Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2018/0228(COD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A8-0409/2018

Texte depuse :

A8-0409/2018

Dezbateri :

PV 11/12/2018 - 21
CRE 11/12/2018 - 21

Voturi :

PV 12/12/2018 - 19.2
CRE 12/12/2018 - 19.2
Explicaţii privind voturile
Explicaţii privind voturile
PV 17/04/2019 - 16.13

Texte adoptate :

P8_TA(2018)0517
P8_TA(2019)0420

Texte adoptate
PDF 472kWORD 135k
Miercuri, 17 aprilie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Mecanismul pentru Interconectarea Europei ***I
P8_TA-PROV(2019)0420A8-0409/2018
Rezoluţie
 Text consolidat

Rezoluția legislativă a Parlamentului European din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014 (COM(2018)0438 – C8-0255/2018– 2018/0228(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)

Parlamentul European,

–  având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2018)0438),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolele 172 și 194 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată de către Comisie (C8-0255/2018),

–  având în vedere articolul 294 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 septembrie 2018(1),

–  având în vedere avizul Comitetului Regiunilor din 10 octombrie 2018(2),

–  având în vedere scrisoarea din 25 ianuarie 2019 transmisă președinților de comisie de către Președintele Parlamentului, prin care se evidențiază abordarea Parlamentului față de programele sectoriale ale cadrului financiar multianual (CFM) post-2020,

–  având în vedere scrisoarea din 1 aprilie 2019 transmisă Președintelui Parlamentului European de către Consiliu, prin care se confirmă înțelegerea comună la care au ajuns colegiuitorii în urma negocierilor,

–  având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere deliberările comune ale Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ale Comisiei pentru transport și turism desfășurate în temeiul articolului 55 din Regulamentul de procedură,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și al Comisiei pentru transport și turism și avizele Comisiei pentru afaceri externe, Comisiei pentru bugete, Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, precum și al Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0409/2018),

1.  adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare(3);

2.  solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care își înlocuiește, își modifică în mod substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;

3.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

(1) JO C 440, 6.12.2018, p. 191.
(2)JO C 461, 21.12.2018, p. 173.
(3) Prezenta poziție înlocuiește amendamentele adoptate la 12 decembrie 2018 (Texte adoptate, P8_TA(2018)0517).


Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 17 aprilie 2019 în vederea adoptării Regulamentului (UE) 2019/... al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 și a Regulamentului (UE) nr. 283/2014
P8_TC1-COD(2018)0228

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 172 și 194,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European(1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor(2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară(3),

întrucât:

(1)  Pentru a realiza o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a stimula crearea de locuri de muncă, precum și pentru a respecta angajamentele de decarbonizare pe termen lung, Uniunea necesită infrastructuri moderne, multimodale și foarte performante, care să contribuie la interconectarea și la integrarea Uniunii și a tuturor regiunilor sale, inclusiv a regiunilor îndepărtate, ultraperiferice, insulare, periferice, muntoase și slab populate, în sectoarele transporturilor, digital și energiei. Respectivele interconexiuni ar trebui să contribuie la îmbunătățirea liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor. Rețelele transeuropene ar trebui să faciliteze interconexiunile transfrontaliere, să promoveze o mai mare coeziune economică, socială și teritorială și să contribuie la realizarea unei economii de piață sociale mai competitive și mai sustenabile și la lupta împotriva schimbărilor climatice.

(2)  Obiectivul Mecanismului pentru Interconectarea Europei („programul”) este de a accelera investițiile în domeniul rețelelor transeuropene și de a mobiliza finanțarea provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat, sporind în același timp certitudinea juridică și respectând principiul neutralității tehnologice. Programul ar trebui să permită valorificarea sinergiilor dintre sectoarele transporturilor, energiei și telecomunicațiilor, sporind astfel eficacitatea intervențiilor Uniunii și permițând optimizarea costurilor de punere în practică.

(3)  Programul ar trebui să contribuie și la acțiunile UE împotriva schimbărilor climatice, să sprijine proiectele durabile din punct de vedere social și ecologic și, dacă este cazul, atenuarea schimbărilor climatice și măsurile de adaptare la acestea. În special, ar trebui consolidată contribuția programului la realizarea scopurilor și a obiectivelor din Acordul de la Paris, precum și a obiectivelor privind clima și energia pentru 2030 și obiectivul de decarbonizare pe termen lung.

(3a)  Programul ar trebui să garanteze un nivel ridicat de transparență și să asigure o consultare publică în conformitate cu legislația aplicabilă de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)  Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și cu angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, prezentul Regulament ar trebui, prin urmare, să integreze acțiunile de combatere a schimbărilor climatice în politicile Uniunii și să conducă la atingerea unei ținte generale reprezentate de o contribuție de 25 % din cheltuielile bugetului UE pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice(4). Acțiunile întreprinse în cadrul programului ar trebui să contribuie cu 60 % din pachetul financiar global al programului la îndeplinirea obiectivelor legate de climă, bazate, printre altele, pe următorii markeri Rio: 100 % pentru cheltuielile aferente infrastructurii feroviare, infrastructurii de încărcare, combustibililor alternativi și sustenabili, transportului urban ecologic, transportului energiei electrice, stocării energiei electrice, rețelelor inteligente, transportului de CO2 și energiei din surse regenerabile; (ii) 40 % pentru căile navigabile interioare și transportul multimodal, precum și infrastructurile de gaze naturale — în cazul în care se permite utilizarea sporită a energiilor regenerabile pe bază de hidrogen sau biometan. Acțiunile relevante vor fi identificate în timpul pregătirii și punerii în aplicare a programului și reevaluate în contextul evaluărilor relevante și în procesele de evaluare. Pentru a împiedica ca infrastructura să fie vulnerabilă la potențialele efecte pe termen lung ale schimbărilor climatice și pentru a se asigura că costul emisiilor de gaze cu efect de seră generate de proiect este inclus în evaluarea economică a proiectului, proiectele sprijinite de program ar trebui să fie supuse „imunizării la schimbările climatice” în conformitate cu o serie de orientări care ar trebui dezvoltate de Comisie în concordanță cu orientările elaborate pentru alte programe ale Uniunii, după caz.

(5)  În vederea respectării obligațiilor de raportare stabilite în articolul 11 litera (c) din Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE, în ceea ce privește utilizarea fondurilor Uniunii în sprijinul măsurilor luate în vederea respectării obiectivelor prezentei directive, cheltuielile legate de reducerea emisiilor sau a poluanților atmosferici în temeiul prezentei directive trebuie monitorizate.

(6)  Un obiectiv important al acestui program este de a genera sinergii sporite și complementaritate între sectorul transporturilor, al energiei și cel digital. În acest scop, programul ar trebui să prevadă adoptarea de programe de lucru ▌care ar putea aborda domeniile specifice de intervenție, de exemplu în ceea ce privește mobilitatea conectată și automatizată sau combustibilii alternativi sustenabili. Facilitarea comunicării digitale ar putea constitui o parte integrantă a unui proiect de interes comun în domeniul energiei și al transportului. În plus, programul ar trebui să permită, în fiecare sector, posibilitatea de a considera eligibile anumite componente sinergetice referitoare la alt sector, în cazul în care o astfel de abordare îmbunătățește beneficiile socio-economice ale investiției. Sinergia dintre sectoare ar trebui stimulată prin criteriile de atribuire pentru selectarea acțiunilor, precum și prin creșterea cofinanțării.

(7)  Orientările rețelei transeuropene de transport (TEN-T), astfel cum sunt stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(5) (denumite în continuare „orientările TEN-T”), identifică infrastructura TEN-T, prevăd cerințele care trebuie îndeplinite de aceasta și stabilesc măsuri de implementare a acestora. În special, respectivele orientări au în vedere finalizarea rețelei centrale până în 2030, prin crearea unei noi infrastructuri, precum și prin modernizarea și reabilitarea substanțială a celei deja existente, în scopul de a se asigura continuitatea rețelei.

(7a)  Acțiunile care contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun în sectorul transporturilor, finanțate de program, ar trebui să se bazeze pe complementaritatea tuturor modurilor de transport, pentru a crea rețele eficiente, interconectate și multimodale, astfel încât să se asigure conectivitatea în întreaga Uniune. Aceasta ar trebui să includă drumurile din statele membre, care încă se confruntă cu nevoi importante de investiții pentru finalizarea rețelei lor rutiere principale.

(8)  În vederea realizării obiectivelor stabilite în orientările TEN-T, este necesar să se sprijine cu prioritate proiectele TEN-T în desfășurare, precum și legăturile transfrontaliere și legăturile lipsă și să se asigure, după caz, că acțiunile sprijinite sunt în concordanță cu planurile de lucru pentru coridor instituite în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și conform dezvoltării rețelei globale în ceea ce privește performanța și interoperabilitatea.

(8a)  În special, pentru ca ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar) să fie pe deplin implementat în rețeaua centrală până în 2030, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, este necesar să se mărească sprijinul la nivel european și să se stimuleze participarea investitorilor privați.

(8b)  O condiție prealabilă importantă pentru finalizarea cu succes a rețelei centrale TEN-T și pentru asigurarea unei intermodalități eficace este ca și aeroporturile să fie conectate la rețeaua TEN-T. Prin urmare, este necesar să se acorde prioritate realizării conexiunilor dintre aeroporturi și rețeaua centrală TEN-T atunci când ele nu există.

(8c)  Pentru punerea în aplicare a măsurilor transfrontaliere este necesar un grad ridicat de integrare în etapele de planificare și implementare. Fără a se acorda prioritate vreunuia dintre exemplele următoare, integrarea menționată ar putea fi demonstrată prin înființarea unei companii unice de proiect, prin crearea unei structuri de guvernanță comune, a unei societăți mixte, prin instituirea unui cadru juridic bilateral, prin adoptarea unui act de punere în aplicare, după cum se prevede la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, sau prin adoptarea oricărei alte forme de cooperare. Ar trebui încurajate structurile de gestiune integrate, inclusiv societățile mixte, de exemplu prin creșterea nivelului cofinanțării.

(8d)  Măsurile de simplificare pentru realizarea mai rapidă a TEN-T, care sunt în prezent în curs de dezvoltare, ar trebui să sprijine punerea în aplicare mai eficientă a proiectelor de interes comun în domeniul transporturilor.

(9)  Pentru a reflecta creșterea fluxurilor de transport și evoluția rețelei, alinierea coridoarelor rețelei centrale și a tronsoanelor identificate ar trebui să fie adaptate. Aceste adaptări ale coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui să afecteze finalizarea rețelei centrale până în 2030, ar trebui să îmbunătățească acoperirea coridoarelor de pe teritoriul statelor membre și ar trebui să fie proporționale pentru a menține coerența și eficiența în dezvoltarea coridorului, precum și coordonarea. Din acest motiv, lungimea coridoarelor rețelei centrale nu ar trebui să crească cu mai mult de 15%. La timpul cuvenit, în cadrul alinierii coridoarelor rețelei centrale ar trebui să se țină cont de rezultatele evaluării implementării rețelei centrale, prevăzute la articolul 54 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013. Această evaluare ar trebui să ia în considerare conexiunile feroviare transfrontaliere regionale din cadrul TEN-T care au fost abandonate sau dezafectate, precum și evoluțiile rețelei globale și impactul retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană.

(10)  Este necesar să se promoveze investițiile publice și private în favoarea unei mobilități inteligente, interoperabile, durabile, multimodale, favorabile incluziunii, accesibile, în condiții de siguranță și securitate pe întreg teritoriul Uniunii pentru toate modurile de transport. În 2017, Comisia a prezentat(6) comunicarea „Europa în mișcare”, o amplă serie de inițiative menite să facă traficul mai sigur, să încurajeze taxarea rutieră inteligentă, să reducă emisiile de CO2, poluarea aerului și congestia traficului, să promoveze mobilitatea conectată și autonomă și să asigure condiții adecvate și perioade de repaus pentru lucrători. Aceste inițiative ar trebui să fie însoțite de sprijin financiar din partea Uniunii, după caz prin intermediul acestui program.

(11)  În orientările TEN-T se solicită, în ceea ce privește noile tehnologii și inovarea, ca TEN-T să faciliteze decarbonizarea tuturor modurilor de transport, prin stimularea eficienței energetice ▌și prin utilizarea combustibililor alternativi, respectând în același timp principiul neutralității tehnologice. Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului(7) instituie un cadru comun de măsuri destinate instalării infrastructurii pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport în Uniune cu scopul de a reduce, pe cât posibil, dependența de combustibilii fosili și de a atenua impactul transporturilor asupra mediului și climei și solicită statelor membre să se asigure că punctele de reîncărcare sau de realimentare accesibile publicului sunt puse la dispoziție până la 31 decembrie 2025. Astfel cum s-a subliniat în propunerile Comisiei(8) din noiembrie 2017, este necesar un set cuprinzător de măsuri pentru a promova mobilitatea cu emisii scăzute, inclusiv sprijin financiar în cazul în care condițiile de piață nu ar oferi un stimulent suficient.

(12)  În cadrul Comunicării sale intitulate „O mobilitate durabilă pentru Europa: sigură, conectată și curată”(9), Comisia a evidențiat că vehiculele automatizate și sistemele avansate de conectivitate vor face vehiculele mai sigure, mai ușor de utilizat în comun și mai accesibile pentru toți cetățenii, inclusiv pentru persoanele care în prezent nu pot beneficia de servicii de mobilitate, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele cu mobilitate redusă. În acest context, Comisia a propus, de asemenea, un „plan de acțiune strategic al UE privind siguranța rutieră” și o revizuire a Directivei 2008/096 privind siguranța rutieră pentru administrarea infrastructurii.

(13)  Pentru a îmbunătăți realizarea proiectelor de transport în părțile mai puțin dezvoltate ale rețelei, o alocare din Fondul de coeziune ar trebui să fie transferată către program pentru finanțarea proiectelor de transport din statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune. Într-o primă etapă ▌, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare ar trebui să respecte alocările naționale din Fondul de coeziune. La finalul etapei inițiale, resursele transferate programului care nu au fost alocate unui proiect de infrastructură de transport ar trebui alocate pe o bază concurențială către proiecte situate în statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, acordând prioritate legăturilor transfrontaliere și legăturilor lipsă. Comisia ar trebui să sprijine statele membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune în elaborarea unei rezerve adecvate de proiecte, în special prin consolidarea capacității instituționale a administrațiilor publice vizate.

(14)  Ca urmare la Comunicarea comună privind îmbunătățirea mobilității militare în UE din noiembrie 2017(10), Planul de acțiune privind mobilitatea militară adoptat la 28 martie 2018 de către Comisie și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate(11) a subliniat faptul că politica privind infrastructura de transport oferă o oportunitate clară pentru a mări sinergiile între nevoile în materie de apărare și TEN-T, cu obiectivul general de a îmbunătăți mobilitatea militară în întreaga Uniune, ținând seama de echilibrul geografic și luând în considerare potențialele beneficii pentru protecția civilă. În conformitate cu Planul de acțiune, în 2018 Consiliul a evaluat și validat cerințele militare legate de infrastructura de transport(12) și▌, ▌în 2019, serviciile Comisiei au identificat părțile rețelei transeuropene de transport adecvate pentru dubla utilizare, inclusiv modernizările necesare ale infrastructurii existente. Finanțarea din partea Uniunii pentru punerea în aplicare de proiecte cu dublă utilizare ar trebui să fie implementată prin intermediul programului pe baza unor programe de lucru specifice care să precizeze cerințele aplicabile, astfel cum sunt definite în contextul planului de acțiune și în orice listă orientativă ulterioară a proiectelor prioritare ce sunt eventual identificate de statele membre în conformitate cu Planul de acțiune privind mobilitatea militară.

(15)  În orientările TEN-T se recunoaște faptul că rețeaua globală asigură accesibilitatea și conectivitatea tuturor regiunilor Uniunii, inclusiv a regiunilor îndepărtate, insulare și ultraperiferice. În plus, în comunicarea sa intitulată „Un parteneriat strategic reînnoit și consolidat cu regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene”(13), Comisia a subliniat necesitățile specifice de transport, de energie și digitale ale regiunilor ultraperiferice și nevoia de a asigura o finanțare adecvată din partea Uniunii menită să corespundă acestor necesități, inclusiv prin intermediul programului, aplicându-se rate de cofinanțare de cel mult 70%.

