Index 
Texte adoptate
Joi, 4 aprilie 2019 - Bruxelles 
Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală
 Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte
 Cerere de ridicare a imunității lui Georgios Epitideios
 Cerere de ridicare a imunității lui Lampros Fountoulis
 Cerere de ridicare a imunității lui Eleftherios Synadinos
 Stabilirea listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
 Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre *
 Gestionarea deșeurilor
 Cerințe de control și norme speciale privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier ***I
 Perioadele de conducere zilnice și săptămânale, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și poziționarea prin intermediul tahografelor ***I
 Adaptarea la evoluțiile din sectorul transportului rutier ***I
 Normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale ***I
 Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești ***I
 Planul multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane ***I
 Consolidarea securității cărților de identitate și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii ***I
 Gestionarea siguranței infrastructurii rutiere ***I
 Un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) ***I
 Echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor ***I
 Protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre ***I
 Fondul social european Plus (FSE+) ***I
 Informatizarea circulației și a controlului produselor accizabile ***I
 Reutilizarea informațiilor din sectorul public ***I
 Planul multianual de refacere a stocurilor de pește-spadă din Marea Mediterană ***I
 Nivelul minim de formare a navigatorilor ***I
 Ajustarea prefinanțării anuale pentru anii 2021-2023 ***I
 Reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ***I
 Solicitarea avizului Curții de Justiție cu privire la aderarea UE la Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
 Tratamentul fiscal al produselor de pensii, inclusiv al produsului paneuropean de pensii personale

Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală
PDF 123kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 28 martie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/2251 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală ((C(2019)02530 – 2019/2679(DEA))
P8_TA-PROV(2019)0331B8-0234/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)02530),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 28 martie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 1 aprilie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 11 alineatul (5) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/397 al Comisiei din 19 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2016/2251 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data până la care contrapărțile pot continua să aplice procedurile lor de gestionare a riscurilor în cazul anumitor contracte derivate extrabursiere care nu sunt compensate printr-o contraparte centrală(2),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 4 aprilie 2019,

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2019/397 al Comisiei, regulamentul se va aplica începând cu data de la care tratatele încetează să se mai aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestei țări, în temeiul articolului 50 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), cu excepția cazului în care un acord de retragere a intrat în vigoare până la acea dată sau a cazului în care termenul de doi ani prevăzut la articolul 50 alineatul (3) din TUE a fost prelungit;

B.  întrucât, la 22 martie 2019, Consiliul European a adoptat Decizia (UE) 2019/476(3) de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE de comun acord cu Regatul Unit și întrucât, în consecință, a doua condiție pentru aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2019/397, și anume aceea că perioada de doi ani prevăzută la articolul 50 alineatul (3) din TUE nu a fost prelungită, nu va fi îndeplinită;

C.  întrucât considerațiile în baza cărora a fost adoptat Regulamentul delegat (UE) 2019/397 vor rămâne valabile, indiferent dacă va fi adoptată o eventuală decizie de prelungire a perioadei menționate la articolul 50 alineatul (3) din TUE, și întrucât Parlamentul a declarat la 13 februarie 2019 că nu va formula obiecțiuni la Regulamentul delegat (UE) 2019/397;

D.  întrucât Parlamentul continuă să fie de acord cu ideea că este important ca autoritățile competente și piețele financiare să scutească anumite tranzacții rezultate în urma unei novații, pe o perioadă limitată de 12 luni, în cazul în care contrapartea stabilită în Regatul Unit se transformă într-o contraparte cu sediul în UE-27 și, în acest context, salută Regulamentul delegat din 28 martie 2019, care abordează noile circumstanțe rezultate în urma prelungirii perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE prin Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la Regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 71, 13.3.2019, p. 15.
(3) Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European adoptată în acord cu Regatul Unit la 22 martie 2019 de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE (JO L 80I, 22.3.2019, p. 1).


Decizia de a nu formula obiecțiuni la un act delegat: data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte
PDF 123kWORD 49k
Decizia Parlamentului European de a nu formula obiecțiuni la Regulamentul delegat al Comisiei din 28 martie 2019 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2205 al Comisiei, a Regulamentului delegat (UE) 2016/592 al Comisiei și a Regulamentului delegat (UE) 2016/1178 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte (C(2019)02533 – 2019/2680(DEA))
P8_TA-PROV(2019)0332B8-0235/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere Regulamentul delegat al Comisiei (C(2019)02533),

–  având în vedere scrisoarea Comisiei din 28 martie 2019 prin care aceasta îi solicită să declare că nu va formula obiecțiuni la Regulamentul delegat,

–  având în vedere scrisoarea Comisiei pentru afaceri economice și monetare trimisă președintelui Conferinței președinților de comisie la 1 aprilie 2019,

–  având în vedere articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții(1), în special articolul 5 alineatul (2) și articolul 82 alineatul (6),

–  având în vedere Regulamentul delegat (UE) 2019/396 din 19 decembrie 2018 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2205, a Regulamentului delegat (UE) 2016/592 și a Regulamentului delegat (UE) 2016/1178 de completare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește data de la care obligația de compensare produce efecte pentru anumite tipuri de contracte(2),

–  având în vedere recomandarea de decizie a Comisiei pentru afaceri economice și monetare,

–  având în vedere articolul 105 alineatul (6) din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere că nicio opoziție nu a fost exprimată în termenul prevăzut la articolul 105 alineatul (6) liniuța a treia și a patra din Regulamentul său de procedură, care a expirat la 4 aprilie 2019,

A.  întrucât, în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2019/396 al Comisiei, regulamentul se va aplica începând cu data de la care tratatele încetează să se mai aplice Regatului Unit și pe teritoriul acestei țări, în temeiul articolul 50 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), cu excepția cazului în care un acord de retragere a intrat în vigoare până la acea dată sau a cazului în care termenul de doi ani prevăzut la articolul 50 alineatul (3) din TUE a fost prelungit;‑

B.  întrucât, la 22 martie 2019, Consiliul European a adoptat Decizia (UE) 2019/476(3) de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE de comun acord cu Regatul Unit și întrucât, în consecință, a doua condiție pentru aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2019/396, și anume aceea că perioada de doi ani prevăzută la articolul 50 alineatul (3) din TUE nu a fost prelungită, nu va fi îndeplinită;‑

C.  întrucât considerațiile în baza cărora a fost adoptat Regulamentul delegat (UE) 2019/396 vor rămâne valabile, indiferent dacă va fi adoptată o eventuală decizie de prelungire a perioadei menționate la articolul 50 alineatul (3) din TUE, și întrucât Parlamentul a declarat la 13 februarie 2019 că nu va formula obiecțiuni la Regulamentul delegat (UE) 2019/396;

D.  întrucât Parlamentul continuă să fie de acord cu ideea că este important ca autoritățile competente și piețele financiare să scutească anumite tranzacții rezultate în urma unei novații, pe o perioadă limitată de 12 luni, în cazul în care contrapartea stabilită în Regatul Unit se transformă într-o contraparte cu sediul în UE-27 și, în acest context, salută Regulamentul delegat din 28 martie 2019, care abordează noile circumstanțe rezultate în urma prelungirii perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE prin Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European,

1.  declară că nu formulează obiecțiuni la Regulamentul delegat;

2.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și Comisiei.

(1) JO L 201, 27.7.2012, p. 1.
(2) JO L 71, 13.3.2019, p. 11.
(3) Decizia (UE) 2019/476 a Consiliului European adoptată în acord cu Regatul Unit la 22 martie 2019 de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE (JO L 80I, 22.3.2019, p. 1).


Cerere de ridicare a imunității lui Georgios Epitideios
PDF 134kWORD 49k
Decizia Parlamentului European din 4 aprilie 2019 privind cererea de ridicare a imunității lui Georgios Epitideios (2018/2268(IMM))
P8_TA-PROV(2019)0333A8-0185/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Georgios Epitideios, prezentată la 12 octombrie 2018 de procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Greciei în legătură cu procedura nr. ABM: 2017/10839, și anunțată în plen la 13 noiembrie 2018,

–  în urma audierii lui Georgios Epitideios, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Greciei,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0185/2019),

A.  întrucât procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Republicii Elene a solicitat ridicarea imunității lui Georgios Epitideios, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o eventuală acțiune în justiție pentru presupusa săvârșire a unei infracțiuni;

B.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

C.  întrucât articolul 62 din Constituția Greciei prevede că, pe durata mandatului lor parlamentar, deputații nu pot fi urmăriți, arestați, trimiși în închisoare sau supuși altor măsuri privative de libertate fără acordul prealabil al Parlamentului;

D.  întrucât cererea procurorului adjunct al Curții Supreme a Greciei se referă la o procedură pentru acuzația de încălcare a articolului 45 și a articolului 232a din Codul penal elen, privind încălcarea în comun a unei hotărâri judecătorești;

E.  întrucât Georgios Epitideios este acuzat de a nu fi respectat hotărârea provizorie nr. 3603/2015 a tribunalului de primă instanță, în complet compus dintr-un singur judecător, din Atena, prin care se dispune eliminarea tuturor camerelor de supraveghere de la parterul și de la intrarea în clădirea situată pe str. Odos Grammou nr. 73 în Marousi (Attica), precum și plata unei amenzi de 600 EUR (șase sute de euro) pentru fiecare încălcare viitoare a hotărârii din 25 mai 2015;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice nu se poate pronunța în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției unui deputat sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă, în urma examinării cererii de ridicare a imunității, a ajuns la o cunoaștere aprofundată a cauzei;

G.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să adopte o poziție cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului sau să se pronunțe dacă actele care îi sunt imputate justifică punerea în mișcare a acțiunii penale, și nici să se pronunțe pe fond cu privire la sistemele juridice și judiciare naționale;

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

I.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și membrii săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu acțiuni inerente exercitării funcțiilor parlamentare, care nu pot fi disociate de aceste funcții;

J.  întrucât urmărirea de față nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European în cauză, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

K.  întrucât, pe baza informațiilor și a explicațiilor furnizate în acest caz, nu există niciun motiv să se suspecteze că intenția care stă la baza procedurilor penale este de a prejudicia activitatea politică sau reputația unui deputat și, prin urmare, independența Parlamentului (fumus persecutionis);

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Georgios Epitideios;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților elene și lui Georgios Epitideios.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Cerere de ridicare a imunității lui Lampros Fountoulis
PDF 128kWORD 49k
Decizia Parlamentului European din 4 aprilie 2019 privind cererea de ridicare a imunității lui Lampros Fountoulis (2018/2269(IMM))
P8_TA-PROV(2019)0334A8-0183/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Lampros Fountoulis, prezentată la 12 octombrie 2018 de procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Greciei în legătură cu procedura nr. ABM: 2017/10839, și anunțată în plen la 13 noiembrie 2018,

–  în urma audierii lui Lampros Fountoulis, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Greciei,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0183/2019),

A.  întrucât procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Republicii Elene a solicitat ridicarea imunității lui Lampros Fountoulis, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o eventuală acțiune în justiție pentru suspiciunea de săvârșire a unei infracțiuni;

B.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

C.  întrucât articolul 62 din Constituția Greciei prevede că, pe durata mandatului lor parlamentar, deputații nu pot fi urmăriți, arestați, trimiși în închisoare sau supuși altor măsuri privative de libertate fără acordul prealabil al Parlamentului;

D.  întrucât cererea procurorului adjunct al Curții Supreme a Greciei se referă la o procedură pentru acuzația de încălcare a articolul 45 și a articolul 232a din Codul penal elen, privind încălcarea în comun a unei hotărâri judecătorești;

E.  întrucât Lampros Fountoulis este acuzat de a nu fi respectat hotărârea provizorie nr. 3603/2015 a tribunalului de primă instanță, în complet compus dintr-un singur judecător, din Atena, prin care se dispune eliminarea tuturor camerelor de supraveghere de la parterul și de la intrarea în clădirea situată pe str. Odos Grammou nr. 73 în Marousi (Attica), precum și plata unei amenzi de 600 EUR (șase sute de euro) pentru fiecare încălcare viitoare a hotărârii din 25 mai 2015;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice nu se poate pronunța în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției unui deputat sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă, în urma examinării cererii de ridicare a imunității, a ajuns la o cunoaștere aprofundată a cauzei;

G.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să adopte o poziție cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului sau să se pronunțe dacă actele care îi sunt imputate justifică punerea în mișcare a acțiunii penale, și nici să se pronunțe pe fond cu privire la sistemele juridice și judiciare naționale;

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

I.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și membrii săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu acțiuni inerente exercitării funcțiilor parlamentare, care nu pot fi disociate de aceste funcții;

J.  întrucât urmărirea de față nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European în cauză, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

K.  întrucât, pe baza informațiilor și a explicațiilor furnizate în acest caz, nu există niciun motiv să se suspecteze că intenția care stă la baza procedurilor penale este de a prejudicia activitatea politică sau reputația unui deputat și, prin urmare, independența Parlamentului (fumus persecutionis);

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Lampros Fountoulis;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților elene și lui Lampros Fountoulis.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch v Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Cerere de ridicare a imunității lui Eleftherios Synadinos
PDF 130kWORD 49k
Decizia Parlamentului European din 4 aprilie 2019 privind cererea de ridicare a imunității lui Eleftherios Synadinos (2018/2270(IMM))
P8_TA-PROV(2019)0335A8-0184/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere cererea de ridicare a imunității lui Eleftherios Synadinos, prezentată la 12 octombrie 2018 de procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Greciei în legătură cu procedura nr. ABM: 2017/10839, și anunțată în plen la 13 noiembrie 2018,

–  în urma audierii lui Eleftherios Synadinos, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere articolele 8 și 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, precum și articolul 6 alineatul (2) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea deputaților Parlamentului European prin vot universal direct,

–  având în vedere hotărârile Curții Europene de Justiție din 12 mai 1964, 10 iulie 1986, 15 și 21 octombrie 2008, 19 martie 2010, 6 septembrie 2011 și 17 ianuarie 2013(1),

–  având în vedere articolul 62 din Constituția Greciei,

–  având în vedere articolul 5 alineatul (2), articolul 6 alineatul (1) și articolul 9 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0184/2019),

A.  întrucât procurorul adjunct de pe lângă Curtea Supremă a Republicii Elene a solicitat ridicarea imunității lui Eleftherios Synadinos, deputat în Parlamentul European, în legătură cu o eventuală acțiune în justiție pentru suspiciunea de săvârșire a unei infracțiuni;

B.  întrucât articolul 9 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene stipulează că deputații în Parlamentul European beneficiază, pe teritoriul național, de imunitățile recunoscute deputaților parlamentului propriei țări;

C.  întrucât articolul 62 din Constituția Greciei prevede că, pe durata mandatului lor parlamentar, deputații nu pot fi urmăriți, arestați, trimiși în închisoare sau supuși altor măsuri privative de libertate fără acordul prealabil al Parlamentului;

D.  întrucât cererea procurorului adjunct al Curții Supreme a Greciei se referă la o procedură pentru acuzația de încălcare a articolul 45 și a articolul 232a din Codul penal elen, privind încălcarea în comun a unei hotărâri judecătorești;

E.  întrucât Eleftherios Synadinos este acuzat de a nu fi respectat hotărârea provizorie nr. 3603/2015 a tribunalului de primă instanță, în complet compus dintr-un singur judecător, din Atena, prin care se dispune eliminarea tuturor camerelor de supraveghere de la parterul și de la intrarea în clădirea situată pe str. Odos Grammou nr. 73 în Marousi (Attica), precum și plata unei amenzi de 600 EUR (șase sute de euro) pentru fiecare încălcare viitoare a hotărârii din 25 mai 2015;

F.  întrucât, în conformitate cu articolul 9 alineatul (8) din Regulamentul de procedură, Comisia pentru afaceri juridice nu se poate pronunța în niciun caz asupra vinovăției sau nevinovăției unui deputat sau asupra oportunității sau inoportunității urmăririi penale pentru opiniile sau actele care îi sunt imputate, chiar dacă, în urma examinării cererii de ridicare a imunității, a ajuns la o cunoaștere aprofundată a cauzei;

G.  întrucât nu este de competența Parlamentului European să adopte o poziție cu privire la vinovăția sau nevinovăția deputatului sau să se pronunțe dacă actele care îi sunt imputate justifică punerea în mișcare a acțiunii penale, și nici să se pronunțe pe fond cu privire la sistemele juridice și judiciare naționale;

H.  întrucât, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Parlamentului European, imunitatea parlamentară nu este un privilegiu personal al deputaților, ci o garanție a independenței Parlamentului în ansamblu și a deputaților săi;

I.  întrucât scopul imunității parlamentare este acela de a proteja Parlamentul și membrii săi de proceduri judiciare deschise în legătură cu acțiuni inerente exercitării funcțiilor parlamentare, care nu pot fi disociate de aceste funcții;

J.  întrucât urmărirea de față nu are drept obiect opinii sau voturi exprimate în exercitarea funcțiilor deputatului în Parlamentul European în cauză, în sensul articolului 8 din Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene;

K.  întrucât, pe baza informațiilor și a explicațiilor furnizate în acest caz, nu există niciun motiv să se suspecteze că intenția care stă la baza procedurilor penale este de a prejudicia activitatea politică sau reputația unui deputat și, prin urmare, independența Parlamentului (fumus persecutionis);

1.  hotărăște să ridice imunitatea lui Eleftherios Synadinos;

2.  îi încredințează Președintelui sarcina de a transmite imediat prezenta decizie, precum și raportul comisiei competente autorităților elene și lui Eleftherios Synadinos.

(1) Hotărârea Curții de Justiție din 12 mai 1964, Wagner/Fohrmann și Krier, 101/63, ECLI:EU:C:1964:28, hotărârea Curții de Justiție din 10 iulie 1986, Wybot/Faure și alții, 149/85, ECLI:EU:C:1986:310, hotărârea Tribunalului din 15 octombrie 2008, Mote/Parlamentul, T-345/05, ECLI:EU:T:2008:440, hotărârea Curții de Justiție din 21 octombrie 2008, Marra/De Gregorio și Clemente, pronunțată în cauzele conexe C-200/07 și C-201/07, ECLI:EU:C:2008:579, hotărârea Tribunalului din 19 martie 2010, Gollnisch/Parlamentul, T-42/06, ECLI:EU:T:2010:102, hotărârea Curții de Justiție din 6 septembrie 2011, Patriciello, C-163/10, ECLI: EU:C:2011:543, hotărârea Tribunalului din 17 ianuarie 2013, Gollnisch/Parlamentul, pronunțată în cauzele conexe T-346/11 și T-347/11, ECLI:EU:T:2013:23.


Stabilirea listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune ***I
PDF 179kWORD 97k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune (COM(2018)0745 – C8-0483/2018 – 2018/0390(COD))
P8_TA-PROV(2019)0336A8-0047/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0745),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0483/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 2 aprilie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0047/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare ▌ a Regulamentului (UE) 2018/1806 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație, în ceea ce privește retragerea Regatului Unit din Uniune

P8_TC1-COD(2018)0390


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),

întrucât:

(1)  La 29 martie 2017, Regatul Unit a notificat Consiliului European intenția sa de a se retrage din Uniune în temeiul articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). La 21 martie 2019 Consiliul European a agreat prelungirea termenului prevăzut la articolul 50 alineatul (3) din TUE până la 22 mai 2019, cu condiția aprobării de către Camera Comunelor din Regatul Unit a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice(2) ("Acordul privind retragerea"). În cazul în care Camera Comunelor din Regatul Unit nu aprobă Acordul privind retragerea, Consiliul European a agreat prelungirea termenului până la 12 aprilie 2019.

(2)  În temeiul articolului 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și al Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), cetățenii Uniunii au dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, inclusiv dreptul de a intra pe teritoriul statelor membre fără viză sau formalități echivalente.

(3)  Ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniune, tratatele și Directiva 2004/38/CE, precum și dreptul de a intra pe teritoriul statelor membre fără viză sau formalități echivalente, vor înceta să se aplice resortisanților Regatului Unit care sunt cetățeni britanici ▌. Prin urmare, este necesară includerea Regatului Unit în una dintre anexele la ▌Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului (4). Anexa I cuprinde lista țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre, iar anexa II cuprinde lista țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație.

(4)  Gibraltarul nu face parte din Regatul Unit. Dreptul Uniunii este aplicabil Gibraltarului în măsura prevăzută în Actul de aderare din 1972 numai în temeiul articolului 355 alineatul (3) din TFUE. Adăugarea Regatului Unit în partea 1 din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806 nu va viza cetățenii teritoriilor britanice de peste mări care și-au dobândit cetățenia ca urmare a unei legături cu Gibraltarul. Prin urmare, Gibraltarul ar trebui adăugat în partea 3 din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806, împreună cu alte teritorii britanice de peste mări.

(5)  Criteriile care ar trebui luate în considerare la stabilirea ▌, pe baza unei evaluări de la caz la caz, a țărilor terțe ai căror resortisanți au obligația de a deține viză sau sunt exonerați de această obligație sunt stabilite la articolul ▌1 din Regulamentul (UE) 2018/1806. Aceste criterii cuprind imigrația ilegală, rațiuni de ordine publică și securitate, avantajele economice, îndeosebi în ceea ce privește turismul și comerțul exterior, și relațiile externe ale Uniunii cu țările terțe relevante, incluzând, în special, considerații referitoare la drepturile omului și la libertățile fundamentale, precum și implicațiile pentru coerența regională și reciprocitate.

(6)  Ținând seama de toate criteriile enumerate la articolul ▌1 din Regulamentul (UE) 2018/1806, este oportun ca resortisanții Regatului Unit care sunt cetățeni britanici să fie exonerați de obligația de a deține viză atunci când călătoresc către teritoriul statelor membre. Având în vedere proximitatea geografică, legătura dintre economii, nivelul schimburilor comerciale și numărul de persoane care călătoresc pe termen scurt între Regatul Unit și Uniune în scopuri de afaceri, de agrement sau în alte scopuri, regimul de călătorii fără viză ar trebui să faciliteze turismul și activitatea economică, aducând astfel beneficii Uniunii.

(7)  Prin urmare, Regatul Unit ar trebui să fie inclus în anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1806 în ceea ce privește cetățenii britanici.

(8)  Prezentul regulament se bazează pe presupunerea că, în interesul menținerii unor relații strânse, Regatul Unit va acorda reciprocitate deplină în materie de vize cetățenilor tuturor statelor membre. În cazul în care Regatul Unit introduce în viitor obligativitatea vizelor pentru resortisanții a cel puțin unui stat membru, ar trebui să se aplice mecanismul de reciprocitate prevăzut la ▌articolul 7 din Regulamentul (UE) 2018/1806. Parlamentul European, Consiliul, Comisia și statele membre ar trebui să acționeze fără întârziere pentru aplicarea mecanismului de reciprocitate. Comisia ar trebui să monitorizeze respectarea principiului reciprocității în mod continuu și să informeze imediat Parlamentul European și Consiliul cu privire la orice evoluții care ar putea pune în pericol respectarea acestui principiu.

(9)  În ceea ce privește Islanda și ▌Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state ▌la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen(5) care se află sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului(6).

(10)  În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen(7), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului(8).

(11)  În ceea ce privește ▌ Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen(9), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctele B și C din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului(10).

(12)  Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului(11); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(13)  Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului(12); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

(14)  Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011.

(15)  Prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare din ziua următoare datei la care dreptul Uniunii încetează să se mai aplice Regatului Unit.

(16)  Prin urmare, Regulamentul (UE) 2018/1806 ar trebui modificat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2018/1806 se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 6 alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:"

„(d) fără a aduce atingere cerințelor care decurg din Acordul european privind suprimarea vizelor pentru refugiați al Consiliului Europei, semnat la Strasbourg la 20 aprilie 1959, refugiații recunoscuți, apatrizii și alte persoane care nu dețin cetățenia niciunei țări, au reședința pe teritoriul Irlandei și sunt titulari ai unui document de călătorie eliberat de Irlanda, care este recunoscut de statul membru vizat.”.

"

2.  În partea 1 din anexa II se introduce următorul text:"

„Regatul Unit (cu excepția resortisanților britanici astfel cum se menționează în partea 3)”.

"

3.  Titlul părții 3 din anexa II se înlocuiește cu următorul text:"

„RESORTISANȚII BRITANICI CARE NU SUNT CETĂȚENI BRITANICI”.

"

4.  În partea 3 din anexa II, după cuvintele „Cetățeni ai teritoriilor britanice de peste mări (CTBM)” se adaugă următorul text:"

„Printre aceste teritorii se numără Anguilla, Bermuda, Teritoriul Britanic din Antarctica, Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Insulele Falkland, Gibraltar*, Montserrat, Pitcairn, Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha, Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud și Insulele Turks și Caicos.

_____________________________

* Gibraltar este o colonie a Coroanei Britanice. Există o controversă între Spania și Regatul Unit cu privire la suveranitatea asupra Gibraltarului, teritoriu pentru care trebuie găsită o soluție ținându-se seama de rezoluțiile și deciziile relevante ale Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.”

"

Articolul 2

În cazul în care Regatul Unit introduce obligativitatea vizelor pentru resortisanții a cel puțin unui stat membru, se aplică mecanismul de reciprocitate prevăzut la articolul 7 din Regulamentul (UE) 2018/1806. Parlamentul European, Consiliul, Comisia și statele membre acționează fără întârziere pentru aplicarea mecanismului de reciprocitate.

Articolul 3

▌Prezentul regulament intră în vigoare din ziua următoare datei la care dreptul Uniunii încetează să se mai aplice Regatului Unit.

▌Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1)Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(2) JO C 66 I, 19.2.2019, p.1.
(3)Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
(4)Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 303, 28.11.2018, p. 39).
(5)JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
(6)Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).
(7)JO L 53, 27.2.2008, p. 52.
(8)Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).
(9)JO L 160, 18.6.2011, p. 21.
(10)Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).
(11)Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).
(12)Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).


Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre *
PDF 118kWORD 47k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de decizie a Consiliului privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre (COM(2019)0151 – C8-0131/2019 – 2019/0056(NLE))
P8_TA-PROV(2019)0337A8-0177/2019

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2019)0151),

–  având în vedere articolul 148 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0131/2019),

–  având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0177/2019),

1.  aprobă propunerea Comisiei;

2.  invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3.  solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite poziția Parlamentului Consiliului și Comisiei.


Gestionarea deșeurilor
PDF 138kWORD 53k
Rezoluția Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la gestionarea deșeurilor (2019/2557(RSP))
P8_TA-PROV(2019)0338B8-0231/2019

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile(1) (Directiva-cadru privind deșeurile),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/850 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri(2),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje(3),

–  având în vedere Directiva (UE) 2018/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile și acumulatorii și deșeurile de baterii și acumulatori și a Directivei 2012/19/UE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice(4),

–  Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013(5) (Regulamentul privind acțiunea în domeniul climei),

–  având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic(6), regulamentele de punere în aplicare și acordurile voluntare adoptate în temeiul acestei directive,

–  având în vedere rezoluția sa din 13 septembrie 2018 referitoare la o strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară(7),

–  având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2018 referitoare la punerea în aplicare a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu(8),

–  având în vedere rezoluția sa din 6 iulie 2017 referitoare la acțiunea UE pentru sustenabilitate(9),

–  având în vedere Rezoluția sa din 4 iulie 2017 referitoare la un ciclu de viață mai lung al produselor: beneficii pentru consumatori și întreprinderi(10),

–  având în vedere Rezoluția sa din 31 mai 2018 referitoare la punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE privind proiectarea ecologică(11),

–  având în vedere acordul politic provizoriu la care au ajuns colegiuitorii la 19 decembrie 2018 referitor la propunerea de directivă privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului,

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2017 referitoare la valorificarea energetică a deșeurilor în economia circulară (COM(2017)0034),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 16 ianuarie 2018 cu privire la punerea în aplicare a pachetului privind economia circulară: opțiuni pentru abordarea interfeței dintre legislația privind substanțele chimice, produsele și deșeurile (COM(2018)0032) și documentul de lucru aferent (SWD(2018)0020),

–  având în vedere comunicarea Comisiei din 2 decembrie 2015, intitulată „Închiderea buclei – un plan de acțiune al UE pentru economia circulară” (COM(2015)0614),

–  având în vedere cele peste 60 de petiții privind gestionarea deșeurilor primite din partea Belgiei, Bulgariei, Greciei, Italiei, Poloniei, Slovaciei, Spaniei și Regatului Unit de către Parlamentul European în ultimii ani,

–  având în vedere vizitele de informare efectuate în ultimii ani de Comisia pentru petiții în Bulgaria, Grecia și Italia cu privire la aspecte legate de gestionarea deșeurilor, în special concluziile și recomandările specifice ale rapoartelor aferente,

–  având în vedere Rezoluția sa din 2 februarie 2012 referitoare la problemele ridicate de petiționari în legătură cu punerea în aplicare a Directivei privind gestionarea deșeurilor și a directivelor conexe în statele membre ale Uniunii Europene(12),

–  având în vedere articolul 216 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât în întreaga UE s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea impactului producției de deșeuri asupra mediului și a sănătății umane, însă există în continuare multe provocări și sunt necesare măsuri urgente pentru a asigura gestionarea durabilă a resurselor, în special în ceea ce privește cantitățile relativ mari de deșeuri netratate care sunt încă depozitate în multe state membre;

B.  întrucât două dintre principalele provocări pentru viitor sunt reducerea nivelurilor de generare a deșeurilor și alinierea obiectivelor privind gestionarea deșeurilor la cele ale economiei circulare, în special prin stimularea ratelor de reutilizare și reciclare;

C.  întrucât a fost stabilită prioritatea absolută a ierarhiei deșeurilor prin Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE;

D.  întrucât practicile inadecvate de gestionare a deșeurilor au un impact puternic asupra mediului în ceea ce privește poluarea solului, a apei și a aerului; întrucât petiționarii au subliniat că depozitele de deșeuri și incineratoarele au fost autorizate și puse în funcțiune în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și agricole și în zonele în care condițiile geologice și hidrogeologice nu au fost luate în considerare în mod corespunzător de către autoritățile competente ale statelor membre și reprezintă o amenințare directă la adresa sănătății publice;

E.  întrucât mai mult de 80 % din impactul unui produs asupra mediului este determinat în etapa de proiectare, care, prin urmare, joacă un rol important în promovarea prevenirii generării de deșeuri și a tuturor aspectelor legate de economia circulară, cum ar fi durabilitatea, potențialul de modernizare, de reparare, de refolosire și de reciclare a unui produs;

F.  întrucât, pe lângă utilizarea unor produse mai sustenabile și mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, principiile economiei colaborative și ale economiei serviciilor pot contribui, de asemenea, la reducerea generării de deșeuri în Europa;

G.  întrucât Comisia a tratat numeroase proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor cu privire la încălcarea legislației UE privind gestionarea deșeurilor în mai multe state membre; întrucât mai multe dintre aceste cazuri au fost deferite Curții de Justiție a Uniunii Europene, unele dintre ele recent;

H.  întrucât cel mai recent raport al Comisiei privind punerea în aplicare a legislației UE privind deșeurile, inclusiv raportul de avertizare timpurie pentru statele membre expuse riscului de a rămâne în urmă în pregătirile pentru atingerea obiectivului de reutilizare/reciclare ale deșeurilor municipale în 2020, a arătat că există lacune grave care trebuie remediate rapid pentru ca Europa să poată profita de beneficiile ecologice și economice ale economiei circulare;

I.  întrucât datele recente care însoțesc numeroase petiții au subliniat faptul că situația gestionării deșeurilor în mai multe state membre și regiuni continuă să fie grav problematică, furnizând dovezi solide cu privire la necesitatea de a îmbunătăți în mod semnificativ punerea în aplicare a Directivei-cadru privind deșeurile și a restului legislației UE referitoare la măsurile de prevenire și tratare a deșeurilor;

J.  întrucât o economie care acordă prioritate reparațiilor, reutilizării, refabricării și reciclării materialelor este mai intensivă în ceea ce privește utilizarea forței de muncă decât una bazată pe o filozofie de eliminare, creând astfel oportunități sporite de ocupare a forței de muncă; întrucât punerea în aplicare corespunzătoare a legislației existente privind prevenirea și gestionarea deșeurilor ar putea debloca potențialul de creare de locuri de muncă al sectoarelor de reutilizare și de reciclare;

K.  întrucât gestionarea corespunzătoare a deșeurilor și prevenirea generării de deșeuri sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții în Europa și pentru obținerea unui mediu netoxic;

1.  subliniază faptul că numeroase petiții depuse în cazul în care statele membre nu pun în aplicare legislația privind deșeurile indică diverse probleme de sănătate și de mediu legate de practici inadecvate de gestionare a deșeurilor, cum ar fi calitatea slabă a aerului în zonele urbane, contaminarea resurselor de apă subterane, nivelurile excesive de zgomot și emisiile urât mirositoare;

2.  subliniază că, pentru a sprijini tranziția către o economie mai circulară, finanțarea publică a gestionării deșeurilor, fie la nivel național, fie la nivelul UE, ar trebui să fie în concordanță cu obiectivul de accelerare a punerii în aplicare a ierarhiei deșeurilor; prin urmare, consideră că fondurile ar trebui direcționate către prevenire, reutilizare, colectare separată și planuri și proiecte de reciclare;

3.  invită statele membre să facă mai multe progrese în ceea ce privește stabilirea unor planuri și proiecte eficiente de prevenire, reutilizare, colectare separată și reciclare ca fiind esențiale pentru reducerea sarcinii deșeurilor asupra mediului, pentru a valorifica beneficiile economice ale economiei circulare și pentru a îmbunătăți utilizarea eficientă a resurselor; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre în eforturile lor de punere în aplicare, inclusiv prin asistență tehnică și fonduri UE; sugerează adoptarea unor instrumente economice adecvate, astfel cum se prevede în Directiva-cadru privind deșeurile, și punerea în aplicare a unor sisteme eficiente și rentabile de răspundere extinsă a producătorilor pentru a stimula tranziția către economia circulară;

4.  invită statele membre să ia măsuri pentru a curăța deșeurile și a îmbunătăți gestionarea deșeurilor (colectare, sortare și reciclare) și să adopte instrumente economice și campanii de sensibilizare pentru a preveni aruncarea de deșeuri pe domeniul public;

5.  salută disponibilitatea Comisiei de a efectua vizite la nivel înalt privind economia circulară și deșeurile în statele membre care riscă să nu îndeplinească obiectivele privind deșeurile municipale pentru 2020 și să colaboreze cu părțile interesate relevante, inclusiv cu asociațiile actorilor locali și regionali și organizațiile europene care promovează cu adevărat o cultură a deșeurilor zero și politicile conexe;

6.  subliniază că statele membre trebuie să atenueze impactul producției de deșeuri asupra mediului, în special prin reducerea cantității de deșeuri municipale generate; invită statele membre, în acest scop, să ia măsuri de prevenire a generării de deșeuri, astfel cum se prevede în Directiva-cadru privind deșeurile revizuită;

7.  subliniază că actorii naționali, regionali și locali joacă un rol esențial în gestionarea deșeurilor și în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor în acest domeniu; reamintește că o politică coerentă, împreună cu promovarea infrastructurii adecvate în conformitate cu ierarhia deșeurilor, nu poate fi stabilită decât prin coordonare și cooperare la toate nivelurile în UE; solicită Comisiei să recompenseze cele mai bune practici la toate nivelurile și să faciliteze schimbul acestora, precum și să sprijine în mod concret și adecvat proiectele inovatoare;

8.  invită statele membre și industriile, în calitate de parteneri-cheie în sectorul gestionării deșeurilor, să-și îmbunătățească angajamentul în ceea ce privește promovarea lanțurilor de aprovizionare circulare, pentru a obține acces la materii prime secundare de înaltă calitate, de cele mai multe ori la prețuri competitive, care ar trebui recuperate pentru o utilizare și o producție viitoare;

9.  solicită formarea și promovarea unei serii de tipuri de locuri de muncă, inclusiv sprijin financiar pentru formare la nivel înalt în materie de competențe și locuri de muncă, în special în domeniul reparării și al pregătirii pentru reutilizare;

10.  este ferm convins că noile modele de afaceri axate pe prevenirea, reutilizarea și reciclarea deșeurilor trebuie să fie promovate și sprijinite în mod adecvat pentru a stimula mai eficient tranziția către o economie circulară;

11.  subliniază că punerea în aplicare corespunzătoare a pachetului privind economia circulară oferă oportunități în întreaga UE, inclusiv investiții, care vor contribui la raționalizarea utilizării resurselor naturale;

12.  subliniază că productivitatea tot mai mare a resurselor prin stimularea eficienței și a reducerii deșeurilor de resurse prin măsuri cum ar fi reutilizarea, reciclarea și refabricarea, pot reduce considerabil atât consumul de resurse, cât și emisiile de gaze cu efect de seră, care se află în centrul economiei circulare; subliniază că, într-o economie circulară, resursele sunt reținute în cadrul economiei și sunt utilizate în mod productiv atunci când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, reducând consumul de resurse; consideră, în contextul legislației privind deșeurile, că îmbunătățirea proiectării circulare a produselor va contribui la închiderea ciclurilor de producție și la schimbarea modelelor de producție și consum, reducând astfel nivelurile de substanțe toxice și cantitatea totală de deșeuri;

13.  invită statele membre să asigure o transparență totală în ceea ce privește volumul și destinația finală a reziduurilor provenite din diferite opțiuni de tratare a deșeurilor, în special în ceea ce privește comunitățile care sunt potențial afectate de situri și de proiecte noi, precum și să le consulte în procesul decizional; îndeamnă, de asemenea, statele membre să pună în aplicare pe deplin și în detaliu dispozițiile Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului)(13) și ale altor acte legislative relevante ale UE care vizează protecția mediului și a sănătății publice;

14.  consideră că colectarea separată a deșeurilor la domiciliu este o modalitate eficientă de a sensibiliza populația cu privire la importanța strategică a unei economii circulare și de a realiza mai eficient un angajament colectiv în acest scop; subliniază că astfel de sisteme permit o mai bună contabilitate în ceea ce privește tipurile și cantitățile de deșeuri menajere produse și nevoile lor de prelucrare aferente, în vederea maximizării pregătirii pentru reutilizare și reciclare, precum și pentru a permite introducerea unor măsuri economice stimulative sau de descurajare mai echitabile;

15.  reamintește că incinerarea se situează pe penultimul loc în ierarhia deșeurilor, urmată doar de depozitarea deșeurilor;

16.  reamintește că tratarea deșeurilor periculoase reprezintă provocări specifice care nu pot fi neglijate și ar trebui abordate în mod specific; invită statele membre să pună în aplicare pe deplin dispozițiile din Directiva-cadru privind deșeurile care sunt relevante pentru gestionarea deșeurilor periculoase;

17.  sprijină Comisia în procedurile sale de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, aflate în curs de desfășurare, împotriva statelor membre care nu respectă legislația în materie de deșeuri; invită Comisia să utilizeze întregul potențial al sistemului de avertizare rapidă, astfel cum este prevăzut în directivele revizuite privind deșeurile; sugerează ca amenzile aplicate de Comisie să fie reinvestite în proiecte în concordanță cu cele mai înalte niveluri ale ierarhiei deșeurilor;

18.  regretă faptul că, potrivit petiționarilor, depozitele de deșeuri au fost autorizate și situate în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și agricole; invită autoritățile competente din statele membre să asigure protecția deplină a sănătății umane și să adopte măsuri structurale pentru a găsi o soluție la contaminarea apelor subterane;

19.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1) JO L 150, 14.6.2018, p. 109.
(2) JO L 150, 14.6.2018, p. 100.
(3) JO L 150, 14.6.2018, p. 141.
(4) JO L 150, 14.6.2018, p. 93.
(5) JO L 156, 19.6.2018, p. 26.
(6) JO L 285, 31.10.2009, p. 10.
(7) Texte adoptate, P8_TA(2018)0352.
(8) Texte adoptate, P8_TA(2018)0100.
(9) JO C 334, 19.9.2018, p. 151.
(10) JO C 334, 19.9.2018, p. 60.
(11) Texte adoptate, P8_TA(2018)0241.
(12) JO C 239 E, 20.8.2013, p. 60.
(13) JO L 26, 28.1.2012, p. 1.


Cerințe de control și norme speciale privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier ***I
PDF 292kWORD 120k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier (COM(2017)0278 – C8-0170/2017 – 2017/0121(COD))
P8_TA-PROV(2019)0339A8-0206/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0278),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0170/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 ianuarie 2018(1),

—  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2018(2)

