE și 2007/372/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 28.2.2017, p. 1.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C 413, 14.11.2018, p. 11.
(4) JO C 434, 30.11.2018, p. 16.
(5) JO C 434, 30.11.2018, p. 213.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 341, 18.12.2013, p. 73.
(11) Texte adoptate, P8_TA-PROV(2019)0243.


4. Decizia Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente aferent exercițiului financiar 2017 (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/770/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de instituire a Agenției executive pentru consumatori, sănătate și alimente și de abrogare a Deciziei 2004/858/CE(10),

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2014/927/EU a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2013/770/UE pentru a transforma „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate și Alimente” în „Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente”(11),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(12);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 28.2.2017, p. 1.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C413, 14.11.2018, p. 2.
(4) JO C 434, 30.11.2018, p. 16.
(5) JO C 434, 30.11.2018, p. 229.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 341,18.12.2013, p. 69.
(11) JO L 363, 18.12.2014, p. 183.
(12) Texte adoptate, P8_TA-PROV(2019)0243.


5. Decizia Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2017 (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/779/UE a Comisiei din 17 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/37/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 28.2.2017, p. 1.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C 413, 14.11.2018, p. 9.
(4) JO C 434, 30.11.2018, p. 16.
(5) JO C 434, 30.11.2018, p. 217.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 346, 20.12.2013, p. 58.
(11) Texte adoptate, P8_TA-PROV(2019)0243.


6. Decizia Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Cercetare aferent exercițiului financiar 2017 (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Cercetare pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/778/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 de înființare a Agenției Executive pentru Cercetare și de abrogare a Deciziei 2008/46/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Cercetare descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 28.2.2017, p. 1.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C 413, 14.11.2018, p. 12.
(4) JO C 434, 30.11.2018, p. 16.
(5) JO C 434, 30.11.2018, p. 225.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 346, 20.12.2013, p. 54.
(11) Texte adoptate, P8_TA-PROV(2019)0243.


7. Decizia Parlamentului European din 26 martie 2019 privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele aferent exercițiului financiar 2017 (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere conturile anuale finale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2017(3),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul Curții de Conturi privind conturile anuale ale Agenției Executive pentru Inovare și Rețele pentru exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsul Agenției(4),

–  având în vedere declarația de asigurare(5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(7), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(8), în special articolul 14 alineatul (3),

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1653/2004 al Comisiei din 21 septembrie 2004 de stabilire a Regulamentului financiar tip pentru agențiile executive, în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 58/2003 al Consiliului de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini privind gestionarea programelor comunitare(9), în special articolul 66 primul și al doilea paragraf,

–  având în vedere Decizia de punere în aplicare 2013/801/UE a Comisiei din 23 decembrie 2013 de înființare a Agenției executive pentru inovare și rețele și de abrogare a Deciziei 2007/60/CE, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2008/593/CE(10),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele; întrucât, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.  acordă directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Agenției aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(11);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie, decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia, precum și rezoluția care face parte integrantă din aceste decizii directorului Agenției Executive pentru Inovare și Rețele, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 28.2.2017, p. 1.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C 413, 14.11.2018, p. 11.
(4) JO C 434, 30.11.2018, p. 16.
(5) JO C 434, 30.11.2018, p. 221.
(6) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(7) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(8) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(9) JO L 297, 22.9.2004, p. 6.
(10) JO L 352, 24.12.2013, p. 65.
(11) Texte adoptate, P8_TA-PROV(2019)0243.


8. Decizia Parlamentului European din 26 martie 2019 privind închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017(1),

–  având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (COM(2018)0521 – C8-0318/2018)(2),

–  având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016 (COM(2018)0545) și documentul (documentele) de lucru al (ale) serviciilor Comisiei care îl însoțește (însoțesc),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2017 privind gestionarea și performanța bugetului UE (COM(2018)0457),

–  având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2017 (COM(2018)0661) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește (SWD(2018)0429),

–  având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2017, însoțit de răspunsurile instituțiilor(3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

–  având în vedere declarația de asigurare(4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2017 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2017 (05824/2019 – C8-0053/2019),

–  având în vedere Recomandarea Consiliului din 12 februarie 2019 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetului pentru exercițiul financiar 2017 (05826/2019 – C8-0054/2019),

–  având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului(5), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(6), în special articolele 69, 260, 261 și 262,

–  având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare(7), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

1.  aprobă închiderea conturilor bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017;

2.  își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 26 martie 2019 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2017(8);

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

(1) JO L 51, 28.2.2017, p. 1.
(2) JO C 348, 28.9.2018, p. 1.
(3) JO C 357, 4.10.2018, p. 1.
(4) JO C 357, 4.10.2018, p. 9.
(5) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.
(6) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(7) JO L 11, 16.1.2003, p. 1.
(8) Texte adoptate, P8_TA-PROV(2019)0243.


9. Rezoluția Parlamentului European din 26 martie 2019 conținând observațiile care fac parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia și agențiile executive (2018/2166(DEC))

Parlamentul European,

–  având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2017, secțiunea III - Comisia,

–  având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2017,

–  având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0110/2019),

A.  întrucât bugetul Uniunii joacă un rol semnificativ în realizarea obiectivelor de politică ale Uniunii, deși reprezintă doar 1 % din venitul național brut al Uniunii;

B.  întrucât, atunci când Parlamentul acordă Comisiei descărcarea de gestiune, verifică dacă fondurile au fost utilizate corect și dacă obiectivele politice au fost atinse,

Execuția bugetului pe 2017 și rezultatele obținute

1.  ia act de faptul că, în 2017, al patrulea an de punere în aplicare a actualului cadru financiar multianual (CFM), bugetul Uniunii s-a ridicat la suma de 159,8 miliarde EUR, inclusiv cele șase bugete rectificative, și de faptul că alocările bugetare pentru diferite domenii au fost următoarele:

   a) 75,4 miliarde EUR pentru o creștere inteligentă și favorabilă incluziunii;
   b) 58,6 miliarde EUR pentru sprijinirea sectorului agricol european;
   c) 4,3 miliarde EUR pentru consolidarea frontierelor externe ale Uniunii și abordarea crizei refugiaților și a migrației neregulamentare;
   d) 10,7 miliarde EUR pentru activități în afara Uniunii;
   e) 9,4 miliarde EUR pentru administrarea instituțiilor Uniunii;

2.  subliniază că bugetul Uniunii sprijină implementarea politicilor Uniunii și permite realizarea obiectivelor acestora și punerea în aplicare a priorităților lor, prin completarea resurselor statelor membre dedicate acelorași scopuri; ia act, în această privință, de obținerea următoarelor rezultate:

   a) în 2017, Orizont 2020 a oferit o finanțare în valoare de 8,5 miliarde EUR, care a mobilizat în continuare investiții suplimentare directe, fiind asigurată astfel o finanțare totală de 10,6 miliarde EUR, pentru 5 000 de proiecte;
   b) până la sfârșitul anului 2017, COSME a oferit finanțare pentru peste 275 000 de întreprinderi mici și mijlocii (dintre care 50 % erau întreprinderi nou-înființate) în 25 țări, care altfel ar fi întâmpinat dificultăți în a obține finanțare privată, din cauza profilului lor ridicat de risc;
   c) în ceea ce privește realizările programelor, astfel cum au fost raportate de statele membre până la sfârșitul anului 2016, proiectele implementate în cadrul Fondului de coeziune (FC) și al Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) au generat deja următoarele rezultate:
   sprijin pentru 84 579 de întreprinderi, dintre care peste 36 000 beneficiază de sprijin prin intermediul instrumentelor financiare;
   10 300 de locuri de muncă create, la care se adaugă 636 de noi posturi de cercetători ocupate;
   îmbunătățirea clasificării energetice pentru 41 800 de gospodării și reducerea cu 14,9 milioane kWh/an a consumului anual de energie primară înregistrat de clădirile publice;
   2,7 milioane de persoane care beneficiază de servicii de sănătate îmbunătățite; alte 156 000 de persoane care beneficiază de o mai bună alimentare cu apă și o mai bună tratare a apelor uzate pentru alte 73 000 de persoane;
   creșterea numărului de gospodării care au acces la internet în bandă largă cu 1 milion;
   d) până la sfârșitul anului 2016, programele de dezvoltare rurală au contribuit la restructurarea și modernizarea unui număr de aproape 45 000 de exploatații agricole;
   e) în 2017, Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) a sprijinit crearea a peste 7 000 de locuri suplimentare în centrele de primire; numărul de locuri adaptate pentru minorii neînsoțiți, un grup de migranți deosebit de vulnerabil, a crescut, de asemenea, de la doar 183 de locuri în 2014 la 17 070 de locuri în 2017; până la sfârșitul anului 2017, 1 432 612 de resortisanți ai țărilor terțe au beneficiat de asistență pentru integrare;
   f) Uniunea a furnizat ajutor umanitar în valoare de peste 2,2 miliarde EUR în 80 de țări diferite; finanțarea Uniunii destinată ajutorului umanitar a sprijinit educația a peste 4,7 milioane de copii aflați în situații de urgență din peste 50 de țări;

Declarația de asigurare a Curții de Conturi

3.  salută faptul că Curtea de Conturi (denumită în continuare „Curtea”) a emis un aviz fără rezerve cu privire la fiabilitatea conturilor Uniunii Europene pentru exercițiul 2017, astfel cum a procedat începând din 2007, și a concluzionat că veniturile subiacente acestor conturi din exercițiul 2017 au fost legale și regulamentare sub toate aspectele semnificative;

4.  ia act de faptul că, în privința exercițiului 2017, Curtea a emis pentru al doilea an consecutiv un aviz cu rezerve privind legalitatea și regularitatea plăților subiacente acestor conturi, care indică, potrivit Curții, faptul că o parte considerabilă a cheltuielilor din 2017 auditate de aceasta nu a fost afectată de un nivel semnificativ de eroare și că nivelul neregulilor legate de cheltuielile Uniunii a continuat să scadă;

5.  salută tendința pozitivă de scădere continuă a ratei de eroare celei mai probabile pentru plățile stabilite de Curte în ultimii ani, rata respectivă atingând un minim istoric de 2,4 % în 2017, care, în mod regretabil, se situează în continuare peste pragul de 2 %, constituind însă o scădere de aproape două treimi față de rata de eroare cea mai probabilă estimată de Curte pentru exercițiul financiar 2007, care se ridica la 6,9 % pentru plăți; observă, cu toate acestea, că plățile continuă să fie afectate de erori, deoarece sistemul de control și de supraveghere este doar parțial eficace;

6.  ia act de faptul că, în cazul plăților care au fost efectuate pe baza rambursării costurilor (în situațiile în care Uniunea rambursează costurile eligibile pentru activități eligibile), Curtea estimează că nivelul de eroare este de 3,7 % (4,8 % în 2016), în timp ce rata de eroare pentru plățile bazate pe drepturi la plată (care depind de îndeplinirea anumitor condiții) s-a situat sub pragul de semnificație de 2 %;

7.  ia act de faptul că Curtea a auditat tranzacții în valoare totală de 100,2 miliarde EUR, ceea ce reprezintă mai puțin de două treimi din bugetul total pentru anul 2017, și că rubricii „Resurse naturale” îi corespunde cea mai mare parte din populația globală a Curții (57 %), în timp ce, spre deosebire de anii anteriori, ponderea corespunzătoare rubricii „Coeziune economică, socială și teritorială” este relativ mică (aproximativ 8 %);

8.  regretă faptul că Curtea nu a examinat nivelul de eroare care a afectat cheltuielile de la rubrica 3 „Securitate și cetățenie” și de la rubrica 4 „Europa globală”; consideră că, deși cifrele aferente acestor rubrici sunt relativ scăzute, ele prezintă o importanță politică deosebită; subliniază că auditarea unui eșantion reprezentativ de cheltuieli din cadrul acestor două rubrici este esențială pentru o evaluare riguroasă și independentă a tranzacțiilor financiare, precum și pentru o supraveghere mai eficientă a utilizării fondurilor Uniunii de către Parlamentul European și solicită Curții să furnizeze în următoarele rapoarte anuale date privind rata de eroare pentru plățile efectuate în cadrul acestor rubrici;

9.  subliniază că însăși Comisia a observat că performanța îmbunătățită a ratei de eroare pentru anul 2017 s-a datorat, în mare parte, punctajului obținut în domeniul „Resurse naturale”(1);

10.  îndeamnă Curtea de Conturi să prezinte, în rapoartele sale viitoare, indicele de eroare pentru pescuit separat de indicii de eroare pentru mediu, dezvoltarea rurală și sănătate și nu în mod agregat; observă că această combinare a domeniilor nu permite cunoașterea indicelui de eroare aferent politicii de pescuit; constată că domeniul afacerilor maritime și al pescuitului nu este prezentat într-un mod suficient de detaliat în raportul anual al Curții, fapt ce face dificilă evaluarea corectă a gestiunii financiare în aceste domenii; consideră că, pentru a spori transparența, raportul anual al Curții de Conturi ar trebui să cuprindă în viitor o defalcare separată a cifrelor referitoare la DG MARE;

11.  regretă faptul că, în domeniul „Competitivitate pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă”, care include și domeniul transporturilor, Curtea nu a furnizat niciun fel de informații detaliate cu privire la auditurile efectuate pentru sectorul transporturilor, în special în ceea ce privește Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE);

Venituri

12.  ia act de faptul că, în 2017, Uniunea dispunea de resurse proprii în valoare de 115,4 miliarde EUR și de alte venituri în valoare de 17,2 miliarde EUR și că excedentul reportat din 2016 a fost de 6,4 miliarde EUR;

13.  ia act cu satisfacție de concluzia Curții conform căreia, în 2017, veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare, iar sistemele legate de venituri examinate de Curte au fost, în general, eficace, însă remarcă faptul că unele controale privind resursele proprii tradiționale (RPT) au fost doar parțial eficace;

14.  constată cu îngrijorare că, în opinia Curții, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește acțiunile Comisiei de protejare a veniturilor Uniunii, pentru a remedia deficiențele legate de gestionarea de către aceasta a riscului reprezentat de importurile subevaluate în raport cu RPT și de verificările sale privind resursele proprii bazate pe TVA;

15.  își exprimă preocuparea profundă cu privire la faptul că aceste deficiențe pot afecta contribuțiile statelor membre la bugetul Uniunii; invită, în acest sens, Comisia:

   a) să își îmbunătățească monitorizarea fluxurilor de importuri, inclusiv prin utilizarea la o scară mai largă a tehnicilor de explorare a datelor rezonabile și legale cu scopul de a analiza tendințele neobișnuite și motivele lor subiacente, și să acționeze în mod prompt pentru a se asigura că sunt puse la dispoziție cuantumurile RPT datorate;
   b) să revizuiască cadrul de control existent și să documenteze mai bine aplicarea acestuia în ceea ce privește verificarea modului de calculare a coeficientului mediu ponderat prezentat de statele membre în declarațiile lor de TVA, pe care Comisia îl folosește pentru a obține bazele de evaluare armonizate ale TVA;

16.  remarcă cu îngrijorare faptul că, pentru al doilea an consecutiv, DG Buget a exprimat o rezervă cu privire la valoarea RPT colectate de Regatul Unit, dat fiind faptul că acest stat membru nu a pus la dispoziția bugetului Uniunii taxele vamale eludate la importurile de textile și de încălțăminte;

17.  salută procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor inițiată de Comisie la 8 martie 2018 ca urmare a cazului de fraudă vamală din Regatul Unit, dar – mai ales ținând seama de decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană și de dificultățile crescute pe care aceasta le va crea pentru orice proces de colectare – regretă faptul că lansarea acestei proceduri de către Comisie a intervenit la mai mult de șapte ani după solicitarea sa din 2011 adresată Regatului Unit, de a stabili profiluri de risc pentru importurile subevaluate de produse textile și de încălțăminte din China; subliniază că rețele de fraudă similare operează și în alte state membre, eludându-se plata unor taxe vamale în valoare de cel puțin 2,5 miliarde EUR începând din 2015; solicită Comisiei ca, în viitor, să abordeze astfel de cazuri fără ezitare și întârzieri inutile; reafirmă necesitatea clară de cooperare mai strânsă între serviciile vamale din statele membre pentru a se evita prejudicierea bugetului Uniunii și a bugetelor naționale și încălcarea standardelor Uniunii privind produsele; solicită Comisiei informații privind produsele care ajung pe piața internă fără a respecta standardele Uniunii privind produsele;

