Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0227(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0408/2018

Texte depuse :

A8-0408/2018

Dezbateri :

PV 12/12/2018 - 29
CRE 12/12/2018 - 29

Voturi :

PV 13/12/2018 - 9.4
CRE 13/12/2018 - 9.4
PV 17/04/2019 - 8.11
CRE 17/04/2019 - 8.11

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0521
P8_TA(2019)0403

Texte adoptate
PDF 364kWORD 113k
Miercuri, 17 aprilie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027 ***I
P8_TA-PROV(2019)0403A8-0408/2018
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0434 – C8-0256/2018 – 2018/0227(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0434),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2), articolul 172 și articolul 173 alienatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0256/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social din 18 octombrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 5 decembrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și avizele Comisiei pentru cultură și educație, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, Comisiei pentru transport și turism, Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0408/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 62, 15.2.2019, p. 292.
(2) JO C 86, 7.3.2019, p. 272.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 13 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0521).


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Europa digitală pentru perioada 2021-2027
P8_TC1-COD(2018)0227

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172 și articolul 173 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru programul Europa digitală pentru perioada 2021-2027, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctului 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4)], pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

(2)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare „Regulamentul financiar”) se aplică acestui program. Acesta prevede norme de execuție a bugetului Uniunii, printre care și normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, asistența financiară, instrumentele financiare și garanțiile bugetare.

(3)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(5), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(6), cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(7) și cu Regulamentul (UE) 2017/1939(8), interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudelor, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. Mai precis, în conformitate cu prevederile și procedurile din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și din Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă s-a săvârșit o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată persoanele suspectate de fraudă și de alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(9). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și acordă accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, EPPO și Curții de Conturi a Uniunii Europene (CCE), asigurându-se totodată că eventualii terți implicați în execuția fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(4)  În temeiul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu o nouă decizie cu privire la TTPM: articolului 88 din Decizia / /UE a Consiliului(10)], persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv. Participarea lor efectivă la program ar trebui monitorizată și evaluată cu regularitate de către Comisia Europeană.

(5)  În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(11), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate în urma aplicării cerințelor de monitorizare specifice, corelate cu necesitățile existente și respectând Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului(12), evitându-se totodată reglementarea excesivă și sarcinile administrative, mai ales asupra statelor membre, și ținându-se seama de cadrele existente de măsurare și analiză comparativă din domeniul digital. Aceste cerințe pot include, după caz, indicatori cuantificabili, de natură cantitativă și calitativă, ca bază pentru evaluarea efectelor programului pe teren.

(5a)  Programul ar trebui să asigure cel mai înalt grad de transparență și răspundere al instrumentelor și mecanismelor financiare inovatoare care implică bugetul Uniunii, în special referitor la contribuția acestora, în ceea ce privește atât așteptările inițiale, cât și rezultatele finale obținute în vederea realizării obiectivelor Uniunii.

(6)  Summitul pe teme digitale de la Tallinn(13) din septembrie 2017 și Concluziile Consiliului European(14) din 19 octombrie 2017 au subliniat faptul că este necesar ca Europa să investească în economiile noastre și în rezolvarea problemei deficitului în materie de competențe pentru a menține și a spori competitivitatea și inovarea la nivelul Europei, calitatea vieții și structura socială. Consiliul European a concluzionat că transformarea digitală oferă oportunități imense pentru inovare, creștere economică și locuri de muncă și că va contribui la îmbunătățirea competitivității la nivel mondial și va spori diversitatea creativă și culturală. Pentru a valorifica aceste oportunități este necesară abordarea colectivă a provocărilor pe care le prezintă transformarea digitală, precum și revizuirea politicilor afectate de transformarea digitală.

(6a)  Clădirea unei societăți și a unei economii digitale europene puternice va avea beneficii de pe urma implementării în bune condiții a Mecanismului pentru interconectarea Europei, a inițiativei Wifi4EU și a Codului european al comunicațiilor electronice.

(7)  Consiliul European a concluzionat, în special, că Uniunea ar trebui să abordeze urgent noile tendințe, printre care se numără aspecte precum inteligența artificială ▌, asigurând, în același timp, un nivel ridicat de protecție a datelor, cu respectarea deplină a Regulamentului (UE) 2016/679, a drepturilor digitale, a drepturilor fundamentale și a standardelor etice. Consiliul European a invitat Comisia să prezinte o abordare europeană privind inteligența artificială până la începutul anului 2018 și i-a solicitat acesteia să prezinte inițiativele necesare pentru consolidarea condițiilor-cadru, pentru ca UE să poată explora noi piețe prin inovații radicale, bazate pe riscuri, și să reafirme rolul de lider al industriei sale.

(7c)   Europa trebuie să facă investiții decisive în viitorul său, construind capacități digitale strategice pentru a beneficia de pe urma revoluției digitale. La nivelul UE trebuie să se asigure un buget substanțial (de cel puțin 9,2 miliarde EUR) în acest scop, iar acesta trebuie să fie completat de eforturi de investiții considerabile la nivel național și regional, în special asigurându-se o relație consecventă și complementară cu fondurile structurale și de coeziune.

(8)  Comunicarea Comisiei intitulată „Un nou cadru financiar multianual, modern și capabil să asigure îndeplinirea eficientă a obiectivelor prioritare ale Uniunii după anul 2020”(15) menționează, printre opțiunile pentru viitorul cadru financiar, instituirea unui program pentru transformarea digitală a Europei care să permită realizarea „unor progrese importante pe calea către o creștere inteligentă în domenii precum infrastructurile de date de înaltă calitate, conectivitatea și securitatea cibernetică”. Programul ar urma să vizeze asigurarea poziției de lider a Europei în materie de supercalcul, internet de nouă generație, inteligență artificială, robotică și volume mari de date. Acesta ar urma să consolideze poziția concurențială a industriei și întreprinderilor din Europa în cadrul economiei digitalizate și ar avea un impact semnificativ asupra reducerii decalajelor și completării lacunelor în materie de competențe în întreaga Uniune, astfel încât cetățenii europeni să dispună de abilitățile și cunoștințele necesare pentru a face față transformării digitale.

(9)  Comunicarea intitulată „Către un spațiu european comun al datelor”(16) se referă la noua măsură care urmează să fie adoptată ca un pas important către un spațiu comun de date în UE, și anume un spațiu digital omogen a cărui amploare va permite dezvoltarea și inovarea de noi produse și servicii bazate pe date.

(10)  Obiectivul general al programului ar trebui să fie sprijinirea transformării digitale a întreprinderilor și favorizarea unei mai bune valorificări a potențialului industrial al politicilor de inovare, cercetare și dezvoltare tehnologică, în beneficiul întreprinderilor și cetățenilor din întreaga Uniune, inclusiv din regiunile ultraperiferice, precum și din cele defavorizate din punct de vedere economic. Programul ar trebui structurat în jurul a cinci obiective specifice care să reflecte principalele domenii de politică, și anume: calculul de înaltă performanță (high-performance computing – HPC) ▌, inteligența artificială, securitatea cibernetică, competențele digitale avansate și implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea. În toate aceste domenii, programul ar trebui, de asemenea, să vizeze o mai bună aliniere a politicilor de la nivelul Uniunii, al statelor membre și al regiunilor și o punere în comun a resurselor private și industriale pentru a consolida investițiile și a dezvolta sinergii mai puternice. În plus, programul ar trebui să îmbunătățească competitivitatea Uniunii și reziliența economiei sale.

(10a)  Cele cinci obiective specifice sunt distincte, dar interdependente. De exemplu, inteligența artificială necesită securitate cibernetică pentru a fi fiabilă, capacitățile de calcul de înaltă performanță vor fi esențiale în sprijinirea învățării în contextul inteligenței artificiale, iar toate cele trei capacități sunt condiționate de existența competențelor digitale avansate. Cu toate că acțiunile individuale din cadrul programului pot aparține unui singur obiectiv specific, obiectivele nu ar trebui privite izolat, ci ca formând nucleul unui pachet coerent.

(10b)   Trebuie susținute IMM-urile care doresc să valorifice transformarea digitală în procesele lor de producție. Acest lucru le va permite IMM-urilor să contribuie la dezvoltarea economiei europene, prin utilizarea eficientă a resurselor.

(11)  Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă un rol central în punerea în aplicare a programului și să stimuleze adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi, mai ales IMM-uri și entități care au sub 3 000 de angajați și care nu sunt IMM-uri (întreprinderi cu capitalizare medie), precum și de către organismele publice și mediul academic. Pentru a face o distincție clară între centrele de inovare digitală conforme cu criteriile de eligibilitate din cadrul prezentului program și centrele de inovare digitală instituite în temeiul comunicării intitulate „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016)0180) și finanțate din alte surse, centrele de inovare digitală finanțate în cadrul prezentului program ar trebui numite centre europene de inovare digitală. Centrele europene de inovare digitală ar trebui să colaboreze în cadrul unei rețele descentralizate. Acestea servesc drept punct de acces la cele mai recente capacități digitale, inclusiv calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică, precum și la alte tehnologii inovatoare existente, cum ar fi tehnologiile generice esențiale, disponibile de asemenea în ateliere colaborative de fabricație (fablabs) sau în laboratoare digitale deschise (citylabs). Acestea acționează ca ghișee unice în ceea ce privește accesul la tehnologii testate și validate și promovează inovarea deschisă. De asemenea, aceste centre vor oferi sprijin în domeniul competențelor digitale avansate (de exemplu prin colaborarea cu furnizorii de programe de învățământ cu scopul de a furniza formări pe termen scurt lucrătorilor, respectiv stagii pentru studenți). Rețeaua de centre europene de inovare digitală ar trebui să asigure o acoperire geografică amplă în întreaga Europă(17) și, de asemenea, să stimuleze participarea regiunilor ultraperiferice pe piața unică digitală.

(11a)   În cursul primului an al programului ar trebui să se instituie o rețea inițială de centre europene de inovare digitală, printr-un proces deschis și competitiv, din rândul entităților desemnate de statele membre. În acest scop, statele membre ar trebui să aibă libertatea de a propune candidații în conformitate cu procedurile și structurile lor administrative și instituționale de la nivel național, iar Comisia ar trebui să țină seama în cea mai mare măsură de opinia fiecărui stat membru înainte de selectarea unui centru european de inovare digitală de pe teritoriul său. Entitățile care exercită deja funcții de centre de inovare digitală în contextul inițiativei de digitalizare a industriei europene pot fi desemnate de către statele membre, în urma procesului competitiv și deschis, drept candidate. Comisia poate implica în procesul de selecție experți externi independenți. Comisia și statele membre ar trebui să evite suprapunerea inutilă a competențelor și a funcțiilor de la nivel național cu cele de la nivelul UE. Prin urmare, ar trebui să existe o flexibilitate adecvată atunci când se desemnează centrele și când se stabilesc activitățile și componența acestora. Pentru a asigura o acoperire geografică amplă în întreaga Europă, dar și un echilibru în ceea ce privește acoperirea tehnologiilor sau sectoarelor, rețeaua ar putea fi extinsă în continuare prin intermediul unui proces deschis și competitiv.

(11b)  Centrele europene de inovare digitală ar trebui să dezvolte sinergii adecvate cu centrele de inovare digitală finanțate prin programul Orizont Europa sau alte programe de cercetare și inovare, de Institutul European de Inovare și Tehnologie, în special EIT Digital, dar și cu rețele consacrate, precum Rețeaua întreprinderilor europene sau centrele EU Invest.

(11c)  Centrele europene de inovare digitală ar trebui să aibă rolul de facilitator care reunește industria, întreprinderile și administrațiile care au nevoie de noi soluții tehnologice, pe de o parte, și întreprinderile, în special întreprinderile nou-înființate și IMM-urile, care au soluții gata pentru a fi introduse pe piață, pe de altă parte.

(11d)  Un consorțiu de entități juridice poate fi selectat drept centru european de inovare digitală în temeiul articolului 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar, care permite entităților care nu au personalitate juridică în temeiul legislației naționale aplicabile să participe la cereri de propuneri cu condiția ca reprezentanții acestora să aibă capacitatea de a-și asuma obligații legale în numele entităților și ca entitățile să ofere garanții privind protecția intereselor financiare ale Uniunii echivalente cu cele oferite de persoanele juridice.

(11e)  Ar trebui să se permită centrelor europene de inovare digitală să primească contribuții din partea statelor membre, a țărilor terțe participante sau a autorităților publice din cadrul acestora, contribuții din partea organismelor sau instituțiilor internaționale, contribuții din partea sectorului privat, în special din partea membrilor, acționarilor sau partenerilor centrelor europene de inovare digitală, venituri generate de propriile activități și active ale centrelor europene de inovare digitală, legate, donații și contribuții din partea persoanelor fizice sau finanțare, inclusiv sub formă de granturi, din program sau din alte programe ale Uniunii.

