Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/2965(RSP)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : B8-0230/2019

Texte depuse :

B8-0230/2019

Dezbateri :

Voturi :

PV 28/03/2019 - 8.10

Texte adoptate :

P8_TA(2019)0328

Texte adoptate
PDF 207kWORD 64k
Joi, 28 martie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Situația statului de drept și lupta împotriva corupției în cadrul UE, în special în Malta și Slovacia
P8_TA-PROV(2019)0328B8-0230/2019

Rezoluția Parlamentului European din 28 martie 2019 referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în UE, în special în Malta și Slovacia (2018/2965(RSP))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolele 2, 4, 5, 6, 7, 9 și 10 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere articolul 20 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere articolele 6, 7, 8, 10, 11, 12 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul referitor la chestiuni privind numirea unor judecători la Curtea Constituțională a Republicii Slovace, adoptat de Comisia de la Veneția la a 110-a sa sesiune plenară (Veneția, 10-11 martie 2017),

–  având în vedere avizul referitor la mecanismele constituționale, separarea puterilor, independența sistemului judiciar și asigurarea respectării legii în Malta, adoptat de Comisia de la Veneția la a 117-a sa sesiune plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2018),

–  având în vedere raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 23 ianuarie 2019 intitulat „Dobândirea cetățeniei prin investiție și programele de obținere a dreptului de ședere în Uniunea Europeană” (COM(2019)0012),

–  având în vedere Rezoluția sa din 16 ianuarie 2014 referitoare la cetățenia UE de vânzare(1) și declarația comună de presă din 29 ianuarie 2014 a Comisiei și a autorităților malteze privind Programul maltez pentru investitori individuali (IIP),

–  având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale(2), precum și Rezoluția sa din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale(3),

–  având în vedere Rezoluția sa din 15 noiembrie 2017 referitoare la statul de drept în Malta(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 1 martie 2018 referitoare la decizia Comisiei de a activa articolul 7 alineatul (1) din TUE în ceea ce privește situația din Polonia(5), precum și rezoluțiile sale anterioare din 13 aprilie 2016 referitoare la situația din Polonia(6), din 14 septembrie 2016 referitoare la evoluțiile recente din Polonia și consecințele lor asupra drepturilor fundamentale astfel cum sunt prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene(7) și din 15 noiembrie 2017 referitoare la situația statului de drept și a democrației în Polonia(8),

–  având în vedere Rezoluția sa din 19 aprilie 2018 referitoare la protecția jurnaliștilor de investigație din Europa: cazul jurnalistului slovac Ján Kuciak și al Martinei Kušnírová(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 3 mai 2018 referitoare la pluralismul și libertatea mass-mediei în Uniunea Europeană(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2018 referitoare la o propunere prin care invită Consiliul să stabilească, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea(11), precum și rezoluțiile sale anterioare din 10 iunie 2015(12), 16 decembrie 2015(13) și 17 mai 2017(14) referitoare la situația din Ungaria,

–  având în vedere Rezoluția sa din 13 noiembrie 2018 referitoare la statul de drept în România(15),

–  având în vedere raportul din 22 martie 2018 privind vizita delegației ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și a Comisiei pentru control bugetar în Slovacia din 7-9 martie 2018,

–  având în vedere raportul din 30 ianuarie 2019 referitor la misiunea de informare a Comisiei pentru control bugetar în Slovacia din 17-19 decembrie 2018,

–  având în vedere raportul din 11 ianuarie 2018 referitor la vizita delegației ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și a Comisiei de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a normelor de drept sau a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală (PANA) în Malta din 30 noiembrie-1 decembrie 2017,

–  având în vedere raportul din 16 noiembrie 2018 privind vizita delegației ad-hoc a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne în Malta și Slovacia din 17-20 septembrie 2018,

–  având în vedere audierile și schimburile de opinii desfășurate de Grupul de lucru cu un mandat general de monitorizare a situației în ceea ce privește statul de drept și combaterea corupției în UE și abordarea situațiilor specifice, în special Malta și Slovacia (Grupul de monitorizare a statului de drept), instituit la 4 iunie 2018 de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, în special cu Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Comitetul său de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și Finanțării Terorismului (MONEYVAL), Grupul de state împotriva corupției (GRECO), instituții și autorități naționale, reprezentanți ai Comisiei Europene, agenții ale UE, cum ar fi Europol, și diferite părți interesate, inclusiv reprezentanți ai societății civile și avertizori de integritate din Malta și Slovacia;

–  având în vedere scrisoarea prim-ministrului Maltei din data de 13 martie 2019;

–  având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la situația statului de drept și lupta împotriva corupției în UE, în special în Malta și Slovacia, (O-000015/2019 – B8-0017/2019),

–  având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne,

–  având în vedere articolul 128 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Grupul de monitorizare a statului de drept a fost instituit la 4 iunie 2018, cu un mandat general de monitorizare a situației în ceea ce privește statul de drept și combaterea corupției în UE și abordarea unor situații concrete, în special Malta și Slovacia;

B.  întrucât statul de drept și respectarea democrației, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a valorilor și principiilor prevăzute în tratatele UE și în instrumentele internaționale privind drepturile omului reprezintă obligații care revin Uniunii și statelor sale membre și care trebuie îndeplinite;

C.  întrucât articolul 6 alineatul (3) din TUE confirmă că drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO) și astfel cum rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii;

D.  întrucât UE funcționează pe baza prezumției de încredere reciprocă în faptul că statele membre respectă democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, după cum se prevede în CEDO, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și în Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (PIDCP);

E.  întrucât nici suveranitatea națională, nici subsidiaritatea nu pot justifica refuzul sistematic al unui stat membru de a respecta valorile fundamentale ale Uniunii Europene și tratatele la care a aderat liber;

F.  întrucât Grupul de monitorizare a statului de drept a organizat o serie de reuniuni cu diferite părți interesate, cu accent principal pe situația din Malta și Slovacia; întrucât a desfășurat, de asemenea, un schimb de opinii privind siguranța jurnaliștilor în Bulgaria în urma asasinării Viktoriei Marinova; întrucât la respectiva reuniune a fost discutată și reținerea temporară a jurnaliștilor Attila Biro și Dimitar Stoyanov, care investigau acuzații de fraudă cu fonduri UE în România și în Bulgaria;