(16)  Având în vedere nevoile importante de investiții pentru a realiza progrese în finalizarea rețelei centrale TEN-T până în 2030 (estimate la 350 de miliarde EUR în perioada 2021-2027), rețeaua globală TEN-T până în 2050 și investițiile în decarbonizare-digitalizare-urbanizare (estimate la 700 de miliarde EUR în perioada 2021-2027), este oportun să se utilizeze în mod cât mai eficient diferitele programe de finanțare și instrumentele UE și, astfel, să se maximizeze valoarea adăugată la nivelul UE a investițiilor susținute de către Uniune. Acest lucru s-ar putea realiza prin simplificarea procesului de investiție, care permite vizibilitatea conductelor de transport și consecvența între programele relevante ale Uniunii, în special cu Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul de coeziune și fondul InvestEU. În special, condițiile favorabile, astfel cum sunt detaliate în anexa IV la Regulamentul (UE) XXX [Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și regulile financiare și cele pentru Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și gestionarea frontierelor și vize („RDC”)] ar trebui să fie luate în considerare, după caz.

(17)  Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(14) definește prioritățile din domeniul infrastructurii energetice transeuropene, care trebuie implementate pentru atingerea obiectivelor de politică ale Uniunii privitoare la energie și climă, stabilește proiecte de interes comun necesare pentru implementarea acestor priorități, stabilește măsuri în domeniul acordării de autorizații, al implicării publice și al reglementării pentru a accelera și/sau a facilita implementarea acestor proiecte, inclusiv criterii privind eligibilitatea generală a unor astfel de proiecte pentru obținerea de asistență financiară din partea Uniunii. Identificarea proiectelor de interes comun în conformitate cu regulamentul respectiv va continua să urmeze principiul „eficiența energetică înainte de toate” prin evaluarea proiectelor în funcție de scenariile privind cererea de energie care sunt pe deplin compatibile cu obiectivele UE în materie de energie și climă.

(18)  Directiva privind energia din surse regenerabile [reformare] subliniază necesitatea creării unui cadru favorabil care cuprinde o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, cu trimitere explicită la acțiuni care să permită sprijinirea cooperării transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile.

(19)  Deși finalizarea infrastructurii de rețea rămâne o prioritate pentru dezvoltarea energiei din surse regenerabile, integrarea cooperării transfrontaliere în materie de surse regenerabile de energie și dezvoltarea unui sistem energetic inteligent și eficient, care include soluții de stocare a energiei și de variere a cererii de energie ce contribuie la echilibrarea rețelei, reflectă abordarea adoptată în cadrul inițiativei „Energie curată pentru toți europenii” cu responsabilitatea colectivă de a atinge un obiectiv ambițios în materie de energie regenerabilă în 2030 și un context politic nou cu obiective ambițioase pe termen lung privind decarbonizarea, asigurând o tranziție socială echitabilă și adecvată.

(20)  Tehnologiile de infrastructură inovatoare care permit tranziția spre sisteme energetice și de mobilitate cu emisii scăzute ▌și îmbunătățesc securitatea aprovizionării orientând-o către o mai mare independență energetică a Uniunii sunt esențiale, având în vedere agenda de decarbonizare a Uniunii. În special, în Comunicarea sa din 23 noiembrie 2017 intitulată „Comunicare privind consolidarea rețelelor energetice europene”(15), Comisia a subliniat faptul că rolul energiei electrice, în cazul în care energia din surse regenerabile va reprezenta jumătate din volumul total de electricitate până în 2030, va fi din ce în ce mai mult de a stimula decarbonizarea sectoarelor, până în prezent dominată de combustibilii fosili, cum ar fi transportul, industria și încălzirea și răcirea și că, prin urmare, accentul în cadrul politicii privind infrastructura energetică transeuropeană trebuie pus ▌ pe interconexiunile electrice, instalațiile electrice, proiectele de rețele inteligente și pe investițiile în infrastructura de gaze. Pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare a Uniunii, integrarea pieței interne și securitatea aprovizionării, trebuie să se ia în considerare în mod corespunzător și să se acorde prioritate tehnologiilor și proiectelor care contribuie la tranziția către o economie cu emisii reduse ▌. Comisia va avea drept obiectiv creșterea numărului de rețele inteligente transfrontaliere inovatoare de stocare, precum și al proiectelor de transport al dioxidului de carbon care urmează să fie sprijinite în cadrul programului.

(20a)  Proiectele transfrontaliere derulate în domeniul energiei din surse regenerabile vor permite implementarea, la un bun raport cost-eficacitate, a surselor regenerabile de energie în Uniune și atingerea obiectivului obligatoriu al Uniunii ca până în 2030 cel puțin 32 % din energie să fie generată din surse regenerabile, după cum se prevede la articolul 3 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului(16), și vor contribui la adoptarea strategică a unor tehnologii inovatoare bazate pe surse regenerabile de energie. Printre exemplele de tehnologii eligibile se numără producția de energie din surse eoliene terestre și offshore, din surse solare, din biomasă sustenabilă, din energia oceanelor, din surse geotermale sau combinații ale acestora, conectarea acestora la rețea și elemente suplimentare, cum ar fi instalațiile de stocare și transformare. Acțiunile eligibile nu sunt limitate la sectorul electricității, ci pot acoperi și alți purtători de energie și eventuala cuplare a sectorului cu încălzirea și răcirea, cu transformarea energiei electrice în gaze, cu stocarea și transportul, de exemplu. Lista nu este exhaustivă, pentru a se păstra flexibilitatea față de progresele și evoluțiile tehnologice. Proiectele de acest fel nu presupun neapărat o legătură fizică între statele membre care cooperează. Respectivele proiecte pot fi situate numai pe teritoriul unuia dintre statele membre implicate, cu condiția să se aplice criteriile generale din partea IV din anexă.

(20b)  Pentru a sprijini cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile și absorbția pe piață a proiectelor, Comisia Europeană ar trebui să faciliteze dezvoltarea de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. În sectorul energetic, în absența unei absorbții suficiente pe piață a proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, bugetul neutilizat prevăzut pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile ar trebui să se utilizeze pentru a îndeplini obiectivele rețelelor energetice transeuropene definite la articolul 3.2b pentru acțiunile prevăzute la articolul 9 alineatul (3), înainte de a lua în considerare posibilitatea unei utilizări a mecanismului Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile, în conformitate cu articolul 7 alineatul (6).

(20c)  Este necesară sprijinirea proiectelor de rețele inteligente, care integrează producția, distribuția și consumul de energie electrică utilizând gestionarea în timp real a sistemelor și influențând fluxurile energetice transfrontaliere. Proiectele energetice ar trebui să reflecte în continuare rolul central pe care îl joacă rețelele energetice inteligente în tranziția energetică, iar sprijinul acordat în cadrul programului ar trebui să ajute la depășirea deficitelor de finanțare care, în prezent, creează obstacole pentru investițiile destinate implementării pe scară largă a tehnologiilor legate de rețelele energetice inteligente.

(20d)  În ceea ce privește sprijinul UE, o atenție specială ar trebui să fie acordată interconexiunilor energetice transfrontaliere, inclusiv celor care sunt necesare pentru atingerea obiectivelor în materie de interconectate a rețelelor electrice, și anume obiectivul de interconectare de 10 % pentru 2020 și de 15 % pentru 2030, stabilit în Regulamentul (UE) nr. 2018/1999(17). Implementarea de interconexiuni electrice este crucială pentru integrarea piețelor, alimentarea sistemului cu o cantitate mai mari de energie din surse regenerabile și valorificarea portofoliului lor diferit de cerere și ofertă de surse regenerabile de energie, de rețele pentru energie eoliană offshore și de rețele inteligente, integrând toate țările într-o piață lichidă și competitivă a energiei.

(21)  Realizarea pieței unice digitale se bazează pe infrastructura de conectivitate digitală. Digitalizarea industriei europene și modernizarea unor sectoare precum transporturile, energia, asistența medicală și administrația publică depind de accesul universal la rețele fiabile, accesibile, de mare și foarte mare capacitate. Conectivitatea digitală a devenit unul dintre factorii determinanți pentru coeziunea economică, socială și teritorială, sprijinind modernizarea economiilor locale și susținerea diversificării activităților economice. Domeniul de intervenție al programului în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală ar trebui să fie ajustat pentru a reflecta importanța crescândă a acesteia pentru economie și societate în ansamblu. Prin urmare, este necesar să se stabilească proiectele de interes comun privind infrastructura de conectivitate digitală, necesare pentru a îndeplini obiectivele pieței unice digitale a Uniunii și să se abroge Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului(18).

(22)  Comunicarea intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă — către o societate europeană a gigabiților”(19) (Societatea Gigabit) stabilește obiective strategice pentru 2025, în vederea optimizării investițiilor în infrastructura de conectivitate digitală. Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului(20) vizează, printre altele, crearea unui cadru de reglementare care să stimuleze investițiile private în rețelele de conectivitate digitală. Totuși, este clar că implementările rețelei vor rămâne neviabile din punct de vedere comercial în multe domenii pe întreg teritoriul Uniunii Europene, din cauza unei serii de factori precum izolarea și particularitățile geografice/teritoriale, densitatea scăzută a populației, diverși factori socio-economici, și, ca atare, necesită urgent mai multă atenție. Prin urmare, programul ar trebui să fie ajustat pentru a contribui la îndeplinirea acestor obiective strategice stabilite în Strategia societății gigabiților, urmărind, de asemenea, să contribuie la obținerea unui echilibru între dezvoltarea din zonele rurale și din cele urbane și să vină în completarea sprijinului acordat pentru implementarea rețelelor de foarte mare capacitate de către alte programe, în special Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune și fondul InvestEU.

(23)  Deși toate rețelele de conectivitate digitală care sunt conectate la internet sunt intrinsec rețele transeuropene, în special datorită funcționării aplicațiilor și serviciilor pe care le permit, ar trebui acordată prioritate pentru sprijin prin intermediul mecanismului „Conectarea Europei” acțiunilor cu cel mai mare impact preconizat asupra pieței unice digitale, printre altele, prin alinierea acestora cu obiectivele comunicării privind strategia societății gigabiților precum și asupra transformării digitale a economiei și societății, având în vedere disfuncționalitățile pieței și obstacolelor întâlnite în calea implementării.

(24)  Școlile, universitățile, bibliotecile, administrațiile locale, provinciale, regionale sau naționale, principalii furnizori de servicii publice, spitalele și centrele medicale, nodurile de transport și întreprinderile cu un grad mare de dezvoltare digitală sunt entități și locuri care pot stimula evoluțiile socio-economice importante în zona în care sunt situate, inclusiv în mediul rural și în zonele slab populate. Astfel de factori socio-economici trebuie să se afle în avangarda conectivității în gigabit pentru a oferi acces la cele mai bune servicii și aplicații pentru cetățenii europeni, mediul de afaceri și comunitățile locale. Programul ar trebui să ofere acces la rețele de foarte mare capacitate, inclusiv rețelele 5G și alte sisteme de conectivitate de ultimă oră, care pot asigura o conectivitate în gigabiți pentru acești factori socio-economici cu scopul de a le maximiza efectele pozitive asupra economiei și societății la scară largă în zonele lor, inclusiv prin generarea unei cereri mai mari pentru conectivitate și servicii.

(24a)  Teritoriile neconectate din toate zonele Uniunii reprezintă blocaje și un potențial neexploatat în cadrul pieței unice digitale. În zonele rurale și cele mai izolate, conectivitatea la internet de înaltă calitate poate avea un rol esențial în prevenirea decalajului digital, a izolării și a depopulării prin reducerea costurilor de livrare de bunuri și de servicii și, parțial, prin compensarea poziției îndepărtate. Conectivitatea la internet de înaltă calitate este necesară pentru achiziționarea de noi oportunități economice, precum agricultura de precizie sau dezvoltarea unei bioeconomii în zonele rurale. Programul ar trebui să contribuie la furnizarea pentru toate gospodăriile europene, rurale sau urbane a unei conectivități fixe sau fără fir de capacitate foarte mare, cu accent pe măsurile de implementare pentru care se constată o anumită disfuncționalitate a pieței și care pot fi abordate folosind granturi de mică intensitate. În scopul maximizării sinergiei acțiunilor sprijinite de program, ar trebui să se acorde atenția cuvenită nivelului de concentrare a factorilor socioeconomici într-o zonă dată și nivelului de finanțare necesar pentru generarea de acoperire. În plus, programul ar trebui să aibă ca obiectiv obținerea unei acoperiri cuprinzătoare a gospodăriilor și a teritoriilor, dat fiind că nu este rentabil din punct de vedere economic să se remedieze decalajele dintr-o zonă care este deja acoperită.

(25)  În plus, bazându-se pe succesul inițiativei WiFi4EU, programul ar trebui să sprijine în continuare accesul la o conexiune locală fără fir, gratuită, sigură și de înaltă calitate, în centrele vieții publice locale, inclusiv entitățile cu misiune de serviciu public, cum sunt autoritățile publice și furnizorii de servicii publice, precum și în spațiile în aer liber accesibile publicului larg, pentru a promova viziunea digitală a Uniunii în comunitățile locale.

(25a)  Infrastructura digitală este o bază importantă pentru inovare. Pentru ca programul să-și maximizeze impactul, acesta ar trebui să se concentreze asupra finanțării infrastructurii. Serviciile și aplicațiile digitale individuale, cum ar fi cele care implică diverse tehnologii ale registrelor distribuite sau care utilizează inteligență artificială, ar trebui, prin urmare, să fie excluse din domeniul de aplicare al programului și, în schimb, după caz, să fie abordate prin intermediul altor instrumente, cum ar fi Europa digitală. De asemenea, este important să se maximizeze sinergiile dintre diferitele programe.

(26)  Viabilitatea următoarei generație de servicii digitale preconizate, cum ar fi serviciile și aplicațiile internetului obiectelor, care se preconizează că vor aduce beneficii semnificative în diferite sectoare și pentru societate în ansamblul său, va necesita o acoperire transfrontalieră neîntreruptă cu sisteme 5G, în special în scopul de a le permite utilizatorilor și obiectelor să rămână conectați atunci când se deplasează. Cu toate acestea, scenariile de partajare a costurilor pentru implementarea tehnologiei 5G în toate aceste sectoare rămân neclare, iar riscurile percepute ale implementării comerciale în unele domenii-cheie sunt foarte ridicate. Se preconizează că legăturile feroviare și coridoarele rutiere vor fi domeniile-cheie pentru prima fază a noilor aplicații în domeniul mobilității conectate și constituie, prin urmare, proiecte transfrontaliere esențiale pentru finanțare în cadrul acestui program.

(28)  Implementarea rețelelor de comunicații electronice de bază, inclusiv a cablurilor submarine care conectează teritoriile europene cu țări terțe de pe alte continente sau care conectează insulele, regiunile ultraperiferice sau țările și teritoriile de peste mări europene, inclusiv prin apele teritoriale ale Uniunii și prin zona economică exclusivă a statelor membre, este necesară în vederea asigurării redundanței necesare pentru astfel de infrastructuri vitale, precum și pentru a spori capacitatea și reziliența rețelelor digitale ale Uniunii, contribuind de asemenea la coeziunea teritorială. Cu toate acestea, astfel de proiecte sunt adesea neviabile din punct de vedere comercial fără sprijin public. În plus, ar trebui să existe sprijin pentru completarea resurselor europene de calcul de înaltă performanță cu conexiuni adecvate de o capacitate de ordinul terabiților.

(29)  Acțiunile care contribuie la proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală trebuie să implementeze tehnologia cea mai bună aflată la dispoziție și cea mai adecvată pentru proiectul specific, care propune un echilibru optim între tehnologiile de vârf în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, siguranța de transmitere, reziliența rețelei și eficiența din punctul de vedere al costurilor și ar trebui să aibă prioritate prin intermediul programelor de lucru ținând seama de criteriile stabilite în prezentul regulament. Implementarea de rețele de foarte mare capacitate poate include infrastructură pasivă, în vederea maximizării beneficiilor socio-economice, precum și de mediu. În sfârșit, în stabilirea priorităților de acțiune, sunt luate în considerare eventualele efecte pozitive în materie de conectivitate, de exemplu, atunci când un proiect realizat poate îmbunătăți interesul economic în ceea ce privește implementări ulterioare care să conducă la acoperirea suplimentară a teritoriilor și populației din zonele care au rămas până în prezent neacoperite.