(12)  Programul ar trebui pus în aplicare prin proiecte care să consolideze capacitățile digitale de bază și utilizarea lor pe scară largă. Acest lucru ar trebui să implice cofinanțare cu statele membre și, atunci când este necesar, cu sectorul privat. Rata cofinanțării ar trebui stabilită în programul de lucru. Doar în cazuri excepționale, finanțarea din partea Uniunii poate acoperi până la 100 % din costurile eligibile, ceea ce ar presupune, în special, să se ajungă la o masă critică în domeniul achizițiilor publice pentru a se obține un raport calitate-preț mai bun și a se garanta că furnizorii din Europa rămân în avangarda progresului tehnologic.

(13)  Obiectivele de politică ale acestui program vor fi abordate și prin instrumentele financiare și garanțiile bugetare din cadrul ▌Fondului InvestEU.

(14)  Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a îmbunătăți și mai mult capacitățile digitale ale Uniunii, precum și pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, fără suprapuneri cu finanțarea privată sau excluderea acesteia și fără denaturarea concurenței pe piața internă.

(15)  Pentru a se atinge un grad maxim de flexibilitate pe durata întregului ciclu de viață al programului și a se dezvolta sinergii între diferitele sale componente, fiecare dintre aceste obiective specifice poate fi realizat prin oricare dintre instrumentele disponibile în temeiul Regulamentului financiar. Mecanismele de execuție care ar urma să fie utilizate sunt gestiunea directă și gestiunea indirectă, atunci când finanțarea din partea Uniunii este combinată cu alte surse de finanțare sau atunci când executarea necesită crearea unor structuri reglementate în comun. În plus, pentru a răspunde în special la noile evoluții și nevoi, de exemplu noi tehnologii, Comisia poate să propună, în cadrul procedurii bugetare anuale și în conformitate cu Regulamentul financiar, abateri de la sumele orientative stabilite în prezentul regulament.

(15a)  Pentru a asigura alocarea eficientă de fonduri din bugetul general al Uniunii, este necesar să se garanteze valoarea adăugată europeană a tuturor acțiunilor și activităților efectuate în cadrul programului și complementaritatea acestora cu activitățile statelor membre și ar trebui să se urmărească sinergiile, consecvența, și complementaritatea cu programele de finanțare ce sprijină domenii de politică între care există legături strânse. Deși pentru acțiunile gestionate direct și indirect programele de lucru relevante oferă un instrument de garantare a consecvenței, ar trebui stabilită și o colaborare între Comisie și autoritățile relevante ale statelor membre pentru a garanta totodată consecvența și complementaritatea dintre fondurile gestionate direct sau indirect și fondurile care fac obiectul gestiunii partajate.

(16)  Calculul de înaltă performanță și capacitățile aferente de prelucrare a datelor în Uniune ar trebui să permită asigurarea utilizării pe scară mai largă a calcului de înaltă performanță de către întreprinderi și, la un nivel mai general, în domenii de interes public pentru a valorifica oportunitățile unice pe care supercalculatoarele le oferă societății în ceea ce privește sănătatea, mediul și securitatea, precum și competitivitatea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii. Achiziționarea de supercalculatoare de talie mondială va securiza sistemul de aprovizionare al Uniunii și va contribui la implementarea unor servicii pentru simularea, vizualizarea și crearea de prototipuri, asigurând în același timp un sistem de calcul de înaltă performanță în conformitate cu valorile și principiile Uniunii.

(17)  Consiliul(18) și Parlamentul European(19) și-au exprimat sprijinul pentru intervenția Uniunii în acest domeniu. În plus, în 2017-2018, nouăsprezece state membre au semnat Declarația EuroHPC(20), un acord între guverne prin care acestea se angajează să colaboreze cu Comisia pentru a construi și implementa în Europa infrastructuri HPC și infrastructuri de date de ultimă generație care să fie disponibile în întreaga Uniune pentru comunitățile științifice și partenerii publici și privați.

(18)  În cazul obiectivului specific privind calculul de înaltă performanță, se consideră că mecanismul cel mai potrivit de realizare este o întreprindere comună, care să coordoneze în special strategiile naționale și ale Uniunii și investițiile în infrastructura informatică de înaltă performanță și cercetare și dezvoltare, să pună în comun resurse din fonduri publice și private și să protejeze interesele economice și strategice ale Uniunii(21). În plus, centrele de competență specializate în calcul de înaltă performanță, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului, din statele membre vor oferi servicii în acest domeniu întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, mediului academic și administrațiilor publice.

(19)  Dezvoltarea capacității legate de inteligența artificială reprezintă un vector esențial pentru transformarea digitală a întreprinderilor, a serviciilor și a sectorului public. Roboți din ce în ce mai autonomi sunt utilizați în fabrici, locuințe, orașe, spitale și în aplicații acvatice de adâncime. Platformele comerciale de inteligență artificială au trecut de la faza de testare la aplicații reale în domeniile sănătății și mediului. Toți principalii producători de autovehicule dezvoltă în prezent mașini autonome, iar tehnicile de învățare automată se află în centrul tuturor principalelor platforme web și al aplicațiilor cu volume mari de date. Este esențial ca Europa să își unească forțele la toate nivelurile pentru a fi competitivă pe plan internațional. Statele membre au recunoscut acest lucru prin intermediul unor angajamente concrete de colaborare în cadrul unui plan de acțiune coordonat.

(19a)  Bibliotecile de algoritmi pot acoperi o gamă vastă de algoritmi, inclusiv soluții simple cum ar fi algoritmi de clasificare, algoritmi de rețele neurale sau algoritmi de planificare și de efectuare de raționamente, sau soluții mai elaborate, cum ar fi algoritmi de recunoaștere vocală, algoritmi de navigație încorporați în dispozitive autonome, precum drone, sau în vehicule autonome, sau algoritmi de IA care sunt integrați în roboți pentru a le permite să interacționeze cu mediul și să se adapteze la acesta. Bibliotecile de algoritmi ar trebui să fie ușor accesibile tuturor în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii.

(19b)   În Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene, Parlamentul European a subliniat impactul barierelor lingvistice asupra industriei și digitalizării acesteia. În acest context, dezvoltarea de tehnologii lingvistice la scară largă bazate pe inteligența artificială, cum ar fi traducerea automată, recunoașterea vocală, analiza volumelor mari de date text, sistemele de dialog și de întrebări-răspunsuri sunt esențiale pentru a menține diversitatea lingvistică, pentru a asigura caracterul incluziv și pentru a facilita comunicarea de la om la om și de la om la mașină.

(19c)  Produsele și serviciile bazate pe inteligența artificială ar trebui să fie ușor de utilizat, să respecte obligațiile legale în mod implicit și să le ofere consumatorilor mai multe posibilități de alegere și mai multe informații, în special cu privire la calitatea produselor și a serviciilor.

(20)  Pentru dezvoltarea inteligenței artificiale este crucial să existe seturi de date de mari dimensiuni și facilități de testare și experimentare care să fie disponibile, inclusiv tehnologii lingvistice.

(21)  În Rezoluția din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene(22), Parlamentul European a evidențiat importanța unei abordări europene comune în materie de securitate cibernetică, recunoscând necesitatea de a sensibiliza publicul pe această temă și a considerat că reziliența cibernetică este o responsabilitate esențială pentru liderii mediului de afaceri și pentru factorii de decizie industriali și de securitate de la nivel național și european, precum și punerea în aplicare a securității și a protecției vieții private implicit și încă din faza de proiectare.

(22)  Securitatea cibernetică este o provocare pentru întreaga Uniune, pe care nu o ▌putem aborda doar prin inițiative naționale ▌. Capacitatea Europei în materie de securitate cibernetică ar trebui consolidată, astfel încât Europa să fie dotată cu capacitățile necesare pentru a ▌proteja cetățenii, administrațiile publice și întreprinderile de amenințările cibernetice. În plus, consumatorii ar trebui să fie protejați atunci când utilizează produse conectate, care pot fi piratate și le pot pune în pericol siguranța. Acest lucru ar trebui realizat împreună cu statele membre și cu sectorul privat, prin dezvoltarea și coordonarea de proiecte menite să consolideze capacitățile Europei în domeniul securității cibernetice și prin asigurarea implementării la scară largă a celor mai recente soluții în materie de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, precum și prin gruparea competențelor în acest domeniu pentru a se asigura o masă critică și un nivel de excelență.

(23)  În septembrie 2017, Comisia a prezentat un pachet de inițiative(23) prin care a formulat o abordare globală a Uniunii în privința securității cibernetice, cu scopul de a întări capacitatea Europei de a face față amenințărilor și atacurilor cibernetice și de a-i consolida capacitatea tehnologică și industrială în acest domeniu. Acesta include Regulamentul privind Agenția UE pentru securitate cibernetică (ENISA) și certificarea de securitate cibernetică pentru tehnologia informației și comunicațiilor (Legea privind securitatea cibernetică).

(24)  Încrederea este o condiție prealabilă pentru funcționarea pieței unice digitale. Tehnologiile în materie de securitate cibernetică, cum ar fi identitățile digitale, criptografia sau tehnologiile de detectare a intruziunii și aplicarea lor în domenii precum finanțele, industria 4.0, energia, transporturile, serviciile medicale sau e-guvernarea sunt esențiale pentru garantarea securității și a încrederii în activitatea și tranzacțiile online, atât în rândul cetățenilor, cât și al administrațiilor publice și al întreprinderilor.

(25)  În concluziile sale din 19 octombrie 2017, Consiliul European a subliniat că, pentru a construi cu succes o Europă digitală, Uniunea are nevoie în special de piețe ale forței de muncă și sisteme de formare și de educație adecvate pentru era digitală și că există o nevoie de a investi în competențele digitale, precum și de a-i responsabiliza și înzestra cu capacitățile necesare pe toți europenii.

(26)  În concluziile sale din 14 decembrie 2017, Consiliul European a invitat statele membre, Consiliul și Comisia să continue lucrările în ceea ce privește agenda dezbătută la Summitul social de la Göteborg din noiembrie 2017, inclusiv în ceea ce privește Pilonul european al drepturilor sociale, și educația și formarea profesională în cadrul Noii agende pentru competențe în Europa. De asemenea, Consiliul European a invitat Comisia, Consiliul și statele membre să examineze posibilitatea adoptării unor măsuri care să vizeze provocările, la nivelul competențelor, legate de digitalizare, de securitatea cibernetică, de alfabetizarea mediatică și de inteligența artificială și necesitatea unei abordări a educației și formării care să fie favorabilă incluziunii, bazată pe învățarea pe tot parcursul vieții și axată pe inovare. Ca răspuns la această solicitare, Comisia a prezentat, la 17 ianuarie 2018, un prim pachet de măsuri care abordează competențele-cheie, competențele digitale(24), precum și valorile comune și educația incluzivă. În mai 2018, a fost lansat un al doilea pachet de măsuri pentru a avansa în procesul de instituire a Spațiului european al educației până în 2025; și în acest pachet s-a subliniat importanța competențelor digitale.

(26a)  Alfabetizarea mediatică se referă la competențele esențiale (cunoștințe, competențe și atitudini) care le permit cetățenilor să interacționeze efectiv cu furnizorii de media și de alte informații, precum și să dezvolte o gândire critică și competențe de învățare pe tot parcursul vieții în scopul socializării și pentru a deveni cetățeni activi.

(26b)   Având în vedere necesitatea unei abordări holistice, programul ar trebui, de asemenea, să ia în considerare domeniile referitoare la incluziune, calificare, formare și specializare care, pe lângă competențele digitale avansate, sunt decisive pentru crearea de valoare adăugată în societatea bazată pe cunoaștere.

(27)  În Rezoluția sa din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene(25), Parlamentul European a afirmat că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă piatra de temelie a coeziunii sociale într-o societate digitală. De asemenea, a solicitat ca perspectiva de gen să fie integrată în toate inițiativele digitale, subliniind necesitatea de a aborda disparitatea de gen din sectorul TIC, care este esențial pentru creșterea și prosperitatea pe termen lung a Europei.

(28)  Tehnologiile digitale avansate, sprijinite prin prezentul program, ca de exemplu calculul de înaltă performanță, securitatea cibernetică și inteligența artificială, sunt în prezent suficient de mature pentru a trece din faza de cercetare la cea de adoptare, implementare și extindere la nivelul Uniunii. Implementarea acestor tehnologii necesită un răspuns la nivelul Uniunii, întocmai ca și componenta privind competențele. Oportunitățile de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate, inclusiv competențe în materie de protecție a datelor, trebuie amplificate, sporite și făcute accesibile în întreaga UE. În caz contrar, ar avea de suferit atât buna implementare a tehnologiilor digitale avansate, cât și competitivitatea globală a economiei Uniunii. Acțiunile sprijinite prin acest program sunt complementare cu cele sprijinite de FSE, FEDR, ERASMUS+ și programul Orizont Europa. Acțiunile vor viza forța de muncă, atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, cu precădere specialiștii din domeniul TIC și din alte domenii conexe, precum și studenții. Aceste categorii includ stagiarii și formatorii. Forța de muncă se referă la populația activă din punct de vedere economic și include atât persoane încadrate în muncă (angajați și lucrători independenți), cât și persoane aflate în șomaj.