G.  întrucât asasinarea lui Daphne Caruana Galizia în Malta și a lui Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová în Slovacia, precum și asasinarea Viktoriei Marinova în Bulgaria au șocat opinia publică europeană și au avut un efect de descurajare asupra jurnaliștilor din UE;

H.  întrucât anchetele privind aceste crime au condus, până acum, la identificarea mai multor suspecți, dar nu au permis, cu toate acestea, obținerea unor concluzii privind creierele din spatele asasinatelor, deși acesta este cel mai important element care trebuie clarificat; întrucât în Malta trei persoane au fost puse sub acuzare, iar anchetele polițienești și judiciare cu privire la crimă sunt în continuare deschise;

I.  întrucât Grupul de monitorizare a statului de drept nu a putut verifica stadiul anchetelor din toate punctele de vedere, deoarece autoritățile au invocat o nevoie legitimă de a asigura confidențialitatea pentru a garanta progresul în astfel de cazuri de omor;

J.  întrucât Grupul de monitorizare a statului de drept a fost în măsură să analizeze numeroase domenii problematice în ceea ce privește statul de drept în Malta și Slovacia, în special acele domenii acoperite de Daphne Caruana Galizia și de Ján Kuciak;

K.  întrucât Grupul de monitorizare a statului de drept a fost informat regulat, inclusiv de către rudele lui Daphne Caruana Galizia, cu privire la cererea de a se deschide o anchetă publică completă și independentă cu privire la asasinarea ei, în special privind circumstanțele care au făcut acest lucru posibil, reacția autorităților publice și măsurile care pot fi luate pentru ca astfel de crime să nu se mai repete;

L.  întrucât nivelul de cooperare cu Europol în cadrul acestor anchete variază de la o anchetă la alta;

M.  întrucât, în special în cazul Maltei, fostul director al Europol a indicat un nivel insuficient de cooperare între autoritățile malteze și Europol, iar succesorul său a constatat ulterior că situația s-a îmbunătățit, devenind satisfăcătoare; întrucât reprezentanții Europol le-au comunicat membrilor Grupului de monitorizare a statului de drept că ancheta nu s-a oprit după arestarea celor trei făptași suspectați; întrucât experți Europol au fost numiți pentru a îndeplini sarcini specifice în cadrul anchetei judiciare;

N.  întrucât, în ceea ce privește confiscarea telefonului jurnalistei Pavla Holcová din Slovacia, nu este clar, în continuare, modul în care acesta a fost obținut și accesul Europol la datele extrase din acesta, cu toate că Europol a indicat că ar sprijini analiza telefonului;

O.  întrucât există preocupări grave cu privire la combaterea corupției și a criminalității organizate în UE, inclusiv în Malta și Slovacia, și întrucât acest lucru amenință să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile publice, având ca potențial rezultat o interconectare periculoasă între grupurile infracționale și autoritățile publice;

P.  întrucât un mare consorțiu european al jurnaliștilor de investigație a cercetat și a făcut publice, la scară largă, investigațiile publicate de Daphne Caruana Galizia;

Q.  întrucât mai ales combaterea spălării banilor în UE este inadecvată, printre altele din cauza lacunelor existente la punerea în aplicare a legislației UE de combatere a spălării banilor, astfel cum au evidențiat cazurile recente de aplicare insuficientă a normelor de combatere a spălării banilor în care au fost implicate instituții bancare de mari dimensiuni din diferite state membre;

R.  întrucât Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a concluzionat, în recomandarea sa din iulie 2018 adresată Unității de analiză a informațiilor financiare din Malta (FIAU), că există „deficiențe generale și sistematice ale combaterii spălării banilor” în Malta, în special în ceea ce privește cazul Băncii Pilatus, recunoscând în același timp că planul de acțiune al FIAU este „un pas în direcția cea bună”; întrucât Comisia a constatat ulterior că „FIAU din Malta și-a încălcat obligațiile” care îi revin în temeiul legislației UE în domeniul combaterii spălării banilor și că nu a pus în aplicare pe deplin recomandarea ABE; întrucât, în consecință, Comisia a adoptat un aviz cu privire la acest caz în noiembrie 2018;

S.  întrucât sectorul bancar din Malta este unul de mari dimensiuni, din care fac parte anumite instituții bancare care nu respectă toate standardele și cerințele de reglementare, astfel cum este ilustrat de cazul Băncii Pilatus și de retragerea licenței sale de către Banca Centrală Europeană (BCE);

T.  întrucât raportul de anchetă privind „Egrant” nu este accesibil publicului; întrucât concluziile disponibile nu confirmă afirmațiile care fac legătura între proprietatea Egrant Inc. și premierul maltez și soția acestuia; întrucât numai prim-ministrul, ministrul justiției, șeful de personal al prim-ministrului și responsabilul de comunicare al prim-ministrului au acces la raportul complet și neredactat al anchetei;

U.  întrucât ulterior nu a fost lansată nicio anchetă pentru a dezvălui beneficiarii reali ai Egrant, aspect care ar trebui clarificat;

V.  întrucât dezvăluirile privind beneficiarul real al societății „17 Black” (despre care se afirmă în prezent că este directorul general al Tumas Group, căruia i s-a atribuit un contract de către guvernul maltez pentru a construi centrala electrică Electrogas în Malta) subliniază, de asemenea, necesitatea unei transparențe mărite în ceea ce privește interesele financiare și legăturile cu membrii guvernului, cum ar fi șeful de personal al prim-ministrului și actualul ministru al turismului și fostul ministru al energiei;

W.  întrucât șeful de personal al prim-ministrului și actualul ministru al turismului și fostul ministru al energiei sunt singurii înalți funcționari guvernamentali din toate statele membre UE care au fost identificați drept beneficiari reali ai unei entități juridice expuse în Panama Papers; întrucât acesta din urmă a făcut declarații cu privire la utilizarea entităților sale în fața unei delegații a Parlamentului European, contrazicând documentele publicate în Panama Papers;