18.  regretă discrepanțele dintre diferitele state membre în ceea ce privește nivelul controalelor vamale; subliniază importanța armonizării controalelor la toate punctele de intrare în uniunea vamală și solicită statelor membre să asigure punerea în aplicare coordonată, uniformă și eficientă a sistemului de frontieră, descurajând practicile divergente ale statelor membre în vederea reducerii lacunelor existente în sistemele de control vamal; invită, în acest sens, Comisia să analizeze diferitele practici legate de controalele vamale din Uniune, precum și impactul lor asupra devierii schimburilor comerciale, concentrându-se în special asupra vămilor Uniunii de la frontierele externe, să dezvolte analize de referință și să ofere informații privind operațiunile vamale și procedurile din statele membre;

Gestiune bugetară și financiară

19.  subliniază că, în 2017, 99,3 % din fondurile disponibile pentru angajamente au fost executate (158,7 miliarde EUR), dar că valoarea plăților executate a fost de doar 124,7 miliarde EUR, cu mult mai puțin decât nivelul prevăzut în buget și decât nivelul plăților executate în anul corespunzător din perioada de programare multianuală 2007-2013, în principal din cauza faptului că statele membre au depus mai puține cereri decât se anticipase pentru programele multianuale din cadrul fondurilor structurale și de investiții europene instituite pentru perioada 2014-2020, precum și ca urmare a adoptării tardive a CFM și a legislației sectoriale; ia act de faptul că această situație ar putea crea riscuri pentru execuția bugetului în viitor, în cazul în care există un număr mare de plăți restante la sfârșitul perioadei de programare; invită Comisia să ofere statelor membre sprijin maxim pentru a-și îmbunătăți ratele de absorbție;

20.  este profund preocupat de faptul că, în 2017, din cauza unei combinații de angajamente ridicate și de plăți scăzute, angajamentele bugetare restante au atins un nou nivel record de 267,3 miliarde EUR (2016: 238,8 miliarde EUR) și că estimările Curții indică faptul că acest nivel va crește și mai mult până la sfârșitul actualului CFM, ceea ce ar putea genera riscuri semnificative de deficit de credite de plată, dar și un risc de erori sub presiunea unei absorbții rapide, în contextul unei potențiale pierderi a finanțării din partea Uniunii; subliniază faptul că nu este permis ca bugetul Uniunii să înregistreze deficit și că acumularea tot mai multor întârzieri la plată reprezintă, de fapt, o datorie financiară;

21.  invită Comisia să prezinte o analiză detaliată a motivelor pentru care unele regiuni continuă să prezinte o rată scăzută de absorbție a fondurilor și să ia în considerare măsuri specifice pentru a soluționa problemele structurale care stau la baza acestor deficiențe; invită Comisia să sporească asistența tehnică la fața locului, pentru a îmbunătăți capacitatea de absorbție a statelor membre care se confruntă cu dificultăți în această privință;

22.  reamintește că, potrivit raportării Curții, încă nu s-a clarificat dacă instrumentele speciale ar trebui contabilizate în cadrul plafoanelor pentru creditele de plată; consideră că acest aspect ar putea constitui un risc suplimentar pentru acumularea de plăți restante;

23.  invită Comisia să asigure o mai mare precizie a previziunilor privind plățile și să utilizeze lecțiile învățate din perioada de programare anterioară pentru a gestiona plățile restante acumulate și pentru a evita efectele negative ale acestora asupra următorului CFM și să prezinte planul de acțiune privind reducerea întârzierii plăților în cadrul financiar multianual 2021-2027;

24.  subliniază că este profund îngrijorat de faptul că expunerea financiară globală a bugetului UE a crescut, pe fondul unor datorii pe termen lung, al unor garanții și al unor obligații juridice semnificative, ceea ce denotă faptul că este nevoie de o gestiune mai riguroasă în viitor; invită, prin urmare, Comisia ca, atunci când prezintă propuneri legislative care includ crearea sau adăugarea unor datorii contingente considerabile, să însoțească aceste propuneri de o prezentare generală a valorii totale a datoriilor contingente la care este expus bugetul, precum și de o analiză a unor simulări de criză și a posibilului impact al acestora asupra bugetului;

25.  regretă că Uniunea nu a reușit să gestioneze și să răspundă în mod adecvat nici la criza financiară și socioeconomică din 2008 (cazul Greciei fiind un exemplu, având în vedere recentele scuze adresate de Comisie acestui stat membru), nici la criza refugiaților din 2015, ceea ce a condus la o mai mare adâncire a diviziunilor între nord/sud și est/vest în Uniune, la creșterea inegalităților, precum și la creșterea neîncrederii în rândul statelor membre;

26.  își reiterează solicitarea ca în cadrul bugetelor viitoare ale Uniunii să se introducă o linie bugetară dedicată turismului pentru a asigura transparența fondurilor Uniunii utilizate pentru sprijinirea acțiunilor în domeniul turismului;

Gestiune partajată

27.  subliniază că, potrivit Curții, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea ratei de eroare în domeniile de cheltuieli „Resurse naturale” (2,4 %) și „Coeziune economică, socială și teritorială” (3 %), care fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre;

28.  constată că, în 2017, Curtea a auditat mai puține cheltuieli decât în exercițiul precedent în domeniul „Coeziunii economice, sociale și teritoriale”, care a inclus plăți în valoare de 8 miliarde EUR;

29.  relevă faptul că, în mod similar cu exercițiul 2016, erorile privind eligibilitatea (includerea de costuri neeligibile în declarațiile de cheltuieli, nerespectarea angajamentelor de agromediu și climă și proiecte/activități neeligibile sau beneficiari neeligibili) au contribuit cel mai mult la nivelul de eroare estimat pentru 2017;

30.  ia în considerare faptul că, în sectorul agricol, sumele primite de beneficiari sunt relativ mici în comparație cu alte proiecte ale UE și că, prin urmare, sarcina administrativă de a dovedi utilizarea corectă a banilor este proporțional mai mare;

31.  indică un studiu recent al Comisiei, care a demonstrat că, între 2014 și 2017, marea majoritate a autorităților de gestionare a fondurilor ESI au utilizat opțiunile simplificate în materie de costuri (OSC) [pentru 64 % din programele de dezvoltare rurală finanțate prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), 73 % din programele operaționale ale FEDR-FC și 95 % din programele operaționale aferente Fondului social european (FSE)]; în ceea ce privește proiectele, ponderea proiectelor care utilizează OSC este de 19 % pentru FEADR, 65 % pentru FSE, 50 % pentru FEDR și 25 % pentru FC; consideră că utilizarea OSC ar putea contribui la reducerea erorilor legate de eligibilitate;

32.  subliniază că simplificarea legislației Uniunii și reducerea sarcinii administrative asupra fermierilor și a altor beneficiari trebuie să continue în viitor;

33.  relevă faptul că accesul la date și o bună monitorizare, în special a aspectelor de mediu, sunt esențiale în viitor, având în vedere că anumite resurse naturale, cum ar fi solul și biodiversitatea, susțin productivitatea agricolă pe termen lung;

34.  constată că numărul de erori legate de procedurile de achiziții publice identificate de Curte în 2017 a fost foarte mic: mai puțin de 1 % (comparativ cu 18 % în 2016), dar observă că această situație ar putea fi cauzată de nivelul relativ scăzut al cheltuielilor acceptate în cadrul FEDR și al FC, care erau mai predispuse la erori în domeniul achizițiilor publice; invită Comisia și statele membre să nu diminueze, ci să continue să își consolideze vigilența în efortul de monitorizare a punerii corecte în aplicare a normelor privind achizițiile publice;

35.  consideră că este necesar să se clarifice în continuare procedurile de achiziții publice și relațiile cu ofertanții din statele membre, întrucât este posibil ca procedurile de licitație să se fi transformat în proceduri semilegale, care creează obstacole în calea concurenței și este posibil să faciliteze frauda; salută studiul Comisiei privind „ofertanții unici” și analiza aprofundată care a vizat „Lacunele și erorile din baza de date TED”, realizată la solicitarea Comisiei CONT; ia act cu îngrijorare de concluziile acestora, potrivit cărora calitatea și fiabilitatea datelor din TED sunt foarte problematice, limitând astfel valoarea analitică a unei analize a datelor privind achizițiile publice; solicită statelor membre să își îmbunătățească în mod semnificativ modul de publicare a informațiilor privind achizițiile publice în TED; solicită, de asemenea, să fie instituit un mecanism de monitorizare periodică a procedurilor cu ofertanți unici;;

36.  sprijină pe deplin poziția Curții conform căreia mandatul său nu presupune raportarea cu privire la fiecare stat membru în parte, ci prezentarea unui aviz de audit privind legalitatea și regularitatea execuției bugetului Uniunii în ansamblu;

37.  dorește, totuși, să atragă atenția asupra rezervelor formulate de serviciile Comisiei în cursul procedurilor normale de descărcare anuală de gestiune, precum și asupra faptului că toate statele membre înregistrează performanțe diferite în ceea ce privește utilizarea diversității de fonduri ale Uniunii și că există întotdeauna domenii în care sunt necesare îmbunătățiri; constată, în această privință, că în 2017 s-au formulat rezerve de către următoarele direcții generale pentru următoarele state membre:

   DG AGRI, pentru: AT, BE, BG, HR, CZ, DK, FI, FR, DE, HU, IT, PT, RO, SK, SI, ES, SE, UK ;
   DG MARE, pentru: BG, CZ, IT, NL, RO;
   DG REGIO, pentru: BG, HR, CZ, ET, FI, FR, DE, HU, IT, LV, PL, RO, SK, SI, SE, UK;
   DG EMPL, pentru: AU, CZ, FR, DE, HU, IT, PL, RO, SK, UK
   DG HOME, pentru: FI, DE, GR, UK;

38.  observă, în acest sens, că, deși serviciile Comisiei nu au formulat rezerve în 2017 pentru IE, LUX, M, CY, LT, acest lucru s-a întâmplat în 2016 – în ceea ce privește DG AGRI, pentru: IE, LT, M, CY; în ceea ce privește DG EMPL, pentru: CY; iar în ceea ce privește DG REGIO, pentru: IE;

39.  salută progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a celor 181 de proiecte prioritare ale Greciei:

   (a) 119 proiecte cu cheltuieli de 7,1 miliarde EUR sunt raportate ca fiind finalizate;
   (b) 17 proiecte cu cheltuieli de 0,5 miliarde EUR urmează să fie finalizate până în martie 2019 cu fonduri naționale (se estimează că vor fi necesare fonduri suplimentare de 0,53 miliarde EUR);
   (c) 24 de proiecte (0,8 miliarde EUR) sunt programate spre implementare progresivă în perioada 2014-2020, în care se estimează că vor necesita fonduri suplimentare de 1,1 miliarde EUR;
   (d) au fost anulate 21 de articole, cu un buget estimat de 1,1 miliarde EUR;

vede o poveste de succes în modul în care Comisia a sprijinit Grecia pentru punerea în aplicare și finalizarea proiectelor UE;

40.  ia act cu profund regret de faptul că, în pofida numeroaselor alerte transmise de Parlamentul European, Comisia a reacționat la problema conflictului de interese din cazul prim-ministrului Republicii Cehe numai după ce Transparency International din Republica Cehă a depus, în iunie 2018, o plângere referitoare la această situație; își exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că un document juridic al Uniunii, din 19 noiembrie 2018, a subliniat că situația prim-ministrului ceh poate fi calificată drept conflict de interese, întrucât premierul în cauză ar putea influența deciziile privind utilizarea unor fonduri ale Uniunii de care au beneficiat anumite întreprinderi asociate cu persoana sa(2);

41.  invită, în acest sens, Comisia să investigheze în mod temeinic conflictul de interese în cazul prim-ministrului Republicii Cehe, astfel cum se solicită în Rezoluția Parlamentului din decembrie 2018, și să adopte, fără întârziere, măsuri ferme pe baza rezultatelor acestei anchete, precum și să investigheze situația prim-ministrului ca proprietar al unui grup media și să tragă concluzii în urma acestui caz;;

42.  reamintește că serviciile Comisiei au solicitat autorității naționale responsabile pentru coordonarea fondurilor Uniunii (Ministerul Dezvoltării Regionale) să furnizeze informațiile necesare(3) cu privire la finanțarea întreprinderilor care fac parte din holdingul deținut de prim-ministru;

43.  salută faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale din Republica Cehă a colectat informațiile solicitate de la diferitele autorități de management în cauză și le-a transmis Comisiei; solicită Comisiei să precizeze ce măsuri intenționează să adopte în contextul recentei analize juridice a situației;

44.  reamintește că Parlamentul European a solicitat anul trecut Comisiei să accelereze procedura de verificare a conformității, deschisă la 8 ianuarie 2016, pentru a obține informații detaliate și precise cu privire la riscul de conflicte de interese privind Fondul de intervenție agricolă al statului din Republica Cehă;

Coeziune economică, socială și teritorială

Povești de succes

45.  ia act de progresele înregistrate în selectarea proiectelor și de faptul că, până în ianuarie 2018, au fost selectate 673 800 de proiecte pentru a fi sprijinite de FEDR, FC, FSE și Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, valoarea acestora fiind de 260 de miliarde EUR sau de 54 % din totalul finanțării disponibile pentru perioada 2014-2020; constată că rata de selectare a proiectelor a atins 70 % din finanțarea totală disponibilă la sfârșitul anului 2018 și a fost similară ratei de selectare din același punct al ultimei perioade;

46.  salută faptul că, dintre cele 450 000 de proiecte dedicate sprijinirii IMM-urilor care au fost selectate până la sfârșitul anului 2016, 84 500 au fost deja finalizate, contribuind astfel la productivitatea și competitivitatea întreprinderilor;

47.  salută, de asemenea, faptul că, până la sfârșitul anului 2017, aproximativ 5 500 de proiecte au fost selectate pe teren pentru a sprijini realizarea unei piețe unice digitale conectate, acestea echivalând cu investiții totale de 9,1 miliarde EUR;

48.  ia act cu satisfacție de faptul că, în domeniul eficienței energetice și al energiei din surse regenerabile, a fost creată o capacitate suplimentară de producție de energie din surse regenerabile de peste 2 000 MW, și că emisiile de gaze cu efect de seră au fost reduse cu aproximativ 3 milioane de tone echivalent CO2 până la sfârșitul anului 2016; subliniază, totuși, că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a atinge obiectivele din Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice;

49.  ia act de faptul că, până la sfârșitul anului 2017, 99 % din planurile de acțiune pentru condiționalitățile ex ante care afectează FSE, FC și FEDR au fost finalizate;

50.  salută, în special, în ceea ce privește fondurile structurale, activitatea de audit a Curții în ceea ce privește măsurile preventive și corecțiile financiare, condiționalitățile ex ante, rezerva de performanță și absorbția;

51.  ia act cu satisfacție de faptul că realizările și rezultatele prevăzute pentru Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) sunt pe cale de a fi realizate și că instrumentul completează eforturile naționale de eradicare a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale;

52.  remarcă faptul că, dintre cele 113 proiecte finalizate examinate de Curtea de Conturi din domeniul de cheltuieli „Coeziune economică, socială și teritorială”, 65 % aveau un sistem de măsurare a performanței cu indicatori de realizare și de rezultate corelați cu obiectivele programului operațional, ceea ce reprezintă o îmbunătățire în comparație cu anii precedenți; constată cu îngrijorare că 30 % dintre proiecte nu au avut niciun indicator de rezultate sau obiective, făcând imposibilă evaluarea contribuției specifice a acestor proiecte la obiectivele generale ale programului;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

53.  regretă faptul că Curtea a identificat și a cuantificat 36 de erori în eșantionul său de 217 de operațiuni pentru 2017, erori pe care autoritățile de audit din statele membre nu le detectaseră, și că numărul și impactul acestor erori indică deficiențe persistente în ceea ce privește regularitatea cheltuielilor declarate de autoritățile de management; regretă, de asemenea, că Curtea a identificat deficiențe în ceea ce privește metodologiile de eșantionare ale autorităților de control; invită Comisia să colaboreze și mai mult cu autoritățile de management și de audit din fiecare stat membru pentru depistarea acestor erori și să vizeze în mod special erorile cele mai frecvente;

54.  regretă faptul că, pentru 2017, astfel cum a remarcat Curtea, Comisia a prezentat cel puțin 13 rate de eroare diferite în domeniul de politică „coeziune economică, socială și teritorială” pentru perioadele de programare 2007-2013 și 2014-2020, ceea ce face ca raportarea să fie neclară și confuză și face dificilă evaluarea datelor;

55.  remarcă faptul că autoritățile de audit ale statelor membre comunică DG REGIO ratele de eroare pentru fondurile structurale după deducerea corecțiilor, ceea ce nu oferă o imagine reală a situației proiectelor Uniunii la fața locului și a ratei reale de eroare pentru plățile efectuate în 2017;