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0206/2018),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 764
Propunere de directivă
Titlul 1
Propunere de
Propunere de
DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier
de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control, de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”)
Amendamentul 765
Propunere de directivă
Considerentul -1 (nou)
(-1)   Având în vedere nivelul ridicat de mobilitate al forței de muncă în sectorul transportului rutier, sunt necesare norme sectoriale pentru a asigura echilibrul dintre libertatea operatorilor de a presta servicii transfrontaliere, libera circulație a mărfurilor și protecția socială a conducătorilor auto. Prin urmare, scopul prezentei directive este de a asigura securitate juridică și claritate și de a contribui la armonizarea și promovarea asigurării aplicării normelor, la combaterea practicilor ilegale și la reducerea sarcinilor administrative.
Amendamentul 766
Propunere de directivă
Considerentul 1
(1)  Pentru a crea un sector al transportului rutier sigur, eficient și responsabil din punct de vedere social, este necesar să se asigure condiții adecvate de muncă și o protecție socială corespunzătoare pentru conducătorii auto, pe de o parte, și condiții comerciale și de concurență echitabile pentru operatori, pe de altă parte.
(1)  Pentru a crea un sector al transportului rutier sigur, eficient și responsabil din punct de vedere social, este necesar să se asigure libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, condiții adecvate de muncă și o protecție socială corespunzătoare pentru șoferi și un mediu de afaceri și concurențial adecvat pentru operatori, respectându-se totodată libertățile fundamentale, libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, astfel cum sunt garantate, în special, de tratate.
Amendamentul 767
Propunere de directivă
Considerentul 1 a (nou)
(1a)   Toate normele naționale aplicate transportului rutier trebuie să fie proporționale și justificate și nu trebuie să împiedice sau să facă mai puțin atractivă exercitarea libertăților fundamentale garantate de tratat, cum ar fi libera circulație a serviciilor, pentru a menține sau a crește competitivitatea Uniunii, respectând totodată condițiile de muncă și protecția socială ale șoferilor.
Amendamentul 768
Propunere de directivă
Considerentul 2
(2)  Nivelul ridicat de mobilitate inerent serviciilor de transport rutier necesită o atenție deosebită pentru asigurarea faptului că toți conducătorii auto beneficiază de drepturile care li se cuvin și că operatorii nu se confruntă cu obstacole administrative disproporționate, care le limitează în mod nejustificat libertatea de a presta servicii transfrontaliere.
(2)  Nivelul ridicat de mobilitate inerent serviciilor de transport rutier necesită o atenție deosebită pentru a garanta că toți șoferii beneficiază de drepturile care li se cuvin și că operatorii, din care cea mai mare parte (90 %) sunt IMM-uri cu mai puțin de 10 angajați, nu se confruntă cu obstacole administrative disproporționate sau cu controale abuzive și discriminatorii, care să le limiteze nejustificat libertatea de a presta servicii transfrontaliere.
Amendamentul 769
Propunere de directivă
Considerentul 2 a (nou)
(2a)   Toate normele naționale aplicate transportului rutier trebuie să fie proporționale și justificate și nu trebuie să împiedice sau să facă mai puțin atractivă exercitarea libertăților fundamentale garantate de tratat, cum ar fi libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, pentru a menține sau chiar a crește competitivitatea Uniunii, inclusiv costurile produselor și serviciilor, respectând condițiile de muncă și protecția socială ale șoferilor, precum și caracterul specific al sectorului, întrucât șoferii sunt lucrători cu un grad mare de mobilitate, nu lucrători detașați.
Amendamentul 770
Propunere de directivă
Considerentul 3
(3)  Echilibrul dintre îmbunătățirea condițiilor sociale și de muncă ale conducătorilor auto și facilitarea exercitării libertății de a presta servicii de transport rutier pe baza unei concurențe loiale între operatorii naționali și străini este esențial pentru buna funcționare a pieței interne.
(3)  Echilibrul dintre îmbunătățirea condițiilor sociale și de muncă ale conducătorilor auto și facilitarea exercitării libertății de a presta servicii de transport rutier pe baza unei concurențe loiale, proporționale și nediscriminatorii între operatorii naționali și străini este esențial pentru buna funcționare a pieței interne. Prin urmare, orice lege sau politică națională de punere în aplicare la nivel național în sectorul transporturilor ar trebui să favorizeze dezvoltarea și consolidarea spațiului european unic al transporturilor și să nu contribuie în niciun caz la fragmentarea pieței interne. 
Amendamentul 771
Propunere de directivă
Considerentul 4
(4)  După evaluarea eficacității și a eficienței legislației sociale actuale a Uniunii în domeniul transportului rutier, au fost identificate anumite lacune ale dispozițiilor existente și deficiențe ale controlului aplicării acestora. În plus, există o serie de discrepanțe între statele membre în ceea ce privește interpretarea și aplicarea normelor. Acest lucru creează insecuritate juridică și inegalitate de tratament pentru conducătorii auto și operatori, ceea ce aduce prejudicii condițiilor sociale, de muncă și de concurență în acest sector.
(4)  După evaluarea eficacității și a eficienței legislației sociale actuale a Uniunii în domeniul transportului rutier, au fost identificate anumite lacune în dispozițiile existente și deficiențe în controlul aplicării acestora, precum și practici ilegale, cum ar fi utilizarea societăților de tip „cutie poștală”. Ar trebui să se pună accentul mai mult pe combaterea muncii nedeclarate în sectorul transporturilor. În plus, există o serie de discrepanțe între statele membre în ceea ce privește interpretarea și aplicarea normelor, creându-se sarcini administrative împovărătoare pentru conducătorii auto și operatori. Acest lucru creează insecuritate juridică, ceea ce aduce prejudicii condițiilor sociale, de muncă și de concurență în acest sector.
Amendamentul 772
Propunere de directivă
Considerentul 4 a (nou)
(4a)  Pentru a asigura aplicarea corectă a Directivelor 96/71/CE1a. și 2014/67/UE1b ale Parlamentului European și ale Consiliului ., ar trebui intensificate controalele și cooperarea la nivelul Uniunii pentru a combate fraudele legate de detașarea conducătorilor auto și ar trebui făcute controale mai stricte pentru a verifica că se plătesc cu adevărat contribuțiile sociale pentru conducătorii auto detașați.
_________________
1a.   Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).
1b Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
Amendamentul 773
Propunere de directivă
Considerentul 5
(5)  Controlul adecvat, eficace și coerent al dispozițiilor privind timpul de lucru este esențial pentru a proteja condițiile de lucru ale conducătorilor auto și pentru a preveni denaturarea concurenței care rezultă din nerespectarea normelor. Prin urmare, este oportună extinderea cerințelor de control uniforme existente, prevăzute în Directiva 2006/22/CE, la verificarea conformității cu dispozițiile referitoare la timpul de lucru prevăzute în Directiva 2002/15/UE.
(5)  Controlul adecvat, eficace și coerent al dispozițiilor privind timpul de lucru și de repaus este esențial, pentru a îmbunătății siguranța rutieră, pentru a proteja condițiile de lucru ale șoferilor și pentru a preveni denaturarea concurenței care rezultă din nerespectarea normelor. Prin urmare, este oportună extinderea cerințelor de control uniforme existente, prevăzute în Directiva 2006/22/CE, la verificarea conformității cu dispozițiile referitoare la timpul de lucru prevăzute în Directiva 2002/15/UE. Ar trebui să existe, de asemenea, posibilitatea de a combina controalele privind timpul de conducere și timpul de lucru cu controalele privind normele referitoare la detașarea conducătorilor auto, fără sarcini administrative suplimentare. Controalele privind respectarea timpului de lucru ar trebui să se limiteze la controalele efectuate la sediile operatorilor de transport până când vor fi disponibile tehnologii care să permită efectuarea în trafic a unor controale eficiente privind timpul de lucru.
Amendamentul 774
Propunere de directivă
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Având în vedere caracterul specific al serviciilor de transport și impactul direct asupra liberei circulații a mărfurilor, cu un accent special pe siguranța și securitatea rutieră, controalele în trafic ar trebui să fie limitate la minimum. Conducătorii auto nu ar trebui să fie responsabili de obligațiile administrative suplimentare care le revin întreprinderilor pentru care lucrează. Normele privind timpul de lucru ar trebui controlate numai la sediul operatorului de transport.
Amendamentul 775
Propunere de directivă
Considerentul 5 b (nou)
(5b)   Pentru a permite controale în trafic mai eficiente, mai rapide și mai numeroase, reducând în același timp sarcina administrativă asupra conducătorilor auto, conformitatea cu Directiva 2002/15/CE ar trebui verificată mai degrabă în contextul inspecțiilor la sediile întreprinderilor decât în cadrul controalelor în trafic.
Amendamentul 776
Propunere de directivă
Considerentul 6 a (nou)
(6a)  Pentru a promova cooperarea administrativă eficace și schimbul eficace de informații, statele membre ar trebui să-și interconecteze registrele electronice naționale folosind sistemul Registrului european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU), având ca temei juridic articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009. Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că registrele electronice naționale sunt interconectate, astfel încât autoritățile competente din statele membre, inclusiv inspectorii care efectuează controale în trafic, să aibă acces direct și în timp real la datele și la informațiile din ERRU.
Amendamentul 777
Propunere de directivă
Considerentul 6 b (nou)
(6b)  Pentru a facilita o aplicare mai eficientă și mai uniformă a condițiilor minime de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006, a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și a Directivei 2002/15/CE și pentru a facilita respectarea cerințelor administrative de către operatorii de transport rutier atunci când detașează conducători auto, Comisia ar trebui să elaboreze unul sau mai multe module ale IMI pentru a depune declarațiile de detașare și o cerere electronică, care vor oferi inspectorilor acces direct în timp real la ERRU și IMI în timpul controalelor rutiere.
Amendamentul 778
Propunere de directivă
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Pentru a asigura concurența loială și condiții de concurență echitabile pentru lucrători și întreprinderi, este necesar să se facă progrese spre un control inteligent al aplicării și să se acorde tot sprijinul posibil pentru introducerea și utilizarea pe deplin a sistemelor de clasificare în funcție de gradul de risc. În acest scop, autoritățile de control trebuie să beneficieze de acces în timp real la registrele electronice naționale, utilizând totodată la maximum Registrul european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU).
Amendamentul 779
Propunere de directivă
Considerentul 8 a (nou)
(8a)   Normele privind detașarea lucrătorilor aplicabile activităților de transport rutier ar trebui să fie echilibrate, simple și să presupună o sarcină administrativă redusă pentru statele membre și întreprinderile de transport. Aceste norme nu ar trebui să urmărească descurajarea operațiunilor în afara țării în care își are sediul întreprinderea.
Amendamentul 780
Propunere de directivă
Considerentul 9
(9)  Totodată, au fost întâmpinate dificultăți în cadrul aplicării normelor privind detașarea lucrătorilor prevăzute în Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului15 și a normelor privind cerințele administrative prevăzute în Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului16 la sectorul transportului rutier, caracterizat de un grad ridicat de mobilitate. Măsurile naționale necoordonate privind aplicarea și controlul respectării dispozițiilor cu privire la detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier au generat sarcini administrative ridicate pentru operatorii nerezidenți din Uniune. Acest lucru a creat restricții nejustificate ale liberei prestări transfrontaliere de servicii de transport rutier, care au avut efecte secundare negative asupra locurilor de muncă.
(9)  Totodată, au fost întâmpinate dificultăți în cadrul aplicării normelor privind detașarea lucrătorilor prevăzute în Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului15 și a normelor privind cerințele administrative prevăzute în Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului16 la sectorul transportului rutier, caracterizat de un grad ridicat de mobilitate. Măsurile naționale necoordonate privind aplicarea și controlul respectării dispozițiilor cu privire la detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier au generat insecuritate juridică, denaturarea concurenței în sectorul transportului și sarcini administrative ridicate pentru operatorii nerezidenți din Uniune. Acest lucru a creat restricții nejustificate ale liberei prestări transfrontaliere de servicii de transport rutier, care au avut efecte secundare negative asupra locurilor de muncă și asupra competitivității întreprinderilor de transport. Cerințele administrative și măsurile de control trebuie armonizate pentru a se evita ca operatorii de transport să se confrunte cu întârzieri inutile sau arbitrare.
_________________
_________________
15 Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.97, p.1).
15 Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.97, p.1).
16 Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
16 Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectării aplicării Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne („Regulamentul IMI”) (JO L 159, 28.5.2014, p. 11).
Amendamentul 781
Propunere de directivă
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  Statele membre ar trebui să facă schimb de date și de informații, să participe la cooperarea administrativă și să își acorde reciproc asistență prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI), al cărui temei juridic este Regulamentul (UE) nr. 1034/2012, pentru a se asigura respectarea deplină a normelor. De asemenea, IMI ar trebui să fie utilizat pentru transmiterea și actualizarea declarațiilor de detașare între operatorii de transport și autoritățile competente din statele membre de destinație. Pentru atingerea acestui ultim obiectiv, ar fi necesar să se creeze în cadrul sistemului IMI o interfață paralelă, publică, la care să aibă acces operatorii de transport.
Amendamentul 782
Propunere de directivă
Considerentul 9 b (nou)
(9b)  Toți actorii implicați în lanțul de livrare de bunuri ar trebui să-și asume partea lor de responsabilitate pentru încălcarea normelor prevăzute de prezenta directivă. Este vorba de cazul în care actorul are cunoștință de încălcări sau în care, având în vedere toate circumstanțele relevante, ar trebui să aibă cunoștință de acestea.
Amendamentul 783
Propunere de directivă
Considerentul 9 c (nou)
(9c)  Pentru a asigura aplicarea corectă a măsurilor de control privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, astfel cum sunt definite de Directivele 96/71/CE și 2014/67/UE, ar trebui consolidate controalele și cooperarea la nivelul Uniunii pentru a combate fraudele legate de detașarea conducătorilor auto.
Amendamentul 784
Propunere de directivă
Considerentul 9 d (nou)
(9d)  Contractanții ar trebui să fie încurajați să dea dovadă de responsabilitate socială în acțiunile lor, folosind serviciile operatorilor de transport care respectă normele prevăzute de prezenta directivă. Pentru ca acești operatori de transport să poată fi identificați mai ușor de către contractanți, Comisia ar trebui să evalueze instrumentele și bunele practici existente care promovează un comportament responsabil din punct de vedere social al tuturor actorilor implicați în lanțul de livrare a bunurilor, pentru a crea o platformă europeană a companiilor de încredere din domeniul transporturilor, dacă este cazul.
Amendamentul 785
Propunere de directivă
Considerentul 9 e (nou)
(9e)  Nerespectarea normelor privind crearea unei întreprinderi de transport internațional rutier creează divergențe pe piața internă și contribuie la dezvoltarea unei concurențe neloiale între întreprinderi. În consecință, condițiile privind crearea întreprinderilor de transport internațional ar trebui să fie înăsprite și să devină mai ușor de monitorizat, în special în scopul de a combate înființarea de companii de tip „cutie poștală”.
Amendamentul 786
Propunere de directivă
Considerentul 10 a (nou)
(10a)   Având în vedere că în Europa nu există suficienți conducători auto, condițiile de muncă ar trebui să fie îmbunătățite semnificativ pentru a spori atractivitatea acestei profesii.
Amendamentul 787
Propunere de directivă
Considerentul 11
(11)  Pentru a se asigura punerea în aplicare efectivă și proporțională a Directivei 96/71/CE în sectorul transportului rutier, este necesar să se stabilească norme sectoriale care reflectă caracterul specific al forței de muncă foarte mobile din acest sector și care asigură un echilibru între protecția socială a conducătorilor auto și libertatea de a presta servicii transfrontaliere a operatorilor.
(11)  Pentru a se asigura punerea în aplicare efectivă și proporțională a Directivei 96/71/CE în sectorul transportului rutier, este necesar să se stabilească norme sectoriale care reflectă caracterul specific al forței de muncă foarte mobile din acest sector și care asigură un echilibru între protecția socială a conducătorilor auto și libertatea de a presta servicii transfrontaliere a operatorilor. Dispozițiile privind detașarea lucrătorilor, prevăzute de Directiva 96/71/CE, precum și cele referitoare la punerea în aplicare a acestora, prevăzute de Directiva 2014/67/UE ar trebui să se aplice sectorului transportului rutier în conformitate cu dispozițiile prezentei directive.
Amendamentul 788
Propunere de directivă
Considerentul 12
(12)  Astfel de criterii echilibrate ar trebui să se bazeze pe conceptul legăturii suficiente a unui conducător auto cu teritoriul unui stat membru gazdă. Prin urmare, ar trebui să fie stabilit un prag temporal dincolo de care se aplică nivelul salariului minim și concediile plătite anuale minime din statul membru gazdă în cazul operațiunilor de transport internațional. Acest prag nu ar trebui să se aplice operațiunilor de cabotaj, astfel cum sunt definite în Regulamentul nr. 1072/2009 și în Regulamentul nr. 1073/2009, având în vedere că întreaga operațiune de transport are loc într-un stat membru gazdă. În consecință, nivelul salariului minim și concediile anuale plătite minime din statul membru gazdă ar trebui să se aplice în cazul cabotajului indiferent de frecvența și de durata operațiunilor efectuate de un conducător auto.
(12)  Astfel de criterii echilibrate ar trebui să se bazeze pe conceptul legăturii suficiente a unui conducător auto cu teritoriul unui stat membru gazdă. Această legătură suficientă există în cazul operațiunilor de cabotaj, astfel cum sunt definite în Regulamentul nr. 1072/2009 și în Regulamentul nr. 1073/2009, având în vedere că întreaga operațiune de transport are loc într-un stat membru gazdă. În consecință, Directiva 96/71/CE și Directiva 2014/67/UE ar trebui să se aplice în cazul cabotajului.
Amendamentul 789
Propunere de directivă
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  În cazul transportului internațional, legătura predominantă a unui conducător auto care desfășoară operațiuni de transport internațional bilateral ar fi cu statul membru unde este stabilită compania de transport, deoarece șoferul revine în mod regulat în statul membru în cauză. Un conducător auto poate să efectueze mai multe operațiuni de transport bilateral în cursul unei singure călătorii. Pe de altă parte, există o legătură suficientă cu teritoriul unui stat membru gazdă atunci când un conducător auto efectuează alte tipuri de operațiuni, în special operațiuni de transport internațional non-bilateral în statul membru respectiv.
Amendamentul 790
Propunere de directivă
Considerentul 12 b (nou)
(12b)  Pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor de transport, pentru a lua în considerare realitățile operaționale și pentru a reduce numărul curselor fără încărcătură, ceea ce reprezintă un element important în atingerea obiectivelor acordului de la Paris în legătură cu reducerea emisiilor de CO2, ar trebui să fie posibil un număr limitat de activități de transport suplimentare fără a declanșa aplicarea normelor privind detașarea. Astfel de activități constau în operațiuni efectuate pe parcursul unei perioade din timpul sau de după operațiunea de transport internațional bilateral din statul membru de stabilire și înainte de călătoria de întoarcere în statul membru de stabilire.
Amendamentul 791
Propunere de directivă
Considerentul 12 c (nou)
(12c)  În cazul în care conducătorul auto este angajat în cadrul unei operațiuni de transport combinat, natura serviciului furnizat în timpul segmentului rutier inițial sau final este strâns legată de statul membru de stabilire, cu condiția ca segmentul rutier propriu-zis să reprezinte o operațiune de transport bilateral. Pe de altă parte, există o legătură suficientă cu teritoriul unui stat membru gazdă atunci când operațiunea de transport pe segmentul rutier se efectuează în interiorul statului membru gazdă sau ca o operațiune de transport internațional non-bilateral și, prin urmare, normele referitoare la detașare ar trebui să se aplice într-un astfel de caz.
Amendamentul 792
Propunere de directivă
Considerentul 12 d (nou)
(12d)   Întrucât nu există o legătură suficientă între un conducător auto și teritoriul unui stat membru de tranzit, operațiunile de tranzit nu ar trebui considerate ca fiind situații de detașare. De asemenea, ar trebui să se clarifice faptul că o operațiune de transport nu este reclasificată dacă pasagerii coboară din autobuz în timpul unei opriri din motive de igienă.
Amendamentul 793
Propunere de directivă
Considerentul 12 e (nou)
(12e)  Transportul rutier este un sector foarte mobil și este necesară o abordare comună a anumitor aspecte legate de remunerare în acest sector. Întreprinderile de transport au nevoie de securitate juridică cu privire la normele și cerințele pe care trebuie să le respecte. Aceste norme și cerințe ar trebui să fie clare, inteligibile și ușor accesibile pentru întreprinderile de transport și ar trebui să permită verificări eficace. Este important ca noile norme să nu introducă sarcini administrative inutile și să țină seama în mod corespunzător de interesele IMM-urilor.
Amendamentul 794
Propunere de directivă
Considerentul 12 f (nou)
(12f)  În cazul în care, în conformitate cu dreptul intern, tradițiile și practicile naționale și respectând pe deplin autonomia partenerilor sociali, condițiile de muncă și de încadrare în muncă menționate la articolul 3 din Directiva 96/71/CE sunt stabilite prin convenții colective în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (8) din directiva menționată, statele membre ar trebui să ia măsuri, în conformitate cu Directiva 2014/67/UE, pentru a aduce condițiile în cauză la cunoștința întreprinderilor de transport din alte state membre și a șoferilor detașați într-o manieră ușor de consultat și transparentă și ar trebui să încerce să implice partenerii sociali în această privință. Informațiile relevante ar trebui să se refere, în special, la diferitele remunerații și la elementele lor constitutive, inclusiv la elementele remunerațiilor prevăzute în convențiile colective aplicabile local sau regional, la metoda utilizată pentru calcularea remunerației datorate și, acolo unde este relevant, la criteriile de clasificare pe diferite categorii de salarii. În conformitate cu Directiva 2018/957/UE de modificare a Directivei 96/71/CE, întreprinderile de transport nu ar trebui penalizate dacă nu respectă elementele remunerațiilor, metoda utilizată pentru calcularea remunerației datorate și, acolo unde este relevant, criteriile de clasificare în diferitele categorii de salarii dacă toate aceste informații nu au fost publicate.
Amendamentul 795
Propunere de directivă
Considerentul 13
(13)  Pentru a asigura controlul efectiv și eficient al normelor sectoriale în materie de detașare a lucrătorilor și pentru a evita sarcinile administrative disproporționate pentru operatorii nerezidenți, ar trebui instituite cerințe administrative și de control specifice în sectorul transportului rutier, profitând pe deplin de instrumente de control cum este, de exemplu, tahograful digital.
(13)  Pentru a asigura controlul efectiv și eficient al normelor sectoriale în materie de detașare a lucrătorilor și pentru a evita sarcinile administrative disproporționate pentru operatorii nerezidenți, ar trebui instituite cerințe administrative și de control specifice în sectorul transportului rutier, profitând pe deplin de instrumente de control cum este, de exemplu, tahograful digital. Pentru a reduce la minimum nivelul de complexitate al obligațiilor prevăzute în prezenta directivă și în Directiva 96/71/CE, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a le impune operatorilor de transport rutier numai cerințele administrative, adaptate la sectorul transportului rutier, specificate în prezenta directivă.
Amendamentul 796
Propunere de directivă
Considerentul 13 a (nou)
(13a)   Pentru a reduce la minimum sarcinile administrative și de gestionare a documentelor care îi revin șoferului, operatorii de transport furnizează, la cererea autorităților competente din statul membru de stabilire al operatorului, toate documentele necesare, astfel cum se prevede la capitolul III din Directiva 2014/67/UE privind asistența reciprocă și cooperarea între statele membre.
Amendamentul 797
Propunere de directivă
Considerentul 13 b (nou)
(13b)   Pentru a facilita punerea în aplicare, executarea și controlul respectării prezentei directive, în statele membre ar trebui să se utilizeze Sistemul de informare al pieței interne (IMI) instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 pentru schimbul de informații consolidat între autoritățile regionale și cele locale la nivel transfrontalier. De asemenea, ar putea fi o idee bună să se extindă funcțiile IMI, incluzând și prezentarea și transmiterea declarațiilor simple.
Amendamentul 798
Propunere de directivă
Considerentul 13 c (nou)
(13c)   Pentru a reduce sarcina administrativă a operatorilor de transport, care adesea sunt întreprinderi mici și mijlocii, ar fi oportun să se simplifice procesul folosit de operatorii de transport pentru a transmite declarațiile privind detașarea prin introducerea de formulare standardizate, cu unele elemente predefinite traduse în toate limbile oficiale ale Uniunii.
Amendamentul 799
Propunere de directivă
Considerentul 13 d (nou)
(13d)   Punerea în aplicare și executarea generală a normelor privind detașarea lucrătorilor în transportul rutier ar putea avea un impact asupra structurii industriei transportului rutier de mărfuri din Uniune. Prin urmare, statele membre și Comisia ar trebui să monitorizeze îndeaproape impactul acestui proces.
Amendamentul 800
Propunere de directivă
Considerentul 13 e (nou)
(13e)   Controlul aplicării ar trebui să se axeze mai mult pe inspecțiile la sediile întreprinderilor. Controalele în trafic nu ar trebui excluse, dar ar trebui efectuate nediscriminatoriu și să vizeze numai scrisorile de trăsură sau versiunile lor electronice, confirmările preînregistrării și atestarea întoarcerii în țara în care își are sediul operatorul sau în care își are reședința șoferul. Controalele în trafic ar trebui să verifice în primul rând datele tahografelor, care sunt importante pentru a determina activitatea unui șofer și a vehiculului în cursul unei perioade de patru săptămâni consecutive și acoperirea geografică a acestei activități. Înregistrarea codului de țară poate fi de ajutor.
Amendamentul 801
Propunere de directivă
Considerentul 13 f (nou)
(13f)   Comisia ar trebui să evalueze în mod repetat impactul aplicării și controlului respectării normelor privind detașarea lucrătorilor asupra sectorului transportului rutier și să prezinte rapoarte Parlamentului și Consiliului, prezentând propuneri pentru a simplifica și mai mult normele și a reduce sarcina administrativă.
Amendamentul 802
Propunere de directivă
Considerentul 13 g (nou)
(13g)   Recunoscându-se necesitatea unui tratament specific pentru sectorul transporturilor, deplasările fiind însuși obiectul muncii șoferilor, aplicarea Directivei 96/71/CE în sectorul transportului rutier ar trebui să coincidă cu intrarea în vigoare a modificării Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și cu intrarea în vigoare a unor norme specifice referitoare la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea șoferilor în sectorul transportului rutier.
Amendamentul 803
Propunere de directivă
Considerentul 13 h (nou)
(13h)   Pentru a adapta anexele la prezenta directivă la evoluția celor mai bune practici, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să i se delege Comisiei pentru modificarea acestor anexe. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare\*. În special, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.
Amendamentul 804
Propunere de directivă
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  Schimbul de informații efectuat în contextul cooperării administrative eficiente și al asistenței reciproce între statele membre ar trebui să respecte normele privind protecția datelor cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 2016/679.
Amendamentul 805
Propunere de directivă
Considerentul 14 b (nou)
(14b)   Normele pentru garantarea unor bune condiții sociale pe întreaga piață europeană a transportului rutier de mărfuri ar trebui respectate de toți partenerii din lanțul de aprovizionare. Pentru a crea o piață internă europeană sustenabilă din punct de vedere economic și social, ar trebui instituit și pus în aplicare un lanț al responsabilității care să acopere toți actorii din lanțul logistic. Asigurarea transparenței și a responsabilității și creșterea egalității sociale și economice vor mări atractivitatea profesiei de conducător auto și vor promova o concurență sănătoasă
Amendamentul 806
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a
Directiva 2006/22/CE
Articolul 2 – alineatul 1 – paragraful 2
Aceste controale cuprind în fiecare an o parte însemnată și reprezentativă a lucrătorilor mobili, conducătorilor auto, întreprinderilor și vehiculelor care intră sub incidența Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014 și a lucrătorilor mobili și conducătorilor auto care intră sub incidența Directivei 2002/15/CE.
Aceste controale cuprind în fiecare an o parte însemnată și reprezentativă a lucrătorilor mobili, conducătorilor auto, întreprinderilor și vehiculelor care intră sub incidența Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014 și, în cazul controalelor la sediu, a lucrătorilor mobili și conducătorilor auto care intră sub incidența Directivei 2002/15/CE. Statele membre organizează controale în trafic privind punerea în aplicare a Directivei 2002/15/CE numai după introducerea unei tehnologii care să permită efectuarea de controale eficiente. Până atunci, aceste controale sunt efectuate exclusiv la sediile întreprinderilor de transport.
Amendamentul 807
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera b
Directiva 2006/22/CE
Articolul 2 – alineatul 3 – paragraful 1
Fiecare stat membru organizează controalele în așa fel încât să fie verificate cel puțin 3 % din zilele lucrate de către conducătorii vehiculelor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 561/2006, a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și a Directivei 2002/15/CE.
Fiecare stat membru organizează controalele în așa fel încât să fie verificate cel puțin 3 % din zilele lucrate de către conducătorii vehiculelor care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 561/2006, a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și a Directivei 2002/15/CE. În urma controalelor în trafic și atunci când conducătorul auto nu este în măsură să prezinte unul sau mai multe dintre documentele necesare, conducătorii auto sunt autorizați să își continue operațiunea de transport, iar operatorul de transport din statul membru de stabilire este obligat să prezinte documentele solicitate prin intermediul autorităților competente.
Amendamentul 808
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera c
Directiva 2006/22/CE
Articolul 2 – alineatul 4
4.  Informațiile transmise Comisiei în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 includ numărul conducătorilor auto controlați în trafic, numărul controalelor la sediile întreprinderilor, numărul de zile lucrătoare controlate și numărul și tipul de încălcări semnalate, menționându-se, de asemenea, dacă s-au transportat călători sau mărfuri.
4.  Informațiile transmise Comisiei în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 includ numărul conducătorilor auto controlați în trafic, numărul controalelor la sediile întreprinderilor, numărul de zile lucrătoare controlate la sediile întreprinderilor și numărul și tipul de încălcări semnalate, menționându-se, de asemenea, dacă s-au transportat călători sau mărfuri.
Amendamentul 809
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 a (nou)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 5
(3a)  Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 5
„Articolul 5
Controale concertate
Controale concertate
Statele membre întreprind, cel puțin de șase ori pe an, controale concertate în trafic asupra conducătorilor auto și asupra vehiculelor care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85. Aceste controale se efectuează în același timp de către autoritățile de control a două sau mai multor state membre, fiecare acționând pe propriul teritoriu.
Statele membre întreprind, cel puțin de șase ori pe an, controale concertate în trafic și la sediile întreprinderilor asupra conducătorilor auto și asupra vehiculelor care se încadrează în domeniul de aplicare al Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 sau (UE) nr. 165/2014. Aceste controale se efectuează în același timp de către autoritățile de control a două sau mai multor state membre, fiecare acționând pe propriul teritoriu. Rezultatele de sinteză ale controalelor concertate se publică în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
Amendamentul 810
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4
Directiva 2006/22/CE
Articolul 6 – alineatul 1
1.  Controalele la sediile întreprinderilor se organizează luându-se în considerare experiența anterioară în ceea ce privește diferitele categorii de transport și de întreprinderi. De asemenea, aceste controale se efectuează și în cazul în care în cadrul controalelor în trafic s-au constat încălcări grave ale Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau (UE) nr. 165/2014 sau ale Directivei 2002/15/CE.
1.  Controalele la sediile întreprinderilor se organizează luându-se în considerare experiența anterioară în ceea ce privește diferitele categorii de transport și de întreprinderi. De asemenea, aceste controale se efectuează și în cazul în care în cadrul controalelor în trafic s-au constatat încălcări grave ale Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014.
Amendamentul 811
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 a (nou)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 7 – alineatul 1 – litera b
(4a)  La articolul 7 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
(b)  transmiterea, din doi în doi ani, a unor rapoarte statistice către Comisie în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85;
„(b) transmiterea, din doi în doi ani, a unor rapoarte statistice către Comisie în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006;”;
Amendamentul 812
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera -a (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 8 – alineatul 1 – partea introductivă
(-a)  La articolul 8 alineatul (1), partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:
1.  Informațiile furnizate bilateral în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85 și cu articolul 19 alineatul (3) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 fac obiectul unui schimb între organismele desemnate notificate Comisiei în conformitate cu articolul 7 alineatul (2):
1.  Informațiile furnizate bilateral în conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006 și cu articolul 40 din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 fac obiectul unui schimb între organismele desemnate notificate Comisiei în conformitate cu articolul 7:
Amendamentul 813
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera a
Directiva 2006/22/CE
Articolul 8 – alineatul 1 – litera b
(b)  la cererea expresă a unui stat membru în cazuri particulare.
(b)  la cererea specifică a unui stat membru în cazuri individuale, cu condiția ca informațiile necesare să nu fie disponibile prin consultarea directă a registrelor electronice naționale menționate la articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009.
Amendamentul 814
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera b
Directiva 2006/22/CE
Articolul 8 – alineatul 1 a – paragraful 1
1a.  Statul membru transmite informațiile cerute de către alte state membre în conformitate cu alineatul 1 litera (b) din prezentul articol în termen de 25 de zile lucrătoare de la primirea cererii, în cazurile în care se impune o examinare detaliată sau care presupun controale la sediile întreprinderilor în cauză. Statele membre pot conveni de comun acord asupra unui termen mai scurt. În cazurile urgente sau în cazuri care necesită o simplă consultare a evidențelor, de exemplu a unui sistem de clasificare în funcție de gradul de risc, informațiile solicitate se furnizează în termen de trei zile lucrătoare.
1a.  Statul membru transmite informațiile cerute de către alte state membre în conformitate cu alineatul (1) litera (b) din prezentul articol în termen de 10zile lucrătoare de la primirea cererii. În cazurile justificate corespunzător, în care se impune o examinare detaliată sau care presupun controale la sediile întreprinderilor în cauză, termenul este de 20 de zile lucrătoare. Statele membre pot conveni de comun acord asupra unui termen mai scurt. În cazurile urgente sau în cazuri care necesită o simplă consultare a evidențelor, de exemplu a unui sistem de clasificare în funcție de gradul de risc, informațiile solicitate se furnizează în termen de trei zile lucrătoare.
Amendamentul 815
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera b
Directiva 2006/22/CE
Articolul 8 – alineatul 1 a – paragraful 2
În cazul în care statul membru solicitat consideră că cererea este insuficient motivată, acesta informează în acest sens statul membru solicitant în termen de 10 zile lucrătoare. Statul membru solicitant trebuie să furnizeze informații suplimentare pentru a-și motiva cererea. În cazul în care acest lucru nu este posibil, cererea poate fi respinsă de către statul membru.
În cazul în care statul membru solicitat consideră că cererea este insuficient motivată, acesta informează în acest sens statul membru solicitant în termen de cinci zile lucrătoare. Statul membru solicitant trebuie să furnizeze informații suplimentare pentru a-și motiva cererea. În cazul în care acest lucru nu este posibil, cererea poate fi respinsă de către statul membru.
Amendamentul 816
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera b
Directiva 2006/22/CE
Articolul 8 – alineatul 1 a – paragraful 3
În cazul în care este dificil sau imposibil să se răspundă unei cereri de informații sau să se efectueze controale, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează în acest sens statul membru solicitant în termen de 10 zile lucrătoare, oferind justificări. Statele membre în cauză poartă un dialog în vederea găsirii unei soluții pentru orice dificultăți apărute.
În cazul în care este dificil sau imposibil să se răspundă unei cereri de informații sau să se efectueze controale, inspecții sau investigații, statul membru solicitat informează în acest sens statul membru solicitant în termen de cinci zile lucrătoare, justificând și explicând în mod corespunzător în ce constă dificultatea sau imposibilitatea de a furniza informațiile respective. Statele membre în cauză poartă un dialog în vederea găsirii unei soluții pentru orice dificultăți apărute.
Amendamentul 817
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera b
Directiva 2006/22/CE
Articolul 8 – alineatul 1 a – paragraful 3 a (nou)
În cazul în care ia cunoștință de o problemă persistentă legată de schimbul de informații sau de un refuz permanent de a oferi informații, Comisia poate lua toate măsurile necesare în vederea remedierii situației, inclusiv, după caz, poate deschide o anchetă și, în cele din urmă, poate aplica sancțiuni statului membru respectiv.
Amendamentul 818
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera ba (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 8 – alineatul 2
(ba)  alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  Statele membre depun eforturi pentru înființarea unor sisteme pentru schimbul electronic de informații. Comisia stabilește, în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), o metodologie comună pentru schimbul efectiv de informații.
2.  Prin derogare de la articolul 21 din Directiva 2014/67/UE, schimbul de informații între autoritățile competente ale statelor membre prevăzut la alineatele (1) și (1a) din prezentul articol este pus în aplicare prin intermediul sistemului de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012. Autoritățile competente ale statelor membre au acces direct în timp real la datele din registrele electronice naționale prin intermediul Registrului european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU), în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009.
Amendamentul 819
Ismail Ertug
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 – litera bb (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 8 – alineatul 2 a
(bb)  la articolul 8, se adaugă următorul paragraf:
„2a. Comisia dezvoltă o aplicație electronică comună pentru toate statele membre, care le va oferi inspectorilor acces direct în timp real la ERRU și IMI în timpul controalelor în trafic și la sediile întreprinderilor până în 2020. Această aplicație va fi dezvoltată prin intermediul unui proiect-pilot.”,
Amendamentul 820
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera a
Directiva 2006/22/CE
Articolul 9 – alineatul 1 – paragraful 2
Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, o formulă comună pentru calcularea gradului de risc al întreprinderilor, care ia în considerare numărul, gravitatea și frecvența încălcărilor, precum și rezultatele controalelor în cazul în care nu au fost detectate încălcări, și utilizarea sau nu a tahografului inteligent de către o întreprindere de transport rutier, în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, pentru toate vehiculele. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2) din prezenta directivă.
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate ce stabilesc o formulă comună pentru calcularea gradului de risc al întreprinderilor, care ia în considerare numărul, gravitatea și frecvența încălcărilor, precum și rezultatele controalelor în cazul în care nu au fost detectate încălcări, și utilizarea sau nu a tahografului inteligent de către o întreprindere de transport rutier, în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, pentru toate vehiculele.
Amendamentul 821
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera ba (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 1
(ba)  la alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
3.  În anexa III figurează o primă listă a încălcărilor Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 și ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85.
3.  În anexa III figurează o primă listă a încălcărilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014.
Amendamentul 822
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera bb (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 2
(bb)  la alineatul 3, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
În scopul definirii orientărilor cu privire la aprecierea gravității încălcărilor Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 și ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85, Comisia poate, dacă este cazul, în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2), să adapteze anexa III în vederea stabilirii orientărilor cu privire la o scară comună a încălcărilor, împărțite în categorii în funcție de gravitatea acestora.
„În scopul definirii orientărilor cu privire la aprecierea gravității încălcărilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 15a de modificare a anexei III, în vederea stabilirii orientărilor cu privire la o scară comună a încălcărilor, împărțite în categorii în funcție de gravitatea acestora.”;
Amendamentul 823
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera bc (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 9 – alineatul 3 – paragraful 3
(bc)  la alineatul 3, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
Categoria pentru cele mai grave abateri ar trebui să le includă pe cele în care nerespectarea dispozițiilor relevante ale Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 sau ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 creează un risc ridicat de deces sau vătămare corporală gravă.
„Categoria pentru cele mai grave abateri ar trebui să le includă pe cele în care nerespectarea dispozițiilor relevante ale Regulamentului (CE) nr. 561/2006 sau ale Regulamentului (UE) 165/2014 creează un risc ridicat de deces sau vătămare corporală gravă.”;
Amendamentul 824
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera c
Directiva 2006/22/CE
Articolul 9 – alineatul 4
4.  Pentru a facilita controalele selective în trafic, datele din sistemul național de clasificare în funcție de gradul de risc trebuie să fie accesibile în momentul controlului tuturor autorităților de control competente din statul membru în cauză.
4.  Pentru a facilita controalele selective în trafic, datele din sistemul național de clasificare în funcție de gradul de risc și din registrele naționale ale întreprinderilor și activităților de transport trebuie să fie accesibile în momentul controlului tuturor autorităților de control competente din statul membru în cauză, cel puțin prin intermediul unei aplicații electronice comune pentru toate statele membre, care permite accesul direct și în timp real la ERRU.
Amendamentul 825
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 – litera c
Directiva 2006/22/CE
Articolul 9 – alineatul 5
5.  Statele membre pun la dispoziție informațiile din sistemul național de clasificare în funcție de gradul de risc, la cerere sau acordând acces direct, tuturor autorităților competente din alte state membre, respectând termenele prevăzute la articolul 8.
5.  Statele membre pun la dispoziție informațiile din sistemul național de clasificare în funcție de gradul de risc, acordând acces direct, prin registrele electronice naționale interoperabile menționate la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, tuturor autorităților competente din alte state membre (AM 228, 229, 230, 231). În această privință, schimbul de informații și de date privind operatorii de transport, încălcările și clasificările în funcție de gradul de risc se axează pe interconectarea asigurată de ERRU între diferitele registre naționale ale statelor membre și se realizează prin intermediul acesteia.
Amendamentul 826
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Directiva 2006/22/CE
Articolul 11 – alineatul 3
3.  Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, o abordare comună în ceea ce privește înregistrarea și controlul perioadelor în care este desfășurată o altă muncă, conform definiției de la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, și al perioadelor de cel puțin o săptămână în care conducătorul auto nu se află în vehicul. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 12 alineatul (2).
3.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 15a, care stabilesc o abordare comună în ceea ce privește înregistrarea și controlul perioadelor în care este desfășurată o altă muncă, conform definiției de la articolul 4 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, ce include forma înregistrării și situațiile concrete în care se va desfășura, și în ceea ce privește înregistrarea și controlul perioadelor de cel puțin o săptămână în care conducătorul auto nu se află în vehicul și nu poate desfășura activități cu acel vehicul”;
Amendamentul 827
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 a (nou)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 12
(8a)  Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 12
„Articolul 12
Procedura comitetului
Procedura comitetului
1.  Comisia este asistată de comitetul înființat în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85.
1.  Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică dispozițiile articolelor 5 și 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 din aceasta.
2.  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Perioada prevăzută la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la trei luni.
3.  Comitetul își stabilește regulamentul de procedură.
Amendamentul 828
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 b (nou)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 13 – litera b
(8b)  la articolul 13, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:
(b)  încurajarea coerenței abordărilor între autoritățile de control și a unei interpretări armonizate a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 între autoritățile de control;
„(b) încurajarea coerenței abordărilor între autoritățile de control și a unei interpretări armonizate a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 între autoritățile de control;
Amendamentul 829
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 c (nou)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 14
(8c)  Articolul 14 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 14
„Articolul 14
Negocieri cu țări terțe
Negocieri cu țări terțe
O dată cu intrarea în vigoare a prezentei directive, Comunitatea deschide negocieri cu țările terțe în cauză în vederea aplicării unor norme echivalente cu cele prevăzute de prezenta directivă.
O dată cu intrarea în vigoare a prezentei directive, Uniunea deschide negocieri cu țările terțe în cauză în vederea aplicării unor norme echivalente cu cele prevăzute de prezenta directivă.
Până la finalizarea acestor negocieri, statele membre includ în rapoartele lor către Comisie datele cu privire la controalele efectuate asupra vehiculelor din țări terțe, în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85.
Până la finalizarea acestor negocieri, statele membre includ în rapoartele lor către Comisie datele cu privire la controalele efectuate asupra vehiculelor din țări terțe, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
Amendamentul 830
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 d (nou)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 15
(8d)  Articolul 15 se înlocuiește cu următorul text:
Articolul 15
„Articolul 15
Actualizarea anexelor
Actualizarea anexelor
Modificările anexelor necesare pentru adaptarea acestora la evoluția celor mai bune practici se adoptă în conformitate cu procedura menționată la articolul 12 alineatul (2).
Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 15a, acte delegate de modificare a anexelor I și II în vederea introducerii adaptărilor necesare la evoluțiile în materie de bune practici.
Amendamentul 831
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8 e (nou)
Directiva 2006/22/CE
Articolul 15 a (nou)
(8e)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 15a
Exercitarea delegării
1.   Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.
2.   Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 9 alineatul (3) și la articolul 15 se conferă Comisiei pe o perioadă de 5 ani de la [data intrării în vigoare a prezentei directive]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.
3.   Delegarea de competențe menționată la articolul 9 alineatul (3) și la articolul 15 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.
4.   Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.
5.   De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.
6.   Un act delegat adoptat în temeiul articolului 9 alineatul (3) și al articolului 15 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”
Amendamentul 832
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera -a (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Anexa I – partea A – punctul 1
(-a)  în partea A, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:
(1)  perioada de conducere zilnică și săptămânală, pauzele și perioadele de repaus zilnic și săptămânal; de asemenea, foile de înregistrare pentru zilele precedente care trebuie transportate la bordul vehiculului în conformitate cu articolul 15 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 și/sau datele înregistrate pentru aceeași perioadă pe cardul conducătorului auto și/sau în memoria aparatului de înregistrare în conformitate cu anexa II la prezenta directivă și/sau pe foile imprimate;
„(1) perioada de conducere zilnică și săptămânală, pauzele și perioadele de repaus zilnic și săptămânal; de asemenea, foile de înregistrare pentru zilele precedente care trebuie transportate la bordul vehiculului în conformitate cu articolul 36 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 și/sau datele înregistrate pentru aceeași perioadă pe cardul conducătorului auto și/sau în memoria aparatului de înregistrare în conformitate cu anexa II la prezenta directivă și/sau pe foile imprimate;
Amendamentul 833
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera -aa (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Anexa I – partea A – punctul 2
(-aa)  în partea A, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:
(2)   pentru perioada menționată în Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 articolul 15 alineatul (7), toate cazurile de depășire a vitezei permise a vehiculului, definite ca perioade de peste un minut în care viteza vehiculului este mai mare de 90 km/h pentru vehiculele din categoria N3 sau 105 km/h pentru vehiculele din categoria M3 (categoriile N3 și M3 fiind definite în anexa II partea A la Directiva 70/156/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la omologarea de tip a autovehiculelor și a remorcilor acestora)1a;
„(2) pentru perioada menționată în Regulamentul (UE) nr. 165/2014 articolul 36 alineatele (1) și (2), toate cazurile de depășire a vitezei permise a vehiculului, definite ca perioade de peste un minut în care viteza vehiculului este mai mare de 90 km/h pentru vehiculele din categoria N3 sau 105 km/h pentru vehiculele din categoria M3 (categoriile N3 și M3 fiind definite în Directiva 2007/46/CE1a;
__________________
__________________
1a JO L 42, 23.2.1970, p. 1. Directivă astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 2006/28/CE a Comisiei (JO L 65, 7.3.2006, p. 27).
1a Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (Directivă-cadru)”;
Amendamentul 834
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera -ab (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Anexa I – partea A – punctul 4
(-ab)  în partea A, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:
(4)  funcționarea corectă a aparatului de înregistrare (determinarea unui posibil abuz asupra aparaturii și/sau a cardului conducătorului auto și/sau a foilor de înregistrare) sau, dacă este cazul, prezența documentelor prevăzute la articolul 15 alineatul (7) din Regulamentul (CEE) nr. 3820/85.
„(4) funcționarea corectă a aparatului de înregistrare (determinarea unui posibil abuz asupra aparaturii și/sau a cardului conducătorului auto și/sau a foilor de înregistrare) sau, dacă este cazul, prezența documentelor prevăzute la articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006;”
Amendamentul 835
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera a
Directiva 2006/22/CE
Anexa I – partea A – punctul 6
(6)  timpul de lucru săptămânal, conform dispozițiilor de la articolele 4 și 5 din Directiva 2002/15/CE.”;
(6)  timpul de lucru săptămânal, conform dispozițiilor de la articolele 4 și 5 din Directiva 2002/15/CE, cu condiția ca tehnologia să permită controale eficace.
Amendamentul 836
Propunere de directivă
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 – litera ba (nouă)
Directiva 2006/22/CE
Anexa I – partea B – punctul 2
(ba)  în partea B, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
În cazul în care se constată o încălcare, statele membre pot, dacă este necesar, să verifice responsabilitatea altor instigatori sau complici din lanțul de transport, cum ar fi expeditorii, transportatorii de mărfuri sau subcontractorii, precum și să verifice dacă dispozițiile contractelor de furnizare de servicii de transport sunt conforme cu Regulamentele (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85.
„În cazul în care se constată o încălcare, statele membre pot, dacă este necesar, să verifice responsabilitatea altor instigatori sau complici din lanțul de transport, cum ar fi expeditorii, transportatorii de mărfuri sau subcontractorii, precum și să verifice dacă dispozițiile contractelor de furnizare de servicii de transport sunt conforme cu Regulamentele (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014.”
Amendamentul 837
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – paragraful 1
1a.  Aceste norme specifice se aplică conducătorilor auto angajați de întreprinderi stabilite într-un stat membru care aplică una dintre măsurile transnaționale menționate la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din Directiva 96/71/CE.
2.  Statele membre nu aplică literele (b) și (c) de la primul paragraf al articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE în cazul conducătorilor auto din sectorul transportului rutier angajați de către întreprinderile menționate la articolul 1 alineatul (3) litera (a) din directiva menționată, atunci când desfășoară operațiuni de transport internațional astfel cum sunt definite de Regulamentele 1072/2009 și 1073/2009, dacă perioada de detașare pe teritoriul lor pentru a desfășura aceste operațiuni este mai mică sau egală cu trei zile în cursul unei perioade de o lună calendaristică.
2.  Un conducător auto nu este considerat detașat în sensul Directivei 96/71/CE atunci când efectuează operațiuni de transport bilateral.
În sensul prezentei directive, o operațiune de transport bilateral în ceea ce privește mărfurile înseamnă o deplasare de mărfuri, pe baza unui contract de transport, din statul membru de stabilire, astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, către un alt stat membru sau o țară terță, ori dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță către statul membru de stabilire.
2a.  De la data la care conducătorii auto înregistrează manual datele de trecere a frontierei, astfel cum se prevede la articolul 34 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, statele membre aplică și exceptarea prevăzută la alineatul (2) în legătură cu transportul de mărfuri în cazul în care:
—  conducătorul auto care efectuează o operațiune de transport bilateral efectuează, în plus, o activitate de încărcare și/sau descărcare în statele membre sau în țările terțe pe care le traversează, cu condiția ca mărfurile să nu fie încărcate și descărcate în același stat membru.
Dacă o operațiune de transport bilateral începând din statul membru de stabilire în cursul căreia nu a fost efectuată nicio activitate suplimentară este urmată de o operațiune de transport bilateral către statul membru de stabilire, exceptarea se aplică pentru până la două activități suplimentare de încărcare și/sau descărcare, în condițiile stabilite mai sus.
Această exceptare se aplică numai până la data la care tahograful inteligent ce respectă înregistrarea trecerii frontierei și activitățile suplimentare menționate la articolul 8 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 se montează în vehiculele înmatriculate pentru prima oară într-un stat membru, astfel cum se specifică la articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul respectiv. De la data respectivă, exceptarea menționată la primul paragraf se aplică numai conducătorilor auto care utilizează vehicule echipate cu un tahograf inteligent, astfel cum se prevede la articolele 8, 9 și 10 din regulamentul în cauză.
2b.  Un conducător auto angajat în transportul internațional ocazional sau regulat de persoane, astfel cum este definit în Regulamentul (CE) nr. 1073/2009, nu este considerat detașat în sensul Directivei 96/71/CE atunci când:
—  îmbarcarea călătorilor are loc în statul membru de stabilire, iar debarcarea într-un alt stat membru sau într-o țară terță; sau
—  îmbarcarea călătorilor are loc într-un stat membru sau într-o țară terță, iar debarcarea în statul membru de stabilire; sau
—  îmbarcă și debarcă pasageri în statul membru de stabilire în scopul efectuării de excursii locale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1073/2009.
2c.  Un conducător auto care efectuează operațiuni de cabotaj, astfel cum sunt definite în Regulamentele (CE) nr. 1072/2009 și (CE) nr. 1073/2009, este considerat ca fiind detașat în temeiul Directivei 96/71/CE.
2d.  Fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE, un conducător auto nu este considerat detașat pe teritoriul unui stat membru pe care îl tranzitează fără a încărca sau a descărca mărfuri și fără a îmbarca sau a debarca pasageri.
2e.  În cazul în care conducătorul auto efectuează segmentul rutier inițial sau final al unei operațiuni de transport combinat, astfel cum este definită în Directiva 92/106/CEE, conducătorul auto nu este considerat detașat în sensul Directivei 96/71/CE dacă segmentul rutier, luat separat, constă în operațiuni de transport bilateral astfel cum sunt definite la alineatul (2).
2f.  Statele membre se asigură că, în conformitate cu Directiva 2014/67/UE, condițiile de muncă și de încadrare în muncă menționate la articolul 3 din Directiva 96/71/CE, care sunt prevăzute în convențiile colective în conformitate cu articolul 3 alineatele (1) și (8) din directiva respectivă, sunt puse la dispoziția întreprinderilor de transport din alte state membre, precum și a conducătorilor auto detașați, într-o manieră accesibilă și transparentă. Informațiile relevante se referă, în special, la diferitele remunerații și la elementele lor constitutive, inclusiv la elementele remunerațiilor prevăzute în convențiile colective aplicabile local sau regional, la metoda utilizată pentru calcularea remunerației datorate și, acolo unde este relevant, la criteriile de clasificare în diferitele categorii de salarii. În conformitate cu Directiva 2018/957/UE de modificare a Directivei 96/71/CE, întreprinderile de transport nu sunt penalizate dacă nu respectă elementele remunerațiilor, metoda utilizată pentru calcularea remunerației datorate și, acolo unde este relevant, criteriile de clasificare în diferitele categorii de salarii care nu sunt disponibile publicului.
2g.  Întreprinderile de transport stabilite într-o țară terță nu se pot bucura de un tratament mai favorabil decât cele stabilite într-un stat membru.
Statele membre pun în aplicare măsuri echivalente cu cele prevăzute de Directiva 96/71/CE și prezenta directivă [XX/XX] (lex specialis) în acordurile lor bilaterale cu țări terțe atunci când acordă acces pe piața UE întreprinderilor de transport rutier stabilite în astfel de țări terțe. Statele membre depun, de asemenea, eforturi pentru a impune astfel de măsuri echivalente în contextul acordurilor multilaterale cu țări terțe. Statele membre notifică Comisia cu privire la dispozițiile relevante din acordurile bilaterale și multilaterale pe care le încheie cu țări terțe.
Pentru a asigura un control adecvat al acestor măsuri echivalente referitoare la detașarea de către operatori din țări terțe, statele membre se asigură că normele revizuite din Regulamentul (UE) XXX/XXX în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografului [Regulamentul de modificare a Regulamentului nr. 165/2014] sunt puse în aplicare în cadrul Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaționale (AETR).
Amendamentul 838
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 2 – paragraful 2
În cazul în care perioada de detașare este mai mare de trei zile, statele membre aplică literele (b) și (c) de la primul paragraf al articolului 3 alineatul (1) din Directiva 96/71/CE pentru întreaga perioadă a detașării pe teritoriul lor din cursul perioadei de o lună calendaristică la care se face referire în primul paragraf.
eliminat
Amendamentul 839
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 3 – partea introductivă
3.   În scopul calculării perioadelor de detașare menționate la alineatul (2):
eliminat
Amendamentul 840
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 3 – litera a
(a)   o perioadă de lucru zilnică de mai puțin de șase ore petrecute pe teritoriul unui stat membru gazdă se consideră o jumătate de zi;
eliminat
Amendamentul 841
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 3 – litera b
(b)   o perioadă de lucru zilnică de cel puțin șase ore petrecute pe teritoriul unui stat membru gazdă se consideră o zi întreagă;
eliminat
Amendamentul 842
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 3 – litera c
(c)  pauzele și perioadele de repaus, precum și perioadele de disponibilitate petrecute pe teritoriul unui stat membru gazdă se consideră perioadă de lucru.
eliminat
Amendamentul 843
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – partea introductivă
4.  Statele membre nu pot impune decât următoarele cerințe administrative și măsuri de control:
4.  Prin derogare de la articolul 9 din Directiva 2014/67/UE, statele membre nu pot impune decât următoarele cerințe administrative și măsuri de control:
Amendamentul 844
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera a – partea introductivă
(a)  obligația unui operator de transport rutier stabilit în alt stat membru de a transmite o declarație de detașare autorităților naționale competente cel târziu la data începerii detașării, în format electronic, în una dintre limbile oficiale ale statului membru gazdă sau în engleză, care conține numai următoarele informații:
(a)  obligația unui operator de transport rutier stabilit în alt stat membru de a transmite autorităților naționale competente ale statului în care este detașat un conducător auto o declarație și orice actualizare a acesteia, în format electronic, prin Sistemul de informare al pieței interne (IMI), instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2012, cel târziu la data începerii detașării, în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, care conține numai următoarele informații:
Amendamentul 845
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera a – punctul i
(i)  identitatea operatorului de transport rutier;
(i)  identitatea operatorului de transport rutier prin codul său intracomunitar de identificare fiscală sau numărul licenței comunitare;
Amendamentul 846
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera a – punctul iii
(iii)  numărul preconizat al conducătorilor auto detașați și identitatea acestora;
(iii)  informații privind conducătorul auto detașat, incluzând următoarele elemente: identitatea, țara de rezidență, țara de plată a contribuțiilor sociale, numărul de asigurări sociale și numărul permisului de conducere;
Amendamentul 847
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera a – punctul iv
(iv)  durata anticipată și datele preconizate de începere și de încheiere a detașării;
(iv)  data preconizată de începere, durata estimată și data de încheiere a detașării, precum și legislația aplicabilă contractului de muncă;
Amendamentul 848
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera a – punctul iva (nou)
(iva)  pentru operatorii de transport rutier de mărfuri: identitatea și datele de contact ale destinatarilor, cu condiția ca operatorul de transport să nu utilizeze e-CMR;
Amendamentul 849
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera a – punctul via (nou)
(via)  pentru operatorii de transport rutier de mărfuri: adresele de încărcare și descărcare, cu condiția ca operatorul de transport să nu utilizeze e-CMR;
Amendamentul 850
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera b
(b)  obligația conducătorului auto de a păstra și a pune la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, pe suport de hârtie sau în format electronic, o copie a declarației de detașare și dovezi ale operațiunii de transport care se desfășoară în statul membru gazdă, cum ar fi o scrisoare electronică de trăsură (e-CMR) sau dovezile menționate la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.
(b)  obligația operatorului de transport rutier de a se asigura că conducătorul auto are la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, pe suport de hârtie sau în format electronic, o copie a declarației și dovezi ale operațiunii de transport care se desfășoară în statul membru gazdă, cum ar fi o scrisoare electronică de trăsură (e-CMR) sau dovezile menționate la articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului.
Amendamentul 851
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera c
(c)  obligația conducătorului auto de a păstra și a pune la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, înregistrările tahografului, în special codurile de țară ale statelor membre în care conducătorul auto a fost prezent atunci când a efectuat operațiuni de transport rutier internațional sau operațiuni de cabotaj;
(c)  obligația operatorului de transport rutier de a se asigura că conducătorul auto are la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, înregistrările tahografului, în special codurile de țară ale statelor membre în care conducătorul auto a fost prezent atunci când a efectuat operațiuni de transport rutier internațional sau operațiuni de cabotaj;
Amendamentul 852
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera c a (nouă)
(ca)  în cursul controalelor în trafic menționate în prezentul articol la literele (b) și (c), conducătorul auto trebuie să aibă posibilitatea de a contacta sediul central, managerul de transport sau orice altă persoană sau entitate care poate oferi documentele solicitate;
Amendamentul 854
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera d
(d)  obligația conducătorului auto de a păstra și a pune la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, pe suport de hârtie sau în format electronic, o copie a contractului de muncă sau a unui document echivalent în sensul articolului 3 din Directiva 91/533/CEE a Consiliului20, tradus în una dintre limbile oficiale ale statului membru gazdă sau în limba engleză;
eliminat
__________________
20 Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă (JO L 288, 18.10.1991, p. 32).
Amendamentul 855
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera e
(e)  obligația conducătorului auto de a pune la dispoziție, atunci când i se cere acest lucru cu ocazia controlului în trafic, pe suport de hârtie sau în format electronic, o copie după fișele de salariu pentru ultimele două luni; în timpul unui control în trafic, conducătorul auto trebuie să aibă posibilitatea de a contacta sediul central, managerul de transport sau orice altă persoană sau entitate care poate oferi această copie;
eliminat
Amendamentul 853
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 4 – litera f
(f)  obligația operatorului de transport rutier de a emite, după terminarea perioadei de detașare, pe suport de hârtie sau în format electronic, copii ale documentelor menționate la literele (b), (c) și (e), la cererea autorităților din statul membru gazdă, într-o perioadă de timp rezonabilă.
(f)   obligația operatorului de transport rutier de a trimite, prin interfața publică IMI, după terminarea perioadei de detașare [...] copii ale documentelor menționate la literele (b) și (c), la cererea autorităților din statul membru în care este detașat un conducător auto, precum și documente privind remunerația conducătorilor auto detașați aferente perioadei de detașare și contractul de muncă al acestora sau un document echivalent în sensul articolului 3 din Directiva 91/533/CEE a Consiliului1a, fișele de prezență referitoare la activitatea conducătorului auto și dovezile de plată.
Operatorul de transport rutier furnizează documentația solicitată utilizând interfața publică IMI în termen de 2 luni de la data solicitării.
Dacă operatorul de transport rutier nu furnizează toate documentele solicitate prin intermediul interfeței publice IMI în termenul stabilit, autoritățile competente ale statului membru în care a avut loc detașarea pot, în conformitate cu articolele 6 și 7 din Directiva 2014/67, să solicite asistență din partea autorităților competente ale statului membru de stabilire al operatorului. În cazul în care o astfel de solicitare se face prin intermediul IMI, autoritățile competente din statul membru de stabilire al operatorului au acces la declarația de detașare și la alte informații relevante prezentate de operator prin intermediul interfeței publice IMI.
Autoritățile competente din statul membru de stabilire al operatorului se asigură că documentele solicitate de autoritățile competente ale statului membru în care a avut loc detașarea sunt furnizate prin intermediul IMI în termen de 25 de zile lucrătoare de la data solicitării.
__________________
1a Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă (JO L 288, 18.10.1991, p. 32).
Amendamentul 856
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 5
5.  În sensul literei (a) de la alineatul (4), operatorul de transport rutier poate prezenta o declarație de detașare care să acopere o perioadă de maximum șase luni.
5.  În sensul literei (a) de la alineatul (4), operatorul de transport rutier poate prezenta o declarație care să acopere o perioadă de maximum șase luni.
Amendamentul 857
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 5 a (nou)
5a.  Informațiile din declarații sunt salvate în baza de date a IMI în scopul efectuării de controale, pentru o perioadă de 18 luni, și sunt accesibile direct și în timp real tuturor autorităților competente din alte state membre desemnate în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2014/67/UE, cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 și cu articolul 7 din Directiva 2006/22/CE.
Autoritatea națională competentă poate permite partenerilor sociali, în conformitate cu legislația și practicile naționale, să aibă acces la informații, cu condiția ca informațiile:
—  să fie legate de detașarea pe teritoriul statului membru vizat;
—  să fie utilizate în scopul aplicării normelor privind detașarea; și
—  prelucrarea datelor să respecte Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
Amendamentul 858
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 5 b (nou)
5b.  Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a elabora formulare standardizate în toate limbile oficiale ale Uniunii, folosite pentru a depune declarațiile prin interfața publică IMI, precizează funcționalitățile declarației în IMI și modalitățile de prezentare în declarație a informațiilor menționate la punctele (i) - (via) de la alineatul (4) litera (a) și garantează că aceste informații din declarații sunt traduse automat în limba unui stat membru gazdă. Aceste acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 2a alineatul (2).
Amendamentul 859
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 5 c (nou)
5c.   Statele membre evită întârzierile inutile în aplicarea măsurilor de control care pot afecta durata și datele preconizate pentru detașare.
Amendamentul 860
Propunere de directivă
Articolul 2 – alineatul 5 d (nou)
5d.   Autoritățile competente din statele membre cooperează strâns și își oferă asistență reciprocă și toate informațiile relevante, în condițiile prevăzute în Directiva 2014/67/UE și în Regulamentul (CE) nr. 1071/2009.
Amendamentul 861
Propunere de directivă
Articolul 2 a (nou)
Articolul 2a
1.   Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 42 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 165/2014. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.
2.   În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Amendamentul 862
Propunere de directivă
Articolul 2 b (nou)
Articolul 2b
Statele membre prevăd sancțiuni împotriva agenților de expediție, expeditorilor de marfă, contractanților și subcontractanților pentru nerespectarea dispozițiilor de la articolul 2 din prezenta directivă, în cazul în care aceștia știu, sau ar trebui să știe, ținând cont de toate circumstanțele relevante, că serviciile de transport pe care le contractează încalcă prezenta directivă.
Statele membre adoptă regimul sancțiunilor care se aplică în cazul nerespectării dispozițiilor prezentei directive și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Aceste sancțiuni trebuie să fie eficace, proporționale, nediscriminatorii și cu efect de descurajare.
Amendamentul 863
Propunere de directivă
Articolul 2 c (nou)
Articolul 2c
Comisia evaluează instrumentele existente și cele mai bune practici care promovează comportamentul responsabil din punct de vedere social al tuturor actorilor implicați în lanțul de livrare a bunurilor și elaborează o propunere legislativă privind crearea unei Platforme europene a încrederii, dacă este cazul, în termen de ... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive].
Or. en
Amendamentul 864
Propunere de directivă
Articolul 2 d (nou)
Articolul 2d
Asigurarea inteligentă a respectării normelor
1.   Fără a se aduce atingere Directivei 2014/67/UE și pentru a asigura respectarea în continuare a obligațiilor prevăzute la articolul 2 din prezenta directivă, statele membre se asigură că se aplică o strategie națională coerentă de asigurare a respectării normelor pe teritoriul lor. Strategia se axează pe întreprinderile clasificate ca prezentând un grad de risc ridicat, menționate la articolul 9 din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului.
2.   Fiecare stat membru se asigură că, atunci când este cazul, controalele prevăzute la articolul 2 din Directiva 2006/22/CE includ controlul detașării și că aceste controale sunt desfășurate fără discriminare, în special fără discriminare pe baza numerelor de înmatriculare ale vehiculelor utilizate în cursul detașării.
3.   Statele membre vizează acele întreprinderi care sunt clasificate ca prezentând riscuri mai mari de a încălca dispozițiile aplicabile lor, prevăzute la articolul 2 din prezenta directivă. În acest scop, în cadrul sistemului de clasificare în funcție de gradul de risc pe care l-au instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului și extins în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, statele membre tratează riscul de producere a unor astfel de încălcări ca pe un risc de sine stătător.
4.   În sensul alineatului (3), statele membre au acces la informațiile relevante și datele înregistrate, prelucrate sau stocate de tahograful inteligent menționat în capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014, la cele din declarațiile de detașare menționate la articolul 2 alineatul (4) din prezenta directivă și la cele din documentele de transport electronice, cum ar fi scrisorile de trăsură electronice în temeiul Convenției privind Contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (e-CMR).
5.   Comisia este împuternicită să adopte acte delegate pentru a stipula caracteristicile datelor la care au acces statele membre, condițiile lor de utilizare și specificațiile tehnice pentru transmiterea acestora sau accesul la ele, precizând în special:
(a)   o listă detaliată a informațiilor și datelor la care au acces autoritățile naționale competente, care cuprinde cel puțin locul și momentul trecerilor frontierei, operațiunile de încărcare și descărcare, numărul de înmatriculare al vehiculului și datele conducătorului auto;
(b)   drepturile de acces ale autorităților competente, diferențiate, după caz, în funcție de tipul de autoritate competentă, tipul de acces și scopul pentru care sunt utilizate datele;
(c)   specificațiile tehnice pentru transmiterea datelor menționate la litera (a) sau accesul la ele, inclusiv, dacă este cazul, durata maximă de păstrare a datelor, diferențiate, după caz, în funcție de tipul datelor.
6.   Datele cu caracter personal menționate la prezentul articol nu sunt accesate sau stocate pe o perioadă mai lungă decât este strict necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate ulterior. Din momentul în care aceste date nu mai sunt necesare pentru scopurile respective, se procedează la distrugerea lor.
7.   Statele membre întreprind, cel puțin de trei ori pe an, controale concertate în trafic privind detașările, care pot coincide cu controalele efectuate în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2006/22/CE. Aceste controale se efectuează în același timp de către autoritățile naționale responsabile cu aplicarea normelor în domeniul detașării ale două sau ale mai multor state membre, fiecare acționând pe propriul teritoriu. Statele membre fac schimb de informații privind numărul și tipul încălcărilor depistate după ce au avut loc controalele concertate în trafic.
Rezultatele de sinteză ale controalelor concertate se publică în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.
Amendamentul 865
Propunere de directivă
Articolul 2 e (nou)
Articolul 2e
Modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012
În anexa la Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 se adaugă următoarele puncte:
„12a. Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 561/2006 și (UE) nr. 165/2014 și a Directivei 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului: Articolul 8
12b.   Directiva Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier: articolul 2 alineatul (5).
Amendamentul 866
Propunere de directivă
Articolul 3
Articolul 3
Raportarea și revizuirea
1.  Comisia evaluează punerea în aplicare a prezentei directive, în special impactul articolului 2, până la [3 ani de la data transpunerii prezentei directive] și prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la aplicarea prezentei directive. Raportul Comisiei este însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă.
1.  Statele membre prezintă anual Comisiei un raport cu privire la punerea în aplicare a prezentei directive, în special cu privire la punerea în aplicare a asigurării inteligente a respectării normelor menționate la articolul 2d și la eventualele dificultăți întâmpinate în punerea în aplicare a acesteia.
Pentru a permite evaluarea eficacității informațiilor privind asigurarea respectării normelor, raportul include informații despre eficacitatea:
—  tahografului inteligent, menționat în capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014;
—  utilizării IMI, menționate la articolul 2 alineatele (5a) și (5b) din prezenta directivă;
—  utilizării documentelor electronice de transport, precum scrisorile electronice de trăsură în temeiul Convenției referitoare la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosele (e-CMR);
—  schimbului de informații dintre autoritățile competente prin intermediul ERRU și al IMI, precum și informații privind eficacitatea accesului direct și în timp real al autorităților la ERRU și la IMI prin intermediul aplicației UE în timpul controalelor rutiere, astfel cum se menționează la articolele 8 și 9 din Directiva 2006/22/CE; și
—  implementării programului de formare menit să ajute conducătorii auto și toți actorii implicați în procedură, inclusiv întreprinderi, administrații, inspectori, să se adapteze la noile norme și cerințe care îi afectează.
2.  În urma raportului menționat la alineatul (1), Comisia evaluează periodic prezenta directivă și prezintă rezultatele evaluării Parlamentului European și Consiliului.
2.  Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să specifice formatul și să stabilească orientări pentru rapoartele menționate la alineatul (1).
Actele de punere în aplicare respective pot include norme care impun statelor membre să furnizeze Comisiei date privind fluxurile de trafic și date privind statele membre de înmatriculare a vehiculelor colectate prin sisteme de taxare rutieră în statele membre, în cazul în care aceste date există, pentru a evalua eficiența punerii în aplicare a prezentei directive.
3.  După caz, rapoartele prevăzute la alineatele (1) și (2) sunt însoțite de propuneri relevante.
3.  Cel târziu la 31 decembrie 2025, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare și efectele prezentei directive, în special în ceea ce privește eficacitatea punerii în aplicare, inclusiv o analiză cost-beneficiu a utilizării senzorilor de greutate în vederea înregistrării automate a punctelor de încărcare/descărcare. Raportul Comisiei este însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă. Raportul este făcut public.
Amendamentul 867
Propunere de directivă
Articolul 3 a (nou)
Articolul 3a
Formare
În vederea respectării dispozițiilor prezentei directive, Comisia și statele membre trebuie să stabilească un program complet și cuprinzător de formare și de adaptare la noile norme și cerințe prevăzute atât pentru conducătorii auto, cât și pentru toți actorii din cadrul procedurii, întreprinderi, administrații, inspectori.
Amendamentul 868
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 1
Statele membre adoptă și publică, până la [...] [termenul de transpunere va fi cât mai scurt posibil și, în general, nu va depăși doi ani] cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.
Statele membre adoptă și publică, până la 30 iulie 2020, actele cu putere de lege și actele administrative necesare în vederea respectării prezentei directive. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.
Amendamentul 869
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
Dată fiind natura sa foarte mobilă care este recunoscută, sectorul transporturilor este scutit de măsurile care decurg din actul legislativ de modificare a Directivei 96/71/CE până la momentul în care devine aplicabilă prezenta directivă.
Amendamentul 870
Propunere de directivă
Articolul 4 – alineatul 1 – paragraful 1 b (nou)
Sectorul transporturilor este scutit de măsurile care decurg din actul legislativ de modificare a Directivei 96/71/CE până la data intrării în vigoare a cerințelor de punere în aplicare din prezenta directivă care stabilesc norme specifice cu privire la transport.

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 45..
(2) JO C 176, 23.5.2018, p. 57.