(30)  Uniunea și-a elaborat propria tehnologie de poziționare, navigație și sincronizare (PNT) (EGNOS/Galileo) și propriul său sistem de observare a Pământului (Copernicus). Atât EGNOS/Galileo, cât și Copernicus oferă servicii avansate care oferă beneficii economice importante pentru utilizatorii publici și privați. În consecință, orice infrastructură de transport, energetică și digitală finanțată de program – care utilizează serviciile PNT sau de observare a Pământului – ar trebui să fie compatibilă din punct de vedere tehnic cu EGNOS/Galileo și Copernicus.

(31)  Rezultatele pozitive ale primei cereri mixte de oferte de finanțare lansate în cadrul actualului program în 2017 a confirmat relevanța utilizării granturilor UE pentru combinarea cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică sau a altor instituții financiare publice și de dezvoltare, precum și a instituțiilor financiare din sectorul privat și investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat. Finanțarea mixtă ar trebui să contribuie la atragerea investițiilor private și să asigure efectul de pârghie al contribuției globale a sectorului public, în conformitate cu obiectivele programului Invest UE. Prin urmare, programul ar trebui să continue să sprijine acțiuni care să permită combinarea granturilor UE cu alte surse de finanțare. În sectorul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă nu trebuie să depășească 10 % din pachetul dedicat de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i).

(31a)  În sectorul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă pot fi utilizate pentru acțiuni legate de mobilitatea inteligentă, interoperabilă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, sigură și securizată, astfel cum sunt enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (b).

(32)  Obiectivele de politică ale acestui program vor fi, de asemenea, abordate prin intermediul instrumentelor financiare și al garanțiilor bugetare în cadrul componentei (componentelor) de politică a (ale) fondului InvestEU. Acțiunile programului ar trebui să fie utilizate pentru a stimula investițiile prin abordarea disfuncționalităților pieței sau situațiilor de investiții sub nivelul optim, în special când acțiunile nu sunt viabile din punct de vedere comercial, în mod proporțional, fără a se suprapune cu finanțarea privată și fără a o exclude, și ar trebui să aibă o valoare adăugată clară la nivel european.

(33)  Pentru a promova o dezvoltare integrată a ciclului de inovare, este necesar să se asigure complementaritatea între soluțiile inovatoare dezvoltate în contextul programelor-cadru de cercetare și inovare ale Uniunii și soluțiile inovatoare implementate cu sprijin din partea Mecanismului pentru Interconectarea Europei. În acest scop, sinergiile cu programul Orizont Europe vor asigura faptul că: (a) nevoile de cercetare și inovare în domeniul transporturilor, al energiei și în domeniul digital în cadrul UE sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică al Orizont Europa; (b) Mecanismul pentru Interconectarea Europei sprijină implementarea la scară largă și instalarea de tehnologii și soluții inovatoare în domeniul infrastructurii transportului, energiei și digitale, în special a celor care decurg din Orizont Europa; (C) schimbul de informații și de date între Orizont Europa și Mecanismul pentru Interconectarea Europei va fi facilitat, de exemplu, prin evidențierea tehnologiilor din Orizont Europa cu un nivel ridicat de pregătire pentru piață care ar putea fi mobilizate prin intermediul MIE.

(34)  Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga perioadă 2021-2027, care urmează să constituie principala valoare de referință, în sensul [trimiterea urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noul acord interinstituțional: punctul 17 din Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(21), pentru Parlamentul European și Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale].

(35)  La nivelul Uniunii, semestrul european pentru coordonarea politicilor economice constituie cadrul pentru identificarea priorităților naționale de reformă și monitorizarea punerii în aplicare a acestora. Statele membre își elaborează propriile strategii multianuale de investiții naționale în sprijinul acestor priorități de reformă. Aceste strategii ar trebui să fie prezentate împreună cu programele naționale anuale de reformă, ca o modalitate de a structura și a coordona proiecte de investiții prioritare care urmează să fie sprijinite de dreptul național și/sau de finanțare din partea Uniunii. Acestea ar trebui, de asemenea, să utilizeze fondurile Uniunii în mod coerent și să maximizeze valoarea adăugată a sprijinului financiar care urmează să fie primit în special din Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) și Fondul de coeziune, Funcția europeană de stabilizare a investițiilor, fondul InvestEU și Mecanismul pentru Interconectarea Europei, după caz. Sprijinul financiar ar trebui să fie, de asemenea, utilizat într-un mod compatibil cu legislația Uniunii și planurile energetice și climatice naționale, după caz.

(36)  Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se aplică prezentului regulament. Aceste norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și stabilesc în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, execuție indirectă, premii, și prevăd controale legate de răspunderea actorilor financiari. Normele adoptate pe baza articolului 322 din TFUE se referă la protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre, întrucât respectarea statului de drept este o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și finanțare eficace din partea UE.

(37)  Tipurile de finanțare și metodele de implementare din prezentul regulament trebuie alese pe baza capacității lor de a atinge obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Aceasta ar trebui să includă utilizarea de sume forfetare, rate forfetare și costuri unitare, precum și o finanțare care nu este legată de costuri, în conformitate cu articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

(38)  Țările terțe care sunt membre ale Spațiului Economic European (SEE) pot participa la programele Uniunii în cadrul cooperării stabilite în conformitate cu Acordul privind SEE care prevede punerea în aplicare a programelor printr-o decizie în temeiul respectivului acord. Țările terțe pot participa, de asemenea, pe baza altor instrumente juridice. În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică cu scopul de a acorda drepturile și accesul necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Curtea de Conturi Europeană să își exercite în mod amplu competențele respective.

(39)  Regulamentul financiar stabilește normele referitoare la acordarea de granturi. Pentru a lua în considerare specificitatea acțiunilor sprijinite de program și pentru a asigura o punere în aplicare coerentă între sectoarele acoperite de program, este necesar să se prevadă indicații suplimentare privind eligibilitatea și criteriile de atribuire. Selectarea operațiunilor și finanțarea acestora ar trebui să respecte numai condițiile prevăzute în prezentul regulament și în Regulamentul financiar. Fără a deroga de la Regulamentul financiar, programele de lucru pot prevedea proceduri simplificate.

(39a)  În conformitate cu Regulamentul financiar, criteriile de selecție și de atribuire sunt definite în programele de lucru. În sectorul transporturilor, calitatea și relevanța unui proiect ar trebui să fie evaluate luând în calcul și impactul preconizat al acestuia asupra conectivității UE, respectarea cerințelor de accesibilitate și strategia sa în ceea ce privește viitoarele nevoi de întreținere.

(40)  În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului(22), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2988/95 al Consiliului(23), Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului(24) și Regulamentul (UE) 2017/193 al Consiliului(25), interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale, printre care se numără prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor și a cazurilor de fraudă, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect și, acolo unde este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 și cu Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) poate efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) poate ancheta și trimite în judecată cazuri de fraudă și alte activități ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii, conform prevederilor Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului(26). În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și să acorde accesul și drepturile necesare Comisiei, OLAF, Parchetului European (EPPO) și Curții de Conturi Europene (CCE), asigurându-se totodată că orice parte terță implicată în implementarea fondurilor Uniunii acordă drepturi echivalente.

(41)  În conformitate cu trimiterea care urmează să fie actualizată, după caz, în conformitate cu noua decizie privind TTPM: Articolul 94 din Decizia 2013/755/UE a Consiliului(27) persoanele și entitățile stabilite în țări și teritorii de peste mări (TTPM) sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva regulilor și obiectivelor programului și a eventualelor mecanisme aplicabile statului membru de care aparține țara respectivă sau teritoriul respectiv.

(42)  Uniunea ar trebui să urmărească coerența și sinergiile cu programele Uniunii pentru politica externă a UE, inclusiv asistența pentru preaderare în urma angajamentelor luate în contextul comunicării „O perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”(28).

(43)  În cazul în care țări terțe sau entități stabilite în țări terțe participă la acțiuni care contribuie la proiecte de interes comun sau la proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, asistența financiară ar trebui să fie disponibilă numai în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor acestor proiecte. Referitor la componenta proiectelor transfrontaliere din domeniul surselor regenerabile de energie, cooperarea dintre unul sau mai multe state membre și o țară terță (inclusiv Comunitatea Energiei) ar trebui să respecte condițiile prevăzute la articolul 11 din Directiva (UE) 2018/XXX a Parlamentului European și a Consiliului [Directiva privind energia din surse regenerabile] privind necesitatea unei legături fizice cu UE.

(43a)  În Comunicarea Comisiei din octombrie 2017 intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”(29) se constată că UE este cea mai deschisă piață din lume pentru achiziții publice, însă accesul companiilor noastre la procedurile din alte țări nu este întotdeauna reciproc. Prin urmare, beneficiarii MIE ar trebui să utilizeze pe deplin posibilitățile strategice de achiziții publice oferite de Directiva 2014/25/UE.

(44)  În conformitate cu punctele 22 și 23 din Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016(30), este necesar să se evalueze acest program pe baza informațiilor colectate prin intermediul cerințelor de monitorizare specifice, cum ar fi cele privind urmărirea politicilor climatice, evitând totodată reglementarea și sarcinile administrative excesive, mai ales asupra statelor membre. Comisia ar trebui să realizeze evaluări și să comunice Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor rezultatele acestora, în vederea identificării eficacității și a eficienței finanțării, precum și a impactului acesteia asupra scopurilor globale ale programului și, după caz, în vederea efectuării modificărilor necesare.

(45)  Ar trebui puse în aplicare măsuri de monitorizare și de raportare transparente, adecvate și care implică răspundere, inclusiv indicatori măsurabili, pentru a evalua și a raporta progresul programului în ceea ce privește atingerea obiectivelor generale și specifice stabilite de prezentul regulament, precum și pentru a promova realizările acestuia. Acest sistem de raportare cu privire la performanță ar trebui să garanteze că datele referitoare la monitorizarea implementării programului și la rezultatele acestuia sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate și a dificultăților întâmpinate și că datele și rezultatele respective sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. Este necesar să se impună cerințe de raportare proporționale privind beneficiarii fondurilor Uniunii, în vederea colectării de date relevante pentru program.

(45a)  Programul ar trebui să fie pus în aplicare prin programe de lucru. Comisia ar trebui să adopte, până la 31 decembrie 2020, primele programe de lucru multianuale care vor include calendarul cererilor de propuneri pentru primii trei ani ai programului, obiectele și bugetul indicativ al acestora, precum și un cadru viitor care să acopere întreaga perioadă de programare.

(46)  În vederea asigurării unor condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite Comisiei competențe de executare în ceea ce privește programele de lucru. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului(31).

(47)  În vederea adaptării, dacă este necesar, a indicatorilor utilizați pentru monitorizarea programului, procentajele orientative ale resurselor bugetare alocate pentru fiecare dintre obiectivele specifice din sectorul transporturilor și definiția coridoarelor rețelei centrale de transport, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în ceea ce privește modificările la anexa I părțile I, II și III din anexa la prezentul regulament. Este deosebit de important să se desfășoare consultări adecvate de către Comisie pe parcursul activităților sale pregătitoare, inclusiv la nivel de experți, precum și ca respectivele consultări să fie desfășurate în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate

(48)  Din motive de claritate, Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 ar trebuie abrogate. Cu toate acestea, efectele articolului 29 din Regulamentul (UE) nr. 1316/2013, care modifică anexa la Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului(32) în ceea ce privește lista coridoarelor de transport de marfă, ar trebui să fie menținute.

(49)  Pentru a permite adoptarea rapidă a actelor de punere în aplicare prevăzute în prezentul regulament, este necesar ca acesta să intre în vigoare imediat după publicarea sa,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament instituie Mecanismul pentru Interconectarea Europei (denumit în continuare „programul”).

El prevede obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea unor finanțării.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)  „acțiune” înseamnă orice activitate care a fost identificată a fi independentă din punct de vedere financiar și tehnic, care este delimitată în timp și care este necesară pentru implementarea unui proiect;

(b)  „combustibili alternativi” înseamnă combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, astfel cum sunt definiți la articolul 2 alineatul (1) din Directiva 2014/94/UE;

(ca)  „beneficiar” înseamnă o entitate cu personalitate juridică cu care a fost semnat un acord de grant;

(d)  „operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului [2 alineatul (6)] din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/XXX (Regulamentul financiar), care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(e)  „rețea globală” înseamnă infrastructura de transport identificată în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(f)  „rețea centrală” înseamnă infrastructura de transporturi identificată în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(g)  „coridoarele rețelei centrale” înseamnă un instrument care să faciliteze implementarea coordonată a rețelei centrale, conform dispozițiilor din capitolul IV al Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 și care figurează în partea III din anexa la prezentul regulament;

(ga)  „legătură transfrontalieră” în sectorul transporturilor înseamnă un proiect de interes comun care asigură continuitatea rețelei TEN-T între statele membre sau între un stat membru și o țară terță;

(gb)  „legătura lipsă” este un tronson lipsă de transport pentru toate modurile de transport dintr-o rețea TEN-T sau un tronson de transport care asigură conectarea rețelelor centrale sau globale cu coridoarele TEN-T, care afectează continuitatea rețelei TEN-T sau în care se află unul sau mai multe blocaje ce afectează continuitatea rețelei TEN-T;

(gc)  „infrastructură cu dublă utilizare” înseamnă o infrastructură de rețea de transport care răspunde atât necesităților civile, cât și celor legate de apărare;

(h)  „proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile” înseamnă un proiect selectat sau eligibil pentru a fi selectat în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între cel puțin două state membre sau între cel puțin un stat membru și o țară terță sau țări terțe, astfel cum sunt definite în articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001 în planificarea sau introducerea energiei din surse regenerabile, în conformitate cu criteriile stabilite în partea IV din anexa la prezentul regulament;

(ha)  „eficiența energetică înainte de toate” înseamnă principiul „eficiența energetică înainte de toate” menționat la articolul 2 punctul 18 din Regulamentul (UE) nr. 2018/1999.

(i)  „infrastructură de conectivitate digitală” înseamnă rețele de foarte mare capacitate, sisteme 5G, conectivitate fără fir locală de calitate foarte înaltă, rețele de bază, precum și platformele digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și de energie;

(j)  „5G” înseamnă un set de elemente de infrastructură digitală bazată pe standarde convenite la nivel mondial pentru tehnologia de comunicații mobile și fără fir utilizată pentru conectivitate și servicii cu valoare adăugată cu caracteristici de performanță avansată, cum ar fi viteză și capacitate de date foarte mari, comunicații cu latență scăzută, fiabilitate extrem de ridicată sau acceptarea unui număr mare de dispozitive conectate;

(k)  „coridor 5G” înseamnă un coridor de transport, drum, cale ferată sau cale navigabilă interioară, acoperit în întregime de infrastructură de conectivitate digitală și în special de sisteme 5G, permițând furnizarea neîntreruptă de servicii digitale de sinergie precum mobilitatea conectată și automatizată, servicii de mobilitate inteligentă similare pentru căi ferate sau conectivitate digitală pe căile navigabile interioare;

(l)  „platforme digitale operaționale asociate direct cu infrastructura de transport și de energie” înseamnă resurse fizice și virtuale de tehnologii ale informației și comunicațiilor („TIC”) care funcționează pe lângă infrastructura de comunicații și care sprijină fluxul, stocarea, prelucrarea și analiza datelor privind infrastructura de transport și/sau energie;

(m)  „proiect de interes comun” înseamnă un proiect identificat în Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 sau în Regulamentul (UE) nr. 347/2013 sau în articolul 8 din prezentul regulament;

(n)  „studii” înseamnă activitățile necesare pentru a pregăti punerea în aplicare a proiectului, precum studiile pregătitoare, de cartografiere, de fezabilitate, de evaluare, de testare și de validare, inclusiv sub forma programelor informatice, și oricare alte măsuri de asistență tehnică, inclusiv acțiunile prealabile de definire și de dezvoltare completă a unui proiect, precum și de luare a deciziilor privind finanțarea sa, cum ar fi recunoașterea amplasamentelor și pregătirea pachetului financiar;

(o)  „factori socioeconomici” înseamnă entități care, prin misiunea, natura sau localizarea lor, pot genera, în mod direct sau indirect, beneficii socioeconomice substanțiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale aflate în vecinătatea lor sau în zona lor de influență;

(p)  „țară terță” înseamnă o țară care nu este membră a Uniunii Europene;

(q)  „rețele de foarte mare capacitate” înseamnă rețele de foarte mare capacitate, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (2) din Directiva (UE) 2018/172;

(r)  „lucrări” înseamnă cumpărarea, furnizarea și implementarea de componente, sisteme și servicii, inclusiv programe informatice, realizarea activităților de dezvoltare, construcție și de instalare aferente unui proiect, recepția instalațiilor și lansarea proiectului.

