Index 
 Înapoi 
 Înainte 
 Text integral 
Procedură : 2019/2028(BUD)
Stadiile documentului în şedinţă
Stadii ale documentului : A9-0017/2019

Texte depuse :

A9-0017/2019

Dezbateri :

PV 22/10/2019 - 14
CRE 22/10/2019 - 14

Voturi :

PV 23/10/2019 - 11.2
Explicaţii privind voturile

Texte adoptate :

P9_TA(2019)0038

Texte adoptate
PDF 195kWORD 58k
Miercuri, 23 octombrie 2019 - Strasbourg Ediţie provizorie
Bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 - toate secțiunile
P9_TA-PROV(2019)0038A9-0017/2019

Rezoluția Parlamentului European din 23 octombrie 2019 referitoare la poziția Consiliului privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 (11734/2019 – C9-0119/2019 – 2019/2028(BUD))

Parlamentul European,

–  având în vedere articolul 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

–  având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

–  având în vedere Decizia 2014/335/UE, Euratom a Consiliului din 26 mai 2014 privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene(1),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012(2),

–  având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1311/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020(3) („Regulamentul privind CFM”),

–  având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară(4),

–  având în vedere Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2020, secțiunea III – Comisia(5),

–  având în vedere Rezoluția sa din 28 martie 2019 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2020(6),

–  având în vedere proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020, adoptat de Comisie la 5 iulie 2019 (COM(2019)0400) („PB”),

–  având în vedere poziția privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2020 adoptată de Consiliu la 3 septembrie 2019 și transmisă Parlamentului European la 13 septembrie 2019 (11734/2019 – C9-0119/2019),

–  având în vedere articolul 2 alineatul (1) litera (c) din Acordul de la Paris, ratificat de Uniunea Europeană la 5 octombrie 2016,

–  având în vedere Analiza panoramică a Curții de Conturi Europene intitulată „Acțiunile UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice” (2017),

–  având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COM(2018)0773),

–  având în vedere articolul 94 din Regulamentul său de procedură,

–  având în vedere avizele celorlalte comisii vizate,

–  având în vedere raportul Comisiei pentru bugete (A9-0017/2019),

Secțiunea III

Prezentare generală

1.  reamintește că Parlamentul a stabilit, în Rezoluția sa din 14 martie 2019 referitoare la orientările generale pentru pregătirea bugetului 2020, priorități politice clare pentru bugetul pe 2020 care să reprezinte o punte către Europa viitorului și să asigure o valoare adăugată europeană; își reafirmă angajamentul ferm față de aceste priorități și își prezintă poziția expusă în continuare, menită să asigure un nivel adecvat de finanțare pentru realizarea lor;

2.  reafirmă poziția Parlamentului conform căreia bugetul pe 2020 ar trebui să pregătească terenul pentru cadrul financiar multianual (CFM) 2021-2027 și să constituie o bază solidă pentru inițierea unei noi generații de programe și politici ale Uniunii; reamintește, de asemenea, că 2020 este ultimul exercițiu din actualul CFM, reprezentând astfel pentru Uniune ultima șansă de a face progrese pe calea îndeplinirii angajamentelor politice stabilite pentru perioada în curs, inclusiv în ceea ce privește realizarea obiectivului UE privind schimbările climatice și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (ODD), precum și concretizarea Pilonului european al drepturilor sociale și atingerea obiectivului Uniunii de a avea o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050; subliniază, în acest context, că bugetul Uniunii trebuie să evalueze și să integreze impactul deplin al politicilor Uniunii asupra egalității de gen (bugetarea de gen), promovând astfel integrarea perspectivei de gen și egalitatea de șanse;

3.  ia act de poziția Consiliului privind PB, care reduce creditele de angajament cu 1,51 miliarde EUR față de propunerea Comisiei; consideră că reducerile operate de Consiliu se află în contradicție flagrantă cu prioritățile Uniunii, nu sunt justificate de capacitatea de absorbție și au ca scop neutralizarea tuturor majorărilor specifice solicitate și obținute de Parlament în exercițiile financiare precedente; decide, așadar, ca regulă generală, să restabilească până la nivelul din PB, atât pentru cheltuielile operaționale, cât și pentru cele administrative, creditele de la toate liniile bugetare reduse de Consiliu și să își formuleze poziția pe baza PB;

4.  este ferm convins de necesitatea stringentă de a combate provocările climatice și de a proteja mediul într-un mod care să stimuleze ocuparea forței de muncă, să creeze noi locuri de muncă, să întărească competitivitatea, să promoveze dezvoltarea durabilă și să asigure prosperitatea socială; subliniază rolul esențial al tehnologiilor noi și emergente pentru atingerea acestui obiectiv; reliefează necesitatea ca Uniunea să fie un exemplu în acest sens și să inspire alte țări din întreaga lume să își majoreze cheltuielile legate de climă; salută apelurile insistente la acțiune lansate de liderii Uniunii în cadrul recentului summit al ONU privind schimbările climatice și angajamentele asumate recent de o serie de state membre de a majora cheltuielile în domenii precum eficiența energetică, energia din surse regenerabile sau infrastructura de transport și energetică sustenabilă; consideră că astfel de declarații ar trebui să fie însoțite de acțiuni concrete din partea statelor membre, inclusiv atunci când acestea deliberează în cadrul Consiliului;