Perioadele de conducere zilnice și săptămânale, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și poziționarea prin intermediul tahografelor ***I
PDF 268kWORD 134k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la perioadele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor (COM(2017)0277 – C8-0167/2017 – 2017/0122(COD))
P8_TA-PROV(2019)0340A8-0205/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0277),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0167/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 ianuarie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0205/2018),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 346
Propunere de regulament
Considerentul 1
(1)  Existența unor condiții bune de muncă pentru conducătorii auto și a unor condiții comerciale echitabile pentru întreprinderile de transport rutier are o importanță fundamentală pentru crearea unui sector al transportului rutier sigur, eficient și responsabil din punct de vedere social. Pentru a facilita acest proces, este esențial ca normele sociale ale Uniunii în sectorul transportului rutier să fie clare, adecvate scopului, ușor de aplicat și de controlat într-un mod eficace și coerent în întreaga Uniune.
(1)  Existența unor condiții bune de muncă pentru conducătorii auto și a unor condiții comerciale echitabile pentru întreprinderile de transport rutier are o importanță fundamentală pentru crearea unui sector al transportului rutier sigur, eficient, responsabil din punct de vedere social și nediscriminatoriu, care poate atrage lucrători calificați. Pentru a facilita acest proces, este esențial ca normele sociale ale Uniunii în sectorul transportului rutier să fie clare, proporționale, adecvate scopului, ușor de aplicat și de controlat într-un mod eficace și coerent în întreaga Uniune.
Amendamentul 347
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  În urma evaluării eficienței și a eficacității punerii în aplicare a setului actual de norme sociale ale Uniunii în domeniul transportului rutier, în special a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului9, au fost identificate anumite deficiențe ale cadrului juridic existent. Normele neclare și inadecvate referitoare la repausul săptămânal, la locurile de repaus, la pauze în cazul conducerii în echipaj și absența unor norme privind întoarcerea conducătorilor auto la domiciliul lor au dus la interpretări și practici de control divergente în statele membre. Mai multe state membre au adoptat recent măsuri unilaterale care sporesc și mai mult insecuritatea juridică și inegalitatea de tratament al conducătorilor auto și al operatorilor.
(2)  În urma evaluării eficienței și a eficacității punerii în aplicare a setului actual de norme sociale ale Uniunii în domeniul transportului rutier, în special a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului9, au fost identificate anumite deficiențe în punerea în aplicare a cadrului juridic. Normele neclare referitoare la repausul săptămânal, la locurile de repaus, la pauze în cazul conducerii în echipaj și absența unor norme privind întoarcerea conducătorilor auto la domiciliul lor sau într-un alt loc ales de ei au dus la interpretări și practici de control divergente în statele membre. Mai multe state membre au adoptat recent măsuri unilaterale care sporesc și mai mult insecuritatea juridică și inegalitatea de tratament al conducătorilor auto și al operatorilor.
Dimpotrivă, duratele maxime de conducere zilnice și săptămânale, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 561/2006, contribuie în mod eficient la îmbunătățirea condițiilor sociale ale conducătorilor auto și la siguranța rutieră în general și, prin urmare, ar trebui luate măsuri pentru a asigura respectarea lor.
–––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––
9 Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1).
9 Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1).
Amendamentul 348
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)   Din perspectiva siguranței rutiere și a controlului aplicării, este important ca toți conducătorii auto să fie pe deplin familiarizați atât cu normele privind perioadele de conducere și de repaus, cât și cu disponibilitatea locurilor de repaus. Prin urmare, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a elabora orientări care să prezinte prezentul regulament într-o manieră clară și simplă, să ofere informații utile privind facilitățile de staționare și de repaus și să sublinieze importanța combaterii oboselii.
Amendamentul 349
Propunere de regulament
Considerentul 2 b (nou)
(2b)   Din perspectiva siguranței rutiere, este important ca întreprinderile de transport să fie încurajate să adopte o cultură a siguranței, care să includă politici și proceduri de siguranță emise de conducerea de nivel superior, angajamentul de a pune în aplicare politica de siguranță asumat de managerii operaționali și disponibilitatea angajaților de a respecta regulile de siguranță. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită problemelor legate de siguranța transportului rutier, printre care se numără oboseala, răspunderea, planificarea călătoriei, planificarea orelor de lucru, remunerarea bazată pe performanță și managementul „la momentul potrivit”.
Amendamentul 350
Propunere de regulament
Considerentul 3
(3)  Evaluarea ex post a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 a confirmat că incoerența și ineficacitatea controlului aplicării normelor sociale ale Uniunii s-au datorat în principal lipsei de claritate a normelor, utilizării ineficiente a instrumentelor de control și cooperării administrative insuficiente între statele membre.
(3)  Evaluarea ex post a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 a confirmat că incoerența și ineficacitatea controlului aplicării normelor sociale ale Uniunii s-au datorat în principal lipsei de claritate a normelor, utilizării ineficiente și inegale a instrumentelor de control și cooperării administrative insuficiente între statele membre, ceea ce a accentuat fragmentarea pieței interne europene.
Amendamentul 351
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Existența unor norme clare, adecvate și aplicate în mod uniform este esențială și pentru atingerea obiectivelor de politică reprezentate de îmbunătățirea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto și în special asigurarea unei concurențe loiale între operatori și sporirea siguranței rutiere pentru toți participanții la trafic.
(4)  Existența unor norme clare, adecvate și aplicate în mod uniform este esențială și pentru atingerea obiectivelor de politică reprezentate de îmbunătățirea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto și în special asigurarea unei concurențe loiale și echitabile între operatori și sporirea siguranței rutiere pentru toți participanții la trafic.
Amendamentul 352
Propunere de regulament
Considerentul 4 a (nou)
(4a)   Toate normele naționale aplicate transportului rutier trebuie să fie proporționale și justificate și nu trebuie să împiedice sau să facă mai puțin atractivă exercitarea libertăților fundamentale garantate de tratat, cum ar fi libera circulație a mărfurilor și libertatea de a presta servicii, pentru a menține sau chiar a crește competitivitatea Uniunii Europene.
Amendamentul 353/rev
Propunere de regulament
Considerentul 4 b (nou)
(4b)  Pentru a asigura condiții de concurență echitabile la nivel european în domeniul transportului rutier, prezentul regulament ar trebui să se aplice tuturor vehiculelor cu o masă mai mare de 2,4 tone implicate în transportul internațional.
Amendamentul 354
Propunere de regulament
Considerentul 5 a (nou)
(5a)   Transportul de mărfuri se diferențiază în mod fundamental de transportul de persoane. Conducătorii de autocare sunt în contact strâns cu călătorii lor și ar trebui să poată face pauze cu mai multă flexibilitate, fără să prelungească perioadele de conducere sau să reducă perioadele de repaus și de pauză.
Amendamentul 355
Propunere de regulament
Considerentul 6
(6)  Conducătorii auto care efectuează operațiuni de transport internațional pe distanțe lungi petrec perioade lungi departe de domiciliu. Cerințele actuale privind perioada de repaus săptămânal normală prelungesc în mod inutil aceste perioade. Ca atare, este oportună adaptarea dispoziției privind perioada de repaus săptămânal normală, astfel încât să fie mai ușor pentru conducătorii auto să efectueze operațiuni de transport cu respectarea normelor și să ajungă la domiciliu pentru o perioadă de repaus săptămânal normală, fiind compensați în întregime pentru toate perioadele de repaus săptămânal reduse. Este, de asemenea, necesar să se prevadă că operatorii trebuie să organizeze activitatea conducătorilor auto astfel încât aceste perioade petrecute departe de domiciliu să nu fie excesiv de lungi.
(6)  Conducătorii auto care efectuează operațiuni de transport internațional pe distanțe lungi petrec perioade lungi departe de domiciliu. Cerințele actuale privind perioada de repaus săptămânal normală prelungesc în mod inutil aceste perioade. Ca atare, este oportună adaptarea dispoziției privind perioada de repaus săptămânal normală, astfel încât să fie mai ușor pentru conducătorii auto să efectueze operațiuni de transport cu respectarea normelor și să ajungă la domiciliu sau la o destinație aleasă de ei pentru o perioadă de repaus săptămânal normală, fiind compensați în întregime pentru toate perioadele de repaus săptămânal reduse. Este, de asemenea, necesar să se prevadă că operatorii trebuie să organizeze activitatea conducătorilor auto astfel încât aceste perioade petrecute departe de domiciliu să nu fie excesiv de lungi. Atunci când conducătorul auto optează pentru efectuarea perioadei de repaus la domiciliu, este recomandabil ca întreprinderea de transport să îi asigure conducătorului auto mijloacele pentru a se întoarce la domiciliu.
Amendamentul 356
Propunere de regulament
Considerentul 6 a (nou)
(6a)   În cazul în care activitatea unui conducător auto include în mod previzibil alte activități pentru angajator decât activitățile sale de conducător auto profesionist, cum ar fi încărcarea/descărcarea, găsirea unui loc de staționare, întreținerea vehiculului, pregătirea rutei etc., timpul de care conducătorul auto are nevoie pentru a-și îndeplini aceste atribuții ar trebui luat în considerare la stabilirea timpului său de lucru, a posibilității unui repaus corespunzător și a remunerației.
Amendamentul 357
Propunere de regulament
Considerentul 6 b (nou)
(6b)   Pentru a garanta condițiile de muncă ale conducătorilor auto la locurile de încărcare și descărcare, proprietarii și operatorii acestor instalații ar trebui să le ofere conducătorilor auto acces la grupurile sanitare.
Amendamentul 358
Propunere de regulament
Considerentul 6 c (nou)
(6c)  Progresul tehnologic rapid a dus la dezvoltarea de sisteme autonome de conducere tot mai sofisticate. În viitor, aceste sisteme ar putea permite o utilizare diferențiată a vehiculelor a căror manevrare nu implică un conducător auto. Acest lucru ar putea duce la noi posibilități operaționale, cum ar fi circulația în pluton a camioanelor. Prin urmare, legislația în vigoare, inclusiv normele privind timpul de conducere și perioadele de odihnă, vor trebui adaptate, iar în acest scop progresele de la nivelul grupului de lucru CEE-ONU sunt esențiale. Comisia prezintă un raport de evaluare a utilizării sistemelor de conducere autonomă în statele membre, însoțit, dacă este cazul, de o propunere legislativă care să țină seama de beneficiile tehnologiilor de conducere autonomă. Scopul acestei legislații este acela de a garanta siguranța rutieră, condiții de concurență echitabile și condiții de muncă adecvate, care să permită, în același timp, Uniunii să exploreze noi tehnologii și practici inovatoare.
Amendamentul 359
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Există diferențe între statele membre la nivelul interpretării și al punerii în aplicare a cerințelor privind repausul săptămânal în ceea ce privește locul în care ar trebui să fie efectuată perioada de repaus săptămânal. Prin urmare, este necesar să se clarifice cerința respectivă, astfel încât conducătorilor auto să li se asigure un spațiu de cazare adecvat pentru perioadele de repaus săptămânal normale, dacă acestea nu sunt efectuate la domiciliu.
(7)  Există diferențe între statele membre la nivelul interpretării și al punerii în aplicare a cerințelor privind repausul săptămânal în ceea ce privește locul în care ar trebui să fie efectuată perioada de repaus săptămânal. Prin urmare, pentru a se asigura condiții bune de muncă și siguranță pentru conducătorii auto, este necesar să se clarifice cerința respectivă, astfel încât conducătorilor auto să li se asigure un spațiu de cazare de calitate și adaptat atât pentru bărbați, cât și pentru femei sau un alt loc ales de conducătorul auto și plătit de angajator pentru perioadele de repaus săptămânal normale, dacă acestea nu sunt efectuate la domiciliu. Statele membre ar trebui să asigure disponibilitatea unor zone de staționare securizate suficiente, adaptate la nevoile conducătorilor auto.
Amendamentul 360
Propunere de regulament
Considerentul 7 a (nou)
(7a)  Spațiile de staționare specifice ar trebui să dispună de toate facilitățile necesare pentru a asigura condiții adecvate de repaus, și anume instalații sanitare, pentru alimentație, de securitate și altele.
Amendamentul 361
Propunere de regulament
Considerentul 7 b (nou)
(7b)  Locurile de repaus adecvate sunt esențiale pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă ale conducătorilor auto din sector și pentru menținerea siguranței rutiere. Întrucât repausul la bordul vehiculului este caracteristic sectorului transporturilor și deoarece, în anumite cazuri, este preferabil din motive practice și de confort, conducătorilor auto ar trebui să li se permită să își petreacă perioada de repaus în vehicul, dacă acesta este dotat cu cabină de dormit adecvată. Prin urmare, construirea de spații de staționare specifice nu ar trebui să fie împiedicată sau blocată în mod disproporționat de statele membre.
Amendamentul 362
Propunere de regulament
Considerentul 7 c (nou)
(7c)  Orientările revizuite privind TEN-T prevăd construirea de zone de parcare pe autostrăzi la distanțe de aproximativ 100 km, pentru a le oferi utilizatorilor de vehicule comerciale parcări cu un nivel adecvat de siguranță și de securitate. Prin urmare, statele membre ar trebui să fie încurajate să pună în aplicare orientările TEN-T și să sprijine și să investească suficient în spații de staționare sigure și adaptate corespunzător.
Amendamentul 363
Propunere de regulament
Considerentul 7 d (nou)
(7d)  Pentru a pune la dispoziție spații de odihnă de calitate la prețuri accesibile, Comisia și statele membre ar trebui să încurajeze înființarea de întreprinderi sociale, comerciale, publice și de alt tip pentru exploatarea spațiilor de staționare specifice.
Amendamentul 364
Propunere de regulament
Considerentul 8 a (nou)
(8a)  Multe dintre operațiunile de transport rutier din interiorul Uniunii includ un traseu parcurs cu nave feribot sau cu trenul. În consecință, pentru acest tip de operațiuni, ar trebui stabilite dispoziții clare și adecvate în ceea ce privește perioadele de repaus și pauzele.
Amendamentul 365
Propunere de regulament
Considerentul 9 a (nou)
(9a)  Pentru a garanta punerea în aplicare eficace, este esențial ca autoritățile competente să fie în măsură ca, la efectuarea controalelor rutiere, să verifice dacă s-au respectat în mod corespunzător perioadele de conducere și de repaus din ziua respectivă și din ultimele 56 de zile.
Amendamentul 366
Propunere de regulament
Considerentul 9 b (nou)
(9b)   Pentru a se asigura că normele sunt clare, ușor de înțeles și aplicabile, informațiile trebuie să fie accesibile conducătorilor auto. Acest lucru ar trebui realizat de către Comisie, prin acțiuni de coordonare. De asemenea, pentru a permite o planificare mai bună a călătoriilor, conducătorii auto ar trebui să primească informații referitoare la locurile de repaus și zonele de staționare protejate. În plus, cu coordonarea Comisiei, ar trebui înființat un număr de telefon direct gratuit pentru a alerta serviciile de control în cazul în care se exercită presiuni excesive asupra conducătorilor auto, în caz de fraudă sau de conduită ilegală.
Amendamentul 367
Propunere de regulament
Considerentul 9 c (nou)
(9c)  Articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 obligă statele membre să aplice o clasificare comună a încălcărilor atunci când evaluează buna reputație. Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că normele naționale privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcărilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale Regulamentului (UE)nr. 165/2014 sunt aplicate într-un mod eficace, proporțional și disuasiv. Sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se asigura faptul că toate sancțiunile aplicate de statele membre sunt nediscriminatorii și proporționale cu gravitatea încălcării.
Amendamentul 368
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Pentru a îmbunătăți eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a controlului aplicării normelor sociale, ar trebui exploatat pe deplin potențialul sistemelor de tahograf actuale și viitoare. Prin urmare, funcționalitățile tahografului ar trebui să fie îmbunătățite pentru a permite o poziționare mai precisă, mai ales în timpul operațiunilor de transport internațional.
(11)  Pentru a îmbunătăți eficacitatea din punctul de vedere al costurilor a controlului aplicării normelor sociale, sistemele de tahograf inteligente actuale ar trebui să fie obligatorii în transportul internațional. Prin urmare, funcționalitățile tahografului ar trebui să fie îmbunătățite pentru a permite o poziționare mai precisă.
Amendamentul 369
Propunere de regulament
Considerentul 11 a (nou)
(11a)   Evoluția rapidă a noilor tehnologii, digitalizarea întregii economii a Uniunii și necesitatea asigurării unor condiții de concurență echitabile în rândul întreprinderilor care efectuează transporturi rutiere internaționale fac necesară scurtarea perioadei de tranziție pentru instalarea tahografului inteligent în vehiculele înmatriculate. Tahograful inteligent va contribui la simplificarea controalelor și va facilita astfel activitatea autorităților naționale.
Amendamentul 370
Propunere de regulament
Considerentul 11 b (nou)
(11b)   Având în vedere utilizarea pe scară largă a telefoanelor inteligente și dezvoltarea continuă a funcționalităților acestora, precum și având în vedere implementarea sistemului Galileo, care oferă mai multe posibilități de localizare în timp real, sistem utilizat de multe aparate mobile, Comisia ar trebui să exploreze posibilitatea elaborării și certificării unei aplicații mobile care să ofere aceleași beneficii ca cele oferite de tahograful inteligent, cu aceleași costuri asociate.”
Amendamentul 371
Propunere de regulament
Considerentul 11 c (nou)
(11c)  Pentru a garanta standarde de sănătate și de siguranță corespunzătoare pentru conducătorii auto, este necesar să se construiască sau se modernizeze spații de staționare protejate, instalații sanitare adecvate și spații de cazare de bună calitate. În Uniune ar trebui să existe o rețea suficient de dezvoltată de spații de staționare.
Amendamentul 372
Propunere de regulament
Considerentul 12 a (nou)
(12a)  Recunoaște că transportul de marfă este diferit de transportul de persoane. Conducătorii de autocare se află în strâns contact cu călătorii și ar trebui să li se ofere condiții mai adecvate în cadrul prezentului regulament, fără să se prelungească perioadele de conducere sau să se reducă perioadele de repaus și de pauză. Prin urmare, Comisia evaluează dacă pot fi adoptate norme specifice pentru acest sector, în special pentru serviciile ocazionale, așa cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul.
Amendamentul 373
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 2 – alineatul 1 – litera -a a (nouă)
(-1)  La articolul 2 alineatul (1) se introduce următoarea literă:
„(-aa) de mărfuri în cadrul operațiunilor de transport internațional, dacă masa maximă autorizată a vehiculului, incluzând orice remorcă sau semiremorcă, depășește 2,4 tone sau”
Amendamentul 374
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul -1 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 3 – alineatul 1 – litera aa
(-1a)  La articolul 3, punctul (aa) se înlocuiește cu următorul text:
(aa)  vehicule sau o combinație de vehicule cu o masă maximă admisibilă care să nu depășească 7,5 tone, utilizate pentru transportul materialelor, al echipamentului sau al mașinilor care sunt destinate conducătorului auto în exercitarea profesiei sale și care sunt utilizate numai pe o rază de 100 km de la sediul întreprinderii și cu condiția ca principala activitate a conducătorului auto să nu fie cea de conducere a vehiculului;
„(aa) vehicule sau o combinație de vehicule cu o masă maximă admisibilă care să nu depășească 7,5 tone, utilizate pentru transportul materialelor, al echipamentului sau al mașinilor care sunt destinate conducătorului auto în exercitarea profesiei sale sau pentru transportul unor mărfuri produse în mod artizanal în întreprinderea în care conducătorul auto este angajat și care sunt utilizate numai pe o rază de 150 km de la sediul întreprinderii și cu condiția ca principala activitate a conducătorului auto să nu fie cea de conducere a vehiculului;
Amendamentul 375
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 3 – litera ha (nouă)
(1a)  La articolul 3 se introduce următoarea literă:
„(ha) vehiculele utilitare ușoare care sunt folosite pentru transportul de mărfuri, în cazul în care transportul nu este efectuat contra cost în numele unui terț, ci în contul propriu al întreprinderii sau al conducătorului auto, iar conducerea vehiculului nu reprezintă activitatea principală a conducătorului auto respectiv;”
Amendamentul 376
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 4 – litera r
(r)  „transport în scopuri necomerciale” înseamnă orice transport rutier, altul decât transportul contra cost în numele unui terț sau în cont propriu, pentru care nu se primește o remunerație și care nu generează niciun venit.”.
(r)  „transport în scopuri necomerciale” înseamnă orice transport rutier, altul decât transportul contra cost în numele unui terț sau în cont propriu, pentru care nu se primește o remunerație și care nu generează niciun venit sau cifră de afaceri.
Amendamentul 377
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 4 – litera ra (nouă)
(2a)   La articolul 4, se adaugă următoarea literă:
„(ra) „domiciliu” înseamnă rezidența înregistrată a conducătorului auto într-un stat membru."
Amendamentul 378
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 2 b (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 5 – alineatul 1
(Nu privește versiunea în limba română.)
1.  Vârsta minimă a conducătorilor auto este de optsprezece ani.
Amendamentul 379
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 – alineatul 6 – paragraful 1
(a)  la alineatul (6), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:
eliminat
„6. Pe parcursul a patru săptămâni consecutive, un conducător auto trebuie să efectueze cel puțin:
(a)  patru perioade de repaus săptămânal normale sau
(b)  două perioade de repaus săptămânal normale de cel puțin 45 de ore și două perioade de repaus săptămânal reduse de cel puțin 24 de ore.
În sensul literei (b), perioadele de repaus săptămânal reduse se compensează cu o perioadă de repaus echivalentă luată în bloc, înainte de sfârșitul celei de-a treia săptămâni care urmează săptămânii în discuție.
Amendamentul 381
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 – alineatul 7
7.  Orice perioadă de repaus luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă trebuie să preceadă sau să urmeze imediat o perioadă de repaus săptămânal normală de cel puțin 45 de ore.”;
7.  Orice perioadă de repaus luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă este adăugată la o perioadă de repaus săptămânal normală de cel puțin 45 de ore.
Amendamentul 382
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 – alineatul 8 a – partea introductivă
8a.  Perioadele de repaus săptămânal normale și orice perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă anterioară nu pot fi efectuate la bordul unui vehicul. Ele trebuie efectuate într-un spațiu de cazare adecvat, cu spații de dormit și instalații sanitare adecvate:
8a.  Perioadele de repaus săptămânal normale și orice perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă anterioară nu pot fi efectuate la bordul unui vehicul. Ele trebuie efectuate într-un spațiu de cazare de calitate și adaptat atât pentru bărbați, cât și pentru femei, în afara cabinei, cu spații de dormit și instalații sanitare adecvate pentru conducătorul auto. Acest spațiu de cazare este:
Amendamentul 383
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 – alineatul 8 a – litera a
(a)  fie asigurat sau plătit de angajator,
(Nu privește versiunea în limba română.)
Amendamentul 384
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 – alineatul 8 a – litera b
(b)  fie la domiciliu sau într-un alt loc privat ales de către conducătorul auto.
(b)  la domiciliul conducătorului auto sau într-un alt loc privat ales de către conducătorul auto.
Amendamentul 385
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 – alineatul 8 b – paragraful 1
8b.  Întreprinderile de transport organizează activitatea conducătorilor auto în așa fel încât aceștia să poată petrece la domiciliu cel puțin o perioadă de repaus săptămânal normală sau o perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă, în fiecare perioadă de trei săptămâni consecutive.”.
8b.  Întreprinderile de transport organizează activitatea conducătorilor auto în așa fel încât aceștia să poată petrece la domiciliu sau într-un alt loc ales de ei cel puțin o perioadă de repaus săptămânal normală sau o perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă, înainte de terminarea fiecărei perioade de patru săptămâni consecutive. Conducătorul auto informează întreprinderea de transport în scris, în termen de cel mult două săptămâni înaintea unei astfel de perioade de repaus, dacă aceasta va fi efectuată în alt loc decât la domiciliul conducătorului auto. Atunci când conducătorul auto optează pentru efectuarea perioadei de repaus la domiciliu, întreprinderea de transport asigură conducătorului auto mijloacele necesare pentru a se întoarce la domiciliu. Întreprinderea documentează modul în care își îndeplinește această obligație și păstrează documentația la sediu pentru a o prezenta la cerere autorităților de control.
Amendamentul 386
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera c
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 – alineatul 8 b – paragraful 1 a (nou)
La articolul 8 alineatul (8b), se adaugă următorul paragraf:
„Conducătorul auto declară că o perioadă de repaus săptămânal normală sau o perioadă de repaus săptămânal de mai mult de 45 de ore luată în compensație pentru o perioadă de repaus săptămânal redusă a fost efectuată într-un loc la alegerea conducătorului auto. Declarația se păstrează la sediul întreprinderii.”
Amendamentul 380
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera ca (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 – alineatul 9 a (nou)
(ca)  Se adaugă următorul alineat:
9a.  În termen de... [doi ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia efectuează o evaluare și prezintă un raport Parlamentului și Consiliului dacă pot fi adoptate norme mai adecvate pentru conducătorii auto care prestează servicii ocazionale de transport de călători, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (1) punctul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul.
Amendamentul 387
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 8 a (nou)
(5a)  Se introduce următorul articol:
„Articolul 8a
1.  Până la [șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], statele membre comunică Comisiei amplasarea spațiilor de staționare specifice disponibile pe teritoriul lor și notifică ulterior orice modificare a acestor informații. Comisia publică lista tuturor spațiilor de staționare specifice accesibile public pe un site de internet oficial unic, care este actualizat periodic.
2.  Toate spațiile de staționare care dețin cel puțin instalațiile și caracteristicile prevăzute în anexa 1 și care sunt publicate de Comisie în conformitate cu alineatul (2) pot indica la intrare că sunt spații de staționare specifice.
3.  Statele membre veghează asupra efectuării de controale aleatorii periodice prin care se verifică conformitatea caracteristicilor spațiilor de staționare cu criteriile privind spațiile de staționare specifice enumerate în anexă.
4.  Statele membre investighează plângerile legate de spațiile de staționare specifice certificate care nu sunt conforme cu criteriile enunțate în anexă.
5.  Statele membre încurajează crearea unor spații de staționare specifice, în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 39 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013.
Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel târziu până la 31 decembrie 2020, un raport privind disponibilitatea locurilor de repaus adecvate pentru conducătorii auto și a unor spații de staționare protejate. Acest raport este însoțit de proiectul de regulament de stabilire a standardelor și a procedurilor pentru certificarea spațiilor de staționare specifice la care se face referire la alineatul (4) din prezentul articol. Raportul este actualizat anual pe baza informațiilor colectate de Comisie în temeiul alineatului (5) și cuprinde o listă a măsurilor propuse pentru creșterea numărului și a calității locurilor de repaus adecvate pentru conducătorii auto și a spațiilor de staționare protejate.”
Amendamentul 388
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 9 – alineatul 1
1.  Prin derogare de la articolul 8, atunci când un conducător auto însoțește un vehicul transportat cu feribotul sau cu trenul și efectuează în același timp o perioadă de repaus zilnic normală sau o perioadă de repaus săptămânal redusă, această perioadă poate fi întreruptă cel mult de două ori de alte activități a căror durată totală nu depășește o oră. Pe parcursul acestei perioade de repaus zilnic normale sau perioade de repaus săptămânal reduse, conducătorul auto are acces la o cușetă aflată la dispoziția sa.
1.  Prin derogare de la articolul 8, atunci când un conducător auto însoțește un vehicul transportat cu feribotul sau cu trenul și efectuează în același timp o perioadă de repaus zilnic normală sau o perioadă de repaus săptămânal redusă, această perioadă poate fi întreruptă cel mult de două ori de alte activități a căror durată totală nu depășește o oră. Pe parcursul acestei perioade de repaus zilnic normale sau perioade de repaus săptămânal reduse, conducătorul auto are acces la o cabină de dormit sau la o cușetă aflată la dispoziția sa.
Amendamentul 389
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 9 – alineatul 1 a (nou)
(6a)  La articolul 9 se introduce următorul alineat:
„1a. Derogarea prevăzută la alineatul (1) se poate extinde la perioadele de repaus săptămânal normale, în cazul în care călătoria cu feribotul durează timp de 12 ore sau mai mult. Pe parcursul acestei perioade de repaus săptămânal, conducătorul auto are acces la o cabină de dormit.”
Amendamentul 390
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 6 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 10 – alineatul 1
(6a)  La articolul 10, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1.  Se interzice întreprinderilor de transport să remunereze conducătorii auto salariați sau care sunt puși la dispoziția lor în funcție de distanța parcursă și/sau de cantitatea de mărfuri transportată, chiar și sub formă de prime sau majorări salariale, în cazul în care o asemenea remunerare este de natură să pericliteze siguranța rutieră și/sau să încurajeze încălcarea prezentului regulament.
„1. Se interzice întreprinderilor de transport să remunereze suplimentar conducătorii auto salariați sau care sunt puși la dispoziția lor în funcție de distanța parcursă, de rapiditatea livrării și/sau de cantitatea de mărfuri transportată, chiar și sub formă de prime sau majorări salariale, în cazul în care o asemenea remunerare încurajează încălcarea prezentului regulament.
Amendamentul 391
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 12 – paragraful 2
Cu condiția ca siguranța rutieră să nu fie astfel pusă în pericol, conducătorul auto poate deroga de la articolul 8 alineatul (2) și de la articolul 8 alineatul (6) al doilea paragraf pentru a putea ajunge la un spațiu de cazare adecvat, așa cum se menționează la articolul 8 alineatul (8a), unde să efectueze o perioadă de repaus zilnic sau săptămânal. O astfel de derogare nu trebuie să aibă ca rezultat depășirea perioadelor de conducere zilnice sau săptămânale sau scurtarea perioadelor de repaus zilnic sau săptămânal. Conducătorul auto trebuie să indice cauza derogării manual pe foaia de înregistrare sau pe un document imprimat obținut din aparatul de înregistrare sau în registrul său de sarcini, cel târziu la sosirea în spațiul de cazare adecvat.
Cu condiția ca siguranța rutieră să nu fie astfel pusă în pericol, conducătorul auto poate deroga, în mod excepțional, de la articolul 6 alineatele (1) și (2) după un repaus de 30 de minute, astfel încât să poată ajunge, în decurs de două ore, la centrul operațional al angajatorului unde se află locul normal de staționare al conducătorului auto și unde începe perioada normală de repaus săptămânal a conducătorului auto. Conducătorul auto trebuie să indice cauza derogării manual pe foaia de înregistrare sau pe un document imprimat obținut din aparatul de înregistrare. Această perioadă de până la două ore se compensează cu o perioadă de repaus echivalentă luată într-o singură etapă cu orice perioadă de repaus, înainte de sfârșitul celei de a treia săptămâni care urmează săptămânii în cauză.
Amendamentul 392
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 13 – alineatul 1 – litera d
(7a)  La articolul 13 alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:
(d)  vehicule sau combinații de vehicule a căror masă maximă admisibilă nu depășește 7,5 tone, utilizate de prestatorii de servicii universale astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 13 din Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului ( 3 ) pentru livrarea loturilor în cadrul serviciului universal.
(d)  vehicule sau combinații de vehicule a căror masă maximă admisibilă nu depășește 7,5 tone, utilizate de prestatorii de servicii universale astfel cum sunt definiți la articolul 2 punctul 13 din Directiva 97/67/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 decembrie 1997 privind normele comune pentru dezvoltarea pieței interne a serviciilor poștale ale Comunității și îmbunătățirea calității serviciului pentru livrarea expedierilor ca parte a expedierilor poștale, definite la articolul 2 alineatul (6) din Directiva 97/67/CE.
Amendamentul 393
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 b (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 13 – alineatul 1 – litera e
(7b)   La articolul 13 alineatul (1), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:
(e)  vehicule care circulă exclusiv pe insule a căror suprafață nu depășește 2 300 kilometri pătrați și care nu sunt legate de restul teritoriului național de un pod, vad sau tunel deschis circulației autovehiculelor;
„(e) vehicule care circulă exclusiv pe insule sau în regiuni izolate de restul teritoriului național, a căror suprafață nu depășește 2 300 kilometri pătrați și care nu sunt conectate cu restul teritoriului național printr-un pod, vad sau tunel deschis circulației autovehiculelor și care nici nu se învecinează cu alt stat membru;
Amendamentul 394
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 7 c (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 13 – alineatul 1 – litera pa (nouă)
(7c)  La articolul 13 primul paragraf, se adaugă următoarea literă:
„(pa) vehicule sau combinații de vehicule cu o masă maximă autorizată care nu depășește 44 de tone, utilizate de o întreprindere de construcții pe o rază de maximum 100 km de la sediul întreprinderii și cu condiția ca principala activitate a conducătorului auto să nu fie cea de conducere a vehiculului;”
Amendamentul 395
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 14 – alineatul 2
2.  În cazuri de urgență, statele membre pot acorda, în circumstanțe excepționale, o derogare temporară pe o perioadă de maximum 30 de zile, care trebuie bine justificată și notificată de îndată Comisiei.”;
2.  În cazuri de urgență, statele membre pot acorda, în circumstanțe excepționale, o derogare temporară pe o perioadă de maximum 30 de zile, care trebuie bine justificată și notificată de îndată Comisiei.
Aceste informații se publică pe un site internet public specializat, administrat de Comisie, în toate limbile UE.
Amendamentul 396
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 15
Statele membre se asigură că toți conducătorii auto ai vehiculelor prevăzute la articolul 3 litera (a) sunt supuși unor norme naționale care asigură o protecție corespunzătoare în ceea ce privește perioadele de conducere permise și pauzele și perioadele de repaus obligatorii. Statele membre informează Comisia cu privire la normele naționale relevante aplicabile acestor conducători auto.
Statele membre se asigură că toți conducătorii auto ai vehiculelor prevăzute la articolul 3 litera (a) sunt supuși unor norme naționale care asigură o protecție corespunzătoare în ceea ce privește perioadele de conducere permise și pauzele și perioadele de repaus obligatorii. Este în interesul condițiilor de muncă ale conducătorilor auto, al siguranței rutiere și al aplicării legii ca statele membre să pună la dispoziție zone de parcare și de repaus, curățate de zăpadă și gheață în timpul iernii, în special în regiunile ultraperiferice și/sau periferice ale Uniunii Europene.
Amendamentul 397
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 9 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 17 – alineatul 3 a (nou)
(9a)  La articolul 17 se introduce următorul alineat:
„3a. Raportul include o evaluare a utilizării sistemelor de conducere autonomă în statele membre și a posibilității conducătorului auto de a înregistra perioada în care este activat sistemul de conducere autonomă și este însoțit, după caz, de o propunere legislativă de modificare a prezentului regulament, care să prevadă inclusiv cerințele necesare prin care i se solicită conducătorului auto să înregistreze datele respective în tahograful inteligent.”
Amendamentul 398
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 19 – alineatul 1
1.  Statele membre stabilesc norme referitoare la sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prezentului regulament și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Aceste sancțiuni trebuie să fie eficiente, proporționale cu gravitatea lor, stabilită în conformitate cu anexa III la Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului12, cu efect de descurajare și nediscriminatorii. Nicio încălcare a prezentului regulament și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 nu atrage mai mult de o sancțiune sau de o procedură. Statele membre notifică Comisiei aceste măsuri, precum și regimul de sancțiuni, până la data prevăzută la articolul 29 al doilea paragraf. Ele notifică fără întârziere orice modificări ulterioare ale măsurilor. Comisia informează statele membre în consecință.
1.  Statele membre stabilesc norme referitoare la sancțiunile aplicabile pentru încălcarea prezentului regulament și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 și iau toate măsurile necesare pentru a asigura aplicarea acestora. Aceste sancțiuni sunt eficiente și proporționale cu gravitatea încălcărilor, astfel cum se indică în anexa III la Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului12, cu efect de descurajare și nediscriminatorii. Nicio încălcare a prezentului regulament și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 nu atrage mai mult de o sancțiune sau de o procedură. Până la data prevăzută la articolul 29 al doilea paragraf, statele membre notifică Comisiei aceste norme și măsuri, împreună cu metoda și criteriile alese la nivel național pentru evaluarea proporționalității. Statele membre notifică fără întârziere orice modificări ulterioare care le vizează. Comisia informează statele membre cu privire la aceste norme și măsuri, precum și cu privire la orice modificare a acestora.
Aceste informații sunt publicate pe un site internet public dedicat administrat de Comisie, în toate limbile UE, și cuprind detalii cu privire la astfel de sancțiuni aplicabile în statele membre ale UE.
__________________
__________________
12 Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 35).
12 Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 35).
Amendamentul 399
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Articolul 25 – alineatul 2
2.  În cazurile prevăzute la alineatul (1), Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili abordări comune în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).
2.  În cazurile prevăzute la alineatul (1), Comisia adoptă acte de punere în aplicare pentru a stabili abordări comune pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 24 alineatul (2).
Amendamentul 400
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 561/2006
Anexa (nouă)
(12a)  Se adaugă următoarea anexă:
„Cerințe minime pentru parcări
Partea A: Infrastructuri de servicii
1)  Toalete cu robinete de apă, curate, în stare de funcționare și verificate în mod regulat:
—  până la 10 locuri, cel puțin un grup sanitar cu patru toalete;
—  de la 10 la 25 de locuri, cel puțin un grup sanitar cu opt toalete;
—  de la 25 la 50 de locuri, cel puțin două grupuri sanitare cu câte 10 toalete fiecare;
—  de la 50 la 75 de locuri, cel puțin două grupuri sanitare cu câte 15 toalete fiecare;
—  de la 75 la 125 de locuri, cel puțin patru grupuri sanitare cu câte 15 toalete fiecare;
—  peste 125 de locuri, cel puțin șase grupuri sanitare cu câte 15 toalete fiecare.
2)  Dușuri curate, în stare de funcționare și verificate în mod regulat:
—  până la 10 locuri, cel puțin un bloc sanitar cu două cabine de duș;
—  de la 25 la 50 de locuri, cel puțin două blocuri sanitare cu câte cinci cabine de duș fiecare;
—  de la 50 la 75 de locuri, cel puțin două blocuri sanitare cu câte 10 cabine de duș fiecare;
—  de la 75 la 125 de locuri, cel puțin patru blocuri sanitare cu câte 12 cabine de duș fiecare;
—  peste 125 de locuri, cel puțin șase blocuri sanitare cu câte 15 cabine de duș fiecare.
3)  Acces adecvat la apă potabilă;
4)  Instalații adecvate pentru gătit, snack-bar sau restaurant;
5)  Magazin cu diverse produse alimentare, băuturi etc. la fața locului sau în apropiere;
6)  Pubele de gunoi, disponibile într-un număr suficient și cu o capacitate adecvată;
7)  Structuri de protecție împotriva ploii sau a soarelui în apropierea zonei de staționare;
8)  Planul pentru situații de urgență/de gestionare a situațiilor de criză/contactele de urgență cunoscute de personal;
9)  Mese de picnic, cu bănci sau alternative, disponibile într-un număr rezonabil;
10)  Serviciu specific de Wi-Fi;
11)  Sistem de rezervare, plată și facturare fără numerar;
12)  Sistem care indică locurile disponibile, atât la fața locului, cât și online;
13)  Instalațiile sunt adaptate atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Partea B: Elemente de securitate
1)  Separarea continuă a zonei de staționare și a împrejurimilor cu garduri sau bariere alternative care împiedică intrarea întâmplătoare și intrarea ilegală intenționată sau care întârzie intrarea;
2)  În parcare se acordă acces numai utilizatorilor și personalului parcării pentru camioane;
3)  Înregistrare digitală de cel puțin 25 cadre pe secundă. Sistemul înregistrează fie continuu, fie în mod de detectare a mișcării.
4)  Sistem CCTV care poate acoperi întreaga zonă protejată și asigura faptul că toate activitățile din apropierea sau la limita zonei protejate pot fi înregistrate în mod clar (imagine de înregistrare CCTV).
5)  Supravegherea locului de către patrule sau prin alte mijloace;
6)  Orice faptă penală trebuie raportată personalului parcării pentru camioane și poliției. Dacă este posibil, vehiculul trebuie să fie reținut pe loc în așteptarea instrucțiunilor poliției;
7)  Benzi de circulație pentru mașini și pietoni, iluminate în permanență;
8)  Siguranța pietonilor în parcări amenajate;
9)  Supravegherea parcării prin controale de securitate adecvate și proporționale;
10)  Numărul (numerele) de telefon clar indicat(e) al(ale) serviciilor de urgență.”
Amendamentul 401
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul -1 (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 1 – alineatul 1
(-1)  Articolul 1 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1.  Prezentul regulament stabilește obligații și cerințe cu privire la construirea, la instalarea, la folosirea, la testarea și la controlul tahografelor utilizate în transportul rutier, cu scopul de a verifica conformitatea cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006, cu Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului14 și cu Directiva 92/6/CEE a Consiliului15.
1.  „Prezentul regulament stabilește obligații și cerințe cu privire la construirea, la instalarea, la folosirea, la testarea și la controlul tahografelor utilizate în transportul rutier, cu scopul de a verifica conformitatea cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006, cu Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului14 și cu Directiva 92/6/CEE a Consiliului15, cu Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, Directiva 92/106/CEE15a a Consiliului, Directiva 96/71/CE și Directiva 2014/67/UE, în măsura în care este vizată detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier, precum și cu Directiva de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier.
__________________
__________________
14 Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier (JO L 80, 23.3.2002, p. 35).
14 Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier (JO L 80, 23.3.2002, p. 35).
15 Directiva 92/6/CEE a Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea și utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule din cadrul Comunității (JO L 57, 2.3.1992, p. 27).
15 Directiva 92/6/CEE a Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea și utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule din cadrul Comunității (JO L 57, 2.3.1992, p. 27).
15a Directiva 92/106/CEE a Consiliului din 7 decembrie 1992 privind stabilirea de norme comune pentru anumite tipuri de transporturi combinate de mărfuri între state membre (JO L 368, 17.12.1992, p. 38).
Amendamentul 402
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul -1 a (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 2 – alineatul 2 – litera ha (nouă)
(-1a)  La articolul 2 alineatul (2), se introduce următoarea literă:
„(ha) «tahograf inteligent» înseamnă un tahograf digital care utilizează un serviciu de poziționare bazat pe un sistem de navigație prin satelit care îi determină în mod automat poziția, în conformitate cu prezentul regulament;”
Amendamentul 403
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – litera -1b (nouă)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 3 – alineatul 4
(-1b)  La articolul 3, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:
4.  La cincisprezece ani de la introducerea cerinței ca vehiculele nou înmatriculate să fie prevăzute cu un tahograf conform articolelor 8, 9 și 10, vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare sunt echipate cu un astfel de tahograf.
„4. Cel mai târziu la1... [JO: trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare], vehiculele enumerate în continuare trebuie să fie echipate cu un tahograf inteligent:
(a)  vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare, echipate cu un tahograf analog;
(b)  vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare, care sunt echipate cu un tahograf digital conform specificațiilor din Anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului, aplicabile până la 30 septembrie 2011; sau
(c)  vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare, care sunt echipate cu un tahograf digital în conformitate cu specificațiile din Anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului, aplicabile începând cu 1 octombrie 2011.”
__________________
Presupunând că pachetul rutier va intra în vigoare în 2019, actul de punere în aplicare al Comisiei privind tahograful inteligent versiunea 2 până în 2019/2020 (a se vedea art. 11 de mai jos), ulterior post-echiparea fiind realizată în etape.
Amendamentul 404
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul -1 c (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 3 – alineatul 4 a (nou)
(-1c)  La articolul 3 se introduce următorul alineat:
„4a. Până la.. [JO: patru ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare și care sunt echipate cu un tahograf digital conform cu Anexa IB la Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului, aplicabilă începând cu 1 octombrie 2012, sunt dotate cu un tahograf inteligent.”
Amendamentul 405
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul -1 d (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 3 – alineatul 4 b (nou)
(-1d)  La articolul 3 se introduce următorul alineat:
„4b. Până la.. [JO: cinci ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], vehiculele care circulă într-un stat membru diferit de statul lor membru de înmatriculare și care sunt echipate cu un tahograf inteligent conform cu Anexa IC la Regulamentul (UE) de punere în aplicare al Comisiei nr. 2016/7991 sunt dotate cu un tahograf inteligent.”
_____________________________
1 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/799 al Comisiei din 18 martie 2016 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor pentru construirea, testarea, instalarea, operarea și repararea tahografelor și a componentelor acestora (JO L 139, 26.5.2016, p. 1).
Amendamentul 406
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul -1 e (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 4 – alineatul 2 – liniuța 3 a (nouă)
(-1e)   La articolul 4 alineatul (2), se introduce următoarea liniuță:
„- au suficientă capacitate de memorie pentru stocarea tuturor datelor necesare conform prezentului regulament;”
Amendamentul 407
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul -1 f (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 7 – alineatul 1
(-1f)  la articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
1.  Statele membre se asigură că prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul prezentului regulament se efectuează exclusiv în scopul verificării respectării prezentului regulament și a Regulamentului (CE) nr. 561/2006, în conformitate cu Directivele 95/46/CE și 2002/58/CE și sub supravegherea autorității de supraveghere a statului membru menționate la articolul 28 din Directiva 95/46/CE.
„1. Statele membre se asigură că prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul prezentului regulament se efectuează exclusiv în scopul verificării respectării prezentului regulament și a Regulamentului (CE) nr. 561/2006, a Directivei 2002/15/CE, a Directivei 92/6/CEE a Consiliului, a Directivei 92/106/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1072/2009, a Directivei 96/71/CE și a Directivei 2014/67/UE în măsura în care este vizată detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier, precum și a Directivei de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 și cu Directiva 2002/58/CE și sub supravegherea autorității de supraveghere a statului membru menționate la articolul 51 din Regulamentul (UE) 2016/679.
Amendamentul 408
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul -1 g (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 7 – alineatul 2 – partea introductivă
(-1g)  La articolul 7, partea introductivă a alineatului 2 se înlocuiește cu următorul text:
2.  Statele membre se asigură în special că datele cu caracter personal sunt protejate împotriva utilizărilor diferite de cele strict legate de prezentul regulament și de Regulamentul (CE) nr. 561/2006, în conformitate cu alineatul (1), în ceea ce privește:
„2. Statele membre se asigură în special că datele cu caracter personal sunt protejate împotriva utilizărilor diferite de cele strict legate de prezentul regulament și de Regulamentul (CE) nr. 561/2006, de Directiva 2002/15/CE, de Directiva 92/6/CEE a Consiliului, de Directiva 92/106/CEE a Consiliului, de Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, de Directiva 96/71/CE și de Directiva 2014/67/UE în măsura în care este vizată detașarea lucrătorilor în sectorul transportului rutier, precum și de Directiva de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier, în conformitate cu alineatul (1), în ceea ce privește:
Amendamentul 409
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 1 – liniuța 2
–  la fiecare trei ore de durată cumulată de conducere și de fiecare dată când vehiculul trece frontiera;
–  la fiecare trei ore de durată cumulată de conducere și de fiecare dată când vehiculul trece frontiera unui stat membru;
Amendamentul 410
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 1 – liniuța 2 a (nouă)
–  de fiecare dată când vehiculul desfășoară activități de încărcare sau descărcare;
Amendamentul 411
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 1 a (nou)
(1a)  La articolul 8 alineatul (1) se introduce următorul paragraf:
Pentru a facilita verificarea de către autoritățile de control a respectării normelor, tahograful inteligent înregistrează, de asemenea, dacă vehiculul a fost utilizat pentru transportul de mărfuri sau călători, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 561/2006.
Amendamentul 412
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 b (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 8 – alineatul 1 – paragraful 2 a (nou)
(1b)  La articolul 8 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Vehicule înmatriculate pentru prima dată la... [24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare] sunt dotate cu tahograf în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) primul paragraf a doua liniuță și cu articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament.”;
Amendamentul 413/rev
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 c (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 9 – alineatul 2
(1c)  La articolul 9, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  La cincisprezece ani după introducerea cerinței ca vehiculele nou înmatriculate să fie prevăzute cu un tahograf în conformitate cu prezentul articol și cu articolele 8 și 10, statele membre își dotează autoritățile de control într-o măsură corespunzătoare cu echipamente de detectare timpurie la distanță necesare pentru a permite comunicarea datelor menționată în prezentul articol, ținând seama de cerințele și strategiile lor specifice de asigurare a aplicării. Până la acel moment, statele membre pot decide dacă dotează autoritățile lor de control cu echipamentul respectiv de detectare timpurie la distanță.
„2. Până la [JO: un an de la intrarea în vigoare a prezentului regulament], statele membre își dotează autoritățile de control într-o măsură corespunzătoare cu echipamente de detectare timpurie la distanță necesare pentru a permite comunicarea datelor menționată în prezentul articol, ținând seama de cerințele și strategiile lor specifice de asigurare a aplicării. Până la acel moment, statele membre pot decide dacă dotează autoritățile lor de control cu echipamentul respectiv de detectare timpurie la distanță.
Amendamentul 414
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 d (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 9 – alineatul 3
(1d)  La articolul 9, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:
3.  Comunicarea menționată la alineatul (1) se stabilește cu tahograful numai la cererea echipamentului autorităților de control. Aceasta este securizată pentru a asigura integritatea datelor și autentificarea aparaturii de înregistrare și de control. Accesul la datele comunicate este limitat la autoritățile de control autorizate să verifice încălcările Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și ale prezentului regulament și la ateliere în măsura în care este necesar pentru verificarea bunei funcționări a tahografului.
„3. Comunicarea menționată la alineatul (1) se stabilește cu tahograful numai la cererea echipamentului autorităților de control. Aceasta este securizată pentru a asigura integritatea datelor și autentificarea aparaturii de înregistrare și de control. Accesul la datele comunicate este limitat la autoritățile de control autorizate să verifice încălcările actelor juridice ale Uniunii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) și ale prezentului regulament și la ateliere în măsura în care este necesar pentru verificarea bunei funcționări a tahografului.
Amendamentul 415
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 e (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 11 – alineatul 1
(1e)  La articolul 11, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:
Pentru a se asigura că tahografele inteligente respectă principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament, Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate necesare pentru aplicarea uniformă a articolelor 8, 9 și 10, excluzând orice dispoziții care ar prevedea înregistrarea unor date suplimentare de către tahograf. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 42 alineatul (3).
„Pentru a se asigura că tahografele inteligente respectă principiile și cerințele prevăzute în prezentul regulament, Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate necesare pentru aplicarea uniformă a articolelor 8, 9 și 10, excluzând orice dispoziții care ar prevedea înregistrarea unor date suplimentare de către tahograf.”;
Până la... [JO: 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament de modificare], Comisia adoptă acte de punere în aplicare care prevăd normele detaliate pentru înregistrarea tuturor trecerilor de frontieră ale vehiculului, în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) primul paragraf a doua liniuță și cu articolul 8 alineatul (1) al doilea paragraf.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 42 alineatul (3).
Amendamentul 416
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 f (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 34 – alineatul 5 – litera b – punctul (iv)
(1f)  la articolul 34 alineatul (5), litera (b), punctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:
(iv)  cu semnul 20190404-P8_TA-PROV(2019)0340_RO-p0000002.png: pauzele sau repausul.
„(iv) cu semnul 20190404-P8_TA-PROV(2019)0340_RO-p0000003.png: pauzele, repausul, concediul anual sau concediul medical,
cu semnul „traseu parcurs pe feribot/în tren”: În plus față de semnul 20190404-P8_TA-PROV(2019)0340_RO-p0000004.png: perioada de repaus pe feribot sau în tren, astfel cum se prevede la articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 561/2006.”
Amendamentul 417
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 34 – alineatul 7 - paragraful 1
7.  Conducătorul auto introduce în tahograful digital simbolurile țărilor în care a început și s-a încheiat ziua de lucru, precum și locul și momentul în care conducătorul auto a trecut o frontieră în vehicul, la sosirea la locul de oprire corespunzător. Statele membre pot solicita conducătorilor de vehicule care efectuează operațiuni de transport pe teritoriul lor să adauge la simbolul țării specificații geografice mai detaliate, cu condiția ca statele membre respective să fi notificat Comisiei acele specificații geografice detaliate înainte de 1 aprilie 1998.
7.  În cazul în care tahograful nu este în măsură să înregistreze automat trecerea frontierei, conducătorul auto, la primul loc de oprire posibil și disponibil, introduce simbolurile țărilor în care a început și s-a încheiat ziua de lucru, precum și locul și momentul în care conducătorul auto a trecut o frontieră. Codul țării după trecerea unei frontiere într-o nouă țară se înscrie la poziția BEGIN din tahograf. Statele membre pot solicita conducătorilor de vehicule care efectuează operațiuni de transport pe teritoriul lor să adauge la simbolul țării specificații geografice mai detaliate, cu condiția ca statele membre respective să fi notificat Comisiei acele specificații geografice detaliate înainte de 1 aprilie 1998.
Amendamentul 418
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 a (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 34 – alineatul 7 a (nou)
(2a)   La articolul 34, se adaugă următorul alineat:
„7a. Conducătorii auto primesc instruire cu privire la modul de utilizare corectă a unui tahograf în vederea utilizării integrale a echipamentului. Conducătorul auto nu trebuie să fie responsabil de costul instruirii, care ar trebui să fie asigurată de angajator."
Amendamentul 419
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 b (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 34 – alineatul 7 b (nou)
(2b)   La articolul 34, se adaugă următorul alineat:
„7b. Cât mai multe autorități de control ar trebui să fie instruite cu privire la modul corect de citire și monitorizare a unui tahograf.”
Amendamentul 420
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 c (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 36 – alineatul 1 – punctul i
(2c)  la articolul 36 alineatul (1), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:
(i)   foile de înregistrare din ziua în curs și cele pe care conducătorul auto le-a utilizat pe parcursul celor 28 de zile precedente;
„(i) foile de înregistrare din ziua în curs și cele pe care conducătorul auto le-a utilizat pe parcursul celor 56 de zile precedente;
Amendamentul 421
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 d (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 36 – alineatul 1 – punctul iii
(2d)  La articolul 36 alineatul (1), punctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:
(iii)  orice informație înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 28 de zile precedente, în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006;
„(iii) orice informație înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 56 de zile precedente, în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006.”
Amendamentul 422
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 e (nou)
Regulamentul (UE) nr. 165/2014
Articolul 36 – alineatul 2 – punctul ii
(2e)  La articolul 36 alineatul (2), punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:
(ii)   orice informație înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 28 de zile precedente, în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006;
„(ii) orice informație înregistrată manual și orice document imprimat în timpul zilei în curs și pe parcursul celor 56 de zile precedente, în conformitate cu prezentul regulament și cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006.”

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 45.
(2) JO C 176, 23.5.2018, p. 57.


Adaptarea la evoluțiile din sectorul transportului rutier ***I
PDF 247kWORD 93k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 și a Regulamentului (CE) nr. 1072/2009 în vederea adaptării lor la evoluțiile sectorului (COM(2017)0281 – C8-0169/2017 – 2017/0123(COD))
P8_TA-PROV(2019)0341A8-0204/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0281),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0169/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 ianuarie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 1 februarie 2018(2),