56.  este preocupat de faptul că, în pofida creșterii semnificative a ratei medii de absorbție în ceea ce privește plățile efectuate de Comisie de la 3,7 % în 2016 la 16,4 % în 2017, rata de absorbție rămâne chiar mai scăzută decât cea din anul corespunzător din CFM anterior, respectiv 22,1 % în 2010;

57.  constată cu îngrijorare că, în septembrie 2018, existau încă șapte planuri de acțiune nefinalizate legate de condiționalități ex ante și că o suspendare a plăților intermediare a fost adoptată, alte două făcând obiectul unei consultări interservicii în vederea adoptării; regretă faptul că îndeplinirea condiționalităților ex ante s-a dovedit a fi împovărătoare din punct de vedere administrativ pentru autoritățile de management și unul dintre motivele absorbției întârziate; apreciază, în special, sprijinul specific acordat autorităților însărcinate cu programele și creșterea nivelului de punere în aplicare datorită inițiativelor „Regiuni rămase în urmă” și „Grupul operativ pentru o mai bună execuție” ale Comisiei; solicită Comisiei să se asigure că, în următoarea perioadă de programare, deficiențele și problemele identificate legate de îndeplinirea condițiilor favorizante, care vor înlocui condiționalitățile ex ante, sunt abordate în mod corespunzător;

58.  își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește cheltuielile pentru instrumentele financiare, întrucât, în CFM actual, este disponibilă o sumă de patru ori mai mare pentru instrumentele financiare; ia act de faptul că, până la sfârșitul anului 2017, 24 de state membre utilizau instrumente financiare, iar angajamentele totale la nivel de program dedicate instrumentelor financiare au fost de aproape 18,8 miliarde EUR (13,3 miliarde EUR la sfârșitul anului 2016), din care 14,2 miliarde EUR proveneau din fondurile ESI; constată, de asemenea, că o sumă totală de 5,5 miliarde EUR (aproximativ 29 %) din sumele angajate a fost plătită în cadrul instrumentelor financiare (3,6 miliarde EUR la sfârșitul exercițiului 2016), inclusiv 4,4 miliarde EUR din fondurile ESI; își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la faptul că, la trei ani de la lansarea actualului CFM, 1,9 miliarde EUR (doar 10,1%) au fost plătite beneficiarilor finali (1,2 miliarde EUR la sfârșitul lui 2016), din care 1,5 miliarde EUR (10,5 %) proveneau din fondurile ESI;

59.  este de acord cu Curtea în ceea ce privește necesitatea unei raportări mai detaliate asupra instrumentelor financiare și invită Comisia să îmbunătățească în mod semnificativ raportarea cu privire la rezultatele acestor instrumente pentru perioadele 2007-2013 și 2014-2020;

60.  invită Comisia să prezinte informații exacte și complete referitoare la instrumentele financiare sub gestiune partajată după încheierea perioadei CFM 2007-2013, indicând sumele returnate la bugetul Uniunii și sumele care rămân în statele membre;

61.  regretă profund că, în contextul instrumentelor financiare, auditorii nu au fost în măsură să verifice modul în care s-a realizat selectarea și implementarea investițiilor la nivelul intermediarilor financiari, unde au fost observate o serie de nereguli, reprezentând 1 % din nivelul de eroare estimat pentru domeniul „Coeziune economică, socială și teritorială”;

62.  subliniază că, spre deosebire de exercițiul 2016, nivelul estimat de eroare pentru politica de coeziune include o cuantificare a plăților efectuate pentru instrumentele financiare în 2017; reamintește că, întrucât eligibilitatea cheltuielilor pentru fondurile structurale aferente perioadei 2007-2013 a fost amânată până la sfârșitul lunii martie 2017, rambursările efectuate în cadrul instrumentelor financiare aferente primelor trei luni ale anului 2017 trebuie să fie incluse în calculul ratei de eroare; regretă totuși faptul că Curtea nu a menționat în nicio secțiune din raportul său anual o rată clară de eroare pentru respectivele plăți, cu excepția unei casete; invită Curtea ca, atunci când stabilește rata de eroare cea mai probabilă, să ia în considerare toate neregulile care au un impact financiar și să menționeze în mod clar procentul fondurilor afectate de nereguli; invită Comisia să prezinte propunerea legislativă necesară pentru a pune capăt, pe viitor, practicii de adoptare a unor decizii unilaterale, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, privind extinderea eligibilității cheltuielilor pentru fondurile structurale;

63.  invită Comisia să furnizeze informații exacte și complete referitoare la închiderea instrumentelor financiare aferente CFM 2007-2013, inclusiv cu privire la sumele finale returnate la bugetul Uniunii și la sumele care aparțin statelor membre;

64.  invită Comisia să ia în considerare, în cazul proiectelor de infrastructură de mare amploare, toate riscurile relevante în ceea ce privește impactul asupra mediului și să finanțeze numai acele proiecte care au demonstrat o valoare adăugată reală pentru populația locală și din punct de vedere ecologic, social și economic; subliniază importanța unei monitorizări stricte a posibilelor riscuri de corupție și fraudă în acest context, precum și necesitatea efectuării unor evaluări ex-ante și ex-post independente și atente cu privire la proiectele care urmează să fie finanțate;

65.  ia act de faptul că, potrivit Comisiei, statele membre au realizat puține evaluări cu privire la Fondul social european, cu excepția Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI); invită statele membre să evalueze sistematic Fondul social european pentru a permite elaborarea de politici bazate pe date concrete și invită Comisia să promoveze aceste evaluări;

66.  reamintește că, în Raportul său special nr. 5/2017, intitulat „Șomajul în rândul tinerilor”, Curtea a constatat că, deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a Garanției pentru tineret (YG) și deși au fost obținute unele rezultate, situația nu corespunde așteptărilor inițiale de la lansarea Garanției pentru tineret; subliniază, cu toate acestea, că YEI și YG constituie în continuare unul dintre cele mai inovatoare și ambițioase răspunsuri politice la problema șomajului în rândul tinerilor apărută în urma crizei economice și, prin urmare, ar trebui să beneficieze de sprijinul financiar și politic continuu al Uniunii și al instituțiilor naționale și regionale în punerea lor în practică;

67.  subliniază faptul că se poate stabili dacă bugetul YEI este cheltuit în mod corespunzător și dacă aceasta își atinge obiectivul final, și anume acela de a ajuta tinerii șomeri să beneficieze de un loc de muncă durabil, numai dacă operațiunile sunt monitorizate îndeaproape și în mod transparent, pe baza unor date fiabile și comparabile și dacă se adoptă o abordare mai ambițioasă față de statele membre care nu au înregistrat progrese; insistă, prin urmare, ca statele membre să îmbunătățească de urgență monitorizarea, raportarea și calitatea datelor și să garanteze că datele și cifrele fiabile și comparabile privind punerea în aplicare a YEI actuale sunt colectate și puse la dispoziție în timp util și mai frecvent decât este necesar în baza obligației lor anuale de raportare, astfel cum este definită la articolul 19 alineatul (2) din Regulamentul privind FSE; invită Comisia să își revizuiască orientările privind colectarea datelor în conformitate cu recomandarea Curții, pentru a reduce la minimum riscul de supraestimare a rezultatelor;

68.  insistă asupra faptului că orice program de stagiu sau de ucenicie trebuie să ofere plasamente remunerate, care să nu conducă niciodată la substituirea unui loc de muncă și să se întemeieze pe contracte de stagiu sau de ucenicie elaborate în scris, în conformitate cu cadrul legislativ aplicabil sau cu convențiile colective ori cu ambele ale statului în care se desfășoară programul respectiv și asupra faptului că acesta ar trebui să urmeze principiile enunțate în Recomandarea Consiliului din 10 martie 2014 privind un cadru de calitate pentru stagii(4).

Resurse naturale

Câteva povești de succes

69.  salută evoluția pozitivă înregistrată în 2017 de rata de eroare în domeniul de cheltuieli „Resurse naturale”, aceasta fiind de 2,4 % (față de 2,5 % în 2016, 2,9 % în 2015 și 3,6 % în 2014), precum și faptul că, pentru trei sferturi din bugetul pentru agricultură, care corespunde „Fondului european de garantare agricolă (FEGA) – plăți directe”, Curtea a estimat că nivelul de eroare este sub pragul de semnificație de 2 %;

70.  salută faptul că nivelul de eroare global stabilit de Curte este foarte apropiat de rata de eroare globală prevăzută pentru PAC în raportul anual de activitate pe 2017 al DG AGRI, ceea ce demonstrează eficacitatea planurilor de acțiuni de remediere pe care statele membre le-au pus în aplicare în anii precedenți;

71.  subliniază că rezultatele pozitive obținute în domeniul plăților directe din FEGA s-au datorat, în principal, calității Sistemului integrat de administrare și control (IACS) și Sistemului de identificare a parcelelor agricole (LPIS), precum și introducerii progresive a cererilor de ajutor geospațiale și a noilor controale încrucișate preliminare privind cererile de ajutor ale fermierilor, fapt care a dus la reducerea timpului necesar finalizării cererilor de ajutor ale beneficiarilor și se estimează că va preveni anumite erori, economisind timp pentru procesarea cererilor de plată;

72.  constată că plățile directe efectuate din Fondul european de garantare agricolă reprezintă în jur de trei sferturi din cheltuielile efectuate și nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare; subliniază că plățile directe către fermieri sunt cheltuieli bazate pe drepturi la plată și au beneficiat de norme simplificate privind eligibilitatea terenurilor și de un sistem eficace de control ex ante (IACS) ce permite verificări încrucișate automatizate între bazele de date; este preocupat de persistența unui nivel ridicat de eroare în cadrul celorlalte domenii de cheltuieli pentru dezvoltare rurală, mediu, acțiuni climatice și pescuit; constată, de asemenea, că proiectele de dezvoltare rurală sunt în mod inerent mai complexe din cauza obiectivelor mai ample urmărite, iar cheltuielile în celelalte trei domenii sunt cofinanțate sau plătite prin rambursarea costurilor, iar beneficiarii neeligibili și activitățile, proiectele sau cheltuielile neeligibile contribuie la aproximativ două treimi din nivelul de eroare estimat pentru această rubrică din CFM;

73.  salută constatările Curții, care, în urma examinării unui număr total de 29 de proiecte de investiții în domeniul dezvoltării rurale, a stabilit că 26 dintre acestea sunt în conformitate cu prioritățile și ariile de intervenție stabilite în programele de dezvoltare rurală și că statele membre au aplicat proceduri de selecție corespunzătoare; salută, de asemenea, faptul că, în majoritatea cazurilor, beneficiarii proiectelor examinate le-au realizat conform planurilor, iar statele membre au făcut verificări pentru a constata dacă costurile au fost rezonabile; consideră, prin urmare, că abordarea privind dezvoltarea rurală trebuie să rămână un element pe deplin susținut, semnificativ și esențial în planurile strategice ale PAC și să avanseze;

74.  salută faptul că, în raportul său anual de activitate pe 2017, directorul general al DG AGRI a făcut referire la o ușoară creștere a venitului fermierilor, reamintind că a existat o ușoară scădere a acestor venituri în ultimii 4 ani;

75.  subliniază că a crescut capacitatea corectivă a corecțiilor financiare și a recuperărilor până la 2,10 %, comparativ cu 2,04 % în 2016, reducând astfel și mai mult suma expusă riscului din cadrul PAC în 2017;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

76.  ia act de faptul că plățile directe pe hectar au scăzut odată cu creșterea dimensiunii fermelor, în timp ce venitul pe lucrător a crescut și că, potrivit Comisiei, exploatațiile foarte mici, cu o suprafață mai mică de 5 ha, reprezintă peste jumătate din beneficiari; observă cu îngrijorare că, potrivit raportului anual de activitate al DG AGRI, „fermele mari care administrează peste 250 ha reprezintă 1,1 % din numărul total de exploatații agricole, gestionează 27,8 % din suprafața totală a terenurilor agricole și primesc 22,1 % din totalul ajutoarelor directe. Dintre aceste «ferme mari», majoritatea dețin între 250 și 500 ha.”; îndeamnă Comisia să modifice acest tratament părtinitor și neîntemeiat;

77.  constată o creștere rapidă a inegalităților în ceea ce privește plățile directe în unele state membre, în special în Slovacia și în Republica Cehă, unde 7 % din beneficiari primesc în prezent peste 70 % din totalul plăților directe, precum și în Estonia, Letonia, Ungaria, România, Bulgaria și Danemarca, unde, în ultimii zece ani, o proporție din ce în ce mai mare a beneficiarilor au primit peste 100 000 EUR; solicită Comisiei și autorităților naționale să ia măsurile adecvate pentru a remedia aceste inegalități tot mai mari și să prezinte rapoarte în această privință;

78.  constată cu mare îngrijorare că Curtea a constatat existența unui nivel de eroare constant ridicat în domeniile corespunzătoare unui sfert din bugetul pentru „Resurse naturale”, care include cheltuielile pentru măsurile de piață în cadrul FEGA, dezvoltare rurală, mediu, politici climatice și pescuit; remarcă, în plus, că principalele surse de eroare au fost nerespectarea condițiilor de eligibilitate, furnizarea de informații inexacte privind zonele și nerespectarea angajamentelor de agromediu; subliniază că astfel de erori ar trebui să fie depistate mai eficient de autoritățile de management din fiecare stat membru sau, în cazurile în care auditurile ex post evidențiază aceste erori, eșantioanele pentru auditurile și verificările viitoare la fața locului ar trebui actualizate pentru a asigura un control mai bun;

79.  invită Comisia să își continue activitatea de evaluare a eficacității acțiunilor întreprinse de statele membre pentru a aborda cauzele care stau la baza acestor erori și să emită orientări suplimentare sau să ofere ajutor direct, dacă este necesar;

80.  invită Comisia să prevadă o simplificare reală a procedurii, inclusiv a documentației necesare pentru a obține acces la finanțare, fără a neglija principiile de audit și de monitorizare; solicită să se acorde o atenție specială sprijinului administrativ pentru micii producători;

81.  ia act cu mare preocupare de faptul că rezultatele controalelor de ecocondiționalitate realizate la fața locului de DG AGRI sunt îngrijorătoare și, în special, că 47 % din numărul total de controale la fața locului au condus la sancțiuni; îndeamnă Comisia să verifice punerea în aplicare a măsurilor de remediere luate de autoritățile statelor membre în cazurile în care constată că demersurile întreprinse de organismul de certificare nu sunt fiabile sau au o fiabilitate limitată;

82.  recomandă ca:

   (a) Curtea de Conturi („Curtea”) să furnizeze separat rate de eroare în ceea ce privește plățile directe, operațiunile de piață și, respectiv, cheltuielile pentru dezvoltare rurală din cadrul PAC, astfel cum procedează directorul general al DG AGRI în raportul său anual de activitate;
   (b) Comisia să evalueze eficacitatea acțiunilor întreprinse de statele membre pentru a aborda cauzele care stau la baza erorilor și să emită orientări suplimentare, dacă este necesar;
   (c) statele membre să valorifice pe deplin posibilitățile oferite de sistemul de opțiuni simplificate în materie de costuri în cadrul dezvoltării rurale;
   (d) Comisia să țină seama, în cadrul propunerilor sale privind viitoarea PAC, că fermele mai mari nu necesită neapărat același nivel de sprijin ca fermele mai mici pentru stabilizarea veniturilor agricole în perioade de criză caracterizate de volatilitatea veniturilor, întrucât pot beneficia de posibile economii de scară, care le pot face mai reziliente;
   (e) DG AGRI să definească un nou obiectiv-cheie de performanță, însoțit de indicatori, care vizează atenuarea inegalităților în materie de venit dintre fermieri;
   (f) Comisia să realizeze o examinare mai atentă a calității testelor legate de operațiuni efectuate de organismele de certificare;
   (g) cere ca finanțarea PAC să rămână cel puțin la nivelurile actuale și să realizeze obiectivele pentru care a fost creată, și anume să sprijine producătorii astfel încât aceștia să aibă un trai sustenabil, asigurând în același timp o aprovizionare cu alimente de cea mai bună calitate și accesibile ca preț pentru cetățenii Uniunii;
   (h) Comisia să ia măsuri pentru a asigura distribuirea fondurilor PAC într-o manieră ponderată, astfel încât plățile pe hectar să fie invers proporționale cu dimensiunea exploatației sau a fermei;

83.  consideră că Comisia ar trebui să solicite ca planurile de acțiune ale statelor membre să includă măsuri de remediere a celor mai frecvente cauze ale erorilor;