(29)  Modernizarea administrațiilor și a serviciilor publice prin mijloace digitale este esențială pentru reducerea sarcinii administrative asupra ▌cetățenilor ▌, astfel încât interacțiunile acestora cu autoritățile publice să fie mai rapide, mai ușor de stabilit și mai puțin costisitoare, iar eficiența, transparența și calitatea serviciilor oferite cetățenilor și întreprinderilor să fie sporită, crescând, în același timp, eficiența cheltuirii fondurilor publice. Întrucât o serie de servicii de interes public au deja o dimensiune europeană, acordarea de sprijin pentru adoptarea și implementarea lor la nivelul Uniunii ar trebui să asigure faptul că cetățenii și întreprinderile pot beneficia de acces la servicii digitale multilingve de înaltă calitate în întreaga Europă. În plus, se preconizează că sprijinul Uniunii în acest domeniu va încuraja reutilizarea informațiilor din sectorul public.

(29a)   Digitalizarea poate facilita și îmbunătăți accesul fără obstacole al tuturor persoanelor, inclusiv al persoanelor în vârstă, al persoanelor cu mobilitate redusă sau cu handicap și al celor din zone îndepărtate sau rurale.

30)  Transformarea digitală a domeniilor de interes public cum ar fi serviciile medicale(26), mobilitatea, justiția, monitorizarea planetei/mediului, securitatea, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura energetică, educația și formarea, precum și cultura presupune menținerea și extinderea infrastructurilor de servicii digitale, care fac posibil schimbul transfrontalier de date în condiții de siguranță și încurajează dezvoltarea la nivel național. Coordonarea acestora în temeiul prezentului regulament îndeplinește cel mai bine potențialul de exploatare a sinergiilor.

(30a)  Implementarea tehnologiilor digitale necesare, în special cele care se încadrează în obiective specifice privind calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică și încrederea, este esențială pentru a culege roadele transformării digitale și ar putea fi completată cu alte tehnologii de vârf și ale viitorului, precum registrele distribuite (de exemplu tehnologia blockchain).

(30b)   Digitalul ar trebui să le permită cetățenilor UE să aibă acces la propriile date, să le folosească și să le gestioneze în condiții de siguranță în context transfrontalier, indiferent de locul în care se găsesc cetățenii sau datele.

(31)  În declarația de la Tallinn din 6 octombrie 2017, Consiliul UE a concluzionat că progresele digitale ne transformă în mod fundamental societățile și economiile, punând sub semnul întrebării eficacitatea politicilor dezvoltate anterior într-o serie întreagă de domenii, precum și rolul și funcția administrației publice în general. Este de datoria noastră să anticipăm și să gestionăm astfel de provocări pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor și ale întreprinderilor.

(32)  Modernizarea administrațiilor publice europene reprezintă una dintre prioritățile-cheie ale punerii în aplicare cu succes a Strategiei privind piața unică digitală. Evaluarea la jumătatea perioadei a strategiei a evidențiat necesitatea de a consolida transformarea administrațiilor publice și de a asigura faptul că cetățenii au un acces ușor, fiabil și fără întreruperi la serviciile publice.

(33)  Analiza anuală a creșterii publicată de Comisie în 2017(27) arată că nivelul de calitate a administrațiilor publice europene are un impact direct asupra mediului economic și, prin urmare, este esențial pentru a stimula productivitatea, competitivitatea, cooperarea economică, creșterea sustenabilă, ocuparea forței de muncă și locurile de muncă de înaltă calitate. Mai precis, este necesar să existe o administrație publică eficientă și transparentă și sisteme de justiție eficace pentru a sprijini creșterea economică și a le oferi întreprinderilor și cetățenilor servicii de înaltă calitate.

(34)  Interoperabilitatea serviciilor publice europene vizează toate nivelurile de administrație: nivelul Uniunii, cel național, cel regional și cel local. Pe lângă eliminarea barierelor din calea funcționării pieței unice, interoperabilitatea facilitează cooperarea transfrontalieră, promovarea standardelor europene și punerea în aplicare cu succes a politicilor și oferă un important potențial în ceea ce privește evitarea barierelor electronice transfrontaliere, asigurând în continuare, la nivelul Uniunii, apariția unor servicii publice comune noi sau consolidarea celor în curs de dezvoltare. Pentru a elimina fragmentarea serviciilor europene, a susține libertățile fundamentale și recunoașterea reciprocă operațională în UE, ar trebui promovată o abordare holistică, transsectorială și transfrontalieră în materie de interoperabilitate, într-un mod cât mai eficace și mai adecvat pentru utilizatorii finali. Aceasta implică faptul că interoperabilitatea trebuie înțeleasă într-un sens larg, de la nivelul juridic și tehnic la elemente de politică în domeniu.În consecință, durata activităților ar depăși ciclul de viață obișnuit al soluțiilor, urmând să includă toate elementele de intervenție care ar sprijini condițiile-cadru necesare pentru menținerea interoperabilității în general. Programul ar trebui, de asemenea, să faciliteze interacțiunile dintre diferitele inițiative naționale, care să ducă la dezvoltarea societății digitale.

(34a)  Așadar, programul ar trebui să încurajeze soluțiile cu sursă deschisă pentru a permite reutilizarea, sporirea nivelului de încredere și asigurarea transparenței. Acest lucru va avea un impact pozitiv asupra sustenabilității proiectelor finanțate.

(35)  Bugetul alocat activităților specifice dedicate punerii în aplicare a cadrului de interoperabilitate și interoperabilității soluțiilor dezvoltate este de 194 de milioane EUR.

(36)  Rezoluția Parlamentului European din 1 iunie 2017 referitoare la digitalizarea industriei europene(28) subliniază importanța deblocării de fonduri publice și private suficiente pentru digitalizarea industriei europene.

(37)  În aprilie 2016, Comisia a adoptat inițiativa privind digitalizarea industriei europene, pentru a se asigura că „toate industriile din Europa, indiferent de sector, de locul unde sunt amplasate și de dimensiuni pot beneficia pe deplin de inovarea digitală”. Acest lucru are o relevanță deosebită pentru IMM-urile din sectoarele culturale și creative.

(38)  Comitetul Economic și Social European salută comunicarea privind „Digitalizarea industriei europene” și o consideră, împreună cu documentele însoțitoare, drept „primul pas dintr-un vast program european de lucru care urmează să fie realizat în strânsă cooperare între toate părțile interesate publice și private”(29).

(39)  Atingerea obiectivelor vizate poate necesita mobilizarea potențialului tehnologiilor complementare în domenii precum colaborarea în rețea și tehnica de calcul, astfel cum se precizează în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene”(30), care recunoaște că „disponibilitatea unor infrastructuri de rețea și de tip cloud de clasă mondială” este o componentă esențială a digitalizării industriei.

(40)  Prin faptul că prevede un set unic de norme care se aplică direct în ordinea juridică a statelor membre, Regulamentul (UE) 2016/679 garantează libera circulație a datelor cu caracter personal între statele membre ale UE și consolidează încrederea și securitatea persoanelor, două elemente indispensabile pentru o piață unică digitală adevărată. Atunci când implică prelucrarea de date cu caracter personal, toate acțiunile întreprinse în cadrul prezentului program ar trebui, prin urmare, să sprijine punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, de exemplu în domeniul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain. Acestea ar trebui să sprijine dezvoltarea de tehnologii digitale care respectă obligațiile de „protecție a datelor din faza de proiectare și implicit”.

(41)  Programul ar trebui să fie pus în aplicare cu respectarea deplină a cadrului UE și a cadrului internațional de protecție și asigurare a respectării drepturilor de proprietate intelectuală. Protecția efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală joacă un rol esențial în inovare și, prin urmare, este necesară pentru punerea în aplicare eficace a programului.

(42)  Organismele care vor urma să pună în aplicare programul ar trebui să se conformeze dispozițiilor aplicabile instituțiilor Uniunii, precum și dispozițiilor din legislațiile naționale privind prelucrarea informațiilor, în special a informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor UE clasificate. Pentru obiectivul specific nr. 3, anumite rațiuni de securitate ar putea impune ca entitățile controlate din țări terțe să fie excluse de la cererile de oferte și cererile de propuneri din cadrul acestui program. În cazuri excepționale, s-ar putea să fie necesară o astfel de excludere și pentru obiectivele specifice nr. 1 și nr. 2. Rațiunile de securitate care impun astfel de excluderi ar trebui să fie proporționate și justificate corespunzător prin specificarea riscurilor pe care le-ar reprezenta includerea unor astfel de entități.

(43)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, programul va contribui la integrarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru îndeplinirea obiectivelor climatice(31). Acțiunile relevante ar trebui identificate pe parcursul elaborării și punerii în aplicare a programului și ▌reevaluate în contextul evaluărilor și proceselor de revizuire relevante.

(45)  Ar trebui adoptate programe de lucru, astfel încât obiectivele programului să fie realizate în conformitate cu prioritățile Uniunii și ale statelor membre, asigurându-se în același timp consecvența, transparența și continuitatea acțiunii comune a Uniunii și a statelor membre. Programele de lucru ar trebui adoptate, în principiu, o dată la doi ani, sau, dacă necesitățile legate de punerea în aplicare a programului justifică acest lucru, anual. Tipurile de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui alese pe baza capacității lor de a duce la îndeplinire obiectivele specifice ale acțiunilor și de a produce rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și un eventual risc de nerespectare. Ar trebui să se utilizeze sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare nelegată de costuri, după cum se prevede la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(46)  Competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea anexelor I și II pentru a revizui și/sau completa acești indicatori. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(47)  Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cele prevăzute la articolele 8, 11, 16, 21, 35, 38 și 47 în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare și de informare, libertatea de a desfășura o activitate comercială, interzicerea discriminării, asistența medicală, protecția consumatorilor și dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil. Statele membre trebui să aplice prezentul regulament respectând aceste drepturi și principii.

(49)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și instituie în special procedura de stabilire și de execuție a bugetului prin intermediul granturilor, al achizițiilor, al premiilor și al execuției indirecte, precum și verificări privind responsabilitatea actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE vizează, de asemenea, protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru o bună gestiune financiară și o finanțare eficace din partea UE.

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie programul Europa digitală (denumit în continuare „programul”).

Regulamentul prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii Europene și regulile privind obținerea de finanțare.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite din bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali.

(b)  „entitate juridică” înseamnă orice persoană fizică sau persoană juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul legislației naționale, al legislației Uniunii sau al legislației internaționale care are personalitate juridică și care poate, acționând în nume propriu, să exercite drepturi și să își asume obligații sau o entitate fără personalitate juridică, în conformitate cu articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

(c)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este membră a Uniunii;

(d)  „țară asociată” înseamnă o țară terță care este parte la un acord cu Uniunea, ceea ce îi permite să participe la program în temeiul articolului [10];

(da)   „organizație internațională de interes european” înseamnă o organizație internațională ai cărei membri sunt în majoritate state membre sau al cărei sediu central se află într-un stat membru;

(e)  „centru european de inovare digitală” înseamnă o entitate juridică ▌ selectată în conformitate cu articolul 16 în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în cadrul programului, în special oferirea accesului direct sau asigurarea accesului la expertiza tehnologică și la facilități de experimentare, cum ar fi echipamente și instrumente informatice care să permită transformarea digitală a întreprinderilor, precum și facilitarea accesului la finanțare. Centrul european de inovare digitală este deschis întreprinderilor de toate formele și dimensiunile, în special IMM-urilor, întreprinderilor cu capitalizare medie, întreprinderilor în curs de extindere și administrațiilor publice din întreaga UE.

(f)  „competențe digitale avansate” înseamnă competențele profesionale și aptitudinile care necesită cunoștințele și experiența necesare pentru înțelegerea, conceperea, dezvoltarea, gestionarea, testarea, implementarea, utilizarea și întreținerea tehnologiilor, produselor și serviciilor sprijinite de prezentul regulament, astfel cum sunt menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (e).

(fa)  „parteneriat european” înseamnă o inițiativă astfel cum este definită în [a se introduce trimiterea la Regulamentul privind programul-cadru Orizont Europa]

(fb)  „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei;

(g)  „securitate cibernetică” înseamnă toate activitățile necesare pentru protejarea rețelelor și a sistemelor informatice, a utilizatorilor acestora și a persoanelor afectate împotriva amenințărilor cibernetice;

(h)  „infrastructuri de servicii digitale” înseamnă infrastructuri ce permit ca serviciile în rețea să fie furnizate pe cale electronică, de obicei prin internet.

(i)  „marcă de excelență” înseamnă o etichetă certificată, astfel cum este definită în [a se introduce trimiterea la Regulamentul privind programul-cadru Orizont Europa]

Articolul 3

Obiectivele programului

(1)  Programul are următoarele obiective generale: să sprijine și să accelereze transformarea digitală a economiei, a industriei și a societății europene ▌să aducă beneficii cetățenilor, administrațiilor publice și întreprinderilor europene din întreaga Uniune și să îmbunătățească competitivitatea Europei în cadrul economiei digitale mondiale, contribuind în același timp la reducerea decalajului digital în Uniune și sporind autonomia strategică a Uniunii. Acest lucru necesită un sprijin holistic, transsectorial și transfrontalier și o contribuție mai solidă din partea Uniunii. Programul, pus în aplicare în strânsă coordonare cu alte programe de finanțare ale Uniunii, după caz:

(a)  va consolida și promova capacitățile Europei în domenii-cheie ale tehnologiilor digitale prin implementarea acestora la scară largă,

(b)  va extinde difuzarea și adoptarea acestora în sectorul privat și în domenii de interes public, promovând transformarea lor digitală și accesul la tehnologiile digitale.