Articolul 3

Obiective

(1)  Programul are drept obiectiv general să construiască, să dezvolte, să modernizeze și să completeze rețelele transeuropene în domeniul transporturilor, al energiei și în domeniul digital și să faciliteze cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile, luând în considerare angajamentele de decarbonizare pe termen lung, sporind competitivitatea europeană, creșterea inteligentă, sustenabilă și incluzivă, coeziunea teritorială, socială și economică, accesul pe piața internă și integrarea acesteia și punând accent pe sinergiile dintre sectoarele transportului, energiei și digital.

(2)  Programul are următoarele obiective specifice:

(a)  în sectorul transporturilor:

(i)  în conformitate cu obiectivele Regulamentului (UE) nr. 1315/2013, să contribuie la dezvoltarea proiectelor de interes comun referitoare la rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, sigură și securizată;

(ii)  să adapteze anumite părți ale rețelei transeuropene de transport pentru o utilizare duală a infrastructurii de transport în vederea îmbunătățirii mobilității civile și militare;

(b)  în sectorul energetic, să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun referitoare la o mai bună integrare a pieței interne a energiei și la eficiența și competitivitatea acesteia, la interoperabilitatea rețelelor transfrontaliere și transsectoriale, la facilitarea decarbonizării economiei, promovând eficiența energetică și asigurând securitatea aprovizionării, precum și la facilitarea cooperării transfrontaliere în domeniul energetic, inclusiv în ceea ce privește energia din surse regenerabile;

(c)  în sectorul digital, să contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun legate de instalarea unor rețele digitale sigure și securizate de foarte mare capacitate și a sistemelor 5G, la sporirea rezilienței și a capacității rețelelor digitale centrale de pe teritoriul UE, corelându-le cu teritoriile învecinate, precum și la digitalizarea rețelelor de transport și de energie.

Articolul 4

Buget

(1)  Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului pentru perioada 2021-2027 se stabilește la 43 850 768 000 EUR la prețuri constante (XXX EUR la prețuri curente).

(2)  Distribuirea acestei sume se stabilește după cum urmează:

(a)  33 513 524 000 EUR la prețuri constante (XXX EUR la prețuri curente) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a), din care:

(i)  17 746 000 000 EUR la prețuri constante (XXX EUR la prețuri curente) din Fondul european de investiții strategice;

(ii)  10 000 000 000 EUR la prețuri constante (11 285 493 000 EUR la prețuri curente) transferați din Fondul de coeziune pentru a fi cheltuiți, în conformitate cu prezentul regulament, exclusiv în statele membre eligibile pentru finanțare din partea Fondului de coeziune;

(iii)  5 767 524 000 EUR la prețuri constante (6,500,000,000 EUR la prețuri curente) din partea grupurilor de apărare pentru obiectivul specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii);

(b)  ▌8 650 000 000 EUR pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), din care 15 %, cu condiția absorbției de către piață, pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile. În cazul în care se atinge pragul de 15 %, Comisia Europeană majorează această cotă cu până la 20 %, sub rezerva absorbției de către piață.

(c)  2 662 000 000 EUR la prețuri constante (3 000 000 000 EUR la prețuri curente) pentru obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c).

(3)  Comisia nu se abate de la suma menționată la alineatul (2) litera (a) punctul (ii).

(4)  Până la 1 % din suma menționată la alineatul (1) poate fi utilizată pentru asistență tehnică și administrativă pentru punerea în aplicare a programului și a orientărilor specifice sectorului, cum ar fi activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informațiilor. Această sumă poate fi, de asemenea, utilizată pentru a finanța măsuri de însoțire pentru a sprijini activitatea de pregătire a proiectelor, în special pentru a oferi consultanță promotorilor de proiecte cu privire la oportunitățile de finanțare, cu scopul de a contribui la structurarea finanțării lor pentru proiecte.

(5)  Angajamentele bugetare privind acțiuni care se desfășoară pe parcursul a mai multe exerciții financiare se pot repartiza pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

(6)  Fără a se aduce atingere Regulamentului financiar, cheltuielile pentru acțiuni care rezultă din proiecte incluse în primul program de lucru pot fi eligibile începând cu 1 ianuarie 2021.

(7)  Suma transferată din Fondul de coeziune trebuie pusă în aplicare în conformitate cu prezentul regulament, sub rezerva dispozițiilor alineatului (8) și fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (2) litera (b).

(8)  În ceea ce privește sumele transferate din Fondul de coeziune, ▌până la 31 decembrie 2022, selecția proiectelor eligibile pentru finanțare trebuie să respecte alocațiile naționale din cadrul Fondului de coeziune ▌. Începând cu 1 ianuarie 2023, resursele transferate programului care nu au fost angajate pentru un proiect de infrastructură în domeniul transporturilor sunt puse, în condiții concurențiale, la dispoziția tuturor statelor membre eligibile pentru finanțare din Fondul de coeziune, în vederea finanțării proiectelor de infrastructură în domeniul transporturilor în conformitate cu prezentul regulament.

(8a)  Suma transferată din Fondul de coeziune nu se utilizează pentru finanțarea programelor de lucru transsectoriale și nici a operațiunilor de finanțare mixtă.

(9)  Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cererea acestora, transferate către program. Comisia implementează aceste resurse direct în conformitate cu [articolul 62 alineatul (1) litera (a)] din Regulamentul financiar sau indirect în conformitate cu același articol litera (c). ▌Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

(9a)  Fără a aduce atingere articolului 4 alineatul (9), în sectorul digital, resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi, la cerere, transferate programului, inclusiv pentru a completa finanțarea acțiunilor eligibile în temeiul articolului 9 alineatul (4) până la 100 % din costurile eligibile totale, dacă este posibil, fără a aduce atingere principiului de cofinanțare prevăzut la articolul 190 din Regulamentul financiar și normelor privind ajutoarele de stat. Resursele respective sunt utilizate numai în beneficiul statului membru în cauză.

Articolul 5

Țări terțe asociate la program

(1)  Programul este deschis participării următoarelor țări terțe:

(a)  membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în acordul privind SEE;

(b)  țările în curs de aderare, țările candidate și candidații potențiali, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(c)  țările cărora li se aplică politica europeană de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu termenii și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii instituite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

(d)  alte țări terțe, în conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific care să acopere participarea țării terțe la orice program al Uniunii, cu condiția ca acest acord:

–  să asigure un echilibru adecvat în ceea ce privește contribuțiile și beneficiile din țara terță care participă la programele Uniunii;

–  să stabilească condițiile de participare la programe, inclusiv calculul contribuțiilor financiare pentru programe individuale și costurile administrative ale acestora. Aceste contribuții constituie venituri alocate în conformitate cu articolul 21 alineatul (5) din Regulamentul financiar;

–  să nu confere unei țări terțe competența decizională cu privire la program;

–  să garanteze drepturile Uniunii de a asigura o bună gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare;

–  să ofere reciprocitate în ceea ce privește accesul la programe similare din țara terță, în special în legătură cu achizițiile publice.

(2)  Țările terțe menționate la alineatul (1) și entitățile stabilite în respectivele țări nu pot primi asistență financiară în temeiul prezentului regulament, cu excepția cazurilor în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor unui anumit proiect de interes comun, în condițiile stabilite în programele de lucru menționate la articolul 19 și în conformitate cu dispozițiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013.

Articolul 6

Punerea în aplicare și forme de finanțare din partea UE

(1)  Programul este pus în aplicare prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul [62 alineatul (1) litera (c)] din Regulamentul financiar.

(2)  Programul poate asigura finanțare sub ▌formă de granturi și achiziții publice, astfel cum se prevede în Regulamentul financiar ▌. Programul poate, de asemenea, contribui la operațiuni de finanțare mixtă ▌în conformitate cu Regulamentul InvestEU și cu titlul X din Regulamentul financiar. În sectorul transporturilor, contribuția Uniunii la operațiunile de finanțare mixtă nu depășește 10 % din suma bugetară indicată la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i). În sectorul transporturilor, operațiunile de finanțare mixtă pot fi utilizate pentru acțiuni legate de mobilitatea inteligentă, interoperabilă, sustenabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, sigură și securizată, astfel cum sunt enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (b).

(3)  Comisia poate delega competența de a pune în aplicare o parte a programului către agențiile executive în conformitate cu articolul [69] din Regulamentul financiar, având în vedere cerințele legate de gestiunea optimă și eficace a programului în sectoarele transporturilor, energetic și digital.

(4)  Contribuțiile la un mecanism de asigurare reciprocă pot acoperi riscul asociat cu recuperarea fondurilor datorate de către destinatari și trebuie considerate o garanție suficientă în temeiul Regulamentului financiar. Dispozițiile prevăzute la [articolul X din] Regulamentul XXX [succesor al Regulamentului privind Fondul de garantare] se aplică.

Articolul 7

Proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

(1)  Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile contribuie la decarbonizare, la finalizarea pieței interne a energiei și la creșterea securității aprovizionării. Aceste proiecte trebuie să fie incluse în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între cel puțin două state membre și/sau între cel puțin un stat membru și o țară terță sau mai multe țări terțe, astfel cum se menționează la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001. Aceste proiecte sunt identificate în conformitate cu criteriile generale și procesul stabilite în partea IV din anexa la prezentul regulament.

(2)  Până la 31 decembrie 2019, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 23 litera (d) din prezentul regulament pentru a detalia, fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute la articolul 13, criteriile specifice de selecție și a stabili detalii privind procesul de selecție a proiectelor și publică metodologiile de evaluare a contribuției proiectelor la criteriile generale și de efectuare a analizei raportului cost-beneficii prevăzute în partea IV din anexă.

(3)  Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare în conformitate cu prezentul regulament.

(4)  Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii pentru lucrări dacă îndeplinesc următoarele criterii suplimentare:

(a)  analiza specifică cost-beneficii a proiectului efectuată în temeiul punctului 3 din partea IV din anexă este obligatorie pentru toate proiectele sprijinite, este efectuată într-o manieră transparentă, cuprinzătoare și completă și oferă dovezi cu privire la existența unor economii semnificative în materie de costuri și/sau a unor beneficii în ceea ce privește integrarea și sustenabilitatea de mediu a sistemului, securitatea aprovizionării sau inovarea; și;

(b)  solicitantul demonstrează că proiectul nu ar avea loc în absența grantului, sau că proiectul nu poate fi viabil din punct de vedere comercial în absența grantului. Această analiză trebuie să ia în considerare toate veniturile care decurg din schemele de sprijin.

(5)  Valoarea grantului pentru lucrări este proporțională cu economiile de costuri și/sau cu beneficiile menționate la punctul 2 litera (b) din partea IV din anexă, nu depășește valoarea necesară pentru a garanta că proiectul se materializează sau devine viabil din punct de vedere comercial și respectă dispozițiile de la articolul 14 alineatul (3).

(6)  Programul prevede posibilitatea unei finanțări coordonate cu cadrul de sprijinire a instalării surselor regenerabile de energie menționat la articolul 3 alineatul (5) din Directiva (UE) 2018/2001 și a unei cofinanțări împreună cu mecanismul Uniunii de finanțare a energiei din surse regenerabile menționat la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

Comisia evaluează în mod regulat nivelul de absorbție a fondurilor în raport cu suma de referință prevăzută la articolul 4 alineatul (2) litera (b) pentru proiectele transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile. În urma acestei evaluări, în cazul în care piața nu absoarbe în măsură suficientă fondurile destinate proiectelor transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile, partea neutilizată a bugetului prevăzut pentru proiecte transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile se utilizează pentru îndeplinirea obiectivelor legate de rețelele energetice transeuropene stabilite la articolul 3 alineatul (2) litera (b), pentru acțiunile eligibile menționate la articolul 9 alineatul (3), iar începând din 2024, se poate utiliza pentru cofinanțarea mecanismului de finanțare de către Uniune a surselor regenerabile de energie înființat în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.

Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, norme specifice de cofinanțare de către elementele MIE care vizează proiectele transfrontaliere din domeniul energiei din surse regenerabile și de către mecanismul de finanțare prevăzut la articolul 33 din Regulamentul (UE) 2018/1999. Se aplică procedura de examinare prevăzută la articolul 22.

Articolul  8

Proiecte de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală.

(1)   Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală sunt acele proiecte despre care se preconizează că vor realiza o contribuție importantă la obiectivele strategie ale Uniunii în materie de conectivitate și/sau vor asigura infrastructura de rețea care va sprijini transformarea digitală a economiei și societății, precum și piața digitală unică a UE.

(1a)  Proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală îndeplinesc următoarele criterii:

(a)  contribuie la obiectivul specific prevăzut la articolul 3 alineatul (2) litera (c);

(b)  implementează cea mai bună și cea mai adecvată din tehnologiile disponibile pentru un anumit proiect, care propune un echilibru optim în ceea ce privește capacitatea fluxului de date, securitatea transmisiei, rezistența rețelei, securitatea cibernetică și rentabilitatea.

(2)  Studiile care vizează dezvoltarea și identificarea de proiecte transfrontaliere de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală sunt eligibile pentru finanțare în conformitate cu prezentul regulament.

(3)  Fără a aduce atingere criteriilor de atribuire prevăzute în articolul 13, prioritatea la finanțare se stabilește ținând seama de următoarele criterii:

(a)  acțiunile care contribuie la instalarea de rețele de foarte mare capacitate și la accesul la acestea, inclusiv rețelele 5G și alte soluții de conectivitate de ultimă oră, în conformitate cu obiectivele strategice ale UE privind conectivitatea, în domeniile în care se află factorii socio-economici, sunt considerate prioritare, ținând seama de nevoile de conectivitate ale acestora și de acoperirea suplimentară generată, inclusiv a gospodăriilor casnice, în conformitate cu partea V din anexă. Se pot sprijini implementări individuale pentru factori socioeconomici, cu excepția cazului în care respectivele implementări sunt disproporționate din punct de vedere economic sau imposibile fizic;

(b)  acțiunile care contribuie la furnizarea pe plan local de conectivitate fără fir de înaltă calitate în comunitățile locale, în conformitate cu partea V din anexă;

(c)  ▌acțiunile care contribuie la implementarea▌ coridoarelor 5G de-a lungul principalelor căi de transport▌, inclusiv pe rețelele transeuropene de transport, trebuie să se bucure de prioritate pentru a se asigura acoperirea de-a lungul rutelor de transport principale care să permită furnizarea neîntreruptă de servicii digitale sinergetice, ținând seama de pertinența sa socioeconomică în raport cu orice soluție tehnologică aflată în funcțiune într-o abordare de perspectivă. O listă orientativă a proiectelor care ar putea beneficia de sprijin este inclusă în partea V din anexă;

(d)  proiectelor care vizează implementarea sau modernizarea considerabilă a rețelelor transfrontaliere de bază care leagă UE de țări terțe și consolidarea legăturilor dintre rețelele de comunicații electronice din interiorul teritoriului UE, inclusiv cabluri submarine, li se acordă prioritate în funcție de măsura în care contribuie în mod semnificativ la creșterea performanței, a rezilienței și a capacității foarte mari a respectivelor rețele de comunicații electronice;

(f)  în ceea ce privește proiectele care utilizează platformele digitale operaționale, se acordă prioritate acțiunilor bazate pe tehnologii de ultimă oră, luând în considerare aspecte precum interoperabilitatea, securitatea cibernetică, protecția datelor, precum și reutilizarea acestora.

CAPITOLUL II

ELIGIBILITATE

Articolul 9

Acțiuni eligibile

(1)  Numai acțiunile care contribuie la realizarea obiectivelor prevăzute la articolul 3, ținând seama de angajamentele pe termen lung privind decarbonizarea, sunt eligibile pentru finanțare. Aceste acțiuni includ studii, lucrări și alte măsuri însoțitoare necesare pentru gestionarea și punerea în aplicare a programului și orientările specifice fiecărui sector. Studiile sunt eligibile numai atunci când sunt legate de proiecte eligibile în temeiul acestui program.