X.  întrucât lipsa de siguranță pentru jurnaliști și restrângerea spațiului societății civile din cauza hărțuirii și a intimidării subminează supravegherea puterii executive și erodează angajamentul civic al cetățenilor;

Y.  întrucât jurnaliștii, și în special, dar nu exclusiv, jurnaliștii de investigație se confruntă din ce în ce mai mult cu așa-numitele „acțiuni strategice în instanță împotriva participării publicului” (SLAPP) deschise împotriva lor, strict cu intenția de a le împiedica activitatea;

Z.  întrucât familia lui Daphne Caruana Galizia se confruntă cu campanii de incitare la ură și cu procese de calomnie chiar și după moartea ei, inclusiv din partea membrilor guvernului maltez, iar viceprim-ministrul a indicat că nu consideră necesară retragerea acestor procese de calomnie;

AA.  întrucât familia și prietenii lui Daphne Caruana Galizia, precum și activiștii societății civile se confruntă, de asemenea, cu faptul că obiectele comemorative de la memorialul improvizat pentru ea sunt în permanență îndepărtate și distruse;

AB.  întrucât Comisia de la Veneția, în avizul său privind Malta, adoptat la cea de-a 117-a sa sesiune plenară din 14-15 decembrie 2018(16), a subliniat obligația pozitivă a statelor de a proteja jurnaliștii ca fiind o chestiune legată în mod direct de statul de drept, și a insistat asupra faptului că „este o obligație internațională a guvernului [Maltei] să asigure că mass-media și societatea civilă pot juca un rol activ în tragerea la răspundere a autorităților”(17);

AC.  întrucât Comisia de la Veneția a subliniat faptul că înființarea Comitetului de numire a membrilor sistemului judiciar (JAC) în 2016 a reprezentat o măsură pozitivă luată de autoritățile malteze, și a subliniat, de asemenea, că rămân, cu toate acestea, mai multe motive de îngrijorare legate de principiul independenței judiciare, în special în ceea ce privește organizarea competențelor de urmărire penală și structura judiciară, și care se referă la separarea generală și la echilibrul puterilor în stat, care înclină în mod clar spre executiv, și mai ales spre prim-ministru, care se bucură de o gamă foarte largă de competențe, inclusiv în diverse proceduri de numire, cum ar fi cele ale membrilor sistemului judiciar, și că acest lucru nu este însoțit de un sistem solid de ponderi și contraponderi(18);

AD.  întrucât Comisia de la Veneția a declarat că repartizarea actuală a competențelor de urmărire penală între poliție și procurorul general în Malta constituie un „sistem ambiguu” care „este problematic din punctul de vedere al separării puterilor”; întrucât a constatat, de asemenea, că procurorul general, care are competențe de urmărire penală și este totodată consilierul juridic al guvernului și președintele FIAU, deține o funcție foarte puternică, care este „problematică din punctul de vedere al principiului ponderilor și contraponderilor democratice și al separării puterilor”(19);

AE.  întrucât delegația Comisiei de la Veneția a remarcat că o viitoare separare a rolurilor procurorului general „este în prezent acceptată pe scară largă în Malta, ca urmare a Raportului din 2013 al Comisiei pentru reforma globală a sistemului de justiție”(20); întrucât guvernul maltez a anunțat inițierea procesului legislativ de realizare a acestei separări;

AF.  întrucât Comisia de la Veneția a declarat că, pe lângă sarcinile de urmărire penală ale procurorului general și ale poliției, magistrații au, de asemenea, posibilitatea de a începe anchete și că „nu pare să existe nicio coordonare între aceste anchete și cele efectuate de poliție”(21);

AG.  întrucât Comisia de la Veneția a subliniat, de asemenea, că Comisia permanentă împotriva corupției (PCAC) este afectată de deficiențe în ceea ce privește componența sa, deoarece numirile membrilor depind de prim-ministru, chiar dacă acesta trebuie să se consulte cu opoziția, și, de asemenea, în ceea ce privește destinatarii rapoartelor sale, în special ministrul justiției, care nu are competențe de investigare, rezultatul fiind că rapoartele nu conduc la anchete și urmăriri efective decât într-un număr foarte limitat de cazuri(22);

AH.  întrucât Comisia de la Veneția a constatat că procedura de numire a șefului poliției ar trebui să se bazeze pe un concurs public; șeful poliției ar trebui să fie perceput de către publicul larg ca fiind neutru din punct de vedere politic(23);

AI.  întrucât Malta a început un proces de explorare a reformelor constituționale, sub supravegherea președintelui său, în care sunt implicate diferite forțe politice și societatea civilă, iar majoritatea acestora vor necesita o majoritate de două treimi în Parlament pentru a fi puse în aplicare;

AJ.  întrucât monitorizarea situației din ce în ce mai precare a statului de drept în statele membre de către Parlamentul European este o parte esențială a democrației europene, iar formatul Grupului de monitorizare a statului de drept permite Parlamentului să urmărească îndeaproape evoluțiile și să asigure legătura cu autoritățile statelor membre și cu societatea civilă;

AK.  întrucât, în ciuda rezoluțiilor larg susținute ale Parlamentului European(24), Comisia nu a prezentat încă o propunere de mecanism cuprinzător și independent de monitorizare anuală a situației în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale (DSF) în toate statele membre;

AL.  întrucât utilizarea „regimurilor de cetățenie și reședință pentru investitori” de către statele membre ale UE prezintă riscuri grave pentru combaterea spălării banilor, subminează încrederea reciprocă și integritatea spațiului Schengen, permite admisia resortisanților țărilor terțe doar pe baza bunăstării acumulate, și nu pe baza unor cunoștințe sau competențe utile sau din considerente umanitare, și are drept rezultat vânzarea efectivă a cetățeniei UE; întrucât Comisia a declarat în mod explicit că nu mai susține regimul maltez de cetățenie și reședință pentru investitori;

AM.  întrucât Comisia a publicat un raport privind regimurile de cetățenie și reședință pentru investitori care cartografiază practicile existente și identifică anumite riscuri pe care acestea le implică pentru UE, în special în ceea ce privește securitatea, spălarea de bani, evaziunea fiscală și corupția;