(2)  Programul va avea cinci obiective specifice intercorelate:

(a)  Obiectivul specific nr. 1: Calculul de înaltă performanță

(b)  Obiectivul specific nr. 2: Inteligența artificială

(c)  Obiectivul specific nr. 3: Securitatea cibernetică și încrederea

(d)  Obiectivul specific nr. 4: Competențele digitale avansate

(e)  Obiectivul specific nr. 5: dezvoltarea, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitatea

Articolul 4

Calculul de înaltă performanță

(1)   Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)  implementarea, coordonarea la nivelul Uniunii și exploatarea în Uniune a unei infrastructuri integrate de date și de supercalcul la scară exa de nivel mondial, orientată către cerere și bazată pe aplicații, care să fie ușor accesibilă ▌ utilizatorilor publici și privați, în special IMM-urilor, indiferent de statul membru în care se află, în scopuri de cercetare în conformitate cu {Regulamentul de înființare a Întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță};

(b)  implementarea tehnologiei gata de utilizare/operaționale rezultate în urma cercetării și inovării pentru a construi un ecosistem integrat la nivelul Uniunii pentru calculul de înaltă performanță, care să acopere diverse aspecte ale lanțului valoric științific și industrial, inclusiv echipamente informatice (hardware), programe informatice (software), aplicații, servicii, interconexiuni și competențe digitale, cu un nivel ridicat de securitate și protecție a datelor;

(c)  implementarea și exploatarea unei infrastructuri la scara post-exa , inclusiv integrarea tehnologiilor de informatică cuantică și a infrastructurilor de cercetare pentru științele informatice; încurajarea dezvoltării în interiorul Uniunii a hardware-ului și software-ului necesar pentru o astfel de implementare.

(2)  Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 1 se pun în aplicare în principal prin intermediul întreprinderii comune înființate prin Regulamentul (UE) 2018/1488 al Consiliului din 28 septembrie 2018 privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță(32).

Articolul 5

Inteligența artificială

(1)   Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 2 – Inteligența artificială – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)  extinderea și consolidarea capacităților și cunoștințelor de bază în domeniul inteligenței artificiale în Uniune, inclusiv a resurselor de date de calitate și a mecanismelor aferente de schimb, precum și a bibliotecilor de algoritmi, garantând totodată o abordare incluzivă, centrată pe om și care respectă valorile europene.

În deplină conformitate cu legislația privind protecția datelor, soluțiile bazate pe inteligența artificială și datele puse la dispoziție respectă principiul protecției vieții private și a securității încă din faza de proiectare.

(b)  punerea acestor capacități la dispoziția tuturor întreprinderilor, în special a IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, a societății civile, a organizațiilor non-profit, a institutelor de cercetare, a universităților, precum și a administrațiilor publice, ;

(c)  consolidarea facilităților de testare și de experimentare în materie de inteligență artificială ▌și crearea unei rețele a acestor facilități.

(ca)  pentru dezvoltarea și consolidarea aplicațiilor comerciale și a sistemelor de producție, facilitarea integrării tehnologiilor în lanțurile valorice, dezvoltarea unor modele de afaceri inovatoare și reducerea timpului dintre momentul inovării și industrializare, precum și promovarea adoptării soluțiilor bazate pe IA în domeniile de interes public și în societate;

(1b)  Comisia, în conformitate cu legislația Uniunii și internațională relevantă, inclusiv Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și ținând seama, printre altele, de recomandările Grupului de experți la nivel înalt privind inteligența artificială, specifică condițiile legate de aspectele etice în programele de lucru din cadrul obiectivului specific nr. 2. Cererile de oferte sau acordurile de grant includ condițiile relevante, astfel cum sunt enunțate în programele de lucru.

Atunci când este cazul, Comisia realizează verificări etice. Finanțarea pentru acțiunile care nu respectă condițiile referitoare la aspectele etice poate fi suspendată, încheiată sau redusă în orice moment, în conformitate cu Regulamentul financiar.

(1c)  Acțiunile din cadrul acestui obiectiv specific se pun în aplicare în principal prin gestiune directă.

Cerințele etice și juridice prevăzute în prezentul articol se aplică tuturor acțiunilor din obiectivul specific nr. 2, indiferent de modul de implementare.

Articolul 6

Securitatea cibernetică și încrederea

(1)   Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 3 – – Securitate cibernetică și încredere – urmărește următoarele obiective operaționale:

(a)  sprijinirea, împreună cu statele membre, a dezvoltării și achiziționării de echipamente, instrumente și infrastructuri de date de securitate cibernetică avansate pentru a atinge un nivel ridicat comun de securitate cibernetică la nivel european, cu respectarea deplină a legislației privind protecția datelor și a drepturilor fundamentale, asigurând totodată autonomia strategică a UE.

(b)  sprijinirea dezvoltării și utilizării optime a cunoștințelor, capacităților și competențelor europene legate de securitatea cibernetică; și partajarea și integrarea celor mai bune practici;

(c)  asigurarea unei largi implementări a celor mai recente soluții de securitate cibernetică în toate sectoarele economiei, acordând o atenție specială serviciilor publice și operatorilor economici esențiali, precum IMM-urile;

(d)  consolidarea capacităților în cadrul statelor membre și în sectorul privat pentru ca acestea să poată respecta Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iulie 2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune79, inclusiv prin măsuri menite să ducă la dezvoltarea unei culturi a securității cibernetice în cadrul organizațiilor.

(da)  îmbunătățirea rezilienței împotriva atacurilor cibernetice, sporirea gradului de conștientizare a riscurilor și a cunoștințelor privind procesele de securitate de bază în rândul utilizatorilor, în special servicii publice, IMM-uri și întreprinderi nou-înființate, asigurarea faptului că întreprinderile dispun de un nivel de securitate de bază, cum ar fi criptarea de la un capăt la altul a datelor și comunicațiilor și actualizarea programelor informatice, precum și încurajarea utilizării securității implicite și din faza de proiectare, a cunoștințelor privind procesele de securitate de bază și a igienei cibernetice;

(1a)  Acțiunile din cadrul obiectivului specific nr. 3, Securitate cibernetică și încredere, se pun în aplicare în principal prin intermediul Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și al Rețelei de competență în domeniul securității cibernetice, în conformitate cu [Regulamentul … al Parlamentului European și al Consiliului(33)].

Articolul 7

Competențele digitale avansate

(1)   Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 4 – Competențe digitale avansate – sprijină dezvoltarea acestor competențe în domeniile finanțate prin program, contribuind astfel la creșterea rezervei de talente a Europei, reducerea decalajului digital, promovarea unui nivel mai ridicat de profesionalism ținând seama de echilibrul de gen, în special în ceea ce privește calculul de înaltă performanță și cloud computing, analiza volumelor mari de date, securitatea cibernetică, tehnologiile registrelor distribuite (de exemplu, de tip blockchain), tehnologiile cuantice, robotica și inteligența artificială. Pentru a aborda chestiunea necorelării competențelor și a încuraja specializarea în tehnologii și aplicații digitale, intervenția financiară urmărește următoarele obiective operaționale

(a)  sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri de înaltă calitate pe termen lung, inclusiv de învățare mixtă, pentru studenți ▌ și pentru lucrători;

(b)  sprijinirea conceperii și furnizării de formare și de cursuri de înaltă calitate pe termen scurt pentru ▌ lucrători, în special cei din IMM-uri și din sectorul public;

(c)  sprijinirea formării la locul de muncă și a stagiilor de înaltă calitate pentru studenți ▌și lucrători, în special cei din IMM-uri și din sectorul public.

(2)  Acțiunile din cadrul acestui obiectiv specific - Competențe digitale avansate - se pun în aplicare în principal prin gestiune directă.

Articolul 8

Dezvoltare, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

(1)  Intervenția financiară a Uniunii în cadrul obiectivului specific nr. 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate – urmărește următoarele obiective operaționale, reducând în același timp decalajul digital:

(a)  acordarea de sprijin pentru sectorul public și domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea și îngrijirea, educația, sistemul judiciar, vămile, transporturile, mobilitatea, energia, mediul, sectoarele culturale și creative, inclusiv întreprinderile relevante stabilite pe teritoriul Uniunii, pentru ca acestea să poată implementa și accesa tehnologiile digitale de ultimă generație, cum ar fi calculul de înaltă performanță, inteligența artificială și securitatea cibernetică;

(b)  implementarea, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de servicii digitale interoperabile transeuropene de ultimă generație în întreaga Uniune (inclusiv a serviciilor conexe) în complementaritate cu acțiunile întreprinse la nivel național și regional;

(ba)  sprijinirea integrării și utilizării, în sectorul public și în domeniile de interes public, a infrastructurilor de servicii digitale transeuropene și a standardelor digitale europene asupra cărora s-a convenit, pentru a facilita punerea în aplicare eficientă din punctul de vedere al costurilor și interoperabilitatea;

(c)  facilitarea elaborării, actualizării și utilizării de soluții și cadre de către administrațiile publice, întreprinderile și cetățenii europeni, inclusiv cu sursă deschisă și reutilizarea soluțiilor și a cadrelor de interoperabilitate;

(d)  punerea la dispoziția sectorului public și a industriei din Uniune, în special a IMM-urilor, a unui acces simplu la procesele de testare și experimentare a tehnologiilor digitale, precum și intensificarea utilizării acestora, inclusiv la nivel transfrontalier;

(e)  sprijinirea adoptării de către sectorul public și întreprinderile din Uniune, în special de către IMM-uri și întreprinderile nou-înființate, a tehnologiilor digitale avansate și conexe, în special a calculului de înaltă performanță, a inteligenței artificiale, a securității cibernetice, a altor tehnologii de vârf și ale viitorului, precum registrele distribuite (de exemplu tehnologia lanțului de blocuri);

(f)  sprijinirea conceperii, testării, aplicării, implementării și menținerii unor soluții digitale interoperabile, inclusiv soluții de guvernare digitală pentru serviciile publice, la nivelul UE, furnizate prin intermediul unei platforme de soluții reutilizabile bazate pe date, care încurajează inovarea și stabilește cadre comune pentru ca serviciile de administrație publică să își poată pune întregul potențial în slujba cetățenilor și a întreprinderilor europene;

(g)  asigurarea unei capacități permanente la nivelul Uniunii pentru a fi în fruntea dezvoltării digitale și, în plus, a observa, a analiza și a se adapta la tendințele digitale care evoluează rapid, precum și partajarea și integrarea celor mai bune practici;

(h)  sprijinirea cooperării în vederea realizării unui ecosistem european de infrastructuri digitale și de partajare de date fiabile, utilizând, printre altele, servicii și aplicații de registre distribuite, inclusiv sprijinirea promovării interoperabilității și a standardizării și a introducerii de aplicații transfrontaliere în UE bazate pe securitate și protecția vieții private prin proiectare, respectând legislația privind protecția consumatorilor și a datelor;

(i)  crearea și consolidarea centrelor europene de inovare digitală și a rețelei acestora.

(2)  Acțiunile din cadrul acestui obiectiv specific se pun în aplicare în principal prin gestiune directă.

Articolul 9

Bugetul

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului în perioada 2021-2027 este de 8 192 391 000 EUR la prețurile din 2018 (9 194 000 000 EUR în prețuri curente).

(2)  Repartizarea orientativă a sumei menționate este următoarea:

(a)  până la 2 404 289 438 EUR la prețurile din 2018 (2 698 240 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță

(b)  până la 2 226 192 703 EUR la prețurile din 2018 (2 498 369 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 2 – Inteligență artificială

(c)  până la 1 780 954 875 EUR la prețurile din 2018 (1 998 696 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 3 – Securitate cibernetică și încredere

(d)  până la 623 333 672 EUR la prețurile din 2018 (699 543 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 4 – Competențe digitale avansate

(e)  până la 1 157 620 312 EUR la prețurile din 2018 (1 299 152 000 EUR în prețuri curente) pentru obiectivul specific nr. 5 – Dezvoltare, utilizare optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

(3)  Suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată și pentru asistența tehnică și administrativă a punerii în aplicare a programului, cum ar fi activități de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sisteme corporative de tehnologie a informațiilor.

(4)  Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(5)  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate programului, inclusiv pentru a completa granturile acordate acțiunii în limita a 100% din costurile eligibile totale, dacă este posibil, fără a aduce atingere principiului de cofinanțare prevăzut la articolul 190 din Regulamentul financiar și normelor privind ajutoarele de stat. Comisia implementează aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu același articol litera (c). ▌Resursele respective sunt utilizate numai în beneficiul statului membru în cauză.