(2)  În sectorul transporturilor, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate, interoperabile și multimodale pentru dezvoltarea infrastructurilor de căi ferate, de drumuri, de căi navigabile interioare și de transport maritim:

(i)  acțiuni de implementare a rețelei centrale în conformitate cu capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiunile legate de legăturile transfrontaliere și legăturile lipsă, precum cele enumerate în partea III din anexa la prezentul regulament, precum și nodurile urbane, platformele de logistică multimodale, porturile maritime, porturile interioare, terminalele feroviar-rutiere și conexiunile cu aeroporturile din cadrul rețelei centrale, astfel cum sunt definite la anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013. Acțiuni de implementare a rețelei centrale pot include elemente conexe situate pe rețeaua globală atunci când este necesar să se optimizeze investițiile și conform modalităților prevăzute în programul de lucru menționat la articolul 19 din prezentul regulament;

(ii)  acțiuni legate de legăturile transfrontaliere ale rețelei globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cum ar fi cele enumerate în partea III secțiunea 2 din anexa la prezentul regulament, acțiunile menționate în partea III secțiunea 3 din anexa la prezentul regulament, acțiunile legate de studii ce vizează dezvoltarea rețelei globale și acțiunile legate de porturile maritime și cele interioare din cadrul rețelelor globale în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(iia)  acțiuni de restabilire a conexiunilor feroviare transfrontaliere regionale din cadrul TEN-T, care sunt lipsă, au fost abandonate sau dezafectate;

(iii)  acțiuni de implementare a unor secțiuni ale rețelei globale situate în regiunile ultraperiferice în conformitate cu capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv acțiunile legate de nodurile urbane, porturile maritime, porturile interioare, terminalele feroviar-rutiere, conexiunile cu aeroporturile și platformele de logistică multimodale din cadrul rețelei globale, astfel cum sunt definite la anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(iv)  acțiuni de sprijinire a proiectelor de interes comun, cu scopul de a conecta rețeaua transeuropeană de transport la rețelele de infrastructură ale țărilor învecinate, astfel cum sunt definite la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(b)  acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, multimodală, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții sigure și securizate:

(i)  acțiuni de sprijinire a autostrăzilor maritime în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, cu accent pe transportul maritim transfrontalier pe distanțe scurte;

(ii)  acțiuni de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice, ▌în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, pentru modurile de transport respective, cum ar fi mai ales:

–  pentru căile ferate: ERTMS;

–  pentru căile navigabile interioare: RIS;

–  pentru transportul rutier: STI;

–  pentru transportul maritim: VTMIS și serviciile maritime electronice, inclusiv servicii de interfață unică, cum ar fi interfața unică în domeniul maritim, sistemele portuare comunitare și sistemele relevante de informații ale vămilor;

–  pentru transportul aerian: sistemele de gestionare a traficului aerian, în special cele care rezultă din sistemul SESAR;

(iii)  acțiuni de sprijinire a sistemelor durabile de transport de marfă în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și acțiuni de reducere a zgomotului generat de transportul feroviar de marfă;

(iv)  acțiuni de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării, inclusiv serviciile de transport, automatizarea, integrarea modală și infrastructura pentru combustibili alternativi pentru toate modurile de transport, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(v)  acțiuni pentru a elimina barierele din calea interoperabilității, în special atunci când se implementează efectele coridorului/rețelei, în conformitate cu articolul 3 litera (o) din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013, inclusiv în ceea ce privește creșterea traficului feroviar de marfă, inclusiv instalații automate de schimbare a ecartamentului;

(va)   acțiuni pentru a elimina barierele din calea interoperabilității, în special în nodurile urbane, astfel cum sunt definite la articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(vi)  acțiuni de implementare a unei infrastructuri și mobilități în condiții de siguranță și securitate, inclusiv cu privire la siguranța rutieră în conformitate cu articolul 34 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(vii)  acțiuni de îmbunătățire a rezistenței infrastructurii de transport, în special la schimbările climatice și dezastrele naturale, și a rezistenței în fața amenințărilor de securitate informatică;

(viii)  acțiuni de îmbunătățire a accesibilității infrastructurii de transport pentru toate mijloacele de transport și pentru toți utilizatorii, în special pentru utilizatorii cu mobilitate redusă, în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013;

(ix)  acțiuni menite să îmbunătățească accesibilitatea și disponibilitatea infrastructurii de transport în scopuri de securitate și de protecție civilă și acțiuni de adaptare a infrastructurii de transport în scopul efectuării controalelor la frontierele externe ale Uniunii, pentru a facilita fluiditatea traficului;

(c)  în cadrul obiectivului specific menționat la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) și în conformitate cu articolul 11a, acțiuni sau anumite activități în cadrul unei acțiuni care sprijină anumite elemente, noi sau existente, ale rețelei transeuropene de transport, care sunt potrivite pentru transportul militar, în vederea adaptării acesteia la cerințele pentru infrastructura cu dublă utilizare.

(3)  În sectorul energiei, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni legate de proiecte de interes comun în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013;

(b)  acțiuni de sprijin pentru proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, inclusiv soluții inovatoare, precum și stocarea energiei din surse regenerabile, și elaborarea lor, astfel cum sunt definite în partea IV din anexa la prezentul regulament, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 7 din prezentul regulament.

(4)  În sectorul digital, numai următoarele acțiuni sunt eligibile pentru primirea de ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament:

(a)  acțiuni de sprijinire a implementării de rețele de foarte mare capacitate, inclusiv de rețele 5G, precum și accesul la acestea, capabile să asigure conectivitate în gigabiți în zonele în care sunt situați factori socioeconomici;

(b)  acțiuni de sprijin pentru furnizarea de conectivitate fără fir locală de înaltă calitate pentru comunitățile locale, care să fie gratuită și în condiții nediscriminatorii;

(c)  acțiuni de punere în aplicare a acoperirii neîntrerupte cu sisteme 5G a tuturor căilor de transport principale, inclusiv a rețelelor transeuropene de transport;

(d)  acțiuni de sprijinire a implementării rețelelor de bază noi sau a modernizării considerabile a celor deja existente, inclusiv cu cabluri submarine, în statele membre și între acestea, precum și între Uniune și țările terțe;

(f)  acțiuni de implementare a cerințelor privind infrastructura de conectivitate digitală referitoare la proiectele transfrontaliere în domeniul energiei sau transporturilor și/sau de sprijinire a platformelor digitale operaționale asociate direct cu infrastructurile de transport sau energetice.

O listă orientativă a proiectelor eligibile din sectorul digital este inclusă în partea V din anexă.

Articolul 10

Sinergiile între sectoarele transporturilor, energetic și digital

(1)  Acțiunile care contribuie simultan la îndeplinirea unuia sau a mai multor obiective din cel puțin două sectoare, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b) și (c), sunt eligibile pentru a primi ajutor financiar din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament și pentru a beneficia de o rată de cofinanțare mai mare, în conformitate cu articolul 14. Astfel de acțiuni sunt puse în aplicare prin intermediul unor programe de lucru ▌care vizează cel puțin două sectoare, includ criterii de atribuire specifice și sunt finanțate prin contribuții bugetare din sectoarele implicate.

(2)  În cadrul fiecăruia dintre sectoarele transporturilor, energetic sau digital, acțiunile eligibile în conformitate cu articolul 9 ▌pot include elemente sinergetice legate de oricare dintre celelalte sectoare, care nu se referă la acțiuni eligibile în conformitate cu articolul 9 alineatul (2), (3) sau (4), cu condiția să respecte toate cerințele următoare:

(a)  costul acestor elemente sinergetice nu depășește 20 % din costurile eligibile totale ale acțiunii; și

(b)  aceste elemente sinergetice se referă la sectorul transporturilor, al energie sau la cel digital; precum și

(c)  aceste elemente sinergetice permit îmbunătățirea semnificativă a beneficiilor socioeconomice, climatice sau de mediu ale acțiunii.

Articolul 11

Entități eligibile

(1)  Criteriile de eligibilitate stabilite în prezentul articol se aplică pe lângă criteriile stabilite la articolul [197] din Regulamentul financiar.

(2)  Sunt eligibile următoarele entități:

(a)  entitățile juridice stabilite într-un stat membru, inclusiv societățile mixte;

(b)  entitățile juridice stabilite într-o țară terță asociată la program sau în țările și teritoriile de peste mări;

(c)  entitățile juridice înființate în temeiul dreptului Uniunii și organizațiile internaționale, atunci când acestea sunt prevăzute în programele de lucru.

(3)  Persoanele fizice nu sunt eligibile.

(4)  Entitățile juridice stabilite într-o țară terță care nu este asociată la program sunt, în mod excepțional, eligibile pentru a primi sprijin în temeiul programului în cazul în care acest lucru este indispensabil pentru îndeplinirea obiectivelor unui anumit proiect de interes comun în domeniul transporturilor, al energiei sau în cel digital, sau ale unui proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile.

(5)  ▌Sunt eligibile numai propunerile depuse de unul sau mai multe state membre sau, cu acordul statelor membre în cauză, de către organizații internaționale, întreprinderi comune sau întreprinderi sau organisme publice sau private, inclusiv de către autorități regionale sau locale. În cazul în care un stat membru nu este de acord cu proiectul depus, acesta informează în consecință.

Un stat membru poate decide ca propunerile pentru un anumit program de lucru sau pentru anumite categorii de cereri să poată fi depuse fără acordul său. Într-un astfel de caz, acest lucru se indică, la cererea statului membru respectiv, în programul de lucru corespunzător și în cererea de propuneri.

Articolul 11a

Cerințe de eligibilitate specifice privind acțiunile legate de adaptarea rețelelor TEN-T pentru dubla utilizare (civilă și de apărare)

(1)  Acțiunile care contribuie la adaptarea rețelelor TEN-T de bază sau globale, astfel cum sunt definite în Regulamentul 1315/2013, cu scopul de a permite dubla utilizare, civilă și militară, a infrastructurii, trebuie să satisfacă următoarele cerințe de eligibilitate suplimentare:

(a)  propunerile se prezintă de către unul sau mai multe state membre sau, cu acordul statelor membre în cauză, de către entități juridice cu sediul în statele membre;

(b)  acțiunile au legătură cu tronsoanele sau nodurile identificate de către statele membre în anexele la Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE și în afara ei, adoptate de Consiliu la 20 noiembrie 2018(33), sau în orice listă adoptată ulterior ori în orice listă orientativă ulterioară a proiectelor prioritare ce sunt eventual identificate de statele membre în conformitate cu Planul de acțiune privind mobilitatea militară;

(c)  acțiunile pot ține atât de modernizarea componentelor de infrastructură existente, cât și de construcția unor componente de infrastructură noi, ținând seama de cerințele de infrastructură menționate la alineatul (2);

(d)  sunt eligibile acțiunile de implementare a unui nivel de cerințe în materie de infrastructură care depășește nivelul necesar pentru o dublă utilizare; totuși, costurile acestora sunt eligibile numai până la nivelul costurilor care corespunde nivelului de cerințe necesar pentru dubla utilizare. Nu sunt eligibile acțiunile legate de infrastructura utilizată exclusiv în scop militar;

(e)  acțiunile care intră sub incidența prezentului articol se finanțează exclusiv din sumele prevăzute la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii).

(2)  Comisia adoptă un act de punere în aplicare în care precizează, dacă este necesar, cerințele de infrastructură aplicabile unor anumite categorii de acțiuni de infrastructură pentru dubla utilizare și procedura de evaluare privind acțiunile legate de acțiuni referitoare la infrastructura cu dublă utilizare, civilă și de apărare.

În funcție de rezultatul evaluării intermediare a programului, prevăzută la articolul 21 alineatul (2), Comisia poate să-i propună autorității bugetare să transfere suma care nu a fost angajată de la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (iii) la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i).

CAPITOLUL III

GRANTURI

Articolul 12

Granturi

Granturile din cadrul programului sunt atribuite și gestionate în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul financiar.

Articolul 13

Criterii de atribuire

(1)  Sunt definite criterii transparente de atribuire în programele de lucru menționate la articolul 19 și în cererile de propuneri, luând în considerare, în măsura posibilului, numai următoarele elemente:

(a)  impactul economic, social și de mediu, inclusiv impactul din perspectiva schimbărilor climatice (beneficiile și costurile pe durata ciclului de viață al proiectului), soliditatea, exhaustivitatea și transparența analizei;

(b)  inovarea și digitalizarea, siguranța, interoperabilitatea și aspectele legate de accesibilitate, inclusiv în ceea ce privește persoanele cu mobilitate redusă;

(c)  dimensiunea transfrontalieră, integrarea rețelelor și accesibilitatea teritorială, inclusiv pentru regiunile ultraperiferice și insule;

(ca)  valoarea adăugată europeană;

(d)  sinergiile între sectoarele transporturilor, energetic și digital;

(e)  gradul de avansare a acțiunii în elaborarea proiectului;

(ea)  soliditatea strategiei de întreținere propuse pentru proiectul finalizat;

(f)  soliditatea modului de execuție propus;

(g)  efectul catalizator al asistenței financiare din partea Uniunii asupra investițiilor;

(h)  nevoia de a depăși obstacole financiare precum cele generate de viabilitatea comercială insuficientă, costurile inițiale mari sau absența finanțării pe piață;

(ha)  potențialul pentru dubla utilizare în contextul mobilității militare;

(i)  coerența cu legislația Uniunii și cu planurile energetice și climatice naționale, inclusiv cu principiul „eficiența energetică pe primul loc”.

(2)  Evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire trebuie să țină seama, acolo unde este cazul, de rezistența la impactul negativ al schimbărilor climatice prin intermediul unei evaluări a vulnerabilității climatului și a riscurilor care să includă măsuri de adaptare relevante.

(3)  Evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire trebuie să asigure faptul că, acolo unde este cazul, astfel cum se specifică în programele de lucru acțiunile sprijinite în cadrul programului care includ tehnologie de poziționare, navigație și sincronizare (PNT) sunt compatibile din punct de vedere tehnic cu EGNOS/Galileo și Copernicus.

(4)  În sectorul transporturilor, evaluarea propunerilor în funcție de criteriile de atribuire menționate la alineatul (1) asigură, după caz, că acțiunile propuse sunt în concordanță cu planurile de lucru pentru coridor și actele de punere în aplicare în conformitate cu articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 și ia în considerare avizul consultativ al coordonatorului european responsabil în temeiul articolului 45 alineatul (8). Evaluarea mai verifică, de asemenea, dacă executarea acțiunilor finanțate de MIE riscă sau nu să întrerupă fluxul de mărfuri și de pasageri pe tronsonul vizat de proiect și dacă aceste riscuri au fost sau nu atenuate.

(5)  În ceea ce privește acțiunile legate de proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, criteriile de atribuire definite în programele de lucru și cererile de propuneri trebuie să țină seama de condițiile stabilite la articolul 7 alineatul (4).

(6)  În ceea ce privește acțiunile legate de proiectele de interes comun legate de infrastructura de conectivitate digitală, criteriile de atribuire definite în programele de lucru și cererile de propuneri trebuie să țină seama de condițiile stabilite la articolul 8 alineatul (3).

Articolul 14

Ratele de cofinanțare

(1)  Pentru studii, cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total. Pentru studiile finanțate cu sumele transferate din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare sunt cele aplicabile Fondului de coeziune menționate la alineatul (2) litera (b).

(2)  Pentru lucrările în sectorul transporturilor, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:

(a)  pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (i), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu depășește 30 % din costul eligibil total. Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 50 % pentru acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere în condițiile specificate la litera (c) de la prezentul alineat, pentru acțiunile de sprijinire a sistemelor de aplicații telematice, pentru acțiunile de sprijinire a căilor navigabile interioare, pentru interoperabilitatea feroviară, pentru acțiunile de sprijinire a noilor tehnologii și a inovării, pentru acțiunile care sprijină îmbunătățirea siguranței infrastructurii și pentru acțiunile de adaptare a infrastructurii de transport în scopul efectuării controalelor la frontierele externe ale Uniunii, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii. Pentru acțiunile situate în regiunile ultraperiferice ratele de cofinanțare sunt fixate la maximum 70%;

(aa)  pentru lucrările referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), valoarea asistenței financiare din partea Uniunii nu depășește 50 % din costul eligibil total. Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la cel mult 85 % în cazul în care resursele necesare sunt transferate programului în temeiul articolului 4 alineatul (9);

(b)  în ceea ce privește sumele transferate din Fondul de coeziune, ratele maxime de cofinanțare sunt cele aplicabile Fondului de coeziune menționate în Regulamentul (UE) XXX [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Aceste rate de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 85 % pentru acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere în condițiile specificate la litera (c) de la prezentul alineat și pentru acțiunile referitoare la legăturile lipsă;

(c)  în ceea ce privește acțiunile referitoare la legăturile transfrontaliere, ratele maxime de cofinanțare, astfel cum se prevede la literele (a) și (b), se pot aplica numai pentru acțiuni care demonstrează un grad înalt de integrare în planificarea și punerea în aplicare a acțiunii în sensul criteriului de atribuire menționat la articolul 13 alineatul (1) litera (c), de exemplu prin stabilirea unei companii unice dedicate proiectului, a unei structuri de guvernanță comune, a unui cadru juridic bilateral sau a unui act de punere în aplicare în temeiul articolului 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013; în plus, rata de cofinanțare aplicabilă proiectelor realizate de structuri de gestiune integrate, inclusiv de societăți mixte, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) litera (a), poate fi majorată cu 5%.