AN.  întrucât guvernul maltez a încheiat un acord confidențial cu firma privată Henley & Partners pentru a pune în aplicare „regimul de cetățenie și rezidență pentru investitori” din Malta, făcând imposibil să se verifice dacă procedurile stabilite, volumul de vânzări și alte condiții sunt conforme cu dreptul maltez, european și internațional, precum și cu considerentele de securitate;

AO.  întrucât punerea în aplicare a cerințelor privind reședința pentru candidații la regimul maltez de cetățenie și reședință pentru investitori nu este conformă cu condițiile pentru astfel de regimuri convenite cu Comisia în 2014; întrucât Comisia nu a luat măsuri eficace pentru a aborda această nerespectare a cerințelor privind reședința;

AP.  întrucât acuzațiile referitoare la vânzarea de vize medicale și Schengen în Libia și Algeria de către funcționari maltezi nu au fost investigate în totalitate(25);

AQ.  întrucât jurnaliștii din Slovacia au indicat în timpul vizitei delegației Grupului de monitorizare a statului de drept că lucrează într-un mediu în care independența și siguranța deplină nu pot fi garantate întotdeauna; întrucât în cazul RTVS (Radioteleviziunea slovacă) au existat situații în care s-a perceput o interferență politică în activitatea jurnalistică, de exemplu prin emiterea unor scurte orientări privind știrile;

AR.  întrucât Legea privind presa națională este în curs de revizuire în Slovacia, ceea ce oferă ocazia de a consolida libertatea media și a crește siguranța jurnaliștilor; întrucât actuala propunere legislativă riscă să limiteze libertatea media;

AS.  întrucât există rapoarte de corupție și fraudă în Slovacia, inclusiv cu fonduri agricole ale UE care implică agenția de plăți agricole, care merită investigații aprofundate și independente, unele dintre ele fiind efectiv investigate de OLAF și în legătură cu care Comisia pentru control bugetar a Parlamentului a efectuat o misiune de informare în Slovacia în decembrie 2018; întrucât Slovacia prezintă cele mai ridicate rate de detectare a neregulilor și a fraudelor dintre toate statele membre ale UE(26);

AT.  întrucât membrii Grupului de monitorizare a statului de drept sunt preocupați de imparțialitatea autorităților de aplicare a legii și de independența sistemului judiciar din Slovacia, în special în ceea ce privește politizarea și lipsa de transparență a proceselor de selecție și de numire, de exemplu în ceea ce privește funcția de șef al poliției;

AU.  întrucât prim-ministrul Slovaciei și alți membri de rang înalt ai guvernului, precum și procurorul general adjunct și șeful poliției au demisionat după uciderea lui Ján Kuciak;

AV.  întrucât procesul legislativ din Slovacia referitor la reforma procedurii de selecție a judecătorilor Curții Constituționale nu a fost finalizat, iar următoarea selecție pentru înlocuirea celor nouă judecători ai Curții care se pensionează va avea loc în conformitate cu procedurile existente; întrucât acest proces de selecție este în prezent blocat în Parlamentul Slovaciei;

AW.  întrucât, în cursul misiunii lor, membrii delegației Grupului de monitorizare a statului de drept au luat act de angajamentul de a asigura respectarea normelor privind statul de drept manifestat de diferiți funcționari ai autorităților publice slovace și actori ai societății civile;

AX.  întrucât, în clasamentul mondial al libertății presei pe 2018 întocmit de organizația „Reporteri fără frontiere”, Slovacia se situează pe locul 27, de la locul 17 în 2017, iar Malta pe locul 65, de la locul 47 și Bulgaria pe locul 111, fiind pe ultimul loc dintre statele membre ale UE, de la locul 109 în 2017;

AY.  întrucât Transparency International a plasat Malta pe locul 51 (în scădere de la 46 în 2017), Slovacia pe locul 57 (în scădere de la 54 în 2017) și Bulgaria pe locul 77 (în scădere de la 71 în 2017) în Indicele său anual de percepție a corupției; întrucât toate cele trei țări se situează cu mult sub media UE(27);

OBSERVAȚII GENERALE

1.  condamnă categoric acțiunile continue ale unui număr tot mai mare de guverne ale statelor membre pentru a submina statul de drept, separația puterilor și independența sistemului judiciar; își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că, în ciuda faptului că majoritatea statelor membre au adoptat acte legislative pentru a asigura independența și imparțialitatea justiției, în conformitate cu standardele Consiliului Europei, există în continuare probleme în ceea ce privește modul în care aceste standarde sunt aplicate;

2.  reamintește că statul de drept este o parte și o condiție necesară a protecției tuturor valorilor enumerate la articolul 2 din TUE; invită toți actorii majori de la nivel european și național, inclusiv guvernele, parlamentele și sistemele judiciare, să-și intensifice eforturile de promovare și consolidare a statului de drept;

3.  ia act cu mare îngrijorare de amenințările tot mai mari care planează asupra libertății jurnaliștilor și a media, de denigrarea publică tot mai amplă și de fragilizarea generală a profesiei, de intensificarea concentrării economice a sectorului și de dezinformarea din ce în ce mai extinsă; reamintește că o democrație puternică, bazată pe statul de drept, nu poate funcționa dacă a patra putere în stat nu este puternică și independentă;

4.  solicită insistent Consiliului să examineze și să dea curs propunerilor din partea Comisiei și a Parlamentului în ceea ce privește procedurile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor și procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, în special prin luarea unor măsuri rapide pe baza propunerii motivate a Comisiei din 20 decembrie 2017 privind Polonia, precum și prin introducerea situației din Ungaria ca prioritate pe agenda Consiliului și prin informarea imediată și completă a Parlamentului în toate etapele procedurii, invitând Parlamentul să prezinte Consiliului o propunere motivată privind Ungaria;

INVESTIGAȚIILE ȘI APLICAREA LEGII

5.  invită guvernul maltez să lanseze fără întârziere o anchetă publică completă și independentă cu privire la asasinarea lui Daphne Caruana Galizia, acordând o atenție deosebită circumstanțelor care au făcut acest lucru posibil, reacției autorităților publice și măsurilor care pot fi luate pentru ca astfel de crime să nu se mai repete;