84.  dat fiind faptul că obiectivele ecologice de „înverzire” nu au îndeplinit niciuna dintre așteptările formulate și că au generat o creștere considerabilă a sarcinii administrative atât pentru fermieri, cât și pentru administrațiile publice, solicită Comisiei să se asigure că arhitectura verde a noii propuneri privind PAC, cu așa-numitele programe ecologice, va obține rezultate mai bune pentru mediu, pe baza recompensării eforturilor care depășesc condiționalitatea consolidată a noii propuneri;

85.  reamintește, în special, că directorul general al DG AGRI menționează o analiză efectuată de un contractant extern, care a constatat că: „[...] în ansamblu, cu excepția câtorva domenii specifice, măsurile de înverzire au condus doar la schimbări de mică anvergură în practicile de gestionare ale fermierilor. Atât pentru statele membre, cât și pentru fermieri, în loc să se acorde prioritate mediului, principala preocupare a tins să fie aceea de a reduce la minimum sarcina administrativă a punerii în aplicare și de a evita orice eroare, întrucât controalele și punerea în aplicare pot conduce la reducerea plăților PAC”;

86.  solicită Comisiei să furnizeze date structurale privind cei mai mari 20 de beneficiari ai plăților directe din statele membre;

87.  este preocupat de faptul că rapoartele speciale ale Curții nr. 10/2017 și nr. 21/2017 privind tinerii fermieri și mecanismul de ecologizare, care sunt deosebit de critice și arată că nu s-a atins aproape niciunul dintre rezultatele dorite, nu au avut consecințe financiare; este preocupat de faptul că finanțarea acestor domenii de politică se desfășoară în continuare ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic;

88.  subliniază că, la patru ani de la adoptarea sa la 15 mai 2014, rata de execuție a FEPAM 2014-2020 este în continuare nesatisfăcătoare, dat fiind că până în octombrie 2018 s-a folosit doar 6,8 % din fondul în valoare de 5,7 miliarde EUR pus la dispoziție cu gestiune partajată;

Securitate și cetățenie

Câteva povești de succes

89.  ia act de faptul că resursele alocate în perioada 2014-2020 pentru FAMI (Fondul pentru azil, migrație și integrare) au crescut de la 2 752 de milioane EUR la 5 391,5 milioane EUR până la sfârșitul anului 2017 și că, în perioada 2014-2017, numărul persoanelor din grupurile-țintă care au beneficiat de asistență (în cadrul sistemelor de primire și de azil) a crescut de la 148 045 la 297 083, iar dintre acestea numărul persoanelor care au beneficiat de asistență juridică a crescut de la 18 395 (12,4 %) la 56 933 (19,1 %);

90.  subliniază că principalul beneficiu la nivelul Uniunii este asociat cu dimensiunea transnațională a acțiunilor, printre care se numără, de exemplu, Rețeaua europeană de migrație, dar și cu repartizarea sarcinilor, care sunt realizate în principal cu ajutorul asistenței de urgență și al mecanismului de transfer;

91.  constată că numărul returnărilor cofinanțate de FAMI a fost de 48 250 de persoane în 2017 față de 5 904 în 2014, precum și că, dintre persoanele returnate, procentul returnărilor non-voluntare a crescut de la un sfert (25 %) în 2014 la jumătate (50 %) în 2017, în timp ce numărul raportat al cazurilor de returnări voluntare a fost de 17 736 în 2017; constată că nu există un indicator-cheie de performanță care să evalueze măsurile luate pentru protejarea migranților – aflați în situație regulamentară sau neregulamentară– care au cea mai mare nevoie de protecție, respectiv femeile și copiii;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

92.  subliniază regretul exprimat de Curte în legătură cu faptul că, în cadrul conturilor aferente programelor naționale desfășurate cu sprijinul FAMI și al FSI (Fondul pentru securitate internă), închise de Comisie în 2017 nu s-a făcut distincția între plățile de prefinanțare (avansuri) efectuate de statele membre către beneficiarii finali și plățile efectuate pentru rambursarea cheltuielilor suportate efectiv, ceea ce nu a permis Comisiei să obțină informații cu privire la sumele cheltuite efectiv;

93.  invită, în acest sens, Comisia să solicite statelor membre ca sumele pe care acestea le raportează în conturile anuale ale programelor lor naționale din cadrul FAMI și al FSI să fie prezentate în mod defalcat, în funcție de natura lor, fiind clasificate drept recuperări, prefinanțări și cheltuieli realizate efectiv, și ca pentru fiecare fond să fie raportate cheltuielile efective începând cu raportul anual de activitate pe 2018;

94.  subliniază că, în ceea ce privește Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru securitate internă, DG HOME raportează doar o rată de eroare din care s-au dedus deja corecțiile financiare, fiind astfel neclar ce corecții au fost făcute și care este rata reală de eroare la plată din 2017;

95.  ia act de observația Curții potrivit căreia birocrația excesivă ar putea fi unul dintre motivele creșterii cuantumului de credite de angajament restante și recomandă Comisiei să simplifice cerințele de reglementare introduse pentru autoritățile naționale implicate în gestionarea FAMI și a FSI, pentru a facilita utilizarea mai rapidă a fondurilor disponibile, a îmbunătăți transparența și a asigura un nivel mai ridicat de răspundere pentru cheltuielile din FAMI și FSI;

96.  subliniază neconcordanțele constatate de Curte în ceea ce privește modul în care statele membre au tratat eligibilitatea taxei pe valoarea adăugată declarate de organismele publice și invită Comisia să ofere orientări statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a FAMI/FSI, precizând că, atunci când organismele publice pun în aplicare acțiunile Uniunii, cofinanțarea din partea Uniunii nu poate depăși totalul cheltuielilor eligibile fără TVA;

97.  recomandă ca:

   (a) Comisia să definească și să pună în aplicare o politică în materie de migrație echilibrată și cuprinzătoare, bazată pe principiile solidarității și parteneriatului, în loc să considere această politică o problemă de gestionare a unei crize;
   (b) DG HOME să introducă un indicator-cheie de performanță legat de situația migranților celor mai vulnerabili, în special copiii și femeile și fetele refugiate, pentru a preveni și a evita abuzurile și traficul de persoane;
   (c) DG HOME să furnizeze sistematic ratele de eroare pentru plăți și rata de eroare reziduală;
   (d) Comisia să solicite statelor membre ca sumele pe care acestea le raportează în conturile anuale ale programelor lor naționale din cadrul FAMI și al FSI să fie prezentate în mod defalcat, în funcție de natura acestor sume, și anume recuperări, prefinanțări și cheltuieli realizate efectiv, și să raporteze pentru fiecare fond cheltuielile efective începând cu raportul anual de activitate pe 2018;

98.  este profund îngrijorat de deficiențele identificate în ceea ce privește gestionarea și controlul EASO; consideră inacceptabil faptul că Comisia nu le-a monitorizat în mod eficace și nu a intervenit rapid pentru a rezolva situația; invită Comisia să monitorizeze constant agențiile care își desfășoară activitatea în conformitate cu rubrica 3;

99.  este preocupat de faptul că există riscul ca fondurile Uniunii prevăzute pentru dezvoltare să fie utilizate în alte scopuri, cum ar fi pentru a combate migrația neregulamentară sau pentru acțiuni militare;

GESTIUNEA DIRECTĂ

100.  subliniază că, pentru 2017, Curtea a constatat cea mai ridicată rată estimată de eroare, de 4,2 %, în privința cheltuielilor din cadrul rubricii „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă”; ia act de faptul că acestea sunt cheltuieli gestionate în mod direct de către Comisie și pentru care responsabilitatea îi revine în mod direct și unilateral Comisiei; se așteaptă ca Comisia să adopte un plan de acțiune urgent pentru îmbunătățirea situației și să ia toate măsurile pe care le are la dispoziție pentru a reduce nivelul de eroare în materie de cheltuieli;

101.  regretă că, din cele 130 de operațiuni examinate de Curte, 66 (51 %) conțineau erori și că, în 17 cazuri în care au fost identificate erori cuantificabile imputabile beneficiarilor, Comisia sau auditorul independent dispunea de informații suficiente prezentate în cererea de rambursare (de exemplu, un curs de schimb incorect sau un cost suportat în afara perioadei de raportare) pentru a putea preveni sau pentru a putea detecta și corecta eroarea înainte de acceptarea cheltuielilor; subliniază că, în cazul în care Comisia ar fi utilizat în mod corespunzător toate informațiile aflate la dispoziția sa, rata estimată de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 1,5 puncte procentuale mai mică;

102.  îndeamnă Comisia să ia toate măsurile necesare pentru a utiliza în mod mai eficient informațiile disponibile aflate la dispoziția sa cu scopul de a preveni și a corecta erorile înainte de efectuarea plăților pentru a reveni la tendința pozitivă de reducere a ratei de eroare observate în anii precedenți (de la 5,6 % în 2014, la 4,4 % în 2015 și 4,1 % în 2016);

103.  ia act de faptul că Curtea nu a furnizat o rată de eroare separată pentru securitate și cetățenie, întrucât doar o mică parte (2 %) din plățile pentru exercițiul 2017 se referă la acest domeniu, dar că DG HOME a prezentat următoarele rate de eroare în raportul său anual de activitate, care, cu toate acestea, nu au fost verificate de Curte:

   a) solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii (SOLID): rata de eroare detectată (DER) în valoare de 2,26 % și rata de eroare reziduală (RER) de 0,75 %;
   b) Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și Fondul pentru securitate internă (FSI): DER de 0 % și RER de 1,54 %;
   c) agenții descentralizate cu regim de gestiune indirectă: RER mai mică de 2 %;

104.  ia act de faptul că, pentru 2017, Curtea nu a calculat o rată de eroare pentru fondurile Uniunii cheltuite în cadrul rubricii 4 din CFM, „Europa globală”, și că această decizie a fost luată ca urmare a strategiei generale a Curții de a-și reduce eforturile de efectuare a unor teste de fond și de a se baza parțial pe așa-numitele „activități ale altor entități”;

105.  ia act de evoluția pozitivă a ratei de eroare reziduale, astfel cum a fost stabilită prin studiile privind rata de eroare reziduală (RER) comandate de DG DEVCO și DG NEAR, și remarcă faptul că cea mai probabilă estimare a RER reprezentative pentru operațiunile DG DEVCO a fost de 1,18 %, față de 1,67 % în 2016 și 2,2 % în 2015, în timp ce pentru operațiunile DG NEAR rata de eroare reziduală era de 0,67;

106.  ia act, cu toate acestea, de faptul că rata de eroare reziduală a DG DEVCO și a DG NEAR nu se referă la un eșantion din toate plățile pentru proiectele în curs, ci este calculată numai pe baza operațiunilor pentru contractele închise, pentru care s-au efectuat toate controalele și verificările, consecința fiind faptul că s-au analizat numai plățile anterioare anului 2017, nu și rata de eroare efectivă pentru plățile efectuate în 2017;

107.  ia act de faptul că, în opinia Curții, studiile privind RER au fost, în linii mari, adecvate scopului, deși Curtea a exprimat preocupări serioase privind calitatea acestor studii;

108.  ia act cu îngrijorare de faptul că, în ciuda valorilor încurajatoare constatate în ceea ce privește rata de eroare, singurul domeniu de cheltuieli cu o rată indicativă de eroare mai mare de 2 % este „Gestiune directă - Granturi”, cu rate de eroare de 2,80 % pentru DG NEAR și de 2,12 % pentru DG DEVCO;

109.  solicită DG RTD să publice recomandările specifice fiecărei țări în raportul său anual de activitate;

110.  evidențiază caracterul extrem de negativ al constatărilor Curții de Conturi Europene legate de parteneriatele public-privat(5) (PPP), aceasta recomandând „să nu se promoveze o utilizare mai intensivă și la o scară mai largă a parteneriatelor public-privat” în cadrul Uniunii; invită Comisia să țină seama pe deplin de această recomandare atunci când activitatea sa implică gestionarea PPP-urilor în țările în curs de dezvoltare, în care mediul pentru punerea în aplicare cu succes a PPP-urilor este și mai dificil decât în interiorul Uniunii;

111.  salută rezultatele obținute în cadrul celor trei axe ale Programului Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) în 2017; atrage atenția asupra importanței asistenței prin intermediul EaSI și, în special, a axelor sale Progress și Rețeaua de servicii europene pentru ocuparea forței de muncă (EURES) pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale; cu toate acestea, ia act cu îngrijorare de faptul că secțiunea tematică „Antreprenoriat social” din cadrul axei Microfinanțare și antreprenoriat social a EaSI continuă să înregistreze rezultate insuficiente; apreciază faptul că Comisia colaborează îndeaproape cu Fondul European de Investiții (FEI) pentru a se asigura că FEI se angajează să utilizeze integral resursele prevăzute pentru secțiunea tematică privind antreprenoriatul social;

Cercetare și inovare

Povești de succes

112.  ia act cu satisfacție de faptul că, prin cofinanțarea acordată de Uniune prin programul Orizont 2020, Gérard Mourou a câștigat, alături de alți cercetători, premiul Nobel pentru fizică pentru cercetarea desfășurată în domeniul fasciculelor laser ultrascurte de înaltă intensitate care ajută în chirurgia oculară refractivă, precum și faptul că Consorțiul internațional pentru cercetare în domeniul bolilor rare (International Rare Diseases Research Consortium - IRDIRC) și-a atins obiectivul de a prezenta 200 de noi terapii pentru boli rare cu trei ani mai devreme decât era prevăzut;

113.  ia act, de asemenea, de faptul că, prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie, programul Orizont 2020 a finanțat 36 000 de cercetători în toate etapele carierei lor, indiferent de vârstă și de naționalitate, și că doi dintre cei trei cercetători care au primit Premiul Nobel pentru chimie pentru optimizarea microscoapelor electronice au participat la acțiunile Marie Skłodowska-Curie și la alte proiecte de cercetare finanțate de Uniune;

114.  salută lansarea primei faze a proiectului-pilot al Consiliului european pentru inovare din octombrie 2017, ca parte a programului de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2018-2020, care beneficiază de o finanțare de 2,7 miliarde EUR și care vizează sprijinirea inovatorilor de înaltă clasă, a întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor mici și a cercetătorilor cu idei strălucite, radical diferite de produsele, serviciile sau modelele de afaceri existente, care prezintă un grad ridicat de risc și care au potențialul de a se extinde la nivel internațional;

115.  ia act de faptul că Comisia analizează posibilitatea de a extinde și mai mult utilizarea opțiunii simplificate în materie de costuri, în special prin utilizarea finanțării prin sume forfetare;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

116.  ia act de faptul că, potrivit Tabloului de bord european privind inovarea (EIS), performanțele în materie de inovare ale Uniunii au crescut cu 5,8 % din 2010; constată, cu toate acestea, că nu a existat o convergență între țările Uniunii; constată că următoarele țări beneficiază cel mai mult de fondurile din cadrul programului Orizont 2020 (contribuția Uniunii netă obligatorie a participanților, în euro): Germania – 5 710 188 927,80 / Regatul Unit – 5 152 013 650,95 / Franța – 3 787 670 675,13; invită Comisia să acorde o atenție mai mare distribuției geografice a fondurilor de cercetare, cu scopul de a contribui la crearea unor condiții de concurență echitabilă pentru creșterea economică și crearea de locuri de muncă în spațiul european de cercetare;

117.  ia act de faptul că Comisia recunoaște existența unor deficiențe ale cadrului de performanță pentru programul Orizont 2020, ceea ce face dificilă evaluarea progreselor înregistrate de program în vederea atingerii tuturor obiectivelor de la un moment dat; se așteaptă ca propunerile pentru programul Orizont Europa din următorul CFM să remedieze aceste deficiențe și regretă că nu se ia în considerare nicio măsură de îmbunătățire a cadrului de performanță în perioada actuală;

118.  observă că raportul anual de activitate al Direcției Generale (DG) RTD menționează șase rate de eroare diferite, trei pentru cel de-al Al Șaptelea program-cadru și trei pentru programul Orizont 2020; subliniază că o astfel de abordare nu facilitează transparența și responsabilitatea și ar trebui să fie îmbunătățită imediat; acceptă totuși că sunt vizate două programe diferite în cadrul a două perioade financiare diferite;

Securitate și cetățenie

Câteva povești de succes

119.  subliniază că DG HOME a gestionat un buget de 1.831 milioane EUR pentru migrație și de 313,75 milioane EUR pentru securitate și că bugetul general inițial de 6,9 miliarde EUR pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 a fost consolidat în mod substanțial din 2015 în 2017, cu 3,9 miliarde EUR;

120.  ia act de faptul că bugetul gestionat de DG HOME și numărul de angajați ai acestui DG au fost majorate pentru a face față activităților mai numeroase în contextul crizei migrației și al amenințărilor la adresa securității interne; în ceea ce privește resursele umane, la sfârșitul anului 2017, DG HOME avea 556 de membri ai personalului, comparativ cu 480 în 2016;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