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (A8-0204/2018),

1.  adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Textul propus de Comisie   Amendamentul
Amendamentul 110
Propunere de regulament
Considerentul 2
(2)  Până în prezent, cu excepția cazului în care legislația națională prevede dispoziții diferite, normele privind accesul la ocupația de operator de transport rutier nu se aplică întreprinderilor care își desfășoară activitatea de operator de transport rutier numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau utilizând combinații de vehicule care nu depășesc această limită. Numărul acestor întreprinderi active în domeniul operațiunilor de transport atât la nivel național, cât și la nivel și internațional cunoaște o creștere. În consecință, o serie de state membre au decis să aplice normele privind accesul la ocupația de operator de transport rutier, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, și acestei categorii de întreprinderi. Pentru a se asigura un nivel minim de profesionalism în sectorul transportatorilor care utilizează autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone prin intermediul unor norme comune și, implicit, pentru a se armoniza condițiile de concurență între toți operatorii, această dispoziție ar trebui eliminată, iar cerințele referitoare la sediul real și stabil și la capacitatea financiară adecvată ar trebui să devină obligatorii.
(2)  Până în prezent, cu excepția cazului în care legislația națională prevede dispoziții diferite, normele privind accesul la ocupația de operator de transport rutier nu se aplică întreprinderilor care își desfășoară activitatea de operator de transport rutier numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, nu depășește 3,5 tone. Numărul acestor întreprinderi cunoaște o creștere. În consecință, o serie de state membre au decis să aplice normele privind accesul la ocupația de operator de transport rutier, prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1071/2009, și acestei categorii de întreprinderi. Pentru a evita eventualele lacune și a se asigura un nivel minim de profesionalism în sectorul transportatorilor care utilizează autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone pentru transportul internațional, prin intermediul unor norme comune și, implicit, pentru a se armoniza condițiile de concurență între toți operatorii, iar cerințele pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier ar trebui să se aplice în mod egal, evitând, totodată, o sarcină administrativă disproporționată. Deoarece prezentul regulament se aplică numai întreprinderilor care transportă mărfuri contra cost în numele unui terț, această dispoziție nu se referă la întreprinderile care desfășoară operațiuni de transport pe cont propriu.
Amendamentul 111
Propunere de regulament
Considerentul 2 a (nou)
(2a)  În evaluarea impactului pe care a efectuat-o, Comisia estimează că întreprinderile vor realiza economii în valoare de 2,7 până la 5,2 miliarde EUR în perioada 2020-2035.
Amendamentul 112
Propunere de regulament
Considerentul 4
(4)  Este necesar să se garanteze că operatorii de transport rutier stabiliți într-un stat membru au o prezență reală și continuă în acel stat membru și își desfășoară activitatea din locul respectiv. Prin urmare, și în virtutea experienței anterioare, este necesar să se clarifice dispozițiile referitoare la existența unui sediu real și stabil.
(4)  Pentru a combate fenomenul așa-numitelor societăți de tip „cutie poștală” și a garanta concurența loială și condiții de concurență echitabile pe piața internă, sunt necesare criterii mai clare referitoare la sediu, monitorizarea și asigurarea respectării normelor mai intensive și îmbunătățirea cooperării între statele membre. Operatorii de transport rutier stabiliți într-un stat membru ar trebui să aibă o prezență reală și continuă în acel stat membru și își desfășoare în mod real operațiunile de transport și să realizeze activități substanțiale din locul respectiv. Prin urmare, și în virtutea experienței anterioare, este necesar să se clarifice și să se întărească dispozițiile referitoare la existența unui sediu real și stabil, evitând, totodată, o sarcină administrativă disproporționată.
Amendamentul 113
Propunere de regulament
Considerentul 7
(7)  Având în vedere potențialul lor de a afecta în mod considerabil piața transportului rutier de mărfuri, precum și protecția socială a lucrătorilor, încălcările grave ale normelor Uniunii privind detașarea lucrătorilor și legislația aplicabilă obligațiilor contractuale ar trebui adăugate în categoria elementelor relevante pentru evaluarea bunei reputații.
(7)  Având în vedere potențialul lor de a afecta în mod considerabil piața transportului rutier de mărfuri, precum și protecția socială a lucrătorilor, încălcările grave ale normelor Uniunii privind detașarea lucrătorilor, cabotajul și legislația aplicabilă obligațiilor contractuale ar trebui adăugate în categoria elementelor relevante pentru evaluarea bunei reputații.
Amendamentul 114
Propunere de regulament
Considerentul 10
(10)  Întreprinderile care desfășoară activități de operator de transport rutier de mărfuri numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau utilizând combinații de vehicule care nu depășesc această limită ar trebui să aibă un nivel minim de capacitate financiară, pentru a garanta că au mijloacele necesare desfășurării de operațiuni în mod stabil și pe termen lung. Cu toate acestea, dat fiind că operațiunile respective sunt, în general, de dimensiuni limitate, cerințele aferente ar trebui să fie mai puțin stricte decât cele aplicabile operatorilor care utilizează vehicule sau combinații de vehicule peste această limită.
(10)  Întreprinderile care desfășoară activități de operator de transport rutier de mărfuri numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 tone și 3,5 tone și care desfășoară operațiuni de transport internațional, ar trebui să aibă un nivel minim de capacitate financiară, pentru a garanta că au mijloacele necesare desfășurării de operațiuni în mod stabil și pe termen lung. Cu toate acestea, dat fiind că operațiunile efectuate cu aceste vehicule sunt, în general, de dimensiuni limitate, cerințele aferente ar trebui să fie mai puțin stricte decât cele aplicabile operatorilor care utilizează vehicule sau combinații de vehicule peste această limită.
Amendamentul 115
Propunere de regulament
Considerentul 11
(11)  Informațiile privind operatorii de transport conținute de registrele electronice naționale ar trebui să fie cât mai complete cu putință, pentru a permite autorităților naționale însărcinate cu asigurarea aplicării normelor relevante să aibă o imagine de ansamblu suficientă asupra operatorilor care fac obiectul investigațiilor. În mod special, informațiile privind numărul de înmatriculare al vehiculelor aflate la dispoziția operatorilor, numărul angajaților acestora, categoria de risc, precum și informațiile financiare de bază referitoare la aceștia ar trebui să permită asigurarea mai eficientă a aplicării la nivel național și transfrontalier a dispozițiilor Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009 și (CE) nr. 1072/2009. Normele privind registrul electronic național ar trebui, prin urmare, să fie modificate în consecință.
(11)  Informațiile privind operatorii de transport conținute de registrele electronice naționale ar trebui să fie complete și actualizate, pentru a permite autorităților naționale însărcinate cu asigurarea aplicării normelor relevante să aibă o imagine de ansamblu suficientă asupra operatorilor care fac obiectul investigațiilor. În mod special, informațiile privind numărul de înmatriculare al vehiculelor aflate la dispoziția operatorilor, numărul angajaților acestora și categoria de risc ar trebui să permită asigurarea mai eficientă a aplicării la nivel național și transfrontalier a dispozițiilor Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009 și (CE) nr. 1072/2009, precum și a altor acte legislative pertinente ale Uniunii. În plus, pentru a le oferi funcționarilor însărcinați cu asigurarea respectării legii, inclusiv celor care desfășoară controale în trafic, o imagine de ansamblu clară și completă privind operatorii de transport verificați, ar trebui să li se acorde acces direct și în timp real la toate informațiile pertinente. Prin urmare, registrele electronice naționale ar trebui să fie cu adevărat interoperabile, iar datele incluse în acestea ar trebui să fie accesibile direct și în timp real tuturor funcționarilor responsabili cu asigurarea respectării legii din toate statele membre. Normele privind registrul electronic național ar trebui, prin urmare, să fie modificate în consecință.
Amendamentul 116
Propunere de regulament
Considerentul 13
(13)  Normele privind transportul național efectuat cu titlu temporar de către transportatori care nu sunt rezidenți într-un stat membru gazdă („cabotaj”) ar trebui să fie clare, simple și ușor de pus în aplicare, menținând totodată, în linii mari, nivelul de liberalizare atins până în prezent.
(13)  Normele privind transportul național efectuat cu titlu temporar de către transportatori care nu sunt rezidenți într-un stat membru gazdă („cabotaj”) ar trebui să fie clare, simple și ușor de pus în aplicare.
Amendamentul 117
Propunere de regulament
Considerentul 14
(14)  În acest scop, dar și pentru a facilita controalele și a elimina incertitudinea, limitarea numărului de operațiuni de cabotaj ulterioare unui transport internațional ar trebui eliminată, iar numărul de zile disponibile pentru astfel de operațiuni ar trebui redus.
(14)  Pentru a evita deplasările fără încărcătură, operațiunile de cabotaj ar trebui să fie permise, sub rezerva anumitor restricții, în statul membru gazdă. În acest scop, dar și pentru a facilita controalele și a elimina incertitudinea, limitarea numărului de operațiuni de cabotaj ulterioare unui transport internațional ar trebui eliminată, iar numărul de zile disponibile pentru astfel de operațiuni ar trebui redus.
Amendamentul 118
Propunere de regulament
Considerentul 14 a (nou)
(14a)  Pentru a împiedica desfășurarea sistematică a operațiunilor de cabotaj, care ar putea crea o activitate permanentă sau continuă care denaturează piața națională, perioada disponibilă pentru operațiunile de cabotaj într-un stat membru gazdă ar trebui redusă. În plus, transportatorii nu ar trebui să fie autorizați să efectueze noi operațiuni de cabotaj în același stat membru gazdă într-o anumită perioadă de timp și până când nu au efectuat un nou transport internațional care provine din statul membru în care este stabilită întreprinderea. Această dispoziție nu aduce atingere desfășurării operațiunilor de transport internațional.
Amendamentul 119
Propunere de regulament
Considerentul 15
(15)  Mijloacele prin care operatorii de transport rutier pot face dovada respectării normelor privind operațiunile de cabotaj ar trebui să fie clarificate. Utilizarea și transmiterea de informații electronice privind transportul ar trebui să fie recunoscute drept astfel de mijloace, fapt care ar urma să simplifice furnizarea de dovezi pertinente și prelucrarea acestora de către autoritățile competente. Formatul utilizat în acest scop ar trebui să asigure fiabilitatea și autenticitatea. Având în vedere utilizarea tot mai intensă a schimbului electronic eficient de informații în domeniul transportului și al logisticii, este important să se asigure coerența cadrelor de reglementare și a dispozițiilor care vizează simplificarea procedurilor administrative.
(15)  Asigurarea eficientă și eficace a respectării normelor reprezintă o condiție prealabilă pentru o concurență loială în cadrul pieței interne. O mai mare digitalizare a instrumentelor de asigurare a respectării normelor este esențială pentru a elibera capacități de asigurare a respectării legii, a reduce sarcinile administrative inutile ale operatorilor de transport internațional, în special ale IMM-urilor, a viza mai bine operatorii de transport cu grad ridicat de risc și a depista practicile frauduloase. Pentru ca documentele de transport să urmeze abordarea „fără hârtie”, utilizarea documentelor electronice ar trebui să devină în viitor o regulă, în special utilizarea scrisorii de trăsură electronică în temeiul Convenției privind contractul de transport internațional rutier de mărfuri (e-CMR). Mijloacele prin care operatorii de transport rutier pot face dovada respectării normelor privind operațiunile de cabotaj ar trebui să fie clarificate. Utilizarea și transmiterea de informații electronice privind transportul ar trebui să fie recunoscute drept astfel de mijloace, fapt care ar urma să simplifice furnizarea de dovezi pertinente și prelucrarea acestora de către autoritățile competente. Formatul utilizat în acest scop ar trebui să asigure fiabilitatea și autenticitatea. Având în vedere utilizarea tot mai intensă a schimbului electronic eficient de informații în domeniul transportului și al logisticii, este important să se asigure coerența cadrelor de reglementare și a dispozițiilor care vizează simplificarea procedurilor administrative.
Amendamentul 120
Propunere de regulament
Considerentul 15 a (nou)
(15a)  Introducerea rapidă a tahografului inteligent are o importanță capitală, deoarece va permite autorităților de aplicare a legii care efectuează controale în trafic să detecteze mai repede și mai eficient încălcări și anomalii, fapt ce ar duce la o asigurare mai eficientă a respectării prezentului regulament.
Amendamentul 121
Propunere de regulament
Considerentul 16
(16)  Întreprinderile de transport sunt destinatarele normelor privind transportul internațional și, ca atare, suportă consecințele oricărei încălcări săvârșite de către acestea. Cu toate acestea, pentru a preveni abuzurile săvârșite de întreprinderile care contractează servicii de transport de la operatori de transport rutier de mărfuri, statele membre ar trebui să prevadă totodată sancțiuni pentru expeditori și agenți de expediție în cazul în care aceștia contractează în cunoștință de cauză servicii de transport care presupun încălcarea dispozițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1072/2009.
(16)  Întreprinderile de transport sunt destinatarele normelor privind transportul internațional și, ca atare, suportă consecințele oricărei încălcări săvârșite de către acestea. Cu toate acestea, pentru a preveni abuzurile săvârșite de întreprinderile care contractează servicii de transport de la operatori de transport rutier de mărfuri, statele membre ar trebui să prevadă totodată sancțiuni pentru expeditori, agenți de expediție, contractanți și subcontractanți în cazul în care au cunoștință de faptul că aceștia comandă servicii de transport care presupun încălcarea dispozițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1072/2009. Atunci când întreprinderile care contractează servicii de transport comandă aceste servicii de la întreprinderi de transport cu categoria de risc scăzută, răspunderea lor ar trebui redusă.
Amendamentul 122
Propunere de regulament
Considerentul 16 a (nou)
(16a)   Autoritatea Europeană a Muncii propusă [...] are ca obiectiv sprijinirea și facilitarea cooperării și a schimbului de informații între autoritățile naționale competente, în vederea asigurării eficace a respectării legislației relevante a Uniunii. Pentru a sprijini și a facilita asigurarea respectării prezentului regulament, Autoritatea poate juca un rol important în sprijinirea schimbului de informații dintre autoritățile competente, în susținerea statelor membre în vederea consolidării capacităților, prin schimburi de personal și formare, și în sprijinirea statelor membre în ceea ce privește organizarea de controale concertate. Acest lucru ar consolida încrederea reciprocă între statele membre, ar îmbunătăți cooperarea eficace dintre autoritățile competente și ar contribui la combaterea fraudelor și a abuzurilor legate de norme.
Amendamentul 123
Propunere de regulament
Considerentul 16 b (nou)
(16b)   Legislația în domeniul transportului rutier ar trebui consolidată pentru a se asigura o bună aplicare și respectare a Regulamentului ROMA I, astfel încât contractele de muncă să reflecte locul de muncă obișnuit al angajaților. În plus față de Regulamentul ROMA I și în legătură directă cu acesta sunt normele fundamentale ale Regulamentului (CE) nr. 1071/2009 care vizează combaterea societăților de tip „cutie poștală” și asigurarea unor criterii adecvate de stabilire pentru întreprinderi. Aceste norme trebuie consolidate pentru a garanta drepturile angajaților atunci când lucrează temporar în afara țării lor de muncă obișnuită și pentru a asigura o concurență loială între întreprinderile de transport.
Amendamentul 124
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a – subpunctul i
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 1 – alineatul 4 – litera a
(i)  litera (a) se elimină;
(i)  litera (a) se înlocuiește cu următorul text:
(a)  întreprinderilor care își desfășoară activitatea de operator de transport rutier de marfă numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este sub 2,4 tone;
(aa)  întreprinderilor care își desfășoară activitatea de operator de transport rutier de marfă numai cu ajutorul unor autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este sub 3,5 tone și care desfășoară exclusiv operațiuni de transport național;
Amendamentul 125
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera a – subpunctul ii
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 1 – alineatul 4 – litera b – paragraful 2
Orice transport rutier pentru care nu se primește o remunerație și care nu creează niciun fel de venituri, cum ar fi transportul de persoane în scopuri caritabile sau exclusiv pentru uz personal, este considerat drept transport exclusiv în scopuri necomerciale;”;
Orice transport rutier al cărui scop nu este de a genera un profit pentru conducătorul auto sau pentru alte persoane, cum ar fi cazul în care serviciul este furnizat în scopuri caritabile sau filantropice, este considerat drept transport exclusiv în scopuri necomerciale;
Amendamentul 126
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 1 – litera b
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 1 – alineatul 6
(b)  se adaugă următorul alineat (6):
eliminat
„6. Articolul 3 alineatul (1) literele (b) și (d) și articolele 4, 6, 8, 9, 14, 19 și 21 nu se aplică întreprinderilor care desfășoară ocupația de operator de transport rutier de marfă utilizând numai autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone.
Cu toate acestea, statele membre au posibilitatea:
(a)  de a solicita acestor întreprinderi să aplice parțial sau integral dispozițiile menționate la primul paragraf;
(b)  de a reduce limita menționată la primul paragraf pentru toate sau pentru o parte din categoriile de operațiuni de transport rutier.”;
Amendamentul 127
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera a
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 5 – paragraful 1 – litera a
„(a) să aibă un sediu în incinta căruia își păstrează principalele documente de lucru, în special documentele comerciale, documentele contabile, documentele de gestionare a personalului, contractele de muncă, documente conținând date referitoare la perioadele de conducere și perioadele de repaus și orice alte documente la care trebuie să aibă acces autoritatea competentă în scopul verificării respectării condițiilor prevăzute de prezentul regulament;”;
„(a) să aibă un sediu adecvat, proporțional cu activitățile întreprinderii, în incinta căruia poate să aibă acces la originalele principalelor documente de lucru, în format electronic sau în orice alt format, în special documentele comerciale, documentele contabile, documentele de gestionare a personalului, contractele de muncă, documentele de asigurări sociale, documente conținând date referitoare la cabotaj, detașări și la perioadele de conducere și perioadele de repaus și orice alte documente la care trebuie să aibă acces autoritatea competentă în scopul verificării respectării condițiilor prevăzute de prezentul regulament;”;
Amendamentul 128
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera aa (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 5 – paragraful 1 – litera aa (nouă)
(aa)  se introduce următoarea literă:
„(aa) vehiculele menționate la litera (b) efectuează, în cadrul unui contract de transport, cel puțin o încărcare sau o descărcare de mărfuri o dată la patru săptămâni în statul membru de stabilire;”;
Amendamentul 129
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera b
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 5 – paragraful 1 – litera c
„(c) să își desfășoare efectiv și permanent activitățile administrative și comerciale cu echipamentele și instalațiile administrative corespunzătoare la sediul situat în statul membru respectiv;”;
„(c) să își desfășoare efectiv și permanent activitățile administrative și comerciale cu echipamentele și instalațiile corespunzătoare la sediul menționat la litera (a), situat în statul membru respectiv;”;
Amendamentul 130
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera c
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 5 – paragraful 1 – litera d
„(d) să gestioneze operațiunile de transport efectuate cu vehiculele menționate la litera (b) cu ajutorul echipamentelor tehnice corespunzătoare situate în statul membru respectiv;”;
„(d) să gestioneze efectiv și permanent operațiunile de transport efectuate utilizând vehiculele menționate la litera (b) cu ajutorul echipamentelor tehnice corespunzătoare situate în statul membru respectiv;”;
Amendamentul 131
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera da (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 5 – paragraful 1 – litera f (nouă)
(da)  se adaugă următoarea literă (f):
„(f) să aibă o legătură clară între operațiunile de transport efectuate și statul membru de stabilire, un centru de exploatare și acces la suficiente locuri de parcare pentru a fi utilizate în mod regulat de vehiculele menționate la litera (b);”;
Amendamentul 132
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera db (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 5 – paragraful 1 – litera g (nouă)
(db)  se adaugă următoarea literă (g):
„(g) să recruteze și să angajeze șoferi în temeiul legii aplicabile contractelor de muncă a statului membru respectiv;”;
Amendamentul 133
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 3 – litera dc (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 5 – paragraful 1 – litera h (nouă)
(dc)  se adaugă următoarea literă (h):
„(h) să se asigure că sediul este locul în care sau din care lucrătorii își desfășoară în mod obișnuit activitatea, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului1a și/sau Convenția de la Roma.
_______________________
1a Regulamentul (CE) nr. 593/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 iunie 2008 privind legea aplicabilă obligațiilor contractuale (Roma I), (JO L 177, 4.7.2008, p. 6).”
Amendamentul 134
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – litera a – subpunctul iii
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 6 – alineatul 1 – paragraful 3 – litera b
(iii)  la litera (b) de la al treilea paragraf, se adaugă următoarele puncte (xi) și (xii):
(iii)  la litera (b) de la al treilea paragraf, se adaugă următoarele puncte (xi), (xii) și (xiii):
„(xi) detașarea lucrătorilor;
„(xi) detașarea lucrătorilor;
(xii)  legea aplicabilă obligațiilor contractuale.”;
(xii)  legea aplicabilă obligațiilor contractuale;
(xiii)  cabotajul.”;
Amendamentul 135
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 4 – litera c
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 6 – alineatul 2 a – paragraful 2 – litera b
(b)  definește gradul de gravitate a încălcărilor în funcție de potențialul acestora de a genera un pericol de moarte sau de vătămări grave și de a denatura concurența pe piața transporturilor rutiere, inclusiv prin subminarea condițiilor de muncă ale lucrătorilor din transporturi;
(b)  definește gradul de gravitate a încălcărilor în funcție de potențialul acestora de a genera un pericol de moarte sau de vătămări grave sau de a denatura concurența pe piața transporturilor rutiere, inclusiv prin subminarea condițiilor de muncă ale lucrătorilor din transporturi;
Amendamentul 136
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera a
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 7 – alineatul 1 – paragraful 1
„În vederea respectării cerinței stabilite la articolul 3 alineatul (1) litera (c), o întreprindere trebuie să fie capabilă în permanență să-și onoreze obligațiile financiare pe parcursul exercițiului financiar anual. Întreprinderea trebuie să demonstreze, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor sau de o persoană acreditată în mod corespunzător, că dispune în fiecare an de capital propriu în valoare totală de cel puțin 9 000 EUR pentru un singur vehicul utilizat și de 5 000 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat. Întreprinderile care desfășoară ocupația de operator de transport rutier de marfă utilizând numai autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone trebuie să demonstreze, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor sau de o persoană acreditată în mod corespunzător, că dispun în fiecare an de capital propriu în valoare totală de cel puțin 1 800 EUR pentru un singur vehicul utilizat și de 900 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat.;
„În vederea respectării cerinței stabilite la articolul 3 alineatul (1) litera (c), o întreprindere trebuie să fie capabilă în permanență să-și onoreze obligațiile financiare pe parcursul exercițiului financiar anual. Întreprinderea trebuie să demonstreze, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor sau de o persoană acreditată în mod corespunzător, că dispune în fiecare an de capital propriu în valoare totală de cel puțin 9 000 EUR pentru un singur vehicul utilizat, de 5 000 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat a cărui masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, depășește 3,5 tone și de 900 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat a cărui masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone. Întreprinderile care desfășoară ocupația de operator de transport rutier de marfă utilizând numai autovehicule a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone demonstrează, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor sau de o persoană acreditată în mod corespunzător, că dispun în fiecare an de capital propriu în valoare totală de cel puțin 1 800 EUR pentru un singur vehicul utilizat și de 900 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat.;
Amendamentul 137
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 – litera b
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 7 – alineatul 2 – paragraful 1
2.  Prin derogare de la alineatul (1), în lipsa conturilor anuale certificate, autoritatea competentă acceptă ca o întreprindere să-și demonstreze capacitatea financiară printr-un certificat, cum ar fi o garanție bancară, un document eliberat de o instituție financiară care stabilește accesul la credit în numele întreprinderii sau alt document obligatoriu care atestă că întreprinderea are la dispoziție sumele stabilite la alineatul (1) primul paragraf.;
2.  Prin derogare de la alineatul (1), în lipsa conturilor anuale certificate, autoritatea competentă acceptă ca o întreprindere să-și demonstreze capacitatea financiară printr-un certificat, cum ar fi o garanție bancară sau o asigurare, inclusiv o asigurare de răspundere profesională, eliberat de una sau mai multe bănci sau de alte instituții financiare, inclusiv societăți de asigurare, sau alt document obligatoriu care oferă o garanție personală și solidară pentru întreprindere în ceea ce privește sumele stabilite la alineatul (1) primul paragraf;
Amendamentul 138
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 5 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 8 – alineatul 5
(5a)  La articolul 8, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
Statele membre pot promova formarea periodică în domeniile enumerate în anexa I, la intervale de zece ani, pentru a garanta că managerii de transport sunt la curent cu evoluțiile din sector.
„Statele membre pot promova formarea periodică în domeniile enumerate în anexa I, la intervale de trei ani, pentru a garanta că persoana sau persoanele menționată(e) la alineatul (1) sunt la curent în mod suficient cu evoluțiile din sector.
Amendamentul 139
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 8
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 12 – alineatul 2 – paragraful 2
(8)  La articolul 12 alineatul (2), al doilea paragraf se elimină.
(8)  La articolul 12 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:
„Statele membre desfășoară controale cel puțin o dată la trei ani pentru a verifica dacă întreprinderile îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 3.”
Amendamentul 140
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 10 (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 14 – alineatul 2
(10a)   La articolul 14, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  Până la luarea unei măsuri de reabilitare în conformitate cu dispozițiile naționale relevante, certificatul de competență profesională, menționat la articolul 8 alineatul (8), al managerului de transport declarat inapt, își pierde valabilitatea în toate statele membre.
2.  Până la luarea unei măsuri de reabilitare în conformitate cu dispozițiile relevante din legislația națională, certificatul de competență profesională, menționat la articolul 8 alineatul (8), al managerului de transport declarat inapt, își pierde valabilitatea în toate statele membre. Comisia întocmește o listă a măsurilor de reabilitare pentru restabilirea bunei reputații.
Amendamentul 141
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul -ia (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 16 – alineatul 2 – litera c
(-ia)  litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
(c)  numele managerilor de transport desemnați pentru a îndeplini cerințele de bună reputație și competență profesională sau, după caz, numele unui reprezentant legal;
(c)  numele managerilor de transport desemnați pentru a îndeplini cerințele prevăzute la articolul 3 privind buna reputație și competență profesională sau, după caz, numele unui reprezentant legal;
Amendamentul 142
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul i
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 16 – alineatul 2 – litera h
(h)  numărul de angajați;
(h)  numărul de persoane angajate în întreprindere pe parcursul ultimului an calendaristic;
Amendamentul 143
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul ia (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 16 – alineatul 2 – litera j a (nouă)
(ia)  se adaugă următoarea literă (ja):
(ja)   contractele de muncă ale șoferilor internaționali din ultimele șase luni;
Amendamentul 144
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul ii
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 16 – alineatul 2 – paragraful 2
Statele membre pot opta pentru păstrarea în registre separate a datelor menționate la primul paragraf literele (e)-(j). În acest caz, datele relevante sunt disponibile la cerere sau sunt accesibile în mod direct tuturor autorităților competente din statul membru în cauză. Informațiile solicitate trebuie furnizate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii. Datele menționate la primul paragraf literele (a)-(d) sunt accesibile publicului, în conformitate cu dispozițiile relevante privind protecția datelor cu caracter personal.
Datele menționate la primul paragraf literele (a)-(d) sunt accesibile publicului, în conformitate cu dispozițiile relevante privind protecția datelor cu caracter personal.
Amendamentul 145
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul ii
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 16 – alineatul 2 – paragraful 3
În toate cazurile, datele menționate la primul paragraf literele (e)-(j) sunt accesibile altor autorități decât autoritățile competente numai dacă acestea au competențe oficiale de supraveghere și impunere de sancțiuni în sectorul transportului rutier și dacă funcționarii lor sunt atestați sau, în lipsa atestării, se supun unei obligații formale de confidențialitate.;
Datele menționate la primul paragraf literele (e)-(j) sunt accesibile altor autorități decât autoritățile competente numai dacă acestea au competențe oficiale de supraveghere și impunere de sancțiuni în sectorul transportului rutier și dacă funcționarii lor sunt atestați sau, în lipsa atestării, se supun unei obligații formale de confidențialitate.
Amendamentul 146
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera a – subpunctul ii
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 16 – alineatul 2
„Statele membre pot opta pentru păstrarea în registre separate a datelor menționate la primul paragraf literele (e)-(j). În acest caz, datele relevante sunt disponibile la cerere sau sunt accesibile în mod direct tuturor autorităților competente din statul membru în cauză. Informațiile solicitate trebuie furnizate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii. Datele menționate la primul paragraf literele (a)-(d) sunt accesibile publicului, în conformitate cu dispozițiile relevante privind protecția datelor cu caracter personal.
„Statele membre pot opta pentru păstrarea în registre separate a datelor menționate la primul paragraf literele (e)-(j). În acest caz, datele relevante sunt disponibile la cerere sau sunt accesibile în mod direct tuturor autorităților competente din statul membru în cauză. Informațiile solicitate trebuie furnizate în termen de cinci zile lucrătoare de la primirea cererii. Datele menționate la primul paragraf literele (a)-(d) sunt accesibile publicului, în conformitate cu dispozițiile relevante privind protecția datelor cu caracter personal.
În toate cazurile, datele menționate la primul paragraf literele (e)-(j) sunt accesibile altor autorități decât autoritățile competente numai dacă acestea au competențe oficiale de supraveghere și impunere de sancțiuni în sectorul transportului rutier și dacă funcționarii lor sunt atestați sau, în lipsa atestării, se supun unei obligații formale de confidențialitate.”;
În toate cazurile, datele menționate la primul paragraf literele (e)-(j) sunt accesibile altor autorități decât autoritățile competente numai dacă acestea au competențe oficiale de supraveghere și impunere de sancțiuni în sectorul transportului rutier și dacă funcționarii lor sunt atestați sau, în lipsa atestării, se supun unei obligații formale de confidențialitate.
În sensul articolului 14a din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, datele menționate la litera (j) sunt puse, la cerere, la dispoziția expeditorilor, agenților de expediție, contractanților și subcontractanților.”;
Amendamentul 147
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera ba (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 16 – alineatul 5
(ba)  alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:
5.  Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), statele membre iau măsurile necesare pentru ca registrele electronice naționale să fie interconectate și accesibile la nivel comunitar prin intermediul punctelor de contact naționale definite la articolul 18. Accesibilitatea prin intermediul punctelor de contact naționale și interconectarea se realizează până la 31 decembrie 2012 în așa fel încât autoritatea competentă a oricărui stat membru să poată consulta registrul electronic național al oricărui stat membru.
„5. Pentru a îmbunătăți eficacitatea aplicării legii la nivel transfrontalier a normelor, statele membre se asigură că registrele electronice naționale sunt interconectate și interoperabile în întreaga Uniune prin intermediul Registrului european al întreprinderilor de transport rutier (ERRU) menționat în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/480 al Comisiei, astfel încât datele menționate la alineatul (2) să fie accesibile în mod direct tuturor autorităților competente de aplicare a legii și organismelor de control din toate statele membre în timp real.”;
Amendamentul 148
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 11 – litera bb (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 16 – alineatul 6
(bb)  alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:
6.  Normele comune privind punerea în aplicare a alineatului (5), precum formatul datelor care fac obiectul schimburilor de informații, procedurile tehnice necesare consultării electronice a registrelor electronice naționale ale celorlalte state membre și promovarea interoperabilității acestor registre cu alte baze de date relevante se adoptă de către Comisie în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 25 alineatul (2) și pentru prima dată înainte de 31 decembrie 2010. Aceste norme comune stabilesc autoritatea responsabilă de accesul la date, de utilizarea ulterioară și de actualizarea datelor după accesare și includ, în acest scop, norme privind conectarea la baza de date și monitorizarea datelor.
„6. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 24a în vederea stabilirii și actualizării normelor comune pentru a se asigura că registrele electronice naționale sunt complet interconectate și interoperabile, astfel încât o autoritate competentă sau un organism de control din orice stat membru să fie în măsură să aibă acces direct și în timp real la registrul electronic național al oricărui stat membru, în conformitate cu dispozițiile alineatului (5). Aceste norme comune includ norme referitoare la formatul datelor care fac obiectul schimburilor de informații, procedurile tehnice necesare consultării electronice a registrelor electronice naționale ale celorlalte state membre și interoperabilitatea acestor registre, precum și norme specifice privind accesul la date, conectarea la baza de date și monitorizarea datelor.
”;
Amendamentul 149
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 18 – alineatul 1
1.  Statele membre desemnează un punct de contact național responsabil de schimbul de informații cu celelalte state membre cu privire la aplicarea prezentului regulament. Statele membre informează Comisia cu privire la denumirile și adresele punctelor lor de contact naționale până la 31 decembrie 2018. Comisia întocmește o listă a tuturor punctelor de contact și o transmite statelor membre. Statele membre comunică de îndată Comisiei orice modificare a punctelor de contact.
1.  Autoritățile competente ale statelor membre cooperează îndeaproape și își oferă asistență reciprocă rapidă și orice alte informații relevante pentru a facilita punerea în aplicare și asigurarea respectării prezentului regulament.
Amendamentul 150
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 18 – alineatul 1 a (nou)
1a.  În sensul alineatului (1), cooperarea administrativă prevăzută la prezentul articol este pusă în aplicare prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne (IMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului1a, care permite tuturor operatorilor să furnizeze date în propria lor limbă.
__________________
1a Regulamentul (UE) nr. 1024/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne și de abrogare a Deciziei 2008/49/CE a Comisiei („Regulamentul IMI”) (JO L 316, 14.11.2012, p. 1).
Amendamentul 151
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 18 – alineatul 3
3.  Statele membre răspund la solicitările de informații adresate de autoritățile competente din alte state membre și, atunci când este necesar, efectuează controale, inspecții și investigații privind respectarea cerinței prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) de către operatorii de transport rutier stabiliți pe teritoriul lor. Solicitările de informații adresate de autoritățile competente ale statelor membre trebuie să fie fundamentate. În acest sens, solicitările cuprind informații credibile cu privire la posibila nerespectare a articolului 3 alineatul (1) litera (a).
3.  Statele membre răspund la solicitările de informații adresate de autoritățile competente din alte state membre și efectuează controale, inspecții și investigații privind respectarea cerinței prevăzute la articolul 3 alineatul (1) litera (a) de către operatorii de transport rutier stabiliți pe teritoriul lor. Solicitările de informații adresate de autoritățile competente ale statelor membre trebuie să fie justificate și fundamentate în mod corespunzător. În acest sens, solicitările cuprind informații credibile cu privire la posibila nerespectare a articolului 3 alineatul (1) litera (a).
Amendamentul 152
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 18 – alineatul 4
4.  În cazul în care statul membru care primește solicitarea consideră că aceasta este insuficient fundamentată, el informează statul membru solicitant în legătură cu acest lucru în termen de zece zile lucrătoare. Statul membru solicitant furnizează elemente suplimentare care să fundamenteze solicitarea. Dacă acest lucru nu este posibil, solicitarea poate fi respinsă de către statul membru.
4.  În cazul în care statul membru care primește solicitarea consideră că aceasta este insuficient fundamentată, el informează statul membru solicitant în legătură cu acest lucru în termen de cinci zile lucrătoare. Statul membru solicitant furnizează elemente suplimentare care să fundamenteze solicitarea. Dacă acest lucru nu este posibil, solicitarea poate fi respinsă de către statul membru.
Amendamentul 153
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 18 – alineatul 5
5.  În cazul în care este dificil sau chiar imposibil să se dea curs unei solicitări de informații sau să se efectueze controale, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează în acest sens statul membru solicitant în termen de zece zile lucrătoare, oferind justificări. Statele membre implicate poartă discuții pentru a identifica soluții la orice problemă care apare.
5.  În cazul în care este dificil sau chiar imposibil să se dea curs unei solicitări de informații sau să se efectueze controale, inspecții sau investigații, statul membru în cauză informează în acest sens statul membru solicitant în termen de cinci zile lucrătoare, justificând în mod corespunzător dificultatea sau imposibilitatea respectivă. Statele membre implicate cooperează pentru a identifica soluții la orice problemă care apare. În cazul oricăror probleme persistente în ceea ce privește schimbul de informații sau al unui refuz permanent de a oferi informații, fără o justificare adecvată, Comisia, după ce a fost informată și după consultarea statelor membre în cauză, poate adopta toate măsurile necesare pentru remedierea situației.
Amendamentul 154
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 18 – alineatul 6
6.  Ca răspuns la solicitările prezentate în conformitate cu alineatul (3), statele membre furnizează informațiile solicitate și efectuează controalele, inspecțiile și investigațiile necesare în termen de douăzeci și cinci de zile lucrătoare de la primirea solicitării, cu excepția cazului în care au informat statul membru solicitant că solicitarea este insuficient fundamentată sau că există o imposibilitate sau anumite dificultăți, conform alineatelor (4) și (5).
6.  Ca răspuns la solicitările prezentate în conformitate cu alineatul (3), statele membre furnizează informațiile solicitate și efectuează controalele, inspecțiile și investigațiile necesare în termen de cincisprezece zile lucrătoare de la primirea solicitării, cu excepția cazului în care un alt termen este stabilit de comun acord între statele membre în cauză sau cu excepția cazului în care au informat statul membru solicitant că solicitarea este insuficient fundamentată sau că există o imposibilitate sau anumite dificultăți, conform alineatelor (4) și (5), și nu s-a găsit nicio soluție pentru aceste dificultăți.
Amendamentul 155
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 12 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 18 a (nou)
(12a)  Se introduce următorul articol 18a:
„Articolul 18a
Măsuri de însoțire
1.  Statele membre iau măsuri de însoțire pentru a dezvolta, a facilita și a promova schimburi între funcționarii însărcinați cu cooperarea administrativă și asistența reciprocă dintre statele membre, precum și între funcționarii însărcinați cu monitorizarea respectării și a asigurării respectării normelor aplicabile din prezentul regulament.
2.  Comisia oferă asistență tehnică și alte tipuri de sprijin pentru a îmbunătăți și mai mult cooperarea administrativă și a spori încrederea reciprocă între statele membre, inclusiv prin promovarea schimburilor de personal și a programelor comune de formare, precum și prin dezvoltarea, facilitarea și promovarea inițiativelor privind cele mai bune practici. Comisia, fără a aduce atingere prerogativelor Parlamentului European și ale Consiliului în cadrul procedurii bugetare, poate utiliza instrumentele de finanțare disponibile pentru a consolida și mai mult capacitățile și cooperarea administrativă dintre statele membre.
3.  Statele membre stabilesc un program de evaluări inter pares la care trebuie să participe toate autoritățile competente de aplicare a legii, asigurând o rotație adecvată a autorităților competente de aplicare a legii care efectuează evaluarea și a celor care fac obiectul evaluării. Statele membre notifică aceste programe Comisiei din doi în doi ani, în cadrul raportului privind activitățile autorităților competente menționat la articolul 26.”;
Amendamentul 156
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 26 – alineatul 3 – partea introductivă
3.  În fiecare an, statele membre întocmesc un raport privind utilizarea pe teritoriul lor a autovehiculelor a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau a combinațiilor de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone și îl transmit Comisiei până cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează după încheierea perioadei de raportare. Acest raport include următoarele:
3.  În fiecare an, statele membre întocmesc un raport privind utilizarea autovehiculelor implicate în transportul internațional și stabilite pe teritoriul lor, a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone, și îl transmit Comisiei până cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează după încheierea perioadei de raportare. Acest raport include următoarele:
Amendamentul 157
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 26 – alineatul 3 – litera a
(a)  numărul de autorizații acordate operatorilor care desfășoară ocupația de operator de transport rutier de marfă utilizând numai autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone;
(a)  numărul de autorizații acordate operatorilor care desfășoară ocupația de operator de transport rutier de marfă utilizând numai autovehicule implicate în transportul internațional a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 tone și 3,5 tone;
Amendamentul 158
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 26 – alineatul 3 – litera b
(b)  numărul de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone înmatriculate într-un stat membru în fiecare an calendaristic;
(b)  numărul de autovehicule implicate în transportul internațional a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone, înmatriculate într-un stat membru în fiecare an calendaristic;
Amendamentul 159
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 26 – alineatul 3 – litera c
(c)  numărul total de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone înmatriculate în statul membru începând cu data de 31 decembrie a fiecărui an;
(c)  numărul total de autovehicule implicate în transportul internațional a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone, înmatriculate în statul membru începând cu data de 31 decembrie a fiecărui an;
Amendamentul 160
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 26 – alineatul 3 – litera d
(d)  cota estimată a autovehiculelor a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau a combinațiilor de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone în activitatea generală de transport rutier a tuturor autovehiculelor înmatriculate în statul membru, defalcată pe operațiuni naționale, internaționale și operațiuni de cabotaj.
(d)  cota estimată a autovehiculelor a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone, precum și cea autovehiculelor sub 2,4 tone în activitatea generală de transport rutier a tuturor autovehiculelor înmatriculate în statul membru, defalcată pe operațiuni naționale, internaționale și operațiuni de cabotaj.
Amendamentul 161
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 26 – alineatul 4
4.  Pe baza informațiilor obținute de Comisie în temeiul alineatului (3), precum și a altor elemente, până cel târziu la 31 decembrie 2024 Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la evoluția numărului total de autovehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone sau de combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată nu depășește 3,5 tone implicate în operațiuni de transport rutier naționale și internaționale. Pe baza acestui raport, Comisia reevaluează dacă este necesar să propună măsuri suplimentare.
4.  Pe baza informațiilor obținute de Comisie în temeiul alineatului (3), precum și a altor elemente, până cel târziu la 31 decembrie 2024 Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului cu privire la evoluția numărului total de autovehicule implicate în operațiuni de transport rutier internaționale, a căror masă maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 2,4 și 3,5 tone. Pe baza acestui raport, Comisia reevaluează dacă este necesar să propună măsuri suplimentare.
Amendamentul 162
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 26 – alineatul 5
5.  În fiecare an, statele membre prezintă Comisiei un raport cu privire la solicitările adresate în temeiul articolului 18 alineatele (3) și (4), cu privire la răspunsurile primite din partea altor state membre și la acțiunile întreprinse pe baza informațiilor furnizate.”.
5.  În fiecare an, statele membre prezintă Comisiei un raport cu privire la solicitările adresate în temeiul articolului 18, cu privire la răspunsurile primite din partea altor state membre și la acțiunile întreprinse pe baza informațiilor furnizate.
Amendamentul 163
Propunere de regulament
Articolul 1 – paragraful 1 – punctul 16 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1071/2009
Articolul 26 – alineatul 5 a (nou)
(16a)  se adaugă următorul alineat (5a):
„5a. Pe baza informațiilor obținute de Comisie în temeiul alineatului (5) și a dovezilor suplimentare, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până cel târziu la 31 decembrie 2020, un raport detaliat privind nivelul de cooperare administrativă dintre statele membre, eventualele deficiențe în această privință și eventualele modalități de îmbunătățire a cooperării. Pe baza acestui raport, Comisia evaluează dacă este necesar să propună măsuri suplimentare.”.
Amendamentul 164
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 1 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 1 – alineatul 1 – paragraful 1 b (nou)
(1a)  La articolul 1 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:
„Termenele menționate la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (2a) din prezentul regulament se aplică, de asemenea, transportului rutier de mărfuri de sosire sau de plecare reprezentând segmentul inițial și/sau final al unei operațiuni de transport combinat, prevăzute în Directiva 92/106/CEE a Consiliului.
Amendamentul 165
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 b (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 1 – alineatul 2
(1b)  La articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:
2.  În cazul transporturilor dinspre un stat membru către o țară terță și invers, prezentul regulament se aplică secțiunii deplasării efectuate pe teritoriul oricărui stat membru tranzitat. Prezentul regulament nu se aplică acelei secțiuni a deplasării care se efectuează pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare, înainte de încheierea acordului necesar între Comunitate și țara terță respectivă.
‘2. În cazul transporturilor dinspre un stat membru către o țară terță și invers, prezentul regulament se aplică secțiunii deplasării efectuate pe teritoriul oricărui stat membru tranzitat. Totuși, această deplasare în tranzit este exclusă din domeniul de aplicare al Directivei privind detașarea lucrătorilor. Prezentul regulament nu se aplică acelei secțiuni a deplasării care se efectuează pe teritoriul statului membru de încărcare sau descărcare, înainte de încheierea acordului necesar între Comunitate și țara terță respectivă.”
Amendamentul 166
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 1 c (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 1 – alineatul 5 – litera c
(1c)  La alineatul (5), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:
(c)  Transporturi de mărfuri cu autovehicule a căror masă totală autorizată, inclusiv cea a remorcilor, nu depășește 3,5 tone.
(c)  Transporturi de mărfuri cu autovehicule a căror masă totală maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este sub 2,4 tone;
Amendamentul 167
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 2 – punctul a a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 2 – punctul 7 a (nou)
(aa)  Se adaugă următorul punct:
7a.  „tranzit” înseamnă o deplasare cu încărcătură efectuată de un vehicul printr-unul sau mai multe state membre sau țări terțe, punctul de plecare și punctul de sosire neaflându-se în statele membre sau țările terțe respective.
Amendamentul 168
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 3 – litera -a (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 4 – alineatul 1 – litera ba (nouă)
(-a)  La alineatul (1) se adaugă următoarea literă:
„(ba) realizează operațiuni de transport internațional cu vehiculele echipate cu un tahograf inteligent în conformitate cu articolul 3 și capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului 1a.”
__________________
1a Regulamentul (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere (JO L 60, 28.2.2014, p. 1).
Amendamentul 169
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 5 – litera a
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 8 – alineatul 2
2.  Odată livrate mărfurile transportate în cursul unui transport internațional dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță într-un stat membru gazdă, operatorilor de transport rutier de mărfuri menționați la alineatul (1) li se permite să efectueze, cu același vehicul sau, în cazul unei combinații cuplate, cu autovehiculul aceluiași vehicul, operațiuni de cabotaj în statul membru gazdă sau în state membre învecinate. În cursul unei operațiuni de cabotaj, ultima descărcare are loc în termen de 5 zile de la ultima descărcare în statul membru gazdă în cadrul operațiunii de transport internațional care îl are pe acesta ca destinație.;
2.  Odată livrate mărfurile transportate în cursul unui transport internațional dintr-un alt stat membru sau dintr-o țară terță într-un stat membru gazdă, operatorilor de transport rutier de mărfuri menționați la alineatul (1) li se permite să efectueze, cu același vehicul sau, în cazul unei combinații cuplate, cu autovehiculul aceluiași vehicul, operațiuni de cabotaj în statul membru gazdă. În cursul unei operațiuni de cabotaj, ultima descărcare are loc în termen de 3 zile de la ultima descărcare în statul membru gazdă în cadrul operațiunii de transport internațional care îl are pe acesta ca destinație, în temeiul contractului de transport aplicabil;
Amendamentul 170
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 5 – litera aa (nouă)
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 8 – alineatul 2 a (nou)
(aa)  Se introduce următorul alineat:
„2a. După expirarea perioadei de trei de zile menționate la alineatul (2), operatorii de transport rutier de marfă nu sunt autorizați să efectueze, cu același vehicul sau, în cazul unei combinații cuplate, cu autovehiculul respectivei combinații, operațiuni de cabotaj în același stat membru gazdă în termen de 60 de ore de la întoarcerea în statul membru de stabilire al operatorului de transport rutier de marfă și până când au efectuat o nouă operațiune de transport internațional care provine din statul membru în care este stabilită întreprinderea.”
Amendamentul 171
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 5 – litera c
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 8 – alineatul 4 a
4a.  Dovezile menționate la alineatul (3) se prezintă sau se transmit agentului autorizat de control din statul membru gazdă, la cerere, în cursul controlului în trafic. Ele pot fi prezentate sau transmise electronic, utilizându-se un format structurat modificabil care poate fi folosit direct de computere pentru stocare sau procesare, cum ar fi e-CMR.* În cursul controlului în trafic, conducătorul auto are permisiunea de a contacta sediul central, managerul de transport sau orice altă persoană sau entitate care poate furniza dovezile menționate la alineatul (3).
4a.  Dovezile menționate la alineatul (3) se prezintă sau se transmit agentului autorizat de control din statul membru gazdă, la cerere, în cursul controlului în trafic. Statele membre acceptă faptul că dovezile sunt prezentate sau transmise electronic, utilizându-se un format structurat modificabil care poate fi folosit direct de computere pentru stocare sau procesare, cum ar fi scrisoarea electronică de trăsură în temeiul Convenției privind Contractul de transport internațional rutier de mărfuri (e-CMR). În cursul controlului în trafic, conducătorul auto are permisiunea de a contacta sediul central, managerul de transport sau orice altă persoană sau entitate care poate furniza dovezile menționate la alineatul (3).
Amendamentul 172
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 5 a (nou)
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 9 – alineatul 1 – litera ea (nouă)
(5a)  La articolul 9 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:
„(ea) remunerația și concediul anual plătit, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (1) primul paragraf literele (b) și (c) din Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului 1a.
__________________
1a Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1).”
Amendamentul 173
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 10 a – titlu
Controale
Asigurarea inteligentă a respectării normelor
Amendamentul 174
Propunere de regulament
Articolul 2 – alineatul 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 10 a – alineatul 1
1.  Fiecare stat membru organizează controale astfel încât, începând cu 1 ianuarie 2020, în fiecare an calendaristic să fie controlate cel puțin 2 % din totalul operațiunilor de cabotaj efectuate pe teritoriul lor. Statele membre măresc procentajul la cel puțin 3 % începând cu 1 ianuarie 2022. Baza de calcul pentru stabilirea procentajului este reprezentată de totalul activităților de cabotaj dintr-un stat membru exprimate în tone-kilometri în anul t-2, conform datelor raportate de Eurostat.
1.  Pentru a asigura respectarea în continuare a obligațiilor prevăzute în prezentul capitol, statele membre se asigură că se aplică o strategie națională coerentă de asigurare a respectării normelor pe teritoriul lor. Strategia se axează pe întreprinderile clasificate ca prezentând un grad de risc ridicat, menționate la articolul 9 din Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului.1a
__________________
1a Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier (JO L 102, 11.4.2006, p. 35).
Amendamentul 175
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 10 a – alineatul 1 a (nou)
1a.  Fiecare stat membru se asigură că controalele prevăzute la articolul 2 din Directiva 2006/22/CE vor include, după caz, o verificare a operațiunilor de cabotaj.
Amendamentul 176
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 10 a – alineatul 2 a (nou)
2a.  În sensul alineatului (2), statele membre au acces la informațiile relevante și la datele înregistrate, prelucrate sau stocate de tahograful inteligent menționat la capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 165/2014 și la cele din documentele de transport electronice, cum ar fi scrisorile de trăsură electronice în temeiul Convenției privind Contractul de transport internațional rutier de mărfuri (e-CMR).
Amendamentul 177
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 10 a – alineatul 2 b (nou)
2b.  Statele membre acordă acces la respectivele date numai autorităților competente autorizate să verifice încălcările actelor juridice menționate în prezentul regulament. Statele membre notifică Comisiei datele de contact ale tuturor autorităților competente de pe teritoriul lor pe care le-au desemnat să aibă acces la respectivele date. Până la [XXX], Comisia elaborează o listă a tuturor autorităților competente și o transmite statelor membre. Statele membre notifică fără întârziere orice modificare ulterioară a acesteia.
Amendamentul 178
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 10 a – alineatul 2 c (nou)
2c.  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14b pentru a stipula caracteristicile datelor la care au acces statele membre, condițiile lor de utilizare și specificațiile tehnice pentru transmiterea acestora sau accesul la ele, precizând în special:
(a)  o listă detaliată a informațiilor și datelor la care au acces autoritățile naționale competente, care cuprinde cel puțin locul și momentul trecerilor frontierei, operațiunile de încărcare și descărcare, numărul de înmatriculare al vehiculului și datele conducătorului auto;
(b)  drepturile de acces ale autorităților competente, diferențiate, dacă este cazul, în funcție de tipul de autoritate competentă, tipul de acces și scopul pentru care sunt utilizate datele;
(c)  specificațiile tehnice pentru transmiterea datelor menționate la litera (a) sau accesul la ele, inclusiv, dacă este cazul, durata maximă de păstrare a datelor, diferențiate, dacă este cazul, în funcție de tipul datelor.
Amendamentul 179
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 10 a – alineatul 2 d (nou)
2d.  Datele cu caracter personal menționate la prezentul articol nu sunt accesate sau stocate pe o perioadă mai lungă decât este strict necesar în vederea atingerii scopurilor pentru care au fost colectate sau pentru care sunt prelucrate ulterior. Din momentul în care aceste date nu mai sunt necesare pentru scopurile respective, se procedează la distrugerea lor.
Amendamentul 180
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 7
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 10 a – alineatul 3
3.  Statele membre întreprind, cel puțin de trei ori pe an, controale concertate în trafic asupra operațiunilor de cabotaj. Aceste controale se efectuează în același timp de către autoritățile naționale responsabile cu aplicarea normelor în domeniul transportului rutier a două sau a mai multor state membre, fiecare acționând pe propriul teritoriu. Punctele de contact naționale desemnate în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului**** fac schimb de informații privind numărul și tipul încălcărilor depistate după ce au avut loc controalele concertate în trafic.
3.  Statele membre întreprind, cel puțin de trei ori pe an, controale concertate în trafic asupra operațiunilor de cabotaj, care pot coincide cu controalele efectuate în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2006/22/CE. Aceste controale se efectuează în același timp de către autoritățile naționale responsabile cu aplicarea normelor în domeniul transportului rutier a două sau a mai multor state membre, fiecare acționând pe propriul teritoriu. Statele membre fac schimb de informații privind numărul și tipul încălcărilor depistate după ce au avut loc controalele concertate în trafic.
Amendamentul 181
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 8
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 14 a – paragraful 1
Statele membre prevăd sancțiuni împotriva expeditorilor, agenților de expediție, contractanților și subcontractanților pentru nerespectarea dispozițiilor de la capitolele II și III în cazul în care aceștia contractează în cunoștință de cauză servicii de transport care implică încălcări ale prezentului regulament.
Statele membre prevăd sancțiuni eficace, proporționale și disuasive împotriva expeditorilor, agenților de expediție, contractanților și subcontractanților pentru nerespectarea dispozițiilor de la capitolele II și III în cazul în care aceștia au cunoștință sau ar trebui să aibă cunoștință în mod rezonabil de faptul că serviciile de transport pe care le comandă implică încălcări ale prezentului regulament.
În cazul în care expeditorii, agenții de expediție, contractanții și subcontractanții comandă servicii de transport de la întreprinderile de transport clasificate ca prezentând un grad de risc redus, astfel cum sunt menționate la articolul 9 din Directiva 2006/22/CE, nu pot fi sancționați pentru încălcări, cu excepția cazului în care se dovedește că au avut efectiv cunoștință despre aceste încălcări.
Amendamentul 182
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 10
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 17 – alineatul 3
3.  Până cel târziu la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre informează Comisia cu privire la numărul de controale de cabotaj efectuate în cursul anului calendaristic precedent în conformitate cu articolul 10a. Aceste informații includ numărul de vehicule controlate și numărul de tone-kilometri care au făcut obiectul controalelor.
3.  Până cel târziu la data de ... [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament], statele membre transmit Comisiei strategia lor națională de asigurare a respectării normelor adoptată în temeiul articolului 10a. Până cel târziu la data de 31 ianuarie a fiecărui an, statele membre informează Comisia cu privire la operațiunile de asigurare a respectării normelor efectuate în cursul anului calendaristic precedent în conformitate cu articolul 10a, inclusiv, dacă este cazul, cu privire la numărul de controale efectuate. Aceste informații includ numărul de vehicule controlate și numărul de tone-kilometri care au făcut obiectul controalelor.
Amendamentul 183
Propunere de regulament
Articolul 2 – paragraful 1 – punctul 10
Regulamentul (CE) nr. 1072/2009
Articolul 17 – alineatul 3 a (nou)
3a.  Până la sfârșitul anului 2022, Comisia redactează un raport privind situația pieței transporturilor rutiere din Uniune. Raportul conține o analiză a situației pieței, inclusiv o evaluare a eficacității controalelor și a evoluției condițiilor de angajare în cadrul profesiei.

(1) JO C 197, 8.6.2018, p. 38.
(2) JO C 176, 23.5.2018, p. 57.


Normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale ***I
PDF 206kWORD 61k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (COM(2017)0660 – C8-0394/2017 – 2017/0294(COD))
P8_TA-PROV(2019)0342A8-0143/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0660),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 194 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0394/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Senatul Franței în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 aprilie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 16 mai 2018(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 20 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A8-0143/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73/CE privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale

P8_TC1-COD(2017)0294


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 194 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (3),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (4),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (5),

întrucât:

(1)  Piața internă a gazelor naturale, care a fost implementată progresiv în întreaga Uniune începând cu 1999, are drept obiectiv să ofere tuturor clienților finali din Uniune, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, opțiuni reale, noi oportunități de afaceri și condiții de concurență echitabile, prețuri concurențiale, un mediu favorabil investițiilor și un standard mai înalt al serviciilor, precum și să contribuie la siguranța furnizării și la sustenabilitate.

(2)  Directivele 2003/55/CE (6) și 2009/73/CE (7) ale Parlamentului European și ale Consiliului au adus contribuții semnificative la crearea pieței interne a gazelor naturale.

(3)  Prezenta directivă urmărește să abordeze obstacolele ▌ din calea finalizării pieței interne a gazelor naturale, rezultate din faptul că normele pieței Uniunii nu se aplică liniilor de transport al gazelor înspre și dinspre țări terțe. Modificările introduse prin prezenta directivă urmăresc să asigure faptul că normele aplicabile liniilor de transport al gazelor care leagă două sau mai multe state membre se aplică totodată, pe teritoriul Uniunii, liniilor de transport al gazelor înspre și dinspre țări terțe. Prin aceasta se va asigura coerența cadrului juridic din Uniune, evitându-se în același timp denaturarea concurenței în cadrul pieței interne a energiei din Uniune și impactul negativ asupra siguranței furnizării. De asemenea, prin aceasta va spori transparența și va garanta securitatea juridică pentru participanții la piață, în special pentru investitorii în infrastructura de gaze și pentru utilizatorii de rețele, în ceea ce privește regimul juridic aplicabil.

(4)  Pentru a ține seama de absența, înainte de data intrării în vigoare a prezentei directive, a unor norme specifice ale Uniunii aplicabile liniilor de transport al gazelor înspre și dinspre țări terțe, statele membre ar trebui să poată acorda derogări de la anumite dispoziții ale Directivei 2009/73/CE unor astfel de linii de transport al gazelor care sunt finalizate anterior datei intrării în vigoare a prezentei directive. Data relevantă pentru aplicarea unor modele de separare, altele decât separarea proprietății, ar trebui adaptată în cazul liniilor de transport al gazelor înspre și dinspre țări terțe.

(5)   Conductele care conectează un proiect de extracție de petrol sau de gaze dintr-o țară terță la o instalație de prelucrare sau la un terminal de descărcare de coastă final situate pe teritoriul unui stat membru ar trebui să fie considerate ca fiind rețea de conducte de alimentare din amonte. Conductele care conectează un proiect de extracție de petrol sau de gaze dintr-un stat membru la o instalație de prelucrare sau la un terminal de descărcare de coastă final situate pe teritoriul unei țări terțe nu ar trebui să fie considerate ca fiind rețea de conducte de alimentare din amonte în sensul prezentei directive, deoarece este puțin probabil ca astfel de conducte să aibă un impact semnificativ asupra pieței interne a energiei.

(6)   Operatorii de sisteme de transport ar trebui să aibă libertatea de a încheia acorduri tehnice cu operatorii de sisteme de transport sau cu alte entități din țările terțe cu privire la aspectele referitoare la funcționarea și interconectarea sistemelor de transport, cu condiția ca conținutul unor astfel de acorduri să fie compatibil cu dreptul Uniunii.

(7)   Acordurile tehnice privind exploatarea liniilor de transport, existente între operatorii de sisteme de transport sau alte entități ar trebui să rămână în vigoare, cu condiția să fie conforme cu dreptul Uniunii și cu deciziile relevante autorității naționale de reglementare.

(8)   În cazul în care există astfel de acorduri tehnice, prezenta directivă nu impune încheierea unui acord internațional între un stat membru și o țară terță sau a unui acord între Uniune și o țară terță, în ceea ce privește exploatarea respectivei linii de transport de gaze.

(9)  Aplicabilitatea Directivei 2009/73/CE în cazul liniilor de transport de gaze înspre și dinspre țări terțe rămâne limitată la teritoriul statelor membre. În ceea ce privește liniile de transport de gaze offshore, Directiva 2009/73/CE ar trebui să fie aplicabilă în apele teritoriale ale statului membru în care este situat primul punct de interconectare cu rețeaua statelor membre.

(10)  Ar trebui ca acordurile existente încheiate între un stat membru și o țară terță privind exploatarea liniilor de transport să poată rămâne în vigoare, în conformitate cu prezenta directivă.

(11)  În ceea ce privește acordurile sau părțile din acordurile cu țări terțe care ar putea să afecteze normele comune ale Uniunii, ar trebui să fie stabilită o procedură coerentă și transparentă pentru a autoriza un stat membru, la cererea acestuia, să modifice, să prelungească, să adapteze, să reînnoiască sau să încheie un acord cu o țară terță privind exploatarea unei linii de transport sau a unei rețele de conducte de alimentare din amonte între statul membru respectiv și o țară terță. Procedura nu ar trebui să întârzie punerea în aplicare a prezentei directive, nu ar trebui să aducă atingere repartizării competențelor între Uniune și statele membre și ar trebui să se aplice acordurilor existente și celor noi.

(12)   În cazul în care se constată că obiectul unui acord intră parțial în sfera de competență a Uniunii și parțial în cea a unui stat membru, este esențial să se asigure o cooperare strânsă între acel stat membru și instituțiile Uniunii.

(13)  Regulamentul (UE) 2015/703 al Comisiei(8), Regulamentul (UE) 2017/459 al Comisiei (9), Decizia 2012/490/UE a Comisiei (10), precum și capitolele III, V, VI și IX și articolul 28 din Regulamentul (UE) 2017/460 al Comisiei (11) se aplică punctelor de intrare din țările terțe și punctelor de ieșire către țările terțe, sub rezerva deciziilor relevante ale autorității naționale de reglementare relevante, iar Regulamentul (UE) nr. 312/2014 al Comisiei (12) se aplică exclusiv zonelor de echilibrare din interiorul frontierelor Uniunii.

(14)  În vederea adoptării unor decizii care fie să autorizeze un stat membru să prelungească, să adapteze, să reînnoiască sau să încheie un acord cu o țară terță, fie să refuze autorizarea în acest sens, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (13).

(15)  Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume asigurarea coerenței cadrului juridic în cadrul Uniunii și evitarea denaturării concurenței în cadrul pieței interne a energiei din Uniune, nu poate fi realizat în mod suficient de către statele membre, dar, având în vederea amploarea și efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta din urmă poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

(16)   În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative(14), statele membre s-au angajat ca, în cazurile justificate, la notificarea măsurilor de transpunere să transmită, de asemenea, unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(17)  Prin urmare, Directiva 2009/73/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificarea Directivei 2009/73/CE

Directiva 2009/73/CE se modifică după cum urmează:

1.  La articolul 2, punctul 17 se înlocuiește cu următorul text:"

„17. «conductă de interconexiune» înseamnă o linie de transport care traversează sau trece peste o frontieră dintre state membre cu scopul de a conecta sistemul de transport național al respectivelor state membre sau o linie de transport dintre un stat membru și o țară terță până pe teritoriul statelor membre sau până la marea teritorială a respectivului stat membru;”.

"

2.  Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)  la alineatul (8), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

„(8) În cazul în care, la 3 septembrie 2009, sistemul de transport aparținea unei întreprinderi integrate vertical, un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (1). În ceea ce privește porțiunea din sistemul de transport care conectează un stat membru la o țară terță între frontiera statului membru respectiv și primul punct de conectare cu rețeaua statului membru respectiv, în cazul în care sistemul de transport aparține, la … [data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], unei întreprinderi integrate vertical, un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (1).”;

"

(b)  alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:"

„(9) În cazul în care, la 3 septembrie 2009, sistemul de transport aparținea unei întreprinderi integrate vertical și sunt în vigoare măsuri care garantează o independență mai efectivă a operatorului de transport și de sistem decât dispozițiile capitolului IV, un stat membru poate decide să nu aplice alineatul (1) de la prezentul articol.

În ceea ce privește porțiunea din sistemul de transport care conectează un stat membru la o țară terță între frontiera statului membru respectiv și primul punct de conectare cu rețeaua statului membru respectiv, în cazul în care sistemul de transport aparține, la …[data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], unei întreprinderi integrate vertical și sunt în vigoare măsuri care garantează o independență mai efectivă a operatorului de transport și de sistem decât dispozițiile capitolului IV, statul membru respectiv poate decide să nu aplice alineatul (1) de la prezentul articol.”

"

3.  La articolul 14, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) În cazul în care, la 3 septembrie 2009, sistemul de transport aparținea unei întreprinderi integrate vertical, un stat membru poate decide să nu aplice articolul 9 alineatul (1) și poate să desemneze un operator de sistem independent la propunerea proprietarului sistemului de transport.

În ceea ce privește porțiunea din sistemul de transport care conectează un stat membru la o țară terță, între frontiera statului membru respectiv și primul punct de conectare cu rețeaua statului membru respectiv, în cazul în care sistemul de transport aparține, la … [data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], unei întreprinderi integrate vertical, statul membru respectiv poate decide să nu aplice articolul 9 alineatul (1) și poate să desemneze un operator de sistem independent la propunerea proprietarului sistemului de transport.

Desemnarea unui operator de sistem independent este supusă aprobării de către Comisie.”

"

4.   La articolul 34, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) În cazul unor litigii transfrontaliere, se aplică dispozițiile de soluționare a litigiilor din statul membru sub jurisdicția căruia se află rețeaua de conducte de alimentare din amonte și care refuză accesul. Atunci când, în litigiile transfrontaliere, rețeaua în cauză se află sub jurisdicția mai multor state membre, acestea se consultă pentru a se asigura că dispozițiile prezentei directive sunt aplicate în mod coerent. În cazul în care rețeaua de conducte de alimentare din amonte își are originea într-o țară terță și este conectată la cel puțin un stat membru ▌, statele membre în cauză se consultă între ele, iar statul membru pe teritoriul căruia este situat primul punct de intrare a rețelei statelor membre se consultă ▌ cu țara terță vizată în care își are originea rețeaua de conducte de alimentare din amonte cu scopul de a asigura, în ceea ce privește rețeaua în cauză, faptul că prezenta directivă se aplică în mod consecvent pe teritoriul statelor membre.”

"

5.   Articolul 36 se modifică după cum urmează:

(a)   la alineatul (1), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:"

(e) derogarea nu aduce atingere concurenței pe piețele relevante care sunt susceptibile de a fi afectate de investiție, bunei funcționări a pieței interne a gazelor naturale, funcționării eficiente a sistemelor reglementate în cauză, sau securității aprovizionării cu gaze naturale în Uniune.”;

"

(b)  alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„3. Autoritatea de reglementare prevăzută la capitolul VIII poate, de la caz la caz, să decidă asupra derogărilor menționate la alineatele (1) și (2).

Înainte de a adopta decizia de derogare, autoritatea națională de reglementare sau, după caz, altă autoritate competentă din statul membru în cauză se consultă cu:

   (a) autoritățile naționale de reglementare ale statelor membre ale căror piețe sunt susceptibile de a fi afectate de noua infrastructură; și
   (b) autoritățile competente ale țărilor terțe, în cazul în care infrastructura în cauză este conectată la rețeaua Uniunii aflată sub jurisdicția unui stat membru și își are originea sau se termină într-o țară terță sau în mai multe țări terțe.

În cazul în care autoritățile consultate din țările terțe nu răspund consultării într-un termen rezonabil sau într-un termen determinat care nu poate depăși trei luni, autoritatea națională de reglementare în cauză poate adopta decizia necesară.”;

"

(c)  la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:"

În cazul în care toate autoritățile de reglementare implicate ajung la un acord cu privire la cererea de derogare în termen de șase luni de la data la care a fost primită cererea de derogare de către ultima dintre autoritățile de reglementare, acestea informează agenția cu privire la decizia lor. În cazul în care infrastructura în cauză este o linie de transport între un stat membru și o țară terță, înainte de a adopta decizia de derogare, autoritatea națională de reglementare sau, după caz, altă autoritate competentă a statului membru în care este situat primul punct de interconectare cu rețeaua statelor membre se pot consulta cu autoritatea relevantă din respectiva țară terță, cu scopul de a asigura, în ceea ce privește infrastructura în cauză, faptul că prezenta directivă se aplică în mod consecvent pe teritoriul și, după caz, în marea teritorială ale statului membru în cauză. În cazul în care autoritatea consultată din țara terță nu răspunde consultării într-un termen rezonabil sau într-un termen determinat care nu poate depăși trei luni, autoritatea națională de reglementare în cauză poate adopta decizia necesară.”

"

6.   La articolul 41 alineatul (1), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:"

„(c) să coopereze, în ceea ce privește aspectele transfrontaliere, cu autoritatea sau autoritățile de reglementare din statele membre implicate și cu agenția ▌. În ceea ce privește infrastructura înspre și dinspre o țară terță, autoritatea de reglementare a statului membru în care este situat primul punct de interconectare cu rețeaua statelor membre poate coopera cu autoritățile relevante din țara terță, după consultarea cu autoritățile de reglementare ale celorlalte state membre în cauză, consultarea vizând, în ceea ce privește această infrastructură, aplicarea consecventă a prezentei directive pe teritoriul statelor membre;

"

7.   La articolul 42, se adaugă următorul alineat:"

„(6) Autoritățile de reglementare sau, după caz, alte autorități competente, se pot consulta și pot coopera cu autoritățile relevante ale țărilor terțe în ceea ce privește exploatarea infrastructurii de gaze înspre și dinspre țări terțe cu scopul de a asigura, în ceea ce privește infrastructura în cauză, faptul că prezenta directivă se aplică în mod consecvent pe teritoriul unui stat membru și în marea teritorială a acestuia.”

"

8.   Se introduce următorul articol:"

„Articolul 48a

Acordurile tehnice privind exploatarea liniilor de transport

Prezenta directivă nu afectează libertatea operatorilor de sisteme de transport sau a altor operatori economici de a menține în vigoare sau de a încheia acorduri tehnice cu privire la aspecte referitoare la exploatarea liniilor de transport dintre un stat membru și o țară terță, în măsura în care aceste acorduri sunt compatibile cu dreptul Uniunii și cu deciziile relevante ale autorităților naționale de reglementare din statele membre în cauză. Acordurile respective sunt notificate autorităților naționale de reglementare ale statelor membre în cauză.”

"

9.   Se introduc următoarele articole:"

„Articolul 49a

Derogări privind liniile de transport către și dinspre țări terțe

1.  În ceea ce privește liniile de transport al gazelor între un stat membru și o țară terță finalizate înainte de … [data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], statul membru în care este situat primul punct de conectare al liniei de transport menționate la rețeaua de transport a unui stat membru poate decide să deroge de la articolele 9, 10, 11 și 32 și de la articolul 41 alineatele (6), (8) și (10) în ceea ce privește tronsoanele unei astfel de linii de transport al gazelor care sunt situate pe teritoriul său și în marea sa teritorială, din motive obiective, cum ar fi pentru a permite recuperarea investițiilor efectuate sau din motive de siguranță a furnizării, cu condiția ca derogarea să nu afecteze concurența sau funcționarea efectivă a pieței interne a gazelor naturale sau siguranța aprovizionării în Uniune.

Derogarea este limitată la maximum 20 de ani pe baza unei justificări obiective, care poate fi reînnoită dacă este cazul și poate fi supusă unor condiții care contribuie la respectarea condițiilor de mai sus.

O astfel de derogare nu se aplică liniilor de transport între un stat membru și o țară terță care are obligația de a transpune prezenta directivă în ordinea sa juridică și o aplică în mod efectiv, în temeiul unui acord încheiat cu Uniunea.

2.  În cazul în care linia de transport în cauză este situată pe teritoriul mai multor state membre, statul membru pe teritoriul căruia este situat primul punct de conectare la rețeaua statelor membre decide dacă să acorde o derogare pentru respectiva linie de transport, după consultarea tuturor statelor membre în cauză.

La cererea statelor membre în cauză, Comisia poate decide să acționeze ca observator în consultarea dintre statul membru pe teritoriul căruia este situat primul punct de conectare și țara terță vizată în ceea ce privește aplicarea consecventă a prezentei directive în statul membru pe teritoriul căruia este situat primul punct de interconectare, precum și în marea teritorială a acestuia, inclusiv prin acordarea de derogări pentru aceste linii de transport.

3.  Deciziile în temeiul alineatelor (1) și (2) se adoptă până la … [un an de la intrarea în vigoare a prezentei directive de modificare]. Statele membre notifică deciziile respective Comisiei și le publică.

Articolul 49b

Procedura de abilitare

(1)   Fără a aduce atingere altor obligații asumate în temeiul dreptului Uniunii și repartizării competențelor între Uniune și statele membre, acordurile existente între un stat membru și o țară terță privind exploatarea unei linii de transport sau a unei rețele de conducte de alimentare din amonte pot fi menținute în vigoare până la data intrării în vigoare a unui acord ulterior între Uniune și aceeași țară terță sau până când se aplică procedura descrisă la alineatele 2-15 de la prezentul articol.

(2)   Fără a aduce atingere repartizării competențelor între Uniune și statele membre, în cazul în care un stat membru intenționează să înceapă negocieri cu o țară terță în vederea modificării, prelungirii, adaptării, reînnoirii sau încheierii unui acord cu privire la exploatarea unei linii de transport cu o țară terță privind aspecte care fac parte, total sau parțial, din domeniul de aplicare al prezentei directive, acesta notifică în scris intențiile sale Comisiei.

Notificarea respectivă cuprinde documentele relevante și indică dispozițiile care urmează a fi abordate în cadrul negocierilor sau care urmează a fi renegociate, obiectivele negocierilor și orice alte informații relevante, și este transmisă Comisiei cu cel puțin cinci luni înainte de data preconizată pentru începerea negocierilor.

(3)   În urma unei notificări primite în temeiul alineatului (2), Comisia autorizează respectivul stat membru să înceapă negocieri oficiale cu o țară terță pentru prevederile care ar putea afecta normele comune ale Uniunii, cu excepția cazului în care consideră că începerea negocierilor:

   (a) ar implica incompatibilități cu dreptul Uniunii, altele decât cele care decurg din repartizarea competențelor între Uniune și statele membre,
   (b) ar putea avea un impact negativ asupra funcționării pieței interne a gazelor naturale, a concurenței sau a siguranței furnizării într-un stat membru sau în Uniune;
   (c) ar submina obiectivele negocierilor în curs ale acordurilor interguvernamentale desfășurate de către Uniune cu o țară terță;
   (d) ar avea un caracter discriminatoriu.

(4)   La efectuarea evaluării menționate la alineatul (3), Comisia ține seama dacă acordul preconizat se referă la o linie de transport sau la o conductă de alimentare din amonte care contribuie la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale și a furnizorilor prin intermediul unor noi surse de gaze naturale.

(5)   În termen de 90 de zile de la primirea notificării menționate la alineatul (2), Comisia adoptă o decizie prin care autorizează sau prin care refuză să autorizeze un stat membru să înceapă negocieri în vederea modificării, prelungirii, adaptării, reînnoirii sau încheierii unui acord cu o țară terță. În cazul în care sunt necesare informații suplimentare pentru adoptarea unei decizii, termenul de 90 de zile începe să curgă de la data primirii informațiilor suplimentare.

