Sportul este un domeniu în care responsabilitățile UE sunt relativ noi, dobândite abia odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona în decembrie 2009. UE are sarcina de a elabora politici bazate pe date concrete, precum și de a stimula cooperarea și gestionarea unor inițiative de sprijinire a activității fizice și a sportului în Europa. În perioada 2014-2020, o linie bugetară specifică a fost pusă la dispoziție pentru prima dată în cadrul programului Erasmus + pentru a sprijini proiecte și rețele în domeniul sportului.

Temei juridic

Cu toate că tratatele nu menționează o competență juridică specifică în domeniul sportului înainte de 2009, Comisia a creat bazele unei politici a UE în domeniul sportului prin Cartea albă privind sportul și planul de acțiune „Pierre de Coubertin” din 2007.

Odată cu Tratatul de la Lisabona, UE a dobândit o competență specifică în domeniul sportului. Articolul 6 litera (e) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) conferă UE competența de a desfășura acțiuni de sprijinire sau completare a acțiunilor statelor membre în domeniul sportului, în timp ce articolul 165 alineatul (1) din TFUE stabilește detaliile unei politici în domeniul sportului, precizând că Uniunea „contribuie la promovarea obiectivelor europene ale sportului, având în vedere totodată caracterul specific, structurile bazate pe voluntariat, precum și funcția socială și educativă a sportului”. Articolul 165 alineatul (2) menționează că acțiunea Uniunii urmărește „să dezvolte dimensiunea europeană a sportului, prin promovarea spiritului de echitate și de deschidere în competițiile sportive și a cooperării între organizațiile cu responsabilități în domeniul sportului, precum și prin protejarea integrității fizice și morale a sportivilor, îndeosebi a celor mai tineri dintre aceștia”.

UE dispune, astfel, de un temei juridic pentru a sprijini sectorul sporturilor din punct de vedere structural, în cadrul programului Erasmus + și pentru a se exprima cu o singură voce în forurile internaționale și în țările care nu aparțin UE. Miniștrii sportului din UE se întrunesc, de asemenea, în cadrul reuniunilor Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport.

În plus, și competențele UE în domeniul pieței unice au avut un impact considerabil asupra sportului. De exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dezvoltat o jurisprudență importantă care a avut consecințe importante pentru lumea sportului (cum ar fi cauza Bosman). În același timp, UE și-a exercitat competențele sale „soft law” (instrument legislativ fără caracter obligatoriu) în domenii foarte apropiate, precum educația, sănătatea și incluziunea socială, prin intermediul programelor sale de finanțare respective.

Obiective

Existența unei noi competențe specifice în tratate a creat noi posibilități pentru acțiunea UE în domeniul sportului. UE depune eforturi pentru promovarea corectitudinii și deschiderii în competițiile sportive și o mai bună protecție a integrității fizice și morale a sportivilor, ținând seama, în același timp, de caracterul specific al sportului. În special, UE acoperă trei aspecte în sectorul sportului: (1) rolul sportului în societate, (2) dimensiunea sa economică și (3) cadrul politic și juridic din sectorul sportului.

Realizări

A. Evoluții ale politicilor

1. Cartea albă privind sportul și planul de acțiune Pierre de Coubertin (2007)

Cartea albă privind sportul, prezentată de Comisie în iulie 2007, a fost prima „inițiativă cuprinzătoare” a UE referitoare la sport. Prin punerea în aplicare a măsurilor propuse, Comisia a strâns date utile privind chestiunile care urmează a fi abordate în viitor. Cartea albă a avut în vedere mai multe obiective, inclusiv creșterea rolului sportului în societate, promovarea sănătății publice prin activitate fizică, stimularea activităților de voluntariat, consolidarea dimensiunii economice a sportului și libera circulație a jucătorilor, lupta împotriva dopajului, corupției și spălării de bani și controlul asupra drepturilor de difuzare, printre multe alte obiective.

2. Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului

Cartea albă din 2007 a pregătit terenul pentru Comunicarea Comisiei din ianuarie 2011 privind impactul Tratatului de la Lisabona asupra sportului, intitulată „Dezvoltarea dimensiunii europene a sportului” (COM(2011)0012).

Această comunicare a fost primul document de politică adoptat de Comisie în domeniul sportului de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Comunicarea evidențiază potențialul sportului de a aduce contribuții semnificative la obiectivele generale ale strategiei pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică Europa 2020, recunoscând faptul că sportul crește capacitățile de angajare și promovează incluziunea socială. Comunicarea propune ca UE să semneze Convenția împotriva dopajului a Consiliului Europei, să dezvolte și să pună în aplicare măsuri de securitate și cerințe de siguranță pentru evenimentele sportive internaționale, să continue să înregistreze progrese pentru introducerea de obiective naționale bazate pe orientările UE în materie de activitate fizică și să dezvolte standarde pentru accesul persoanelor cu handicap la evenimente și centre sportive.