6.  solicită insistent guvernului maltez să condamne public și fără echivoc toate discursurile de incitare la ură împotriva lui Daphne Caruana Galizia și discreditarea memoriei acesteia; solicită insistent luarea unor măsuri ferme împotriva tuturor funcționarilor publici care incită la ură;

7.  consideră că este extrem de important să se găsească o soluție pentru situl comemorativ dedicat lui Daphne Caruana Galizia în Valletta, în cooperare cu societatea civilă și familia sa, pentru a-i păstra fără obstacole memoria;

8.  invită autoritățile malteze competente să publice raportul complet, necenzurat, al anchetei judiciare „Egrant”;

9.  invită insistent guvernele Maltei și Slovaciei să se asigure că toate indiciile infracțiunilor penale sunt investigate prompt și integral de către autoritățile de aplicare a legii, inclusiv atunci când acestea sunt dezvăluite de avertizori sau de jurnaliști, în special în legătură cu acuzațiile de corupție, infracțiuni financiare, spălare de bani, fraudă și evaziune fiscală, de exemplu, semnalate de Daphne Caruana Galizia și Ján Kuciak;

10.  invită instituțiile UE și statele membre să inițieze o anchetă publică internațională independentă cu privire la asasinarea lui Daphne Caruana Galizia și la presupusele cazuri de corupție, infracțiuni financiare, spălare de bani, fraudă și evaziune fiscală raportate de aceasta, în care sunt implicați foști și actuali funcționari publici de rang înalt din Malta;

11.  regretă faptul că nu toți membrii guvernului Maltei, cum ar fi ministrul turismului și fostul ministru al energiei, au fost disponibili pentru a se întâlni cu delegația ROLMG, care nu s-a putut întâlni nici cu reprezentanți ai Nexia BT, cum ar fi administratorul asociat;

12.  ia act cu îngrijorare de faptul că autoritățile malteze nu au adresat nicio cerere oficială de asistență juridică Biroului federal al poliției judiciare germane (Bundeskriminalamt”), pentru a avea acces la datele stocate pe laptopurile și discurile dure ale lui Daphne Caruana Galizia, după ce familia acesteia le-a predat autorităților germane;

13.  salută acuzațiile aduse de autoritățile slovace împotriva presupusului instigator la asasinarea lui Ján Kuciak și a Martinei Kušnírová, precum și împotriva presupușilor autori ai asasinatelor; invită autoritățile de aplicare a legii să continue investigațiile, atât la nivel național, cât și la nivel internațional, prin toate mijloacele disponibile, inclusiv prin prelungirea Acordului echipei comune de anchetă după aprilie 2019, și să asigure că toate aspectele cazului sunt investigate pe deplin, inclusiv orice posibile legături politice cu infracțiunile;

14.  ia act de faptul că ancheta privind asasinarea lui Ján Kuciak și a Martinei Kušnírová a dezvăluit și alte activități infracționale, inclusiv un presupus complot în vederea asasinării procurorilor Peter Šuflisarsky și Maroš Žilinka și a avocatului Daniel Lipšic; ia act de faptul că ancheta ulterioară, printr-o decizie comună a procurorului general și a procurorului special, urmează să fie condusă de Inspectoratul de Poliție din cadrul Ministerului de Interne, datorită unei implicări suspectate a ofițerilor de poliție în verificarea bazelor de date ale poliției cu privire la persoanele vizate; declară că va monitoriza în continuare evoluția acesteia;

15.  salută înființarea Centrului de investigații Ján Kuciak, a proiectului Daphne, creat de mai mulți jurnaliști la sfârșitul anului 2018, și a „Forbidden Stories Daphne Project”, înființat de 18 consorții de jurnaliști de investigație în martie 2018, pentru a continua activitatea jurnalistei de acolo de unde a fost întreruptă; ia act de faptul că, la șase luni de la crearea sa, prima publicație a proiectului Daphne a făcut noi dezvăluiri;

16.  invită Comisia și Oficiul European de Luptă Antifraudă să efectueze investigații aprofundate cu privire la toate cazurile aduse în atenția delegațiilor ad-hoc ale Parlamentului în 2018, și anume acuzațiile de corupție și fraudă, inclusiv cele legate de fondurile agricole ale UE și de suspiciunea de acordare a unor stimulente ilicite pentru acapararea terenurilor;

17.  solicită guvernului maltez să deschidă o anchetă cu privire la dezvăluirile din scandalul „Panama Papers” și la legăturile dintre societatea „17 Black”, cu sediul la Dublin, ministrul turismului, fostul ministru al energiei și șeful cabinetului prim-ministrului;

18.  ia act de adoptarea, la 22 martie 2019, a Addendumului la cel de Al doilea raport de conformitate al GRECO privind Slovacia, referitor la prevenirea corupției în cazul membrilor parlamentului, judecătorilor și procurorilor; invită Guvernul Slovaciei să aplice integral toate recomandările;

19.  ia act de adoptarea de către GRECO, la 23 martie 2019, a celei de-a cincea etape a Raportului de evaluare privind Malta; invită guvernul maltez să autorizeze publicarea acestui raport cât mai curând și să aplice integral toate recomandările;

20.  invită guvernul maltez și guvernul slovac, precum și toate statele membre ale UE și autoritățile lor de aplicare a legii, să intensifice lupta împotriva criminalității organizate și a corupției, pentru a restabili încrederea publică în instituții;

21.  este profund îngrijorat de posibilul rol al guvernului slovac în răpirea unui cetățean vietnamez din Germania și solicită un raport cuprinzător de anchetă, în cooperare permanentă cu autoritățile germane, inclusiv cu privire la suspiciunea de implicare a fostului ministru de interne;

22.  își exprimă îngrijorarea cu privire la acuzațiile de corupție, conflict de interese, impunitate și „uși turnante” din cercurile de putere ale Slovaciei; este stupefiat de faptul că, după ce și-au dat demisia, un fost înalt funcționar al poliției din cadrul Agenției Naționale de Combatere a Criminalității (NAKA) și fostul șef al poliției au fost numiți consilieri ai Ministerului de Interne, inclusiv în Republica Cehă; ia act de faptul că fostul șef al poliției a demisionat din postul de consilier al ministrului de interne, după ce au apărut în presă informații cu privire la căutarea lui Ján Kuciak într-o bază de date a poliției, înainte de asasinarea sa, suspectată a fi fost ordonată de fostul șef al poliției;