(6)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

Articolul 10

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul este deschis membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb care sunt membri ai Spațiul Economic European, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European;

(2)  Asocierea completă sau parțială la program a țărilor terțe care nu sunt menționate la alineatul (1) se bazează pe o evaluare de la caz la caz a obiectivelor specifice, în conformitate cu condițiile ▌prevăzute într-un acord specific referitor la participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acest acord specific să respecte pe deplin următoarele criterii:

—  participarea țării terțe este în interesul Uniunii;

—  participarea contribuie la realizarea obiectivelor stabilite la articolul 3;

—  participarea nu presupune niciun fel de risc în materie de securitate și respectă pe deplin cerințele relevante în materie de securitate stabilite la articolul 12;

—  acordul asigură un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile țării terțe care participă la programele Uniunii;

—  acordul stabilește condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare la programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul [21 alineatul (5)] din [noul Regulament financiar];

—  acordul nu conferă țării terțe o competență decizională cu privire la program;

—  acordul garantează drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

(2a)  La pregătirea programelor de lucru, Comisia Europeană sau alte organisme relevante de punere în aplicare evaluează, de la caz la caz, dacă pentru acțiunile incluse în programele de lucru sunt îndeplinite condițiile stabilite în acordul menționat la punctul 2.

Articolul 11

Cooperare internațională

(1)  Uniunea poate coopera cu țările terțe menționate la articolul 10 și cu alte țări terțe și cu organizații sau organisme internaționale stabilite în aceste țări, în special în cadrul Parteneriatului euro-mediteraneean și al Parteneriatului estic, precum și cu țările vecine, în special cu cele din regiunea Balcanilor de Vest și cea a Mării Negre. Fără a se aduce atingere articolului 18, costurile aferente nu sunt acoperite de program.

(2)  Cooperarea cu țările și organizațiile terțe menționate la alineatul (1) în cadrul obiectivului specific 1 – Calcul de înaltă performanță, al obiectivului specific 2 – Inteligența artificială, și al obiectivului specific 3 – Securitate cibernetică și încredere intră sub incidența articolului 12.

Articolul 12

Securitatea

(1)   Acțiunile desfășurate în cadrul programului sunt conforme cu normele de securitate aplicabile, în special cu protecția împotriva divulgării neautorizate a informațiilor clasificate, inclusiv în conformitate cu normele relevante din dreptul național și din dreptul Uniunii. În cazul acțiunilor desfășurate în afara Uniunii care utilizează și/sau generează informații clasificate, este necesar ca, în plus față de respectarea cerințelor de mai sus, să se fi încheiat un acord de securitate între Uniune și țara terță în care se desfășoară activitatea.

(2)   După caz, propunerile și ofertele includ o autoevaluare a securității care identifică eventualele probleme de securitate și detaliază modul în care aceste aspecte vor fi abordate pentru a se conforma legislației relevante naționale și legislației Uniunii.

(3)   Dacă este cazul, Comisia sau organismul de finanțare efectuează un control de securitate pentru propunerile care prezintă probleme de securitate.

(4)   După caz, acțiunile sunt conforme cu Decizia (UE, Euratom) 2015/444/CE a Comisiei(34) precum și cu normele sale de punere în aplicare.

(5)   Programul de lucru poate prevedea, de asemenea, ca entitățile juridice stabilite în țări asociate și entitățile juridice stabilite în UE, dar care sunt controlate din țări terțe să nu fie eligibile să participe la niciuna sau la o parte dintre acțiunile din cadrul obiectivului specific 3 din motive de securitate bine justificate. În astfel de cazuri, cererile de propuneri și cererile de oferte sunt limitate la entități stabilite sau care urmează să fie stabilite în statele membre și controlate de statele membre și/sau de resortisanți ai statelor membre.

În cazul în care motivele de securitate sunt bine justificate, programul de lucru poate prevedea, de asemenea, ca entitățile juridice stabilite în țări asociate și entitățile juridice stabilite în UE, dar care sunt controlate din țări terțe, să fie eligibile să participe la toate sau la o parte dintre acțiunile din cadrul obiectivelor specifice 1 și 2 doar dacă respectă condițiile aferente cerințelor ce trebuie îndeplinite de către entitățile juridice respective pentru a garanta protecția intereselor de securitate esențiale ale Uniunii și ale statelor sale membre și pentru a asigura protecția informațiilor și a documentelor clasificate. Aceste condiții se stabilesc în programul de lucru.

(5a)  Atunci când este cazul, Comisia realizează verificări de securitate. Finanțarea pentru acțiunile care nu respectă condițiile referitoare la aspectele de securitate poate fi suspendată, încheiată sau redusă în orice moment, în conformitate cu Regulamentul financiar.

Articolul 13

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

(1)  Programul este conceput pentru a fi pus în aplicare prin facilitarea sinergiilor, astfel cum se descrie în anexa III, cu alte programe de finanțare ale Uniunii, în special prin intermediul unor acorduri de finanțare complementară din partea UE în cazul în care modalitățile de gestionare a programelor permit acest lucru; fie secvențial, în mod alternativ, fie prin combinarea de fonduri, inclusiv pentru finanțarea comună de acțiuni. Comisia se asigură că, la valorificarea caracterului complementar al programului în raport cu alte programe europene de finanțare, nu se obstrucționează atingerea obiectivelor specifice 1-5.

(2)  Comisia, în cooperare cu statele membre, asigură consecvența globală și complementaritatea programului cu politicile și instrumentele relevante ale Uniunii. În acest scop, pentru a se asigura în mod sistematic sinergii între program și instrumentele relevante de finanțare ale UE, Comisia facilitează crearea unor mecanisme adecvate de coordonare între autoritățile competente și între autorități și Comisia Europeană și stabilește instrumente adecvate de monitorizare. Măsurile contribuie la evitarea suprapunerilor și la maximizarea impactului cheltuielilor.

Articolul 14

Punere în aplicare și forme de finanțare

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) litera (c) ▌din Regulamentul financiar în conformitate cu articolele 4-8. Organismele de finanțare pot deroga de la normele de participare și de diseminare stabilite în prezentul regulament numai dacă acest lucru este prevăzut în actul de bază de instituire a organismului de finanțare și/sau de delegare a sarcinilor de execuție bugetară sau, pentru organismele de finanțare prevăzute la articolul 62 alineatul (1) litera (c) punctele (ii), (iii) sau (v) din Regulamentul financiar, dacă acest lucru este prevăzut în acordul privind contribuția și nevoile lor specifice de funcționare sau natura acțiunii impune acest lucru.

(2)  Programul poate oferi finanțare în oricare dintre formele prevăzute de Regulamentul financiar, în special sub formă de achiziții, ca formă primară de finanțare, precum și sub formă de granturi și premii.

Atunci când îndeplinirea unui obiectiv al acțiunii necesită achiziționarea de bunuri și servicii inovatoare, granturile pot fi acordate doar beneficiarilor care sunt autorități contractante sau entități contractante, astfel cum sunt definite în Directivele 2014/24/UE(35), 2014/25/UE(36) și 2009/81/CE(37).

Atunci când furnizarea de bunuri sau servicii digitale inovatoare care nu sunt încă disponibile comercial la scară largă este necesară pentru îndeplinirea obiectivelor acțiunii, procedura de achiziție poate autoriza acordarea mai multor contracte în cadrul aceleiași proceduri.

Din motive bine justificate de siguranță publică, autoritatea contractantă poate impune condiția ca locul de desfășurare a contractului să fie pe teritoriul Uniunii.

Programul poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

(3)  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și sunt considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Se aplică dispozițiile prevăzute la [articolul X ▌din Regulamentul XXX succesor al Regulamentului privind Fondul de garantare].

Articolul 15

Parteneriate europene

Programul poate fi pus în aplicare prin parteneriate europene înființate în conformitate cu Regulamentul Orizont Europa și în cadrul procesului de planificare strategică dintre Comisia Europeană și statele membre. Acestea pot include, în special, contribuții la parteneriate public-privat existente sau noi sub forma unor întreprinderi comune, instituite în temeiul articolului 187 din TFUE. Pentru aceste contribuții, se aplică dispozițiile referitoare la parteneriatele europene în temeiul [Regulamentului Orizont Europa, de adăugat referința].

Articolul 16

Centre de inovare digitală

(1)  În cursul primului an de punere în aplicare a programului se instituie o rețea inițială de centre europene de inovare digitală, care include cel puțin un centru per stat membru, fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3).

(2)  În scopul constituirii rețelei menționate la alineatul (1), fiecare stat membru desemnează, în conformitate cu procedurile și structurile sale administrative și instituționale naționale, entități candidate în cadrul unui proces deschis și competitiv, care să îndeplinească următoarele criterii:

(a)  să aibă competențe adecvate legate de funcțiile exercitate de centrele europene de inovare digitală specificate la articolul 16 alineatul (5) și competențe în unul sau mai multe domenii identificate la articolul 3 alineatul (2);

(b)  să aibă capacitate de gestionare, personal și infrastructură adecvate pentru îndeplinirea funcțiilor identificate la articolul 16 alineatul (5);

(c)  să dispună de mijloacele operaționale și juridice pentru a aplica normele privind gestionarea administrativă, contractuală și financiară stabilite la nivelul Uniunii;

(d)  să ofere o viabilitate financiară adecvată, care să corespundă nivelului fondurilor Uniunii pe care va fi solicitată să le gestioneze și care să fie dovedită, atunci când este cazul, prin garanții emise de preferință de către o autoritate publică. ▌

(3)  Comisia adoptă o decizie privind selecția entităților care formează rețeaua inițială, în conformitate cu procedura menționată la articolul 27a alineatul (2), ținând seama în cea mai mare măsură de opinia fiecărui stat membru înainte de selectarea unui centru european de inovare digitală pe teritoriul său. Aceste entități sunt selectate de Comisie din rândul entităților candidate desemnate de către statele membre pe baza criteriilor menționate la alineatul (2) și a următoarelor criterii suplimentare:

(a)  bugetul disponibil pentru finanțarea rețelei inițiale;

(b)  necesitatea de a asigura, prin această rețea inițială, o acoperire a nevoilor întreprinderilor și a domeniilor de interes public și o acoperire geografică echilibrată și cuprinzătoare, îmbunătățind convergența dintre țările beneficiare ale fondurilor de coeziune și alte state membre, de exemplu reducând decalajul digital din punct de vedere geografic.

(4)  În urma unui proces deschis și competitiv, Comisia, ținând seama în cea mai mare măsură de opinia fiecărui stat membru înainte de selectarea unui centru european de inovare digitală pe teritoriul său, selectează, dacă este necesar, centre europene de inovare digitală suplimentare în conformitate cu procedura menționată la articolul 27a alineatul (2), în așa fel încât să se asigure o largă acoperire geografică în întreaga Europă. Numărul de entități din rețea trebuie să corespundă cererii de servicii ale centrului într-un anumit stat membru. Pentru a se răspunde constrângerilor specifice cu care se confruntă regiunile ultraperiferice ale UE, se pot desemna entități specifice care să le acopere nevoile.

(4a)  Centrele europene de inovare digitală beneficiază de o autonomie generală substanțială pentru a-și defini modul de organizare, componența și metodele de lucru.

(5)  Centrele europene de inovare digitală ▌sunt implicate în punerea în aplicare a programului prin îndeplinirea următoarelor funcții în beneficiul întreprinderilor din Uniune, în special IMM-uri și întreprinderi cu capitalizare medie, precum și al sectorului public pentru:

(a)  a sensibiliza și a furniza sau garanta accesul la expertiză, know-how și servicii de transformare digitală – inclusiv facilități de testare și de experimentare ▌;

(aa)  a sprijini întreprinderile, în special IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, și organizațiile să devină mai competitive și să-și îmbunătățească modelul de afaceri prin utilizarea noilor tehnologii vizate de program;

(b)  a facilita transferul de expertiză și know-how între regiuni, în special prin crearea de rețele între IMM-uri, întreprinderi nou-înființate și întreprinderi cu capitalizare medie stabilite într-o regiune și centrele europene de inovare digitală stabilite în alte regiuni care sunt cele mai potrivite pentru a furniza serviciile relevante; a încuraja schimburile de competențe, inițiativele comune și bunele practici;

(c)  a furniza sau a garanta accesul la servicii tematice, mai ales servicii legate de inteligența artificială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică și încredere administrațiilor, organizațiilor din sectorul public, IMM-urilor sau întreprinderilor cu capitalizare medie. Centrele europene de inovare digitală se pot specializa în servicii tematice specifice și nu trebuie să furnizeze toate serviciile tematice menționate la prezentul alineat sau să furnizeze serviciile respective tuturor categoriilor de entități menționate la acest alineat;

(d)  a furniza sprijin financiar unor terți, în cadrul obiectivului specific 4 – Competențe digitale avansate.

(6)  Atunci când un centru european de inovare digitală primește finanțare în temeiul prezentului program, finanțarea se face sub formă de grant.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 17

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul ▌3▌ și la articolele ▌4▌-▌8▌ sunt eligibile pentru finanțare.

(2)  Criteriile de eligibilitate pentru acțiuni sunt prevăzute în programele de lucru.