121.  ia act cu îngrijorare de faptul că ritmul execuției resurselor gestionate de DG HOME a declanșat o creștere cu 24 % a angajamentelor restante totale la sfârșitul exercițiului 2017 și că rata bună de execuție din 2017 reflectă faptul că o parte din creditele de angajament au fost reportate în 2018;

122.  este preocupat de deficiențele semnificative identificate la sistemele de gestiune și control ale EASO, care au justificat adoptarea unei rezerve din motive de reputație; subliniază, totuși, că DG HOME a reacționat prin introducerea unui proces de codecizie de către comitetul executiv și a instituit o nouă conducere a EASO pentru a aduce situația sub control;

123.  își reiterează solicitarea ca liniile bugetare ale programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” (REC) 2014-2020 să specifice resursele alocate pentru fiecare dintre obiectivele programului consacrat egalității de gen, asigurând astfel responsabilizarea adecvată în privința fondurilor alocate în acest scop;

124.  își reiterează solicitarea de a avea o linie bugetară separată pentru obiectivul specific Daphne, cu scopul de a demonstra angajamentul Uniunii în combaterea violenței împotriva femeilor și a fetelor; solicită ca acestei linii bugetare să i se aloce resurse suplimentare și să se inverseze tendința de scădere a fondurilor dedicate Daphne din perioada 2014-2020; solicită un efort constant de creștere a gradului de sensibilizare cu privire la granturile incluse în obiectivul specific Daphne, împreună cu măsuri care să facă procedurile sale administrative conexe cât mai ușor de utilizat;

Europa în lume

Câteva povești de succes

125.  subliniază că activitatea Curții cu privire la regularitatea operațiunilor a evidențiat faptul că Comisia și-a consolidat sistemele de control, ceea ce, proporțional, a dus la mai puține erori față de exercițiile DAS anterioare;

126.  ia act de faptul că Curtea a verificat, de asemenea, performanța a șapte proiecte; salută faptul că toate cele șapte proiecte au avut indicatori de performanță relevanți, un cadru bine structurat și obiective realizabile;

127.  ia act de Raportul special al Curții privind asistența acordată de Uniune în Myanmar/Birmania și de răspunsul Comisiei; salută, în acest sens, rolul principal jucat de Uniune în sprijinirea priorităților în materie de dezvoltare într-un context dificil și cu resurse umane limitate; remarcă, în același timp, că asistența Uniunii s-a dovedit a fi doar parțial eficace; sprijină observația Curții că se impune o atenție sporită mobilizării veniturilor interne, în special în economiile emergente; având în vedere atrocitățile documentate comise de armata din Myanmar, își exprimă profunda îngrijorare cu privire la sprijinul bugetar sectorial continuu acordat din bugetul Uniunii pentru Myanmar;

128.  solicită o abordare bazată pe stimulente față de dezvoltare, prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; își reiterează opinia potrivit căreia cu cât o țară progresează mai mult și mai repede în legătură cu reformele sale interne privind crearea și consolidarea instituțiilor democratice, respectarea drepturilor omului și statul de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească de la Uniune;

129.  relevă faptul că este important să se majoreze fondurile alocate sprijinirii bunei guvernanțe, democrației și statului de drept în țările în curs de dezvoltare, pentru a promova instituții responsabile și transparente, a sprijini consolidarea capacităților și a favoriza procesul decizional participativ și accesul public la informații;

130.  atrage atenția asupra amplorii și implicațiilor sărăciei energetice din țările în curs de dezvoltare și asupra implicării ferme a UE în eforturile de reducere a acesteia; relevă faptul că sunt necesare eforturi susținute și concertate din partea guvernelor și a părților interesate din țările afectate pentru a reduce sărăcia energetică;

Aspecte critice care necesită îmbunătățiri

131.  ia act cu îngrijorare de faptul că Curtea a detectat erori recurente de decontare excesivă a cheltuielilor în cazul plăților intermediare;

132.  regretă, încă o dată, că rapoartele privind gestionarea asistenței externe, elaborate de șefii delegațiilor Uniunii, nu sunt anexate la rapoartele anuale de activitate ale DG DEVCO și DG NEAR, așa cum este prevăzut la articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar; regretă că aceste rapoarte sunt considerate confidențiale în mod sistematic, deși, în conformitate cu articolul 67 alineatul (3) din Regulamentul financiar, acestea „se pun la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului, ținând cont, dacă este cazul, de caracterul lor confidențial”;

133.  observă cu îngrijorare concentrarea mare de contracte la un număr foarte limitat de agenții naționale de dezvoltare, cu riscul aferent de renaționalizare a politicii Uniunii, ceea ce contravine intereselor unei mai bune integrări a politicii externe a Uniunii; îndeamnă Comisia ca, pe lângă facilitarea accesului autorității responsabile de descărcarea de gestiune la documentația privind evaluarea bazată pe piloni a agențiilor naționale, să asigure și accesul public la aceasta; se arată îngrijorat, în acest sens, de dorința comercială a acestor entități naționale, invocată de Comisia Europeană, de a restrânge accesul la aceste informații; solicită Comisiei să întărească și să consolideze, cât mai curând, controlul procedurilor de licitație și de achiziții pentru a evita orice denaturare a concurenței între acest număr limitat de agenții naționale, puternic subvenționate, și alte entități publice și private cu vocație europeană clară;

134.  constată cu îngrijorare că Curtea a constatat că studiile privind rata de eroare reziduală (RER) au anumite limitări, deoarece sunt studii și nu audituri și, prin urmare, nu respectă standardele internaționale de audit și includ controale foarte limitate privind achizițiile publice;

135.  solicită DG NEAR și DG DEVCO ca, începând cu următorul studiu pe 2019 privind RER, să pună la dispoziția contractantului RER orientări mai precise privind verificarea achizițiilor de nivelul doi și să stratifice populația RER pe baza riscului inerent al proiectelor, acordând o pondere mai mare granturilor cu gestiune directă și o pondere mai mică operațiunilor de sprijin bugetar;

136.  solicită Comisiei să ia măsurile necesare pentru a remedia deficiențele identificate de Serviciul său de Audit Intern și să transforme raportul privind gestionarea asistenței externe într-un document fiabil și în întregime public, care să justifice în mod corespunzător declarațiile de asigurare întocmite de șefii de delegație și de directorul general al DG DEVCO;

137.  consideră că, atunci când acordă ajutor extern, Comisia ar trebui să acorde mai multă atenție respectării, de către țările beneficiare, a drepturilor omului în conformitate cu Carta ONU și cu statul de drept;

138.  este preocupat de lipsa de vizibilitate a fondurilor Uniunii puse în comun pentru proiecte; îndeamnă Comisia să îmbunătățească vizibilitatea și complementaritatea acțiunilor diferitelor instrumente;

139.  își exprimă îngrijorarea privind menținerea în propunerile Comisiei a tendinței de a nu lua în considerare prevederile cu caracter juridic obligatoriu ale Regulamentului (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(6) în cazul cheltuielilor eligibile pentru asistența oficială pentru dezvoltare și al țărilor eligibile pentru cheltuielile Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare (ICD); reamintește că legalitatea cheltuielilor Uniunii este un principiu fundamental al bunei gestiuni financiare și că nu ar trebui să prevaleze considerentele politice asupra indicațiilor clare privind prevederile legale; reamintește că ICD este în primul rând un instrument menit să combată sărăcia;

140.  regretă că, în fiecare raport anual de activitate începând cu 2012, Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare a Comisiei a fost nevoită să exprime o rezervă cu privire la regularitatea operațiunilor subiacente, fapt care indică deficiențe grave în materie de gestiune internă;

Mediul, sănătatea publică și siguranța alimentară

141.  constată că, în 2017, programul LIFE și-a sărbătorit cea de-a 25-a aniversare; subliniază că programul a oferit 222 milioane EUR pentru cofinanțarea a 139 de proiecte noi; subliniază că sunt necesare eforturi suplimentare pentru a reduce întârzierile în efectuarea plăților în cadrul programului LIFE, deoarece 5,8 % din plăți au depășit termenele legale în 2017 (3,9 % în 2016, 12 % în 2015);

142.  subliniază că evaluarea intermediară a programului LIFE, pentru perioada 2014-2015, a fost publicată în 2017; constată faptul că, având în vedere că majoritatea proiectelor încă nu au început și doar puține proiecte s-au încheiat, evaluarea s-a concentrat în principal asupra proceselor introduse pentru a atinge obiectivele programului LIFE și a conchis că programul LIFE are o valoare adăugată europeană, evidențiind totodată posibile îmbunătățiri; subliniază că procedurile de gestionare a granturilor, în special procedurile de depunere a cererilor și de raportare, ar trebui nu doar simplificate, ci și accelerate semnificativ;

143.  ia act de faptul că condițiile din decizia de externalizare pentru cooperarea cu Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) în ceea ce privește personalul implică faptul că situația resurselor umane în DG ENV este foarte tensionată relativ la activitățile legate de programul LIFE, ceea ce ar putea necesita o revizuire suplimentară a metodelor și modalităților de lucru în cadrul direcției generale;

144.  subliniază că sistemele de control intern ale DG ENV și DG CLIMA care au fost auditate sunt doar parțial eficace, dat fiind că anumite recomandări foarte importante trebuie încă să fie abordate în conformitate cu planurile de acțiune convenite;

145.  subliniază că DG CLIMA și DG BUDG monitorizează obiectivul de 20 % de integrare a măsurilor legate de schimbările climatice în cadrul financiar multianual, iar DG CLIMA sprijină alte direcții generale să integreze problematica climei în activitățile pe care le desfășoară; regretă faptul că, în 2017, doar 19,3 % din bugetul Uniunii a fost cheltuit pe activități în domeniul climei și că se estimează că media pentru perioada 2014-2020 va fi de doar 18,8 %;

146.  își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că rezerva din motive de reputație referitoare la deficiențele semnificative de securitate care persistă, identificate în registrul Uniunii al sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), este reiterată în Raportul anual de activitate pe 2017 al DG CLIMA;

147.  regretă că rata medie de eroare reziduală a DG SANTE s-a ridicat la 2,5 % pentru întreaga activitate din domeniul siguranței alimentelor și a hranei pentru animale în 2017, depășind pragul de semnificație de 2 %; ia act de faptul că acest lucru este cauzat de supraevaluări ale declarațiilor de cheltuieli de către statele membre, în contextul modificărilor structurale efectuate în gestionarea și controlul creanțelor într-un anumit stat membru; solicită DG SANTE să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor, de exemplu prin utilizarea măsurilor de simplificare oferite de Regulamentul financiar;

148.  subliniază că, în 2017, DG SANTE a publicat evaluarea intermediară a cadrului financiar comun pentru lanțul alimentar 2014-2020, care a conchis că actualul cadru funcționează bine și a contribuit la obținerea unei valori adăugate a Uniunii; ia act de faptul că Comisia, în conformitate cu recomandările Curții, depune eforturi pentru a elabora o metodologie de analiză privind rentabilitatea în domeniul lanțului alimentar, astfel încât evaluările viitoare ale intervențiilor finanțate de Uniune să devină mai solide;

Transport și turism

149.  ia act de faptul că, în 2017, Comisia a selectat 152 de proiecte care urmau să primească finanțare în valoare totală de 2,7 miliarde EUR din partea MIE –Transporturi, cu investiții totale de 4,7 miliarde EUR, inclusiv alte finanțări publice și private; afirmă din nou importanța pe care o are instrumentul de finanțare MIE pentru finalizarea rețelei TEN-T, pentru realizarea spațiului european unic al transporturilor, pentru dezvoltarea legăturilor transfrontaliere și pentru realizarea legăturilor care lipsesc;

150.  invită coordonatorii europeni ai TEN-T să realizeze o evaluare amănunțită a proiectelor încheiate și a progreselor realizate de-a lungul coridoarelor TEN-T în cadrul actualei perioade de programare și să prezinte această evaluare Comisiei și Parlamentului;

151.  invită Comisia să prezinte în mod clar, pentru sectorul transporturilor, o evaluare a impactului FEIS asupra altor instrumente financiare, în special în ceea ce privește MIE și, de asemenea, coerența instrumentului de datorie al MIE cu alte inițiative ale Uniunii, în timp util, înainte de propunerea privind următorul CFM; solicită ca această evaluare să prezinte o analiză clară a echilibrului geografic al investițiilor din sectorul transporturilor; reamintește, cu toate acestea, faptul că suma de bani cheltuită în cadrul unui instrument financiar nu ar trebui să fie considerată singurul criteriu pertinent pentru a evalua performanța acestuia; invită, prin urmare, Comisia să evalueze mai amănunțit realizările obținute în cadrul proiectelor de transport finanțate de Uniune și să măsoare valoarea adăugată a acestora;

152.  salută rezultatele cererii de oferte de finanțare mixtă a MIE lansate în 2017 și decizia de majorare a bugetului acestuia la 1,35 miliarde EUR, fapt ce confirmă relevanța și valoarea adăugată a utilizării granturilor Uniunii combinate cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică ori a altor instituții de dezvoltare și instituții financiare publice, precum și din partea instituțiilor financiare din sectorul privat și a investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat; consideră, prin urmare, că MIE ar trebui să sprijine în continuare acțiunile care permit combinarea granturilor Uniunii cu alte surse de finanțare, menținând totodată aceste granturi ca principal instrument de finanțare;

153.  ia act de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei, în cadrul auditului său privind supravegherea de către Comisie a implementării instrumentelor financiare ale MIE, a constatat că rata de implementare a instrumentelor financiare din cadrul MIE a fost foarte scăzută, iar cea mai mare parte a bugetului alocat inițial instrumentelor financiare ale MIE (2,43 miliarde EUR) a fost realocată unor linii bugetare destinate granturilor MIE, lăsând numai 296 de milioane EUR disponibili pentru instrumentele financiare ale MIE până în 2020; ia act, de asemenea, de faptul că unul dintre motivele invocate a fost acela că criteriile de eligibilitate a instrumentelor financiare ale MIE și a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS) se suprapun în mare măsură și că proiecte care ar fi putut fi eligibile pentru MIE au fost, de fapt, finanțate de FEIS, deoarece acesta este prioritar în plan politic și are o sferă de aplicare mai largă; invită Comisia ca, în ceea ce privește MIE, să crească gradul de cunoaștere a normelor de eligibilitate în rândul beneficiarilor, în special prin diferențierea clară între un contract de punere în aplicare și un subcontract, aspect ce a reprezentat principala sursă de confuzie pentru beneficiari; invită Comisia să garanteze faptul că instrumentele financiare se completează reciproc, nu se înlocuiesc unul pe celălalt;

154.  ia act de faptul că 2017 a fost primul an al campaniei de audit al programului MIE și că va fi nevoie de încă 2-3 ani în care să se realizeze audituri ale MIE pentru a se ajunge la un calcul fiabil al ratei de eroare pentru toate sectoarele MIE; cu toate acestea, salută faptul că erorile detectate de auditurile MIE și TEN-T încheiate în 2017 au fost foarte scăzute;

155.  este preocupat de faptul că Serviciul de Audit Intern al Comisiei a concluzionat că există deficiențe semnificative în sistemul actual al DG MOVE de monitorizare a politicii de securitate aviatică și maritimă și a formulat trei recomandări „foarte importante”; invită DG MOVE să pună pe deplin în aplicare planul de acțiune pe care l-a pregătit pentru abordarea riscurilor identificate;

Cultură și educație

156.  salută realizările obținute pe parcursul celor 30 de ani de existență ai programului Erasmus, la care au participat, începând din 1987, nouă milioane de persoane, inclusiv tineri, studenți și, mai recent, lucrători în cadrul unor acțiuni de mobilitate; pune accentul pe puternica valoare adăugată europeană a programului și pe menirea sa de a reuși, în calitate de investiție strategică în tineretul european;

157.  ia act de faptul că programul Erasmus trebuie să facă mai mult pentru a putea fi accesat de grupurile marginalizate, în special persoane cu handicap și cu nevoi educaționale speciale, persoane dezavantajate din punct de vedere geografic, persoane care abandonează școala la o vârstă fragedă, persoane care aparțin unei minorități, persoane care sunt dezavantajate din punct de vedere socioeconomic etc.;

158.  este alarmat de numărul mic al persoanelor care apelează la programul Erasmus + de garantare a împrumuturilor pentru studenți, precum și de acoperirea geografică insuficientă, limitată la bănci din trei țări și la universități din alte două țări; îndeamnă Comisia și Fondul European de Investiții să aplice o strategie de punere în aplicare care să crească cât mai mult posibil eficacitatea mecanismului până în 2020; sau, ca alternativă, să faciliteze redistribuirea în cadrul programului a fondurilor neutilizate și să se permită o mai bună acoperire a finanțării acțiunilor din cadrul diferitelor componente;