23.  salută implicarea cetățenilor slovaci și maltezi și a organizațiilor societății civile în lupta pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale; invită insistent guvernele Slovaciei și Maltei să susțină întru totul acest angajament civic și să nu-l descurajeze;

24.  invită guvernele Maltei, Slovaciei și Bulgariei să continue să faciliteze cooperarea cu Europol, inclusiv prin implicarea totală a agenției și prin acordarea proactivă a unui acces total la dosarele de investigație;

25.  invită Comisia să ofere orientări clare cu privire la modalitățile și cadrul juridic al schimbului de date și probe între autoritățile de aplicare a legii din statele membre, precum și între acestea și agențiile UE, inclusiv prin aplicarea ordinului european de anchetă;

26.  observă că actualele resurse bugetare și umane și mandatele Europol și Eurojust nu sunt suficiente pentru ca aceste agenții să ofere o valoare adăugată totală și proactivă la nivelul UE în efectuarea de investigații în cazuri precum cele ale asasinatelor lui Daphne Caruana Galizia, Ján Kuciak și Martina Kušnírová; solicită ca, în viitorul apropiat, să fie alocate resurse suplimentare Europol și Eurojust pentru investigații de acest gen;

27.  subliniază că autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare din statele membre fac parte din sistemul de cooperare al UE; consideră că instituțiile, organismele și agențiile UE ar trebui, prin urmare, să treacă în mod proactiv la soluționarea deficiențelor din cadrul autorităților naționale și consideră îngrijorător faptul că astfel de acțiuni ale instituțiilor, organismelor și agențiilor UE sunt inițiate cu regularitate numai după ce jurnaliștii sau avertizorii dezvăluie informații;

28.  invită Comisia și Consiliul să majoreze bugetul Europol în funcție de nevoile operaționale și strategice identificate în timpul negocierilor pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și să consolideze mandatul Europol, astfel încât să îi permită să participe mai activ la investigațiile asupra grupurilor de criminalitate organizată din statele membre atunci când există îndoieli serioase cu privire la independența și calitatea anchetelor respective, de exemplu prin posibilitatea de a iniția în mod proactiv crearea unor echipe comune de anchetă în astfel de cazuri;

29.  invită Eurojust și viitorul Parchet European să coopereze în mod optim în anchetele privind interesele financiare ale UE, în special în ceea ce privește statele membre care nu s-au alăturat Parchetului European; solicită, în acest scop, ca statele membre și instituțiile UE să faciliteze instituirea rapidă a Parchetului European și consideră că toate statele membre care nu și-au anunțat încă intenția de a se alătura Parchetului European ar trebui să facă acest lucru;

30.  invită Comisia să dea curs rezoluțiilor Parlamentului care au solicitat cartografierea celor mai bune practici în materie de tehnici de investigare în întreaga UE, pentru a facilita dezvoltarea unor practici comune de anchetă în UE(28);

PROVOCĂRI CONSTITUȚIONALE ÎN MALTA ȘI SLOVACIA

31.  salută declarațiile guvernului maltez referitoare la aplicarea recomandărilor formulate în recentul raport al Comisiei de la Veneția;

32.  salută crearea unui grup în care membri ai guvernului și ai opoziției sunt implicați deopotrivă în analizarea reformei constituționale;

33.  salută anunțarea recentă de către guvernul Maltei a inițierii proceselor legislative de implementare a mai multor recomandări ale Comisiei de la Veneția; invită guvernul și parlamentul Maltei să aplice toate recomandările Comisiei de la Veneția, fără excepție, inclusiv în mod retroactiv atunci când este cazul, astfel încât să se asigure că deciziile, pozițiile și structurile din trecut și din prezent respectă aceste recomandări și, mai ales:

   să consolideze independența, competențele de supraveghere și capacitățile membrilor Camerei Reprezentanților din Malta, în special prin înăsprirea normelor privind incompatibilitățile și prin prevederea unui salariu adecvat și a unui sprijin imparțial;
   să anunțe public posturile vacante pentru funcțiile judiciare (punctul 44);
   să modifice componența JAC, pentru a permite ca cel puțin jumătate din membrii săi să fie judecători aleși de colegii lor și să confere JAC competența de a clasa candidații pe criterii de merit și de a-i propune direct președintelui pentru numire, inclusiv în cazul numirii președintelui Curții Supreme (punctul 44);
   să acorde competența de revocare a judecătorilor și magistraților Comisiei pentru administrarea justiției și să introducă o cale de atac în instanță împotriva măsurilor disciplinare impuse de această comisie (punctul 53);
   să înființeze un birou al unui director independent al parchetelor (DIP), care să fie responsabil de toate parchetele, preluând sarcinile de urmărire penală ale actualului procuror general, precum și sarcinile de aceeași natură ale poliției și organelor judiciare de anchetă, în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția (punctele 61-73); invită guvernul maltez să supună controlului judiciar acest eventual nou director independent al parchetelor, în special în ceea ce privește deciziile de neurmărire penală (punctele 68 și 73);
   să reformeze Comisia permanentă anti-corupție (CPAC), atât printr-un proces de numire mai puțin dependent de executiv și în special de prim-ministru, cât și asigurându-se că rapoartele comisiei conduc efectiv la urmăriri penale; să ia, de asemenea, în considerare opțiunea ca CPAC să raporteze direct noului DIP (punctul 72);
   să inițieze o reformă constituțională pentru ca hotărârile Curții Constituționale să conducă, fără ca Parlamentul să intervină, la anularea dispozițiilor considerate neconstituționale (punctul 79);
   să elimine practica de a avea deputați cu fracțiune de normă, să majoreze salariul deputaților, să limiteze numirea deputaților la organismele desemnate oficial, să le pună la dispoziție personal de asistență suficient, precum și informații și consiliere independentă și să evite utilizarea pe scară largă a legislației delegate (punctul 94);
   să se asigure că autoritățile răspund întru totul cererilor de informații ale Ombudsmanului, că rapoartele Ombudsmanului sunt dezbătute în Parlament, că funcția Ombudsmanului este reglementată la nivel constituțional și că Legea privind libertatea de informare este actualizată (punctele 100-101);
   să reconfigureze procedura de desemnare a secretarilor permanenți, și anume printr-o selecție bazată pe merit, efectuată de o Comisie independentă a funcției publice, și nu de prim-ministru (punctele 119-120);
   să limiteze drastic practica „pozițiilor sau a persoanelor cu încredere” și să introducă norme juridice clare și un amendament constituțional care să constituie baza și cadrul reglementării acestei practici (punctul 129);
   să schimbe procedura de numire a comisarului de poliție, introducând un concurs public și bazând-o pe merit (punctul 134);