Articolul 18

Entități eligibile

(1)   Sunt eligibile următoarele entități juridice:

(a)  entitățile juridice stabilite:

(i)  într-un stat membru ori o țară sau un teritoriu de peste mări legat de acesta;

(ii)  în țări terțe asociate la program în conformitate cu articolele 10 și 12;

(b)  orice entitate juridică înființată în temeiul dreptului Uniunii sau orice organizație internațională.

(2)   Entitățile stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt în mod excepțional eligibile pentru participare dacă acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor unei anumite acțiuni. Aceste entități suportă costurile participării lor, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în programele de lucru.

(3)  Persoanele fizice nu sunt eligibile, cu excepția granturilor acordate în cadrul obiectivului specific 4 – Competențe digitale avansate.

(4)  Programul de lucru menționat la articolul 23 poate prevedea ca participarea să fie limitată la beneficiarii stabiliți în state membre sau la beneficiarii stabiliți în state membre și în țările asociate specificate sau în alte țări terțe din motive de securitate sau din cauza unor acțiuni legate în mod direct de autonomia strategică a UE. Orice limitare a participării entităților juridice stabilite în țări asociate se face în conformitate cu prezentul regulament și cu termenele și condițiile din acordul relevant.

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 19

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar și pot acoperi până la 100 % din costurile eligibile, fără a aduce atingere principiului cofinanțării prevăzut la articolul 190 din Regulamentul financiar și în conformitate cu specificațiile pentru fiecare obiectiv.

Articolul 20

Criterii de atribuire

(1)  Criteriile de atribuire sunt definite în programele de lucru și în cererile de propuneri, luându-se în considerare cel puțin următoarele elemente:

(a)  gradul de maturitate a acțiunii în elaborarea proiectului;

(b)  soliditatea modului de execuție propus;

(c)   nevoia de a depăși obstacole financiare precum absența finanțării pe piață.

(2)  Se ține cont de următoarele elemente, după caz:

(a)  efectul de stimulare exercitat de sprijinul Uniunii asupra investițiilor publice și private;

(b)   ▌impactul preconizat la nivel economic, social, asupra climei și mediului;

(c)  ▌accesibilitatea și ușurința de a recurge la respectivele servicii;

(d)   ▌o dimensiune transeuropeană;

(e)   ▌o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic pe întregul teritoriu al Uniunii, inclusiv reducerea discrepanțelor geografice și inclusiv în regiunile ultraperiferice;

(f)   ▌existența unui plan de sustenabilitate pe termen lung;

(g)  libertatea de reutilizare și adaptare a rezultatelor proiectelor;

(h)  sinergia și complementaritatea cu alte programe ale Uniunii.

Articolul 20a

Evaluare

În conformitate cu articolul 150 din Regulamentul financiar, cererile de granturi se evaluează de către un comitet de evaluare care poate fi compus în întregime sau parțial din experți externi independenți.

CAPITOLUL IV

OPERAȚIUNILE DE FINANȚARE MIXTĂ ȘI ALTE FINANȚĂRI COMBINATE

Articolul 21

Operațiuni de finanțare mixtă

Operațiunile de finanțare mixtă decise în temeiul prezentului program sunt puse în aplicare în conformitate cu Regulamentul InvestEU și cu titlul X din Regulamentul financiar.

Articolul 22

Finanțare cumulativă, complementară și combinată

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul unui alt program al Uniunii, inclusiv de fonduri în cadrul gestiunii partajate, poate primi o contribuție și în cadrul programului, cu condiția ca prin aceste contribuții să nu se acopere aceleași costuri. Regulile fiecărui program al Uniunii din care se oferă finanțare se aplică contribuției sale respective în cadrul acțiunii. Finanțarea cumulată nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(2)  Acțiunile care au fost certificate printr-o marcă de excelență sau care îndeplinesc în mod cumulat următoarele condiții comparative:

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)  sunt conforme cu cerințele minime de calitate ale acelei cereri de propuneri;

(c)  nu pot fi finanțate în cadrul acelei cereri de propuneri din cauza constrângerilor bugetare,

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+ sau din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, în conformitate cu articolul [67] alineatul (5) din Regulamentul (UE) XX [Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune] și cu articolul [8] din Regulamentul (UE) XX [privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune], în măsura în care aceste acțiuni sunt conforme cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele fondului prin care se oferă sprijin.

(2a)  În cazul în care unei acțiuni i-au fost deja acordate sau aceasta a primit contribuții de la un alt program al Uniunii sau sprijin dintr-un fond al UE, contribuția sau sprijinul în cauză se menționează în cererea de contribuție din partea programului.

CAPITOLUL V

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 23

Programe de lucru

(1)  Programul se pune în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar.

(2)  Aceste programe de lucru se adoptă ca programe multianuale pentru întregul program. În cazul în care acest lucru este justificat de nevoile specifice legate de punerea în aplicare, acestea pot fi adoptate și sub formă de programe anuale care acoperă unul sau mai multe obiective specifice.

(3)  Programele de lucru ▌se concentrează pe activitățile prevăzute în anexa I și se asigură că acțiunile care beneficiază de astfel de finanțare nu conduc la scăderea finanțării private.

(3a)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 27 pentru a modifica anexa I în vederea revizuirii sau completării activităților incluse în aceasta în mod consecvent cu obiectivele prezentului regulament, astfel cum sunt prevăzute la articolele 4-8.

(4)  Programele de lucru stabilesc, acolo unde este cazul, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

Articolul 24

Monitorizare și raportare

(1)  În anexa II se prevăd indicatorii măsurabili care trebuie utilizați pentru monitorizarea punerii în aplicare și a progreselor înregistrate în cadrul programului în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

(1a)  Comisia stabilește o metodologie pentru a furniza indicatori pentru o evaluare exactă a progresului înregistrat în privința îndeplinirii obiectivelor generale stabilite la articolul 3 alineatul (1).

(2)  Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate în cadrul programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 27, pentru a modifica anexa II în vederea revizuirii și completării indicatorilor măsurabili, atunci când acest lucru este considerat necesar, și în vederea adăugării de dispoziții în prezentul regulament privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)  Sistemul de rapoarte de performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării ▌ programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp astfel încât rezultatele să fie adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate. În acest scop, destinatarilor de fonduri ale Uniunii și, dacă este cazul, statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

(4)  Statisticile oficiale ale UE cum ar fi anchetele statistice din domeniul TIC sunt folosite la maximum ca indicatori de context. Institutele naționale de statistică sunt consultate și implicate, împreună cu Eurostat, în conceperea inițială și în dezvoltarea ulterioară a indicatorilor statistici folosiți pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului și a progreselor înregistrate în ceea ce privește transformarea digitală.

Articolul 25

Evaluarea programului

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor. Ele cuprind o evaluare calitativă a progresului înregistrat în direcția îndeplinirii obiectivelor generale ale programului.

(2)  Pe lângă monitorizarea periodică a programului, Comisia realizează o evaluare interimară a programului ▌ imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la punerea în aplicare a acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea punerii în aplicare a programului. După caz, punerea în aplicare a programului se adaptează pe baza rezultatelor evaluării interimare, ținând seama și de noile evoluții tehnologice relevante.

Evaluarea interimară se prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

(3)  La finalul punerii în aplicare a programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul ▌1▌, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

Evaluarea finală analizează impactul pe termen mai lung al programului și sustenabilitatea acestuia.

(4)  Sistemul de evaluare garantează că datele pentru evaluarea programului sunt colectate cu eficiență și eficacitate, în timp util și cu nivelul adecvat de granularitate de către destinatarii fondurilor Uniunii.

(4a)  Comisia transmite raportul final de evaluare menționat la alineatul (3) către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor.

Articolul 26

Audituri

(1)  Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii efectuate de către persoane sau entități, inclusiv de alte persoane sau entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, formează baza asigurării generale în conformitate cu articolul 127 din Regulamentul financiar.

(2)  Sistemul de control asigură un echilibru adecvat între încredere și control, ținând cont de costurile administrative și de alte costuri ale controalelor la toate nivelurile.

(3)  Auditurile cheltuielilor sunt efectuate coerent, în conformitate cu principiile economisirii, eficienței și eficacității.

(4)  Ca parte a sistemului de control, strategia de audit se poate baza pe auditul financiar al unui eșantion reprezentativ de cheltuieli. Acest eșantion reprezentativ este completat de o selecție realizată pe baza unei evaluări a riscurilor legate de cheltuieli.

(5)  Acțiunile care primesc finanțare cumulată din diferite programe ale Uniunii sunt auditate o singură dată, acest audit acoperind toate programele și normele aplicabile aferente.

Articolul 27

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 23 și 24 se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolele 23 și 24 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

(5)  De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 23 și 24 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 27a

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul de coordonare al programului Europa digitală. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 28

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program prin adoptarea unei decizii în temeiul unui acord internațional sau al oricărui alt instrument juridic, țara terță acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi a Uniunii Europene să își exercite în mod exhaustiv competențele care îi revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 29

Informare, comunicare, publicitate, susținerea și diseminarea politicilor

(1)  Destinatarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării primite din partea Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și specifice adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia derulează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Aceasta asigură, de asemenea, informații integrate și accesul potențialilor solicitanți la finanțarea din partea Uniunii în sectorul digital. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul ▌3▌.

(3)  Programul oferă sprijin pentru elaborarea de politici, acțiuni de informare, de sensibilizare și de diseminare a activităților și pentru promovarea cooperării și a schimbului de experiență în domeniile menționate la articolele 4-8.

Articolul 30

Abrogare

▌Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public se abrogă începând cu 1 ianuarie 2021.

Articolul 31

Dispoziții tranzitorii

(1)  Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(38) și al Deciziei (UE) nr. 2015/2240(39), care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

(2)  Pachetul financiar pentru program poate acoperi, de asemenea, cheltuielile de asistență tehnică și administrativă necesare pentru asigurarea tranziției de la program la măsurile adoptate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 283/2014 și al Deciziei (UE) nr. 2015/2240(40).

(3)  În cazul în care este necesar, creditele pot fi incluse în bugetul aferent perioadei de după anul 2027 pentru a se acoperi cheltuielile menționate la articolul 9 alineatul (4), astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 32

Intrarea în vigoare

▌Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

ANEXA 1

ACTIVITĂȚI

Descrierea tehnică a programului: domeniul de aplicare inițial al activităților

Activitățile inițiale ale programului sunt puse în aplicare în conformitate cu următoarea descriere tehnică:

Obiectivul specific nr. 1. Calculul de înaltă performanță

Programul pune în aplicare strategia europeană în domeniul calculului de înaltă performanță, prin sprijinirea deplină a ecosistemului UE care furnizează calculul de înaltă performanță și capacitatea de date necesare pentru ca Europa să concureze la nivel mondial. Strategia are ca obiectiv să dezvolte o infrastructură de talie internațională în materie de calcul de înaltă performanță și de date care să fie dotată cu capacități exascale până în exercițiul financiar 2022/2023, precum și cu capacități post-exascale până în exercițiul financiar 2026/2027, astfel încât UE să dispună de propriile resurse independente și competitive în materie de tehnologii de calcul de înaltă performanță, să atingă excelența în materie de aplicații de calcul de înaltă performanță și să extindă disponibilitatea și utilizarea calculului de înaltă performanță.

Activitățile inițiale includ:

1.  instituirea unui cadru de achiziții publice comune care să facă posibilă o abordare pe bază de coproiectare pentru achiziționarea unei rețele integrate de calcul de înaltă performanță de nivel mondial care să includă infrastructură de date și tehnologie de supercalcul cu capacitate exascale (executarea unui număr de operații pe secundă egal cu zece la puterea optsprezece). Aceasta va fi ușor accesibilă ▌utilizatorilor publici și privați, în special IMM-urilor, indiferent de statul membru în care se află, și în scopuri de cercetare, în conformitate cu {Regulamentul de înființare a Întreprinderii comune pentru calculul european de înaltă performanță};

2.  instituirea unui cadru de achiziții publice comune pentru o infrastructură de supercalcul de capacitate post-exascale (executarea unui număr de operații pe secundă egal cu zece la puterea douăzeci și unu), inclusiv integrarea unor tehnologii de informatică cuantică;

3.  coordonarea la nivelul UE și resursele financiare adecvate pentru a sprijini dezvoltarea, achizițiile și exploatarea unei astfel de infrastructuri;

4.  crearea de rețele care să cuprindă capacitățile în materie de calcul de înaltă performanță și de date de care dispun statele membre, precum și sprijinirea statelor membre care doresc să dezvolte capacitățile de calcul de înaltă performanță existente sau să achiziționeze altele noi;

5.  crearea unor rețele între centrele de competență în materie de calcul de înaltă performanță, cel puțin câte unul pentru fiecare stat membru, precum și conectarea acestora la centrele lor naționale de supercalcul în scopul prestării de servicii de calcul de înaltă performanță pentru industrie (în special pentru IMM-uri), mediul universitar și administrațiile publice;

6.  implementarea unei tehnologii gata de utilizare/exploatare: supercalculul, considerat un serviciu de cercetare și inovare, menit să contribuie la crearea unui ecosistem HPC european integrat care să includă toate segmentele lanțului valoric științific și industrial (hardware, software, aplicații, servicii, interconectări și competențe digitale avansate).