5.  reamintește obligațiile Uniunii în temeiul Acordului de la Paris și angajamentul Uniunii de a aloca măsurilor legate de climă 20 % din cheltuielile Uniunii pentru perioada 2014-2020; constată că 21,0 % din creditele de angajament propuse în PB pentru 2020 sunt legate de climă și că ar trebui alocate cel puțin 3,5 miliarde EUR în plus cheltuielilor legate de climă pentru a realiza obiectivul de 20 %; regretă că, în actualul CFM, bugetul Uniunii dispune de mijloace limitate pentru a face față provocării climatice pe cont propriu și atrage atenția că este nevoie de investiții mult mai mari în domeniu, între 175 și 290 de miliarde EUR pe an, potrivit estimărilor Comisiei; subliniază că ar trebui depuse toate eforturile pentru a se apropia cât mai mult de obiectivul bugetar general al UE până la sfârșitul anului 2020;

6.  subliniază că bugetul pe 2020 ar trebui să pregătească Uniunea pentru un obiectiv și mai ambițios de integrare a aspectelor legate de climă și de biodiversitate în CFM 2021-2027, pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor europeni; solicită o metodologie mai transparentă, mai strictă și mai cuprinzătoare, elaborată în conformitate cu metodologii recunoscute la nivel internațional, care să includă indicatori de performanță revizuiți pentru definirea și monitorizarea cheltuielilor legate de climă și de biodiversitate; așteaptă cu interes o propunere concretă privind Pactul ecologic european, descris în orientările politice ale noii Președinte alese a Comisiei; reamintește, în acest context, angajamentul său ferm față de reforma sistemelor de resurse proprii ale Uniunii, inclusiv prin introducerea unui pachet de noi resurse proprii care să fie aliniate mai bine la prioritățile majore de politică ale Uniunii precum combaterea schimbărilor climatice;

7.  reamintește angajamentul asumat în rezoluția sa din martie 2019 de a cere Comisiei să introducă o clauză obligatorie în toate acordurile comerciale ale UE cu țările terțe, clauză prin care să se solicite ratificarea și punerea în aplicare a Acordului de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice;

8.  propune, prin urmare, un buget pe 2020 care să aducă o contribuție importantă la combaterea provocărilor de mediu și a schimbărilor climatice și care să reducă cât mai mult întârzierile înregistrate pe calea realizării obiectivului de a aloca măsurilor legate de climă 20 % din cheltuielile Uniunii pentru perioada 2014-2020; propune o majorare semnificativă, cu peste 2 miliarde EUR față de PB, a unor linii bugetare de la mai multe rubrici, cu preponderență de la subrubrica 1a, care aduce o contribuție semnificativă la obiectivul legat de cheltuielile pentru climă; alocă atent aceste majorări liniilor care dau dovadă de o rată excelentă de execuție și de o capacitate operațională suficientă pentru a putea absorbi în 2020 creditele suplimentare;

9.  evidențiază că tineretul rămâne o prioritate absolută pentru bugetul Uniunii; subliniază că, în pofida tendințelor pozitive în reducerea ratei șomajului în rândul tinerilor din Uniune, absența perspectivelor pentru tineri constituie o urgență socială foarte reală în anumite zone ale Uniunii, înregistrându-se disparități semnificative la nivelul statelor membre și al regiunilor; decide, prin urmare, să întărească Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI), majorând creditele respective peste nivelul propus de Comisie, inclusiv pentru a asigura o tranziție fără probleme către Fondul social european Plus (FSE+) în următorul CFM;

10.  subliniază că Uniunea trebuie să își îndeplinească pe deplin toate angajamentele asumate, pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să combată schimbările climatice și să se adapteze la acestea;

11.  majorează resursele financiare pentru a se putea face față în viitor cererilor legate de Erasmus+, principalul program din Europa pentru educație și formare, inclusiv pentru educație și formare profesională, tineret și sport; subliniază că Erasmus+ este un program emblematic esențial al Uniunii, foarte cunoscut în rândul cetățenilor acesteia, care a produs rezultate concrete cu o valoare adăugată europeană clară; își reafirmă angajamentul de a tripla finanțarea programului în CFM 2021-2027; reliefează necesitatea de a continua și de a consolida acțiunea pregătitoare DiscoverEU, având în vedere intenția de integrare a acesteia în programul Erasmus+ aferent perioadei 2021-2027; solicită ca, în cadrul programului Erasmus+, să se acorde o atenție deosebită acțiunilor de mobilitate în domeniul educației adulților, în special pentru persoanele în vârstă;

12.  propune majorări specifice și la alte linii bugetare legate de prioritățile Parlamentului, în domenii precum IMM-urile, digitalizarea, inteligența artificială, cercetarea în domeniul cancerului, cooperarea în materie de securitate și justiție, vămile, migrația și politica externă, inclusiv dezvoltarea și ajutorul umanitar;