34.  ia act de faptul că în Slovacia este în curs de creare o procedură de selecție și de numire a judecătorilor Curții Constituționale, întrucât mandatul a nouă din cei 13 judecători se încheie în februarie; subliniază că normele privind procesul de selecție și de numire, precum și calificările și cerințele, trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de transparență, control și responsabilitate, în conformitate cu concluziile pe această temă ale Comisiei de la Veneția(29); își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că proces stagnează actualmente în Parlamentul Slovaciei;

35.  solicită aplicarea transparentă, lipsită de ambiguitate și obiectivă a unor norme și proceduri pentru selecția în 2019 a noului șef al poliției slovace, care să asigure independența și neutralitatea acestei funcții; ia act de faptul că procesul de selecție este în curs de desfășurare și candidații vor fi în curând audiați în fața comisiei competente a Parlamentului Slovaciei; solicită ca aceste audieri să fie publice;

REGIMUL DE CETĂȚENIE, REȘEDINȚĂ ȘI VIZE PENTRU INVESTITORI

36.  invită guvernul Maltei să pună capăt regimului de cetățenie și reședință pentru investitori și să comande o anchetă internațională independentă privind impactul acestei vânzări asupra capacităților malteze de combatere a spălării banilor, asupra altor infracțiuni transfrontaliere și asupra integrității spațiului Schengen;

37.  invită guvernul maltez să publice anual o listă separată cu toate persoanele care au achiziționat cetățenia malteză și a UE și să se asigure că cumpărătorii nu sunt enumerați împreună cu cei care au dobândit cetățenia malteză în alte moduri; invită guvernul Maltei să verifice dacă toți acești noi cetățeni au locuit efectiv timp de un an întreg în Malta înainte de achiziționare, conform celor convenite cu Comisia înainte de lansarea programului; invită Comisia să facă tot posibilul pentru a se asigura că înțelegerea inițială cu privire la această chestiune va fi respectată;

38.  salută faptul că, în februarie 2019, când i s-au solicitat clarificări, Comisia a declarat categoric că nu aprobă în niciun fel sistemul de cetățenie și reședință pentru investitorii maltezi;

39.  solicită guvernului maltez să divulge integral și să rezilieze contractul încheiat cu Henley & Partners, firma privată care se ocupă în prezent de aplicarea sistemului de cetățenie și reședință pentru investitorii din Malta, fără consecințe asupra finanțelor publice în caz de terminare sau suspendare;

40.  invită Comisia să verifice dacă contractele actuale între autorități ale statelor membre și întreprinderi private, care reglementează și externalizează regimuri de cetățenie și reședință pentru investitori, sunt compatibile cu dreptul UE și cu dreptul internațional și cu aspectele de securitate;

41.  salută publicarea raportului Comisiei privind „Regimurile de cetățenie și reședință pentru investitori”, dar își exprimă îngrijorarea cu privire la lipsa datelor; invită Comisia să continue monitorizarea amplorii și a impactului diferitelor sisteme de cetățenie și de reședință pentru investitori din UE, acordând o atenție deosebită proceselor de diligență necesară, profilurilor și activităților beneficiarilor, potențialelor efecte asupra criminalității transfrontaliere și integrității spațiului Schengen; invită statele membre să elimine treptat, cât mai curând posibil, toate regimurile de acordare a cetățeniei sau a reședinței pentru investitori existente; invită Comisia să abordeze explicit între timp, în cadrul mecanismului de evaluare a Schengen, regimurile de cetățenie și reședință pentru investitori și să prezinte o propunere legislativă care să stabilească limite clare pentru aceste regimuri;

42.  solicită Comisia, pe baza raportului său privind regimurile de cetățenie și reședință pentru investitori în diferite state membre ale UE, să examineze în mod special impactul acestor regimuri de cetățenie și reședință pentru investitori din Malta asupra integrității spațiului Schengen;

43.  solicită Europol și Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă să realizeze o evaluare comună a riscurilor în ceea ce privește consecințele regimurilor de cetățenie și reședință pentru investitori din statele membre ale UE asupra combaterii criminalității organizate și a integrității spațiului Schengen;

44.  invită guvernul maltez să investigheze exhaustiv acuzațiile de vânzare în masă de vize Schengen și vize medicale, inclusiv implicarea suspectată a unor foști sau actuali membri de rang înalt ai guvernului maltez, cum ar fi șeful cabinetului prim-ministrului și Neville Gafa;

SIGURANȚA JURNALIȘTILOR ȘI INDEPENDENȚA MEDIA

45.  invită Guvernul Slovaciei să garanteze siguranța jurnaliștilor; regretă lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea entităților media; pune sub semnul întrebării independența și calitatea mass-mediei publice în urma plecării mai multor jurnaliști RTVS; ia act cu îngrijorare de faptul că actuala propunere legislativă privind legea presei riscă să limiteze libertatea media;

46.  este preocupat de declarațiile unor oameni politici slovaci, care pun sub semnul întrebării valoarea jurnalismului independent și a mijloacelor publice de informare, cum ar fi cele făcute de fostul prim-ministru în public, de exemplu cu ocazia unei conferințe de presă care a avut loc la 2 octombrie 2018;

47.  își reiterează solicitarea adresată membrilor respectivi ai guvernului Maltei de a asigura retragerea, cu efect imediat, a proceselor pentru calomnie cu care se confruntă familia îndoliată a lui Daphne Caruana Galiza, de a nu utiliza legislația referitoare la calomnie pentru a îngheța conturilor bancare ale jurnaliștilor critici și de a reforma legislația referitoare la calomnie, care este utilizată pentru a frâna activitatea jurnaliștilor;