Obiectivul specific nr. 2. Inteligența artificială

Programul dezvoltă și consolidează capacitățile de bază din domeniul inteligenței artificiale în Europa, care includ baze de date și repertorii de algoritmi, și le pune la dispoziția tuturor întreprinderilor și administrațiilor publice, consolidând și conectând totodată echipamentele existente și recent înființate de testare și experimentare a inteligenței artificiale din statele membre.

Activitățile inițiale includ:

1.  crearea unor spații europene comune de date, în care să fie centralizate informațiile de interes public din întreaga Europă, inclusiv cele provenite din reutilizarea informațiilor din sectorul public, și care să devină o sursă de date pentru soluțiile în domeniul inteligenței artificiale. Spațiile ar fi ▌puse la dispoziția sectoarelor public și privat. În scopul creșterii nivelului de utilizare, datele incluse într-un spațiu ar trebui să fie interoperabile, în special prin formate de date care să fie deschise, să poată fi citite automat, să fie standardizate și documentate, atât în interacțiunile dintre sectorul public cu cel privat, cât și în cele la nivel intrasectorial și intersectorial (interoperabilitate semantică).

2.  dezvoltarea unor biblioteci europene comune de algoritmi sau a unor interfețe pentru astfel de biblioteci, care să fie ușor accesibile tuturor în condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii. Întreprinderile și sectorul public ar avea posibilitatea să identifice și să achiziționeze cea mai adecvată soluție pentru nevoile lor;

3.  coinvestiții alături de statele membre în spații de referință de talie mondială destinate experimentării și testării în condiții reale, axate pe aplicații bazate pe IA în sectoare esențiale precum sănătatea, monitorizarea pământului/mediului, transporturile și mobilitatea, securitatea, producția sau finanțarea, precum și în alte domenii de interes public. Spațiile ar trebui să fie accesibile tuturor actorilor din întreaga Europă și să fie conectate la rețeaua de centre de inovare digitală. Acestea ar trebui să fie echipate cu sisteme mari de calcul și care să aibă o capacitate ridicată de prelucrare a datelor, precum și cu cele mai recente tehnologii din domeniul IA, care să includă domenii emergente, printre altele sistemele de calcul neuromorfe, algoritmii de învățare profundă și robotica, sau să fie conectate la astfel de sisteme și tehnologii.

Obiectivul specific nr. 3. Securitatea cibernetică și încrederea

Programul stimulează consolidarea, construirea și achiziționarea de capacități esențiale, menite să garanteze securitatea economiei digitale a UE, a societății și democrației prin consolidarea potențialului industrial și a competitivității UE în domeniul securității cibernetice, precum și prin îmbunătățirea capacității sectoarelor publice și private în scopul protejării cetățenilor europeni și a întreprinderilor împotriva amenințărilor informatice, inclusiv prin sprijinirea punerii în aplicare a Directivei privind securitatea rețelelor și a informației.

Activitățile inițiale, menite să contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv, includ:

1.  efectuarea de coinvestiții cu statele membre în echipamente, infrastructuri și know-how avansate în materie de securitate cibernetică, care sunt esențiale pentru protejarea infrastructurilor critice și a pieței unice digitale în ansamblu. Acestea ar putea include investiții în tehnologii de informatică cuantică și resurse de date pentru securitatea cibernetică, sensibilizarea cu privire la situația din spațiul cibernetic, precum și alte instrumente care urmează să fie puse la dispoziția sectoarelor public și privat din întreaga Europă;

2.  îmbunătățirea capacităților tehnologice existente și conectarea în rețea a centrelor de competență din statele membre și garantarea faptului că aceste capacități răspund nevoilor sectorului public și ale industriei, inclusiv în ceea ce privește produsele și serviciile care consolidează securitatea informatică și încrederea în piața unică digitală;

3.  asigurarea implementării la scară largă în toate statele membre a unor soluții de securitate cibernetică și de încredere eficiente, de ultimă generație. Aceasta include consolidarea siguranței și securității ▌produselor, din faza de proiectare până la cea de comercializare.

4.  sprijinul pentru eliminarea lacunelor în materie de competențe, de exemplu prin alinierea programelor de calificare în domeniul securității cibernetice, adaptarea acestora la nevoile sectoriale specifice și facilitarea accesului la cursuri de formare specializată.

Obiectivul specific nr. 4. Competențe digitale avansate

Programul sprijină oportunitățile de formare ale populației active, actuale și viitoare, în domeniul competențelor digitale avansate, în special al calculului de înaltă performanță, al analizei volumelor mari de date, al inteligenței artificiale, al registrelor distribuite (de exemplu, tehnologia blockchain) și al securității cibernetice, oferindu-le, printre altele, studenților, noilor absolvenți sau cetățenilor de toate vârstele care au nevoie să își perfecționeze competențele și lucrătorilor existenți, indiferent de locul în care se află, mijloacele necesare dobândirii și dezvoltării acestor competențe.

Activitățile inițiale includ:

1.  accesul la formarea la locul de muncă, prin participarea la stagii în centrele de competență și în cadrul întreprinderilor și al altor organizații care implementează tehnologii digitale avansate;

2.  accesul la cursuri în domeniul tehnologiilor digitale avansate care vor fi oferite de către instituții de învățământ superior, institute de cercetare și organisme de certificare profesională ale sectorului în colaborare cu organismele implicate în program [se preconizează că vor fi incluse subiecte precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, registrele distribuite (de exemplu tehnologia blockchain), calculul de înaltă performanță și tehnologiile cuantice];

3.  participarea la cursuri de formare profesională de specialitate, de scurtă durată, care au fost acreditate în prealabil, de exemplu în domeniul securității cibernetice.

Intervențiile se concentrează pe competențe digitale avansate care vizează tehnologii specifice.

▌Centrele europene de inovare digitală, astfel cum sunt definite la articolul 16, acționează ca mediatori pentru oportunitățile de formare, asigurând legătura cu furnizorii de educație și formare.

Obiectivul specific nr. 5. Dezvoltare, utilizarea optimă a capacităților digitale și interoperabilitate

I.  Activitățile inițiale în ceea ce privește transformarea digitală a zonelor de interes public includ:

Proiectele care vizează implementarea, utilizarea optimă a capacităților digitale sau interoperabilitatea reprezintă proiecte de interes comun.

1.  Modernizarea administrațiilor publice:

1.1.  sprijinirea statelor membre în punerea în aplicare a principiilor Declarației de la Tallinn privind e-guvernarea în toate domeniile de politică, prin elaborarea, dacă este cazul, a registrelor necesare și prin interconectarea acestora în deplină conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor;

1.2.  sprijinirea acțiunilor de proiectare, testare, implementare, întreținere, dezvoltare și promovare a unui ecosistem coerent de infrastructură pentru servicii digitale transfrontaliere și contribuirea la găsirea unor soluții cap la cap optime, securizate, interoperabile, multilingve, interoperabile la nivel transfrontalier și transsectorial, precum și a unor cadre comune în administrația publică; de asemenea, trebuie integrate metodologii pentru evaluarea impactului și a beneficiilor;

1.3.  sprijinirea acțiunilor de evaluare, actualizare și promovare a specificațiilor și standardelor comune existente și elaborarea, instituirea și promovarea unor noi specificații comune și specificații și standarde deschise, prin intermediul platformelor de standardizare ale Uniunii și în colaborare cu organizațiile de standardizare europene sau internaționale, după caz;

1.4.  cooperarea în vederea creării unui ecosistem european pentru infrastructuri de încredere, eventual prin utilizarea serviciilor și aplicațiilor pentru registre distribuite (de exemplu, tehnologia de tip blockchain), precum și prin acordarea de sprijin pentru interoperabilitate și standardizare și pentru stimularea implementării la nivel transfrontalier a aplicațiilor UE.

2.  Sănătatea(41)

2.1.  asigurarea faptului că cetățenii UE dețin controlul asupra datelor lor personale și își pot accesa, distribui, utiliza și gestiona la nivel transfrontalier, în siguranță și într-un mod care garantează protejarea vieții private, datele personale privind sănătatea, indiferent de locul în care se află cetățenii sau în care se găsesc datele, în conformitate cu legislația aplicabilă în materie de protecție a datelor; finalizarea infrastructurii de servicii digitale în domeniul e-sănătății și extinderea acesteia prin introducerea unor noi servicii digitale, legate de prevenirea bolilor, sănătate și îngrijiri medicale, sprijinirea implementării acestora, valorificând sprijinul larg din partea activităților UE și a statelor membre, în special în cadrul rețelei de e-sănătate în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2011/24/UE.

2.2.  furnizarea unor date de calitate superioară pentru cercetare, prevenirea bolilor și asistența medicală personalizată; asigurarea faptului că cercetătorii europeni în domeniul sănătății și medicii specialiști au acces la resursele necesare (spații comune de date, inclusiv calcul și stocare de date, expertiză și capacitate analitică) pentru a realiza progrese atât în cazul bolilor grave, cât și în cazul celor rare. Obiectivul vizat este de a asigura o cohortă alcătuită dintr-o populație de cel puțin 10 milioane de cetățeni. ▌

2.3.  furnizarea unor instrumente digitale pentru autonomizarea cetățenilor și pentru asistența personalizată, prin sprijinirea schimbului celor mai bune practici inovatoare în domeniul sănătății digitale, prin consolidarea capacității și asistență tehnică, în special pentru securitatea cibernetică, IA și HPC.

3.  Sistemul judiciar: asigurarea desfășurării comunicațiilor electronice transfrontaliere în siguranță și fără întreruperi în interiorul sistemului judiciar și între sistemul judiciar și alte organisme competente în domeniul justiției civile și penale; îmbunătățirea accesului la justiție și la informații juridice și proceduri pentru cetățeni, întreprinderi, practicienii în domeniul dreptului și membri ai sistemului judiciar, prin intermediul unor interconexiuni interoperabile semantice cu baze de date și registre ▌și facilitarea soluționării extrajudiciare online a litigiilor; promovarea dezvoltării și a punerii în aplicare a tehnologiilor inovatoare pentru instanțe și juriști, printre altele pe baza unor soluții de inteligență artificială în măsură să modernizeze și să accelereze procedurile (de exemplu aplicații de „tehnologie juridică”);

4.  Transport, mobilitate, energie și mediu: implementarea unor soluții și infrastructuri descentralizate necesare pentru aplicațiile digitale la scară largă, cum ar fi vehiculele automatizate conectate, vehiculele aeriene fără pilot, conceptele de mobilitate inteligentă, orașele inteligente, zonele rurale sau regiunile ultraperifericeinteligente, pentru a sprijini politicile în domeniile transportului, energiei și mediului, în coordonare cu acțiunile pentru digitalizarea sectoarelor transportului și energiei în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei.

5.  Educație, cultură și media: oferirea creatorilor, industriei creative și sectoarelor culturale din Europa acces la cele mai recente tehnologii digitale, pornind de la inteligența artificială până la tehnica de calcul avansată; valorificarea patrimoniului cultural european, inclusiv Europeana, pentru sprijinirea educației și a cercetării și pentru promovarea diversității culturale, a coeziunii sociale și a societății europene; sprijinirea integrării tehnologiilor digitale în educație, precum și în instituțiile culturale cu finanțare publică și privată.

6.   Alte activități de sprijinire a pieței unice digitale, de exemplu, stimularea alfabetizării digitale și mediatice și creșterea gradului de conștientizare în rândul minorilor, părinților și cadrelor didactice în ceea ce privește riscurile cu care se pot confrunta minorii în mediul online și modalitățile de a-i proteja, precum și combaterea hărțuirii cibernetice și a difuzării online a unor materiale care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor prin sprijinirea unei rețele paneuropene de centre pentru un internet mai sigur; promovarea de măsuri care vizează detectarea și combaterea colportării intenționate a informațiilor false, sporind astfel reziliența globală a Uniunii; sprijinirea unui observator al UE pentru economia bazată pe platforme digitale, precum și a studiilor și activităților de informare.

Activitățile menționate la punctele 1-6 pot fi sprijinite parțial de centrele europene de inovare digitală, folosindu-se aceleași capacități dezvoltate pentru a asista industria în procesul de transformare digitală (a se vedea punctul II).

II Activități inițiale legate de digitalizarea industriei:

1.  Contribuirea la dezvoltarea rețelei ▌de centre europene de inovare digitală pentru a asigura accesul tuturor întreprinderilor din UE, în special al IMM-urilor din orice regiune, la capacitățile digitale. Aceasta include în special:

1.1.  Accesul la spațiul european comun de date și la platformele europene de IA și la echipamentele europene de HPC pentru analiza datelor, precum și la aplicații de supercalcul;

1.2.  Accesul la echipamente de testare a inteligenței artificiale la scară largă și la instrumente avansate de securitate cibernetică;

1.3.  Accesul la competențe digitale avansate;

2.  Activitățile vor completa și vor fi coordonate cu acțiunile de inovare în domeniul tehnologiilor digitale, sprijinite, în special, în cadrul programului Orizont Europa, precum și cu investițiile în centrele europene de inovare digitală finanțate prin Fondul european de dezvoltare regională. Granturile destinate replicării pe piață pot fi, de asemenea, acordate prin programul Europa digitală, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Sprijinul pentru accesul la finanțare pentru etapele ulterioare ale transformării lor digitale se va realiza prin intermediul instrumentelor financiare care recurg la programul InvestEU.