13.  sprijină, în general, estimarea Comisiei privind nevoile bugetare ale agențiilor descentralizate; consideră, prin urmare, că orice reducere propusă de Consiliu ar pune în pericol buna funcționare a agențiilor și nu le-ar permite acestora să își îndeplinească sarcinile; propune majorări specifice ale creditelor alocate agențiilor care vor avea sarcini suplimentare sau care se confruntă cu o sarcină de muncă sporită din cauza unor noi provocări;

14.  constată, în concluzie, că, pentru a finanța în măsură adecvată prioritățile urgente menționate mai sus și având în vedere că marjele de la anumite rubrici sunt foarte reduse sau inexistente în 2020, trebuie mobilizate pe deplin Instrumentul de flexibilitate și marja globală pentru angajamente și trebuie mobilizată marja pentru situații neprevăzute, o parte din aceasta rămânând disponibilă pentru finanțarea unor evenimente neprevăzute care ar putea să se producă în cursul anului viitor; reamintește, de asemenea, că mecanismele de flexibilitate prevăzute în Regulamentul privind CFM vor expira la sfârșitul perioadei în curs;

15.  subliniază necesitatea de a reutiliza integral dezangajările pentru cercetare, astfel cum se prevede la articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; regretă profund că Consiliul respinge din nou aplicarea acestei dispoziții legislative, după ce Comisia a propus activarea sa parțială în PB; își declară intenția de a insista asupra poziției sale, care reflectă atât litera, cât și spiritul Regulamentului financiar; intenționează să rezolve această problemă în cadrul concilierii bugetare de anul acesta; propune reutilizarea deplină a acestor dezangajări pentru a consolida cele patru linii bugetare ale programului Orizont 2020 cu cele mai multe activități de cercetare în domeniul climei;

16.  stabilește nivelul global al creditelor de angajament pentru bugetul pe 2020 (toate secțiunile) la 170 971 519 973 EUR, ceea ce reprezintă o creștere cu 2 699 813 994 EUR față de PB; decide, în plus, să pună la dispoziție suma de 280 700 000 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor, în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar; stabilește nivelul global al creditelor de plată pentru bugetul pe 2020 (toate secțiunile) la 159 146 168 195 EUR;

Subrubrica 1a – Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

17.  subliniază că programul Orizont 2020 generează o valoare adăugată europeană considerabilă și contribuie în mod vital la dezvoltarea tehnologiilor ecologice și a inovațiilor favorabile climei și mediului, pregătind astfel terenul pentru un viitor fără emisii de carbon și sprijinind tranziția către o economie mai circulară; subliniază, de asemenea, importanța acestui program și pentru alte domenii importante ale cercetării europene, cum ar fi digitalizarea, inteligența artificială și cercetarea în domeniul cancerului; majorează în mod semnificativ, așadar, fondurile alocate programului Orizont 2020, cu 737,8 milioane EUR peste nivelul din PB sub formă de credite de angajament; totodată, în conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar, pune integral la dispoziție suma de 280,7 milioane EUR în credite de angajament în urma dezangajărilor efectuate în 2018 ca urmare a neimplementării proiectelor de cercetare, alocând această sumă liniilor bugetare aferente programului Orizont 2020 care au cea mai mare pertinență pentru proiectele de cercetare legate de climă și invită Comisia să acorde o atenție deosebită repartizării geografice echitabile a fondurilor respective;

18.  este convins că lupta împotriva cancerului ar trebui să constituie o prioritate absolută a Uniunii și că trebuie intensificate eforturile în acest sens; subliniază că cercetarea în domeniul cancerului reprezintă un pilon important în acest proces; adoptă, prin urmare, o creștere a resurselor financiare destinate cercetării în domeniul cancerului de la liniile bugetare relevante ale programului Orizont 2020 care înregistrează și o rată foarte ridicată de execuție bugetară; insistă ca cercetarea să se intensifice fără întârziere în acest domeniu, având în vedere, de asemenea, investiții mai substanțiale anticipate în următorul CFM;

19.  reamintește că poziția Europei ca principal furnizor de tehnologii ale informației și comunicațiilor (TIC) depinde de resursele alocate pentru dezvoltarea și testarea noilor tehnologii TIC, precum și pentru acordarea de asistență întreprinderilor nou-înființate și tehnologice, cu scopul de a spori capacitatea relevantă a pieței; în acest sens, reiterează necesitatea de a furniza fonduri suplimentare centrelor europene de cercetare și întreprinderilor mici și mijlocii, punând accentul pe dezvoltarea și promovarea unor tehnologii cum ar fi motoarele de căutare, serviciile de traducere și alte tehnologii inovatoare similare;