(6)   În cazul în care Comisia adoptă o decizie prin care refuză să autorizeze un stat membru să înceapă negocieri în vederea modificării, prelungirii, adaptării, reînnoirii sau încheierii unui acord cu o țară terță, aceasta informează statul membru vizat cu privire la decizia sa și își motivează decizia.

(7)   Deciziile prin care se autorizează sau prin care se refuză autorizarea unui stat membru de a începe negocieri în vederea modificării, prelungirii, adaptării, reînnoirii sau încheierii unui acord cu o țară terță se adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 51 alineatul (2).

(8)   Comisia poate furniza orientări și poate solicita includerea anumitor clauze în acordul preconizat pentru a asigura compatibilitatea cu dreptul Uniunii, în conformitate cu Decizia (UE) 2017/684 a Parlamentului European și a Consiliului*.

(9)   Comisia este informată periodic în legătură cu evoluția și rezultatele negocierilor vizând modificarea, prelungirea, adaptarea, reînnoirea sau încheierea unui acord pe parcursul diferitelor etape ale negocierilor și poate solicita să participe la astfel de negocieri dintre statul membru și țara terță, în conformitate cu Decizia (UE) 2017/684.

(10)   Comisia informează Parlamentul European și Consiliul cu privire la deciziile adoptate în temeiul alineatului (5).

(11)   Înainte de semnarea unui acord cu o țară terță, statul membru vizat notifică Comisiei rezultatul negocierilor și îi transmite textul acordului negociat.

(12)   În urma notificării în temeiul alineatului (11), Comisia evaluează acordul negociat în temeiul alineatului (3). Atunci când Comisia consideră că negocierile s-au finalizat cu un acord care respectă alineatul (3), aceasta autorizează statul membru să semneze și să încheie acordul.

(13)   În termen de 90 de zile de la primirea notificării menționate la alineatul (11), Comisia adoptă o decizie prin care autorizează sau decizia prin care refuză să autorizeze un stat membru să semneze și să încheie acordul cu o țară terță. În cazul în care sunt necesare informații suplimentare în vederea adoptării unei decizii, termenul de 90 de zile începe să curgă de la data primirii informațiilor suplimentare.

(14)   În cazul în care Comisia adoptă o decizie în temeiul alineatului (13) prin care autorizează statul membru să semneze și să încheie acordul cu o țară terță, statul membru în cauză notifică Comisiei încheierea și intrarea în vigoare a acordului și orice modificări ulterioare ale statutului respectivului acord.

(15)   În cazul în care adoptă o decizie în temeiul alineatului (13) prin care refuză să autorizeze un stat membru să semneze și să încheie acordul cu o țară terță, Comisia informează statul membru vizat cu privire la decizia sa și își motivează decizia.

________________

* Decizia (UE) 2017/684 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2017 privind instituirea unui mecanism de schimb de informații cu privire la acordurile interguvernamentale și la instrumentele fără caracter juridic obligatoriu dintre statele membre și țări terțe în domeniul energiei și de abrogare a Deciziei nr. 994/2012/UE (JO L 99, 12.4.2017, p. 1).”.

"

Articolul 2

Transpunerea

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la … [nouă luni de la data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare], fără a aduce atingere oricărei derogări acordate în temeiul articolului 49a din Directiva 2009/73/CE. Statele membre comunică de îndată Comisiei textul acestor acte.

Atunci când statele membre adoptă dispozițiile respective, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a unei astfel de trimiteri.

Prin derogare de la primul paragraf, statele membre fără ieșire la mare care nu au nicio frontieră geografică comună cu țări terțe și nici linii de transport cu țări terțe nu sunt obligate să pună în aplicare măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive.

Prin derogare de la primul paragraf, Cipru și Malta, ca urmare a poziției lor geografice, nu sunt obligate să pună în aplicare măsurile necesare pentru a se conforma prezentei directive, atât timp cât ele nu dispun de infrastructurile care să le conecteze cu țări terțe, nici de rețele de conducte de alimentare din amonte.

(2)  Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la…,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

(1) JO C 262, 25.7.2018, p. 64.
(2) JO C 361, 5.10.2018, p. 72.
(3)JO C 262, 25.7.2018, p. 64.
(4)JO C 361, 5.10.2018, p. 72.
(5)Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(6)Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (JO L 176, 15.7.2003, p. 57).
(7)Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).
(8)Regulamentul (UE) 2015/703 al Comisiei din 30 aprilie 2015 de stabilire a unui cod de rețea pentru normele privind interoperabilitatea și schimbul de date (JO L 113, 1.5.2015, p. 13).
(9)Regulamentul (UE) 2017/459 al Comisiei din 16 martie 2017 de stabilire a unui cod al rețelei privind mecanismele de alocare a capacității în sistemele de transport al gazelor și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 984/2013 (JO L 72, 17.3.2017, p. 1).
(10)Decizia 2012/490/UE a Comisiei din 24 august 2012 referitoare la modificarea anexei I la Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale (JO L 231, 28.8.2012, p. 16).
(11)Regulamentul (UE) 2017/460 al Comisiei din 16 martie 2017 de stabilire a unui cod al rețelei privind structurile tarifare armonizate pentru transportul gazelor (JO L 72, 17.3.2017, p. 29).
(12)Regulamentul (UE) nr. 312/2014 al Comisiei din 26 martie 2014 de stabilire a unui cod de rețea privind echilibrarea rețelelor de transport de gaz (JO L 91, 27.3.2014, p. 15).
(13)Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(14) JO C 369, 17.12.2011, p. 14.


Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești ***I
PDF 536kWORD 139k
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru afaceri maritime și activități pescărești și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (COM(2018)0390 – C8-0270/2018 – 2018/0210(COD))
P8_TA(2019)0343A8-0176/2019

Acest text se află în curs de pregătire pentru a fi publicat în limba dvs. Este deja disponibilă versiunea PDF sau WORD, pe care o puteți activa apăsând pe iconița din partea dreaptă sus.


Planul multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane ***I
PDF 258kWORD 89k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane (COM(2018)0115 – C8-0104/2018 – 2018/0050(COD))
P8_TA-PROV(2019)0344A8-0005/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0115),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0104/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 14 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0005/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  aprobă declarația comună a Parlamentului și a Consiliului anexată la prezenta rezoluție, care va fi publicată în seria L a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, împreună cu versiunea finală a actului legislativ;

3.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

4.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014

P8_TC1-COD(2018)0050


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Convenția Națiunilor Unite din 10 decembrie 1982 asupra dreptului mării, la care Uniunea este parte contractantă, prevede obligații de conservare, inclusiv menținerea sau reconstituirea populațiilor de specii exploatate la niveluri care pot asigura producția maximă durabilă („MSY”).

(2)  La Summitul Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă care a avut loc la New York în 2015, Uniunea și statele sale membre s-au angajat ca, până în anul 2020, să reglementeze în mod eficace exploatarea și să elimine pescuitul excesiv, pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat și practicile de pescuit distructive și să pună în aplicare planuri de gestionare bazate pe date științifice, cu scopul de a reface stocurile de pește în cel mai scurt timp posibil, cel puțin la niveluri care pot asigura producția maximă durabilă (MSY), în funcție de caracteristicile biologice ale acestora.

(3)  Declarația ministerială de la Malta MedFish4Ever din 30 martie 2017 (4) stabilește un nou cadru pentru guvernanța pescuitului în Marea Mediterană și prevede un program de lucru cu cinci acțiuni concrete pentru următorii 10 ani. Unul dintre angajamentele luate este de a institui planuri multianuale.

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5) stabilește normele politicii comune în domeniul pescuitului („PCP”), în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii. PCP este concepută astfel încât să contribuie la protecția mediului marin, la gestionarea sustenabilă a tuturor speciilor exploatate în scop comercial și, în special, la atingerea unei stări ecologice bune până în 2020.

(5)  Obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt sustenabile din punct de vedere ecologic, social și economic pe termen lung, să aplice abordarea precaută în gestionarea pescuitului și să pună în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului. Politica comună în domeniul pescuitului contribuie, de asemenea, la un nivel de trai echitabil în sectorul pescuitului, inclusiv în sectorul pescuitului la scară mică, al pescuitului artizanal sau al pescuitului costier. Totodată, realizarea obiectivelor respective contribuie la disponibilitatea resurselor alimentare și oferă beneficii în materie de ocupare a forței de muncă.

(6)  Pentru atingerea obiectivelor PCP, ar trebui adoptate o serie de măsuri de conservare, cum ar fi planuri multianuale, măsuri tehnice și stabilirea și alocarea efortului de pescuit maxim admisibil.

(7)  În temeiul articolelor 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale trebuie să se bazeze pe avize științifice, tehnice și economice. În conformitate cu aceste dispoziții, planul multianual stabilit prin prezentul regulament („denumit în continuare „planul”) ar trebui să conțină obiective, ținte cuantificabile cu calendare clare, niveluri de referință pentru conservare, măsuri de salvgardare și măsuri tehnice concepute pentru evitarea și reducerea capturilor nedorite.

(8)  „Cele mai bune avize științifice disponibile” ar trebui înțelese ca referindu-se la avizele științifice aflate la dispoziția publicului care se întemeiază pe cele mai recente date și metode științifice și care au fost emise sau examinate de către un organism științific independent recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.

(9)  Comisia ar trebui să obțină cele mai bune avize științifice disponibile pentru stocurile care intră sub incidența planului. Pentru aceasta, ea ar trebui să consulte în principal Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit („CSTEP”). Comisia ar trebui, în special, să obțină avize științifice disponibile publicului, inclusiv avizul referitor la activitățile de pescuit mixte, care să ia în considerare planul și să precizeze intervale FMSY și niveluri de referință pentru conservare (BPA și BLIM).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului (6) stabilește un cadru de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană și prevede adoptarea unor planuri de gestionare pentru pescuitul cu traule, plase de pescuit înconjurătoare de navă și de plajă, setci înconjurătoare și drage în apele teritoriale ale statelor membre.

(11)  Franța, Italia și Spania au adoptat planuri de gestionare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1967/2006. Planurile respective nu sunt însă coerente între ele și nu iau în calcul toate uneltele utilizate pentru exploatarea stocurilor demersale și suprapunerile anumitor stocuri și flote de pescuit. În plus, aceste planuri s-au dovedit ineficiente în ceea ce privește atingerea obiectivelor stabilite în PCP. Statele membre și părțile interesate și-au exprimat sprijinul pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unui plan multianual la nivelul Uniunii pentru stocurile în cauză.

(12)  CSTEP a arătat că exploatarea a numeroase stocuri demersale în vestul Mării Mediterane depășește cu mult nivelurile necesare pentru atingerea MSY.

(13)  Prin urmare, este necesar să se instituie un plan multianual pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a stocurilor demersale în vestul Mării Mediterane.

(14)  Planul ar trebui să țină cont de caracterul mixt al activităților de pescuit și de interacțiunile dintre stocurile care fac obiectul acestora, și anume merluciu (Merluccius merluccius), barbun (Mullus barbatus), crevete din specia Parapenaeus longirostris, langustină (Nephrops norvegicus), crevete din specia Aristeus antennatus și crevete din specia Aristaeomorpha foliacea. El ar trebui să țină seama totodată de speciile capturate accidental în cursul activităților de pescuit de specii demersale, precum și de stocurile demersale pentru care nu sunt disponibile date suficiente. Planul ar trebui să se aplice activităților de pescuit de specii demersale (în special, cu traule, plase de fund, capcane și paragate) desfășurat în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii în afara apelor Uniunii din vestul Mării Mediterane.

(15)  În cazul în care mortalitatea cauzată de pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra stocurilor vizate , Consiliul ar trebui să fie în măsură să stabilească limite nediscriminatorii pentru pescarii care practică pescuitul recreativ. Atunci când fixează aceste limite, Consiliul ar trebui să facă trimitere la criterii transparente și obiective. După caz, statele membre ar trebui să ia măsurile necesare și proporționale pentru monitorizarea și colectarea datelor în vederea unei estimări fiabile a nivelurilor de capturi efective obținute în cadrul pescuitului recreativ. În plus, ar trebui să fie posibil să se adopte măsuri tehnice de conservare în ceea ce privește pescuitul recreativ.

(16)  Domeniul de aplicare geografic al planului ar trebui să se bazeze pe distribuția geografică a stocurilor, așa cum este indicată în cele mai bune avize științifice disponibile. Este posibil ca, în viitor, să fie necesare modificări ale distribuției geografice a stocurilor care figurează în plan, datorită îmbunătățirii informațiilor științifice. Prin urmare, Comisia ar trebui să fie împuternicită să adopte acte delegate în vederea ajustării distribuției geografice a stocurilor prevăzute în plan, în cazul în care avizele științifice indică o modificare a distribuției geografice a stocurilor relevante.

(17)  Obiectivul planului ar trebui să fie acela de a contribui la îndeplinirea obiectivelor PCP, în special la atingerea și menținerea MSY pentru stocurile vizate, la punerea în aplicare a obligației de debarcare pentru stocurile demersale și speciile pelagice capturate accidental în cursul activităților de pescuit de specii demersale care fac obiectul unor dimensiuni minime de referință pentru conservare și la promovarea unui nivel de trai echitabil pentru persoanele care depind de activitățile de pescuit, ținând seama de pescuitul costier și de aspectele socioeconomice. Totodată, planul ar trebui să pună în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului, în vederea reducerii la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin. El ar trebui să fie coerent cu legislația de mediu a Uniunii, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020, în conformitate cu Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) și cu obiectivele Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) și ale Directivei 92/43/CEE a Consiliului (9).

(18)  Este adecvat să se stabilească rata-țintă a mortalității prin pescuit (F) care corespunde obiectivului realizării și menținerii MSY sub formă de intervale ale valorilor compatibile cu atingerea MSY (FMSY). Aceste intervale, bazate pe cele mai bune avize științifice disponibile, sunt necesare pentru a asigura flexibilitatea pentru a ține cont de evoluția avizelor științifice, pentru a contribui la punerea în aplicare a obligației de debarcare și pentru a lua în considerare pescuitul mixt. Pe baza planului, intervalele respective sunt stabilite astfel încât să nu antreneze o reducere mai mare de 5 % a producției pe termen lung în comparație cu MSY. În plus, limita superioară a intervalului FMSY este plafonată, astfel încât probabilitatea scăderii stocului sub nivelul-limită de referință al biomasei (BLIM) să nu depășească 5 %.

(19)  În scopul stabilirii efortului de pescuit maxim admisibil, ar trebui să existe intervale FMSY pentru „utilizare normală” și, sub rezerva unei stări bune a stocurilor în cauză, posibilitatea de a stabili un efort de pescuit maxim admisibil peste acele intervale FMSY pentru stocul cel mai vulnerabil dacă, pe baza avizelor științifice, acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor prezentului regulament în pescuitul mixt, pentru a evita efectele negative asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor sau pentru a limita variațiile de la an la an ale efortului de pescuit maxim admisibil. Rata-țintă a mortalității prin pescuit în conformitate cu aceste intervale FMSY ar trebui realizată pe baza unei creșteri progresive până în 2020, acolo unde este posibil, și cel târziu până la 1 ianuarie 2025.

(20)  Pentru stocurile pentru care sunt disponibile ținte legate de MSY, și în scopul aplicării măsurilor de salvgardare, este necesar să se stabilească niveluri de referință pentru conservare exprimate ca niveluri de referință de precauție (BPA) și niveluri-limită de referință (BLIM).

(21)  Ar trebui să se instituie măsuri de salvgardare adecvate pentru a asigura atingerea obiectivelor și pentru a declanșa adoptarea unor măsuri de remediere atunci când este necesar, printre altele, în cazul în care stocurile se situează sub nivelurile de referință pentru conservare. Măsurile de remediere ar trebui să includă măsuri de urgență în conformitate cu articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, efortul de pescuit maxim admisibil și alte măsuri specifice de conservare.

(22)  Pentru a asigura accesul transparent la pescuit și atingerea ratelor-țintă ale mortalității prin pescuit, ar trebui adoptat un regim de gestionare a efortului de pescuit al Uniunii pentru traule, care sunt principalele unelte folosite pentru a exploata stocurile demersale în vestul Mării Mediterane. În acest scop, este necesar să se definească grupuri de efort de pescuit, astfel încât Consiliul să stabilească efortul de pescuit maxim admisibil, exprimat ca număr de zile de pescuit, pe o bază anuală. Atunci când este cazul, regimul de gestionare a efortului de pescuit ar trebui să includă și alte unelte de pescuit.

(23)  Având în vedere situația îngrijorătoare a numeroase stocuri de specii demersale din vestul Mării Mediterane și pentru a reduce nivelurile actuale ridicate ale mortalității prin pescuit, regimul de gestionare a efortului de pescuit ar trebui să determine o reducere semnificativă a efortului de pescuit în primii cinci ani de punere în aplicare a planului.

(24)  Statele membre ar trebui să ia măsuri specifice pentru a se asigura că regimul de gestionare a efortului de pescuit este eficace și viabil, inclusiv prin introducerea unei metode de alocare a cotelor efortului de pescuit în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, prin stabilirea unei liste de nave, eliberarea de autorizații de pescuit și prin înregistrarea și transmiterea de date relevante privind efortul de pescuit.

(25)  Pentru a contribui la atingerea efectivă a obiectivelor planului și în conformitate cu principiile bunei guvernanțe prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a promova sisteme de gestionare participativă la nivel local.

(26)  Pentru a proteja zonele de creștere și habitatele sensibile și a salvgarda pescuitul la scară mică, zona de coastă ar trebui rezervată în mod regulat activităților de pescuit mai selective. Prin urmare, planul ar trebui să stabilească o interdicție pentru traulele care operează în limita a șase mile marine de coastă, cu excepția zonelor a căror adâncime depășește izobata de 100 m, timp de trei luni în fiecare an. Ar trebui să fie posibilă și stabilirea altor zone de interdicție, în cazurile în care o astfel de măsură poate asigura o reducere de cel puțin 20 % a capturilor de puiet de merluciu.

(27)  Ar trebui să se ia și alte măsuri de conservare în ceea ce privește stocurile demersale. În mod concret, pe baza avizelor științifice, este necesar să se stabilească interdicții suplimentare în zonele cu concentrații mari de reproducători, în vederea protejării merluciului în stadiul de adult, aflat într-o situație precară.

(28)  Abordarea precaută ar trebui aplicată în cazul speciilor capturate accidental și al stocurilor demersale pentru care nu sunt disponibile date suficiente. Ar trebui adoptate măsuri specifice de conservare, în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în cazul în care avizele științifice indică faptul că sunt necesare măsuri de remediere.

(29)  Planul ar trebui să prevadă adoptarea unor măsuri tehnice de conservare suplimentare prin acte delegate. Acest lucru este necesar în vederea atingerii obiectivelor planului, în special în ceea ce privește conservarea stocurilor demersale și îmbunătățirea selectivității.

(30)  În vederea respectării obligației de debarcare stabilite la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul ▌ ar trebui să prevadă măsuri de gestionare suplimentare ce urmează a fi precizate ulterior în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(31)  Pentru a adapta planul ▌ în timp util la progresele științifice și tehnice, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei pentru a completa prezentul regulament cu măsuri de remediere și măsuri tehnice de conservare, pentru a pune în aplicare obligația de debarcare și a modifica anumite elemente ale planului. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(10) . Concret, pentru a se asigura o participare egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(32)  Ar trebui să fie stabilit termenul pentru prezentarea recomandărilor comune de către statele membre cu un interes direct de gestionare, conform dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 1380/2013.

(33)  Pentru a evalua progresele în vederea atingerii MSY, planul ▌ ar trebui să permită o monitorizare științifică regulată a stocurilor în cauză și, atunci când este posibil, a stocurilor capturate accidental.

(34)  În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Comisia ar trebui să evalueze periodic adecvarea și eficacitatea prezentului regulament. Această evaluare ar trebui să urmeze și să se bazeze pe o evaluare periodică a planului, pe baza unui aviz științific al CSTEP, până la .. [cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, o dată la trei ani. Această perioadă ar permite punerea în aplicare integrală a obligației de debarcare, adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor regionalizate și materializarea efectelor acestora asupra stocurilor și asupra activităților de pescuit. ▌

(35)  Pentru a asigura securitatea juridică, este adecvat să se clarifice faptul că măsurile vizând încetarea temporară adoptate în vederea atingerii obiectivelor planului pot fi considerate eligibile pentru sprijin în temeiul Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (11).

(36)  În vederea realizării unui echilibru între capacitatea de pescuit a flotei și efortul de pescuit maxim admisibil disponibil, sprijinul din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime vizând încetarea definitivă a activităților de pescuit ar trebui să fie disponibil în cadrul segmentelor de flotă dezechilibrate care intră sub incidența prezentului regulament. Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 508/2014 ar trebui modificat în consecință.

(37)  Impactul economic și social probabil al planului a fost evaluat în mod corespunzător înainte de redactare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(38)  Având în vedere că efortul de pescuit maxim admisibil este stabilit pentru fiecare an calendaristic, dispozițiile cu privire la regimul de gestionare a efortului de pescuit ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2020. Având în vedere sustenabilitatea ecologică, socială și economică, dispozițiile privind intervalele FMSY și privind măsurile de salvgardare pentru stocurile sub BPA ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2025,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)  Prezentul regulament instituie un plan multianual (denumit în continuare „planul”) pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a stocurilor demersale în vestul Mării Mediterane.

(2)  Prezentul regulament se aplică următoarelor stocuri:

(a)  crevete din specia Aristeus antennatus în subzonele CGPM 1, 5, 6 și 7;

(b)  crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzonele CGPM 1, 5, 6 și 9-10-11;

(c)  crevete din specia Aristaeomorpha foliacea în subzonele CGPM 9-10-11;

(d)  merluciu (Merluccius merluccius) în subzonele CGPM 1-5-6-7 și 9-10-11;

(e)  langustină (Nephrops norvegicus) în subzonele CGPM 5, 6, 9 și 11;

(f)  barbun (Mullus barbatus) în subzonele CGPM 1, 5, 6, 7, 9, 10 și 11.

(3)  Prezentul regulament se aplică, de asemenea, stocurilor capturate accidental în vestul Mării Mediterane în cadrul pescuitului din stocurile menționate la alineatul (2). Regulamentul se aplică, de asemenea, totodată oricărui alt stoc de specii demersale care sunt capturate în vestul Mării Mediterane pentru care nu există suficiente date disponibile.

(4)  Prezentul regulament se aplică activităților de pescuit comercial ▌ în cadrul cărora sunt capturate stocurile de specii demersale menționate la alineatele (2) și (3), atunci când acestea sunt desfășurate în apele Uniunii sau de către navele de pescuit ale Uniunii în afara apelor Uniunii din vestul Mării Mediterane.

(5)  De asemenea, prezentul regulament precizează detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare în apele Uniunii din vestul Mării Mediterane pentru toate stocurile de specii cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și care sunt capturate în cursul activităților de pescuit de specii demersale.

(6)  Prezentul regulament prevede măsurile tehnice, astfel cum sunt menționate la articolul 14, aplicabile în apele din vestul Mării Mediterane, în legătură cu orice stoc.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, în plus față de definițiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (12) și la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului, se aplică următoarele definiții:

1.  „vestul Mării Mediterane” înseamnă apele din subzonele geografice CGPM 1 (Marea Alboran de Nord), 2 (Insula Alboran), 5 (Insulele Baleare), 6 (nordul Spaniei), 7 (Golful Lion), 8 (Corsica), 9 (Marea Ligurică și Marea Tireniană de Nord), 10 (Marea Tireniană de Sud) și 11 (Sardinia), astfel cum sunt definite în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (13);

2.  „stocuri vizate” înseamnă stocurile menționate la articolul 1 alineatul (2);

3.  „stocul cel mai vulnerabil” înseamnă stocul pentru care, la momentul stabilirii efortului de pescuit maxim admisibil, rata mortalității prin pescuit pentru anul anterior este cea mai îndepărtată de valoarea FMSY stabilită în cele mai bune avize științifice disponibile;

4.  „interval FMSY” înseamnă un interval de valori furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale CSTEP sau ale unui organism științific independent similar recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, care se caracterizează prin faptul că toate nivelurile mortalității prin pescuit situate în intervalul respectiv asigură producția maximă durabilă („MSY”) pe termen lung, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile de mediu actuale în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocurile în cauză. Intervalul ar trebui să asigure o reducere de maximum 5 % a producției pe termen lung în comparație cu MSY. El este plafonat astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub nivelul-limită de referință (BLIM) să nu depășească 5 %;

5.  „valoarea FMSY” înseamnă valoarea estimată a mortalității prin pescuit care, pentru un anumit model de pescuit și în condițiile actuale de mediu în medie, asigură producția maximă pe termen lung;

6.  „MSY FLOWER” înseamnă cea mai mică valoare din intervalul FMSY;

7.  „MSY FUPPER” înseamnă cea mai mare valoare din intervalul FMSY;

8.  „intervalul inferior FMSY” înseamnă un interval care conține valori de la MSY FLOWER până la valoarea FMSY;

9.  „intervalul superior FMSY” înseamnă un interval care conține valori de la valoarea FMSY până la MSY FUPPER;

10.  „BLIM” înseamnă nivelul-limită de referință, exprimat ca biomasă a stocului de reproducere și furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale CSTEP sau ale unui organism științific independent similar recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, sub care capacitatea de reproducere poate fi una redusă;

11.  „BPA” înseamnă nivelul de referință de precauție, exprimat ca biomasă a stocului de reproducere și furnizat în cele mai bune avize științifice disponibile, în special în avizele științifice ale CSTEP sau ale unui organism științific independent similar recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, care asigură că probabilitatea ca biomasa stocului de reproducere să fie sub BLIM este mai mică de 5 %;

12.  „grup de efort de pescuit” înseamnă o unitate de gestionare a flotei dintr-un stat membru pentru care se stabilește efortul de pescuit maxim admisibil;

13.  „grup de stocuri” înseamnă un grup de stocuri capturate împreună, astfel cum sunt se prevede în anexa I;

14.  „zi de pescuit” înseamnă orice perioadă neîntreruptă de 24 de ore, sau o parte a acesteia, pe durata căreia o navă este prezentă în apele din vestul Mării Mediterane, fiind absentă din port.

Articolul 3

Obiective

(1)  Planul se bazează pe regimul de gestionare a efortului de pescuit și are drept scop să contribuie la îndeplinirea obiectivelor PCP prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special aplicând abordarea precaută a gestionării pescuitului, precum și să asigure faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care pot să asigure MSY.

(2)  Planul contribuie la eliminarea aruncării capturilor înapoi în mare prin evitarea și reducerea, pe cât posibil, a capturilor nedorite, precum și la punerea în aplicare a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile care fac obiectul unor dimensiuni minime de referință pentru conservare în temeiul dreptului Uniunii și cărora li se aplică prezentul regulament.

(3)  Planul pune în aplicare abordarea ecosistemică în gestionarea pescuitului cu scopul de a garanta că impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin este redus la minimum. El este coerent cu legislația de mediu a Uniunii, în special cu obiectivul de realizare a unei stări ecologice bune până în 2020, prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE ▌.

(4)  În special, planul urmărește:

(a)  să asigure îndeplinirea condițiilor prevăzute în descriptorul 3 prevăzut în anexa I la Directiva 2008/56/CE; ▌

(b)  să contribuie la îndeplinirea altor descriptori relevanți prevăzuți în anexa I la Directiva 2008/56/CE proporțional cu rolul jucat de activitățile de pescuit în realizarea acestora; și

(c)  să contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolele 4 și 5 din Directiva 2009/147/CE și la articolele 6 și 12 din Directiva 92/43/CEE, în special în vederea reducerii la minimum a impactului negativ al activităților de pescuit asupra habitatelor vulnerabile și asupra speciilor protejate.

(5)  Măsurile din cadrul planului se adoptă pe baza celor mai bune avize științifice disponibile. ▌

CAPITOLUL II

ȚINTE, NIVELURI DE REFERINȚĂ PENTRU CONSERVARE ȘI MĂSURI DE SALVGARDARE

Articolul 4

Ținte

(1)  Rata-țintă a mortalității prin pescuit în conformitate cu intervalele FMSY definite la articolul 2 este atinsă ▌ pe baza unei creșteri progresive până în 2020, acolo unde este posibil, și până la 1 ianuarie 2025 cel târziu, pentru stocurile în cauză, și se menține ulterior în intervalele FMSY.

(2)  Intervalele FMSY pe baza planului se solicită, în special din partea CSTEP sau a unui organism științific independent similar recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional.

(3)  În conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, atunci când Consiliul stabilește efortul de pescuit maxim admisibil, el stabilește efortul de pescuit respectiv pentru fiecare grup de efort de pescuit, în cadrul intervalului FMSY disponibil la momentul respectiv pentru stocul cel mai vulnerabil.

(4)  În pofida alineatelor (1) și (3), efortul de pescuit maxim admisibil poate fi stabilit la un nivel mai redus decât intervalele FMSY.

(5)  În pofida alineatelor (1) și (3), efortul de pescuit maxim admisibil poate fi stabilit la un nivel superior intervalului FMSY disponibil la momentul respectiv pentru stocul cel mai vulnerabil, cu condiția ca toate stocurile în cauză să se situeze deasupra BPA:

(a)  dacă, pe baza celor mai bune avize sau dovezi științifice disponibile, acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cazul pescuitului mixt;

(b)  dacă, pe baza celor mai bune avize sau dovezi științifice disponibile, acest lucru este necesar pentru a se evita daunele grave asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor; sau

(c)  pentru a limita variațiile efortului de pescuit maxim admisibil între ani consecutivi la maximum 20 %.

(6)  Dacă pentru un stoc menționat la articolul 1 alineatul (2) nu se pot stabili intervale FMSY din cauza lipsei informațiilor științifice adecvate, stocul respectiv este gestionat în conformitate cu articolul 12 până când sunt disponibile intervale FMSY în temeiul prezentului articol alineatul (2).

Articolul 5

Niveluri de referință pentru conservare

În sensul articolului 6, se solicită următoarele niveluri de referință pentru conservare, în special din partea CSTEP sau a unui organism științific independent similar recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, pe baza planului:

(a)  nivelurile de referință de precauție, exprimate ca biomasă a stocului de reproducere (BPA); și

(b)  nivelurile-limită de referință, exprimate ca biomasă a stocului de reproducere (BLIM).

Articolul 6

Măsuri de salvgardare

(1)  Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre stocurile în cauză se situează sub BPA, se iau toate măsurile de remediere adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocurilor în cauză la niveluri superioare celor care permit atingerea MSY. În special, în pofida articolului 4 alineatul (3), efortul de pescuit maxim admisibil se stabilește la niveluri compatibile cu o mortalitate prin pescuit care este redusă în intervalul FMSY pentru stocul cel mai vulnerabil, ținând cont de scăderea biomasei.

(2)  Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre stocurile în cauză se situează sub BLIM, se adoptă măsuri de remediere suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocurilor în cauză la niveluri superioare celor care permit atingerea MSY. În special, în pofida articolului 4 alineatul (3) ▌, măsurile de remediere respective pot include suspendarea activităților de pescuit specifice care vizează stocurile în cauză și reducerea corespunzătoare a efortului de pescuit maxim admisibil.

(3)  Măsurile de remediere menționate la prezentul articol pot include:

(a)  măsuri în temeiul articolelor 7, 8 și 11-14 din prezentul regulament; și

(b)  măsuri de urgență în conformitate cu articolele 12 și 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(4)  Alegerea măsurilor menționate la prezentul articol se realizează în conformitate cu natura, gravitatea, durata și frecvența situației în care biomasa stocului de reproducere se situează sub nivelurile menționate la articolul 5.

CAPITOLUL III

EFORTUL DE PESCUIT

Articolul 7

Regimul de gestionare a efortului de pescuit

(1)  Se aplică un regim de gestionare a efortului de pescuit tuturor navelor care pescuiesc cu traule în funcție de zonele, grupurile de stocuri și categoriile de lungime definite în anexa I.

(2)  În fiecare an, pe baza avizelor științifice și în temeiul articolului 4, Consiliul stabilește efortul de pescuit maxim admisibil pentru fiecare grup de efort de pescuit pentru fiecare stat membru.

(3)  Prin derogare de la articolul 3 alineatul (1) și în pofida alineatului (2) de la prezentul articol, în cursul primilor cinci ani de punere în aplicare a planului: ▌

(a)  pentru primul an de punere în aplicare a planului, cu excepția subzonelor geografice în care efortul de pescuit a fost deja redus cu peste 20 % în cursul perioadei de referință, efortul de pescuit maxim admisibil este redus cu 10 % față de nivelul de referință;

(b)  pentru fiecare dintre anii cuprinși între al doilea și al cincilea an de punere în aplicare a planului, efortul de pescuit maxim admisibil este redus cu maximum 30 % pe perioada respectivă. Reducerea efortului de pescuit poate fi completată cu orice măsură tehnică sau altă măsură de conservare pertinentă adoptată în conformitate cu dreptul Uniunii, în vederea realizării FMSY până la 1 ianuarie 2025.

(4)  Nivelul de referință menționat la alineatul (3) este ▌calculat de fiecare stat membru pentru fiecare grup de efort de pescuit sau subzonă geografică drept efortul de pescuit mediu exprimat în număr de zile de pescuit între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2017 și ia în considerare numai navele care au desfășurat activități în perioada respectivă ▌.

(5)  În cazul în care cele mai bune avize științifice disponibile indică un volum semnificativ al capturilor pentru un anumit stoc cu altă unealtă de pescuit decât traulele, se poate stabili efortul de pescuit maxim admisibil pentru unealta respectivă pe baza acelor avize științifice.

Articolul 8

Pescuitul recreativ

(1)  În cazul în care avizele științifice indică faptul că pescuitul recreativ are un impact semnificativ asupra mortalității prin pescuit a unui stoc enumerat la articolul 1 alineatul (2), Consiliul poate să stabilească limite nediscriminatorii pentru pescarii care practică pescuitul recreativ.

(2)  Atunci când stabilește limitele menționate la alineatul (1), Consiliul se bazează pe criterii transparente și obiective, inclusiv pe criterii de natură ecologică, socială și economică. Printre criteriile utilizate se pot număra, în special, impactul pescuitului recreativ asupra mediului, importanța societală a acestei activități și contribuția sa la economia din zonele de coastă.

(3)  După caz, statele membre iau măsurile necesare și proporționale pentru monitorizarea și colectarea datelor în vederea unei estimări fiabile a nivelurilor de capturi efective obținute în cadrul pescuitului recreativ.

Articolul 9

Obligațiile statelor membre

(1)  Statele membre gestionează efortul de pescuit maxim admisibil în conformitate cu condițiile prevăzute la articolele 26-34 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(2)  Fiecare stat membru decide asupra unei metode de alocare a efortului de pescuit maxim admisibil navelor individuale sau grupurilor de nave care îi arborează pavilionul, în conformitate cu criteriile prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013. ▌

(3)  Un stat membru poate modifica alocările privind efortul său de pescuit prin transferarea de zile de pescuit între grupuri de efort de pescuit din aceeași zonă geografică, cu condiția să aplice un factor de conversie care să fie sprijinit de cele mai bune avize științifice disponibile. Informațiile privind zilele de pescuit transferate și factorul de conversie sunt puse de îndată și în cel mult 10 zile lucrătoare la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre.

(4)  În cazul în care un stat membru permite navelor aflate sub pavilionul său să pescuiască cu traule, el se asigură că acest tip de pescuit este limitat la o durată maximă de 15 ore pe zi de pescuit, cinci zile de pescuit pe săptămână sau o durată echivalentă.

Statele membre pot acorda o derogare de până la 18 ore pe zi de pescuit pentru a se ține seama de timpul de tranzit dintre port și locul de pescuit. O astfel de derogare se comunică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre vizate.

(5)  În pofida alineatului (3), în cazul în care o navă pescuiește din două grupuri de stocuri diferite în cursul unei zile de pescuit, se deduce câte o jumătate de zi de pescuit din efortul de pescuit maxim admisibil alocat navei respective pentru fiecare grup de stocuri.

(6)  Pentru navele aflate sub pavilionul său care pescuiesc din stocurile în cauză, fiecare stat membru emite autorizații de pescuit pentru zonele menționate în anexa I și în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(7)  Statele membre se asigură că capacitatea totală, exprimată în GT și kW, corespunzătoare autorizațiilor de pescuit emise în conformitate cu alineatul (6), nu este majorată pe durata aplicării planului.

(8)  Fiecare stat membru întocmește și actualizează o listă a navelor care dețin autorizații de pescuit emise în conformitate cu alineatul (6) și o pune la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre. Statele membre transmit listele lor pentru prima dată în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an.

(9)  Statele membre își monitorizează regimul de gestionare a efortului de pescuit și se asigură că efortul de pescuit maxim admisibil menționat la articolul 7 nu depășește limitele stabilite.

(10)  În conformitate cu principiile bunei guvernanțe stabilite la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, statele membre pot promova sisteme de gestionare participativă la nivel local în vederea îndeplinirii obiectivelor planului.

Articolul 10

Comunicarea datelor pertinente

(1)  Statele membre înregistrează și transmit Comisiei date privind efortul de pescuit în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și cu articolele 146c, 146d și 146e din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (14).

(2)  Datele privind efortul de pescuit sunt agregate pe lună și conțin informațiile prevăzute în anexa II. Formatul datelor agregate este schema XML bazată pe standardul ONU/CEFACT P1000-12.

(3)  Statele membre transmit Comisiei datele privind efortul de pescuit menționate la alineatul (1) înainte de data de 15 a fiecărei luni.

CAPITOLUL IV

MĂSURI TEHNICE DE CONSERVARE

Articolul 11

Zone de interzicere a pescuitului

(1)  În plus față de dispozițiile de la articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, se interzice utilizarea traulelor în vestul Mării Mediterane în limita a șase mile marine de coastă, cu excepția zonelor a căror adâncime depășește izobata de 100 m, timp de trei luni în fiecare an, stabilindu-se, dacă este cazul, luni consecutive, pe baza celor mai bune avize științifice. Aceste trei luni pe an de interzicere a pescuitului sunt stabilite de fiecare stat membru și se aplică în cursul perioadei celei mai relevante stabilite pe baza celor mai bune avize științifice disponibile. Perioada respectivă se comunică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre vizate.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), și cu condiția ca acest lucru să fie justificat de constrângeri geografice deosebite, cum ar fi dimensiunea limitată a platoului continental sau distanțele lungi până la locurile de pescuit, statele membre pot institui, pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, alte zone de interzicere a pescuitului, cu condiția realizării unei reduceri de cel puțin 20 % a capturilor de puiet de merluciu în fiecare subzonă geografică. O astfel de derogare se comunică fără întârziere Comisiei și celorlalte state membre vizate.

(3)  Până la … [doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, statele membre în cauză instituie alte zone de interzicere a pescuitului, dacă s-a dovedit că există o mare concentrare de puiet de pește, cu o dimensiune inferioară dimensiunii minime de referință pentru conservare, și de zone de depunere a icrelor pentru stocurile demersale, în special pentru stocurile în cauză.

(4)  Celelalte zone de interzicere a pescuitului instituite în temeiul alineatului (3) sunt evaluate în special de CSTEP sau de un organism științific independent similar recunoscut la nivelul Uniunii sau la nivel internațional. În cazul în care această evaluare indică faptul că respectivele zone de interzicere a pescuitului nu corespund obiectivelor urmărite, statele membre revizuiesc zonele în cauză, luând în considerare recomandările respective.

(5)  În cazul în care zonele de interzicere a pescuitului menționate la alineatul (3) de la prezentul articol afectează navele de pescuit ale mai multor state membre, Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu articolul 18 din prezentul regulament și pe baza celor mai bune avize științifice disponibile, acte delegate pentru a institui zonele de interzicere a pescuitului în cauză.

Articolul 12

Gestionarea stocurilor capturate accidental și a stocurilor demersale pentru care nu sunt disponibile date suficiente

(1)  Stocurile menționate la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament se gestionează pe baza abordării precaute a gestionării pescuitului definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(2)  Măsurile de gestionare pentru stocurile menționate la articolul 1 alineatul (3), în special măsurile tehnice de conservare, cum ar fi cele enumerate la articolul 13, se stabilesc ținând cont de cele mai bune avize științifice disponibile.

Articolul 13

Măsuri specifice de conservare

(1)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament prin stabilirea următoarelor măsuri tehnice de conservare:

(a)  specificațiile caracteristicilor uneltelor de pescuit și normele referitoare la utilizarea acestora, pentru a asigura sau a îmbunătăți selectivitatea, pentru a reduce capturile nedorite sau pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului;

(b)  specificațiile modificărilor sau ale dispozitivelor suplimentare adăugate uneltelor de pescuit, pentru a asigura sau pentru a îmbunătăți selectivitatea, pentru a reduce capturile nedorite sau pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului;

(c)  limitările sau interdicțiile referitoare la utilizarea anumitor unelte de pescuit și la activitățile de pescuit, în anumite zone sau perioade, pentru a proteja peștele aflat în perioada de reproducere, peștii cu o dimensiune inferioară dimensiunii minime de referință pentru conservare sau peștii din specii nevizate ori pentru a reduce la minimum impactul negativ asupra ecosistemului

(d)  stabilirea dimensiunilor minime de referință pentru conservare pentru oricare dintre stocurile cărora li se aplică prezentul regulament, pentru a asigura protecția puietului de organisme marine și

(e)  referitoare la pescuitul recreativ.

(2)  Măsurile menționate la alineatul (1) contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite la articolul 3.

CAPITOLUL V

OBLIGAȚIA DE DEBARCARE

Articolul 14

Dispoziții privind obligația de debarcare

Pentru toate stocurile de specii din vestul Mării Mediterane cărora li se aplică obligația de debarcare în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, precum și pentru capturile accidentale de specii pelagice în cadrul activităților de pescuit care exploatează stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, cărora li se aplică obligația de debarcare, Comisia, după consultarea cu statele membre, este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru a completa prezentul regulament specificând detaliile acestei obligații, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (5) literele (a)-(e) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

CAPITOLUL VI

REGIONALIZARE

Articolul 15

Cooperarea regională

(1)  Articolul 18 alineatele (1)-(6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică măsurilor prevăzute la articolele 11-14 din prezentul regulament.

(2)  În sensul alineatului (1) al prezentului articol, statele membre cu un interes direct de gestionare pot prezenta recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013:

(a)  pentru prima dată, în termen de cel mult douăsprezece luni de la … [ data intrării în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, în termen de douăsprezece luni de la fiecare transmitere a evaluării planului în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament;

(b)  până la data de 1 iulie a anului care precedă anul în care urmează să se aplice măsurile; și/sau

(c)  ori de câte ori consideră necesar, în special în eventualitatea unei schimbări bruște a situației oricăruia dintre stocurile cărora li se aplică prezentul regulament.

(3)  Împuternicirile acordate în temeiul articolelor 11-14 din prezentul regulament nu aduc atingere competențelor conferite Comisiei în temeiul altor dispoziții din dreptul Uniunii, inclusiv în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013.

CAPITOLUL VII

MODIFICĂRI ȘI MONITORIZARE

Articolul 16

Modificări ale planului

(1)  În cazul în care avizele științifice indică o modificare a distribuției geografice a stocurilor în cauză, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 18 pentru a modifica prezentul regulament prin ajustarea zonelor specificate la articolul 1 alineatul (2) și în anexa I pentru a reflecta această modificare.

(2)  Atunci când, pe baza avizelor științifice, Comisia consideră că lista stocurilor în cauză trebuie modificată, Comisia poate să prezinte o propunere pentru modificarea listei respective.

Articolul 17

Monitorizarea și evaluarea planului

(1)  În scopul raportului anual prevăzut la articolul 50 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, indicatorii cuantificabili includ estimările anuale ale mortalității cauzate de pescuit peste FMSY (F/FMSY), ale biomasei stocului de reproducere și ale indicatorilor socioeconomici pentru stocurile vizate și, atunci când este posibil, pentru stocurile capturate accidental. Aceștia pot fi completați de alți indicatori, pe baza avizelor științifice.

(2)  Până la …[cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament] și, ulterior, din trei în trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind rezultatele și impactul planului asupra stocurilor în cauză și asupra activităților de pescuit care exploatează aceste stocuri, în special în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 18

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 11-14 și 16 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la …[data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolele 11-14 și 16 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia î consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 11-14 și 16 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL IX

FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME

Articolul 19

Sprijin din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime

Măsurile vizând încetarea temporară adoptate în scopul îndeplinirii obiectivelor planului sunt considerate a fi o încetare temporară a activităților de pescuit în sensul articolului 33 alineatul (1) literele (a) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

Articolul 20

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 508/2014 în ceea ce privește anumite norme legate de Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

Articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 se modifică după cum urmează:

1.  alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:"

„(4) Sprijinul în temeiul prezentului articol poate fi acordat până la 31 decembrie 2017, cu excepția cazului în care măsurile de încetare definitivă sunt adoptate în scopul îndeplinirii obiectivelor planului multianual pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a stocurilor demersale în vestul Mării Mediterane, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 2019/…(15) al Parlamentului European și al Consiliului*.

______________________

* Regulamentul (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului din ... privind instituirea unui plan multianual pentru activitățile de pescuit care exploatează stocuri demersale în vestul Mării Mediterane și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 (JO L …, …, p. …).”;

"

2.  se adaugă următorul alineat:"

„(4a) Cheltuielile legate de măsurile de încetare definitivă adoptate în vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Regulamentul (UE)2019/…(16) sunt eligibile pentru sprijin din partea FEPAM începând cu data intrării în vigoare a regulamentului respectiv.”

"

CAPITOLUL X

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 21

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Luând în considerare sustenabilitatea ecologică, socială și economică, articolul 4 și articolul 6 alineatul (1) se aplică de la 1 ianuarie 2025.

Articolul 7 se aplică de la 1 ianuarie 2020.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

Regimul de gestionare a efortului de pescuit

(menționat la articolul 7)

Grupurile de efort de pescuit sunt definite după cum urmează:

A)  Traule care pescuiesc barbun, merluciu, crevete din specia Parapenaeus longirostris și langustină pe platoul continental și pe panta superioară

Tip de unealtă de pescuit

Zona geografică

Grupuri de stocuri

Lungimea maximă a navelor

Codul grupului de efort de pescuit

Traule

(TBB, OTB, PTB, TBN, TBS, TB, OTM, PTM, TMS, TM, OTT, OT, PT, TX, OTP, TSP)

Subzonele CGPM 1-2-5-6-7

Barbun în subzonele geografice 1, 5, 6 și 7; merluciu în subzonele geografice 1-5-6-7; crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzonele geografice 1, 5 și 6 și langustină în subzonele geografice 5 și 6.

< 12 m

EFF1/MED1_TR1

≥ 12 m și < 18 m

EFF1/MED1_TR2

≥ 18 m și < 24 m

EFF1/MED1_TR3

≥ 24 m

EFF1/MED1_TR4

Subzonele CGPM 8-9-10-11

Barbun în subzonele geografice 9, ▌10 și 11; merluciu în subzonele geografice 9-10-11; crevete din specia Parapenaeus longirostris în subzonele geografice 9-10-11 și langustină în subzonele geografice 9 și 10.

< 12 m

EFF1/MED2_TR1

≥ 12 m și < 18 m

EFF1/MED2_TR2

≥ 18 m și < 24 m

EFF1/MED2_TR3

≥ 24 m

EFF1/MED1_TR4

B)  Traule care pescuiesc crevete din specia Aristeus antennatus și crevete din specia Aristaeomorpha foliacea în ape adânci

Tip de unealtă de pescuit

Zona geografică

Grupuri de stocuri

Lungimea maximă a navelor

Codul grupului de efort de pescuit

Traule

(TBB, OTB, PTB, TBN, TBS, TB, OTM, PTM, TMS, TM, OTT, OT, PT, TX, OTP, TSP)

Subzonele CGPM 1-2-5-6-7

crevete din specia Aristeus antennatus în

subzonele geografice 1, 5, 6 și 7

< 12 m

EFF2/MED1_TR1

≥ 12 m și < 18 m

EFF2/MED1_TR2

≥ 18 m și < 24 m

EFF2/MED1_TR3

≥ 24 m

EFF2/MED1_TR4

Subzonele CGPM 8-9-10-11

crevete din specia Aristaeomorpha foliacea în

subzonele geografice 9, 10 și 11

< 12 m

EFF2/MED2_TR1

≥ 12 m și < 18 m

EFF2/MED2_TR2

≥ 18 m și < 24 m

EFF2/MED2_TR3

≥ 24 m

EFF2/MED1_TR4

ANEXA II

Lista informațiilor pentru datele privind efortul de pescuit

(menționate la articolul 10)

Informații

Definiție și comentarii

1.  Stat membru

Codul ISO alfa-3 al statului membru de pavilion care raportează

2.  Grup de efort de pescuit

Codul grupului de efort de pescuit, așa cum este prevăzut în anexa I

3.  Perioada efortului de pescuit

Data de începere și data de încheiere a lunii de referință

4.  Declarația privind efortul de pescuit

Numărul total de zile de pescuit

ANEXĂ LA REZOLUȚIA LEGISLATIVĂ

Declarația comună a Parlamentului European și a Consiliului

Parlamentul European și Consiliul intenționează să revoce împuternicirile de a adopta măsuri tehnice prin intermediul unor acte delegate, conform articolului 13 din prezentul regulament, atunci când vor adopta un nou regulament cu privire la măsuri tehnice care includ o împuternicire ce acoperă aceleași măsuri.

(1) JO C 367, 10.10.2018, p. 103.
(2)JO C 367, 10.10.2018, p.103.
(3)Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(4)Declarația ministerială de la Malta MedFish4Ever. Conferința ministerială privind sustenabilitatea pescuitului în Marea Mediterană (Malta, 30 martie 2017).
(5)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).
(6)Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).
(7)Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).
(8)Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).
(9)Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).
(10)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(11)Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 149, 20.5.2014, p. 1).
(12)Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).
(13)Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).
(14)Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei din 8 aprilie 2011 de stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (JO L 112, 30.4.2011, p. 1).
(15)+JO: a se introduce în text numărul regulamentului conținut în documentul PE-CONS 32/19 (2018/0050(COD)) și a se introduce numărul, data și referința JO pentru regulamentul respectiv în nota de subsol corespunzătoare.
(16)+ JO: a se introduce în text numărul regulamentului conținut în documentul PE-CONS 32/19 (2018/0050(COD)).


Consolidarea securității cărților de identitate și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii ***I
PDF 254kWORD 72k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație (COM(2018)0212 – C8-0153/2018 – 2018/0104(COD))
P8_TA-PROV(2019)0345A8-0436/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0212),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 21 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0153/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 11 iulie 2018(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (A8-0436/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație

P8_TC1-COD(2018)0104


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 21 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Prin Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) s-a hotărât să se faciliteze libera circulație a persoanelor, asigurând totodată siguranța și securitatea popoarelor din Europa, prin instaurarea unui spațiu de libertate, securitate și justiție, în conformitate cu dispozițiile din TUE și din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

(2)  Cetățenia Uniunii Europene îi conferă fiecărui cetățean al Uniunii dreptul la liberă circulație, sub rezerva anumitor limitări și condiții. Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului(4) pune în aplicare acest drept. Articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”) prevede, de asemenea, libertatea de circulație și de ședere. Libertatea de circulație implică dreptul de a intra și a ieși din statele membre cu o carte de identitate valabilă sau cu un pașaport valabil.

(3)  În temeiul Directivei 2004/38/CE, statele membre trebuie să elibereze și să reînnoiască cărțile de identitate sau pașapoartele cetățenilor lor în conformitate cu legislația națională. În plus, respectiva directivă prevede că statele membre pot cere cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora să se înregistreze la autoritățile competente. Statele membre sunt obligate să elibereze certificate de înregistrare pentru cetățenii Uniunii în condițiile prevăzute în respectivul act. De asemenea, în conformitate cu respectiva directivă , statele membre sunt obligate să elibereze permise de ședere pentru membrii de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru și să emită, la cerere, documente care atestă șederea permanentă și permise de ședere permanentă.

(4)  Directiva 2004/38/CE prevede că statele membre pot adopta măsurile necesare pentru a refuza, anula sau retrage orice drept conferit prin respectiva directivă, în caz de abuz de drept sau fraudă. Falsificarea documentelor sau falsa prezentare a unui fapt material referitor la condițiile privind acordarea dreptului de ședere au fost identificate ca fiind cazuri tipice de fraudă în temeiul directivei respective.

(5)  Există diferențe semnificative între nivelurile de securitate ale cărților de identitate naționale eliberate de statele membre și cele ale permiselor de ședere pentru cetățenii Uniunii care își au reședința în alt stat membru și pentru membrii familiilor acestora Respectivele diferențe sporesc riscul de falsificare și fraudare a documentelor și generează, de asemenea, dificultăți practice pentru cetățeni atunci când doresc să își exercite dreptul la liberă circulație. Statisticile Rețelei europene de analiză a riscurilor privind fraudarea documentelor arată că numărul cazurilor de fraudare a cărților de identitate a crescut în timp.

(6)  În Comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată „Creșterea nivelului de securitate într-o lume a mobilității: îmbunătățirea schimbului de informații în cadrul combaterii terorismului și consolidarea frontierelor externe”, Comisia a subliniat că securitatea documentelor de călătorie și de identitate este esențială atunci când este necesar să se stabilească cu certitudine identitatea unei persoane și a anunțat că urmează să prezinte un plan de acțiune pentru a combate fraudarea documentelor de călătorie. Conform acestei comunicări, o abordare îmbunătățită se bazează pe sisteme solide care să se prevină abuzurile și amenințările la adresa securității interne provocate de deficiențe în ceea ce privește securitatea documentelor, în special legate de terorism și criminalitatea transfrontalieră.

(7)  Potrivit Planului de acțiune al Comisiei din 8 decembrie 2016 pentru a întări răspunsul european la fraudarea documentelor de călătorie („planul de acțiune din 2016”), cel puțin trei sferturi din documentele frauduloase detectate la frontierele externe, dar și în spațiul fără controale la frontierele interne, ar fi fost emise de statele membre și de țările asociate spațiului Schengen. Cărțile de identitate naționale mai puțin sigure emise de statele membre sunt documentele utilizate pentru călătoriile în interiorul spațiului Schengen, identificate cel mai adesea ca fiind false.

(8)  Pentru a descuraja frauda de identitate, statele membre ar trebui să se asigure că falsificarea și contrafacerea documentelor de identificare și utilizarea acestor documente falsificate sau contrafăcute sunt sancționate în mod corespunzător de dreptul lor intern.

(9)  Planul de acțiune din 2016 a abordat problema riscului pe care îl implică fraudarea cărților de identitate și a documentelor de ședere. Comisia, în planul său de acțiune din 2016 și în Raportul său din 2017 privind cetățenia UE, și-a asumat angajamentul de a analiza opțiunile de politică pentru îmbunătățirea securității cărților de identitate și a documentelor de ședere.

(10)  În conformitate cu planul de acțiune din 2016, emiterea unor cărți de identitate autentice și sigure necesită un proces fiabil de înregistrare a identității și documente „de origine” securizate pentru susținerea procesului de aplicare pentru eliberare de documente. Comisia, statele membre și agențiile relevante ale Uniunii ar trebui să colaboreze în continuare pentru ca documentele de origine să fie mai puțin vulnerabile la fraudă, având în vedere că se recurge din ce în ce mai mult la documente de origine false.

(11)  Prezentul regulament nu impune statelor membre să introducă cărți de identitate sau documente de ședere în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în dreptul lor intern, și nici nu afectează competența statelor membre de a elibera, în temeiul dreptului intern, alte documente de ședere care să fie în afara domeniului de aplicare al dreptului Uniunii, de exemplu permise de ședere eliberate pentru toți rezidenții de pe teritoriu, indiferent de cetățenia acestora.

(12)  Prezentul regulament nu împiedică statele membre să accepte, în mod nediscriminatoriu, în scopul identificării, alte documente decât cele de călătorie, cum ar fi permisele de conducere.

(13)  Documentele de identificare eliberate cetățenilor ale căror drepturi la liberă circulație au fost restricționate, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern, și care indică în mod expres că nu pot fi utilizate ca documente de călătorie, nu ar trebui să fie considerate ca intrând în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(14)  Documentele de călătorie eliberate în conformitate cu partea 5 din Documentul 9303 al Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) privind documentele de călătorie cu citire optică (a șaptea ediție, 2015) („Documentul OACI 9303”), care nu servesc scopurilor de identificare în statele membre emitente, cum ar fi pașapoartele eliberate de Irlanda, nu ar trebui să fie considerate ca intrând în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

(15)  Prezentul regulament nu afectează utilizarea, de către statele membre, în alte scopuri, a cărților de identitate și a documentelor de ședere cu funcția de identificare electronică, și nici nu afectează normele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(5), care prevede recunoașterea reciprocă la nivelul Uniunii a identificărilor electronice în ceea ce privește accesul la serviciile publice și îi ajută pe cetățenii care circulă în alt stat membru, solicitând recunoașterea reciprocă a mijloacelor de identificare electronică în anumite condiții. Cărțile de identitate îmbunătățite ar trebui să faciliteze identificarea și să contribuie la îmbunătățirea accesului la servicii.

(16)  Pentru a putea asigura verificarea adecvată a cărților de identitate și a documentelor de ședere, este necesar ca statele membre să utilizeze titlul corect pentru fiecare tip de document. Pentru a facilita verificarea documentelor care intră sub incidența prezentului regulament, în alte state membre, titlul documentului ar trebui să figureze, de asemenea, în cel puțin o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii. În cazul în care statele membre utilizează deja, pentru cărțile de identitate, denumiri deja consacrate, altele decât titlul „carte de identitate”, ele ar trebui să le poată utiliza în continuare în limba sau limbile lor oficiale. Cu toate acestea, pe viitor, nu ar mai trebui introduse alte noi denumiri.

(17)  Este necesară includerea unor elemente de securitate pentru a se verifica dacă un document este autentic și pentru a stabili identitatea unei persoane. Stabilirea unor standarde minime de securitate și integrarea datelor biometrice în cărțile de identitate și în permisele de ședere ale membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru sunt pași importanți pentru a face mai sigură utilizarea acestor documente în Uniune. Includerea acestor elemente biometrice de identificare ar trebui să le permită cetățenilor să beneficieze pe deplin de drepturile lor la liberă circulație.

(18)  Stocarea unei imagini faciale și a două amprente digitale ( „date biometrice”) pe cărțile de identitate și pe permisele de ședere, așa cum a fost deja prevăzut pentru pașapoartele și permisele de ședere biometrice ale resortisanților țărilor terțe, este o metodă adecvată pentru a asocia o identificare și o autentificare fiabile cu un risc redus de fraudă, în scopul consolidării securității cărților de identitate și a permiselor de ședere.

(19)  Ca practică generală, pentru a verifica autenticitatea documentului și identitatea titularului, statele membre ar trebui să verifice în primul rând imaginea facială și, atunci când este necesar pentru a confirma fără îndoială autenticitatea documentului și identitatea titularului, ar trebui să verifice și amprentele digitale.

(20)  Statele membre ar trebui să se asigure că, în cazurile în care verificarea datelor biometrice nu confirmă autenticitatea documentului sau identitatea titularului, este efectuat un control manual obligatoriu de către personalul calificat.

(21)  Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, ce este o chestiune de drept intern care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor. De asemenea, prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

(22)  Elementele biometrice de identificare ar trebui colectate și stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere, în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului. O astfel de verificare ar trebui să poată fi efectuată numai de către personalul autorizat în mod corespunzător și doar atunci când legea prevede ca fiind necesară prezentarea documentului. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere ar trebui păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, datele biometrice respective ar trebui să fie șterse sau distruse imediat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

(23)  Specificațiile documentului OACI 9303 care asigură interoperabilitatea globală, inclusiv în legătură cu posibilitatea de citire cu ajutorul dispozitivelor de citire optică și utilizarea inspecției vizuale, ar trebui luate în considerare în sensul prezentului regulament.

(24)  Statele membre ar trebui să poată decide cu privire la menționarea sexului unei persoane într-un document care intră sub incidența prezentului regulament. Dacă un stat membru menționează sexul unei persoane într-un astfel de document, ar trebui utilizate, după caz, specificațiile „F”, „M” sau „X” din documentul OACI 9303 sau inițiala unică corespunzătoare utilizată în limba sau limbile statului membru respectiv.

(25)  Competențe de executare ar trebui conferite Comisiei pentru a garanta că viitoarele standarde în materie de securitate și specificații tehnice adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului (6) sunt luate în considerare în mod corespunzător, după caz, pentru cărțile de identitate și permisele de ședere. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(7). În acest sens, Comisia ar trebui să fie asistată de comitetul instituit prin articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului(8). Dacă este necesar, ar trebui să fie posibil ca actele de punere în aplicare adoptate să rămână secrete pentru a preveni riscul de contrafacere și de falsificare.

(26)  Statele membre ar trebui să se asigure că există proceduri corespunzătoare și eficace pentru colectarea elementelor biometrice de identificare și că astfel de proceduri respectă drepturile și principiile prevăzute în Cartă, în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei și în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului. Statele membre ar trebui să se asigure că interesul superior al copilului este considerat primordial pe parcursul întregii proceduri de colectare. În acest scop, personalul calificat ar trebui să beneficieze de formarea corespunzătoare cu privire la practicile adaptate copiilor în cadrul colectării elementelor biometrice de identificare.