ANEXA 2

Indicatori de performanță

Obiectivul specific nr. 1 – Calcul de înaltă performanță

1.1  Numărul de infrastructuri HPC achiziționate în comun

1.2  Utilizarea calculatoarelor cu capacitate exascale și post-exascale în total și de diferite grupuri de părți interesate (universități, IMM-uri etc.)

Obiectivul specific nr. 2 – Inteligența artificială

2.1  Suma totală a coinvestițiilor în situri destinate experimentării și testării

2.2   Utilizarea unor biblioteci europene comune de algoritmi sau a unor interfețe pentru astfel de biblioteci, utilizarea unor spații europene comune de date și utilizarea unor situri pentru experimente și testare legate de activitățile din prezentul regulament

2.2a  Numărul de cazuri în care organizațiile decid să integreze inteligența artificială în produsele, procesele sau serviciile lor, ca urmare a programului

Obiectivul specific nr. 3 – Securitatea cibernetică și încrederea

3.1  Numărul de infrastructuri de securitate cibernetică și/sau de instrumente achiziționate în comun

3.2  Numărul de utilizatori și de comunități de utilizatori care obțin acces la echipamentele europene de securitate cibernetică

Obiectivul specific nr. 4 – Competențe digitale avansate

4.1  Numărul de persoane care, cu sprijinul programului, au beneficiat de formare pentru dobândirea de competențe digitale avansate

4.2  Numărul de întreprinderi, în special IMM-uri, care întâmpină dificultăți în recrutarea specialiștilor din domeniul TIC

4.2b   Numărul de persoane care, după finalizarea formării sprijinite de program, au indicat îmbunătățirea situației lor ocupaționale

Obiectivul specific nr. 5 – Implementarea, utilizarea optimă a capacității digitale și interoperabilitatea

5.1  Preluarea serviciilor publice digitale

5.2  Întreprinderile cu scor ridicat de intensitate digitală

5.3  Gradul de aliniere a Cadrului național de interoperabilitate cu Cadrul european de interoperabilitate

5.4  Numărul de întreprinderi și de entități din sectorul public care au utilizat serviciile centrelor europene de inovare digitală

ANEXA 3

Sinergiile cu alte programe ale Uniunii

1.  Sinergiile cu programul Orizont Europa asigură faptul că:

(a)  Tipul de acțiuni care urmează să fie sprijinite, rezultatele scontate și logica de intervenție sunt diferite și complementare datorită caracterului convergent al mai multor domenii tematice abordate de programele Europa digitală și Orizont Europa;

(b)  Orizont Europa va oferi un sprijin considerabil cercetării, dezvoltării tehnologice, prezentării în scop demonstrativ, testării proiectelor-pilot, validării conceptului, încercării și inovării, inclusiv activităților de aplicare în practică înainte de comercializare a tehnologiilor digitale inovatoare, în special prin (i) alocarea unui buget specific în cadrul pilonului „Provocări globale pentru sectorul digital și industrie” și va dezvolta tehnologii generice (inteligență artificială și robotică, internet de nouă generație, calcul de înaltă performanță și volume mari de date, tehnologii digitale esențiale, care combină tehnologia digitală cu alte tehnologii); (ii) sprijinirea infrastructurilor electronice în cadrul pilonului privind știința deschisă; (iii) integrarea tehnologiei digitale în toate domeniile care prezintă provocări globale (sănătate, securitate, energie și mobilitate, climă etc.); și (iv) sprijinirea dezvoltării inovațiilor revoluționare în cadrul pilonului privind inovarea deschisă (multe dintre acestea vor combina tehnologiile digitale cu cele fizice);

(c)  Europa digitală va investi în (i) consolidarea capacității digitale în calculul de înaltă performanță, inteligența artificială, tehnologia registrelor distribuite, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate și (ii) implementarea la nivel național, regional și local, într-un cadru european, a capacităților digitale și a celor mai recente tehnologii digitale în domenii de interes public (cum ar fi sănătatea, administrația publică, justiția și educația) sau în caz de disfuncționalitate a pieței (cum ar fi digitalizarea întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii);

(d)  Capacitățile și infrastructurile incluse în programul Europa digitală sunt puse la dispoziția comunității de cercetare și inovare, inclusiv pentru activitățile finanțate prin intermediul programului Orizont Europa, care includ testarea, experimentarea și prezentarea în scop demonstrativ în toate sectoarele și disciplinele;

(e)  Întrucât dezvoltarea tehnologiilor digitale inovatoare evoluează datorită programului Orizont Europa, acestea vor fi preluate și implementate treptat de Europa digitală;

(f)  Inițiativele Orizont Europa, care vizează dezvoltarea programelor de formare axate pe abilități și competențe, inclusiv a celor predate la centrele de colocație ale comunității de cunoaștere și inovare digitală din cadrul Institutului European de Inovare și Tehnologie, sunt completate prin consolidarea capacității, sprijinită de Europa Digitală, a competențelor digitale avansate;

(g)  Mecanismele puternice de coordonare destinate programării și punerii în aplicare sunt puse în aplicare prin alinierea tuturor procedurilor pentru ambele programe, cât mai mult posibil. Structurile lor de guvernanță vor include toate serviciile relevante ale Comisiei.

2.  Sinergiile cu programele Uniunii care intră sub incidența gestiunii partajate, printre care se numără Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE+), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), asigură faptul că:

(a)  Modalitățile de finanțare complementară prin intermediul programelor Uniunii puse în aplicare prin gestiune partajată, precum și al programului Europa digitală sunt utilizate pentru a sprijini activitățile care asigură o punte de legătură între specializări inteligente și sprijin pentru transformarea digitală a economiei și a societății europene.

(b)  FEDR contribuie la dezvoltarea și consolidarea ecosistemelor regionale și locale în domeniul inovării, a transformării industriale, precum și a transformării digitale a societății și a administrației publice, stimulând astfel în același timp punerea în aplicare a Declarației de la Tallinn privind e-guvernarea. Acest lucru include acordarea de sprijin pentru digitalizarea industriei și asimilarea rezultatelor, precum și dezvoltarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare. Programul Europa digitală va completa și va sprijini crearea de rețele la nivel transnațional și cartografierea capacităților digitale pentru a le face accesibile IMM-urilor și pentru a favoriza creșterea gradului de accesibilitate a soluțiilor IT interoperabile pentru toate regiunile UE.

3.  Sinergiile cu Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) se asigură că:

(a)  Viitorul program Europa digitală se axează pe dezvoltarea capacităților și a infrastructurii digitale la scară largă în tehnica de calcul de înaltă performanță, inteligența artificială, securitatea cibernetică și competențele digitale avansate, care vizează integrarea și implementarea la scară largă, la nivelul întregii Europe, a soluțiilor digitale critice, implementate sau testate, într-un cadru al UE în domenii de interes public sau în cazuri de disfuncționalitate a pieței. Programul Europa digitală este pus în aplicare, în principal, prin investiții strategice și coordonate cu statele membre, mai ales prin achiziții publice comune, în capacitățile digitale care urmează să fie partajate pe întreg teritoriul Europei și în acțiunile de la nivelul UE care sprijină interoperabilitatea și standardizarea, în cadrul procesului de dezvoltare a unei piețe unice digitale.

(b)  Capacitățile și infrastructurile care fac obiectul programului Europa digitală sunt puse la dispoziție în scopul implementării unor noi tehnologii și soluții inovatoare în domeniul mobilității și al transportului. MIE sprijină dezvoltarea și implementarea unor noi tehnologii și soluții inovatoare în domeniul mobilității și al transportului.

(c)  Mecanismele de coordonare vor fi stabilite în special prin intermediul unor structuri adecvate de guvernanță.

4.  Sinergiile cu programul InvestEU asigură faptul că:

(a)  În conformitate cu Regulamentul privind Fondul InvestEU, se va acorda sprijin prin intermediul finanțării bazate pe piață, inclusiv pentru realizarea obiectivelor prevăzute în politicile incluse în acest program. O astfel de finanțare bazată pe piață poate fi combinată cu granturile.

(b)  Accesul întreprinderilor la instrumentele financiare va fi facilitat de sprijinul oferit de centrele de inovare digitală.

5.  Sinergiile cu programul Erasmus+ asigură faptul că:

(a)  Programul, în cooperare cu sectoarele vizate, va sprijini dezvoltarea și dobândirea competențelor digitale avansate necesare pentru dezvoltarea tehnologiilor de vârf, printre care se numără inteligența artificială și calculul de înaltă performanță.

(b)  Partea referitoare la competențele avansate din cadrul programului Erasmus va completa intervențiile programului Europa digitală, care vizează dobândirea de competențe în toate domeniile și la toate nivelurile, pe baza experienței dobândite în ceea ce privește mobilitatea.

5a.  Sinergiile cu programul Europa creativă asigură faptul că:

(a)  Subprogramul MEDIA al programului Europa creativă sprijină inițiative care pot avea un impact real asupra sectoarelor culturale și creative din întreaga Europă, ajutând la adaptarea lor la transformarea digitală.

(b)  Printre altele, programul Europa digitală oferă creatorilor, industriei creative și sectorului cultural din Europa acces la cele mai recente tehnologii digitale, de la inteligența artificială până la tehnica de calcul avansată.

6.  Se asigură sinergiile cu alte programe și inițiative ale UE privind aptitudinile/competențele.

(1)JO C 62, 15.2.2019, p. 292.
(2)JO C 86, 7.3.2019, p. 272.
(3) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(4)Trimiterea trebuie actualizată: JO C 373, 20.12.2013, p. 1. Acordul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013Q1220(01)&from=RO
(5)JO L 248, 18.9.2013, p. 1–22. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32013R0883&rid=1
(6)JO L 312, 23.12.1995, p. 1–4. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:31995R2988&rid=1
(7)JO L 292, 15.11.1996, p. 2–5. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:31996R2185&rid=1
(8)JO L 283, 31.10.2017, p. 1–71. Regulamentul este disponibil la adresa: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32017R1939&rid=1
(9)Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(10)Decizia / / UE a Consiliului.
(11)Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016; JO L 123, 12.5.2016, p. 1–14.
(12) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).
(13)https://www.eu2017.ee/news/insights/conclusions-after-tallinn-digital-summit
(14)http://www.consilium.europa.eu/media/21611/19-euco-final-conclusions-ro.pdf
(15)COM(2018) 98 final.
(16) COM(2018) 125 final.
(17)Astfel cum se indică în comunicarea intitulată „Digitalizarea industriei europene” (COM(2016) 180 final).
(18)
(19)
(20)
(21)Evaluarea impactului care însoțește documentul „Propunere de regulament al Consiliului privind instituirea întreprinderii comune pentru calculul de înaltă performanță” (https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/proposal-council-regulation-establishing-eurohpc-joint-undertaking-impact-assessment).
(22)Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO
(23) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/policies/cybersecurity
(24)Planul de acțiune privind educația digitală (COM(2018)0022), care face parte din pachetul menționat, stabilește o serie de măsuri de sprijinire a statelor membre în vederea dezvoltării de competențe și aptitudini digitale în cadrul educației formale.
(25)Documentul A8-0183/2017, disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P8-TA-2017-0240+0+DOC+XML+V0//RO
(26)https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM%3A2018%3A233%3AFIN
(27) COM(2016) 725 final.
(28)
(29)
(30) COM(2016) 180 final: Digitalizarea industriei europene – Valorificarea deplină a pieței unice digitale.
(31)COM(2018) 321 final, p. 1.
(32) Regulamentul privind instituirea întreprinderii europene comune pentru calculul de înaltă performanță. 10594/18. Bruxelles, 18 septembrie 2018 (OR. en). http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10594-2018-INIT/ro/pdf
(33)Regulamentul... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare.
(34)Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei din 13 martie 2015 privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate (JO L 72, 17.3.2015, p. 53).
(35)Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (Text cu relevanță pentru SEE)
(36) Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (Text cu relevanță pentru SEE)
(37) Directiva 2009/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind coordonarea procedurilor privind atribuirea anumitor contracte de lucrări, de furnizare de bunuri și de prestare de servicii de către autoritățile sau entitățile contractante în domeniile apărării și securității și de modificare a Directivelor 2004/17/CE și 2004/18/CE (Text cu relevanță pentru SEE)
(38)Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 14).
(39)Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public.
(40)Decizia (UE) 2015/2240 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 de instituire a unui program privind soluțiile de interoperabilitate și cadrele comune pentru administrațiile publice europene, întreprinderi și cetățeni (programul ISA2) ca mijloc de modernizare a sectorului public.
(41)COM(2018)0233 privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale; autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase.

Ultima actualizare: 24 aprilie 2019Notă juridică