Pe plan economic, Comisia solicită asociațiilor sportive să instituie mecanisme pentru vânzarea colectivă a drepturilor de difuzare pentru a asigura o redistribuire adecvată a veniturilor. Alte chestiuni abordate în comunicare includ drepturile de proprietate intelectuală legate de sport, promovarea schimburilor de bune practici în domeniul finanțării transparente și sustenabile a sporturilor și monitorizarea aplicării legislației privind ajutoarele de stat în domeniul sportului.

3. Planurile de lucru ale UE pentru sport (2014-2017 și 2017-2020)

Planul de lucru al UE pentru sport reprezintă cel mai important document al politicii europene în domeniul sportului. Primul plan a fost adoptat de Consiliu prin rezoluția sa din 20 mai 2011[1], iar al doilea, prin cea din 21 mai 2014[2]. Planul pentru perioada 2014-2017 a avut trei priorități: integritatea în sport, dimensiunea sa economică și relația dintre sport și societate. Pentru a aborda aceste chestiuni prioritare, statele membre și Comisia au înființat cinci grupuri de experți care să analizeze aranjarea meciurilor, buna guvernanță, dimensiunea economică a sportului, activitățile fizice care întăresc sănătatea și dezvoltarea resurselor umane în domeniul sportului.

La 23 mai 2017, în cadrul sesiunii sale dedicate sportului, Consiliul Educație, Tineret, Cultură și Sport a adoptat noul plan de lucru al UE pentru sport (2017-2020)[3]. Principalele teme sunt:

  • integritatea sportului, cu accentul pe buna guvernanță, protejarea minorilor și combaterea aranjării meciurilor, dopajului și a corupției;
  • dimensiunea economică, cu accentul pe inovarea în sport și pe sportul și piața unică digitală;
  • sportul și societatea, cu accent pe incluziunea socială, antrenori, mass-media, mediu, sănătate, educație și diplomația în domeniul sportului.

În loc de cinci grupuri de experți, așa cum era cazul în planul de lucru precedent, vor fi înființate numai două (privind integritatea și competențele și, respectiv, dezvoltarea resurselor umane în domeniul sportului) și vor fi stabilite noi metode de lucru, cum ar fi reuniunile specifice.

Comisia a fost invitată, de asemenea, să asigure o continuare-a activității celor două grupuri la nivel înalt - „Sportul și diplomația” și, respectiv, „Sportul de masă”;

În urma sugestiei Comisiei, durata planului de lucru a fost prelungită până la sfârșitul anului 2020, adică o durată de 3 ani și jumătate, pentru a fi aliniată programului Erasmus + și cadrului financiar multianual.

Având în vedere faptul că evenimentele sportive majore sunt ocazii atractive pentru a pune în valoare performanța, valorile și beneficiile sportului într-un context național și internațional, în mai 2016, Consiliul a prezentat concluziile sale privind consolidarea integrității, a transparenței și a bunei guvernanțe a evenimentelor sportive de importanță majoră. În acest document, Consiliul a invitat statele membre să includă integritatea și transparența în cadrul viitoarelor activități privind sportul la nivelul UE, să sprijine punerea în aplicare a criteriilor și a procedurilor legate de buna guvernanță și să identifice și să dezvolte modele de cooperare între sectorul public și cel privat și să facă schimb de bune practici cu privire la această cooperare.

B. Programe de acțiune

1. Erasmus+

Sportul face parte integrantă din Erasmus+, programul UE privind educația, formarea, tineretul și sportul pentru perioada 2014-2020. 1,8 % din bugetul anual al Erasmus + este dedicat activităților legate de sport, în vederea susținerii parteneriatelor de colaborare și a evenimentelor sportive europene fără scop lucrativ. Programul ar trebui să contribuie, de asemenea, la consolidarea bazei de date concrete pentru elaborarea politicilor, și anume finanțarea studiilor. În cele din urmă, programul sprijină și dialogul cu părțile interesate relevante din Europa.

La 30 mai 2018, Comisia a publicat o propunere de regulament de instituire a viitorului program Erasmus+ (2021-2027), în care sportul și-a menținut cota sa de 1,8 % din bugetul total și este inclus în prezent în acțiunile-cheie 1 (Mobilitatea în scop educațional) și 3 (Sprijin pentru elaborarea de politici și cooperare). Propunerea a fost modificată și aprobată ulterior de Parlament în martie 2019, iar acum este în curs de revizuire de către Consiliu.

2. Săptămâna europeană a sportului

Săptămâna europeană a sportului reprezintă o serie de inițiative propuse în rezoluția din 2012 a Parlamentului European pentru a încuraja cetățenii europeni să participe la o activitate fizică și UE sprijină acest demers prin intermediul programului Erasmus +. Un sondaj Eurobarometru a arătat că 59 % dintre europeni nu fac sport niciodată sau rareori sau nu desfășoară niciodată sau rareori activități sportive. Din această cauză au de suferit sănătatea și starea de bine a persoanelor, dar și economia, având ca efecte negative în lanț creșterea cheltuielilor de asistență medicală, pierderea productivității la locul de muncă și reducerea capacității de inserție profesională. Pentru a-i face pe cetățenii mai conștienți de aceasta, în fiecare an, UE promovează Săptămâna europeană a sportului la nivelul UE și la nivel național, regional și local.