(3)  Pentru lucrările în sectorul energetic, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare:

(a)  pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (b), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu trebuie să depășească 50 % din costul eligibil total, iar pentru lucrările din regiunile ultraperiferice ratele de cofinanțare sunt de maximum 70%;

(b)  ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 75 % pentru acțiunile care contribuie la dezvoltarea de proiecte de interes comun care, pe baza dovezilor menționate la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 347/2013, oferă un grad înalt de siguranță a aprovizionării la nivel regional sau la nivelul Uniunii sau consolidează solidaritatea Uniunii sau cuprind soluții extrem de inovatoare.

(4)  Pentru lucrările în sectorul digital, se aplică următoarele rate maxime de cofinanțare: pentru lucrări referitoare la obiectivele specifice menționate la articolul 3 alineatul (2) litera (c), cuantumul asistenței financiare din partea Uniunii nu trebuie să depășească 30 % din costul eligibil total. Pentru lucrările din regiunile ultraperiferice, ratele de cofinanțare sunt fixate la maximum 70%. Ratele de cofinanțare pot fi majorate până la maximum 50 % pentru acțiunile cu o puternică dimensiune transfrontalieră, cum ar fi o acoperire neîntreruptă cu sisteme 5G de-a lungul rutelor de transport principale sau realizarea de rețele de bază între statele membre și între Uniune și țările terțe, și până la 75 % din costurile eligibile totale pentru acțiuni de punere în aplicare a conectivității în gigabiți pentru toți factorii socio-economici. Atunci când sunt puse în aplicare prin granturi de valoare redusă, acțiunile în domeniul furnizării unei conectivități locale fără fir în comunitățile locale pot fi finanțate prin asistență financiară din partea Uniunii care să acopere până la 100 % din costurile eligibile, fără a se aduce atingere principiului cofinanțării.

(5)  Rata maximă de cofinanțare aplicabilă acțiunilor menționate la articolul 10 alineatul (1) trebuie să fie cea mai ridicată rată maximă de cofinanțare aplicabilă sectoarelor în cauză. Mai mult decât atât, rata de cofinanțare aplicabilă acestor acțiuni poate fi majorată cu 10%.

Articolul 15

Costurile eligibile

Se aplică următoarele criterii de eligibilitate a costurilor, pe lângă criteriile stabilite la articolul [186] din Regulamentul financiar:

(a)  numai cheltuielile contractate într-un stat membru pot fi eligibile, cu excepția cazurilor în care un proiect de interes comun sau un proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile implică teritoriul uneia sau mai multor țări terțe, astfel cum se menționează la articolul 5 sau articolul 11 alineatul (4) din prezentul regulament sau apele internaționale și a cazurilor în care acțiunea este indispensabilă pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului în cauză;

(b)   costul echipamentelor, instalațiilor și al infrastructurii care este considerat de către beneficiar drept cheltuieli de capital poate fi eligibil în totalitate;

(c)  cheltuielile aferente cumpărării de teren nu reprezintă costuri eligibile, cu excepția fondurilor transferate din Fondul de coeziune în sectorul transporturilor în conformitate cu articolul 58 din Regulamentul (UE) nr. XXX de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, și de instituire a unor norme financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil și migrație, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize;

(d)  costurile eligibile nu includ taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Articolul 16

Combinarea granturilor cu alte surse de finanțare

(1)  Granturile pot fi folosite pentru combinarea cu finanțare din partea Băncii Europene de Investiții sau a băncilor naționale de promovare economică sau a altor instituții financiare publice și de dezvoltare, precum și a instituțiilor financiare din sectorul privat și investitorilor din sectorul privat, inclusiv prin intermediul parteneriatelor public-privat.

(2)  Utilizarea granturilor menționate la alineatul (1) poate fi pusă în aplicare prin cereri de propuneri specifice.

Articolul 17

Reducerea sau încetarea granturilor

(1)  Pe lângă motivele prevăzute la [articolul 131 alineatul (4)] din Regulamentul financiar, valoarea grantului poate fi redusă, cu excepția cazurilor justificate corespunzător, pe baza următoarelor motive:

(a)  acțiunea nu a început în termen de un an, în cazul studiilor, sau de doi ani, în cazul lucrărilor, de la data de începere indicată în acordul de grant;

(b)  în urma unei analize a progreselor înregistrate în desfășurarea acțiunii, se stabilește că punerea în aplicare a acțiunii a suferit întârzieri majore, astfel că obiectivele sale sunt în pericol de a nu fi realizate.

(2)  Acordul de grant poate fi modificat sau poate înceta pe baza motivelor menționate la alineatul (1).

(3)  Înainte de luarea unei decizii cu privire la reducerea sau încetarea unui grant, cazul este examinat într-un mod global, iar beneficiarilor în cauză li se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile într-un termen rezonabil.

(3a)  Creditele de angajament disponibile în urma aplicării alineatului (1) sau a alineatului (2) se distribuie altor programe de lucru propuse în pachetul financiar corespunzător, după cum se precizează la articolul 4 alineatul (2).

Articolul 18

Finanțarea cumulativă, complementară și combinată

(1)  O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea oricărui alt program al Uniunii, inclusiv fonduri din cadrul gestiunii partajate, cu condiția ca contribuțiile să nu acopere aceleași costuri. Punerea în aplicare respectă normele prevăzute la articolul 62 din Regulamentul financiar. Finanțarea cumulată nu trebuie să depășească costurile eligibile totale ale acțiunii, iar sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat în mod proporțional în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

(2)  Acțiunile care respectă următoarele condiții cumulative▌:

(a)  au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri în cadrul programului;

(b)  îndeplinesc cerințele minime de calitate din această cerere de propuneri;

(c)  nu pot fi finanțate în temeiul acestei cereri de propuneri, din cauza constrângerilor bugetare

pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională sau din Fondul de coeziune în conformitate cu [articolul 67 alineatul (5)] din Regulamentul (UE) nr. XXX [Regulamentul privind dispozițiile comune], fără o altă evaluare suplimentară și cu condiția ca aceste acțiuni să fie compatibile cu obiectivele programului în cauză. Se aplică normele aplicabile fondului de la care provine sprijinul.

CAPITOLUL IV

PROGRAMARE, MONITORIZARE, EVALUARE ȘI CONTROL

Articolul 19

Programe de lucru

(1)  Programul va fi pus în aplicare prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar. ▌

(1a)  În vederea asigurării transparenței și a previzibilității și pentru a îmbunătăți calitatea proiectelor, Comisia adoptă, până la 31 decembrie 2020, primele programe de lucru multianuale care conțin calendarul cererilor de propuneri pentru primii trei ani de desfășurare a programului, obiectele și bugetul orientativ al acestora, precum și un cadru de perspectivă care vizează întreaga perioadă de programare.

(2)  Programele de lucru sunt adoptate de Comisie prin intermediul unui act de punere în aplicare. Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 22 din prezentul regulament.

(3)  În sectorul energetic, se acordă o atenție deosebită proiectelor de interes comun și acțiunilor conexe care vizează să integreze și mai mult piața internă a energiei, să pună capăt izolării energetice și să elimine blocajele ce afectează interconectările rețelelor de energie electrică, punând accentul pe proiectele care contribuie la realizarea obiectivului de interconectare de cel puțin 10 % până în 2020 și de 15 % până în 2030 și pe proiectele care contribuie la sincronizarea sistemelor de electricitate cu rețelele din UE.

(3a)  În conformitate cu articolul 200 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, ordonatorul de credite responsabil poate să organizeze, dacă este cazul, procedura de selecție în două etape, după cum urmează:

(a)  solicitanții depun un dosar simplificat care conține informații relativ succinte, astfel încât proiectele să poată fi preselectate pe baza unui set redus de criterii;

(b)  solicitanții preselectați în prima etapă depun un dosar complet după închiderea primei etape.

Articolul 19a

Acordarea asistenței financiare din partea Uniunii

(1)  În urma fiecărei cereri de propuneri organizate pe baza unui program de lucru menționat la articolul 19, Comisia, hotărând prin intermediul unui act de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 22, decide cu privire la valoarea asistenței financiare care urmează să fie acordată proiectelor sau părților de proiecte selectate. Comisia precizează condițiile și metodele pentru implementarea acestora.

(2)  În cursul executării acordurilor de grant, beneficiarii și statele membre în cauză sunt informați de către Comisie cu privire la modificările aduse valorii granturilor și la sumele finale plătite.

(3)  Beneficiarii prezintă rapoartele prevăzute în acordurile de grant respective, fără aprobarea prealabilă a statelor membre. Comisia le asigură statelor membre accesul la rapoartele referitoare la acțiunile desfășurate pe teritoriul lor.

Articolul 20

Monitorizarea și raportarea

(1)  În partea I din anexă sunt enumerați indicatori pentru raportările privind progresele înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

(2)  Pentru a asigura evaluarea eficientă a evoluției programului în ceea ce privește realizarea obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 24, pentru a modifica partea I din anexă în vederea revizuirii sau completării indicatorilor, acolo unde se consideră necesar și în vederea completării prezentului regulament cu dispoziții privind crearea unui cadru de monitorizare și de evaluare.

(3)  Sistemul de rapoarte cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt adecvate pentru efectuarea unei analize aprofundate a progreselor realizate, inclusiv pentru urmărirea schimbărilor climatice, sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp. În acest scop, beneficiarilor de fonduri ale Uniunii și (dacă este cazul) statelor membre li se vor impune cerințe de raportare proporționale.

(3a)  Comisia îmbunătățește site-ul web special unde se publică în timp real harta proiectelor în curs de implementare, însoțită de date relevante (studiile de impact, valoarea, beneficiarul, entitatea responsabilă cu implementarea, stadiul de execuție) și prezintă rapoarte intermediare o dată la doi ani. În aceste rapoarte intermediare se menționează punerea în aplicare a programului, în conformitate cu obiectivele sale generale și sectoriale, după se prevede la articolul 3, clarificând dacă diferitele sectoare evoluează conform planului, dacă angajamentul bugetar total este în concordanță cu suma totală alocată, dacă proiectele aflate în derulare au atins un stadiu suficient de finalizare și dacă sunt încă fezabile și merită a fi executate.

Articolul 21

Evaluarea

(1)  Evaluările se efectuează în timp util pentru a putea contribui la procesul de luare a deciziilor.

(2)  Evaluarea interimară a programului se realizează imediat ce sunt disponibile suficiente informații cu privire la implementarea acestuia, dar nu mai târziu de patru ani de la începerea implementării programului.

(3)  La finalul implementării programului, dar nu mai târziu de patru ani de la sfârșitul perioadei indicate la articolul 1, Comisia efectuează o evaluare finală a programului.

(4)  Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Articolul 22

Procedura comitetului

(1)  Comisia este asistată de Comitetul de coordonare al MIE, care se poate reuni în diferite formațiuni în funcție de subiectul vizat. Respectivul comitet este un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(2)  Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 23

Acte delegate

(1)   Comisia dispune de competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament pentru:

(a)  a institui un cadru de monitorizare și de evaluare bazat pe indicatorii prevăzuți în partea I din anexă;

(d)   a completa partea IV din anexă cu privire la identificarea proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile; a elabora și actualiza lista proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile.

(2)  Sub rezerva articolului 172 al doilea paragraf din TFUE, Comisia dispune de competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament pentru:

(a)  a modifica partea III din anexă în ceea ce privește definirea coridoarelor rețelei centrale de transport și a tronsoanelor identificate în prealabil din rețeaua globală;

(b)  a modifica partea V din anexă în ceea ce privește identificarea proiectelor de interes comun privind conectivitatea digitală.

Articolul 24

Exercitarea competențelor delegate

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 23 i se conferă Comisiei până la 31 decembrie 2028.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 23 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectiva. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Înainte de a adopta un act delegat, Comisia îi consultă pe experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016.

(5)  După ce adoptă un act delegat, Comisia notifică acest lucru simultan Parlamentului European și Consiliului.

(6)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 23 intră în vigoare numai dacă nici Parlamentul European, nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau dacă, înainte de expirarea termenului menționat, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 25

Informare, comunicare și publicitate

(1)  Beneficiarii fondurilor Uniunii recunosc originea și asigură vizibilitatea finanțării Uniunii (în special în cazul promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora), oferind informații coerente, concrete și proporționale adresate unor categorii de public diverse, printre care mass-media și publicul larg.

(2)  Comisia implementează acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile și rezultatele sale. Resursele financiare alocate programului contribuie, de asemenea, la comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea sunt legate de obiectivele prevăzute la articolul 3.

(2a)  Se asigură transparența și consultarea publicului în conformitate cu legislația aplicabilă de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

Articolul 26

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

În cazul în care o țară terță participă la program prin intermediul unei decizii în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță trebuie să acorde drepturile necesare și accesul necesar pentru ca ordonatorul de credite competent, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi Europene să își exercite în mod amplu competențele respective. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

Articolul 27

Abrogare și dispoziții tranzitorii

(1)  Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 și Regulamentul (UE) nr. 283/2014 se abrogă.

(2)  Fără a aduce atingere alineatului (1), prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea acțiunilor vizate înainte de încheierea lor, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013, care continuă să se aplice acțiunilor vizate până la încheierea lor.

Comisia evaluează eficacitatea și coerența politică a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 și prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport ce conține concluziile acestei evaluări până la 31 decembrie 2020. În evaluarea menționată, Comisia analizează, printre altele, obiectivele Uniunii pentru 2030 privind energia și clima, angajamentul pe termen lung al UE privind decarbonizarea și principiul „eficiența energetică mai întâi de toate”. Evaluarea poate fi însoțită, dacă este cazul, de o propunere legislativă de modificare a regulamentului respectiv.

(3)  Pachetul financiar pentru program poate include, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția de la măsurile adoptate în cadrul programului anterior la programul actual, Mecanismul pentru Interconectarea Europei în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1316/2013.

(4)  Dacă este necesar, pot fi introduse în buget credite pentru perioada de după 2027, pentru a acoperi cheltuielile prevăzute la articolul 4 alineatul (5) din prezentul regulament, necesare pentru a permite gestionarea acțiunilor nefinalizate până la 31 decembrie 2027.

Articolul 28

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

1. ANEXĂ

PARTEA I – INDICATORI

Programul va fi monitorizat îndeaproape pe baza unui set de indicatori care au scopul de a analiza măsura în care au fost îndeplinite obiectivele generale și specifice ale programului și de a reduce la minimum sarcinile și costurile administrative. În acest scop, se vor colecta date cu privire la următorul set de indicatori-cheie.

Sectoare

Obiective specifice

Indicatori

Transporturile

Rețele și infrastructuri eficiente, interconectate și multimodale pentru o mobilitate inteligentă, interoperabilă, durabilă, favorabilă incluziunii, accesibilă, în condiții de siguranță și de securitate

Numărul de legături transfrontaliere și discontinuități abordate cu sprijin din MIE (inclusiv acțiunile legate de nodurile urbane, conexiunile feroviare transfrontaliere regionale, platformele multimodale, porturile maritime, porturile interioare, conexiuni cu aeroporturi și terminalele feroviar-rutiere din rețeaua centrală și globală TEN-T)

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea transporturilor, în special prin implementarea ERTMS, RIS, ITS, VTMIS/serviciilor maritime electronice și SESAR

Numărul de puncte de alimentare cu combustibili alternativi construite sau modernizate cu ajutorul MIE

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la siguranța transportului

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la accesibilitatea transportului pentru persoanele cu mobilitate redusă

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la reducerea zgomotului generat de transportul feroviar de marfă

Adaptarea la infrastructura de transport cu dublă utilizare, civilă și militară

Numărul de componente ale infrastructurii de transport adaptate la cerințele de dublă utilizare, civilă și militară

Energia

Contribuția la interconectarea și integrarea piețelor

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiecte de interconectare a rețelelor statelor membre și de eliminare a constrângerilor interne

Securitatea aprovizionării cu energie

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiectele care asigură robustețea rețelei de gaze

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea rețelelor și transformarea lor în rețele inteligente și la sporirea capacității de stocare a energiei

Dezvoltarea durabilă prin măsuri care să permită decarbonizarea

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la proiecte ce permit pătrunderea sporită a surselor regenerabile de energie în sistemele energetice

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la cooperarea transfrontalieră în domeniul energiei din surse regenerabile

Sectorul digital

Contribuția la instalarea de infrastructuri de conectivitate digitală în întreaga Uniune Europeană

Noi conexiuni în rețele de foarte mare capacitate pentru factorii socioeconomici și conexiuni de foarte bună calitate în comunitățile locale

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care permit conectivitatea 5G de-a lungul rutelor de transport

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care permit conexiuni noi la rețelele de foarte mare capacitate

Numărul de acțiuni sprijinite prin MIE care contribuie la digitalizarea sectorului transportului și a sectorului energetic

PARTEA II: PROCENTE ORIENTATIVE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURILOR

Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (i) sunt repartizate după cum urmează:

60% pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a): „acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate și multimodale”;

40% pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (b): „acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii, în condiții sigure și securizate”.