(27)  În cazul în care sunt întâmpinate dificultăți în colectarea elementelor biometrice de identificare, statele membre ar trebui să se asigure că există proceduri corespunzătoare pentru a respecta demnitatea persoanei în cauză. Prin urmare, ar trebui să se țină seama de considerentele specifice legate de gen și de nevoile specifice ale copiilor și ale persoanelor vulnerabile.

(28)  Introducerea unor standarde minime de securitate și standarde referitoare la formatul care ar trebui utilizat pentru cărțile de identitate ar trebui să permită statelor membre să se bazeze pe autenticitatea acestor documente atunci când cetățenii Uniunii își exercită dreptul la liberă circulație. Introducerea unor standarde de securitate consolidate ar trebui să ofere garanții suficiente autorităților publice și entităților private pentru a le permite să se bazeze pe autenticitatea cărților de identitate atunci când sunt utilizate de către cetățeni ai Uniunii în scopuri de identificare.

(29)  Un semn distinctiv sub forma unui cod din două litere aparținând statului membru care emite documentul, imprimat în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din douăsprezece stele galbene, facilitează inspecția vizuală a documentului, în special atunci când titularul își exercită dreptul la libera circulație.

(30)  Deși este menținută opțiunea de a prevedea caracteristici suplimentare la nivel național, statele membre ar trebui să se asigure că aceste caracteristici nu diminuează eficiența caracteristicilor de securitate comune și nu afectează negativ compatibilitatea transfrontalieră a cărților de identitate, cum ar fi posibilitatea ca aceste cărți de identitate să fie citite optic cu ajutorul unor dispozitive utilizate de alte statele membre decât cele care au eliberat cărțile de identitate.

(31)  Introducerea unor standarde de securitate în cărțile de identitate și permisele de ședere ale membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru nu ar trebui să genereze o creștere disproporționată a costurilor pentru cetățenii Uniunii sau pentru resortisanții țărilor terțe. Statele membre ar trebui să țină seama de acest principiu atunci când publică anunțuri cu privire la cererile de oferte.

(32)  Statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că datele biometrice identifică în mod corect persoana căreia i se eliberează o carte de identitate. În acest scop, statele membre ar putea avea în vedere colectarea elementelor biometrice de identificare, în special a imaginii faciale, prin preluarea în timp real de către autoritățile naționale care eliberează cărți de identitate.

(33)  Statele membre ar trebui să schimbe între ele informațiile care sunt necesare pentru a avea acces la informațiile conținute pe suportul de stocare securizat și pentru a le putea autentifica și verifica. Formatele utilizate pentru mediul de stocare securizat ar trebui să fie interoperabile, inclusiv în ceea ce privește punctele automatizate de trecere a frontierei.

(34)  Directiva 2004/38/CE face referire la situația în care cetățenilor Uniunii sau membrilor familiei acestora care nu sunt resortisanți ai unui stat membru, care nu posedă documentele de călătorie necesare urmează să li se acorde toate mijloacele rezonabile pentru a dovedi prin alte mijloace că beneficiază de dreptul la liberă circulație. Astfel de mijloace pot include documente de identificare utilizate cu titlu provizoriu și permise de ședere eliberate acestor membrii de familie.

(35)  Prezentul regulament respectă obligațiile stabilite în Cartă și în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Prin urmare, statele membre sunt încurajate să colaboreze cu Comisia pentru a integra caracteristici suplimentare, care să facă cărțile de identitate mai accesibile și mai ușor de utilizat pentru persoanele cu dizabilități, cum ar fi cum ar fi persoanele cu deficiențe de vedere. Statele membre urmează să exploreze utilizarea unor soluții, cum ar fi dispozitivele mobile de înregistrare, pentru eliberarea cărților de identitate persoanelor care se află în incapacitatea de a se deplasa la autoritățile responsabile de eliberarea cărților de identitate.

(36)  Documentele de ședere emise cetățenilor Uniunii ar trebui să conțină informații specifice, pentru a se asigura identificarea lor în această calitate în toate statele membre. Acest lucru ar trebui să faciliteze recunoașterea exercitării de către cetățenii Uniunii a dreptului lor la liberă circulație și a drepturilor inerente acestei exercitări, dar armonizarea nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru a remedia deficiențele documentelor actuale. Statele membre au libertatea de a alege formatul în care aceste documente sunt emise și le-ar putea emite într-un format care să corespundă specificațiilor din documentul OACI 9303.

(37)  În ceea ce privește documentele de ședere eliberate membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru, este necesar să se utilizeze același model și aceleași caracteristici de securitate ca și cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954 al Parlamentului European și al Consiliului(9). Pe lângă faptul că servesc drept dovadă a dreptului de ședere, aceste documente îi scutesc pe deținătorii lor, care sunt altfel supuși obligației de a avea viză, de condiția de a obține viză în cazul în care însoțesc un cetățean al Uniunii pe teritoriul Uniunii ori i se alătură acestuia.

(38)  Directiva 2004/38/CE prevede că documentele eliberate membrilor de familie care nu sunt resortisanți ai unui stat membru urmează să fie denumite „Permis de ședere de membru al familiei unui cetățean al Uniunii”. Pentru a facilita identificarea lor, permisul de ședere al membrului familiei unui cetățean al Uniunii ar trebui să poarte un titlu și un cod standardizate.

(39)  Ținându-se seama atât de riscurile în materie de securitate, cât și de costurile suportate de statele membre, cărțile de identitate și permisele de ședere pentru un membru al familiei unui cetățean al Uniunii care nu îndeplinesc într-o măsură suficientă cerințele de securitate ar trebui eliminate treptat. În general, o perioadă de eliminare treptată de zece ani pentru cărțile de identitate și de cinci ani pentru permisele de ședere ar trebui să fie suficientă pentru a se asigura un echilibru între frecvența cu care sunt înlocuite în general documentele respective și necesitatea remedierii acestei lacune în materie de securitate cu care se confruntă Uniunea. Cu toate acestea, pentru cărțile și permisele care nu au anumite caracteristici de securitate importante sau nu permit citirea cu ajutorul dispozitivelor de citire optică, este necesară, din motive de securitate, o perioadă de eliminare treptată mai scurtă ▌.

(40)  Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(10) se aplică datelor cu caracter personal care urmează să fie prelucrate în contextul aplicării prezentului regulament. Este necesar să se specifice mai în detaliu garanțiile aplicabile datelor cu caracter personal prelucrate și, în special, datelor sensibile, precum elementele biometrice de identificare. Persoanele vizate ar trebui să fie informate cu privire la existența, în documentele lor, a suportului de stocare care conține datele lor biometrice, inclusiv cu privire la accesibilitatea fără contact a acestuia, precum și cu privire la toate situațiile în care sunt folosite datele care figurează în cărțile lor de identitate și în documentele lor de ședere. În orice caz, persoanele vizate ar trebui să aibă acces la datele cu caracter personal care sunt prelucrate în cărțile lor de identitate și în documentele lor de ședere și ar trebui să le poată corecta prin eliberarea unui nou document în cazul în care aceste date sunt eronate sau incomplete. Mediul de stocare ar trebui să fie de înaltă securitate și să protejeze în mod eficace datele cu caracter personal stocate în acesta împotriva accesului neautorizat.

(41)  Statele membre ar trebui să fie responsabile de prelucrarea corespunzătoare a datelor biometrice, de la colectare la integrarea lor pe suportul de stocare cu un grad înalt de securitate, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(42)  Statele membre ar trebui să acorde o atenție deosebită atunci când cooperează cu un prestator extern de servicii. O astfel de cooperare nu ar trebui să excludă nicio răspundere a statelor membre care decurge din dreptul Uniunii sau din dreptul intern pentru încălcări ale obligațiilor în ceea ce privește datele cu caracter personal.

(43)  Este necesar să se precizeze în prezentul regulament temeiul pentru colectarea și stocarea datelor pe suportul de stocare din cărțile de identitate și din documentele de ședere. În conformitate cu dreptul Uniunii sau dreptul intern și respectând principiile necesității și proporționalității, statele membre ar trebui să poată stoca alte date pe un suport de stocare pentru serviciile electronice sau în alte scopuri legate de cartea de identitate sau de documentul de ședere. Prelucrarea acestor date, inclusiv colectarea lor și scopurile în care pot fi utilizate ar trebui să fie autorizate de dreptul intern sau dreptul Uniunii. Toate datele naționale ar trebui să fie separate în mod fizic sau logic de datele biometrice menționate în prezentul regulament și ar trebui să fie prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679.

(44)  Statele membre ar trebui să aplice prezentul regulament în termen de cel mult 24 luni de la data intrării sale în vigoare. Începând de la data aplicării prezentului regulament, statele membre ar trebui să elibereze doar documente care respectă cerințele stabilite în prezentul regulament.

(45)  Comisia ar trebui să prezinte un raport privind punerea în aplicare a prezentului regulament după doi și, respectiv, 11 ani de la data aplicării acestuia, inclusiv în ceea ce privește adecvarea nivelului de securitate, ținând seama de impactul său asupra drepturilor fundamentale și de principiile privind protecția datelor. În conformitate cu Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(11), Comisia ar trebui să efectueze, la șase ani de la data punerii în aplicare a prezentului regulament și, ulterior, o dată la șase ani, o evaluare a prezentului regulament pe baza informațiilor colectate prin mecanisme specifice de monitorizare pentru a evalua efectele reale ale prezentului regulament și necesitatea unor măsuri suplimentare. În scopul monitorizării, statele membre ar trebui să colecteze statistici privind numărul cărților de identitate și al documentelor de ședere pe care le eliberează.

(46)  Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume consolidarea securității și facilitarea exercitării drepturilor la liberă circulație de către cetățenii Uniunii și de către membrii de familie ai acestora nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre ci, având în vedere amploarea și efectele acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea respectivelor obiective.

(47)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și se conformează principiilor recunoscute în special de Cartă, care includ demnitatea umană, dreptul la integritate al persoanei, interzicerea tratamentului inuman sau degradant, dreptul la egalitate în fața legii și la nediscriminare, drepturile copilului, drepturile persoanelor în vârstă, respectarea vieții private și de familie, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la liberă circulație și dreptul la o cale de atac eficientă. Statele membre ar trebui să respecte Carta atunci când pun în aplicare prezentul regulament.

(48)  Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și Agenția pentru Drepturi Fundamentale au fost consultate și au emis avize la 10 august 2018(12) și respectiv la 5 septembrie 2018(13).

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Capitolul I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament consolidează standardele de securitate aplicabile cărților de identitate eliberate de statele membre propriilor cetățeni, precum și documentelor de ședere eliberate de statele membre cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, atunci când își exercită dreptul la liberă circulație.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament se aplică:

(a)  cărților de identitate eliberate de statele membre pentru propriii cetățeni, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2004/38/CE;

Prezentul regulament nu se aplică documentelor de identificare eliberate cu titlu provizoriu cu o perioadă de valabilitate mai mică de șase luni.

(b)  certificatelor de înregistrare eliberate în conformitate cu articolul 8 din Directiva 2004/38/CE, cetățenilor Uniunii care locuiesc mai mult de trei luni într-un stat membru gazdă și documentelor care atestă șederea permanentă, eliberate în conformitate cu articolul 19 din Directiva 2004/38/CE cetățenilor Uniunii, la cerere;

(c)  permiselor de ședere eliberate în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2004/38/CE membrilor de familie ai cetățenilor UE care nu sunt resortisanți ai unui stat membru, și permiselor de ședere permanentă eliberate în conformitate cu articolul 20 din Directiva 2004/38/CE membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii care nu sunt resortisanți ai unui stat membru.

CAPITOLUL II

CĂRȚILE NAȚIONALE DE IDENTITATE

Articolul 3

Standarde de securitate/model/specificații

(1)  Cărțile de identitate eliberate de statele membre trebuie să respecte modelul ID­1 și conțină o zonă de citire optică (MRZ). Astfel de cărți de identitate se bazează pe specificațiile și standardele minime de securitate stabilite în documentul OACI 9303 și respectă cerințele prevăzute la literele (c), (d), (f) și (g) din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954 .

(2)  Elementele de date incluse pe cărțile de identitate respectă specificațiile stabilite în partea 5 din documentul OACI 9303.

Prin derogare de la primul paragraf, numărul documentului poate fi introdus în zona I, iar desemnarea genului unei persoane este facultativă.

(3)  Documentul poartă titlul („Carte de identitate”) sau o altă denumire națională consacrată în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent și cuvintele „Carte de identitate” cel puțin într-o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii;

(4)  Cartea de identitate cuprinde, pe partea din față, codul de țară al statului membru care eliberează cartea, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din 12 stele galbene .

(5)  Cărțile de identitate includ un suport de stocare de înaltă securitate, care conține o imagine facială a titularului cărții și două amprente digitale, în modele digitale interoperabile. Pentru colectarea elementelor biometrice de identificare, statele membre aplică specificațiile tehnice stabilite prin Decizia C(2018)7767 a Comisiei(14).

(6)  Suportul de stocare trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a garanta integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor. Datele stocate sunt accesibile fără contact direct și sunt securizate, astfel cum se prevede în Decizia C(2018)7767. Statele membre fac schimb de informații necesare pentru autentificarea mediului de stocare și pentru accesul la datele biometrice menționate la alineatul (5) și pentru verificarea acestora.

(7)  Copiii sub 12 ani pot fi exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale.

Copiii sub 6 ani sunt exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale.

▌Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă sunt exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale.

(8)  În cazul în care este necesar și proporțional cu obiectivul urmărit, statele membre pot introduce astfel de detalii și observații pentru uzul național, așa cum se solicită în conformitate cu dreptul intern. Eficacitatea standardelor minime de securitate și compatibilitatea transfrontalieră a cărților de identitate nu sunt reduse în consecință.

(9)  În cazul în care statele membre includ o interfață dublă sau un mediu de stocare separat în cartea de identitate, suportul de stocare suplimentar trebuie să respecte standardele ISO în materie și să nu interfereze cu suportul de stocare menționat la alineatul (5).

(10)  În cazul în care statele membre stochează în cărțile de identitate date pentru servicii electronice cum ar fi e-guvernarea și comerțul electronic, astfel de date naționale trebuie să fie separate în mod fizic sau logic de datele biometrice menționate la alineatul (5).

(11)  În cazul în care statele membre adaugă elemente suplimentare de securitate pentru cărțile de identitate, acestea nu trebuie să diminueze ca o consecință compatibilitatea transfrontalieră a unor astfel de cărți de identitate și eficiența standardelor minime de securitate.

Articolul 4

Perioada de valabilitate

(1)  Cărțile de identitate au o perioadă minimă de valabilitate de cinci ani și o perioadă maximă de valabilitate de zece ani.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), statele membre pot prevedea o perioadă de valabilitate:

(a)  de mai puțin de cinci ani, pentru cărțile de identitate eliberate minorilor;

(b)  în cazuri excepționale, de mai puțin de cinci ani, pentru cărțile de identitate eliberate persoanelor aflate în circumstanțe speciale și limitate și dacă perioada de valabilitate a acestora este limitată în conformitate cu dreptul Uniunii și cu dreptul intern;

(c)  de mai mult de 10 ani, pentru cărțile de identitate eliberate persoanelor cu vârsta de 70 de ani sau mai mult.

(3)  Statele membre eliberează o carte de identitate cu o perioadă de valabilitate de cel mult 12 luni atunci când prelevarea amprentelor de la oricare degete este fizic imposibilă temporar.

Articolul 5

Eliminarea treptată

(1)   Cărțile de identitate care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 3 încetează să fie valabile la data expirării lor sau în termen de [zece ani de la data aplicării prezentului regulament], oricare dintre aceste date survine mai întâi. ▌

(2)   Prin derogare de la alineatul (1):

(a)   cărțile de identitate care nu îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 a documentului OACI 9303 sau care nu includ un MRZ funcțional, astfel cum se definește la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor sau în termen de [cinci ani de la data aplicării prezentului regulament], oricare dintre acestea survine mai întâi;

(b)  cărțile de identitate ale persoanelor în vârstă de 70 de ani și peste la [data aplicării prezentului regulament], care îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 din documentul OACI 9303 și care au un MRZ funcțional, astfel cum este definită la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor.

(3)   În sensul alineatului (2), un MRZ funcțional înseamnă:

(a)  o zonă care poate fi citită automat, conformă cu partea 3 din documentul OACI 9303; sau

(b)  orice altă zonă care poate fi citită automat pentru care statul membru emitent notifică normele necesare pentru citirea și afișarea informațiilor conținute în aceasta, cu excepția cazului în care un stat membru notifică Comisiei, până la [data aplicării prezentului regulament], lipsa capacității de a citi și de a afișa aceste informații.

La primirea notificării astfel cum se menționează la litera (b) a

primului paragraf, Comisia informează în consecință statul membru în

cauză și Consiliul.

CAPITOLUL III

documentele de ședere pentru cetățenii Uniunii

Articolul 6

Informații minime care trebuie indicate

Documentele de ședere, atunci când sunt eliberate de statele membre pentru cetățenii Uniunii, trebuie să indice cel puțin următoarele elemente:

(a)  titlul documentului în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent și cel puțin într-o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii;

(b)  indicarea clară a faptului că documentul este eliberat unui cetățean al Uniunii în conformitate cu Directiva 2004/38/CE;

(c)  numărul documentului;

(d)  numele (numele de familie și prenumele titularului);

(e)  data nașterii titularului;

(f)   informațiile care trebuie incluse în certificatele de înregistrare și în documentele care atestă șederea permanentă, eliberate în conformitate cu articolele 8 și, respectiv, 19 din Directiva 2004/38/CE;

(g)  autoritatea emitentă;

(h)  pe partea din față, codul de țară al statului membru care eliberează documentul, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de 12 stele galbene.

În cazul în care un stat membru decide să ia amprentele digitale, articolul 3 alineatul (7) se aplică în consecință.

Persoanele în cazul cărora prelevarea amprentelor este fizic imposibilă sunt exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale.

CAPITOLUL IV

PERMISELE DE ȘEDERE PENTRU MEMBRII DE FAMILIE CARE NU SUNT RESORTISANȚI AI UNUI STAT MEMBRU

Articolul 7

Model uniform

(1)  Atunci când eliberează permise de ședere pentru membrii de familie ai cetățenilor Uniunii care nu sunt resortisanți ai unui stat membru, statele membre trebuie să utilizeze același model ca cel stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954 și pus în aplicare prin Decizia C(2018)7767.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), un permis trebuie să ▌aibă titlul „Permis de ședere ▌” sau „Permis de ședere permanentă ▌”. Statele membre indică faptul că aceste documente sunt eliberate unui membru de familie al unui cetățean al Uniunii în conformitate cu Directiva 2004/38/CE. În acest scop, statele membre utilizează codul standardizat „Membru de familie UE Art 10 DIR 2004/38/EC” sau „Membru de familie UE Art 20 DIR 2004/38/EC” în câmpul de date [10], astfel cum se menționează în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954.

(3)  Statele membre pot introduce date destinate uzului național în conformitate cu legislația lor națională. Atunci când introduc și stochează aceste date, statele membre respectă cerințele prevăzute la articolul 4 al doilea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954.

Articolul 8

Eliminarea treptată a permiselor de ședere existente

(1)  Permisele de ședere pentru membrii familiei cetățenilor Uniunii care nu sunt resortisanți ai unui stat membru, care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 7, încetează să fie valabile la data expirării lor sau în termen de [cinci ani de la data aplicării prezentului regulament], oricare dintre acestea survine mai întâi.

(2)  Prin derogare de la alineatul (1), permisele de ședere pentru membrii familiei cetățenilor Uniunii care nu sunt resortisanți ai unui stat membru, care nu îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 a documentului OACI 9303 sau care nu includ un MRZ funcțional, în conformitate cu partea 3 a documentului OACI 9303, încetează să fie valabile la data expirării lor sau în termen de [doi ani de la data aplicării prezentului regulament], oricare dintre acestea survine mai întâi.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 9

Punct de contact

(1)  Fiecare stat membru desemnează cel puțin o autoritate centrală ca punct de contact pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. În cazul în care un stat membru a desemnat mai multe autorități centrale, acesta menționează care dintre aceste autorități va fi punctul de contact pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Statul membru comunică numele acestei autorități Comisiei și celorlalte state membre. În cazul în care un stat membru își modifică autoritatea desemnată, acesta informează Comisia și celelalte state membre în consecință.

(2)  Statele membre se asigură că punctele de contact au cunoștință de ▌serviciile de informare și de asistență relevante la nivelul Uniunii, incluse în portalul digital unic prevăzut în Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului(15)și că acestea pot coopera cu respectivele servicii.

Articolul 10

Colectarea elementelor biometrice de identificare

(1)  Elementele biometrice de identificare sunt colectate exclusiv de către un personal calificat și autorizat în mod corespunzător, desemnat de autoritățile responsabile pentru eliberarea de cărți de identitate sau permise de ședere, cu scopul de a fi integrate pe suportul de stocare cu un grad înalt de securitate prevăzut la articolul 3 alineatul (5) pentru cărți de identitate și la articolul 7 alineatul (1) pentru permise de ședere. Prin derogare de la prima teză, amprentele digitale sunt prelevate exclusiv de personalul calificat și autorizat în mod corespunzător al acestor autorități, cu excepția cazului în care se depun cereri la autoritățile diplomatice și consulare ale statului membru.

În vederea asigurării coerenței elementelor biometrice de identificare cu identitatea solicitantului, solicitantul se prezintă personal cel puțin o dată în cursul procesului de eliberare pentru fiecare cerere.

(2)  Statele membre se asigură că există proceduri corespunzătoare și eficace pentru colectarea elementelor biometrice de identificare, și procedurile respective respectă drepturile și principiile prevăzute în Cartă, în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile copilului.

În cazul în care sunt întâmpinate dificultăți în colectarea elementelor biometrice de identificare, statele membre se asigură că există proceduri corespunzătoare care garantează respectarea demnității persoanei în cauză.

(3)  În afara cazului în care sunt necesare în scopul prelucrării în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, elementele biometrice de identificare stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere sunt păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, aceste elemente biometrice de identificare sunt imediat șterse sau distruse.

Articolul 11

Protecția datelor cu caracter personal și răspunderea

(1)  Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2016/679, statele membre asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentului regulament.

(2)  În sensul prezentului regulament, autoritățile responsabile de eliberarea cărților de identitate și a documentelor de ședere sunt considerate a fi operatorul prevăzut la articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) nr. 2016/679 și sunt responsabile de prelucrarea datelor cu caracter personal.

(3)  Statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere își pot exercita pe deplin atribuțiile menționate în Regulamentul (UE) 2016/679, inclusiv accesul la toate datele cu caracter personal și toate informațiile necesare, precum și accesul la orice sediu sau echipament de prelucrare a datelor al autorităților competente.

(4)  Cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude nicio răspundere a unui stat membru care poate decurge din dreptul Uniunii sau din dreptul intern pentru încălcări ale obligațiilor în ceea ce privește datele cu caracter personal.

(5)  Informații care pot fi citite cu ajutorul dispozitivelor de citire optică nu se includ într-o carte de identitate sau într-un document de ședere decât cu respectarea prezentului regulament și a dreptului intern al statului membru emitent.

(6)  Datele biometrice stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere sunt utilizate, în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, numai de către personalul autorizat în mod corespunzător al autorităților naționale competente și al agențiilor Uniunii, cu scopul de a verifica:

(a)  autenticitatea cărții de identitate sau a documentului de ședere;

(b)  identitatea titularului pe baza elementelor comparabile direct disponibile în cazul în care este obligatorie, conform legii, prezentarea cărții de identitate sau a documentului de ședere.

(7)  Statele membre mențin și comunică anual Comisiei o listă a autorităților competente care au acces la datele biometrice stocate pe suportul de stocare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din prezentul regulament. Comisia publică online o compilație a acestor liste naționale.

Articolul 12

Monitorizarea

În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia stabilește un program detaliat de monitorizare a realizărilor, a rezultatelor și a impactului prezentului regulament, inclusiv a impactului acestuia asupra drepturilor fundamentale.

Programul de monitorizare stabilește mijloacele utilizate pentru colectarea datelor și a altor dovezi necesare și intervalele de timp la care se va face colectarea respectivă. Programul precizează măsurile care trebuie luate de Comisie și, respectiv, de statele membre pentru colectarea și analizarea datelor și a altor elemente.

Statele membre furnizează Comisiei datele și alte elemente necesare pentru efectuarea unei astfel de monitorizări.

Articolul 13

Raportarea și evaluarea

(1)  La doi ani și, respectiv, la unsprezece ani de la data aplicării prezentului regulament, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport privind punerea în aplicare a acestuia, în special privind protecția drepturilor fundamentale și a datelor cu caracter personal.

(2)  ▌La șase ani de la data aplicării prezentului regulament și, ulterior, la fiecare șase ani, Comisia efectuează o evaluare a prezentului regulament și prezintă Parlamentului European, Consiliului și Comitetului Economic și Social European un raport conținând principalele sale constatări. Raportul se axează în special pe:

(a)  impactul prezentului regulament asupra drepturilor fundamentale;

(b)  mobilitatea cetățenilor Uniunii;

(c)  eficacitatea verificărilor biometrice în ceea ce privește asigurarea securității documentelor de călătorie;

(d)  o posibilă utilizare a permiselor de ședere ca documente de călătorie;

(e)  o posibilă armonizare vizuală suplimentară a cărții de identitate;

(f)  necesitatea introducerii unor caracteristici de securitate comune ale documentelor de identificare utilizate cu titlu provizoriu, în vederea unei mai bune recunoașteri a acestora.

(3)  Statele membre și agențiile relevante ale Uniunii furnizează Comisiei informațiile necesare pentru elaborarea rapoartelor respective.

Articolul 14

Specificații tehnice suplimentare

(1)  Pentru a se asigura, dacă este cazul, respectarea standardelor minime de securitate viitoare pentru cărțile de identitate și documentele de ședere menționate la articolul 2 literele (a) și (c), Comisia stabilește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, specificații tehnice suplimentare cu privire la următoarele aspecte:

(a)   elemente și cerințe de securitate suplimentare, inclusiv norme sporite împotriva falsificării și contrafacerii;

(b)  specificații tehnice privind suportul de stocare a caracteristicilor biometrice menționate la articolul 3 alineatul (5) și securitatea acestora, inclusiv prevenirea accesului neautorizat și facilitarea validării;

(c)  cerințe privind calitatea și standarde tehnice comune pentru imaginea facială și pentru amprentele digitale.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 15 alineatul (2).

(2)  În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2), se poate decide ca specificațiile prevăzute la prezentul articol să fie secrete și să nu fie publicate. În acest caz, ele nu sunt comunicate decât acelor organisme desemnate de statele membre ca fiind responsabile cu imprimarea și persoanelor autorizate corespunzător de un stat membru sau de Comisie.

(3)  Fiecare stat membru desemnează un organism responsabil cu tipărirea cărților de identitate și un organism pentru tipărirea permiselor de ședere ale membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii și comunică numele acestor organisme Comisiei și celorlalte state membre. Statele membre au dreptul să modifice organismele desemnate și informează Comisia și celelalte state membre în consecință.

Statele membre pot decide, de asemenea, să desemneze un organism unic responsabil cu tipărirea atât a cărților de identitate cât și a permiselor de ședere ale membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii și comunică numele acestui organism Comisiei și celorlalte state membre.

Două sau mai multe state membre pot decide, de asemenea, să desemneze un organism unic în acest scop și informează Comisia și celelalte state membre în consecință.

Articolul 15

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de comitetul instituit prin articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1683/95. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011. În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 16

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la … 24 de luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu,

Președintele Președintele

(1) JO C 367, 10.10.2018, p. 78.
(2)JO C 367, 10.10.2018, p. 78
(3) Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(4)Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
(5)Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE (JO L 257, 28.8.2014, p. 73).
(6) Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1).
(7) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(8) Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului din 29 mai 1995 de instituire a unui model uniform de viză (JO L 164, 14.7.1995, p. 1).
(9) Regulamentul (UE) 2017/1954 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (JO L 286, 1.11.2017, p. 9).
(10)Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(11)JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(12) JO C 338, 21.9.2018, p. 22.
(13) Nepublicat încă.
(14) Decizia C(2018)7767 a Comisiei din 30 noiembrie 2018 de stabilire a specificațiilor tehnice pentru modelul uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe.
(15) Regulamentul (UE) 2018/1724 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 octombrie 2018 privind înființarea unui portal digital unic (gateway) pentru a oferi acces la informații, la proceduri și la servicii de asistență și de soluționare a problemelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012 (JO L 295, 21.11.2018, p. 1).


Gestionarea siguranței infrastructurii rutiere ***I
PDF 245kWORD 77k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere (COM(2018)0274 – C8-0196/2018 – 2018/0129(COD))
P8_TA-PROV(2019)0346A8-0008/2019

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0274),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 91 alineatul (1) litera (c) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0196/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul motivat prezentat de către Parlamentul Suediei în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, în care se susține că proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 17 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 6 februarie 2019(2),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 27 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru transport și turism (A8-0008/2019),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Directivei (UE) 2019/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2008/96/CE privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere(3)

P8_TC1-COD(2018)0129


PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(4),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(5),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(6),

întrucât:

(1)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor din 20 iulie 2010 intitulată „Pentru un spațiu european de siguranță rutieră: orientări pentru politica de siguranță rutieră 2011-2020” a afirmat că obiectivul strategic al Uniunii constă în înjumătățirea până în 2020 a numărului deceselor rutiere comparativ cu anul 2010 și apropierea de obiectivul „zero decese” până în 2050. Cu toate acestea, progresele înregistrate în atingerea acestor obiective au stagnat în ultimii ani. În Concluziile sale din 8 iunie 2017 privind siguranța rutieră - de adoptare a Declarației de la Valletta din martie 2017, Consiliul a aprobat un nou obiectiv intermediar de reducere la jumătate a numărului de vătămări grave până în 2030 comparativ cu 2020. Prin urmare, sunt necesare eforturi mai mari în vederea atingerii ambelor obiective.

(2)  Conform abordării bazate pe un sistem sigur, decesele și vătămările grave în accidentele rutiere pot fi, în mare măsură, prevenite. Ar trebui să fie responsabilitatea comună a actorilor de la toate nivelurile de a se asigura că accidentele rutiere nu conduc la vătămări grave sau mortale. În mod special, drumurile bine concepute, corect întreținute și marcate și semnalizate în mod clar ar reduce probabilitatea accidentelor din traficul rutier, în timp ce „drumurile indulgente” (drumuri configurate în mod corespunzător pentru a se asigura că erorile de conducere nu duc imediat la consecințe grave sau fatale) ar reduce severitatea accidentelor rutiere. Comisia ar trebui să ofere orientări pentru crearea și întreținerea „acostamentelor indulgente”, pe baza experienței tuturor statelor membre.

(3)  Drumurile din cadrul rețelei transeuropene de transport (rețeaua TEN-T) identificate în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(7) sunt deosebit de importante în sprijinirea integrării europene. Din acest motiv, pe aceste drumuri ar trebui asigurat un nivel ridicat de siguranță.

(4)  Procedurile de gestionare a siguranței infrastructurii rutiere puse în aplicare în rețeaua TEN-T au contribuit la reducerea deceselor și a vătămărilor grave în Uniune. Din evaluarea efectelor Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului(8) reiese în mod clar că statele membre care au aplicat în mod voluntar principiile gestionării siguranței infrastructurii rutiere („RISM”) pe drumurile lor naționale din afara rețelei TEN-T au obținut rezultate mult mai bune în materie de siguranță rutieră decât statele membre care nu au făcut acest lucru. De aceea, este de dorit ca aceste principii RISM să fie aplicate și în alte părți ale rețelei rutiere europene.

(5)  Este important ca tronsoanele rutiere construite pe poduri și tronsoane rutiere care trec prin tuneluri care fac parte din rețea inclusă în domeniul de aplicare al prezentei directive să fie, de asemenea, reglementate de prezenta directivă în ceea ce privește siguranța rutieră, cu excepția tunelurilor care intră sub incidența Directivei 2004/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului(9).

(6)  Din motive de siguranță rutieră, este important ca intrările și ieșirile din zonele de parcare aflate de-a lungul rețelei incluse în domeniul de aplicare al prezentei directive, în special de-a lungul autostrăzilor și drumurilor principale, să fie, de asemenea, reglementate de prezenta directivă.

(7)  Condițiile sezoniere diferă substanțial de la un stat membru la altul și de la o regiune la alta. Este important, așadar, ca aceste condiții să fie luate în considerare în mod adecvat în dispozițiile naționale de transpunere a prezentei directive.

(8)  O mare parte din accidentele rutiere au loc pe o porțiune mică a drumurilor pe care volumul traficului și vitezele sunt ridicate și pe care există un spectru larg al traficului cu viteze de circulație diferite. Din aceste motive, extinderea limitată a domeniului de aplicare a Directivei 2008/96/CE la autostrăzi și la alte drumuri principale din afara rețelei TEN-T ar trebui să contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea siguranței infrastructurii rutiere pe teritoriul Uniunii.

(9)  Pentru ca o astfel de extindere a domeniului de aplicare să aibă efectele preconizate, este logic ca drumurile principale, altele decât autostrăzile, să includă toate drumurile care, în clasificarea drumurilor naționale, sunt încadrate în categoria imediat următoare după autostrăzi. Din același motiv, statele membre ar trebui încurajate să se asigure că cel puțin toate drumurile cărora li se aplica Directiva 2008/96/CE înainte de intrarea în vigoare a prezentei directive, inclusiv în mod voluntar, sunt reglementate în continuare de prezenta directivă.

(10)  Aplicarea obligatorie a procedurilor prevăzute în Directiva 2008/96/CE pentru orice proiect de infrastructură rutieră din afara zonelor urbane care este finalizat cu finanțare din partea UE ar trebui să garanteze că fondurile Uniunii nu sunt utilizate pentru a construi drumuri nesigure.

(11)  Directiva 2008/96/CE reglementează exclusiv infrastructura rutieră. Prin urmare, legea privind traficul rutier nu este afectată de prezenta directivă și nici competența statelor membre de a lua decizii în temeiul propriei autorități în legătură cu legea privind traficul rutier. Ar trebui respectate Convenția de la Geneva a Organizației Națiunilor Unite din 19 septembrie 1949 privind traficul rutier și Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind traficul rutier, precum și Convenția de la Viena din 8 noiembrie 1968 privind semnalizarea rutieră.

(12)  Evaluarea bazată pe riscuri a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ▌ s-a dovedit a fi un instrument eficient și eficace pentru a identifica tronsoanele din rețea care ar trebui să fie vizate de inspecții de siguranță rutieră mai detaliate și pentru a acorda prioritate investițiilor în conformitate cu potențialul acestora de îmbunătățire a siguranței la nivelul întregii rețele. Din aceste motive, întreaga rețea rutieră vizată de această directivă ar trebui să fie evaluată sistematic, inclusiv prin intermediul datelor colectate prin mijloace electronice și digitale, în vederea îmbunătățirii siguranței rutiere pe întreg teritoriul Uniunii.

(13)  Integrarea celor mai performante elemente din precedenta „procedură de clasificare și gestionare a siguranței rețelei rutiere în exploatare” în noua procedură de evaluare a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ▌ ar trebui să permită o mai bună identificare a tronsoanelor rutiere pe care oportunitățile de îmbunătățire a siguranței sunt cele mai mari și în care intervențiile vizate ar trebui să ofere cele mai importante ameliorări.

(14)  Pentru a îmbunătăți calitatea, obiectivitatea și eficacitatea procedurilor RISM, este benefic să se permită statelor membre să valorifice, după caz, tehnologiile în continuă dezvoltare la inspectarea tronsoanelor de drum, la documentarea condițiilor de siguranță rutieră, precum și la colectarea altor date legate de siguranța rețelei rutiere.

(15)  Acțiunile sistematice de urmărire a constatărilor din procedurile RISM sunt esențiale pentru obținerea îmbunătățirilor siguranței infrastructurii rutiere necesare pentru atingerea obiectivelor de siguranță rutieră ale Uniunii. În acest scop, planurile de măsuri ordonate în funcție de priorități ar trebui să asigure faptul că intervențiile necesare sunt puse în aplicare cât mai curând posibil. În special, constatările din cadrul evaluării siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ar trebui să fie urmate fie de inspecții specifice în materie de siguranță rutieră, fie, dacă acest lucru este posibil și eficient din punctul de vedere al costurilor, de măsuri directe de remediere menite să elimine sau să reducă riscurile în materie de siguranță rutieră fără a impune sarcini administrative inutile.

(16)  Performanța în materie de siguranță rutieră a drumurilor actuale ar trebui îmbunătățită prin orientarea investițiilor către tronsoanele rutiere unde se înregistrează cea mai mare concentrare de accidente și unde există potențialul cel mai ridicat de reducere a numărului de accidente.

(17)  Finanțarea și stimulentele financiare de la nivelul Uniunii ar putea fi utilizate, în conformitate cu condițiile aplicabile, pentru a sprijini astfel de investiții, completând investițiile și stimulentele corespunzătoare de la nivel național.

(18)  Tronsoanele rețelei rutiere adiacente tunelurilor din rețeaua rutieră transeuropeană care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2004/54/CE prezintă un risc de accidente deosebit de ridicat. Din aceste motive, în vederea îmbunătățirii siguranței rețelei rutiere, care intră sub incidența prezentei directive, ar trebui introduse inspecții comune în materie de siguranță rutieră ale acestor tronsoane rutiere, implicând atât reprezentanți ai autorităților competente în materie de tuneluri, cât și reprezentanți ai autorităților competente în materie de drumuri.

(19)  În 2017, 47 % din totalul persoanelor decedate în accidente rutiere în Uniune erau utilizatori vulnerabili ai drumurilor. Din acest motiv, garantarea faptului că interesele utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare în toate procedurile RISM și în dezvoltarea cerințelor de calitate privind infrastructura pentru astfel de utilizatori ar trebui să conducă la îmbunătățirea siguranței lor rutiere.

(20)  Pentru a permite statelor membre să își consolideze procedurile menite să asigure utilizarea operațională a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră, ar trebui stabilite specificații comune pentru a promova lizibilitatea și detectarea eficace a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto și sistemele automate de asistență a conducătorului auto.

(21)  Îmbunătățirea siguranței este o prioritate și în cazul trecerilor la nivel cu calea ferată (și anume, semnalizarea și îmbunătățirea infrastructurii). Potrivit Raportului privind siguranța și interoperabilitatea feroviară în UE în 2018 al Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, în 2016, la cele 108 000 de treceri la nivel din UE, s-au produs 433 de accidente grave, în urma cărora 255 de persoane și-au pierdut viața și 217 au fost grav rănite. În consecință, ar trebui identificate trecerile la nivel care prezintă un grad ridicat de risc în materie de siguranță, în vederea îmbunătățirii acestora.

(22)  Marcajele rutiere și panourile de semnalizare rutieră de înaltă calitate sunt esențiale pentru a sprijini conducătorii auto, precum și vehiculele conectate și automatizate. Specificațiile comune pentru marcajele rutiere și panourile de semnalizare rutieră ar trebui să fie baza pentru adoptarea sistemelor avansate de mobilitate conectate și automatizate. Ar fi preferabilă o abordare europeană comună, în conformitate cu Convenția de la Viena privind semnalizarea rutieră din 1968.

(23)  Pentru a consolida rezultatele așteptate ca urmare a aplicării prezentei directive și pentru a asigura un nivel adecvat de siguranță în situații de urgență, statele membre ar putea facilita cooperarea între serviciile lor de protecție civilă, de reacție în situații de urgență și de poliție rutieră, ori de câte ori acest lucru este oportun și, în special, pe tronsoanele rutiere transfrontaliere. În cazul în care este necesară cooperarea între statele membre în cadrul acestor activități, mecanismul de protecție civilă al Uniunii, în temeiul Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului(10), oferă un cadru în acest scop.

(24)  Fără a aduce atingere legislației privind achizițiile publice, în special Directivei 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului(11), specificațiile tehnice referitoare la siguranță ar trebui să fie accesibile publicului, atunci când se realizează achizițiile publice în sectorul infrastructurii rutiere.

(25)  În vederea obținerii transparenței și pentru a îmbunătăți responsabilizarea, ar trebui să fie raportate ratingurile de siguranță rutieră pentru ca utilizatorii de drumuri să poată fi informați despre starea infrastructurii și să fie în general mai conștientizați în acest sens.

(26)  Ar trebui încurajat schimbul de experiență privind metodologiile sistemului sigur între practicieni și schimbul de informații între auditorii din domeniul siguranței rutiere.

(27)  Publicarea rezultatelor evaluărilor siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ▌ ar trebui să permită compararea nivelului de siguranță a infrastructurii rutiere în întreaga Uniune.

(28)  Întrucât obiectivul prezentei directive, și anume instituirea unor proceduri care să garanteze un nivel ridicat constant de siguranță rutieră în întreaga rețea TEN-T și în întreaga rețea de autostrăzi și drumuri principale de pe teritoriul Uniunii, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere că sunt necesare îmbunătățiri în întreaga Uniune pentru a asigura convergența către standarde mai ridicate de siguranță a infrastructurii rutiere, acesta poate fi îndeplinit mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului menționat. Drept rezultat al acțiunii la nivelul Uniunii, deplasările în întreaga Uniune ar trebui să devină mai sigure, fapt care, la rândul său, ar trebui să îmbunătățească funcționarea pieței interne și să sprijine obiectivul de coeziune economică, socială și teritorială.

(29)  În vederea asigurării faptului că conținutul procedurilor RISM continuă să reflecte cele mai bune cunoștințe tehnice disponibile, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adaptarea anexelor la prezenta directivă la progresul tehnic. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(12). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(30)  Sunt necesare măsuri specifice pentru îmbunătățirea continuă a practicilor de gestionare a siguranței rutiere și pentru a facilita recunoașterea marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră de către vehiculele echipate cu sisteme de asistență a conducătorului auto sau cu echipamente cu niveluri ridicate de automatizare. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a dispozițiilor relevante ale prezentei directive, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(13).

(31)  Prin urmare, Directiva 2008/96/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificări ale Directivei 2008/96/CE

Directiva 2008/96/CE se modifică după cum urmează:

1.  Articolul 1 se înlocuiește cu textul următor:"

„Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)  Prezenta directivă prevede stabilirea și punerea în aplicare a procedurilor referitoare la evaluările de impact și la operațiunile de audit în domeniul siguranței rutiere, la inspecțiile în materie de siguranță rutieră și la evaluările siguranței rutiere la nivelul întregii rețele efectuate de către statele membre.

(2)  Prezenta directivă se aplică drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și altor drumuri principale, indiferent dacă acestea se află în faza de proiectare, de construcție sau de exploatare.

(3)  Prezenta directivă se aplică și drumurilor și proiectelor de infrastructură rutieră care nu intră sub incidența alineatului (2) și care sunt situate în afara zonelor urbane, care nu deservesc proprietățile pe lângă care trec și care sunt finalizate folosind finanțare din partea Uniunii, cu excepția drumurilor care nu sunt deschise traficului general de autovehicule, cum ar fi pistele pentru biciclete, sau a drumurilor care nu sunt proiectate pentru traficul general, precum drumurile de acces la siturile industriale ori la terenurile agricole sau forestiere.

(4)  Statele membre pot exclude din domeniul de aplicare al prezentei directive drumurile principale care prezintă un risc scăzut pentru siguranță, pe baza unor motive justificate în mod corespunzător legate de volumele de trafic și de statisticile privind accidentele.

Statele membre pot include în domeniul de aplicare al prezentei directive drumurile care nu sunt menționate la alineatele (2) și (3).

Fiecare stat membru notifică Comisiei, până la... [24 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive de modificare], lista autostrăzilor și a drumurilor principale de pe teritoriul său și, ulterior, orice modificări aduse acesteia. În plus, fiecare stat membru notifică Comisiei drumurile excluse din domeniul de aplicare al prezentei directive sau incluse în acesta în conformitate cu prezentul alineat și, ulterior, orice modificare adusă.

Comisia publică lista drumurilor notificate în conformitate cu prezentul articol.

(5)  Prezenta directivă nu se aplică tunelurilor rutiere reglementate de Directiva 2004/54/CE.”

"

2.  Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)  punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:"

„1. «rețea rutieră transeuropeană» înseamnă rețelele rutiere identificate în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*;

_____________________

* Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).”;

"

(b)  se introduc următoarele puncte:"

„2a. «autostradă» înseamnă un drum proiectat și construit special pentru traficul de autovehicule, care nu deservește proprietățile pe lângă care trece și care îndeplinește următoarele criterii:

   (a) este prevăzut, cu excepția punctelor speciale sau în mod temporar, cu părți carosabile separate pentru cele două direcții de trafic, separate între ele printr-o bandă despărțitoare care nu este destinată traficului sau, în mod excepțional, prin alte mijloace;
   (b) nu se intersectează la același nivel cu niciun drum, cu nicio cale ferată sau linie de tramvai, pistă de biciclete sau cale pietonală;
   (c) este desemnat în mod special ca autostradă;

2b. «drum principal» înseamnă un drum situat în afara zonelor urbane care leagă orașe și/sau regiuni importante și care este încadrat în categoria imediat următoare după „autostrăzi” în clasificarea drumurilor naționale aflată în vigoare la ... [data publicării în JO a prezentei directive de modificare];”;

"

(c)  punctul 5 se elimină;

(d)  punctele 6 și 7 se înlocuiesc cu următorul text:"

„6. «rating de siguranță» înseamnă clasificarea componentelor rețelei rutiere actuale în categorii în conformitate cu siguranța lor încorporată măsurată în mod obiectiv;

7. «inspecție specifică în materie de siguranță rutieră» înseamnă o investigație specifică, bazată pe inspectarea la fața locului a unui drum sau tronson de drum existent, pentru a identifica condițiile periculoase, defectele și problemele care sporesc riscul de accidente și de vătămări;”;

"

(e)   se introduce următoarea literă:"

„7a. «inspecție periodică în materie de siguranță rutieră» înseamnă o verificare periodică obișnuită a caracteristicilor și defectelor care necesită lucrări de întreținere din motive de siguranță;”;

"

(f)  se adaugă următorul punct:"

„10. «utilizatori vulnerabili ai drumurilor» înseamnă participanți la trafic nemotorizați, îndeosebi cicliști și pietoni, precum și utilizatori de vehicule motorizate cu două roți.”

"

3.  La articolul 4 se adaugă următorul alineat:"

„(5a) Comisia oferă orientări pentru proiectarea «acostamentelor indulgente» și a «drumurilor autoexplicative și autoaplicabile» în cadrul auditului inițial al fazei de proiectare, precum și în cerințele de calitate referitoare la utilizatorii vulnerabili ai drumurilor. Aceste orientări sunt elaborate în strânsă colaborare cu experți din statele membre.”

"

4.  Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 5

Evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ▌

(1)  Statele membre se asigură că o evaluare a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele este efectuată pe întreaga rețea rutieră în exploatare care face obiectul prezentei directive. ▌

(2)  Evaluările siguranței rutiere la nivelul întregii rețele evaluează riscul de accidente și de coliziuni cu urmări grave pe baza următoarelor elemente:

   (a) în principal, o examinare vizuală, fie la fața locului, fie prin mijloace electronice a caracteristicilor de proiectare ale drumului (siguranța încorporată); și
   (b) a analiză a tronsoanelor din rețeaua rutieră care sunt exploatate de peste trei ani și pe care au avut loc un număr mare de accidente grave în raport cu fluxul de trafic.

(3)  Statele membre se asigură că prima evaluare a siguranței rutiere la nivelul întregii rețele se efectuează până cel târziu în 2024. Evaluările ulterioare ale siguranței rutiere la nivelul întregii rețele se efectuează suficient de frecvent pentru a garanta niveluri de siguranță adecvate, dar, în orice caz, se efectuează cel puțin o dată la cinci ani.

(4)  La efectuarea evaluării siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ▌, statele membre pot lua în considerare elementele indicative prevăzute în anexa III.

(5)  Comisia oferă orientări privind metodologia de efectuare a evaluărilor sistematice ale siguranței rutiere și ale ratingurilor de siguranță la nivelul întregii rețele.

(6)  Pe baza rezultatelor evaluării menționate la alineatul (1) și în scopul stabilirii nivelului de prioritate pentru acțiunile suplimentare necesare, statele membre clasifică toate tronsoanele rețelei rutiere în cel puțin trei categorii în funcție de nivelul lor de siguranță ▌.”

"

5.  Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)  titlul se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 6

Inspecțiile periodice în materie de siguranță rutieră”;

"

(b)  alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:"

„(1) Statele membre se asigură că inspecțiile periodice în materie de siguranță rutieră se efectuează suficient de frecvent pentru a se garanta niveluri de siguranță adecvate pentru infrastructura rutieră în cauză.”;

"

(c)  alineatul (2) se elimină;

(d)   alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:"

„(3) Statele membre asigură siguranța tronsoanelor din rețeaua de drumuri adiacente tunelurilor, care fac obiectul Directivei 2004/54/CE, prin intermediul inspecțiilor comune în materie de siguranță rutieră cu participarea autorităților competente implicate în punerea în aplicare a prezentei directive și a Directivei 2004/54/CE. Inspecțiile comune în materie de siguranță rutieră sunt suficient de frecvente pentru a garanta niveluri de siguranță adecvate, dar, în orice caz, sunt efectuate cel puțin o dată la șase ani.”

"

6.  Se introduc următoarele articole:"

„Articolul 6a

Acțiunile de urmărire a procedurilor pentru drumurile în exploatare

(1)  Statele membre se asigură că constatările din cadrul evaluărilor siguranței rutiere la nivelul întregii rețele ▌ efectuate în temeiul articolului 5 sunt urmate fie de inspecții specifice în materie de siguranță rutieră, fie de măsuri directe de remediere.

(2)  La efectuarea inspecțiilor specifice în materie de siguranță rutieră, statele membre pot lua în considerare elementele indicative prevăzute în anexa IIa.

(3)  Inspecțiile specifice în materie de siguranță rutieră sunt efectuate de echipe de experți. Cel puțin unul dintre membrii echipei de experți trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (4) litera (a).

(4)  Statele membre se asigură că constatările din cadrul inspecțiilor specifice în materie de siguranță rutieră sunt urmate de decizii motivate care stabilesc dacă sunt necesare măsuri de remediere. În mod special, statele membre identifică tronsoanele rutiere pe care ▌ sunt necesare îmbunătățiri ale siguranței infrastructurii rutiere și definesc măsurile cărora li se acordă prioritate pentru îmbunătățirea siguranței acestor tronsoane rutiere.

(5)  Statele membre se asigură că măsurile de remediere vizează în principal tronsoanele rutiere cu niveluri scăzute de siguranță și care oferă posibilități pentru punerea în aplicare a unor măsuri cu potențial ridicat de îmbunătățire a siguranței și de reducere a costurilor legate de accidente.

(6)  Statele membre pregătesc și actualizează periodic un plan de măsuri ordonate în funcție de priorități, bazat pe riscuri, pentru a urmări punerea în aplicare a măsurilor de remediere identificate. ▌

Articolul 6b

Protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor

Statele membre se asigură că nevoile utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor sunt luate în considerare la punerea în aplicare a procedurilor prevăzute la articolele 3-6.

Articolul 6c

Marcaje rutiere și panouri de semnalizare rutieră

(1)  Statele membre acordă o atenție deosebită lizibilității și detectării marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto și sistemele automatizate de asistență a conducătorului auto în procedurile existente și viitoare. Aceste proceduri țin seama de specificațiile comune, dacă astfel de specificații comune au fost stabilite în conformitate cu alineatul (3).

(2)  Până cel târziu în iunie 2021, un grup de experți instituit de Comisie evaluează oportunitatea de a stabili specificații comune, inclusiv diferite elemente menite să asigure utilizarea operațională a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră, pentru a promova lizibilitatea și detectarea eficace a marcajelor rutiere și panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto și sistemele automatizate de asistență a conducătorului auto. Grupul este format din experți desemnați de statele membre. Evaluarea include o consultare a Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite.

Evaluarea ia în considerare în special următoarele elemente:

   (a) interacțiunea dintre diferitele tehnologii de asistență a conducătorului auto și infrastructură;
   (b) efectele condițiilor meteorologice și ale fenomenelor atmosferice, precum și ale traficului asupra marcajelor rutiere și panourilor de semnalizare rutieră prezente pe teritoriul Uniunii;
   (c) tipul și frecvența lucrărilor de întreținere necesare pentru diferite tehnologii, inclusiv o estimare a costurilor.

(3)  Având în vedere evaluarea menționată la alineatul (2), Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a stabili specificații comune referitoare la procedurile statelor membre menționate la alineatul (1), menite să asigure utilizarea operațională a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră, în ceea ce privește lizibilitatea și detectarea eficace a marcajelor rutiere și a panourilor de semnalizare rutieră de către conducătorii auto și sistemele automatizate de asistență a conducătorului auto.

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13 alineatul (2).

Actele de punere în aplicare nu aduc atingere competenței Comitetului European de Standardizare în ceea ce privește standardele pentru marcajele rutiere și panourile de semnalizare rutieră.

Articolul 6d

Informare și transparență

Comisia publică o hartă europeană a rețelei rutiere care intră în domeniul de aplicare al prezentei directive, accesibilă online, care pune în evidență diferitele categorii menționate la articolul 5 alineatul (6).

Articolul 6e

Raportarea voluntară

Statele membre depun eforturi să instituie un sistem național pentru raportarea voluntară, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor și de vehicule și a oricăror altor informații legate de siguranță care sunt percepute de cel care informează ca fiind un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere.”

"

7.  La articolul 7 se introduce următorul alineat:"

„(1a) Comisia poate adopta acte de punere în aplicare pentru a oferi orientări conform cărora trebuie raportată gravitatea accidentului, inclusiv numărul de persoane decedate și vătămate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 13 alineatul (2).”

"

8.  La articolul 9 se introduce următorul alineat:"

„(1a) Pentru auditorii din domeniul siguranței rutiere care urmează cursuri de formare începând cu ... [5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei directive de modificare], statele membre se asigură că programele de formare destinate auditorilor în domeniul siguranței rutiere includ aspecte legate de utilizatorii vulnerabili ai drumurilor și de infrastructura pentru acești utilizatori.”

"

9.  Articolul 10 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 10

Schimbul de bune practici

În vederea îmbunătățirii siguranței rutiere din Uniune, Comisia instituie un sistem pentru schimbul informațiilor și celor mai bune practici între statele membre, care acoperă, printre altele, programele de formare destinate auditorilor în domeniul siguranței rutiere, proiectele existente privind siguranța infrastructurii rutiere, precum și tehnologiile verificate în materie de siguranță rutieră.”

"

10.  La articolul 11 se elimină alineatul (2).

11.  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 11a

Raportarea

(1)  Până la 31 octombrie 2025, statele membre furnizează Comisiei un raport privind clasificarea referitoare la siguranță a întregii rețele evaluate în conformitate cu articolul 5. Dacă este posibil, raportul se bazează pe o metodologie comună. Dacă este cazul, raportul include, de asemenea, lista de dispoziții ale orientărilor naționale actualizate, inclusiv, în special, îmbunătățirile în ceea ce privește progresul tehnologic și protecția utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor. De la 31 octombrie 2025, aceste rapoarte sunt elaborate din cinci în cinci ani.

(2)  Pe baza unei analize a rapoartelor naționale menționate la alineatul (1), în primă instanță până la 31 octombrie 2027 și ulterior din cinci în cinci ani, Comisia elaborează și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind punerea în aplicare a prezentei directive, în special cu privire la elementele menționate la alineatul (1) și la eventualele măsuri suplimentare, inclusiv revizuirea prezentei directive și posibilele adaptări ale acesteia la progresul tehnic.”

"

12.  Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 12

Modificarea anexelor

Comisia este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 12a, acte delegate de modificare a anexelor în vederea adaptării acestora la progresele tehnice.”

"

13.  Se introduce următorul articol:"

„Articolul 12a

Exercitarea delegării

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 12 se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la ... [data intrării în vigoare a prezentei directive de modificare]. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 12 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare ▌*.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 12 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

_____________________

* JO L 123, 12.5.2016, p. 1.”

"

14.  Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:"

„Articolul 13

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de un comitet. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului*.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

_____________________

* Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).”

"

15.  Anexele se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

Transpunerea

(1)  Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la … [24 luni de la intrarea în vigoare a prezentei directive]. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la ...,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXĂ

Anexele la Directiva 2008/96/CE se modifică după cum urmează:

1.  Anexa I se modifică după cum urmează:

(a)  titlul se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA I

ELEMENTELE COMPONENTE INDICATIVE ALE EVALUĂRILOR DE IMPACT ASUPRA SIGURANȚEI RUTIERE”;

(b)  în secțiunea 2, litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) trafic (de exemplu, volumul traficului, clasificarea traficului în funcție de tip), inclusiv fluxurile estimate de pietoni și bicicliști determinate de caracteristicile utilizării terenurilor adiacente;

2.  Anexa II se modifică după cum urmează:

(a)  titlul se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA II

ELEMENTELE COMPONENTE INDICATIVE ALE AUDITURILOR PRIVIND SIGURANȚA RUTIERĂ”;

(b)  în secțiunea 1 se adaugă următoarea literă:

„(n) dispoziții pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:

(i)  dispoziții pentru pietoni;

(ii)  dispoziții pentru bicicliști, inclusiv existența unor rute sau separări alternative de la traficul de autovehicule de mare viteză;

(iii)  dispoziții pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roți;

(iv)  densitatea și amplasarea trecerilor pentru pietoni și bicicliști;

(v)  dispoziții pentru pietoni și bicicliști pe drumurile afectate din zonă;

(vi)  separarea pietonilor și a bicicliștilor de traficul de autovehicule de mare viteză sau existența unor rute alternative directe pe drumurile de clasă inferioară;”;

(c)  în secțiunea 2, punctul (h) se înlocuiește cu următorul text:

„(h) dispoziții pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:

(i)  dispoziții pentru pietoni;

(ii)  dispoziții pentru bicicliști;

(iii)  dispoziții pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roți;”

3.  Se introduce următoarea anexă:

„ANEXA IIa

„ELEMENTELE COMPONENTE INDICATIVE ALE INSPECȚIILOR SPECIFICE ÎN MATERIE DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ

1.  Trasee rutiere și intersecții:

(a)  vizibilitate și vedere la distanță;

(b)  limite de viteză și zone cu viteză limitată;

(c)  trasee autoexplicative (adică, lizibilitatea traseelor de către utilizatorii drumurilor);

(d)  accesul la proprietăți adiacente și dezvoltări;

(e)  accesul vehiculelor de urgență și de serviciu;

(f)  tratamentele podurilor și canalelor de scurgere;

(g)  configurația acostamentului (banda laterală de oprire de urgență, denivelarea părții asfaltate, pantele terasamentelor).

2.  Intersecții și noduri rutiere:

(a)  adecvarea tipului de intersecție/nod rutier;

(b)  geometria intersecției/configurația nodului rutier;

(c)  vizibilitatea și lizibilitatea (percepția) intersecțiilor;

(d)  vizibilitatea în intersecție;

(e)  configurația benzilor auxiliare la intersecții;

(f)  controlul traficului în intersecții (de exemplu, semnale rutiere de oprire, instalații de semnalizare rutieră etc.);

(g)  existența trecerilor pentru pietoni și bicicliști.

3.  Dispoziții pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:

(a)  dispoziții pentru pietoni;

(b)  dispoziții pentru bicicliști;

(c)  dispoziții pentru utilizatorii vehiculelor motorizate cu două roți;

(d)  mijloace de transport în comun și infrastructurile aferente;

(e)  treceri la nivel căi rutiere/căi ferate (menționând, în mod special, tipul de trecere și dacă acestea sunt acționate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automatizate).

4.  Iluminare, panouri de semnalizare și marcaje:

(a)  panouri de semnalizare coerente, care nu afectează vizibilitatea;

(b)  lizibilitatea panourilor de semnalizare (poziție, dimensiune, culoare);

(c)  indicatoare de direcție;

(d)  marcaje rutiere coerente și delimitarea;

(e)  lizibilitatea marcajelor rutiere (poziție, dimensiuni și retroreflectivitate în condiții uscate și umede);

(f)  contrastul adecvat al marcajelor rutiere;

(g)  iluminarea căilor rutiere și a intersecțiilor;

(h)  echipamente adecvate pe acostament.

5.  Semnalizatoare rutiere:

(a)  operare;

(b)  vizibilitate.

6.  Obiecte, zone curate și sisteme rutiere de restricționare:

(a)  mediul acostamentului, inclusiv vegetația;

(b)  pericole pe acostament și distanța de la marginea părții carosabile sau a pistei pentru biciclete;

(c)  adaptarea sistemelor rutiere de restricționare într-un mod ușor de utilizat (spații care separă sensurile de circulație și parapete de siguranță pentru evitarea pericolelor la care sunt expuși utilizatorii vulnerabili ai drumurilor);

(d)  tratamentele părților terminale ale parapetelor de siguranță;

(e)  sisteme adecvate de restricționare rutieră la poduri și canale de scurgere;

(f)  garduri (pe drumuri cu acces limitat).