20.  evidențiază rolul esențial al Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) în promovarea dezvoltării strategice a unei rețele transeuropene foarte performante și sustenabile, care să asigure interconectarea între infrastructura de transport, acordând o atenție deosebită rețelei feroviare, inclusiv trenurilor de noapte, infrastructura energetică și infrastructura TIC și să contribuie în mod semnificativ la tranziția către o societate neutră din punctul de vedere al efectelor asupra climei; propune, așadar, să fie majorată finanțarea pentru MIE-Transporturi și MIE-Energie cu o sumă totală de 545 de milioane EUR peste nivelul din PB în credite de angajament;

21.  consideră că este de asemenea necesar să fie consolidate și alte priorități importante din cadrul acestei subrubrici; atrage atenția, în acest sens, asupra IMM-urilor, care constituie un element esențial al economiei Uniunii și joacă un rol determinant în realizarea de investiții de înaltă calitate și în crearea de locuri de muncă în toate statele membre; adoptă, în acest context, o majorare a fondurilor programului COSME, pentru a crește și mai mult capacitatea programului de a promova spiritul antreprenorial, inclusiv spiritul antreprenorial al femeilor, și de a îmbunătăți competitivitatea și accesul pe piețe al întreprinderilor din Uniune și solicită să se pună accentul pe transformarea digitală a IMM-urilor; reamintește că alocarea propusă în PB pentru COSME s-a situat chiar sub nivelul prevăzut în programarea financiară și adoptă o majorare de 50 de milioane EUR în credite de angajament peste nivelurile din PB;

22.  atrage atenția că Erasmus+ rămâne un program foarte prețuit și extrem de popular, numărul cererilor de participare depășind considerabil finanțarea disponibilă, și că acest program contribuie la cultivarea unui sentiment puternic de identitate europeană comună; adoptă, prin urmare, o majorare cu 123,4 milioane EUR în credite de angajament peste nivelul din PB, pentru a combate ratele scăzute de reușită și pentru a permite unui număr mai mare de persoane să beneficieze de acest program;

23.  propune majorări punctuale ale creditelor alocate Autorității Europene a Muncii (ELA), Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației, Agenției Uniunii Europene pentru Căile Ferate, Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), precum și ale creditelor și efectivelor Agenției GNSS European, Organismului Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) și Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER);

24.  majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1a cu 1 503 766 221 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate cu ajutorul marjei disponibile și prin mobilizarea instrumentelor speciale; decide, în plus, să pună la dispoziția acestei subrubrici suma de 280 700 000 EUR sub formă de credite de angajament în urma dezangajărilor efectuate în temeiul articolului 15 alineatul (3) din Regulamentul financiar;

Subrubrica 1b – Coeziune economică, socială și teritorială

25.  reamintește că creșterea sustenabilă și investițiile bine direcționate reprezintă factori esențiali pentru a crea locuri de muncă de calitate și a spori nivelul de prosperitate pentru toți și că este astfel necesar să se orienteze fondurile structurale și investițiile mai eficace către promovarea creșterii economice favorabile incluziunii, reducerea inegalităților și stimularea convergenței sociale ascendente;

26.  regretă că nivelul șomajului în rândul tinerilor, estimat la 14,2 % în aprilie 2019, rămâne inacceptabil de ridicat, fiind o problemă extrem de gravă în unele state membre și regiuni ale Uniunii; reliefează importanța de a consolida capacitatea de inserție profesională și capacitatea antreprenorială a tinerilor, combătând în același timp inegalitățile; este convins că lupta împotriva șomajului necesită eforturi financiare substanțiale; este hotărât să asigure fonduri suplimentare pentru programul YEI în ultimul exercițiu al actualului CFM; subliniază necesitatea de a accelera punerea în aplicare a acestui program și de a îmbunătăți în continuare eficiența sa, pentru ca acesta să ofere o mai mare valoare adăugată europeană politicilor naționale de ocupare a forței de muncă; propune, așadar, să fie majorată finanțarea programului YEI cu 363,3 milioane EUR peste nivelul din PB în credite de angajament;

27.  majorează finanțarea pentru asistența tehnică având în vedere complexitatea procedurilor de gestionare a proiectelor, de la pregătirea candidaturilor până la gestionarea financiară și monitorizarea impactului, care reprezintă o dificultate majoră pentru o mai bună absorbție a „fondurilor structurale”;

28.  majorează nivelul creditelor de angajament de la subrubrica 1b cu 373 278 264 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate prin mobilizarea instrumentelor speciale;

Rubrica 2 – Creștere economică durabilă: resurse naturale

29.  remarcă cu îngrijorare că, din nou, doar 8,3 % din totalul creditelor de angajament sunt destinate pentru inversarea declinului biodiversității, procent ce reprezintă nivelul cel mai scăzut din 2015, în pofida faptului că se observă o rată accelerată și fără precedent a dispariției speciilor; solicită să se aloce resurse suficiente și care pot fi urmărite, pentru a asigura protecția coerentă și pe termen lung a biodiversității în întreaga Uniune; în conformitate cu prioritatea generală de combatere a schimbărilor climatice, acordă majorări substanțiale în valoare de 233 de milioane EUR în credite de angajament liniilor bugetare aferente programului LIFE+ la titlurile 7 și 34; se așteaptă ca Comisia să garanteze capacitatea de absorbție necesară pentru o utilizare efectivă a acestor mijloace suplimentare și să asigure o repartizare geografică mai echitabilă a unor astfel de fonduri ecologice, așa cum se va întâmpla în programele următorului CFM;