159.  este îngrijorat de problema permanentă a ratelor de succes scăzute ale proiectelor din cadrul programului „Europa pentru cetățeni” și al subprogramului Cultura din programul „Europa creativă” (21% și, respectiv, 22% în 2017); subliniază că un nivel mai adecvat de finanțare este decisiv pentru a nu mai avea aceste rezultate nesatisfăcătoare, care sunt contraproductive pentru obiectivele programului însuși prin faptul că îi descurajează pe cetățenii care ar dori să participe;

160.  evidențiază rolul jucat de Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură (EACEA) în punerea în aplicare a celor trei programe din domeniile culturii și educației; își exprimă totuși îngrijorarea legată de deficiențele EACEA în materie de control intern, constatate cu ocazia unui audit privind administrarea granturilor din cadrul programelor Erasmus + și Europa creativă; constată că același Serviciu de Audit Intern al Comisiei a detectat deficiențe din partea EACEA în procesul de administrare a granturilor Erasmus+; de aceea, este de părere că Comisia și EACEA nu ar trebui să aibă vreo dificultate să adopte măsurile de corecție necesare pentru a asigura transparența deplină și a garanta calitatea optimă în punerea în aplicare a programelor din domeniile culturii și educației;

GESTIUNEA INDIRECTĂ ȘI INSTRUMENTELE FINANCIARE

161.  ia act de faptul că, în 2017, Comisia a semnat contracte cu agențiile ONU în cuantum de aproape 253,5 milioane EUR în contribuții de la bugetul Uniunii, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (119,21 milioane EUR), UNICEF (29,34 milioane EUR) și Biroul Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (20,05 milioane EUR) fiind cei mai importanți beneficiari, iar contractele cu Banca Mondială s-au ridicat la 174,11 milioane EUR;

162.  având în vedere schimbarea modalităților de acordare a ajutorului, și anume trecerea de la granturi directe la fonduri fiduciare și la combinarea surselor de finanțare, inclusiv prin intermediul Fondului european pentru dezvoltare durabilă, invită Consiliul, Comisia și Banca Europeană de Investiții să încheie un acord interinstituțional cu Parlamentul European privind transparența, responsabilitatea și controlul parlamentar pe baza principiilor de politică stabilite în noul Consens european privind dezvoltarea;

163.  salută recomandările Curții privind îmbunătățirea transparenței fondurilor Uniunii executate de ONG-uri, astfel cum au fost publicate în Raportul special nr. 35/2018, în care Curtea, printre altele, recomandă Comisiei să îmbunătățească fiabilitatea informațiilor privind ONG-urile din sistemul său contabil, precum și calitatea informațiilor colectate cu privire la fondurile executate de ONG-uri; invită, prin urmare, Comisia să pună în aplicare aceste propuneri înainte de sfârșitul actualului mandat;

164.  recunoaște pe deplin natura complexă a multor provocări și nevoia unor acțiuni de răspuns multidimensionale și complementare, însă insistă asupra faptului că este necesar să se asigure claritate în cadrul acordurilor de finanțare și să se respecte angajamentele internaționale;

165.  constată că numărul instrumentelor financiare a crescut considerabil, dând astfel naștere unor noi oportunități de finanțare mixtă în sectorul transporturilor și creând, în același timp, o rețea complexă de mecanisme în jurul bugetului Uniunii; este preocupat de faptul că aceste instrumente, alături de bugetul Uniunii, creează riscul potențial de subminare a nivelului de responsabilitate și transparență, deoarece raportarea, auditul și controlul public nu sunt aliniate; invită Comisia să identifice modul în care s-ar putea reforma sistemul bugetar al Uniunii, în special modul optim de asigurare a faptului că mecanismele generale de finanțare nu sunt mai complexe decât ceea ce este necesar pentru a îndeplini obiectivele de politică ale Uniunii și a garanta responsabilitatea, transparența și posibilitatea auditării;

FEIS

166.  subliniază faptul că autoritatea bugetară a majorat garanția FEIS de la 16 miliarde EUR la 26 miliarde EUR, iar volumul de investiții vizat de la 315 miliarde EUR la 500 miliarde EUR și că, până la sfârșitul anului 2017, Grupul BEI semnase contracte în valoare de 36,7 miliarde EUR (2016: 21,3 miliarde EUR);

167.  observă că, potrivit Curții, 64 % din valoarea totală a contractelor FEIS semnate de Grupul BEI până la sfârșitul anului 2017 era concentrată în șase state membre: Franța, Italia, Spania, Germania, Regatul Unit și Polonia;

168.   regretă faptul că doar 20 % din finanțarea FEIS sprijină proiecte care contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, în timp ce portofoliul standard al BEI a atins pragul de 25 %; invită Comisia să definească opțiunile financiare sau de finanțare sustenabile și mediul de investiții favorabil care să reflecte angajamentele și obiectivele generale ale Uniunii, cu scopul de a promova inovarea și coeziunea economică, socială și teritorială în cadrul Uniunii, precum și de a consolida dimensiunea socială a investițiilor BEI prin reducerea deficitului de investiții în sectorul social și în domeniul siguranței infrastructurilor;

169.  invită Comisia să se asigure că, atunci când semnează contracte, organele de management ale FEIS iau în considerare necesitatea unui echilibru geografic adecvat și să raporteze Parlamentului cu privire la progresele înregistrate;

Domeniul cercetării

170.  ia act de faptul că, în ceea ce privește plățile, în 2017 Comisia a investit 11,2 miliarde EUR în domeniul cercetării și inovării (C&I), 58 % din fonduri fiind gestionate direct și 42 % fiind alocate prin intermediul organismelor abilitate, și că, din acest ultim procent, 18,2 % (583 milioane EUR) au fost executate prin intermediul întreprinderilor comune și 16,8 % (540 milioane EUR) au fost distribuite prin intermediul Băncii Europene de Investiții (BEI) și al Fondului European de Investiții (FEI);

171.  invită Comisia să prezinte Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în a doua jumătate a anului 2019, un raport privind execuția și rezultatele instrumentelor financiare din domeniul cercetării;

Fondurile fiduciare

172.  subliniază că ajutorul acordat țărilor din afara Uniunii a utilizat tot mai mult modele de finanțare alternative, cum ar fi fonduri fiduciare și Instrumentul pentru refugiații din Turcia, ceea ce sporește complexitatea structurilor financiare existente; recunoaște, totuși, că aceste instrumente au făcut posibilă o reacție rapidă la circumstanțe dificile și au oferit flexibilitate;

173.  subliniază că punerea în comun a resurselor din FED, din bugetul Uniunii și de la alți donatori în fonduri fiduciare nu ar trebui să împiedice ca banii rezervați pentru politica de dezvoltare și cooperare să ajungă la beneficiarii lor obișnuiți și să urmărească obiectivele lor inițiale, cum ar fi eradicarea sărăciei și promovarea drepturilor fundamentale;

174.  subliniază că utilizarea crescută a fondurilor fiduciare este generată și de lipsa de flexibilitate care poate fi constatată în prezent în bugetul Uniunii;

175.  subliniază că utilizarea din ce în ce mai intensă a altor mecanisme financiare, pe lângă bugetul Uniunii, pentru realizarea politicilor Uniunii riscă să afecteze nivelul de responsabilitate și de transparență, deoarece mecanismele de raportare, de audit și de control public nu sunt armonizate; solicită, prin urmare, Comisiei să analizeze posibilitatea de a pune capăt fondurilor fiduciare, în special în cazul în care caracterul lor „de urgență” nu este justificat în mod corespunzător, dacă nu sunt în măsură să atragă contribuții semnificative din partea altor donatori și în cazul în care există riscuri de încălcare a drepturilor fundamentale sau sunt implicate autorități din țări terțe care nu respectă drepturile fundamentale;

Instrumentul pentru Turcia

176.  ia act de faptul că, în Raportul său special nr. 27/2018 privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia, Curtea a constatat că, într-un context dificil, Instrumentul pentru refugiații din Turcia a mobilizat rapid 3 miliarde EUR pentru a oferi un răspuns rapid la criza refugiaților, dar nu și-a îndeplinit pe deplin obiectivul de a coordona acest răspuns în mod eficient sau de a ajunge la un raport costuri-beneficii satisfăcător; solicită Comisiei să pună în aplicare toate recomandările Curții privind Instrumentul pentru refugiații din Turcia, mai ales îmbunătățirea monitorizării și a raportării în proiectele de asistență financiară și îmbunătățirea, împreună cu autoritățile turce, a mediului de funcționare a ONG(I)-urilor și să vegheze ca fondurile să vizeze strict proiecte legate de refugiați și să nu fie folosite în alte scopuri; invită Comisia să prezinte în mod regulat Parlamentului rapoarte despre compatibilitatea dintre acțiunile finanțate și temeiul lor juridic;

177.  ia act, în plus, de faptul că, potrivit Curții, proiectele auditate au furnizat un sprijin util pentru refugiați și că majoritatea proiectelor au dat rezultate, dar că jumătate dintre ele nu au atins încă rezultatele așteptate;

178.  observă că Ombudsmanul European a ajuns la concluzia că Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că Declarația UE-Turcia respectă drepturile fundamentale la care aderă UE și, prin urmare, invită Comisia să includă în mod sistematic considerații privind drepturile fundamentale în deciziile sale din cadrul acestui instrument, inclusiv prin intermediul evaluărilor impactului asupra drepturilor fundamentale; invită Comisia să informeze periodic Parlamentul European cu privire la acest aspect;

179.   regretă faptul că o anchetă efectuată de CEI european de investigații a ridicat îndoieli cu privire la utilizarea fondurilor din cadrul instrumentului; invită Comisia să investigheze în detaliu această chestiune și să informeze Parlamentul cu privire la rezultate;

180.  cere DG DEVCO ca, până în 2020, să revadă orientările existente pentru beneficiarii proiectelor implementate în cadrul gestiunii indirecte, cu scopul de a se asigura că activitățile planificate sunt desfășurate la timp și contribuie la utilizarea practică a realizărilor proiectelor, astfel încât să se obțină un raport optim costuri-beneficii;

181.  ia act de constatarea Curții în care se arată că nivelul de eroare din cadrul cheltuielilor aferente rubricii Administrație nu a fost semnificativ; constată, totuși, cu îngrijorare că rata de eroare a crescut față de anul precedent (0,55% în 2017 față de 0,2% în 2016);

182.  constată că, deși Curtea nu a identificat deficiențe semnificative, a găsit domenii recurente în care existau posibilități de îmbunătățire;

International Management Group (IMG)

183.  ia act de faptul că, în hotărârea sa definitivă și executorie din 31 ianuarie 2019 în cauza International Management Group (IMG)(7) Curtea de Justiție a Uniunii Europene anulează două decizii ale Comisiei: 1) interdicția de a încheia noi acorduri de delegare cu IMG privind gestiunea indirectă începând cu 8 mai 2015 și 2) realocarea a 10 milioane EUR de la IMG către operatorul public german GIZ pentru un contract de asistență tehnică pentru politica comercială a Myanmar: constată, în plus, că Curtea recunoaște necesitatea de a decide cu privire la valoarea compensației financiare datorate IMG din cauza prejudiciului provocat de decizia Comisiei din 8 mai 2015, precum și necesitatea ca Comisia să respingă toate căile de atac introduse de aceasta;

184.  ia act de concluzia CJUE potrivit căreia argumentele juridice elaborate de OLAF, pe care Comisia și-a întemeiat deciziile privind IMG, constituie o eroare de drept atât în ceea ce privește dreptul internațional, cât și Regulamentul financiar al UE; regretă faptul că, așa cum a explicat CJUE, OLAF și-a depășit competențele și nu a luat în considerare cerințele codului de garanție, atât de des invocat de Parlament; sprijină, în acest sens, orice măsură suplimentară care asigură că revizuirea în curs a Regulamentului OLAF stabilește controlul necesar al garanțiilor procedurale și al posibilităților de introducere a unei căi de atac, pentru a evita astfel de acțiuni dăunătoare care erodează credibilitatea UE și încrederea pe care i-o acordă cetățenii;

185.  ia act, de asemenea, de hotărârea Curții Permanente de Arbitraj de la Haga din 13 februarie 2019(8) conform căreia Comisia trebuie să plătească suma de 2 milioane EUR, pe care a refuzat să o plătească pe baza acuzațiilor împotriva IMG și a investigației OLAF, pentru cheltuieli facturate de IMG în cadrul a șapte contracte de gestionare comună semnate cu Comisia;

186.  regretă profund faptul că începând din 2012, procedura Parlamentului privind descărcarea de gestiune a Comisiei nu a reușit să reveleze falsele acuzații împotriva IMG sau să permită evitarea gravelor prejudicii suferite de IMG, atât din punct de vedere financiar cât și al reputației, inclusiv pierderea a peste 200 de locuri de muncă;

187.  îndeamnă Comisia să execute hotărârile judecătorești și să recunoască pe deplin statutul de organizație internațională al IMG, care a fost în mod incorect pus la îndoială și negat de ea și de OLAF; invită Comisia să adopte toate măsurile necesare pentru a repara și compensa daunele provocate IMG și să se asigure că IMG poate participa la o procedură echitabilă astfel cum prevede Regulamentul financiar pentru organizațiile internaționale; invită Comisia să informeze cât mai curând autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la măsurile luate;

Administrația

Procedura de nominalizare pentru desemnarea Secretarului General al Comisiei

188.  nu este mulțumit de reacțiile Comisiei la preocupările justificate exprimate de mass-media și de publicul larg cu privire la procedură care a avut loc imediat după numirea Secretarului General al Comisiei Europene sau de explicațiile prezentate de Comisie în cadrul dezbaterii în plen a Parlamentului European și în răspunsul său scris la Rezoluția Parlamentului European din 18 aprilie 2018, care au fost evazive, defensive și legaliste și au demonstrat lipsă de sensibilitate față de importanța pe care cetățenii europeni o acordă procedurilor de recrutare transparente, echitabile și deschise;

189.  reamintește, în acest context, faptul că Ombudsmanul a identificat patru cazuri de administrare defectuoasă în recomandarea sa în cauzele conexate 488/2018/KR și 514/2018/KR; ia act de faptul că concluziile Ombudsmanului sunt „în mare măsură similare cu cele ale Parlamentului European” și că Ombudsmanul este de acord cu punctul de vedere al Parlamentului European, potrivit căruia numirea dublă forțează și chiar depășește limitele legii; subliniază recomandarea finală adresată Comisiei de către Ombudsman, potrivit căreia Comisia ar trebui să elaboreze o procedură specifică pentru secretarul său general, separată și independentă de alte numiri în funcții de conducere; regretă, prin urmare, răspunsul sfidător al Comisiei adresat la 3 decembrie 2018 Ombudsmanului European; regretă nivelul redus de discernământ față de problemele pe care Ombudsmanul le-a semnalat în urma examinării a 11 000 de pagini de documente; invită următorul colegiu de comisari și președintele său să revizuiască această procedură de numire ținând seama de constatările Ombudsmanului și de rezoluția Parlamentului;

190.  ia în considerare faptul că comisarul Oettinger a organizat, la 25 septembrie 2018, o masă rotundă interinstituțională privind selecția și numirea conducerii superioare, deși reuniunea pare să fi fost neconcludentă; invită, prin urmare, Comisia să pună în practică punctul 29 din rezoluția sa referitoare la politica de integritate în cadrul Comisiei;

191.  invită Comisia, precum și toate instituțiile europene să revizuiască, dacă este necesar, procedurile de numire, în special pentru înalții funcționari și, după caz, pentru membrii cabinetelor, și să ia măsuri suplimentare pentru a îmbunătăți transparența, echitatea și egalitatea de șanse pe parcursul procedurilor de numire, pe baza constatărilor Ombudsmanului European și a viitorului studiu al Parlamentului European privind procedurile de numire în instituțiile Uniunii Europene; invită Comisia să raporteze Parlamentului European până la 31 august 2019 cu privire la progresele înregistrate;

192.  solicită demisia urgentă a Secretarului General și organizarea unei proceduri de selecție corecte, pe deplin transparente și deschise pentru acest post.