7.  Pavajul:

(a)  defectele pavajului;

(b)  rezistența la derapare;

(c)  material desprins/ pietriș/ pietre;

(d)  îndiguirea și drenarea apei.

8.  Poduri și tuneluri:

(a)  prezența și numărul podurilor;

(b)  prezența și numărul tunelurilor;

(c)  elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranță infrastructurii.

9.  Alte aspecte:

(a)  punerea la dispoziție a unor spații de parcare și a unor spații de servicii sigure;

(b)  facilități pentru vehicule grele;

(c)  orbirea prin faruri;

(d)  lucrările rutiere;

(e)  activități nesigure pe acostament;

(f)  informații adecvate în echipamentele STI (de exemplu, panouri cu mesaje variabile);

(g)  fauna sălbatică și alte animale;

(h)  atenționări pentru zone școlare (dacă este cazul).”

4.  Anexa III se înlocuiește cu următorul text:

„Anexa III

ELEMENTE COMPONENTE INDICATIVE ALE EVALUĂRILOR SIGURANȚEI RUTIERE LA NIVELUL ÎNTREGII REȚELE

1.  Generalități:

(a)  tipul de drum în legătură cu tipul și dimensiunile regiunilor/ orașelor pe care le conectează;

(b)  lungimea tronsonului rutier;

(c)  tipul zonei (rurală, urbană);

(d)  destinația terenurilor (scop educațional, comercială, industrială și de producție, rezidențială, agricolă și zootehnică, zonă nedezvoltată);

(e)  densitatea punctelor de acces la proprietate;

(f)  prezența drumurilor de serviciu (de exemplu pentru magazine);

(g)  prezența lucrărilor rutiere;

(h)  prezența parcărilor.

2.  Volumele traficului:

(a)  volumele traficului;

(b)  volumele observate ale circulației motocicletelor;

(c)  volumele observate ale circulației pietonale pe ambele părți, menționând dacă circulația are loc „de-a lungul drumului” sau „transversal”;

(d)  volumele observate ale circulației bicicletelor pe ambele părți, menționând dacă circulația are loc „de-a lungul drumului” sau „transversal”;

(e)  volumele observate ale circulației vehiculelor grele;

(f)  fluxurile estimate de pietoni determinate din atributele destinației terenurilor adiacente;

(g)  fluxurile estimate de bicicliști determinate din atributele destinației terenurilor adiacente.

3.  Date referitoare la accidente:

(a)  numărul, locul și cauza accidentelor rutiere mortale în funcție de categoria de utilizator al drumurilor;

(b)  numărul și locul vătămărilor grave în funcție de categoria de utilizator al drumurilor.

4.  Caracteristici operaționale:

(a)  limita de viteză (generală, pentru motocicletele, pentru camioane);

(b)  viteza de operare (a 85-a percentilă);

(c)  gestionarea vitezei și/sau liniștirea traficului;

(d)  prezența dispozitivelor STI: alerte de trafic greu, panouri cu mesaje variabile;

(e)  atenționări pentru zone școlare;

(f)  prezența unor supraveghetori ai traversărilor elevilor la intervale de timp prescrise.

5.  Caracteristici geometrice:

(a)  caracteristici ale secțiunii transversale (numărul, tipul și lățimea benzilor de circulație, configurația și materialul benzilor centrale mediane, piste de biciclete, căi pietonale etc.), inclusiv variabilitatea acestora;

(b)  curbura orizontală;

(c)  pantă și traseu vertical;

(d)  vizibilitate și vedere la distanță.

6.  Obiecte, zone curate și sisteme rutiere de restricționare:

(a)  mediul acostamentului și zone curate;

(b)  obstacole fixe pe acostament (de exemplu stâlpii de iluminat, copaci etc.);

(c)  distanța obstacolelor față de acostament;

(d)  densitatea obstacolelor;

(e)  benzi rugoase de avertizare sonoră;

(f)  sisteme de restricționare rutieră.

7.  Poduri și tuneluri:

(a)  prezența și numărul podurilor, inclusiv informațiile relevante aferente;

(b)  prezența și numărul tunelurilor, inclusiv informațiile relevante aferente;

(c)  elemente vizuale care reprezintă riscuri pentru siguranță infrastructurii.

8.  Intersecții:

(a)  tipul intersecției și numărul de brațe (menționând, în special, tipul de control și prezența căilor protejate pentru viraje);

(b)  prezența „canalizărilor” de trafic;

(c)  calitatea intersecției;

(d)  volumul traficului pe drumul transversal;

(e)  prezența trecerilor la nivel cu căi feroviare (menționând, în mod special, tipul de trecere și dacă acestea sunt acționate de o persoană sau nu, sunt manuale sau automatizate).

9.  Întreținere:

(a)  defectele pavajului;

(b)  rezistența la derapare a pavajului;

(c)  starea benzilor laterale de oprire de urgență (inclusiv a vegetației);

(d)  starea panourilor de semnalizare, a marcajelor și a delimitării;

(e)  starea sistemelor de restricționare rutieră.

10.  Instalații pentru utilizatorii vulnerabili ai drumurilor:

(a)  treceri pentru pietoni și bicicliști (treceri la nivelul drumului, supratraversări și subtraversări);

(b)  treceri pentru biciclete (treceri la nivelul drumului, supratraversări și subtraversări);

(c)  bariere pietonale;

(d)  existența unor trotuare sau a unor drumuri pietonale separate;

(e)  infrastructură pentru biciclete și tipul acestora (piste pentru biciclete, benzi pentru biciclete, altele);

(f)  calitatea traversării pentru pietoni în raport cu vizibilitatea și semnalizarea instalației;

(g)  facilități de traversare pentru pietoni și bicicliști pe breteaua de intrare a joncțiunii drumului secundar al rețelei rutiere;

(h)  existența unor rute alternative pentru pietoni și bicicliști dacă nu există facilități separate.

11.  Sisteme pre/post coliziune pentru vătămările în trafic și elemente de atenuare a gravității:

(a)  centrele operaționale ale rețelei și alte facilități de patrulare;

(b)  mecanisme de a comunica participanților la trafic condițiile de conducere pentru prevenirea accidentelor sau incidentelor;

(c)  sisteme de detectare automată a incidentelor: senzori și camere de luat vederi;

(d)  sisteme de gestionare a incidentelor;

(e)  sisteme de comunicare cu organismele responsabile pentru urgențe.”

5.  Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)  punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1. poziția cât mai exactă a locului accidentului, inclusiv coordonatele GNSS;”;

(b)  punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

„5. gravitatea accidentului”.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 261.
(2) Nepublicat încă în Jurnalul Oficial.
(3)* TEXTUL NU A FĂCUT ÎNCĂ OBIECTUL FINALIZĂRII JURIDICO-LINGVISTICE.
(4) JO C 62, 15.2.2019, p. 261.
(5) JO C ...
(6) Poziția Parlamentului European din 4 aprilie 2019.
(7) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(8) Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere (JO L 319, 29.11.2008, p. 59).
(9) Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din Rețeaua rutieră transeuropeană (JO L 167, 30.4.2004, p. 39).
(10) Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (JO L 347, 20.12.2013, p. 924).
(11) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (JO L 94, 28.3.2014, p. 243).
(12) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.
(13) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).


Un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) ***I
PDF 463kWORD 135k
Rezoluţie
Text consolidat
Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 4 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) (COM(2017)0343 – C8-0219/2017 – 2017/0143(COD))
P8_TA-PROV(2019)0347A8-0278/2018

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2017)0343),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0219/2017),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 octombrie 2017(1),

–  având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 13 februarie 2019, de a aproba poziția Parlamentului în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri economice și monetare și avizele Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (A8-0278/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 4 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP)

P8_TC1-COD(2017)0143


(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Gospodăriile din Uniune înregistrează unele dintre cele mai mari niveluri de economisire din lume, dar cea mai mare parte a acestor economii sunt depuse în conturi bancare cu perioade scurte de scadență. Creșterea investițiilor în piețele de capital ar contribui la soluționarea provocărilor pe care le prezintă îmbătrânirea populației și ratele scăzute ale dobânzii.

(2)  Pensiile pentru limită de vârstă constituie o parte esențială a venitului unui pensionar, iar pentru multe persoane plata unei pensii adecvate determină faptul dacă acestea își vor petrece bătrânețea în confort sau în sărăcie. O astfel de pensie reprezintă o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, inclusiv la articolul 25 referitor la drepturile persoanelor în vârstă, în care se precizează: „Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală.”

(3)  Uniunea se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv provocări demografice din cauza faptului că Europa este un continent care îmbătrânește. În plus, viața profesională, piața forței de muncă și distribuirea bogăției sunt supuse unor schimbări radicale, nu în ultimul rând ca urmare a revoluției digitale.

(4)   O parte substanțială a pensiilor pentru limită de vârstă este asigurată de sistemele publice. În pofida faptului că organizarea sistemelor de pensii ține exclusiv de competența statelor membre, fapt prevăzut de tratate, un nivel adecvat al veniturilor și sustenabilitatea financiară a sistemelor naționale de pensii sunt esențiale pentru stabilitatea Uniunii în ansamblu. Prin canalizarea unei proporții mai mari a economiilor cetățenilor europeni de la numerar și depozite bancare către produse de investiții pe termen lung, cum ar fi produsele de pensii voluntare cu o natură de pensie pe termen lung, impactul ar fi așadar benefic atât pentru persoanele fizice (care ar beneficia de venituri mai mari și de pensii mai adecvate), cât și pentru economie în ansamblu.

(5)  În 2015, 11,3 milioane de cetățeni ai Uniunii de vârstă activă (între 20 și 64 de ani) locuiau într-un alt stat membru decât statul membru a cărui cetățenie o aveau, iar 1,3 milioane de cetățeni ai Uniunii lucrau într-un alt stat membru decât statul lor membru de reședință.

(6)  Un produs paneuropean de pensii personale (PEPP) portabil, cu o natură de pensie pe termen lung, va crește atractivitatea sa ca produs, în special pentru tineri și lucrătorii mobili și le va facilita și mai mult cetățenilor Uniunii exercitarea dreptului lor de a trăi și munci în întreaga Uniune.

(7)  Pensiile personale au un rol important prin faptul că pun în legătură deponenții pe termen lung cu oportunități investiționale pe termen lung. O piață europeană mai mare a pensiilor personale va susține furnizarea de fonduri pentru investitorii instituționali și investițiile în economia reală.

(8)  Prezentul regulament permite crearea unui produs de pensii personale care va avea o natură de pensie pe termen lung și va ține seama, pe cât posibil, de factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) menționați în principiile pentru investiții responsabile susținute de Organizația Națiunilor Unite, va fi simplu, sigur, la un preț rezonabil, transparent, ușor de utilizat de către consumatori, precum și portabil în întreaga Uniune, venind în completarea sistemelor existente în statele membre.

(9)   În prezent, piața internă a produselor de pensii personale nu funcționează optim. În unele state membre nu există încă o piață pentru produse de pensii personale. În altele, există deja oferte pentru produse de pensii personale, însă piețele naționale sunt puternic fragmentate. Prin urmare, produsele de pensii personale au doar un grad limitat de portabilitate. Din această cauză, persoanele pot avea dificultăți în ceea ce privește exercitarea libertăților fundamentale. De exemplu, acestea ar putea fi împiedicate să accepte un loc de muncă sau să se pensioneze în alt stat membru. În plus, posibilitatea ca furnizorii să utilizeze libertatea de stabilire și libertatea de a presta servicii este afectată de lipsa de standardizare a produselor de pensii personale existente.

(10)  Întrucât piața internă a produselor de pensii personale este fragmentată și diversă, impactul PEPP ar putea să fie foarte diferit de la un stat membru la altul, iar publicul-țintă ar putea să fie la fel de diferit. În unele state membre PEPP ar putea oferi soluții pentru persoanele care nu au acces în prezent la prestații adecvate. În alte state membre PEPP ar putea să extindă oferta disponibilă consumatorilor sau să le ofere soluții cetățenilor mobili. Totuși, PEPP nu ar trebui să vizeze înlocuirea sistemelor naționale de pensii existente, deoarece acesta este un produs de pensii personale suplimentar și complementar.

(11)  Uniunea piețelor de capital va contribui la mobilizarea capitalului în Europa și la direcționarea acestuia către toate societățile, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii, proiecte de infrastructură și proiecte sustenabile pe termen lung care au nevoie de finanțare pentru dezvoltare și crearea de locuri de muncă. Unul dintre obiectivele principale ale uniunii piețelor de capital este creșterea investițiilor și a posibilităților de alegere pentru investitorii individuali, asigurând o utilizare mai bună a economiilor cetățenilor europeni. În acest scop, PEPP va reprezenta un pas înainte pentru îmbunătățirea integrării piețelor de capital datorită sprijinului dat finanțării pe termen lung a economiei reale, ținând seama de natura de pensie pe termen lung a produsului și de sustenabilitatea investițiilor.

(12)  Așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital, prezentat la 30 septembrie 2015, „Comisia va evalua necesitatea unui cadru de politici pentru crearea unei piețe europene funcționale pentru produse de pensii personale simple, eficiente și competitive și va stabili dacă este necesar să propună legislație la nivelul UE pentru sprijinirea acestei piețe.”

(13)  În Rezoluția sa din 19 ianuarie 2016 referitoare la bilanțul și la provocările asociate cadrului UE de reglementare a serviciilor financiare: impactul și calea de urmat către un cadru UE de reglementare a sectorului financiar mai eficient și mai eficace și către o uniune a piețelor de capital(4), Parlamentul European a subliniat: „trebuie promovat un mediu care să stimuleze inovarea în materie de produse financiare, aducând beneficii economiei reale și sporind gradul de diversitate a acesteia, care să ofere stimulente mai puternice pentru investiții și care să poată contribui, totodată, la asigurarea de pensii adecvate, sigure și viabile, prin mijloace cum ar fi, spre exemplu, dezvoltarea unui produs de pensii paneuropean (PEPP), cu o structură simplă și transparentă”.

(14)  În Concluziile sale din 28 iunie 2016, Consiliul European a făcut apel la „asigurarea unui acces mai ușor la finanțare pentru întreprinderi și sprijinirea investițiilor în economia reală prin înregistrarea de progrese în ceea ce privește agenda uniunii piețelor de capital.”

(15)  În comunicarea sa din 14 septembrie 2016, intitulată „Uniunea piețelor de capital – Accelerarea reformelor”, Comisia a anunțat că „va examina propunerile pentru un produs de pensii private la nivelul UE, care să fie simplu, eficient și competitiv [...]. Opțiunile avute în vedere includ o posibilă propunere legislativă care ar putea fi prezentată în 2017.”

(16)  În comunicarea sa din 8 iunie 2017, intitulată „Evaluarea la jumătatea perioadei a Planului de acțiune privind uniunea piețelor de capital”, Comisia a anunțat că va prezenta „o propunere legislativă privind crearea unui produs paneuropean de pensii personale (PEPP) până la sfârșitul lunii iunie 2017. Propunerea va pune bazele pentru o piață mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al costurilor și mai transparentă a economiilor pentru pensii personale, pe bază voluntară și la prețuri accesibile, care să poată fi gestionată la scară paneuropeană. Aceasta va răspunde nevoilor persoanelor care doresc să îmbunătățească gradul de adecvare a economiilor pentru pensii de care dispun, va aborda provocarea demografică, va completa produsele și sistemele de pensii existente și va sprijini eficiența din punctul de vedere al costurilor a pensiilor personale prin oferirea de oportunități viabile pentru investirea pe termen lung a economiilor pentru pensie.”

(17)  ▌Elaborarea unui PEPP va contribui la lărgirea gamei de opțiuni prin care se pot face economii pentru pensie, în special pentru lucrătorii mobili, și la crearea unei piețe la nivelul UE pentru furnizorii de PEPP. Totuși, acest produs ar trebui să fie exclusiv complementar sistemelor de pensii publice.

(18)  Educația financiară poate îmbunătăți înțelegerea și conștientizarea opțiunilor de economii ce se află la dispoziția gospodăriilor în ceea ce privește produsele de pensii personale voluntare. Deponenții ar trebui, de asemenea, să aibă posibilitatea reală de a înțelege pe deplin riscurile și caracteristicile unui PEPP.

(19)  Un cadru legislativ privind un PEPP va pune bazele unei piețe de succes a investițiilor pentru pensie pe bază voluntară și la prețuri accesibile, care să poată fi gestionată la scară paneuropeană. Completând produsele și sistemele de pensii obligatorii și ocupaționale existente, acesta va contribui la satisfacerea nevoilor persoanelor care doresc să îmbunătățească gradul de adecvare a economiilor pentru pensii de care dispun, va aborda provocarea demografică și va oferi o sursă nouă considerabilă de capital privat pentru investițiile pe termen lung. Cadrul în cauză nu va înlocui și nu va armoniza sistemele sau produsele naționale existente de pensii personale și nici nu va afecta produsele și sistemele naționale de pensii obligatorii și ocupaționale existente.

(20)  Un PEPP este un produs de pensie individuală, care nu ține de exercitarea unei profesii, la care un participant la PEPP încheie un contract în mod voluntar în vederea pensionării. Întrucât un PEPP ar trebui să asigure acumularea de capital pe termen lung, retragerea anticipată a capitalului ar trebui limitată și ar putea fi penalizată.

(21)  Regulamentul armonizează o serie de caracteristici centrale ale PEPP, care vizează elemente-cheie precum distribuția, conținutul minim al contractelor, politica de investiții, schimbarea furnizorilor sau furnizarea ori portabilitatea transfrontalieră. Armonizarea acestor caracteristici centrale va ameliora condițiile de concurență pentru toți furnizorii de pensii personale și va facilita realizarea uniunii piețelor de capital și integrarea pieței interne a pensiilor personale. Aceasta va conduce la crearea unui produs paneuropean standardizat în mare măsură, disponibil în toate statele membre, care va permite consumatorilor să beneficieze pe deplin de piața internă prin transferarea drepturilor lor de pensie în străinătate și va oferi posibilități mai largi de alegere între diferite tipuri de furnizori, inclusiv la nivel transfrontalier. Ca urmare a reducerii barierelor din calea furnizării de servicii transfrontaliere de pensii, un PEPP va spori concurența dintre furnizori la nivel paneuropean și va crea economii de scară ce ar trebui să fie în avantajul participanților.

(22)  Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) permite adoptarea de acte atât sub formă de regulamente, cât și sub formă de directive. S-a preferat adoptarea unui regulament, deoarece acesta ar fi direct aplicabil în toate statele membre. Așadar, un regulament ar permite o adoptare mai rapidă a PEPP și ar contribui mai rapid la consolidarea economiilor și a investițiilor pentru pensii în contextul uniunii piețelor de capital. Prezentul regulament armonizează caracteristicile centrale ale PEPP, care nu trebuie să fie supuse unor norme naționale specifice, așadar un regulament pare să fie mai potrivit decât o directivă în acest caz. În schimb, caracteristicile care nu sunt incluse în domeniul de aplicare al prezentului regulamentul (de exemplu, condițiile pentru faza de acumulare) sunt supuse normelor naționale.

(23)  Prezentul regulament ar trebui să prevadă norme uniforme privind înregistrarea, furnizarea, distribuirea și supravegherea PEPP. PEPP ar trebui să intre sub incidența dispozițiilor din prezentul regulament, din legislația sectorială aplicabilă la nivelul Uniunii, precum și din actele delegate și de punere în aplicare corespunzătoare. În plus, ar trebui să se aplice actele legislative adoptate de statele membre pentru punerea în aplicare a legislației sectoriale a Uniunii. Dacă nu sunt deja vizate de prezentul regulament sau de legislația sectorială a Uniunii, ar trebui să se aplice actele legislative respective ale statelor membre. De asemenea, un PEPP ar trebui să facă obiectul unui contract încheiat între participantul la PEPP și furnizorul de PEPP („contractul privind PEPP”). Anumite caracteristici-cheie ale produsului ar trebui să fie incluse în contractul privind PEPP. Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere normelor Uniunii de drept internațional privat, în special celor legate de competența judiciară și de legea aplicabilă. De asemenea, prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere dreptului intern contractual, social, al muncii și fiscal.

(24)  Prezentul regulament ar trebui să prevadă clar faptul că orice contract privind PEPP ar trebui să respecte toate normele aplicabile. În plus, contractul privind PEPP ar trebui să stabilească drepturile și obligațiile părților și să conțină o serie de caracteristici-cheie ale produsului. Un contract privind PEPP poate fi încheiat, de asemenea, de către reprezentantul unui grup de participanți la PEPP, cum ar fi o asociație a participanților independenți care acționează în numele respectivului grup, cu condiția să se respecte prezentul regulament și legislația națională aplicabilă, iar participanții la PEPP care recurg la această formă de subscriere să beneficieze de aceleași informații și îndrumări ca participanții la PEPP care încheie un contract privind PEPP fie direct cu un furnizor de PEPP, fie prin intermediul unui distribuitor de PEPP.

(25)  Furnizorii de PEPP ar trebui să aibă acces la întreaga piață a Uniunii cu o singură înregistrare a produsului care trebuie acordată ▌pe baza unui set unic de norme. Pentru a putea comercializa un produs sub marca „PEPP”, potențialii furnizori de PEPP ar trebui să solicite înregistrarea pe lângă autoritățile lor competente. Prezentul regulament nu împiedică înregistrarea unui produs de pensii personale existent care îndeplinește condițiile stabilite în prezentul regulament. Autoritățile competente ar trebui să adopte o decizie privind înregistrarea dacă furnizorul de PEPP solicitant a prezentat toate informațiile necesare și dacă au fost instituite mecanisme adecvate care să asigure respectarea cerințelor din prezentul regulament. După ce autoritățile competente adoptă o decizie privind înregistrarea, acestea ar trebui să informeze în consecință Autoritatea europeană de supraveghere [Autoritatea europeană pentru asigurări și pensii ocupaționale (EIOPA)], înființată prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(5), pentru ca aceasta să înregistreze în registrul public central furnizorul de PEPP și PEPP. Această înregistrare ar trebui să fie valabilă în întreaga Uniune. Pentru a se asigura supravegherea efectivă a respectării cerințelor uniforme stabilite în prezentul regulament, orice modificare adusă ulterior informațiilor și documentelor prezentate în cadrul procedurii de înregistrare ar trebui adusă imediat la cunoștința autorităților competente și EIOPA, dacă este cazul.

(26)  EIOPA ar trebui să creeze un registru public central cu informații referitoare la PEPP înregistrate, care pot fi furnizate și distribuite pe teritoriul Uniunii, precum și informații referitoare la furnizorii de PEPP și lista statelor membre în care este pus la dispoziție PEPP în cauză. În cazul în care furnizorii de PEPP nu distribuie PEPP pe teritoriul unui stat membru, însă pot să deschidă un subcont pentru statul membru respectiv pentru a asigura portabilitatea clienților lor PEPP, registrul menționat ar trebui să conțină, de asemenea, informații cu privire la statele membre în care furnizorul de PEPP oferă subconturi.

(27)  Modul în care instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP), menționate în Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului(6), sunt organizate și reglementate diferă semnificativ de la un stat membru la altul. În unele state membre aceste instituții au voie să desfășoare doar activități legate de pensiile ocupaționale, în timp ce în alte state membre aceste instituții, inclusiv entitățile autorizate responsabile cu exploatarea lor, care acționează în numele acestora atunci când IOPR nu au personalitate juridică, au voie să desfășoare activități legate de pensiile ocupaționale și de pensiile personale. Acest lucru a condus nu numai la apariția unor structuri de organizare a IORP diferite, dar este, de asemenea, însoțită de modalități diferite de supraveghere la nivel național. În special, cadrul de supraveghere prudențială a IORP care desfășoară activități legate de furnizarea de pensii ocupaționale și de pensii personale este mai larg decât cel care vizează IORP a căror activitate se limitează la furnizarea de pensii ocupaționale.

Pentru a nu pune în pericol stabilitatea financiară și pentru a ține seama de structura organizatorică și de modelele de supraveghere diferite, ar trebui să li se permită furnizarea de PEPP numai acelor IORP care, în conformitate cu legislația națională, sunt autorizate și supravegheate să furnizeze produse de pensii personale. În plus, pentru a asigura și mai mult stabilitatea financiară, toate activele și pasivele corespunzătoare activităților de furnizare a PEPP ar trebui restricționate, fără posibilitatea de a fi transferate către celelalte activități de furnizare a pensiilor ale instituției. IORP care furnizează PEPP ar trebui, de asemenea, să respecte constant standardele aplicabile prevăzute de Directiva (UE) 2016/2341, inclusiv normele mai detaliate privind investițiile stabilite de statele membre în cadrul transpunerii Directivei (UE) 2016/2341, în care IORP sunt înregistrate sau autorizate în conformitate cu această directivă, precum și dispozițiile privind sistemul lor de guvernanță. Ca și în cazul altor furnizori de PEPP, dacă prezentul regulament prevede dispoziții mai stricte, ar trebui să se aplice acestea din urmă.

(28)  Pașaportul unic pentru PEPP va asigura crearea unei piețe interne a acestor produse de pensii.

(29)  Furnizorii de PEPP ar trebui să aibă posibilitatea să distribuie PEPP create de ei înșiși și PEPP pe care nu le-au creat ei înșiși, cu condiția să respecte dreptul sectorial aplicabil. Distribuitorii de PEPP ar trebui să aibă dreptul să distribuie PEPP pe care nu le-au creat ei înșiși. Distribuitorii de PEPP ar trebui să distribuie numai produsele pentru care au cunoștințe și competențe adecvate, în conformitate cu dreptul sectorial aplicabil.

(30)  Înainte de încheierea unui contract privind PEPP, furnizorii de PEPP sau distribuitorii de PEPP ar trebui să aibă să ofere consultanță participanților la PEPP potențiali, ținând seama de natura de pensie pe termen lung a produsului, de cerințele și nevoile individuale ale participantului la PEPP și de posibilitățile limitate de rambursare. Această consultanță ar trebui să se axeze în special pe informarea participantului la PEPP cu privire la caracteristicile opțiunilor de investiții, nivelul de protecție a capitalului și formele de plăți.

(31)   În temeiul libertății de a presta servicii sau al libertății de stabilire, furnizorii de PEPP pot să furnizeze, iar distribuitorii de PEPP pot să distribuie PEPP pe teritoriul unui stat membru-gazdă, după deschiderea unui subcont pentru statul membru-gazdă respectiv. Pentru a se asigura un nivel ridicat de calitate a serviciilor și o protecție efectivă a consumatorilor, statul membru de origine și statul membru gazdă ar trebui să coopereze strâns pentru a garanta respectarea obligațiilor prevăzute în prezentul regulament. În cazul în care furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP își desfășoară activitatea în state membre diferite în temeiul libertății de a presta servicii, autoritățile competente din statul membru de origine ar trebui să fie responsabile de asigurarea îndeplinirii tuturor obligațiilor prevăzute în prezentul regulament, datorită legăturilor ▌mai strânse ale acestora cu furnizorul de PEPP. Pentru a asigura o împărțire echitabilă a responsabilităților între autoritățile competente din statul membru de origine și din statul membru gazdă, dacă autoritățile competente din statul membru gazdă constată o încălcare a obligațiilor care intervine pe teritoriul lor, acestea ar trebui să informeze autoritățile competente din statul membru de origine, care ar trebui să aibă obligația de a lua măsurile ce se impun. În plus, autoritățile competente din statul membru gazdă ar trebui să aibă dreptul de a interveni atunci când autoritățile competente din statul membru de origine nu ia măsurile adecvate sau când măsurile luate sunt insuficiente.

(32)  Autoritățile competente din statele membre ar trebui să dispună de toate mijloacele necesare pentru a asigura o desfășurare ordonată a activităților furnizorilor de PEPP și ale distribuitorilor de PEPP în întreaga Uniune, indiferent dacă acestea sunt efectuate în temeiul libertății de stabilire sau al libertății de a presta servicii. Pentru a asigura eficacitatea supravegherii, toate acțiunile întreprinse de autoritățile competente ar trebui să fie proporționale cu natura, dimensiunea și complexitatea riscurilor inerente activității unui anumit furnizor sau distribuitor▐.

(33)  Dimensiunea paneuropeană a PEPP poate fi dezvoltată nu numai la nivelul furnizorului, prin posibilitățile de a desfășura activități transfrontaliere, ci și la nivelul participantului la PEPP, prin intermediul portabilității PEPP și al posibilității de a schimba furnizorul, contribuind astfel la menținerea drepturilor de pensie personală ale persoanelor care își exercită dreptul la liberă circulație în temeiul articolelor 21 și 45 din TFUE. Portabilitatea implică schimbarea reședinței participantului la PEPP într-un alt stat membru, fără să se schimbe furnizorii de PEPP, iar schimbarea furnizorilor de PEPP nu implică neapărat o schimbare a reședinței.

(34)  Un PEPP ar trebui să cuprindă subconturi naționale, fiecare dintre acestea având caracteristici ale produselor de pensii personale care să permită calificarea pentru stimulente a contribuțiilor la PEPP sau a plăților, dacă astfel de stimulente sunt disponibile în statele membre pentru care furnizorul de PEPP a creat un subcont. Subcontul ar trebui folosit pentru evidența contribuțiilor efectuate în faza de acumulare și a plăților efectuate în faza de plată a pensiei, în conformitate cu legislația statului membru pentru care a fost deschis subcontul. La nivelul fiecărui participant la PEPP, un prim subcont ar trebui să fie creat la încheierea unui contract privind PEPP.

(35)  Pentru a permite o tranziție fără dificultăți pentru furnizorii de PEPP, obligația de a furniza PEPP care cuprind subconturi pentru cel puțin două state membre ar trebui să se aplice în termen de trei ani de la data aplicării prezentului regulament. ▌La lansarea unui PEPP, furnizorul de PEPP ar trebui să ofere informații referitoare la subconturile care sunt disponibile imediat, pentru a evita inducerea în eroare a participanților la PEPP. În cazul în care un participant la PEPP se mută în alt stat membru pentru care nu este disponibil un subcont, furnizorul de PEPP ar trebui să îi permită participantului la PEPP să schimbe fără întârziere și în mod gratuit furnizorul de PEPP cu un alt furnizor de PEPP care oferă un subcont pentru statul membru în cauză. De asemenea, participantul la PEPP ar putea să contribuie în continuare la subcontul în care a făcut contribuții înainte de schimbarea reședinței.

(36)  Ținând seama de natura PEPP, care vizează pensiile pe termen lung, și de sarcina administrativă aferentă, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP ar trebui să ofere informații clare, ușor de înțeles și adecvate potențialilor participanți la PEPP și beneficiari de PEPP pentru a-i ajuta să ia decizii cu privire la pensie. Din același motiv, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP ar trebui, de asemenea, să asigure un nivel ridicat de transparență de-a lungul diferitelor faze ale unui PEPP, inclusiv etapa precontractuală, încheierea contractului, faza de acumulare (inclusiv perioada dinaintea pensionării) și faza de plată a pensiei. În special, ar trebui oferite informații referitoare la drepturile la pensie acumulate, la nivelurile prognozate ale pensiei bazate pe PEPP, la riscuri și garanții, la integrarea factorilor ESG, precum și la costuri. În cazul în care nivelul prognozat al drepturilor de pensie dobândite din PEPP se bazează pe scenarii economice, informațiile respective ar trebui să includă un scenariu a celor mai bune estimări și un scenariu nefavorabil, care ar trebui să fie de natură extremă, dar totodată realist.

(37)  Înainte de a încheia un contract privind PEPP, potențialii participanți la PEPP ar trebui să beneficieze de toate informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză. Înainte de încheierea contractului privind PEPP, ar trebui precizate cerințele și nevoile legate de pensie și ar trebui oferită consultanță.

(38)  Pentru a asigura transparența optimă a produselor, furnizorii de PEPP ar trebui să elaboreze documentul cu informații-cheie privind PEPP pentru PEPP pe care le creează, înainte ca PEPP respective să poată fi distribuite participanților la PEPP. Aceștia ar trebui să răspundă, de asemenea, de întocmirea corectă a documentului cu informații-cheie privind PEPP. Documentul cu informații-cheie privind PEPP ar trebui să înlocuiască și să adapteze documentul cu informații esențiale referitoare la produsele de investiții individuale structurate și bazate pe asigurări prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(7), care, prin urmare, nu ar trebui să fie furnizat pentru PEPP. Pentru PEPP de bază, ar trebui elaborat un document separat cu informații-cheie privind PEPP. În cazul în care furnizorul de PEPP oferă opțiuni de investiții alternative, ar trebui pus la dispoziție, de asemenea, un document cu informații-cheie generic, care să vizeze opțiunile de investiții alternative și care poate să conțină trimiteri și la alte documente. În mod alternativ, în cazul în care informațiile necesare referitoare la opțiunile de investiții alternative nu pot fi incluse într-un singur document separat cu informații-cheie, ar trebui prevăzut un document cu informații-cheie separat pentru fiecare opțiune alternativă de investiții. Cu toate acestea, ar trebui să se procedeze astfel numai dacă existența unui document cu informații-cheie generic pentru opțiunile de investiții alternative nu ar fi în interesul clientului PEPP. Prin urmare, atunci când analizează dacă documentul cu informații-cheie privind PEPP respectă prezentul regulament, autoritățile competente ar trebui să asigure o comparabilitate optimă a diferitelor opțiuni de investiții, dacă este cazul, ținând seama îndeosebi de cele mai recente cunoștințe din domeniul analizei comportamentale pentru a evita o eventuală distorsiune cognitivă provocată de prezentarea informațiilor în cauză.

(39)  Pentru a asigura difuzarea și disponibilitatea pe scară largă a documentelor cu informații-cheie privind PEPP, prezentul regulament ar trebui să dispună publicarea de către furnizorul de PEPP a documentelor cu informații-cheie privind PEPP pe site-ul său internet. Furnizorul de PEPP ar trebui să publice documentele cu informații -cheie privind PEPP pentru fiecare stat membru în care este distribuit PEPP în cauză în temeiul libertății de a presta servicii sau al libertății de stabilire, care să conțină informațiile specifice referitoare la condițiile pentru faza de acumulare și faza de plată a pensiei prevăzute pentru statul membru respectiv.

(40)  La nivel național se concep deja mijloace de calcul pentru produsele de pensii. Totuși, pentru a fi pe deplin utile consumatorilor, aceste mijloace de calcul ar trebui să acopere costurile și comisioanele percepute de diverșii furnizori de PEPP, alături de eventuale alte costuri sau comisioane suplimentare percepute de intermediari sau de alte sectoare ale lanțului investițional care nu sunt deja incluse de furnizorii de PEPP.

(41)  Detaliile care trebuie incluse în documentul cu informații -cheie privind PEPP▌, precum și modul de prezentare a acestor informații ar trebui armonizate în continuare prin intermediul unor standarde tehnice de reglementare▌, ținând cont de cercetările existente și în curs privind comportamentul consumatorilor, inclusiv de rezultatele testelor referitoare la eficacitatea diverselor modalități de prezentare a informațiilor pentru consumatori. Comisiei ar trebui să i se confere competența de a adopta standarde tehnice de reglementare. Proiectele de standarde tehnice de reglementare ar trebui să fie elaborate de EIOPA după consultarea celorlalte autorități europene de supraveghere (AES) - Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană) (EBA) instituită de Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(8) și Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) (ESMA), instituită de Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (9), după caz, precum și a Băncii Centrale Europene, a autorităților competente și după ce realizează teste la nivelul consumatorilor și al sectorului astfel cum se prevede în prezentul regulament, și ar trebui să precizeze detalii legate de informațiile care trebuie incluse în documentul cu informații-cheie privind PEPP și de prezentarea acestor informații; condițiile în care documentul cu informații-cheie privind PEPP trebuie revizuit și modificat; condițiile în care este considerată îndeplinită obligația de a furniza documentul cu informații -cheie despre PEPP; normele pentru stabilirea ipotezelor aflate la baza proiecțiilor privind pensia; detaliile privind prezentarea informațiilor care trebuie cuprinse în declarația de pensie PEPP; și criteriile minime pe care tehnicile de diminuare a riscurilor trebuie să le îndeplinească. Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de reglementare, EIOPA ar trebui să țină seama de diferitele tipuri posibile de PEPP, de natura PEPP de a fi pe termen lung, de capacitățile participanților la PEPP și de caracteristicile PEPP. Înainte de a prezenta Comisiei proiectele de standarde tehnice de reglementare, ar trebuie să aibă loc testări la nivelul consumatorilor și al sectorului, cu utilizarea de date reale, după caz. Comisia ar trebui să adopte standardele tehnice de reglementare respective prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010. Comisiei ar trebui de asemenea să i se confere competența să adopte standarde tehnice de punere în aplicare elaborate de EIOPA cu privire la detaliile referitoare la cooperarea și schimbul de informații, cu privire la cerințele impuse pentru prezentarea informațiilor respective într-un format standardizat care să permită compararea și, după consultarea celorlalte AES și a autorităților competente și după testarea la nivelul sectorului, cu privire la formatul rapoartelor de supraveghere, prin intermediul unor acte de punere în aplicare în temeiul articolului 291 din TFUE și în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(42)  Documentul cu informații -cheie privind PEPP ar trebui să poată fi diferențiat în mod clar și separat de eventuale materiale de marketing.

(43)  Furnizorii de PEPP ar trebui să întocmească o informare privind drepturile de pensie obținute din PEPP adresată participanților la PEPP, pentru a le prezenta acestora principalele date generice și cu caracter personal referitoare la ▌PEPP și a asigura informarea permanentă cu privire la acesta. Informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP ar trebui să fie clară și cuprinzătoare și ar trebui să conțină informații relevante și adecvate, pentru a facilita înțelegerea drepturilor de pensie în ceea ce privește evoluția în timp a acestora și relația dintre diferitele produse de pensii și pentru a încuraja mobilitatea lucrătorilor. Informarea privind drepturile de pensie obținute din ar trebui să conțină, de asemenea, informații-cheie privind politica de investiții în raport cu factorii ESG și ar trebui să indice unde și în ce mod participanții la PEPP pot obține informații suplimentare cu privire la integrarea factorilor ESG. Informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP ar trebui comunicată participanților la PEPP o dată pe an.

(44)  Cu două luni înainte de data la care participanții la PEPP au posibilitatea de a-și modifica opțiunile de plată a pensiei, furnizorii de PEPP ar trebui să îi informeze pe participanții la PEPP cu privire la apropierea fazei de plată a pensiei, la formele posibile de plată a pensiei și la posibilitatea de a modifica forma sub care este plătită pensia. În cazul în care au fost deschise mai multe subconturi, participantul la PEPP ar trebui informat cu privire la posibila demarare a fazei de plată a pensiei pentru fiecare subcont.

(45)  În timpul fazei de plată a pensiei, beneficiarii PEPP ar trebui să primească în continuare informații despre beneficiile bazate pe PEPP și opțiunile de plată corespunzătoare acestora. Acest lucru este deosebit de important atunci când beneficiarii PEPP suportă o parte importantă a riscului investițional în faza de plată a pensiilor.

(46)  Pentru a proteja în mod adecvat drepturile participanților la PEPP și ale beneficiarilor de PEPP, furnizorii de PEPP ar trebui să fie în măsură să opteze pentru o alocare a activelor care să corespundă naturii și duratei exacte a angajamentelor lor, inclusiv a celor care au un orizont pe termen lung. Prin urmare, este nevoie de o supraveghere eficientă și de o abordare a regulilor investiționale care să confere furnizorilor de PEPP suficientă flexibilitate pentru a decide asupra celei mai sigure și eficiente politici de investiții și care să îi oblige totodată să acționeze prudent și în conformitate cu interesele primordiale pe termen lung ale participanților la PEPP în ansamblu. De aceea, respectarea regulii prudenței necesită o politică de investiții adaptată la structura clienților furnizorului de PEPP.

(47)  Prin stabilirea regulii prudenței ca principiu de bază pentru investirea capitalului și prevederea posibilității ca furnizorii de PEPP să opereze la nivel transfrontalier, se încurajează redirecționarea economiilor către sectorul furnizării de pensii personale, contribuindu-se astfel la progresul economic și social. Regula prudenței ar trebui, de asemenea, să țină seama explicit de rolul factorilor ESG în procesul investițional.

(48)  Prezentul regulament ar trebui să asigure un nivel adecvat de libertate a investițiilor pentru furnizorii de PEPP. În calitate de investitori pe termen foarte lung cu riscuri de lichiditate scăzute, furnizorii de PEPP sunt în măsură să contribuie la dezvoltarea uniunii piețelor de capital prin investiții în active nelichide precum acțiunile și în alte instrumente care au un profil economic pe termen lung și care nu sunt tranzacționate pe piețe reglementate, în sisteme alternative de tranzacționare (MTF) sau în sisteme organizate de tranzacționare (OTF), în limitele prudenței. Aceștia pot beneficia și de avantajele diversificării internaționale. Prin urmare, investițiile în acțiuni, în alte valute decât cele ale angajamentelor, și în alte instrumente care au un profil economic pe termen lung și care nu sunt tranzacționate pe piețe reglementate, în MTF sau OTF nu ar trebui restricționate decât din motive prudențiale, în conformitate cu regula prudenței, pentru a proteja interesele participanților la PEPP și ale beneficiarilor de PEPP.

(49)  În contextul aprofundării uniunii piețelor de capital, conceptul de instrumente cu profil economic pe termen lung are un înțeles amplu. Astfel de instrumente sunt titluri de valoare netransferabile și, prin urmare, nu au acces la lichiditatea piețelor secundare. Acestea necesită adesea angajamente cu durată fixă care le restricționează perspectivele de comercializare și ar trebui înțelese ca incluzând participațiile, titlurile de creanță emise de întreprinderile necotate și instrumentele de împrumut acordate acestor întreprinderi. Întreprinderile necotate includ proiecte de infrastructură, societăți necotate care vizează creșterea, active imobiliare sau alte active care ar putea fi adecvate pentru obiectivele investițiilor pe termen lung. Proiectele de infrastructură care vizează scăderea emisiilor de dioxid de carbon și creșterea rezilienței la schimbările climatice sunt adesea active necotate și se bazează pe credite pe termen lung pentru finanțare. Având în vedere natura angajamentelor acestora de a fi pe termen lung, furnizorii de PEPP sunt încurajați să aloce o parte suficientă din portofoliul lor de active către investiții sustenabile în economia reală, cu beneficii economice pe termen lung, în special pentru proiecte și întreprinderi de infrastructură.

(50)  Factorii ESG ▌sunt importanți pentru politica de investiții și sistemele de gestionare a riscurilor ale furnizorilor de PEPP. Furnizorii de PEPP ar trebui să fie încurajați să țină cont de acești factori în deciziile de investiții și de modul în care aceștia se integrează în sistemul lor de gestionare a riscurilor, pentru a evita „activele devalorizate”. EIOPA, autoritățile competente și participanții la PEPP ar trebui să aibă la dispoziție informațiile referitoare la factorii ESG.

(51)  Unul dintre obiectivele vizate de reglementarea PEPP este crearea unui produs de economii pentru pensie pe termen lung, care să fie sigur și necostisitor. Întrucât investițiile aferente produselor de pensii personale se realizează pe termen lung, ar trebui să se țină seama în mod deosebit de efectele pe care le va avea pe termen lung modul în care sunt alocate activele. În special, ar trebui luați în considerare factorii ESG. Fondurile economisite prin intermediul PEPP ar trebui să fie investite cu luarea în considerare a factorilor ESG, precum cei prevăzuți în obiectivele Uniunii de combatere a schimbărilor climatice și de sustenabilitate, consacrate în Acordul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice (Acordul de la Paris), obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite și principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului.

(52)  Pentru a asigura respectarea obligației lor de a elabora o politică de investiții conformă cu regula prudenței, furnizorii de PEPP ar trebui împiedicați să investească în jurisdicțiile necooperante identificate în concluziile aplicabile ale Consiliului privind lista jurisdicțiilor necooperante în materie fiscală și în țări terțe cu risc ridicat care manifestă deficiențe strategice identificate de regulamentul delegat aplicabil al Comisiei adoptat în temeiul articolului 9 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului(10).

(53)  Având în vedere obiectivul PEPP de pensie pe termen lung , opțiunile de investiții acordate participanților la PEPP ar trebui să fie încadrate, cuprinzând elementele care le permit investitorilor să ia o decizie de investiție, inclusiv numărul opțiunilor de investiții dintre care pot alege. După alegerea inițială efectuată la încheierea unui contract de PEPP, participantul la PEPP ar trebui să aibă posibilitatea de a modifica această alegere după cel puțin cinci ani de la încheierea unui contract de PEPP sau, în cazul unei modificări ulterioare, de la ultima modificare a opțiunii de investiții, astfel încât furnizorilor să li se ofere o stabilitate suficientă pentru strategia lor de investiții pe termen lung și, în același timp, să se asigure protecția investitorilor. Totuși, furnizorii de PEPP ar trebui să aibă posibilitatea de a le permite participanților la PEPP să modifice mai frecvent opțiunea de investiții aleasă.

(54)  PEPP de bază ar trebui să fie un produs sigur și ar trebui să fie o opțiune de investiții implicită. Acesta fie poate lua forma unei tehnici de diminuare a riscurilor, care să corespundă obiectivului de a-i permite participantului la PEPP să-și recupereze capitalul, fie a unei garanții pentru capitalul investit. O tehnică de diminuare a riscurilor care corespunde obiectivului de a-i permite participantului la PEPP să-și recupereze capitalul ar putea constitui o strategie de investiții conservatoare sau o strategie adaptată ciclului de viață care reduce treptat în timp expunerea totală la risc. Garanțiile oferite pentru opțiunea de investiții implicită ar trebui să acopere cel puțin contribuțiile efectuate în faza de acumulare, după ce au fost deduse toate comisioanele și taxele. Garanțiile ar putea viza, de asemenea, comisioanele și taxele și ar putea să prevadă luarea în considerare totală sau parțială a inflației. O garanție privind capitalul investit ar trebui să fie exigibilă la începutul fazei de plată a pensiei și în timpul fazei de plată a pensiei, dacă este cazul.

(55)  Pentru a le garanta participanților la PEPP eficiența din punct de vedere al costurilor și un randament suficient, costurile și taxele aferente PEPP de bază ar trebui limitate la un procentaj fix din capitalul acumulat. Limita respectivă ar trebui stabilită la 1 % din capitalul acumulat, însă ar fi oportun să se precizeze tipurile de costuri și taxe care trebuie luate în considerare în standardele tehnice de reglementare, pentru a garanta condiții egale între diferiții furnizori de PEPP și diferitele tipuri de PEPP, fiecare cu propriile sale structuri ale costurilor și taxelor. Comisiei ar trebui să i se confere competența să adopte astfel de standarde tehnice de reglementare care ar trebui să fie elaborate de EIOPA. Atunci când elaborează proiectele de standarde tehnice de reglementare, EIOPA ar trebui să țină seama, îndeosebi, de natura PEPP de a fi pe termen lung, de diferitele tipuri de PEPP și de factorii ce țin de costuri legați de anumite caracteristici, astfel încât să se asigure tratamentul corect și echitabil al diferiților furnizori de PEPP și al produselor acestora, ținând seama totodată de faptul că PEPP de bază este un produs simplu, eficient din punct de vedere al costurilor și transparent, care oferă pe termen lung un randament al investițiilor real și suficient. De asemenea, pentru a păstra natura produsului de a fi pe termen lung, ar trebui evaluate cu atenție formele de plată a pensiei, mai ales în cazul anuităților viagere. Astfel, pentru a le asigura furnizorilor de PEPP care oferă un capital garantat condiții egale în raport cu alți furnizori, EIOPA ar trebui să țină seama în mod corespunzător de structura costurilor și a taxelor. În plus, valorile procentuale ale costurilor și taxelor ar trebui revizuite periodic pentru a le asigura adecvarea constantă, luând în considerare eventualele modificări ale costurilor. Comisia ar trebui să adopte standardele tehnice de reglementare respective prin intermediul unor acte delegate în temeiul articolului 290 din TFUE și în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Pentru a se asigura în mod constant eficiența din punct de vedere al costurilor și pentru a proteja clienții PEPP de structuri ale costurilor excesiv de împovărătoare, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea valorilor procentuale, ținând seama de analizele sale, mai ales în ceea ce privește nivelul efectiv și modificările suferite de nivelul efectiv al costurilor și taxelor și impactul plafonării costurilor asupra disponibilității PEPP, precum și accesul corespunzător la piață al diferiților furnizori de PEPP care furnizează diferite tipuri de PEPP.

(56)  În exercitarea prerogativelor lor, autoritățile competente ar trebui să aibă drept obiective principale protejarea drepturilor participanților la PEPP și ale beneficiarilor de PEPP și stabilitatea și soliditatea furnizorilor de PEPP.

(57)  În cazul în care furnizorul de PEPP este o IORP sau un administrator de fonduri de investiții alternative din UE (AFIA UE), acesta ar trebui să desemneze un depozitar pentru păstrarea în condiții de siguranță a activelor ce corespund activității de furnizare a PEPP. Sunt necesare mecanisme de protecție suplimentare în ceea ce privește entitatea care are rol de depozitar și funcțiile acesteia, deoarece normele în vigoare prevăzute pentru depozitari în Directiva 2011/61/UE a Parlamentului European și a Consiliului(11) vizează numai fondurile comercializate pentru investitorii profesioniști, cu excepția fondurilor europene pentru investiții pe termen lung menționate în Regulamentul (UE) 2015/760 al Parlamentului European și al Consiliului(12), care se comercializează pentru investitorii cu amănuntul, iar legislația sectorială aplicabilă IORP ▌nu impune în toate cazurile desemnarea unui depozitar. Pentru a se asigura cel mai ridicat nivel de protecție a investitorilor în ceea ce privește păstrarea în condiții de siguranță a activelor ce corespund activității de furnizare a PEPP, prezentul regulament obligă IORP și AFIA UE care furnizează PEPP să respecte normele din Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului(13) în ceea ce privește numirea depozitarului, executarea atribuțiilor acestuia și obligațiile sale în materie de supraveghere.

(58)  Transparența și corectitudinea costurilor și ▌comisioanelor sunt esențiale pentru dezvoltarea încrederii participanților la PEPP și pentru a le permite acestora să facă alegeri în cunoștință de cauză. În consecință, utilizarea unor metode de tarifare netransparente ar trebui să fie interzisă.

(59)  În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite în prezentul regulament, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește precizarea condițiilor de exercitare a competențelor de intervenție de către EIOPA și de către autoritățile competente și a criteriilor și factorilor care trebuie aplicați de EIOPA pentru a determina cazurile când există o preocupare semnificativă legată de protecția participanților la PEPP. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare(14). În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(60)  Fără a aduce atingere dreptului clienților PEPP de a introduce o acțiune în instanță, pentru soluționarea litigiilor care decurg din drepturile și obligațiile prevăzute în prezentul regulament ar trebui stabilite proceduri de soluționare alternativă a litigiilor între furnizorii de PEPP sau distribuitorii de PEPP și clienții PEPP, proceduri care să fie ușor accesibile, adecvate, independente, imparțiale, transparente și eficace.

(61)  În vederea stabilirii unui cadru eficient și eficace de soluționare a litigiilor, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP ar trebui să instituie o procedură eficace de reclamații care să poată fi urmată de consumatori înainte ca litigiul să facă obiectul unei proceduri de soluționare alternativă a litigiilor sau al unei acțiuni în instanță. Procedura de reclamații ar trebui să prevadă termene scurte și definite clar în care furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP să răspundă la reclamație. Organismele de soluționare alternativă a litigiilor ar trebui să dispună de o capacitate suficientă pentru a se angaja într-un mod adecvat și eficient într-o cooperare transfrontalieră în ceea ce privește litigiile referitoare la drepturile și obligațiile prevăzute în prezentul regulament.

(62)  În vederea găsirii unor condiții mai bune pentru investițiile lor, stimulând astfel și concurența între furnizorii de PEPP, participanții la PEPP ar trebui să aibă dreptul, în cursul fazei de acumulare, de a trece la un alt furnizor de PEPP situat în același stat membru sau în alt stat membru, printr-o procedură clară, rapidă și sigură. Cu toate acestea, furnizorii de PEPP nu ar trebui să aibă obligația de a furniza serviciul de schimbare a furnizorului pentru PEPP în cazul în care participanții primesc plățile de pensie sub formă de anuități viagere. În cursul schimbării furnizorului, furnizorul de PEPP care efectuează transferul ar trebui să transfere sumele corespunzătoare sau, dacă este cazul, activele în natură din contul de PEPP respectiv și să-l închidă. Participantul la PEPP ar trebui să încheie un contract cu noul furnizor de PEPP în vederea deschiderii unui nou cont de PEPP. Noul cont de PEPP ar trebui să aibă aceeași structură a subconturilor ca vechiul cont de PEPP.

(63)  În cursul schimbării furnizorului, participanții la PEPP pot opta pentru transferul activelor în natură numai în cazul în care transferul are loc între furnizori de PEPP, cum ar fi firmele de investiții sau alți furnizori eligibili care dețin o autorizație suplimentară, implicați în gestionarea portofoliului în numele participanților la PEPP. În acest caz, este necesar consimțământul scris al furnizorului destinatar. În cazul gestiunii de investiții colective, transferul de active în natură nu este posibil deoarece activele nu pot fi separate pentru fiecare participant la PEPP individual.

(64)  Procesul de schimbare a furnizorului ar trebui să fie simplu pentru participantul la PEPP. În consecință, furnizorul de PEPP destinatar ar trebui să fie responsabil cu inițierea și gestionarea procesului în numele participantului la PEPP și la cererea acestuia. Furnizorii de PEPP ar trebui să poată utiliza în mod voluntar mijloace suplimentare, precum o soluție tehnică, atunci când efectuează serviciul de schimbare a furnizorului. Având în vedere caracterul paneuropean al acestui produs, participanții la PEPP ar trebui să aibă posibilitatea de a schimba furnizorul fără întârziere și gratuit dacă în statul membru în care se mută participantul la PEPP nu există un subcont.

(65)  Înainte de a autoriza schimbarea furnizorului, participantul la PEPP ar trebui informat cu privire la toate etapele procedurale și la toate costurile necesare pentru finalizarea procesului de schimbare a furnizorului, pentru a permite participantului la PEPP să ia o decizie în cunoștință de cauză în legătură cu serviciul de schimbare a furnizorului.

(66)  Pentru ca schimbarea furnizorului să aibă succes, este necesară cooperarea furnizorului de PEPP care efectuează transferul. Prin urmare, acesta ar trebui să îi comunice furnizorului de PEPP destinatar toate informațiile necesare în vederea restabilirii plăților din celălalt cont de PEPP. Totuși, aceste informații nu ar trebui să depășească ceea ce este necesar pentru efectuarea schimbării furnizorului.

(67)  Participanții la PEPP nu ar trebui să suporte pierderi financiare, inclusiv taxe sau dobânzi, cauzate de eventuale greșeli făcute de oricare dintre furnizorii de PEPP implicați în procesul de schimbare a furnizorului. Mai precis, participanții la PEPP nu ar trebui să suporte nicio pierdere financiară care rezultă din plata unor comisioane, dobânzi sau alte taxe suplimentare, precum și amenzi, penalități sau orice alt tip de pagubă financiară cauzată de executarea cu întârziere a schimbării. Întrucât protecția capitalului ar trebui asigurată la începutul și, dacă este cazul, în cursul fazei de plată a pensiei, furnizorul de PEPP care efectuează transferul nu ar trebui să fie obligat să asigure protecția sau garantarea capitalului în momentul schimbării. Furnizorul de PEPP ar putea decide, de asemenea, să asigure protecția capitalului sau să ofere o garanție în momentul transferului.

(68)  Participanții la PEPP ar trebui să aibă posibilitatea să ia o decizie în cunoștință de cauză înainte de schimbarea furnizorului. Furnizorul de PEPP destinatar ar trebui să respecte toate cerințele în materie de distribuție și de informare, inclusiv oferirea unui document care conține informații-cheie despre PEPP, de consultanță și de informații adecvate cu privire la costurile legate de schimbarea furnizorului și la posibilele implicații negative asupra protecției capitalului atunci când este transferat un PEPP care dispune de o garanție. Costurile de transfer aplicate de furnizorul de PEPP care efectuează transferul ar trebui să fie limitate la o sumă care să nu constituie un obstacol în calea mobilității și, în orice caz, ele ar trebui să fie limitate la 0,5 % din sumele corespunzătoare sau din valoarea monetară a activelor în natură ce urmează să fie transferate.

(69)  Participanții la PEPP ar trebui să aibă libertatea de a decide, la încheierea unui PEPP și atunci când deschid un nou subcont, modul în care să se realizeze plățile (anuități, sumă forfetară sau de altă natură) în faza de plată a pensiei, dar să aibă posibilitatea de a-și revizui alegerea cu un an înainte de începutul fazei de plată a pensiei, la începutul fazei de plată a pensiei și în momentul schimbării furnizorului, pentru a putea adapta cât mai bine modalitățile de plată la nevoi atunci când se apropie de pensionare. Dacă furnizorul de PEPP pune la dispoziție mai multe forme de plată, participantul la PEPP ar trebui să aibă posibilitatea de a opta pentru o modalitate diferită de plată pentru fiecare subcont deschis în contul său de PEPP.

(70)  Furnizorilor de PEPP ar trebui să li se permită să le ofere participanților la PEPP o gamă largă de forme de plată. Abordarea respectivă ar atinge obiectivul de recurgere într-o măsură mai mare la PEPP prin sporirea flexibilității și a posibilităților de alegere pentru participanții la PEPP. Aceasta ar permite furnizorilor să își conceapă PEPP în modul cel mai rentabil posibil. Acest obiectiv este coerent cu alte politici ale Uniunii și este fezabil din punct de vedere politic, deoarece oferă statelor membre un grad suficient de flexibilitate pentru a decide cu privire la formele de plată pe care doresc să le promoveze. În conformitate cu natura de pensie pe termen lung a produsului, ar trebui să fie posibil ca statele membre să adopte măsuri prin care să privilegieze anumite forme de plată, cum ar fi limitele cantitative pentru plățile forfetare, pentru a încuraja în continuare anuitățile viagere și retragerile.

(71)   Având în vedere caracterul paneuropean al PEPP, este necesar să se asigure un nivel ridicat și coerent de protecție a participanților la PEPP în cadrul pieței interne. Aceasta necesită instrumente adecvate pentru a combate în mod eficace încălcările și pentru a preveni prejudiciile aduse consumatorilor. Prin urmare, competențele conferite EIOPA și autorităților competente ar trebui să fie completate de un mecanism explicit care să vizeze interzicerea sau restricționarea comercializării, distribuției sau vânzării oricărui PEPP ce generează preocupări serioase cu privire la protecția participanților la PEPP, inclusiv în ceea ce privește natura de pensie pe termen lung a produsului, buna funcționare și integritatea pieței financiare sau stabilitatea întregului sistem financiar sau a unei părți a acestuia, precum și de competențe corespunzătoare de coordonare și de intervenție ale EIOPA.

Competențele EIOPA ar trebui să se bazeze pe articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 pentru ca aceste mecanisme de intervenție să poată fi aplicate în cazul unor preocupări semnificative legate de protecția participanților la PEPP, inclusiv în ceea ce privește natura de pensie pe termen lung a PEPP. În cazul în care condițiile sunt îndeplinite, autoritățile competente ar trebui să poată impune o interdicție sau o restricție din motive de prudență înainte ca un PEPP să fie comercializat, distribuit sau vândut către participanți la PEPP. Aceste competențe nu exonerează furnizorul de PEPP de responsabilitatea sa de a respecta toate cerințele relevante în temeiul prezentului regulament.

(72)  Ar trebui să se garanteze transparența deplină cu privire la costurile și comisioanele aferente investiției într-un PEPP. S-ar crea condiții de concurență echitabile între furnizori, garantându-se, în același timp, protecția consumatorilor. Ar fi disponibile informații comparative între diferitele produse, stimulându-se astfel competitivitatea tarifelor.

(73)  Deși supravegherea continuă a furnizorilor de PEPP urmează să fie exercitată de către autoritățile competente, EIOPA ar trebui să coordoneze supravegherea în materie de PEPP, cu scopul de a garanta aplicarea consecventă a unei metodologii unificate de supraveghere, contribuind în acest fel la natura paneuropeană și de pensie pe termen lung a PEPP.

(74)  Pentru a consolida drepturile consumatorilor și a facilita accesul la o procedură de reclamație, participanții la PEPP ar trebui să poată, în mod individual sau colectiv, să depună reclamații la autoritățile competente din statul membru în care își au reședința, indiferent de locul unde a avut loc încălcarea.

(75)  EIOPA ar trebui să coopereze cu autoritățile competente și să faciliteze cooperarea și coerența între acestea. În acest context, EIOPA ar trebui să aibă un rol în ceea ce privește prerogativa autorităților competente de a aplica măsuri de supraveghere prin furnizarea de dovezi cu privire la încălcările legate de PEPP. De asemenea, EIOPA ar trebui să ofere mediere obligatorie în caz de dezacord între autoritățile competente în situații transfrontaliere.