Resursele bugetare menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) sunt repartizate după cum urmează:

85% pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a): „acțiuni referitoare la rețele eficiente, interconectate și multimodale”;

15% pentru acțiunile menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (b): „acțiuni referitoare la o mobilitate inteligentă, durabilă, favorabilă incluziunii, în condiții sigure și securizate”.

Pentru acțiunile enumerate la articolul 9 alineatul (2) litera (a), 85 % din resursele bugetare ar trebui să fie alocate acțiunilor privind rețeaua centrală și 15 % acțiunilor privind rețeaua globală.

PARTEA III: CORIDOARELE REȚELEI CENTRALE DE TRANSPORT ȘI LEGĂTURILE TRANSFRONTALIERE DIN REȚEAUA GLOBALĂ

1.  Coridoarele rețelei centrale și lista orientativă a legăturilor transfrontaliere și a discontinuităților identificate în prealabil

Coridorul rețelei centrale „Atlantic”

Aliniere

Gijón – León – Valladolid

A Coruña — Vigo — Orense — León —

Zaragoza – Pamplona/Logroño – Bilbao

Tenerife/Gran Canaria – Huelva/Sanlúcar de Barrameda – Sevilla – Córdoba

Algeciras — Bobadilla — Madrid

Sines/Lisboa – Madrid – Valladolid

Lisboa – Aveiro – Leixões/Porto – râul Douro

Shannon Foynes/Dublin/Cork – Le Havre – Rouen – Paris

Aveiro – Valladolid – Vitoria-Gasteiz – Bergara – Bilbao/Bordeaux – Toulouse/Tours – Paris – Le Havre/Metz – Mannheim/Strasbourg

Shannon Foynes/Dublin/Cork – Saint Nazaire – Nantes – Tours – Dijon

Legături transfrontaliere

Evora – Merida

Transport feroviar

Vitoria-Gasteiz — San Sebastián — Bayonne — Bordeaux

Aveiro — Salamanca

Râul Douro (Via Navegável do Douro)

Căi navigabile interioare

Legături lipsă

Linii interoperabile, cu alt ecartament decât UIC, din Peninsula Iberică

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Baltic — Adriatic”

Aliniere

Gdynia – Gdańsk – Katowice/Sławków

Gdańsk – Warszawa – Katowice/Kraków

Katowice – Ostrava – Brno – Wien

Szczecin/Świnoujście — Poznań — Wrocław — Ostrava

Katowice – Bielsko-Biała – Žilina – Bratislava – Wien

Wien – Graz– Villach – Udine – Trieste

Udine – Venezia – Padova – Bologna – Ravenna – Ancona

Graz – Maribor –Ljubljana – Koper/Trieste

Legături

transfrontaliere

Katowice/Opole – Ostrava – Brno

Katowice – Žilina

Bratislava – Wien

Graz — Maribor

Venezia Trieste – Divaca – Ljubljana

Transport feroviar

Katowice – Žilina

Brno – Wien

Transport rutier

Legături lipsă

Gloggnitz — Mürzzuschlag: Tunelul de bază Semmering

Graz — Klagenfurt: Tunelul și linia de cale ferată Koralm

Koper – Divača

Transport feroviar

Coridorul rețelei centrale „Mediteranean”

Aliniere

Algeciras – Bobadilla –Madrid – Zaragoza – Tarragona

Madrid – Valencia – Sagunto – Teruel – Zaragoza

Sevilla — Bobadilla — Murcia

Cartagena – Murcia – Valencia – Tarragona/Palma de Mallorca – Barcelona

Tarragona – Barcelona – Perpignan – Narbonne - Toulouse/Marseille – Genova/Lyon – La Spezia/Torino – Novara – Milano – Bologna/Verona – Padova – Venezia – Ravenna/Trieste/Koper – Ljubljana – Budapest

Ljubljana/Rijeka – Zagreb – Budapest – frontiera UA

Legături transfrontaliere

Barcelona – Perpignan

Transport feroviar

Lyon — Torino: tunelul de bază și căile de acces

Nice – Ventimiglia

Venezia Trieste – Divača – Ljubljana

Ljubljana – Zagreb

Zagreb – Budapest

Budapest – Miskolc – frontiera UA

Lendava – Letenye

Transport rutier

Vásárosnamény – frontiera UA

Legături lipsă

Almería – Murcia

Transport feroviar

Linii interoperabile, cu alt ecartament decât UIC, din Peninsula Iberică

Perpignan – Montpellier

Koper – Divača

Rijeka – Zagreb

Milano – Cremona – Mantova – Porto Levante/Venezia – Ravenna/Trieste

Căi navigabile interioare

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Marea Baltică”

Aliniere

Luleå – Helsinki – Tallinn – Riga

Ventspils — Riga

Riga – Kaunas

Klaipeda — Kaunas — Vilnius

Kaunas – Warszawa

Frontiera BY – Warszawa – Łódź/Poznań – Frankfurt/Oder – Berlin – Hamburg – Kiel

Łódź — Katowice/Wrocław

UA border – Rzeszów Katowice – Wrocław – Falkenberg – Magdeburg

Szczecin/Świnoujście – Berlin – Magdeburg – Braunschweig – Hannover

Hannover – Bremen – Bremerhaven/Wilhelmshaven

Hannover – Osnabrück – Hengelo – Almelo – Deventer – Utrecht

Utrecht — Amsterdam

Utrecht – Rotterdam – Antwerpen

Hannover/Osnabrück – Köln – Antwerpen

Legături transfrontaliere

Tallinn – Rīga – Kaunas – Warszawa: Axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă

Transport feroviar

Świnoujście/Szczecin – Berlin

Feroviar/Căi navigabile interioare

Coridorul EE-LV-LT-PL Via Baltica

Transport rutier

Legături lipsă

Kaunas – Vilnius: o parte din axa Rail Baltic cu ecartament UIC, linie nouă integral interoperabilă

Transport feroviar

Varșovia/Idzikowice — Poznań/Wrocław, inclusiv conexiuni cu platforma de transport centrală prevăzută

Kiel Kanal

Căi navigabile interioare

Berlin – Magdeburg – Hanovra; Mittellandkanal; canalele vestice din Germania

Rhine, Waal

Noordzeekanaal, IJssel, Twentekanaal

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Mediterana”

Aliniere

Frontiera cu regatul Unit – Dublin – Shannon Foynes/Cork

Shannon Foynes/Dublin/Cork – Le Havre/Calais/

Dunkerque/Zeebrugge/Terneuzen/Gent/

Antwerpen/Rotterdam/Amsterdam

Frontiera cu Regatul Unit – Lille – Brussel/Bruxelles

Amsterdam – Rotterdam – Anvers – Brussel/Bruxelles – Luxemburg

Luxembourg – Metz – Dijon – Macon – Lyon – Marseille

Luxembourg – Metz – Strasbourg – Basel

Antwerpen/Zeebrugge – Gent – Calais/Dunkerque/Lille – Paris– Rouen – Le Havre

Legături transfrontaliere

Brussel/Bruxelles – Luxembourg – Strasbourg

Transport feroviar

Terneuzen – Gent

Căi navigabile interioare

Sena – rețeaua Escaut și bazinele hidrografice aferente Sena, Escaut și Meuse

coridorul Rhine-Scheldt

Legături lipsă

Albertkanaal/Canal Albert și Canal Bocholt-Herentals

Căi navigabile interioare

Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean”

Aliniere

Hamburg – Berlin

Rostock – Berlin – Dresden

Bremerhaven/Wilhelmshaven – Magdeburg – Dresden

Dresden – Ústí nad Labem – Melnik/Praha – Lysá nad Labem/Poříčany – Kolin

Kolín – Pardubice – Brno – Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Timişoara – Craiova – Calafat – Vidin – Sofia

Sofia – frontiera cu RS/frontiera cu Macedonia de Nord

Sofia – Plovdiv – Burgas/Frontiera cu TR

▌Frontiera cu TR – Alexandropouli – Kavala – Thessaloniki – Ioannina – Kakavia/Igoumenitsa

Frontiera cu Macedonia de Nord – Thessaloniki

Sofia – Thessaloniki – Athina – Piraeus/Ikonio – Heraklion – Lemesos (Vasiliko) – Lefkosia/Larnaka

Athena – Patras/Igoumenitsa

Legături transfrontaliere

Dresden – Praha/Kolín

Transport feroviar

Wien/Bratislava – Budapest

Békéscsaba – Arad Timişoara

Craiova Calafat – Vidin – Sofia – Thessaloniki

Sofia – frontiera cu RS/frontiera cu Macedonia de Nord

Frontiera TR — Alexandropouli

Frontiera cu Macedonia de Nord – Thessaloniki

Ioannina – Kakavia (frontiera AL)

Transport rutier

Drobeta Turnu Severin/Craiova – Vidin – Montana

Sofia – frontiera cu RS

Hamburg – Dresden – Praha – Pardubice

Căi navigabile interioare

 

Coridorul rețelei centrale „Rin — Alpin”

Aliniere

Genova – Milano – Lugano – Basel

Genova – Novara – Brig – Bern – Basel – Karlsruhe – Mannheim – Mainz – Koblenz – Köln

Köln – Düsseldorf – Duisburg – Nijmegen/Arnhem – Utrecht – Amsterdam

Nijmegen – Rotterdam – Vlissingen

Köln – Liège – Bruxelles/Brussel – Gent

Liège – Antwerpen – Gent – Zeebrugge

Legături transfrontaliere

Zevenaar – Emmerich – Oberhausen

Transport feroviar

Karlsruhe – Basel

Milano/Novara – frontiera CH

Basel – Antwerpen/Rotterdam – Amsterdam

Căi navigabile interioare

Legături lipsă

Genova – Tortona/Novi Ligure

Transport feroviar

 

Zeebrugge – Gent

 

Coridorul rețelei centrale „Rin – Dunăre”

Aliniere

Strasbourg – Stuttgart – München – Wels/Linz

Strasbourg – Mannheim – Frankfurt – Würzburg – Nürnberg – Regensburg – Passau – Wels/Linz

München/Nürnberg – Praha – Ostrava/Přerov – Žilina – Košice – frontiera UA

Wels/Linz – Wien – Bratislava – Budapest – Vukovar

Wien/Bratislava – Budapest – Arad – Moravita/Brašov/Craiova – Bucurešti – Giurgiu/Constanta – Sulina

Legături transfrontaliere

München – Praha

Transport feroviar

Nürnberg — Plzen

München – Mühldorf – Freilassing - Salzburg

Strasbourg – Kehl Appenweier

Hranice — Žilina

Košice – Frontiera UA

Wien – Bratislava/Budapest

Bratislava – Budapest

Békéscsaba – Arad Timişoara – frontiera cu RS

București – Giurgiu - Ruse

Dunăre (Kehlheim – Constanța/Midia/Sulina) și bazinele hidrografice aferente Váh, Sava și Tisa

Căi navigabile interioare

Zlín – Žilina

Transport rutier

 

Timișoara – frontiera cu RS

Transport rutier

Legături lipsă

Stuttgart – Ulm

Transport feroviar

Salzburg — Linz

Craiova București

Arad – Sighişoara – Brașov - Predeal

Coridorul rețelei centrale „Scandinav – Mediterana”

Aliniere

Frontiera RU – Hamina/Kotka – Helsinki – Turku/Naantali – Stockholm – Örebro (Hallsberg)/Linköping –Malmö

Narvik/Oulu – Luleå – Umeå – Stockholm/Örebro(Hallsberg)

Oslo – Goteburg – Malmö – Trelleborg

Malmö – København – Fredericia – Aarhus – Aalborg - Hirtshals/Frederikshavn

København – Kolding/Lübeck – Hamburg – Hannover

Bremerhaven – Bremen – Hannover – Nürnberg

Rostock – Berlin – Halle/Leipzig – Erfurt München

Nürnberg – München – Innsbruck – Verona – Bologna – Ancona/Firenze

Livorno/La Spezia – Firenze – Roma – Napoli – Bari – Taranto – Valletta/Marsaxlokk

Cagliari – Napoli – Gioia Tauro – Palermo/Augusta – Valletta/Marsaxlokk

Legături transfrontaliere

Frontiera RU – Helsinki

Transport feroviar

København – Hamburg: Căile de acces ale legăturii fixe centura Femern

München – Wörgl – Innsbruck – Fortezza – Bolzano – Trento – Verona: Tunelul de bază Brenner și căile de acces ale acestuia

Göteborg – Oslo

København – Hamburg: Legătura fixă centura Femern

Feroviar/rutier

2.   Lista orientativă a legăturilor transfrontaliere identificate în prealabil din rețeaua globală

Secțiunile transfrontaliere ale rețelei globale menționate la articolul 9 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) din prezentul regulament cuprind în special următoarele secțiuni:

Dublin/Letterkenny – frontiera cu Regatul Unit

Transport rutier

Pau — Huesca

Transport feroviar

Lyon — frontiera CH

Transport feroviar

Athus – Mont-Saint-Martin

Transport feroviar

Breda – Venlo – Viersen – Duisburg

Transport feroviar

Antwerpen — Duisburg

Transport feroviar

Mons - Valenciennes

Transport feroviar

Gent — Terneuzen

Transport feroviar

Heerlen — Aachen

Transport feroviar

Groningen — Bremen

Transport feroviar

Stuttgart — frontiera CH

Transport feroviar

Gallarate/Sesto Calende – frontiera CH

Transport feroviar

Berlin — Rzepin/Horka — Wrocław

Transport feroviar

Praga — Linz

Transport feroviar

Villach — Ljubljana

Transport feroviar

Pivka — Rijeka

Transport feroviar

Plzeň — České Budějovice — Viena

Transport feroviar

Viena — Györ

Transport feroviar

Graz – Celldömölk Győr

Transport feroviar

Neumarkt-Kalham – Mühldorf

Transport feroviar

Coridorul Amber PL-SK-HU

Transport feroviar

Coridorul Via Carpathia frontiera BY/UA-PL-SK-HU-RO

Transport rutier

Focșani – frontiera MD

Transport rutier

Budapest — Osijek — Svilaj (frontiera BiH)

Transport rutier

Faro — Huelva

Transport feroviar

Porto – Vigo

Transport feroviar

Giurgiu – Varna

Transport feroviar

Svilengrad – Pithio

Transport feroviar

3.  Componentele rețelei globale situate în statele membre care nu au o frontieră terestră cu un alt stat membru.

PARTEA IV: IDENTIFICAREA UNOR PROIECTE TRANSFRONTALIERE ÎN DOMENIUL ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE

1.  Obiectivul proiectelor transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile

Proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile promovează cooperarea transfrontalieră între statele membre în domeniul planificării, dezvoltării și exploatării eficace din punctul de vedere al costurilor a surselor regenerabile de energie și facilitează integrarea acestora prin intermediul instalațiilor de stocare a energiei și pentru a contribui la realizarea strategiei de decarbonizare pe termen lung a Uniunii.

2.  Criterii generale

Pentru a fi considerat drept proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, un proiect trebuie să îndeplinească următoarele criterii generale:

(a)  trebuie să fie inclus în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între cel puțin două state membre și/sau între cel puțin un stat membru și o țară terță sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001;

(b)  trebuie să ofere economii de costuri în utilizarea surselor regenerabile de energie și/sau beneficii pentru integrarea sistemelor, siguranța aprovizionării sau inovare în comparație cu un proiect similar sau cu un proiect din domeniul energiei din surse regenerabile implementat de către unul dintre statele membre participante;

(c)  potențialele beneficii generale de cooperare depășesc costurile, inclusiv pe termen lung, conform evaluării pe baza analizei costuri-beneficii menționate la punctul 3 și aplică metodologia menționată la articolul [7].