30.  propune majorări necesare la anumite linii bugetare, îndeosebi pentru finanțarea măsurilor destinate contracarării impactului pestei porcine africane în mai multe state membre; constată un impact puternic și un număr mare de focare înregistrate de la începutul anului 2019, zeci de mii de animale fiind sacrificate; observă că țările terțe au investit în cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva pestei porcine africane și că Uniunea ar trebui să investească în cercetarea și dezvoltarea unui vaccin, ceea ce ar contribui la stoparea în cel mai scurt timp a răspândirii și apariției PPA;

31.  reamintește că nivelul creditelor aferente Fondului european de garantare agricolă (FEGA) trebuie ajustat mai exact, ținând seama de venitul alocat preconizat să devină disponibil în 2020, conform informațiilor din scrisoarea rectificativă a Comisiei;

32.  propune o creștere punctuală a creditelor și efectivului Agenției Europene de Mediu;

33.  în rezumat, majorează creditele de angajament de la rubrica 2 cu 267,3 milioane EUR (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate din marja disponibilă sub plafon; insistă că bugetul destinat agriculturii nu ar trebui să facă obiectul altor reduceri, având în vedere că sectorul agricol este afectat adesea de crize care necesită un răspuns bugetar;

Rubrica 3 – Securitate și cetățenie

34.  majorează, având în vedere plafonul care este nerealist de scăzut de la începutul actualului CFM, finanțarea pentru prioritățile Parlamentului în domeniile securității interne, migrației, drepturilor fundamentale, respectării statului de drept, promovării nediscriminării și a egalității, precum și combaterii violenței bazate pe gen; se opune ferm reducerilor operate de Consiliu în ceea ce privește Fondul pentru securitate internă (FSI) și Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) și respinge propunerea Consiliului de a transfera credite de angajament în valoare de 400 de milioane EUR din FAMI într-o rezervă în așteptarea unor progrese pe calea reformării Regulamentului Dublin III(7), întrucât acest lucru ar împiedica statele membre din prima linie care primesc asistență să gestioneze presiunea migrației în mod uman;

35.  subliniază că este extrem de important să se asigure fonduri și efective adecvate pentru toate agențiile din domeniul migrației, securității, controlului la frontiere și drepturilor omului, în special pentru Europol, Eurojust, EPPO, Frontex și Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA); atrage atenția că EPPO trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a putea ancheta și urmări penal în mod corespunzător activitățile infracționale transfrontaliere;

36.  invită Comisia să creeze de urgență un fond destinat sprijinirii operațiunilor de căutare și salvare pentru a garanta o prezență puternică a acestora în Marea Mediterană;

37.  își reafirmă dorința de a utiliza bugetul Uniunii ca instrument pentru combaterea efectivă a inegalităților existente și promovarea egalității de gen, în special prin acordarea de resurse sporite pentru obiectivul specific Daphne al programului „Drepturi, egalitate și cetățenie” și pentru dezvoltarea umană în cadrul Instrumentului de cooperare pentru dezvoltare; reliefează necesitatea unei finanțări suficiente pentru a combate violența bazată pe gen și violența împotriva femeilor și fetelor refugiate și a altor grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele LGBTQI+;

38.  propune o creștere de 10 % a creditelor de angajament aferente subprogramelor MEDIA și Cultură din cadrul programului Europa Creativă, pentru a remedia deficitul cronic de finanțare a acestora și proporția scăzută a cererilor selectate; majorează, de asemenea, creditele aferente acțiunilor în materie de multimedia, care au un rol determinant în combaterea dezinformării și în promovarea jurnalismului independent;

39.  propune, totodată, o creștere punctuală a contribuției Uniunii la Agenția Europeană pentru Medicamente;

40.  majorează, prin urmare, nivelul creditelor de angajament de la rubrica 3 cu 121 799 746 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțate prin mobilizarea suplimentară a instrumentelor speciale;

Rubrica 4 – Europa globală

41.  subliniază că Uniunea trebuie să aducă o contribuție mai importantă la măsurile de combatere a schimbărilor climatice și la cele de adaptare, precum și la diplomația climatică în țările care fac obiectul instrumentului de cooperare pentru dezvoltare și al mecanismului de protecție civilă al Uniunii; atrage atenția asupra posibilității ca bugetul Uniunii să ofere asistență financiară pentru reducerea riscului de dezastre și să mobilizeze instrumente financiare inovatoare, inclusiv planul de investiții externe al UE, pentru a sprijini pregătirea și finanțarea proiectelor de dezvoltare din Africa legate de climă;

42.  propune o creștere substanțială a finanțării pentru țările din Balcanii de Vest în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare, în special în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice, statul de drept, buna guvernare și administrația publică; subliniază importanța unei finanțări semnificative, având în vedere numeroasele provocări cărora Uniunea, împreună cu statele membre, va trebui să le facă față în cadrul politicii europene de vecinătate pentru a sprijini reformele politice și alinierea la acquis în Balcanii de Vest;