(76)  Pentru a se asigura respectarea prezentului regulament de către furnizorii și distribuitorii de PEPP și pentru a se asigura faptul că aceștia sunt supuși unui tratament similar pe tot teritoriul Uniunii, ar trebui să se prevadă sancțiuni administrative și alte măsuri care să fie eficace, proporționale și cu efect de descurajare.

(77)  În concordanță cu comunicarea Comisiei din 8 decembrie 2010 intitulată „Consolidarea regimurilor de sancțiuni în sectorul serviciilor financiare” și pentru a asigura îndeplinirea cerințelor prezentului regulament, este important ca statele membre să ia măsurile necesare pentru ca încălcările prezentului regulament să facă obiectul unor sancțiuni administrative adecvate și al altor măsuri.

(78)  Chiar dacă statele membre pot stabili sancțiuni cu caracter administrativ și penal pentru aceleași încălcări, nu ar trebui să li se impună să stabilească sancțiuni administrative pentru încălcările prezentului regulament care intră sub incidența dreptului penal intern. Cu toate acestea, menținerea sancțiunilor penale în locul sancțiunilor administrative pentru încălcările prezentului regulament nu ar trebui să reducă sau să afecteze sub nicio formă capacitatea autorităților competente de a coopera, de a accesa și de a face schimb de informații în timp util cu autoritățile competente din alte state membre în scopurile prezentului regulament, inclusiv după eventuala trimitere a cazurilor relevante de încălcare către autoritățile judiciare competente în vederea urmăririi penale.

(79)  Autoritățile competente ar trebui să fie abilitate să impună sancțiuni pecuniare suficient de ridicate pentru a contracara profiturile efective sau potențiale și pentru a fi disuasive chiar și pentru întreprinderile financiare mai mari și pentru managerii acestora.

(80)  Pentru a asigura o aplicare consecventă a sancțiunilor pe tot teritoriul Uniunii, autoritățile competente ar trebui să ia în considerare toate circumstanțele relevante atunci când stabilesc tipul sancțiunilor administrative sau al altor măsuri și nivelul sancțiunilor pecuniare.

(81)  Pentru a se asigura că deciziile autorităților competente și penalitățile impuse de acestea cu privire la încălcări au efect disuasiv asupra publicului larg și pentru a consolida protecția consumatorilor avertizându-i cu privire la PEPP distribuite cu încălcarea prezentului regulament, deciziile în cauză ar trebui să fie publicate, cu excepția cazului în care publicarea ar pune în pericol stabilitatea piețelor financiare sau o anchetă în curs.

(82)  Pentru a detecta eventualele încălcări, autoritățile competente ar trebui să aibă competențele de investigare necesare și să instituie mecanisme eficace pentru a permite raportarea încălcărilor potențiale sau efective.

(83)  Prezentul regulament nu ar trebui să aducă atingere dispozițiilor prevăzute în legislația statelor membre în materie de infracțiuni.

(84)  Orice operațiune de prelucrare de date cu caracter personal efectuată în contextul prezentului regulament, cum ar fi schimbul de astfel de date sau transmiterea lor de către autoritățile competente ori prelucrarea datelor personale de către furnizorii de PEPP sau distribuitorii de PEPP, ar trebui întreprinsă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(15)și cu Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului(16). Orice schimb sau transmitere de informații de către AES ar trebui efectuată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului(17).

(85)   Dat fiind caracterul sensibil al datelor financiare personale, o protecție riguroasă a datelor este extrem de importantă. Prin urmare, se recomandă ca autoritățile pentru protecția datelor să fie implicate îndeaproape în punerea în aplicare și monitorizarea prezentului regulament.

(86)  Procedura de înregistrare și notificare prevăzută în prezentul regulament nu ar trebui să înlocuiască nicio procedură națională suplimentară în vigoare, pentru a se putea beneficia de avantajele și stimulentele stabilite la nivel național.

(87)  Se va efectua o evaluare a prezentului regulament, analizându-se, printre altele, evoluțiile pieței, de exemplu apariția unor noi tipuri de PEPP, precum și evoluțiile din alte domenii ale legislației Uniunii și experiența statelor membre. Această evaluare ar trebui să ia în considerare diversele obiective și finalități ale instituirii unei piețe PEPP care să funcționeze bine și, în special, ar trebui să evalueze dacă prezentul regulament a condus la realizarea de economii de către mai mulți cetățeni europeni pentru pensii sustenabile și adecvate. Importanța existenței unor norme europene minime pentru supravegherea furnizorilor de PEPP impune, de asemenea, evaluarea furnizorilor de PEPP din perspectiva conformității cu prezentul regulament și cu legislația sectorială aplicabilă.

(88)  Având în vedere posibilele implicații pe termen lung ale prezentului regulament, este esențial să se monitorizeze îndeaproape evoluțiile înregistrate în cursul fazei inițiale de aplicare. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia ar trebui, de asemenea, să țină seama de experiența EIOPA, a părților interesate și a experților și să raporteze Parlamentului European și Consiliului toate observațiile pe care le are.

(89)  Prezentul regulament ar trebui să asigure respectarea drepturilor fundamentale și să urmeze principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, mai ales dreptul persoanelor în vârstă de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, dreptul la proprietate, libertatea de a desfășura o activitate comercială, principiul egalității între și bărbați și femei și principiul unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

(90)  Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume îmbunătățirea protecției participanților la PEPP și creșterea încrederii acestora în PEPP, inclusiv în cazul produselor distribuite la nivel transfrontalier, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere efectele sale, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament prevede norme uniforme privind înregistrarea, crearea, distribuția și supravegherea produselor de pensii personale care sunt distribuite în Uniune sub denumirea de „produs paneuropean de pensii personale” sau „PEPP”.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1.  „produs de pensii personale” înseamnă un produs care:

(a)  se bazează pe un contract încheiat în mod voluntar între un participant individual și o entitate și este complementar oricărei pensii obligatorii sau ocupaționale;

(b)  prevede acumularea de capital pe termen lung cu obiectivul explicit de a furniza venituri la pensionare și cu posibilități limitate de retragere anticipată înainte de acel moment;

(c)  nu este nici un produs de pensii obligatorii, nici un produs de pensii ocupaționale;

2.  „produs paneuropean de pensii personale (PEPP)” înseamnă un produs de pensii personale de economisire pe termen lung, care este furnizat ▌de către o întreprindere financiară eligibilă în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) în temeiul unui contract privind PEPP, ▌care a fost încheiat ▌de un participant la PEPP sau de o asociație independentă de participanți la PEPP în numele membrilor săi, în vederea pensionării, fără posibilitate de rambursare anticipată sau cu posibilități strict limitate de rambursare anticipată și care este înregistrat în conformitate cu prezentul regulament;

3.  „participant la PEPP” înseamnă o persoană fizică care a încheiat un contract privind PEPP cu un furnizor de PEPP;

4.  „contract privind PEPP” înseamnă un contract încheiat între un participant la PEPP și un furnizor de PEPP care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 4;

5.  „cont de PEPP” înseamnă un cont de pensie personală deținut în numele unui participant la PEPP sau al unui beneficiar al PEPP, cont care este folosit pentru înregistrarea de operațiuni care permit participantului la PEPP să contribuie periodic la pensia sa, iar beneficiarului PEPP să primească beneficii bazate pe PEPP;

6.  „beneficiar al PEPP” înseamnă o persoană fizică care primește beneficii bazate pe PEPP;

7.  „client PEPP” înseamnă un participant la PEPP, un potențial participant la PEPP sau un beneficiar al PEPP;

8.  „distribuție de PEPP” înseamnă oferirea de consultanță cu privire la contracte de furnizare de PEPP, propunerea de astfel de contracte sau desfășurarea altor acțiuni pregătitoare în vederea încheierii unor astfel de contracte, în încheierea unor astfel de contracte sau în asistență pentru gestionarea sau derularea unor astfel de contracte, inclusiv furnizarea de informații privind unul sau mai multe contracte privind PEPP în conformitate cu criteriile selectate de clienții PEPP pe un site web sau prin alte mijloace de comunicare și alcătuirea unui clasament al PEPP, inclusiv comparații de preț și de produse, sau o reducere la prețul unui PEPP, în cazul în care clientul PEPP are posibilitatea de a încheia în mod direct sau indirect un contract privind PEPP prin utilizarea unui site web sau a altor mijloace de comunicare;

9.  „drepturi la pensie dobândite din PEPP” înseamnă beneficiile plătite la pensionare sau în perspectiva pensionării, în una din formele menționate la articolul 58 alineatul (1);

10.  „beneficii din PEPP” înseamnă drepturile la pensie dobândite din PEPP și alte prestații suplimentare la care are dreptul un beneficiar de PEPP, în conformitate cu contractul privind PEPP, în special în cazurile limitate strict de rambursare anticipată sau în cazul în care contractul privind PEPP prevede o acoperire a riscurilor biometrice;

11.  „faza de acumulare” înseamnă perioada în care activele se acumulează într-un cont de PEPP și durează, în mod normal, până la începerea fazei de plată a pensiei;

12.  „faza de plată a pensiei” înseamnă perioada în care activele acumulate într-un cont de PEPP pot fi utilizate pentru finanțarea pensiei sau a altor nevoi în materie de venituri;

13.  „anuitate” înseamnă o sumă plătibilă la intervale specifice de-a lungul unei perioade, cum ar fi viața beneficiarului PEPP sau un anumit număr de ani, ca urmare a unei investiții;

14.  „retrageri” înseamnă ▌sumele discreționare pe care beneficiarii PEPP pot să le retragă periodic, până la o anumită limită;

15.  ▌„furnizor de PEPP” înseamnă o întreprindere financiară astfel cum este menționată la articolul 6 alineatul (1) autorizată să creeze un PEPP și să îl distribuie;

16.  ▌„distribuitor de PEPP” înseamnă o întreprindere financiară astfel cum este menționată la articolul 6 alineatul (1) autorizată să distribuie PEPP care nu au fost create de ea însăși, o firmă de investiții care oferă consultanță în materie de investiții sau un intermediar de asigurări ▌astfel cum este definit la articolul 2 alineatul (1) punctul (3) din Directiva (UE) 2016/97(18) a Parlamentului European și a Consiliului;

17.  „suport durabil” înseamnă orice instrument care:

(a)  îi permite unui client PEPP să stocheze informații care îi sunt adresate personal, într-un mod care permite ca informațiile respective să fie consultate ulterior pentru o perioadă de timp adaptată scopului acestor informații; și

(b)  permite reproducerea neschimbată a informațiilor stocate;

18.  „autorități competente” ▌ înseamnă autoritățile naționale desemnate de un stat membru pentru supravegherea furnizorilor de PEPP sau a distribuitorilor de PEPP, după caz, sau pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezentul regulament;

19.  „stat membru de origine al furnizorului de PEPP” înseamnă statul membru de origine astfel cum este definit în actul legislativ relevant menționat la articolul 6 alineatul (1);

20.  „statul membru de origine al distribuitorului de PEPP” înseamnă:

(a)  în cazul în care distribuitorul este o persoană fizică, statul membru în care aceasta își are reședința;

(b)  în cazul în care distribuitorul este o persoană juridică, statul membru în care se află sediul său social sau, în cazul în care, în conformitate cu dreptul său intern, acesta nu are sediu social, statul membru în care se află sediul său central;

21.  „stat membru gazdă al furnizorului de PEPP” înseamnă un stat membru, altul decât statul membru de origine al furnizorului de PEPP, în care furnizorul de PEPP oferă PEPP în baza libertății de a presta servicii sau a libertății de stabilire sau pentru care furnizorul de PEPP a deschis un subcont;

22.  „stat membru gazdă al distribuitorului de PEPP” înseamnă un stat membru, altul decât statul membru de origine al distribuitorului de PEPP, în care distribuitorul de PEPP distribuie PEPP pe baza libertății de a presta servicii sau a libertății de stabilire;

23.  „subcont” înseamnă o secțiune națională care este deschisă în fiecare cont de PEPP și care corespunde cerințelor și condițiilor legale pentru utilizarea de posibile stimulente stabilite la nivel național pentru investițiile într-un PEPP de către statul membru în care participantul la PEPP își are reședința; în consecință, o persoană fizică poate fi participant la PEPP sau beneficiar al unor PEPP în fiecare subcont, în funcție de cerințele legale pentru faza de acumulare și, respectiv, faza de plată a pensiei;

24.  „capital” înseamnă totalul contribuțiilor la capital ▌, calculat pe baza sumelor investibile după deducerea tuturor comisioanelor, taxelor și cheltuielilor care sunt suportate direct sau indirect de către participanții la PEPP;

25.  „instrumente financiare” înseamnă instrumentele financiare menționate în secțiunea C din anexa I la Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului(19).

26.  „depozitar” înseamnă o instituție responsabilă cu păstrarea în condiții de siguranță a activelor și cu supravegherea conformității cu regulile fondului și cu dreptul aplicabil;

27.   „PEPP de bază” înseamnă o opțiune de investiții astfel cum este stabilită la articolul 45;

28.  „tehnici de diminuare a riscurilor” înseamnă tehnicile de reducere sistematică a nivelului de expunere la un risc și/sau a probabilității producerii acestuia;

29.  „riscuri biometrice” înseamnă riscuri legate de deces, invaliditate și/sau longevitate;

30.  „schimbarea furnizorului” înseamnă transferul, la cererea unui participant la PEPP, de la un furnizor de PEPP la altul a sumelor corespunzătoare sau, după caz, a activelor în natură, în conformitate cu articolul 52 alineatul (4), dintr-un cont de PEPP către alt cont, cu ▌ închiderea primului cont de PEPP, fără a aduce atingere articolului 53 alineatul (4) litera (e);

31.  „consultanță” o recomandare personală făcută de către furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP unui client de PEPP ▌ în legătură cu unul sau mai multe contracte privind PEPP;

32.  „parteneriat” înseamnă cooperarea între furnizorii de PEPP în vederea punerii la dispoziție de subconturi în diferite state membre în contextul serviciului de portabilitate menționat la articolul 19 alineatul (2);

33.  „factori de mediu, sociali și de guvernanță” sau „factori ESG” înseamnă elemente de mediu, sociale și de guvernanță, cum ar fi cele menționate în Acordul de la Paris, obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, principiile directoare ale Organizației Națiunilor Unite privind afacerile și drepturile omului și principiile pentru investiții responsabile susținute de Organizația Națiunilor Unite.

Articolul 3

Norme aplicabile

Înregistrarea, crearea, distribuția și supravegherea PEPP sunt reglementate de:

(a)  prezentul regulament, și

(b)   în aspectele nereglementate de prezentul regulament ▌:

(i)  legislația sectorială relevantă a Uniunii, inclusiv actele delegate și de punere în aplicare corespunzătoare;

(ii)  actele legislative adoptate de statele membre pentru punerea în aplicare legislației sectoriale relevante a Uniunii și pentru punerea în aplicare a măsurilor care privesc în mod expres PEPP;

(iii)  alte acte legislative naționale care se aplică PEPP .

Articolul 4

Contractul privind PEPP

(1)  Contractul privind PEPP stabilește dispozițiile specifice referitoare la PEPP în conformitate cu normele aplicabile menționate la articolul 3.

(2)  Contractul privind PEPP include, în special, următoarele:

(a)  o descriere a PEPP de bază, astfel cum este menționat la articolul 45, inclusiv informații despre garantarea capitalului investit sau strategia de investiții prin care se asigură protecția capitalului;

(b)  o descriere a opțiunilor de investiții alternative, astfel cum sunt menționate la articolul 42 alineatul (2), dacă este cazul;

(c)  condițiile de modificare a opțiunii de investiții, menționată la articolul 44;

(d)  atunci când PEPP acoperă riscuri biometrice, detaliile acoperirii, inclusiv circumstanțele în care se activează;

(e)  o descriere a drepturilor la pensie dobândite din PEPP, în special posibilele forme de plată și dreptul de a modifica forma de plată, astfel cum este menționată la articolul 59;

(f)  condițiile referitoare la serviciul de portabilitate menționat la articolele 17-20, inclusiv informații privind statele membre pentru care este disponibil un subcont;

(g)  condițiile referitoare la serviciul de schimbare a furnizorului menționat la articolele 52-55;

(h)  categoriile de costuri și costurile totale cumulate exprimate în termeni procentuali și monetari, dacă este cazul;

(i)  condițiile referitoare la faza de acumulare pentru subcontul corespunzător statului membru de reședință al participantului la PEPP, menționate la articolul 47;

(j)  condițiile referitoare la faza de plată a pensiei pentru subcontul corespunzător statului membru de reședință al participantului la PEPP, menționate la articolul 57;

(k)  dacă este cazul, condițiile în care avantajele sau stimulentele acordate urmează să fie rambursate statului membru de reședință al participantului la PEPP.

CAPITOLUL II

ÎNREGISTRARE

Articolul 5

Înregistrare

(1)  Un PEPP poate fi furnizat și distribuit în Uniune doar dacă a fost înscris în registrul public central ținut de EIOPA în conformitate cu articolul 13.

(2)  Înscrierea în registru a unui PEPP este valabilă în toate statele membre. Aceasta îi conferă furnizorului de PEPP dreptul de a oferi PEPP și distribuitorului de PEPP dreptul de a distribui PEPP înscris în registrul public central menționat la articolul 13.

Supravegherea permanentă a respectării prezentului regulament se efectuează în conformitate cu capitolul IX.

Articolul 6

Cererea de înscriere în registru a unui PEPP

(1)  Numai următoarele întreprinderi financiare autorizate și înregistrate în temeiul dreptului Uniunii pot depune o cerere de înregistrare a unui PEPP:

(a)  instituțiile de credit autorizate în conformitate cu Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului(20);

(b)  întreprinderile de asigurare autorizate în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului(21), care desfășoară activități de asigurări directe de viață în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din Directiva 2009/138/CE și cu anexa II la aceasta;

(c)  instituțiile pentru furnizarea de pensii ocupaționale (IORP) autorizate sau înregistrate ▌în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2341 care, în temeiul dreptului intern, sunt autorizate și supravegheate ca să furnizeze, de asemenea, produse de pensii personale. În acest caz, toate activele și pasivele corespunzătoare activității de furnizare a PEPP se restricționează, fără posibilitatea de a fi transferate către celelalte activități de furnizare a pensiilor ale instituției;

(d)  firmele de investiții autorizate în conformitate cu Directiva 2014/65/UE, care oferă servicii de administrare de portofolii ▌;

(e)  societățile de investiții sau societățile de administrare autorizate în conformitate cu Directiva 2009/65/CE;

(f)   administratorii de fonduri de investiții alternative din UE (AFIA din UE) autorizați în conformitate cu Directiva 2011/61/UE.

(2)  Întreprinderile financiare enumerate la alineatul (1) depun cererea de înregistrare a unui PEPP la autoritățile competente ale acestora. În cerere se indică următoarele elemente:

(a)  ▌clauzele contractuale standard ale contractului privind PEPP care urmează să fie propuse participanților la PEPP, astfel cum sunt menționate la articolul 4;

(b)  informații privind identitatea solicitantului ▌;

(c)  informații referitoare la modalitățile de administrare și gestionare a portofoliului și a riscurilor legate de PEPP, inclusiv privind modalitățile menționate la articolele 19 alineatul (2), 42 alineatul (5) și 49 alineatul (3);

(d)  o listă a statelor membre în care furnizorul de PEEP intenționează să comercializeze PEPP, dacă este cazul;

(e)  informații privind identitatea depozitarului, dacă este cazul;

(f)  informații-cheie privind PEPP, astfel cum sunt menționate la articolul 26;

(g)   o listă a statelor membre pentru care furnizorul de PEPP solicitant va fi în măsură să asigure deschiderea imediată a unui subcont.

(3)   Autoritățile competente evaluează dacă cererea menționată la alineatul (2) este completă în termen de 15 de zile lucrătoare de la primirea cererii.

Autoritățile competente stabilesc un termen până la care solicitantul trebuie să furnizeze informații suplimentare, în cazul în care cererea nu este completă. După ce cererea este considerată completă, autoritățile competente notifică solicitantul în consecință.

(4)   În termen de trei luni de la data depunerii cererii complete în temeiul alineatului (3), autoritățile competente iau o decizie privind înregistrarea unui PEPP numai dacă solicitantul este eligibil să furnizeze PEPP în conformitate cu alineatul (1) și dacă informațiile și documentele prezentate în cererea de înregistrare menționată la alineatul (2) respectă prezentul regulament.

(5)   În termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea unei decizii de înregistrare a PEPP, autoritățile competente comunică EIOPA decizia, precum și informațiile și documentele menționate la alineatul (2) literele (a), (b), (d), (f) și (g) și informează în consecință furnizorul de PEPP solicitant.

EIOPA nu este responsabilă de deciziile de înregistrare luate de autoritățile competente.

În cazul în care autoritățile competente refuză să aprobe înregistrarea, acestea emit o decizie motivată care face obiectul unei căi de atac.

(6)  În cazul în care într-un stat membru există mai multe autorități competente pentru un anumit tip de întreprinderi financiare, astfel cum se menționează la alineatul (1), statul membru respectiv desemnează o autoritate competentă unică pentru fiecare tip de întreprindere financiară menționată la alineatul (1), care răspunde de procedura de înregistrare și de comunicarea cu EIOPA.

Orice modificare ulterioară a documentației și a informațiilor furnizate în cerere în conformitate cu alineatul (2) se notifică imediat autorităților competente. În cazul în care modificările se referă la informațiile și documentele menționate la alineatul (2) literele (a), (b), (d), (f) și (g), autoritățile competente comunică EIOPA aceste modificări, fără întârzieri nejustificate.

Articolul 7

Înregistrarea unui PEPP

(1)  În termen de cinci zile lucrătoare de la data comunicării deciziei de înregistrare, precum și a informațiilor și documentelor, în conformitate cu articolul 6 alineatul (5), EIOPA înregistrează PEPP în registrul public central astfel cum este menționat la articolul 13 și notifică autoritățile competente în consecință, fără întârzieri nejustificate.

(2)  În termen de cinci zile lucrătoare de la primirea notificării pentru înregistrarea PEPP menționate la alineatul (1), autoritățile competente informează în consecință furnizorul de PEPP solicitant.

(3)   Furnizorul de PEPP poate furniza PEPP și distribuitorul de PEPP poate distribui PEPP de la data înregistrării PEPP în registrul public central menționat la articolul 13.

Articolul 8

Condițiile de radiere a înregistrării unui PEPP

(1)  Autoritățile competente emit o decizie de radiere a înregistrării unui PEPP atunci când:

(a)  furnizorul de PEPP renunță în mod expres la înregistrare;

(b)  furnizorul de PEPP a obținut înregistrarea prin declarații false sau alte modalități neregulamentare;

(c)  furnizorul de PEPP a încălcat grav sau în mod sistematic prezentul regulament; sau

(d)  furnizorul de PEPP sau PEPP nu mai îndeplinește condițiile în temeiul cărora i-a fost acordată înregistrarea.

(2)  În termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea unei decizii de radiere a înregistrării respectivului PEPP, autoritățile competente comunică decizia EIOPA și informează furnizorul de PEPP în consecință.

(3)  În termen de cinci zile lucrătoare de la primirea notificării privind decizia de radiere a înregistrării menționată la alineatul (2), EIOPA anulează înregistrarea PEPP și notifică autoritățile competente în consecință.

(4)  În termen de cinci zile lucrătoare de la primirea notificării pentru radierea înregistrării PEPP menționate la alineatul (3), inclusiv data radierii înregistrării, autoritățile competente notifică în consecință furnizorul de PEPP solicitant.

(5)  Furnizorul de PEPP nu mai furnizează PEPP și distribuitorul de PEPP nu mai distribuie PEPP de la data radierii înregistrării PEPP în registrul public central menționat la articolul 13.

(6)  În cazul în care EIOPA a primit informații cu privire la existența uneia dintre circumstanțele menționate la alineatul (1) litera (b) sau (c) din prezentul articol, în conformitate cu obligația de cooperare dintre autoritățile competente și EIOPA menționată la articolul 66, EIOPA solicită autorităților competente ale furnizorului de PEPP să verifice existența unor astfel de circumstanțe, iar autoritățile competente transmit EIOPA constatările lor și informațiile corespunzătoare.

(7)  Înainte de a lua o decizie cu privire la radierea înregistrării PEPP, autoritățile competente și EIOPA depun toate eforturile pentru a se asigura că interesele participanților la PEPP sunt protejate.

Articolul 9

Denumire ▌

Denumirea „produs paneuropean de pensii personale” sau „PEPP” poate fi utilizată în legătură cu un produs de pensii personale numai în cazul în care produsul respectiv a fost înregistrat de către EIOPA în vederea distribuirii sub denumirea „PEPP” în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 10

Distribuirea PEPP

(1)  Întreprinderile financiare menționate la articolul 6 alineatul (1) pot distribui PEPP pe care le-au creat. Acestea pot distribui, de asemenea, PEPP pe care nu le-au creat, cu condiția să respecte dreptul sectorial relevant în conformitate cu care pot distribui produse pe care nu le-au creat.

(2)  Intermediarii de asigurări înregistrați în conformitate cu Directiva (UE) 2016/97 și firmele de investiții autorizate, în conformitate cu Directiva 2014/65/UE, pentru furnizarea de consultanță de investiții astfel cum este definită la articolul 4 alineatul (1) punctul 4 din Directiva 2014/65/UE, au dreptul să distribuie PEPP pe care nu le-au creat ei înșiși.

Articolul 11

Regimul prudențial aplicabil diferitelor categorii de furnizori

Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP respectă ▌dispozițiile prezentului regulament, precum și regimul prudențial relevant care li se aplică în conformitate cu actele legislative menționate la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (2).

Articolul 12

Publicarea dispozițiilor naționale

(1)  Textele actelor cu putere de lege și ale actelor administrative de drept intern care reglementează condițiile referitoare la faza de acumulare menționate la articolul 47 și condițiile referitoare la faza de plată a pensiei menționate la articolul 57, inclusiv informațiile privind procedurile naționale suplimentare instituite pentru solicitarea de avantaje și stimulentele, stabilite la nivel național, sunt făcute publice și actualizate de autoritatea națională relevantă.

(2)  Toate autoritățile competente dintr-un stat membru mențin și actualizează pe site-ul lor un link către textele menționate la alineatul (1).

(3)  Publicarea textelor menționate la alineatul (1) se face numai în scop informativ și nu creează obligații sau responsabilități juridice pentru autoritățile naționale relevante.

Articolul 13

Registrul public central

(1)  EIOPA ține un registru public central în care identifică fiecare PEPP înregistrat în temeiul prezentului regulament, numărul de înregistrare a PEPP, furnizorul de PEPP al respectivului PEPP, și autoritățile competente ale furnizorului de PEPP, data înregistrării PEPP, o listă completă a statelor membre în care este oferit respectivul PEPP și o listă completă a statelor membre pentru care furnizorul de PEPP oferă un subcont. Registrul se pune la dispoziția publicului în format electronic și se actualizează.

(2)  Autoritățile competente informează EIOPA cu privire la linkurile menționate la articolul 12 alineatul (2) și actualizează aceste informații.

(3)  EIOPA publică și actualizează linkurile menționate la alineatul (2) în registrul public central menționat la alineatul (1).

CAPITOLUL III

FURNIZAREA TRANSFRONTALIERĂ ȘI PORTABILITATEA PEPP

SECȚIUNEA I

LIBERTATEA DE A PRESTA SERVICII ȘI LIBERTATEA DE STABILIRE

Articolul 14

Exercitarea de către furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP a libertății de a presta servicii și a libertății de stabilire

(1)   Furnizorii de PEPP pot furniza, iar distribuitorii de PEPP pot distribui PEPP pe teritoriul unui stat membru gazdă, în temeiul libertății de a presta servicii sau al libertății de stabilire, cu condiția de a desfășura aceste activități în conformitate cu normele și procedurile relevante stabilite în dreptul Uniunii care le este aplicabil sau în temeiul acestuia, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (b), (d) și (e) sau la articolul 10 alineatul (2) și după notificarea intenției lor de a deschide un subcont pentru statul membru gazdă în cauză, în conformitate cu articolul 21.

(2)   Furnizorii de PEPP menționați la articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (f) respectă normele stabilite la articolul 15.

Articolul 15

Exercitarea libertății de a presta servicii de către IORP și AFIA din UE

(1)  Furnizorii de PEPP menționați la articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (f) care intenționează să furnizeze pentru prima dată PEPP participanților la PEPP pe teritoriul unui stat membru gazdă, în baza libertății de a presta servicii, după ce și-au notificat intenția de a deschide un subcont pentru respectivul stat membru gazdă în conformitate cu articolul 21, comunică următoarele informații autorităților competente din statul lor membru de origine:

(a)  numele și adresa furnizorului de PEPP;

(b)  statul membru în care furnizorul de PEPP intenționează să furnizeze sau să distribuie PEPP participanților la PEPP.

(2)  În termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii lor, autoritățile competente ale statului membru de origine transmit informațiile statului membru gazdă, împreună cu o confirmare că furnizorul de PEPP menționat la alineatul (1) din prezentul articol respectă cerințele prevăzute la articolul 6 alineatul (1). Informațiile sunt comunicate autorităților competente din statul membru gazdă, cu excepția cazului în care autoritățile competente din statul membru de origine au motive să pună la îndoială caracterul adecvat al structurii administrative în ceea ce privește furnizarea de PEPP sau situația financiară a furnizorului de PEPP, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1) literele (c) și (f).

În cazul în care autoritățile competente ale statului membru de origine refuză comunicarea informațiilor către autoritățile competente ale statului membru gazdă, acestea precizează furnizorului respectiv de PEPP motivele refuzului, în termen de o lună de la primirea tuturor informațiilor și documentelor. Refuzul sau absența răspunsului dă dreptul de a sesiza instanțele din statul membru de origine al furnizorului de PEPP.

(3)  Autoritățile competente din statul membru gazdă confirmă, în termen de 10 de zile lucrătoare, primirea informațiilor menționate la alineatul (1). Autoritățile competente din statul membru de origine informează ulterior furnizorul de PEPP că informațiile au fost primite de către autoritățile competente din statul membru gazdă și că furnizorul de PEPP poate începe furnizarea de PEPP participanților la PEPP din statul membru respectiv.

(4)  În absența confirmării de primire menționate la alineatul (3) în termen de 10 zile lucrătoare de la data transmiterii informațiilor menționate la alineatul (2), autoritățile competente din statul membru de origine informează furnizorul de PEPP că acesta din urmă poate începe să furnizeze servicii în statul membru gazdă respectiv.

(5)  În caz de modificare a oricăreia dintre informațiile comunicate în conformitate cu alineatul (1), furnizorul de PEPP notifică modificarea autorităților competente din statul membru de origine, cu cel puțin o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritățile competente din statul membru de origine informează autoritățile competente din statul membru gazdă cu privire la modificare cât mai curând posibil și nu mai târziu de o lună de la primirea notificării.

(6)   Statele membre gazdă pot, în scopul prezentei proceduri, să desemneze alte autorități competente decât cele menționate la articolul 2 punctul 18 pentru a exercita competențele conferite autorităților competente din statul membru gazdă. Acestea informează Comisia și EIOPA, indicând orice repartizare a respectivelor atribuții.

Articolul 16

Competențele autorităților competente din statul membru gazdă

(1)  În cazul în care autoritățile competente din statul membru gazdă au motive să considere că un PEPP este distribuit pe teritoriul său sau că un subcont pentru statul membru respectiv a fost deschis cu încălcarea oricăror obligații care rezultă din normele aplicabile menționate la articolul 3, acestea transmit constatările lor autorităților competente din statul membru de origine al furnizorului de PEPP sau al distribuitorului de PEPP.

(2)  După evaluarea informațiilor primite în conformitate cu alineatul (1), autoritățile competente din statul membru de origine, dacă este cazul, iau fără întârziere măsurile adecvate pentru a remedia situația. Ele informează autoritățile competente din statul membru gazdă cu privire la orice astfel de măsuri.

(3)  În cazul în care măsurile luate de autoritățile competente din statul membru de origine se dovedesc a fi inadecvate sau sunt inexistente și furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP continuă să distribuie PEPP într-un mod care este în mod clar în detrimentul intereselor participanților la PEPP din statul membru gazdă sau al funcționării ordonate a pieței pentru produsele de pensii personale din statul membru respectiv, autoritățile competente din statul membru gazdă, după ce au informat autoritățile competente ale statului membru de origine, pot lua măsurile corespunzătoare pentru a preveni alte nereguli, inclusiv, în măsura în care acest lucru este strict necesar, împiedicând furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP să își continue distribuția de PEPP pe teritoriul său.

În plus, autoritățile competente din statul membru de origine sau autoritățile competente din statul membru gazdă pot sesiza EIOPA și îi pot solicita asistență, în conformitate cu articolul 19 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

(4)  Alineatele (1)-(3) nu aduc atingere competenței statului membru gazdă de a lua măsuri adecvate și nediscriminatorii pentru a preveni sau a sancționa neregulile comise pe teritoriul său, în situațiile în care acțiunea imediată este strict necesară pentru a proteja drepturile consumatorilor din statul membru gazdă și în cazul în care măsurile echivalente luate de statul membru de origine sunt inadecvate sau inexistente sau în cazurile în care neregulile sunt contrare dispozițiilor legale naționale de protecție a interesului general, în măsura în care este strict necesar. În astfel de situații, statele membre gazdă au posibilitatea de a împiedica furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP să desfășoare noi activități comerciale pe teritoriul lor.

(5)  Orice măsură adoptată de autoritățile competente din statul membru gazdă în temeiul prezentului articol este comunicată furnizorului de PEPP sau distribuitorului de PEPP într-un document bine motivat și notificată autorităților competente din statul membru de origine, fără întârzieri nejustificate.

SECȚIUNEA II

PORTABILITATE

Articolul 17

Serviciul de portabilitate

(1)  Participanții la PEPP au dreptul de a utiliza un serviciu de portabilitate care le dă dreptul de a continua să contribuie la contul lor de PEPP existent atunci când își schimbă reședința într-un alt stat membru.

(2)  Atunci când utilizează serviciul de portabilitate, participanții la PEPP au dreptul de a păstra toate avantajele și stimulentele acordate de către furnizorul de PEPP și legate de investirea continuă în produsul lor de PEPP.

Articolul 18

Furnizarea serviciului de portabilitate

(1)  Furnizorii de PEPP furnizează serviciul de portabilitate menționat la articolul 17 participanților la PEPP care dețin un cont de PEPP la aceștia și solicită acest serviciu.

(2)  Când propune un PEPP, furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP oferă potențialilor participanți la PEPP informații despre serviciul de portabilitate și despre subconturile care sunt disponibile imediat.

(3)  În termen de trei ani de la data aplicării prezentului regulament, fiecare furnizor de PEPP oferă subconturi naționale pentru cel puțin două state membre, pe baza unei cereri adresate furnizorului de PEPP.

Articolul 19

Subconturile PEPP

(1)  Atunci când furnizează un serviciu de portabilitate participanților la PEPP în conformitate cu articolul 17, furnizorii de PEPP se asigură că, atunci când se deschide un nou subcont într-un cont de PEPP, acesta corespunde cerințelor și condițiilor legale ▌stabilite la nivel național pentru PEPP menționate la articolele 47 și 57 de către statul membru în care se află noua reședință a participantului la PEPP. Toate tranzacțiile din contul de PEPP se înscriu într-un subcont corespondent. Contribuțiile vărsate în subcont și retragerile din subcont pot face obiectul unor clauze contractuale separate.

(2)  Fără a aduce atingere dreptului sectorial aplicabil, furnizorii de PEPP pot, de asemenea, să asigure conformitatea cu cerințele menționate la alineatul (1) prin stabilirea unui parteneriat cu un alt furnizor de PEPP înregistrat („partenerul”).

Ținând seama de domeniul funcțiilor care trebuie îndeplinite de către partener, partenerul trebuie să fie calificat și capabil să îndeplinească funcțiile delegate. Furnizorul de PEPP încheie un acord scris cu partenerul. Acordul este executoriu din punct de vedere juridic și definește în mod clar drepturile și obligațiile furnizorului de PEPP și ale partenerului. Acordul trebuie să respecte normele și procedurile relevante privind delegarea și externalizarea stabilite în dreptul Uniunii aplicabil acestora sau în temeiul acestuia, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (1). Indiferent de clauzele acordului respectiv, furnizorul de PEPP rămâne singurul responsabil pentru respectarea obligațiilor care îi revin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 20

Deschiderea unui subcont nou

(1)   Fără întârziere după ce a fost informat despre schimbarea rezidenței participantului la PEPP în alt stat membru, furnizorul de PEPP îl informează pe participantul la PEPP cu privire la posibilitatea de a deschide un subcont nou în contul PEPP al participantului la PEPP și cu privire la termenul în care ar putea fi deschis un astfel de subcont.

În acest caz, furnizorul de PEPP pune gratuit la dispoziția participantului la PEPP documentul cu informații-cheie privind PEPP, care conține cerințele specifice menționate la articolul 28 alineatul (3) litera (g) pentru subcontul corespunzător noului stat membru de reședință al participantului la PEPP.

În cazul în care nu este disponibil un nou subcont, furnizorul de PEPP îl informează pe participantul la PEPP cu privire la dreptul de a schimba furnizorul gratuit și fără întârziere și cu privire la posibilitatea de a continua să economisească în ultimul subcont deschis.

(2)  În cazul în care intenționează să utilizeze posibilitatea de a deschide un subcont nou, participantul la PEPP transmite furnizorului de PEPP ▌următoarele informații:

(a)  noul stat membru de reședință al participantului la PEPP;

(b)  data de la care contribuțiile trebuie direcționate către subcontul nou;

(c)  toate informațiile relevante cu privire la alte condiții pentru PEPP.

(3)  Participantul la PEPP poate continua să contribuie la ultimul subcont deschis.

(4)   Furnizorul de PEPP oferă participantului la PEPP posibilitatea de a-i furniza o recomandare personalizată în care explică dacă deschiderea unui nou subcont în contul de PEPP al participantului la PEPP și realizarea de contribuții în noul subcont ar fi mai favorabile decât continuarea realizării de contribuții la ultimul subcont deschis.

(5)  În cazul în care furnizorul de PEPP nu este în măsură să asigure deschiderea unui nou subcont corespunzător noului stat membru de reședință al participantului la PEPP, participantul la PEPP trebuie, la alegerea sa, să aibă posibilitatea:

(a)  să schimbe fără întârzieri nejustificate și gratuit furnizorul de PEPP, prin excepție de la cerințele articolului 52 alineatul (3) privind frecvența schimbării; sau

(b)  să continue să contribuie la ultimul subcont deschis.

(6)  Noul subcont se deschide prin ▌modificarea contractului privind PEPP existent între participantul la PEPP și furnizorul de PEPP, în conformitate cu dreptul contractual aplicabil. Data de deschidere se precizează în contract ▌.

Articolul 21

Furnizarea de informații autorităților competente cu privire la portabilitate

(1)  Furnizorul de PEPP care dorește să deschidă pentru prima dată un subcont nou pentru un stat membru gazdă notifică autoritățile competente din statul membru de origine.

(2)  Furnizorul de PEPP include în notificare următoarele informații și documente:

(a)  clauzele contractuale standard din contractul privind PEPP menționate la articolul 4, inclusiv anexa pentru noul subcont;

(b)  documentul cu informații-cheie privind PEPP, care conține cerințele specifice pentru subcontul corespondent noului subcont, în conformitate cu articolul 28 alineatul (3) litera (g);

(c)   informarea privind drepturile de pensie obținute din PEPP prevăzută de articolul 36;

(d)  informații privind acordurile contractuale menționate la articolul 19 alineatul (2), după caz.

(3)  Autoritățile competente din statul membru de origine verifică dacă documentația furnizată este completă și o transmite în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea documentației complete autorităților competente din statul membru gazdă.

(4)  Autoritățile competente din statul membru gazdă confirmă fără întârziere primirea informațiilor și a documentelor menționate la alineatul (2).

(5)  Autoritățile competente din statul membru de origine informează ulterior furnizorul de PEPP că informațiile au fost primite de către autoritățile competente din statul membru gazdă și că furnizorul de PEPP poate deschide subcontul pentru statul membru respectiv.

În absența confirmării de primire menționate la alineatul (4) în termen de 10 zile lucrătoare de la data transmiterii documentației menționate la alineatul (3), autoritățile competente din statul membru de origine informează furnizorul de PEPP că poate deschide subcontul pentru statul membru respectiv.

(6)  În caz de modificare a oricăreia dintre informațiile și documentele comunicate menționate la alineatul (2), furnizorul de PEPP notifică modificarea autorităților competente din statul membru de origine, cu cel puțin o lună înainte de aplicarea modificării respective. Autoritățile competente din statul membru de origine informează autoritățile competente din statul membru gazdă cu privire la modificare cât mai curând posibil, în termen de cel mult o lună de la primirea notificării.

CAPITOLUL IV

CERINȚE DE DISTRIBUȚIE ȘI INFORMARE

SECȚIUNEA I

Dispoziții generale

Articolul 22

Principiu general

Atunci când desfășoară activități de distribuție de PEPP, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP acționează întotdeauna într-un mod onest, echitabil și profesionist care să corespundă cel mai bine intereselor clienților PEPP.

Articolul 23

Regimul de distribuție aplicabil diferitelor categorii de furnizori de PEPP și distribuitori de PEPP

(1)   Pentru distribuția de PEPP, diferitele categorii de furnizori de PEPP și de distribuitori de PEPP respectă următoarele reguli:

(a)  întreprinderile de asigurări menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din prezentul regulament și intermediarii de asigurări menționați la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament respectă dreptul intern aplicabil de punere în aplicare a normelor prevăzute în capitolele V și VI din Directiva (UE) 2016/97, cu excepția articolelor 20, 23 și 25 și a articolului 30 alineatul (3) din directiva respectivă pentru distribuția de produse de investiții bazate pe asigurări, ▌ dreptul Uniunii direct aplicabil adoptat în temeiul normelor respective cu privire la distribuția acestor produse și ▌prezentul regulament, cu excepția articolului 34 alineatul (4);

(b)  firmele de investiții menționate la articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament respectă dreptul intern aplicabil de punere în aplicare a normelor privind comercializarea și distribuția de instrumente financiare prevăzute la articolul 16 alineatul (3), la articolele 23, 24 și 25 din Directiva 2014/65/UE, cu excepția articolului 24 alineatul (2) și a articolului 25 alineatele (3) și (4) din directiva respectivă, ▌dreptul Uniunii direct aplicabil adoptat în temeiul normelor respective și ▌prezentul regulament, cu excepția articolului 34 alineatul (4);

(c)  toți ceilalți furnizori de PEPP și distribuitori de PEPP respectă dreptul intern aplicabil de punere în aplicare a normelor privind comercializarea și distribuția de instrumente financiare prevăzute la articolul 16 alineatul (3) primul paragraf și la articolele 23, 24 și 25 din Directiva 2014/65/UE, cu excepția articolului 24 alineatul (2) și a articolului 25 alineatele (2), (3) și (4) din directiva respectivă, dreptul Uniunii direct aplicabil adoptat în temeiul normelor respective și prezentul regulament.

(2)  Normele prevăzute la alineatul (1) litera (a) se aplică numai în măsura în care nu există nicio dispoziție mai strictă în dreptul intern aplicabil de punere în aplicare a normelor prevăzute în capitolele V și VI din Directiva (UE) 2016/97.

Articolul 24

Transmiterea electronică și alte suporturi durabile

Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP pun gratuit la dispoziția clienților PEPP toate documentele și informațiile prevăzute în prezentul capitol ▌în format electronic, cu condiția ca aceștia din urmă să le poată stoca într-un mod care permite consultarea ulterioară pentru o perioadă de timp adaptată scopului informațiilor, precum și ca instrumentul să permită reproducerea neschimbată a informațiilor stocate.

La cerere, furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP furnizează gratuit aceste documente și informații și pe alt tip de suport durabil, inclusiv pe hârtie. Furnizorii de PEPP și distribuitorii de PEPP îi informează pe clienții PEPP cu privire la dreptul lor de a solicita gratuit o copie a acestor documente pe un alt suport durabil, inclusiv pe hârtie.

Articolul 25

Supravegherea produselor și cerințele de guvernanță

(1)  Furnizorii de PEPP gestionează, aplică și revizuiesc un proces de aprobare a fiecărui PEPP sau a adaptărilor importante ale PEPP existente, înainte ca acestea să fie distribuite clienților.

Procesul de aprobare a produselor este proporțional cu natura unui PEPP și adecvat acesteia.

Procesul de aprobare a produselor specifică o piață-țintă identificată pentru fiecare PEPP, asigură că evaluarea tuturor riscurilor relevante pieței-țintă identificate, precum și că strategia de distribuție preconizată este în concordanță cu piața-țintă identificată și include măsuri rezonabile pentru a asigura distribuția PEPP pe piața-țintă identificată.

Furnizorul de PEPP înțelege și revizuiește periodic PEPP pe care le furnizează, ținând cont de orice eveniment ce ar putea afecta în mod semnificativ riscul potențial aferent pieței-țintă identificate, evaluând cel puțin dacă PEPP respective corespund în continuare cerințelor pieței-țintă identificate și dacă strategia de distribuție preconizată este în continuare adecvată.

Furnizorii de PEPP pun la dispoziția distribuitorilor toate informațiile necesare privind PEPP, precum și privind procesul de aprobare a produselor, inclusiv piața-țintă identificată a unui PEPP.

Distribuitorii de PEPP dispun de mecanisme adecvate pentru a obține informațiile menționate la al cincilea paragraf și pentru a înțelege caracteristicile și piața-țintă identificată ale fiecărui PEPP.

(2)  Politicile, procesele și mecanismele menționate la prezentul articol nu aduc atingere celorlalte cerințe prevăzute de prezentul regulament sau aplicabile în temeiul acestuia, inclusiv celor cu privire la publicarea informațiilor, caracterul adecvat și corespunzător, identificarea și gestionarea conflictelor de interese, stimulentele și factorii ESG.

SECȚIUNEA II

INFORMAȚII PRECONTRACTUALE

Articolul 26

Documentul cu informații-cheie privind PEPP

(1)  Înainte ca un PEPP să fie propus participanților la PEPP, furnizorul de PEPP redactează un document cu informații-cheie privind respectivul produs de PEPP, în conformitate cu cerințele prezentei secțiuni, și publică documentul pe site-ul său internet.

(2)  Documentul cu informații-cheie privind PEPP constituie informații precontractuale. Acestea trebuie să fie precise, corecte, clare și neechivoce. Documentul oferă informații-cheie și este în concordanță cu toate documentele contractuale cu caracter obligatoriu, cu părțile relevante ale documentelor de ofertă și cu condițiile PEPP.

(3)  Documentul cu informații-cheie privind PEPP este un document de sine stătător, separat în mod clar de materialele de marketing. Acesta nu conține trimiteri la materiale de marketing. Documentul poate conține trimiteri la alte documente, inclusiv un prospect, dacă este cazul, dar numai dacă trimiterile au legătură cu informații care trebuie incluse în documentul cu informații-cheie privind PEPP, în conformitate cu prezentul regulament.

Pentru PEPP de bază, se elaborează un document separat cu informații-cheie privind PEPP.

(4)  În cazul în care un furnizor de PEPP oferă unui participant la PEPP o serie de opțiuni de investiții alternative, iar informațiile solicitate la articolul 28 alineatul (3) cu privire la opțiunile de investiții suport nu pot fi furnizate în întregime în cadrul unui document cu informații-cheie privind PEPP individual, concis și de sine stătător, furnizorii de PEPP elaborează unul dintre următoarele documente:

(a)  un document de sine stătător cu informații-cheie privind PEPP pentru fiecare opțiune de investiții alternativă;

(b)  un document generic cu informații-cheie privind PEPP care să ofere cel puțin o descriere generală a opțiunilor de investiții alternative și care să precizeze locul și modul în care pot fi găsite informații precontractuale mai detaliate referitoare la investițiile care susțin opțiunile de investiții respective.

(5)  În conformitate cu articolul 24, documentul cu informații-cheie privind PEPP este elaborat sub forma unui document scurt, formulat într-un mod concis. Documentul:

(a)  este prezentat și aranjat în pagină astfel încât să fie ușor de citit, folosind caractere de mărime lizibilă;

(b)  se axează pe informațiile-cheie de care au nevoie clienții PEPP;

(c)  este formulat în mod clar și scris într-un limbaj și într-un stil care facilitează înțelegerea informațiilor, în special utilizând un limbaj clar, concis și inteligibil.

(6)  În cazul în care în documentul cu informații-cheie privind PEPP se utilizează culori, acestea nu diminuează inteligibilitatea informațiilor dacă documentul este imprimat sau fotocopiat în alb-negru.

(7)  În cazul în care în documentul cu informații-cheie privind PEPP se utilizează marca sau logoul furnizorului de PEPP sau al grupului căruia acesta îi aparține, nu trebuie să se distragă atenția de la informațiile cuprinse în document sau să se ascundă textul.

(8)  Pe lângă documentul cu informații-cheie privind PEPP, distribuitorii de PEPP și furnizorii de PEPP pun la dispoziția potențialilor participanți la PEPP trimiteri la toate rapoartele publice disponibile privind ▌situația financiară a furnizorului de PEPP, inclusiv solvabilitatea acestuia, care să le permită potențialilor participanți la PEPP accesul ușor la aceste informații.

(9)   De asemenea, potențialii participanți la PEPP trebuie să fie informați cu privire la performanța anterioară a opțiunii de investiții alese de participantul la PEPP, performanță care acoperă o perioadă de cel puțin zece ani sau, în cazurile în care PEPP a fost furnizat de mai puțin de zece ani, care acoperă toți anii pentru care PEPP a fost furnizat. Informațiile privind performanțele anterioare trebuie să fie însoțite de mențiunea „performanța anterioară nu indică performanța viitoare”.

Articolul 27

Limba documentului cu informații-cheie privind PEPP

(1)  Documentul cu informații-cheie privind PEPP se redactează în limbile oficiale sau cel puțin în una dintre limbile oficiale utilizate în partea din statul membru în care este distribuit PEPP sau într-o altă limbă acceptată de autoritățile competente ale acelui stat membru, iar dacă a fost redactat într-o altă limbă, se traduce în una dintre aceste limbi.

Traducerea reflectă fidel și precis conținutul originalului documentului cu informații-cheie privind PEPP.

(2)  Dacă un PEPP este comercializat într-un stat membru prin documente de marketing redactate într-una sau mai multe limbi oficiale ale statului membru respectiv, documentul cu informații-cheie privind PEPP este redactat cel puțin în limbile oficiale respective.

(3)  Documentul cu informații-cheie privind PEPP se pune la dispoziția participanților la PEPP cu deficiențe de vedere într-un format adecvat, la cerere.

Articolul 28

Conținutul documentului cu informații-cheie privind PEPP

(1)  Titlul „Document cu informații-cheie privind PEPP” apare evidențiat în partea de sus a primei pagini a documentului cu informații-cheie privind PEPP.

Forma de prezentare a documentului cu informații-cheie privind PEPP respectă succesiunea stabilită la alineatele (2) și (3).

(2)  Imediat sub titlu apare o explicație cu următorul conținut:"

„Prezentul document conține informații-cheie referitoare la acest produs paneuropean de pensii personale (PEPP). Acesta nu reprezintă un material de marketing. Informațiile vă sunt oferite în virtutea unei obligații legale, pentru a vă ajuta să înțelegeți natura, riscurile, costurile, câștigurile și pierderile potențiale aferente acestui produs de pensii personale și pentru a vă ajuta să îl comparați cu alte produse paneuropene de pensii personale”.

"

(3)  Documentul cu informații-cheie privind PEPP trebuie să conțină următoarele informații:

(a)  la începutul documentului: denumirea PEPP, dacă este un PEPP de bază sau nu, identitatea și datele de contact ale furnizorului de PEPP, informații despre autoritățile competente ale furnizorului de PEPP, numărul de înregistrare al PEPP în registrul public central și data documentului;

(b)  declarația: „Produsul de pensii descris în prezentul document este un produs pe termen lung cu posibilitate de rambursare limitată, care nu poate fi reziliat în orice moment.”;

(c)  într-o secțiune intitulată „În ce constă acest produs?”, natura și principalele caracteristici ale PEPP, inclusiv:

(i)  obiectivele sale pe termen lung și mijloacele de realizare a acestora, în special dacă obiectivele sunt atinse prin intermediul expunerii directe sau indirecte la activele-suport ale investiției, inclusiv o descriere a instrumentelor-suport sau a valorilor de referință, inclusiv o specificare a piețelor în care investește furnizorul de PEPP, precum și o explicație a modului în care este determinat randamentul;

(ii)  o descriere a tipului de participant la PEPP căruia PEPP îi este destinat spre a fi comercializat, în special în ceea ce privește capacitatea participantului la PEPP de a suporta pierderi din investiții și orizontul investiției;

(iii)  o declarație din care să reiasă:

­  dacă PEPP de bază oferă o garanție pentru capital sau dacă ia forma unei tehnici de diminuare a riscurilor compatibilă cu obiectivul de a permite participantului la PEPP să își recupereze capitalul, sau

­  dacă și în ce măsură orice opțiune de investiții alternative, dacă este cazul, oferă o garanție sau o tehnică de atenuare a riscurilor;

(iv)  o descriere a drepturilor la pensie dobândite din PEPP, în special posibilele forme de plată din pensie și dreptul de a modifica forma de plată, astfel cum se prevede la articolul 59 alineatul (1);

(v)  în cazul în care PEPP acoperă riscuri biometrice: detalii cu privire la riscurile acoperite și la prestațiile de asigurare, inclusiv circumstanțele în care pot fi solicitate aceste prestații;

(vi)  informații privind serviciul de portabilitate, inclusiv o trimitere la registrul public central menționat la articolul 13, care conține informații privind condițiile pentru faza de acumulare și faza de plată a pensiei stabilite de statele membre în conformitate cu articolul 47 și cu articolul 57;

(vii)  o declarație cu privire la consecințele pentru participantul la PEPP ale retragerii timpurii din PEPP, inclusiv toate taxele și penalizările aplicabile, și pierderea posibilă a protecției de capital și a altor posibile avantaje și stimulente;

(viii)  o declarație privind consecințele asupra participantului la PEPP în cazul în care acesta încetează să contribuie la PEPP;

(ix)  informații privind subconturile disponibile și privind drepturile participantului la PEPP menționate la articolul 20 alineatul (5);

(x)  informații cu privire la dreptul participantului la PEPP de a schimba furnizorul și dreptul de a primi informații despre serviciul de schimbare a furnizorului menționat la articolul 56;

(xi)  condițiile de modificare a opțiunii de investiții alese, menționate la articolul 44;

(xii)  dacă sunt disponibile, informații privind performanța investiției furnizorului de PEPP din punctul de vedere al factorilor ESG;

(xiii)  legea aplicabilă contractului privind PEPP în cazul în care părțile nu pot alege legea aplicabilă sau, în cazul în care părțile sunt libere să aleagă legea aplicabilă, legea pe care o propune furnizorul de PEPP;

(xiv)  după caz, dacă există o perioadă de reflecție sau o perioadă de anulare pentru participantul la PEPP;

(d)  într-o secțiune intitulată „Care sunt riscurile și ce aș putea obține în schimb?”, o scurtă descriere a profilului de risc și de randament cuprinzând următoarele elemente:

(i)  un indicator sintetic al riscurilor, completat de o explicație a indicatorului și a principalelor sale restricții, precum și o explicație narativă a riscurilor relevante pentru PEPP care nu sunt reflectate în mod adecvat de către indicatorul sintetic al riscurilor;

(ii)  pierderea maximă posibilă a capitalului investit, inclusiv informații dacă:

­  există posibilitatea ca participantul la PEPP să piardă întregul capital investit, sau

­  există posibilitatea ca participantul la PEPP să își asume riscul unor angajamente sau obligații financiare suplimentare;

(iii)  scenarii adecvate privind performanța și ipotezele aflate la baza lor;

(iv)  după caz, condițiile de asigurare a randamentului pentru participanții la PEPP sau despre pragurile de performanță incorporate;

(v)  o declarație conform căreia legislația fiscală a statului membru de rezidență al participantului la PEPP poate avea un impact asupra plății efective;

(e)  într-o secțiune intitulată „Ce se întâmplă dacă [numele furnizorului de PEPP] nu poate să plătească?”, o scurtă descriere a posibilității ca pierderea aferentă să fie acoperită de o schemă de despăgubire sau de garantare a investitorului și, dacă da, care este această schemă, numele garantului și ce riscuri acoperă/nu acoperă schema;

(f)  într-o secțiune intitulată „Care sunt costurile?”, costurile aferente unei investiții în PEPP, cuprinzând costurile directe și indirecte care trebuie suportate de participantul la PEPP, inclusiv costurile unice și costurile recurente, prezentate prin intermediul unor indicatori sintetici ai acestor costuri și, pentru a asigura comparabilitatea, costurile totale cumulate exprimate în termeni monetari și procentuali, pentru a indica efectele cumulate ale costurilor totale asupra investiției.

Documentul cu informații-cheie privind PEPP include precizarea clară că furnizorul de PEPP sau distribuitorul de PEPP are obligația de a oferi informații detaliate despre costurile de distribuție neincluse în costurile precizate mai sus, astfel încât participantul la PEPP să aibă posibilitatea de a înțelege efectul cumulativ pe care îl au aceste costuri cumulate asupra randamentului investiției;

(g)  într-o secțiune intitulată „Care sunt cerințele specifice pentru subcontul care corespunde [statului membru în care se află reședința mea]?”:

(i)  într-o subsecțiune intitulată: „Cerințe pentru faza de contribuție”:

o descriere a condițiilor pentru faza de acumulare, astfel cum sunt stabilite de statul membru de reședință al participantului la PEPP, în conformitate cu articolul 47;

(ii)  într-o subsecțiune intitulată: „Cerințe pentru faza de plată”:

o descriere a condițiilor pentru faza de plată a pensiei, astfel cum sunt stabilite de statul membru de reședință al participantului la PEPP, în conformitate cu articolul 57;

(h)  într-o secțiune intitulată „Cum pot să depun o reclamație?”: informații despre modul și locul în care un participant la PEPP poate depune o reclamație referitoare la PEPP sau la comportamentul furnizorului de PEPP sau al distribuitorului de PEPP.

(4)  Stratificarea informațiilor necesare în temeiul alineatului (3) este permisă în cazul în care documentul cu informații-cheie privind PEPP este furnizat în format electronic. Astfel, părțile detaliate ale informațiilor pot fi prezentate prin ferestre pop-up sau prin linkuri către informații însoțitoare. În acest caz, trebuie să fie posibil să se imprime documentul cu informații-cheie privind PEPP ca un document unic.

(5)  Pentru a asigura aplicarea consecventă a prezentului articol, EIOPA, după consultarea cu celelalte autorități europene de supraveghere și după ce realizează teste la nivelul consumatorilor și al sectorului, elaborează proiecte de standarde tehnice de reglementare în care precizează:

(a)  informații detaliate despre modul de prezentare, inclusiv forma și lungimea documentului, precum și conținutul fiecăruia dintre elementele informațiilor menționate la alineatul (3);

(b)  metodologia care stă la baza prezentării riscurilor și a randamentului menționată la alineatul (3) litera (d) punctele (i) și (iv);

(c)  metodologia de calcul al costurilor, inclusiv specificarea indicatorilor sintetici, menționate la alineatul (3) litera (f);

(d)  în cazul în care informațiile sunt prezentate în format electronic cu stratificarea informațiilor, ce informații trebuie să fie în primul strat și ce informații pot fi furnizate în straturile suplimentare de detalii.

La elaborarea proiectelor de standarde tehnice de reglementare, EIOPA ține seama de diferitele tipuri posibile de PEPP, de natura PEPP de a fi pe termen lung, de capacitățile participanților la PEPP și de caracteristicile PEPP, pentru a permite participantului la PEPP să aleagă între diferite opțiuni de investiții și alte opțiuni prevăzute de PEPP, inclusiv în cazul în care selecția respectivă poate fi efectuată în momente diferite sau poate fi modificată în viitor.

EIOPA prezintă Comisiei aceste proiecte de standarde tehnice de reglementare până la ... [12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament].

Se deleagă Comisiei competența de a completa prezentul regulament prin adoptarea standardelor tehnice de reglementare menționate la primul paragraf, în conformitate cu articolele 10-14 din Regulamentul (UE) nr. 1094/2010.

Articolul 29

Materialele de marketing

Materialele de marketing care conțin informații specifice referitoare la PEPP nu includ declarații care contrazic informațiile cuprinse în documentul cu informații-cheie privind PEPP sau care diminuează importanța acestuia. Materialele de marketing menționează existența unui document cu informații-cheie privind PEPP și conțin informații despre modul și locul în care acesta poate fi obținut, inclusiv site-ul de internet al furnizorului de PEPP.

Articolul 30

Revizuirea documentului cu informații-cheie privind PEPP

(1)