Școlile europene

193.  observă că, în 2017, școlile europene au primit 189,9 milioane EUR de la bugetul european;

194.  recunoaște că verificarea efectuată de Curte nu a descoperit erori semnificative ale situațiilor financiare consolidate finale ale școlilor europene pentru 2017 și că școlile europene și Oficiul central și-au pregătit conturile anuale în termenul prevăzut de lege; remarcă totuși faptul că sistemul de control intern al școlilor europene necesită în continuare mai multe îmbunătățiri pentru a respecta recomandarea făcută de Curtea de Conturi și de Serviciul de Audit Intern al Comisiei (IAS);

195.  consideră exasperant faptul că, după mai bine de 15 de ani, tot nu există un sistem solid de gestiune financiară pentru școlile europene;

196.  este preocupat în continuare de vulnerabilitatea sistemelor de control intern ale Oficiului central și ale școlilor selectate, în special în ceea ce privește sistemele de plată, mediul de control și procesul de recrutare;

197.  ia act de faptul că Curtea nu a fost în măsură să confirme faptul că, în 2017, gestiunea financiară a școlilor europene a respectat Regulamentul financiar și normele de aplicare a acestuia: solicită, prin urmare, să se depună în continuare eforturi pentru a închide celelalte recomandări legate de administrarea conturilor extrabugetare, îmbunătățirea sistemelor contabile și a sistemelor de control intern, precum și a procedurilor de recrutare și de remunerare și elaborarea unor orientări în vederea îmbunătățirii gestiunii bugetare;

198.  reiterează opinia Parlamentului conform căreia se impune de urgență o „revizuire cuprinzătoare” a sistemului școlilor europene pentru a lua în considerare „o reformă care acoperă probleme manageriale, financiare, organizatorice și pedagogice” și reamintește solicitarea sa ca „Comisia să prezinte anual Parlamentului un raport în care să evalueze progresul”;

199.  consideră inacceptabil faptul că, potrivit Comisiei, opt recomandări critice sau foarte importante emise de Serviciul de Audit Intern al Comisiei pentru perioada 2014-2017 nu sunt încă soluționate; solicită să se obțină raportul intermediar privind punerea în aplicare a acestor recomandări până la 30 iunie 2019;

Acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune acordate Comisiei pentru exercițiul financiar 2016

200.  ia act de faptul că, în Raportul său privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2016, Comisia a făcut o selecție dintre cele 394 de chestiuni semnalate de Parlament pentru exercițiul financiar 2016, fără să formuleze observații pentru 108 dintre puncte; solicită Comisiei să răspundă în detaliu la toate problemele ridicate de Parlamentul European în rezoluțiile sale care fac parte integrantă din deciziile sale privind descărcarea de gestiune;

201.  salută faptul că Comisia a răspuns la observațiile Parlamentului referitoare la rapoartele privind gestionarea asistenței externe (EAMR) și la indicatorii-cheie de performanță, cuprinse în rezoluția sa din 18 aprilie 2018 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2016(9), și că a făcut modificări pentru a le îmbunătăți; ia act de faptul că Comisia a transmis Parlamentului rapoartele privind gestionarea asistenței externe pe 2017 fără constrângeri legate de confidențialitate, dar regretă că accesul efectiv la aceste rapoarte a devenit mai dificil; așteaptă cu interes ca, pe viitor, Parlamentul să aibă acces mai ușor la aceste rapoarte;

Diverse

202.  se arată îngrijorat de întârzierea Comisiei în soluționarea problemei din ce în ce mai importante a disparității în ceea ce privește coeficientul de corecție în cazul funcționarilor europeni detașați la Luxemburg, întrucât această disparitate a crescut de peste trei ori până în 2018 (16,8 %) față de pragul de 5 % prevăzut în Statutul funcționarilor Uniunii Europene, reducând în mod implicit atractivitatea orașului Luxemburg și discriminând nejustificat peste 11 000 de funcționari ai Uniunii Europene, ceea ce obligă peste o treime dintre ei să locuiască în țări limitrofe, intensificând traficul transfrontalier; ia act de faptul că alte instituții internaționale situate în Luxemburg au oferit deja o soluție pozitivă la această problemă; îndeamnă Comisia să examineze problema actuală a coeficientului de corecție actual și să ia măsurile necesare;

203.  subliniază că evaluările impactului reprezintă o parte indispensabilă a ciclului politic; regretă că, uneori, propunerile legislative formulate de Comisie nu se bazează pe o evaluare cuprinzătoare a impactului; regretă, de asemenea, că, în unele cazuri, Comisia nu a luat în considerare drepturile fundamentale; reiterează faptul că evaluările impactului ar trebui să se bazeze pe dovezi și să respecte întotdeauna drepturile fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale;

204.  îndeamnă Comisia să denunțe, cât mai curând posibil, așa cum s-a întâmplat în 2018 în cazul Convenției medicilor și a stomatologilor, Convenția cu spitalele din Luxemburg privind suprataxarea funcționarilor și a agenților europeni din Luxemburg pentru acordarea de asistență medicală, care costă anual peste 2 milioane EUR și încalcă Directiva europeană 2011/24/UE privind egalitatea de tratament în rândul pacienților europeni, în urma hotărârii Curții de Justiție a Comunităților Europene din 2000 (Hotărârea Ferlini);

205.  invită Comisia să efectueze o analiză foarte riguroasă și cu date la zi privind impactul pe care conceptul de spații deschise, cum sunt cele din noua clădire JMO II, îl poate avea asupra productivității și asupra asigurării unor locuri de muncă și condiții de muncă decente pentru personalul implicat; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la rezultatul acestei analize;

206.  subliniază necesitatea de a implementa măsuri mai active și mai eficiente de prevenire și combatere a tuturor formelor de hărțuire sexuală și hărțuire morală; subliniază că este nevoie urgentă de standarde mai stricte privind combaterea hărțuirii sexuale și morale la locul de muncă, precum și de crearea unei culturi etice pentru a preveni orice formă de abuz în cadrul Comisiei Europene și al instituțiilor UE;

2014 - 2017: Modul în care Parlamentul European a contribuit și continuă să contribuie la crearea unor structuri solide de gestiune financiară în cadrul Comisiei și în statele membre

Întocmirea bugetului în funcție de performanțe și auditul

207.  a insistat ca planificarea, execuția și raportarea cu privire la rezultatele obținute ale bugetului Uniunii Europene să se orienteze în funcție de politici;

208.  a insistat ca execuția bugetului Uniunii Europene să se axeze pe rezultate și să obțină efecte pozitive mai ample și ca structura bugetului Uniunii să fie modificată pentru a se asigura măsurarea progreselor și a performanței;

209.  a încurajat, în acest context, Comisia și Curtea să acorde mai multă atenție simplificărilor, rezultatelor și realizărilor mai ample obținute, auditurilor de performanță și impactului final al politicilor;

210.  subliniază că toate auditurile ar trebui să se axeze pe domeniile cele mai susceptibile de a fi supuse erorilor, în special cele cu nivelurile de finanțare cele mai ridicate;

211.  a cooperat strâns cu Comisia pentru a face din raportul de evaluare prevăzut la articolul 318 un raport de sinteză cuprinzător, care să înregistreze progresele din diferite domenii de politici, iar acest raport a devenit ulterior prima parte a raportului anual privind gestionarea și performanța;

Cadrul de control intern integrat

212.  a sprijinit includerea articolului 63 în Regulamentul financiar revizuit, care introduce „sistemul de audit unic” în cadrul gestiunii partajate, subliniind că buna funcționare a sistemelor de gestionare și de control de la nivel național și european reprezintă un element esențial în cadrul lanțului unic de audit; este de acord că abordarea auditului unic permite o mai bună utilizare a resurselor și ar trebui să evite duplicarea auditurilor la nivelul beneficiarilor; observă că strategia de audit unic a Comisiei constă în verificarea fiabilității rezultatelor auditului și a ratelor de eroare raportate anual de către autoritățile de audit și în monitorizarea activității lor printr-un cadru de control și de audit solid și coordonat; încurajează Comisia să continue monitorizarea și revizuirea activității autorităților de audit pentru a asigura un cadru comun de audit și rezultate fiabile;

Cercetarea

213.  a pledat pentru norme mai clare și pentru o mai mare utilizare a opțiunii simplificate în materie de costuri, și anume acordarea de plăți forfetare în cadrul programului Orizont 2020;

Fondurile structurale

214.  a insistat asupra consolidării responsabilităților autorităților naționale de gestionare și de audit în execuția bugetară;

215.  a sprijinit trecerea de la sistemele de „rambursare” (rambursarea costurilor suportate) la sisteme bazate pe „drepturile de plată”, care reduc în mod considerabil riscul de erori;

Agricultura

216.  a susținut consolidarea cerințelor de mediu, a insistat ca sprijinul pentru venit să fie alocat în mod mai echitabil, cu un sistem de plăți progresive favorabil fermelor mici și agriculturii sustenabile și ecologice, și ca PAC să devină, urgent și definitiv, o politică mai atrăgătoare pentru tinerii agricultori;

217.  a cerut ca PAC să devină mai sensibilă la problemele de mediu și mai favorabilă agricultorilor;

Migrația

218.  și-a adus contribuția pentru ca finanțarea acordată de Uniune să facă față provocărilor tot mai mari legate de migrație din perioada 2015-2018, prin dublarea finanțării la 22 miliarde EUR;

219.  a invitat statele membre să abordeze cauzele profunde ale migrației, în coordonare cu politica de dezvoltare, precum și cu politica externă;

Afacerile externe ale Uniunii

220.  a pledat ca afacerile externe ale Uniunii să fie coerente și bine coordonate și ca FED, fondurile fiduciare și instrumentele financiare să fie gestionate în concordanță cu politicile interne;

Administrația

221.  a insistat asupra revizuirii Codului de conduită al comisarilor, care a intrat în cele din urmă în vigoare la 31 ianuarie 2018;

222.  a insistat ca procedurile de recrutare pentru funcțiile de conducere superioară din instituțiile și organismele europene să fie revizuite și ca toate posturile vacante să fie publicate, în interesul transparenței, integrității și egalității de șanse;

223.  a continuat să susțină o politică de toleranță zero față de fraudă;

Recomandări pentru viitor

Raportarea

224.  reamintește că, pentru anii următori, articolul 247 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul financiar prevede obligația Comisiei de a transmite anual Parlamentului European și Consiliului un set integrat de rapoarte financiare și privind responsabilitatea, inclusiv o prognoză pe termen lung a viitoarelor intrări și ieșiri de fonduri din cursul următorilor cinci ani;

225.  insistă ca acest raport să analizeze impactul angajamentelor asupra acumulării de plăți restante dintr-un cadru financiar multianual dat;

226.  invită Comisia ca, în scopuri de gestionare și raportare, să stabilească o modalitate de a înregistra cheltuielile bugetare ale Uniunii, care să facă posibilă raportarea tuturor finanțărilor legate de criza refugiaților și a migrației, precum și pentru viitoarea politică a Uniunii în materie de gestionare a fluxurilor de migrație și integrare;

227.  se întreabă de ce Comisia utilizează două seturi de obiective și indicatori pentru a măsura performanța gestiunii financiare: pe de o parte, directorii generali ai Comisiei evaluează, în rapoartele anuale de activitate (RAA), îndeplinirea obiectivelor definite în planul lor de gestionare și, pe de altă parte, Comisia evaluează performanța programelor de cheltuieli prin intermediul declarațiilor de cheltuieli operaționale ale programelor anexate la proiectul de buget; invită Comisia să își bazeze raportarea pe un set unic de obiective și indicatori;

228.  subliniază că informațiile referitoare la performanță sunt utilizate în principal la nivel de direcție generală pentru gestionarea programelor și a politicilor; este preocupat de faptul că, întrucât informațiile referitoare la performanță care răspund nevoilor de gestionare curentă nu sunt armonizate cu responsabilitățile Comisiei în materie de raportare externă, direcțiile generale nu utilizează în general principalele rapoarte de performanță ale Comisiei pentru a-și gestiona propria performanță în cadrul execuției bugetului Uniunii;

229.  subliniază că nu există nicio cerință ca direcțiile generale sau Comisia să explice în rapoartele lor de performanță modul în care au folosit informațiile referitoare la performanță în procesul decizional; invită Comisia să includă astfel de informații în rapoartele sale viitoare de performanță;

230.  regretă, o dată în plus, că rapoartele anuale de activitate nu includ o declarație cu privire la calitatea datelor raportate privind performanța și că, prin urmare, prin adoptarea RAGP, colegiul comisarilor își asumă responsabilitatea politică globală pentru gestiunea financiară a bugetului Uniunii, dar nu și pentru informațiile cu privire la performanță și rezultate;

231.  subliniază că Comunicarea către Comisie privind guvernanța în cadrul Comisiei Europene, adoptată la 21 noiembrie 2018, nu modifică distincția dintre „responsabilitatea politică a comisarilor” și „responsabilitatea operațională a directorilor generali” introdusă prin reforma administrativă din 2000; observă că nu s-a precizat întotdeauna în mod clar dacă „responsabilitatea politică” înglobează responsabilitatea direcțiilor generale sau este distinctă de aceasta;

232.  reiterează constatările auditului din 2017 al Curții, care arată că „Comisia ar trebui să utilizeze mai bine propriile informații referitoare la performanță și să dezvolte o cultură internă mai concentrată pe performanță”; prin urmare, invită Comisia să includă întocmirea bugetului în funcție de performanțe în întregul său ciclu politic;

233.  regretă publicarea din ce în ce mai târzie de către Comisie a „Raportului anual privind punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii Europene pentru finanțarea acțiunilor externe”, ceea ce împiedică practic exercitarea supravegherii și a controlului public de către Parlament, raportul din 2016 fiind publicat abia în martie 2018, iar raportul privind 2017 nefiind încă publicat; invită Comisia să publice raportul privind exercițiul 2018 până cel târziu la sfârșitul lui septembrie 2019 și să mențină acest calendar pentru anii următori;

234.  ia act de faptul că s-au descoperit serie de deficiențe ale sistemelor de măsurare a performanței ale autorităților din statele membre, mare parte din acestea fiind legate de proiecte finalizate în perioada 2007-2013; invită Comisia să îmbunătățească sistemul de măsurare a performanței de ansamblu, astfel încât să includă indicatori de rezultat la nivel de proiect, pentru a permite evaluarea contribuției unui anumit proiect la obiectivele specifice ale programelor operaționale; constată că legislația care acoperă perioada de programare 2014-2020 a consolidat logica de intervenție și a pus accentul pe rezultate;

235.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei, date fiind multiplele surse de finanțare, de a asigura un acces facil la proiecte, sub forma unui ghișeu unic, pentru a permite cetățenilor să urmărească în mod clar evoluțiile și finanțarea infrastructurilor cofinanțate din fondurile Uniunii și din FEIS; încurajează, prin urmare, Comisia să publice, în cooperare cu statele membre, o prezentare generală anuală a proiectelor de transport și turism care au fost cofinanțate prin FEDR și fondurile de coeziune, așa cum se practică în cazul MIE;

236.  solicită Comisiei:

   a) să simplifice raportarea cu privire la performanță prin următoarele măsuri:
   reducând și mai mult numărul obiectivelor și al indicatorilor la care apelează pentru diversele sale rapoarte privind performanța și punând un accent mai mare pe indicatorii care măsoară cel mai bine performanța bugetului Uniunii;
   îmbunătățind armonizarea dintre obiectivele generale de înalt nivel și obiectivele specifice ale programelor și politicilor;
   b) să asigure un echilibru mai bun la raportarea performanțelor prin prezentarea clară a informațiilor referitoare la principalele provocări ale Uniunii care mai rămân de îndeplinit;
   c) să furnizeze o declarație privind calitatea datelor raportate privind performanța;
   d) să își asume responsabilitatea politică globală în RAGP pentru informațiile referitoare la „performanță și rezultate”;
   e) să includă informații actualizate cu privire la performanță în raportarea sa în materie, inclusiv în RAGP, privind progresele realizate în vederea atingerii obiectivelor și să ia întotdeauna măsuri atunci când aceste obiective nu sunt îndeplinite sau să prezinte propuneri în acest sens;
   f) să indice modul în care informațiile privind performanța referitoare la bugetul Uniunii au fost utilizate în procesul decizional;
   g) să introducă sau să îmbunătățească măsurile și stimulentele pentru a favoriza o mai mare concentrare asupra performanței în cultura internă a Comisiei, ținând seama, în special, de oportunitățile oferite de Regulamentul financiar revizuit, de inițiativa „un buget axat pe rezultate”, de raportarea performanțelor pentru proiectele în curs și de alte surse;
   h) să dezvolte metode de prelucrare a datelor pentru cantitățile mari de date create prin raportarea cu privire la performanță, cu scopul de a oferi o imagine promptă, corectă și reală a realizărilor; să insiste asupra faptului că raportarea cu privire la performanță ar trebui să fie utilizată pentru adoptarea de măsuri corective atunci când obiectivele programelor nu sunt îndeplinite;