43.  reamintește că, având în vedere amenințările persistente la adresa securității și deteriorarea mediului de securitate la frontierele estice ale Uniunii, precum și reformele dificile cu care se confruntă partenerii din Europa de Est, este important să se aloce fonduri suficiente pentru a sprijini prevenirea crizelor și a conflictelor, stabilitatea, democrația și consolidarea încrederii și să se depună mai multe eforturi pentru a promova reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în regiune; reamintește, de asemenea, că țările din vecinătatea sudică au nevoie de asistență financiară suplimentară întrucât se confruntă cu presiuni enorme, inclusiv din cauza conflictelor din Siria și Libia, a intensificării extremismului și a fluxurilor conexe de refugiați și migranți;

44.  este profund îngrijorat de decizia SUA de a-și retrage contribuția financiară anuală la Agenția Organizației Națiunilor Unite de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) și consideră că Uniunea ar trebui să contribuie la compensarea deficitului rezultat; recunoaște că UNRWA joacă un rol important în menținerea unor servicii de bază neîntrerupte pentru milioane de refugiați palestinieni, contribuind la stabilitatea regională și la combaterea radicalizării, în concordanță cu Strategia globală a UE în Orientul Mijlociu.

45.  este profund îngrijorat de decizia administrației SUA de a impune tarife la mai multe produse din UE ca urmare a hotărârii comisiei de arbitraj a Organizației Mondiale a Comerțului în cauza Airbus; se angajează să se ocupe de această chestiune în viitoarea perioadă de conciliere din procedura bugetară 2020, punând la dispoziție majorările necesare pentru liniile bugetare selectate, în special pentru a finanța măsurile menite să combată și să atenueze impactul barierelor comerciale impuse de SUA asupra întreprinderilor din Uniune.

46.  consideră că este necesar să se majoreze creditele de la linia bugetară dedicată comunității turco-cipriote pentru a aduce o contribuție decisivă la continuarea și intensificarea misiunii Comisiei pentru persoane dispărute din Cipru, la bunăstarea maroniților care doresc să se mute și a tuturor persoanelor aflate în enclave, așa cum s-a convenit în cadrul celui de al 3-lea Acord de la Viena, și pentru a sprijini Comisia tehnică bipartită pentru patrimoniul cultural, promovând astfel încrederea între cele două comunități și reconcilierea acestora;

47.  evidențiază responsabilitatea Uniunii de a sprijini protejarea regiunii arctice; subliniază importanța de a investi într-o politică UE mai coerentă privind regiunea arctică;

48.  solicită o finanțare sporită a proiectelor axate pe sprijinirea refugiaților din Venezuela care au fugit în țările învecinate, inclusiv în teritoriile din Caraibe ale statelor membre;

49.  consideră că, având în vedere tentativele grave și recurente ale Turciei de a compromite stabilitatea regională printr-un comportament agresiv împotriva statelor membre, recenta sa acțiune militară unilaterală declanșată în nord-estul Siriei împotriva populației kurde, care a dus la un nou val de refugiați sirieni și a creat un obstacol major în calea accesului la asistența umanitară, provocând suferința multor civili și subminând stabilitatea întregii regiuni, precum și lacunele din domeniile democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale constatate în Turcia, se justifică tăierea alocărilor pentru Turcia în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare și înghețarea plății a 100 de milioane EUR (sumă de înscris în rezervă); subliniază totuși că înghețarea plății și tăierea alocărilor nu ar trebui să vizeze societatea civilă, refugiații sirieni sau studenții din Turcia;

50.  condamnă invadarea zonelor din nord-estul Siriei de către armata turcă, care provoacă un număr mare de victime în rândul populației civile, creșterea numărului de refugiați și destabilizarea și mai gravă a regiunii; prin urmare, având în vedere evoluțiile în curs, intenționează să intervină în consecință, ajustându-și poziția la liniile bugetare dedicate Turciei și menținând, în același timp, sprijinul financiar pentru actorii societății civile, în cursul procedurii de conciliere pentru bugetul anual pe 2020.

51.  deplânge rolul limitat pe care îl joacă Parlamentul în supravegherea și gestionarea EUTF; consideră că este esențial ca Parlamentul să poată monitoriza activitățile Comitetului operațional și invită Comisia să furnizeze informații detaliate despre deciziile luate în cadrul comitetului respectiv și să se asigure că Parlamentul este reprezentat la reuniunile acestuia;

52.  majorează suma globală de la rubrica 4 cu 257 217 394 EUR peste nivelul din PB (cu excepția proiectelor-pilot și a acțiunilor pregătitoare), care urmează să fie finanțată prin mobilizarea suplimentară a instrumentelor speciale;

Rubrica 5 – Administrație; alte rubrici - cheltuieli de sprijin administrativ și pentru cercetare