48.  invită Comisia să prezinte propuneri de împiedicare a așa-numitelor „acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP);

REACȚIILE UE

49.  își reiterează solicitarea adresată Comisiei de a iniția un dialog cu guvernul maltez în contextul Cadrului privind statul de drept;

50.  ia act de eforturile Comisiei și ale Consiliului de a se asigura că toate statele membre respectă integral statul de drept, democrația și drepturile fundamentale; își exprimă, cu toate acestea, îngrijorarea cu privire la impactul până acum limitat al Cadrului privind statul de drept al Comisiei și al procedurilor inițiate în temeiul articolului 7 alineatul (1) din TUE; subliniază că nesoluționarea sistematică a încălcărilor grave și persistente ale valorilor menționate la articolul 2 din TUE a încurajat și alte state membre să urmeze aceeași cale; regretă decizia Comisiei de a amâna publicarea propunerii sale de a consolida Cadrul privind statul de drept până în iulie 2019;

51.  reamintește necesitatea unei evaluări imparțiale și periodice a situației statului de drept, a democrației și a drepturilor fundamentale în toate statele membre; subliniază că această evaluare trebuie să se bazeze pe criterii obiective; atrage din nou atenția asupra rezoluțiilor sale din 10 octombrie 2016 și din 14 noiembrie 2018, care solicită crearea unui mecanism al UE cuprinzător, permanent și obiectiv pentru protecția democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale; consideră că acesta ar trebuie să fie un mecanism echitabil, echilibrat, regulat și preventiv pentru a trata încălcările valorilor enumerate la articolul 2 din TUE, care ar putea funcționa la fel ca Semestrul european în domeniul politicilor economice;

52.  regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o propunere pentru un mecanism al UE cuprinzător privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale și o invită să facă acest lucru în timp util, în special propunând adoptarea acordului interinstituțional privind Pactul UE pentru DSF;

53.  salută propunerea Comisiei de Regulament privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre; atrage din nou atenția asupra raportului pe această temă adoptat de Parlament în ianuarie 2019 și solicită insistent Consiliului să înceapă negocierile, constructiv și cât mai curând;

54.  subliniază că este important ca Parlamentul să trimită delegații ad-hoc în statele membre, aceasta fiind o modalitate eficientă de a monitoriza încălcările democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale; recomandă crearea unei structuri permanente în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne pentru a monitoriza astfel de încălcări în statele membre;

55.  solicită tuturor instituțiilor UE și statelor membre să combată cu determinare corupția sistemică și să conceapă instrumente eficace de prevenire, combatere și sancționare a corupției și a fraudei, precum și să monitorizeze cu regularitate utilizarea fondurilor publice; își exprimă din nou regretul că, în ultimii ani, Comisia a decis să nu publice Raportul anticorupție al UE și subliniază că a avea fișe informative privind combaterea corupției în cadrul Semestrului european nu reprezintă o măsură suficient de eficientă ca această temă să fie înscrisă fără echivoc pe ordinea de zi; invită, prin urmare, Comisia să își reia imediat monitorizarea și raportarea anuală privind combaterea corupției, cu referire la toate statele membre și la instituțiile UE;

56.  salută acordul dintre BCE și autoritățile naționale de supraveghere privind un nou mecanism de cooperare pentru schimbul de informații; încurajează toate autoritățile participante să utilizeze pe scară largă acest mecanism, pentru a asigura o cooperare rapidă și eficientă în lupta împotriva spălării banilor;

57.  reamintește Președintelui său că a solicitat deja mult timp crearea unui premiu european „Daphne Caruana Galizia pentru jurnalismul de investigație”, care să fie acordat anual jurnaliștilor de investigație excepționali din Europa, însă acest lucru nu a fost realizat;

58.  salută decizia Parlamentului de a-și numi programul de stagii pentru jurnaliștii de investigație „Ján Kuciak”;

o
o   o

59.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, parlamentelor și guvernelor statelor membre, precum și Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

(1) JO C 482, 23.12.2016, p. 117.
(2) JO C 215, 19.6.2018, p. 162.
(3) Texte adoptate, P8_TA(2018)0456.
(4) Texte adoptate, P8_TA(2017)0438.
(5) Texte adoptate, P8_TA(2018)0055.
(6) JO C 58, 15.2.2018, p. 148.
(7) JO C 204, 13.6.2018, p. 95.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0442.
(9) Texte adoptate, P8_TA(2018)0183.
(10) Texte adoptate, P8_TA(2018)0204.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2018)0340.
(12) JO C 407, 4.11.2016, p. 46.
(13) JO C 399, 24.11.2017, p. 127.
(14) Texte adoptate, P8_TA(2017)0216.
(15) Texte adoptate, P8_TA(2018)0446.
(16) Malta - Aviz referitor la mecanismele constituționale și separarea puterilor, adoptat de Comisia de la Veneția la a 117-a sa sesiune plenară (Veneția, 14-15 decembrie 2018).
(17) Avizul Comisiei de la Veneția, punctul 142.
(18) Ibid., punctele 107-112.
(19) Ibid, punctul 54.
(20) Ibid, punctul 59.
(21) Ibid, punctul 71.
(22) Ibid, punctul 72.
(23) Ibid, punctul 132.
(24) Rezoluția din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (JO C 215, 19.6.2018, p. 162); rezoluția din 14 noiembrie 2018 referitoare la necesitatea unui mecanism cuprinzător la nivelul UE pentru protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale (Texte adoptate, P8_TA(2018)0456).
(25) http://nao.gov.mt//loadfile/77c82f0e-89b3-44b4-85d4-e48ecfd251b0
(26) https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR19_01/SR_FRAUD_RISKS_RO.pdf
(27) https://www.transparency.org/cpi2018 https://www.transparency.org/news/feature/corruption_perceptions_index_2017
(28) https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1539189225045&uri=CELEX:52011IP0459 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52016IP0403
(29) https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2017)001-e

Ultima actualizare: 29 martie 2019Notă juridică