237.  recomandă Curții ca, în cadrul raportului său anual, să continue să prezinte un capitol separat pentru securitate și cetățenie și să își aprofundeze analiza în acest domeniu, întrucât interesul public și politic pentru partea de securitate și migrație a bugetului Uniunii este mult mai mare decât cota sa financiară;

238.  invită Comisia să prezinte Parlamentului European o imagine de ansamblu a cazurilor, în cadrul proiectelor finanțate de UE în domeniul coeziunii și al dezvoltării rurale, în care suma rambursată de UE depășește costurile reale suportate pentru un anumit proiect, fără TVA.;

239.  salută propunerea făcută de Curte în documentul său de consultare „Raportarea periodică privind performanța acțiunii Uniunii” referitoare la publicarea anuală, în luna noiembrie a anului N+1, a unei evaluări a performanței acțiunii UE, care să cuprindă o analiză detaliată a informațiilor privind performanța raportate de Comisie în raportul de evaluare prevăzut la articolul 318 din TFUE; insistă încă o dată ca acest raport să conțină, într-o a doua parte, o analiză detaliată a sintezei gestionării financiare a Comisiei, astfel cum se menționează în cea de a doua parte a Raportului anual privind gestionarea și performanța bugetului UE;

240.  reamintește că obiectivul final al unei analize de audit concentrate în mai mare măsură asupra performanței ar trebui să fie acela de a pune în aplicare un model global și consecvent bazat nu doar pe evaluarea execuției bugetului european, ci și pe obținerea unei valori adăugate și realizarea obiectivelor unei strategii politice a UE pentru perioada 2021-2027 care ar trebui să înlocuiască Strategia Europa 2020;;

241.  insistă ca Curtea să îmbunătățească coordonarea dintre evaluările performanței la nivel de proiect desfășurate în contextul activității legate de declarația de asigurare și restul activităților sale legate de performanță, prin raportarea, în special, a principalelor concluzii ale rapoartelor sale speciale din capitolele sectoriale ale raportului său anual; consideră că acest lucru este util pentru a îmbunătăți și consolida asocierea sistematică a comisiilor în materie de politică sectorială ale Parlamentului la utilizarea produselor Curții;

242.  solicită Curții să furnizeze autorităților care acordă descărcarea de gestiune o evaluare atât a conformității, cât și a performanței fiecărei politici a Uniunii, parcurgând capitol cu capitol rubricile bugetare din raportul anual al Curții;

243.  insistă ca Curtea să pună în aplicare o monitorizare extinsă a implementării recomandărilor sale din cadrul auditului de performanță;

244.  subliniază că drepturile femeilor și egalitatea de gen ar trebui integrate și garantate în toate domeniile de politică; își reiterează, așadar, solicitarea de a se asigura integrarea dimensiunii de gen în buget în toate etapele procesului bugetar, inclusiv în etapa execuției bugetare și a evaluării acesteia;

245.  își reiterează solicitarea referitoare la includerea în seria obișnuită de indicatori de rezultat aferenți execuției bugetului Uniunii a unor indicatori specifici de gen, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, și anume în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității;

Calcularea și raportarea ratei de eroare

246.  consideră că metodologia utilizată de Comisie pentru estimarea sumei expuse riscului sau erorilor s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar că estimările făcute de direcțiile generale individuale privind nivelul cheltuielilor neconforme cu reglementările nu se bazează pe o metodologie uniformă și că rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale și raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE folosesc o terminologie complexă care ar putea crea confuzii;

247.  constată, în special, că serviciile Comisiei utilizează, cel puțin, toate conceptele următoare: rata de eroare reziduală, rata de eroare raportată, rata de eroare la plată, rata de eroare detectată în cursul exercițiului, rata de eroare reziduală netă, rata de eroare medie ponderată, rata de eroare la închidere sau rata de eroare reprezentativă comună;

248.  subliniază, de asemenea, faptul că, pentru mai mult de trei sferturi din cheltuielile pe 2017, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele supuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale, deși din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate ale Comisiei (DG AGRI și DG REGIO) reiese că fiabilitatea rapoartelor de control ale statelor membre rămâne problematică;

249.  ia act de faptul că suma totală raportată expusă riscului la plată estimată de Comisie în raportul său anual și de performanță (RAGP) pe 2017 se bazează pe cifrele de la serviciile individuale responsabile de programele de cheltuieli, care utilizează metode diferite de calculare a nivelului de eroare, bazate pe cadre juridice și organizaționale diferite; subliniază că o mai mare armonizare a metodelor de calcul ar crește, pe viitor, credibilitatea și transparența sumei globale raportate expuse riscului, precum și responsabilitatea pentru această sumă și ar da o imagine clară asupra situației ratei de eroare reziduale și a ratei riscului la plată;

250.  este îngrijorat, în plus, de faptul că raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) compară cifre foarte diferite și, prin urmare, este înșelător, deoarece nivelul de eroare estimat de Curte este rata de eroare la plată și fără deducerea corecțiilor, în timp ce suma totală expusă riscului raportată de către Comisie în RAGP se calculează după deducerea corecțiilor; prin urmare, consideră că este imposibil să se realizeze comparații adecvate sau să se tragă concluzii fiabile; sprijină Curtea în calcularea ratei de eroare fără a lua în considerare corecțiile; invită Comisia să indice ratele de eroare fără și cu corecții în toate rapoartele anuale de activitate, precum și în RAGP; invită Curtea să își exprime opinia cu privire la rata de eroare a Comisiei după efectuarea corecției, cu scopul de a găsi o soluție la această incomparabilitate;

251.  în acest sens, solicită Comisiei să își armonizeze mai mult metodele de calcul al ratelor de eroare cu cele ale Curții, luând în considerare diferitele moduri de gestiune și temeiuri juridice și făcând totodată ratele de eroare comparabile și să distingă clar suma expusă riscului, cu și fără corecții financiare integrate; solicită, de asemenea, Comisiei să prezinte informații cu privire la capacitatea de corecție pentru recuperarea plăților necuvenite de la bugetul Uniunii;

252.  își reafirmă îngrijorarea cu privire la diferența dintre metodele aplicate de Comisie, respectiv de Curte pentru calcularea erorilor, ceea ce împiedică o comparație adecvată a ratelor de eroare raportate de aceste instituții; subliniază că, pentru a prezenta o comparație fiabilă între ratele de eroare raportate de Comisie în RAGP și în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale și cele estimate de Curte, Comisia ar trebui să utilizeze o metodologie echivalentă cu cea a Curții atunci când evaluează rata de eroare și că ambele instituții ar trebui să încheie de urgență un acord în acest sens; invită Comisia să prezinte datele într-un mod compatibil cu metodologia adoptată de Curte, incluzând corecțiile estimate preconizate;

253.  invită, din nou, Comisia și statele membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul măsurilor de corecție și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plățile în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de acestea și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele care însoțesc conturile; solicită Curții să menționeze nivelul corecției aplicate pentru calcularea ratei de eroare în raportul său anual, precum și rata de eroare inițială înainte de corecții;

254.  regretă faptul că Raportul anual privind gestionarea și performanța bugetului UE (RAGP) nu a fost auditat de Curte, în timp ce unele rapoarte anuale de activitate, în special cele ale DG EMPL și DG REGIO, au fost examinate de către Curte; invită Curtea să examineze cu atenție și să analizeze RAGP în raportul său anual;

Absorbția la timp a fondurilor și performanța

255.  ia act de faptul că rata redusă de absorbție este datorată în principal închiderii mai târzii a cadrului financiar multianual anterior, adoptării tardive a actelor juridice, unor dificultăți în punerea în aplicare a noilor cerințe pentru actualul CFM, modificării normelor de dezangajare de la N+2 la N+3 și sarcinii administrative legate de suprapuneri între perioadele aferente cadrelor financiare multianuale;

256.  regretă faptul că Comisia nu a elaborat încă o proiecție cuprinzătoare și pe termen lung care să contribuie la procesul decizional privind viitorul CFM, care să respecte pe deplin dispozițiile Acordului interinstituțional;

257.  observă că absorbția lentă a fondurilor rămâne o problemă în unele țări; consideră, prin urmare, că este oportun să se permită Grupului operativ pentru o mai bună punere în aplicare să își continue activitatea; constată, de asemenea, că Comisia a creat o inițiativă privind regiunile care înregistrează întârzieri; în acest context, atrage atenția asupra riscului unei acumulări uriașe de credite de angajament până la sfârșitul exercițiului financiar;

Conflictele de interese, statul de drept și combaterea fraudei și a corupției

258.  regretă orice tip de risc de încălcare a valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și de nerespectare a articolului 61 alineatul (1) din Regulamentul financiare privind conflictele de interese, care ar putea compromite execuția bugetului Uniunii și submina încrederea cetățenilor Uniunii în gestionarea corectă a banilor contribuabililor Uniunii; invită Comisia să garanteze că în cazul oricărei încălcări a dreptului Uniunii și al conflictelor de interese se va aplica o politică de toleranță zero, fără standarde duble;

259.  invită Comisia să pună în aplicare Rezoluția Parlamentului European din 17 mai 2017 referitoare la situația din Ungaria, Recomandarea Comisiei privind statul de drept în Polonia, complementară Recomandărilor (UE) 2016/1374, (UE) 2017/146 și (UE) 2017/1520 ale Comisiei, și Propunerea motivată în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană referitoare la statul de drept în Polonia, din 20 decembrie 2017;

260.  reamintește investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu privire la proiectele ELIOS și „Heart of Budapest”, în care s-au constatat nereguli grave; în primul caz, a fost recuperată o mică parte din fonduri, iar în al doilea caz autoritățile maghiare acceptaseră corecția financiară, însă aceasta nu a fost încă operată; observă că faptele referitoare la magistrala 4 de metrou sunt încă „sub judice”; ia act, de asemenea, de faptul că în Slovacia se desfășoară în prezent o anchetă a OLAF privind acuzații de fraudă, precum și de faptul că, în prezent, Comisia efectuează șase proceduri de verificare a conformității în ceea ce privește plățile directe;

261.  reamintește cu îngrijorare rezultatele misiunilor Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European (CONT) în Slovacia, care au evidențiat o serie de deficiențe și riscuri pentru gestionarea și controlul fondurilor Uniunii și un risc de infiltrare a crimei organizate, în special în contextul uciderii jurnalistului de investigație Ján Kuciak; invită, în acest sens, Comisia și OLAF să ia în considerare concluziile și recomandările Comisiei CONT prezentate în raportul său de misiune și invită Comisia să monitorizeze activ situația, să ia măsurile necesare și să informeze Parlamentul cu privire la acestea;

262.  invită Comisia să creeze o strategie unificată la nivelul UE pentru evitarea activă a conflictelor de interese, ca una dintre prioritățile sale, cu o strategie adaptată de control ex ante și ex post; invită Comisia, OLAF și viitorul Parchet European să includă în această strategie atât protecția denunțătorilor de nereguli, cât și a jurnaliștilor de investigație;

263.  invită Comisia să se asigure că, în fiecare stat membru, sunt elaborate și puse în aplicare planuri de acțiune privind conflictele de interese și să informeze Parlamentul cu privire la progresele înregistrate;

264.  salută faptul că Comisia publică informații privind reuniunile comisarilor cu reprezentanții grupurilor de interese; regretă, totuși, că subiectele discutate în cadrul acestor reuniuni nu sunt incluse în registru și invită Comisia să completeze registrul prin includerea conținutului reuniunilor;

265.  constată că, potrivit indicelui de percepție a corupției din 2018, situația dintr-un număr mare de state membre nu s-a îmbunătățit sau chiar s-a deteriorat; invită Comisia să prezinte, în cele din urmă, Parlamentului măsurile întreprinse în urma raportului său privind combaterea corupției din 2015, descriind, de preferință anual, situația cu privire la politicile de combatere a corupției în statele membre, precum și în cadrul instituțiilor europene;

266.  subliniază că, potrivit Codului de conduită al comisarilor în vigoare din ianuarie 2018, foștii comisari nu pot face lobby pe lângă comisarii actuali sau pe lângă personalul acestora în numele unei afaceri proprii sau al afacerii clientului lor angajator, în chestiuni pentru care au fost responsabili în cadrul portofoliului lor, timp de doi ani după încetarea mandatului; invită Comisia să alinieze această perioadă de existență a stării de incompatibilitate cu cea aplicabilă președintelui, care este de trei ani;

267.  salută constatările și recomandările Ombudsmanului din hotărârea sa în cadrul anchetei strategice OI/3/2017/NF privind modul în care Comisia gestionează situațiile de „uși turnante” a membrilor personalului său; împărtășește încurajarea Ombudsmanului adresată Comisiei de a continua să conducă prin puterea exemplului, dar de a adopta o abordare mai fermă în evaluarea personalului său de conducere care părăsește funcția publică a UE; invită Comisia să pună în aplicare îmbunătățirile sugerate de Ombudsman și să dea curs bunelor practici în materie de transparență identificate de acesta;

268.  subliniază că opiniile comitetului de etică referitoare la conflictele de interese trebuie să fie elaborate în mod proactiv de către comitet, în special pentru comisarii care își încheie mandatul; subliniază, de asemenea, că componența comitetului de etică ar trebui să fie consolidată cu membri ai organizațiilor internaționale, cum ar fi OCDE, și ai unor ONG-uri cu expertiză în domeniul politicilor de integritate;

269.  reamintește că, în Rezoluția sa din 18 aprilie 2018 referitoare la politica de integritate a Comisiei, Parlamentul European și-a exprimat îngrijorarea cu privire la procedurile de numire a înalților funcționari; îndeamnă Comisia să continue discuțiile cu Parlamentul cu privire la punerea în aplicare a diverselor recomandări cuprinse în această rezoluție a Parlamentului;

270.  este profund îngrijorat de afirmația din răspunsul din 15 martie 2019 al Comisiei Europene, în care se recunoaște că „secretarul general a contribuit la elaborarea corectă a răspunsurilor referitoare la persoana sa, pentru a se asigura că acestea sunt complete și cuprinzătoare”, fapt ce contravine cu siguranță articolului 11a din Statutul funcționarilor (titlul II: Drepturile și obligațiile funcționarului)(10).

(1) 1. RAGP, p. 81 - „În comparație cu 2016, principala modificare este scăderea semnificativă constatată în privința politicii de coeziune, migrație și pescuit. În cadrul acestui domeniu de politică, programele din perioada 2014-2020 se desfășoară în ritmul anticipat, cu un risc inerent mai mic având în vedere închiderea anuală a conturilor nou introdusă și mecanismul de reținere de 10 % aplicat plăților intermediare până la punerea în aplicare a tuturor controalelor și măsurilor (a se vedea „progresele realizate” în secțiunea 2.2)”.
(2) Agrofert Holding este cel mai mare grup din sectorul agricol și alimentar din Cehia și al doilea cel mai mare din sectorul chimic, jucând, de asemenea, un rol semnificativ și în silvicultură și este, de asemenea, proprietarul grupului media MAFRA Publishing Company a.s., care deține unele dintre cele mai populare publicații scrise și online, cum ar fi MF DNES, Lidové noviny, iDnes.
(3) (a) lista tuturor proiectelor finanțate din FEDR, Fondul de coeziune (FC), FSE și FEADR care au legătură cu grupul AGROFERT, începând din 2012, când actualul prim-ministru a preluat funcția de Ministru al Finanțelor în guvernul ceh, și dacă proiectele sunt încă în curs sau au fost finalizate; (b) sumele acordate, plătite și care urmează să fie plătite (precum și fondul în cauză) acestor societăți sau altor societăți din grupul AGROFERT; (c) perioadele în care aceste sume au fost acordate și plătite; (d) dacă proiectele au făcut obiectul unor verificări (administrative și/sau la fața locului) cu privire la respectivele finanțări și rezultatul acestor verificări.
(4) JO C 88, 27.3.2014, p. 1.
(5) Raportul special nr. 9/2018: Parteneriatul public-privat în UE: deficiențe generalizate și beneficii limitate.
(6) Regulamentul (UE) nr. 233/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare în perioada 2014-2020 (JO L 77, 15.3.2014, p. 44).
(7) Hotărârea CJUE în cauzele conexate C-183/17 și C-184/17 P, care anulează hotărârea Tribunalului UE din 2.2.2017 în cauza T-381/15.
(8) CPA Cauza nr. 2017-03.
(9) Nepublicată încă în Jurnalul Oficial.
(10) „În exercitarea atribuțiilor sale și sub rezerva următoarelor dispoziții, funcționarul nu se ocupă de nicio chestiune legată, în mod direct sau indirect, de un interes personal, în special de un interes de ordin familial sau financiar, care îi poate afecta independența.”

Ultima actualizare: 28 martie 2019Notă juridică