3. Sportul și migranții

Incluziunea socială se numără printre prioritățile UE în ceea ce privește rolul sportului în societate. Deoarece reunește oamenii, dezvoltă comunitățile și combate xenofobia și rasismul, sportul are potențialul de a aduce o contribuție importantă la procesul de integrare a migranților în UE. Comisia Europeană facilitează schimbul de bune practici cu privire la integrarea migranților. În septembrie 2016, Comisia a publicat un studiu care analizează modalitățile în care sportul sprijină integrarea migranților în Europa. Comisia promovează, de asemenea, proiecte și rețele pentru incluziunea socială a migranților prin fondurile structurale și de investiții europene și prin programul Erasmus+. Se finanțează proiecte, cum ar fi Rețeaua europeană a incluziunii prin sport — promovarea egalității de șanse a migranților și a minorităților prin activități de voluntariat în sport și Incluziunea socială și voluntariatul în cluburi sportive în Europa.

Fotbalul joacă un rol esențial în incluziunea socială, prin implicarea sindicatelor jucătorilor de fotbal (de exemplu proiectul Arată-i rasismului cartonașul roșu) sau a organelor de conducere, cum ar fi Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA), care au ajutat UE în cartografierea activităților prin care membrii săi sprijină incluziunea socială a refugiaților.

Rolul Parlamentului European

În cadrul Parlamentului, dezvoltarea politicii europene în domeniul sportului ține de competența Comisiei pentru cultură și educație (CULT). Parlamentul recunoaște că este din ce în ce mai necesar ca UE să abordeze chestiunile privind sportul, respectând, în același timp, pe deplin, principiul subsidiarității, având în vedere că sportul în sine constituie un fenomen social important și un bun public. În 2012, Comisia CULT a redactat un raport referitor la dimensiunea europeană a sportului. Acest raport a deschis calea Săptămânii europene a sportului, care a avut loc pentru prima dată în septembrie 2015. Parlamentul European depune eforturi și pentru reafirmarea importanței sociale a sportului. În plus, în diferitele sale rezoluții, Parlamentul a abordat problema egalității de gen în sport, precum și a îmbătrânirii active și a solidarității între generații. Rolul esențial pe care îl joacă sportul este menționat, de asemenea, în Rezoluția privind integrarea pe piața muncii și incluziunea socială a refugiaților, subliniind rolul important al sportului ca instrument de promovare a dialogului social și intercultural prin promovarea creării unor legături pozitive între populația locală și refugiați și solicitanții de azil.

Parlamentul a fost foarte activ în combaterea aranjării meciurilor și a corupției în sport, adoptând o rezoluție referitoare la acest subiect în martie 2013. Aceasta a fost urmată de Rezoluția din 11 iunie 2015 referitoare la dezvăluirile recente privind cazurile de corupție la nivel înalt din cadrul FIFA și de Rezoluția din 2 februarie 2017 referitoare la o abordare integrată a politicii în domeniul sportului: bună guvernanță, accesibilitate și integritate. În ședință plenară, în iulie 2016, Comisia CULT a depus o întrebare cu solicitare de răspuns oral adresată Comisiei privind aranjarea meciurilor, în care solicită un angajament deplin în ceea ce privește ratificarea Convenției Consiliului Europei privind manipularea competițiilor sportive. Răspunsul comisarului a subliniat sprijinul acordat de Comisie convenției ca un instrument valoros în lupta împotriva aranjării meciurilor, deoarece reprezintă o bază solidă pentru asigurarea coordonării și cooperării paneuropene în combaterea aranjării meciurilor. Cu toate acestea, cooperarea între statele membre și instituții este necesară pentru a garanta că convenția intră în vigoare în UE.

Parlamentul recunoaște importanța sportului pentru turism, reamintind locul important al activităților sportive în creșterea atractivității turistice a regiunilor Europei și subliniind oportunitățile care decurg în urma călătoriilor sportivilor și spectatorilor legate de evenimente sportive care ar putea atrage turiștii chiar și în cele mai îndepărtate zone.

În amendamentele sale la propunerea Comisiei privind programul Erasmus + pentru perioada 2021-2027, votate în plen în martie 2019, Parlamentul a propus realocarea unor părți din bugetul programului Erasmus + către diferite domenii ale programului, pentru a se asigura că un număr mai mare de tineri sportivi și de antrenori au posibilitatea de a participa la programe de mobilitate.

 

[1]Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un plan de lucru european pentru sport pentru perioada 2011-2014, 162, JO C 162, 1.6.2011, p. 1.
[2]Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 21 mai 2014 privind Planul de lucru european pentru sport (2014-2017), JO C 183, 14.6.2014, p. 12.
[3]Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind Planul de lucru al Uniunii Europene pentru sport (1 iulie 2017 – 31 decembrie 2020), JO C 189, 15.6.2017, p. 5.

Katarzyna Anna Iskra