3.  Analiza cost-beneficiu

(a)  costurile de producere a energiei electrice;

(b)  costurile de integrare a sistemelor;

(c)  cheltuieli de sprijin;

(d)  emisiile de gaze cu efect de seră;

(e)  securitatea aprovizionării;

(f)  poluarea atmosferică și alte tipuri de poluare locală, precum efectele produse asupra naturii locale și a mediului;

(g)  inovarea.

4.  Procesul

(1)   Inițiatorii unui proiect, inclusiv statele membre, potențial eligibil pentru a fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile, în cadrul unui acord de cooperare sau al oricărui alt tip de acord între cel puțin două state membre și/sau între cel puțin un stat membru și o țară terță sau mai multe țări terțe, astfel cum se prevede la articolele 8, 9, 11 și 13 din Directiva (UE) 2018/2001 și care doresc să obțină statutul de proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, trebuie să-i prezinte Comisiei o cerere pentru a fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile. Cererea trebuie să cuprindă informații relevante pentru a-i permite Comisiei să evalueze proiectul în raport cu criteriile stabilite la punctele 2 și 3, în conformitate cu metodologiile menționate la articolul 7.

Comisia se asigură că inițiatorii au posibilitatea de a solicita statutul de proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile cel puțin o dată pe an.

(2)  Comisia instituie și prezidează un grup pentru proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, alcătuit din câte un reprezentant din partea fiecărui stat membru și un reprezentant din partea Comisiei. Grupul își adoptă propriul regulament de procedură.

(3)  Cel puțin o dată pe an, Comisia organizează procesul de selecție a proiectelor transfrontaliere, iar în urma evaluării îi prezintă grupului menționat la alineatul (3) o listă a proiectelor eligibile în domeniul energiei din surse regenerabile care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 7 și la alineatul (5).

(4)  Grupul menționat la alineatul (3) primește informații pertinente, cu excepția cazului în care acestea sunt sensibile din punct de vedere comercial, cu privire la proiectele eligibile incluse în lista prezentată de către Comisie, în ceea ce privește următoarele criterii:

–  o confirmare a respectării criteriilor de eligibilitate și de selecție pentru toate proiectele;

–  informații privind mecanismul de cooperare în care se încadrează un proiect și informații referitoare la măsura în care un proiect se bucură de sprijinul unuia sau mai multor state membre;

–  descrierea obiectivului proiectului, inclusiv capacitatea estimată (în kW) și, dacă este disponibilă, producția de energie din surse regenerabile (în kW pe an), precum și costurile totale ale proiectului și costurile eligibile prezentate, în euro;

–  informații privind valoarea adăugată la nivelul UE preconizată, în conformitate cu punctul 2 litera (b) din prezenta anexă și privind costurile și beneficiile preconizate și valoarea adăugată la nivelul UE preconizată, în conformitate cu punctul 2 litera (c) din prezenta anexă.

(5)  Dacă este cazul, grupul poate invita la reuniunile sale inițiatorii proiectelor eligibile, țările terțe care participă la proiecte eligibile și eventuale alte părți interesate vizate.

(6)  Pe baza rezultatelor evaluării, grupul convine asupra unei liste prealabile de proiecte care urmează să devină proiecte transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, care se adoptă în conformitate cu punctul 8.

(7)   Comisia adoptă, prin act delegat, lista finală a proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile, pe baza unei liste prealabile menționate la alineatul (7) și ținând seama de alineatul (10), și publică pe site-ul său de internet lista proiectelor transfrontaliere selectate în domeniul energiei din surse regenerabile. Lista va fi revizuită în funcție de necesități, cel puțin din doi în doi ani.

(8)  Grupul monitorizează punerea în practică a proiectelor de pe lista finală și vine cu recomandări privind modalitățile de evitare a eventualelor întârzieri în punerea lor în practică. Pentru aceasta, inițiatorii proiectelor selectate pun la dispoziție informații cu privire la punerea în practică a proiectelor acestora.

(9)  Atunci când selectează proiectele transfrontaliere în domeniul energiei din surse regenerabile, Comisia vizează asigurarea unui ▌echilibru geografic adecvat în identificarea proiectelor respective. Se pot folosi grupări regionale pentru identificarea proiectelor.

(10)   Un proiect nu poate fi selectat ca proiect transfrontalier în domeniul energiei din surse regenerabile sau poate să i se retragă acest statut dacă evaluarea sa s-a bazat pe informații incorecte care au reprezentat un factor decisiv în procesul de evaluare, sau dacă proiectul nu respectă dreptul Uniunii.

PARTEA V — PROIECTE DE INTERES COMUN PRIVIND INFRASTRUCTURA DE CONECTIVITATE DIGITALĂ

1.  Conectivitate în gigabiți, inclusiv 5G și alte forme de conectivitate de ultimă oră, pentru toți factorii socioeconomici

Acțiunile sunt considerate prioritare ținând seama de funcția factorilor socioeconomici, relevanța aplicațiilor și serviciilor digitale care oferă conectivitatea de bază și beneficiile socioeconomice potențiale pentru cetățeni, mediul de afaceri și comunitățile locale, inclusiv acoperirea suplimentară generată, printre care cea a gospodăriilor casnice. Bugetul disponibil se alocă între statele membre într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic.

Se acordă prioritate acțiunilor care contribuie la conectivitate în gigabiți, inclusiv 5G și alte forme de conectivitate de ultimă oră, pentru:

–  ▌spitale și centre medicale, în conformitate cu eforturile de a digitaliza sistemul de asistență medicală, cu scopul de a spori bunăstarea cetățenilor UE și de a schimba modul în care le sunt asigurate pacienților serviciile medicale și de îngrijire(34);

–  centrele de învățământ și de cercetare, în contextul eforturilor de a facilita utilizarea, printre altele, a calculului de mare viteză, a aplicațiilor de tip cloud și a sistemului de tip big data, de a elimina decalajele digitale și de a inova în sistemele de învățământ, de a îmbunătăți rezultatele învățării, de a spori echitatea și a mări eficiența(35);

–  o acoperire 5G neîntreruptă în bandă largă fără fir în toate centrele urbane până în 2025.

2.  Conectivitatea fără fir în comunitățile locale

Acțiunile care urmăresc asigurarea conectivității locale fără fir gratuite și în condiții nediscriminatorii în spațiile vieții publice locale, inclusiv spațiile în aer liber accesibile publicului larg care joacă un rol important în viața publică a comunităților locale, trebuie să îndeplinească următoarele condiții pentru a fi beneficia de asistență financiară:

–  sunt implementate de un organism din sectorul public menționat la alineatul de mai jos care are capacitatea de a planifica și supraveghea instalarea, precum și de a asigura finanțarea cheltuielilor de funcționare pentru o perioadă de cel puțin trei ani, a punctelor de acces locale fără fir, în interior sau în exterior, în spațiile publice;

–  se bazează pe rețele digitale de foarte mare capacitate, care permit asigurarea unei experiențe internet de foarte înaltă calitate utilizatorilor, care:

–  este gratuită și fără condiții discriminatorii, ușor accesibilă, securizată, și utilizează cele mai recente și cele mai bune echipamente disponibile, care pot asigura conectivitate de mare viteză utilizatorilor lor; precum și

–  sprijină accesul generalizat și nediscriminatoriu la serviciile digitale inovatoare;

–  utilizează identitatea vizuală comună care urmează să fie asigurată de Comisie, precum și instrumentele online multilingve aferente;

–  pentru a se realiza sinergii, a se mări capacitatea și a se îmbunătăți experiența utilizatorilor, aceste acțiuni facilitează instalarea unor puncte de acces fără fir pentru suprafețe mici, adaptate la tehnologia 5G, potrivit definiției din Directiva UE/2018/1972;

–  se angajează să achiziționeze echipamentele necesare și/sau serviciile de instalare aferente, în conformitate cu dreptul aplicabil pentru a se asigura că proiectele nu denaturează în mod nejustificat concurența.

Asistența financiară se pune la dispoziția organismelor din sectorul public definite la articolul 3 punctul 1 din Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului(36), care se angajează să furnizeze, conform dreptului intern, conectivitate locală fără fir gratuită și fără condiții discriminatorii prin instalarea unor puncte de acces locale fără fir.

Acțiunile finanțate nu trebuie să se suprapună cu ofertele gratuite publice sau private deja existente cu caracteristici similare, inclusiv în ceea ce privește calitatea, în același spațiu public.

Bugetul disponibil se alocă între statele membre într-o manieră echilibrată din punct de vedere geografic.

Acolo unde este cazul, coordonarea și coerența vor fi asigurate prin acțiunile MIE care sprijină accesul factorilor socioeconomici la rețele de foarte mare capacitate capabile să asigure conectivitate în gigabiți, inclusiv 5G și alte tipuri de conectivitate de ultimă oră.

3.  Lista orientativă a coridoarelor 5G și a interconexiunilor transfrontaliere centrale eligibile pentru finanțare

În conformitate cu obiectivele societății gigabiților stabilite de Comisie pentru a se asigura că principalele căi de transport terestre au acoperire 5G neîntreruptă până în 2025(37), acțiunile de punere în aplicare a acoperirii neîntrerupte cu sistemele 5G în temeiul articolului 9 alineatul (4) litera (c) includ, ca un prim pas, acțiuni pe tronsoanele transfrontaliere de experimentare pentru MCA(38), și, într-o a doua etapă, acțiunile privind secțiunile mai ample în vederea implementării pe o scară mai largă a MCA de-a lungul coridoarelor, astfel cum se indică în tabelul de mai jos (listă orientativă). Coridoarele TEN-T sunt utilizate ca bază în acest scop, însă instalarea tehnologiei 5G nu este în mod necesar limitată la acele coridoare(39).

De asemenea, sunt sprijinite acțiunile care sprijină instalarea rețelelor de bază, inclusiv cu cabluri submarine care conectează teritoriile statelor membre între ele și teritoriul Uniunii cu țările terțe sau cele care conectează insulele europene, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) litera (d), pentru a se asigura redundanța necesară pentru astfel de infrastructuri vitale, precum și pentru a spori capacitatea și rezistența rețelelor digitale din UE.

Coridorul rețelei centrale „Atlantic”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Porto – Vigo

Merida – Evora

Paris – Amsterdam – Frankfurt

Aveiro – Salamanca

San Sebastian – Biarritz

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Metz – Paris - Bordeaux – Bilbao – Vigo – Porto – Lisabona

Bilbao – Madrid – Lisabona

Madrid – Merida – Sevilla – Tarifa

Instalarea rețelelor de bază, inclusiv cu cabluri submarine

Insulele Azore/Madeira – Lisabona

Coridorul rețelei centrale „Baltic — Adriatic”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Gdansk – Warsaw – Brno – Vienna – Graz – Ljubljana – Koper/Trieste

Coridorul rețelei centrale „Mediteranean”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Budapest – Zagreb – Ljubljana - Rijeka - Split - Dubrovnik

Ljubljana – Zagreb – Slavonski Brod – Bajakovo (frontiera cu Serbia)

Slavonski Brod – Đakovo – Osijek

Montpellier – Narbonne – Perpignan - Barcelona – Valencia – Malaga – Tarifa cu o prelungire către Narbonne – Toulouse

Instalarea rețelelor de bază, inclusiv cu cabluri submarine

Rețele de cabluri submarine Lisabona – Marsilia – Milano

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului — Marea Baltică”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Warsaw – Kaunas – Vilnius

Kaunas – Klaipėda

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Tallinn – Riga – Kaunas – frontiera LT/PL – Warsaw

frontiera BY/LT – Vilnius – Kaunas – Klaipėda

Via Carpathia:

Klaipėda – Kaunas - Ełk – Białystok – Lublin – Rzeszów – Barwinek – Košice

Coridorul rețelei centrale „Marea Nordului – Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Metz – Merzig – Luxembourg

Rotterdam – Antwerp – Eindhoven

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Amsterdam – Rotterdam – Breda – Lille – Paris

Brussels – Metz – Basel

Mulhouse – Lyon – Marseille

Coridorul rețelei centrale „Orient/Est-mediteraneean”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Sofia – Thessaloniki – Belgrade

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Berlin – Prague – Brno – Bratislava Timișoara – Sofia – frontiera cu TR

Bratislava – Košice

Sofia – Thessaloniki – Athens

Coridorul rețelei centrale „Rin – Alpin”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Bologna – Innsbrück – München (coridorul Brenner)

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Rotterdam – Oberhausen – Frankfurt (M)

Basel – Milan – Genova

Coridorul rețelei centrale „Rin – Dunăre”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

 

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Frankfurt (M) – Passau – Wien – Bratislava – Budapest – Osijek - Vukovar – București – Constanța

București – Iași

Karlsruhe – München – Salzburg – Wels

Frankfurt (M) – Strasbourg

Coridorul rețelei centrale „Scandinav – Mediterana”

Tronsoane transfrontaliere pentru experimentarea MCA

Oulu – Tromsø

Oslo – Stockholm – Helsinki

O secțiune mai extinsă pentru implementarea pe scară mai largă a MCA

Turku – Helsinki – frontiera cu Rusia

Oslo – Malmo – Copenhagen – Hamburg – Würzburg – Nürnberg – München – Rosenheim – Verona – Bologna – Napoli – Catania – Palermo

Stockholm – Malmo

Napoli – Bari – Taranto

Aarhus – Esbjerg – Padborg

(1)JO C 440, 6.12.2018, p. 191.
(2)JO C 461, 21.12.2018, p. 173.
(3) Poziția Parlamentului European din 17 aprilie 2019. Textul marcat cu gri nu a fost convenit în cadrul negocierilor interinstituționale.
(4) COM(2018)0321, p. 13.
(5) Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).
(6) Comunicarea Comisiei „Europa în mișcare”: O agendă pentru o tranziție echitabilă din punct de vedere social în ceea ce privește mobilitatea curată, competitivă și conectată pentru toți” COM(2017)0283.
(7) Directiva 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (JO L 307, 28.10.2014, p. 1).
(8) Comunicarea Comisiei intitulată „Realizarea obiectivelor privind mobilitatea cu emisii scăzute. O Uniune Europeană care protejează planeta, care își capacitează consumatorii și care își apără industria și lucrătorii” COM(2017)0675.
(9) COM(2018)0293.
(10) JOIN(2017)0041.
(11) JOIN(2018)0005.
(12)Cerințele militare pentru mobilitatea militară în interiorul UE și în afara ei (ST 14770/18).
(13)COM(2017)0623.
(14)Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).
(15)COM(2017)0718.
(16) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).
(17) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).
(18)Regulamentul (UE) nr. 283/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind o serie de orientări pentru rețelele transeuropene din domeniul infrastructurii de telecomunicații și de abrogare a Deciziei nr. 1336/97/CE (JO L 86, 21.3.2014, p. 14).
(19)COM(2016)0587.
(20)Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (JO L 321, 17.12.2018, p. 36).
(21) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(22) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului, JO L 248, 18.9.2013, p. 1.
(23) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.95, p. 1).
(24) Regulamentul (Euratom, CE) NR. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).
(25) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).
(26) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).
(27) JO L 344, 19.12.2013, p1.
(28) COM(2018)0065.
(29) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa, (COM(2017) 0572).
(30) Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind o mai bună legiferare din 13 aprilie 2016 (JO L 123, 12.5.2016, p. 1).
(31) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).
(32) Regulamentul (UE) nr. 913/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 privind rețeaua feroviară europeană pentru un transport de marfă competitiv (JO L 276, 20.10.2010, p. 22).
(33) Documentul ST 13674/18.
(34) A se vedea de asemenea: Comunicarea Comisiei privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale; autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase (COM(2018)0233).
(35) A se vedea de asemenea: Comunicarea Comisiei privind planul de acțiune pentru educația digitală (COM(2018)0022).
(36)Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).
(37)Conectivitatea pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților, COM(2016)0587.
(38)Mobilitatea conectată și automatizată.
(39)Secțiunile cu caractere cursive se află în afara coridoarelor rețelei centrale TEN-T, însă sunt incluse în coridoarele 5G.

Ultima actualizare: 25 aprilie 2019Notă juridică