53.  reinstituie nivelurile din PB destinate cheltuielilor administrative, inclusiv cheltuielilor de sprijin administrativ și pentru cercetare de la rubricile 1-4; propune o creștere de 5,5 milioane EUR peste PB în credite de angajament pentru organizarea unei conferințe privind democrația europeană/viitorul Europei; subliniază că trebuie create condițiile necesare pentru ca această conferință să funcționeze cu gradul necesar de autonomie și cu implicarea Parlamentului pe picior de egalitate cu celelalte instituții europene; subliniază, în plus, faptul că această conferință ar trebui să permită participarea și implicarea unei game largi de categorii ale societății, inclusiv a tinerilor;

Proiecte-pilot (PP) și acțiuni pregătitoare (AP)

54.  reamintește importanța proiectelor-pilot (PP) și a acțiunilor pregătitoare (AP) ca instrumente pentru formularea unor priorități politice și introducerea unor noi inițiative care au potențialul de a se transforma în activități și programe permanente ale Uniunii; atrage atenția, în acest sens, că în cazul PP și AP care pregătesc terenul pentru noi programe sprijinite de actualul Președinte al Comisiei și de Parlament, cum ar fi Fondul pentru o tranziție echitabilă, Comisia ar trebui să acorde o atenție deosebită aplicării lor în forma în care ar obține cel mai larg sprijin din partea Parlamentului; după ce a efectuat o analiză atentă a tuturor propunerilor prezentate și luând în considerare evaluarea de către Comisie a respectării cerințelor legale și a posibilității de implementare, adoptă un pachet echilibrat de PP-AP care să reflecte prioritățile politice ale Parlamentului; invită Comisia să pună în aplicare fără întârziere PP-AP și să informeze cu privire la performanța acestora și la rezultatele obține pe teren;

Plățile

55.  atrage atenția asupra marjei fără precedent de 20 067,6 milioane EUR rămase sub plafonul plăților din PB din cauza lansării cu mare întârziere a programelor pentru 2014-2020 și a acumulării corespunzătoare de plăți neutilizate, mai ales la subrubrica 1b; subliniază că este necesar să se evite o acumulare substanțială de cereri de plată la începutul următorului CFM, care ar putea conduce la o altă criză a plăților în bugetul UE, așa cum s-a întâmplat în perioada actuală, și care ar putea împiedica demararea corectă a următoarei generații de programe în perioada 2021-2027;

56.  majorează, așadar, plățile destinate fondurilor structurale și de investiții europene cu o sumă totală de 3 miliarde EUR, pe baza ipotezei că statele membre își vor accelera și mai mult implementarea programelor operaționale în ultimul exercițiu din CFM în curs și își vor respecta mai riguros propriile previziuni; majorează provizioanele fondului de garantare al FEIS cu 948 de milioane EUR, cu scopul de a devansa către 2020, într-un mod neutru din punct de vedere bugetar, tranșele anuale prevăzute în prezent pentru exercițiile 2021-2023, atunci când se așteaptă ca presiunea asupra plăților să fie mai mare; în sfârșit, majorează creditele de plată de la liniile la care au fost majorate creditele de angajament;

Alte secțiuni

Secțiunea I – Parlamentul European

57.  reinstituie creditele prevăzute în estimări pe baza unei analize atente și responsabile a nevoilor Parlamentului pentru 2020 și adoptate în plen cu o majoritate covârșitoare în rezoluția sa din 28 martie 2019 menționată mai sus; ia act de faptul că, potrivit articolului 314 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia are dreptul de a ajusta proiectele preliminare de estimări ale celorlalte instituții; își exprimă totuși surpriza și profunda îngrijorare cu privire la reducerile operate de Comisie în bugetul Parlamentului, care încalcă tradiția unei bune cooperări între cele două instituții;

58.  majorează două linii peste nivelul din PB, având în vedere apariția unor elemente noi, imposibil de evitat, care afectează indemnizațiile tranzitorii pentru bugetul pe 2020, și anume: proporția mai ridicată a deputaților care nu au fost realeși în urma alegerilor europene (63 %, în timp ce media utilizată ca bază de calcul a fost de 50 %) și amânarea Brexitului până la 31 octombrie 2019; majorează, de asemenea, linia bugetară destinată fundațiilor politice europene, deoarece activitatea acestora este esențială pentru promovarea democrației și combaterea știrilor false și a dezinformării;

59.  în conformitate cu estimarea adoptată de Parlament:

   (a) solicită Biroului să găsească o soluție tehnică pentru a le permite deputaților să își exercite dreptul de vot, beneficiind în același timp de concediul de maternitate, de paternitate sau de boală de lungă durată;
   (b) își reiterează apelul în favoarea unui proces decizional transparent în domeniul politicii imobiliare; prin urmare, nu este de acord cu practica actuală a „transferului colector” de la sfârșitul exercițiului, care este menită să contribuie la proiectele imobiliare în curs, desfășurându-se sistematic la aceleași capitole, titluri și, adesea, exact la aceleași linii bugetare; consideră că politica imobiliară ar trebui să fie finanțată în mod transparent de la liniile bugetare dedicate acesteia;
   (c) reamintește solicitarea sa adresată Biroului privind alinierea deplină, de la 1 ianuarie 2020, a cuantumurilor indemnizațiilor acordate funcționarilor, altor agenți și asistenților parlamentari acreditați (APA) pentru deplasările de serviciu între cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului;
   (d) solicită din nou Conferinței președinților și Biroului să revizuiască Dispozițiile de aplicare privind activitatea delegațiilor și misiunile în afara Uniunii Europene; subliniază că în cadrul acestei revizuiri ar trebui să fie examinată posibilitatea ca APA să însoțească, în anumite condiții, deputații în delegațiile și misiunile oficiale ale Parlamentului;
   (e) invită Secretarul General să prezinte fără întârziere normele de punere în aplicare, pentru a le asigura APA drepturi legale, evitând astfel interpretările discreționare și inegalitățile actuale care îi împiedică pe aceștia să își îndeplinească integral sarcinile, astfel cum se prevede în Statutul deputaților și în Statutul asistenților;
   (f) solicită punerea în aplicare integrală a măsurilor recomandate în cuprinsul Rezoluției Parlamentului din 26 octombrie 2017 referitoare la combaterea hărțuirii sexuale și a abuzului sexual în UE(8), și anume organizarea unor cursuri de formare împotriva hărțuirii pentru toți membrii personalului și deputați, audituri externe pentru cele două comitete de combatere a hărțuirii, precum și reorganizarea celor două comitete în unul independent, în care medicii și avocații să fie membri permanenți; solicită un sprijin în plus pentru acoperirea costurilor legate de angajarea unor membri ai personalului suplimentari, competenți să trateze cazurile de hărțuire din Parlament, reunind în cadrul unui serviciu specializat membri ai personalului care au competențe profesionale în domeniile medical, psihologic, juridic și în gestionarea resurselor umane, precum și pentru acoperirea cheltuielilor de judecată și medicale ale victimelor hărțuirii, în conformitate cu articolul 24 din Statutul funcționarilor;
   (g) își reiterează solicitarea adresată Secretarului General privind estimarea detaliată și defalcarea costurilor lucrărilor tehnice pregătitoare desfășurate în clădirea SPAAK în vederea renovării, evaluate la 12,4 milioane EUR;
   (h) solicită din nou utilizarea în mai mare măsură a videoconferințelor și a altor tehnologii, pentru a proteja mediul și a economisi resurse, în special pentru a reduce deplasările personalului între cele trei locuri de desfășurare a activității;

Alte secțiuni (secțiunile IV-X)

60.  observă că, în general, PB reflectă estimările diverselor instituții care se încadrează la celelalte secțiuni ale bugetului, reprezentând astfel exact, cu unele excepții, cerințele financiare ale acestora; consideră, prin urmare, că reducerile propuse de Consiliu vor avea efecte nefaste asupra funcționării instituțiilor în cauză și deci asupra contribuției lor, de importanță vitală, la funcționarea Uniunii; de aceea, propune reinstituirea nivelurilor din PB în aproape toate cazurile, inclusiv în ceea ce privește schema de personal a Autorității Europene pentru Protecția Datelor și cea a Serviciului European de Acțiune Externă; în conformitate cu acordul informal, nu modifică lectura Consiliului în ceea ce privește Consiliul și Consiliul European;

61.  consideră că este necesar, într-un număr restrâns de cazuri și având în vedere estimările instituțiilor, să fie majorate liniile bugetare peste nivelul din PB și să fie propuse posturi suplimentare; propune, așadar, următoarele:

   (a) pentru Curtea de Justiție, având în vedere sarcina sa de muncă tot mai mare, să fie restabilite cele 11 posturi propuse de Curte în cadrul estimării (7 posturi AD și 4 posturi AST), care nu au fost incluse de Comisie în PB, și să fie puse la dispoziție creditele necesare pentru remunerații și indemnizații;
   (b) pentru Comitetul Economic și Social European și pentru Comitetul Regiunilor, să fie majorate peste nivelul din PB creditele aferente unei serii de linii bugetare, pentru a menține nivelul creditelor la cote similare cu cele din exercițiul precedent;
   (c) pentru Ombudsmanul European, să fie adăugate două posturi AD peste PB, realizând în paralel reduceri ușoare la trei linii bugetare, pentru a echilibra cuantumurile reinstituite la alte două linii;

o
o   o

62.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, împreună cu amendamentele la proiectul de buget general, Consiliului, Comisiei, celorlalte instituții și organe interesate, precum și parlamentelor naționale.

(1) JO L 168, 7.6.2014, p. 105.
(2) JO L 193, 30.7.2018, p. 1.
(3) JO L 347, 20.12.2013, p. 884.
(4) JO C 373, 20.12.2013, p. 1.
(5) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2019)0210.
(6) Texte adoptate la această dată, P8_TA(2019)0326.
(7) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).
(8) Texte adoptate, P8_TA(2017)0417.

Ultima actualizare: 24 octombrie 2019Notă juridică